Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Andrei-Ioan Chiliman şi Vasile Miclăuş, secretari.

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Am participat la o şedinţă a Birourilor permanente reunite şi acesta este motivul întârzierii.

Începem cu programul nostru de intervenţii. Dau cuvântul, dacă este prezent, domnului Nicolescu Mihai. Este.

Urmează domnul Baban Ştefan. Este? Este. Sau domnul Leonăchescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îmi permit să prezint câteva consideraţii privind agricultura României în condiţiile impactului climatic nefavorabil şi al unui nivel tehnic şi tehnologic fără speranţă pentru producătorii agricoli.

România prezintă pe areale întinse condiţii diferite de sol şi climă, fapt ce determină intervenţii majore, tehnice şi tehnologice, în vederea realizării unui program normal şi eficient în agricultură. Cantităţile reduse de precipitaţii şi repartiţia eterogenă a acestora pe parcursul anului realizează în mod frecvent situaţii cu deficit semnificativ de apă în sol şi cu manifestări evidente de secetă şi care îşi pun amprenta asupra nivelului producţiei la majoritatea culturilor agricole.

Anul 2000 se prezintă din punct de vedere climatic ca un an cu totul deosebit, cu deficit accentuat de umiditate şi secetă accentuată la nivelul întregii ţări, punând în mare pericol producţia agricolă. Precipitaţiile căzute în perioada ianuarie-iunie 2000 reprezintă mai puţin de 50% din media multianuală, fapt ce a determinat lipsa de apă în sol şi condiţii necorespunzătoare pentru răsărirea culturilor şi vegetaţia normală a acestora. La ora actuală, suprafeţe mari de culturi de toamnă şi de primăvară, plante furajere, păşuni, culturi legumicole şi horticole sunt compromise, conducând la pagube cu mult mai mari decât cele estimate.

Situaţia pe care o parcurge agricultura României este una din cele mai dificile din Europa. Cu o fragmentare exagerată, în peste 48 de milioane de parcele, fără resurse materiale şi financiare, de foarte multe ori producătorii apelând la forme primitive de muncă manuală şi tracţiune animală, nu se poate realiza o agricultură performantă, cu costuri comunitare. Acest sistem de agricultură amplifică mai mult ineficienţa celor care lucrează în acest sector vital pentru viaţa noastră, creând instabilitate şi multă îngrijorare pentru siguranţa naţională alimentară.

Partidul Democraţiei Sociale din România consideră că situaţia dezastruoasă a agriculturii în România la ora actuală se datorează slabei implicări a statului în susţinerea eficientă a producătorilor agricoli cu resurse materiale, tehnice şi financiare. De foarte multe ori se invocă faptul că de economia de piaţă agricultura nu trebuie susţinută. Considerăm cu totul greşită această ipoteză, fapt demonstrat de ţările din Europa şi din lume în care funcţionează programe consistente de susţinere a agriculturii. Cel mai bun exemplu şi mai apropiat se referă la experienţa colegilor maghiari, care subvenţionează agricultura cu o sumă care reprezintă aproximativ de două ori mai mult decât tot bugetul nostru pentru agricultură. În astfel de condiţii apar normale rezultatele pe care le obţin, vizând nivelul producţiilor şi al exportului cu produse agricole, în valoare de circa 2,5-3 miliarde de dolari pe an.

Apreciem că este inadmisibilă şi foarte greşită atitudinea care se manifestă astăzi în agricultură. Cu un sistem de cupoane care nu permite decât realizarea unei agriculturi de subzistenţă, fără un program coerent de dotare tehnică, cu sisteme de irigaţii care însumează circa 3 milioane de hectare, dar care nu mai sunt funcţionale decât pe suprafeţe foarte reduse, fără să se realizeze măsuri tehnice şi tehnologice corespunzătoare, nu putem conta pe rezultate care să situeze România în condiţii de normalitate între ţările cu agricultură intensivă şi eficientă.

Azi, agricultura României este departe de a realiza aceste deziderate, luptându-se din greu cu lipsa de voinţă politică, de cunoaştere, de tehnicitate, situaţie care o plasează cu niveluri tehnic şi de producţie între ultimele ţări din Europa.

Situaţia se agravează până la disperare în condiţiile în care seceta ce se manifestă în cea mai mare parte a ţării nu este contracarată cu măsuri eficiente şi tehnologice care să atenueze efectele nefavorabile ale acesteia.

Partidul Democraţiei Sociale din România consideră că Guvernul şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei trebuie să-şi asume toată responsabilitatea şi să adopte o serie de măsuri care să permită asigurarea necesarului de produse agricole pentru populaţie şi pentru sectorul zootehnic şi să nu pună în pericol şi producţia agricolă a anului următor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vreau să fac o precizare: avem un program foarte încărcat al ordinii de zi şi sunt 14 colegi înscrişi la cuvânt. De aceea, v-aş recomanda câte trei minute, pentru că după 50 de minute trecem la dezbaterea proiectelor de lege.

Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

Sunt pe cale de a se stinge şi ecourile turului al doilea al alegerilor locale, iar în cabinetele diferitelor formaţiuni politice analiza rezultatelor se face sub spectrul unor bucurii generate de succese ori al unor dezamăgiri a căror sursă este incertă.

Bilanţul acestor alegeri este o oglindă a vieţii noastre politice din ultimul deceniu şi a unor palide speranţe de redresare a situaţiei economico-sociale precare în care se află ţara. Departe de noi gândul de a formula judecăţi de valoare finale şi a trage concluzii de tip apodictic.

Urmărind atent procesul electoral şi implicându-mă pe coordonatele sale cu mesajul Partidului România Mare, am constatat existenţa unor factori perturbatori care nu fac cinste omului şi partidului său, dar nici nu ajută ţara să-şi reia drumul spre progres cu maximă rapiditate. Dimpotrivă, existenţa şi activitatea acestor factori reprezintă un atac frontal la adresa fragilei noastre democraţii, spre disperarea alegătorilor.

Paleta infracţiunilor electorale practicate fără ruşine peste tot pune în lumină imoralitatea reprezentanţilor puterii, care au câştigat alegerile din 1996 cu un contract ce-şi propunea regenerarea morală a societăţii româneşti actuale.

Am văzut cadre didactice care lasă corigenţi copiii pentru simplu motiv că părinţii lor votează candidaţii P.R.M.! Am auzit o profesoară ameninţând părinţii elevilor că dacă nu votează cu o anumită cheie, nu le mai dă burse copiilor lor!

Un candidat simandicos încerca să-şi apere poziţia ameninţând cu reactualizarea şi indexarea unor amenzi anulate! Samsarii vieţii noastre politice s-au înmulţit; ei colindă localităţile ţării şi dau târcoale sediilor unor partide vânzând ce nu au şi cumpărând conştiinţe politice de conjuctură.

Au apărut partidele de mercenari!

De program politic nici o vorbă! Este vremea repetenţilor şi a corigenţilor, a celor care fură şi mint!

Structurarea consiliilor judeţene a scos la suprafaţă tehnici politice abjecte: şantajul; presiunea psihică asupra familiilor; ameninţarea cu şomajul şi cu incendierea locuinţei; trădarea planificată şi necruţătoare; lipsa de scrupule; traficul conştiinţelor ieftine; inducerea în eroare prin minciună calificată etc.

Pe de altă parte, furtul la calculator este modern; pe de o parte se afişează infailibilitatea calculatorului, pe de alta rânjesc demonic pentru voturile furate. Pe de o parte se laudă cu puterea partidului lor, pe de altă parte folosesc tehnica veche a calului troian spre a distruge spaţiul politic al partenerilor.

Pe de o parte se întocmesc birouri obiective pe secţii electorale, pe de altă parte se pune ştampila de vot pe mii de buletine pe care alegătorii au votat candidaţii P.R.M., spre a fi anulate!

Viaţa noastră politică este sufocată de samsari şi de impostori. Urlă şi se bat cu pumnii în piepturile lor goale strigându-şi incompetenţa cu care mai reuşesc să înşele pe unii şi pe alţii.

În acest peisaj, presa îşi are locul ei şi-şi poartă magistral masca obiectivităţii.

Suntem împinşi în galeria oglinzilor strâmbe: binele este distorsionat până la grotesc şi livrat ca rău şi invers; oamenii politici lucizi şi cinstiţi sunt ridiculizaţi de samsarii plătiţi să ne apere.

Bine, bine, dar alegătorul ce vină are?!

Are imensa vină că suportă, că iartă şi uită marile minciuni politice, că nu vrea să-i vadă pe adevăraţii purtători de steag!

De aceea, îmi permit să constat că până când nu ne vom hotărî să eliminăm falsul, minciuna şi distorsiunile din viaţa noastră publică, nu vom obţine progres socio-economic.

Până atunci, primul vers al imnului nostru de stat trebuie repetat până va deveni esenţa vieţii noastre politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Am crezut că veţi provoca o replică. Pe de o parte, pe de altă parte, pe de iarăşi...

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Aţi sesizat bine jocul de cuvinte.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Baciu Mihai are cuvântul.

Se pregăteşte domnul Lădariu Lazăr.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi este scurtă şi se referă la rezultatele şi învăţămintele pe care le putem trage din aceste rezultate ale acestui test politic important pentru orice democraţie, reprezentat de alegerile locale.

Rezultatele sunt cunoscute, şi ele relevă o simplificare a câmpului politic românesc, prin dispariţia unor partide din administraţia locală, iar alte partide au rămas cu o reprezentare mai mult simbolică. Fenomenul era aşteptat şi este pozitiv. Pentru că o pulverizare prea mare a răspunderilor la nivelul primăriilor, consiliilor locale şi consiliilor judeţene, o componenţă excesiv de pestriţă a parlamentelor locale, deşi poate fi la prima vedere un semn al democraţiei, este, în realitate, o piedică în calea eficienţei actului administrativ.

Important este însă faptul că partidele şi formaţiunile politice care au rămas pe teren acoperă în mod semnificativ tendinţele şi direcţiile doctrinare fundmentale ale lumii de azi: social-democraţia, liberalismul şi creştin-democraţia. Este foarte clar că electoratul românesc, cel puţin cel care s-a prezentat la vot, nu mai agreează sau foarte puţin agreează, nu mai agreează, zic eu, decât partidele politice puternice sau relativ puternice, cu identitate doctrinară clară, şi respinge formaţiunile foarte mici, nesemnificative numeric şi doctrinar, rămăşiţe ale beţiei de libertate politică, de exprimare şi de asociere din perioada imediat post-totalitară.

Este la fel de clar că Partidul Democrat este în mod ferm a doua forţă politică a ţării, şi asta din cauză că populaţia României nu mai acceptă nici politicianismul de tip interbelic şi nici populismul şi demagogia post-revoluţionare, ecouri apropiate ale limbajului de lemn şi ale promisiunilor fără frica de a fi traşi la răspundere, trăsături ale perioadei comuniste.

O parte semnificativă a populaţiei României îşi îndreaptă speranţele spre un partid ca Partidul Democrat, adică spre pragmatism şi eficienţă. De aceea, apare un mare semn de întrebare în legătură cu numeroasele sondaje de opinie date publicităţii în ultimile şase-opt luni, sondaje care creditau Partidul Democrat, în opţiunile electoratului, cu doar 4-5 şi rareori 6%...

Domnul Vasile Lupu:

Asta este la toamnă, domnule deputat.

Domnul Mihai Baciu:

...în timp ce în clasamentul adevărului, dat de alegeri, ne apropiem de 17-18%. Aceleaşi sondaje creditau alte partide cu procente care s-au dovedit în realitate că erau dublate în mod artificial.

Prezumând buna-credinţă a celor care au realizat sondajele, cred că ei trebuie să-şi revizuiască sensibil instrumentele şi tehnicile de investigare, iar dacă nu prezumăm buna-credinţă, atunci aceste institute trebuie să procedeze la o reformă morală şi la o politică mai atentă în domeniul resurselor umane.

În sfârşit, victoria Partidului Democrat, prin candidatul său Traian Băsescu, la Primăria Capitalei, mai adaugă la învăţămintele acestor alegeri încă o concluzie: politicianul care a trecut prin focul guvernării, care a muncit pe brânci şi a urmărit cu tenacitate obiectivele pe care şi le-a propus, în pofida numeroaselor piedici de ordin politic, social şi de mentalitate, poate obţine rezultate electorale spectaculoase. Populaţia Capitalei a înţeles, în sfârşit, că are nevoie de asemenea oameni în gestionarea complicatelor probleme ale unui oraş ca Bucureştiul, şi eu sunt convins că nu va fi dezamăgită.

Partidul Democrat va fi mereu alături de noul primar general. Competiţia de anul acesta pentru Primăria Capitalei ne învaţă pe toţi că a început vremea unui alt tip de politician: muncitor, pragmatic, tenace, competent şi care să nu se bazeze numai pe carisma partidului său, ci în mare parte şi pe capacităţile sale. Partidul Democrat este şi va fi capabil oricând să pună la dispoziţia interesului public un mare număr de asemenea oameni politici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu.

Se pregăteşte domnul Garda Dezideriu Coloman.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Surd şi orb s-a dovedit Guvernul României în toate cele care privesc soarta ţării din 1996 încoace. Surd şi orb s-a dovedit şi când, după principiul "Scopul scuză mijloacele", membri ai Guvernului de la Budapesta, ne referim la David Ibolya, ministrul justiţiei, Torgyan Jozsef, ministrul agriculturii, şi Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe ungar, au bătut Ardealul în lung şi-n lat, de la Oradea la Braşov, de la Cluj-Napoca la Miercurea-Ciuc, de la Târgu-Mureş la Odorheiul Secuiesc, de la Şimleul Silvaniei la Lăzarea şi Şumuleu-Ciuc, pentru a face campanie electorală făţişă pentru turul doi lui Fodor Imre şi Szász Jénö, candidaţi la fotoliul de primar la Târgu-Mureş, oraşul lui martie negru din 1990, şi la Odorhei, altor independenţi din opoziţia internă UDMR-istă. Sub pretextul pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc şi al proslăvirii Sfintei Coroane, sub fluturarea steagului roşu-alb-verde, multe s-au mai întâmplat prin Ardeal.

Colac peste pupăză, ca şi cum pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc, cu întreg cortegiul de atacuri la adresa statului naţional unitar românesc şi a Constituţiei n-ar fi suficiente, Şcoala generală nr.1 din Mugeni-Harghita primeşte numele lui Vass Albert, condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului, pedeapsă confirmată şi de Tribunalul Internaţional pentru crime de război. La ceremonia pentru botezarea şcolii cu numele fostului ofiţer al armatei hortyste, membru al unui comando al morţii care a comis atrocităţi în Ardealul anului 1940, refugiat în Occident, mai apoi în Statele Unite, deci, criminal de război, atâta timp cât statul român nu a revenit asupra sentinţei, a participat episcopul Tokes Laszlo, deputatul Asztalos Ferenc, şi Beder Tibor, inspectorul şcolar general al judeţului Harghita, în ciuda opunerii ministrului Andrei Marga, care n-a fost de acord cu schimbarea denumirii şi cu atribuirea numelui lui Vass Albert şcolii din Mugeni, o instituţie a statului român condusă de directoarea Laszlo Emma, cea de fapt care a pus totul la cale.

De fapt, nu e pentru prima oară când se petrec asemenea aberante încercări pentru reabilitarea unor criminali. A făcut vâlvă, strârnind îndreptăţite mânie şi revoltă, tocmai într-o perioadă a ofensivei iredentismului maghiar, acea cerere din 1993 a Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca şi a Societăţii maghiare pentru cultură în Transilvania, ca la împlinirea celor 100 de ani de la naşterea scriitorului Daday Lorand, fascist îmbrăcat în piele de oaie comunistă, devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, nederanjat de nimeni şi ajuns mai apoi în funcţii staliniste, să fie pusă o placă comemorativă pe casa de pe strada din Dej în care el locuise. Cine e Daday Lorand? Nimeni altul decât cel care sub pseudonimul Dücö Csaba, publica criminala incitare "Nincs Kényelém", "Fără milă", unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena, care instiga la crime, la incendierea aşezărilor româneşti, la exterminarea tuturor românilor ardeleni, până şi a pruncilor din pântecele mamelor. Ceea ce s-a şi întâmplat la Ip şi Treznea, la Moisei şi Sărmaşu.

Când pe la noi se plimbă cine vrea şi pe unde doreşte, ca Vodă prin lobodă, când un criminal de război de care s-a delimitat până şi statul ungar, ceea ce l-a determinat să se sinucidă, devine erou, iar numele lui se atribuie unei şcoli din inima României, nimic nu mai pare să mire pe la noi. Surd şi orb, Guvernul României doarme. Ca la noi la nimeni!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Garda Dezideriu Coloman.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne apropiem cu paşi repezi de sfârşitul unei legislaturi ale cărei rezultate nu se pot măsura cu numărul legilor votate în Parlament, mai puţin cu numărul ordonanţelor de urgenţă. E foarte greu să apreciem consecinţele privatizării, urmările unor legi de sacrificiu, care aveau ca scop relansarea vieţii economice şi integrarea reală a ţării noastre în circuitul valorilor europene.

Iniţiativa cea mai importantă, care ar putea schimba regimul politic din România, este Legea nr.1/2000. Reprezentanţii neocomunismului, susţinătorii totalitarismului de tip răsăritean se folosesc însă de toate posibilităţile reale şi ireale pentru a obstrucţiona punerea în aplicare a acestei legi. Cei mai înverşunaţi adversari ai aplicării Legii nr.1, pe lângă forţele politice neocomuniste, sunt silvicultorii, care nu vor să renunţe la privilegiile lor în administrarea şi gospodărirea pădurilor, la statutul lor special privind valorificarea bogăţiilor pădurii.

Sindicatele din silvicultură, mergând pe tradiţiile anilor anteriori, chiar după promulgarea Legii nr.1/2000 au pichetat de două ori pentru a păstra statutul lor de privilegiaţi. Mai mult chiar, liderul confederaţiei COMSILVA, Marian Stoicescu, cu ocazia zilei silvicultorilor, a avertizat Parlamentul ţării şi Guvernul României: "Dacă nu se obţine modificarea Legii nr.141/1999, prin care se constituie structuri normale de administrare silvică, indiferent de forma de proprietate asupra pădurilor, vom începe pichetările începând cu data de 29 iunie."

