Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Radu Stroe, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar şedinţa de astăzi deschisă, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi sunt prezenţi 247, absenţi 98, din care 19 participă la alte acţiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi, prezentându-vă o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea Legii sanitar-veterinare nr. 60/1974, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind sistemul naţional de asistenţă socială, primit de la Guvern.

Cu acest proiect a fost sesizată, în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă, potrivit art. 107, alin. 3 din Regulament.

3. Proiectul de Lege privind venitul minim garantat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

4. Propunerea legislativă privind procedurile simplificate de înregistrare şi funcţionare a societăţilor comerciale, iniţiată de domnii deputaţi Eugen Nicolaescu şi Napoleon Pop.

Propunerea legislativă a fost trimisă, în fond, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, iar pentru aviz, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 5 iunie 2001.

5. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 26/1996 privind Codul Silvic, iniţiată de domnul deputat Gardo Deszo.

Au fost sesizată, în fond, pentru raport comun: Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

Termen de depunere a raportului: 5 iunie 2001.

6. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, acelaşi iniţiator.

Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru raport comun.

Termenul de depunere a raportului: 5 iunie 2001.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87/2000 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia jurifică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 iunie 2001.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2001 pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Cu acest proiect a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize nici o comisie.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107, alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/1999.

Au fost sesizate: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; iar pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001, urmând ca proiectul să fie dezbătut în procedură de urgenţă, potrivit prevederilor art. 107, alin. 3 din Regulament.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2001 privind scutirea temporară de la plata taxelor vamale a unor cantităţi de gaze naturale provenite din import, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001, proiectul urmând a fi dezbătut în procedură de urgenţă, potrivit prevederilor art. 107, alin. 3 din Regulament.

11. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Cu acest proiect au fost sesizate, în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 11 mai 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107, alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor proiectul urmând a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege privind Statutul poliţistului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

13. Propunerea legislativă pentru stabilirea condiţiilor privind vârsta de încadrare a asistentului personal al persoanei cu handicap, iniţiată de domnul deputat Anton Ionescu.

Cu această propunere au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; iar pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 mai 2001.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă, potrivit art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În continuare, notă cu privire la legile adoptate, care, potrivit art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992, sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naţionale de Electricitate – S.A. de către Fondul Proprietăţii de Stat prin Banca de Import-Export a României (EXIMBANK) S.A.

Legea pentru modificarea şi compoetarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2001 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanţării acţiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/1999 privind unele măsuri de protecţie socială a cadrelor militare şi a salariaţilor civili, care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central.

Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2000 privind admiterea cu taxă în învăţământul preuniversitar de stat, în licee, şcoli profesionale şi şcoli de ucenici peste cifra de şcolarizare pentru care se asigură finanţare de la bugetul de stat.

Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2000 privind finanţarea organizării şi desfăşurării concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 2000-2001.

Cu aceasta, intrăm în ordinea de zi şi vom începe cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice, TRANSELECTRICA, privind finanţarea proiectului pentru Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice, semnat la Luxemburg la 5 decembrie 2001.

Proiectul urmează a fi dezbătut, potrivit art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.

Rog Comisia de buget, finanţe şi bănci să ne prezinte timpii de dezbatere.

Domnul deputat Grigoraş.

Numai o clipă, domnul deputat Bolcaş are o problemă de procedură. Poftiţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O problemă de procedură care ridică în faţa noastră necesitatea de a rezolva o prevedere regulamentară în ceea ce priveşte definirea procedurii de urgenţă, astfel cum a fost anunţată pentru anumite proiecte, chiar astăzi. Şi anume mă refer la împrejurarea că două proiecte de legi importante privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi privind statutul poliţistului au fost anunţate ca fiind considerate de Biroul permanent ca fiind, de drept, prevăzute în procedura de urgenţă. S-a invocat, chiar în enunţul domnului preşedinte, prevederea art. 107 alin. 3 din Regulamentul nostru, conform căreia proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi ordonanţele emise de Guvern se supun de drept aprobării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.

Formal, privind textul, s-ar părea că el nu comportă discuţii. Dar vă rog să constataţi că prin această interpretare se dă dreptul Guvernului ca sub acoperirea, lipsită de orice fel de control parlamentar, deci sub acoperirea ideii de armonizare a legislaţiei să impună direct procedura de urgenţă pentru orice fel de proiect de lege doreşte acesta. Or, lucrurile nu pot să stea în acest mod.

Dacă în ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă, ele sunt un act de voinţă a Guvernului şi se definesc ca atare şi, evident, că de drept trebuie supuse şi nu se pot face discuţii dacă sunt sau nu sunt ordonanţe de urgenţă, în ceea ce priveşte celelalte proiecte de lege, putem discuta şi, mai mult, la obiect, cu privire la aceste două proiecte de lege, putem discuta dacă ele sunt necesare structurii noastre statale interne sau reprezintă numai o corelare şi o armonizare cu legislaţia internaţională.

Şi în aceste condiţii, dezlegarea ne-o dă tot Regulamentul, care la art. 107 alin. 2 prevede: "Cererile Guvernului şi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau comisiilor se supun aprobării Comitetului ordinii de zi".

Deci, ideea prevăzută în cele două proiecte de lege, în sensul că acestea ar reprezenta o armonizare, trebuie să fie supusă aprobării Comitetului ordinii de zi, care să stabilească, într-adevăr, dacă sunt aplicabile prevederile lui 107 alin. 3 sau nu sunt aplicabile prevederile lui 107 alin. 3.

În acest sens şi pe baza acestei interpretări a Regulamentului, pentru a nu se crea un precedent periculos, vă solicit ca prin votul dumneavoastră, în conformitate cu art. 29 lit. f) să solicitaţi ca aceste două proiecte de legi să fie trimise înapoi, spre avizare, Comitetului ordinii de zi, dacă urmează să se dezbată în procedură de urgenţă sau nu.

Un singur cuvânt de încheiere. Nu sunt adeptul unor obstrucţii de ordin formal, în decursul procesului legislativ. Nu înţeleg să ne irosim timpul nostru, al tuturor, în dispute de o anume sterilitate.

Vreau, în primul rând, să se evite crearea unui precedent periculos, pentru că la urma urmei vom putea avea un proiect de lege pentru amenajarea bălţii din Părhăuţii din Deal în procedură de urgenţă, spunându-se că el se corelează cu reglementările Uniunii Europene în materia biosferei, or aceasta nu se poate şi cineva trebuie să cenzureze acest lucru, ca să nu se transforme în abuz.

În al doilea rând, referindu-mă la obiectul acestor dezbateri, vă rog să constataţi că este vorba de două proiecte de legi de maximă importanţă, care sunt de mult în dezbaterea comisiilor de specialitate, care le-au trimis înapoi, le-au primit în continuare, s-a lucrat mult la ele. Este normal ca în cadrul unei proceduri obişnuite toţi, apreciind tocmai asupra importanţei lor, să avem posibilitatea să depunem amendamentele necesare.

Sub aceste auspicii, vă rog să priviţi intervenţia mea ca fiind un act constructiv şi nu şicanatoriu, deşi priveşte procedura.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Recunoscându-vă dintotdeauna buna credinţă, competenţa şi elocinţa sunt, totuşi, nevoit să vă amintesc următoarele: există trei categorii de cazuri, potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor în care se admite procedura de urgenţă.

Primul este reglementat la art. 107 şi el priveşte cazuri care se referă la proiecte unde Guvernul sau din proprie iniţiativă Camera Deputaţilor solicită şi aprobă prin Comitetul ordinii de zi procedura de urgenţă.

Al doilea, cererile Guvernului şi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare, de asemenea, se supun aprobării Comitetului ordinii de zi, iar cazul prevăzut la art.107 alin.3 se referă la ordinea de zi prestabilită ca ordine de drept, prin Regulament. De câte ori, şi nu este vorba numai de un caz aplicabil în procedura parlamantară, potrivit principiilor de drept, o instituţie operează de drept, acel lucru operează în virtutea legii; el nu mai trebuie constatat, nu mai trebuie aprobat.

Uitaţi-vă, vă rog, domnule deputat, cum sună prevederea art.107 alin.3: "Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 114 alin.(4) din Constituţie se supun de drept aprobării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă".

Până în momentul de faţă nu a existat nici o obiecţie, nici un comentariu în ce priveşte ordonanţele de urgenţă. Vedeţi că suntem în aceeaşi situaţie. Proiectele supuse armonizării, precum şi ordonanţele de urgenţă sunt supuse de drept în procedură de urgenţă dezbaterii deci nu mai este nevoie de intervenţia Comitetului ordinei de zi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu contest supunerea de drept, în momentul în care s-a stabilit ca acel proiect de lege priveşte armonizarea legislaţiei. Dar cine stabileşte? Guvernul, prin propria sa hotărâre? Guvernul îmi impune mie direct procedura de urgenţă obligatorie la art.107 alin.3, nu contest, fără ca nimeni să cenzureze dacă este vorba de armonizare sau nu? Păi, vă dau un singur exemplu pe care-l am în faţă: este vorba de Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, care în preambul spune: "adoptarea în regim de urgenţă a noii legi privind organizarea şi funcţionarea este impusă de necesitatea armonizării legislaţiei interne cu prevederile cuprinse în acte normative din ţări cu tradiţie democratică". Nu mă intersează, pentru că nu este o armonizare cu prevederile Consiliului Europei şi a Uniunii Europene.

Deci, prin însăşi expunerea de motive, Guvernul nu poate să-mi impună acest lucru.

Eu ce vreau să spun? Vreau să spun că existenţa acestei prevederi de drept trebuie să fie cenzurată de Parlament, prin intermediul Comitetului ordinii de zi, care să-mi spună: este o armonizare, şi atunci nici nu mai discutăm, intră în procedură de urgenţă, sau nu este o armonizare, degeaba pretinde Guvernul acest lucru şi, atunci, sigur că nu intră în procedura de urgenţă. Aceasta este problema.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice. Poftiţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca unul care am iniţiat amendamentul de la art.107 alin.3, în care se menţionează foarte clar că proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi cu normele Consiliului Europei intră în procedură de urgenţă, de drept, doresc să amintesc distinsului meu coleg de obligaţia de demilitarizare a Poliţiei, obligaţia de armonizare a normelor în materia funcţionării Poliţiei Române, decurge din 1994, din documentul de aderare al României la Consiliul Europei. Raportul Jannsson vorbeşte foarte clar în această materie, el este de notorietate, este perceput ca atare de către opinia publică românească şi nu numai, prin urmare nu mai aveam nevoie de nici o altă decizie cu privire la intrarea de drept în procedură de urgenţă a unui asemenea proiect de lege.

Pe de altă parte, este foarte limpede şi rezultă în mod expres din proiectele de lege menţionate că Guvernul intenţionează promovarea unei armonizări exprese între, pe de o parte, normele specifice în materie, normele interne în materie şi Codul de etică al Poliţiei, cod care a fost votat de Adunarea parlamentară a Consiliului Europei nu mai târziu de sesiunea din ianuarie din acest an, la care, desigur, a participat şi au votat pentru şi reprezentanţii P.R.M.

Prin urmare, domnule preşedinte, stimaţi colegi, aceste două proiecte de lege sunt considerate de drept în procedură de urgenţă şi nu mai au nevoie de o decizie specială în această materie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

A cerut cuvântul domnul deputat Ráduly.

Domnul Marcu Tudor:

Un minut!

