Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 26, 2001
|
Şedinţa a început la ora 17,15. Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Radu Stroe, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 281. Participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 45, iar 63 de deputaţi sunt absenţi. Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru privatizare şi administrarea participaţiilor statului a unui credit acordat Societăţii Comerciale "Tractorul" U.T.B. S.A. Braşov, adoptat de Senat în şedinţa din 15 martie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului este 30 martie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.176/1999 privind majorarea capitalului social al Societăţilor comerciale "Roman" S.A. Braşov şi "Tractorul" U.T.B. S.A. Braşov, respins de Senat în şedinţa din 15 martie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminării următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului este 30 martie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2001 privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferenţelor de tarif la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare furnizată de Regia Autonomă a Apei Valea Jiului, beneficiara împrumutului extern acordat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru proiectul privind alimentarea cu apă şi protecţia mediului în Valea Jiului, adoptat de Senat în şedinţa din 15 martie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a a raportului: 30 martie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 din alin.3 din Regulament, acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de Lege pentru abrogarea art.2 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de indemnizaţii membrilor Academiei Române, adoptat de Senat în şedinţa din 15 martie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001. 5. Propunerea legislativă privind ridicarea la rang de oraş a comunei Mânăstirea, judeţul Călăraşi, iniţiată de domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001. 6. Propunerea legislativă privind ridicarea la rang de oraş a comunei Dragalina, judeţul Călăraşi, iniţiată de domnul deputat Dumitru Bălăeţ. În fond, a fost sesizată Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001. 7. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia similară de la Senat; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, e disciplilnă şi imunităţi, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe. 8. Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia similară de la Senat; pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice , Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2001 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 11. Propunerea legisaltivă pentru modificarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilorm privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiată de un număr de 16 deputaţi. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001. 12. Proiectul de Lege pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor bunuri importate şi servicii efectuate de prestatori cu sediul în străinătate, necesare înzestrării serviciului de Telecomunicaţii Speciale, primit de la Guvern. Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001. 13. Proiectul de Lege privind semnătura electronică, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege se propun a fi sesizate, în vederea avizării, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001. Acestea au fost proiectele de legi care au fost înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. |
|||||
|
|
În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale pentru următoarele legi: În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2000 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2000; Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării; Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/1999 pentru modificarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1198-2000; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2001 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2001; Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 1999; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/1999 privind unele măsuri de protecţie pentru personalul al cărui ckontract individual de muncă va fi desfăcut Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/1999 pentru modificarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998-2000; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2000 pentru abrogarea unor dispoziţii legale cu privire la contribuţia agenţilor economici la constituirea fondului asigurărilor sociale ale agricultorilor; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/1999 pentru mkodificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/1999 privind instituirea sistemului de plată pentru motorină, pe bază de bonuri valorice, în vederea înfiinţării culturilor de cereale păioase şi efectuării arăturilor din toamna anului 1999; Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.197/1999 privind unele facilităţi care se acordă Companiei Naţionale Poşta Română S.A. pentru plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii cuvenite pensionarilor militari aflaţi în evidenţa Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2000 privind aprobarea compensaţiei de 500 de lei/kg producătorilor agricoli pentru grâul de panificaţie livrat din recolta anului 2000, destinat consumului intern; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.167/2000 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului din sectorul producţiei de apărare. |
|
|||
|
|
În continuare, vă voi citi câteva comisii de mediere care au fost aprobate de Biroul permanent la propunerea grupurilor parlamentare. |
|
|||
|
|
Următorii deputaţi au fost propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naţional pentru studierea arhivelor securităţii, precum şi indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului: Buzatu Dumitru, Tudoran Pavel, Iliescu Valentin, Crişan Emil, Mărăcineanu Adrian, Ivănescu Paula Maria, Ştirbeţ Cornel. |
|
|||
|
|
Următorii deputaţi au fost propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România: Muraru Mândrea Mihaela, Georgescu Filip, Sandache Cristian, Mircea Costache, Mera Alexandru-Liviu, Babiuc Victor, Tokay Gheorghe. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România: Baltă Tudor, Bar Mihai, Grigoraş Neculai, Mircea Costache, Buga Florea, Winkler Iuliu şi Sali Negiat. |
|
|||
|
|
Următorii deputaţi au fost propuşi în Comisia de mediere pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.292/2000 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea şi funcţionarea Secretariatului General al Guvernului: Bara Radu Liviu, Lazăr Maria, Ţibulcă Alexandru, Pleşa Eugen Lucian, Dinu Gheorghe, Cârstoiu Ion, Coifan Viorel Gheorghe. |
|
|||
|
|
Următorii deputaţi au fost propuşi pentru Comisia de mediere la proiectul de Lege privind privatizarea societăţilor comercial ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă: Nicolescu Mihai, Bogză Ion, Ianculescu Marian, Sadici Octavian, Pereş Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila-Bela Ladislau. |
|
|||
|
|
În continuare, are cuvântul doamna Floarea Jipa, pentru prezentarea raportului comisiei de validare privind validarea unui mandat de deputat. Doamna Jipa, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând vreau să vă spun că nu mă numesc Floarea, ci mă numesc Florina Ruxandra Jipa. M-aţi botezat şi dumneavoastră ca şi alţii. |
|||||
|
Nu pot să vă dau un miel dumneavoastră. |
|||||
|
Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripţia electorală 28 Mureş ca urmare a demisiei deputatului Ovidiu Natea, aparţinând Grupului parlamentar al P.D.S.R. Pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.627/2000 pentru Polul Democrat-Social, P.D.S.R., Circumscripţia electorală 28 Mureş, la numărul 165 figurează ca prim-supleant domnul Tiberiu Sergiu Sbârcea, din partea Partidului Democraţiei Sociale din România. Având în vedere cele constatate şi considerând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat atribuit domnuliu Tiberiu Sergiu Sbârcea, ales în Circumscripţia electorală 28 Mureş pe lista Polului Democrat-Social, P.D.R.S., din Partidul Democraţiei Sociale din România. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamna Florina Jipa. Supun la vot validarea colegului nostru, domnul deputat Sbârcea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? În unanimitate a fost validat domnul deputat Sbârcea. În continuare, vreau să vă supun la vot Comisiile de mediere pe care vi le-am citit. Vi le supun la vot în bloc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|||||
|
|
Intrăm în ordinea de zi pentru a dezbate raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2000 privind stingerea unei părţi din datoria Companiei Naţionale de Electricitate S.A. către stat cu contravaloarea energiei electrice livrate în Republica Moldova. La art.I, textul propus spre adoptare de Comisia de mediere este textul Camerei Deputaţilor. Deci nu-l mai votăm. Art.1, de asemenea, textul supus aprobării dumneavoastră este textul Camera Deputaţilor, propus de Comisia de mediere. La art.2, de asemenea, textul propus spre aprobare este textul pe care l-a aprobat Camera Deputaţilor. Este unanimitate şi aici la Comisia de mediere. La art.3, de asemenea, textul care ni se supune aprobării este textul pe care l-am votat noi, în plenul Camerei Deputaţilor. Şi, de asemenea, se introduce un articol II, exact ca în textul pe care l-a aprobat în unanimitate Camera Deputaţilor. Deci nu-l mai supunem la vot. Vă supun votului în întregime raportul Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară. La poziţia 1 vă supun votului textul comun al Comisiei de mediere, care este supus adoptării, la art.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.2 din raport vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.2 lit.e), de asemenea, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. De asemenea, lit.m). Cine este pentru? Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.3, art.unic, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.4 vă supun votului art.unic, pct.4, lit.n). Textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.5, Comisia de mediere ne propune varianta pe care am adoptat-o la Camera Deputaţilor. La pct.6 vă supun votului... Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este vorba doar de o chestiune de punctuaţie. Deci, "În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi a Ministerului Administraţiei Publice,..." (aici este virgula care lipseşte) "...va stabili patrimoniul aferent activităţilor prevăzute la art.5 alin.1." Deci, cu această corectură de punctuaţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate, domnule Popescu Bejat. Vă supun aprobării textul adoptat de Senat, cu modificarea pe care am votat-o. Cine este pentru? Mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.7 vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. În continuare, la pct.8 vă propun varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. În continuare, la pct.9, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/1999. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|||||