Stimaţi silvicultori,

În orice ţară democratică, legile sunt adoptate în Parlament, şi nu de organizaţii profesionale. Mai mult chiar, dumneavoastră, împreună cu domnul ministru Romică Tomescu, aţi încercat să modificaţi prin ordonanţe guvernamentale două legi organice: Legea domnului Lupu şi Legea nr.141 privind administrarea fondului forestier, cu toate că în cadrul discuţiilor în Parlament cu ocazia adoptării celor două legi de către organul legislativ, s-a luat în considerare punctul dumneavoastră de vedere. Se vorbeşte tot mai mult de către cei care au o grijă deosebită ca Legea nr.1 să nu fie aplicată, despre amestecul tot mai accentuat al politicului în problemele silviculturii. Ei susţin că pădurile sunt sacrificate pe altarul politicii. Tot ei vorbesc de "zodia rumeguşului", fără să scoată în evidenţă faptul că marea parte a pădurilor României au fost şi sunt distruse cu concursul lor, adică al acelor silvicultori care doresc menţinerea vechilor structuri silvice care obstrucţionează aplicarea Legii nr.1/2000.

Mai mult chiar, unii doresc să dea o tentă naţionalistă Legii retrocedării pădurilor. Ura lor faţă de maghiari, faţă de limba maghiară este atât de accentuată încât unele dintre direcţiile silvice, cum ar fi cea de la Alba, refuză să reîmproprietărească pe moţii din Munţii Apuseni numai pentru faptul că documentele care atestă dreptul lor de proprietate sunt scrise în limba maghiară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Baban Ştefan este prezent, da? Da. Are cuvântul.

Se pregăteşte domnul Mândroviceanu Vasile.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fondul Naţional de Acumulare funcţionează ilegal de la sfârşitul anului 1999. Investitorii la Fondul Naţional de Acumulare – F.N.A.- află abia în aceste zile că li s-a ascuns o informaţie esenţială: încă de la sfârşitul anului trecut, fondul nu mai are bancă depozitară, raportările făcute în 2000 fiind în exclusivitate opera SOV Invest, acelaşi stăpân ca la F.N.I.

Scandalul declanşat de prăbuşirea F.N.I. se extinde şi asupra celuilalt fond administrat de SOV Invest – F.N.A. Cu acceptarea tacită a conducerii autorităţii de reglementare şi supraveghere a pieţii de capital, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – C.N.V.M.-ul – administratorul fondului a jucat şi rolul de depozitar, deşi acest lucru este interzis de Ordonanţa nr.24/1993 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor deschise de investiţii. Mai mult, preşedintele comisiei a uitat să suspende activitatea F.N.A., în condiţiile în care administratorul, SOV Invest, îşi încetase activitatea după dispariţia din ţară a Ioanei Maria Vlas.

Ultima raportare făcută de administratorii F.N.A., valabilă pentru săptămâna 22-26 mai 2000, menţionează o valoare a unităţii de fond de 31.140 de lei şi o creştere de 33% de la începutul anului. Pe hârtie, aceste performanţe sunt întrecute doar de cele ale F.N.I., despre care se ştie cum au fost calculate. Cât de reale sunt aceste reuzultate se va vedea în momentul în care marea conducere a SOV Invest va face public raportul final privind evaluarea activului fondului.

Îndoiala porneşte de la faptul că din luna decembrie 1999, calculul activului net a fost făcut în mod ilegal de administrator, aceeaşi societate care a scos superperformanţele F.N.I. Conform legii, calcularea şi publicarea valorii activelor nete a fondurilor se face de către o societate de depozitare, de regulă, o bancă, care mai are şi rolul de păstrare, în siguranţă, desigur, a tuturor activelor fonuldui.

Ca şi F.N.I., şi F.N.A. are în portofoliu un procentaj de acţiuni necotate, 28%, mult peste limita maximă admisă, de 10% din activul net, conform Ordonanţei de Guvern nr.24/1993, acţiuni a căror valoare a fost umflate în mod deliberat. În momentul înfiinţării sale, F.N.A. avea ca societate de depozitare Banca Comercială Ion Ţiriac. Banca a devenit societate de depozitare în decembrie 1998, relaţia de afaceri încheindu-se în octombrie 1999, o dată cu decizia societăţii de administrare de a închide conturile deschise, contractul de depozitare expirând în luna decembrie 1999.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost înştiinţată de către bancă de acest fapt, dar tacit a încurajat funcţionarea F.N.A.-ului fără depozitar şi, mai ales, acest lucru nu a fost adus la cunoştinţa investitorilor. Cei mai mulţi dintre investitori au observat că activitatea F.N.A. a îngheţat la sfârşitul lunii mai, deşi suspendarea nu a fost anunţată în mod oficial. Problema este că atât timp cât autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţii de capital, C.N.V.M., nu a emis o hotărâre pentru suspendarea acţiunii F.N.A., operaţiunile acestuia sunt încă permise, şi nu este exlus ca investitorii comuni să aibă parte de surprize de genul răscumpărărilor făcute pe uşa din dos, aşa cum s-a întâmplat la F.N.I.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Mândroviceanu are cuvântul.

Urmează domnul Bejinariu Petru.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comunismul a avut un obiectiv prioritar, pe care l-a realizat în foarte mare măsură, anume crearea omului nou.

Omul nou este cel căruia i s-au luat religia, proprietatea şi libertatea şi căruia i s-a falsificat istoria, ducând în final la o adevărată schimbare de identitate. Una dintre cele mai importante probleme ale României de azi o reprezintă reformarea prin educaţie a oamenilor, care să-i readucă pe români la rădăcinile lor istorico-spirituale, prin eliminarea substratului şcolarizării comuniste. Procesul este dificil deoarece societatea românească are o evoluţie îngrijorătoare, în sensul pierderii încrederii în propriile forţe şi în cei care-i reprezintă interesele majore, iar de modul în care va fi sau nu realizat, va depinde calea pe care România o va parcurge în secolul următor.

Reformarea de identitate necesită o judecată matură şi cinstită, capabilă să identifice şi să elimine pe cei interesaţi să ţină ţara în zona de influenţă a trecutului comunist şi din cauza cărora economia este paralizată iar populaţia sărăcită şi împinsă în braţele disperării. Este de neînţeles faptul că acum, când se vorbeşte atât de mult de privatizarea economiei, nimeni nu se preocupă şi de schimbarea sau privatizarea mentalităţilor, după 50 de ani în care creierele au fost umplute cu clişeele comuniste ale omului nou.

Reformarea de identitate a oamenilor înseamnă aşezarea instituţiilor, practicilor şi moravurilor politice în acord cu buna cuviinţă, cu morala şi interesele cetăţenilor, o aşezare pe un cod de conduită a vieţii numit etica responsabilităţii, înseamnă asumarea destinului istoric, de reconstruire din temelii a societăţii, capabilă să înfrunte cu fermitate trecutul roşu dezastruos.

Omul nou, comunist, a adus ţara la punctul de cumpănă în care resurecţia societăţii civile se dovedeşte a fi greu de îndeplinit, fiindcă această societate a fost destructurată mult mai radical decât cele din alte părţi ale fostului imperiu roşu şi capacitatea ei de a se reface, de a-şi vindeca rănile s-a redus mult, impunând cu necesitate o adevărată terapie de şoc. Pentru acest lucru, opera de reformare a omului în societatea românească trebuie să fie înfăptuită de toate forţele naţiunii, spre a ne putea continua drumul în istorie, păstrându-ne primatul sufletului asupra trupului, al luminii asupra întunericului şi al biruinţei binelui asupra răului.

Reformarea omului şi a societăţii civile este subiectul politic capital al postcomunismului românesc, problema românească stând în triada: ce am fost, ce suntem şi ce trebuie să fim.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Bejinariu Petru, se pregăteşte domnul Barbaresso Emanoil Dan.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Intitulez declaraţia de astăzi "O manifestare culturală antiromânească la Cernăuţi, cu sprijinul ambasadei române de la Kiev".

În ziua de 15 iunie 2000, admirabil supranumit "Anul Eminescu" au avut loc manifestările culturale ocazionate de dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu.

Din România au participat la invitaţii delegaţiile judeţelor Suceava şi Botoşani şi reprezentanţi ai Departamentului pentru relaţiile pentru românii de peste hotare.

La adunarea festivă au luat cuvântul reprezentanţii administraţie regionale de stat Cernăuţi, cum era firesc, dar şi persoane fără semnificaţie pentru eveniment, cuvântările domniilor lor nefiind traduse în limba română.

Mesajul domnului Emil Constantinescu, preşedintele României, a fost prezentat de către domnul consul Ivan Ilie, iar despre însemnătatea monumentului, cu ignorarea istoriei românilor, a vorbit domnul ambasador Alexandru Cornea. Ambele cuvântări au fost traduse în limba ucraineană.

Corul românesc "Dragoş Vodă" adus la Cernăuţi şi urcat pe scenă nu a intonat nici un vers. Elevii şi cadrele didactice de la şcolile româneşti din regiunea Cernăuţi n-au participat, fiind informate că manifestarea culturală are loc la o altă dată.

Populaţia ucraineană a venit cu multe steaguri mari şi mici, iar steagul tricolor a lipsit cu bună premeditare.

S-au difuzat fluturaşi, cu texte antiromâneşti, în care, între altele scria că ziua de 15 iunie este "ziua neagră a Bucovinei ucrainene".

Am solicitat şi noi accesul la microfon, dar domnul consul ne-a comunicat că guvernatorul regiunii Cernăuţi nu este de acord, spre a nu se face politică.

În realitate, decizia a luat-o domnul ambasador Cornea, care în cuvântul domniei sale a vorbit cu mare admiraţie despre împlimentarea cu succes a prevederilor Tratatului politic de bază dintre România şi Ucraina. Excelenţa sa a omis, însă, să vorbească şi despre accentuarea procesului de deznaţionalizare a românilor, la care ambasada română asistă sau chiar participă, precum este cazul acestei manifestări. Menţionăm că la 28 mai a.c. a avut loc al doilea congres al intelectualilor români din nordul Bucovinei, câţi au mai rămas, în care s-a prezentat un nou memorandum.

În acest al doilea memorandum au fost prezentate solicitări punctuale pentru comunităţile româneşti rămase pe străvechi pământ românesc, solicitări formulate în litera prevederilor art. 13 din Tratatul româno-ucrainean, care nu se respectă de către autorităţile ucrainene.

Oficialităţile din judeţul Suceava şi Botoşani au fost complet neglijate de către consul şi ambasador, ambii fiind foarte preocupaţi de buna lor imagine în media ucraineană.

Se confirmă, din nou, ceea ce noi spunem din anul 1997, inclusiv de la această tribună, că parafarea, semnarea şi ratificarea de către coaliţia C.D.R. – U.S.D. – U.D.M.R. a Tratatului româno-ucrainean rămâne un act de abandonare a românilor din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi sudul Basarabiei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Barbaresso Emanoil Dan, se pregăteşte domnul Cotrutz Constantin Eremia.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Watergate-ul românesc, "scandal politico-financiar la Bucureşti"("Le Monde"), "Watergate-ul românesc", "Eventuala revenire a lui Iliescu la putere nelinişteşte cancelariile occidentanle ("Le Monde"), "După ce a negat orice fel de implicare în această afacere, Iliescu şi-a amintit subit de milioanele de franci din fondurile publice care au fost utilizate pentru tipărirea afişelor sale electorale" citez tot din "Le Monde".

Aceasta este imaginea României la ora actuală în presa internaţională. O ţară în care un fost preşedinte al ţării şi un fost partid de guvernământ sunt implicate în cazuri de corupţie de tip "caracatiţa". O ţară în care ilegalităţile comise de Partidul Democraţiei Sociale din România au prejudiciat bugetul de stat cu 5,2 miliarde lei. O ţară în care un fost Preşedinte, în prezent lider de partid, sfidează legea şi cetăţenii ţării.

Cum este posibil ca Ion Iliescu să nu răspundă la citaţia Parchetului, invocând mereu "agenda încărcată"?

Cum este posibil ca P.D.S.R. să ceară Parchetului consultări prealabile înainte ca Ion Iliescu să binevoiască să dea curs citaţiei? Cât timp vom mai tolera ca independenţa organelor judiciare să fie dispreţuită într-un mod atât de deşănţat?

Ştim că în Constituţie nimeni nu este mai presus de lege.

Desigur, noi înţelegem, domnule Iliescu, de ce anume evitaţi colaborarea cu justiţia română şi franceză. Nu este chiar la îndemâna oricui să explice pătrunderea ilegală în ţară a: 13 tone de afişe electorale în 1996; 10 transporturi conţinând fotografii publicitare, pliante şi etichete comandate de P.D.S.R. în Franţa, dintre care: 2,1 milioane fotografii; 5 milioane caledare; 21 milioane autocolante (21 de milioane, repet! Când populaţia României este de 23 de milioane!); 100.000 brelocuri; 10.000 poşete; 1 milion pliante; 3,6 milioane afişe, în valoare totală de 9 milioane de franci francezi.

Cum de aţi putut conduce România fără a avea controlul propriilor acţiuni? Ne întrebăm dacă aţi instituţionalizat ilegalitatea cu bună ştiinţă sau din iresponsabilite? Ce este mai gravă, iresponsabilitatea politică sau complicitatea consimţită la ilegalitate?

Domnule Iliescu, domnilor din P.D.S.R., încetaţi cu ilegalităţile! Respectaţi-i pe cetăţenii acestei ţări şi nu-i mai ameţiţi cu demagogie ieftină, pentru ca între timp, dumneavoastră să favorizaţi îmbogăţirea unor grupuri de interese.

Nu mai oferiţi lumii internaţionale prilejul să ne arate cu degetul exact în momentul în care Guvernul României a câştigat încrederea organismelor financiare internaţionale! Când în ţară a pătruns o importantă infuzie de capital, ca urmare a prelungirii acordului stand-by cu F.M.I., cu Banca Mondială şi Uniunea Europeană.

De ce aplicaţi "legea tăcerii" specifică grupărilor mafiote? Respectaţi justiţia, colaboraţi cu ea şi asumaţi-vă responsabilitatea pentru acţiunile întreprinse. În actuala situaţie, orice amânare, orice tragere de timp lezează grav interesele naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cotrutz Constantin Eremia, se pregăteşte domnul Szilágyi Zsolt.

Domnul Constantin Eremia Cotrutz:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am în faţa ochilor un grafic al evoluţiei alocaţiilor de la bugetul de stat în perioada 1996 – 2000 şi alături, coincidenţă, Contractul cu România.

Mă întreb a câta oară dacă diriguitorii şi redactorii acestui contract s-or fi cunoscut, pentru că, judecând după consecinţe, personalităţile în cauză sunt disociate şi disonante.

Nu mai este de mirare că cercetătorii se reprofilează sau emigrează, nu este de mirare că viitoarea generaţie de tineri cercetători este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, nu va mai fi de mirare un viitor apropiat cu amfiteatre pustii, cu biblioteci goale, cu laboratoare antideluviene, servind ca adăpost unor vise îngropate înainte de a se naşte.

Au ajuns normale remarcile conform cărora a fugi în afară este singura soluţie. A rămâne echivalează cu a fi fraier. La asemenea salariu, aşa calitate.

Cercetare? Care cercetare? Cine are nevoie de aşa ceva?

Este adevărat doar în parte că societatea evoluează şi fără visători, eroi ai muncii prost plătite, potenţial depresivi, viitori clienţi ai clinicilor de spălare a creierelor, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp.

Societatea care se va baza pe lipsa de cultură socio-politică, pe rebuturile intelectuale pe care semidocţii vechi şi noi le pregătesc asiduu, nu poate fi decât una slabă, disociativă, inevitabil sortită segregării.

Şi să ne mirăm că peste câţiva ani NATO va trage limita geo-economică la Carpaţi? Oare menţinerea activă a punctelor de vamă în inima ţării să fie doar o impresie?

Sute de tineri iau anual calea exilului, obligaţi de mocirla şi de debusolarea celor pe care i-au votat în 1996. Mulţi s-ar întoarce, dar cine se poate întoarce într-o închisoare sordidă, plină de mentalităţi obscure şi de manierele de miliţieni de getou întâlnite la tot pasul în structurile de decizie, plimbate elegant şi pe banii noştri în cele mai înalte ministere.

Care doctorand revine în laboratoarele dotate a la anii ’70, când în afara ţării a muncit pe bani adevăraţi şi cu aparatură modernă?

Pentru ce să te înscrii la doctorat în România, când munca ta nu este remunerată, iar de rezultate corecte şi competitive la nivel internaţional nu poate fi vorba?

Toţi aceşti tineri au privit întâi cu speranţă, apoi cu nedumerire, apoi cu groază şi în final cu scârbă la evoluţia curbei alocaţiei bugetare pentru învăţământ şi cercetare.

Practic, alimentaţi ca un muncitor de canal, cu salariul echivalent cu al unui gunoier, deproteinizaţi şi demoralizaţi, aduşi la nivelul gânditorului cu bască, fiţi siguri că vor pleca în continuare.

Golind ţara de tineri o veţi fura de viitor, domnilor guvernanţi! O veţi alimenta cu nulităţi şi cu semidocţi. Veţi face din ea o rezervaţie de alienaţi, la care nici ajutoarele din Occident nu vor mai fi de folos şi nici NATO sau Uniunea Europeană.

Tinerii prost plătiţi vor continua să spargă site-urile pe Internet ale Parlamentului României, aplicând stigmatul corupt pe faţa acestuia. Alţii vor continua să cânte pe stradă pentru bani, alţii îşi vor împărţi timpul între două job-uri, la fel de prost plătite.

Iar concluzia tristă este una singură: nimeni nu are nevoie de intelectuali în România. Poate doar nostalgicii culturii reale.

Din punctul de vedere al intelectualului, al cercetătorului, România se transformă, pe zi ce trece, într-o imensă temniţă din care nu poţi decât să te bucuri că scapi. Şi după ce-i veţi alunga pe toţi, domnilor guvernanţi, cine va mai vota? Toţi. Şi munci? 1%. Şi gândi? 0.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Szilágyi Szolt, se pregăteşte domnul Sonea Ion. Este prezent? Este.

Domnul Szilágyi Szolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am aflat cu stupoare şi indignare faptul că unii angajaţi ai S.R.I. din judeţul Bihor încearcă prin diferite metode să influenţeze politica locală a judeţului.

