Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Andrei Ioan Chiliman şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să vă reluaţi locurile în sală şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din 336 de deputaţi validaţi şi-au anunţat şi înregistrat prezenţa 250, sunt absenţi... Deja îmi pregătiţi amendamente?! (Se adresează domnului deputat Anghel Stanciu) Mulţumesc. Sunt absenţi 86, din care participă la alte acţiuni parlamentare 21.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulement, după cum aţi constatat, este întrunit.

Reluăm dezbaterile la proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Vă reamintesc că în şedinţa de ieri am aprobat titlul şi primele 4 articole ale proiectului, deci până la punctul 5.

Continuăm, aşadar, cu punctul 6, referitor la art. 5 şi vă reamintesc că amendamentele, cele de redactare, care sunt permise se înregistrează în scris, pentru a putea fi supuse votului şi avem aici formularea.

Domnul deputat Stanciu are o problemă de procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să vă urez o zi bună, eu m-am odihnit bine şi sper să reuşim împreună să facem o leacă lumină în modul de abordare a acestei legi. Spun acest lucru, domnule preşedinte, pentru că evident este greu să corelăm acum două regulamente. Colegii noştri noi îl ştiu pe cel nou pe care l-au votat, noi cei, să spunem, vechi, le ştim pe amândouă sau poate le încurcăm cu cele pe care le ştiam înainte şi le-aţi abrogat.

În consecinţă, domnule preşedinte, v-aş propune să fim de acord că la art. 133 se precizează: "Preşedintele Camerei Deputaţilor va da cuvântul oricând unui deputat, pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal care îl priveşte, limitând timpul acordat în acest scop". Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la Regulament. Deci, nu limitează sau nu personalizează acest "oricând" de numărul de luări de cuvânt pe chestiuni de Regulament, adică de procedură. Deci, cred că ceea ce s-a întâmplat ieri, că a luat cineva cuvântul de mai multe ori pe procedură şi nu se poate da, nu se încadrează în art. 133. Până când noi vom face referire la următorul articol, probabil că veţi ajunge la aceeaşi concluzie cu mine.

Avem un alt articol, domnule preşedinte, pe care dumneavoastră l-aţi invocat inclusiv la discuţiile cu liderii şi viceliderii, inclusiv la sugestia distinsului nostru sfătuitor Vida, de la Departamentul legislativ, că atunci când ceva nu ne convine, în sensul că nu putem să facem un amendament, ne putem referi la art. 98.

Vă învederez, domnule preşedinte, că art. 98 a fost modificat la alin. 3 şi după alin. 3 s-a introdus un nou alineat, 4. Restul alineatelor au rămas în vigoare. Deci, alineatul: "În mod excepţional vor fi depuse amendamente noi şi în timpul dezbaterilor în plen" a fost eliminat. S-a precizat că în plenul Camerei Deputaţilor se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislative, gramaticale sau lingvistice. Şi alin. 4, după acesta, care nu era în vechiul Regulament: "În plenul Camerei Deputaţilor nu pot fi depuse amendamente de fond".

Dar, primul alineat şi al doilea alineat au rămas, domnule preşedinte. Şi, dacă-mi permiteţi, cu voia dumneavoastră vi-l reamintesc: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele" - este primul alineat.

Alineatul 2: "În cursul dezbaterilor deputaţii - şi atenţie! nu precizează care deputaţi, cei din vechea legislatură, cei din noua legislatură, cei vii sau, Doamne fereşte, cei nevii - Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond", adică ceea ce spuneam ieri, domnule preşedinte. Raportul are două părţi: amendamente admise, amendamente respinse. Deci, deputaţii, oricare, că nu se spune cine, cum şi când, "poate pune în discuţie".

Şi evident că dacă se pune în discuţie şi în dezbatere urmează şi votul. Şi precizez aici, domnule preşedinte, "poate pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, dar care nu figurează în raportul acesta". Deci nu numai cele respinse care sunt în raport, dar şi cele care au fost respinse, dar au fost înregistrate la comisie şi nu sunt depuse.

Deci, iată că soluţia adoptată ieri nu a fost conform Regulamentului. Sperăm să intrăm pe Regulament, pentru că dacă regulamentul jocului nu mai este respectat, transformăm jocul de fotbal în volei, voleiul în handbal şi în final ajungem la grămadă, la rugby.

Şi o ultimă chestiune, domnule preşedinte, vă rog, totuşi, să aveţi amabilitatea să acceptăm, conform actualului Regulament, că programul de lucru propus de Biroul permanent şi votat de către Comitetul ordinii de zi poate fi modificat numai de către aceştia.

Deci, faptul că ieri am depăşit cu 5 minute nu mai era nici la dispoziţia plenului, că aşa scrie, nu mai hotărăşte plenul. Înainte, în vechea legislatură, preşedintele de şedinţă sau distinsul preşedinte de Cameră putea să întrebe: "Mai modificăm, mai acceptăm?". Cum a propus domnul lider Hrebenciuc săptămâna trecută: "Stăm şi lucrăm până terminăm Regulamentul". Şi Camera Deputaţilor a spus: "Da!". Acum nu se mai poate! Acum facem pauză, se întâlnesc domnii din comitetul acesta şi dânşii hotărâsc. Şi vin şi ne comunică ce au hotărât.

Deci, ieri nu s-a făcut acest lucru, s-a depăşit programul, noi discutăm de principii, ca urmare, cred că un vot în afara programului de lucru acceptat nu este valabil. Şi, spre a nu crea un precedent, vă rog să aveţi amabilitatea să resupuneţi punctul 4 la vot, spre a nu fi discuţii la Curtea Constituţională sau în altă parte. Pentru că în momentul în care acceptăm să încălcăm o regulă, atunci creăm precedentul.

Vă mulţumesc pentru atenţie, domnule preşedinte, şi sper că începem această dimineaţă mai odihniţi şi mai înclinaţi spre a accepta prevederile Regulementului, cu atât mai mult, domnule preşedinte, cu cât azinoapte am avut o revelaţie extraordinară, că sunteţi preşedintele tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi nu numai al unora!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat Stanciu, eu sunt de acord cu dumneavoastră că în chestiuni de procedură intervenţiile nu pot fi limitate, dar vă rog şi i-aş ruga şi pe colegii dumneavoastră să aprecieze dacă nu este suficientă o intervenţie pe procedură şi dacă este necesar ca în aceeaşi chestiune ridicată de primul dumneavoastră vorbitor să intervină cu variaţiuni pe aceeaşi temă alţi 4, 5 colegi de-ai dumneavoastră. Deci, numai atunci eu am încercat să limitez discuţiile, când se vedea, cum ar spune cineva, din avion, că procedura pe care o invocaţi dumneavoastră este suficient de demonstrată problema dumneavoastră, de primul vorbitor, şi că ceilalţi nu urmăresc decât prelungirea timpului. Deci, ori de câte ori se va lua cuvântul cu o problemă de procedură şi ea va fi expusă scurt, în limita unui minut, aşa cum scrie Regulamentul, eu vă voi da cuvântul, dar daţi-mi voie, pentru a fi constructiv şi pentru a avea grijă de mersul corect al lucrărilor, să propun limitarea intervenţiilor pe procedură sub acelaşi aspect şi la acelaşi text.

Pe de altă parte, aşa cum dumneavoastră mi-aţi amintit de nişte texte de procedură, daţi-mi voie să vă amintesc şi eu unul, care funcţionează: "Deputaţii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt". Amintiţi-vă de replica lui Caragiale: "Să revenim la chestiune!". În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi dacă nu se conformează le retrage cuvântul.

Deci, cu aceste precizări, eu sunt convins de buna dumneavoastră credinţă şi cred că.... Iar în ceea ce priveşte repunerea la vot a textului, daţi-mi voie să socotesc că prelungirea cu două minute a unei probleme care a rămas la momentul votului nu este un abuz şi nu este o încălcare a Regulamentului. Votul fiind deja exprimat, vă rog să-mi permiteţi să trec la punctul 6, cu privire la art. 5.

Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală):

Vă rog să-mi permiteţi să fac o formulare.

Domnul Valer Dorneanu:

Formulare la ce?

Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală):

Formulare la punctul 5.

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul 5. Vă informez încă o dată, cu foarte mare respect, că a fost votat. A fost votat absolut regulamentar.

Deci, trecem la punctul 6.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Era chestiunea cu amendamentul respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stanciu, eu vă respect şi vă înţeleg că urmăriţi un interes politic dar, haideţi, totuşi, să respectăm limitele...

Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală):

Dar nu a fost votat punctul 5.

Domnul Valer Dorneanu:

A fost votat pct. 5, referitor la art. 4. Şi repet: nu cred că era cazul să invocăm nerespectarea programului de lucru, pentru că l-am depăşit cu două minute pentru a vota un articol discutat deja.

Punctul 6. La art. 5, dacă sunt discuţii cu privire la propunerea comisiei. Nu sunt.

Articolul 5 a fost votat în unanimitate.

La pct. 7, referitor la alin. 2 al art. 5.

Sunt obiecţiuni la punctul de vedere al comisiei? Nu sunt. Şi alin. 2 a fost votat în unanimitate.

Şi articolul 5 în ansamblu, pentru că nu s-au făcut amendamente.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Avem amendamente!

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Nu e formularea corectă!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate lider al Grupului parlamentar al P.R.M., ieri v-am rugat ca atunci când trecem peste un articol să fiţi atenţi şi să nu interveniţi cu un amendament după ce el s-a votat sau se consideră că a fost adoptat pentru Regulament. Deci, am cerut în două rânduri, dacă sunt obiecţii la art. 5 alin. 1 şi la art. 5 alin. 2 şi n-au fost. După ce am trecut în continuare au fost obiecţiuni. Mi se pare puţin incorectă procedura aceasta.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vă rog să scuzaţi această întârziere şi să-i acordaţi cuvântul pentru ce nu s-a votat!

Domnul Valer Dorneanu:

La care alineate aveţi intervenţii, domnule deputat?

La alin. 1 nu se mai poate reveni, este clar! La alin. 2, amendament de redactare, dacă aveţi.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că acest act normativ este foarte important, el trebuie să fie şi formulat de o manieră exactă şi literară, şi clară, încât consider că este absolut necesar ca la alin. 2 al art. 5, formularea să fie următoarea: "În limitele legii, organele administraţiei publice vor avea iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt în mod expres în competenţa altor autorităţi publice". Este absolut necesară această precizare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să precizaţi dacă "vor avea" sau "pot avea", pentru ...

Domnul Ioan Mihai Năstase:

"Vor avea".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Pentru că "pot" este automat.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, are vreo explicaţie?

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi susţinem formularea pe care aţi făcut-o în comisie şi cred că şi domnul coleg este de acord, dar că eu, ca şi autoritate, nu vreau să am sau nu trebuie să am. Mă obligaţi dumneavoastră prin lege neapărat să am observaţii? Deci, "pot avea", este permisiv, dar credeţi dumneavoastră că "vor avea"? S-ar putea să n-am nici o observaţie; mă obligaţi prin lege? Părerea mea este că, cred că şi dumneavoastră dacă citiţi încă o dată textul, vă retrageţi amendamentul. Noi ne menţinem formularea făcută de către comisie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de redactare făcut de domnul deputat Năstase.

Cine este pentru? 61 de voturi pentru.

Împotriva amendamentului? 164 contra.

Abţineri? O abţinere.

Cu 164 voturi împotrivă, 61 pentru şi o abţinere, amendamentul domnului Năstase a fost respins.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră textul în redactarea comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă? 63 voturi împotrivă. Nu a mai intrat, nu a mai ieşit nimeni.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 164 voturi pentru, 63 contra şi o abţinere, alin. 2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 5 în întregime.

Cine este pentru?

Abţineri sunt? Nu sunt.

Voturi împotriva art. 5 în întregime? 63 împotrivă.

Abţineri?

Cu 164 voturi pentru, 63 împotrivă, art. 5 a fost votat.

Articolul 6. Dacă sunt... Precizaţi ce fel de intervenţie aveţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Regulamentar, se vorbeşte de la microfon, nu din sală!

Domnul Valer Dorneanu:

Aici aveţi dreptate. Poftiţi. Vă rog, de la microfon, să anunţaţi ce vreţi: amendament, procedură, ca să ştim, sau pauză pentru consultări?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 98 alin. 2: "În cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot depune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond". Am în faţa mea, la pagina 119, raportul comisiei, care cuprinde amendamente respinse. Cum nu cunosc alt articol, în noul Regulament, care să modifice art.98 alin.2, vă rog să-mi permiteţi să pun în discuţie amendamentele respinse de la pagina 119, care sunt, după părerea noastră, de bun simţ, în sensul că se cere de către foşti deputaţi P.D.S.R. eliminarea art.6 alin.2 care este superfluu, dacă se adaugă la alin. 1 o chestiune, fiind exclus raportul de subordonare.

În gândirea foştilor parlamentari P.D.S.R.: "Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune şi oraşe şi autorităţiile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ". Este textul Senatului, la care colegii noştri au adăugat: "fiind excluse raporturile de subordonare". Teza cu raportul de subordonare este cuprinsă în art.6 alin.2, care nu cuprinde nimic în plus, decât acest lucru.

De aceea, pun în discuţie acest amendament. Conform ceea ce s-a votat, se poate expune părerea iniţiatorului care nu mai este, deputaţii pot să pună în discuţie părerea Guvernului, părerea comisiei şi se supune la vot, aşa cum este într-o democraţie cu adevărat democratică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dumneavoastră mi-aţi sugerat, în mod constructiv, să mă adresez grupului P.D.S.R., cel care a susţinut acest amendament respins, dacă şi-l susţine sau nu.

În principiu, un amendament respins se susţine de către autorul amendamentului. În cauză, cel care a făcut amendamentul a fost membru al P.D.S.R. şi mi se pare normal să-l întreb dacă susţine acest amendament respins sau nu.

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

O problemă de procedură, domnule preşedinte.

Este bine să lămurim o dată pentru totdeauna şi această problemă: "Fiecare deputat, grup parlamentar sau comisie permanentă care face un amendament are dreptul să-şi susţină amendamentul după redactarea raportului sau să renunţe la el". Există instituţia renunţării la amendament. Este foarte complicat de a găsi o soluţie acum, de mare interes şi inedită, de a susţine un amendament în condiţiile în care deputatul, grupul parlamentar sau comisia respectivă nu îşi susţine amendamentul. Una din căile de a nu-şi susţine amendamentul este de a veni la acest microfon şi a spune că se renunţă sau se respinge amendamentul de către iniţiator.

A doua metodă este aceea de a nu participa la lucrări, conform noului Regulament. Aceasta este soluţia şi să nu mai mergem în continuare pe această idee, că un deputat poate susţine un amendament respins al unei comisii, comisia poate susţine un amendament respins al Guvernului sau Guvernul poate să susţină un amendament respins al unui deputat. Fiecare, în dreptul său, este autorizat să-şi susţină sau să-şi respingă propriul amendament. Este greu de trecut peste această prevedere. Îmi pare rău, domnule Stanciu.

Domnule Stanciu, eu am citit şi dacă vreţi discutăm împreună cât vreţi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problema în discuţie este una deosebit de importantă şi eu cred că dincolo de o dezbatere pe această problemă trebuie să avem un vot al Camerei Deputaţilor, ca să ştim foarte clar cum interpretează Camera Deputaţilor Regulamentul cu privire la această soluţie.

În principiu, sunt de acord cu domnul Bivolaru, pentru că un amendament se poate depune în nume personal sau în numele grupului. Dacă citiţi cu atenţie raportul o să vedeţi că un singur amendament este depus în toată economia raportului la amendamentele respinse, în numele grupului. Este cazul unui amendament comun al domnului deputat, viceliderul grupului şi al Grupului România Mare.

În principiu, deci, vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi la vot următoarea interpretare: "În plen, amendamentele respinse pot fi susţinute doar de iniţiatorul acestora", care iniţiator poate fi deputat sau grup parlamentar sau o altă comisie sesizată pentru aviz, pentru că şi această posibilitate există.

Dacă deputatul nu iese la microfon şi nu susţine, dacă grupul nu ia cuvântul, liderul de grup sau viceliderul şi nu susţine sau dacă preşedintele sau vicepreşedintele comisiei sesizate pentru aviz nu vine în faţa noastră şi nu susţine, bineînţeles că o să considerăm că iniţiatorul a renunţat la acest amendament.

Drept urmare, aceasta este în opinia noastră singura modalitate corectă de a interpreta Regulamentul, dar ca să nu avem nici un dubiu, să supuneţi la vot această procedură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Voi supune această interpretare la vot, dar între timp domnul Dan Simedru, căruia i s-a respins într-adevăr un amendament, doreşte să ia cuvântul.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Este vorba de un amendament la art. 6. Am propus eliminarea alin. 2 de la art. 6. Consider că nu era necesar alin. 2, dar că se adaugă la primul alineat sintagma: "fiind excluse, neexistând raporturi de subordonare", în finalul articolului.

Şi art. 6 ar trebui să sune cam aşa: "Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune şi oraşe şi autorităţile administraţiei publice la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ, fiind excluse raporturile de subordonare".

În aceste condiţii putem elimina, pentru că eu consider că este un exces în a sublinia autonomia locală, putem elimina alin. 2, care spune acelaşi lucru, ca şi cuvintele pe care le-am propus eu, sintagma propusă de mine: "În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi Consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între Consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare". Deci, spune acelaşi lucru. Ca atare, eu propun completarea alin. 1 şi eliminarea alin. 2 de la art. 6.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog preşedintele comisiei şi după aceea iniţiatorul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că art.6, prin cele două alineate, exprimă, de fapt, două teze. În alin. 1 este vorba de principiile care guvernează raportul între autorităţile publice locale, un alineat distinct foarte clar, iar alin. 2 vine şi stabileşte că între aceste autorităţi nu există raporturi de subordonare. Nouă ni se pare absolut normal ca aceste alineate să rămână distinct, pentru că exprimă mai multă clarviziune, mai multă precizie în elementul de fond al articolului. Cerem respingerea amendamentului propus la alin. 1.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă reamintesc ceea ce am spus la început.

