Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 9, 2001

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 9, 2001

Continuarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001 (art. 1 - art.24)

Şedinţa început la ora 1440.

Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul deputat Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul deputat Constantin Niţă, secretar al Camerei Deputaţilor şi domnul senator Mihai Ungheanu, secretar al Senatului.

 

Domnul VALER DORNEANU:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală pentru a putea începe şedinţa !

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor dedicată dezbaterii bugetului de stat, anunţându-vă că din totalul de 485 de senatori şi deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 332, 153 de parlamentari fiind absenţi.

Vă anunţ că este întrunit cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor şi că începem dezbaterea pe articole a Legii bugetului de stat.

Doresc să vă reamintesc, fără să vă jignesc, nişte prevederi ale Regulamentului şi anume: discutarea articolului începe cu amendamentele propuse în Raportul comun care se supun la vot cu prioritate; de asemenea, vă anunţ că, potrivit alin.3 din art. 50 "în cursul lucrărilor, în luările de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind problemele de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate, în rest se dezbat amendamentele admise sau cele respinse."

Cu aceste precizări, daţi-mi voie să trecem la dezbaterea legii.

Cu privire la titlul legii dacă aveţi vreo obiecţiune ?!

Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt ?!

Nu sunt !

Abţineri ? Nu.

În unanimitate s-a adoptat titlul legii.

Cu privire la titlul Capitolului I "Dispoziţii generale" dacă aveţi obiecţiuni ?!

Nu.

Cine este pentru ?!

Mulţumesc !

Voturi împotrivă dacă sunt ?!

Abţineri ?

Unanimitate.

La art. 1 vă rog să observaţi amendamentul Comisiei.

Dacă aveţi observaţii cu privire la amendamentul Comisiei ?!

Dacă nu, supun votului dumneavoastră art. 1, potrivit amendamentului propus de către Comisie.

Cine este pentru ?!

Mulţumesc !

Voturi împotrivă dacă sunt ?! Nu sunt !

Abţineri ? Nu.

În unanimitate s-a adoptat art. 1 în compunerea rezultată prin admiterea amendamentului comisiei.

La art. 2, vă rog să observaţi pct. 2 din Raport, amendamentul comisiei.

Dacă aveţi observaţii la el ?!

Nu aveţi !

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei şi, implicit, textul nou al art. 2.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

Nu sunt.

Abţineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 3 vă rog să observaţi la alin. 4 amendamentul comisiei de la pagina 1 pct. 3a.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul comisiei ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la art. 3 alin. 4.

Cine este pentru ? Mulţumesc !

Voturi împotrivă, dacă sunt ?!

Nu sunt.

Abţineri ?! Nu sunt.

Unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră art. 3 în integralitate, cu reformularea alin. 4, potrivit raportului comisiei.

Cine este pentru ?!

Mulţumesc !

Voturi împotrivă ?

Abţineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

Titlul Capitolului II "Structura şi regimul veniturilor bugetare".

Dacă sunt observaţii ?!

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului II "Structura şi regimul veniturilor bugetare".

Dacă sunt observaţii ?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului II "Structura şi regimul veniturilor bugetare".

Cine este pentru ?!

Mulţumesc !

Voturi împotrivă ?

Abţineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 4 comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi obiecţii ?!

Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră textul art. 4.

Cine este pentru ?!

Mulţumesc !

Voturi împotrivă dacă sunt ?

Abţineri ?

Unanimitate.

La art. 5, de asemenea, Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră observaţii ?

Nu.

Cine este pentru ?!

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

Abţineri ?

Unanimitate.

La art. 6, vă rog să vă uitaţi la pag. 2 din Raport, pct. 5, amendamentul comisiei.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul comisiei ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la art. 6 alin.1.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

Abţineri ?

Unanimitate.

Fiind adoptat amendamentul comisiei de la alin. 1 supun votului dumneavoastră art. 6 în integralitatea sa – cu cele două alineate.

Cine este pentru ?

Mulţumesc !

Voturi împotrivă ?

Abţineri ?

Unanimitate.

La art. 7, comisia nu a avut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii ?

Nu aveţi.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt ?

Abţineri ?

Unanimitate.

La art. 8, vă rog să observaţi amendamentul comisiei cuprins în Raport la pag. 2 pct. 6.

Dacă aveţi observaţii ?

Nu aveţi.

Cine este pentru textul art. 8 cu amendamentul formulat de comisie ?

Vă rog să vă exprimaţi votul !

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Abţineri ?

Unanimitate.

Titlul Capitolului III "Regimul şi destinaţiile cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat".

Dacă sunt observaţii ?

Nu sunt.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Abţineri ?

Unanimitate.

La art. 9 comisia nu a avut amendamente admise.

Dacă aveţi observaţii ?

 
 

Domnul DAN CONSTANTINESCU:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

La art. 9 am propus introducerea unui alin. 2 nou, cu următorul conţinut: "Atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse, servicii şi lucrări, a căror valoare depăşeşte suma de 10 miliarde lei se va realiza prin intermediul Burselor de mărfuri, în conformitate cu Regulamentele Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare".

Având în vedere necesitatea transparenţei folosirii banului public, apreciem că la licitaţiile publice, cel puţin peste acest nivel, introducerea acestor licitaţii în mecanismele fireşti şi în procedurile fireşti ale economiei de piaţă, prin intermediul Burselor de mărfuri, reprezintă o necesitate.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Reprezentantul Guvernului, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la acest amendament.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: – ministrul finanţelor publice

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am discutat şi în Comisia pentru buget, finanţe nu agreăm această propunere de modificare, având la bază faptul că, pe de o parte, lucrăm la Legea achiziţiilor publice, pe care o vom definitiva foarte curând şi, pe de altă parte, avem în vedere ca prin această lege a achiziţiilor publice să răspundem la această problemă ridicată de domnul deputat.

Mulţumesc !

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Comisia are ceva de adăugat ? Nu.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit amendamentul pe care vi l-a prezentat domnul senator Dan Constantinescu şi explicaţiile reprezentantului Guvernului care au fost însuşite şi de Comisie …a, domnu’ Roman, iertaţi-mă ! Poftiţi, domnu’ senator !

 
 

Domnul PETRE ROMAN:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că domnul ministru, ca şi noi, la partide, am avut la dispoziţie un document din partea Consiliului de administraţie a Bursei de mărfuri care era chiar mult mai explicit decât ceea ce ne-a prezentat aici colegul liberal. În realitate, argumentul principal pe care-l avansează dânşii, mă refer la Bursa de mărfuri, este acela demonstrat că, în cazul licitaţiilor care se fac prin bursă, preţul final este mai scăzut şi, sunt date exemple concrete în acest sens.

Prin urmare, costul pentru stat, costul pe banii publici are toate şansele să fie mai scăzut; prin urmare, se realizează economii substanţiale din punctul de vedere al banului public. Acest argument este bine de luat în considerare, cu atât mai mult cu cât mai devreme, domnul ministru a spus un lucru fără să tragă concluzia. Mie mi s-a părut pozitiv şi corect faptul că domnul ministru a făcut apel la Legea achiziţiilor publice care există deja într-o formă destul de convenabilă, cel puţin, aşa rezulta din discuţiile pe care le-am avut anterior cu Comisia Europeană, dacă dumnealor doresc să îmbunătăţească Legea achiziţiilor publice, foarte bine, dar, din moment ce în acest cadru şi acum, domnul ministru recunoaşte necesitatea ca în Legea achiziţiilor publice să fie introdusă şi această modalitate – licitaţie prin bursă - eu nu văd de ce s-ar opune dumnealui la menţionarea în actualul proiect de buget a utilizării legii achiziţiilor publice care, oricum există, indiferent dacă ea va fi modificată sau nu şi eu nu văd cum această lege a achiziţiilor publice poate fi modificată în sensul restrângerii posibilităţilor de licitaţie prin mijloace cât mai ample, cât mai publice. N-au cum să facă lucrul acesta, pentru că ar intra în contradicţie cu legislaţia comunitară, cu acquis-l comunitar. Prin urmare, eu cred că este bine ca dânşii să accepte ca această referire la utilizarea legii achiziţiilor publice şi, aş zice, nu doar cu precădere ci, utilizarea legii, pentru că numai în felul acesta va creşte transparenţa operaţiunilor pe care le execută instituţiile guvernamentale sau Guvernul însuşi, numai în felul acesta putem spera că, în final, achiziţiile publice vor fi mai ieftine şi nu mai scumpe.

Prin urmare, îl invit pe domnul ministru să fie de acord cu ceea ce a spus puţin mai devreme chiar dânsul şi să apară acest lucru explicit în textul Legii bugetului de stat.

Vă mulţumesc !

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Lucian Bolcaş doreşte să intervină la acelaşi amendament.

 
 

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Eu apreciez că ne aflăm în prezenţa a două lucruri corecte: susţinerea că achiziţiile publice, independent de plafonul de valoare care este precizat în amendament, să se poată face şi prin modalitatea licitaţiei bursiere este benefic din punct de vedere financiar şi economic. Dar, al doilea adevăr este că o atare prevedere, din punctul de vedere al tehnicii legislative nu poate să fie cuprinsă în Legea bugetului de stat. Aşa că, motivaţia comisiei este cea corectă, şi anume: Legea achiziţiilor publice în forma pe care o avem la această dată prevede modalităţi exprese şi limitative în care se pot face aceste achiziţii publice. Legea bugetului, prin destinaţia şi prin caracterul ei temporar, mai ales, nu poate să modifice o lege de generală aplicare cum este Legea achiziţiilor publice. În măsura în care se va modifica Legea achiziţiilor publice, evident că, acest amendament va intra automat în funcţiune, fie că este prevăzut în Legea bugetului sau nu.

Vă mulţumesc !

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da, vă mulţumesc !

Domnul deputat Sassu. Tot cu privire la acest amendament ?

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule preşedinte,

În primul rând, aş vrea să-i rugaţi pe colegii noştri să nu împiedice luările de cuvânt. Dacă vor să voteze bugetul astăzi, îl votăm astăzi, pentru că există majoritate şi plecăm acasă. Cred că, totuşi, Legea bugetului este una din cele mai importante legi, este determinantă pentru modul în care se guvernează o ţară într-un an şi cred că trebuie să ne aplecăm cu grijă asupra acestei legi şi să găsim soluţiile cele mai bune.

Pe de altă parte, discutăm un lucru care este extrem de important – cum se cheltuieşte banul public – şi cred că nu trebuie să ne dăm la o parte de la o discuţie.

Ceea ce vroiam să spun este faptul că Legea bugetului este o lege anuală şi poate impune pentru un an, în cazul nostru pentru anul 2001 un mod de cheltuire a banului public, un mod de comportament al autorităţilor publice pentru anul acesta. Deci, putem scrie acest lucru în Legea bugetului, urmând ca într-o perioadă cât mai scurtă, sper, să se modifice Legea achiziţiilor publice şi de atunci încolo achiziţia prin bursele de mărfuri să fie obligatorie, permanent pentru toţi anii următori. Deci, nu este nici o contradicţie între faptul că acest lucru nu apare în lege şi că putem impune ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă şi prin alte articole ale legii, că putem impune pentru anul acesta un anume mod de cheltuială, mult mai bun, al banului public, de către autorităţile publice.