Se pare că după cazul judeţului vecin, Satu Mare, şi în Bihor S.R.I. sau unii agenţi din S.R.I. doresc să fie un factor ce influenţează procesul de negociere privind funcţiile de conducere ale autorităţilor locale.

Sunt partide care chiar ameninţă dacă ajung la putere: S.R.I şi Garda financiară vor fi mobilizate împotriva adversarilor politici.

Presiunile de intimidare a unor consilieri aleşi prin metodele ce amintesc de securitatea regimului comunist este un fenomen ce arată vulnerabilitatea noilor instituţii, dar ridică şi semnul întrebării în ceea ce priveşte controlul asupra unor instituţii ce au atribuţii în domeniul siguranţei statului.

Stimate domnule Costin Georgescu, vă rog respectuos să anchetaţi cazurile din judeţul Satu Mare şi judeţul Bihor, iar dacă se adevereşte că unii ofiţeri S.R.I. au încercat să influenţeze luarea deciziilor politice sau comportamentul politic al unor consilieri, de exemplu la şedinţa constitutivă a Consiliului judeţean, vă cer să luaţi măsurile de rigoare.

După ce preşedintele Emil Constantinescu este nevoit să medieze între S.R.I şi Comisia pentru studierea arhivelor securităţii, fiindcă S.R.I. interpretează după placul lui legea votată de Parlament, se pune întrebarea firească: este sau nu S.R.I.-ul o instituţie apolitică ce are atribuţii numai şi numai în domeniul siguranţei naţionale? Este sau nu o atribuţie conferită de lege, eventuala implicare în viaţa politică? A reuşit sau nu S.R.I. să demonteze această imagine creată de vechea securitate că aceste structuri sunt stat în stat.

Domnule director, ştiu că în trecut a existat o structură organizatorică în cadrul serviciilor destinată exclusiv cu urmărirea unor cetăţeni de etnie maghiară.

Vă întreb, deci, dacă după 10 ani de la schimbări, mentalitatea acestor structuri mai persistă în cadrul serviciilor?

Domnule director Costin Georgescu, vă întreb dacă aveţi cunoştinţă de ofiţeri S.R.I. care consideră că participarea unor cetăţeni de etnie maghiară la conducerea unui judeţ este un pericol la adresa siguranţei naţionale, deci trebuie evitată?

Dacă se adevereşte că ofiţeri din serviciile secrete, prin diferite metode au încercat să influenţeze procesul de negociere pentru posturile de conducere a judeţului nostru, care sunt măsurile care vor fi luate ? Dacă se vor lua şi măsuri preventive?

Aş dori să vă întreb, totodată, ce face conducerea S.R.I. pentru evitarea implicării cadrelor serviciului în viaţa politică?

Îmi exprim, totodată, dezacordul faţă de faptul că unii membrii marcanţi din actuala opoziţie, care de altfel au avut şi o funcţie importantă în conducerea judeţului în perioada trecută, ameninţă cu utilizarea şi folosirea S.R.I. şi a Gărzii financiare, împotriva adversarilor politici, în caz că vor câştiga la alegerile parlamentare din acest an.

Fenomenul nu este numai trist, dar este în acelaşi timp şi îngrijorător.

Cer, totodată, Comisiei parlamentare pentru controlul S.R.I.-ului să cerceteze dacă activitatea serviciului a rămas apolitică sau există cadre din S.R.I. care încearcă să influenţeze procesul de negociere pentru posturile de conducere din diferite judeţe din Ardeal.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Sonea Ioan.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urmă cu aproximativ două luni, printr-o intervenţie făceam cunoscute lucruri anormale sub aspect organizatoric şi de coordonare, cu care se confruntă sistemul medical din instituţiile de învăţământ preuniversitar.

În datele de 16 şi 17 mai depuneam la Comisia pentru sănătate şi prin Comisia pentru muncă şi protecţie socială la Ministerul Sănătăţii un memoriu al medicilor şi asistenţilor medicali de la cabinetele din Bistriţa şi apoi din partea cadrelor sanitare de la căminele şi grădiniţele din Bistriţa la Comisia pentru sănătate şi Ministerul Sănătăţii. Prin aceste documente cadrele sanitare aduceau la cunoştinţa instituţiilor competente de specialitate câteva aspecte, astfel:

1. lipsa unui statut clar de funcţionare a reţelei de medicină şcolară, prin inexistenţa unui for tutelar pentru cabinetele şcolare şi a unei legislaţii specifice;
2. lipsa de fonduri pentru reţete gratuite elevilor din afara oraşului sau judeţului, aflaţi în imposibilitate de relaţie cu medicul de familie, locuind în internate sau gazdă şi care nu pot suporta costul integral al medicamentelor;
3. grave probleme privind plata la timp a salariilor, neaplicarea indexărilor salariale şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 24 din 2000 privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Apoi, personalul cabinetelor şcolare din judeţul Bistriţa Năsăud nu a beneficiat încă de al 13-lea salariu pe 1999;
4. marginalizarea medicilor şcolari sub aspect profesional şi social, prin neacordarea dreptului de a elibera reţete gratuite, bilete de trimitere şi de internare şi necorelarea salariului cu activitatea desfăşurată şi pregătirea de specialitate;
5. lipsa de solicitudine a direcţie de sănătate publică a Casei de Asigurări de Sănătate, a spitalului judeţean faţă de problemele cadrelor sanitare din cabinetele şcolare şi cămine.
6. din păcate, nu numai la nivel judeţean se constată nepăsare faţă de acest domeniu, ci şi din partea Ministerului Sănătăţii, care iată, după o lună nu binevoieşte să răspundă demersurilor făcute.

Astfel de acţiuni au fost întreprinse de reprezentanţi ai medicinei şcolare şi din alte judeţe. Oare chiar nu merită respect şi recunoaştere medicii şi asistentele medicale care desfăşoară activitate atât profilactică, precum şi curativă, într-un mediu atât de sensibil şi expus şi care reprezintă, de fapt, viitorul României. Să fie nepăsarea sora inconştienţei când se "abordează" în acest mod un domeniu important de către actualii guvernanţi? Cred că o minimă decenţă impune un răspuns la solicitările unor oameni nedreptăţiţi astăzi, de cei pe care-i susţin prin impozite şi taxe. Sper într-o soluţionare rapidă a problemelor din acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Tăvală Tănase este în sală? Nu este.

Domnul Pantelimon Vasile? Are cuvântul.

Domnul Vasile Panteliuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Panteliuc şi nu Pantelimon!

Prin această declaraţie politică pe care doresc să o fac astăzi, 20 iunie 2000 în Camera Deputaţilor, atrag atenţia Parlamentului României, preşedintelui Republicii şi Guvernului ţării despre pericolul în care se află pădurile ţării, care sunt supuse unor tăieri abuzive, cu efecte imprevizibile asupra echilibrului ecologic.

Sunt de acord – şi precizez acest lucru – cu restituirea pădurilor vechilor proprietari. Dar punerea în posesie a pădurilor trebuie făcută în condiţii care să garanteze buna gospodărire şi menţinerea continuităţii lor.

Aceste condiţii pot fi create numai de existenţa unui regim silvic bun şi complet, existenţa unor structuri teritoriale de aplicare a regimului silvic, a unor instrucţiuni, a unor structuri de control şi a unor legi de apărare a personalului silvic, adecvate perioadei actuale, când agresivitatea asupra pădurilor ţării este în creştere.

În prezent, se încearcă, în scopuri electorale, punerea în posesie a pădurilor, prin presiuni asupra personalului silvic, fără a avea create toate condiţiile de aplicare a Legii nr. 1/2000, lege care ea însăşi are multe lacune şi neclarităţi, care pot facilita comiterea de erori şi chiar abuzuri de către oameni de rea-credinţă.

Timpul nu-mi permite să dau exemple, dar ele se pot găsi în teritoriu.

Pădurile care au fost puse în posesie, în baza Legii nr. 18 din 1991, în suprafaţă de 340.000 hectare sunt tăiate ras sau brăcuite urmînd ca vânturile să doboare arborii ce au mai rămas, iar locurile defrişate nu au fost împădurite, terenul fiind supus eroziunii şi alunecării. Multe din terenuri au fost transformate în păşuni sau fâneţe şi chiar în terenuri arabile.

Se cunoaşte că în perioada 1923-1937, în condiţii economice şi sociale asemănătoare, pădurile României au fost diminuate cu suprafaţa de aproape 2 milioane hectare şi nu era dotarea tehnică actuală, respectiv: gatere rapide, fierăstraie mecanice, autotractoare, autoremorci.

Oare se doreşte ca cele 3 milioane hectare pădure ce vor fi privatizate să aibă soarta celor puse în posesie între cele două războaie mondiale, sau celor peste 300.000 hectare puse în posesie în baza Legii nr. 18 din 1991?

Cine are interes să producă catastrofe ecologice în România?

De altfel, simţim aceste efecte, care se manifestă în prezent în secete excesive, inundaţii catastrofale, alunecări de teren, avalanşe de zăpadă.

Stimaţi colegi,

Consider că neluarea măsurilor de oprire şi prevenire a distrugerii pădurilor constituie un pericol pentru siguranţa naţională a României.

Domnilor guvernanţi şi politicieni de la putere,

Stabiliţi norme clare de aplicare a legii ce poartă nr. 1/2000!

Modificaţi-o prin Ordonanţă de urgenţă, dacă este nevoie, pentru a preveni distrugerea pădurilor, spre binele viitorilor proprietari, dar mai ales spre binele copiilor şi moştenitorilor acestora şi a societăţii româneşti.

În acelaşi timp, vă rog să protejaţi corpul silvic, pentru că acesta are marele merit - şi vă rog să reţineţi – de a fi creat şi menţinut până în prezent cele mai frumoase şi valoroase păduri din Europa.

Întregii clase politice din România îi adresez rugămintea să nu mai folosească pădurea în scopuri electorale, spre a nu fi blestemaţi de urmaşi.

În încheiere, doresc să precizez încă o dată că sunt pentru restituirea pădurilor adevăraţilor proprietari şi moştenitorilor acestora, care dovedesc lucrul acesta cu acte în regulă, şi nu impostorilor, dar restituirea să se facă în condiţii care să garanteze buna gospodărire şi menţinerea continuităţii acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Ionescu Alexandru este prezent? Nu este prezent.

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, am încheiat programul nostru de intervenţii.

Trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei, informându-vă că din totalul celor 343 de deputaţi sunt prezenţi la dezbateri 261, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 17 deputaţi, 82 fiind absenţi. Cvorumul legal pentru desfăşurarea şedinţei este întrunit.

Primul punct de pe ordinea de zi este raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un singur punct din raport. Comisia de mediere propune cu unanimitate textul Senatului. Există obiecţiuni? Nu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea alin. 2 al art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Acest raport are 2 puncte.

La pct. 1, comisia propune, cu unanimitate de voturi, un text nou şi se referă la titlul legii. Comentarii, obiecţiuni la textul comisiei? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La pct. 2, aceeaşi situaţie, text comun, propus de comisia de mediere cu unanimitate de voturi. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Trecem la Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul parcurilor industriale.

Pct. 1 din raport, text Senat, propus cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 2. Text Senat, propus cu unanimitate de voturi de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Vot final pe raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Vot final şi pe al doilea raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Primul raport are un singur articol, considerăm că votul final s-a dat.

Doamnelor şi domnilor,

Trecem la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este invitată să participe la dezbateri. Avem Comisie juridică sau nu? Avem prezent raportorul Comisiei juridice.

Voci din sală:

Dar nu avem cvorum!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, invit comisia, fiind în procedură de urgenţă, conform art. 105-106 din Regulament, să propună timpul afectat luărilor de cuvînt pe articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii asupra acestui proiect.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia propune ca luările de cuvânt la fiecare articol să fie de 5 minute, dar nu mai mult de o oră pentru întregul proiect de lege.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul legii. Obiecţiuni, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 1 pct. 1 din raport. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. A de la art. 1. Pct 1- 3, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 4, textul din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, varianta iniţatorului. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 14.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Domnule preşedinte, la lit. T aveam o intervenţie!

Domnul Vasile Lupu:

Suntem la lit. A, celelalte urmează! Domnul secretar Chiliman spune că lit. T e după A, nu-l contrazic.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

În viziunea Biroului Permanent, multe se pot întâmpla!

Domnul Vasile Lupu:

Pct. 14 de la lit. A, varianta raportului, adică eliminarea.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Punctele de la 15 până la 26, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 27, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 28, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. A, în întregime, cu titlul: "Aderarea României la tratate şi convenţii internaţionale, precum şi ratificarea de tratate, convenţii şi acorduri şi a altor înţelegeri internaţionale".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. B: "Buget, finanţe, bănci, accize, taxe şi tarife". De la pct. 1 până la pct. 24, avem varianta iniţiatorului. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Comisia mai propune 3 puncte noi – 25, 26 şi 27, le aveţi în raport. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt. Le supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Şi acum, lit. B, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. C: "Industrie şi comerţ", cu 3 puncte, toate în varianta iniţiatorului. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Suntem la lit. D: "Accelerarea reformei economie şi a procesului de privatizare". Ne aflăm în procedură de urgenţă şi vă reamintesc că pot fi prezentate doar textele care au trecut pe la comisia sesizată în fond.

Deci, de la pct. 1 până la pct. 4, avem textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La pct. 5, este varianta comisiei. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 6 şi 7, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. D, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. E: "Agricultură şi alimentaţie", în 5 puncte, varianta iniţiatorului.

Lit. F: "Transport", de la 1 până la 9, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La pct. 10, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

De la pct. 11 la 14, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La pct. 15, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Abţineri?

Votat.

Lit. F, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. G: "Justiţie".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. H, în 4 puncte, varianta iniţiatorului. Domnul Mihai Nică.

Domnul Mihail Nică:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Solicit introducerea unei poz. 5 la lit. H, respectiv, cu următorul text: "Regulamentul privind conferirea şi descrierea Însemnului onorific "În serviciul Armatei". Conform art. 79 din Legea nr. 26/2000, ea fiind o lege-cadru, spune că fiecare decoraţie trebuie rezolvat printr-o lege şi un regulament. Este necesară pentru vara aceasta elaborarea acestui regulament, pentru ca să se pună în concordanţă Legea nr. 29 cu Legea nr. 80.

Materialul Ministerului Apărării cred că a fost dirijat greşit către Comisia pentru apărare, care nu a discutat legea de abilitare şi de aceea mi-am permis să susţin această solicitare în plen.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia ce spune? Este de acord.

Deci, de la 1 la 4, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La pct. 5, textul propus de domnul deputat Mihai Nică, acceptat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. I: "Administraţie publică şi amenajarea teritoriului". Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. J pct. 1, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 2 şi 6, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 7 şi 8, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 9, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 10, text nou, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. J: "Educaţie şi învăţământ", în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. K: "Muncă şi protecţie socială". Pct. 1 şi 2, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 3, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 4, iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 5, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. K, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Trecem la lit. L: "Cultură".

Pct. 1, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 2, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La pct. L? Vă rog!

Domnul Kelemen Hunar (secretar de stat în Ministerul Culturii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Noi, iniţiatorul, am cere aici scoaterea cuvântului "modificarea", să fie numai "completarea Legii nr. 8". Nu vrem să modificăm Legea nr. 8, este o lege organică, vrem să o completăm numai şi în comisie nu am fost atenţi, nici noi, iniţiatorul, nici colegii din Comisia juridică. Deci, acesta este raţionamentul pentru scoaterea cuvântului "modificarea". Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Ce spune comisia? De acord.

Deci, cu această propunere de modificare, supun pct. 1 de la lit. L votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. L pct. 2, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. L, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Salutăm prezenţa unei delegaţii chineze, condusă de Excelenţa Sa domnul Bu He, vicepreşedintele Adunării Naţionale Populare din Republica Populară Chineză. Un bun venit şi un sejur cât mai plăcut în România! (Deputaţii aplaudă şi se ridică în picioare, salutând delegaţia chineză.)

Lit. M: "Domeniul public şi privat al statului". La pct. 1 şi 2, varianta iniţiatorului.

Vă rog, păstraţi liniştea în sală! Ocupaţi-vă locurile în bănci!

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 3, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. M, în ansamblu. Votat.

Lit. N: "Comunicaţii".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. O: "Turism". La pct. 1, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 2, 3 şi 4, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. O, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. P: "Organizarea unor profesii", text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. Q: "Sănătate."

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. R: "Salarizare".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. S: "Protecţia consumatorilor".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit. T. Domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem pe cale să facem o eroare cu totul curioasă, litera aceasta T, referitoare al minorităţi, spune aşa: "Înfiinţarea Institului de cercetare a minorităţilor naţionale", iar ulterior se adaugă, după cum vedeţi domniile voastre în raport, menţiunea: "Prevenirea oricăror forme de discriminare".

Dar "prevenirea oricăror forme de discriminare", în mod normal, este similară drepturilor omului. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că există un institut, prin lege creat, din 1992, pentru apărarea drepturilor, care este recunoscut pe plan internaţional, cu un prestigiu deosebit, cu lucrări chiar în acest domeniu, al minorităţilor.

În momentul când s-a înfiinţat acest institut, UDMR-ul a vrut să ia conducerea lui, nu a reuşit. La fiecare buget, dumneavoastră vă aduceţi aminte, când am discutat bugetul aici, de fiecare dată, s-a vrut, din aceeaşi parte a vieţii politice româneşti, să se taie bugetul institutului. Nu s-a putut. Şi, acum, se înfiinţează un institut nou, ca să-l dubleze pe acesta, existent deja!

De aceea, vă propun, doamnelor şi domnilor colegi, eliminarea acestui punct, întrucât ar submina existenţa unui institut recunoscut pe plan internaţional, de către forurile internaţionale existente astăzi, şi, evident, ar face un deserviciu imaginii României. Drepturile minorităţile nu sunt altele decât drepturile generale ale omului, deci Institutul drepturilor omului din România, care are un trecut şi un istoric foarte serios şi cărţi foarte serioare şi recunoaştere internaţională, nu trebuie subminat chiar de către noi, cei care l-am întemeiat acum aproape 9 ani. Deci, propun eliminarea. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Şi eu cred că propunerea domnului deputat Ţurlea este bună. În primul rând, datorită faptului că pentru a introduce un asemenea punct în cadrul legii de abilitare a Guvernului ar trebui să avem, într-adevăr, forme de discriminare. Or, după câte ştiu eu, acestea nu există în momentul de faţă, deci, nu putem vorbi de existenţa unor asemenea forme şi nu avem de ce să luptăm împotriva unui lucru care nu există.