Domnul Valer Dorneanu:

A cerut cuvântul înaintea dumneavoastră domnul deputat Ráduly, reprezintă un alt grup parlamentar şi eu o să supun Camerei Deputaţilor propunerea ca să ia cuvântul cu privire la această chestiune de principiu câte un reprezentant de grup parlamentar.

Poftiţi, domnule Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să spunem că acum o săptămână, miercuri, 2 mai, de la ora 13,30 a avut loc şedinţa Comitetului ordinii de zi, în care Guvernul a prezentat această solicitare de a se dezbate în procedură de urgenţă cele două proiecte de legi.

Atunci, în afara grupului majoritar, liderii celorlalte grupuri s-au pronunţat pentru amânarea votului în Comitetul ordinii de zi, cu privire la această procedură, din diferite raţiuni şi din diferite considerente.

În argumentaţia pe care am avut-o la acea şedinţă m-am bazat pe următoarea idee: dacă în expunerea de motive o oricărui proiect de lege sau iniţiative legislative autorul, iniţiatorul afirmă că de fapt ceea ce iniţiază dumnealui se referă sau urmăreşte armonizarea legislaţiei interne cu cea europeană, atunci trebuie să mergem de drept pe procedura de urgenţă.

Deci, dacă acceptăm că Guvernul a venit cu cele două proiecte de legi, referindu-se la un articol din Regulamentul nostru, obţine de drept procedura de urgenţă, atunci, din acest precedent trebuie să acceptăm ca orice coleg deputat, grup parlamentar, care iniţiază un proiect de lege şi menţionează în expunerea de motive arătând că este pentru armonizarea legislaţiei României cu legislaţia europeană, trebuie să acceptăm deopotrivă, de drept, procedura de urgenţă.

M-a combătut, de exemplu, domnul preşedinte Valer Dorneanu şi a spus că nu este chiar aşa. Eu aş merge pe ideea că, într-adevăr, tot ceea ce este pentru armonizarea legislaţiei interne cu legislaţia europeană trebuie să meargă în procedură de urgenţă, numai că se naşte întrebarea firească: cine decide acest fapt? Deci, cine interpretează alin. 3 al art. 107 din Regulament, respectiv, acea parte a alineatului care se referă la armonizarea legislaţiei?

Şi eu vă răspund: în opinia mea, este bineînţeles opinie personală, dar opinia unui coleg de-al dumneavoastră care a lucrat la acest Regulament, Comitetul ordinii de zi este cel care trebuie să stabilească acest lucru, nimeni altcineva, pentru că este vorba de o decizie. Un for al Parlamentului, un decident al Parlamentului trebuie să spună dacă ne aflăm înăuntrul textului de la alin. 3 art. 107 sau nu.

V-aş întreba, domnule preşedinte, cu tot respectul pe care vi-l port, cine a fost decidentul la cazul de faţă, care a spus că solicitarea Guvernului se află înăuntrul prevederilor art. 107? Ca să ştim şi noi cine s-a substituit deciziei Comitetului ordinii de zi. Pentru că, în opinia mea, aşa cum am spus şi acum o săptămână şi de obicei îmi păstrez punctele de vedere cu privire la Regulament, chiar dacă sunt în favoarea sau împotriva mea, pentru că de aceea am făcut Regulamentul, ca să avem o procedură clară, Comitetul ordinii de zi trebuie să fie acest decident. Care este soluţia? Soluţia este că, de exemplu, acum se solicită o pauză de consultări, se întruneşte foarte rapid Comitetul ordinii de zi şi Guvernul încearcă să convingă reprezentanţii grupurilor parlamentare, liderii acestora ca să accepte această procedură de urgenţă, pe motivul armonizării.

Eu chiar asta v-aş propune, ca totuşi să mergem eventual pe procedură de urgenţă, dar să respectăm şi Regulamentul, pentru că acest fapt ne uneşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să mă ascultaţi puţin cu atenţie, deoarece am făcut parte şi fac parte din Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, atât în legislatura trecută, cât şi în aceasta.

De mai bine de 5, 6 ani, nici nu mai ştiu de când, se află la Parlament acest Proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Între timp, cel puţin în legislatura trecută l-am trimis şi am primit de la Ministerul de Interne, de nenumărate ori, acest proiect de lege care a suferit modificări în mod corespunzător, propunerile pe care le făceau membrii comisiei şi a modificărilor ulterioare pe care le făcea Ministerul de Interne, chiar dacă acestea nu erau însuşite de Guvern şi erau numai ale Ministerului de Interne. Noi am trecut peste acest inconvenient care putea să fie invocat cu rea-credinţă, să nu fie discutat proiectul acesta de lege.

Noi vrem ca acest proiect de lege să intre în discuţii, dar pentru c㠖 aici vreau să fiţi atenţi – au fost atât de multe, de nenumărate şi de importante discuţiile pe marginea acestui proiect de lege, încât el acum este modificat aproape mai bine de jumătate.

Menţionez că dacă noi vom trece în procedură de urgenţă, după cutuma acestei proceduri, proiectul acesta de lege, nu vor avea posibilitatea cei care, auzind despre ce este vorba, să ia cuvântul.

Acum, ca să facem un apel către toţi parlamentarii, luaţi proiectul în mână, duceţi-vă afară şi participaţi la comisie, nu mai este nici o comisie ca să vă includeţi punctele de vedere pentru ca să le puteţi susţine în plen, este imposibil.

De aceea, socotesc, spre binele funcţionării Poliţiei Române, în ideea armonizării corecte a legislaţiei române cu cea europeană şi a unei legi care va apare în mod practic, ţinând cont de cele mai multe dintre propunerile dumneavoastră, să îl punem, aşa cum a stat 6, 7 ani până acum, în procedură normală. Dacă vreţi, îl punem imediat în punctul următor al ordinii de zi. Pentru că în felul acesta dăm girul competenţei noastre, a tuturor celor din sală şi cei ce lipsesc, pentru că sunt convins că toţi ştim cât de importantă este şi cât putem modifica prin intervenţiile noastre Legea Poliţiei Române şi solicit bunăvoinţa dumneavoastră şi îngăduinţa să putem să discutăm în mod competent acest proiect de lege.

Este o glum㠖 mi s-a părut, cel puţin – după ce noi am muncit 4, 5 ani, am condus chiar ultimele şedinţe împreună cu generalul, secretar de stat cu relaţiile cu Parlamentul al Ministerului de Interne, şi ştiu că toţi vor – şi dânşii şi noi – chiar dacă avem unele rezerve la unele articole, ca acest proiect de lage să intre în vigoare.

Dar dacă îl urgentăm şi îl facem pe picior, aşa cum am făcut cu nu ştiu ce ordonanţe de urgenţă pe vremea vechiului regim şi pe care le dezavuăm acum şi ne realiem în aceeaşi măsură procedurilor anterioare, fără să să fim farisei, cum zic eu acum, şi, în fine, las la o parte nişte partipriuri politice, fac apel la PDSR, la Guvern, să intre în corectitudinea pe care au manifestat-o la propunerile înaintea alegerilor din anul 2000, în care s-au angajat ca să fie adoptate legi corecte, bine susţinute, argumentat şi competent, şi nu să treacă, aşa cum au trecut, de pe vremea lui Ciorbea citire, Radu Vasile şi nu mai ştiu cine ulterior... (uite, că au ajuns să-mi scape şi numele premierilor, aşa de importanţi au ajuns în capul nostru), să facem proceduri de urgenţă la ce ni se năzare şi nu ni se năzare. Pentru că, aşa cum bine a specificat şi domnul Raduly, mâine putem să zicem că în procedură de urgenţă trebuie să punem o lege privind pescuitul, pentru că preşedinte la pescuit e domnul Adrian Năstase, şi e procedură de urgenţă, să manifestăm o egalitate cu legislaţia europeană şi dăi şi dăi! sau la vânatul prepeliţelor!

Trebuie să ne manifestăm seriozitatea în legătură cu această lege! Fac apel încă o dată la inteligenţa dumneavoastră, de care nu mă îndoiesc, toţi îmi sunteţi colegi, toţi sunteţi mai inteligenţi şi dacă eu socotesc că este necesar aşa, sunt sigur că şi dumneavoastră veţi socoti, cu mai multă aplecare asupra acestei dorinţe, pe care v-o adresez. Şi nu numai eu, şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de asemenea, a fost de acord, chiar dacă nu în totalitate, să fie trecută în procedură normală, deoarece nu vom putea avea acces la tribună să ne spunem punctul de vedere într-o lege corectă, care va fi adoptată ulterior. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să interveniţi şi dumneavoastră? Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Încercăm să rezolvăm această problemă în cadrul regulamentului. În primul rând, cred că ar putea fi rezolvată prin trimiterea spre Comisia pentru regulament, a interpretării art. 107 alin. 4, pentru că această comisie are printre atribuţii şi pe aceea de a interpreta regulamentul.

În al doilea rând, atunci când nu avem o prevedere expresă într-un text de lege ne ducem la principii. Care sunt principiile care ne coordonează pe noi în interpretarea acestui text de lege? Pornim de la raporturile care există între Guvern şi Parlament. Parlamentul este organul suprem legislativ, iar Guvernul îşi exercită mandatul sub control parlamentar.

Dacă am accepta ideea că orice menţiune dintr-un proiect de lege emis de către Guvern, unde se arată că trebuie să fie armonizată legislaţia cu cea a Uniunii Europene, ar însemna că acceptăm de drept că Guvernul poate impune ordinea de zi a Parlamentului, poate stabili agenda Parlamentului. Or, acest lucru nu este corect în sistemul nostru constituţional, întrucât Guvernul acţionează sub controlul Parlamentului şi nu deasupra Parlamentului.

Prin urmare, în contextul de faţă, se impune ca acea apreciere a Guvernului potrivit căreia proiectul respectiv se referă la coordonarea şi unificarea legislaţiei şi compatibilizarea acesteia cu normele din Uniunea Europeană, trebuie ca această solicitare să fie trecută prin cenzura Parlamentului. Corect s-a spus aici, această cenzură nu poate să aparţină decât Comitetului ordinii de zi sau, într-un sens larg, plenului, în ultimă instanţă.

Aşadar, dacă dorim să respectăm aceste principii constituţionale, trebuie ca această solicitare a Guvernului să fie trecută prin filtrul Comitetului ordinii de zi. După care, odată acceptată, ea se dezbate de drept în procedură de urgenţă. Deci, Comitetul ordinii de zi nu discută dacă este procedură de urgenţă, ci discută dacă este sau nu legată problema respectivă de armonizarea cu legislaţia europeană. Altfel, ar însemna să punem Parlamentul sub autoritatea executivă în sistemul nostru de drept.

Şi, pe de altă parte, dacă veţi putea observa, în România, în acest moment, se guvernează prin ordonanţe de urgenţ㠖 sunt emise peste 60 de ordonanţe de urgenţ㠖 şi se legiferează în procedură de urgenţă. Or, acest lucru nu este normal să se întâmple într-un stat de drept, trebuie ca Guvernul să-şi respecte rolul de executiv, iar Parlamentul să legifereze într-un climat normal. Peste 85% din actele adoptate de Parlament au fost adoptate în acest moment, în procedură de urgenţă. Or, nu este, repet, normal, ca acest lucru să se perpetueze şi trebuie să punem practic capăt acestor practici neconstituţionale. Mulţumesc.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Cine vorbeşte, după 4 ani!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Nicolaescu, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, Ovidiu Drăgănescu mă numesc.

