Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of January 15, 2001
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of January 15, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of January 15, 2001
|
Şedinţa a început la ora 16,46. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Andrei Ioan Chiliman şi Tudor Mohora, secretari. |
|
||
|
Stimaţi colegi, Vă rugăm să luaţi loc în sală. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din 336 de deputaţi, care reprezintă totalitatea actuală a Camerei Deputaţilor, şi-au înregistrat prezenţa 244, sunt absenţi la lucrări 92, din care 22 participă la alte activităţi. Pentru început, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de Comisiile permanente. E vorba de Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2001 privind scutirea temporară de la plata drepturilor de import şi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, iar pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
||||
|
|
La ordinea de zi figurează dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945. În legătură cu dezbaterea acestui proiect, îmi permit să vă reamintesc câteva chestiuni regulamentare. În primul rând, faptul că la acest proiect, continuăm dezbaterile, potrivit Constituţiei, aflându-se pe ordinea de zi. Vom continua cu punctul 4 din raport, pentru că primele 3 puncte au fost adoptate în sesiunea precedentă. De asemenea, vă reamintesc că, potrivit Regulamentului, nu se admit discuţii pe alte texte decât textele comisiei, şi nu se primesc amendamente în fond cu privire la aceste dezbateri. Cu aceste precizări, să trecem la dezbaterea raportului Comisiei de mediere, de la punctul 4. Ca atare, vă consult dacă la acest punct există obiecţii. |
|
||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Există o obiecţiune. |
||||
|
Poftiţi. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Domnilor şi doamnelor colegi, Poziţia noastră este delicată, în această fază procedurală de dezbateri, având în vedere că obiecţiunile noastre sunt fundamentale şi de structură la acest proiect de lege. Ne rezumăm însă numai la ceea ce procedura ne îngăduie. La punctul 4 al raportului Comisiei de mediere se face referire la art.3 lit.b), când sunt enumerate persoanele îndreptăţite la restituire. La art.3 lit.b) se vorbeşte despre "persoane fizice, asociaţi ai persoanelor juridice care deţineau imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv". Eu cred că, prin textul acestui articol care permite asociaţilor, ca persoane fizice, în nume propriu, să ceară drepturi determinate asupra unor imobile determinate ce au fost în patrimoniul unor societăţi comerciale se deschide o adevărată Cutie a Pandorei. În primul rând, faţă de reglementările Codului comercial în vigoare la acea dată privind societăţile cu asocieri de persoane sau de capitaluri, drepturile persoanelor fizice ce au calitatea de asociaţi nu se pot individualiza în acest mod simplist. În al doilea rând, aceste drepturi, cum enumeră şi legea, se referă nu numai asupra unor imobile, ci şi asupra unor alte active, iar dacă legea vorbeşte despre active îşi depăşeşte, efectiv, cadrul şi obiectul propus. Şi, în al treilea rând, pentru că s-a adoptat, totuşi, în cursul legislaturii anterioare o lege privind tehnica legislativă, se încalcă un principiu al acestei legi de tehnică legislativă în ceea ce priveşte corelarea unor texte de lege, şi anume în textele următoare se face vorbire despre faptul că, în afară de persoanele fizice care au deţinut, pot să beneficieze de dreptul la restituire şi moştenitorii acestora. În materia societăţilor comerciale, deci pentru persoana asociaţilor, problemele se pun cu totul altfel şi, prin aceasta, legea împietează asupra unor principii de bază şi a unor dispoziţii exprese din Codul comercial. Nu mai corelăm nimic, ci distrugem! Din punctul nostru de vedere, textul, ca atare, de la art.3 lit.b) este total neavenit. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Mai sunt obiecţii la...? (Discută cu domnul secretar Andrei Ioan Chiliman) Doreşte şi domnul secretar Chiliman să intervină în calitate de deputat. |
||||
|
Onoraţi colegi, În primul rând, o chestiune procedurală şi aş vrea să ne ţinem de ea. Noi avem aici trei texte: e vorba de textul adoptat de Cameră, textul adoptat de Senat şi textul propus de Comisia de mediere. În mod procedural, noi trebuie să susţinem şi să adoptăm, până la sfârşit, unul dintre aceste texte. Deci celelalte discuţii referitoare la persoanele care au dreptul la despăgubiri ş.a.m.d. sunt la alte articole care au fost depăşite, am impresia, în desfăşurarea acestei medieri şi noi ne aflăm la nr.crt.4 din acest Raport de mediere. Eu am venit aici să susţin faptul că, între textul de la Cameră şi textul de la Senat, a apărut o diferenţă care este menţionată, subliniată, scris mai gros în Raportul de mediere, la lit.b), şi anume textul propus de iniţiator, adoptat la Cameră, sună aşa: "Persoanele fizice, asociaţi sau acţionari ai persoanei juridice care deţinea imobile şi alte active" etc. La Senat a dispărut cuvântul "acţionari". Eu vă citesc din capitolul IV care se numeşte "Despăgubiri", art.11 din Legea nr.119/11 iunie 1948, Legea naţionalizării comuniste care prevede, la art.11, în primul alineat: "Statul va acorda despăgubiri proprietarilor şi acţionarilor întreprinderilor naţionalizate". Deci statul şi-a luat, prin această lege, o obligaţie, o lege din 1948, această obligaţie care nu este încă îndeplinită de stat. Din acest motiv, susţin şi vă rog şi pe dumneavoastră să meditaţi şi să adoptaţi textul Camerei Deputaţilor, în sensul ca să fie incluşi şi acţionarii în această chestiune, în această literă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. |
||||
|
Procedură! |
||||
|
Procedură, da. Poftiţi, un minut! |
||||
|
Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimaţi colegi, Având în vedere că, vineri, noi am aprobat o parte componentă a noului Regulament şi că astăzi suntem în dezbatere şi procedură de vot ale unui Raport de mediere, vă cer îngăduinţa de a ruga pe domnul preşedinte să facă două precizări referitoare la modalitatea de lucru în care noi urmează să abordăm Raportul de mediere. Mă refer, în speţă, la art.121, unde s-a introdus, după alin.1, un nou alineat care precizează: "Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluţiile propuse de Comisia de mediere, diferite de cele adoptate iniţial de Cameră". Deci, după ştiinţa noastră, ştiinţa înţelegerii textului, acolo unde avem un text al Comisiei de mediere, pe coloana 3, care diferă de coloana 1, se supune dezbaterii conform procedurii articolului de lege, adică la art.97, modificat, alin.2. "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează a fi supus votului Camerei Deputaţilor (şi, deci, urmează să fie supus un text Camerei Deputaţilor) are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii Proiectului de Lege sau a propunerii legislative, se poate stabili şi altă durată a intervenţiei". Nu s-a stabilit acest lucru şi, în consecinţă, a rămas durata de 5 minute pe care o prevede Regulamentul. De asemenea, a rămas şi prevederea, care s-a votat, că au cuvântul iniţiatorii, reprezentantul Guvernului, nu este cazul aici, dar are voie să ia cuvântul câte un reprezentant al grupului parlamentar care să-şi spună părerea respectivă vizavi de cele trei soluţii. Şi cred că suntem în spiritul Regulamentului. Dacă greşesc, rog să fiu corectat de domnul preşedinte. A doua chestiune este însă puţin, aş zice eu, explicită. Citesc la art.121, nou alineat: "În toate cazurile, raportul Comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară adoptării legii în forma finală". Legea face parte din domeniul legilor organice. Deci trebuie o majoritate calificată pentru a accepta raportul. Întrebarea mea este: dacă legea a fost votată în Camera Deputaţilor, pe ansamblu, cu majoritate calificată, a fost votată în Senat, tot pe ansamblu, cu majoritate calificată. Rezultă, implicit, în măsura în care mă pricep, că şi fiecare articol al acestei legi, când s-a votat forma finală, a fost implicit, deci votat cu majoritate calificată. Atunci un articol care vine la mediere şi care a fost votat implicit prin votul final cu cele două majorităţi, amândouă calificate, cum îl votăm acum? Cum îl considerăm: la majoritatea celor prezenţi sau cu majoritate calificată? Noi am fi convinşi, dacă păstrăm principiul şi spiritul acestui Regulament, că un singur deputat poate să respingă ce au votat 30 de colegi de ai noştri în comisie, pentru că numai dânsul este în plen şi votează împotrivă, urmând ca ceilalţi să-şi dea votul final când îndeplineşte legitimitatea legii. Credem că fiecare articol pe care îl supuneţi dezbaterii, domnule preşedinte, trebuie să aibă majoritate calificată. Deci vă rugăm să ne precizaţi. Unu: dacă procedura este cea pe care am descris-o pentru fiecare articol, deci intrăm în discuţii din partea fiecărui grup pe articolele la care textul Comisiei de mediere diferă de cel al Camerei. Şi a doua: dacă articolele se votează cu majoritate calificată, conform raţionamentului pe care am încercat să vi-l prezint spre a fi înţeles. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. am să vă răspund la întrebările dumneavoastră. În privinţa celor 5 minute, o să vi le respectăm. În privinţa modalităţii de votare, adică text cu text sau final, eu îmi permit să vă informez că aţi citit, oarecum pe sărite, textul la care v-aţi referit, adică 121 alin.2, pentru că, în realitate, ceea ce spune textul că se adoptă cu majoritatea legii organice este raportul, şi nu textele. Uitaţi-vă, în toate cazurile, Raportul Comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară, şi nu textele propuse. De altfel, există, în acest raport, un alt articol în care se precizează expres că, la dezbaterea pe articole, se votează cu majoritatea deputaţilor prezenţi, text care este aplicabil. În aceste condiţii, nu este necesar cvorumul de lucru pentru dezbaterea fiecărei soluţii a Raportului de mediere, iar cvorumul de lege organică, cerut în acest caz, se cere doar pentru votarea finală a raportului. Vă rog, încă o dată, în mod foarte respectuos, să mai citiţi aceste texte la care m-am referit. (Domnul deputat Anghel Stanciu îşi exprimă dorinţa de a lua cuvântul) În consecinţă, la probleme de procedură, din câte ştiu eu, se ia cuvântul o singură dată şi nu se dă dreptul la replică. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): O singură precizare! |
||||
|
Mi-aţi cerut nişte explicaţii şi vi le-am dat. Dacă insistaţi, vă rog să o faceţi. De altfel, nici nu e o noutate, pentru că rapoartele de mediere întotdeauna aşa s-au aprobat şi înainte de a modifica noi Regulamentul. |
||||
|
Domnule preşedinte, cred că îmbinăm Regulamentul vechi cu cel nou, în momentul de faţă. |
||||
|