Dacă vreţi să continuaţi să explicaţi... Vă rog.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Actuala formulare, domnule preşedinte, contravine a ceea ce urmează, încât formularea corectă a acestui punct 2 ar fi următoarea: "În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi Consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între Consiliul local şi primar trebuie să existe relaţii de colaborare, în conformitate cu legislaţia în vigoare". Aceasta este formularea corectă! Nu să creăm disensiuni! Deci: "...trebuie să existe relaţii de colaborare, în conformitate cu legislaţia în vigoare". Şi aceasta presupune şi elementul de subordonare care urmează la punctul 7, asupra căruia voi reveni.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Reprezentantul Guvernului.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să observaţi că prevederile art. 6, cu cele două alineate, sunt în strictă conformitate cu prevederile Cărţii Europene a Autonomiei Locale. Obiectul alin. 1 este diferit de al alin. 2, în alin. 1 se tratează raporturile dintre autorităţile administraţiei publice judeţene şi cele locale şi se spune că ele sunt supuse regimului autonomiei şi legalităţii, iar în alin. 2 se tratează problema subordonării.

Vedeţi că în alin. 2 este introdus, ceea ce nu este în alin. 1, şi raportul dintre consiliul local şi primar. În alin. 1 nu se pomeneşte nimic despre raporturile dintre consiliul local şi primar, or, este clar că între primar şi consiliul local nu există raporturi de subordonare. Dacă ar exista, pe lângă faptul că am încălca Carta Europeană a Autonomiei Locale, s-ar încălca, şi grav, principiul autonomiei locale.

Deci, textele au fost bine gândite şi susţin păstrarea lor, aşa cum sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun acum votului propunerea de interpretare a domnului deputat Ráduly, potrivit căreia amendamentele respinse pot fi susţinute numai de către autorii lor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Înainte de a supune la vot, având în vedere că această interpretare...

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi permiteţi să vă dau cuvântul? Pentru că vă spuneam, la începutul şedinţei, că se poate lua cuvântul numai cu aprobarea preşedintelui.

Deci, vă rog să vorbiţi!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci, solicitam o pauză şi asta este procedural şi vroiam să o justific, pentru consultarea cu liderii grupurilor parlamentare în această problemă. Este mult prea delicată şi aceasta era motivarea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dumneavoastră solicitaţi o pauză pentru dumneavoastră, sunt obligat să v-o dau; dacă vreţi pauză cu liderii grupurilor parlamentare, îi întreb şi pe dumnealor dacă sunt de acord.

Deci, celelalte grupuri parlamentare doresc o consultare pe această chestiune?

Voci din sală:

Nu!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu.

În consecinţă, trecem la votul propunerii domnului deputat Ráduly. (Domnul Anghel Stanciu solicită să ia cuvântul.)

Stimate domnule vicelider,

Am avut o discuţie, să-i zic, cu câţiva din liderii grupurilor parlamentare şi cu dumneavoastră şi am încercat atunci să vă rugăm ca, atunci când apare dorinţa de a continua dezbaterile şi intervenţiile doar pentru a tergiversa, să apreciaţi şi dumneavoastră dacă nu s-ar putea interpreta cumva aşa intervenţia dumneavoastră, în acest moment.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Deci, solicităm, în numele grupului, să ne daţi cuvântul!

Domnul Valer Dorneanu:

În ce problemă?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Într-o chestiune de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Eu, personal, vă înţeleg... Vă înţeleg, pentru comanda pe care o aveţi şi o executaţi perfect, vizavi şi de ce ne-aţi spus, că noi avem un interes politic.

Nu! Noi avem interesul să limităm abuzurile din partea Puterii! Am solicitat şi solicităm, acum! o pauză de consultări şi dacă Puterea nu doreşte să ne explice de ce art. 98 nu mai este valabil şi trebuie repus la vot sensul acestui articol 98, noi o invităm la Sala Biroului permanent, să ne explice acest lucru! Nu este nici un capăt de ţară! Ca să ne liniştim şi noi!

Pentru că, altfel, avem senzaţia că se ignoră efectiv un articol din regulament, fără să ni se spună de ce, acest text, în care se spune: "Deputaţii pot pune în dezbatere...", care este la art. 98... La art. 97, domnule preşedinte, primul alineat, modificat!: "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputaţii pot lua cuvântul, pentru a-şi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau ai iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond." Deci, apar mai mulţi actori, domnule preşedinte: apare, o dată, deputatul ("Deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere - în art. 97; în art. 98, nemodificat, apare că: "Deputaţii pot pune în dezbatere"); apare, apoi, reprezentantul Guvernului, care este aici - alt actor; apare, apoi, iniţiatorul, care este cel care a făcut amendamentul, care poate exista în sală sau nu mai poate exista, din motivele discutate anterior; şi apare alt actor, care este aici, raportorul comisiei sesizate în fond. Restul consideraţiilor, domnule preşedinte, pe lângă regulament, pe care dumneavoastră le faceţi, că vrea cineva să prelungească sau să nu prelungească, este în afara acestui cadru!

Deci, noi, Grupul parlamentar al PRM, solicităm o pauză de consultare, în care adresăm invitaţia şi rugămintea liderilor de .grup de la celelalte formaţiuni ale acestei alianţe, care este foarte solidă şi îi urăm succes până în 2004, să stăm puţin şi să ne lămurească. Şi, dacă ne lămureşte, noi ne expunem punctul de vedere, stăm în banca noastră şi cu asta basta!

Deci, noi adresăm o rugăminte: dacă dânşii vin, bine, dacă nu vin..., iar bine. Aşadar, asta este rugămintea noastră: noi, pauza, o cerem pentru grupul nostru şi-i invităm, cu rugămintea colegilor noştri, să dezbatem.

Domnul Valer Dorneanu:

Prin urmare, pentru a vă consulta între dumneavoastră, eu rog staff-ul tehnic să meargă şi să vă dea toate explicaţiile. Şi, dacă doriţi să vă adresaţi unui lider parlamentar, care doreşte să aibă dialog pe această temă...

Deocamdată, pauza este pentru a vă consulta dumneavoastră. Pauză de consultare, la cererea Grupului parlamentar al PRM.

Voci din sală:

Până când?

Domnul Valer Dorneanu:

10 minute.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să poftiţi în sală! Rog Grupurile parlamentare ale PD-ului şi PNL-ului să vină în sală!

Vă rog să-mi permiteţi, până vin toţi colegii în sală, să vă prezint o chestiune organizatorică. Domnul Bălan Marian, deputat PDSR în Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa, îşi prezintă demisia şi vă rog să luaţi act de această dorinţă a domniei sale.

Rog viceliderul Grupului parlamentar al PRM-ului să ne comunice punctul de vedere al grupului parlamentar.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Am avut o consultare şi în cadrul grupului şi, respectiv, cu delegatul Partidului Democraţiei Sociale din România, pe textul de regulament; respectiv, cu reprezentantul Partidului Democrat. Din discuţiile care au avut loc, poziţiile nu au putut fi armonizate.

În consecinţă, grupul nostru parlamentar consideră că neaplicarea art. 98 în conţinutul şi, respectiv, în spiritul său, reprezintă o eludare a prevederii constituţionale - adică, a dreptului deputatului de a se exprima prin prisma mandatului reprezentativ - şi, drept urmare, vom solicita, în acest sens, Curţii să se exprime dacă nu este o atingere adusă mandatului. Şi, în raport de ceea ce se va constata la timpul respectiv, vom interveni.

În momentul de faţă, tocmai pentru a demonstra că nu este o chestiune de obstrucţie, nu este nici o chestiune de tergiversare, noi nu vom mai ridica problema amendamentelor respinse în plen şi conţinute în raport. Cu excepţia aceluia care este făcut de către deputaţii PRM, respectiv, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Regretăm şi cred că va veni vremea când şi alţii vor regreta cum aplică regulamentul acum.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru doreşte cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această, să spunem, această interpretare a prevederilor art. 98 de care face caz colegul Stanciu, trebuie realizată coroborând cu textele altor articole. Şi îmi permit, totuşi, şi pentru stenogramă, dar şi pentru plen, să subliniez acest lucru, pentru a ne lămuri, totuşi, în legătură cu problema ridicată de Grupul parlamentar al PRM.

În art. 98, sigur că s-au stabilit câteva teze. Şi, anume, în primul rând, că: "În cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisie sau amendamentele depuse la comisie - şi, toate, sub semnul comun - în conformitate cu prevederile prezentului regulament." Deci, aceste depuneri de amendamente la comisie trebuie realizate în conformitate cu prevederile acestui regulament. se face trimitere în primul rând la art. 90, în care se stipulează, printre altele, că, mai întâi: "Deputaţii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente." Şi, în condiţiile acestea, ei capătă această calitate, de "iniţiatori de amendamente".

Tot în art. 90 se specifică, în mod explicit, că: "Amendamentele se depun în scris, motivat şi sub semnătura inţiatorului." Aceasta este valoarea amendamentului depus şi acestea sunt condiţiile impuse vizavi de această teză, "în conformitate cu prevederile prezentului regulament".

De asemenea, la art. 97 se stabileşte, cu suficientă claritate, că: "La discutarea articolelor la care s-au depus amendamente, deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere în susţinerea sau respingerea acestor amendamente."

Pentru că, o să vedem mai departe: "Autorii amendamentelor sau subamendamentelor se consideră a fi contra textului iniţial." Este o teză care trebuie reţinută, pentru că, mai departe, se spune (şi aici se cantonează tot discursul): "Ordinea luărilor de cuvânt este următoarea: mai întâi se exprimă deputatul care este contra prevederii textului?" În consecinţă, teza stabileşte că cel care l-a depus, iniţiatorul, îl consideră că ar fi contra. El este deschizătorul dezbaterii.

Sigur, că, în final, art. 98 stabileşte clar: deputaţii care pot lua cuvântul. Aceasta se referă la cei care, se spune în art. 97, "pot susţine textul iniţial" - deci, sunt contra amendamentului; sunt cei care vin alternant în discuţie după iniţiator. preşedintele Camerei poate da drumul şi la a doua alternanţă de luare de cuvânt şi chiar la a treia alternanţă, după cum consideră domnia sa că este necesar, aici se înscriu toţi deputaţii care au dreptul să ia cuvântul într-o astfel de situaţie, pentru a susţine sau a respinge amendamentele supuse în discuţie.

Probabil că un singur lucru n-am făcut, şi anume, că noi n-am precizat cu foarte multă insistenţă anumite teze în acest regulament, pentru a nu-l face foarte stufos. Am considerat că tezele respective sunt suficient de clare.

Şi, domnule preşedinte, calitatea de "iniţiator de amendament" trebuie să rămână cu prerogativele pe care le are: iniţiatorul se poate prezenta să-şi susţină amendamentul sau nu se poate prezenta, dar mandatul său nu poate fi luat de nimeni!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, eu v-aş propune să sistăm discuţiile pe această chestiune... Domnul Dan Simedru.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că antevorbitorul meu a avut dreptate în modul în care s-a exprimat şi a explicat acest lucru tehnic. Totuşi, vreau să nu facem o diferenţă chiar aşa de clară între cele două probleme, trebuie să ţinem cont că, în legislatura trecută, cei care au depus amendamente, ca şi deputaţi, în nume propriu, nu ştiau de modificările acestui regulament. Dacă ştiau, fiţi convinşi că toţi depuneau amendamentele în numele grupurilor parlamentare. Deci, nu se ştia că se va adopta acest regulament.

De asemenea, vreau să vă spun şi cred că şi la dumneavoastră, în grupuri, există o procedură foarte clară: fiecare deputat discută amendamentele pe care le propune cu grupul parlamentar şi, în general, grupul parlamentar îl susţine. Deci, este şi un accept din partea acestuia pentru amendamentul respectiv. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră interpretarea propusă de domnul deputat Ráduly cu privire la situaţia amendamentelor respinse.

Cine este pentru? 137 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 78 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 137 voturi pentru şi 78 contra, interpretarea propusă de domnul Ráduly, potrivit căreia amendamentele respinse pot fi susţine doar de deputaţii care le-au formulat sau de către grupurile parlamentare, în situaţia când ele le-au formulat, a fost admisă.

Vă rog să rămâneţi în sală şi să aduceţi şi pe ceilalţi colegi, pentru votul final la Legea caselor naţionalizate! Să aducem toţi colegii dumneavoastră, inclusiv ai noştri, şi a venit şi Guvernul! Vă rog eu mult, invitaţi-vă toţi colegii în sală!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă luaţi locul în sală, pentru votul final asupra Raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

Vă adresez din nou rugămintea să vă aşezaţi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun votului dumneavoastră Raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945. Prin vot deschis cu mâna ridicată.

Vă reamintesc că în urma demisiei unui deputat, pe care tocmai v-am citit-o, totalul deputaţilor este de 335. În aceste condiţii, cvorumul legal pentru adoptarea legii este de 168 de voturi.

Deci, cine este pentru raport? Şi-au exprimat votul pentru un număr de 222 de deputaţi.

Voturi împotrivă? 73 voturi împotrivă.

Dacă sunt abţineri? O abţinere. Cu 222 voturi pentru, 73 voturi împotrivă şi o abţinere raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Mai mulţi lideri ai grupurilor parlamentare şi-au exprimat dorinţa pentru a explica votul. Şi vă mărturisesc că primul şi-a exprimat-o domnul deputat Stoica; al doilea, îl văd pe domnul deputat Bolcaş Lucian, liderul Grupului parlamentar al PRM; domnul Marton, liderul Grupului parlamentar al UDMR; domnul Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice, din partea PDSR; şi domnul deputat Cristian Dumitrescu, de la PD. Mai doreşte cineva? Nu.

Deci, îi dau cuvântul domnului deputat Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Distinşi reprezentanţi ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ieri, Grupul liberal a avut câteva opţiuni ferme în ce priveşte soluţiile adoptate, în câteva cazuri speciale, de Camera Deputaţilor. Din păcate, acele opţiuni nu au fost primite, raportul de mediere a fost votat în întregul său, cu variantele de la Senat. Este adevărat că la Senat a existat o negociere politică între grupurile parlamentare, credem însă că intervenţiile pe care le-am făcut ieri în cadrul Camerei Deputaţilor erau de natură să asigure un echilibru mai bun între toate interesele în prezenţă: interesele proprietarilor, interesele chiriaşilor, interesele consolidării dreptului de proprietate privată în România, deci, interesele economiei româneşti, ale societăţii româneşti.

În principal, este vorba de sfera de aplicare a acestei legi, care, în varianta adoptată de Senat, este mult mai restrânsă decât în varianta adoptată de Camera Deputaţilor. Avem în vedere situaţia acţionarilor la societăţile comerciale naţionalizate - aceşti acţionari sunt excluşi de la dreptul de a primi despăgubiri, în varianta votată de Senat şi în varianta raportului de mediere, votat, ieri, de Camera Deputaţilor şi, astăzi, de dumneavoastră.

De asemenea, am dorit ca toate imobilele care sunt ocupate de diferite persoane juridice, în momentul de faţă, să rămână în folosinţa acestora. Dreptul de proprietate, însă, nu se confundă cu dreptul de folosinţă, dreptul de proprietate ar fi trebuit să fie restituit proprietarilor legitimi, era normal să fie aşa.

S-a optat pentru soluţia despăgubirii acestor proprietari şi, deci, pentru o soluţie împovărătoare pentru buget. În loc să se adopte soluţia economicoasă, de natură să-i împace pe proprietari şi să se facă şi economii la buget, s-a adoptat soluţia cea mai puţin economicoasă şi, în acelaşi timp, soluţia inechitabilă pentru proprietari.

În al treilea rând, este vorba de situaţia imobilelor care au fost vândute înainte de adoptarea acestei legi, imobile care nu sunt deţinute de stat cu titlu, nu există un titlu de proprietate în favoarea statului. Există un principiu vechi de când lumea: dreptul de proprietate este perpetuu! Dobândirea lui trebuie să se facă în mod legitim, printr-un mod de dobândire prevăzut în lege!

Când statul nu are titlu de proprietate, nu se justifică păstrarea în continuare a folosinţei şi, mai mult decât atât, nu se justifică crearea unui titlu de proprietate în favoarea statului, prin această lege. Or, în aceste ipoteze, când statutul nu are titlu, iar imobilele au fost vândute în mod nelegitim, totuşi, contractele de vânzare-cumpărare rămân în fiinţă, consfinţind în acest fel o ilegalitate.

Dacă în favoarea dobânditorilor de bună-credinţă o asemenea soluţie a legii mai poate fi explicată, când e vorba de dobânditori de rea-credinţă, soluţia nu mai are nici o explicaţie.

Deşi forma adoptată de Senat şi implicit de Camera Deputaţilor, ca urmare a votării raportului de mediere, vorbeşte doar de protejarea dobânditorilor de bună-credinţă în această situaţie, lipsa de preciziune în ceea ce priveşte cazurile în care există reaua-credinţă, preciziune care exista în varianta Camerei Deputaţilor, va face ca în practica judiciară şi mai ales în practica administrativă să fie multe nereguli, multe abuzuri.

Aceste trei elemente sunt numai trei dintre imperfecţiunile legii pe care am votat-o. Noi suntem însă conştienţi că o lege nu poate fi perfectă. Noi suntem conştienţi că în această chestiune a restitiurii proprietăţilor nu se poate ajunge niciodată la soluţia ideală, maximală, la aplicarea integrală a principiului restitutio in integrum.

Ceea ce ne interesează în primul rând este raportul dintre această lege votată de noi astăzi şi Legea nr.112 din 1995. Or, este indiscutabil că legea de astăzi, cu toate imperfecţiunile ei, unele dintre ele foarte grave în raport cu Legea nr.112 din 1995, este mult mai echitabilă. Chiar dacă unii dintre proprietari se vor vedea în situaţia de a rămâne în continuare nedreptăţiţi, şi noi deplângem această situaţie, trebuie să ne gândim la proprietarii care vor beneficia de această lege. Aşadar, dacă dintr-o sută de mii de proprietari, 95 de mii vor primi înapoi casele lor, trebuie să ne felicităm că aceştia cel puţin vor beneficia de dreptate.

Este adevărat că se spune, şi pe bună dreptate, că justiţia, dreptatea socială, sunt practic de neîmpărţit; ele sunt indivizibile. Este greu să spunem că am făcut un lucru bun făcând dreptate numai la 95 dintr-o sută. Cei cinci care vor rămâne nedreptăţiţi au toate temeiurile să fie nefericiţi. Opera umană este însă o operă imperfectă, şi opera legislativă este o operă imperfectă.

Iată de ce, cântărind între ceea ce aduce bun această lege şi imperfecţiunile ei, Grupul parlamentar liberal a hotărât să voteze în favoarea raportului de mediere. În felul acesta se închide o problemă foarte gravă care a frământat societatea românească 11 ani. De 11 ani, această problemă a creat dezbinări sociale. De 11 ani, ea a creat o falie între proprietari şi chiriaşi. Să dea Dumnezeu ca în aplicarea administrativă şi în aplicarea făcută de instanţele de judecată pentru această lege să dispară această falie din societatea românească.