Nu o să mai repet toate argumentele amintite de colegii noştri din celelalte partide de opoziţie, deoarece au perfectă dreptate. Şi aici v-aş reaminti că nu am făcut bine când am modificat regulamentul şi am luat atribuţia de a stabili ordinea de zi şi procedurile de lucru în Parlament de la plenul Camerei Deputaţilor, am restrâns atunci acest drept la Comitetul ordinii de zi. Iată că, acum, luăm acest drept şi de la Comitetul ordinii de zi şi pentru acele proiecte de lege care se declară de undeva din Guvern că sunt proiecte de lege care armonizează legislaţia română cu cerinţele şi normele Uniunii Europene.

Nu voi mai insista pe acest subiect, dar vreau să propun ca, de acum, orice proiect de lege care vine cu această cerinţă să fie semnat de ministrul integrării europene. Cel puţin, doamna ministru să-şi asume această răspundere.

Iar pe de altă parte, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, vă spun foarte sincer, nu avem cum să facem asemenea proiecte de legi: unul de 83 de articole altul de 53 de articole. Vreau să vă spun că la primul, la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române doar Partidul Naţional Liberal are 45 de amendamente, nu putem să le lucrăm în doar o săptămână, mai ales că în acea săptămână timpul afectat lucrărilor în comisie se reduce la o jumătate de zi, miercuri, deoarece miercuri după-amiază avem lucrări ale camerelor reunite.

De asemenea, vreau să spun că nici de o armonizare prea mare nu este vorba, deoarece prin proiectul de lege pe care îl primim de la Guvern nu se face nici o descentralizare a poliţiei, lucru care este în total dezacord cu prevederile Uniunii Europene.

Ţinând cont şi de aceste obiecţiuni pe care le-a ridicat Grupul parlamentar PNL, vă rog, domnule preşedinte, să facem o nouă întâlnire a Comitetului ordinii de zi şi, după aceea, să luăm cea mai bună hotărâre. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Constat cu destulă mâhnire că deşi toate partidele parlamentare s-au declarat adepte ale integrării şi ale accelerării ritmului de armonizare a legislaţiei, omiteţi faptul că avem de armonizat peste 82 de mii de reglementări, omiteţi – n-aş spune că, cu perfectă bună credinţ㠖 faptul că modificarea regulamentului a urmărit tocmai accelerarea acestor proceduri de armonizare şi, invocând două legi, într-adevăr, foarte importante, vreţi, practic, să vă deziceţi de ceea ce, în prezenţa comisarului Verheugen, aţi declarat cu toţii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vrem să discutăm constructiv!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Tocmai de aceea! Vrem să fie bine!

Domnul Valer Dorneanu:

aţi avut cuvântul, să vă dezvoltaţi pledoaria în mod argumentat, domnule Tudor, şi vă reamintesc că vă dau totdeauna cuvântul de la tribună, dacă aveţi argumente!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să nu ne acuzaţi că nu vrem să ne implicăm!

Domnul Emil Boc (din sală):

Vorbiţi de la tribună, domnule preşedinte! Nu în calitate de preşedinte de şedinţă faceţi aceste aprecieri!

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă ţineţi mult la regulamentul acesta, vă rog frumos să vă uitaţi că preşedintele trebuie să modereze discuţiile şi să încerce să tragă o concluzie. Eu trebuie să motivez de ce am trecut, la propunerea staff-ului, pe ordinea de zi în procedură de urgenţă acest proiect. dumneavoastră sunteţi şi un jurist în dezvoltare, vreţi să obţineţi şi titluri academice şi vă doresc succes, şi tocmai de aceea doresc să vă reamintesc că niciodată, atunci când legea operează de drept, nimeni nu are acest atribut de a cenzura, el, dispoziţia legii. Şi în virtutea aceasta v-am spus aceste adevăruri elementare.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Noi nu am făcut altceva decât să invocăm o prevedere regulamentară, solicitându-vă ca atunci când faceţi aprecieri politice să veniţi la acest microfon pentru a vă susţine punctul de vedere, la fel ca orice deputat, iar atunci când acţionaţi în caltate de preşedinte al Camerei, constataţi rezultatul votului şi moderaţi discuţiile, să o faceţi de acolo. Dar atunci când faceţi aprecieri politice la adresa partidelor parlamentare, să o faceţi de la acest microfon, ca toţi parlamentarii prezenţi aici. (Aplauze sporadice.)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Un drept la replică de 10 secunde, vă rog!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Eu nu voi vi supărat pe domnul Valer Dorneanu niciodată, pentru că ne ştim de prea mult timp şi eu îl respect foarte mult, dar nu pot nici să stau în bancă fără reacţie, atunci când sunt acuzat că noi – eu, în special, că am luat mai ituperant cuvântul – suntem împotriva a ceea ce doreşte Uniunea Europeană şi a ceea ce ni s-a pus în vedere de către domnul Verheugen. Nici vorbă de aşa ceva! Dacă aţi înţeles aşa ceva, m-am exprimat greşit. noi vrem, tocmai de aceea, să fie mai bină făcută, ca să nu fim pe urmă acuzaţi din diferite structuri, ştiu eu de unde, că nu am judecat bine, pentru că am fost în mare grabă.

Intrăm noi în Europa mâine? De 7 ani stăm cu legea aceasta, nu vreţi să o facem bine? Nu ne acuzaţi de ce nu vrem, noi vrem, dar bine! Mulţumesc.

(Domnul Lucian Augustin Bolcaş solicită o intervenţie procedurală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Staff-ul tehnic solicită în prezent de la Ministerul Integrării să precizeze exact recomandările şi textele comunitare cu care se propune a se armoniza aceste două proiecte. Până când va sosi faxul cu acele precizări, întrucât s-a cerut şi o pauză de consultări, vă dau o pauză de 15 minute, pentru a exista consultări şi între şefii grupurilor parlamentare. Domnul Ráduly a cerut pauză.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă reluaţi locurile şi să îmi permiteţi să vă informez ce s-a conveit la întâlnirea cu Comitetul ordinii de zi. Având în vedere că, într-adevăr, cele două proiecte vizează, potrivit Acordului de asociere dintre România şi Uniunea Europeană, demilitarizarea poliţiei, am convenit ca ele să rămână în procedură de urgenţă, în următoarele condiţii: fiind legi foarte importante, să încercăm să împăcăm derularea procedurii de urgenţă în condiţii care să asigure şi dezbaterea largă a proiectului; şi atunci, comisia care va fi sesizată în fond va propune termen de dezbatere final şi termen de dezbatere pe articole un timp suficient, pentru a permite, în primul rând, câte o intervenţie de cel puţin 8-10 minute fiecărui grup parlamentar, să-şi spună, cu privire la titlul legii, toată problematica vizând conţinutul de ansamblu al acesteia, iar intervenţiile pe amendamente, intervenţiile fiecărui deputat, să nu mai fie limitate la o durată de 1 minut sau 2, ci la o durată mai substanţială, cum vom conveni cu liderii grupurilor parlamentare, după ce vom vedea raportul întocmit de comisie.

Am convenit şi recomandăm tuturor deputaţilor să depună amendamentele pe care le au până joi, astfel încât comisia permanentă să-şi poată face raportul în termenul stabilit.

De asemenea, pentru a evita discuţii de acest fel şi pentru a evita, eventual, un abuz din partea Guvernului, ca acesta, sub acoperirea generală de armonizare, să introducă alte proiecte, am convenit să-i cerem ca în notele de fundamentare să precizeze concret recomandările, textele comunitare cu care proiectul se armonizează.

Cu aceste precizări, vă rog să îmi permiteţi să trecem, până la 18,30, la continuarea ordinii de zi cu dezbaterea textelor care au fost incluse.

Şi începem cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii cu privire la "Transelectrica". Domnule Grigoraş, din partea Comisia pentru buget, finanţe, propuneţi, vă rog, timpii de dezbatere.

Domnul Nicolae Grigoraş:

Comisia propune dezbatea şi aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată, drept care vă propunem 6 minute pe total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această propunere de alocare a timpilor?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege. Vă reamintesc, comisia a propus adoptarea în forma iniţială.

În consecinţă, dacă dumneavoastră, asupra titlului proiectului de lege aveţi vreo obiecţie? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra conţinutului articolului unic, dacă aveţi vreo obiecţie? Nu. Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 şi 3 din ordonanţa de urgenţă, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra art. 4, 5 şi 6, dacă aveţi observaţii? Nu. Se votează în unanimitate.

În consecinţă, şi proiectul de lege şi ordonanţa au fost votate.

Vă reamintesc, suntem în prezenţa unei legi cu caracter ordinar, şi-au anunţat prezenţa în sală 247 de deputaţi.

Supunând votului dumneavoastră acest proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi, vă întreb cine este pentru. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat acest proiect de lege.

Următorul este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2001 pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare privind proiectul pentru Compania naţională de transport al energiei electrice, semnat la Bucureşti la 8 decembrie 2000. Tot Comisia pentru buget, finanţe este rugată să prezinte timpii de dezbatere, aflându-ne şi aici în procedură de urgenţă.

Domnul Nicolae Grigoraş:

Comisia vă propune, de asemenea, dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator. Vă propunem 6 minute pe total, 1 minut de fiecare intervenţie şi avem tot un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Mulţumesc, unanimitate.

Vă reamintesc, comisia a propus aprobarea în forma prezentată.

În consecinţă, vă întreb dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi observaţii? Nu. Se consideră adoptat în unanimitate.

Cu privire la articolul unic, care conţine decizia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 54/2001, dacă aveţi observaţii? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 şi 3 din ordonanţă? Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Asupra art. 4, 5 şi 6, care este ultimul, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Ne aflăm tot în prezenţa unui proiect de lege cu caracter ordinar şi vă reamintesc că potrivit art. 74 alin. 2 din Constituţie este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă, dacă sunt voturi? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost votat şi acest proiect de lege.

În continuare, este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale şi reciclabile. Procedură de urgenţă. Comisia pentru industrie şi servicii este rugată să intervină, poftiţi, domnule preşedinte Antal.

Domnul Istvan Antal:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propun pentru dezbatere 10 minute şi pentru intervenţii, dacă sunt, 1 minut. Ţin să menţionez, pentru stenogramă, că proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca scop instituirea unor dispoziţii care să permită o mai eficientă gestionare a deşeurilor industriale reciclabile, iar în amendamentele propuse de comisie s-au preluat şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11 privind unele măsuri pentru achiziţionarea metalelor neferoase, aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, întrucât au acelaşi obiect de reglementare. Problemele care s-au pus în discuţie au fost clarificate şi comisia le supune pentru aprobare, cu acele amendamente propuse şi prezente şi raportul depus. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit propunerile făcute de către domnul preşedinte, dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat această modalitate de dezbatere, cu aceşti timpi.

Urmăriţi, vă rog, textul proiectului de lege şi al ordonanţei, în paralel cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu are obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic, urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei de la pct. 2 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni sau observaţii? Nu.

Cine este pentru amendament? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, de asemenea, nu sunt obecţiuni din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Se votează în unanimitate.

La art. 1 din ordonanţa de urgenţă, cel cu privire la scopul prezentei ordonanţe de urgenţă, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 3, dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La textul art. 2 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 4 al comisiei. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 2 alin. 2, comisia nu a prevăzut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 3 introductiv, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 6 al comisiei. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit. a), b), c) şi d) de la art. 3 textele rămân nemodificate. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art. 4, de asemenea, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La art. 5, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 12, cu privire la preambulul art. 5. Dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. a) de la art. 5 rămâne nemodificată. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată în unanimitate.