Vă mulţumesc !

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da, şi eu vă mulţumesc !

Stimaţi colegi,

Aţi auzit amendamentul domnului senator Dan Constantinescu precum şi explicaţiile Guvernului şi ale colegilor noştri.

Supun amendamentul domnului Dan Constantinescu la vot.

Cine este pentru ?

52 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Marea majoritate.

Cu mare majoritate a voturilor împotrivă, amendamentul domnului Dan Constantinescu a fost respins.

Dacă mai sunt probleme la art. 9 ?!

Supun votului dumneavoastră art. 9.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

45 de voturi împotrivă.

Abţineri ?!

6 abţineri.

Cu largă majoritate de voturi textul art. 9 a fost adoptat.

La art. 10, vă rog să urmăriţi la pag. 3 pct. 7 amendamentul comisiei.

Dacă aveţi observaţii împotriva amendamentului comisiei?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament şi implicit textul art. 10.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

Nu sunt.

Abţineri.

Cu o abţinere, art. 10 a fost adoptat potrivit amendamentului comisiei de la pct. 7.

La art. 11 comisia nu a avut amendamente.

Dumneavoastră aveţi observaţii ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră …

Scuzaţi-mă, la art. 11 există un amendament al comisiei la alin. 3 cuprins în pag. 4 pct. 8.

Dacă aveţi observaţi cu privire la acest amendament al comisiei ?

Poftiţi, domnule parlamentar.

 
 

Domnul EUGEN GHEORGHE NICOLAESCU:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

La art. 11 alin. 3 Grupul PNL are amendament şi anume – să se elimine acest articol.

Noi am susţinut că nu este corect să existe un asemenea articol în lege, prin care să se prevadă numărul maxim de posturi la ordonatorii principali de credite, aşa cum este formulat în lege.

Cred că ştatele de funcţii ale principalilor ordonatori de credite trebuie să se aprobe odată cu încadrarea în nivelul cheltuielilor de personal şi în numărul maxim de posturi care sunt prevăzute în anexa la buget.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Asupra amendamentului comisiei dacă aveţi observaţii ?

Nu aveţi.

Am întrebat dacă la amendamentul comisiei aveţi ?

Nu sunt !

Cine este pentru amendamentul comisiei de la alin. 3 ?

DIN SALĂ

Eliminarea se supune prima la vot !

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru, vă rog să daţi explicaţia cu privire la propunerea PNL-ului de eliminare a întregului text.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Domnule preşedinte,

Prin menţinerea actualei formulări a acestui articol care, sigur aşa a fost formulat şi în bugetul anului trecut deci, nu este nimic nou faţă de anul trecut, anul acesta, se execută şi un control mai riguros asupra funcţiilor din bugetul de stat pe anul acesta. Mulţumesc !

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mai doreşte cineva să intervină ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PNL de eliminare al întregului art. 11.

Cine este pentru ?

46 de voturi pentru.

Împotrivă ?

Este evident, amendamentul de eliminare a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la art. 11 alin. 3.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

48 de voturi împotrivă.

Cu largă majoritate, amendamentul comisiei a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră textul art. 11 în integralitate.

Cine este pentru ?

Mulţumesc !

Voturi împotrivă ?

51 de voturi împotrivă.

Cu majoritatea voturilor, art. 11 a fost adoptat.

Art. 12. Comisia nu a avut amendamente.

Dacă sunt observaţii ?

Nu sunt.

Cine este pentru art. 12 ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

21 de voturi împotrivă.

Abţineri ?

7 abţineri.

Stimaţi colegi,

21 de voturi împotrivă şi 7 abţineri, este evident, majoritatea este covârşitoare.

La art. 13 comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii ?

Poftiţi, domnule parlamentar.

Am rugămintea să vă şi prezentaţi, pentru stenogramă.

 
 

Domnul EUGEN GHEORGHE NICOLAESCU:

Avem amendament în sensul în care dorim să se precizeze în textul de lege că valoarea de referinţă universală care se utilizează în vederea determinării referinţei sectoriale şi mai departe, textul de lege curge normal, să se scrie în textul de lege "luna aprilie". Prin aceasta dovedind că bugetul de stat se poate aproba în luna aprilie; pentru că avem informaţii că dacă nu s-ar scrie aşa, ci s-ar scrie de la data publicării în Monitorul Oficial, este posibil ca această valoare să se aplice discriminatoriu şi nu aşa cum prevede legea.

Mulţumesc !

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mai doreşte cineva să intervină cu privire la acest amendament ?

Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la acest amendament al domnului deputat Eugen Nicolăescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Domnule preşedinte, nu considerăm că este nevoie să se specifice acest lucru, această valoare de referinţă rămâne valabilă până la sfârşitul anului deci, ca atare, se aplică în mod normal, aşa cum este propus în articolul propus de către noi. Mulţumesc.

 
 

Domnul EUGEN GHEORGHE NICOLAESCU:

Cred că explicaţia domnului ministru este pe lângă subiect. Noi nu ne-am referit că este în cursul anului, ci de când se aplică ?!

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnule ministru, mai faceţi şi dumneavoastră o precizare …

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Este scris foarte clar: "Începând cu luna în care se publică". Deci, se publică în luna aprilie, se aplică în mod normal, aşa cum este scris acolo. Formularea din text o considerăm acoperitoare.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc.

Aţi audiat amendamentul domnului deputat Eugen Nicolăescu şi explicaţiile domnului ministru.

Cine este pentru amendamentul domnului Eugen Nicolăescu ?

50 de voturi pentru.

Împotrivă ? Da, este evident.

Cu largă majoritate amendamentul domnului deputat Eugen Nicolăescu a fost eliminat.

Supun, în consecinţă, votului dumneavoastră textul art. 13 în integralitatea sa.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotriva art. 13 ?

36 de voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt ?

2 abţineri.

36 de voturi împotrivă, 2 abţineri, insuficient.

Cu largă majoritate de voturi art. 13 a fost votat.

La art. 14, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la lit. a, cel pe care-l veţi regăsi în raport la pag. 4 pct. 9.

Dacă aveţi observaţii împotriva amendamentului comisiilor reunite de buget ?

Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct. 9 pag. 4 din raport.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt ?

Nu sunt.

Abţineri ?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul comisiei.

Supun votului dumneavoastră textul art. 14 în formularea rezultată prin admiterea amendamentului comisiei.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

30 voturi împotrivă.

Abţineri ?

5 abţineri.

30 voturi împotrivă, 5 abţineri, cu largă majoritate a fost adoptat art. 14.

La art. 15, comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră observaţii ?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art. 15.

Cine este pentru ?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?

19 voturi împotrivă.

Abţineri ?

7 abţineri, e suficient, articolul 15 a fost adoptat în unanimitate.

La articolul 16 vă rog să observaţi amendamentul comisiei de la alineatul 5 pe care îl regăsiţi în raport la pagina 5 punctul 10.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament al comisiei ?! Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la…

Da, vă rog, domnule deputat Nicolescu.

 
 

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLAESCU:

Mulţumesc.

La articolul 16 alineatul 3, credem că amendamentul pe care l-am formulat şi îl susţinem în faţa dumneavoastră face să reglăm, dacă vreţi, cheltuieli neeconomicoase din două puncte de vedere.

O dată, facem precizări în acest articol pentru a nu fi interpretat şi în al doilea rând, stopăm cheltuielile care se propun a se efectua din acest capitol.

Credem că invitaţii administraţiei prezidenţiale – cu toate că în Comisiile buget finanţe s-au făcut referiri maliţioase şi, credem noi, fără nici un temei – că delegaţiile care îl însoţesc pe preşedintele României în străinătate nu se fac cu vaporul sau cu altceva, ci numai cu aeronave speciale şi dorim să se sublinieze în textul legii acest lucru pentru a se şti exact cum se cheltuieşte banul public.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cine doreşte să intervină vă rog, să vină la microfon !

Dacă mai sunt intervenţii la cest amendament al domnului Nicolăescu ?!

Domnule ministru vă rog să vă pronunţaţi cu privire la acest amendament.

Suntem la articolul 16 alineatul 3.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, domnule preşedinte,

La 16 alineatul 3 considerăm ca neoportun introducerea sau sublinierea "cu aeronave speciale" întrucât considerăm că acest transport se poate face şi cu altfel de mijloace de transport, tren şi aşa mai departe, iar ordonatorul principal de credit poate aproba, în limita prevederilor bugetare, suportarea acestor cheltuieli.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc.

Comisia mai doreşte să intervină ?! Nu.

Dumneavoastră la ce amendament ?!

 
 

Domnul BĂLĂEŢ MITICĂ: (din sală)

La 2.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Bun, staţi puţin să terminăm cu trei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Nicolăescu cu privire la alineatul 3.

Cine este pentru ?! 54.

Abţineri dacă sunt ?! o abţinere.

Voturi împotriva amendamentului domnului Nicolăescu ?! Da, e evident, cu mare majoritate de voturi amendamentul domnului Nicolăescu a fost respins.

Vă rog să îmi permiteţi să revenim la alineatul 2 unde domnul Bălăeţ avea un amendament de făcut şi nu a apucat pentru că a luat cuvântul înainte reprezentantul Partidului Naţional Liberal, la alineatul 3.

 
 

Domnul MITICĂ BĂLĂEŢ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi senatori şi deputaţi,

La articolul 16 alineatul 2 eu am avut o propunere conform bugetului de austeritate pe care îl votăm şi pe care, în principiu, ni l-a comunicat Guvernul.

Eu ceream în cadrul alineatului 2 ca suma prevăzută pentru Consiliul Arhivelor Securităţii să fie redusă de la prevederea de 83,4 miliarde la o sumă mai modestă de 13,4 miliarde.

De ce ?! Pentru că noi ştim că acest Consiliu a fost creat printr-o lege care a trecut prin Parlament timp de trei ani de zile, el, sigur, îşi justifică realizarea, dar nu la parametrii umflaţi cum se prevăd în acest buget.

Ştiu că domnul prim ministru a făcut observaţii cu privirea la caracterul parazitar al unor aspecte din cadrul acestui Consiliu care consumă sume foarte mari la nivel de secretari de stat, cu o schemă destul de umflată şi care necesită din partea acelor care predau dumnealor să studieze aceste arhive un aparat paralel care este tot atât de umflat. De altfel dumneavoastră ştiţi că, în ultima vreme, au apărut nişte legi care reglementează problema informaţiei publice pentru toate instituţiile ţării şi, în acelaşi timp, a informaţiilor clasificate pentru aceste instituţii.

Eu mă aşteptam ca în cele trei luni de zile care au trecut de la instalarea Guvernului Năstase să se facă cercetări mai serioase asupra bugetelor parazitare care se consumă la unele instituţii şi aceasta este una dintre ele, nu în întregime, legea o justifică, dar, am spus, nu la aceşti parametrii.

De aceea, eu am făcut această propunere şi o susţin în continuare.