Cel nou spune că Raportul comisiei se adoptă cu vot organic, cum e legea în cauză. |
||||
|
Deci raportul se adoptă cu vot organic. Suntem în cazul unui articol care nu-i la dezbaterea obişnuită a legii, ci un articol care a trecut prin Camera Deputaţilor cu votul corespunzător, adică un vot organic. Deci votul respectiv, când a fost votată legea, textul de la art.4 a fost votat implicit cu vot organic, s-a dat votul pe total lege. Acum, acest articol vine de la 14 colegi de ai noştri şi ni-l trimite înapoi să-l examinăm. Putem noi să-l examinăm cu majoritatea celor prezenţi? Dumneavoastră spuneţi că da. Dacă este, o luaţi aşa cum consideraţi. Nouă ni se pare că nu, pentru că este vorba de un articol care a fost votat o dată de Camera Deputaţilor cu majoritate calificată. Pentru că, dacă acceptăm varianta dumneavoastră, înseamnă că toate articolele care vor fi votate cu 10 - 15 oameni, aici, în sală, nu vor avea forţa de lege pentru faptul că sunt votate la final, din moment ce nici acestea nu au forţa de lege organică, deşi au fost votate la final. Vă mulţumesc pentru îngăduinţă. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimate domnule deputat, vă reamintesc, ceea ce şi dumneavoastră ştiţi, sunt convins, că niciodată, nici după Regulamentul celălalt, articolele nu s-au votat cu vot organic atunci când a fost vorba de legi organice. Nici textul Camerei, la care dumneavoastră faceţi referinţe, nu a fost votat altfel. Şi vă rog, încă o dată, să vă reamintesc, să-mi daţi voie să vă citesc şi eu respectuos, cum aţi făcut-o şi dumneavoastră, art.121 nou introdus care spune că "se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere a legii pe articole, numai soluţiile propuse de comisii". Deci, dacă facem referire la procedura de dezbatere pe articole, duceţi-vă la alt text unde spune că "la dezbaterea pe articole se votează cu majoritatea celor prezenţi". Şi repet, în situaţia medierii votăm doar atunci când sunt obiecţii şi aici, întâmplător, sunt obiecţii şi de aceea o să le supunem la vot, dar, potrivit Regulamentului, începem să votăm întâi propunerea comisiei. Şi atunci, pentru că obiecţia a fost făcută la lit.b) de la art.3, vă reamintesc de faptul că textul Senatului a fost considerat valabil de către comisie şi, în consecinţă, supun votului dumneavoastră textul Raportului Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă rog să ţineţi mâinile sus până când numărăm. Deci 175 voturi pentru soluţia din Raportul de mediere. Cine este împotriva acestui text? 22 voturi contra. Textul Comisiei de mediere a fost votat... Voci din sală: Abţineri! |
||||
|
Abţineri? Scuzaţi-mă. Vă rog să mă scuzaţi. Deci 175 voturi pentru, 22 contra, 61 abţineri. Cu acest scor, textul Comisiei de mediere a fost adoptat cu majoritate. Eu am cerut obiecţii la art.3. Obiecţiile s-au făcut numai la lit.b). Textul de la lit.c), text comun al Comisiei de mediere, care a fost votat şi de Senat. Voturi pentru? Deci cine este pentru lit.c) de la art.3? Sunt voturi contra? Nu. Abţineri? 6 abţineri. adoptat cu majoritate de voturi. În consecinţă, supun votului dumneavoastră nr.4 din raport, în formula pe care am votat-o. Cine este pentru? Voturi contra? 1 vot contra. Abţineri? Cu 62 de abţineri şi 2 voturi contra, a fost votat punctul 4. Mulţumesc. La punctul 5, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Există o obiecţie. |
||||
|
Vă rog, dar vă reamintesc că obiecţiunile pot fi între cele două texte. Obiecţiunile nu pot cuprinde un amendament nou. Îmi cer scuze că vă reamintesc. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Nu pot cuprinde un amendament, dar, în acelaşi timp, obiecţiunea pe care o ridic nu trebuie să se reducă şi nu poate să se reducă la sintagma "aleg Cameră sau aleg Senat", pentru că, din cele două eu nu pot să aleg unul mai rău decât celălalt. Eu pot să spun că nu sunt de acord cu nici un fel de formulare şi atunci urmează ca, în votul final, Raportul Comisiei să fie aprobat sau nu, cu consecinţele procedurale din Regulament. Iar eu, la acest punct 5, vă arăt următoarele. Art.6 alin.2, la care se referă, prevede: "Măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice". Din nou, spun că un asemenea text de lege nu poate să apară într-o lege care este intitulată că priveşte regimul juridic al unor imobile preluate, pentru că se referă la bunuri mobile. În al doilea rând, textul creează un regim de profundă inegalitate, pentru că aceste măsuri reparatorii privesc numai utilajele şi instalaţile care nu au fost casate, înlocuite sau distruse. Ce facem cu proprietarii ale căror utilaje au fost casate, înlocuite sau distruse? Vom face o altă lege specială pentru ei? În aceste condiţii, evident că vom vota împotriva menţinerii unui asemenea text. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă reamintesc că întâi se supune votului textul Comisiei de mediere. cine este pentru textele Comisiei de mediere la punctul 5 referitoare la art.6? Cine este pentru? Deci 160 voturi pentru. Cine este împotriva art.6, respectiv a punctului 5 din Raportul de mediere? |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Maşina de vot se restituie?! |
||||
|
Eu i-aş spune majoritate, nu maşină! |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Expresia nu îmi aparţine, este a PDSR-ului, din legislatura trecută! |
||||
|
Abţineri? Nu sunt. Deci cu 160 de voturi pentru şi 69 de voturi contra ... (Rumoare în Grupul PRM) 69. Dumneavoastră număraţi câţi sunteţi în grup, de regulă, dar acum au votat împotrivă 69 de persoane. (Discuţii, agitaţie în grupul PRM) Deci haideţi să nu ne jucăm şi de-a număratul. Cereţi renumărarea votului? Deci, cu 160 voturi pentru, 69 contra, punctul 5 a fost adoptat. Pct.6. Sunt obiecţiuni la pct.6 ? Nu sunt. Deci, pct.6 a fost adoptat în unanimitate, textul Senatului. La pct.7 sunt obiecţiuni? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate. Pct.8 referitor la art.9. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Vă rog, domnule deputat. V-aş ruga foarte mult să nu aşteptaţi să-l votăm şi pe urmă să ridicaţi obiecţiunea. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sper că nu l-aţi votat. |
||||
|
Păi, s-a votat. Sunt tot timpul cu ochii către dumneavoastră. (Vociferări.) |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Vă rog foarte mult. |
||||
|
Haideţi să respectăm ţinuta şedinţei, pentru că în timp ce un vorbitor de al dumneavoastră, se află la tribună, este interzisă luarea de cuvânt din sală. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Acum pentru că toţi avem simţul umorului, sigur că majoritatea este cu victoria, dar minoritatea cu gloria, aşa că vă rog să o primiţi ca atare. La pct.8, art.9 se referă la imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în detenţia cui se află, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcină. Problemele sunt duble. Starea în care se află la data cererii de restituire reprezintă, pe de o parte, o diminuare sau o sporire a valorii în raport de drepturile proprietarului. Nicăieri, în cuprinsul legii, nu se reglementează modul în care proprietarul îşi recuperează diminuarea valorii şi nicăieri nu rezultă în cuprinsul legii dacă deţinătorul sau cel care a făcut investiţiile respective poate să-şi recupereze o asemenea valoare. De asemenea, se naşte o problemă juridică deosebit de complicată printr-un act simplu de purgare de orice sarcini, dar ce facem cu cei care au aceste sarcini constituite în favoarea lor? Pe aceştia cine, cum şi în ce condiţii îi despăgubeşte? De aceea, textul, în redactarea aceasta şi fără a avea precizările în cuprinsul legislaţiei cu privire la soluţionarea acestor probleme, nu poate să fie primit; vom vota împotriva acestui text. |
||||
|
Mulţumesc. Din partea altor grupuri parlamentare mai există obiecţiuni? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textele comune adoptate de către Comisia de mediere la pct.8. Cine este pentru? 180 voturi pentru. Voturi împotrivă? (Vociferări.) Domnule deputat Tudor, pentru că sunteţi aşa bun la numărătoare, eu vă dau voie să număraţi din sală dublu. Deci, 75 de voturi împotrivă. Abţineri sunt? Nu. Cu 180 voturi pentru şi 75 contra, textul art.9, în propunerea Comisiei de mediere a fost adoptat. Întrucât s-au făcut obiecţiuni la unul din texte - şi sunt mai multe - supun votului din nou pct.8 în întregime. Cine este pentru? Se pare că pe partea aceasta a mai intrat cineva în sală. 181 de voturi pentru. Voturi contra? Domnule Tudor, vedeţi că cineva de la dumneavoastră nu votează şi pe urmă o să-mi atrageţi atenţia că n-am numărat bine. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Dar ce, aţi terminat votarea? Mai aveţi abţinerile. |
||||
|
A, scuzaţi! 33 voturi contra. Abţineri? Deci, 181 pentru, 33 contra, 21 abţineri. Cu acest scor, pct.8 a fost aprobat. La art.10. |
||||
|
O chestiune de procedură. Domnule preşedinte, având în vedere că provenim din acelaşi bazin electoral, este vorba de Circumscripţia Iaşi, vă rog să-mi permiteţi să vă ajut spre a nu cădea în greşeală şi îmi revine această onoare în calitatea mea de coleg al dumneavoastră şi poate că îmi revenea şi mai mare dacă, prezent la Iaşi, ne invitaţi şi pe noi, pe cei de la România Mare, la instalarea prefectului, dar aceasta este cu totul altceva. (Rumoare.) Eu, totuşi, vă ajut; n-au fost nici ceilalţi prezenţi. |
||||
|
Este adevărat că este de procedură intervenţia dumneavoastră, dar nu se referă la această lege. |
||||
|
Nu, este exact pe procedură, domnule preşedinte. |
||||
|
Vă rog. |
||||
|
Am motivat de ce îndrăznesc să vă ajut, adică o poziţie constructivă. Art.114 nemodificat, domnule preşedinte, precizează: "preşedintele Camerei îşi exprimă votul după cel al deputaţilor prezenţi". Trebuiau colegii să vă atragă discret atenţia, eu nu mi-am permis să vă atrag atenţia, dar zic totuşi să fim pe textul regulamentului, spre a nu putea fi contestaţi. Vă mulţumesc pentru îngăduinţa de a vă da o sugestie, domnule preşedinte. (Aplauze în partea stângă a sălii.) |
||||
|
Domnule deputat, eu am avut senzaţia că am ridicat mâna după ce au ridicat toţi ceilalţi, înainte de a vă da dumneavoastră posibilitatea să votaţi contra, dar, dacă aşa s-a înţeles, voi fi foarte atent de aici înainte, pentru că procedural aveţi dreptate. La pct.9, referitor la art.10, dacă sunt obiecţiuni? Poftiţi! Domnul deputat Wittstock. |
||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Vreau să mă refer la alin.5 al acestui art.10. Aici există, după părerea mea, o problemă de gramatică. Sună în felul următor. Deci, textul comun, adoptat de Comisia de mediere: "Dispoziţiile alin.4 se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechiziţionate în baza Legii nr.139/1940 şi distruse în timpul războiului dacă nu au primit despăgubiri." Aici cred că lipseşte subiectul la această propoziţie condiţională, dacă persoanele îndreptăţite nu au primit despăgubiri. Nu ştiu, nu am dreptul să fac amendamente în această fază, dar poate că se găseşte totuşi o soluţie pentru corectare. Mulţumesc. |