La lit. b), vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 14. Dacă aveţi observaţii la el? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit. c), urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 15. Dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 6, comisia nu a avut, la preambul, observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 6 lit. a). Urmăriţi amendamentul nr. 17. Dacă aveţi obiecţii la el? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art. 6 lit. b), nemodificat de comisie, dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 7 alin. 1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 19 al comisiei. Dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 7 comisia propune, la amendamentul nr. 20, un alineat nou. Domnul ministru, din partea iniţiatorului.

Domnul Romulus Moucha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga, pentru mai multă claritate a acestui articol, să acceptaţi ca el să fie preluat în forma în care este redactat în Ordonanţa nr. 11. în felul acesta se acoperă o gamă corespunzătoare de deşeuri. Aceasta cu atât mai mult cu cât în textul alineatului nou se face vorbire despre o serie de deşeuri, or, în conformitate cu Anexa nr. 1, la art. 16 sunt introduse inclusiv cartoanele din gospodărie, care nu ar fi cazul să fie, de data aceasta, prevăzute aici.

În concluzie, vă rog să acceptaţi ca în locul acestui alineat să se reia art. 1 din Ordonanţa nr. 11.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. De fapt, eu cred că a fost o greşeală de preluare, pentru că în comisie, vă rog să urmăriţi raportul, se şi motivează la acest amendament, uitaţi-vă la pct. 20, faptul că s-a preluat, aşa cum a cerut comisia iniţial, acest lucru.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

În cadrul comisiei, teza respectivă de la alineatul acesta nou introdus la Ordonanţa nr. 16 a fost preluat de la Ordonanţa nr. 11, pentru care noi, mai departe, o să vedeţi că am propus un raport de respingere, pe total. Şi această teză preluată în comisie, într-adevăr, este destul de extinsă faţă de teza din Ordonanţa nr. 11.

În condiţiile acestea, suntem de acord să se preia teza de la Ordonanţa nr. 11, care este mai restrictivă şi care este în contextul cerinţelor care au fundamentat, de altfel, intenţia acestei Ordonanţe nr. 11. În consecinţă, în acest alin. 2 să fie preluată teza iniţială a Ordonanţei nr. 11, care este preluată în această ordonanţă nr. 16. Este vorba de art. 1 din Ordonanţa nr. 11, ad litteram.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi înţeles, în locul actualului alineat, comisia, impreună cu iniţiatorul, propun ca textul alin. 2 să aibă cuprinsul art. 1 din Ordonanţa nr. 11/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Pentru stenogramă, ca să nu fie neclarităţi, domnule preşedinte, citesc art. 1 din Ordonanţa nr. 11: "Se interzice pe o durată de 2 ani achiziţionarea de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, cu excepţia metalelor preţioase şi a acumulatorilor auto uzaţi."

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Într-adevăr, în felul acesta toţi colegii se vor convinge că nu am introdus un alineat nou, cu un alt conţinut, ci s-a preluat practic acelaşi conţinut, dar mai bine şi mai riguros precizat şi determinat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să vă uitaţi în continuare la textul alin. 2, care va deveni alin. 3. Comisia nu are obiecţiuni la el, nici cu privire la lit. a), nici cu privire la lit. b), c), d) sau e). Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Se votează în unanimitate.

În ceea ce priveşte alin. 3 al art. 7, vă rog să observaţi că el va deveni prin renumerotare alin. 4. Comisia nu are amendamente la conţinutul lui, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În ceea ce priveşte alin. 4, preambulul acestuia, care va deveni alin. 5, vă rog să vedeţi amendamentul nr. 31 şi să-mi spuneţi dacă aveţi vreo obiecţiune cu privire la acesta? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În privinţa lit. a) de la alin. 4, comisia nu are obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La lit. b), vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 33 şi să-mi spuneţi dacă aveţi obiecţiuni la acesta? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În ceea ce priveşte precizările cu privire la nume, act de identitate, domiciliu, de la lit. b), acestea rămân nemodificate.

La lit. c) a art. 7, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 37. Dacă aveţi obiecţiuni asupra lui? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La lit.d) comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu.

Votat în unanimitate.

La lit.e) este amendamentul de la pct.39.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.f) urmăriţi amendamentul de la pct.40.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.8 alin.1, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.41. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Alin.2 şi 3 rămân nemodificate.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.9 alin.1 comisia ne propune amendamentul de la pct.44. Dacă aveţi obiecţiuni la el. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La alin.2 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

La art.10 alin.1, 2 şi 3 comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.11 urmăriţi amendamentul de la pct.49. Dacă aveţi obiecţiuni la el. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.12 urmăriţi amendamentul de la pct.50. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.13 este nemodificat de comisie şi nu are amendamente la preambul. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.52 din raport comisia propune la art.13 o literă suplimentară, lit.a)¹. Urmăriţi amendamentul de la pct.52. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.a), b) şi c) comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Rog staful tehnic şi comisia să urmărească la pct.52 că noua literă introdusă, lit.a)¹, va veni, în mod normal, după lit.a), dacă este literă nouă şi este numerotată lit.a)¹.

La pct.56, lit.d) a aceluiaşi articol este amendată de comisie potrivit amendamentului de la pct.56. Dacă aveţi observaţii la el. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După art.13 comisia propune un text nou, art.13¹, la amendamentul de la pct.57. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.58 din raport vă rog să urmăriţi alin.2 nou pe care îl propune comisia la art.13¹. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.14 alin.1 vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.59 al comisiei. Dacă aveţi observaţii. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.14 alin.2, comisia propune abrogarea acestuia prin amendamentul de la pct.60. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.14 alin.3 va deveni prin renumerotare, ca urmare a abrogării alin.2, alin.2.

După alin.2, devenit astfel, comisia propune un alineat nou la pct.62, care va fi art.14 alin.3, pentru că un alineat a fost abrogat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.15 alin.1, comisia propune abrogarea acestuia la amendamentul de la pct.63. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.15 alin.2, comisia propune, de asemenea, abrogarea lui la amendamentul de la pct.64. Dacă aveţi observaţii. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16 rămâne nemodificat de către comisie. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

După art.16, comisia propune un articol nou, art.16¹, la pct.66.

Dacă aveţi obiecţiuni asupra amendamentului de la pct.66. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După art.16¹, comisia mai propune un articol nou, art.16², prin amendamentul de la pct.67.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.67. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul anexei 1 rămâne nemodificat de către comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

La titlul "Deşeuri metalice feroase (fier vechi)" comisia propune amendarea acestuia la pct.69, prin eliminarea menţiunii "fier vechi".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, denumirile de la pct.70 până la 75 din anexa 1 rămân nemodificate de comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Anexa 2 rămâne nemodificată de către comisie în titlu. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Titlul anexei 2 a fost adoptat în unanimitate.

La denumirea "deşeul" vă rog să urmăriţi pct.77. Dacă aveţi obiecţii la amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi la denumirea "colectare" amendamentul de la pct.78. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La denumirea "valorificare" urmăriţi amendamentul de la pct.79. Dacă aveţi observaţii la el. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La denumirea "producător" comisia propune abrogarea acesteia prin amendamentul de la pct.80. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La denumirea "deţinător" urmăriţi amendamentul de la pct.81. Dacă aveţi observaţii la el. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La denumirea "gestionare", comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La denumirea "reciclare" urmăriţi amendamentul de la pct.83, noua definiţie propusă de către comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Cu aceasta, anexa şi articolele au fost votate.

Întrucât suntem în prezenţa unei legi cu caracter ordinar, o voi supune votului dumneavoastră, având în vedere că pentru adoptarea ei este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

După Ordonanţa nr.16 era, în mod firesc, Ordonanţa nr.11, pentru care se propune respingerea ei. Ordonanţa nr.11 a fost luată de Comitetul ordinii de zi de pe lista de vot final şi adusă la pct.4 de pe ordinea de zi de acum. Conţinutul Ordonanţei nr.11 a fost cuprins în Ordonanţa nr.16 şi, în consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Ordonanţei nr.11.

Cele două ordonanţe au fost trimise înapoi la comisie, pentru că ele erau legate, şi urma ca Ordonanţa nr.11 să fie preluată în Ordonanţa nr.16, ceea ce comisia a făcut, şi noi am votat acum Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.16. În consecinţă, trebuie să votăm şi proiectul de respingere a Ordonanţei nr.11. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost votată în unanimitate respingerea.

Trecem în continuare la următorul punct de pe ordinea de zi "Întrebări şi interpelări".

Stimaţi colegi,

Începem cu răspunsurile la întrebări.

Din partea Ministerului Integrării Europene, domnul secretar de stat Andrei Popescu răspunde la o întrebare a domnului deputat Damian Brudaşca.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Andrei Popescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cum, obiectiv, doamna Puwak nu este prezentă, îngăduiţi-mi să prezint pe scurt răspunsul ministerului nostru la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca.

În principiu, orice documentaţie de acest gen trebuia cuprinsă în strategia ISPA de mediu, elaborată la vremea respectivă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi aprobată de Comisia Europeană în prima jumătate a anului 2000. După primirea documentaţiei de către fostul Departament al afacerilor europene din Ministerul Afacerilor Externe şi aprobarea acesteia, ea a fost înaintată Comisiei Europene la sfârşitul anului 2000.

La data de 21 februarie 2001, Ministerul Integrării Europene a fost informat, printr-o adresă oficială din partea Direcţiei generale politici regionale, de faptul că aplicaţia ISPA care privea Clujul, respectiv rampa ecologică, nu a fost acceptată de către Serviciile comisiei, pentru că nu a fost inclusă în strategia ISPA Mediu aprobată, cum spuneam, în prima jumătate a anului 2000, luna iulie.

Săptămâna trecută, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a definitivat deja, împreună cu Ministerul Integrării Europene, strategia ISPA Mediu revizuită, astfel încât, o dată cu revizuirea acestei strategii, propunerea de la Cluj Napoca va fi inclusă pe lista cu proiecte propuse spre finanţare de ISPA.

În consecinţă, după aprobarea noii strategii ISPA Mediu de către Comitetul de gestiune ISPA din cadrul Comisiei Europene, aplicaţia "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului pentru rampa ecologică şi managementul deşeurilor în oraşul Cluj Napoca" va fi reanalizată de Comisia Europeană, sperăm cu rezultat pozitiv.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

În continuare, pentru domnul deputat Anton Ionescu, răspunde domnul ministru Paul Ciobănelu, de la Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Paul Ciobănelu:

Întrebarea domnului deputat Anton Ionescu vizează diferenţele existente între diversele categorii de persoane cu handicap şi nevăzători în privinţa ajutorului special.

Această situaţie se explică datorită prevederilor art.19 alin.1, lit.a) şi b), din Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui articol, adulţii cu handicap, inapţi din cauza handicapului, dacă nu au alte venituri, cu excepţia pensiei de urmaş, beneficiază de un ajutor lunar în valoare de 400.000 de lei, care era când apăruse această lege, dar astăzi fiind de 515.874 de lei, iar pentru afecţiuni care creează handicap ireversibil ajutorul special se stabileşte pe toată durata vieţii. Pe nevăzători, aceştia beneficiază de un venit dublu faţă de suma pe care eu am anunţat-o, iar acest lucru se datorează faptului că pensia socială acordată nevăzătorilor a fost prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.610/1990, acesta fiind de fapt motivul pentru care există această diferenţă între cuantumul ajutorului special şi cel al pensiei sociale.