Rămâne ca Guvernul să hotărască şi să îşi asume răspunderea pentru cheltuirea în plus a acestor bani.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului ministerului…

Da, domnul Tudor Marcu.

 
 

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi domni miniştri şi stimaţi colegi,

În principiu nu am avea nimic de dat, chiar mai mult dacă se poate ! După părerea mea ar trebui triplat bugetul ca să poată acoperi nevoile fiecărei instituţii.

Această instituţie Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, vechii securităţi, am făcut-o noi în vechea legislatură. A fost, este şi până se va schimba o lege proastă.

A fost cea mai proastă lege pe care am votat-o noi în vechea legislatură şi de care nu sunt deloc mândru.

Am făcut parte din comisia aceea Senat-Cameră pentru medierea divergenţelor apărute în textele ambelor structuri şi m-am bătut cu morile de vânt.

Din nefericire ca să vadă în ce constau aceste inadvertenţe, greşeli, imposibilităţi de aplicare, cei care au insistat enorm de mult, aproape imposibil să fie contrazişi, erau mulţi, ca să vadă şi ei în ce hal am adus, cu o lege, acest popor, lege, care între noi fie vorba, nu poate fi aplicată corect nici din partea Colegiului – care e de bună credinţă, după părerea mea – dar nici nu ştie cum să o aplice, lege care aduce drame în rândul populaţiei.

Propunerile noastre ţin cont de scăderea de la 83 la 13 miliarde de următoarele posibilităţi: până la apariţia unor modificări ale acestei legi - la care mă înscriu şi eu să îmi aduc contribuţia cât pot, deoarece am fost până în gât introdus în discuţiile privind vechea lege şi orice propunere făceam noi, opoziţia, nu ni se accepta – care să delimiteze clar competenţele şi modul de acţiune al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Să nu îl punem în lumină proastă, ca fiind de rea credinţă, şi până la clarificarea multora dintre articolele care sunt astăzi în funcţiune în vechea lege, noi propunem să amânăm puţin, până la rectificarea bugetară, completarea propusă de Ministerul Finanţelor de 83 de miliarde de lei, mai ales că aceasta, în mare măsură, se prevede a fi consumată pentru mutarea dosarelor de unde au stat timp de 50 de ani – şi stau foarte bine pentru că au condiţii excelente, pot spune, pentru păstrare, pentru asta au fost create – în vechea… nici ei nu ştiu unde că nu au nici sediu !

Până la urmă ne vom trezi că nu au pe ce cheltui banii !

Vă propunem deci, ca atare – cu toate că vrem să le dăm bani cât mai mulţi, pe noi nu ne arde, pe cei mai mulţi dintre noi, pe cei care au propus-o i-a ars destul – să amânăm această sumă, diferenţa, îi propun domnului ministru Tănăsescu, până la rectificarea bugetară, caz în care noi vom îndeplini două deziderate:

1.Găsim spaţiu unde să se mute toată această arhivă, acum nu există.

2.Putem să clarificăm inadvertenţele prevăzute în lege care fac imposibilă aplicarea acesteia.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulţumesc.

Domnule ministru Tănăsescu…

Domnul deputat Stoica doreşte… tot pentru acest amendament ?! Vă rog.

 
 

Domnul VALERIU STOICA:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi…

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi,

Vă rog să ne respectăm unii pe alţii !

 
 

Domnul VALERIU STOICA:

Nu putem împărtăşi punctul de vedere al autorilor acestui amendament.

Am înţeles că în ultimul timp este o aprinsă dezbatere publică privind utilitatea funcţionării Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Nouă ni se pare că această discuţie este nu numai inutilă, dar este îndreptată împotriva unui interes firesc al cetăţenilor României de a cunoaşte cine sunt demnitarii, ce fac aceştia şi dacă ei într-adevăr sunt în măsură să reprezinte interesele cetăţenilor României.

Propunerea făcută prin acest amendament, practic, are ca ţintă desfiinţarea acestui Consiliu.

Deşi pe o cale indirectă, până la urmă, ţinta este aceeaşi, pentru că a lipsi de fundament financiar o asemenea instituţie însemnă, practic, a o desfiinţa.

Ca urmare, această chestiune de ordin financiar nu este doar de ordin financiar, este o chestiune politică.

De data acesta credem că Ministerul de Finanţe a procedat bine, suma prevăzută în buget şi aşa este mică, limitarea ei ar însemna însă, practic, desfiinţarea Consiliului.

Partidul Naţional Liberal nu poate subscrie la o asemenea idee, chiar dac㠖 aşa cum am spus de mai multe ori – şi noi am fost uneori prejudiciaţi de anumite erori care s-au făcut în această materie.

Nu credem însă că o eroare poate să ducă la ideea desfiinţării unei instituţii. Important este ca erorile să fie corectate.

Instituţia, ca atare, este necesară pentru că ea slujeşte un interes al cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da, mulţumesc.

Domnul Bolcaş şi pe urmă domnul Radu Alexandru Feldman.

 
 

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ:

Iertaţi-mă, nu o să pun la această oră de dezbateri în discuţie funcţionalitatea acestui Consiliu pentru Studierea Arhivelor Securităţii, tema este prea vastă şi nu bugetul o să o lămurească.

Dar altceva o să pun în discuţie şi aceasta o să o pun în discuţie în calitate de jurist: cum poate un jurist să spună că este necesar să se aloce 83 şi o fracţiune de miliarde de lei pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, când pentru Consiliul Legislativ, de care toţi ştim câtă nevoie avem, se alocă numai o pătrime, 28 de miliarde.

Aşa ceva nu se poate ! (aplauze)

Şi nu se poate ca pentru o instituţie care trebuie să devină funcţională şi despre care nimeni nu spune că în legislatura anterioară a fost aproape anihilată cea a Avocatului Poporului se alocă numai 16 miliarde faţă de cei 83 pentru Consiliul Naţional de studiere a Arhivelor Securităţii.

Acest dezechilibru care este evident şi care face nefuncţionale, într-adevăr, - şi aici domnul ministru Stoica a avut dreptate – exact acele instituţii de care noi avem mai multă nevoie în acest moment.

Acest dezechilibru vrea amendamentul să îl repare. De aceea, vă propun votarea acestuia.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi,

Nu… suntem la replică… mai dorea şi colegul dumneavoastră pe fond !

Bine vorbiţi la replică atunci.

Aveţi dreptul la cuvânt domnule deputat.

 
 

Domnul MARCU TUDOR:

Mă bucur că domnul preşedinte a înţeles că este o treabă foarte importantă, dar eu cred că, spre ruşinea mea, nu m-am făcut înţeles.

Eu nu am spus să desfiinţăm acest Consiliu ! Eu nu am spus să îi anulăm banii de subzistenţă !

Eu nu am spus decât că este o lege proastă şi întrebaţi pe cine vreţi în ţara asta dacă e o lege bună !

Cred că şi domnia sa afirmă la fel, că e o lege proastă ! Ea nu funcţionează bine !

Şi am propus ca până la rectificare legii acesteia pe care noi deja o lucrăm acum şi aş vrea să vină cât mai mulţi oameni cu propuneri pentru ca ea să fie bună, într-adevăr, nu după cum a făcut-o Gheorghiu şi cu Grigoriu, nu mai zic acum că nu îi ştiţi, nici nu îi cunoaşteţi !

Ne-au redus la tăcere tot timpul, cu toate amendamentele noastre.

Am propus o amânare cu această sumă până la rectificare. În timpul acesta nu se vor muta dosarele, atât ! Până acum au fost deţinute în sediile SRI-ului, Ministerului Apărării, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Externe şi Ministerului de Interne.

Rămân tot aşa ! Noi nu putem cu aceşti bani numai să începem să punem jumătate. Chiar stăm în drum de ele ?! Nu avem nevoie de seringi la spitale, nu avem nevoie de atâtea lucruri ?!

Deci, nu anulăm legea, o vom îmbunătăţi şi sunt sigur că şi cu aportul domnului Stoica, un jurist eminent, de altfel pentru care am tot respectul.

Cred că eu sunt cel care nu s-a făcut înţeles şi pentru asta vă cer scuze.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Stoica a cerut drept la replică şi pe urmă domnul Radu Alexandru pe fond.

 
 

Domnul VALERIU STOICA:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu este vorba de o neînţelegere !

Am înţeles tot ce trebuia să înţelegem din amendamentul făcut de reprezentanţii unui important partid de opoziţie.

Am înţeles şi chiar dacă nu s-a spus expres că este vorba de desfiinţarea Consiliului, acesta este substratul acestui amendament.

Pentru că s-a făcut referire la numele meu şi la calitatea mea de jurist în legătură cu o chestiune, într-adevăr, importantă şi anume, bugetul Consiliului Suprem al Magistraturii, bugetul Avocatului Poporului, aici trebuie să fiu de acord că, într-adevăr, bugetele acestor instituţii sunt insuficiente.

Numai că, dacă se face apel la calitatea mea de jurist atunci trebuie să facem apel şi la logica juridică. Şi dacă facem apel la logica juridică o să constatăm că soluţia nu este diminuarea bugetului Consiliului privind Studierea Dosarelor Securităţii.

Dimpotrivă, soluţia este alta, dacă dorim să funcţioneze bine Consiliul suprem al Magistraturii, dacă dorim să funcţioneze bine Avocatul Poporului, atunci să alocăm bugetul necesar pentru funcţionarea acestor instituţii.

Aşadar, acesta este soluţia, şi nu diminuarea bugetului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Radu Alexandru, poftiţi domnule senator.

 
 

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă mărturisesc convingerea că indiferent de partidul din care facem parte, indiferent în ce parte a sălii ne aflăm nu putem aborda şi nu putem discuta bugetul decât sub raţiunea interesului de stat, eliberaţi de orice fel de motivaţie, hai să spunem, mărturisită sau mai puţin mărturisită politic.

Motivul pentru care mărturisesc că mă aflu în dificultate în faţa amendamentului depus de domnul deputat Bălăieţ porneşte de la observaţia că din cele zece, din cele zece, autorităţi publice care sunt cuprinse, aşa cum s-a spus, într-un buget de austeritate, într-un buget de sărăcie, deci nici o clipă nu se poate spune: o instituţie primeşte atât cât ar trebui spre deosebire de alta care primeşte mult prea mult. Toate sunt la limita existenţei.

Ce mă surprinde este că din toate cele zece instituţii – să spunem, fundamentale, în statul nostru democrat - atenţia dumneavoastră s-a oprit numai acestui Consiliu, iar reducerea pe care o propuneţi de la 83 de miliarde la 13 miliarde, înseamnă practic, blocarea activităţii cotidiene a acestei instituţii.

Aş fi de acord să accept ideea că este poate o pornire nu îndeajuns meditată, nu îndeajuns gândită, dar intervine un element care mă pune, de data asta, într-adevăr, în dificultate: în urmă cu puţină vreme, din păcate, tocmai primul ministru al ţării, domnul Adrian Năstase, vorbind despre acest Consiliu, vorbind despre angajaţii acestui Consiliu, vorbea despre "o mână de oameni care ling dosarele, care stau în birouri somptuoase cu televizoare plate, cu aer condiţionat şi cu tot".