||||
|
Mai sunt obiecţii la art.10? |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Mai este o problemă. |
||||
|
Vă ascult. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: La acest art.10, la alin.5 care este textul adoptat de Senat, urmează să constataţi că acest text al alin.5 nu putea să formeze obiectul unei discuţii a unei Comisii de mediere, pentru că nu se raportează la un text adoptat contradictoriu de Camera Deputaţilor. Textul alin.5 care prevede că dispoziţiile alin.4, care există şi la Camera Deputaţilor, se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechiziţionate în baza Legii 139/1940 sau distruse în timpul războiului. De fapt, introduce o prevedere nouă, ceea ce nu putea să facă o Comisie de mediere. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, vă referiţi la pct.5 adoptat de Senat sau la pct.5 adoptat de Cameră? |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): La alin.5 nu există. Nu avea ce media, este un text nou; 5 Senat; este un text absolut nou şi textul comun este de fapt acest text nou. |
||||
|
Domnule deputat, atâta vreme cât la alin.5 votat de Senat avem un text şi la Camera Deputaţilor nu avem nici un text, nu trebuie să mediem între cele două Camere? |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: În ce măsură să mediem între cele două Camere? |
||||
|
Poate îşi însuşeşte Camera soluţia Senatului... |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Între ceva care nu există şi ceva care există, nu cred! |
||||
|
Există şi alte obiecţii? Nu. Deci, supun la vot textele de la pct.9 referitor la art.10 în varianta propusă de Comisia de mediere. Cine este pentru? 166 voturi pentru. Voturi contra? Stimaţi deputaţi de la PRM, voturi contra? 9 voturi contra. Abţineri? Cu 166 voturi pentru, 9 contra şi 65 de abţineri, textele de la pct.9 au fost votate. Nr.crt.10. La nr.crt.10 sunt obiecţiuni? Nu sunt. Se consideră adoptat în unanimitate. La nr.crt.11 din raportul comisiei sunt obiecţiuni? Nu sunt. Textul se consideră votat în unanimitate. La nr.crt.12 sunt obiecţiuni? Nu sunt. Textul a fost votat în unanimitate. La pct.13 din raportul comisiei sunt obiecţiuni? Nu. Textul a fost votat în unanimitate. La pct.14 din raport, referitor la art.5, alin.1 şi 3. Nu sunt obiecţiuni. Vă rog, vă rog. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Obiecţiunile sunt de tehnică legislativă numai şi urmează să constataţi că este pentru prima dată când văd într-o lege că se face trimitere expresă ca normă de aplicabilitate la o ordonanţă a Guvernului a cărei text nu a fost adoptat până la această dată. Problema este: această măsură care face trimitere, face trimitere la un act normativ pe care prin însăşi adoptarea legii îl ratificăm implicit, ceea ce nu se poate sau poate face trimitere la o ordonanţă a Guvernului, aşa cum va fi adoptată ea în viitor, ceea ce iarăşi nu se poate, pentru că ne aflăm în domeniul hazardului şi ipoteticului. Evident că această măsură de protecţie putea fi reglementată tehnic altfel, în nici un caz prin votul pentru acest text de lege nu ne putem da girul la această ordonanţă de urgenţă falimentară. |
||||
|
Stimate domnule deputat, îmi permit să vă reamintesc că ordonanţele intră în vigoare din momentul publicării şi funcţionează până când sub abrogate prin legea de aprobare sau sunt modificate. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Şi pe urmă legea aceasta la ce face trimitere, pentru că nu mai funcţionează. |
||||
|
Stimate domnule Leonăchescu, eu v-am dat cuvântul greşit. |
||||
|
Procedură. |
||||
|
A, procedură? Iertaţi-mă! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ne-am grăbit puţin. Ia uitaţi-vă la poz.13, textul Senatului a fost eliminat, iar Comisia de mediere propune varianta Senatului în unanimitate. Vă rugăm să ne explicaţi ce se întâmplă cu această poziţie 13, art.14, la care Senatul şi-a eliminat propria propunere, iar comisia propune adoptarea Senatului şi noi am votat. |
||||
|
Stimate domnule deputat, mie mi se pare foarte clar: rămâne eliminat textul. (Râsete în stânga sălii.) Deci, comisia şi-a însuşit varianta Senatului, în sensul că a eliminat textul votat de Camera Deputaţilor. Dar, apropo că m-aţi invitat mereu să am simţul umorului. Din acest punct de vedere aţi avut dreptate. Pentru că s-a creat această obiecţie, sunt obligat să supun votului pct.13 al raportului de mediere. Cine este pentru? Voci din sală: Pct.14. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Acum este clar că aţi avut simţul umorului! |
||||
|
Stimaţi colegi, mă supun observaţiei, absolut corecte, că după ce am votat acest text, nu se mai poate reveni asupra votului. De altfel, dumneavoastră aţi vrut să faceţi o glumă când aţi ridicat problema. La pct.14 dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Deci, socotim pct.14 adoptat. La pct.15, domnul deputat Stoica. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): La pct.14 am avut obiecţiuni. La pct.14 s-au ridicat obiecţiuni făcute de mine. |
||||
|
Stimaţi colegi, cu toată îngăduinţa şi cu tot respectul pe care vi-l port, a devenit o regulă, după ce se votează, ridicaţi obiecţiuni. Ori suntem atenţi la texte, ori... Pct.14 a fost votat. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Vă grăbiţi. |
||||
|
Domnul Corneliu Ciontu (din bancă): Nu s-a votat. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Aţi trecut de vot, nu s-a votat. |
||||
|
Nu s-a ridicat nici o obiecţiune, dar îl supun la vot. Supun votului plenului pct.14. Cine este pentru? |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Este legat de problema ordonanţei, pct.14. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Trebuie votat, aceasta este toată problema. |
||||
|
173 voturi pentru. Voturi contra? Abţineri? Nu sunt abţineri. Cu 172 voturi pentru şi 68 contra, pct.14 a fost votat. La pct.15 are obiecţiune domnul deputat Valeriu Stoica. La care alineat? |
||||
|
Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Credem că la art.16 alin.1, varianta Camerei Deputaţilor este cea mai potrivită şi ca urmare, propunerea mea este foarte clară şi fermă: să se adopte varianta de la Camerei Deputaţilor şi iată de ce. Ceea ce interesează în legătură cu problema unităţilor de învăţământ, aşezăminte social-culturale ş.a.m.d. este chestiunea folosinţei, iar nu chestiunea proprietăţii. Oricum, aceste instituţii nu devin proprietare, chiar dacă dreptul de proprietate ar rămâne la stat, ele vor avea tot un drept de folosinţă. Aceste unităţi nu sunt interesate de cine are dreptul de proprietate, ele sunt interesate de folosinţa bunului. Ca urmare, exceptarea acestor imobile de la restituire şi obligarea statului la plata despăgubirilor înseamnă de fapt o împovărare inutilă a bugetului. Bugetul va trebui să plătească despăgubiri, în loc să adoptăm formula mult mai economicoasă pentru buget, se restituie proprietatea, iar unităţile de învăţământ şi celelalte continuă să folosească. În redactarea Camerei Deputaţilor nu era posibilă evacuarea lor decât în ipoteza în care, prin modul de folosinţă, se distrugea bunul. Iată de ce, credem că redactarea de la Camera Deputaţilor este şi în favoarea bugetului, creează economii şi în favoarea dreptului de proprietate şi conservă şi interesul care s-a urmărit aici, continuitatea folosinţei acestor instituţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. La alin.1 mai sunt alte obiecţiuni? Poftiţi. Domnul deputat Stanciu. Îmi cer scuze. (Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz solicitase luarea de cuvânt.) Domnule Duvăz, îmi cer scuze şi poftiţi, dintr-un gest de curtoazie. |
||||
|
Mulţumesc distinsului nostru coleg Duvăz şi vă rog să fiţi convinşi încă o dată de zicala românească :"şi drumul spre iad este pavat cu bune intenţii". Ceea ce s-a întâmplat în expunerea anterioară. Comisia de învăţământ a Camerei Deputaţilor, pe care am avut onoarea să o conduc 4 ani, a tratat acest subiect cu foarte mare responsabilitate în sensul că am solicitat de la inspectoratele şcolare şi de la minister, spre a avea o dublă confruntare, care este situaţia acestor imobile. Sunt circa 1200 de localuri de şcoli, din care, în funcţiune, în momentul de faţă, se află circa 850 de şcoli, grădiniţe. Majoritatea sunt plasate în zona Ardealului, în Iaşi, de unde sunt, este vorba de 3-4 imobile. Învaţă în momentul de faţă în aceste şcoli, cel puţin acum un an de zile, când noi făceam această situaţie, circa 174.000 de copii. Noi nu spunem că soluţia care s-a gândit atunci şi care mergea pe un principiu "restitutio in integrum" nu este bună. Noi spunem că efectele colaterale spre a fi democraţi şi europeni s-ar putea să fie groaznice. De aceea, cu toată stima pe care o acord distinsului nostru coleg, fostul ministru al justiţiei, să facem justiţie, dar să nu îndreptăm o nedreptate cu alta. Cred că nu este bună nici una din cele trei, deoarece avem judeţe cum este judeţul Mureş, dacă nu mă înşel, în care aproape 80% din şcoli, inclusiv comunale, ar trebui retrocedate. Bani nu sunt, nici de o parte, nici de alta. În consecinţă, mă fac mesagerul, nu partidului din care provin, ci partidului şcolii şi al copiilor să votăm totuşi textul pe care senatorii l-au aprobat în baza negocierilor între formaţiunile politice spre a nu periclita ceea ce va fi mâine, adică viitorii deputaţi care sunt elevii de astăzi şi care s-ar putea să ne judece altfel. Vă mulţumesc pentru îngăduinţa de a mă asculta şi pentru votul dumneavoastră dat pentru şcoală prin varianta Senatului. (Aplauze din partea stângă a sălii.) |
||||
|