Important este însă să nu uităm că această lege are şi un punct neîmplinit; ea ne obligă ca în viitor să rezolvăm şi situaţia despăgubirilor, şi acesta este un angajament al nostru, al tuturor, în primul rând al Guvernului, ca într-un termen cât mai scurt să vină cu un proiect de lege pentru a lămuri situaţia acestor despăgubiri. În felul acesta se va putea alina cel puţin suferinţa acelor proprietari care nu beneficiază astăzi de restituirea în natură a imobilelor lor.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Lucian Bolcaş, din partea Grupului parlamentar PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Ceea ce s-a votat astăzi aici, o spun cu tot regretul pentru rolul şi funcţiile pe care Constituţia ni le-a încredinţat, nu reprezintă o lege, ci un acord politic. N-am spus-o eu, ci a spus-o antevorbitorul meu, distinsul domn ministru Valeriu Stoica, care a declarat în mod expres presei că votarea acestei legi reprezintă consecinţa cerinţelor Partidului Naţional Liberal adresate partidului care a câştigat majoritatea în alegeri.

În aceste condiţii, trebuie să vorbim oare despre imperfecţiunea legii sau despre imperfecţiunea acordului politic?

Este adevărat că din punct de vedere constituţional o nouă legislatură preia şi continuă într-un principu uman normal, al continuităţii vieţii, a vieţii sociale, lucrările fostului Parlament, ale fostei Camere, dar aceasta nu poate să o lipsească de personalitatea ei, astfel cum s-a întâmplat astăzi. Mandatul nostru este să-i reprezentăm pe cei care ne-au ales; cei care ne-au ales ne-au mandatat să nu continuăm acea linie care s-a dovedit până acum ineficientă, pentru a folosi un eufemism.

Această lege este rezultatul unui acord politic anterior pe care, de bună-credinţă şi cu o constanţă pe care chiar politica o presupune, trebuie să-l respectăm, pentru că şi Partidul România Mare a participat la acest acord care a avut două elemente esenţiale, şi anume: respectarea dreptului de proprietate şi, în al doilea rând, o protecţie socială eficientă a chiriaşilor.

Acordul a negociat principii, şi nu texte de lege. Deci la ora actuală, ceea ce am negociat atunci nu ni se poate opune atunci când ne opunem la modul de alcătuire a acestei legi. Viciile ei sunt evidente, şi nu trebuie să ne fie enumerate de cei care au votat pentru această lege. Viciile ei sunt evidente în ceea ce priveşte structura persoanelor care sunt considerate îndreptăţite a fi subiectul acestor despăgubiri. A introduce în această structură de persoane nu numai acţionarii, cum s-a încercat, dar chiar şi asociaţii, se deschide o cutie a Pandorei din care vor răsări multe minuni judiciare.

Această lege este deficitară în ceea ce priveşte obiectul ei, a bunurilor care se pretind a fi restituite.

Punctul de vedere politic pe care îl înfăţişez astăzi nu îmi permite o disecare juridică amănunţită, dar vă semnalez şi vom semnala prin mijloacele constituţionale de care dispunem că se ajunge până la restituirea fără vreo discriminare prevăzută în lege a bunurilor imobile ce formează patrimoniul public al statului care, conform Constituţiei, este inalienabil, şi asta nu se poate.

În al treilea rând, este vorba de instituirea unui mecanism al restituirilor, un mecanism deosebit de birocratic şi care nu permite o cenzură, chiar o cenzură judiciară suficientă, asupra legalităţii desfăşurării tuturor operaţiilor.

Adresarea la deţinător şi hotărârea deţinătorului, chiar dacă numai în anumite cazuri este supusă cenzurii instanţelor, nu reprezintă o garanţie a rezolvării corecte a unor probleme juridice pe care chiar cei de specialitate cu greu le pot rezolva.

În ceea ce priveşte protecţia chiriaşilor, nu mă refer numai la aspectul pe care l-am semnalat - de tehnică legislativă -, ca o lege să facă trimitere în cuprinsul ei spre aplicare la o ordonanţă de urgenţă care încă nu a fost aprobată, dar în mod expres să facă trimitere şi la un text din acea ordonanţă de urgenţă care nu a fost aprobată de Cameră în dezbatere, fiind înlăturată; nu se poate. Nu se poate nu numai din punctul de vedere a tehnicii legislative, pentru că nu asta ne interesează aici; nu se poate din punctul de vedere al stabilităţii şi garantării unor drepturi pe care trebuie să le aibă şi cei care au locuit nu din voia lor, ci poate din voia întâmplării, în aceste case, în aceste imobile ce sunt supuse restituirii.

Am aşteptat să găsim soluţia procedurală, şi votul nostru împotrivă a fost un demers spre această soluţie procedurală, ca această lege să fie restituită pentru a se reconstrui ceea ce cu toţii criticăm - şi cei care votăm împotrivă şi cei care am votat pentru ea. Nu s-a putut ajunge la această soluţie, şi legea efectiv nu reprezintă dorinţa celor care ne-au mandatat să venim în această Cameră.

Un avertisment, dacă îmi îngăduiţi, cu dorinţa ca el să nu se împlinească: punerea în aplicare a acestei legi va genera situaţii sociale deosebite, concretizate în raporturi juridice care uneori vor fi ireversibile şi pe care nu le vom putea înlătura sau atenua prin modificări ulterioare sau prin alte amendamente ce le vom aduce ulterior. Se vor genera situaţii conflictuale ajunse juridic mai mult decât în aplicarea Legii nr.18, mai mult decât în aplicarea Legii nr.112, tocmai datorită caracterului acestei legi. Se va ajunge la soluţii inacceptabile, aşa cum este inacceptabil din punct de vedere nu numai juridic, dar şi uman, să limitezi noţiunea de bună-credinţă; dar se va ajunge la soluţii absolut inacceptabile prin promovarea unor instituţii juridice lipsite de un fond real al raporturilor sociale. Această formă fără fond care a fost întronată prin Hotărârea Guvernului nr.11, ce a încercat să golească de conţinut Legea nr.112, aceea a sintagmei trecerii în proprietatea statului fără titlu a imobilelor naţionalizate fără respectarea condiţiilor, creează şi va crea în afară de discuţii de ordin teoretic frumoase, care nu interesează aici, va crea multe impedimente.

Nu era cazul ca această lege, prin însăşi conţinutul ei, să nu facă altceva decât să ratifice tezele Hotărârii Guvernului nr.11 şi a Ordonanţei de urgenţă nr.40.

Repet: nu era voinţa alegătorilor noştri; şi repet: mă tem de consecinţele pe care aceasta le va produce.

Cu dorinţa de a fi constructivi, cu dorinţa de a fi contribuit cât de cât la menţinerea unor parametri juridici şi sociali normali, am participat la discuţii, dar, evident, nu puteam să votăm pentru o asemenea lege.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

În ordinea înscrierii la cuvânt, are cuvântul reprezentantul Grupului UDMR, domnul deputat Marton.

Domnul Arpad-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Distinşi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această lege nu este perfectă; are foarte multe neajunsuri. Nu putem fi de acord, de exemplu, că este restricţionată retrocedarea în natură a imobilelor existente. Nu putem fi de acord cu faptul că despăgubirea, acolo unde nu se face retrocedarea în natură, nu va fi integrală. Nu putem fi de acord că foştii acţionari vor fi lipsiţi chiar şi de această posibilitate de despăgubire.

Nu putem fi de acord că această lege nu rezolvă problema fostelor proprietăţi bisericeşti şi a imobilelor care aparţineau organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Cu toate acestea, am votat acest raport de mediere. L-am votat pentru că, având acelaşi text ca şi cel aprobat de Senat, va putea fi promulgat cu celeritate.

L-am votat pentru că totuşi foarte mulţi foşti proprietari vor putea reintra în drepturi sau vor avea posibilitatea de a primi cât de cât o despăgubire.

L-am votat pentru că face un pas cât de mic către Europa, către reintrarea în drepturi a proprietăţii private.

Şi, în sfârşit, l-am votat în speranţa că, în timpul cel mai scurt, împreună vom reuşi să votăm o altă lege, astfel cum un text de trimitere din prezenta normă prevede şi reglementarea retrocedării fostelor imobile bisericeşti şi comunitare.

Deci, am votat în consecinţă pentru această lege.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, în final grupul s-a decis să acorde cuvântul domnului deputat, domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am dorit să spun câteva cuvinte din partea grupului nostru parlamentar, pentru că eu consider că acest vot, în acest moment, are o valoare cu totul deosebită.

Nu este vorba, într-adevăr, de cel mai bun text juridic, dar este unul dintre primele semne de înţelepciune, în condiţiile în care există pe de o parte doctrine politice diferite şi abordări diferite ale conceptului de proprietate, în condiţiile în care există interese evidente, pe de o parte ale proprietarilor, pe de altă parte ale chiriaşilor, în condiţiile în care există situaţii specifice interne şi standarde europene la care trebuie să ne raportăm.

De 10 ani tot încercăm să construim o lege care să aibă o anumită stabilitate şi să nu facem în aşa fel încât guvernele, prin culoarea lor, să impună soluţii parţiale şi lipsite de perenitate.

Este o temă mult prea importantă ca să încercăm să atingem în această zonă perfecţiunea. am încercat de-a lungul anilor şi am văzut ce s-a întâmplat. Practic, în locul legii au funcţionat interesele avocaţilor şi, în anumite situaţii, judecăţile strâmbe, au câştigat intermediarii de un fel sau altul, s-au realizat o mulţime de falsuri, s-au creat documente, au dispărut arhive, şi această situaţie permanentă de anarhie ne-a făcut în primul rând să dăm sentimentul unei ţări incapabile de stabilitate legislativă într-un domeniu esenţial, pentru că, să ne fie foarte clar, nimeni nu vine să investească în România sau nimeni din România nu va face investiţii solide atâta timp cât nu va şti că terenul pe care aşează o anumită construcţie pe care va face o anumită investiţie nu are un statut foarte clar.

Dacă vom lua, de la vremea dacilor şi până acum, statutul juridic al terenurilor, al clădirilor, probabil că s-au operat o mulţime de modificări. Vor fi probabil diverşi avocaţi care vor sprijini o cauză sau alta, dar a venit momentul să spunem: iată, trebuie să fixăm lucrurile, să asigurăm un echilibru. Deci, din acest punct de vedere, vreau să vă spun că această lege, aşa cum este ea realizată în acest moment, reprezintă cel mai bun mod în care noi ne-am putut apropia de această temă atât de fierbinte. Cei care au fost în Parlamentul anterior ştiu bine cum o parte a Parlamentului a dorit printr-o iniţiativă legislativă să modifice legea, nu a reuşit, a venit după aceea cu soluţii la nivelul Guvernului, au venit tot felul de soluţii prin ordonanţe de Guvern; dar, toate aceste lucruri trebuie să înceteze. Şi este important ceea ce noi ne-am asumat. Şi noi, ca şi PRM-ul, reprezentăm un anumit segment al populaţiei care a votat pentru un mesaj pe care noi l-am dat în campania electorală şi cu mult înainte de campania electorală, şi am spus că situaţia chiriaşilor, protecţia pentru ei trebuie realizată, dar în acelaşi timp trebuie să realizăm, să finalizăm, să începem să finalizăm cel puţin, dacă nu vom putea în mod definitiv, problematica dreptului de proprietate.

Şi vă aduc aminte ce s-a întâmplat la Senat; poate unii nu ştiu exact. Acolo nu a fost o discuţie între liderii politici, între partide; a fost o discuţie între liderii grupurilor parlamentare, o discuţie care a pornit de la un text care fusese adoptat în Cameră, care rămăsese pe ordinea de zi a Senatului timp de aproape 2 ani, şi noi am spus la un anumit moment în Senat, şi vorbesc de PDSR, că este important să căutăm o soluţie şi, dacă intrăm într-o discuţie de rutină, deschidem din nou cutia Pandorei cu tot felul de soluţii de un fel sau de altul, nu vom ajunge nicăieri. Şi, de aceea am încercat la nivelul liderilor de grup să găsim anumite soluţii care să fie acceptabile, dacă nu perfecte, pentru cât mai mulţi, ca să putem să obţinem un vot. Iar atunci, şi vă aduc aminte pentru cei care au impresia că s-au discutat numai principii, poate n-au fost bine informaţi de către colegii lor, că s-a discutat pe text şi au fost discutate textele ca atare, şi în baza acelor texte negociate de către liderii de grupuri s-a obţinut adoptarea textului în cadrul Senatului, iar după aceea, cu aceeaşi filosofie şi în aceeaşi manieră, în cadrul grupului de mediere între Cameră şi Senat s-a ajuns la finalizara unui text care după aceea a fost adoptat în Senat şi datorită opoziţiei unui grup de ţărănişti nu a fost adoptat aici în Cameră. Dacă îmi aduc bine aminte, la momentul acela, PRM-ul a votat în favoarea raportului, deşi au fost şi atunci unele puncte de vedere într-adevăr legate de două sau trei texte pe care şi dânşii ar fi dorit să le modifice, ca şi noi de altfel. Pentru că vreau să vă spun încă o dată: dacă noi am fi făcut textul şi am fi putut să-l adoptăm singuri, legea aceasta ar fi arătat altfel, şi bănuiesc că şi PD-ul la fel, şi PNL-ul la fel, dar între nici un fel de lege şi haos judecătoresc şi juridic, am preferat ceva mai multă ordine, astfel încât să putem să construim mai departe şi să corectăm, dacă vom considera, împreună acest lucru necesar, o lege care era absolut necesară.

Şi vreau să vă mai spun un lucru: putem să nu adoptăm legi în acest domeniu; sunt însă alţii care o vor face în locul nostru. Vreau să vă informez că sunt câteva sute de cazuri în atenţia Curţii Europene a Drepturilor Omului şi dacă noi nu judecăm aceste lucruri, nu le decidem noi, o vor face alţii pentru noi.

De aceea, eu vreau să vă spun încă o dată, stimaţi colegi, că în această situaţie, în acest vot de astăzi noi vedem expresia unei forme de înţelepciune consensuală, o formă de abordare comună, cel puţin a unora dintre partide în legătură cu teme în care în mod evident putem să avem şi puncte de vedere diferite.

De aceea vreau să salut încă o dată acest vot şi să vă mulţumesc pentru felul în care aţi votat acest raport al comisiei de mediere.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Are cuvântul domnul deputat Cristian Dumitrescu, din partea Grupului Partidului Democrat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat nu a votat acest proiect de lege, de fapt acest raport, ca urmare a unei înţelegeri, chiar dacă o numim negociere, ci ca urmare a unei înţelegeri principiale a unor nevoi stringente care există în societatea românească post-decembristă de peste 10 ani.

Este vorba despre nevoia de dreptate. Este vorba despre nevoia de dreptate şi de reparare a unor abuzuri care au fost făcute nu neapărat împotriva oamenilor, deşi oamenii au fost subiectul acestor abuzuri, ci împotriva principiilor, şi în fapt împotriva principiului fundamental - acela al respectului proprietăţii.

De asemenea, am votat acest proiect de lege dintr-o altă necesitate înţeleasă ca fiind obligatorie într-o societate de tranziţie - protecţia chiriaşilor din aceste case care nu sunt vinovaţi în nici un fel că au ajuns să fie în postura de chiriaşi, în postura de a fi supuşi unor reglementări sau unor raporturi juridice noi faţă de proprietari. Iată de ce Partidul Democrat a votat acest proiect de lege.

Şi, pentru că beneficiez de şansa de a vorbi la sfârşitul unor intervenţii pertinente, dar cu un profund caracter pragmatic şi tehnic, mă voi referi, dacă îmi veţi permite, în puţine cuvinte la aspectul politic, pentru că votarea acestui raport, şi sperăm noi adoptarea acestui proiect de lege, are o semnificaţie politică aparte - această semnificaţie politică aparte derivă din faptul că închidem cu acest prilej sau prin acest proiect de lege un dosar extrem de tensionat, un dosar care a marcat aceşti aproape 11 ani de tranziţie românească, un dosar care a fost deschis cu Legea nr.18/1991, o lege care a fost importantă la vremea ei, care a trebuit însă să fie modificată în timp, şi nu s-a făcut uşor, cu Legea nr.1/2000. Chiar şi acest proiect de lege vine să preia o parte din dreptatea sau nedreptatea făcută printr-un alt proiect de lege - Legea nr.112/1995.

Semnificaţia politică a acestui moment este aceea de a ajunge la momentul unei reconcilieri, am putea spune, sociale de importanţă istorică în societatea românească. Putem şi noi, românii, să spunem că în mare, pentru că justiţia va avea mult timp de lucru de acum încolo probabil cu imperfecţiunea legii, aşa cum a fost ea prezentată, să închidem un contencios, un contencios care ne-a împărţit, ne-a divizat, ne-a pus pe poziţii diferite.

Partidul Democrat a votat acest proiect de lege pentru că am înţeles că legea nu poate fi perfectă; însă vrem ca o lege să fie cât mai bună, iar atunci când este vorba de un proces legislativ care se întinde pe o perioadă de 10 ani, este cu atât mai greu să spunem cu care ochi râdem şi cu care plângem sau care este partea plină sau partea mai puţin plină sau partea pe jumătate goală a paharului.

Ceea ce însă este semnificativ este că niciodată acest proiect de lege sau această legislaţie, decât poate în temele şi dezbaterile istoricilor, să devină subiect de discuţie, în ideea că noi l-am făcut, noi l-am promovat, noi suntem mai buni ca alţii, dacă noi am fi adoptat proiectul de lege cum am fi vrut noi, ar fi fost mai bun.

Fiecare are dreptatea lui şi în politică, ca şi în societate, această dreptate trebuie să fie şi morală şi în concordanţă cu ceea ce vor oamenii.

Iată de ce cred că astăzi, Camera Deputaţilor, Parlamentul României, în prezenţa solemnă, şi cred că este un lucru bun acest lucru, a întregului Cabinet, poate să închidă, pentru societatea românească, nu perfect, nu, din punct de vedere juridic, fără fisură, ba din contră, un proces care ne poate permite să privim şi spre Europa cu încredere şi spre Consiliul Europei care, aşa cum prea bine ştie domnul prim-ministru, a condiţionat statutul de ţară cu drepturi depline a Adunării Parlamentare de anumite obligaţii. Iată le vom putea spune că le-am îndeplinit şi să sperăm şi să ne ajute Dumnezeu ca astfel să putem privi înainte.

Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Dorel Dorian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Domnul Dorel Dorian:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a dezbătut ieri votul nostru şi a hotărât să voteze unanim, în consens, în favoarea Raportului de mediere la această lege.

Aşa cum ştiţi foarte bine, sunt unele minorităţi naţionale care au avut zeci şi zeci de proprietăţi comunitare şi au reprezentanţi ai minorităţii cu sute de proprietăţi. Ei bine, ni se pare esenţial că s-a ajuns la această lege.

Felicit Executivul pentru ideea de a înscrie această lege pe ordinea de zi a acestei şedinţe, a acestei chemări a Parlamentului într-o sesiune extraordinară şi mi se pare de bun augur, pentru relaţiile dintre România şi Europa, dintre acest Guvern care şi-a propus real intrarea în Europa, ceea ce întreprinde şi ceea ce transmite azi, ca mesaj esenţial, prin această lege, acest lucru s-a întâmplat. Şi este spre cinstea deputaţilor care au votat astăzi acest Raport de mediere şi, respectiv, această lege.

Sigur, ştim cu toţii că sunt imperfecţiuni. Este un litigiu care se prelungeşte; au fost deposedaţi de proprietate, de drepturi de zeci de ani nişte oameni şi nişte comunităţi; zeci de ani de nedreptate care nu au interesat pe nimeni.

De 11 ani ne străduim să găsim o soluţie şi iată că s-a găsit. Nu se poate azi, se poate face în trepte, cu paşi mărunţi, dar animaţi toţi de această hotărâre care este, în ultimă instanţă, intrarea în Europa şi mai binele ţării.

Vreau să spun că aparţin personal unei minorităţi ale cărei proprietăţi comunitare nu se pot relua înapoi şi înţeleg: câteva zeci de spitale, peste 30, peste 130 de şcoli. Nici nu ne-am gândit vreodată că ele ar putea fi redobândite în natură, că ele şi-ar putea pierde vreodată utilitatea pe care o au astăzi. Atunci când au fost construite, au fost construite pentru mai binele ţării, şi nu înţelegem ca ele să fie folosite altfel. Dacă se va găsi o soluţie de despăgubire, în timp, va fi bine, dacă nu, vom aştepta până când ţara o să poată să soluţioneze acest lucru: peste două decenii, peste trei decenii! Binele ţării e deasupra aşteptărilor noastre! (Aplauze furtunoase în partea dreaptă a sălii)

Desigur, ne vom strădui ca în problema despăgubirilor, experţii partidelor să găsească o lege convenabilă şi cât se poate mai dreaptă, pentru că încă un lucru: am avut sentimentul, astăzi, când am primit un telefon de la fiul meu, de la nepoţi de ai mei şi m-au întrebat dacă într-adevăr se va vota această lege şi cred că este bine că putem transmite acest semnal nu numai către Europa, dar şi către generaţiile viitoare, că suntem în stare să îndreptăm injustiţii, că avem hotărârea şi că marea majoritate a acestei ţări este pe această poziţie.

Aş mai adăuga un singur lucru: orice lege, în ultimă instanţă, implică şi un acord politic şi un acord de consens.

Felicit partidele care au înţeles să participe la un astfel de acord. E spre cinstea lor şi a României.

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru, vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stoica a cerut un drept la replică, numele dumnealui fiind pronunţat.

Domnul Valeriu Stoica:

Da, pentru că s-a pomenit numele meu, domnule preşedinte, am acest drept la replică.

S-a afirmat aici că această voinţă politică de astăzi este nerelevantă, nu s-a votat o lege, s-a votat un acord politic. Este inexact.

Constat că nu se cunoaşte mecanismul parlamentar şi nu se cunoaşte mecanismul exprimării voinţei politice. Voinţa politică, acordul politic sunt doar instrumentele prin care se ajunge la o lege. Fără voinţă politică, nu se poate adopta o lege. Fie că este vorba de voinţa politică a unui grup parlamentar sau de voinţa politică a mai multor grupuri parlamentare, conţinutul legii este voinţa politică.

Aşadar, a spune că s-a votat un acord politic este un nonsens. Acordul politic, voinţa politică sunt acelea care permit votarea unei legi, ele dau conţinutul oricărei legi, nu există lege fără voinţă politică. Şi nu pot decât să felicit grupurile parlamentare care, renunţând fiecare la idealul către care tinde, în funcţie de doctrina politică pe care o are, de electoratul pe care îl reprezintă, acceptând să se facă măcar puţin, au dat dovadă de înţelepciune astăzi, pentru ca principiul proprietăţii să fie, dacă nu la modul ideal restabilit, să fie cel puţin restabilit la modul maxim posibil potrivit acestui acord politic.

Nu este vorba de un acord politic numai între două grupuri parlamentare, este vorba de un acord politic între toate grupurile parlamentare care au votat astăzi această lege. Este vorba de voinţa lor politică şi eu cred că această voinţă politică este în concordanţă cu interesele României, este în concordanţă cu interesele tuturor cetăţenilor României, chiar şi a acelora care, într-un fel sau altul, se vor simţi frustraţi prin aplicarea acestei legi şi mai ales că este în concordanţă cu interesul nostru naţional de integrare în Europa.

S-a spus aici, pe bună dreptate, de mai multe ori, că avem nişte obligaţii internaţionale pe care ni le-am asumat. S-a mai spus aici că România plăteşte daune de zeci de mii, de sute de mii de dolari pentru faptul că nu a făcut dreptate în această privinţă mai devreme. Iată de ce voinţa politică de astăzi, care a dus la votarea acestei legi, este o voinţă politică în concordanţă cu interesul naţional. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, dreptul la replică se dă atunci când este nominalizată persoana. În ce priveşte dorinţa dumneavoastră de a interveni... (Se adresează domnului deputat Eugen-Lucian Pleşa)

Îmi permiteţi? În ce priveşte dorinţa dumneavoastră de a interveni, vă reamintesc că, în practica parlamentară din '90 încoace, explicarea votului s-a făcut de către cineva desemnat de Grupul parlamentar. Este problema grupului dumneavoastră că l-a desemnat chiar pe lider.

Din partea PDSR-ului se înscriseseră iniţial, după cum aţi văzut, două persoane şi au renunţat tocmai pentru respectarea acestui principiu, iar dacă dumneavoastră cereţi dreptul la cuvânt în numele altcuiva decât al Grupului parlamentar al PRM...

Domnul Lucian-Eugen Pleşa (din sală):

Dar nu pot să vă răspund?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu o puteţi face aici.

Domnul Lucian-Eugen Pleşa (din sală):

Sunt preşedintele Asociaţiei...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu! V-am răspuns la o cerere, la cererea de a lua cuvântul.

Deci închidem discuţiile la acest proiect de lege şi trecem la continuarea lucrărilor la Legea administraţiei publice locale.

Stimaţi colegi,

Continuă lucrările. Vă rog frumos nu părăsiţi toţi sala, că facem apelul!

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă reluaţi locurile în sală, pentru a putea continua şedinţa.

Rog secretarii să mă sprijine, în primul rând reluîndu-şi locurile la prezidiu!

Procedură? Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Înainte de a începe dezbaterile sau de a continua, aş vrea să lămurim un lucru cu privire la ceea ce am votat înainte de pauză, şi anume e vorba de interpretarea pe care colegul nostru a propus-o cu privire la art.97 din Regulament: dacă această interpretare se aplică numai pentru această şedinţă, cu privire la această lege, sau are un caracter general, de aici înainte, fiind interpretată ca o modificare de Regulament. Pentru că, în condiţiile în care noi vom raporta la Regulament, atunci trebuie să avem în vedere faptul că, potrivit Constituţiei, art.74 alin.1: "Hotărârile privind Regulamentele Camerelor se votează cu votul majorităţii deputaţilor", or, nu a fost întrunită această majoritate. Deci să ştim dacă această interpretare are valabilitate doar pentru ceea ce se discută în această lege sau are o valabilitate generală, iar în contextul în care se va opta pentru o interpretare generală să constatăm că hotărârea nu a fost adoptată, nefiind întrunită majoritatea absolută.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, prin această hotărâre de interpretare, noi am respectat o cutumă. Dacă dumneavoastră contestaţi legalitatea votului, în raport cu cerinţa constituţională şi regulamentară, dacă va fi cazul, vom relua acel vot altădată, pentru a se constitui într-o precizare la Regulament, nu într-o interpretare, într-o modificare. Deocamdată, să socotim, cum aţi spus dumneavoastră, pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Deci aş ruga pe cei trei deputaţi care au făcut amendament de redactare la alin.2 de la art.6 să-mi prezinte amendamentele în scris, pentru a şti ce supun la vot.

Domnule deputat Năstase! (Domnul deputat Ioan Mihai Năstase îi predă amendamentul în scris domnului preşedinte Valer Dorneanu)

Aştept şi celelalte două amendamente.

Ce doriţi domnule deputat?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Vreau să aduc o modificare.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu. Vă rog insistent, nu mă puneţi în situaţii delicate, ca să-mi reproşaţi, pe urmă, că-mi exercit abuziv rolul. (Domnul deputat Damian Brudaşca a mers la prezidiu, unde a vinit şi domnul deputat Dan-Coriolan Simedru)

Domnul deputat Dan Simedru doreşte să renunţe la amendament, ca urmare a explicaţiilor care i s-au oferit.

Vă rog.

Domnul Dan-Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Având în vedere explicaţia pe care domnul secretar de stat Ionel Fleşariu mi-a dat-o în legătură cu faptul că în alin.2 există precizarea că nu există relaţii de subordonare şi între primar şi consiliul local, eu renunţ la amendament, cu observaţia, vreau să-i spun domnului secretar de stat, că, totuşi, cele două instituţii, instituţia primar şi consiliul local sunt clar prevăzute în art.120 din Constituţia României ca separate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun la vot singurul amendament care a mai rămas, al domnului deputat Năstase, de redactare, referitor la art.6 alin.2: "În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale (discută cu domnul secretar Andrei Ioan Chiliman), pe de o parte, şi între consiliul local şi primar, trebuie să existe relaţii de colaborare, în conformitate cu legislaţia în vigoare".

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru acest amendament? Ţineţi, vă rog, mâinile sus, până secretarii numără voturile. Deci 28 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 94 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 94 voturi împotrivă, amendamentul domnului deputat Năstase a fost respins.

Ştiu că s-a mai formulat un amendament, deşi nu mi s-a prezentat în scris, amendament ce viza... (Discută cu domnul secretar Andrei Ioan Chiliman) Domnul deputat Simedru a renunţat la acest amendament.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră textul alin.2, în formula votată de către Senat.

Cine este pentru? 95 voturi pentru.

Voturi contra alin.2 de la art.6. 25 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci alin.2 a fost votat cu majoritate de voturi.

Supun votului dumneavoastră art.6, în întregime.

Cine este pentru? 98 voturi pentru.

Împotrivă? 25.

Abţineri sunt?

Cu majoritate de voturi, art.6 a fost adoptat.

La punctul 8 din raport cu privire la art.7 alin.1, dacă sunt observaţii. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Amendament de formulare: "Autorităţile administraţiei publice locale care sunt cele mai aproape de cetăţeni îşi exercită, potrivit legii, competenţele şi atribuţiile ce le revin".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă citesc şi un amendament al domnului deputat Năstase care nu este în sală, dar mi l-a prezentat.

La alin.1: "Exercitarea competenţelor şi atribuţiilor stabilite de lege se realizează prin intermediul organelor administraţiei".

Comisia.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Noi credem că art.1, aşa cum este formulat de către comisie, răspunde mai bine necesităţilor de exprimare a atribuţiilor şi competenţelor administraţiei publice locale. Drept consecinţă, solicităm respingerea amendamentelor formulate de către colegii noştri.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului este de acord cu explicaţiile date de către comisie.

Deci vă supun la vot, în primul rând, amendamentul formulat de domnul deputat Brudaşca Damian: "Autorităţile administraţiei publice locale care sunt cele mai ..." (Discută cu domnul secretar Andrei Ioan Chiliman)

Reamintesc colegilor din sală că numai la discuţii pe fond se dă câte un cuvânt grupurilor parlamentare. La amendamentele de redactare nu putem limita acest lucru. Supun votului dumneavoastră următorul amendament: "Autorităţile administraţiei publice locale, care sunt cele mai aproape de cetăţeni, îşi exercită, potrivit legii, competenţele şi atribuţiile ce le revin", cu observaţiile care au fost făcute de comisie.

Cine este pentru acest amendament? 33 voturi pentru.

Împotriva amendamentului? 114 voturi împotrivă.

Deci amendamentul a fost respins, cu această majoritate.

Al doilea amendament: "Exercitarea competenţelor şi atribuţiilor stabilite de lege se realizează prin intermediul organelor administraţiei", amendament al domnului deputat Năstase.

Cine este pentru? 34 voturi pentru.

Cine este împotriva amendamentului domnului Năstase? 114 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, cu 114 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul art.7 alin.1, în formularea comisiei de fond.

Cine este pentru? 114 voturi pentru.

Împotrivă? 35 de voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi, şi al doilea amendament a fost respins.

La alin.2. Nu sunt obiecţii.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră articolul...

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Alin.3!

Domnul Valer Dorneanu:

Exact. La alin.3.

Domnul deputat Leonăchescu.

La alin.3, da?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Eu am în faţă un text, vă mulţumesc foarte mult, în care se spune aşa: "Trebuie să ţină seama de amploarea şi de natura răspunderii ce le revin...", la plural, nu la singular, era propunerea mea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mi se pare formularea evidentă.

Comisia mai doreşte? Nu.

Supun votului dumneavoastră textul alin.2, cu acest amendament, vizibil de formulare, care urmează să articuleze în mod corect textul.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate de voturi, alin.2 a fost adoptat, cu amendamentul domnului deputat Leonăchescu.

La alin.3. Nu sunt observaţii. Se consideră adoptat.

La alin.4. S-a admis eliminarea textului.

Domnul Damian Brudaşca:

La alin.4, după virgulă, "ori al creării de noi servicii publice fără asigurarea prealabilă a mijloacelor financiare corespunzătoare pentru materializarea respectivelor responsabilităţi".

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt observaţii? Nu.

Întreb reprezentantul Guvernului aici, în primul rând, dacă este mai bine "materializarea" decât "realizarea", la alin.4 rândul final: "pentru "materializarea" respectivelor responsabilităţi sau "realizarea"?

Domnul Ionel Fleşariu:

Menţinem formularea comisiei, întrucât textul a fost pe larg discutat în cadrul comisiei, în ansamblul acesteia şi este foarte corect textul aşa cum este.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia are alte explicaţii? În aceste condiţii, supun votului amendamentul domnului Leonăchescu de la alin.4, amendament care vizează înlocuirea cuvântului "realizarea" din ultimul rând cu "materializează".

Cine este pentru? Insuficient. Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră alin.4 în formularea comisiei.

Cine este pentru? 118 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 118 voturi pentru, 40 împotrivă şi o abţinere, alin.4 al art.7 a fost votat cu majoritate.

Supun votului dumneavoastră art.7 în întregime.

Cine este pentru? 118 voturi pentru.

Împotrivă? Împotriva art.7 în totalitatea sa. 40 împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 118 voturi pentru, 40 contra şi 3 abţineri art.7 a fost votat în totalitate.

La pct.12 art.8. Vă rog. Vă rog să precizaţi natura amendamentului.

Domnul Damian Brudaşca:

Este vorba de modificare de formulare: "Înaintea adoptării oricărei decizii, autorităţile administraţiei centrale vor consulta în mod obligatoriu autorităţile administraţiei publice locale în toate problemele care le privesc direct şi nemijlocit".

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt...? Poftiţi domnule deputat.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte, având în vedere noua reformulare a articolului şi observaţiile făcute de comisie în sensul că nu există o lege care să reglementeze modul de emitere a avizelor, renunţ la amendamentul depus.

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de domnul deputat din partea Partidului România Mare. Comisia se exprimă împotriva acestui amendament. "Înaintea adoptării oricărei decizii, autorităţile administraţiei centrale vor consulta în mod obligatoriu autorităţile administraţiei publice locale în toate problemele care le privesc direct şi nemijlocit".

Cine este pentru acest amendament? 42 de voturi pentru amendament.

Împotrivă? 114 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, amendamentul a fost respins cu majoritate de voturi.

Supun votului dumneavoastră art.8 în redactarea comisiei.

Cine este pentru? 114 voturi pentru.

Împotrivă? 40 de voturi împotrivă, doi au plecat din sală.

Abţineri sunt?

Cu 114 voturi pentru, 42 împotrivă şi 6 abţineri, art.8 a fost adoptat în redactarea comisiei.

La pct.13 referitor la art.9 nu sunt obiecţiuni, se consideră adoptat în formula prezentată de către comisie.

Pct.14, art.10 - nu sunt obiecţiuni, se consideră adoptat în formularea comisiei.

Pct.15, art.11 - nu sunt obiecţiuni, se consideră adoptat în formularea comisiei.

Pct.16, art.12 - nu sunt obiecţiuni, este adoptat în unanimitate în formularea comisiei.

Pct.17, art.13 - nu sunt obiecţiuni, a fost adoptat în formularea comisiei. Vorbesc de art.13 în totalitate.

La art.14, pct.18 există două intervenţii. Vă rog. Dacă aţi formulat amendamentul scris v-aş ruga să vă scrieţi şi numele pentru a nu mai greşi eu.

Domnul Damian Brudaşca:

Este vorba de o simplă corectură, în locul Departamentului pentru administraţie publică locală se înlocuieşte cu denumirea actuală a ministerului. Aceasta este.

Domnul Valer Dorneanu:

De regulă, aceste înlocuiri se fac din oficiu. Poftiţi domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La pct.12 art.13 pe care l-am votat, există un alineat nou propus, 5, care se găseşte la pag.118 în raportul celor două comisii. Vi-l reamintesc.

Voci din sală:

S-a votat.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Nu, 5 este alineat nou, nu l-am votat, fiindcă...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, vă reamintesc că am convenit inclusiv cu grupul dumneavoastră parlamentar că după ce s-a votat un articol, să nu mai intervenim. Am rugămintea să respectăm această convenţie, cu tot respectul ce vi-l port.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Deci, la art.14 dacă mai sunt obiecţii?

Reprezentantul Guvernului, cu privire la înlocuirea...