Era semnalul, nu vreau să spun al unei campanii, al unor opinii extrem, extrem de… nu severe, de demolatoare împotriva unei instituţii pe care nu cred că nici un om de bună credinţă dintre noi, deci, nici unul dintre noi, nu este convins de importanţa ei.

Amendamentul dumneavoastră, stimate domnule deputat, repet, pune această instituţie într-o formulare, să spunem mai plastică, pe butuci.

Ea, practic, nu mai poate funcţiona.

Nu cred, vă cunosc de prea multă vreme, că asta doriţi. Şi, vă rog să reflectaţi la propunerea dumneavoastră pornind de la ideea că nici una din cel zece instituţii nu sunt servite de acest amendament.

Dar aşa cum s-a spus suntem chemaţi să împărţim sărăcia şi dacă suntem într-o situaţie limită, într-o situaţie de dificultate să încercăm să lăsăm pe o linie de plutire toate aceste instituţii, fără de care statul nostru ar fi infirm, sărac şi incapabil să îşi onoreze aspiraţia spre democraţie.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Eckstein.

Staţi să vorbească întâi cei care nu au vorbit, domnilor colegi şi pe urmă vă dau cuvântul şi dumneavoastră.

 
 

Domnul KOVACS PETER ECKSTEIN:

Mulţumesc.

În primul rând argumentele care se referă la necesitatea mai mare de a avea seringi sau că aceşti bani pot fi folosiţi mai cu folos în altă parte eu consider că sunt populiste, nu este o sumă aşa de importantă suma prevăzută în buget pentru funcţionarea CNSAS-ului care să aducă atingere funcţionării altor instituţii publice.

Pe de altă parte, eu cred că adoptarea acestei legi a fost un pas făcut cu întârziere de către legislativul şi clasa politică românească.

Acum se tinde ca această întârziere să fie perpetuată şi să fie blocată şi prin această măsură propusă, prin amendamentul a cărui respingere o solicit din partea dumneavoastră.

Ar fi două argumente în plus, dacă vreţi, practice.

Acest Consiliu a început să funcţioneze după 10 ani de dezbateri şi este normal ca în prima perioadă când cererile cetăţenilor, care doresc să îşi consulte dosarele, sunt îngrămădite. E nevoie de un mai mare număr de personal, e nevoie de un mai mare volum de muncă ceea ce în mod vădit implică cheltuieli suplimentare.

Acest Consiliu sau majoritatea activităţilor desfăşurate de acest Consiliu, desigur, au un termen pentru că odată şi odată vom termina cu verificarea trecutului unor persoane publice.

Dar cât funcţionează trebuie să îi dăm posibilitatea de a funcţiona în bune condiţii.

Pe de altă parte discuţiile, cele mai aprinse – şi am cunoştinţă, pentru că am participat în calitatea mea de membru al Comisiei juridice - au fost în legătură cu cine păstrează arhiva Securităţii, dacă acestea rămân în păstrarea structurilor informative de acum sau dacă trec în custodia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Eu cred că existând o voinţă politic㠖 şi aici iar trebuie să vorbim de bani – ar trebui să găsim bani ca acest Consiliu să beneficieze de un loc propice de păstrare a acestor dosare ca să poată efectua un control efectiv al verificărilor cu care este îndrituit.

Deci eu, din contră, cred că dacă legea are imperfecţiuni acestea se datorează în mare parte opoziţiei formulate de opoziţia din acea perioadă când s-a adoptat legea şi dacă dorim să facem legea operaţională şi bună trebuie să o modificăm în sensul ca CNSAS –ul să primească fonduri şi să poată fi în proprietatea acestor documente.

Ca atare, solicit respingerea amendamentului.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Sassu şi pe urmă domnul deputat Bălăieţ şi v-aş ruga să fiţi de acord că au fost formulate suficiente expuneri şi motivări pe tema aceasta.

Vă rog.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule preşedinte,

Şi domnilor colegi,

Cred că înainte de a mai argumenta pro sau contra ar trebui să ştim două lucruri: în primul rând, dacă Guvernul îşi menţine poziţia şi, în al doilea rând, cam ce cheltuieli sunt avute în vedere prin această sumă pentru că altfel înseamnă că reducem ceva despre care nu ştim cum se cheltuieşte.

Rog Guvernul să îşi spună punctul de vedere, dacă îşi susţine sau nu poziţia iniţială şi ce cheltuieli se au în vedere prin această sumă ca să ştim dacă putem sau nu reduce sau e nevoie de altă poziţie.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Înainte de a da cuvântul reprezentantului Guvernului mai dau încă o dată cuvântul domnului Bălăieţ autorul amendamentului.

 
 

Domnul MITICĂ BĂLĂEŢ:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să pornesc în răspunsul meu cu domnul Sassu.

Dânsul a propus, după câte ştiu, un amendament la Comisia pentru cultură pentru susţinerea Fundaţiei Culturale Române care are prevăzut numai 17 miliarde, nu, domnule Sassu ?! Cred că aşa este propunerea dumneavoastră, să suplimentăm acest buget pentru că, în general, cultura este un domeniu în care bugetul este nu de austeritate, ci de avarie.

Şi atunci când eu am propus ca o parte din suma pe care o acordă bugetul CNSAS-ului m-am gândit ca această parte să treacă la rezerva bugetară sau pur şi simplu să se suplimenteze corespunzător bugetul din domeniul culturii şi cercetării unde foarte multe ministere au fost diminuate şi comprimate în aşa fel, încât pur şi simplu nu se mai recunosc.

Ce avem noi pentru cercetare ?!

Avem totul inclus în cadrul bugetului Ministerului Învăţământului care, şi aşa, este un buget de extremă austeritate.

Apoi trebuie să ne gândim că acest Consiliu trebuie, într-adevăr, organizat după o lege mai clară şi mai bine revăzută în momentul de faţă.

Ce a produs acest Consiliu decât scandal public ?! Ce s-a întâmplat – şi aici mă refer în special la domnul Stoica - în legătură cu scriitorul Ionescu Quintus ?! Ce a produs acest Consiliu în legătură cu Patriarhul Teoctist ?!

Scandal public şi şantaj ! Nu se poate să compromitem prin intermediul lui instituţii de mare prestigiu şi de o valoare morală inestimabilă înainte de a se cântări cu foarte multă grijă de către conducerea acestui Consiliu ceea ce produce în domeniul public.

S-a văzut că este vorba de o gogoaşă umflată la vreme şi pe care dânşii au făcut-o publică datorită unor funcţionari iresponsabili cu care acest Consiliu s-a mândrit când i-a angajat, deşi cunoşteau opoziţia lor faţă de Biserica Ortodoxă Română şi iată la ce am ajuns.

Mă gândesc să votăm în cunoştinţă de cauză pentru un buget mai modest la acest Consiliu până când, într-adevăr, vom avea posibilitatea să îl punem să funcţioneze aşa cum trebuie.

Nimeni nu s-a gândit la desfiinţarea lui şi nu am făcut acest amendament din ură pentru el, ci ca un mod în care să se vadă că, într-adevăr, avem de unde să vedem ce trebuie să facem cu acest buget.

La articolul despre cultură, nu mi s-a dat posibilitatea să introduc amendament.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate domnule deputat, v-aş ruga, vă dau cuvântul atunci, dacă va fi cazul.

 
 

Domnul MITICĂ BĂLĂEŢ:

Da, imedat. Dar, şi acolo am lucruri importante de spus, în coerenţă cu ceea ce am propus la acest articol.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să precizaţi punctul de vedere al Guvernului, răspunzând şi explicaţiilor care vi s-au cerut cu privire la repartizarea acestor cheltuieli.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, desigur, domnule preşedinte. Mulţumesc.

Deci, aş vrea să fac două, trei precizări legate de acest amendament care a fost propus, amendament care a fost respins de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

În definitivarea cifrelor la acest ordonator de credite, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, au fost avute în vedere, sigur, numărul de personal, precum şi cheltuielile care urmează să fie efectuate în anul acesta.

În structura anului 2001, cele mai mari cheltuieli se regăsesc la cheltuielile de materiale şi servicii – 37 de miliarde lei, şi cheltuieli de capital – 22 de miliarde lei, aici regăsindu-se sediul şi, sigur, aparatura necesară pentru stocarea informaţiilor necesare.

A face o comparaţie între cifra anului trecut şi cifra anului 2001, ea este necomparabilă, fiindcă această instituţie a funcţionat aproximativ 6 luni, în cursul anului 2000.

Dar, mai mult, aş vrea să vin în întâmpinarea celor spuse de domnul deputat, că, în cazul în care pe parcursul execuţiei bugetare aceste fonduri, care sunt prevăzute la acest ordonator principal de credite, nu vor fi folosite cu această destinaţie, se vor face economii. Cu ocazia rectificării bugetului, aceste sume vor fi diminuate, în mod corespunzător.

De aceea, noi ne menţinem punctul de vedere legat de acest alineat şi vă propunem votarea lui în forma în care a fost elaborat.

Mulţumesc.

 
 

Domnul PUIU HAŞOTTI:

Solicit cuvântul, domnule preşedinte.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

S-au încheiat dezbaterile cu privire la acest amendament.

Poftiţi. O să determinaţi reluarea dezbaterilor, domnule deputat.

 
 

Domnul PUIU HAŞOTTI:

Nu. Este o chestiune aproape de procedură.

Domnilor preşedinţi, stimaţi colegi.

Eu vreau să vă reamintesc că, dacă anul trecut plenul reunit al Camerelor a acordat o sumă C.N.S.A.S.-ului, la cererea acestei instituţii, anul acesta grupul sau o serie de colegi doresc diminuarea drastică a acestei sume. De altfel, vreau să subliniez că în această chestiune este o continuitate într-o atitudine politică, pentru că anul trecut cam aceiaşi colegi au fost împotriva acordării unei sume pentru C.N.S.A.S.

Îmi este teamă că, parafrazând aici pe un mare diplomat, "Dumnezeu i-a dat cuvântul omului pentru a-şi ascunde gândurile".

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Petrescu.

V-aş ruga, totuşi, după domnul deputat Petrescu, să încheiem dezbaterile la acest amendament, mai ales că au intervenit, practic, după Guvern.

 
 

Domnul OVIDIU CAMELIU PETRESCU:

Domnilor preşedinţi, stimaţi colegi.

Întotdeauna, când se proiectează un buget, avem în vedere cum au fost cheltuiţi banii, cum stăm cu execuţia bugetară.

Eu cred că şi colegii de la P.R.M. au dreptate, în mare parte, pentru că trebuie să ne gândim că această instituţie ar fi funcţionat, în opinia noastră, la fel de bine şi dacă veneau la serivici cu "Cielo", şi nu cu "A-8", cu "Audi A-8"; funcţiona la fel de bine şi dacă cumpărau nişte televizoare mai modeste şi nu cele mai scumpe de pe piaţă; funcţiona la fel de bine dacă îşi luau nişte aparate de aer condiţionat de preţ mediu şi nu cele mai scumpe din România, care pot fi găsite în România şi aşa mai departe, pentru că tot se vorbeşte de austeritate.