Şi, apoi, mai există şi acest "oricăror", care, într-adevăr, augmentează problema pe care o punem în discuţie şi face şi mai necesară excluderea unui asemenea punct din această lege de abilitare. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat! Mai avem o intervenţie din sală!

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

După cum este cunoscut pentru noi toţi, unul dintre capitolele care este urmărit într-un mod foarte-foarte clar şi punctual este problema politicii româneşti în materia drepturilor minorităţilor, e un capitol separat. Astăzi, la sediul Parlamentului României, se află o delegaţie europeană, tot cu acelaşi obiect.

Atunci când s-a născut această propunere care vi se cere să o aprobaţi, înfiinţarea acestei instituţii, ea s-a bazat pe o reală necesitate. Nu aş dori să intru în amănunte cu privire la diferenţa între drepturile minorităţilor şi drepturile omului, eu încerc doar să relev o latură absolut pragmatică. Este o problemă care este în centrul atenţiei, este o problemă care este legată foarte-foarte strâns de integrarea noastră europeană. Motive pentru care eu consider că această instituţie trebuie înfiinţată. Deci, eu voi vota împotriva propunerii de eliminare.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Wittstock.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Cred că propunerea de eliminare a celor doi colegi nu poate fi luată în considerare din punct de vedere procedural, pentru că amendamentele chiar de eliminare la proiecte de legi care se discută în procedură de urgenţă trebuie depuse în termen de 48 de ore de la declararea procedurii de urgenţă. Acesta este nunărul1.

Numărul 2. Vizavi de acest amendament pe care comisia l-a acceptat, deci introducerea unui subpunct 2, "Prevenirea oricăror forme de discriminare", este vorba de următorul lucru: Uniunea Europeană a adoptat un act normativ privind prevenirea oricăror forme de discriminare care face parte din acquisul comunitar, iar ţările care doresc să acceadă în Uniunea Europeană vor trebui să-l integreze în legislaţia internă.

Nu este vorba numai de discriminări privind numai minorităţile naţionale; este vorba de discriminări între bărbaţi şi femei şi în oricare al domeniu.

Vă rog să acceptaţi acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul secretar Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Eu cred că nu se poate discuta despre eliminare în momentul de faţă; este prea târziu. Vorbesc strict procedural.

Însă cred că trebuie să ne gândim şi să-i cerem iniţiatorului să găsească un nume corect acestui institut, că-i zice "Institut de cercetarea minorităţilor naţionale". Dar ce, este un institut care chiar cercetează minorităţile? Studiază… Dar trebuie să se spună exact… Poate că titlul acesta, "…de cercetare a minorităţilor…" sună un pic poliţienesc. Ar trebui găsit un titlu corect pentru acest institut – "… de studiere a minorităţilor…", sau "…de studiere a activităţii…", sau "…de studiere a problemelor minorităţilor".

Poate că veţi găsi un titlu corect pentru această instituţie pe care Guvernul doreşte să o creeze, pentru că sună, cum spunea un alt cetăţean înainte, "ca dracu".

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu consider că totuşi nu se poate înfiinţa printr-o lege un institut. Problemele acestea de organizare sunt de competenţa Guvernului. Cunoaştem că toate ministerele, de pildă, sunt organizate şi funcţionează în baza unor hotărâri date de către Guvern. De curând chiar s-au modificat structurile la unele ministere – la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Finanţelor.

Datorită faptului că ordonanţa, aşa cum prevede legea de abilitare, va fi supusă spre aprobare Parlamentului, cred că ar fi pentru prima dată când Parlamentul va da o lege pentru înfiinţarea unui institut. Cred că din acest punct de vedere ar trebui să ne gândim dacă putem vota o asemenea propunere.

Domnul Vasile Lupu:

Iniţiatorul.

Domnul ministru de stat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt perfect de acord cu afirmaţia că titlul institutului trebuie precizat riguros, pentru că aici sunt numai domenii de legiferare şi nu exact titlul actului normativ şi, când vom emite actul normativ, vom preciza corect titlul.

Eu am înţeles de la antevorbitorul meu că nu are nimic împotrivă să fie scos din legea de abilitare acest punct, în cazul în care textul legii va presupune să fie o lege, şi nu o hotărâre de Guvern, şi noi presupunem că, prin conţinutul actului normativ, va avea caracter de lege.

Nu împărtăşim opinia că existenţa unui institut cu caracter general exclude dreptul de a fi şi un institut specializat pe probleme de detaliu. De aceea, opinia primului vorbitor este total neîntemeiată.

În al doilea rând, dacă noi înfiinţăm institute numai atunci când există conflicte şi discriminări, atunci trebuie să desfiinţăm şi Institutul de filosifie sau de sociologie, fiindcă nu există discriminări în domeniul filosofiei.

Argumentul cu faptul că nu există discriminări este probabil făcut de cineva care nu are tangenţă cu cercetarea ştiinţifică.

Deci, noi nu suntem de acord cu eliminarea acestui punct.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Comisia.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia a fost de acord cu înfiinţarea acestui institut, dar nu putem fi de acord cu iniţiatorul, când spune să-l lăsm aşa în lege şi că vom vedea când va apare ordonanţa cum îi dă denumirea.

Deci, ar trebui să reformulăm acest titlu, şi textul propus de domnul Chiliman mi se pare cel mai bun.

Domnul Vasile Lupu:

Deci care ar fi titlul?

Domnul Nicolae Grădinaru:

"Înfiinţarea Institutului pentru cercetare pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale".

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mircea Ciumara, ministru de stat.

Domnul Mircea Ciumara:

Am sentimentul că n-am fost explicit, şi îmi cer scuze eu.

Legea de abilitare se referă la domeniul de abilitare, şi nu la titlul corect, precis al actului normativ.

Eu am fost de acord cu ce a spus domnul Chiliman – că este necesar să precizăm în actul normativ pe care îl emitem un titlul logic şi corect.

Deci, nu sunteţi în conflict cu mine.

Domnul Vasile Lupu:

Da, într-adevăr, aici este materia în care va interveni Guvernul prin ordonanţă, dar nu şi titlul institutului.

Chiar şi în cazul acesta, reprezentantul comisiei susţine să dăm formularea propusă de domnul Chiliman.

Să definitivăm.

Doamnelor şi domnilor,

Cred că deocamdată poate rămâne acest titlu.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Supuneţi la vot eliminarea, domnule preşedinte!

Domnul Vasile Lupu:

Dacă propunerea de eliminare a fost prezentată la comisie, o supunem la vot.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Chestiune de procedură!

Domnul Vasile Lupu:

Poftiţi, domnule Ţurlea.

Domnul deputat Ţurlea are o problemă de procedură.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Nu puteţi invoca ideea că n-a fost prezentată această propunere de eliminare la comisie, întrucât chiar domnia voastră, acum 13 minute şi jumătate, aţi acceptat o propunere nouă de amendament a domnului Nica. La lit.h) s-a introdus un articol nou – 5; aţi supus la vot şi s-a aprobat de către întreaga sală. Este inadmisibil să judecaţi cu două măsuri!

Deci vă rog să supuneţi la vot propunerea mea, de eliminare.

Domnul Vasile Lupu:

Când comisia şi-a însuşit punctul de vedere al amendatorului. În cazul dumneavoastră, n-am auzit o precizare.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Eliminarea nu depinde de comisie!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Ca să curmăm discuţia, supunem la vot propunerea de eliminare.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Vă rog să verificaţi voturile.

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru eliminare? 10 voturi. Insuficient.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Împotrivă?

Domnul Vasile Lupu:

Majoritatea.

Domnule secretar al comisiei, textul.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Deci textul ar suna în felul următor: "Înfiinţarea Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor".

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Îl supun votului.

Cine este pentru?

O clipă!

Domnul ministru de stat Ciumara doreşte să intervină.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Numărul voturilor!

Domnul Vasile Lupu:

Se cere de liderul grupului parlamentar.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte,

Mai este un cuvinţel pe care l-a uitat: "…minorităţilor naţionale", fiindcă ne vom trezi să facem un institut pentru studierea problemelor homosexualilor.

Deci, eu doresc să fie un institut de cercetări sau de studii, cum vreţi dumneavoastră, pentru "problemele minorităţilor naţionale". Vă rog să menţionaţi acest cuvânt, da?

Domnul Vasile Lupu:

Deci supun votului dumneavoastră textul propus.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Verificaţi cvorumul, domnule preşedinte.

Domnul Vasile Lupu:

Aştept un lider de grup parlamentar să ceară cvorumul.

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea se datoreşte acestei sintagme rostite de la acest microfon, de "minorităţi naţionale". Un asemenea concept nu există. Există minorităţi lingvistice, etnice, religioase sau de altă natură. Ceea ce derivă din trunchiul etnic de bază poate să fie eventual o minoritate naţională existentă în afara graniţelor politice.

Deci, noi nu putem accepta aici acest concept.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, dar termenul este acceptat în legislaţia europeană.

Stimaţi colegi,

Supun textul comisiei, cu "…minorităţi naţionale", votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 3 împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Votat.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Câţi au fost pentru?

Domnul Vasile Lupu:

Lit.u) – "Sponsorizare. Modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.".

Obiecţiuni?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am următoarea obiecţiune privitoare la acest domeniu în care Guvernul solicită abilitarea: cred că se uită că pe rolul Camerei Deputaţilor, într-adevăr zace de foarte mult timp, dar aceasta nu este vina plenului şi probabil a Biroului permanent, un proiect din 1998 care se referea la modificarea Legii nr.32 şi care, în urma numeroaselor dezbateri şi contradicţii care au fost în plenul Parlamentului, de două sau de trei ori a fost retrimis la comisii pentru a se rediscuta două articole care au creat o serie întreagă de discuţii.

Deci vreau să mă lămuresc: s-a retras acest proiect şi acum vrea Guvernul României să vină cu abilitare pentru a propune o nouă modificare, pentru că este pe rolul Camerei Deputaţilor, exact ceea ce solicită Guvernul la ora actuală.

Aştept lămuriri din partea reprezentantului Guvernului în legătură cu această problemă, pentru că altfel cred că nu se poate discuta.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, aveţi o întrebare.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu este vorba de o retragere din Parlament a proiectului, ci o simplă modificare minoră necesară privind problemele de tineret, urmând, evident, ca după aceea Camera Deputaţilor să-şi continue activitatea şi să accepte sau nu şi această mică modificare care este însă stringentă.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mai avem un punct la lit.t) cuprins în raport la pag.9, pct.10.

Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit.t) – "Minorităţi", în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit.u) – "Sponsorizare".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit.v) – "Culte", varianta raportului, pag.10, pct.11.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit.w) – "Cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Lit.x) – "Statistică".

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.1 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.2, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.3, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Proiectul de lege în ansamblu.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, vă propun ca votul să fie exprimat la ora 11,30, când mai este programat un vot. Nu putem să supunem acum. Dacă textele au fost adoptate de maniera în care au fost adoptate, nu putem ca legea să o supunem la vot cu 80 de oameni în sală. Măcar la votul final să asiguraţi respectarea textului constituţional cu privire la cvorumul necesar adoptării legilor.

Deci, amânaţi votul la 11,30, pentru că mai avem şi alte voturi de dat şi probabil că se vor mobiliza colegii.

Domnul Vasile Lupu:

Este o obiecţiune întemeiată. La 11,30 vom da votul final.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaţi să anunţe deputaţii că la 11,30 dăm votul final pentru mai multe texte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trecem la proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/1999 privind administrarea companiilor, societăţilor naţionale, a societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi a regiilor autonome.

Vă amintesc faptul că această ordonanţă a fost respinsă de Senat, este ordonanţa care a produs acea hotărâre de Guvern aberantă ce a dus la salarii excesive pentru directorii societăţilor naţionale, companiilor etc., şi cred că aici putem proceda cât mai repede la votarea raportului comisiei.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, sesizată în fond, este invitată să facă propunerile pentru dezbateri.

Domnul Traian Neculaie Rânja:

De fapt, este un articol unic al legii. Este raport de respingere de la Senat, raport de respingere de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Propunem un minut pentru dezbaterea articolului şi 3 minute pentru întreaga lege.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Titlul legii.

Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Articolul unic.

Obiecţiuni? Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Să-i dăm şi un vot final.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Nu se poate!

Domnul Vasile Lupu:

Atunci, la 11,30 votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 art.9, din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Francisc Baranyi:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba de o modificare, o amendare scurtă şi simplă, mai mult textuală a legii nr.74 din anul 1995, în care art.9 alin.1 prevede că medicii pot fi pensionaţi la vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bărbaţii, ceea este foarte normal, pentru că şi legea nouă a pensiilor va prevedea acest lucru, dar treptat.

Noi, medicii, dorim ca pensionarea să aibă loc, dacă se poate, mai târziu decât conform legilor actuale, pentru că o zicală veche românească spune: "Dacă vrei să fii fericit, alegeţi un avocat tânăr şi un doctor bătrân", pentru că ei au experienţă mare. De aceea, dorim ca din art.9 alin.1 să dispară patru cuvinte: "Medicii se pot pensiona la 60 de ani la cerere anuală prin prelungiri anuale…" – aceste expresii să dispară.

Deci: "Medicii se vor pensiona la vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bărbaţii, cu excepţia doctorilor în medicină, docenţilor în medicină, respectiv conferenţiarilor, profesorilor, academicienilor şi aşa mai departe, care pot lucru până la vârsta de 65 de ani femeile şi 70 de ani bărbaţii".

Încă o condiţie este introdusă în această lege, dar în legea iniţială, nr.74, nu în modificare. Să nu se teamă nimeni că bătrânii "elefanţi" vor ocupa posturile de şefi de secţie şi posturile de şefi de catedră, pentru că, după vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bărbaţii, nu pot să fie şefi de secţie, chiar dacă lucrează până la 70 de ani.

Eu vă mulţumesc.

Încă o mică completare are propunerea noastră legislativă privind foştii deţinuţi politici care au fost împiedicaţi să exercite profesia de medic. Dumnealor vor intra în categoria aceasta a academicienilor, doctorilor docenţi, doctorilor în medicină, şi au dreptul să lucreze după vârsta de 60 de ani femeile, respectiv de 65 de ani bărbaţii, până la 65 de ani femeile, respectiv 70 de ani bărbaţii, dar cu prelungire anuală la cerere.

Trebuie să dăm acest drep acestor oameni, pentru că unii au stat mulţi ani în închisoare sau, chiar dacă numai doi sau trei ani au stat la închisoare, acest lucru le-a nenorocit viaţa şi nu au reuşit în perioada aceea să-şi exercite profesia. De altfel, este vorba de un număr foarte mic de medici – nu ştiu dacă sunt 30 sau 40 de oameni în situaţia aceasta.

Apelez la bunăvoinţa dumneavoastră şi cer să votaţi propunerea noastră legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Am şi eu o întrebare!

Domnul Vasile Lupu:

După intervenţia comisiei, intrăm la dezbateri generale.

Domnul Ion Berciu:

În legătură cu aceste două amendamente de fapt introduse, vreau să vă spun că realmente acea situaţie în care în lege apare cuvântul "pot" dă naştere la interpretări deosebite şi chiar la apariţia unor procese în care instituţiile au fost angrenate şi, ca atare, noi susţinem din partea comisiei amendamentele impuse Legii nr.74/1995 aduse de către domnul deputat Baranyi.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă la dezbaterile generale există solicitări de intervenţii?

Domnul deputat Leonăchescu, din partea PRM.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Intervenţia mea nu se vrea o dezvoltare la capitolul acesta "Dezbateri generale", ci mai mult formularea unor întrebări la intrevenţia colegului nostru, reputatul deputat Baranyi.

Dânsul a propus ca în categoria academicienilor, a oamenilor de ştiinţă care primesc anumite drepturi să figureze şi medici care au făcut detenţiune timp îndelungat. Întrebarea mea este dacă un asemenea profesionist care a stat foarte multă vreme în puşcărie, căruia îi înţeleg şi îi respect durerea şi nedreptatea care i s-a făcut, deci un asemenea specialist care n-a fost în contact cu meseria timp îndelungat poate fi recompensat în plan profesional. Eu cred că nu. Poate fi recompensat pe alte căi, dar, la nivel de profesie, lucrurile au evoluat altfel în lumea celor care au fost în activitate continuă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Să epuizăm dezbaterile generale, şi iniţiatorul va răspunde odată tuturor.

Domnul doctor Rădulescu, deputat PD.

Domnul Cristian Rădulescu:

La acest proiect legislativ aş vrea să aduc următoarele comentarii: este într-adevăr bine-venit, din punctul de vedere al Grupulul parlamentar PD, din următoarele considerente: în multe cazuri am observat că, dacă noi, Parlamentul, includem formularea "pot" sau "la cerere" într-o lege, ea este interpretată în sensul la care noi nu ne-am gândit.

Când noi zicem "pot", introducem nuanţa de dorinţă, de personalizare a dorinţei din partea celui care este în cauză, care poate opta într-un fel sau altul – poate la cerere.

De multe ori însă instanţele birocratice care lucrează cu aceste legi judecă ele după dorinţa lor dacă este cazul sau nu să acorde acel drept care de fapt i se cuvine cetăţeanului şi pe care noi l-am cuprins în lege opţional, pentru ca cetăţeanul să decidă el în cunoştinţă de cauză dacă vrea sau nu să ceară acel drept.

De aceea, deşi este foarte corect cum introducem noi în multe cazuri "pot" sau "la cerere", este bine ca de acum înainte, zic eu, ca atenţionare generală, să avem grijă ca această specificare pozitivă din partea noastră să nu fie restălmăcită de către birocraţii care lucrează cu legea şi care decid ei dacă se poate sau nu se poate.

Revenind la fond, ceea ce se propune în această lege este bine-venit - este vorba de categorii profesionale extrem de bine calificate. Să nu uităm că şi calificarea, în cazul medicilor, ia foarte mult timp şi performanţa se obţine la vârste ceva mai mature decât în alte segmente profesionale.