Domnul Ionel Fleşariu (din loja Guvernului):

Da, este corect.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Stimaţi colegi, oricum, potrivit normelor de tehnică legislativă, întotdeauna denumirile se reactualizează după actul normativ în vigoare. Vă propun ca asemenea amendamente care se fac pe precizarea denumirii concrete să nu mai faceţi.

Mai aveţi vreo problemă domnule Leonăchescu? Poftiţi. Repet, la art.14 alin.1.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte, sper să nu-mi interziceţi microfonul, mai ales când este vorba de probleme de foarte mare importanţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Când vă încadraţi în regulament, niciodată nu vi-l interzic.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Deci, la poz.18 art.14 alin.1 este vorba de iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale de a coopera şi de a se asocia cu autorităţile administraţiei publice locale din străinătate etc., etc. Aici există ideea formulată şi la articolul precedent ca hotărârile să fie luate cu două treimi din numărul consilierilor în funcţie, pentru că sunt decizii transfrontaliere şi ar trebui să fim foarte atenţi la modul în care se iau aceste decizii.

Propunerea noastră este ca, în continuarea formulării alin.1 să menţionăm: "hotărârile se iau cu două treimi din numărul consilierilor în funcţie". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului. Oricum, vă reamintesc că în privinţa cvorumului de adoptare a hotărârii, acesta s-a votat deja şi n-am putea să contrazicem textul votat printr-unul ulterior.

Domnul Ionel Fleşariu:

Vreau să fac următoarea precizare: la un text ulterior există o prevedere referitoare la cvorumul necesar pentru adoptarea unora sau altora dintre hotărârile consiliului local sau consiliului judeţean. Acolo este făcută precizarea că toate relaţiile internaţionale, mă rog, încheierea unor asemenea acorduri se face cu votul a două treimi din numărul consilierilor. Dacă nu este prevăzută, o introducem acolo.

Voci din sală:

La ce poziţie?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, precizaţi poziţia. Vă mai menţineţi amendamentul în condiţiile acestea?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Eu îl menţin ca idee.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, suntem şi jurişti, deci, trebuie să fim riguroşi. Ori vă păstraţi amendamentul la acest text, ori...

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat PRM cu privire la adăugarea cvorumului pentru adoptarea acestei decizii, având în vedere şi ... Vă rog.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu ar fi bine ca prin cutuma parlamentară pe care o creăm zilele acestea să încălcăm regulamentul. Pe de o parte, am stabilit că nimeni nu poate susţine un amendament respins care nu a fost iniţiat de dumnealui. Acest amendament despre care discutăm a fost iniţiat de domnul deputat Cîrstoiu care, nefiind în sală, firesc că nu-şi mai susţine acest amendament.

În al doilea rând, este foarte clar că dacă ar fi un amendament nou ar fi de fond.

Deci, domnule preşedinte nu avem ce să supunem la vot. Doresc să constataţi că este un amendament de fond şi să nici nu mai daţi cuvântul cu asemenea ocazie, pentru că regulamentul este clar şi concis în această privinţă.

În al treilea rând, că am votat deja articolul în discuţie şi este un argument în plus pentru care nu s-ar mai fi putut lua cuvântul pe această dezbatere.

În al patrulea rând, pe fondul problemei, problema este soluţionată la competenţele consiliului local. Dacă colegul citeşte mai atent raportul şi vine pregătit la şedinţă, o să constate că este o problemă falsă.

Drept urmare, domnule preşedinte, vă rog să respectăm regulamentul şi în spiritul lui şi în litera lui. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Constatând că în privinţa calificării amendamentului, ca fiind de fond, lucrurile sunt evidente, nu mai supun votului acest amendament şi supun votului dumneavoastră art.14, alin.1 în redactarea comisiei, cu precizarea înlocuirii denumirii Departamentului pentru administraţie publică locală cu denumirea actuală a ministerului.

Cine este pentru? 116 voturi pentru.

Împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, cu 116 voturi pentru, 34 contra şi o abţinere, alin.1 al art.14 a fost votat în formularea comisiei cu precizarea denumirii actuale a departamentului.

La art.14 alin.2 nu sunt obiecţiuni, trecem acest alineat în rândul celor votate în unanimitate.

La alin.3 de la art.14 nu sunt obiecţiuni, se consideră adoptat în formularea comisiei.

La alin.4 nu sunt obiecţiuni, se consideră adoptat în varianta Senatului.

Supun votului dumneavoastră art.14 în ansamblu.

Cine este pentru? 116 voturi, la fel ca la celălalt vot, nu a ieşit, nu a intrat nimeni.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 116 voturi pentru, 36 împotrivă şi 3 abţineri, art.14 a fost votat în totalitate.

La pct.20 cu privire la art.15 nu sunt obiecţiuni, se consideră adoptat. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La art.15 eu am propus o completare, aş vrea să vi-l citesc, varianta în care am propus eu să fie: "Consiliile locale şi consiliile judeţene pot participa cu capital sau cu bunuri la înfiinţarea de societăţi comerciale sau realizarea unor servicii de interes public local sau judeţean, după caz, cu cote de participare - aici este modificarea, propunerea mea - cu cote de participare de până la 49% din capitalul noii societăţi comerciale, fără ca suma tuturor participanţilor să depăşească 50% din patrimoniul propriu". Am depus acest amendament pentru protejarea capitalului şi a bunurilor publice care pot fi folosite astfel cu preponderenţă în interes privat. Ştiţi foarte bine că există o diferenţă între domeniul public şi domeniul privat al consiliilor locale şi judeţene şi de aceea eu am depus acest amendament, referindu-mă la bunurile de interes public.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Comisia. Poftiţi. Domnul Ioan Oltean, preşedintele comisiei de fond.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La dezbaterea în cadrul comisiei s-au purtat discuţii foarte serioase legat de acest amendament. Până la urmă, comisia a apreciat că nu se impune să limităm posibilitatea consiliilor locale de a participa la asemenea asocieri cu o cotă mai mare sau mai mică în funcţie de interesul pe care consiliul local îl are la vremea respectivă şi faţă de situaţia concretă ivită. De aceea noi credem că articolul, aşa cum a fost gândit şi mă rog, de către comisie, vine să răspundă mult mai bine necesităţilor cu care se confruntă consiliul local şi lăsându-i acestuia posibilitatea de a decide şi de a analiza în funcţie de fiecare caz concret ivit la nivelul fiecărui consiliu local. De aceea, solicităm respingerea amendamentului propus de către colegul nostru Dan Simedru.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului are de adăugat ceva? Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Dan Simedru care fusese respins de către comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Insuficient, oricum. Vă propun să nu mai continuăm. Cu majoritate de voturi, amendamentul domnului deputat Dan Simedru a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.15 în formularea comisiei.

Cine este pentru? 133 voturi pentru.

Voturi contra, contra art.15, vă repet? Nu sunt.

Abţineri? 6 abţineri.

Cu 133 voturi pentru şi 6 abţineri, art.15 a fost redactat în redactarea comisiei.

Pct.21 referitor la art.16. Nu sunt obiecţiuni, se consideră votat în unanimitate.

La pct.22 referitor la art.17.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Se elimină.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul reprezentant al Guvernului.

Domnul Ionel Fleşariu:

V-aş ruga să observaţi că, comisia a făcut următoarea operaţiune cu art.17, l-a luat de la art.17, l-a transferat la finele secţiunii I-a a capitolului I la art.20¹. Textele sunt aproape identice, repet, doar i s-a schimbat locul, nu mai este art.17, este art.20¹ care vine după art.20 existent în formularea în varianta adoptată de Senat.

Rog să remarcaţi faptul că atât la articolul în varianta Senatului cât şi în cel propus de comisie se păstrează caracterul imperativ al acestei dispoziţii concretizate în formula "vor asigura folosirea". Repet - şi la art.17 şi la art.20¹. Singura deosebire între cele două articole constă în faptul că la art.20¹, propus de comisie să fie introdus în text, după "vor asigura" s-a introdus sintagma "la cerere". Deci, minoritatea naţională care are o pondere de cel puţin 20% din populaţia unei unităţi administrative, dacă cere, autoritatea publică locală este obligată să-i asigure folosirea limbii materne în administraţia publică din unitatea respectivă.

Cred că această sintagmă introdusă de comisie nu are aproape nici o relevanţă întrucât mie îmi este foarte greu să cred că va exista o minoritate naţională dintr-o unitate administrativ teritorială care are o pondere de 20% şi care să nu ceară folosirea limbii materne în administraţia publică locală. Deci, acestea sunt singurele deosebiri între cele două texte.

În consecinţă, consider că textul adoptat de Senat este mai bun, este mai corect şi susţin în numele Guvernului să păstrăm textul de la Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, aş vrea să fac o precizare că nu este vorba de o eliminare a textului, cum greşit s-a trecut în raport. Comisia, la vremea respectivă, a avut în vedere o regândire a textului, o reformulare a acestuia şi pe urmă, din motive de tehnică legislativă, o reaşezare a acestuia într-un context care să permită o cursivitate a ideilor în cadrul capitolului respectiv. Deci, el a fost aşezat într-un alt loc.

În ce priveşte însă propunerea pe care a făcut-o reprezentantul Guvernului, aş preciza că la nivelul comisiei se merge pe ideea de a se menţine textul formulat de către comisie sub forma art.20¹.

Să votăm acum, domnule preşedinte, să obţinem acordul Camerei de a reaşeza articolul în altă poziţie şi la poziţia respectivă din raport să discutăm atunci pe fondul acestui articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să precizaţi încă o dată dacă în raport cu aceste explicaţii rămâne totuşi textul Senatului de la art.17 în formularea lui.

Domnul Ioan Oltean:

Comisia îşi menţine punctul de vedere exprimat în raport în sensul că optează pentru formula votată în cadrul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai vrea cineva din partea comisiei. Poftiţi.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O singură precizare aş vrea să fac, punctul de vedere exprimat de preşedintele comisiei este părerea preşedintelui comisiei şi nu reflectă punctul de vedere al acestei comisii. Comisia, din acest punct de vedere nu are o poziţie unitară, mai mulţi dintre noi considerăm că formularea Senatului, deci, aşa cum se regăseşte art.17 la poz.22, este o formulare corectă şi noi apreciem că, aşa cum a precizat şi reprezentantul iniţiatorului, esenţa acestei probleme este că în fond, între cele două texte, caracterul normei juridice, respectiv caracterul imperativ nu se schimbă, or, din acest punct de vedere, noi apreciem că această formulare a Senatului cu trimitere la Constituţia României şi inclusiv la convenţiile internaţionale la care România este parte, este o formulare cât se poate de corespunzătoare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Încă cineva din partea comisiei.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog să vă prezentaţi. Vorbiţi din partea dumneavoastră, nu din partea comisiei. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Dinu:

Da. Sunt Gheorghe Dinu, deputat PRM de Braşov.

Am în faţă textul cu modificările făcute de Comisia de administraţie publică locală veche. Eu sunt nou în comisia aceasta şi văd undeva aici la articolul incriminat, respectiv la art.17, motivaţia comisiei pentru care cere eliminarea textului art.17: nicăieri în Constituţie nu se prevede obligaţia pentru autorităţile publice locale ş.a.m.d.

Mai departe, aceeaşi comisie vine la art.20¹ şi în motivaţie nu mai repetă ceea ce a scris la eliminarea articolului respectiv, la art.17, respectiv pct.22 nou. Când comisia a fost coerentă, când a motivat în prima fază a textului sau în partea a doua? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, văzând şi neînţelegerile dintre comisie, membrii ei şi reprezentantul Guvernului şi văzând că s-a făcut ora 13.00, suspendăm lucrările pentru un ceas, urmând să reluăm votul la ora 14.00.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă rog să poftiţi în sală şi rog secretarii care mă asistă să vină la prezidiu.

Stimaţi colegi, reluăm lucrările la art.17 pct.22.

Vă reamintesc faptul că din partea comisiei s-a propus eliminarea textului, pentru că acest text se regăseşte în art.20¹.

Reprezentantul Guvernului a propus să se menţină textul Senatului, întrucât aici îi este locul şi se regăseşte în înlănţuirea firească între cele trei articole.

Ce probleme aveţi, domnule deputat? Procedură, sau ce problemă? Suntem la vot.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Mixte - şi procedură şi probleme de fond.

Domnul Valer Dorneanu:

În ce priveşte problemele de fond, le vom discuta altă dată, pentru că nu se mai fac amendamente la fond. Deci, vorbiţi în privinţa procedurii.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unui raport încheiat de două comisii de specialitate care, la poz.22, se referă la art.17. Toată argumentaţia celor două comisii prezentată în rubrica a treia este o argumentaţie de eliminare a art.17 şi deci a temei respective. Nicăieri în Constituţie nu se prevede obligaţia pentru autorităţile publice locale de a asigura folosirea limbii materne în raporturile cu minorităţile.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă reamintesc că aţi cerut cuvântul în probleme de procedură, domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Sunt la procedură. Cum se întâmplă că aici o argumentaţie de eliminare a temei şi a întregului articol se transferă în alt loc, contrazicându-se această argumentaţie de eliminare? Cum?

Noi suntem împotriva unei asemenea metodologii de escamotare a raportului din faţa noastră, pentru că în spate ascunde un aspect segregaţionist menţionat în programul unei anumite formaţiuni politice care urmăreşte în final, "inclusiv autonomia teritorială".

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată vă reamintesc că suntem la probleme de procedură.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Eu vă propun să păstrăm în cadrul procedurii noastre ceea ce au decis, de formă şi de fond, comisiile care au întocmit acest raport - eliminarea, fără transfer, că aşa spune argumentaţia, a acestui articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Amendament respins? Poftiţi.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

N-o să intervin pe procedură ca şi colegii. Eu am avut amendament la acest punct. Sunt surprins că amendamentul meu a fost trecut la amendamente respinse, când, de fapt, amendamentul meu se referea tocmai la ceea ce a spus şi comisia, adică se pot face "la cerere". Deci, ar fi trebuit să fie trecut la amendamente admise. Deci, acest amendament al meu este admis practic de comisie.

Vreau să fac o precizare. Am propus acest amendament în sensul că nu orice minoritate - şi aici vreau să-l contrazic pe domnul secretar de stat Ionel Fleşariu -, nu orice minoritate doreşte - şi eu pot să dau şi exemple - folosirea limbii materne în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale şi, din acest motiv, eu zic că este foarte bine să rămână "la cerere", această sintagmă "la cerere".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să-şi spună cuvântul.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că cei care au lucrat la raport - şi sper că-şi mai aduc aminte -, modificarea dintre art.17 şi art.20¹, de fapt este în aceste două cuvinte, aşa cum spune şi colegul de dinainte, de la Partidul Liberal, "la cerere".

Sigur că noi, în momentul acela, am considerat că acest articol ar trebui să fie la sfârşitul capitolului, din anumite motive. Nu-i cazul să le dezvoltăm aici.

Eu aş vrea să lămuresc o singură problemă, cel puţin. Iniţial, s-a spus că comisia a propus să se elimine, introducându-se la art.20¹. Eu aş dori să urmăriţi art.17 şi art.20¹ şi vă veţi da seama că de fapt singura diferenţă este acest "la cerere", care, în urma discuţiilor pe care le-am avut şi în cadrul grupurilor parlamentare şi după ce s-a completat raportul, ne-am dat seama că de fapt art.17, aşa cum a fost propus la Senat, prin însăşi ultima frază în care se arată că de fapt prezentele legi şi alte convenţii internaţionale? - şi să ştiţi că în Constituţie, dacă vă uitaţi bine la art.6 şi la art.20, exact asemenea lucruri se spun. Deci, eu aş zice să nu ne cramponăm pentru acest "la cerere", pentru că aceasta este singura diferenţă. Să ştiţi, comisia a aprobat de fapt articolul în fond. Şi, dacă-l urmăriţi, o să vedeţi că l-a aprobat. Singura diferenţă era această "la cerere".

Deci, eu aş dori să urmărim puţin cele două articole şi să vă rog totuşi să mergem pe varianta de la art.17, varianta Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Ce problemă aveţi, domnule deputat?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Strict de procedură, cu referire la conţinutul articolului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Şi fără referire la problema pe care a ridicat-o, tot de procedură, colegul dumneavoastră.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte,

Am asistat la şedinţe la care Grupul parlamentar PDSR cerea pauză spre a se aduce stenograma, ca să ştim exact despre ce s-a discutat.

Afirm cu toată responsabilitatea că, în faza anterioară, a fost în discuţie art.98, referitor la dreptul consfinţit, după părerea noastră, de punere în dezbatere a unor amendamente respinse conţinute în raport.

Acum mă refer expres, în baza art.133, alin.2, care-mi permite să ridic oricând o problemă de procedură, fără limitare, pe conţinutul art.97.

Cu bunăvoinţa dumneavoastră, dacă art.98 l-aţi tranşat prin vot şi noi ne-am supus majorităţii, urmând să uzităm de căile legale, spre a vedea dacă am avut sau nu dreptate, în ceea ce priveşte art.97, domnule preşedinte, şi aici lucrurile nu sunt clare. Din punctul nostru de vedere sunt foarte clare. Dar în modul cum dumneavoastră interpretaţi, nu ne convine.

Art.97, primul alineat: "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente" - deci nu spune cine, cum le-a făcut - "deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere" - ceea ce este normal şi firesc. Suntem un for de dezbatere şi n-am venit să facem aici playback. "De asemenea, poate lua cuvântul reprezentantul Guvernului" - de acord - "sau al iniţiatorului", deci cel care a propus amendamentul, "şi raportorul comisiei sesizate în fond". Deci, iată trei actori, în afară de deputat. Deci, este clar că în structura acestui text s-a făcut distincţie între iniţiatorul amendamentului şi respectiv deputat.

Şi acum vine alin.2: "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text" - fără să spună la textul pe care l-a propus sau pe textul ... - "ce urmează a fi supus votului Camerei Deputaţilor are de regulă durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi o altă durată a intervenţiei".

Deci, alin.2 îl interpretez că luarea de cuvânt a unui deputat - şi eu sunt un deputat, ca şi domnul deputat Hrebenciuc, ca şi domnul deputat Bolcaş şi aşa mai departe - poate să spună punctul de vedere asupra unui text. La înscrierea la cuvânt, cum a ţinut neapărat să se precizeze plenul - şi noi ne supunem plenului -, deci, "La înscrierea pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege, propunere, act ... şi aşa mai departe ...., deputaţii vor preciza dacă sunt contra amendamentului sau prevederii textului supus dezbaterii".

concluzionez: conform noului regulament, orice articol sau alineat al unui articol, care are un amendament, se supune dezbaterii. Cel care nu are amendament şi nu sunt obiecţiuni, nici nu se mai supune la vot, se consideră direct trecut.