În privinţa acţiunilor pe care le vizăm, respectiv Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap, vă informez că lucrăm la elaborarea unei ordonanţe prin intermediul căreia să se elimine gradat discrepanţele existente în prezent între diferitele categorii de persoane cu handicap în privinţa cuantumului ajutorului special lunar şi a pensiei sociale acordate nevăzătorilor, acest act normativ urmând să asigure armonizarea atât în cadrul legislaţiei naţionale, dar şi cu legislaţia europeană în această materie.

Aş putea să completez că, din această cauză, am retras de la discuţia Parlamentului Ordonanţa nr.102, pentru a se face modificările necesare, în aşa fel încât să nu există discrepanţe între diferitele categorii, şi vă cer ajutorul dumneavoastră atunci când va fi votată, ca să putem să o rezolvăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru Ciobănelu.

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu va răspunde întrebării cu privire la aplicarea Legii administraţiei publice locale domnul secretar de stat Ionel Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Întrebarea domnului deputat Adrian Moisoiu se referă la aplicarea prevederilor art.90 alin.2 şi 3 din Legea administraţiei publice locale nr.215 din 2001.

Potrivit art.83 din Legea administraţiei publice locale nr.215 din anul acesta, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.204, din 23 aprilie 2001, secretarul comunei este funcţionar public de conducere cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepţional, ca secretar al comunei, poate fi numită şi o persoană cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat. Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul I cu primarul sau cu viceprimarul. Legea nu stabileşte alte condiţii pentru ocuparea postului de secretar de comună. Aşa fiind, nici primarul nu este îndreptăţit să adauge alte condiţii, cum ar fi, bunăoară, cele de limbă, fără a fi acuzat că a încălcat şi a nesocotit prevederile legale, situaţie în care hotărârea lui poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ. Prevederile alin.3 al art.90 se aplică strict la posturile care au stabilite prin fişa postului atribuţii exprese privind relaţiile cu publicul. Secretarul comunei nu are stabilite nici prin lege şi nici prin alte reglementări astfel de atribuţii.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doriţi să faceţi comentariu? Aveţi dreptul, potrivit Regulamentului, să faceţi o precizare suplimentară.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

În întrebarea pe care am pus-o am solicitat şi răspuns scris şi răspunsul verbal. Răspunsul verbal l-am primit din partea domnului secretar în clipa de faţă. De fapt, dorinţa şi exprimarea mea, în limita Regulamentului, era ca astăzi, cu această ocazie, să vină încoace domnul ministru Cozmâncă, pentru ca să dea dânsul răspunsul din acest punct de vedere, pentru că adevărul este că răspunsul nu satisface.

Problema se pune în felul următor: există vreo normă metodologică din acest punct de vedere elaborată de către Ministerul Administraţiei publice prin care să se stabilească că secretarul nu are legătură cu publicul?! Eu mă îndoiesc. Dacă secretarul comunei nu are în fişa postului relaţia cu publicul, atunci, probabil că în această accepţiune, o are numai portarul sau paznicul. Cel care va trebui să dea răspunsul în scris cetăţeanului care a avut, a formulat o solicitare, va trebui să fie, prin fişa postului, secretarul primăriei. Sau secretarul primăriei nu are de dat răspunsuri la solicitările publicului? Cine le dă?

Deci problema, după părerea mea, este că răspunsul încearcă să fie evitat şi nu este suficient de clar sub acest aspect.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi să faceţi un comentariu, domnule Fleşariu?

Domnul Ionel Fleşariu:

Vreau să fac o completare, în sensul că art.90 din Legea nr.215, şi nu numai art.90 din această lege, dar şi avem un articol similar şi în Statutul funcţionarului public, aprobat acum vreo doi ani de zile prin Legea privind statutul funcţionarului public, se referă la persoanele care au legături directe cu personalul care lucrează în compartimentele de relaţii cu publicul. La fiecare unitate administrativ-teritorială, la fiecare primărie, consiliu local, există un om, acolo unde nu există un compartiment, pentru scrisori, pentru audienţe, de relaţii cu publicul. În sensul acesta am înţeles noi relaţii cu publicul şi că acolo trebuie să existe o persoană care cunoaşte şi limba minorităţii respective. Nicidecum secretarul comunei sau al oraşului trebuie să fie obligat să cunoască limba. Sigur, oricine de la primărie, şi primarul şi viceprimarul, intră în contact cu cetăţenii, pentru că de aceea sunt aleşi acolo, dar nu înseamnă că ei au atribuţii speciale privitoare la relaţii cu publicul. În sensul acesta ne-am referit noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Am înţeles perfect cele spuse de domnul ministru. Dar, domnule ministru, vă rog frumos...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, daţi-mi voie să încerc să aplic Regulamentul. După întrebare puteţi face un singur comentariu şi ministrul vă răspunde la el tot cu un singur comentariu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Solicitarea mea a fost să vină însuşi ministru aici, conform Regulamentului, ca să lămurim această problemă. Noi am votat Legea bugetului, domnule preşedinte, şi prin Legea bugetului sunt comune mici unde sunt stabilite numai opt persoane care să lucreze în cadrul unei primării: unul este primarul, unul este viceprimarul, unul este contabilul, unul este casierul, unul este agentul fiscal şi agentul agricol, paznicul, secretarul şi femeia de serviciu. Care este, atunci, juristul primăriei care dă răspunsuri în acest caz? Care dintre aceste opt persoane mai pot să mai intre într-o asemenea schemă? Noi am votat Legea bugetului pentru unele primării, şi s-au stabilit în Legea bugetului aceste opt persoane.

Domnul Valer Dorneanu:

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Manolescu, care va răspunde domnului deputat Damian Brudaşca.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, referitor la revenirea la facilitatea anterioară privind impozitarea veniturilor persoanelor în vârstă, respectiv peste 65 de ani femei şi peste 70 de ani bărbaţi, Ministerul Finanţelor Publice răspunde următoarele: începând cu data de 1 ianuarie 2000, Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările ulterioare, a abrogat toate facilităţile fiscale existente până la acea dată concomitent cu instituirea sistemului de deduceri personale de natură să diminueze venitul impozabil al contribuabilului, în funcţie de situaţia concretă a acestuia sau a persoanelor aflate în întreţinere, soluţie care a asigurat un tratament nediscriminatoriu pentru toţi contribuabilii.

Pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, aceste norme pot fi corectate cu coeficienţi de corecţie stabiliţi în funcţie de anumite criterii şi condiţii specifice de exercitare a activităţii şi implicit a vârstei contribuabilului.

Potrivit prevederilor art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu Hotărârea Guvernului nr.1066/1999 prin care se aprobă normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei, pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi îşi desfăşoară activitatea singuri într-un punct fix sau ambulant, venitul net se determină pe bază de norme de venit. La stabilirea normelor de venit se iau în vedere anumite criterii: vadul comercial, clientela, vârsta contribuabilului, folosirea de maşini, dispozitive şi scule acţionate manual sau de forţă motrice. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor.

Prin urmare, normele de venit sunt personalizate în funcţie de capacitatea economică a fiecărui contribuabil, ceea ce demonstrează că Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, a avut în vedere asigurarea unui tratament fiscal corespunzător acestei categorii de contribuabili, în contextul aplicării principiilor generale de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice.

Totodată, sistemul global de impunere a veniturilor realizate de persoane fizice, care presupune cumularea veniturilor într-o perioadă impozabilă, în vedere determinării impozitului anual datorat, nu permite acodarea de facilităţi fiscale acelor contribuabili care realizează o anumită categorie de venituri care este supusă procedurii de globalizare.

Menţionăm totodată că normele de venit se propun de către direcţiile generale ale Finanţelor Publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi se aprobă prin hotărâre a consiliilor judeţene, dându-se astfel competenţa organelor puterii locale de a analiza şi a hotărî, în funcţie de situaţia concretă a fiecărui contribuabil, precum şi în funcţie de nevoile de dezvoltare regională.

Faţă de cele prezentate mai sus, considerăm că legislaţia fiscală în vigoare a avut în vedere asigurarea unui tratament fiscal corespunzător acestor categorii de contribuabili în vârstă, urmând ca autorităţile locale, atât direcţiile Finanţelor Publice, cât şi consiliile locale, să se preocupe în perioada următoare pentru aplicarea corectă a acestor prevederi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Următoarea întrebare, tot domnul deputat Damian Brudaşca o adresează Ministerului Sănătăţii care va răspunde prin doamna Luminiţa Gheorghiu.

Domnule deputat, îmi cer scuze că vă pun o întrebare. Când mai aveţi timp să şi scrieţi cărţi, dacă aţi pus atâtea întrebări Guvernului: 1, 2, 3, 4, 5, 6?!

Poftiţi, doamnă ministru.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Domnule deputat Damian Brudaşca,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la solicitarea unui grup de asistente medicale care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui cabinet medical grupat din judeţul Cluj, respectiv Ciucea şi Poieni, în legătură cu modul de salarizare al acestora, vă dăm următorul răspuns.

În Normele metodologice de aplicare a contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2001, aprobate prin Ordinul comun nr.269/2001 al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a preşedintelui Colegiului Medicilor din România, se prevede expres că cheltuielile de personal pentru angajaţi, altul decât medici se suportă din bugetul de practică medicală. Din acest buget, se alocă o cotă de minim 35%, procent care poate fi negociat trimestrial pentru cheltuielile de personal cuvenite asistenţilor medicali.

În acest moment, Normele metodologice de aplicare a contractului-cadru nu prevăd o normare a asistentului medical în funcţie de numărul asiguraţilor înscrişi în listele medicilor de familie diferenţiate pe zone, respectiv urban – rural, iar în rural zone cu condiţii grele şi foarte grele.

Pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale, Normele metodologice la contractul-cadru prevăd un asistent medical la fiecare 1.000 de asiguraţi înscrişi în listele medicului de familie, indiferent de zonă.

Pentru persoanele încadrate în cabinetele medicale individuale cu contract individual de muncă, salariile se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime prevăzute de reglementările legale în vigoare, potrivit art.11, alin.2 din Ordonanţa Guvernului nr.124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare. În Anexa 2 la Normele metodologice ale contractului-cadru sunt cuprinse categoriile de cheltuieli pentru bugetul de practică medicală, iar la punctul 1, lit.a) sunt defalcate cheltuielile cu salariile, şi anume: salariile de bază pentru personalul de execuţie încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, stabilite conform art.11 din Ordonanţa Guvernului nr.124/1998, sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislaţia în vigoare, plata orelor suplimentare, a premiilor şi altele.

Drepturile salariale corespunzătoare asistenţilor medicali care au gradul de principali sunt incluse în salariile negociate cu reprezentantul legal al cabinetului medical, iar sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislaţia în vigoare, orele suplimentare şi premiile, se pot plăti cu încadrare în procentul de 30% din bugetul de practică medicală reprezentând cheltuieli de personal pentru personalul angajat.

Obligaţia asigurării mijlocului de transport pentru deplasare la domiciliul asiguratului pentru efectuarea unor servicii medicale, altele decât cele cuantificate prin norme, decontate prin plata pe serviciu revin reprezentantului legal al cabinetului medical.

Vreau să vă precizez că, în prezent, se lucrează la modificarea normelor-cadru şi, în această situaţie, se va asigura un salariu minim la nivel de sistem de sănătate pentru asistenţii medicali.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

În continuare, tot pentru domnul deputat Damian Brudaşca, răspunde domnul ministru Răzvan Cirică, din partea Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Răzvan Cirică:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, privind situaţia şomajului care este foarte ridicat în zonele Huedin şi Aghireşu, care sunt măsurile concrete preconizate în acest an de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, vă aduc la cunoştinţă următoarele aspecte privind rata şomajului din localităţile menţionate, respectiv zona Huedin şi Aghireş din judeţul Cluj.