|
|
În continuare, vă supun atenţiei raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale din România. La pct.1, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.2, nr.crt.2, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.3, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.4, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.5, vă supun votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 6, vă supun, de asemenea, votului textul adoptat de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2000. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
În continuare, vă supun atenţiei raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată. La pct.1, Comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaţilor, deci nu-l votăm. La pct.2, de asemenea, Comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaţilor. În consecinţă, vă supun votului final raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Vă supun în continuare atenţiei raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.218/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol. La pct.1, comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaţilor, deci nu mai votăm. Votăm doar raportul în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Vă supun atenţiei raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligaţiilor bugetare pentru agenţii economici din minerit. Vă supun votului, la pct.1, textul adoptat de Senat în unanimitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/1999 privind acordarea unor înlesniri la plata obligaţiilor bugetare unor agenţi economici din minerit. Cine este pentru? Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Vă supun atenţiei raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societăţii Comerciale "Tractorul" UTB S.A. Braşov. Vă supun votului textul adoptat de Senat în unanimitate la art.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/1999. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Vă supun atenţiei raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/1999 privind declararea Municipiului Sibiu şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional. La pct.1 vă propun votului varianta adoptată de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.2 vă supun votului, de asemenea, varianta adoptată de Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Punctul 3. Vă supun votului varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului final raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/1999. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct.10, 11, 12, aşteptând raportul comun al comisiilor, o să-mi permiteţi să trec direct la pct.13 şi, în momentul în care avem raportul comunm, o să revenim asupra ordinii de zi. |
|
|||
|
|
Vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României şi Guvernul Elveţiei şi a Înţelegerii asupra proiectului - Proiect elveţian privind energia termică (Buzău, Paşcani), semnate la Bucureşti la 8 ianuarie 1999. Potrivit art.107 alin. 3 din Regulament, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. De asemenea, conform prevederilor art.111 din Regulament urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata asupra dezbaterii. Invit preşedintele Comisiei pentru administraţie publică. Domnule Oltean, vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Raportul comisiei este favorabil, îl aveţi cu toţii, probabil, pe masa de lucru. Timpii pe care noi îi apreciem că sunt suficienţi şi pe care îi propunem se limitează la un minut de intervenţie şi la cinci minute dezbateri per ansamblu a actului normativ. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Cine este de acord cu propunerea comisiei? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Dau cuvântul, de asemenea, preşedintelui comisiei pentru a-şi spune punctul de vedere asupra memorandumului. Domnule Oltean, raportul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia a fost sesizată în fond pentru a lua în dezbatere Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cooperarea dintre Guvernul României şi Guvernul Elveţiei şi a Înţelegerii asupra proiectului elveţian privind energia termică, proiecte ce au fost semnate la 8 ianuarie 1999. În timpul dezbaterilor, la care au participat şi reprezentanţii celor două părţi, în special reprezentanţii Guvernului României, s-a apreciat că acest memorandum este unul corect întocmit, oportunitatea şi necesitatea acestora nu a fost pusă în discuţie, de aceea raportul a fost întocmit în mod favorabil, memorandumul a fost adoptat în forma în care a fost semnat de către cele două părţi în ianuarie 1999 şi, drept consecinţă, la nivelul comisiei s-a stabilit ca acest memorandum să fie adoptat în forma în care cele două părţi l-au semnat. Raportul este favorabil, aşa cum spuneam, şi, drept consecinţă, vă rugăm să-l votaţi în forma propusă de către comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumim, domnule preşedinte Oltean. Dacă aveţi observaţii la titlu? Nu aveţi observaţii, unanimitate. Vă supun votului articolul unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului pe ansamblu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2001. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă rog să-mi permiteţi, în continuare, să vă supun la vot articolele ordonanţei de urgenţă. La art. 1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Articolul 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Articolul 3 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Articolul 4 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 5 şi ultimul al ordonanţei. Cine este pentru? Mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului de ansamblu textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2001. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi. La pct.14 al ordinii de zi o aşteptăm pe doamna ministru Puwak care este pe drum şi o să vă propun să discutăm proiectul de lege de la pct.15 al ordinii de zi, până vine doamna ministru. |
|||||
|
|
Vă supun atenţiei proiectul Legii pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993. Din partea iniţiatorului, a Comisiei pentru buget, finanţe? |
|
|||
|
Doamna Maria Manolescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În baza acordului încheiat la Bucureşti la 1 septembrie 1993 şi aprobat prin Legea nr.60/1993, Guvernul României a acordat Republicii Moldova un credit de 20 miliarde lei, respectiv 14,4 milioane dolari, constând în livrări de combustibili, agenţi chimici, echipamente de telecomunicaţii şi medicamente de uz uman şi veterinar. Conform prevederilor art.3 din Legea nr.60/1993, creditul guvernamental s-a acordat pe termen de 8 ani, fără dobândă, cu o perioadă de graţie de 2 ani, condiţiile de rambursare urmând a fi convenite de cele două guverne. Rambursarea creditului urma să înceapă în anul 1998, prin livrări de mărfuri şi prestări de servicii, evaluate la preţuri mondiale, în şase rate anuale, până la acoperirea echivalentului în dolari al împrumutului efectiv acordat. Însă rambursarea nu a început din cauza situaţiei economice dificile în care se află Republica Moldova. Cu ocazia vizitei în România în perioada 12 - 13 iulie 1999, ministrul finanţelor din Republica Moldova a solicitat ca rambursarea acestui credit să înceapă în anul 2000, în numerar şi sau în echivalent marfă, urmând a se încheia în anul 2005. În baza celor convenite, s-a semnat la Bucureşti, la data de 17 ianuarie 2000 un Addendum la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind împrumutul respectiv. Având în vedere cele prezentate, vă propunem, domnilor deputaţi, să votaţi Legea pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre România şi Moldova, privind rambursarea împrumutului de 14,4 milioane dolari. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamna Manolescu. Din partea comisiei, domnul Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republcii Moldova, referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993, în şedinţa din 21 martie 2001 comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Menţionăm că la întocmirea acestui raport s-a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Ionescu. Intrăm în dezbatere. Dacă aveţi observaţii la titlu? Dacă nu, îl considerăm în unanimitate votat. Articolul 1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Articolul 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului de ansamblu Proiectul de Lege pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|||||
|
|
În continuare vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea memorandumului de finanţare Phare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la Programul pentru reforma protecţiei sociale şi implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social, (Consensus III), semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999. Dau cuvântul doamnei ministru Puwak. Proiectul de lege se află la locul 14 în ordinea noastră de zi. Aveţi cuvântul, doamna ministru. |
|
|||