Deci, orice amendament sau subamendament care contrapune unui text iniţial se supune dezbaterii. La dezbatere are dreptul, conform Constituţiei, să participe un deputat. Acest deputat are dreptul la 5 minute.

Domnule preşedinte, dacă noi am înţeles bine, urmează ca la articolele care sunt amendate de comisie, faţă de textul iniţial al Senatului, orice deputat are voie să-şi precizeze poziţia pro sau contra unuia dintre cele două texte puse în discuţie. Vă rog să ne permiteţi să ne exercităm acest drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, eu v-aş ruga să vă reamintiţi cum s-au desfăşurat lucrările până acum şi să observaţi că la toate textele unde au fost amendamente am întrebat dacă există obiecţii. Deci, din acest punct de vedere, am respectat cu stricteţe regulamentul.

În al doilea rând, vă rog să observaţi că în ceea ce priveşte dezbaterea amendamentului există două texte: 97 şi 98. Deci, dumneavoastră, la 97 luaţi cuvântul dacă aveţi obiecţii împotriva amendamentelor care sunt, iar la 98 luaţi cuvântul numai dacă aţi avut amendamente respinse. Dacă dumneavoastră le-aţi avut.

Cu aceste precizări pe care vă rog să le verificaţi cu rigoarea care vă caracterizează din regulament, vă rog să-mi permiteţi să trec la vot.

(Rumoare în Grupul parlamentar al PRM)

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog, o problemă de procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor deputaţi de la PRM, vă rog insistent să ne referim la faptul că în discuţiile pe care le avem şi în consultări şi în grup, este de o minimă morală să ne ţinem şi de cuvânt.

Când v-am zis că este exagerat să cereţi cuvântul pentru probleme de procedură câte 5 de la un grup ...

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Fiecare are alte probleme! Cu privire la procedura de vot!

Domnul Valer Dorneanu:

La procedură, domnule deputat, nu la procedură de vot! La procedură, în general.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Îngăduiţi-mi ca în nume personal, şi nu în numele comisiei, să supun atenţiei colegilor mei un amendament ce vizează îmbunătăţirea acestui text, sub aspectul unei mai mari precizii în ceea ce priveşte conţinutul.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

În nume personal, domnule coleg!

Domnul Ioan Oltean:

Am spus că în nume personal, domnule coleg! Am spus că în nume personal.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să nu mai discutaţi între dumneavoastră şi nu din sală.

Domnul Ioan Oltean:

Mă iertaţi, domnule preşedinte.

Şi am să dau citire textului unde vreau să aduc amendamentul de îmbunătăţire: "În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale ...." şi se trece mai departe, se spune cu procentul de 20%. Este clar că textul se referă la o singură minoritate. Deci, pentru a putea folosi limba maternă în relaţiile cu autorităţile publice locale, se are în vedere ca o singură minoritate să îndeplinească acest procent de 20%. Or, din textul respectiv, reiese că ...... sau poate fi interpretat că toate minorităţile la un loc, dintr-o localitate, trebuie să îndeplinească procentul de 20%.

Pentru a evita o asemenea interpretare, domnule preşedinte, eu aş supune atenţiei un amendament care trece la singular substantivul, şi anume: "În unităţile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţin unei minorităţi naţionale..." şi textul curge nemodificat în continuare.

În felul acesta, în opinia mea nu mai există nici un fel de problemă în ce priveşte interpretarea corectă a textului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vorbiţi în numele comisiei? În numele dumneavoastră personal, da? La acest amendament de redactare. Poftiţi.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Să mă scuze colegul, domnul Olteanu, aş fi de acord cu ce a spus dânsul, dacă nu am citi mai departe fraza, fiindcă fraza spune aşa: "vor asigura folosirea în raporturile cu acestea şi a limbii materne". Deci, dacă s-ar înţelege mai multe minorităţi, ar spune "a limbilor materne", dar aici se spune clar: "a limbii materne". Păi, dacă sunt trei minorităţi, atunci, ce facem? "a limbilor materne" s-ar fi spus aşa. Eu cred că, dacă citim fraza în continuare "a limbii materne", se înţelege că de fapt fiecare minoritate trebuie să depăşească 20%.

Zic să mergem totuşi pe articolul Senatului, fiindcă altfel ar fi la plural, nu? logic, "a limbilor materne ale acelor naţionalităţi cumulate"; dar se spune "a limbii materne". Deci, fiecare naţionalitate trebuie să depăşească 20%.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Ce problemă aveţi, domnule deputat?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Ca membru în comisie, pe propunerea făcută.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, propun sistarea discuţiilor, pentru că se abuzează în mod nepermis de dreptul de luare de cuvânt.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, în timp ce veneaţi dumneavoastră încoace, eu am propus sistarea discuţiilor şi nu v-am dat cuvântul. Deci, supun întâi la vot această propunere.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Atunci, îmi permiteţi o chestiune de procedură, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Tocmai mai înainte v-am explicat cum am convenit în problema problemelor de procedură.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Pe chestiune de procedură de vot.

Domnul Valer Dorneanu:

N-am ajuns la vot. Când ajungem la vot, atunci ...

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Atunci daţi-mi voie să intervin pe tema propunerii făcute de către un membru al comisiei din care şi eu fac parte. Cer acest drept.

Mai ales că amendamentul propus este un amendament de fond şi care încurcă conceptele.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este deloc de fond. Este un amendament de redactare. Vă rog eu frumos să ne permiteţi să continuăm lucrările.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Deci, domnule preşedinte, avem cuvântul, sau nu?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Nu este corect! Şi eu v-am cerut cuvântul!

Domnul Valer Dorneanu:

Am supus la vot sistarea discuţiilor.

Vă rog, cine este pentru? 116 voturi pentru.

Împotrivă?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Vă rog, daţi-mi voie să fac o propunere, în calitate de membru al comisiei!

Domnul Valer Dorneanu:

Am propus şi vă rog eu frumos să nu interveniţi în timpul numărării votului!

Cine este împotrivă? 38 de voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Deci, cu 116 voturi pentru, 38 împotrivă şi 5 abţineri, s-au sistat discuţiile.

Potrivit regulamentului, se supun întâi la vot propunerile ...

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog, o problemă de procedură de vot!

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră chiar n-aţi fost atent la ce am discutat aici, stimate domnule deputat?

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Am fost atent şi vă solicit să-mi daţi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, s-au sistat discuţiile.

(Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar PRM; domnul deputat Adrian Moisoiu insistă să i se dea cuvântul.)

Domnilor chestori, vă rog eu frumos, explicaţi-i domnului deputat problema regulamentară.

Deci, potrivit regulamentului, se supun întâi la vot propunerile de eliminare.

Supun la vot propunerea comisiei, de eliminare a textului.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule preşedinte,

Oricare parlamentar poate să ceară cuvântul cu privire la procedura de vot! Poate să propună vot cu bile, vot secret, sau cu bolovani!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt deputatul de Mureş, Adrian Moisoiu.

Prin ceea ce se petrece astăzi aici nu se defineşte nici eficienţa activităţii Parlamentului, nici obstrucţionarea procesului... ci încălcarea Constituţiei ...

Domnul Valer Dorneanu:

Acestea nu sunt reflecţii de procedură, ci sunt consideraţii politice. Deci vă rog să propuneţi o procedură de vot.

Domnul Adrian Moisoiu:

Trebuie să explic, domnule preşedinte, că la art.13 se spune în Constituţie: în România, limba oficială este limba română. Şi, prin acest blestemat art.17, practic, se introduce o a doua limbă oficială în anumite judeţe, românii fiind izgoniţi chiar şi de acolo unde ei sunt majoritari. Ca, de exemplu judeţul Mureş, fiindcă cine nu cunoaşte o a doua limbă... (În acest moment, este întrerupt microfonul.) ... adică limba maghiară, nu va avea acces la ocuparea unor funcţii publice.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, vă reamintesc un lucru elementar. Luările de cuvânt se fac la obiect şi potrivit cererii. Dumneavoastră aţi propus o procedură de vot, nu consideraţii politice, propuneţi modalitatea de vot.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bun. Dacă nu mi-aţi permis până aici, am să intru direct în final.

Solicit să admiteţi ca acest articol şi această lege să se voteze cu vot prin apel nominal, conform art.109, fiecare deputat răspunzând clar: pentru sau contra.

În acest fel se va respecta art.31 din Constituţie: dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit şi, pe de altă parte, mijloacele de informare în masă să poată asigura o informare corectă a opiniei publice. Fiindcă, potrivit art.66... (În acest moment, din nou este întrerupt microfonul.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aţi propus procedura de vot. Lăsaţi-mă s-o supun la vot. Iarăşi treceţi în afara obiectului. repet: avem o oră de declaraţii politice. Avem dezbateri politice la începutul legii. Acum aţi propus ... (Vociferări.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Deci, deocamdată, aţi putut propune procedura de vot la acest articol, şi nu pe finalul legii. Încă de acum vă dau dreptul să propuneţi la finalul legii procedura de vot.

Deocamdată, supun plenului votul nominal asupra votării art.17.

Cine este pentru?

(Rumoare, comentarii în Grupul parlamentar PRM)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Este clar! Se ascunde fiecare, de ce să-l vadă lumea că votează aşa?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, după vot, o să vă dau cuvântul aici, dacă doriţi să ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce folos? Dumneavoastră rămâneţi în istorie, nu noi!

Domnul Valer Dorneanu:

45 de voturi pentru vot nominal.

Împotrivă?

(Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar PRM)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să vă schimbaţi numele de la PDSR la PNDSR.

(Rumoare)

Domnul Valer Dorneanu:

121 de voturi contra.

Abţineri? 2 abţineri.

Trecem la vot obişnuit. În consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de eliminare a textului.

Cine este pentru? Deci, sunt 44 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, cu 120 de voturi împotriva eliminării şi 44 pentru, a rămas textul propus de Senat.

La acest text s-a făcut un amendament în sensul de a se trece "minorităţii naţionale"; nu "minorităţilor naţionale". Aţi primit explicaţia din partea reprezentantului Guvernului şi a domnului deputat Bara.

Cine este pentru acest amendament? Al domnului deputat Oltean? Câţi sunt pentru?

Împotrivă?

Deci, este evident, cu o largă majoritate a fost înlăturat acest amendament.

Supun, în consecinţă, textul art.17, în formularea Senatului.

Cine este pentru? 115 voturi pentru.

Împotrivă? Deci, împotriva textului de la art.17, în formularea Senatului? 48 voturi contra.

Abţineri?

Deci, cu 115 voturi pentru, 48 contra şi 11 abţineri, art.17 a fost votat în formularea de la Senat.

La pct.23, referitor la art.18, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Textul a fost votat în unanimitate.

Domnul Radu-Liviu Bara (din sală):

La art.18, nu o luaţi pe alineate?

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

La alin.2, 3, 4, 5 sunt obiecţiuni?

Poftiţi. Aveţi un amendament respins. Poftiţi.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La alin.5 de la art.18, vreau să precizez că din Carta Europeană a Autonomiei Locale, care se referă la protecţia limitelor teritoriale ale colectivităţilor locale, pentru orice modificare a limitelor locale implicate, trebuie să fie consultate în prealabil colectivităţile prin referendum.

Prin analogie, nu se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, fără consultarea populaţiei. De aceea, am propus introducerea sintagmei "la propunerea a cel puţin 50% din electorat", care înseamnă, de fapt, prin referendum.

Deci, articolul, având în vedere că am depus şi un amendament de formă înainte la comisie, eu aş propune ca art.18, alin.5 să aibă următoarea formă: "În municipii se pot crea, în urma unui referendum legal organizat, subdiviziuni administrativ-teritoriale, a căror delimitare şi organizare se fac potrivit legii".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Comisia şi iniţiatorul, dacă au observaţii?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Noi considerăm că amendamentul nu se impune. Este clar că orice fel de modificare a limitelor teritoriale se face potrivit legii. Este, de altfel, la comisie, pregătită deja o lege care vizează acest lucru şi reţeaua de localităţi unde se va stabili în concret modalităţile prin care se procedează la modificarea limitelor teritoriale.

De aceea, noi susţinem menţinerea alin.5 în forma în care este prezentat în raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi să adăugaţi ceva? Poftiţi. Reprezentantul Guvernului.

Domnul Ionel Fleşariu:

Da. Vreau să completez doar faptul că prin constituirea subdiviziunilor administrativ-teritoriale nu se constituie unităţi administrativ-teritoriale noi, iar subdiviziunile nu au personalitate juridică. Spre deosebire de unităţile administrativ-teritoriale care au personalitate juridică, subdiviziunile nu au personalitate juridică. Deci, nu este necesar să se facă prin referendum această împărţeală.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Simedru Dan, care sună aşa: "În municipii se pot crea, în urma unui referendum legal organizat, subdiviziuni administrativ- teritoriale a căror delimitare şi organizare se fac potrivit legii".

Cine este pentru acest amendament? 8 voturi pentru.

Voturi împotriva amendamentului domnului Dan Simedru. Da, este clar. Amendamentul domnului Simedru a fost respins cu mare majoritate. La celelalte amendamente mai sunt observaţii? supun votului art.18, în ansamblu.

Cine este pentru? 109 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

Cu 109 voturi pentru, 41 contra şi 9 abţineri, art.18 a fost votat în ansamblu.

Art.19, nr.crt.24. Întreb comisia dacă acest articol ar deveni art.19, cum propuneţi dumneavoastră, sau votăm art.19 în formularea Senatului. Sunt obiecţii la art.19 în formula... de fapt aici nu se mai pot face amendamente pentru că nu sunt.

De redactare, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Chiar dacă glumeşte prietenul nostru domnul Hrebenciuc ar trebui textul să arate totuşi româneşte. "Delimitarea comunelor" nu se poate face, comuna însemnând "teritoriu plus populaţie". Ceea ce se delimitează, se delimintează perimetrele, deci corect art.19 ar trebui să înceapă aşa: "Delimitarea perimetrelor, comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii". Textul curge, dar dacă vedeţi prima propoziţie se referă la perimetre şi a doua propoziţie continuă aceeaşi idee, aceeaşi ipoteză a modificării limitelor teritoriale, nu la modificarea comunelor. De aceea, solicităm introducerea între cuvintele "delimitare" şi "comunelor" cuvândul "perimetrelor".

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule coleg Moiş, aţi intrat într-o zonă destul de periculoasă, când aţi zis "perimetrele". Acum, vă întreb pe dumneavoastră: care perimetre? construibile, intravilanul, extravilanul? Nu. Deci nu putem pune "perimetre" pentru că perimetre este zona... perimetrul zonei construite, perimetrul zonei verzi, deci ţinând cont de continuarea frazei eu zic că nu are rost să ne complicăm. Părerea mea asta e. Deci spune aşa: "Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege." Deci "limitele teritoriale". Fiindcă dacă spun clar "perimetrul" s-ar putea totuşi eu să cred perimetrul construibil, perimetrul comunei, deci părerea mea să rămânem aşa cum am hotărât în comisie, fiindcă ne complicăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului?

Domnul Ionel Fleşariu:

Şi în opinia mea, precizarea nu este strict necesară, dar nici nu strică, aşa că aş fi de acord ca între "delimitarea şi comunelor" să se adauge cuvântul "teritorială" şi în felul acesta concordă şi cu fraza ulterioară.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Tot pe teritorial, nu. Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot în sensul îmbunătăţirii frazării aş propune ca să tăiem cuvântul "prealabilă" şi să zicem "consultarea prin referendum a cetăţenilor din unităţile..." şi textul curge. Deci cele două cuvinte "prin referendum" să fie puse în locul cuvântului "prealabilă". Şi în rest să se păstreze aşa, de acord cu propunerea anterioară.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt observaţii? Poftiţi! tot redacţional?

Domnul Petre Moldovan:

Fiindcă tot veni vorba de limba română, domnule Moiş, dacă introducem între "delimitarea" şi "comunelor" "perimetrelor". Cum sună fraza a doua: "Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora..." Ale cui? Ale perimetrelor? Păi, de ce? Înseamnă că trebuie corectată şi propoziţia din fraza a doua.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă referiţi şi la "prealabilă" şi la ... Nu, nu... spun comisiei. Şi la eliminara sintagmei "ale acestora".

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obligatoriu să existe în text "consultarea prealabilă". E obligatoriu, pentru că altfel s-ar putea să fac referendumul când legea este deja la Parlament şi ce rost are să-l mai fac. Deci normal, înainte de a ajunge şi de a promulga, de a ajunge la Parlament o să fac un referendum în prealabil, obligatoriu. Păi, altfel, vă daţi seama că ajunge legea la Parlament şi eu fac pe urmă referendum? Deci eu zic să rămână exact aşa cum e propusă de comisie. Deci un "referendum în prealabil". Obligatoriu. Cred că sunteţi de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, referiţi-vă şi la celălalt amendament, cu eliminarea sintagmei "ale acestora" , după "limitele teritoriale".

Domnul Radu Liviu Bara:

La "delimitarea comunelor", deci domnule Moiş, am înţeles că aţi spus "perimetrul", pe urmă a apărut "delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor şi judeţelor, stabileşte prin lege". Orice... dacă şi dânsul este de acord în loc de perimetru să zică "teritorială" eu cred că nu este nici o problemă. Deci putem fi de acord.

Iar la propunerea făcută de către domnul coleg, cu eliminarea "ale acestora", părerea mea este că să rămână, "ale acestora", ale cui, a comunelor, oraşelor...

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Domnule deputat, vă rog să vă precizaţi numele pentru stenogramă.

Domnul Damian Brudaşca:

Sunt Damian Brudaşca, deputat de Cluj.

aş vrea să precizez că constatăm absenţa unui ligvist în comisia care a redactat aceste documente. Aş propune următoarea precizare: "stabilirea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prin referendum a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, potrivit legii".

Domnul Valer Dorneanu:

Văd că aţi redactat un amendament scris, nu-l lăsaţi?

Domnul Damian Brudaşca:

Imediat îl prezint scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Primul amendament redacţional a fost formulat de domnul deputat Vasile Moiş care propune "delimitarea teritorială a comunelor." Nu am înţeles ce intervenţie.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Renunţ la amendament în favoarea corecturii care s-a făcut, "delimitare teritorială".

Domnul Valer Dorneanu:

Al doilea amendament a fost înlocuirea, adică eliminarea termenului "prealabilă" după "consultarea cetăţenilor".