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, prin Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cluj, a pus la punct şi este în derulare în acest moment un program de acţiuni pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în aceste localităţi.

În acest sens, pentru localitatea Huedin şi cele din zonă, sunt propuse un set de acţiuni pe care am să le detaliez imediat, care vor avea ca rezultat, la finele anului 2001, crearea a 825 de locuri de muncă.

Spuneam că voi detalia: este vorba de Serviciul de Mediere a Încadrării în Muncă a Persoanelor Neocupate, conform locurilor vacante existente. Prin această măsură, vor fi create, până la sfârşitul anului, 640 de locuri de muncă, de asemenea, prin medierea persoanelor neocupate, prin intermediul Burselor de muncă organizate la nivel judeţean, vor fi create 40 de locuri de muncă. Prin crearea de noi locuri de muncă, prin intermediul creditării întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu Legea nr.1/1991, vor fi create alte 10 locuri de muncă, iar prin măsuri de stimulare privind încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ promoţia anului 2001, pe baza Ordonanţei Guvernului nr.35/1997, vor fi create un alt număr de 15 locuri de muncă. Cursurile de calificare şi recalificare organizate pentru această zonă Huedin vor avea ca rezultat crearea unui alt lot, set să-i spunem, de 20 locuri de muncă.

În ceea ce priveşte localitatea Aghireş, sunt în derulare, de asemenea, un set de acţiuni care vor avea ca rezultat, tot la finele anului 2001, crearea a 145 de noi locuri de muncă, prin mai multe metode: Serviciul de Mediere a Încadrării în Muncă a Persoanelor neocupate, conform locurilor vacante existente – în total 50 de noi locuri de muncă vor fi astfel create, oferite şomerilor; prin medierea încadrării în muncă a persoanelor neocupate prin intermediul Bursei locurilor de muncă, la nivel judeţean, vor fi create 10 noi locuri de muncă; vor fi, de asemenea, prin intermediul creditării întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu Legea nr.1/1991 republicată, create 7 locuri de muncă; prin măsuri de stimulare privind încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ promoţia anului 2001, iar în baza Ordonanţei Guvernului nr.35/1997 vor fi create alte 4 locuri de muncă; cursuri de calificare şi recalificare – vor rezulta încă 20 locuri de muncă oferite celor care le vor absolvi.

Prin programe de măsuri active de combatere a şomajului pentru persoanele disponibilizate colectiv, finanţate din împrumutul de la Banca Mondială sau cofinanţate din împrumutul de la Banca Mondială, serviciile de creare a locurilor de muncă în folosul comunităţii vor avea ca rezultat crearea a noi locuri de muncă, în sumă de 10.

Alte acţiuni ce urmează a fi întreprinse la nivel judeţean vor mai genera alte 40 de noi locuri de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Brudaşca doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat, dar, din păcate, nu este corespunzător.

Dumneavoastră aţi folosit, tot timpul, sintagma "vor fi create". Ar fi fost de aşteptat să ne precizaţi şi ce s-a creat până în momentul de faţă, pentru că acest "vor fi create" este extrem de imprecis, lasă impresia că ne aflăm în faţa planurilor de măsuri de altădată. Cu atât mai mare este îndoiala mea, cu cât este ştiut faptul că, urmare a unei neatenţii a filialei dumneavoastră judeţene, s-a pierdut, în momentul de faţă, o finanţare de peste 30.000 de dolari dedicată zonei Aghireş pentru crearea de locuri de muncă.

Îndoiala mea cu privire la capacitatea materializării acestor obiective este determinată şi de faptul că, de curând, în fruntea Direcţiei judeţene de muncă şi solidaritate socială a fost promovat un om fără studii superioare, fiind înlocuit un specialist de experienţă în domeniu, lucru care creează semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a face faţă acestor aspecte.

Un alt domeniu care mi se pare că nu este suficient de clar înţeles de către cei care au întocmit răspunsul este definiţia termenului de zonă. Eu nu m-am referit exact doar la localitatea Huedin şi Aghireş, ci la întreaga zonă, pentru că situaţia este la fel de dezastruoasă şi am precizat în întrebare şi ce înţeleg eu prin zona Huedin.

Dacă este nevoie, reproduc aici, încă o dată, aceste elemente, pentru ca pe viitor să nu se mai treacă cu atâta uşurinţă peste aceste probleme. Am definit atât localitatea Huedin, cât şi zonele Brăişor, Poieni, Morlaca, Ciucea, Bucea, zone unde puţinele unităţi economice care au existat până în 1989 ori şi-au încetat în totalitate activitatea, ori şi-au redus-o atât de drastic, încât, în prezent, numărul şomerilor este extrem de mare, nu numai în localitatea Aghireş şi Huedin, ci în întregul spaţiu aferent acestei zone geografice.

Vă mulţumesc.

Şi pentru a răspunde întrebării adresate de domnul preşedinte, îi ofer prilejul să constate că mai am timp şi pentru altceva, cu ultimul număr al revistei al cărei redactor şef sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă felicit şi vă mulţumesc şi pentru activitatea ştiinţifică pe care o desfăşuraţi.

Domnul ministru Viorel Gherase răspunde tot domnului deputat Damian Brudaşca, cu privire la consecinţele neaplicării prevederilor art.8 din Legea nr.33/1996 asupra bugetului.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Viorel Gherase:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea domnului Damian Brudaşca se referă la prevederile art.8 din Legea nr.33/1996 privind suportarea de la buget a 50% din valoarea materialului lemnos acordat moţilor.

Art.8 din Legea nr.33/1996 prevede că materialul lemnos la care au dreptul familiile din Munţii Apuseni, conform art.2 şi 7, pentru prelucrare, realizarea de construcţii noi şi repararea construcţiilor se plăteşte cu reducere de 50% din preţul oficial stabilit de organele silvice. În continuare, art.12 din aceeaşi lege prevede că reducerile de 50% pentru materialul lemnos atribuit prin prezenta lege se suportă de la bugetul de stat.

Având în vedere faptul că în Legea bugetului de stat nu sunt prevederi distincte cu privire la această diferenţă de preţ, în prezent, aceste dispoziţii nu sunt aplicabile. Odată cu reorganizarea ministerelor, responsabilitatea înaintării unor propuneri în acest sens a fost transferată Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor care, în funcţie de priorităţi, le va promova către autorităţile cointeresate.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc mult.

Poftiţi, domnule deputat. Dacă îmi mai aduceţi încă o revistă!

Domnul Damian Brudaşca:

Trebuie să aşteptaţi până la sfârşitul lunii.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Este regretabilă această formă de răspuns că "dacă se va considera prioritar". Să nu uităm că avem în vedere o lege: este Legea nr.33/1996. O lege nu se aplică cu "dacă". Cred că acest lucru ar fi trebuit să fie foarte clar şi la nivelul Executivului.

Vreau să vă spun că Munţii Apuseni clocotesc, datorită faptului că ei se consideră minţiţi şi batjocoriţi, pentru că singura posibilitate de a fi sprijiniţi să iasă din marasmul în care se găsesc ar fi fost aplicarea acestei Legi a moţilor. Această Lege a moţilor este încălcată sistematic. Carnetul moţilor, pentru care s-au primit bani, este prilej de batjocură, atunci când este vorba să beneficieze de prevederile acestei legi.

Prin urmare, mi-am permis să depun un amendament clar, pentru ca, totuşi, această lege să fie aplicată, pentru că, din păcate, în România, după cum se vede, legile se aplică doar condiţionat. Este un lucru foarte grav şi este o palmă dată, în fond, sistemului democraţiei pe care ne tot zbatem, de atâţia ani, să-l implementăm în ţara noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, vreau să-l anunţ, tot pe domnul Damian Brudaşca, faptul că Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului solicită amânarea răspunsului, pentru a-şi fundamenta mai bine răspunsul şi pentru a nu fi criticată, cum aţi criticat ministerele anterioare.

Ultima întrebare formulată de domnul Damian Brudaşca este adresată Ministerului Justiţiei, la care răspunde domnul secretar de stat Costache Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră referitoare la nivelul scăzut al salariilor personalului administrativ şi din celelalte servicii funcţionale, în raport cu salariile celorlalte categorii de personal din justiţie, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile art.I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/26 februarie 2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, au fost abrogate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.245/2000 privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.257/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaţilor.

Art.II prevede că salariile de bază şi celelalte drepturi salariale ale funcţionarilor publici se stabilesc în continuare potrivit prevederilor Legii nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar.

În art.V se dispune ca Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale împreună cu Ministerul Administraţiei Publice să elaboreze, până la data de 1 iulie 2001, un proiect de lege prin care să se asigure revizuirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar şi o politică unitară de stabilire a salariilor în funcţie de importanţa domeniului de activitate şi de performanţele profesionale individuale.

Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/15 martie 2001 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar, categoriile de personal la care vă referiţi au beneficiat şi vor beneficia de o creştere medie salarială corelată cu evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum calculat ca medie a anului 2001, faţă de luna decembrie 2000, în 3 etape, respectiv în luna martie, iunie şi septembrie.

Vă rugăm să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii.

Semnează doamna ministru Rodica Stănoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Pentru doamna deputat Mihaela Ionescu, am înţeles că aţi primit un răspuns scris?

Doamna Mihaela Ionescu (din sală):

Eu am două întrebări şi o interpelare. Pentru întrebări, dar pentru interpelare?!

Domnul Valer Dorneanu:

Deci urmează să primiţi un răspuns scris de la Ministerul de Externe.

Nu e venit nimeni de la Ministerul de Externe.

Trecem, în continuare, la interpelări.

Am rugămintea să recitiţi prevederile Regulamentului, potrivit cărora interpelarea se prezintă pe scurt, urmând ca dezvoltarea să aibă loc atunci când se prezintă răspunsul.

Domnul deputat Doru Dumitru Palade.

Aveţi dreptul la două interpelări, la câte v-aţi înscris.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Două interpelări, pe scurt, prezint, la amândouă doresc răspuns scris.

Prima adresată doamnei Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei, se referă la tergiversarea suspectă a punerii în aplicare a unei sentinţe definitive privind spaţiile şi activele unei societăţi comerciale care pun sub semnul întrebării corectitudinea desfăşurării procesului juridic.

A doua interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi solicit poziţia Guvernului, Cabinetul Năstase faţă de planul de acţiuni privind aplicarea strategiei naţionale de dezvoltare pe termen mediu a României, dezvoltarea economică a României pe termenul 2000 – 2004, elaborat de Guvernul Isărescu şi care s-a transmis la Bruxelles şi care nu trebuia transmis, fiindcă aceasta nu corespunde cu strategia, cu schiţa de strategie adoptată inclusiv de partidele parlamentare la Snagov – martie 2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Victor Dobre, tot cu 2 întrebări.

Domnul Victor Dobre:

Interpelări, domnule preşedinte!

Deci prima interpelare este adresată domnului ministru Miron Mitrea şi se referă la situaţia Drumului Naţional 25 Galaţi – Tecuci, axa principală de transport a judeţului nostru care, datorită traficului intens, este într-o stare de degradare continuă şi, în acelaşi timp, datorită faptului că e o construcţie veche, circa 70% din evenimentele rutiere au loc pe acest traseu care este utilizat de 65% din populaţia judeţului.

Doresc ca domnul ministru să-mi precizeze care sunt prevederile cuprinderii obiectivului de extindere a acestui drum în planurile ministerului şi cât de urgent se vor asigura primele măsuri.