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Este vorba de un proiect de lege care ratifică o ordonanţă prin care România a beneficiat de un memorandum de finanţare în valoare de 2 milioane EURO, sumă care este disponibilă pentru contractare până la 31 decembrie 2001, iar termenul limită pentru efectuarea plăţilor din cadrul finanţării gratuite este 31 decembrie 2002. Vă rog să-mi permiteţi să dau citire obiectivelor acestei finanţări. Obiective imediate ale proiectului sunt: îmbunătăţirea capacităţii profesionale a inspectorilor de muncă; metode şi proceduri pentru monitorizarea mediului de muncă şi a stării de sănătate a muncitorilor; implementarea unui sistem de management performant pentru instituţia nou creată; noi metode de inspecţie, conform celor mai bune practici, utilizate în Uniunea Europeană; un centru naţional de instruire şi un program naţional de instruire pentru inspectorii de muncă, care presupune, printre altele, elaborarea de module de curs, formarea a 30 de formatori, pregătirea a 400 de inspectori de muncă. Vă rugăm să aveţi amabilitatea, fiind vorba de o nouă asistenţă financiară nerambursabilă, să adoptaţi proiectul de lege în forma în care a fost avizat de comisia de specialitate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamna ministru. Din partea comisiei, domnul Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor deputate şi domnilor deputaţi, În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la Programul pentru reforma protecţiei sociale şi implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social, (Consensus III), semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, în şedinţa din 14 martie 2001, comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Menţionăm că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Ionescu. Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nefind observaţii, trecem la articolul unic. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Aprobat în unanimitate. Vă supun textul legii pe ansamblu votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. În continuare vă supun votului titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului articolul unic al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun votului pe ansamblu ordonanţa privind ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la Programul pentru reforma protecţiei sociale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Trecem la punctul următor al ordinii de zi. Vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Potrivit art.102, alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor art.105 şi 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Doamna Dobrescu, vă rog. Poftiţi, domnule Boc, numai puţin, doamna Dobrescu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Fără a intenţiona să obstrucţionăm şedinţele plenului, ne facem încă o dată datoria să atragem atenţia că în această ordine de zi apar din nou proiecte de lege care nu respectă prevederile art.67, alineat final, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul că raportul comisiilor de specialitate să fie imprimat şi difuzat cu cel puţin 8 zile înainte. Aici se înţelege că pot fi două, trei zile, dar în cazul proiectului pe care-l amintiţi, raportul datează de astăzi. Mă întreb, în mod firesc, în ce condiţii şi când ar fi avut timp deputaţii să consulte acest raport al Comisiei pentru muncă, la fel şi în cadrul proiectului de la pct.15, pe care l-am discutat mai înainte, la fel în cazul proiectului de la pct.17, de la pct. 18, în condiţiile în care nu se respectă acest termen din Regulament. Repet: nu dorim să obstrucţionăm, dar dorim ca prevederile Regulamentului să fie respectate, am mai făcut această solicitare şi cerem ca, dacă nu astăzi, pentru viitor, aceste considerente să fie avute în vedere la întocmirea ordinii de zi, pentru a ne respecta munca pe care o facem. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Boc pentru grija pe care o aveţi faţă de respectarea Regulamentului şi vă aduc la cunoştinţă faptul că acest raport este doar unul care a înlocuit un raport mai vechi. Doamna Dobrescu vă va da explicaţiile necesare. Vă mulţumesc încă o dată pentru atenţia pe care o acordaţi respectării Regulamentului. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acest raport al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98 se află de două sau trei săptămâni pe ordinea noastră de zi, dar, după cum aţi observat, pentru acesta, ca şi pentru raportul privind Ordonanţa de urgenţă nr.185 sau Ordonanţa de urgenţă nr.77/2000, Biroul permanent a recomandat comisiei să-l rearanjeze într-o formă unitară, întrucât este vorba de o ordonanţă cadru şi de următoarele proiecte de ordonanţă de urgenţă care au modificat această ordonanţă-cadru. Nu facem altceva decât să rearanjăm nişte rapoarte pe care dumneavoastră aţi avut suficient timp să le parcurgeţi şi să vă pronunţaţi asupra lor. Domnule preşedinte, În cazul în care consideraţi că poate fi discutat acest proiect de ordonanţă de urgenţă, comisia vă propune un timp total de discuţie de 15 minute şi luări de poziţie nu mai lungi de 1 minut. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Supun la vot propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Domnule Boc, vă rog! Pe procedură, da? |
|||||
|
Aş fi fost de acord cu precizarea făcută de doamna ministru dacă aici n-ar fi trecută sintagma "raport înlocuitor", dacă ar fi fost vorba de un "raport suplimentar" aş fi înţeles. Dar este vorba de un raport care îl înlocuieşte pe cel iniţial, deci am fi avut nevoie să îl cunoaştem în totalitate. Noi nu am avut de unde să ştim dacă este vorba doar de un raport suplimentar sau de o ordonare. Atunci când se foloseşte sintagma "raport înlocuitor", înseamnă că este vorba de un alt raport, de aceea am venit aici. Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Aveţi dreptate. Ce nu ştiţi dumneavoastră este că acest raport înlocuitor înlocuieşte un raport înlocuitor. Deci, din cauza aceasta a fost denumit aşa. Dar, oricum, aveţi dreptate, în principiu. Vă mulţumesc. Vă propun să trecem la dezbaterea acestui proiect de lege şi îi dau cuvântul domnului secretar de stat Giurescu, pentru a prezenta punctul de vedere al iniţiatorului. Vă rog, domnul ministru! |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Complexitatea procesului de restructurare a impus adoptarea unor acte normative ce cuprind măsuri specifice de protecţie a persoanelor afectate de concedierile colective din diferite sectoare de activitate, cum ar fi: industria minieră, transporturi feroviare, energie electrică, gaze naturale, petrol, silvicultură, personal militar şi civil din armată, siderurgie, construcţii de maşini sau angajaţi ai agenţilor economici cu capital preponderent sau integral privat, precum şi cei din sectorul bugetar. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective a fost elaborată în scopul îmbunătăţirii cadrului juridic şi constituie cadrul general şi unitar al reglementărilor privind protecţia socială a salariaţilor disponibilizaţi prin concedierile colective. Aceste reglementări vizează, în principal: definirea concedierilor colective şi reglementează condiţiile de acces ale salariaţilor disponibilizaţi la măsurile de protecţie socială pentru toate situaţiile generate de procesul de restructurare, reorganizare, închidere operaţională, parţială sau totală a activităţii. Măsurile de protecţie socială pentru salariaţii disponibilizaţi prin concedierile colective au fost extinse şi asupra salariaţilor angajatorilor cu capital preponderent privat, precum şi celor proveniţi din unităţile şi instituţiile finanţate din fonduri bugetare şi extrabugetare, cu excepţia salariaţilor din administraţia publică centrală şi locală. Agenţii economici care efectuează disponibilizări de personal prin concedieri colective pot acorda compensaţii băneşti individuale, în condiţiile şi cuantumurile prevăzute în contractele colective de muncă din fondul de salarii. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierii colective include modificările şi completările aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/1999 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2000. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. La pct. 1 al acestui raport, dacă aveţi observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 2, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 3, de asemenea, vă supun votului amendamentul propus de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 4, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 5 vă supun votului titlul Cap. II. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 6, vă supun votului titlul Secţiunii I. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 7, vă supun votului textul propus de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 8, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 9, vă supun votului, de asemenea, textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 10, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 11, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 12, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 13, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 14, de asemenea, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 15, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 16, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 17, vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 18, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 19, vă supun votului textul Secţiunii 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 20, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 21, vă supun votului titlul Secţiunii 3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 22, vă supun votului titlul Secţiunii 4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 23, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 24, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 25, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 26, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 27, vă supun votului titlul Secţiunii 5, propus de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 28, vă supun votului textul adoptat de comisie, cu subpunctele respective. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 29, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 30, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 31, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 32, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 33, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 34, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 35, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 36, vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 37, vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 38, vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 39, vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 40, vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 41, vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. La pct. 42, vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Pct. 43. Vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Pct. 44. Vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Pct. 45. Vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Pct. 46. Vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Pct. 47. Vă supun votului textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă supun, în continuare, votului, Anexa nr. 1 a proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Fiind vorba de o lege organică, o să o supunem votului dumneavoastră final de mâine. Vă mulţumesc mult. Având în vedere că este ora 18,30, oprim aici programul şi trecem la partea a doua a acţiunii noastre de astăzi. Vă amintesc încă o dată că mâine la ora 10,00 avem votul final. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Trecem la partea a doua a şedinţei. Sunt o serie de întrebări adresate domnilor miniştri. Domnul deputat Viorel Coifan are o de adresat o întrebare domnului ministru Cazan. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Domnul ministru, Stimaţi colegi, Întrebarea mea se referă la modificarea Legii nr. 151/1998, a dezvoltării regionale. Acum 2 săptămâni am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care Agenţia Naţională a Dezvoltării Regionale trece de sub autoritatea Consiliului Naţional al Dezvoltării Regionale ca departament în organigrama Ministerului Dezvoltării şi Prognozei. Întrebarea mea este: pe lângă această modificare, ministerul mai are intenţia să provoace şi alte modificări ale Legii nr. 151? Argumentul meu este că dacă se produce această singură modificare, atunci apare o situaţie paradoxală, în sensul că Consiliul Naţional al Dezvoltării Regionale, care este format din: 16 aleşi locali, reprezentând cele 8 regiuni de dezvoltare; 16 reprezenţi ai Guvernului, deci sub autoritatea primului ministru, se dezechilibrează pentru că în acelaşi moment Ministerul Prognozei şi Dezvoltării este şi decident şi executant. Este decident, pentru că face parte din cei 16 reprezentanţi ai Guvernului, şi este executant, pentru că va comanda direct Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională. Prin urmare, domnul ministru, respectuos vă adresez întrebarea, dacă există intenţia şi a altor modificări ale acestei legi? |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Coifan. Are cuvântul domnul ministru Cazan. Vă rog, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Romeo Leondard Cazan: Stimate domnule deputat Viorel Coifan, Doamnelor şi domnilor, De la început, vreau să vă spun că nici această modificare nu e prevăzută. Dar am făcut un răspuns mai amplu, din dorinţa de a-i lămuri şi pe alţi colegi, întrucât am mai găsit această interpretare, mai ales în unele judeţe pe care le-am vizitat în ultimul timp, una din şedinţe ştiţi că a fost la Timişoara, unde aţi fost şi dumneavoastră prezent. În legătură cu prima întrebare, care se referă la raportul decident-executiv şi la faptul că în condiţiile în care Ministerul Dezvoltării va face parte din Consiliul Naţional de Dezvoltare Regionale, coordonând direct şi Direţia Naţională pentru Dezvoltare Regionale, doresc să precizez următoarele: În primul rând, prin Ordonanţă de urgenţă nr. 2/4 ianuarie 2001 s-a înfiinţat Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, prin reorganizarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiară din structura aparatului de lucru al Guvernului, Direcţia Generală de Prognoză din subordinea Ministerului Finanţelor şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională, care s-a desfiinţat. Atribuţiile acestor organisme au fost preluate şi dezvoltate de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, fapt stabilit prin Hotărârea nr. 16/2001 privind organizarea şi funcţionarea acestui minister. În al doilea rând, prin înfiinţarea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, pe lîngă faptul că au fost preluate integral atribuţiile fostei Agenţii Naţionale pentru Dezvoltare, au fost prevăzute şi atribuţii noi în domeniul dezvoltării regionale, cum sunt: colaborări în realizarea obiectivelor de cooperare externă a regiunilor de dezvoltare de tip transfrontalier, interregional sau la nivelul euroregiunilor; monitorizarea programului şi planului de acţiuni guvernamentale şi prezentarea de propuneri de soluţii pentru încadrarea în termenele stabilite, în cazul apariţiei tendinţei de nerealizare sau în situaţii de criză; colaborarea cu organizaţii interne sau internaţionale care sprijină dezvoltarea regională, cu camerele de comerţ şi industrie, cu alţi reprezentanţi ai mediilor de afaceri; elaborarea şi supunerea spre aprobare Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională a programelor de dezvoltare regională pentru susţinerea programului de privatizare post-privatizare; asigurarea secretariatului Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională. Deci, Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională nu s-a desfiinţat, există în continuare, conform Legii nr. 151. Repet, prin preluarea activităţii Agenţiei naţionale pentru dezvoltare regională de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei nu s-a adus nici o ştirbire atribuţiilor ce reveneau acestui organism în dezvoltarea regională a ţării, ci, mai mult, ele au fost amplificate. În interpelarea dumneavoastră se menţionează că ministerul va avea drept de vot în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi, în acelaşi timp, va coordona direct agenţia. Nu corespunde realităţii, situaţia o vedeţi: agenţia a fost înfiinţată şi trăieşte în interiorul ministerului prin o parte din personalul dinainte, iar ministerul are un singur reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională, care rămâne în aceeaşi structură. Deci, cel care reprezintă Ministerul Dezvoltării are drepturi egale cu ceilalţi reprezentanţi în organismul naţional. Trebuie reţinut că agenţiile de dezvoltare regionale sunt organizaţii neguvernamentale şi au rămas cu acelaşi statut în continuare. În legătură cu a doua întrebare pusă de dumneavoastră, care se referă la ce alte articole din Legea nr. 51 mai intenţionăm să modificăm, doresc să subliniez că Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a prezentant Guvernului un proiect de hotărâre cu desemnarea reprezentanţilor Guvernului în Consiliul Naţional deci, acei 14 despre care dumneavoastră vorbeaţi. Guvernul a decis ca reprezentarea în CNDR să fie la nivel de secretar de stat se făcea un nou Guvern, cu 16 miniştri, practic, în aceeaşi structură. Deci, prin proiectul de hotărâre se respectă strict paritatea de 16 reprezentanţi ai Guvernului, prevăzută în Legea nr. 151. În acelaşi timp, potrivit deciziei primului ministru şi având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 16/2001 urmează să prezentăm în Guvern un proiect de lege care să completeze substanţial Legea nr. 151, fără a-i modifica în nici un fel esenţa şi sistemul relaţional între Guvern şi agenţiile de dezvoltare regională, care sunt, aşa cum am spus, organisme neguvernamentale non-profit, de utilitate publică, care acţionează în domeniul specific dezvoltării regionale. Cu ocazia aceasta, cred că nu mai aveţi neclarităţi. Sau, dacă mai aveţi, vă stau cu plăcere la dispoziţie. |
|||||
|
Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Vă mulţumesc, domnul ministru. Explicaţiile au fost clare şi să sperăm că împreună vom putea să facem această lege mai bună şi organismele funcţionale. |
|||||
|
Vă mulţumesc, dar aceasta nu înseamnă că faceţi zonă defavorizată la Timişoara... Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apărării Naţionale. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urmă cu 2 săptămâni, am adresat o întrebare domnului ministru al apărării naţionale, domnul Paşcu, pe următoarea idee: că domnia sa, într-o intervenţie la radio, a spus că urmează ca în acest an, prin reciprocitate, să se amenajeze sau să se reamenajeze în Ungaria mormintele soldaţilor români căzuţi în cel de al doilea război mondial, respectiv, in România ale soldaţilor hortyşti căzuţi pe teritoriul României. Aspectul cu care nu eram eu în clar era faptul că am înţeles că românii noştri au căzut pentru eliberarea Ungariei, dar maghiarii aceştia pentru ce au căzut? Că, la Oarba de Mureş am avut numai 11 mii de români care au căzut... Nu vorbesc de toţi românii care au căzut pentru eliberarea Transilvaniei. Şi, atunci, nu am înţeles mai departe acest gest "prietenesc", pe care domnul ministru Paşcu l-a exprimat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Are cuvântul domnul secretar de stat Encuţescu. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Aurel Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să îmi permiteţi să fac o precizare, de la început, pentru a înţelege într-un mod obiectiv declaraţia făcută de ministrul apărării naţionale. Şi vă rog să îmi permiteţi să vă citesc un citat din comunicatul Rompres citat de Radio România, citat aprţinându-i domnului ministru: "Osemintele ostaşilor unguri care au căzut pe teritoriul României în timpul celor două războaie mondiale vor putea fi aduse la Bucureşti şi reînhumate la Cimitirul germano-bulgar. Gestul este mai mult simbolic şi reprezintă o chestiune de reciprocitate, dat fiind faptul că Ungaria a amenajat chiar în centrul oraşului Budapesta un cimitir al ostaşilor români." Într-adevăr, anul trecut, la 25 octombrie, în Cimitirul central din Budapesta, în cadrul unui ceremonial special, a fost inaugurată o parcelă românească, unde sunt mormintele individuale ale 16 militari români şi două gropi comune, cu oseminte ale altor 155. Partea ungară intenţionează, la rândul ei, să amenajeze o parcelă proprie în Cimitirul Pro Patria din Bucureşti, cimitir mixt, înfiinţat în anul 1917 pentru înhumarea militarilor Puterilor Centrale. Parcela va fi similară cu cea românească de la Budapesta, fiind strămutate osemintele a 16 militari unguri morţi în primul război mondial. Din datele pe care le avem la dispoziţie, în România sunt înhumaţi 2.447 de militari unguri în 61 de locuri de înhumare din 52 de localităţi situate în 18 judeţe. În Ungaria, sunt înhumaţi 8.566 de militari români în 478 de locuri de înhumare. De altfel, există o declaraţie de intenţie încheiată între Ministerele Apărării ale celor două ţări în anul 1997 privind sprijinirea unor acţiuni de acest tip. Răspunzând exact întrebării domnului deputat Moisoiu, dorim să menţionăm că prevederile Convenţiei de la Geneva din 1949 şi ale protocoalelor adiţionale la aceasta din 1977, documente semnate şi ratificate şi de România, stipulează obligaţia statelor semnatare de a acorda tuturor locuri de înhumare ale beligeranţilor, indiferent în ce tabără au luptat sau ce naţionalitate au, respectul şi îngrijirea cuvenită, principii care au fost şi vor fi respectate de ţara noastră. Şi aş dori să menţionez că Cimitirul Pro Patria este un cimitir aflat în proprietatea şi întreţinerea unei organizaţii germane, respectiv Uniunea Populară Germană, şi că înhumarea militarilor unguri în parcela situată în acest cimitir va fi, în ultimă instanţă, o problemă care se va rezolva pe cale diplomatică între Ambasada ungară la Bucureşti şi Ambasada germană la Bucureşti. De altfel, reprezentantul Uniunii Populare Germane a şi fost în România săptămâna trecută, pentru a discuta oportunitatea înfiinţării acestei parcele. Ei sunt cei care plătesc, cei care au amenajat şi întreţin acest cimitir. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule secretar de stat. Trecem la întrebarea următoare, şi dau cuvântul domnului Damian Brudaşca, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. Domnule Brudaşca, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea se referea la acţiunile pe care le preconizează Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, în vederea refacerilor şi distrugerilor care s-au produs la drumurile, podurile, podeţele şi la albiile râurilor din spaţiul judeţului Cluj, având în vedere că an de an, datorită lucrului pe jumătate sau datorită lipsei de atenţie corespunzătoare, distrugerile sunt tot mai amplificate, numai la ultimele inundaţii consemnându-se pagube de peste 12 miliarde de lei, aşa cum au fost ele stabilite de către specialişti ai prefecturii judeţului Cluj. Dădeam în interpelarea pe care am înaintat-o cu acest prilej exemple de pe drumurile judeţene 103H şi drumul judeţean 108C, unde cheltuielile se cifrează la peste 7 miliarde de lei. Precizam această chestiune, avându-se în vedere şi faptul că, per total, din datele pe care le-am obţinut de la prefectura judeţului Cluj, sumele provenite de la Guvern pentru îndepărtarea efectelor inundaţiilor sunt cu mult sub necesarul minim pentru aceasta. De asemenea, pun această întrebare întrucât din proiectul de buget care ne-a fost distribuit în după-masa aceasta nu rezulta absolut nici o măsură privind amenajarea cursurilor de apă de pe raza judeţului Cluj. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Brudaşca. Are cuvântul domnul Florin Stadiu, pentru răspuns. |