De aceea, nu va fi nici o pagubă pentru ţară, ci, dimpotrivă, un avantaj pentru pacienţi dacă vârsta va fi prelungită, mai ales că îndepărtăm şi temerea unora că vor fi ocupate anumite posturi de conducere de către persoane prea în vârstă, având în vedere prevederea pe care o cuprinde altă lege, aceea că nu pot fi ocupate funcţii de conducere peste 65 de ani.

Grupul parlamentar P.D. consideră oportune şi eficiente aceste modificări şi le susţine.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Dăm cuvântul iniţiatorului, pentru a răspunde.

Domnul Baranyi Francisc:

Mulţumesc domnului deputat Leonăchescu pentru întrebarea pusă.

Poate că nu m-am exprimat eu corect. Eu nu vreau să pun la acelaşi nivel academicienii cu medicii care au suferit anumite condamnări şi au altă pregătire. Doar atâta vreau, ca aceşti medici care au fost împiedicaţi să-şi exercite activitatea profesională să aibă exact aceleaşi drepturi, aşa cum au conferenţiarii, doctorii în medicină, docenţii, respectiv academicienii în problema aceasta, adică, şi lor să li se permită să li se prelungească activitatea până la vârsta de 65-70 de ani.

Dacă-mi permiteţi, eu citesc articolul, cum propunem: "Medicii deţinuţi sau internaţi din motive politice, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 şi 2 din Decretul-lege nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, pot fi menţinuţi la cerere în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate, până la împlinirea vârstei de 65 de ani femeile şi 70 de ani bărbaţii.

Aceste prevederi se aplică şi medicilor care, din motive politice, au fost obligaţi să-şi întrerupă studiile o anumită perioadă, obţinându-şi licenţa cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaţi să-şi reia activitatea profesională".

Accentuez: este vorba de un număr foarte redus de medici, 30-40 de oameni în toată România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbatere.

Titlul legii – varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Varianta din raport a articolului unic.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Deci, votând articolul unic, am votat varianta din raport, aşa cum a fost prezentată de comisie.

Votul final îl vom da imediat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţă.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu a venit ministrul Justiţiei!

Aşa au cerut liberalii!

Domnul Vasile Lupu:

Aici se cere un ministru, nu? Da.

Atunci, apelul nominal, vă rog, să adunăm colegii în sală şi să trecem la vot.

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Apelul nominal pentru ministru sau pentru ce?

Domnul Robert Kalman Raduly (la prezidiu):

De ce apel nominal? A cerut cineva apel nominal?

Domnul Vasile Lupu:

Deci, stimaţi colegi, mai fac o precizare la propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 74/1995. Trimiţând la varianta comisiei, considerăm că am votat art. 1, aşa cum a fost redactat de comisie, cuprinzând de data aceasta alin. 1 al art. 9, alin. 5 al art. 9 şi art. II. Urmează să dăm votul final.

Secretarul de şedinţă să facă apelul nominal!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, Care răspundeţi prezent vă rog să rămâneţi în sală. Avem mai multe legi importante de votat, de dat votul final, suntem în penultima săptămână de program legislativ.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Ocupaţi-vă locurile în bănci, trecem imediat la vot.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

(Domnii deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul şedinţei.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ocupaţi-vă locurile în bănci, trecem la vot imediat.

Grupul parlamentar al PUNR poate îl identifică pe secretarul de şedinţă din partea acestui grup, să-l trimită la prezidiu.

Vă rog ocupaţi-vă locurile în bănci!

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala, vă rog! Este păcat de aşa cvorum, nu se ştie când ne mai întâlnim!

Doamnelor şi domnilor,

Trecem la vot. (Domnul deputat Acsinte Gaspar ridică mâna)

Domnul Gaspar, procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Urmează să ne exprimăm votul asupra mai multor proiecte de lege şi vă solicităm, domnule preşedinte, să stabiliţi pentru fiecare proiect de lege în parte modalitatea de vot, în primul rând, şi, în al doilea rând, să se facă numărarea voturilor pe toate cele trei categorii: voturi pentru, voturi contra şi abţineri, pentru a se consemna în stenogramă rezultatul votului asupra fiecărui proiect de lege. În felul acesta, avem şi certitudinea că votul a fost exprimat cu respectarea prevederilor constituţionale referitoare la cvorum.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 224 de deputaţi prezenţi.

Da, suntem în cvorum, putem trece la vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 al art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România.

Vă propun vot deschis.

Există alte propuneri? Nu.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog, voturile.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Spuneţi caracterul legii!

Domnul Vasile Lupu:

Caracter organic.

192 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 20 de abţineri.

Votat.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/1999 – caracter ordinar.

Propun vot deschis.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Votat.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe – caracter ordinar.

Propun vot deschis.

Există alte propuneri? Nu.

Deci mergem pe votul deschis.

Supun proiectul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog. (Discuţii, rumoare, în sală)

Vă rog păstraţi liniştea în sală!

113 voturi pentru.

Împotrivă?

Vă rog exprimaţi-vă clar votul.

41 de voturi împotrivă.

Abţineri? 48 de abţineri.

Textul a fost adoptat.

Următorul proiect de lege, proiect de lege organică: proiectul de Lege privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Propun votul deschis.

Există alte propuneri? Nu există.

Trecem la votul deschis.

Cine este pentru? Vă rog exprimaţi-vă votul, nu părăsiţi sala! Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci am reuşit voturile finale.

Stimaţi colegi,

În scurt timp, ne vom putea pronunţa şi asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Avem şi reprezentantul Guvernului şi, imediat ce vom depăşi şi acest impas, promit o pauză rezonabilă. (Rumoare în sală) Deci o pauză meritată.

Vă rog nu părăsiţi sala!

Suntem la art.32, în raport la pag.7, pct.18.

Obiecţiuni, comentarii? (Discută cu domnul secretar Andrei- Ioan Chiliman)

Deci unde-i comisia?

Au fost obiecţiuni la textul comisiei. Iniţiatorul şi deputaţi din sală au cerut revenirea la textul comisiei.

Sunt informat de secretarul de şedinţă care a participat la dezbateri la prezidiu atunci că textul comisiei a fost respins.

Trecem la textul iniţiatorului. Deci a rămas nevotat textul iniţiatorului. Aşa primim informaţii şi de la Departamentul Legislativ.

Supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

O abţinere.

Domnul Vasile Lupu:

O abţinere.

Art.32 a fost votat.

Deci s-au votat alin.1, 2 şi 3 sau 1 şi 2, textul iniţiatorului... (Domnul secretar Andrei-Ioan Chiliman discută cu domnul deputat Ion Cîrstoiu, preşedintele comisiei.)

Vă rog linişte! Lămurim de la tribună, de la microfon.

Comisia mai cere, aici, încă 2 articole noi, 32¹, 32².

Deci art.32 a fost votat în varianta iniţiatorului. Mai există, în raportul comisiei, 32¹.

Poftiţi, domnule Chiliman.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Există o propunere, aici, ca această chirie să fie cu 50% mai mare decât chiria calculată potrivit art.26 alin.1, 2 şi art.27, pentru aceste instituţii.

Eu cred că cel mai corect este ca, pentru instituţiile care sunt aşezăminte social-culturale, unităţi de învăţământ sau instituţii publice, chiria trebuie să fie stabilită prin negociere între proprietar şi cel care locuieşte acolo şi, eventual, să fie plafonată, dar nu de această lege, la valorile care sunt aici, ci să fie plafonată, dacă vreţi, printr-o hotărâre de guvern. Eu nu cred că este cazul ca noi să stabilim, aici, cât să fie chiria pentru aceste instituţii, pentru că, în momentul în care stabilim aceste lucruri, riscăm să nu-şi acopere, proprietarii care-şi recuperează asemenea clădiri, să nu-şi acopere nici măcar cheltuielile normale de reparaţii şi întreţinere care-i revin proprietarului, şi eu nu cred că trebuie să facem protecţie socială pentru nişte instituţii publice. Protecţia socială înţeleg să fie făcută de către stat pentru cei care, într-adevăr, sunt în situaţii de această natură, dar nu văd de ce sediul Poliţiei din nu ştiu ce sat să capete regim de protecţie socială, în momentul în care am adopta acest articol în formularea în care este făcut.

Pot să accept ideea să lăsăm Guvernul să stabilească un plafon al chiriilor pentru aceste instituţii publice care sunt retrocedate proprietarilor, dar nu cred că este bine să stabilim acest plafon la un nivel atât de scăzut, pentru că, în felul acesta, riscăm ca proprietarii să nu-şi poată îndeplini obligaţiile către stat şi nici obligaţiile lor de proprietari, când mă refer la obligaţiile către stat vorbesc de impozite şi celelalte, şi nici măcar obligaţiile normale de proprietari privind reparaţiile capitale, pentru că nu o să aibă de unde şi, atunci, se vor trezi că cei care locuiesc acolo îi pot da în judecată şi se ajunge la nişte situaţii absolut aberante.

Deci acest articol nou, aşa cum este propus el, eu cred că trebuie eliminat şi trebuie găsită o formulă ca statul să plafoneze aceste chirii la un nivel diferit de cel care este prevăzut aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avem o propunere de eliminare.

Comisia?

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia îşi menţine punctul de vedere şi nu poate fi de acord cu această teorie că, cheltuielile de întreţinere ale proprietarului sunt mai mari decât cele stabilite în chiria de bază. Deci, cei 2.000 de lei pe metru plus coeficienţii, am înţeles că s-au calculat şi aceste cheltuieli, deci 50% peste aceste cheltuieli este suficient şi este bine să prevedem aici, pentru că în această situaţie sunt grădiniţele de copii, o serie de primării care sunt în aceste case care s-au dat proprietarilor, iar, în general, bugetul dacă ar avea bani ar construi în acest moment case şi s-ar elibera, dar sunt convins că trebuie să ne menţinem punctul de vedere cu plafonarea la 50%.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Grigoriu.

Domnul Mihai Theodor Constantin Grigoriu:

Îmi pare foarte rău, dar nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei şi sunt de acord cu punctul de vedere al domnului Chiliman, din cauză că se încalcă un principiu care, de acum, trebuie să ne sfânt: principiul proprietăţii.

Nu văd de ce proprietarul ar trebui să fie pus obligatoriu, deşi sunt în cunoştinţă de cauză că mulţi proprietari care au primit prin retrocedare imobile în care există aşezăminte culturale sau sociale au acceptat ca acestea să-şi continue, chiar la chirii modice, dar a fost din partea lor, a fost dorinţa lor de a ajuta social comunitatea. Deci nu putem fi de acord să fie un fel de sponsorizare gratuită. Acest articol nu este bine conceput. Soluţia pentru aşa ceva ar fi trebuit să fie găsită la comisie, în alt sens. Dacă apare o chirie limitată, trebuie ca sarcina tuturor reparaţiilor şi întreţinerii imobilelor să revină chiriaşului, or, acest lucru nu se întâmplă. Şi, deci, aşa stând lucrurile, această limitare aduce atingere principiilor fundamentale ale proprietăţii: dreptul de a dispune liber de ceea ce are omul în proprietate şi nu rămâne decât să ne furăm căciula. Dacă este proprietate privată, trebuie să lăsăm să se înţeleagă instituţia cu proprietarul.

Părerea mea este că, în majoritatea cazurilor, nu va fi problemă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

O intervenţie din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuţa.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Noi suntem de acord cu propunerea formulată de domnul vicepreşedinte Chiliman, respectiv cu calcularea cuantumului chiriei pe metru pătrat, care să fie stabilit prin Hotărârea Guvernului, şi, în acest sens, considerăm că se vor corela dispoziţiile art.54 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945. Acest proiect a trecut deja de Camera Deputaţilor, el, la ora actuală, se află în Senat, în dezbatere, prin urmare, s-ar impune o corelare între cele 2 articole, în sensul în care a fost prezentată această corelare de domnul vicepreşedinte Chiliman.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Deci iniţiatorul este de acord cu două propuneri venite din sală.

Domnul Leonăchescu are cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să susţin punctul de vedere al comisiei, pentru că avem un exemplu care operează astăzi în teritoriu. Am lăsat la liberul arbitru al consiliilor locale de sector şi al municipiului Bucureşti să stabilească chiria la garaje şi au ieşit cifre îngrozitoare. Necorelându-se decizia Consiliului municipal Bucureşti cu vechiul sistem de organizare în acest domeniu, au apărut şi amenzi de milioane de lei. Eu sunt împotriva lăsării la libera decizie a unui Guvern, mai mult sau mai puţin obiectiv, a acestei limite şi propun să votăm varianta propusă de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Prima propunere este de eliminare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 34 împotrivă şi o abţinere, propunerea de eliminare a fost votată. (Comentariu din sală)

La textul următor, dacă-l invocaţi, verificăm.

Comisiile propun un nou articol, 32².

Poftiţi, domnule deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte,

Anunţaţi numărul de voturi pentru, ca să ştim cvorumul. Suntem sau nu în cvorum? Cer aceasta în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Vasile Lupu:

Numai că este cerut după vot, iar potrivit ultimei numărători eram 226 în sală. (Rumoare) Deci numărăm la următorul.

Art.32² - textul comisiei.

Intervenţii? Nu sunt.

S-a cerut cvorumul. Vom număra.

Deci cine este pentru? Mulţumesc, mare majoritate.

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Câţi sunt pentru?

Domnul Vasile Lupu:

Numărăm voturile împotrivă. Da, s-a cerut cvorumul.

Cine este pentru? Numărăm, da. 95 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Nu este cvorum.

Domnul Vasile Lupu:

Da, nu mai este cvorum.

Stimaţi colegi,

Astăzi avem programul de lucru până la orele 18.00. Un grup important de colegi sunt la întâlnirea cu delegaţia chineză, alt grup de colegi sunt la întâlnirea cu delegaţia OSCE. Eu vă rog să-i anunţaţi pe toţi că reluăm lucrările la 14.30 şi vom începe cu un apel nominal dacă nu vom fi în cvorum. Suntem în penultima săptămână a acestei sesiuni, suntem în penultima sesiune a acestei legislaturi, programul nostru legislativ a rămas cu multe întârzieri şi vă rog să înţelegeţi că astăzi trebuie să recuperăm cele 4 săptămâni, pe care dumneavoastră le-aţi impus prin vot, de activitate în circumscripţiile electorale.

Stimaţi colegi,

La ora 12.30, în holul Parlamentului va avea loc comemorarea Eminescu, organizată de Camera Deputaţilor şi sunteţi invitaţi cu toţii să participaţi la această ceremonie.

după pauză

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm dezbaterile, invităm secretarii la prezidiu, poate împreună vom reuşi să-i găsim. (Se acţionează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputaţi în aulă.)

Domnul secretar Miclăuş unde poate fi?

Voci din sală:

Poate fi în multe locuri.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Un punct problematic am depăşit; era pct.18 din raport. De asemenea a trecut şi pct.19. Suntem la pct.20 din raport.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Domnule preşedinte, daţi cuvântul domnului deputat Sabău, pentru că are de făcut o comunicare.

Domnul Vasile Lupu:

Înainte de a trece la dezbaterea legii, dau cuvântul domnului deputat Sabău pentru a face o comunicare importantă.

Domnul Traian Sabău:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu dispoziţiile art.68, alin.2 din Constituţia României şi ale art.179, 183 şi 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, declar că demisionez din calitatea de deputat în Circumscripţia electorală nr.39 Vâlcea din partea PDSR-ului, ca urmare a alegerii mele la data de 18 iunie 2000 în funcţia de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Să fie într-un ceas bun!

Stimaţi colegi, suntem la pct.20 din raport, art.32² care defineşte familia, dar cred că în privinţa definiţiei familiei ne înţelegem.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Nu a venit comisia, domnule preşedinte.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este invitată la dezbateri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu (din bancă):

Şi ceva deputaţi ar mai trebui să vină.

Domnul Vasile Lupu:

(Se acţionează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputaţi în aulă.)

Stimaţi colegi, cu puţină bunăvoinţă şi patriotism, putem depăşi şi acest punct.

Dacă există comentarii, obiecţiuni la art.32²: "Prin familie în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă se înţelege: soţul, soţia, copii, părinţii soţilor, precum şi ginerii, nurorile şi copiii acestora, dacă locuiesc şi gospodăresc împreună".

Domnul secretar de stat Mocuţa.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Noi v-am ruga să modificaţi art.32² şi să ţineţi cont de reglementarea care se dă în art.17 a Legii locuinţei în care: "Prin familie se înţelege soţul, soţia, copii şi părinţii soţilor care locuiesc şi gospodăresc împreună". Deci, noi considerăm că ginerii şi nurorile şi copii acestora nu pot fi incluşi în textul acestui articol şi de altfel, ei nici nu se regăsesc în legislaţia familiei şi nu sunt pomeniţi astfel.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte Emil Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Spusele domnului ministru Mocuţa sunt întemeiate, dar numai pe o parte. Există rudenia de sânge şi rudenia prin alianţă. Căsătoria este un act juridic care creează rudenie prin alianţă. Prin urmare, fiul se naşte din tată şi din mamă, face parte din familie în sensul strict, dar viitoarea lui soţie, adică nora, va face parte din familie prin efectul căsătoriei. Aduceţi-vă aminte că, în timpul Decretului nr.78/52 în sens locativ erau asimilate în familie, repet, în sens locativ, şi alte terţe persoane nerude, dacă trăiau şi gospodăreau împreună. Revenind la definiţie pentru ca cele două definiţii să nu fie paralele şi diferite, este bine să se introducă "dacă", nu "care trăiesc", "dacă trăiesc şi gospodăresc împreună".

Da, şi "dacă locuiesc şi gospodăresc împreună", n-am nimic împotrivă. A fost o enormă discuţie în timpul comunismului dacă soţii pot avea două locuinţe diferite în funcţie de munca şi domiciliul lor. Foarte mult s-au schimbat aceste definiţii. Este bine să rămânem fideli acestor criterii câştigate. Avem familia în sens locativ lato sensu: soţ, soţie, copii, nurori, gineri, "dacă locuiesc şi gospodăresc împreună".

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Corect.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Dacă locuiesc... dac㠖 este o condiţie subsumatorie.

Domnul Vasile Lupu:

Da, este varianta comisiei: "dacă locuiesc şi gospodăresc împreună".

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da, este corect. Deci, nu "care locuiesc", "dacă locuiesc împreună".

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Leonăchescu. Domnul deputat Leonăchescu are cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Cineva şi-a uitat aici opera. Să vină să o ia. (S-a referit la o bărcuţă din hârtie rămasă pe pupitru.) Da, se pare că este de la Ministerul Transporturilor. Aşa rămâne, hârtie în urmă.