Eu nu am nimic împotrivă să le dăm această sumă, însă eu cred că trebuie, totuşi, mai multă atenţie şi din partea Ministerului Finanţelor Publice, şi din partea Curţii de Conturi, cum se utilizează banii publici. ( aplauze )

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule preşedinte, o problemă de procedură, vă rog.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

O problemă de procedură.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule preşedinte, nu există în Regulament faptul că cel care vorbeşte ultimul este reprezentantul Guvernului. Şi, pe de altă parte, la art.50 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se spune că preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării şedinţei comune sistarea discuţiilor şi, deci, nu o poate opri cu de la sine putere.

Eu l-am întrebat pe reprezentantul Guvernului să ne explice, în primul rând, dacă susţine ceea ce este în buget în continuare şi, în al doila rând, să ne spună cum sunt defalcate aceste cheltuieli, tocmai pentru a ne putea face un punct de vedere, pentru că există acest mare semn de întrebare că s-ar fi cheltuit, acolo, banii într-un mod nu tocmai în regulă. Probabil că, dacă aţi fi aprobat ca unele achiziţii publice să se facă şi prin bursele de mărfuri, probabil că lucrurile acestea nu s-ar fi întâmplat, şi lucrurile ar fi mers într-un cu totul şi cu totul alt sens.

Vreau să îi spun domnului ministru că, în acest moment, discutăm Legea bugetului de stat şi nu discutăm despre vreo rectificare. Legea bugetului de stat este anuală şi nu se votează în ideea că, o dată sau de două ori pe an, se fac rectificări. Sigur că acest lucru s-a întâmplat, dar poate acesta nu o să se întâmple.

Deci, mie îmi este neclar, în acest moment, dacă Guvernul susţine clar acest amendament, sau îl susţine pentru că, altădată, o să îl rectifice sau o să îl scadă.

Vreau să ştiu dacă poziţia Guvernului faţă de acest amendament, în acest moment, este pentru bugetul acestui an şi nu până la rectificare, până se schimbă legea. Astfel de lucruri nu există într-o lege.

Deci, mie îmi trebuie un răspuns clar: Guvernul susţine, da sau nu, şi atunci putem să judecăm în consecinţă.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Stimate domnule deputat, deci, eu am vrut să propun sistarea dezbaterilor, nu am decis-o încă, şi aţi văzut că, după ce am propus acest lucru, v-am mai dat cuvântul, de mai multe ori.

Cât priveşte ordinea luării cuvântului de către Guvern, eu vă mulţumesc că îmi daţi mie dreptate, invitându-l tot pe domnul ministru Tănăsescu să ia cuvântul, ca să poată răspunde la toţi cei care au pus întrebări.

Deci, domnule ministru Tănăsescu, în ideea de a răspunde la toate argumentările colegilor noştri, vă rog să vă exprimaţi, din nou, punctul de vedere.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, o să încerc să fiu mai clar. Poate nu am fost foarte clar pentru toţi colegii.

În finalul ultimei mele intervenţii, am spus că propunem păstrarea acestui text, în forma în care el a fost scris. Deci, am răspuns întrebării domnului deputat Sassu.

În al doilea rând, m-am referit la rectificare fiindcă, de exemplu, şi anul trecut au fost alocate 45 de miliarde, nu au fost cheltuite decât 37 – 38 de miliarde şi la rectificare, sigur, bugetul a fost … Eu am spus dacă va exista această posibilitate, iar execuţia va arăta că aceşti bani nu se cheltuiesc, sigur, se va face o corectare.

Dar, aşa cum am specificat, noi susţinem acest articol în forma în care a fost elaborat.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Bun. Stimaţi colegi, …

 
 

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ:

Solicit cuvântul, domnule preşedinte.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi, domnul …

Domnul deputat Lucian Bolcaş.

 
 

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ:

S-ar părea că până şi defunctul Stalin a recunoscut că matematica nu are caracter de clasă. Aici este vorba de o pură matematică şi de o apreciere conform unor proporţii matematice. Dacă pentru autorul proiectului de buget, Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii Statului este de 4 ori mai important decât Consiliul Legislativ, dacă pentru dumneavoastră Consiliul Legislativ este de 4 ori mai neinteresant decât Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii Statului, vă rog să votaţi în forma în care este, pentru că atunci vom şti şi noi pe ce instituţii, nu fundamentale, dar neapărat utile şi care trebuie să fie funcţionale, ne putem baza în statul nostru.

Iertaţi-mi o curiozitate personală! Nu ştiu cum îşi va exprima votul ultim domnul preşedinte Dorneanu.

Vă mulţumesc. (aplauze)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnul preşedinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu, are cuvântul.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimaţi colegi, dacă îmi permiteţi câteva precizări, poate clarificăm această situaţie şi trecem la votul final.

Bugetul de stat, după cum cunoaşteţi, se construieşte în baza actelor normative existente în vigoare.

În al doilea rând, ordonatorii principali de credit primesc alocaţiile bugetare trimestriale. Ministerul Finanţelor Publice este obligat să ţină seama de legile care sunt în vigoare la data elaborării bugetului şi nu poate opera, cu de la sine putere, şi chiar pentru noi este destul de dificil, reduceri peste prevederile din aceste acte normative. Am încălca legea de bază care se cheamă Legea finanţelor publice.

În consecinţă, să nu avem temeri de natura aceasta.

În al treilea rând, nu se poate merge pe ideea disponibilizării unor sume pe o astfel de operaţie de reducere, întrucât nu sunt viabile. Ministerul Finanţelor Publice nu are posibilitatea să acopere cheltuielile curente şi cheltuielile capitale pentru funcţionarea diferitelor instituţii. Atunci când va interveni modificarea, şi depinde de ce fel de modificare va interveni la această lege a studierii arhivelor Securităţii, atunci se produce blocajul de către Ministerul Finanţelor Publice prin diminuarea corespunzătoare sau majorarea alocaţiei bugetare trimestriale.

În al patrulea rând, nimeni nu poate cheltui mai mult decât alocaţia acordată de către Ministerul Finanţelor Publice, trimestrial.

Iar în al cincilea rând, comparaţiile cu alte instituţii, sigur, sunt foarte importante, dar trebuie să ţineţi seama de momentul înfiinţării unei instituţii. Consiliul Legislativ, în primii doi, trei ani de la înfiinţarea sa, a primit sume considerabile pentru dotarea din punct de vedere material, plus o serie de cheltuieli de capital necesare. Aici avem de-a face cu o instituţie care s-a creat anul trecut, în ultima parte a anului, şi este în faza în care îşi construieşte baza materială pentru a funcţiona în condiţii normale.

Şi, pentru a ieşi din acest impas, vă propunem să mergem pe formula, actuală, existentă în buget. Şi să nu aveţi nici o grijă, Ministerul Finanţelor Publice este destul de zgârcit, în contextul actual al bugetului, în ceea ce priveşte modul în care se cheltuiesc banii publici. Şi deschiderile de alocări bugetare trimestriale se vor face în conformitate cu prevederile legale.

Şi dacă vom veni cu modificări la această lege privind studierea arhivelor Securităţi, atunci, imediat, se aduc şi corectările necesare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Şi eu vă mulţumesc.

Deci, stimaţi colegi, au fost suficiente intervenţii.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Bălăeţ, cu privire la reducerea alocaţiei pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, de la 83 de miliarde lei, la 13,4 miliarde lei.

Cine este pentru?

Stimaţi colegi, nu conturbaţi numărătoarea, că ne ies mai puţine voturi decât cele exprimate de către dumneavoastră.

60 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Da, mulţumesc.

Abţineri?

6 abţineri.

60 de voturi pentru şi 6 abţineri.

Deci, cu majoritate, amendamentul a fost respins.

Trecem la amendamentul comisiei, aşa cum ne obligă, de altfel, şi Regulamentul. Amendamentul de la pag.5 pct.10 cu privire la alin.5.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament.

Nu.

Cine este pentru amendamentul Comisiilor pentru buget, cu privire la art.16 alin.5?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

19 voturi împotrivă.

Abţineri?

Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, amendamentul cu privire la art.16 alin.5 al comisiilor a fost adoptat.

Următorul amendament îl găsiţi la pag.5 pct.11 cu privire la alin.6 al art.16.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament.

Nu.

Cine este pentru amendamentul de la pag.5 pct.11 cu privire la art.16 alin.6 al comisiilor?

Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abţineri?

Nu, nici un vot împotrivă.

În unanimitate, a fost adoptat acest amendament.

Supun votului dumneavoastră textul art.16, în integralitatea sa.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

22 de voturi împotrivă.

Abţineri?

18 abţineri.

Cu 22 de voturi contra, 18 abţineri, textul art.16 a fost adoptat, în integralitatea sa.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimaţi colegi, mergem la art.17.

Avem amendamente la alin.1, 2 şi 3 propuse de către comisii.

Dacă sunt observaţii la aceste amendamente.

Nu sunt.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra art.17, cu amendamentele propuse de Comisiile pentru buget, finanţe.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă?

10 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, art.17 a fost aprobat.

La art.18, deci, pct.14 din raport. Scuzaţi-mă! Pct.13 din raport, la alin.1 şi 2 avem amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe.

Dacă sunt observaţii la alin.1 şi 2, la amendamentele propuse de către comisii.

Nu sunt.

Vă supun votului dumneavoastră art.18, alin.1 şi 2, în formularea propusă de către comisii.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abţineri?

Două abţineri.

Cu majoritate de voturi, alin.1 şi 2 a fost adoptat.

La art.18, dacă până la alin.13 mai sunt amendamente?

Nu sunt.

La alin.13 comisiile ne propun un amendament.

Dacă sunt observaţii.

 
 

Domnul IOAN OLTEAN:

Solicit cuvântul, domnule preşedinte.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

La alin.13, da?

 
 

Domnul IOAN OLTEAN:

La art.18.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog eu, tot nu puteţi vorbi trei inşi, odată. Vă rog frumos. Deci, eu am făcut un apel, dacă aveţi amendamente. Vă rog să fiţi atenţi.

 
 

Domnul IOAN OLTEAN:

Să reluăm.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

De acord, reluăm.

Alin.4.

Vă ascultăm.

Dacă doriţi amândoi odată, nici o problemă. Vă rog.

 
 

Domnul IOAN OLTEAN:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

La art.18 alin.4, Comisia de administraţie publică a propus un amendament, care avea drept obiectiv o transparenţă mai mare a acestui alineat şi o implicare mai evidentă a autorităţilor publice locale în realizarea obiectivului pe care Guvernul şi l-a propus.

Amendamentul a fost însuşit, în unanimitate, de către comisie. Din păcate, însă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiile reunite de buget, finanţe au respins amendamentul comisiei, cu o motivaţie care nu mi se pare absolut deloc credibilă şi demnă de a fi luată în considerare.