Cine este pentru acest amendament? Număraţi voturile pentru. Sunt 30 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 107 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Cu 107 voturi împotrivă, 30 pentru şi 6 abţineri, amendamentul domnului deputat pentru eliminarea termenului "prealabilă" a fost eliminat.

S-a mai propus eliminarea sintagmei "ale acestora", după "limitele teritoriale".

Cine este pentru acest amendament? Un vot al autorului. Înseamnă că s-a retras amendamentul. Cu precizarea că din partea comisiei s-a propus textul de "limitarea teritorială a comunelor", supun votului dumneavoastră textul art.19 în această formulare.

Cine este pentru? Cu 143 de voturi pentru şi 5 abţineri, art.19 a fost votat.

La pct.25 cu privire la art. 20, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni, a fost votat în unanimitate.

La pct.26 vă reamintesc că în ceea ce priveşte textul nou de la art.20¹, acesta a fost votat la art.17, încât votul devine fără obiect.

Supun votului dumneavoastră Secţiunea I a legii, în ansamblu.

Cine este pentru? 119 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 43 de voturi împdotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci cu 119 voturi pentru, 43 contra şi 4 abţineri, Secţiunea I a fost votată.

Trecem la Secţiunea a 2-a, "Autorităţile administraţiei publice locale".

Cine este pentru această formulare? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, titlul Secţiunii a 2-a a fost votat.

La art.21 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. A fost votat în unanimitate.

La art.22. Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră. prin consecinţă, art.22 a fost votat în formularea comisiei, în unanimitate.

La art.23. Nu sunt obiecţiuni. Se socoteşte adoptat în unanimitate, în varianta comisiei.

Art.24 de la pct.29. dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

A fost votat în unanimitate, în varianta comisiei.

La alin.2, nu sunt obiecţiuni, inclusiv cu alin.2¹, text nou. A fost votat în unanimitate art.24 în întregime.

La pct.31, art.25. Nu sunt obiecţiuni. A fost votat în varianta comisiei.

La art.26. Nu sunt obiecţiuni. A fost votat în varianta comisiei.

Art.26, da? Poftiţi, domnule Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi am avut un amendament respins la acest articol, la alin.2. Amendamentul a fost depus în numele grupului nostru parlamentar, de fostul lider al grupului nostru, domnul Iuliu Furo, şi a propus la acest amendament înlocuirea sintagmei de "servicii publice deconcentrate". Sintagma "serviciile publice descentralizate" şi aveţi în col.3 toată argumentaţia respectivă, termenul de "concentrat" înseamnă ceva, "descentralizarea", cu totul altceva. De aceea, noi insistăm pe propunerea noastră, "servicii publice descentralizate", fiindcă în teritoriu pe un anumit judeţ, pe o anumită comună se poate face concentrarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentantul Guvernului să precizeze poziţia faţă de acest amendament. O clipă, vă ascult, da.

Domnul deputat Raduly, o problemă de procedură.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de pauza de masă, onorata Cameră a votat o propunere de interpretare a regulamentului cu privire la această problemă. Această propunere de interpretare suna după cum urmează: amendamentele depuse în nume personal pot fi susţinute de acei colegi care au fost realeşi. Per a contrario, colegii care n-au fost realeşi nu îşi pot susţine amendamentele. Am stabilit foarte clar că altcineva nu poate susţine amendamentul în numele altuia.

Vă rog, domnule preşedinte, să constataţi că în economia amendamentelor respinse este un singur amendament respins, în numele Grupului parlamentar al PRM. Şi atât. Toate celelalte amendamente au fost depuse în nume personal de către domnul deputat Leonăchescu, de către domnul fost deputat, fost lider al grupului, domnul Iuliu Furo etc. şi, drept urmare, ceea ce a ridicat domnul Leonăchescu este fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Se spune că turcii ridicau haraciul, românii plângeau şi aşa mai departe. La un moment dat au început să râdă şi atunci, sultanul a spus: nu mai are nici un sens ridicaţi haraciul că nu mai aveţi ce să le luaţi. Aşa că şi noi ne putem permite acum să râdem.

Dacă am ajuns până acolo, ca urmare a înţelegerii noastre politice cu UDMR-ul, să ştie UDMR-ul cum am depus noi amendamente. Deci liderul grupului nostru parlamentar, Iuliu Furo, am vorbit acum cu domnia-sa la telefon, le-a depus în numele grupului, există cu semnătură şi toate celelalte la comisie. Sunt două variante: ori trecem peste acestea şi căutăm la comisie înregistrările respective, ori trebuie să înţelegem că atunci când liderul grupului le-a depus sub semnătură proprie, când ele au fost dezbătute în grup şi au fost înaintate, sunt ale grupului. Eu zic că există o limită. Opriţi-vă, stimaţi colegi, sunt amendamentele grupului. Ajunge. Dacă nici asta nu-i mai daţi, plecăm şi vă lăsăm cu cei care vor fi prietenii dumneavoastră de mâine. Nu de astăzi. Deci, vă rog, clar, sunt amendamentele grupului care a fost, grupul este, nu numai că este, dar s-a şi multiplicat. Dacă nu vă opriţi, s-ar putea ca în 2004 să ocupăm toată sala! (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cred că are loc o mică neînţelegere, pentru că amendamentul care a fost propus este un amendament de redactare şi astfel că rămâne discuţia noastră fără obiect.

Vă rog să vă uitaţi la propunere şi să vă spuneţi punctul de vedere, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Îngăduiţi-mi mai întâi să fac o precizare, pentru a fi cât se poate de corecţi. Amendamentul care face obiectul dezbaterii a fost făcut în numele grupului. În text apare numele deputatului care l-a făcut, dar atunci când au fost depuse la comisie sau depuse în numele grupului, drept consecinţă, ele pot fi discutate.

Amendamentul în sine este corect, pentru că el nu vine decât să pună acest text în legătură cu... sau în corelaţie perfectă cu prevederile art.122 alin.2 din Constituţie, unde se vorbeşte de serviciile publice descentralizate ale ministerelor. Deşi termenul folosit în acest context este un termen corect. Dar punerea de acord cu prevederile constituţionale mi se pare absolut obligatoriu.

De aceea, comisia îşi însuşeşte acest amendament şi roagă plenul Camerei să voteze pentru. (Aplauze din partea sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului.

Domnul Ionel Fleşariu:

Într-adevăr, art. 122 din Constituţie, alin.2 defineşte aceste servicii publice ca fiind "descentralizate" şi nu "deconcentrate". Ca atare, noi nu ne putem abate de la Constituţie şi trebuie să folosim noţiunea de "descentralizate". Suntem de acord cu modificarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de redactare, înlocuirea cuvântului "deconcentrate" cu "descentralizate".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat acest amendament de redactare.

Cine este pentru art.26 în redactarea rezultată?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat.

La art.27 nu sunt obiecţiuni, se consideră votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capitolul I şi Secţiunea a 2-a în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate s-a votat. Capitolul I şi Secţiunea a 2-a .

Trecem întâi la vot Titlul Capitolului II - "Consiliile locale". Obiecţiuni sunt? Nu sunt. Unanimitate.

Titlul Secţiunii 1 - "Constituirea consiliilor locale". Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

A fost votat în unanimitate.

Art.28. Obiecţiuni? Nu sunt. Unanimitate.

Art.29.

Doamna deputat Muscă.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Am un amendament şi-l susţin.

La art.29, în amendamentul pe care l-am înscris era o singură chestiune, de aceea nu mai citesc tot amendamentul, era o propunere, de 5 consilieri în loc de 7. Nu ţin cu tot dinadinsul să fie 5 în loc de 7, am înţeles de la toţi colegii mei că e preferabil 7, ca să nu se formeze coterii în interiorul consiliului. Dar, doresc foarte mult ca motivarea respingerii să fie totuşi una serioasă. Nu se poate ca la motivarea respingerii să scrie acolo "numărul de 5 consilieri este extrem de mic". atunci, la unul sau doi consilieri, cum ar fi fost? Şi, nu-i suficient. în continuare, se spune el face, deci acest număr extrem de mic, el face "consiliul nelucrativ". Atenţie, "nelucrativ". poate nu este funcţional în situaţia asta, dar nu cred că e mai lucrativ sau mai puţin lucrativ în funcţie de numărul de consilieri. Salariul este acelaşi, nu? sau indemnizaţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat, înţeleg că a fost o mică formă de protest împotriva motivării? Că nu avem ce să propunem la vot.

Nefiind obiecţiuni la alin.1 al art.29, îl socotim aprobat în unanimitate.

La alin.2 nu sunt obiecţiuni. A fost aprobat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.29, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, art.29 a fost votat în varianta comisiei.

Art.30. Nu sunt obiecţiuni. Cine? Să vină domnul Naidin aici să-şi susţină amendamentul.

dacă nu-l susţine, supun votului dumneavoastră art.30.... Vă rog, domnul deptuat Cârstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Eu, ca fost preşedinte al acestei comisii, ştiu că domnul Naidin are un amendament pe care noi l-am respins din greşeală. Pentru că el cerea acolo ca funcţia de consilier să nu fie compatibilă cu cea a reprezentanţilor în consiliul de administraţie al societăţilor comerciale cu capital unic, al primăriei. Şi mi se pare că pe lângă funcţia de conducător al regiei sau societăţii comerciale este bine să trecem şi pe cea de membru al consiliului de administraţie. Şi de aceea am insistat, pentru că trebuie să îndreptăm o greşeală şi cred că trebuie să fim de acord cu acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Fiţi de acord, totuşi, că domnul deputat Naidin este un actual deputat şi că din moment ce nu s-a prezentat să-şi susţină amendamentul, nu-l putem pune la vot din moment ce a fost retras.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră art.30, aşa cum l-a propus comisia.

Cine este pentru?

Repet: cine este pentru art.30 în propunerea comisiei.

119 voturi pentru.

Împotriva art.30? 47 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 119 voturi pentru şi 47 împotrivă, art.30 a fost adoptat în formularea propusă de către comisie.

Art.31. Domnul deputat Vasile Moiş.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Acest art.31 a fost amendat în trei puncte de către comisie. Nu ştiu dacă supuneţi discuţiei fiecare amendament în parte sau toate trei.

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneţi la care vă referiţi.

Domnul Vasile Moiş:

La toate trei am observaţii. La alin.2 consider că textul Senatului este mai corect decât textul propus de către comisie pentru un motiv foarte simplu: normele de procedură sunt norme de strictă interpretare.

Prin urmare, din această perspectivă, formularea Senatului este acoperitoare. Nu se poate scoate cine convoacă şedinţa. Este vorba de art.31 alin.2. Trebuie să rămână precizarea din textul Senatului că prefectul este cel care convoacă de fiecare dată. Fiind vorba de o normă de procedură. Pentru aceleaşi considerente, şi alin.3 consider că trebuie păstrat în varianta Senatului.

În ceea ce priveşte alin.5 aici este o chestiune de redactare, dar aş reveni la alin.4 unde este o chestiune de principiu. Dacă dumneavoastră doriţi să se apeleze la un singur grad de jurisdicţie în situaţia atacării în contenciosul administrativ a actelor administrative, cel puţin să fiţi în cunoştinţă de cauză şi să luaţi o astfel de decizie politică. Pentru că, potrivit art.21 şi 48 din Constituţie, este garantat accesul cetăţenilor la justiţie, pe de o parte, iar pe de altă parte, aceste texte prevăd în mod expres posibilitatea celui vătămat în drepturile sale printr-un act administrativ să se adreseze justiţiei.

Acum, dacă dorim justiţia să se facă într-un singur grad de jurisdicţie, atunci păstrăm alin.4 aşa cum este formulat, dar după părerea noastră, a Grupului Partidului România Mare, nu putem limita accesul la justiţie al celor ce doresc să atace actele administrative numai la un singur grad de jurisdicţie. Există riscul ca acel judecător să poată fi influenţat şi să dea o hotărâre în conformitate cu actul administrativ atacat fără să existe nici o posibilitate de cenzurare a lui în perspectivă de către instanţa de apel şi instanţa de recurs.

De aceea, după părerea noastră, a Grupului parlamentar al Partidului România Mare, trebuie să desfiinţăm îngrădirea accesului la justiţie într-un singur grad de jurisdicţie şi să lăsăm norma generală să acţioneze şi în acest domeniu, respectiv, cel ce atacă un act administrativ să beneficieze de toate cele trei grade jurisdicţie; numai aşa se poate garanta realizarea justiţiei şi în acest domeniu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, n-am înţeles ce propuneţi. La alin.4...

Domnul Vasile Moiş:

Da, domnule preşedinte, aveţi dreptate. Vă cer iertare.

La alin.4, eliminarea ultimei propoziţii: "Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă". Şi atunci înseamnă că se aplică regula generală, cu cele trei grade de jurisdicţie. Deci, la alin.4 dacă eliminăm ultima propoziţie, "Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă", înseamnă că nu hotărârea instanţei de fond este definitivă şi irevocabilă ci hotărârea instanţei de apel este definitivă iar irevocabilă devine hotărârea instanţei de recurs. Prin această eliminare intrăm în normalitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi avut un amendament respins? În sensul ăsta?

Domnul Vasile Moiş:

Nu. La amendamentele propuse de comisie, pe marginea amendamentelor...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Dumneavoastră aţi avut un amendament de fond respins la acest alineat? N-aţi avut.

Comisia, vă rog să vă pronunţaţi dacă a existat un amendament respins pe această chestiune.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

În primul rând, la acest articol, noi nu am avut în cadrul comisiei propuneri de amendamente care să fie respinse.

La alin.2, noi considerăm că prin precizarea făcută la sfârşitul alineatului - "în aceleaşi condiţii" - textul este acoperitor şi înlătură repetarea stânjenitoare a expresiei "în convocarea prefectului". De aceea, noi credem că menţinerea acestui text se impune cu necesitate.

Referitor la eliminarea alin.4.

Domnule preşedinte, este o practică ca în materia electorală pentru celeritate să se folosească un singur grad de jurisdicţie, pentru că altfel închipuiţi-vă durata proceselor ar fi atât de mare încât există riscul ca de la un mandat la altul să nu putem să constituim consiliile locale, să nu putem să alegem noii consilieri.

De aceea, ca o sancţiune, practica este cea care este precizată în articolul respectiv şi de aceea, vă rog, domnule preşedinte şi domnilor colegi, să votaţi alineatul aşa cum este precizat şi este adoptat de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă la alt alineat, am notat aici că reprezentantul Guvernului doreşte să intervină la alin.5. Altcineva?

Poftiţi, domnule Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Referitor la alin.1 şi la faptul că această convocare se face de către prefect, lucrurile mi se par clare la alin.2. Pentru că la alin.1 se spune clar: convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de prefect. Deci, toate convocările ulterioare şi a doua şi a treia, dacă este necesar, toate se fac de către prefect şi nu trebuia să se repete de fiecare dată în text faptul că această convocare o face prefectul.

În ceea ce priveşte alin.5, domnule preşedinte, aş vrea să vă anunţ că suntem de acord cu textul aprobat de Senat întrucât el este mai larg decât textul aprobat de comisie. Vă rog să observaţi că printre cauzele care duc la motivarea absenţelor de la şedinţa de constituire, Senatul este niţel mai larg incluzând inclusiv deplasările în străinătate în misiuni oficiale. Şi este logic ca atunci când consilierul ales este plecat în străinătate în misiune oficială, el să fie motivat de la şedinţa de constituire tocmai pentru a se putea constitui consiliul şi să nu ducem la amânări repetate pentru că, Consiliul de-aia l-am ales să lucreze şi să-şi intre în funcţiune cât se poate de repede.

Deci, sunt de acord cu păstrarea textului alin.5 în redactarea dată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La alin.2 al art.31, domnul deputat Moiş n-a făcut un amendament ci şi-a exprimat sprijinul pentru formularea de la Senat. În consecinţă, considerând aceasta ca o obiecţiune, eu supun votului formularea comisiei.

Cine este pentru? 124 voturi pentru.

Împotrivă? 44 voturi contra.

Abţineri?

Cu 124 voturi pentru, 44 contra şi o abţinere, alin.2 a fost votat în formularea comisiei.

La alin.3 nu s-au făcut obiecţiuni. Îl considerăm adoptat în varianta comisiei.

La alin.4, domnul deputat Moiş a propus eliminarea propoziţiei finale "Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă." Aţi ascultat explicaţiile comisiei; fiind o propunere de eliminare, o supun la vot.

Cine este pentru amendamentul domnului Moiş? 46 de voturi.

Împotrivă? 112 voturi.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul alin.4.

Cine este pentru? 119 voturi.

Împotrivă? 26 voturi.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 119 voturi pentru, 26 împotrivă şi 4 abţineri, alin.4 a fost votat în formularea Senatului.

La alin.5, aţi reţinut...aştept punctul de vedere al comisiei la propunerea făcută de Guvern.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, textul Senatului, într-adevăr, oferă o gamă mai largă de motivaţie pentru un consilier în ce priveşte absenţa de la şedinţe. Comisia îşi însuşeşte propunerea reprezentantului Guvernului şi vă rugăm să supuneţi votului alin.5 în formula votată de către Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră alin.5 în varianta Senatului.

Cine este pentru?

Votând şi o parte din Partidul România Mare este evident că a fost votată cu mare majoritate varianta Senatului.

Supun votului dumneavoastră art.31 în ansamblu.

Cine este pentru? 124 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 124 voturi pentru, 20 împotrivă şi 4 abţineri, art.31 a fost votat.

La art.32 nu sunt abţineri, votat în unanimitate.

La art.33, nu sunt abţineri. A fost votat în unanimitate.

La art.34, reprezentantul Guvernului...la art.34, pct.40.

Domnul Ionel Fleşariu:

La art.34 avem o singură problemă, la textul jurământului. În toată legislaţia, textul jurământului se referă la legile ţării şi nu specifică "România". Ar fi o abatere de la toate celelalte reglementări privitoare la textul jurământului, aşa încât apreciem că este mai bun textul Senatului şi suntem de acord cu păstrarea acestuia.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia. De acord? Da.

Supun votului dumneavoastră textul art.34 în varianta Senatului.

(Domnul deputat Nicolae Leonăchescu se îndreaptă către microfon)

Ce aveţi? Redactare? Sau ce aveţi?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Unde scrie să ne întrebaţi mereu ce avem?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte,

S-a propus o modificare de fond şi suntem împotriva ei. Vă rugăm să menţineţi textul comisiei cu care noi, candidaţii şi parlamentarii Partidului România Mare, suntem de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Moiş.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Din textul pe care-l avem noi, se propune de către comisie un alin.2¹ ca fiind un text nou - jurământul să poată fi depus şi fără formulă religioasă. Acest amendament face parte tot din art.34 şi cu privire la acest aspect aş dori să-mi exprim punctul de vedere.