Vă mulţumesc. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu toate că noul regulament nu permite amendarea textului în faza în care ne aflăm, de altfel un text din mediere oricum nu putea fi amendat, în numele grupului, trebuie să fac câteva consideraţii în noul timp regulamentar alocat şi anume în ceea ce priveşte textul acestui art.16 la alin.1. Nu cred că ar fi o uşurare a bugetului, cum a spus un onorabil şi competent coleg al nostru, faptul că nu s-ar acorda despăgubiri şi că s-ar transmite în proprietate, că fără îndoială aceste unităţi bugetare ar trebui să plătească de aici încolo chirii şi multă vreme probabil. Cred însă că s-a strecurat o greşeală pe care trebuie să o consemnez. În situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare de învăţământ şi sănătate, noi am fost constant de acord cu soluţia aceasta ca proprietarii, foştii proprietari să fie despăgubiţi. Tot însă ce de aici încolo curge, şi anume o serie de alte instituţii, inclusiv partidele politice, atâtea câte sunt înscrise legal, şi ştim, slavă Domnului, că nu sunt puţine înscrise legal ş.a.m.d., mi se pare un lucru care amputează restituirea către proprietari a unui număr mare de imobile în mod absolut incorect şi nepotrivit. Mai mult decât atât, pentru că nu vreau să revin, în alin.2, se vorbeşte despre dispoziţia ca ministerele de resort să aibă dreptul să decidă ce vor restitui fizic şi ce nu vor restitui sau mai degrabă ce nu vor restitui şi să transmită Guvernului care, printr-o hotărâre de guvern, să facă din această decizie, să-i zic aşa, "literă de lege". Este absolut incorect ca actualul deţinător să fie cel care decide dacă înapoiază sau nu un bun care a fost furat de fapt printr-un act de naţionalizare. Cred că era corect ca legiuitorul să aibă şi competenţa şi curajul să spună: şcolile nu se dau înapoi, unităţile de sănătate nu se dau înapoi, restul toate se dau înapoi, chiar dacă exista prevederea că ele se dădeau într-un interval de timp rezonabil pe măsură ce administraţia reuşea să-şi rezolve problema locativă. Acesta este punctul de vedere al Partidului Democrat şi ştiu că nu mai poate influenţa în acest moment legea, motiv pentru care vom vota articolul aşa cum este şi anume pentru primele două categorii de clădiri din alin.1, dar comentariul pe care l-am făcut şi anume faptul că nu suntem de acord cu restul, vă rog să fie consemnat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Mai sunt alte obiecţiuni la alin.1? La alin.1 nu mai sunt obiecţiuni. S-au făcut obiecţiuni de către domnul ministru Stoica. Vă reamintesc de practica nominalizării din alte ţări şi nu cred că mai avem motive. Domnul Stoica propune soluţia Camerei Deputaţilor, domnul deputat Stanciu, soluţia Senatului şi domnul deputat Duvăz, aşa cum a spus, propune un text comun care nu s-ar putea realiza acum. În ordinea regulamentară, supun la vot textul comun al comisiei. Vă rog. |
||||
|
Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz: Eu m-am referit la textul comun, aşa cum este el redactat şi pe care, repet, îl vom vota, dar l-am amendat din punct de vedere politic cu punctul de vedere al nostru. |
||||
|
Mulţumesc pentru precizare. Cine este pentru textul comisiei la alin.1? Sunt voturi împotrivă? Abţineri? 37 abţineri. Cu 37 de abţineri, textul de la alin.1, pct.16, a fost adoptat. Textul comisiei de mediere. La celelalte alineate, sunt obiecţiuni? Da, la alin.2, am înţeles. |
||||
|
Domnule preşedinte, Textul este cumva în scară, adică se întâmplă o translare pe verticală a articolelor, alineatelor, în sensul că la textul adoptat de Senat comisia a menţinut, de fapt, textul Senatului, iar în textul de la alin.3 nu este textul de la alin.3 din raportul comisiei de mediere, deci pe coloana a treia, propus de comisia de mediere, nu este întru totul similar cu alin.2 de la textul Camerei Deputaţilor. De fapt, nici nu sunt puse conform procedurii tehnice de redactare a unui raport pe aceeaşi orizontală, tocmai că apar diferenţe chiar esenţiale. De aceea, eu aş interpreta că în textul adoptat de Camera Deputaţilor nu există alin.3, în textul adoptat de Senat nu există alineat corespunzător şi practic ne-am găsi într-un text nou care nu ar avea la bază două texte anterioare, decât dacă admitem că este o reformulare a textului alin.2 de la Camera Deputaţilor. Şi, dacă admitem prima fază, că nu am avut text nici în Cameră, nici în Senat, Comisia de mediere şi-a depăşit atribuţiunile, ea trebuia să medieze între a) şi b) o variantă a1 sau b1 era mai apropiată sau mai depărtată. Altfel, sensul noţiunii de mediere, de mediană etc. capătă cu totul alt înţeles. Deci admiţând că n-a avut nici una nici alta, dacă admiteţi asta şi că nu e reformularea lui 2, atunci eu aş propune ca la alin.3 să alegem textul Camerei, care este identic cu textul Senatului, adică nimic. Şi, în felul acesta, ar zbura un text al comisiei de mediere care este ivit din înţelegerea domniilor lor şi nu din voinţa celor două Camere. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă rog să observaţi, fără a o socoti o intervenţie de fond, că au fost introduse, la comisia de mediere la Senat, două alineate noi. În consecinţă, textul final al comisiei trebuia renumerotat. Vă rog să mai aveţi în vedere că o comisie de mediere, atunci când dezbate două texte în contradicţie, contradicţie poate fi şi când există un text şi altul nu există similar, poate ca în locul acelui text să realizeze un text de compromis, care poate fi împărţit într-un alineat sau două. Ca atare, eu vă propun... Mai sunt alte obiecţii? Vă rog... Pentru că alineatul 3 de la comisia de mediere este absolut legat de celalalte. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnule deputat, Trebuie să observaţi că, de fapt, Comisia de mediere ne-a propus o variantă pentru alin.1, care se compune din alin.1 respectiv alin.3. Evident, din punct de vedere al ideii astfel reformulate, s-a intercalat alin.2. Deci este acea idee că în ipostaza în care nu se justifică menţinerea pentru acel scop al acelui imobil trebuie să fie retrocedat. Această idee se regăseşte în varianta Camera Deputaţilor, la alin.1, deci nu este nici o noutate, este o reformulare, o reorganizare a textului de către comisie. Deci se poate vota. |
||||
|
Vă mulţumesc. Mai sunt alte observaţii? Nu. Deci supun textele comisiei de mediere de la alin.2, 3, 4 în formula prezentată. Cine este pentru? 173 voturi pentru. Voturi împotrivă? 63 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 173 de voturi, 63 împotrivă şi o abţinere, textele de la alin.2, 3 şi 4 ale comisiei au fost votate. Supun votului dumneavoastră toate textele, în ansamblul lor, de la pct.15. Cine este pentru? 173 voturi pentru, asemenea celuilalt vot. Voturi împotrivă? 61 voturi contra. Abţineri? 6 abţineri. Deci pct.15 a fost adoptat cu 173 de voturi pentru, 61 împotrivă şi 6 abţineri. La pct.16 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Pct.16 se consideră adoptat în unanimitate. La pct.17 nu sunt intervenţii. A fost adoptat în unanimitate. La pct.18. Nu sunt intervenţii. Se consideră votat în unanimitate. La pct.19. Nu sunt intervenţii. A fost adoptat în unanimitate. Pct.20. Nu sunt observaţii. A fost adoptat în unanimitate. Pct.20 bis de la pag.23. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Pct.21. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Pct.22, pag.26. Nu sunt obiecţiuni, a fost adoptat în unanimitate. Pct.23. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Pct.24. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Pct.25. Unanimitate. Pct.26. Unanimitate. Pct.27. Unanimitate. Pct.28, care merge până la pag.31. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Pct.29. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Pct.30. Nu sunt obiecţiuni. Unanimitate. Pct.31 care începe la pag.35. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate. Pct.32. Unanimitate. Pct.33. Unanimitate. pct.34, referitor la art.40. Nu sunt obiecţiuni. Unanimitate. Pct.35. Unanimitate. Pct.36. Unanimitate. Pct.37, referitor la Capitolul VI. Nu sunt obiecţiuni. Unanimitate. Pct.38, referitor la art.42. Nu sunt obiecţiuni, a fost adoptat în unanimitate. Pct.39. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Pct.40. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat cu unanimitate. Pct.41. Nu sunt obiecţiuni, a fost adoptat cu unanimitate. Pct.42. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat cu unanimitate de voturi. Pct.43 începe de la pag.40 şi se duce până la 41. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat cu unanimitate. Pct.44. Domnule deputat Valeriu Stoica, poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Varianta votată de Camera Deputaţilor ni se pare cea mai potrivită. Iată de ce vă solicităm să votaţi în favoarea variantei Camerei Deputaţilor. Argumentaţia este simplă. Textul votat de Senat şi propus de comisia de mediere este un text care, neprecizând cazurile în care cumpărătorul este de rea-credinţă, va lăsa la libertatea administraţiei şi jurisprudenţei să decidă când există bună-credinţă, când există rea-credinţă. Experienţa ne arată că şi în practica administrativă şi în practica judiciară, cel puţin până se aşează lucrurile, până se creează o cazuistică statornică, apar multe soluţii contradictorii. Aceste soluţii contradictorii sunt de natură să discredizeze atât administraţia, cât şi justiţia. Textul formulat de Camera Deputaţilor este mult mai riguros. De altfel, vreau să vă spun că în această materie a proprietăţii, tradiţia este că buna-credinţă poate fi invocată ca un mod de dobândire a proprietăţii în cazul bunurilor mobile. Când e vorba de bunuri imobile, buna-credinţă nu este un temei al dobândirii proprietăţii. În codul civil, în celelalte legi civile speciale speciale nu s-a creat până acum un asemenea precedent. Noi, votând acest text, creăm un asemenea precedent. Şi grupul liberal a fost de acord cu acest text pentru a salva toate interesele în prezenţă şi interesele proprietarilor şi interesele cumpărătorilor de bună-credinţă. Numai că, pentru a realiza un echilibru între interesele proprietarilor şi cele ale cumpărătorilor de bună-credinţă, este nevoie să limităm la minimum posibil sfera arbitrarului în practica administrativă şi în practica judiciară. Or, textul votat de Camera Deputaţilor are această virtute. El indică situaţiile în care nu există bună-credinţă, deci există rea-credinţă, într-o asemenea situaţie şi funcţionarul administrativ şi judecătorul nu mai au libertatea de a aprecia şi de a greşi. Iată de ce, noi suntem ferm în favoarea textului votat de Camera Deputaţilor şi vă rugăm să votaţi în favoarea acestui text. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnule deputat Duvăz, daţi-mi voie să inversăm puţin rolurile pentru că data trecută tot aşa s-a întâmplat şi ... |
||||
|
Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, Aş fi tentat să spun că cea mai bună soluţie este cea a Camerei Deputaţilor, aşa cum a susţinut domnul ministru Stoica, pentru că aceasta detaliază ceea ce ar putea să numim buna-credinţă sau reaua-credinţă, cum vreţi. Numai că, din păcate, acest text al Camerei Deputaţilor a conţinut un viciu pe care l-am combătut şi la data respectivă şi în comisia noastră de elaborare a acestui proiect de lege care, apoi, sigur a fost transmis Ministerului Justiţiei pentru a fi înaintat. Şi anume, situaţia în care este tratată o cumpărare cu rea-credinţă, atunci când persoana îndreptăţită a solicitat restituirea în natură în orice mod deţinătorului în numele statului, a Comisiei de aplicare a Legii nr.112 etc. Deci, în situaţia în care fostul deţinător al imobilului, să zicem, a sesizat o primărie sau administratorul acestei primării, un fost ICRAL, şi cumpărătorul nu a avut cunoştinţă de această sesizare, teză care nu intră, din păcate, în textul adoptat la Camera Deputaţilor, cumpărătorul este considerat de rea-credinţă, cu toate că el s-ar fi putut să fie de cea mai bună-credinţă. Aşa că, vă mărturisesc, acesta este motivul pentru care vom vota textul Senatului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Mai sunt şi alte intervenţii asupra acestui text? Domnul Lucian Bolcaş. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Nu sunt alte puncte de vedere, ci unul singur care este foarte drag practicienilor dreptului. Niciodată o lege nu trebuie ca să indice judecătorilor la punct şi la virgulă care este modalitatea de aplicare a ei, ci numai sensul în care se aplică aceasta. Buna-credinţă este şi rămâne unul dintre principiile fundamentale care călăuzesc materia dreptului civil. Buna-credinţă se prezumă, nu numai în raporturile interumane, ci în primul rând în raporturile juridice. A defini într-o lege o serie întreagă de împrejurări, mai mult sau mai puţin discutabile, eu spun mai mult decât discutabile ca fiind exoneratoare de această prezumţie a bunei-credinţe este evident împotriva spiritului de legiferare. În aceste condiţii, ne exprimăm clar opţiunea pentru textul Senatului, care a făcut puţină curăţenie. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Deci s-au înregistrat 3 obiecţiuni, una din partea domnului deputat Stoica vizând votarea opţiunii Camerei Deputaţilor, adică a soluţiei Camerei Deputaţilor, şi două, de către domnul deputat Duvăz şi Lucian Bolcaş care susţin punctul de vedere al Senatului. Supun votului dumneavoastră textele în propunerea făcută de comisia de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 2 abţineri. Cu 226 de voturi pentru, 17 contra şi 2 abţineri, textele de la pct.44, ale comisiei de mediere, au fost adoptate. La pct.45, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate. La pct.46. Nu sunt obiecţiuni, textul a fost adoptat în unanimitate. La pct.47. Nu sunt obiecţiuni, textul a fost votat în unanimitate. La pct.48. Nu sunt obiecţiuni, textul a fost votat în unanimitate. La pct.49. Nu sunt obiecţiuni, textul a fost votat în unanimitate. La pct.50. Nu sunt obiecţiuni, textul a fost votat în unanimitate. La pct.51. Text votat în unanimitate. Pct.52 cuprinzând anexa la pct.c), d), f), j) şi k)... înţeleg că nu sunt obiecţiuni. A fost votat în unanimitate. Vă rog să constataţi că punctele raportului au fost votate pe articole în scorurile pe care le-am anunţat. Vă informez că în urma unei consultări cu liderii grupurilor parlamentare am decis ca votul final asupra raportului de mediere să se dea mâine, la ora 11. În continuare ar urma să trecem la următorul punct al ordinii de zi, Legea privind regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, dar întrucât există uşoare discuţii, dacă raportul a ajuns la toată lumea sau nu, luăm o pauză de 10 minute. Vă mulţumesc. |
||||
|
Pauză |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Poftiţi în sală şi vă reluaţi locurile. Rog chestorii să aducă deputaţii în sală, să putem începe şedinţa. Rog comisia de fond să se aşeze în banca ce îi este destinată. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Reluăm lucrările şi parcurgem în continuare Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Vă reamintesc că dezbaterile generale au avut loc în legislatura trecută, astfel că preluăm dezbaterea legii de la acest moment. Potrivit Regulamentului, în cazul articolelor la care nu au fost făcute amendamente şi nu sunt obiecţiuni, se socoteşte articolul respectiv votat, iar în ce priveşte textele unde s-au făcut amendamente, fie de către comisie, fie amendamente respinse au loc dezbateri după următoarea regulă: ia cuvântul câte un reprezentant al grupurilor parlamentare; fiecare poate să se exprime în 5 minute; după epuizarea primei runde, la cererea unui şef de grup parlamentar, preşedintele poate aproba încă o alternanţă. Cu aceste precizări, vă propun să trecem la dezbaterea legii. Asupra titlului legii dacă există discuţii cu privire la propunerea comisiei sesizate în fond? Nu sunt. Supun atunci aprobării dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Titlul legii a fost adoptat în unanimitiate. La art.1 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Articolul a fost votat în unanimitate. La art.2 dacă sunt discuţii pe marginea propunerii făcute de comisie? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul în formularea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Art.2 alin.1, a fost votat în unanimitate. La art.2 alin.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Potrivit regulamentului, textul art.2 se socoteşte aprobat. Supun votului dumneavoastră art.2 în întregime. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Textul art.2 a fost votat cu aceeste rezultate. La pct.3 din raport cu privire la art.3 alin.1, comisia propune un text diferit de cel al Senatului. Dacă sunt discuţii cu privire la acest lucru? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul alin.1 în propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere, textul alin.1 al art. 3 a fost votat. La alin.2, dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Textul a fost votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.3 în întregime. Scuzaţi-mă. Era notat diferit pe margine punctul din raport, deşi era vorba de acelaşi articol şi de aceea am fost derutat. Deci, la alin.3, dacă există discuţii cu privire la soluţia propusă de comisie? Poftiţi, domnule deputat. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Noi avem o observaţie mai degrabă cu privire la redactarea articolului. După tehnica de redactare a legii, ni se pare că nu sună tocmai corect acest alin.3 şi v-am propune o reamenajare topică: "Aplicarea dispoziţiilor alin.2 nu trebuie să aducă atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor..." şi textul, după aceea, curge. Aşa cum este formulat: "Dispoziţiile alin.2 nu aduc atingere..." nu este de esenţa redactării textelor legale şi de aceea noi nu ne opunem în ceea ce priveşte fondul articolului, dar ni se pare că redactarea nu este corectă. Pentru stenogramă repet propunerea noastră: "Aplicarea dispoziţiilor alin.2 nu trebuie să aducă atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii". În esenţă, n-am schimbat fondul articolului, ci numai redactarea lui. |
||||
|
Am reţinut, domnule deputat. Din partea comisiei? |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi credem că redactarea textului în formula pe care comisia a adoptat-o este mai clară; "nu trebuie" este o expresie care lasă posibilităţi de interpretare. De aceea, noi ne susţinem textul aşa cum l-am formulat şi cum este menţinut în raport. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră textul alin.3 în redactarea comisiei. Cine este pentru? 146 de voturi pentru. Împotrivă? 56 de voturi contra. Abţineri? Deci, cu 146 de voturi pentru, 56 contra şi 3 abţineri, alin.3 a fost votat în formularea comisiei. La alin.4. Aveţi obiecţiuni? Aveţi, domnule deputat? Aţi avut amendament respins? |
||||
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): Nu. Dar este vorba de amendamentul comisiei. |
||||
|
Dar comisia nu are nici un amendament la alin.4. |
||||
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): S-a renunţat la cuvântul "numai" şi s-a introdus sintagma... |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Cum să aibă, dacă nu era în Parlament? |
||||
|
Să respectăm, totuşi regulamentul. Deci, dacă nu s-au făcut amendamente, doar dacă aveţi o chestiune de redactare? Atât. |
||||
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): De redactare. |
||||
|
Poftiţi. La alin.4. |
||||
|
Vă cer iertare. Nu doresc să propun modificarea pe fond a textului. Dar colectivitatea locală este definită în dicţionare în mod diferit. Vă rog să luaţi un dicţionar explicativ al limbii române şi să luaţi un dicţionar francez, indiferent de care, şi veţi vedea că definiţiile diferă. De aceea, v-aş propune o corectură de redactare: "În sensul prezentei legi, prin colectivitate locală se înţelege totalitatea...", pentru că, altfel, greşim, dăm o definiţie proprie, fără să facem precizarea că "În sensul prezentei legi, prin colectivitate locală se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială". Chestiune de redactare, domnule preşedinte. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Domnule preşedinte, vă rog, procedură! |
||||
|
Problemă de procedură. Un minut, domnule deputat. Domnul deputat Marcu. |
||||
|
Vă mulţumesc. Tudor Marcu. |
||||
|
Domnul deputat Marcu Tudor. |
||||
|
Aţi zis că sunteţi cu ochii pe noi, dar şi noi suntem pe dumneavoastră! O rugăminte. Noi nu putem să ieşim dintr-un mic impas. Cei mai mulţi dintre noi nu au fost în vechea legislatură, în care s-au discutat, votat şi pus amendamente la multe din legile pe care le votăm ulterior. Cum ne conducem după noul regulament? Unii oameni care n-au fost acolo, dar care simt că dacă ar fi fost, ar fi adus amendament, nu mai au cuvânt? De ce i-au trimis în Parlament alegătorii lor? Trebuie să ieşim din impasul acesta. Daţi soluţii! |
||||
|
Soluţia a dat-o regulamentul. Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul de redactare. Mai aveţi o problemă de procedură? Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Este adevărat că şi moneda are două feţe. Şi multe lucruri au mai multe feţe. Dumneavoastră ne-aţi convins la regulament acum câteva zile că, în baza art.66, dacă am reţinut bine, din Constituţie, se preiau legile din vechea legislatură şi continuă în această legislatură nouă. Astăzi ne-aţi pus în faţa unui lucru deosebit de interesant: că se preiau, dar nu în totalitate. Şi spun acest lucru, domnule preşedinte, că raportul pe care sunt convins că-l aveţi în faţă, are două părţi, în esenţa sa. O primă parte care cuprinde amendamente aceptate şi are o a doua parte, care cuprinde amendamente respinse. Nici dintre cele acceptate nu sunt în totalitate deputaţii, care le-au făcut la vremea respectivă, prezenţi în această legislatură şi nici la cele respinse nu sunt în totalitate deputaţii, ale căror amendamente au fost respinse, prezenţi. Regulamentul despre care faceţi vorbire şi pe care l-am aprobat acum câteva zile, dă dreptul iniţiatorului să intervină. La un articol de lege iniţiatorul este cel care a făcut amendamentul. Dar acesta nu este în Parlament, aşa cum nu este în Parlament nici cel care vrea să se exprimă pentru, pentru că nu mai este în Parlament. Şi atunci, ne găsim într-o situaţie de tranziţie, în care noi vă propunem, grupul nostru parlamentar, şi cred că oricare om care înţelege să aibă bună-credinţă în a discuta un text de lege ca, aşa cum ne însuşim automat textul de lege al comisiei, care poate să provină dintr-un amendament al unui coleg deputat care nu mai există ca deputat, aşa să avem dreptul, cei care consideră că un amendament respins merită să fie susţinut, să şi-l însuşească, chiar dacă nu este autorul amendamentului respectiv. Pentru că, altfel, este clară o discriminare care contravine Constituţiei. Nu preluăm în totalitate raportul, ci preluăm numai părţi din el care nu sunt şi nu reflectă voinţa fostului corp legislativ. Sper că există înţelegere în acest sens şi există şi soluţii bune acolo unde alte forţe politice - nu are sens să le nominalizez - aveau alt punct de vedere. Acest raport este făcut - de ce să n-o spunem? - de o anumită majoritate, iar minoritatea de atunci, vă reamintesc, domnule preşedinte, sper că nu aţi uitat, deşi timpul este scurt, minoritatea parlamentară era PDSR, PRM, PUNR şi ApR. Multe din amendamentele respinse atunci aparţin deputaţilor acelor grupuri parlamentare. Să-i respectăm, măcar, acceptând şi colegii de la PDSR să susţină amendamentele foştilor lor colegi şi la ceilalţi, care erau atunci în Opoziţie. Vă mulţumesc pentru înţelegere şi sper că această procedură nu aduce atingere voinţei de exprimare a tuturor celor care au ceva de spus. |