Alin.4 prevede că în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării să fie cuprinse sume pentru achiziţionarea de mijloace auto, pentru transportul elevilor şi pentru dotarea cu calculatoare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Comisia a apreciat, şi pe bună dreptate, ca în această acţiune să fie implicate autorităţile publice judeţene şi locale, întrucât ele cunosc cel mai bine modul în care se prezintă învăţământul în judeţul respectiv, modul în care se impune, şi pe ce rute se impune a se folosi mijloacele de transport a elevilor de la o localitate la alta.

În acest sens, a gândit un amendament care are următorul conţinut:

"În bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării este cuprinsă şi suma de … (lăsăm la aprecierea ministerului suma respectivă), repartizată pe judeţe, potrivit prevederilor anexei nr. …, şi destinată achiziţionării de mijloace auto pentru transportul elevilor şi pentru dotarea cu calculatoare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Repartizarea sumei totale pe municipii, oraşe şi comune se face de Consiliul judeţean, prin hotărâre, cu consultarea primarilor, în funcţie de numărul elevilor şi de distanţa pe care aceştia o au de parcurs de la domiciliu la şcoală şi invers."

Deci, folosim criterii absolut obiective.

În raportul cu amendamentele respinse, în dreptul amendamentului comisiei figurează următoarea explicaţie: "Se propune respingerea amendamentului, întrucât dotarea şcolilor cu calculatoare şi mijloace de transport se va efectua pe baza unui program elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea Ministerului Administraţiei Publice".

Credem că amendamentul nostru nu vine să se constituie într-o imixtiune în realizarea programului de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Amendamentul nostru vine să susţină un asemenea program, numai că autorităţile publice locale ar trebui să fie consultate, să fie participante directe la realizarea unui asemenea obiectiv, pe elementele de transparenţă şi de cunoaştere exactă a realităţii de către aceste autorităţi.

Reamintesc că acest amendament a fost însuşit în totalitate, deci în unanimitate de către membrii comisiei, unde există reprezentanţi şi ai actualei puteri, şi aceştia au apreciat că este bine ca autorităţile locale şi judeţene să fie implicate.

De aceea, stimaţi colegi, domnule ministru, v-aş ruga să apreciaţi dacă nu cumva acest amendament poate fi admis, poate fi votat de către plenul Camerelor.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii la acest amendament.

 
 

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLĂESCU:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi.

Pentru noi, în continuare, este ciudat modul în care o parte dintre reprezentanţii Guvernului se comportă. Cei care reprezintă Guvernul şi se prezintă în Comisia de administraţie publică locală susţin amendamentul, înţeleg că aşa trebuie făcut, iar cei care sunt în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci nu mai vor să recunoască poziţia conducătorilor respectivelor instituţii. Aceasta este o problemă. Şi ar trebui să ne gândim cu toţii de ce se întâmplă aşa.

În al doilea rând, este clar că mai bine decât Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dar împreună cu consiliile judeţene, consiliile locale, nu ştie nimeni ce îi trebuie învăţământului românesc. De ce se opune Ministerul Finanţelor Publice la o asemenea consultare şi colaborare absolut normală?

Mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

Până la urmă, este vorba de o consultare, după părerea noastră, absolut necesară într-o problemă care priveşte comunitatea locală. Am descentralizat, de-a lungul timpului, tot ceea ce priveşte învăţământul. Prin legea aceasta, transmitem şi salarizarea profesorilor acolo. La administraţia locală sunt şi cheltuielile pentru repararea, întreţinerea şi aşa mai departe a şcolilor. Deci, sunt cei către care, încet-încet, transmitem aceste lucruri. Nu înţeleg de ce o consultare a celor care sunt direct interesaţi, a celor care ştiu foarte bine despre ce este vorba în ceea ce priveşte problemele din comunitatea respectivă, numărul de elevi, necesarul, eu ştiu, gradul de pregătire a lor şi aşa mai departe, să nu fie consultaţi. De ce un program de genul acesta trebuie făcut undeva, într-un minister, sau - eu ştiu? – în altă parte, fără ca cei care beneficiază de acest program, care sunt până la urmă cei care vor beneficia de acest program, să nu fie întrebaţi? Mie mi se pare un lucru absurd. Este împotriva tendinţei – cum spunem cu toţii – către care mergem, şi anume, o descentralizare a deciziei. Şi un prim pas într-o astfel de descentralizare, dacă nu vrem să transmitem un astfel de program către comunităţile locale, este măcar consultarea lor în această problemă.

Nu înţeleg poziţia inflexibilă a Guvernului în această chestiune. Şi, de aceea, rog foarte mult ca ministrul finanţelor publice să îmi explice cum periclitează bugetul această consultare?

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la acest alineat.

Domnul deputat Tăriceanu.

 
 

Domnul CĂLIN TĂRICEANU-POPESCU:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi.

Vorbim, de foarte mulţi ani, de câteva principii politice pe care ne străduim să le promovăm.

Vorbim despre descentralizare şi, cu toate că se menţionează mai puţin, totuşi, de nenumărate ori am auzit vorbindu-se despre autonomie locală.

Aceste două concepte sunt indisolubil legate. Bugetul nu poate să adopte o filozofie diferită de cea pe care vrem să o utilizăm în actele administraţiei. Dacă vrem ca utilizarea bugetului să fie una eficientă, să nu facem o risipă de mijloace şi aşa puţin, pentru că avem, tot mereu spunem, un buget de austeritate. Haideţi, să dăm posibilitatea autorităţilor locale să facă ele aprecierea şi să nu considerăm întotdeauna că deciziile bune se pot lua la centru. De cele mai multe ori, deciziile proaste se iau la centru.

În sprijinul acestei idei sunt şi amendamentele propuse de cele două comisii.

Vă rog să acceptaţi şi să supuneţi la vot acest amendament, pentru că mi se pare că, în felul acesta, nu numai că le vom da de lucru, dar vom putea ca principiile pe care noi alcătuim bugetul să fie, într-adevăr, corecte şi să asistăm la utilizarea cât mai eficientă a puţinelor fonduri pe care le avem la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman.

 
 

Domnul OLIVIU GHERMAN:

Domnilor preşedinţi, stimate colege şi stimaţi colegi.

Cred că plutim în mijlocul unei confuzii totale, şi anume, confuzia este legată de faptul că amendamentul, aşa cum a fost făcut, prevedea o cuantificare. Or, tocmai această cuantificare nu poate fi făcută în absenţa unei consultări foarte riguroase a autorităţilor locale. O cuantificare prin introducerea în buget a unei sume destinate pentru acest capitol, adică mijloace de transport şi calculatoare, sau mijloace de învăţământ, ar fi practic împotriva spiritului legii, ca atare.

În esenţă, prin faptul că s-a spus "nu putem cuantifica şi lăsăm ca acest lucru să fie făcut în concordanţă cu punctul de vedere al autorităţilor locale", nu facem altceva decât să întărim poziţia care a fost ridicată de distinsul coleg Sassu.

Domnia sa a solicitat exact acest lucru. Or, dacă noi am încerca, în acest moment, să facem o cuantificare, s-ar putea întâmpla ca aceasta să fie excesivă sau insuficientă. O lege a bugetului de stat este o lege, nu este la bunăvoinţa cuiva.

Pe de altă parte, eu nu văd cum, în afara autorităţilor locale, cele care vor decide cât din buget se alocă pentru aceste capitole, cum putem noi hotărî care sunt mijloace de transport şi care sunt mijloacele de informatizare a învăţământului.

De aceea, eu cred că, chiar dacă spiritul amendamentului a fost un spirit pozitiv – şi m-ar pedepsi Dumnezeu dacă vreodată aş spune un singur cuvânt împotriva oricărui sprijin suplimentar acordat educaţiei, învăţământului şi cercetării ştiinţifice – avându-se în vedere faptul că se introducea o componentă de cuantificare care este, practic, imposibil de stabilit, cred că din acest şi numai din acest motiv, amendamentul nu poate fi susţinut ca atare.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul MIHAI BACIU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu tot respectul şi chiar dragostea pe care i-o port domnului senator Gherman, vreau să-I spun că n-a citit cu atenţie programul de guvernare şi nu a ascultat cu aceeaşi atenţie declaraţiile doamnei ministru a învăţământului care spune clar şi în primul document şi în al doilea.

Primul spune aşa : 500.000 calculatoare.

Al doilea aspect, doamna ministru a învăţământului a spus atâtea mijloace auto. Ce cuantificare să mai facem ?

Cuantificarea e făcută. Dacă e în 4 ani, împărţiţi ce este la 4 şi gata. Ce să mai cuantificăm ? Daţi banii !

Alta este chestiunea, stimaţi colegi. Tare mă tem eu că aceste declaraţii privind calculatoarele şi mijloacele auto sunt simple declaraţii cu o încărcătură ideologică şi, nicidecum, reflectă intenţia reală a Guvernului de a da aceşti bani.

Aşa încât, nu văd ce vă împiedică, dacă nu sunt declaraţii pur ideologice, să prevedem aici – aşa cum cere amendamentul – suma şi să repartizăm aceste sume. Tot vorbim de descentralizare, tot vorbim de măsuri europene, tot adoptăm limbaj european că ne convine, dar, hai, să respectăm acest limbaj european.

Vorbim de descentralizare în învăţământ, am aruncat salariile pe spatele bugetelor locale. Hai, să le dăm şi banii pentru ce aţi promis.

Acesta este sensul acestui amendament şi eu cred c㠖 chiar în spiritul programelor de guvernare şi al declaraţiilor Ministerului Învăţământului şi Cercetării – trebuie să votăm acest amendament raţional şi care este chiar în avantajul guvernanţilor actuali.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu are cuvântul.

 
 

Domnul MARCU TUDOR:

Stimaţi colegi şi "pretini",

Eu zic că putem fi ca regele Solomon şi să împăcăm ambele variante.

Ideea pe care a propus-o PD-ul nu este rea. Este o idee împărţită în două, însă.

Aceasta prevede o împărţire, o diversificare, pe capitole, a unor sume de bani şi a doua parte, ca repartizarea acestora să se facă de Consiliul judeţean prin hotărâre cu consultarea primarilor, în funcţie de numărul elevilor şi de distanţa pe care aceştia o au de parcurs de la domiciliu până la şcoală şi înapoi.

Ambele idei pot fi discutate separat. Eu, în locul domnului Sassu, le-aş fi pus separat.

Răspunsul Ministerului Învăţământului este că urmează să se facă un program elaborat de domniile lor, prin care se face şi consultarea Ministerului Administraţiei Publice.

Dar haideţi să spunem că nu acum repartizăm aceşti bani şi că în programul acela, pe care-l va face Ministerul Educaţiei să se prevadă acest subcapitol pe care l-au propus domniile lor.

Propun ca partea I să nu fie defalcată pe bani, într-adevăr, dar să rămână restul, ca să fie obligatoriu, pentru noul program pe care-l face Ministerul Educaţiei Naţionale.