|||||
|
Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Printre cele 11 judeţe în care s-au produs inundaţii în perioada 3 6 martie se află şi judeţul Cluj unde, aşa cum spunea domnul deputat Damian Brudaşca, au fost afectate 10 localităţi, 104 gospodării, 1985 de hectare de terenuri agricole, 7 poduri şi podeţe, 3 kilometri de drumuri şi 6 obiective social-culturale; nu au fost deteriorate lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Valoarea estimativă a pagubelor, într-o primă evaluare, este de circa 12 miliarde de lei. Prin Hotărârea Guvernului nr.292 din 8 martie 2001, pentru refacerea lucrărilor de infrastructură afectate au fost alocate fonduri în valoare de 7,2 milioane de lei pentru un pod, 6 podeţe, 2 kilometri de drumuri, şi menţionez că nu este vorba de lucrări noi, ci numai de refacerea lucrărilor afectate, sumă ce va fi gestionată de către Consiliul judeţean Cluj, prin Ministerul Administraţiei Publice. Aşa cum v-am spus, având în vedere că nu au fost afectate lucrări hidrotehnice, nu se puteau aloca fonduri pentru repararea lucrărilor hidrotehnice. Programul de investiţii pentru 2001 prevede următoarele lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor: amenajarea pentru apărarea împotriva inundaţiilor provocate de râul Someşul Mic pe sectorul Cluj-Napoca Dej. Investiţia prevede realizarea a 42,3 kilometri regularizări de albii şi 9,5 kilometri diguri. Valoarea totală este de 426,8 miliarde de lei, iar în anul 2000 se vor aloca 11 miliarde de lei. Termenul final de punere în funcţiune este 30.11.2003. O altă lucrare este reconstrucţia lucărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe Valea Căpuş, constând în 25 de kilometri reprofilări de albie şi 3 kilometri de lucrări consolidări de maluri. Valoarea totală este de 14 miliarde de lei, alocate integral din anul acesta. Termenul de punere în funcţiune este 30.11.2001. Pentru perspectiva de medie şi lungă durată se prevede realizarea în judeţul Cluj a următoarelor lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor: amenajarea râului Someşul Mic şi afluenţilor muncipiului Cluj-Napoca - valoarea este 72 de miliarde de lei; amenajarea împotriva inundaţiilor a zonei industriale Dej valoarea este de 450 miliarde de lei; amenajarea râului Someşul Rece şi Valea Răcătău valoarea este de 30 de miliarde de lei; reconsiderarea lucrărilor de apărare pe râul Nădaj valoarea este de 43 miliarde de lei; regularizarea Văii Hen valoarea este de 22 de miliarde de lei; reparaţii la rezerva acumulării Gilău 4 miliarde de lei; amenajarea Văii Gadalin 5 miliarde de lei; amenajarea Văii Rişca Mare 8 miliarde de lei; amenajarea Văii Borşa 6 miliarde de lei; amenajarea râului Someşul Mic între Baraj şi Mănăştur şi Pod Garibaldi valoarea este de 4 miliarde de lei. Valoarea totală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru perspectiva de medie şi lungă durată în judeţul Cluj este de 644 de miliarde de lei. Funcţie de resursele bugetare din anii următori, ele vor fi realizate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Dau în continuare cuvântul domnului deputat Constantin Niculescu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sigur că întrebarea mea este mult prea mult mediatizată în aceste momente, dar cred că, având în vedere faptul că noi veghem ca banul public să fie folosit corespunzător, întrebarea mea se referă la autostrada Bucureşti Piteşti, singura noastră autostradă care astăzi numai ca autostradă nu arată, după ce i s-a tăiat panglica. Aş vrea să mulţumesc de la această tribună ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, care s-a deplasat personal, fapt care demonstrează că autostrada Bucureşti Piteşti este o şosea foarte importantă. Aş vrea să semnalez că, încă de la inaugurare, atât mass-media, cât şi automobiliştii au constatat că îmbrăcămintea asfaltică produce trepidaţii şi este turnată cu numeroase ondulaţii. În câteva luni de la inaugurare, carosabilul este plin de gropi, aşa cum arată astăzi. Unele panouri de semnalizare ne orientează către zona de servicii, care constatăm că nu există. Am prezentat întrebarea în scris, rugând conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei să efectueze un control pentru folosirea banului public în această lucrare de investiţii şi sigur că am formulat şi unele subpuncte la întrebare, gândind că până la urmă şi România are dreptul măcar o autostradă corespunzătoare să aibă, dacă totuşi acest hibrid să numeşte autostradă şi arată cum arată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul ministru Miron Tudor Mitrea. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Problema autostrăzii Bucureşti Piteşti ne preocupă din momentul în care defecţiuni majore au apărut în execuţia lucrării. Sigur, voi înmâna domnului deputat un răspuns complet pe toate subpunctele. Deocamdată, pot să vă informez că autostrada a fost construită de un consorţiu italian care a fost selectat în 1997; este un contract între Administraţia Naţională a Drumurilor şi acest consorţiu; a fost un consultant englez, GIBB, care s-a ocupat de urmărirea calităţii lucrărilor. Avem două tipuri de probleme astăzi pe autostradă, şi mă refer la probleme tehnice, deoarece echipa noastră de tehnicieni a terminat analiza, una care se referă la mediatizata problemă a desprinderii stratului de uzură, care este din nefericire cea mai simplă, şi există şi probleme de structură pe anumite porţiuni în autostradă, şi acum se caută soluţii de remediere. De fapt, din punctul nostru de vedere, datoria de a remedia lucrarea, autostrada revine celui care a fost antreprenor general, consorţiul FAT. Încercarea de a atrage în joc subantreprenori români noi nu o luăm în consideraţie; contractul pentru execuţie a fost cu FAT; dacă FAT a avut subantreprenori, este problema domniilor lor să vadă cum îşi reglementează problemele cu subantreprenorii. Trebuie să sublinez că, de-a lungul timpului, organele româneşti de control şi-au făcut datoria. Am fost plăcut impresionat atât de verificările pe care le-a realizat CESTRIN-ul, care este laboratorul specializat al ministerului, cât şi de Direcţia controlului calităţii lucrărilor, precum şi de inspectoratele judeţene pe autostradă. Mai mult, în afară de notele încheiate de către controalele care au fost executate şi care au fost înmânate AND-ului, miniştrilor de resort din momentul respectiv, precum şi executantului, aceste note de control au ajuns pe masa Guvernului. Una dintre cele două note care au ajuns pe masa Guvernului se referea la planeitate şi la alte deficienţe de execuţie în 19 noiembrie 1999, iar cealaltă se referea la prăbuşirea acelui poduleţ asupra căruia a plouat cam mult şi a căzut în 2.06.2000. Nu există nici un rezultat, nici un răspuns al Guvernului sau al ministerului în perioada respectivă la aceste note care au fost prezentate. Încerc să nu fac un proces de intenţie; de aceea mă feresc, după cum vedeţi, să intru foarte mult în amănunte. Situaţia astăzi este aşa cum v-am prezentat-o există deficienţe de execuţie pe autostradă, există şi deficienţe de proiectare în anumite zone. Am cerut antreprenorului şi consultantului să ne prezinte care sunt soluţiile tehnice de remediere înainte de a intra într-o remediere de suprafaţă. Dacă soluţiile tehnice vor fi acceptabile pentru noi, şi sperăm că vor fi, este consultantul, şi mai ales executantul FAT care va trebui să rezolve şi să repare autostrada. Oricum, vă garantez că, în ceea ce priveşte poziţia noastră, nu suntem dispuşi ca, în condiţiile actuale, să încheiem preluarea definitivă a lucrării la terminarea perioadei de garanţie. Mai mult, şi este un lucru mai puţin cunoscut, şi sunt obligat să vi-l prezint, în contractele de execuţie, în contractul de modernizare intră şi obligativitatea părţii române, adică a AND-ului de a introduce taxarea, şi au fost realizate în repetate rânduri aceste licitaţii, astăzi fiind în situaţia de a decide cine va introduce taxarea, care va firma care va taxa activitatea pe autostradă, traficul pe autostradă, care va asigura menţinerea autostrăzii într-o stare rezonabilă. Eu cred că va trebui să amânăm puţin aceste decizii, din motive uşor de înţeles, şi anume de a găsi soluţia de a duce autostrada Bucureşti Piteşti într-o stare acceptabilă din punct de vedere tehnic, aşa cum nu este astăzi. Vă vom ţine la curent cu toate evenimentele, cu modul în care lucrurile vor evolua pe autostrada Bucureşti Piteşti şi, de câte ori Parlamentul va dori să afle cum mai stau lucrurile, ne vom prezenta să răspundem întrebărilor dumneavoastră. Deocamdată analizăm, din punct de vedere juridic, care este posibilitatea noastră de a ne îndrepta împotriva celor care au executat lucrarea, ca să recuperăm din pagubă şi, mai ales, să ajungem cu autostrada la standardele acceptabile; spun din nou "acceptabile", pentru că este greu să ne aşteptăm, din nefericire, la altceva. Referitor la cei care sunt vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat, dacă există şi o altă vină decât cea administrativă, şi care va fi descoperită de-a lungul anchetei pe care o facem, sigur că materialele vor fi îndreptate către poliţie, procuratură, pentru că aşa este firesc. Este o lucrare mult prea importantă, pentru ca s-o lăsăm la voia întâmplării. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru, şi vă dorim succes în ceea ce aţi întreprins, vis-a-vis de întrebarea care v-a fost pusă. Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Tamas Sandor, pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Domnule Tamas Sandor, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Aş vrea să adresez o întrebare domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei. Obiectul întrebării este: Ordinul ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr.668 din 16.06.2000 privind identificarea terenurilor forestiere exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr.394 din 23 august 2000, identifică terenuri forestiere execeptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente înşirate în şase anexe care fac parte integrantă din prezentul ordin. Deşi publicarea în Monitorul Oficial al României a actului normativ în speţă este obligatorie, anexele acestui ordin nu s-au publicat în Monitorul Oficial, menţionându-se că "Anexele nr.1-6 se comunică de către Ministerul Apelor comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum şi celorlalţi factori interesaţi." Printre aceşti "celorlalţi factori interesaţi" sunt şi numeroşi cetăţeni care au formulat cereri de reconstituire asupra terenurilor forestiere. Întrebările mele sunt de fapt: după părerea dumneavoastră, este o stare normală faptul că un lucru aşa de important, ca suprafeţe considerabile legate de domeniul proprietăţii, să nu fie dat publicităţii în organul oficial al ţării, Monitorul Oficial al României?; în al doilea rând, ce măsuri aţi luat ca aceste liste să fie aduse la cunoştinţa celor interesaţi? Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Tamas Sandor. Are cuvântul domnul ministru Gheorghe Sin. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Sin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrebarea pusă de domnul deputat Tamas Sandor este firească, pentru care s-a şi formulat următorul răspuns: anexele nr.1-6 la Ordinul nr.668/2000 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României din cauza numărului mare de pagini ale acestora; de exemplu, anexele aferente terenurilor exceptate situate pe raza judeţului Harghita însumează 49 de pagini, iar cele pentru judeţul Mureş, 30 de pagini. Ministerul Justiţiei, care avizează orice ordin ce se publică în Monitorul Oficial al României, văzând numărul impresionant al paginilor anexelor, a apreciat ca imposibilă publicarea acestora în Monitor şi a sugerat ca anexele să se comunice de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului factorilor interesaţi. Fostul minister al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a transmis anexele 1-6 comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, direcţiilor silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, precum şi inspectoratelor silvice teritoriale unde acestea pot fi consultate. Pentru judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, anexele respective pot fi consultate la Inspectoratul teritorial pentru regim silvic şi cinegetic Braşov. În acest sens, s-a dispus ca inspectoratul să faciliteze consultarea, iar pentru unele detalii xerocopierea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Da, vă rog, domnule Tamas. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Răspunsul a fost destul de clar; am ascultat cu atenţie răspunsul dumneavoastră. Totuşi, dacă îmi permiteţi, aş vrea să formulez o cerere, o rugăminte, dacă se poate. După cum aţi amintit dumneavoastră, eu cred că nu sunt chiar aşa de mari aceste volume; ne-aţi spus de două judeţe că au 30, respectiv 40 de pagini. Dacă totuşi se poate, eu aş vrea să daţi publicităţii în Monitorul Oficial, şi vă spun de ce: am înţeles că se pot consulta ori la direcţiile silvice ori la comisiile judeţene de aplicare a legii, dar trebuie să avem în vedere numărul mare al solicitanţilor, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine sau chiar mai bine decât mine că numărul este de ordinul sutelor de mii de cetăţeni care sunt interesaţi în retrocedarea terenurilor forestiere. Deci, eu nu am ce să fac altceva, şi accept răspunsul dumneavoastră, dar totuşi formulez această cerinţă: să daţi publicităţii, pentru că eu cred că nu este totuşi normal ca cetăţenii care nu ştiu că sunt sau nu sunt vizaţi în aceste anexe să se înşire în faţa prefecturii sau în faţa direcţiilor silvice pentru consultarea acestor anexe, mai ales că unii dintre ei au primit cu suspiciune aceste anexe, având în vedere faptul că nu cunosc chiar suprafeţele respective. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da, mulţumesc, domnule Tamas. Domnule Sin, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Sin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vom face demersurile necesare pentru publicarea acestor anexe în Monitorul Oficial. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc, domnule ministru. |
|||||
|
|
Trecem în continuare la capitolul de interpelări al zilei noastre de astăzi, şi voi da cuvântul domnului Damian Brudaşca, care are două interpelări. Vă rog, domnule deputat, să spuneţi doar subiectul. |
|
|||
|
Da. Este vorba despre o interpelare adresată doamnei ministru Daniela Bartoş, în legătură cu Ordinul nr.201/1997 al Ministerului Sănătăţii, referitor la impunerea obligativităţii urmării unor cursuri de igienă de către personalul din industria alimentară şi alimentaţie publică. Prin Ordinul nr.201/1997 al ministrului Sănătăţii, persoanele care lucrează în sectoare care prezintă risc de transmitere a unor boli cu precădere, dar nu exclusiv, cele din cadrul industriei alimentare şi alimentaţiei publice, sunt obligate să prezinte documente din care să rezulte că au urmat un curs de igienă specific locului de muncă. Desigur, apreciem ca necesară o asemenea reglementare, dar, în loc ca această obligaţie să fie atribuită conducerilor unităţilor, care de fapt şi răspund de asigurarea condiţiilor de igienă, cu îndeplinirea ordinului sunt însărcinate firme private constituite în exclusivitate din funcţionari ai instituţiilor care verifică această activitate. Suma care trebuie achitată de firmele în cauză este de 200.000 de lei/persoană, pe fiecare salariat atestat, ceea ce la nivelul întregii ţări înseamnă peste 1.000 de miliarde de lei. Întrucât atestarea este obligatorie din doi în doi ani, sumele pe care societăţile comerciale trebuie să le plătească nu sunt deloc de neglijat. Deoarece este vorba de o afacere oneroasă, după părerea mea, cer, doamnă ministru, să anulaţi acest ordin şi să încredinţaţi activităţile stipulate în el societăţilor comerciale, deoarece în cadrul lor lucrează ingineri în industria alimentară şi medici care pot să efectueze atât instruirea, cât şi testarea salariaţilor din domeniu. În lipsa lor, cum este cazul unităţilor mici, societatea comercială poate apela la personal din domeniul instituţiei din cadrul instituţiilor sanitare de stat, plătind pentru prestaţia efectuată de acestea sume mai mici decât cele percepute de firmele căpuşă amintite. Un alt aspect pe care doresc să-l supun atenţiei dumneavoastră este cel legat de excesul de licenţe cerute pentru comercializarea unor produse alimentare. Astfel, spre exemplu, dacă un bufet vinde şi mititei, trebuie să obţină şi licenţă de fabricaţie pentru aceştia. Lucrul respectiv este inexplicabil atâta timp cât funcţionarea lui este autorizată sanitar-veterinar. Se consideră că astfel de licenţe ar trebui limitate la societăţile care procesează efectiv astfel de produse. În prezent, patronii şi managerii unităţilor de desfacere consideră nefiresc şi inutil să fie obligaţi la obţinerea unor asemenea licenţe, creându-le serioase impedimente în activitate. Am convingerea, doamnă ministru, că veţi dispune analizarea celor de mai sus şi luare de măsuri legale fireşti, punând capăt exceselor şi birocraţiei contraproductive. Al doilea obiect al interpelării îl constituie Hotărârea de Guvern nr.389 privind vănzarea spaţiilor deţinute de firmele private pe bază de contract de locaţie de gestiune, de închiriere sau dobândite prin asociere. Guvernele care s-au succedat, nerezistând presiunilor exercitate de grupuri de interese, au modificat în avalanşă actul normativ respectiv, condiţionând iniţial vânzarea de efectuare a unor investiţii cu o valoare de cel puţin 20% din cea a spaţiului respectiv, apoi renecesitatea ca acesta să nu se afle într-un imobil declarat monument istoric sau să nu se afle în zona de protecţie a unor monumente şi aşa mai departe. În final, printr-o nouă modificare, vânzarea a fost lăsată la latitudinea proprietarului. Datorită mutilărilor repetate ale Hotărârii nr.389/1996, posibilitatea ca cei îndrituiţi să-şi cumpere spaţiile respective s-a redus de la 90% la circa 10% în prezent. În situaţia dată este, consider, necesar adoptarea unui act normativ clar, corect, corent, care să permită ca spaţiile disponibile sau închiriate uneori la preţuri de speculă să poată fi cumpărate legal de cei care le folosesc în scopul producţiei. Această interpelare am adresat-o titularului portofoliului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, având în vedere că multe din aceste spaţii au aparţinut ministerului care s-a transformat în actualul minister al Lucrărilor Publice şi Locuinţei. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneţi interpelările în scris. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Le-am depus. |
|||||
|
Are cuvântul domnul deputat Augustin Lucian Bolcaş. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă prevalez de textul de regulament care îmi permite să dau numai o enunţare a interpelării, pe care o adresez doamnei ministru al Justiţiei, doamna Rodica Stănoiu. Este prilejuită de existenţa acum două săptămâni a unei consfătuiri iniţiate de Grupul de Dialog Social cu privire la influenţa politicului în actul de justiţie, care a ajuns la concluzia hilară că această influenţă a fost nesemnificativă. La această consfătuire a participat şi doamna Nadia Constantinescu, în calitatea domniei sale de consilier la Ministerul Justiţiei. Faţă de lipsa de reacţie până la această dată a Ministerului Justiţiei cu privire la aceste enormităţi, solicit să se precizeze poziţia exactă, indicându-se dacă au existat asemenea influenţe, să se nominalizeze persoanele care au exercitat asemenea influenţe şi să se indice exact măsurile luate în raport de judecătorii care s-au supus acestor influenţe. Voi avea cinstea să fac dezvoltarea în prezenţa doamnei ministru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi încerca să fiu şi eu foarte scurt, nu chiar pe tema întrebărilor pe care vreau să le precizez. Prima este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, şi se referă la Legea administraţiei publice ce cu onoare am votat-o în urmă cu două săptămâni şi care prevede la art.90 că în posturile în care sunt relaţii cu publicul vor trebui să fie încadrate persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective. Nedumerirea mea sau lămurirea pe care o cer cu această ocazie se referă şi la faptul că am văzut şi Legea bugetului unde se spune că este un număr maxim de 12 sau de 15 locuri în care poate fi încadrată o