Pe tema discutată, daţi-mi voie să fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei, susţinut şi de domnul deputat Emil Popescu, pentru că situaţia chiriaşilor este atât de mozaicată, încât chiar o asemenea formulare nu acoperă toate situaţiile pe care le-am putea întâlni. Iată, spre exemplu, un obicei românesc străvechi: să trăiască părinţii cu ultimul copil căsătorit în casă, în casa pe care părinţii au făcut-o. Automat lângă copilul lui de sânge vine nora sau ginerele. Să nu-l includem în această categorie, fiind vorba, nu de proprietari, ci de chiriaşi, ia imaginaţi-vă, foarte multe situaţii de oameni cu handicap, bătrâni singuri care sunt – dacă vreţi – îngrijiţi în sânul unor familii, fel de fel de situaţii. Să-i excludem, să-i lăsăm pe drumuri, să nu-i normăm şi pe ei?! Sau să facem o lege specială pentru aceste persoane, dacă vreţi, fără urmaşi, fără cineva care să-i întreţină !?

Eu cred că şi nu cred, sunt convins că formularea propusă de comisie este acoperitoare pentru foarte multe situaţii practice şi avem în aceasta o soluţie pentru protecţia chiriaşilor respectivi. Mulţumesc.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

La vot.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuţa are cuvântul.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Domnilor deputaţi, dacă mergeţi pe această variantă, atunci vă propunem să nu scrieţi "ginerii şi nurorile", ci să votaţi "fii şi soţii sau soţiile acestora", pentru că "ginerii şi nurorile" nu se găsesc în legislaţia noastră.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Nu avem nimic împotrivă să fie ori aşa, ori aşa; înţelegem bine despre ce este vorba.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Este clar aşa.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da domnule, suntem de acord cu ea, ce mai pierdem timpul? Să votăm, să lăsăm restul articolului. Da, soţii, copii şi soţiile...

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, iată, ne-am pus de acord.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Lăsaţi cum este la comisie, că este pe înţelesul tuturor.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Este mai bine redactat. Noi ne menţinem punctul de vedere.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cum rămânem: cu ginerii sau cu soţii?

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Deci, textul comisiei.

Domnul Vasile Lupu:

Textul comisiei îl supun întâi votului, da. Să fie singurul text neînţeles din legea aceasta. Textul comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La art.33 se propune eliminarea textului iniţiatorului. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La art.36 se propune eliminarea.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Deci, renumerotarea se corelează.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Băgaţi art.34, 35. Ce facem?

Domnul Vasile Lupu:

Da, mai avem nişte articole. Da, acum le luăm.

Deci, art.34, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.35, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.37, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.38, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.39, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.40, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.41, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.III în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.IV – Dispoziţii finale.

Art.42.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.43.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.44.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.45, text comisie din raport. Dacă sunt obiecţiuni? Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (coboară de la prezidiu la microfon):

Eu m-am uitat cu atenţie la formularea aceasta. Deci, este mai completă decât cea propusă de iniţiator şi a venit la cererea Ministerului de Externe, LOCATO şi celelalte, însă, singura chestiune este: "Contractele de închiriere încheiate pentru spaţiile ocupate de... se prelungesc – spune aici – de drept, pentru o perioadă de 5 ani". Şi eu cred că trebuie spus aşa: "la cererea chiriaşului", pentru că sunt chiriaşi care nu vor neapărat să mai stea 5 ani acolo, or, trebuie să apară această precizare în text şi pe urmă, eu aş spune, m-aş opri cu fraza aşa: "cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de acestea, indiferent de proprietar". Că este redondant "proprietarul care deţine spaţiul", indiferent de proprietar. Este normal că proprietarul deţine spaţiul.

Domnul Vasile Lupu:

Da, propunerea domnului Chiliman este agreată de comisie?

Domnul Emil-Teodor Popescu:

O mică nuanţă, vă rog. Suntem de acord în principiu, este o diferenţă de două cuvinte care pot să provoace necazuri.

Doamnelor şi domnilor, suntem de acord ambele comisii. Să ţesălăm puţin acest text. "Se prelungesc la cererea chiriaşului pentru o perioadă de 5 ani, în aceleaşi condiţii, indiferent de proprietar." Textul, aşa cum este, "cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de acestea", vrea să spună acelaşi lucru, numai că este uşor ambiguu. Şi atunci "în aceleaşi condiţii, – vă mulţumesc, domnule vice – indiferent de proprietar". Şi atunci textul este bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.46. Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.IV în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Anexa 1, anexa 2?

Domnul Vasile Lupu:

Avem anexe? Da. Anexa 1. Comentarii? Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Anexa 1 se stabilesc categoriile de persoane care au dreptul la o cameră în plus. Vă rog să ne aplecăm cu atenţie şi în special la pct.3 din această anexă şi în special la partea finală: "precum şi procurorii de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie". Deci, toţi procurorii care sunt încadraţi la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie au dreptul la o cameră în plus. Dar, vă rog să observaţi că sunt excluşi de la această prevedere, de la acest beneficiu consilierii de conturi de la Curtea de Conturi care au regimul exact al judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, este omis preşedintele şi şefii de secţie de la Consiliul Legislativ.

Eu cred că ar trebui să revedem un pic acest pct.3 din anexă şi aş propune în felul următor: "Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, consilierii de conturi de la Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, preşedintele şi şefii de secţie de la Consiliul Legislativ, procurorul general şi adjuncţii acestuia de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie".

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu numai că sunt de acord cu ce spune domnul Gaspar, dar, dacă vrem să raţionăm corect şi consecvent până la capăt şi cred că domnul Gaspar va fi de acord cu mine, atunci, datorită asimilării pe care o face Constituţia şi o fac şi alte legi, procurori, judecători, da – da, domnule Gaspar – atunci trebuie ca să introducem toţi procurorii de la Parchetul General, fiindcă prin efectul asimilării, ei sunt colegi cu judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi au şi ei dosare mamut cu care pleacă sâmbăta şi duminica acasă. Este, domnule Mocuţa? Dacă eu mint, să-mi spuneţi: Domnule, minţi! Deci, un procuror general şi un adjunct sau sunt doi – trei; este o nedreptate. Prin efectul dreptăţii... Nu se poate! Cei mai mulţi de acolo pleacă acasă sâmbăta cu dosare, au nevoie de cameră separată, copilul plânge şi vrea ţâţă, domnule Gaspar, ce vreţi? Dacă vreţi să o luaţi aşa, eu ştiu foarte mult ce se întâmplă acolo. Dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine. Nu aveţi cuvântul, deocamdată staţi cuminte acolo. Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Să ştiţi! În dosarul cu "explozia de la Piteşti" au fost 27 de volume, lucrate de procurori. Este, domnul... Nu ne jucăm. Legate cu sfoară multă, hă, hă...

Deci, eu sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră, dar adăugăm, să rămânem pe formula "şi procurorii de la Parchetul General", introducem şi persoanele pe care le-aţi dorit de la Consiliul Legislativ, de acord, că şi domnul Valer Dorneanu munceşte acolo, aşa, dar, nu ştiu. Eu am sentimentul că, pe undeva, este şi o mică nedreptate, pentru că domnii care lucrează acuma în Consiliul celor 11, nu în Consiliul celor 10 de la Veneţia, în Consiliul celor 11 cu dosarele Securităţii, parcă ar avea şi ei dreptul la o cameră în plus. Este, domnule Gaspar? Dar eu zic...

Să zicem că aceste dosare sunt atât de secrete că nu circulă decât ştim noi pe unde. Prin urmare, eu vă propun să rămânem pe formula plus adaosul de la domnul Gaspar şi domnul Gaspar să fie de acord cu noi, să rămână "şi procurorii de la Parchetul General de pe lângă". Haideţi domnule Gaspar, să fim drepţi, domnule!

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Când procurorii sunt de la Parchetul General?

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Nu mă interesează, poate să fie 5-10-15-20, domnul... De ce ne certăm pentru şiretele de la pantofi. Asta e o copilărie. Vă rog frumos!

Deci, numai o dată avem un Parchet General, numai o dată în toată ţara. Am fost de acord cu Curtea de Conturi, cum spuneţi dumneavoastră, eu am cerut să se introducă cuvântul, apelativul "supremă", în poziţie supremă.

Deci, sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră, vă rog să fiţi şi dumneavoastră de acord, să rămână textul completat cum trebuie, da?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul Gaspar.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Iar?!

Domnul Vasile Lupu:

Probabil vine să-şi exprime acordul cu domnul Popescu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vreau să-i spun domnului preşedinte Emil Popescu că anchetele penale nu se fac cu dosarele la domiciliu când plânge copilul că cere ţâţă să...

Domnul Vasile Lupu:

...că plânge tatăl...

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur, plânge tatăl, nu plânge copilul.

Pe de altă parte, domnule preşedinte, eu cred că aici totuşi se regăsesc funcţii care sunt asimilate, potrivit legii, la un anumit grad: cu gradul de ministru, de ministru de stat, secretar de stat. Ba, mai mult, mie mi-a venit acum ideea să spun că în mod normal ar trebui să beneficieze de această prevedere, în sensul că au dreptul la o cameră în plus, persoanele numite sau alese în funcţie de către Parlament. Pentru că, într-adevăr, şi acoperim şi ce spuneaţi dumneavoastră, deci cei de la Colegiul privind Studierea...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gaspar, persoane tot avem, locuinţe nu avem.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule, o să avem şi locuinţe, că vorba aceea, asta vrem să facem: să facem locuinţe cât mai multe. (Domnul deputat Mihai Grigoriu vociferează în bancă.)

Este vorba de o cameră în plus, domnule Grigoriu. Nu ştiţi la ce discutăm! Nu ştiţi la ce discutăm! Şi consider că toţi cei care sunt aleşi sau numiţi în funcţie de către Parlament pot să beneficieze de o cameră în plus atât timp cât, dacă vă uitaţi la pct.9, cine beneficiază? Directorii teatrelor - am toată consideraţia! - operelor, operetelor şi filarmonicilor de stat.

Deci, consider că cel care este numit într-o funcţie, sau ales de către Parlament, înseamnă că este o funcţie căreia legea i-a conferit un anumit statut şi cred că statutul acesta îi dă dreptul să beneficieze şi de o cameră în plus.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Dar natura muncii nu contează?

(Rumoare, vociferări)

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, linişte în sală şi să trecem la vot.

Poftiţi, domnule Stan.

Linişte!

Domnul Vasile Stan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După părerea mea, această listă, pe care nu o contest, nu are nici o logică. O parte din ea. Pentru că, dacă te uiţi, constaţi că ar trebui şi alţii să apară pe lista asta. De exemplu, dacă apar directorii teatrelor, operelor, operetelor şi filarmonicilor de stat, de ce să nu apară şi directorul circului? Sau de ce să nu apară directorii generali ai regiilor importante din România? ROMGAZ, PETROM...

Domnul Vasile Lupu:

Pentru directorul CEC-ului s-a găsit spaţiu...

Domnul Vasile Stan:

Nu, nu. Sau, de ce să nu beneficieze miniştrii, de exemplu?

Părerea mea este că să nu ne grăbim cu această listă, s-o analizăm mai temeinic. Sau, dacă vreţi, să luăm un cetăţean mai simplu – handicapat de gradul 1, care are nevoie de însoţitor. De ce să nu-i dăm şi handicapatului de gradul 1 o cameră în plus?

Deci, lista asta, după părerea mea, a fost făcută la repezeală şi să nu ne grăbim cu votarea ei înainte de a o analiza temeinic.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi, şi cu specială privire la domnul coleg,

Vă rog frumos să observaţi că handicapaţii de care dumneavoastră pomeneaţi adineauri, se regăsesc în Anexa nr.2. Vă rog să citiţi Anexa nr.2: "Bolile, precum şi persoanele a căror stare fizică necesită atribuirea unei camere în plus". C’est tout autre chose.

Acum, haideţi să revenim, ca să vă răspund, să nu credeţi că nu vreau să vă răspund. Şi nu vă spun numele, ca să nu mai fie replică.

Vă rog frumos, toate aceste categorii s-au configurat după nişte criterii. Domnul director de la regie are birou şi secretară şi tot ce-i trebuie. Natura muncii lui nu necesită o cameră în plus. Că el, după ce-şi scoate cotierele alea tocite, ştiţi că are coatele foarte tocite, se duce acasă liniştit. Nu mai are probleme. Dar preşedintele Curţii Supreme, sau domnul Valer Dorneanu are de făcut un raport şi-l persecută ideile şi noaptea.

Am luat două exemple, unde nu puteţi să replicaţi. Şi el, deci, trebuie să dea o soluţie şi-l persecută ideile acelea... Şi, deci, bine este să i se dea o cameră. N-am născocit noi acum această listă. Ea este oarecum prefigurată după multe criterii, de-a lungul zecilor de ani. Şi, deci, acum, dacă mai adăugăm puţin nu greşim, dar dacă începem s-o luăm de la capăt, veţi descoperi că şi moaşele comunale trebuie să aibă şi ele o cameră în plus, nu? una unde se spală pe mâini şi una unde operează. Nu se poate aşa!

De aceea, mie mi se pare că propunerea... Vedeţi ce faceţi, domnule Gaspar, vreţi mai binele şi se strică binele! Haideţi să terminăm! Mie mi se pare oţioasă deja discuţia. Vă rog să fim înţelepţi şi să votăm în sensul în care am discutat. Toate punctele sunt acceptate, mai puţin punctul 3, care este şi el aproape acceptat. Să rămână şi "procurorii de la Parchetul General, preşedintele Consiliului Legislativ, membrii Curţii de Conturi", de care aţi vorbit dumneavoastră, sigur că da.

Domnule Gaspar, suntem de acord cu asta, da?

Domnule, vă rog frumos, ziceţi o dată că sunteţi de acord şi dumneavoastră! Vreau şi eu să văd că nu-mi băgaţi beţe în spiţa a 15-a...

Aşa! Deci, să votăm lista, cu precizările şi adaosurile făcute de noi doi în acest context.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, să votăm, stimaţi colegi.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Votat.

Anexa nr.2 – "Bolile, precum şi persoanele a căror stare fizică necesită atribuirea unei camere în plus".

Deci, aici şi-a spus cuvântul ministerul de resort şi cred că este bine să le votăm ca atare.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Aceasta este ultima anexă.

Domnul Gaspar. Mai aveţi o anexă?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, mai am o problemă în suspensie.

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că domnul secretar de stat Baias nu este astăzi la şedinţă, pentru că am discutat cu dânsul o problemă şi a fost de acord că trebuie reglementată în acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanţei.

La Cap.II este "Schimbul obligatoriu de locuinţă".

În proiectul de lege care a fost dezbătut la Cameră şi care acum se află la Senat, - cel cu privire la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv, la art.15 alin.4 din acel proiect de lege se face o trimitere la Cap.II din această ordonanţă cu privire la schimbul obligatoriu de locuinţă. Şi am considerat, discutând cu domnul secretar de stat Baias, că, în mod normal, problema trebuie tratată în acest proiect care se discută în acest moment la Cameră şi nu-şi are locul în proiectul de lege care, vă spun, a trecut de Cameră şi se află la Senat.

Cum sună textul? "Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în Legea nr.42/1990, în Legea nr.44/1994 şi în Decretul-lege nr.118/1990, la efectuarea schimbului obligatoriu, locuinţa oferită trebuie să asigure condiţii de folosinţă similare celor existente în locuinţa deţinută".

Deci, este text votat de Cameră, se discută şi la Senat, numai că locul nu îi este în acel proiect, care are cu totul alt obiect de reglementare şi se referă la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv. Nu are nimic schimbul de locuinţe cu acea lege, şi trebuie tratat aici, la schimbul obligatoriu. Ca atare, ar trebui ca textul să constituie un alineat 3 la art.23, urmând ca, după aceea, actualul alineat 3 să devină alineat 4.

V-am explicat: toată discuţia aceasta a avut loc după ce s-au făcut comentariile la art.23, însă am convenit să revenim înainte de votul final, să trecem acest text dintr-un proiect de lege în acest proiect, unde-şi are locul şi unde corespunde obiectului de reglementare. Nu are nici un rost ca în Legea de restituire a imobilelor preluate abuziv să discutăm de problema schimbului obligatoriu, prevăzut în Ordonanţa nr. 40, pe care noi o discutăm astăzi.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, să tranşăm.

Domnul Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Noi am votat art.23 şi n-a fost nici un fel de amendament în acest sens. Mai mult: schimbul obligatoriu trebuie să fie cuprins şi în Legea caselor naţionalizate, pentru că există acest punct acolo care a trecut de noi şi aşa este în legea respectivă. Dacă nu va fi prins şi va fi scos de acolo, probabil că la mediere se va media între cele două, dar nu putem veni acum înapoi să mai punem un articol.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Cum rămâne dacă va fi scos de acolo? Nu se poate!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Raţiunea este ca noi să asigurăm o reglementare unitară. Or, nu are nici un rost să rămânem în proiectul de Lege cu privire la restituirea imobilelor să vorbim de condiţiile în care schimbul obligatoriu se va efectua atunci când persoanele în cauză sunt persoane cu handicap, sunt văduve, sunt revoluţionari, sau nu ştiu ce. Nu are nici un rost, domnule Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Eu zic să privim cu seriozitate chestiunea, şi anume: se întâmplă că există între legi puncte de intersecţie. Şi chiar domnul Gaspar a folosit adineauri cuvântul "pentru o rezolvare unitară", şi eu spun că o astfel de normă trebuie să existe şi acolo şi aici. Dar culmea este că art.23 a fost discutat, a fost votat. Şi noi am discutat, îmi aduc aminte perfect, că vom rediscuta textul, dar nu s-a şi căzut de acord asupra soluţiei. Iar soluţia este aceasta: dumneavoastră trebuie să vă gândiţi că în ipoteza în care Senatul elimită textul de acolo şi-l eliminăm şi noi, până la urmă, în loc să avem două texte unitare, nu mai avem nici unul. Nu este aşa, că nu putem să-l legăm la gard pe Senat cu ce votăm noi aici. Senatul este autonom, că aşa ştiţi bine că e, şi poate să facă ce vrea cu legea aceea.