În condiţiile acestea, nu avem nici o dificultate, nu trecem nici o sumă de bani de colo – colo, Ministerul Finanţelor nu-şi încalcă pe principii că nu trebuie schimbat nimic, iar noi împăcăm o situaţie bună, susţinută de toţi – şi de domnul Gherman şi de toate, toate partidele – chiar şi de Ministerul Învăţământului, dar îl obligăm – prin această adoptare – să facă ceea ce zicem noi, prin programul pe care dânşii îl pregătesc acum.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Sassu are cuvântul. Ne promite că e ultima oară, la acesta amendament.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să spun următorul lucru: articolul iniţial spune că, în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la capitolul învăţământ, titlul "Cheltuieli de capital" sunt cuprinse şi fondurile şi aşa mai departe.

Eu nu cred că Ministerul Educaţiei şi-a permis să ceară o sumă din care nu ştie cât va cheltui pentru un program.

Eu nu cred că Ministerul Finanţelor a aprobat o sumă fără să ştie cât din ea se duce pe un program de tipul cutare şi cât se duce pe un program de tipul cutare. Deci, cred că discutăm despre un lucru care, de fapt, se ştie şi impresia este că nu vrea să ne fie spus şi nouă pentru ca, eventual, să nu avem termen de comparaţie mai târziu.

Dacă acest lucru este adevărat, atunci v-aş ruga să vină ministrul educaţiei şi cercetării să ne spună exact cum este cu acest program pentru c㠖 încă o dată spun – nu cred că nu există o sumă la care s-a gândit şi nu cred că se poate prinde în buget un capitol cu un anume program, care să necesite o sumă, şi dacă se face, bine, dacă nu se face, se duce unde ? Unde se duc acei bani care, în mod clar, prin articolul din buget, sunt prinşi la acest capitol pentru achiziţionarea de calculatoare, transporturi şi aşa mai departe ?

Eu nu cred că se poate face, într-un buget, un astfel de lucru. Am o sumă ştiu eu cât de mare şi dacă cheltuiesc din ea pentru asta, bine. Ce mi-o ieşi, ce nu…

Rog încă o dată, să vină reprezentantul, respectiv ministrul educaţiei şi să ne spună cum este cu acest program, care sunt parametrii lui şi de ce nu trebuie consultat - pe de altă parte – reprezentanţii administraţiei locale – primari, consilieri şi aşa mai departe – când se face un astfel de program.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulţumesc, domnule Sassu.

Nu vă faceţi probleme, dădeam cuvântul doamnei ministru Andronescu, chiar dacă nu îmi spuneaţi dumneavoastră de la microfon. Este obligaţia mea. Deci, nu e nevoie, de fiecare dată când veniţi, să faceţi o astfel de aluzie.

Are cuvântul doamna ministru Andronescu.

 
 

Doamna ECATERINA ANDRONESCU: – ministrul educaţiei şi cercetării

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Mai întâi îmi cer scuze că am ajuns puţin mai târziu, după ce începuse discuţia pe acest articol. De aceea, scuzele mele vor să fie un avans la scuzele pe care le-aş datora dacă răspunsul meu este excesiv de lung faţă de întrebările care au fost puse.

În acest moment, noi, în legătură cu învăţământul rural, avem mai multe proiecte şi anume : dintr-un proiect cu Banca Mondială, există o componentă care cuprinde 8 judeţe, prinse într-un ciclu de judeţe pilot, în care se încearcă reabilitarea învăţământului rural din aceste fonduri cu Banca Mondială şi care cuprinde formarea profesorilor şi dotarea şcolilor.

În afară de această componentă din proiectul cu Banca Mondială, mai avem un program pe care, de asemenea, îl derulăm din fonduri de la Banca Mondială, care se numeşte "Reabilitarea şcolilor", program în care avem cuprinse aproximativ 450 de şcoli din care, în marea lor majoritate, sunt şcoli din mediul rural. Aici, fondurile se cheltuiesc pe două componente, în principal: fie pe construcţia de şcoli noi, unde şcolile sunt atât de distruse încât nu se justifică doar refacerea lor sau refacerea acolo unde este posibil acest lucru.

În afara acestor două programe, prin programul de guvernare, ne-am angajat, de asemenea, pe aceeaşi componentă a reabilitării şcolilor, şi avem în proiectul de anul acesta, construcţia a 120 de şcoli în centrele de comună în care să putem aduce copiii din satele adiacente comunelor de centru, şcoli în care să creăm o bază materială corespunzătoare şi să putem asigura aceste şcoli cu cadre didactice calificate.

Pentru cele 120 de microbuze pe care ni le propunem pentru realizarea acestui proiect, avem fonduri cuprinse într-un capitol special în buget, fonduri care reprezintă 300 de miliarde de lei pentru microbuze şi, de asemenea, pentru dotarea acestor 120 de şcoli cu calculatoare şi cu ceea ce este necesar să le aducem la nivelul la care este normal la acest început de secol.

Sper că am răspuns întrebărilor dumneavoastră şi vă mulţumesc foarte mult.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu.

 
 

Doamna ECATERINA ANDRONESCU:

Mă iertaţi dacă revin.

Suplimentar, este un capitol în buget de 200 de miliarde care este destinat cumpărării de calculatoare pentru alte şcoli decât cele pe care le-am menţionat la cele 3 răspunsuri.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să mai adaug câteva elemente vis-ŕ-vis de ce a spus doamna ministru Andronescu, şi anume, că prin elaborarea bugetului de stat, noi dorim să creştem această transparenţă, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră.

În sensul acesta, la Anexa 15 din actualul buget de stat, bugetul este propus a fi elaborat pe bază de programe. Deci, prin hotărârea Guvernului, bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării va fi elaborat pe bază de programe, deci vor fi văzute clar, transparent toate sumele şi banii care sunt alocaţi pentru cheltuirea acestor sume.

A doua idee pe care vreau s-o remarc este faptul că acest program este un program guvernamental, este un program care are în vedere desenarea unei hărţi şcolare care să arate exact care sunt şcolile respective, care este infrastructura, care sunt şcolile care se închid, care se creează noi, ce posibilităţi de infrastructură avem în localităţile respective şi aşa mai departe.

Definitivarea acestei hărţi şcolare, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră se face, într-adevăr, cu consultarea colectivităţilor locale respective. Dânşii ştiu exact ce se întâmplă acolo. Deci, în definitivarea acestei hărţi şcolare, avem în vedere ceea ce spuneţi dumneavoastră, consultarea colectivităţilor locale respective.

A treia idee pe care vreau s-o ridic este legată de eficienţă şi de modul în care se cheltuieşte banul public. Prin achiziţionarea acestor calculatoare la nivelul ministerului, a mijloacelor de transport se poate crea, pe de-o parte un preţ mai mic la achiziţionarea pentru toate localităţile care se au în vedere la acest program şi 2, o distribuţie şi crearea unor programe care să fie create într-un mod unitar, nu fiecare colectivitate să-şi cumpere genul ei de calculator de la magazinul "X" sau "Y". Ca să creăm această reţea la nivelul întregii ţări, trebuie o coordonare foarte atentă din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Sassu. Vă ascultăm.

Vă rog nu dialogaţi cu sala.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Mulţumesc şi am să fiu foarte scurt.

Eu am înţeles, acum, de ce nu trebuie scris aici. În primul rând, aş vrea să-i mulţumesc doamnei ministru pentru prezenţa aici şi pentru faptul că ne-a explicat nişte programe care mie mi se par ambiţioase şi bune. Am înţeles clar – şi de la domnul ministru şi de la doamna ministru - de ce nu se scrie aici pentru că sunt programe care sunt gata făcute şi deci comunităţile locale vor beneficia de programe gândite undeva în altă parte şi nu e nevoie de consultarea lor, în afară de, probabil, ultimul program de care spunea doamna ministru şi care este… Poate acolo, se va discuta despre acest lucru.

Pe de altă parte, nu înţeleg de ce, dacă tot se ştie care este suma pentru achiziţionarea de mijloace de transport, ea nu este trecută, dar aceasta este o altă chestiune.

În consecinţă, aş putea să-i spun domnului ministru de finanţe că această transparenţă de care vorbiţi într-o anexă, nu se regăseşte însă în articolele pe care le citim şi lucrul acesta este cel care ne deranjează.

Programele sunt făcute, sunt impuse. Degeaba consultaţi – eu ştiu – comunitatea locală când se ştie că sunt 8 judeţe, când se ştie că sunt 100 sau 400 sau câte sunt de şcoli, când se ştie care sunt lucrurile celelalte.

Mie mi-e clar, aceste lucruri sunt gata făcute. Comunitatea locală nu va avea nici un cuvânt de spus.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimaţi colegi, nu câte doi o dată, vă rugăm frumos.

Aveţi cuvântul.

 
 

Domnul VICTOR PAUL DOBRE:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Noi înţelegem că, de fapt, am transferat autorităţilor locale reparaţiile şcolilor, întreţinerea lor, salariile profesorilor, iar achiziţiile pentru ei le păstrează Ministerul Educaţiei şi Cercetării împreună cu Ministerul Finanţelor. Mi se pare această chestiune că ţine de o lipsă oarecum, de respect faţă de autorităţile locale.

Se centralizează ceea ce e benefic ministerelor şi se distribuie în teritoriu sarcinile dificile. Cred că nu este corect şi, de aceea, consider că amendamentul comisiei noastre trebuie votat ca atare.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimaţi colegi,

Eu cred că lucrurile sunt foarte clare şi s-au dat suficiente informaţii de o parte şi de alta.

Vă propun să mai dăm cuvântul doamnei ministru Andronescu, după care vă supun la vot sistarea discuţiilor.

Are cuvântul doamna ministru Andronescu.

 
 

Doamna ECATERINA ANDRONESCU:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să mai completez puţin răspunsul precedent, şi anume, programele cu Banca Mondială sunt programe care au fost demarate, deci asupra cărora nu puteam să intervenim, dar acest ultim program despre care am vorbit cu cele 120 de şcoli sunt din toate judeţele. Selecţia a fost făcută cu ajutorul autorităţilor locale.

În acest moment, noi avem lista propusă de autorităţile locale cu aceste şcoli şi nu facem decât să construim şi să acoperim cu cheltuieli propunerile lor.

Din păcate, în momentul în care s-a construit bugetul, nu aveam. Programul s-a derulat cu o viteză…. Acum îl avem. Acum există lista acestor şcoli şi lista rezultă ca urmare a intervenţiei autorităţilor locale.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimaţi colegi, supun la vot sistarea discuţiilor la acest alineat.

Cine este pentru ? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă ? 16 voturi împotrivă.

Abţineri ? 2 abţineri.

Cu votul majorităţii, s-au sistat discuţiile la acest alineat.

Supun la vot amendamentul…. (Discuţii în sală.)

Vă rog să înţelegeţi. Au fost luări de cuvânt arhi-suficiente pentru a se înţelege.

 
 

Domnul PUIU HAŞOTTI:

Cer cuvântul.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Pur şi simplu, devine o obstrucţie pentru a adopta un….

 
 

Domnul PUIU HAŞOTTI:

E o chestiune de procedură, domnule preşedinte.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă ascultăm.

 
 

Domnul PUIU HAŞOTTI:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să spun o chestiune care este arhicunoscută de când avem Parlament. Întotdeauna s-a spus şi întotdeauna s-a acceptat că parlamentarii puterii au obligaţia să asigure cvorumul de lucru.