primărie, şi este următorul lucru: în acest caz, înseamnă că pentru ocuparea postului de secretar, pentru că acesta este postul de relaţie cu publicul din partea unei primării, va trebui în mod obligatoriu în aceste situaţii să fie încadrată o persoană din rândul minorităţii, şi nu nominalizez nici o minoritate în clipa de faţă, pentru că eu nu cred că cineva dintre români, deci persoană de naţionalitate română şi care a urmat cursurile la şcoală în limba română, ar putea să formuleze răspunsuri în scris, nu numai verbale, pentru că verbal se învaţă limba pe stradă. Deci, aceasta este întrebarea: dacă va fi condiţie obligatorie în felul acesta pentru concursul de ocupare al postului de secretar. O a doua întrebare pe care aş dori s-o adresez domnului ministru al Transporturilor, domnul Miron Mitrea, o dezvolt puţin, pentru că este puţin mai deosebită, şi anume este vorba de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V., căreia i-a fost adjudecată în 1997 o licitaţie internaţională pentru lucrări de alimentare cu apă a 1400 de sate din România, licitaţie despre care nu se ştie când şi în ce condiţii a avut loc. Cert este că încheierea contractului a avut loc după ce domnul ministru Noica, de atunci, a făcut o vizită de circa o săptămână în Israel, la invitaţia patronului firmei, domnul Egon Lavin. Din cele 1.400 de sate, existau deja studii de fezabilitate necesare promovării investiţiei expertizate tehnic şi financiar de Ministerul Finanţelor şi MLPAT, inclusiv avizate interministerial şi aprobate conform HG-urilor publicate în "Monitorul Oficial al României" de către societăţi de proiectare din ţară. După ce a cheltuit din bugetul centralizat sume însemnate pentru elaborarea acestor studii şi s-au obţinut toate avizele legale necesare, cu plata taxelor aferente, MLPAT a încredinţat în totalitate proiectarea şi reproiectarea studiilor de fezabilitate, proiectelor de execuţie şi execuţia lucrărilor autoproiectate pentru cele 1.400 de sate firmei SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. În acest fel, nu s-a ţinut cont de dreptul de autor al societăţilor de proiectare care au întocmit studiile, firma israeliană beneficiind de soluţiile şi ideile prevăzute în aceste proiecte. În plus, proiectele întocmite de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. prevedeau rezervoare de apă metalice care sunt de circa 5 ori mai scumpe decât rezervoarele de apă din beton executate în România, soluţii ce nu sunt în concordanţă cu condiţiile climaterice din România, iar multe componente, ca de exemplu staţiile de pompare erau prevăzute a se importa din Israel. De asemenea soluţia de alimentare cu apă este, în exclusivitate, în aceste proiecte, prin cişmele de stradă, nefiind rezolvată problema contorizării debitului de apă livrat, cât şi modul de încasare a costurilor de la consumatori. Unele primării cu contracte de proiectare în curs de desfăşurare sau lucrări terminate de proiectare au abandonat imediat contractul, fără a dispune plata lucrării efectuate şi în schimb au încheiat un alt contract cu firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V. pe baza proiectelor şi datelor furnizate de proiectele întocmite de firmele româneşti. Chiar şi onorariul de proiectare acceptat este la valori mai mari decât cel admis pentru firmele româneşti. În acest context, se pun mai multe întrebări la care l-aş ruga pe domnul ministru să dea un răspuns. Unu: cum se poate încredinţa unei singure firme întocmirea proiectelor şi executarea lucrărilor de construcţii-montaj pentru 1.400 de localităţi din ţară, având acelaşi contract, când fiecare lucrare reprezintă o lucrare separată, cu soluţii şi probleme distincte. Doi: pe ce bază se renunţă la proiecte avizate, expertizate şi pentru care Guvernul României şi-a dat un acord publicat şi în "Monitorul Oficial". Trei: cine este responsabil de banii cheltuiţi pentru elaborarea acestor lucrări, în condiţiile în care existau proiectele elaborate plătite din banii publici. Şi patru, care decurge în mod normal: statul român mai are nevoie de specialiştii pe care singur i-a creat şi pentru pregătirea cărora a cheltuit sume imense, tot din banii publici. Firmele de proiectare din Botoşani, din Iaşi, din Craiova, din Prahova sau Mureş, care au elaborat SF-uri pentru alimentări cu apă la sate, aşteaptă un răspuns corect, pentru remedierea aspectelor semnalate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Moisoiu. Are cuvântul domnul Eugen-Lucian Pleşa. Numai cu rugămintea pe scurt, domnule Pleşa. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi, tocmai, pentru a fi mai scurt, eu mi le-am scris. |
|||||
|
Nu citiţi tot materialul acela, vă rog eu frumos! |
|||||
|
Deci e vorba de o interpelare adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României. De peste 4 ani de zile, prin încălcarea flagrantă a Legii nr.112, instanţele judecătoreşti, fără a administra probe şi a introduce în cauză locatarii, adică chiriaşi sau proprietari care au cumpărat locuinţa în baza Legii nr.112, deci aceste instanţe au pronunţat hotărâri de restituire a locuinţelor şi de evacuări, fără însă a asigura spaţiul locativ necesar şi corespunzător pentru cei evacuaţi. Fenomenul acesta se desfăşoară, cu toate că, în momentul evacuării, procesele se află încă pe rolul instanţelor judecătoreşti. Faţă de cele de mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneţi a se examina şi a ne comunica ce măsuri va întreprinde Guvernul pentru stoparea acestor acte ilegale de violenţă împotriva unor cetăţeni nevinovaţi, pentru ca apoi să ne comunicaţi care este organismul abilitat să verifice legalitatea deciziilor instanţelor de judecată, respectiv să ia măsuri legale pentru revizuirea acestor decizii, în raport cu legislaţia în vigoare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Constantin Niculescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Nu aş dezvolta întreaga interpelare. Aş vrea să spun că ea se referă la folosirea fondului special al drumurilor, respectiv din anul 1996 s-a încasat o taxă de la fiecare automobilist, sub diverse forme: o dată din benzină, o dată taxă plătită de bunăvoie, altă dată din preţul automobilelor. Sumele încasate pe fiecare an se pare că se ridică la 5 6.000 de miliarde de lei anual, deci o sumă foarte importantă, iar de 4 ani Ministerul Transporturilor nu a prezentat nici o informaţie în legătură cu execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli a acestor sume din acest fond special al drumurilor. Din acest punct de vedere, am formulat o interpelare care se adresează actualului Minister al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, dar vizează activitatea Ministerului Transporturilor. O singură întrebare, poate, este că, la un moment dat, unele sume au fost folosite pentru alte activităţi care nu au avut niciodată legătură cu drumurile, respectiv s-a folosit o sumă de circa 60 de miliarde de lei pentru deblocarea unor nave arestate, bani folosiţi din fondul special al drumurilor, prin 1998. De asemenea o întrebare care, la ora actuală, este de absolut maxim interes: de ce politica investiţională a Ministerului Transporturilor nu s-a axat pe autostrăzi, astfel că România, astăzi, se află într-o situaţie total neplăcută, este una din ţările cu cele mai puţini kilometri de autostrată, ştiind că modernismul înseamnă, de fapt, şi şosele moderne. Interpelarea am depus-o în scris. Sigur că, atunci când va fi cazul, de faţă cu ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, probabil că am s-o dezvolt. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Gheorghe Firczak. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Interpelarea mea este adresată domnului academician Răzvan Teodorescu, ministrul culturii şi cultelor. Obiectul interpelării: în ultimii ani, a fost semnalată, în siturile arheologice din ţară, mai ales în judeţul Hunedoara, prezenţa tot mai frecventă a căutătorilor de comori, înarmaţi cu detectoare de metale, efectuând un adevărat braconaj arheologic. Zona cea mai des vizitată este Valea Grădiştei, cu cetăţile dacice situate acolo. De curând, a apărut pe Internet un anunţ ce invită la organizarea unor expediţii de teledetecţie în siturile arheologice din Munţii Orăştiei. De aceea, solicităm Ministerului Culturii şi Cultelor să ia măsuri urgente pentru a se stopa scoaterea peste hotarele ţării a unor valori ale patrimoniului cultural şi să ne prezinte ce măsuri ia, în mod urgent. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Firczak. Are cuvântul domnul deputat Victor Dobre. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Finanţelor Publice. Obiectul interpelării priveşte stadiul şi perspectivele derulării programului RICOP. După cum ştiţi, la data de 30 decembrie 1999, a avut loc la Bucureşti semnarea oficială între Guvernul României şi Comisia Europeană a Memorandumului de finanţare prin care i se acorda României un împrumut nerambursabil în valoare de 100 de milioane de Euro, pentru realizarea programului RICOP, acest program având în vedere realizarea reformei economice prin atenuarea costurilor sociale. O parte a acestui program a fost derulată în cadrul colectivelor zonele, respectiv în cadrul Colectivului de coordonare zonală II, din care fac parte judeţele Galaţi, Brăila şi Buzău. Au fost realizate un număr de peste 130 de proiecte. În principal, sunt proiecte şi programe pentru comunităţile rurale, dar şi urbane, sunt proiecte de care mulţi au legat speranţa în a găsi o finanţare, cu atât mai mult cu cât această finanţare este nerambursabilă şi ar fi păcat, având în vedere că există o clauză de condiţionalitate pentru intrarea programului în vigoare, de 15 luni, ca să se blocheze acest program. De aceea rugămintea mea la domnul ministru era să ne informeze asupra stadiului şi asupra posibilităţilor de a nu se crea vreun impediment în derularea acestor programe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat Dobre. Are cuvântul domnul deputat Ştefan Baban. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş vrea să reamintesc domnului ministru al autorităţii pentru privatizarea şi administrarea participaţiunilor statului, domnul Muşetescu Ovidiu Tiberiu, că îmi este dator cu un răspuns legat de privatizarea SIDEX. În ceea ce priveşte interpelările mele din seara aceasta, întrebări, dacă doriţi, una este adresată domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul al apelor, pădurilor şi mediului, prin care îl rog să analizeze dacă nu ar trebui să se gândească la reînfiinţarea Direcţiilor silvice judeţene, care ar putea fi un prim pas în eradicarea jefuirii pădurilor ţării, încât am ajuns să aducem din exterior, pe dolari, puieţi de plop şi alte specii. A doua interpelare se referă la lichidarea firmelor fantomă care continuă să funcţioneze şi îl rog pe domnul ministru al finanţelor publice, domnul Mihai Nicolae Tănăsescu, să se gândească foarte bine la reglementarea situaţiei acestor societăţi comerciale care au rămas nişte firme fantomă şi care aduc mari prejudicii economiei naţionale, chiar dacă costul desfiinţării lor este destul de mare. De peste 2 ani, atât Guvernul cât şi Parlamentul tergiversează problema dizolvării acestor societăţi. Până şi termenul din 30.06.2001 a fost prelungit până la sfârşitul anului. Deci rog încă o dată pe domnul ministru să se gândească dacă nu ne costă mai ieftin să scăpăm de ele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Baban. Are cuvântul domnul Codrin Ştefănescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Rus, ministru de interne, care a promis la audierea dânsului în comisia de specialitate, cu puţin timp înainte de a fi desemnat ministru de interne, că va întreprinde tot ceea ce este necesar şi legal pentru ca subordonaţii dânsului să respecte Constituţia şi legile în vigoare şi a promis, totodată, că va sancţiona toate abuzurile şi ilegalităţile săvârşite de aceşti subordonaţi, impunându-le un comportament civilizat, corectitudine şi profesionalism. Însă, pe data de 7 martie a.c., importante forţe ale Ministerului de Interne din cadrul DIAS, SPIR şi Secţia 17 de Poliţie, contrar prevederilor art.412 din Codul de procedură civilă, au evacuat prin forţă şi brutalitate, ziua în amiaza mare şi în mijlocul Capitalei, pe domnul Nica Leon, cunoscut lider revoluţionar şi preşedinte al Partidului Liber Democrat, aruncând efectiv în stradă toate bunurile situate în imobilul din Bd.Regina Elisabeta nr.45, sector 5. Întrucât frecvent cadre cu răspundere ale ministerului se plâng permanent de slaba dotare şi de insuficienţa fondurilor pentru a-şi face corespunzător datoria, l-am rugat pe domnul ministru să-mi răspundă cum a fost posibilă intreprinderea unei astfel de acţiuni ilegale, cu atâta forţă, pentru care s-au găsit toate fondurile şi mijloacele necesare, într-o totală contradicţie cu legea şi cu normele democratice. De asemenea, l-aş ruga pe domnul ministru să-mi răspundă care este poziţia Ministerului de Interne faţă de liderii Revoluţiei Române din Decembrie '89, din moment ce a fost posibilă producerea unor astfel de abuzuri, ale căror victime, în majoritatea cazurilor, sunt liderii baricadelor din Decembrie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Codrin Ştefănescu. Are cuvântul domnul Marin Anton. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi se referă la concesionarea frauduloasă a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS Agro "Prundul". Solicit domnului ministru Ilie Sârbu să ne spună când se va rezolva problema licitaţiilor trucate în decursul anului 2000, pentru IAS-uri, şi mă refer punctual la problema licitaţiei organizate pentru concesionarea a 8.092 ha de teren agricol administrat de IAS "Prundul" care, în acest moment, este falimentar, câştigată de firma fantomă "Daytona", contestată de SC Stylem Trading SRL şi tot Agro SRL care lucrează, în realitate, parte din acest pământ, cunoscând că, din nerezolvarea urgentă a acesteia pierde şi bugetul oricum sărac al Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, precum şi firmele private implicate. Mă refer punctual la acest caz, deoarece cele două firme private au făcut nenumărate intervenţii, şi anul trecut şi în prezent şi nu au primit nici un fel de răspuns. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumim domnului Marin Anton. Are cuvântul domnul Costel Marian Ionescu. Nefiind, dau cuvântul doamnei Smaranda Ionescu. Văd că a plecat din sală... (Din sală: a renunţat!) A renunţat, nu am ştiut. Domnul Ioan Miclea. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este pentru domnul ministru Ovidiu Muşetescu, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului. Domnule ministru, În cursul anului 1996, FPS Bucureşti a scos la privatizare, "prin grija" preşedintelui de atunci Radu Sârbu, Întreprinderea Agricolă de Stat "Poiana" judeţul Cluj, una din cele mai bune unităţi din judeţ şi din ţară. Acest IAS îngloba în structura sa terenuri agricole din localităţile Câmpia Turzii, Poiana şi Urca, judeţul Cluj. În vederea privatizării acestui IAS s-a întocmit un Caiet de sarcini în care s-a stabilit preţul de pornire de 2 miliarde de lei. Primul cumpărător înscris la licitaţie a fost doamna Floarea Pintea, membră a Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin şi Democrat, apropiată a domnului Radu Sârbu. La această licitaţie s-au mai înscris două persoane: ing.Boancă şi ing.Oros, însă, prin diferite tertipuri, nu li s-a dat Caiet de sarcini şi aceştia nu au putut participa la licitaţie. În felul acesta, singura participantă la licitaţie a fost doamna Floarea Pintea care a cumpărat IAS Poiana cu suma de 200 de milioane de lei, preţul unui modest apartament. În acelaşi mod, doamna Floarea Pintea a cumpărat şi ferma zootehnică din localitatea Urca, judeţul Cluj, cu două grajduri mari populate cu vite, precum şi o clădire şi o brutărie situate în centrul municipiului Câmpia Turzii, brutăria, menţionăm, fiind retehnologizată, în acelaşi an, cu utilaje în valoare de 150.000 dolari SUA. Pentru toate acestea, doamna Pintea Floarea a plătit suma de 38 de milioane lei. Şi în acest caz, doi licitatori au fost excluşi, neeliberându-li-se Caiet de sarcini. Ferma de la Viişoara a fost cumpărată de rudeniile lui Radu Sârbu, în aceleaşi condiţii şi pe un preţ de nimic. Vă rog, domnule ministru, a dispune cercetarea temeinică a acestor privatizări şi a dispune de urgenţă anularea lor şi sesizarea organelor de justiţie, pentru fraudele aduse statului în acest caz. Aştept de la dumneavoastră un răspuns în termen legal. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul Doru Dumitru Palade. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În primul rând, aş vrea să reamintesc că am de primit nişte răspunsuri: la o întrebare pentru doamna ministru Rodica Mihaela Stănoiu, privind achiziţionarea ilegală a unui pachet de acţiuni de la Societatea comercială "Comat" SA Botoşani şi o interpelare la Corpul de Control al Guvernului, nu ştiu cine e moştenitorul domnului Grecea, privind privatizarea Societăţii comerciale "Moldopan" SA Botoşani. Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru Ioan Rus, ministru de interne şi se referă la o acţiune desfăşurată "cu mare anvergură" de 5 tineri ofiţeri de poliţie, privind utilizarea la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Mecanică Fină de licenţe la programe de calculator. Consider, în cadrul interpelării, că aceste efective ale Poliţiei erau demne de o cauză mai bună; au "terminat" lupta cu infracţionalitatea şi au început războiul cu unităţile bugetare, alimentate, de fapt, de la acelaşi buget. Aştept răspunsul scris. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Ioan Mihai Năstase. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Interpelarea mea este adresată domnului ministru Răzvan Teodorescu, ministrul culturii şi cultelor. Domnule ministru, După cum, desigur, cunoaşteţi, fiind mediatizat şi în presă, la Opera Română din Cluj, s-a declanşat un conflict de mari proporţii etichetat de ziarişti ca "război la Opera Română din Cluj". În urma discuţiilor purtate cu liderii de sindicat şi cu angajaţii Operei Române din Cluj, în ziua de 25 martie 2001, la Clubul tipografilor din Str.Memorandumului nr.23, am putut să constat că, la originea acestui conflict între salariaţi şi actuala conducere reprezentată de director general Petre Zbârcea, doamna Nicoleta Brad, director adjunct şi doamna Tania Cristea, consilier juridic, se află mai multe nereguli, Unu: neexistenţa unui regulament de ordine interioară, neexistenţa şi neaplicarea contractului colectiv de muncă, neaplicarea corespunzătoare a Legii nr.154/1998 şi a Ordonanţei Guvernului nr.24/2000, lipsa totală de transparenţă a modului de gestionare a bugetului de venituri şi cheltuieli, un stat de funcţiuni total neadecvat şi nediscutat cu liderii de sindicat, o salarizare total necorespunzătoare, cu abuzuri de penalizări şi sancţiuni, distrugerea unor documente, compromiterea activităţii Operei clujene, prin politică managerială necorespunzătoare. În baza celor de mai sus, se impune, de maximă urgenţă, având în vedere amploarea conflictului de muncă creat şi multiplele nereguli manageriale, unele îmbrăcând chiar caracter penal, trimiterea unei comisii de anchetă şi luarea măsurilor ce se impun. Vă rugăm să ne comunicaţi rezultatele comisiei de anchetă şi măsurile luate. Semnează: deputat Ioan Mihai Năstase. |
|||||
|
Mulţumesc. Are cuvântul domnul Ilie Merce. |
|||||
|
Domnule vicepreşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României. După cum bine se cunoaşte, în ultimii ani, România a contractat importante împrumuturi externe, beneficiind, în acelaşi timp, de fonduri consistente în valută, cu titlu nerambursabil, pentru reabilitarea sistemului sanitar, construirea de autostrăzi şi reabilitarea şoselelor naţionale, amenajarea de diguri şi sisteme de prevenire a inundaţiilor, reconversie profesională, închiderea minelor, atenuarea impactului social ş.a. Se mai ştie, de asemenea, că, în organizarea şi gestionarea acestor fonduri, s-au produs grave deficienţe şi mari fraude, fără ca cineva să fie tras la răspundere, până în prezent. În consecinţă, solicităm domnului prim-ministru Adrian Năstase răspunsuri sau lămuriri pertinente cu privire la valoarea totală a finanţărilor externe primite de România în perioada 1996 2000, de la organizaţiile financiare internaţionale FMI, Banca pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, Phare, Comunitatea Europeană, atât cea nerambursabilă, cât şi cea rambursabilă, evident; care a fost destinaţia acestor fonduri, pe domenii şi lista detaliată a proiectelor, precum şi beneficiarii acestor asistenţe financiare; volumul garanţiilor acordate de statul român societăţilor comerciale şi mai ales cazurile în care statul român a fost obligat să plătească în locul celor care nu au mai făcut-o, până la urmă. Valoarea totală, de asemenea, interesează, plătită de statul român firmelor de consultanţă implicate în obţinerea şi gestionarea asistenţei financiare şi care sunt firmele respective. Cu ocazia altui moment, o să dau şi exemple concrete. Deocamdată, mă limitez la atâta. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule Merce, dar ar fi bine să mai daţi şi exemple concrete, pentru că ce cereţi dumneavoastră acolo e un roman, de scris. |
|||||
|
Domnul Ilie Merce (din sală): În primul rând, trebuie să apreciaţi şi că vă ridicăm mingea la plasă! |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Nefiind alţi deputaţi înscrişi la ordinea de zi, declar închise lucrările şedinţei noastre de astăzi. Vă mulţumesc.
Şedinţa s-a încheiat la ora 19,42.
|
|||||
 |