||||
|
Stimate domnule deputat, ce problemă vreţi să ridicaţi? Altceva decât s-a vorbit? (Se adresează domnului deputat Nicolae Leonăchescu.) |
||||
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală): Altceva. |
||||
|
Aş vrea să-i reamintesc domnului deputat Stanciu faptul că regulamentul este de imediată aplicare. Aş vrea să-i mai reamintesc că acest raport a fost trimis tocmai din respect faţă de noii deputaţi, faţă de noile comisii în comisia de fond care, potrivit celor discutate în Biroul permanent, dacă avea alte soluţii, putea să facă un raport suplimentar. Nu s-a făcut. Ca atare, mergem pe raportul existent. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Raportul comun al celor două comisii s-a întocmit în urma unor şedinţe care au avut loc în 1999, iar ultima, pe 22 martie 2000. Vă rog să vă uitaţi pe adresa înaintată către Biroul permanent şi veţi constata şirul de şedinţe în care s-a elaborat acest raport comun. Or, din 22 martie 2000, când s-a întocmit ultima formă a acestui raport comun, şi până astăzi, într-o lume dinamică, au intervenit multe schimbări care cer dreptul a fi reflectate în Proiectul de Lege pe care-l discutăm. Aceasta este procedura la care fac apel: să îmbunătăţim o imagine juridică a fostei coaliţii guvernamentale, prin programul actualei coaliţii guvernamentale, care nu-şi găseşte reflectare în proiectul supus discuţiei în totalitate. |
||||
|
Stimate domnule deputat, vă reamintesc că, indiferent de data raportului, Constituţia îl situează în rândul acelora care-şi continuă procedura parlamentară. Regret că n-aţi ascultat explicaţia pe care i-am dat-o domnului deputat Stanciu, potrivit căreia noi am trimis deja raportul la actuala comisie care, dacă ar fi intervenit în actualitatea de care vorbiţi dumneavoastră - evenimente care schimbau soluţiile -, putea să întocmească un raport suplimentar şi n-a făcut-o. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Raportul are două părţi, domnule preşedinte: o parte pentru "admise" şi una pentru "respinse". |
||||
|
Vă reamintesc că, dacă cei care au propus amendamente şi au fost respinse nu mai sunt, numai cei care .... |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Unde scrie în regulament această chestiune? |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Puteau fi repuse de grupul parlamentar în această perioadă şi, nu vă supăraţi, socotesc că deja se abuzează de dreptul de intervenţie pe motive de procedură, repetându-se, practic, acelaşi lucru. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Domnule preşedinte, de ce nu vreţi să ieşim din impas? |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi cuvântul! |
||||
|
V-am dat cuvântul pentru procedură. Cuvântul vi l-am dat un minut şi aţi vorbit 5 minute. Vă rog eu frumos, lăsaţi-l... (Domnul deputat Anghel Stanciu insistă să i se dea cuvântul.) |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, în calitate de vicelider al grupului, vă cer permisiunea să exprim.... |
||||
|
Ce să exprimaţi? |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): ...să exprim o doleanţă a grupului, în calitate de vicelider al grupului, pe procedură. |
||||
|
Nu. Aţi vorbit tot pe procedură, tot în numele grupului parlamentar şi aţi epuizat dreptul acesta. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Am altă chestiune. Conform regulamentului. (Rumoare, vociferări) |
||||
|
Nu, nu. Domnule deputat, consider un abuz ceea ce faceţi. Nu puteţi, de câte ori vă aduceţi aminte de o chestiune de procedură, să luaţi de 7 mii de ori cuvântul! |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (de la microfon): Domnule preşedinte... (Rumoare, vociferări, aplauze în Grupul parlamentar PDSR ) |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Lăsaţi-ne şi pe noi să ne spunem punctul de vedere! |
||||
|
Vă reamintesc faptul că numai preşedintele dă cuvântul! |
||||
|
Domnule preşedinte... |
||||
|
Vi l-am dat, a doua oară nu vi-l mai dau, nu vă supăraţi! (Se reîntrerupe microfonul.) |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (fără microfon): Domnule preşedinte, fără a face abuz, voiam să solicităm în numele grupului o pauză, spre a ne consulta vizavi de această nouă modalitate de reluare a unei legi. (Rumoare, vociferări; aplauze în Grupul parlamentar PDSR) În aceste condiţii, în care refuzaţi să ne exprimăm punctul de vedere, Grupul nostru parlamentar părăseşte sala şi vă las pe dumneavoastră să vă asumaţi răspunderea acestui lucru. (Rumoare) |
||||
|
Stimaţi colegi, s-a propus un amendament de către Grupul parlamentar al PRM, de redactare cu privire la schimbarea noţiunii de "colectivitate locală". Vă rog să vă pronunţaţi. |
||||
|
Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală): Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi cuvântul pentru procedură! |
||||
|
Am dat grupului parlamentar de cel puţin 6 ori cuvântul pentru procedură. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Avem voie să cerem pauză! (Rumoare, vociferări) |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Lăsaţi-ne şi pe noi să ne spunem punctul de vedere! |
||||
|
Domnule deputat Tudor, dacă ştiţi să vă exprimaţi şi cunoaşteţi regulamentul, veniţi aici şi exprimaţi-vă aşa de coerent, cum se exprimă colegii dumneavoastră! Constat, cu mare regret, că sunteţi campion în luat de cuvânt din sală, în comentarii. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Nu am luat cuvântul decât o singură dată şi v-am spus că este incorect ce faceţi şi vă spun şi acum. |
||||
|
Domnul deputat Năstase, pentru probleme de procedură. Vă rog. |
||||
|
Stimate domnule preşedinte, Vă rog să reţineţi că noi am votat (rumoare, vociferări).., noi am votat Programul Guvernului Năstase de-abia în urmă cu două zile. Or, acest raport trebuie pus în concordanţă cu acest program de guvernare pe care l-am votat. Ceea ce avem aici vine în contradicţie cu elementele programului de guvernare pe care l-am votat. M-aş referi doar la două lucruri: comisia de administraţie judeţeană şi delegaţia permanentă judeţeană. Or, dacă nu punem de acord aceste lucruri cu Programul Guvernului Năstase, înseamnă că noi ieri am votat un program şi astăzi votăm programul PNŢCD-ului. Aceste două lucruri trebuie să le coroborăm. Daţi-ne voie să coroborăm cele două elemente din Programul Guvernului Năstase şi acest raport! (Rumoare) |
||||
|
Domnule deputat, vă rog să observaţi în partea din stânga sălii sunt reprezentanţii Guvernului. Deci, lăsaţi-i pe dumnealor să aprecieze dacă Proiectul de Lege este în concordanţă sau nu. Domnul deputat Viorel Hrebenciuc. (Vociferări în Grupul parlamentar PRM) |
||||
|
Dacă-mi permiteţi, pentru că a fost atacat Programul Guvernului Năstase, vreau să-i asigur pe distinşii colegi de la România Mare că Guvernul Năstase s-a pus de acord cu comisia şi cu grupurile parlamentare asupra acestui proiect de lege. Deci, în acest context, problema cu comisia judeţeană, pe care o ridică domnul Ioan Mihai Năstase, este la un capitol ulterior şi o să vedeţi că va fi eliminat, ca să fie în deplină concordanţă, exact cum doriţi dumneavoastră. Reprezentantul Guvernului este aici de faţă şi poate să vă confirme acest lucru. (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar PRM) |
||||
|
Domnule vicelider Stanciu, aş avea marea rugăminte, care este în concordanţă cu stilul elegant al dumneavoastră, să explicaţi colegilor dumneavoastră din bancă faptul că, potrivit disciplinei regulamentare, se ia cuvântul la cerere şi la aprobarea preşedintelui şi că nu este în concordanţă cu nici o regulă, nici cu conduita nescrisă, permanenta pălăvrăgeală din scaun şi exprimarea cuvântului de acolo. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Vă rog să ne permiteţi! Suntem un grup parlamentar! |
||||
|
Deci, dacă aveţi ceva de comentat, ţineţi cont de rugămintea pe care v-am făcut-o. |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu am posibilitatea şi disponibilitatea sufletească de a-mi cere scuze că am vorbit fără microfon. Sper să aveţi şi dumneavoastră acea disponibilitate de a recunoaşte că aici este un for de dezbatere. Noi am cerut - şi voiam să cer şi aţi auzit şi fără microfon - să ne permiteţi strict conform regulamentului o pauză, spre a ne consulta, între noi colegii, asupra acestei modalităţi noi, după părerea noastră, evident. Pentru că chestiunea cu unanimitate de vederi, credeam că am eliminat-o în ?89. Dacă o lege se preia în totalitate cu amendamente acceptate şi respinse, sau se preia selectiv? Pe ce criterii? Şi atunci, ne vom sfătui între noi şi vom stabili dacă participăm - şi în felul acesta ne asumăm responsabilitatea asupra acestei legi -, sau, aşa cum aţi făcut şi dumneavoastră, PDSR-ul, patru ani, alături de PRM, vom părăsi sala. Asta este chestiunea. Ne consultăm. După consultări, vă vom expune punctul nostru de vedere. Dacă vom mai participa la discuţii, sau nu. Nu este aici vorba nici de o oră, nici de încrâncenare, nici de altceva. Aveţi suficientă majoritate să votaţi orice. Deci, nu vă fie teamă că va fi invers. Nouă ne e teamă că vom vota prost şi nu bine pentru ţară. Vă mulţumesc pentru înţelegere. Daţi-ne 15 minute pentru consultări. (Aplauze) |
||||
|
Domnule deputat, pauza dumneavoastră este regulamentară şi o să v-o dăm. Am rugămintea ca în această pauză să chibzuiţi dacă luăm cuvântul ca în Parlament, sau dacă luăm cuvântul ca pe stadion. În al doilea rând, înainte de a lua pauza, totuşi, a cerut cuvântul, pentru probleme de procedură, şi domnul deputat Chiliman. Deci, veţi avea pauza după această intervenţie. |
||||
|