Potrivit Constituţiei, se garantează libertatea de credinţă. Aşadar, dacă există unii dintre consilieri care au altă religie decât religia creştină, ei nu pot fi obligaţi să depună jurământul în formula "Aşa să-mi ajute Dumnezeu!". Acesta este motivul pentru care comisia a propus alin.2, un text nou: "Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă."

V-aş propune schimbarea "formulei religioase" cu "formulă sacramentală" care este mai cuprinzătoare datorită conţinutului semantic. Specialiştii ştiu care este deosebirea între formula religioasă şi formula sacramentală. Suntem de acord cu acest amendament: "Jurământul poate fi depus şi fără formulă sacramentală."

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Îmi îngăduiţi să mă exprim fără să am garanţia că voi fi foarte precis în ceea ce am să spun. Este clar că această formulă "Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" este o formulă religioasă, este incontestabil. Deci, această expresie este foarte precisă. Dacă o înlocuim cu "formula sacramentală" mi se pare că această formulă este mai largă, mai cuprinzătoare decât "formula relgioasă" din modestele mele cunoştinţe religioase, de aceea, eu aş propune să rămână formularea pe care comisia a adoptat-o şi nu amendamentul propus de domnul deputat Moiş.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Deci, în privinţa primului alineat, supun votului dumneavoastră varianta Senatului pe care a acceptat-o şi reprezentantul Guvernului şi al comisiei.

Cine este pentru primul alineat al art.34, în varianta Senatului? Vă rog să votaţi.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Să votăm eliminarea cuvântului "România" din text, da?

Domnul Valer Dorneanu:

"...legilor ţării", aşa cum sună în toate celelalte prevederi, inclusiv în Constituţie, la jurământul preşedintelui şi al miniştrilor.

118 voturi pentru.

Împotrivă? 33.

Abţineri? O abţinere.

Cu 118 voturi pentru, 33 împotrivă şi o abţinere, varianta Senatului a art.34 a fost votată.

La alin.2 n-au fost amendamente încât se consideră adoptat în unanimitate.

În ce priveşte alin.nou introdus la pct.41, respectiv, alin.2¹, aţi ascultat explicaţia comisiei ca şi amendamentul formulat de...

Să supunem mai întâi la vot amendamentul formulat de către domnul deputat Vasile Moiş care propune înlocuirea sintagmei "formulă religioasă" cu "formulă sacramentală".

Cine este pentru?

Împotrivă? Împotriva amendamentului domnului deputat Moiş. 119.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 119 voturi împotrivă, o abţinere şi 41 voturi pentru, amendamentul domnului Moiş a fost respins.

Textul comisiei de la alin.2¹ al art.34.

Cine este pentru textul comisiei?

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă exprimaţi votul.

119 voturi pentru.

Împotrivă? 26 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 119 voturi pentru, 26 împotrivă, 4 abţineri, textul comisiei la alin.2¹ a fost votat.

Supun votului dumneavoastră art.34, în ansamblu.

Cine este pentru? 118 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 118 voturi pentru, 32 împotrivă şi 3 abţineri, art.34 a fost votat.

La art.35, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.36. Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Din conţinutul acestui articol rezultă în mod cert că este prima şedinţă şi anume, şedinţa de constituire. De aceea, finalul acestui articol pare puţin stânjenitor printr-o repetiţie a două cuvinte. Aş propune eliminarea expresiei "de constituire" pentru a-i da mai multă clarviziune textului din punct de vedere literal. "După validarea mandatelor şi depunerea jurământului de către cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului, consilierul care a condus şedinţa de constituire..." - se spune - "...declară consiliul legal constituit."

Eu propun eliminarea "de constituire". Şi atunci ar suna astfel: "Consilierul care a condus şedinţa declară consiliul legal constituit."

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Mai sunt observaţii?

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

"După validarea mandatelor şi depunerea jurământului de către cele două treimi...", deci, este clar că este vorba de şedinţa de constituire şi nicidecum de o altă şedinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră art.36 cu amendamentul pe care ni-l prezintă astăzi domnul preşedinte Oltean, de eliminare a sintagmei "de constituire".

Cine este pentru?

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 11 abţineri şi 6 voturi contra, art.36 a fost votat cu amendamentul de eliminare a sintagmei "de constituire".

La art.37, la alin.1 şi 2.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de un amendament respins, se află la pagina respectivă, prin care eu propuneam la acest alineat 1 şi în mod automat, ca logică, la alin.2 şi, respectiv, la ceea ce se introduce de către comisie, alin.2¹ şi, respectiv, art.37, ar fi vorba de eliminare. Eu cred că sesizarea de la Senat nu este cea mai fericită ca formulare. Este destul de ambiguă. Ea nu se regăseşte în legea în funcţiune, Legea nr.69 din 1991 a administraţiei publice locale (republicată) şi ar fi un gest de respect, de cooperare între autorităţile statului, adică între noi ca for legislativ şi, respectiv, autoritatea administraţiei publice locale.

Această formulă ca respectivii reprezentanţi ai autorităţii, adică consiliul local, să aleagă pe timp de un mandat de patru ani un preşedinte, nu este o formulare reuşită, ea se poate regăsi numai atunci când cealaltă autoritate - consiliul judeţean - are un preşedinte, aşa cum este şi cazul nostru, şi numai în acest mod poate fi găsită o explicaţie.

De aceea, cred că prin regulamentul de funcţionare a consiliului local, prin normele metodologice care se vor stabili la această lege se va găsi formula cea mai fericită astfel încât autoritatea locală să se organizeze şi să funcţioneze în modul cel mai eficient.

Şi, dacă vreţi, noi am votat la art. 2 faptul că dorim să responsabilizăm autoritatea administraţiei publice în actul de conducere, la art. 3, ca respectiva autoritate să găsească acea capacitate de soluţionare şi gestionare în interesul colectivităţilor locale. La fel ca şi noi, conform art. 28, aleşii locali sunt aleşi cu vot universal, direct, secret şi liber exprimat şi, în definitiv, de ce nu ar fi o şcoală pentru cei 60.000 de aleşi locali, o şcoală să înveţe ceea ce înseamnă administraţia locală şi modul cum trebuie să aplice legile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că propuneţi eliminarea şi a celor două alineate...

Domnul Petre Naidin:

În mod automat. Dacă alin. 1 este acceptat de dumneavoastră, în mod automat alin. 2 pică şi el, respectiv 2.1 şi tot articolul.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se exprime.

Domnule deputat Oltean, vă rog să precizaţi dacă vă exprimaţi în numele comisiei, deoarece văd că mai sunt şi alţii care vor să intervină.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Actuala lege în vigoare, Legea nr. 69/1991, a constatat practica conducerii şedinţelor de către un consilier, ce este ales la fiecare şedinţă.

Prin art.37, noi am stabilit ca la începutul constituirii Consiliului local să fie ales dintre consilieri un preşedinte de şedinţă care să aibă o durată mai mare, chiar până la sfârşitul mandatului. Eliminarea acestui articol, cu cele 3 alineate prevăzute duce la inexistenţa unei alte precizări în ce priveşte conducerea şedinţelor de Consiliu local, pentru că prin această lege noi abrogăm prevederile Legii nr. 69/1991 şi nu există o altă prevedere ce are în vedere cum şi cine conduce şedinţele Consiliului local.

De ce? Atâta timp cât nu există un amendament care să-l înlocuiască pe cel existent în raportul comisiei noi credem că nu se poate renunţa sub nici o formă la art. 37, în forma pe care comisia a acceptat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Domnule preşedinte, dacă-mi daţi... (Discuţii în sală)

Dacă-mi daţi voie...?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am dat cuvântul domnului deputat Bara şi nu celor din sală!

Domnul Radu-Liviu Bara:

Eu aş propune, domnule preşedinte, să discutăm pe marginea acestei propuneri şi eu cred că dacă alegem o cale de mijloc este mai bună. Adică, în ce sens? Dacă noi votăm eliminarea, deci în primul rând dacă de la început votăm un consilier să conducă şedinţele Consiliului local, părerea mea este că-l favorizăm pe acesta 4 ani de zile să fie altceva decât ceilalţi consilieri. Atunci putem să-i spunem preşedintele Consiliului local, la o adică, şi ce am făcut?!

Părerea mea este: având în vedere că noi nu putem, conform noului Regulament, acum să propunem o altă variantă, propun să fim de acord cu eliminarea, aşa cum s-a propus în amendamentul domnului Naidin, urmând ca la mediere să găsim o soluţie în aşa fel încât să respectăm, articolul care este prevăzut în lege, ca prin rotaţie, să conducă şedinţa. Mi se pare cel mai bun şi cel mai democratic.

Deci, propun eliminarea articolului, urmând ca la mediere să găsim o formulă de compromis.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Punctul de vedere al domnului deputat Bara este imposibil de acceptat. Comisia de mediere trebuie să aibă un text pe care-l mediază şi din care poate să facă, în ultimă instanţă, o a treia variantă. Eliminând art. 37 noi nu facem decât să renumerotăm articolele şi fără să oferim posibilitatea pentru comisia de mediere a medierii unui text.

Deci, este imposibil de eliminat acest articol din corpul legii. De aceea, eu vă rog, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să acceptaţi ca acest articol să rămână în formula în care l-a propus comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul un alt reprezentant al comisiei şi îl rog pe domnul deputat Cârstoiu să lase reprezentantul Guvernului să se gândească şi să asculte ce spune comisia.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Este clar că noi, prin noua lege, dacă vreţi, dorim să instituim o nouă funcţie: preşedinte de şedinţă, aşa cum, probabil, prin similitudine, este preşedintele Camerei Deputaţilor, dar preşedintele de şedinţă este un om care ţine şedinţa o dată pe lună sau două, trei şedinţe extraordinare care, să zic, se hotărăsc în decursul unei luni. Plus că acest preşedinte de şedinţă va fi ales pe timp de 4 ani de zile. El se alege la începutul mandatului. S-ar putea să nu fie un bun orator, s-ar putea să fie un om care practic este bun ca specialist şi bun ales acolo, dar totuşi nu are talentul de a conduce o şedinţă şi noi îl blocăm pe timp de 4 ani şi dacă ne uităm mai departe o să observăm că îl putem scoate din funcţie cu votul a două treimi dintre consilieri.

Pe de altă parte, instituim din nou nenorocitul de algoritm care se face tot pe criteriul politic. Or, în administraţia publică locală, în general, se face administraţie şi mai puţină politică.

De aceea, aş avea următorul amendament, articolul acesta 37, alin. 1 ar trebui să sune în felul următor: "Şedinţele Consiliului local vor fi conduse de unul din membrii săi, cu votul deschis al majorităţii membrilor aleşi", pentru că dacă-l închidem, adică îl facem cu vot secret se pierde iarăşi timp foarte preţios la începutul unei şedinţe. "Alegerea preşedintelui de şedinţă se va face în cadrul şedinţei anterioare".

Deci, în cadrul şedinţei de astăzi, la finalul şedinţei, secretarul Consiliului local anunţă consilierii că au de ales preşedintele pentru următoarea şediţă şi atunci, foarte uşor, se alege preşedintele, acesta se pregăteşte, pe timpul elaborării materialelor, pentru şedinţa următoare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Reprezentantul Guvernului, cu privire la propunerea de eliminare a tuturor celor 3 texte şi cu privire la amendamentul care v-a fost prezentat acum de domnul Dinu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Sistemul actual, Legea nr. 69 din 1991 prevede instituţia preşedintelui de şedinţă. Deci, la fiecare şedinţă se alege un preşedinte de şedinţă, pentru că o să vedem ulterior, acest preşedinte de şedinţă nu numai că conduce şedinţele, ci el semnează hotărârile, deci dă putere hotărârilor care au fost adoptate de către consiliu. Deci, are o importanţă deosebită.

La propunerea Senatului sau în textul formulat de Senat nu-i mai zice preşedinte de şedinţă, îi zice un consilier care conduce şedinţa.

În ceea ce priveşte faptul că l-am alege o dată pentru patru ani, situaţia nu este de speriat, ea este acoperită prin alin. 2, unde se prevede clar că acest consilier care conduce şedinţa poate fi schimbat din funcţie, la propunerea a unei treimi din numărul consilierilor, cu votul majorităţii celorlalţi consilieri.

Deci, eu vă propun să păstrăm textul Senatului, alin. 1 şi 2, cu singura corectură, dacă doriţi, să nu-i mai zicem "vot secret", să-i zicem "vot deschis", pentru că, într-adevăr accelerăm procedura de alegere a preşedintelui, deci să-i zicem "vot deschis", în loc de "vot secret" şi să renunţăm la alin. 3 sau la alin. 2¹, nou introdus, pentru că ipoteza din acest alineat este acoperită de alin. 2, care spune că "preşedintele ales poate fi schimbat din funcţie oricând, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor".

Deci, propun să se păstreze cele două alineate de la art. 37, votate de Senat, şi să se renunţe la alin. 3, propus de comisie, cu modificarea "vot deschis", în loc de "vot secret", la alin. 1. Atât!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Apeciez punctul de vedere al reprezentantului Guvernului în ce priveşte art. 37, alin. 1 şi 2.

În ce priveşte articolul nou formulat nu putem fi de acord cu propunera de eliminare, pentru că această nouă prevedere instituită în cadrul art. 37 este o excepţie care poate să pară de-a lungul mandatului de 4 ani al preşedintelui ales.

Aici se spune că: "În lipsa consilierului ales, în condiţiile alin. 1, respectiv 2, şedinţa Consiliului local va fi condusă de un alt consilier, ales numai pentru acea şedinţă".

Dacă acceptăm motivaţia domnului Fleşariu, ca atunci când preşedintele ales lipseşte în mod motivat, s-a îmbolnăvit peste noapte şi aplicăm prevederile alineatului, aceasta înseamnă că trebuie să alegem un nou preşedinte pe durata mandatului rămas, neexecutată până în acel moment.

Or, mi se pare nejustificată această modalitate de a alege un nou preşedinte, atâta timp cât nu există cealaltă condiţie expres prevăzută în alin. 2, de a exista cererea unei treimi din rândul consilierilor pentru schimbarea preşedintelui de şedinţă.

De aceea, vă rog, domnule preşedinte şi domnilor colegi, să menţineţi excepţia prevăzută de către comisie, prin votarea alin. 2¹.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Domnul Bara solicită o consultare de 5 minute pentru Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Articolul 134 ...

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem la art. 37!

Domnul Anghel Stanciu:

Articolul 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, modificat prin hotărârea luată vineri precizează: "Preşedintele Camerei Deputaţilor sau al unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unor probleme puse în discuţia Camerei Deputaţilor. Propunerea de încheiere a dezbaterilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi".

Domnule preşedinte,

Am adus în discuţie acest text pentru că deja am intrat într-o zonă cu mari implicaţii în administrarea ţării, prin intermediul administraţiei publice locale.

Este evident că grupul nostru parlamentar are un respect deosebit pentru domnul secretar de stat Fleşariu, care a lucrat şi în Guvern, în 1992 - 1996, a lucrat şi ca expert la comisie, în 1996 - 2000, cunoaşte foarte bine problemele, dar aici, la ceea ce începe de aici încolo, şi dumneavoastră aţi văzut, problema este delicată, pentru că este vorba de a se da unui grup politic conducerea pe 4 ani a unui consiliu şi urmează alte probleme foarte delicate, cred că trebuie să aplicăm, domnule preşedinte, cartea de căpătâi, Constituţia, de care ne aducem aminte, de regulă, când suntem în Opoziţie.

Spun acest lucru pentru că art. 110 alin. 2 a fost un articol de care distinşii noştri colegi de la Partidul Democrat îşi aduc foarte bine aminte când se suspendau şedinţe întregi, cerând să fie adus domnul ministru Berceanu de la Satu Mare şi alţi distinşi miniştri nu ştiu de pe unde. Citez: "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa participarea lor este obligatorie".

Deci, domnule preşedinte, Grupul nostru parlamentar vă propune ca astăzi să încheiem dezbaterile, conform art. 134 din Regulament, şi să anunţaţi cererea noastră Guvernului, ca domnul ministru să fie mâine, personal, la dezbateri, că este membru al Guvernului, şi să-şi asume, evident, în numele Guvernului, răspunderea pentru ceea ce va propune.

Constituţia nu spune "delegaţi", spune: "prezenţa este obligatorie". Dacă nici Constituţia nu o mai respectăm, atunci poate, eu ştiu, ne facem altceva...

Vă mulţumesc pentru înţelegere şi sper că fărâma de democraţie care a mai rămas în acest Parlament, spre finalul acesteia, va fi locul în care să ne putem reconstrui ceea ce, surprinzător, în două săptămâni, dărâmăm cu foarte mare dărnicie.

Deci, cerem prezenţa ministrului la dezbateri, conform art. 110 alin. 2, asemeni cererilor pe care P.D.S.R.-ul le-a făcut în 1996 - 2000 şi au fost respectate aceste cereri.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, dar vă consult, având în vedere că programul s-a epuizat şi dumneavoastră sunteţi foarte atent cu cronometrarea, dacă mai avem timp să votăm această propunere.

Sunteţi, totuşi, de acord ca atunci când suntem la limita timpului să fim constructivi şi să facem un vot, ca să nu rămână problema nerezolvată?! Cu tot cu vot depăşim programul şi vă rog frumos să precizaţi dacă putem depăşi programul atunci când suntem în procedură de vot... Vă rog frumos! Vă dau cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Voi fi foarte scurt, pentru că mă tem de depăşiri, în special pe stânga.

Sunt două chestiuni distincte: am supus încheierea dezbaterilor, în calitatea pe care o am, dar ele se vor încheia de la sine, deci retrag acest lucru, dar cealaltă chestiune nu mai este o chestiune de vot, ci este o chestiune de Constituţie.

Deci, se încheie dezbaterile de la sine, că se epuizează timpul şi am în faţă un ceas - şi nu ştiu cui îi sună! - şi cred că ne putem opri aici, dar rugăminte rămâne de a respecta Constituţia.

Vă rugăm să aduceţi la cunoştinţă domnului ministru Cozmâncă cererea noastră.

Vă mulţumim pentru înţelegere.

Domnul Valer Dorneanu:

Întrucât programul s-a sfârşit, program adoptat de Camera Deputaţilor, declar închisă şedinţa pentru astăzi şi vă reamintesc că mâine continuăm, începând de la ora 8,30.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,30.