A doua interpelare se adresează tot ministrului lucrărilor publice şi se referă la situaţia transportului rutier şi pe cale ferată între Galaţi şi Tuluceşti. Pe această rută care face legătura între municipiul reşedinţă de judeţ şi nordul judeţului, zona de pe malul Prutului şi de nord a judeţului, calea ferată nu mai este funcţională de aproape 2 ani, datorită unor fenomene naturale care au dus la distrugerea tronsonului pe relaţia respectivă.

În acelaşi timp, aceste fenomene naturale se extind, punând în pericol şi Drumul Naţional 26, fapt care va duce, în scurt timp, practic, la secţionarea accesului între municipiul reşedinţă de judeţ şi circa 15 – 20 de comune din partea de est şi de nord-est a judeţului, comune care asigură câteva mii de oameni care lucrează pe platforma SIDEX-ului şi îşi câştigă pâinea în aceste condiţii.

Lipsa unor măsuri urgente de limitare a acestor efecte naturale va crea grave probleme sociale şi considerăm că intervenţia, în acest caz, a ministerului trebuie să aibă un regim de maximă urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Revin din nou cu recomandarea de a prezenta obiectul interpelării, şi nu dezvoltarea ei, aşa cum a procedat foarte bine domnul deputat Doru Dumitru Palade.

Domnul deputat Augustin Bolcaş.

Aveţi cuvântul pentru o interpelare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi permit să mă adresez domnului prim-ministru, raportându-mă la efectele benefice ale adoptării Legii administraţiei publice locale care acum îşi dau roadele: constituirea regiunii pământului secuiesc, cererea de înfiinţare a unui post de radio naţional în limba maghiară pe teritoriul României, conjugat cu iminenta adoptare, la Budapesta, a celebrei Legi privind legitimaţiile de maghiari.

Vrem să ştim ce atitudine are Guvernul, primul-ministru, faţă de aceste atentate la suveranitatea şi integritatea României?!

Vă mulţumesc.

Am depus în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sandor Kónya-Hamar.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată primului-ministru, domnului Adrian Năstase şi are următorul obiect.

În programul Guvernului, se pune un accent deosebit pe realizarea unei stabilităţi decizionale şi legislative de asigurare a supremaţiei legii.

Cum explică Guvernul faptul că nu se acordă atenţia cuvenită aplicării întocmai a Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până în 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000 publicată în "Monitorul Oficial" nr.653/8 noiembrie 2000.

De ce nu au fost emise Normele metodologice care ar fi prevenit arbitrariul şi abuzurile care se manifestă în aplicarea legii?

Aştept răspuns oral, şi numai din partea domnului prim-ministru.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Mărăcineanu.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale şi se referă la recuperarea unor plăţi compensatorii acordate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/1997 şi solicităm, pe scurt, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să iniţieze o modificare a Ordonanţei nr.52/1998, astfel încât de prevederile acesteia să beneficieze şi persoanele disponibilizate în perioada 1997 – 1998, respectiv acestea să fie obligate numai la plata comisionului perceput de CEC, şi nu la restituirea întregii sume încasate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează domnul deputat Nicu Cojocaru.

Domnul Nicu Cojocaru:

Mă adresez doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei.

Ca urmare a unei sesizări primite, vă aduc la cunoştinţă următorul caz în care justiţia română tergiversează, fără motive obiective, rezolvarea unui caz în care vinovăţiile sunt clare.

Tiziano Berniza, cetăţean italian, în calitate de asociat unic al Cocietăţii comerciale "Cabia A. Impex", a fost prejudiciat grav de ilegalităţile comise în activitatea bancară în perioada 1996 – 1998, de către Posa Constantin, directorul băncii. De asemenea, activitatea organelor de anchetă învestite cu soluţionarea plângerilor penale formulate, în speţă Poliţia Timiş cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, au tergiversat nejustificat ancheta, fapt pentru care firma a fost prejudiciată cu 10 miliarde de lei.

După aproximativ un an, în cazul menţionat, s-a dispus efectuarea mai multor expertize grafice, realizate în special de către experţi ai Poliţiei de la Institutul Naţional de Criminalistică. Cu toate acestea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, în dosarul nr.228, în pofida forţei probatorii a acestora, nu a aprofundat urmărirea penală, până la nivelul stabilit, a persoanelor vinovate.

Având în vedere că urmărirea penală continuă şi în prezent, pe aceleaşi coordonate şi că, de peste 8 luni de zile, în cazul amintit nu s-au mai efectuat acte de urmărire penală, vă solicit a dispune verificări şi, totodată, sancţionarea celor vinovaţi în nerespectarea legalităţii în înfăptuirea justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru a sănătăţii şi familiei, doamna dr.Daniela Bartoş şi obiectul interpelării constă în faptul că doamna Urian Susana, farmacistă, domiciliată în municipiul Câmpia Turzii, a fost dată, în mod abuziv, afară din serviciu şi purtată pe drumuri, datorită faptului că i s-a desfăcut cartea de muncă de la Spitalul municipal Câmpia Turzii.

Din memoriul depus de către petentă la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor şi la Biroul meu parlamentar teritorial, precum şi din voluminosul dosar pe care l-a prezentat atât ministerului dumneavoastră, cât şi Ministerului Justiţiei, reiese clar că i s-a făcut o mare nedreptate, iar Direcţia Judeţeană Sanitară Cluj şi Prefectura Cluj nu iau măsuri concrete de a o repune în drepturi.

Deoarece prezenta interpelare este deosebit de vastă, îmi permit să vă anexez alăturat o copie de pe memoriul depus de sus-numita la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor.

Vă rog doamna ministru ca, după ce veţi studia cu atenţie acest caz de abuz evident, să dispuneţi cercetarea lui atentă şi, pe baza rezultatelor cercetării, să o repuneţi în drepturi pe doamna farmacistă Urian Susana din Câmpia Turzii.

Solicit în mod expres să nu se trimită spre soluţionare acest caz celor ce au comis abuzul. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Mihaela Ionescu.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere. Mulţumesc, domnilor colegi pentru atenţie. Mă simt totuşi la Hyde Park Corner.

Obiectul interpelării mele se referea la problema dezvoltării activităţii de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, şi anume doream să am precizări, cunoscându-se programul de guvernare 2000-2004 în care comerţul exterior şi cooperarea economică internaţională ar fi un vector esenţial al politicii economice a Guvernului, cum va putea fi rezolvată problema recuperării creanţelor de către specialiştii Ministerului de Externe, adică cum va putea un ambasador sau un consul sau diverşi secretari să poată iniţia tratative detaliate şi calificate cu firme sau cu oameni de afaceri care necesită tehnici de negociere speciale, cunoştinţe calificate şi cunoaşterea pieţelor şi nivelurilor cotaţiilor mondiale.

A doua întrebare se referă la faptul că schema, mai mult decât simbolică, a reprezentanţilor economici, nu face posibil ca cei trei salariaţi care sunt actualmente prevăzuţi la Ministerul de Externe să asigure o bună organizare şi succesul participărilor româneşti la cele 37 de târguri internaţionale prevăzute pentru anul în curs. Ele sunt în Europa, în America, Asia şi Africa. Se vorbeşte la Ministerul Comerţului Exterior că la un funcţionar de la Ministerul Comerţului Exterior corespund 12 până la 14 în Ministerul de Externe. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru. Domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Întrebarea mea se adresează domnului ministru al transporturilor, lucrărilor publice şi locuinţei şi este legată de funcţionarea căii ferate şi am câteva întrebări punctuale, nu am să intru în amănunte. Una dintre întrebări este aceea legată de faptul că, în cadrul acestui minister, nu există un secretar de stat ceferist de profesie, deşi este principalul mod de transport. În noua organizare dispusă de directorul general al Companiei Naţionale CFR S.A. la Regionala de Cale Ferată care coordonează activitatea mai mult de 50.000 de salariaţi per regională, s-au desfiinţat diviziile tehnice, cele care asigurau pe 7, 8 judeţe fiecare funcţie de mecanic şef, enegetic şef, organizare-dezvoltare. În schimb, a rămas la nivel de central sau de companie o direcţie tehnică.

Întrebare. Pe cine coordonează această direcţie în teritoriu? Cum se asigură sistemul calităţii protecţiei mediului şi cum se asigură integrarea în sistemele moderne ale Comunităţii Europene când, în noua organizare, ele nu se mai regăsesc în structurile companiei şi ale regionalei de cale ferată. Normele Uniunii Internaţionale a Căilor Ferate pretind existenţa unei direcţii la nivel de companie sau de societăţi. Din cele 8 regionale CFR, la 6 s-au schimbat directorii regionali, imputânduli-se acestora starea jalnică în care a ajuns infrastructura feroviară. Dar oare ei au hotărât soarta căii ferate sau directorul general păstrat în funcţie nu are nici o vină, sau secretarii de stat sau miniştrii nu trebuie să răspundă? Din cei 8 directori regionali, (Regionala CFR administrează în linii mari patrimoniul statului) 6 sunt de provenienţă din ramura Linii, unul din ramura de Mişcare, unul din ramura de Vagoane şi, ca o simplă întâmplare, nici unul nu aparţine ramurei de Instalaţii, ramură care asigura şi asigură introducerea progresului tehnic în calea ferată. Nu surprinde, pentru că însuşi directorul general este de specialitate cu totul alta, material rulant, şi fără cunoştinţe, deci, deosebite, în ramura Infrastructurii. Dispuneţi o anchetă privind modul cum s-au consumat cele 135-140 de miliarde de lei pentru vopsirea gărilor de către fel de fel de SRL-uri în toamna anului 2000, care au făcut lucru de mântuială, în timp ce, la fiecare regională CFR, există o Secţie de Clădiri cu câte 100 de salariaţi care ar fi putut executa cu mult mai multă responsabilitate aceste lucrări şi, evident, mult mai ieftin.

În programele de reabilitare şi justificare a sumelor prevăzute atât pentru bugetul anului 2000, dar şi pe următorii ani, aţi remarcat faptul că 80% din instalaţiile pentru siguranţa circulaţiei feroviare au perioada de RK mult depăşite, instalaţiile de C.E.D. (centralizări electrodinamice) care se pot aprinde în orice moment, nemaivorbind de posibilitatea de a da indicaţii eronate sau false. Cu toate acestea, programele de modernizare sunt pline de centralizări electronice importate din vest, asta în timp ce Uzina Electromagnetica a fost aproape falimentată din lipsă de comenzi.

În programele de investiţii se prevede electrificarea de noi secţii de circulaţie ca Mangalia, Constanţa – 19 milioane de dolari, Videle, Giurgiu – 119 milioane de dolari. A calculat cineva eficienţa economică pe aceste secţii? Aceasta în timp ce staţia Târgu-Mureş, singura reşedinţă de judeţ, are instalaţii de prin 1930 şi la care nici piese de schimb nu se mai fabrică. Cine răspunde în cazul unui accident grav la calea ferată la Târgu Mureş? Calea ferată îşi procură traversele de beton armat de la trei societăţi româneşti tradiţionale: Giurgiu, Aiud, Piteşti, nici ele asigurate la capacitate cu comenzi din pricina lipsei de resurse financiare. De ce atunci se atunci se intenţionează o asociere cu ungurii de la firma PFLEIDERER pentru fabricarea tot de traverse de beton? Cumva pentru falimentarea celor trei firme româneşti? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, dumneavoastră v-aţi dezvoltat deja interpelarea, aşa încât la data când se va prezenta domnul ministru va trece direct la război.