Onoraţi colegi, n-aş fi vrut să intervin. O să încerc să fiu cât se poate de precis şi scurt în ce voi spune acum. Sunt amendamente depuse individual de colegi din fosta legislatură, care nu mai există la ora actuală în Parlament. N-au intrat. Aceste amendamente respinse ale lor nu mai pot să fie susţinute, pentru că au fost făcute acolo în nume propriu. Dacă erau făcute atunci în numele grupului parlamentar din care făceau parte, puteau să fie astăzi preluate de grupul parlamentar respectiv. Ca atare, nu pot să fie susţinute decât amendamentele respinse ai căror autori mai sunt în Parlament. Nu putem să invocăm acum o culpă a grupurilor parlamentare din legislatura anterioară, care au depus amendamentele în nume propriu al deputaţilor, şi nu în numele grupurilor, pentru a susţine acum aceste amendamente care nu mai au susţinători din punct de vedere strict regulamentar. Ca atare, trebuie să ne întoarcem la regulament, acolo unde există amendamente respinse ai căror autori sunt în continuare parlamentari, pot să le susţină. Celelalte nu mai pot fi susţinute. |
||||
|
Deci, pauză 15 minute, la cererea Grupului parlamentar al PRM. |
||||
|
După pauză |
||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să poftiţi în sală şi vă reluaţi locurile. Rog reprezentanţii PRM-ului, care sunt aici, să le aducă aminte colegilor dumnealor că au trecut 15 minute şi să-i invite în sală. Domnule secretar Mohora, vă rog să veniţi în sală să reluăm lucrările. Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile din sală şi să reluăm lucrările, pentru că mai avem puţine minute până la terminarea programului de lucru. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală, îndreptându-se spre tribună): Domnule preşedinte... |
||||
|
Vă rog frumos să vă consultaţi cu şeful grupului dumneavoastră parlamentar, domnule deputat. |
||||
|
Vreau să-i cer domnului preşedinte Valer Dorneanu scuze, pentru că într-o exprimare anterioară m-am exprimat că conduce execrabil. Îmi pare rău pentru cuvântul ăsta şi mi-l retrag. Asta am vrut să zic. |
||||
|
Vă mulţumesc. Acceptăm această explicaţie cu bucurie şi cu speranţa că vom continua în mod regulamentar lucrările. Vă rog, domnule Bolcaş. Are cuvântul şeful Grupului parlamentar PRM, domnul deputat Lucian Bolcaş, liderul grupului. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Cer scuze întotdeauna pentru orice incident intervine, cu voia sau fără voia noastră. Înţelegem să ne asumăm toate greşelile pe care le-am săvârşit, dar, în acelaşi timp, solicităm domnului preşedinte să-şi menţină imparţialitatea care-l caracterizează şi atunci când are de făcut afirmaţii cu privire la grupul nostru parlamentar să se derobeze de responsabilitatea pe care o are şi să-şi exprime deschis punctul de vedere, ca orice parlamentar, aşa cum îi permite regulamentul. Este o invitaţie la fair-play din partea noastră. În al doilea rând - şi aceasta este problema cea mai importantă: în urma dezbaterilor pe care le-am avut, colegii mei şi cu mine am reţinut ideea care a fost afirmată - şi sper că stenograma o consemnează -, că acest raport a fost înaintat noii comisii de specialitate, care a avizat-o fără nici un fel de obiecţiune. Având în vedere că şi noi avem în această comisie un număr de 5 reprezentanţi care nu au cunoştinţă de acest aviz, solicităm ca să se pună la dispoziţia Camerei procesul-verbal ce s-a încheiat cu acest prilej şi avizul scris al comisiei. Este o solicitare reglementară. Până atunci, vă rugăm să dispuneţi suspendarea dezbaterilor. |
||||
|
Domnule deputat, în ceea ce priveşte imparţialitatea mea, eu o să mai meditez. Eu am crezut că preşedintele Camerei are voie, pentru păstrarea ordinii în Cameră, să încerce dirijarea dezbaterilor către o conduită civilizată. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Este corect şi vă rugăm să continuaţi în acest mod. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. În ceea ce priveşte cererea de fond, eu vreau să vă reamintesc următorul lucru: proiectele de legi aflate pe ordinea de zi a Camerei îşi continuă, potrivit Constituţiei, procedurile de la faza în care s-au oprit. Din acest punct de vedere, noi nu aveam obligaţia să mai trimitem raportul întocmit comisiei. Deci, nu aveam această obligaţie nici după regulament, şi nici după Constituţie. Am făcut-o, totuşi, dintr-o deplină siguranţă şi dintr-o eleganţă, dacă vreţi. Cu precizarea că, acolo unde comisiile au de făcut amendamente suplimentare, în raport de evoluţia evenimentelor social-politice, cum aţi spus dumneavoastră foarte bine, să facă un raport suplimentar. Şi am menţionat în Biroul permanent că, acolo unde nu există asemenea situaţii şi comisia îşi însuşeşte raportul, să-l retrimită la comisii. Deci, dacă dumneavoastră nu sunteţi suficient de elucidaţi, puteţi cere, după regulament, restituirea raportului de la comisie, dar nu altceva. Pentru că noi n-am cerut comisiei să redacteze procese-verbale şi alte formalităţi, comisia nu redactează procese-verbale, vă reamintesc. Comisia redactează un raport, sau un raport suplimentar atunci când, în urma retrimiterii din plen, are de făcut completări sau modificări. Vă mulţumesc. Procedură sau ce? Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Cu tot respectul care vi-l datorăm toţi în această Cameră, pentru că v-am votat, şi Grupul nostru parlamentar v-a votat, aţi avut practic o mare majoritate, câteva voturi împotrivă, şi v-am votat în primul rând pentru ceea ce reprezenta Valer Dorneanu: garanţia că procedurile vor fi respectate, ca un om care a vegheat, din partea Consiliului Legislativ, la acurateţea legilor şi, respectiv, a avizelor care le primesc. Vă rog să încercăm împreună să ne respectăm informându-ne corect. Stenograma este aici de faţă şi dumneavoastră cred că aţi afirmat, dacă nu m-a înşelat auzul, că actuala comisie s-a întrunit, deci, a luat în dezbatere, sau a examinat acest raport şi l-a menţinut în totalitate. Ca preşedinte de comisie, îmi permit să vă informez că nici-o şedinţă de comisie nu se desfăşoară fără a supune plenului comisiei ordinea de zi votului, evident, al comisiei, şi fără a se întocmi un proces-verbal al comisiei şi o sinteză a lucrărilor comisiei, care în maximum două zile, sunt deja înaintate spre departamentele-cadru. Deci, cred că dacă dumneavoastră aţi avut eleganţa să o înaintaţi la comisie, aşa cum aţi precizat chiar acum câteva minute, comisia, normal, s-a întrunit şi, normal, a redactat un proces-verbal. Colegul nostru, domnul lider Bolcaş, în urma discuţiei cu grupul, a avut sugestia să ne precizeze comisia dacă într-adevăr a respectat metodologia de ţinere a comisiei şi nu v-a pus pe dumneavoastră, preşedintele Camerei, într-o postură puţin nefericită de a ne dezinforma vis-a-vis de aceste lucruri. Să vedem dacă este adevărat asta sau nu. Pentru că, în funcţie de asta, vom şti cum să procedăm în continuare nu numai ca grup, dar şi noi, celelalte comisii. Nu vom mai face procese-verbale, ne vom întruni când dorim şi vom face ce vom considera noi, pe principiul întăririi rolului comisiilor. Închei având rugămintea să ne precizeze distinşii colegi din comisie dacă, într-adevăr, au primit acest material, dacă l-au analizat şi dacă l-au menţinut în totalitate, consemnându-se, evident, acest lucru în procesul-verbal, pe care avem amabilitatea ca dânşii să-l prezinte acum sau, dacă nu pot acum, mâine dimineaţă. Vă mulţumesc pentru înţelegere. |
||||
|
Domnul vicepreşedinte al comisiei. |
||||
|
Stimaţi colegi, Noi, în momentul când am început să discutăm această lege la începutul lui octombrie şi am avut discuţiile generale, cel puţin o parte din vechii membri ai Comisiei de administraţie mai sunt şi acum. Din 27 câţi au fost atunci am rămas vreo 9. În momentul când această lege a ajuns în plenul Camerei Deputaţilor, noi, biroul comisiei, ne-am adunat şi am discutat legea în ansamblu. Ce modificări ar mai putea să apară în acest birou, aveţi şi dumneavoastră reprezentant. În urma discuţiilor care le-am avut în cadrul biroului, s-a constatat că de fapt nu sunt nişte schimbări de fond, fiecare în grupul nostru. Deci, noi am discutat în grupul nostru şi colegii de la liberali sau de la UDMR, ca să spun numai ce mi-aduc eu aminte acum, au discutat în grupul lor şi atât. Aveţi nişte amendamente deosebite, de fond, care să modifice înţelesurile? N-au fost. A trecut o săptămână, n-am primit nici-un amendament şi am considerat că nu sunt amendamente. Deci, repet, în biroul comisiei am discutat această problemă. În măsura în care pe dumneavoastră vă satisface acest lucru, asta este o altă problemă. Şi n-au fost modificări. Cum şi acuma spun: dacă se va întoarce la comisie, cum cereţi dumneavoastră, să ştiţi că modificări de fond nu sunt, dacă v-aţi uitat puţin pe raport şi cred că sunteţi de acord. Faţă de cum a venit legea, iniţial, în 1999, am returnat-o de două ori, dacă vă aduceţi aminte, la Guvern. Din amendamentele făcute la această lege, 220 de amendamente, peste 180 au fost acceptate, şi îmi pare bine că este aici domnul Leonăchescu care a fost în vechea comisie şi ştie cât am discutat această lege, vreo două-trei luni de zile, dacă nu mai mult, şi până la urmă eu cred că, indiferent chiar dacă am face şi acest lucru, să ştiţi, modificările nu ar fi absolut de loc esenţiale. Pentru că dacă erau, în această săptămână, reprezentanţii dumneavoastră, reprezentanţii noştri, ai celorlalte partide, apăreau cu nişte amendamente. Deci, asta am vrut să vă spun că mie mi se pare chiar că interveniţi numai ca să întârziem să ştiţi, pentru că legea la ora actuală şi ştiţi aşa bine, mai ales că au intrat acum după alegerile locale, tot ce înseamnă consiliile noi, tot ce înseamnă viceprimarii noi care sunt aleşi în funcţii şi ştiţi cum stau pe posturile respective. Haideţi să discutăm legea, sunt ferm convins că vor fi probleme, vor fi multe modificări pe care dumneavoastră credeţi să le propuneţi sau altcineva. Sigur, s-ar putea ca, în decurs de un an de zile sau un an jumătate, dacă nu şi mai repede, să mai modificăm dacă eventual vor apărea probleme. Dar, oricum, legea trebuia aplicată nu acum, şi cred că sunteţi de acord cu mine, şi imediat după alegerile locale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Să ne spună dacă s-a întocmit proces-verbal la comisie. |
||||
|