Prin urmare, nu este de conceput. Dar, mai întâi că sediul materiei este şi acolo şi aici. Avem situaţii de soiul ăsta. Avem nu ştiu câte definiţii ale familiei în sens locativ date colo, colo, colo. Şi eu spun "unitar", da? Cum spune domnul Gaspar: "unitar". Să avem o singură definiţie, dar să nu încurcăm, prin definiţii diferite.

În cazul de faţă, art.23 lucrează foarte bine şi normal. În ipoteza în care va fi scos de acolo, rămâne totuşi aici. Vom vedea la mediere ce se întâmplă. Dar s-a votat deja corpul legii. Suntem la anexe. Vă rog frumos să nu primiţi această discuţie.

Domnul Vasile Lupu:

Da, ca atare, considerăm textul votat şi nu mai avem ce adăuga.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Aleluia şi zvâc!

Domnul Vasile Lupu:

Aleluia celor fără de prihană.

(Rumoare, vociferări)

Stimaţi colegi, păstrând cadrul unei dezbateri decente, să ne punem de acord. Tot va fi mediere, domnule Gaspar. La Senat, croit din vreme, gândit pe îndelete ...

(Rumoare, comentarii)

Legea, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

Cu majoritate de voturi pentru, textul a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Suntem în ultimele zile de dezbateri şi mapa este încă încărcată.

Trecem la protejarea monumentelor istorice.

Mai avem propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.48/1992 a audiovizualului.

Iată, avem şi pentru monumente, din partea Guvernului, domnul secretar de stat este gata să colaboreze cu noi.

Deci, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Mergem la text, da? Noi suntem aici.

Stimaţi colegi,

Titlul legii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.1 alin.1 – textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.2 – textul comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.3 – textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.1, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.2 alin.1 şi alin.2, text iniţiator.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.3, text comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.4 şi alin.5, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.3, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.4 alin.1 şi alin.2, varianta comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.3, alin.4, alin.5 şi alin.6, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.4, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.5, textul iniţiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.6, textul iniţiatorului.

Vă rog. Domnul Chiliman are o întrebare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art.6 alin.4; cred că la primele trei alineate nu sunt probleme.

La art.6 alin.4, apar nişte formulări care mie mi se par cel puţin ambigue şi care nu spun mare lucru, adică sunt, dacă vreţi, de genul sloganelor: "Autorităţile administraţiei publice... cooperează cu proprietarii monumentelor istorice şi-i sprijină, în condiţiile legii"; "cooperează şi-i sprijină".

Eu cred că această cooperare şi acest sprijin trebuie definite, pentru că, altminteri, rămâne un slogan fără acoperire şi mie nu mi se pare că este bine să votăm sloganuri.

Deci, aceasta este o observaţie pe care o am la alin.4 şi aş dori să fie definite aceste lucruri corect în lege, pentru că, altminteri...; "în condiţiile prezentei legi", pentru că trebuie precizat în condiţiile cărei legi se face acest lucru. Mie mi se pare că, aşa cum este, este imprecisă această chestiune.

Domnul Vasile Lupu:

Da şi cred că textul s-ar cuveni chiar eliminat, este o normă de recomandare, o recomandare prea vagă, ce nu-şi găseşte nici sancţiune şi care doar încarcă materialul legislativ.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acesta este un text dintr-o parte generală a legii, din "Dispoziţii generale" o să vedeţi că în corpul legii, la diferitele capitole această colaborare şi acest sprijin sunt prevăzute. Deci, sunt detaliate şi definite concret, în diferitele părţi ale acestei legi.

Şi, în afară de aceasta, pentru că într-adevăr am putea să zicem: "în conformitate cu prevederile prezentei legi", dar, în afară de acestea mai există şi alte legi care au prevederi care se referă la acest domeniu. De exemplu, modalitatea prin care pot fi scutite, sau sunt chiar scutite de impozitul pe clădiri aceste monumente. Deci, iată o altă lege, o lege care vizează impozitele, reglementează acest sprijin, unul dintre acestea. Cealaltă prevedere se găseşte în Legea construcţiilor, care iar are nişte prevederi care se referă la această colaborare şi sprijin.

Deci, este un enunţ general, din partea de "Dispoziţii generale", urmând ca în celelalte capitole să fie detaliat pe acele segmente care se referă la strict la domeniul de aplicare a acestei legi, iar celelalte, în altele.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Este o propunere de eliminare pentru alin.4.

Da, vă rog. Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Însăşi viziunea nouă a acestei legi – şi cred că aici ar trebui să cădem de acord, mai ales că faceţi parte din Partidul Liberal -, este o viziune nouă, în sensul în care aceste monumente, deţinătorii acestor monumente vor avea sprijinul şi cooperarea autorităţilor chiar şi dacă nu fac parte din domeniul public sau privat al statului.

Deci, noutatea acestei legi este că statul va putea interveni şi în cazul proprietăţii private cu ajutor chiar material, cu finanţarea de reconstrucţie a acestor monumente.

Ca atare, este nevoie de acest articol, pentru că în acest articol facem primul pas important în reforma acestei colaborări dintre proprietari şi stat, indiferent de proprietar.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, "cooperează". Cine-i opereşte să nu coopereze? Dar, dacă nu cooperează, care-i sancţiunea?

Domnul Márton Árpád Francisc:

Da, vă răspund la întrebare.

Un consiliu local, de exemplu, nu poate lua o hotărâre prin care, din bugetul local să acorde un sprijin material, de exemplu, unei persoane fizice care are un astfel de imobil, pentru că, deocamdată, nu are dreptul să ia o astfel de hotărâre şi va fi atacat în instanţă şi se va câştiga, iar Curtea de Conturi va veni asupra acestora. Or, tocmai acum deschidem o poartă de bună colaborare între proprietar şi autorităţile statului.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat, din partea iniţiatorului.

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Iniţiatorul nu este de acord cu eliminarea acestui alineat 4 din art.6.

În zilele noastre, dar şi în trecut, am avut foarte multe situaţii delicate când nici proprietarii, nici administraţia locală nu au colaborat cu Comisia Naţională şi cu Ministerul Culturii. Este mai mult decât o recomandare. În corpul legii, mai târziu veţi afla care sunt modalităţile de colaborare, care este obligaţia administraţiei publice locale şi care este obligaţia proprietarului, indiferent că este privat sau că este statul proprietarul monumentului respectiv.

Deci, este foarte bine şi este necesar să clarificăm şi aici, în dispoziţiile generale, şi mai târziu, în textul legii.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mona Musca.

Doamna Monica Octavia Musca:

Ţin să precizez că este vorba de fapt de un parteneriat între proprietari şi administraţia publică locală şi Ministerul Culturii şi comisia respectivă, un parteneriat care vizează interesul clădirilor respective, nimic altceva. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat până acum, când acest parteneriat nu era impus de lege şi s-au trezit unii să reconsidere, ca să zic aşa, să reconstituie anumite clădiri, anumite picturi, stricând de fapt monumentele istorice. Deci admiteţi ca acest parteneriat este strict necesar în interesul clădirii, în interesul monumentului respectiv.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc. Deci comisia susţine.

Dacă domnul Chiliman îşi menţine propunerea de eliminare? Deci, procedural, domnule Chiliman. Poate să rămână, spune domnul Chiliman, cum nu ajută aşa nu strică.

Supun votului dumneavoastră art.6 integral, varianta iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7. Varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Înainte de a trece la votul Capitolului I, domnul Chiliman doreşte să facă o intervenţie în a solicita o corectură la art.3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art.3 lit.b) şi C) se foloseşte cuvântul "delimitat". Or, în principiu, în momentul în care se ajunge la prima fază este vorba numai de delimitabil, deci eu aş dori ca la b) să apară "delimitabilă topografic" şi la c) să apară tot aşa "teren delimitabil topografic", pentru că delimitarea reală se face ulterior momentului în care se stabileşte că este o zonă delimitabilă. Deci delimitarea, ca atare, se face ulterior şi este o procedură care întotdeauna s-a făcut aşa şi se face aşa şi în momentul de faţă. În momentul în care spui "delimitat", delimitezi în momentul în care stabileşti care este categoria respectivă, este o fază prealabilă în care nu poţi de multe ori să delimitezi pe loc. Şi cred că trebuie ţinut cont de lucrul acesta, să rămână aici cuvântul "delimitabil", iar delimitarea ca atare este o procedură ulterioară care se face pe baza unor măsurători foarte precise şi altor lucruri. Dacă rămâne "delimitat" aici, s-ar putea să apară încurcături în aplicarea efectivă, practică a legii.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Comisia ce spune? Domnul Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Comisia nu e de acord. Îmi pare foarte rău, dar aici însă e o chestie de logică elementară. Un ansamblu sau un sit devin şi capătă statutul de ansamblu sau de sit numai după ce s-a făcut delimitarea întregului corpus care intră în componenţa acestei noţiuni, lăsând de o parte faptul că "delimitabil" nu spune nimic. Practic, în afară de noţiunea de infinit, nu există nimic care să nu fie delimitabil. Aici lucrurile sunt absolut clare. Aşa cum trebuie să existe monumentul ca atare, tot aşa trebuie să fie delimitat şi spaţiul respectiv, pentru ca să am de-a face cu noţiunea de ansamblu sau de sit. Dimpotrivă, dacă punem delimitabil, ne instalăm deja într-o ambiguitate şi într-un nebulos care nu mai spune nimic nu mai este protejat nici măcar ceea ce vreau să protejez.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci rămâne, sigur, ca practica să dovedească dacă am avut sau nu dreptate. Aici este vorba de protejarea monumentelor istorice şi la art.3-c) se vorbeşte de creaţii ale naturii sau ale omului în cadrul natural, mie mi se pare că nu au ce căuta creaţiile naturii în cadrul monumentelor istorice.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Este un text preluat din noile convenţii internaţionale. Ştim cu toţii, şi peisajul cultural românesc este vestit din acest punct de vedere, că monumentul respectiv şi peisajul în care se află reprezintă un tot unitar şi acest tot unitar este ceva care nu poate fi atins. Deci acest tot unitar, monumentul şi peisajul înconjurător, reprezintă ceva ce trebuie să ocrotim şi este chiar specific acestei zone şi cred că noi nu trebuie să renunţăm la ceea ce reprezintă situl în sine.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Ca atare, comisia rămâne la textul votat.

Capitolul I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul II – "Protejarea monumentelor istorice". Capitolul I – Monumentele istorice. Am votat titlul I. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.8. Dacă sunt comentarii?

La alin.1. Poftiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art.8 se spune că în lista momentelor se înscriu..., în grupa A, în Grupa B..., înscrierea monumentelor se face prin ordin al ministrului.... Mi se pare că acest alineat 3 este redondant pentru că de fapt, oricum ele sunt declarate monumente în grupa A şi B ca fiind de valoare naţională sau de valoare reprezentativă în plan local şi nu înţeleg foarte bine sensul acestui alineat 3. Poate că reuşeşte comisia să îl simplifice sau eventual să îl reducă la ceea ce trebuie.

Doamna Monica Octavia Musca:

La ce articol vă referiţi?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.3 de la art.8. Eu vorbesc de textul comisiei. Monumentele s-au înscris în nişte grupe pe baza alin.2 care spune clar prin ordin al ministrului culturii etc. şi, ca atare, ele sunt într-o anumită situaţie definite. Or, alin.3 mie mi se pare că nu face altceva decât să reia nişte argumente dinainte. Eu cred că trebuie clarificat sau eliminat sau simplificat, pentru că el de fapt încurcă lucrurile aşa cum e.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Le descurcăm.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

La o analiză atentă a textului legii mi se pare că putem fi de acord că este clară, poate nu la prima citire. Sunt două lucruri distincte.

În primul rând, un monument poate să aibă ca monument valoarea ca să intre în grupa A sau grupa B, poate fi în proprietatea privată a cuiva, a unei persoane fizice sau juridice, alta decât statul, poate să fie în proprietatea privată a statului sau în proprietatea publică a statului; iar dacă este în proprietatea publică a statului, indiferent de valoarea culturală istorică a clădirii respective, poate să facă parte din domeniul public al statului, respectiv, din domeniul public al localităţii sau al judeţului, conform legii care reglementează domeniul public. Or, decizia care se ia referitor la încadrarea, din acest punct de vedere, juridică a clădirii, deci dacă face parte din domeniul public al statului sau al localităţii sau al judeţului, conform legii respective, îi revine Guvernului, respectiv autorităţilor respective. E prevăzută în Legea patrimoniului public. Deci trebuie să se ia o hotărâre prin care spun că această clădire, indiferent dacă are valoarea pentru a intra în grupa A sau grupa B intră în domeniul public al statului sau în domeniul public al localităţii respective. Şi despre asta sună acest text.

Teoretic chiar putem renunţa, pentru că oricum asta este legiferat şi în cealaltă lege.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog s-o formăm că e timpul.

Comisia insistă pentru textul prezentat. Da.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8 a fost votat în varianta comisiei.

Doamna Monica Octavia Musca:

Deci "prin hotărîre de guvern şi prin...".

Domnul Vasile Lupu:

Prin, da, se face corectura la Departamentul tehnic.

Art.9. Alin.1, varianta din raport.

Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Instituirea unei zone de protecţie a monumentelor urmăreşte conservarea integrală a monumentului şi a cadrului său construit sau natural." Cred că ar trebui să se introducă aici şi o următoare frază, deci este foarte important ca în jurul unor monumente să nu se permită realizarea unor construcţii care să altereze perceperea acelor monumente. S-a încercat de foarte multe ori, vă spun un caz recent la o mînăstire din Moldova să se facă un hotel în şosea, de unde se vedea cel mai frumos mânăstirea, exact între şosea şi mănăstire, în loc să se facă pe partea cealaltă, unde nu altera nimic. Deci şi asta, fundaţiile le începuseră fără aprobare... Deci propunerea mea este: "...zona sa de protecţie care urmăreşte conservarea integrală a monumentului, a cadrului său construit sau natural şi care să nu permită alterarea perceperii monumentului". Poate că termenul de "percepere" nu e cel mai bun, dar cred că trebuie introdus acest lucru.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia? De acord. Dar care va fi textul atunci. Cum l-a citit domnul Chiliman.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 şi 3 varianta iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4. Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin. 4 sună aşa: "Procedura de limitare şi instituire a zonelor de protecţie se stabileşte de către Ministerul Culturii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, conform metodologiei elaborată de ..." Comisia a modificat textul şi cred că trebuie adăugat "pentru cele deja clasate". Pentru că există monumente care n-au fost încă introduse în aceste liste şi cred că trebuie precizat acest lucru. Pentru că altfel este valabil alineatul 2. Sunt unele care nu sunt încă clasate.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat?

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă nu sunt clasate nu fac obiectul delimitării zonei, deci nu se pune problema, indiferent că sunt considerate monumente sau nu, dar până când nu sunt incluse pe listă, până când nu sunt clasate, nu fac obiectul delimitării zonei respective, deci de aceea nu trebuie introdusă în text această prevedere. După ce vor fi clasate se va trece la delimitarea zonei.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Insistaţi să rămână aşa cum este. Nu mai deranjează. Deci, alin.2 şi 3 în varianta iniţiatorului pentru art.9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1-4 varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.9, integral.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10, varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11. Varianta iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul II – Clasarea şi evidenţa monumentelor istorice.

Art.12 în varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13, varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O întrebare la alin.1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici la acest articol am o întrebare către comisie. Comisia aceasta Naţională de Arheologie are acelaşi rol ca şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice sau nu? Care este de fapt rolul, pentru că aici spune aşa: "...şi după caz de..." Deci, cine stabileşte care este acest caz? Cred că trebuie precizat aici ca să nu...

Din banca comisiei:

Este Ordonanţa Guvernului nr. 47.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trebuie precizat aici ca să nu fie discuţii care este cazul în care intră în funcţiune această Comisie Naţională de Arheologie. Nu, trebuie precizat aici, după mine, că altminteri riscă să apară o intersecţie de interese şi cele două comisii să se calce pe bătături, ceea ce nu este normal în ...

Domnul Marton Arpad Francisc:

De aceea este redat mai departe, într-un alt alineat ordonanţa care reglementează acest lucru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Cred că trebuie precizat actul normativ prin care se delimitează cele două competenţe.

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Cele două competenţe sunt reglementate şi în această lege distinct şi definite, unde definim înseşi cele două instituţii. Atât competenţele, cât şi modul de funcţionare a instituţiilor respective au fost destul de lung dezbătute, inclusiv cu contribuţia specialiştilor de domeniu respectiv şi, evident, se referă şi la o ordonanţă a Guvernului care reglementează acest domeniu. Deci am făcut un acord total între legile în vigoare şi ceea ce se doreşte să se facă. Deci nu se va putea realiza o confuzie. În această lege mai la vale este definită.

Domnul Vasile Lupu:

Da, deci mergem la vale.

Art.13 votat în varianta comisiei.

Art.14. Varianta comisiei. Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

El va deveni prin renumerotare art.13.

Următorul text, art.14. alin.1, obiecţiuni ale domnului Chiliman. (Discuţii la masa prezidiului.)

Da. Care e rezultatul consultărilor? Varianta comisiei.

Art.15. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16. Varianta comisiei. Sunt obiecţiuni?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă de la domnul Stanciu.

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17 varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18, varianta comisiei. Comentarii?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20, varianta comisiei. Obiecţiuni nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.21, varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă.

Abţineri.

Unanimitate.

Art.22. Varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul II, integral.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul III – "Intervenţii asupra momentelor istorice". La art. 23 sunt obiecţiuni în varianta comisiei? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.24 nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25. Textul din raport. La alin.3, domnul Chiliman

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.3 se spune aşa că: "Expertizarea structurală a monumentelor şi verificarea tehnică a proiectelor de consolidare se face numai de către experţi... atestaţi de către Ministerul Lucrărilor Publice pentru cerinţele prevăzute în legislaţia specifică privind calitatea construcţiilor şi agreaţi de către Ministerul Culturii...". Mie mi se pare că la ora actuală Ministerul Culturii are nişte experţi proprii care sunt destul de buni specialişti în domeniu şi cred că ar trebui să fie "verificatori tehnici atestaţi de către MLPAT şi Ministerul Culturii". Pentru că amândouă ministerele împreună ştiu exact ce trebuie să îndeplinească cei doi şi nu numai de MLPAT şi agreaţi de către Ministerul Culturii. Cred că este mai corect în felul acesta.