Domnul deputat Valeriu Stoica, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte, interpelarea pe care doresc să o adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase, în sinteză, se referă la o problemă care este pe cale să se transforme în boala cronică a sistemului parlamentar românesc, excesul de ordonanţe de urgenţă. Pentru că săptămâna viitoare voi dezvolta această interpelare, acum mă rezum doar să spun că numărul de ordonanţe de urgenţă emise de Cabinetul Adrian Năstase de la preluarea mandatului şi până în prezent, constituie un record absolut în viaţa politică şi parlamentară românească. De la începutul mandatului, 28 decembrie 2000 şi până astăzi, Guvernul Adrian Năstase a adoptat 79 de ordonanţe de urgenţă.

Toate guvernele din perioada 97-2000 se pot recunoaşte învinse în faţa unei asemenea performanţe. În primele 4 luni de guvernare, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanţe de urgenţă, Guvernul condus de Radu Vasile, în primele 4 luni de guvernare, a emis 4 ordonanţe de urgenţă, Cabinetul Adrian Năstase a emis în primele 4 luni de activitate mai multe ordonanţe de urgenţă decât au făcut-o la un loc toate guvernele din perioada 96-2000 în primele 4 luni de guvernare.

Aşadar, interpelarea pe care o voi dezvolta săptămâna viitoare urmează să primească un răspuns de la domnul prim-ministru Adrian Năstase în legătură cu abuzul legislativ creat de inflaţia ordonanţelor de urgenţă pe care Guvernul condus de Adrian Năstase le-a adoptat în aceste 4 luni şi să vedem ce soluţii există pentru ca promisiunea din programul de guvernare, şi anume restabilirea raporturilor fireşti dintre Parlament şi Guvern să se transforme în realitate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurii, domnul Ilie Sârbu.

După cum se cunoaşte, nici judeţul Dâmboviţa, dar nu numai aici, sunt foarte multe localităţi în care activitatea locuitorilor se bazează exclusiv pe cultivarea, sau aproape exclusiv, în proporţie de 90-95% pe cultivarea cartofului timpuriu şi a verzei de toamnă.

Suprafaţa cultivată, spre exemplu, numai în comuna Lunguleţu este de peste 2500 de hectare, iar 95% din venituri le obţin din cultura verzei, a cartofului şi a altor legume. Cu toate acestea, eu am fost în localităţile respective săptămâna trecută, locuitorii s-au plâns că nu primesc subvenţia de un milion de lei pentru hectar cultivat. De ce? Pentru că nu au, chipurile, certificatul de calitate cerut de ordonanţa intrată în vigoare după ce oamenii, agricultorii, au obţinut, au procurat sămânţa, conform tradiţiei în lunile august, septembrie, octombrie anul trecut. Deci, este absolut o aberaţie, având în vedere faptul că ei trăiesc numai din asemenea culturi şi statul nu catadicseşte să aplice aceleaşi norme pentru toate culturile, conform ordonanţei.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, solicit ministrului agriculturii să aplice acelaşi procedeu şi în cazul de faţă, aceeaşi unitate de măsură. Vă mulţumesc.

Pentru că domnul deputat Anghel Stanciu manifestă stări de nervozitate, îi dau cuvântul dumnealui, ca să nu-şi piardă elanul. Văzând cele 7 pagini, vă reamintesc cu supuşenie că este cazul să prezentaţi numai obiectul acestora, nu să le dezvoltaţi după tehnica dumneavoastră.

Domnul Anghel Stanciu:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc. Voi prezenta numai obiectul.

Deci, interpelarea noastră se adresează distinsului domn ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriilor şi resurselor, şi are ca obiect măsura de austeritate barbară impusă în cadrul politicii sale sociale de către Guvernul Adrian Năstase privind oprirea apei calde în municipiul Iaşi, în condiţiile în care Guvernul trebuia să achite 55 de miliarde de la bugetul statului către Regia de termoficare Iaşi pentru subvenţionarea căldurii oamenilor cu venituri sub salariul minim pe economie pentru lunile ianuarie, februarie şi martie şi în condiţiile în care cetăţenii arondaţi la 30 de puncte termice şi-au achitat consumurile, conform facturilor de plată, rămânând datorii neachitate la 15 puncte termice. Deci, aceşti oameni sunt buni platnici şi sunt sancţionaţi pentru ceva ce nu le aparţine.

Solicităm domnului ministru să ne spună când va plăti Guvernul subvenţia; la Iaşi n-au cuplat caloriferele şi ce măsuri are de gând să ia spre a se evita această situaţie care nu este demnă de o ţară care este situată în Europa. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Păcat că nu sunteţi aşa de concis şi în timpul dezbaterilor la proiectele de lei, şi de constructiv.

Domnul deputat Marian Ionescu.

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează, aceeaşi interpelare de fapt, domnului Ovidiu Tiberiu Muşetescu, ministru pentru privatizare şi administraţia participaţiunilor statului, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor, şi domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice.

Această interpelare vizează o întreprindere care este cunoscută şi arhicunoscută atât în ţara noastră, cât şi pe plan internaţional, şi anume Întreprinderea de Utilaj Petrolier care are o vechime de circa 115 ani, întreprindere care fabrică la ora actuală, este unică fabricantă, producătoare de utilaj petrolier de mică şi medie adâncime şi ale cărei produse sunt foarte bine cunoscute atât în ţara noastră,cât şi în străinătate.

De asemenea, această întreprindere este integrată în cadrul întreprinderilor strategice pentru că fabrică arămături nucleare agremenentate conform standardelor internaţionale de către partea canadiană pentru Centrala atomo-nucleară de la Cernavodă, şi anume: din sesizările unor salariaţi ai Întreprinderii de Utilaj Petrolier rezultă unele neclarităţi privind modul de privatizare a acestei societăţi care produce produse deosebite pentru economia românească. Având în vedere această situaţie şi faptul că această societate este şi singurul producător pentru SNP Petrom, rugăm pe domnii miniştri evidenţiaţi anterior să ne prezinte care este stadiul privatizării societăţii Întreprinerii de Utilaj Petrolier Târgovişte, precum să ne prezinte şi legalitatea şi oportunitatea acestei tranzacţii.

De asemenea, solicităm un punct de vedere privind situaţia socială a angajaţilor care au fost anunţaţi de către o întreprindere care, se pare că a cumpărat această întreprindere de utilaj petrolier, că va disponibiliza 1000 de oameni. Şi aşa această întreprindere, până în 1989, avea 12.300 de oameni, a rămas cu 2.400 de oameni şi conform privatizării, conform planului strategic de privatizare a unor întreprinderi, deci, iată că vom ajunge cu circa 10% din numărul de oameni.

Întrucât prin programul de privatizare al actualului Guvern al României se precizează politici economice benefice atât în plan economic, cât şi social, solicităm domnilor miniştri, clarificări în acest sens. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte. O să fiu foarte scurt şi o să vă dovedesc imediat.

Prima interpelare se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României. Am să dau titlul numai: Ploaia de legi şi ordonanţe zăpăceşte investitorii; dezvoltarea, data viitoare. Cealaltă se adresează la doi miniştri, domnului ministru al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marian Sârbu, şi domnului ministru Nicolae Tănăsescu, ministrul Finanţelor Publice: reeşalonarea de la plata datoriilor, din nou, din curtea ministerelor. Vă mulţumesc. Data viitoare voi dezvolta.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Damian Brudaşca. Vă rog să remarcaţi că are doar o interpelare, nu mai are şase.

Domnul Damian Brudaşca:

Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte. Am două interpelări, una adresată domnului ministru Ovidiu Muşetescu şi se referă la tentativa unor persoane din cadrul Firmei S.C.Terapia S.A. de a falimenta această firmă. În textul scris al interpelării prezint detalii în legătură cu acest aspect, solicitând intervenţia domniei sale pentru a evita ca una dintre întreprinderile remarcabile în producţia de medicamente din România să aibă soarta care i se pregăteşte.

Cea de a doua interpelare se adresează domnului academician Răzvan Teodorescu, ministrul culturii şi cultelor, solicitându-i să analizeze posibilitatea alocării a circa 1,5 miliarde de lei pentru repararea clădirii care adăposteşte Muzeul etnografic al Transilvaniei, clădire din anul 1604, cu un istoric extrem de bogat, impresionant atât sub aspect politic, cât şi sub aspect cultural, spiritual. Nu vă reţin cu detalii, precizez faptul că insist pe această contribuţie a Ministerului Culturii, având în vedere că o ruină care se găseşte la Bonsida, dar care a aparţinut unui grof ungur a beneficiat din partea precedesorului domniei sale de un sprijin substanţial de 950 de milioane de lei anul trecut, fără ca ministerul similar din Ungaria sau Fundaţia Soroş că-şi respecte obligaţia.

Atenţionez totodată pe domnul ministru şi asupra faptului că într-o emisiune TV în limba maghiară din 4 septembrie anul trecut, urmaşii grofului Banfi, aflători actualmente în Statele Unite ale Americii, declarau că aşteaptă cu nerăbdare momentul ca după ce statul român reface acest castel să intre în posesia lui, evident, prin sistemul prin care foarte mulţi, unii chiar criminali la adresa poporului român, în ultima vreme, şi-au recuperat proprietăţile.

Acesta a fost obiectul interpelărilor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Adrian Moisoiu, ultimul care prezintă o interpelare în şedinţa de astăzi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, în primul rând, permiteţi-mi să vă felicit pentru modul cum aţi petrecut week-endul, pentru că văd că sunteţi atât de bine dispus la o oră aşa de târzie şi după o şedinţă atât de lungă.

În al doilea rând, aş dori, în primul rând, să vă atenţionez, prin faptul că nu am primit încă răspuns la întrebările pe care le-am pus MLPTL-ui, deci, Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei încă în data trecută, dat fiind că la art.159 se spune că în termen de 15 zile trebuie să se dea răspunsul scris. Ei, acest răspuns scris – că l-am solicitat oral şi scris – încă nu l-am primit.

În ceea ce priveşte intervenţia mea de astăzi, în primul rând aş dori să pun o primă întrebare. Dacă APAPS cunoaşte modul fraudulos în care Fondul naţional Dunărea valorifică activele cesionate acestuia. Un exemplu îl reprezintă Avicola Ungheni din judeţul Mureş pentru care s-a încasat suma de 14 miliarde 520 de milioane de lei faţă de 58 de miliarde 992 de milioane 794 de mii de lei, cât era preţul de strigare.

Deci, întrebarea cred că este limpede, şi anume: statul român a fost devalizat şi deci APAPS are sau nu are de gând să declanşeze un control?

În al doilea rând, vreau să mă adreses Ministerului Sănătăţii şi Familiei, pentru că am întâlnit în teritoriu următoarea situaţie, şi anume: în Târnăveni şi în localităţile adiacente din judeţul Mureş pe care-l reprezint aici, în primele trei zile ale lunii se epuizează fondul destinat compensării medicamentelor, motiv pentru care pensionarii se înghesuie în aceste 3 zile ca să-şi primească aceste medicamente compensate. Întrebarea care se leagă: Ce se întâmplă cu cei care nu reuşesc ca, în această perioadă, să-şi primească medicamentele compensate, respectiv ce se întâmplă cu cei care sunt bolnavi şi se îmbolnăvesc în partea a doua a unei luni? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi vă mulţumesc celor care aţi rezistat până acum. Declar închisă şedinţa de astăzi, ne întâlnim mâine dimineaţă, potrivit programului anunţat.

Noapte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.55.