Parcă am convenit că discutăm civilizat la tribună! Domnul Raduly. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doresc să vă propun ca de la dezbaterile dincolo de regulament, să revenim la dezbaterile în spiritul regulamentului. Drept urmare, pe baza art.134 din Regulament care spune că "Preşedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Camerei", în numele Grupului parlamentar UDMR, solicit ca să revenim la raportul pe care-l discutăm şi să supuneţi la vot, domnule preşedinte, sistarea dezbaterii la această problemă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. După Regulament, sunt obligat să supun la vot această cerere. Poftiţi. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am ridicat mâna înaintea colegului Raduly şi, de aceea, îmi permit cu voia dumneavoastră să ridic o problemă de principiu la urma-urmei. Domnule preşedinte, eu v-aş întreba dacă la aceste proiecte de legi, la aceste rapoarte, dacă se mai pot depune, practic, amendamente. Conform noului regulament, nu se mai pot pune amendamente la rapoarte. Eventual, la propunerile legislative elaborate de comisii, dar nu e cazul. În amândouă situaţiile, deci, înseamnă că la toate proiectele care ne-au fost depuse până acum nu se mai pot face amendamente, practic. Decât cele care se permit conform noului regulament, de redactare. Eu mă întreb atunci: dacă 60% dintre colegii care există la Cameră la această dată pot beneficia de dreptul domniilor lor de a participa la dezbateri. Pentru că doar 30% dintre foştii parlamentari mai sunt aici şi poate 5% sunt cei care au depus amendamente. Înseamnă că toată activitatea Camerei se va reduce la contribuţia a 5% dintre parlamentari. Consider că nu este normal. Şi atunci trebuie găsită o soluţie la această chestiune. Înseamnă că până la depunere de noi iniţiative, noi nu mai putem depune amendamente. Eventual, pentru situaţiile care au fost înaintate rapoarte, şi noi avem rapoartele, să se găsească o soluţie de excepţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimate domnule deputat. Eu v-aş ruga să recitiţi Regulamentul şi veţi vedea că acesta conţine şi soluţii pentru ceea ce propuneţi dumneavoastră, întrucât am făcut un lucru suplimentar faţă de ce ne cerea Constituţia, trimiţând oarecum suplimentar raportul, nu orecum, ci sigur fără a avea obligaţie, la comisie... Eu socotesc că discuţiile interminabile care se poartă pe această temă sunt inutile şi supun votului dumneavoastră propunerea care s-a făcut de către... (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu cere drept la replică) Aţi fost anunţat dumneavoastră ? Vă rog. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am lucrat în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic în ultimii patru ani. Şi, aşa cum aţi primit materialul, ultima dată am discutat în plenul Comisiei, în martie 2000, tema pusă astăzi în discuţie. Ceea ce a făcut biroul comisiei, eu, personal, nu ştiu, pentru că timp de patru ani noi n-am avut nici un reprezentant în biroul acestei comisii. Foarte multe probleme au fost rezolvate acolo şi asta înseamnă că biroul comisiei şi-a depăşit atribuţiile. Eu doresc să cer în continuare procesul-verbal al şedinţei în care comisia a discutat în faza finală acest proiect, pentru că chiar domniile voastre aţi primit o adresă cu o dată de 4 octombrie. Deci, este vorba de un termen, dacă vreţi, "arhaic" în raport cu programul electoral, în raport cu noile condiţii politice. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului propunerea de sistare a discuţiilor pe această temă. Cine este pentru? 149 voturi pentru. Cine este împotriva sistării discuţiilor? Abţineri? Cu 149 voturi pentru, 45 contra şi 2 abţineri, propunerea de sistare a discuţiilor a fost votată. Stimaţi colegi, Reluăm dezbaterea. S-a făcut la alin.4 un amendament de redactare de către domnul deputat Leonchescu, prin care se cere înlocuirea sintagmei "colectivitate locală". Cine este pentru acest amendament? Este un amendament de redactare. Dacă nici de la P.R.M. nu este nimeni pentru acest amendament, constat...păi, eu pentru cine vorbesc, nu vă supăraţi! Eu am crezut că vorbesc la microfon şi mă aude toată sala. Am supus la vot amendamentul colegului dumneavoastră, amendament de redactare cu privire la alin.4. |
||||
|
Domnilor colegi, Oricât pare de paradoxal, i-am comunicat domnului preşedinte acum o săptămână, la începutul săptămânii, că este o acustică foarte proastă, sau instalaţia este foarte proastă, şi rog pe domnul preşedinte, public, să solicite Corpului tehnic să rezolve această problemă. Eu nu ştiu dacă dumneavoastră mă auziţi, dar vă spun că într-o anumită zonă a sălii nu se aude ce spune domnul preşedinte, cu toată deferenţa. |
||||
|
Admit această explicaţie... |
||||
|
Şi rugăm să se rezolve această treabă. Şi de aceea apar şi nişte sincronizări. De exemplu, acum, domnule preşedinte... |
||||
|
Am înţeles, domnule deputat. |
||||
|
M-aţi auzit, da? Bine, domnule preşedinte. Mulţumesc. |
||||
|
Da. Repet: supun votului amendamentul colegului dumneavoastră, de la alin.4 prin care propune înlocuirea sintagmei "colectivitate locală". Aţi aflat punctul de vedere al comisiei. Supun la vot acest amendament. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Guvernul are voie să vorbească. |
||||
|
Dau cuvântul repprezentantului Guvernului numai dacă solicită. Are voie să vorbească, dar n-am văzut că vrea să ia cuvântul. Pentru că a dat explicaţia potrivită reprezentantul comisiei. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Definirea colectivităţii locale făcute prin alin.4... |
||||
|
O clipă, domnule secretar de stat. Am rugămintea, pentru stenogramă, să vă prezentaţi. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Sunt Fleşariu Ionel, secretar de stat la Ministerul Administraţiei Publice. Definirea "colectivităţii locale" făcută de alin.4 al art.3 este determinată de faptul că în alin.1 al acestui articol se foloseşte noţiunea de "colectivitate locală". În consecinţă, era necesar să se spună ce se înţelege prin "colectivitate locală". Ca atare, s-a dat această definiţie. Vreau să vă relev faptul că şi în actuala lege a administraţiei publice locale, Legea 69 din 1991, la art.1 alin.3, este dată exact aceeaşi definiţie şi legea a funcţionat foarte bine până la ora actuală. Nu este necesar să se precizeze că "în sensul prezentei legi, prin colectivitate locală se înţelege..." şi aşa mai departe, pentru că, repet, este o urmare firească a faptului că se foloseşte această sintagmă în alin.1. |
||||
|
Supun votului dumneavoastră acest amendament. |
||||
|
Nu s-a înţeles. Noi suntem de acord, dar nu s-a înţeles. |
||||
|
Domnule deputat, Procedură n-aveţi, replică la replică nu aveţi. Vă rog eu frumos! Am avut şi discuţii directe şi personale cu membrii Grupului dumneavoastră şi i-am rugat să nu depăşim...a înţeles foarte bine şi vă mărturisesc că şi sala a înţeles. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Leonăchescu. Cine este pentru? 56 voturi. Împotrivă? Abţineri? Cu 56 voturi pentru, 146 contra, amendamentul domnului Leonăchescu a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.3, în ansamblu. Cine este pentru? Voturi împotrivă? 63 voturi. Abţineri? Cu 146 voturi pentru, 61 contra şi cu o abţinere, art.3 a fost adoptat cu majoritate de voturi. La pct.5, alin.1. Ce fel de amendament aveţi? |
||||
|
De redactare. |
||||
|
Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Vă cer scuze. Mi se pare că acest text, art.4 alin.1 dacă veţi avea răbdarea să-l lecturaţi, o să ajungeţi la concluzia la care am ajuns şi noi că nu este corect redactat din punct de vedere al topicii frazei române şi a înţelesului propriu-zis. De aceea, vă propunem o altă redactare, păstrând esenţa articolului: "În sensul prezentei legi, prin autonomie locală se înţelege autonomia administrativă şi financiară exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege." De ce această formulă? Pentru că aşa cum este redactat articolul, "autonomia locală este administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege", mi se pare că este un text scris, conceput de cineva care nu are pregătirea necesară pentru exerciţiul tehnicii legislative, a redactării textelor de lege. Dacă este un text de lege în această formulă art.4 alin.1 nu ne face cinste nici unuia dintre noi, nu ţinem neapărat să schimbăm lumea, dar cel puţin din punct de vedere al limbii române avem pretenţia ca aceste texte să fie redactate corect. Suntem pentru acest articol, dorim să-l votăm dar daţi-i şi o formă corespunzătoare din punct de vedere al limbii române. |
||||
|
Mulţumesc. Din partea comisiei. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi de la formularea făcută de către Senat am introdus şi "autonomia financiară", n-are rost să mai explic de ce. Între timp a apărut Legea finanţelor publice, Legea finanţelor publice locale. În ceea ce spunea dânsul, domnul coleg, "în sensul prezentei legi" nicăieri nu am folosit. Normal că în sensul legii respective, care o discutăm. Noi nu putem în legea asta să ne referim la o altă lege. "În sensul prezentei legi", normal al acestei legi, nu în sensul... dacă ar fi o altă lege care peste trei zile ar apărea şi ar da o altă definiţie la autonomia locală, probabil, că atunci ar trebui că "în sensul legii respective". Deci, noi ne menţinem cum am votat în comisie. Mulţumesc. |
||||
|
Supun votului amendamentul domnului deputat Leonăchescu. Cine este pentru? 63 voturi pentru. Împotriva amendamentului? 145 voturi împotrivă. Cu 145 voturi împotrivă, 63 contra... Dacă sunt abţineri. O abţinere. Deci, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.4 alin.1 în formularea comisiei. Cine este pentru? 145 de voturi pentru. Împotrivă? 64 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 145 voturi pentru, 64 contra şi 2 abţineri, alin.1 al art.4 a fost votat. La alin.2 dacă sunt obiecţiuni. Domnul deputat Năstase. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Consider că acest alin.2 trebuie reformulat în felul următor: "Administraţia locală priveşte normele de organizare, funcţionare, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor şi a activităţilor ce se desfăşoară, conform legii, pe raza comunei, oraşului şi a judeţului, după caz." Deci, şi "a activităţilor", iar "normele de organizare", nu "organizarea". |
||||
|
Să socotim aceast amendament de redactare. Comisia, aveţi vreo părere? |
||||
|
Nu vă supăraţi, sigur, propunerea făcută de domnul coleg priveşte normele. Vă dau un singur exemplu. Ce înseamnă armata. Ce norme sunt la armată, pe zona respectivă? Care norme? Cum le pot aplica? Mă înţelegeţi? Organizarea, ca atare, funcţionarea, nu normele de organizare. Eu pot ca şi primar... normele de organizare, ale cui? ale armatei din unitatea respectivă? Normele, într-un cadru al unui act tehnic? Atunci da. Dar aici, cel puţin, nu văd. Comisia îşi menţine punctul de vedere. |
||||
|
Supunem la vot amendamentul domnului deputat Năstase. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Am depăşit programul de activitate. |
||||
|
Gata. Supunem la vot şi am terminat. Voturi pentru? 62 voturi pentru. Împotriva amendamentului? 144. Abţineri? O abţinere. Cu 144 voturi împotrivă, 62 pentru şi o abţinere, a fost exclus. Supun votului dumneavoastră art.4, în întregime, şi după aceea închidem lucrările. Voturi pentru art.4, în ansamblu. Vă rog eu frumos, ştiţi că în timpul votului nu se vorbeşte. 144 voturi pentru. Împotriva? Abţineri? Cu 144 voturi pentru, 16 contra şi o abţinere, art.4 a fost votat în totalitate. Vă mulţumesc foarte mult pentru astăzi. Declar închisă şedinţa şi mâine continuăm ucrările la ora 8,30, potrivit programului aprobat.
Şedinţa s-a încheiat la ora 20,10.
|
||||
 |