Domnul Vasile Lupu:

Da. De acord. Comisia este de acord.

Deci cu propunerea domnului Chiliman supun textul comisiei de la art.25 votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26. Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Apare o chestiune aici şi la art.26 şi la art.27, în fond, este vorba despre nişte monumente istorice care trebuie conservate şi cred că undeva trebuie spus exact şi cine plăteşte aceste lucrări, pentru că rămân nişte fraze fără acoperire dacă nu spunem undeva în text mai departe, cine suportă aceste cheltuieli, pentru că vă spun, e păcat să spunem că vom conserva nişte monumente şi să nu putem să le asigurăm finanţarea.

Domnul Vasile Lupu:

Da, mai este un text care se ocupă exact de această problemă.

Art.26 îl supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.27 Comentarii. Obiecţiuni. Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul III – "Instituţii şi organisme de specialitate cu atribuţii în protejarea monumentelor istorice".

Cap.I. – "Instituţii". La art.28 sunt modificări? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.29. Varianta comisiei. Sunt modificări? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.30. Varianta comisiei. Modificări nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.31. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.32. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.31. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.I, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.II. "Comisia Naţională a Monumentelor Istorice".

Art.34.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.35. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.36.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.37.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.38.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.39.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul III, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul IV. "Responsabilităţile proprietarilor de monumente istorice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale". Cap.I. "Obligaţiile şi drepturile proprietarilor de monumente istorice".Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat.Art.40.Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri?

Votat.

Art.41.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.42. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.43.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.44.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.45.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.46.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.47.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.48.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.I. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.II. "Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale".

Art.49.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.50.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.51.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.52.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.II integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul IV, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.53, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Deci, art.53 din titlul V – "Finanţarea protejării monumentelor istorice".

Art.54, alin.1 şi 2. Iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.3. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.54, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.55. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.56. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul V.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul VI. "Sancţiuni".

Art.57. Text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.58, alin.1, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.2, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.58, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.59, alin.1, text comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.2, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.60. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.61. Varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul VI, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Titlul VII. – "Dispoziţii tranzitorii şi finale".

Art.62, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.63. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.64. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.65. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat.

Art.66. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.67. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.68. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.69. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.70. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.71. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

O lege tehnică, cu o colaborare excelentă din partea dumneavoastră.

Vot final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Revenim. Domnul Badea are o obiecţiune.

Deci, 42, textul suplimentar introdus de comisie.
Îl supun votului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Legea, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, textul a fost votat.

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de lege sau propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.48/1992, a audiovizualului.

Comisia de învăţământ? Tot dumneavoastră? Da. Comisia pentru cultură. Aceeaşi comisie.

Suntem la poziţia 34 din raport, art.14 alin.4.

Vă rog, domnule Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Data trecută s-a întrerupt discuţia când am citit un amendament care este reformularea unui amendament respins, amendament cu care am înţeles că atât colegii mei din comisie, cât şi iniţiatorul este de acord, care sună astfel: "Licenţa de emisie poate fi cedată cu acordul prealabil al Consiliului Naţional al Audiovizualului odată cu staţia pentru care a fost acordată, în următoarele cazuri: a) de către titularii de licenţă care la data intrării în vigoare a prezentei legi se află în situaţiile reglementate prin art.6 în scopul conformării cu prevederile acestui articol; b) de către titularii de licenţă care ca urmare a extinderii activităţii în domeniul presei scrise, ajung în situaţiile prevăzute la art.6 în scopul conformării cu prevederile acestui articol; c) de către orice titular al unei licenţe de emisie, dar numai după perioada de funcţionare a staţiei prin care este operată licenţa de cel puţin trei ani în cazul televiziunii şi de cel puţin doi ani în cazul radiodifuziunii. Licenţa astfel cedată va expira la termenul prevăzut iniţial."

Deci, asta nu înlocuieşte alin.4 din varianta comisiei, ci vine în locul acelui alineat 4 din proiectul de lege care a fost propus să fie eliminat de către comisie; deci, în locul acelui alineat 4 va interveni acest text.

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, alin.4 rămâne. Varianta comisiei. La art.14 alin.4 va avea următorul cuprins: "...". Este varianta susţinută de comisie sau în nume propriu îl faceţi?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

După cum am mai susţinut, în prima fază comisia a propus elilminarea acestui alineat din proiectul iniţial. Ulterior, discutând cu cei direct vizaţi şi având în vedere inclusiv prevederile acestei legi care obligă pe nişte persoane fizice sau juridice care au făcut nişte investiţii să înstrăineze parte din licenţă pentru care au făcut aceste investiţii, să scoată banul, am fost de acord cu modificarea în sensul pe care îl vedeţi şi am înţeles că şi iniţiatorul este de acord cu această variantă. Deci, în locul alin.4 iniţial pe care noi l-am propus să-l eliminăm, va reveni acest alineat 4, iar alin.4 care este în raportul nostru va deveni, evident, alin.5.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, textul alin.4 aşa cum v-a fost formulat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.5, în noua numerotare. Comentarii. Obiecţiuni. Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.6. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.7 până la 10, varianta comisiei. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.14, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Doamnelor şi domnilor,

Poziţia 39, art.15, varianta din raport. Pct.35 din raport. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.15¹ după raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.16. După raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Secţiunea a III-a intitulată "Autorizarea recepţiei şi a difuzării programelor audiovizuale prin satelit." Textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.19. Pct.40 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.20. Pct.41 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat.

Cap.II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.III – "Serviciile de comunicaţie audiovizuală distribuite prin cablu".

Art.21, poziţia 42 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.21¹. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.22. Poziţia 43 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat.

Art.23, varianta comisiei. Pct.45 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.24, nou. Pct.46 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.25.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.26.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.27. Pct.49 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.28. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Nu văd aici art.29. Pe unde a dispărut? Comisia. Deci de la art.28 se sare la art.30.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o lege de modificare a unei legi şi cuprinde doar acele articole care se modifică.

Domnul Vasile Lupu:

Art.29 rămâne nemodificat.

Art.30 se modifică şi are următorul cuprins prevăzut la pct.51.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.32.

Voturi pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat.

Art.32¹. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.32 l-am votat. 32¹.

Doamna Monica Octavia Musca:

32, acolo unde scrie peste tot "norme obligatorii", "norme obligatorii" şi aşa mai departe, la a), b), c), d) şi e), rugăm să scoatem "obligatorii" pentru că dacă sunt norme, ele oricum trebuie să se respecte, deci n-are nici-un sens să fie "norme obligatorii".

Domnul Vasile Lupu:

Corectura de rigoare se operează.

Trecem mai departe la pct.53 din raport. 32¹.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.54 din raport. După alin.2 al art.33 se introduc alineatele 2¹, 2², 2³, 2⁴.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.55 din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.56 . Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.57. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.58. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.59. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.60. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.61. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.62. Voturi pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat.

Pct.63. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.64. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.65 din raport. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.66. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct.67. Voturi pentru?

Împotrivă? Abţineri?

Votat.

Mai avem două anexe. Anexa 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Anexa 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Anexa 3. Voturi pentru?

Doamna Muscă.

Doamna Monica Muscă:

Pentru anexa 3, la articolele 3 şi 4 sunt abuzive, respectiv, "...neinformarea corectă asupra numărului de abonaţi, a reţelelor de cablu, conduce la anularea licenţei de emisie." Nu suntem de acord cu aceasta, este un abuz. Cerem scoaterea, anularea acestui articol şi...

Domnul Vasile Lupu:

Acum cereţi în numele comisiei?

Domnul Gabriel Ţepelea:

Este bine să se spună "...neinformarea corectă asupra numărului de abonaţi..."

Doamna Monica Octavia Musca:

Bine, dar nu să ducă la anularea licenţei. Licenţa se obţine pe nişte probe mult mai vaste şi pe urmă anulăm licenţa pentru neinformarea corectă care poate fi o chestiune care scapă pur şi simplu pentru momentul respectiv, nu?

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o prevedere care sancţionează încălcarea prevederilor din această lege, prevederilor antimonopol. Aceste prevederi care limitează posibilitatea de a avea atotstăpânirea pentru tot ce există presă în România sunt prevederi antimonopol. În toată lumea asta, vedeţi exemplul Statelor Unite ale Americii, aceste prevederi se sancţionează, dacă le încalci, drastic. Şi aşa trebuie să rămână. Mai ales în acest domeniu al presei, v-aş putea da cîteva exemple, chiar la alegerile locale, cum poate avea cineva acces la o funcţie dacă are un monopol local.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Musca:

Dacă asta se întâmplă înseamnă că orice licenţă poate fi anulată. Este imposibil să transmiţi în timp util numărul de abonaţi care creşte de la un moment la altul. Deci, încă odată vă rog, poate fi introdusă aici o sancţiune, în nici-un caz anularea licenţei. Înseamnă că toţi cei care au licenţă sunt la mâna C.N.A.-ului şi poate să le anuleze licenţa oricând sub acest pretext.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, faceţi parte din comisia sesizată în fond. Puneţi-vă de acord la comisie în timpul care ne-a mai rămas şi să facem şi acest salt.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Orice informare incorectă referitor la venituri se sancţionează, evaziunea fiscală se sancţionează cu închisoarea. Aici este o informare incorectă asupra unor indicatori conform cărora el are dreptul sau nu are dreptul la această licenţă. Pentru că dacă a depăşit, nu mai are dreptul. Deci, se încearcă înşelarea autorităţii tocmai pentru a exercita o influenţă mai mare asupra populaţiei decât ceea ce este permis, care ar putea duce la monopol. Trebuie să fie sancţionat drastic. Pierderea licenţei. Nu. Nu se poate admite altceva.

"Neinformarea repetată" sau "cu rea intenţie". Şi asta se poate. E cuantificabil pentru că sunt texte de lege care pedepsesc reaua intenţie şi buna intenţie nu este pedepsită.

Domnul Vasile Lupu:

Aţi convenit textul final?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Să se spună "neinformarea repetată şi cu rea credinţă".

Voci din sală:

Ce înseamnă repetată?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

"Repetată", înseamnă de două ori.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Îmi pare rău, dar tocmai din motivele care au fost înfăţişate, nu pot să accept această amendare a textului. Este vorba de un lucru în esenţă foarte important pe care de fapt este construită întreaga filosofie a amendării legii pe de o parte, iar pe de altă parte, să fie foarte clar, nu este vorba de nici-o posibilitate de abuz din partea comisiei, a C.N.A.-ului sau a oricui altcuiva. Lucrurile sunt clare. Cetăţeanul îşi declară numărul de abonaţi la data de... Dacă la data respectivă verificările confirmă că a avut numărul acela de abonaţi, nimeni nu are nimic cu el. Nu se pune problema că a declarat în ianuarie un număr de abonaţi, eu am venit în februarie şi l-am prins cu alt număr şi l-am sancţionat. Este evident o aberaţie. Deci, din acest punct de vedere şi cum ştim foarte bine că toate aceste societăţi şi e normal să-şi controleze abonaţii pentru că le plătesc, aceştia plătesc abonamente nu văd pentru ce am pleca de la supoziţia că sunt posibile abuzuri. Ca atare, vă rog să rămânem la textul aşa cum este.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Rămâne cum am zis, cum am pornit.

Anexa, în varianta prezentată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Doamna Monica Octavia Musca:

Tot la anexa 3, la pct.4, măcar aici să nu lăsăm la îndemâna... Spune aşa: "Titularul de licenţă de emisie pentru distribuire... prezintă Consiliului Naţional al Audiovizualului evidenţa contabilă detaliată privind numărul abonaţilor...," după care urmează virgulă "... numele şi adresele acestora."

Cred că "numărul abonaţilor" – dacă este aşa cum am spus şi mai sus – este în regulă, mă rog, dacă aşa s-a hotărât, dar "numele şi adresa" este ca la Securitate. Ce rost are să transmită şi numele şi adresa?! Deci, cerem eliminarea: "numele şi adresa"; rămâne numai "numărul".

Domnul Vasile Lupu:

Este însuşită de comisie propunerea? Comisia aţi convins-o? Domnul Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Principial nu am nimic împotrivă, numai că discuţia am avut-o deja în comisie. Dacă este posibilă verificarea contabilă autentică fără să treci la verificarea abonaţilor ca atare, eu nu am nimic împotrivă.

Din punctul meu de vedere, ca iniţiator, nu am nimic de obiectat la renunţarea respectivă, dacă este posibilă treaba. Dar, s-ar putea, într-adevăr, să fie superfluă şi să fie implicit o operaţie de verificare contabilă.

Domnul Vasile Lupu:

Eliminarea sintagmei: "numele şi adresa acestora". După "numărul abonaţilor" punct.

La vot.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Anexa în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cu aceasta, pe articole am votat textul.

Textul integral.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Doamnelor şi domnilor,

Următorul text, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării şi colectării veniturilor statului.

Poftiţi, domnule deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu acest proiect de lege, respectiv cu Ordonanţa de urgenţă nr. 127/1999, au apărut o serie de elemente noi care presupun revederea raportului iniţial, în sensul că de la data elaborării raportului şi până la data când discutăm, chiar dacă este în curs de derulare această dezbatere, au fost aprobate o serie de acte normative noi care au intervenit asupra conţinutului ordonanţei. Respectiv, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 215/1999 a fost abrogat art. V, care se referă la art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/1997, prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 s-a intervenit în sensul abrogării art. VII, care se referă la astericsul 2 din Anexa nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 şi, în aceste condiţii, apare necesitatea – şi vă adresez rugămintea în numele comisiei – de a returna acest proiect de lege la comisie, pentru refacerea unui raport suplimentar.

Vă mulţumesc.

În numele comisiei am vorbit, Comisiei pentru buget.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Grigoraş, raportor pentru acest text, în numele comisiei a cerut amânarea. Retrimisă la comisie.

Mai departe. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. Ministerul Justiţiei este prezent?

Stimaţi colegi,

Ne mai trebuie o comisie, eventual cea juridică...

Comisia juridică?

Contactaţi, vă rog, Comisia juridică să trimită raportorul!

Suntem la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. Din partea iniţiatorului participă domnul secretar de stat Gheorghe Mocuţa.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Stimaţi colegi,

Lipseşte comisia. O amânăm.

Următorul proiect de lege cerut de Guvern: proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori.

Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor este reprezentată de ... De cine? Avem nevoie de o comisie şi aici.

Trecem la proiectul de Lege privind publicitatea.

Comisia sesizată în fond este reprezentată de doamna deputat Mona Musca. Din partea iniţiatorului este prezent domnul secretar Mihăilescu.

Dăm cuvântul iniţiatorului; începem dezbaterea.

Domnul Corneliu Eliade Mihăilescu (secretar de stat la Ooficiul pentru Protecţia Consumatorului):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Activitatea de publicitate are un rol bine definit în ceea ce priveşte promovarea concurenţei loiale şi protejarea intereselor consumatorilor, şi prezentul proiect de lege îşi propune să reglementeze activitatea de publicitate, venind în completarea dispoziţiilor existente în România în domeniul protecţiei concurenţei loiale, al audiovizualului şi al protecţiei consumatorului, oferind o serie de criterii obiective pentru identificarea unei publicităţi ca fiind înşelătoare, soluţionarea rapidă şi eficientă pe cale administrativă a oricărei plângeri intentate de orice persoană interesată împotriva unei astfel de publicităţi.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat având la bază Directiva nr.450 din 1984 a Comunităţii Uniunii Europene, completată cu Directiva nr.55 din 1997 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă, precum şi legislaţia existentă în domeniul publicităţii în unele ţări europene, beneficiind totodată de consultanţă legislativă din partea unor specialişti ai Uniunii Europene.

Prezentul proiect de lege prezintă condiţiile în care publicitatea este interzisă, este prezentat caracterul înşelător al publicităţii, de asemenea, există un capitol referitor la condiţiile în care publicitatea comparativă este permisă şi, de asemenea, există un capitol referitor la dispoziţii speciale privind publicitatea anumitor produse, şi anume, tutun, băuturi alcoolice, precum şi protecţia minorilor în activitatea de publicitate pentru unele produse şi servicii care le sunt destinate lor.

De asemenea, sunt referiri la publicitatea substanţelor stupefiante şi psihotrope şi în legătură cu publicitatea pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală.

Ne-am însuşit observaţiile comisiei şi eu sper că acest proiect de lege, care este un proiect foarte aşteptat şi de consumatori, dar şi de mediul economic, să întrunească acordul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul Márton Arpád Francisc:

Doamnelor şi domnilor,

Este o lege foarte importantă, pentru că sunt foarte multe acele domenii care nu sunt încă reglementate sau reglementate bine. Comisia a avut câteva amendamente, am avut, zic eu, o contribuţie benefică în acest sens şi o colaborare. Am fost înţeleşi de către iniţiatori, am reuşit să găsim soluţii viabile, zicem noi, şi aş face o corectură la ceea ce s-a afirmat de la acest microfon, pentru că această lege, aşa cum am modificat-o noi, prevede nu în ce condiţii se permite reclama prin comparaţie, ci, din contră, prevede în ce condiţii se interzice reclama prin comparaţie.

Cu amendamentele pe care le-a propus comisia, cred că va fi o lege foarte utilă, o lege de care avem nevoie şi vă propunem să o votăm cât mai repede, pentru că este o lege tehnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Titlul legii?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 3. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 4. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 5. Iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 6. Comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul I, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul II. "Publicitate înşelătoare şi publicitate comparativă", se intitulează.

Articolul 7.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 8, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 9, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 10, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul II, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul III: "Dispoziţii speciale privind publicitatea anumitor produse".

Articolul 11, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 12, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 13, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 14, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 15, iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 16, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 17, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 18, iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul III, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul IV: "Sancţiuni".

Articolul 19, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 20, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 21, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 22, iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 23, iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 24, textul comisiei pentru alin. 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alineatul 2, iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 24, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 25, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 26, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 27, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul IV, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul V: "Dispoziţii finale".

Articolul 28, comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 29, iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capitolul V, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc pentru excelenta colaborare; unora li s-ar părea ciudat, dar acesta este stilul în care se votează, cum bine ştiţi, în Parlamentele occidentale, atunci când există consens asupra unor texte de lege. După o colaborare excelentă, cu rezultate bune, vă urez o seară plăcută şi reluăm lucrările în plen joi la 8,30. Mâine dezbateri în comisiile de specialitate.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,12.