Prin urmare, domnule preşedinte, vreau să vă informez, neoficial, că în sală sunt doar 209 senatori şi deputaţi. Cvorumul de lucru nu este asigurat şi vă rog să luaţi măsurile regulamentare.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Să înţeleg că acesta a fost obiectivul dumneavoastră vis-ŕ-vis de discuţiile precedente la alineat.

 
 

Domnul PUIU HAŞOTTI: (din sală)

Nu avem cvorum.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vorbiţi în calitate de lider de grup ? bun.

Având în vedere prevederile Regulamentului, un lider de grup poate solicita acest lucru.

Stimaţi colegi, vom face apelul.

Domnul secretar Ungheanu va face prezenţa pentru Senat, după care vom continua cu Camera Deputaţilor.

 
 

Domnul MIHAI UNGHEANU:

Lista senatorilor.

Începem prezenţa.

Acatrinei Gheorghe

prezent

Alexandru Ionel

absent

Apostolache Victor

absent

Athanasiu Alexandru

absent

Badea Dumitru

prezent

Balcan Viorel

prezent

Bădulescu Doru-Laurian

absent

Bălan Angela Mihaela

absent

Bălălău Constantin

prezent

Belaşcu Aron

prezent

Belu Ioan

prezent

Bichineţ Corneliu

prezent

Bindea Liviu-Doru

absent

Bîciu Constantin

prezent

Brădişteanu Şerban Alexandru

absent

Bucur Dionisie

prezent

Bunduc Gheorghe

prezent

Buzatu Gheorghe

prezent

Cârciumaru Ion

prezent

Ciocan Maria

prezent

Ciocârlie Alin Theodor

prezent

Codreanu Dumitru

prezent

Constantinescu Dan

prezent

Constantinescu Eugen Marius

prezent

Cozmâncă Octav

absent

Crăciun Avram

absent

Cristolovean Ioan

prezent

Dina Carol

prezent

Dinescu Valentin

prezent

Dinu Marin

prezent

Dobrescu Maria Antoaneta

prezent

Dumitrescu Viorel

absent

Duţă Vasile

absent

Eckstein-Kovacs Peter

prezent

Fabini Hermann Armeniu

prezent

Făniţă Triţă

absent

Feldman Radu Alexandru

prezent

Filipaş Avram

prezent

Filipescu Cornel

prezent

Florescu Eugeniu Constantin

prezent

Flutur Gheorghe

prezent

Frunda Gyorgy

absent

Găucan Constantin

prezent

Gherman Oliviu

prezent

Gogoi Ion

prezent

Guga Ioan

absent

Hanganu Romeo Octavian

prezent

Hârşu Ion

absent

Hoha Gheorghe

prezent

Honcescu Ion

prezent

Horga Vasile

prezent

Hriţcu Florin

prezent

Ilaşcu Ilie

Iliescu Ion

prezent

Ionescu-Quintus Mircea

prezent

Iorga Nicolae Marian

prezent

Iorgovan Antonie

prezent

Iustian Mircea Teodor

prezent

Kereskenyi Alexandru

prezent

Leca Aureliu

prezent

Lupoi Mihai

prezent

Maior Liviu

absent

Marcu Ion

absent

Marinescu Simona Anamaria

absent

Marko Bela

prezent

Matei Vintilă

prezent

Matei Viorel

prezent

Mărgineanu Ştefan Gheorghe

absent

Mihordea Mircea

prezent

Mocanu Vasile

prezent

Munteanu Tudor Marius

prezent

Nedelcu Mircea

prezent

Nemeth Csaba

absent

Nicolaescu Ioan

prezent

Nicolaescu Sergiu Florin

absent

Nicolai Norica

prezent

Nicolescu Constantin

absent

Novolan Traian

absent

Onaca Dorel-Constantin

prezent

Oprescu Sorin Mircea

absent

Opriş Octavian

absent

Otiman Păun-Ion

absent

Paleologu Alexandru

prezent

Pană Aurel

absent

Pană Viorel Marian

absent

Pastiu Ioan

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Păcuraru Nicolae Paul Anton

prezent

Pătru Nicolae

prezent

Păunescu Adrian

absent

Penciuc Corin

prezent

Pete Ştefan

prezent

Petre Maria

prezent

Petrescu Ilie

prezent

Plătică-Vidovici Ilie

absent

Pop Dumitru Petru

prezent

Pop de Popa Ioan

prezent

Popa Nicolae-Vlad

prezent

Popescu Dan-Mircea

absent

Popescu Laurenţiu-Mircea

prezent

Predescu Ion

prezent

Prichici Emilian

prezent

Pricop Mihai Radu

prezent

Prisăcaru Ghiorghi

prezent

Pruteanu George Mihail

absent

Pujină Nelu

prezent

Puşkaş Valentin Zoltan

prezent

Radu Constantin

prezent

Rahău Dan Nicolae

prezent

Rebreanu Nora Cecilia

prezent

Rece Traian

absent

Roibu Aristide

absent

Roman Petre

absent

Rus Ioan Aurel

prezent

Sârbulescu Ion

absent

Seche Ion

absent

Sereş Deneş

absent

Sin Niculae

prezent

Şogor Csaba

absent

Solcanu Ion

absent

Sporea Elena

prezent

Stănoiu Mihaela Rodica

prezent

Stoica Fevronia

prezent

Szabo Karoly Ferenc

prezent

Şelaru Rodica

prezent

Ştefan Viorel

prezent

Tărăcilă Doru Ioan

prezent

Theodorescu Emil Răzvan

prezent

Toma Constantin

absent

Tudor Corneliu Vadim

absent

Ungheanu Mihai

prezent

Vajda Borbala

absent

Vasile Radu

absent

Văcăroiu Nicolae

prezent

Vela Ion

prezent

Verestoy Attila

prezent

Voinea Melu

prezent

Vornicu Sorin Adrian

prezent

Zanc Grigore

prezent

Zlăvog Gheorghe

prezent

Athanasiu Alexandru

prezent

Bădulescu Doru Laurian

prezent

Bălan Angela Mihaela

absent

Bălălău Constantin

prezent

Belaşcu Aron

prezent

Bindea Liviu Doru

absent

Brădişteanu Şerban

absent

Bucur Dionisie

prezent

Constantinescu Eugen Marius

absent

Cosmâncă Octav

absent

Crăciun Avram

absent

Dumitrescu Viorel

absent

Duţă Vasile

prezent

Făniţă Triţă

absent

Frunda Gyorgy

absent

Guga Ioan

absent

Iorgovan Antonie

absent

Maior Liviu

prezent

Marcu Ion

absent

Marinescu Simona

absent

Mărgineanu Ştefan Gheorghe

absent

Nemeth Csaba

absent

Nicolaescu Sergiu

absent

Nicolescu Constantin

absent

Novolan Traian

prezent

Oprescu Sorin Mircea

absent

Opriş Octavian

absent

Otiman Păun Ion

absent

Pană Aurel

absent

Pană Viorel Marian

absent

Păunescu Adrian

absent

Plătică Vidovici Ilie

absent

Popescu Dan Mircea

absent

Pruteanu George Mihail

absent

Rece Traian

absent

Roibu Aristide

absent

Roman Petre

absent

Sârbulescu Ion

absent

Seche Ion

absent

Sereş Deneş

absent

Sogor Csaba

absent

Solcanu Ion

absent

Toma Constantin

absent

Tudor Corneliu Vadim

absent

Vajda Borbola

absent

Vasile Radu

prezent

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Stimaţi colegi,

Cvorumul s-a refăcut, nu este cazul să mai aşteptăm şi lista colegilor de la Camera Deputaţilor. Vă rugăm să vă ocupaţi locurile în sală. Rog pe membrii Guvernului să lase colegii parlamentari să-şi ocupe locurile în sală. (Discuţii la masa prezidiului).

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Doamna ministru Andronescu, îi ţineţi pe colegii parlamentari de vorbă şi nu pot să participe la dezbateri. Vă rog frumos!

Stimaţi colegi,

Vă supun la vot alin. 4, cu modificarea la alin. 4 propusă de colegii de la Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 44 de voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Nici o abţinere. Împotrivă? Deci. marea majoritate. Amendamentul a fost respins.

Tot la art. 18, dacă mai sunt amendamente până la alineatul 13 al comisiei? Domnul senator Sassu.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc. Mai sunt, aşa cum arată raportul, două amendamente. Pentru că m-aţi invitat o să încep eu cu cel care este anterior celui al doamnei senator Norica Nicolai, este vorba de o sumă de 26,6 miliarde de lei prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe la capitolul "Cultură, religie şi acţiuni" privind activitatea sportivă şi de tineret", care se alocă pentru finanţarea activităţii Fundaţiei Culturale Române, sursă fiind fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Este vorba despre câteva acţiuni pe care Fundaţia Culturală Română la întreprinde în acest an. Vă amintesc că în conformitate cu modificările intervenite în structura Ministerului Afacerilor Externe, Fundaţia Culturală Română este parte a Ministerului Afacerilor Externe, această sumă este necesară pentru realizarea unor programe, printre care, în primul rând este vorba de un program făcut cu cetăţenii străini de origine română aflaţi în alte ţări, care sunt invitaţi la câteva simpozioane, între altele câteva personalităţi, dintre care două sunt laureate ale Premiului Nobel, această acţiune este făcută sub înaltul patronaj al preşedintelui României şi în for, această acţiune nu va putea avea loc, lucru care după părerea noastră va aduce prejudicii atât imaginii României, cât şi, mă rog, acţiunilor întreprinse de noi. Deci, e vorba de o suplimentare cu o sumă modică de 26 de miliarde, necesară desfăşurării unor astfel de activităţi, precum şi susţinerea unor programe de carte pentru Republica Moldova şi alte chestiuni de tipul acesta, pe care Fundaţia Culturală Română l-a desfăşurat până în acest moment cu rezultate apreciate inclusiv de românii din Moldova, şi cred că nu este un efort foarte mare pentru ca o sumă de tipul acesta, modică, spun încă o dată, să fie transferată pentru a realiza programele pe care într-un fel sau altul fiecare dintre noi le susţine. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai există vreo intervenţie la acest alineat, domnul Radu F. Alexandru. Domnul senator aveţi cuvântul.

 
 

Domnul RADU F. ALEXANDRU:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog mult de tot să aveţi bunăvoinţa să cumpăniţi bine înaintea votului legat de acest amendament. Este vorba de Fundaţia Culturală Română şi este vorba de una dintre puţinele instituţii care în 11 ani de zile s-a achitat într-un mod ireproşabil, subliniez ireproşabil, faţă de raţiunea pentru care a fost constituită. Şi raţiunea pentru care a fost constituită, nu este altceva decât românii care trăiesc în afara graniţelor ţării. Toate programele, toate evenimentele majore, care au format în 11 ani de zile activitatea şi spun fără ezitare, palmaresul strălucit al acestei fundaţii, nu înseamnă altceva decât punţi trainice pe care România, respectiv, Bucureştiul, indiferent de Guvernul care a fost în Piaţa Victoriei, indiferent de preşedintele care a fost în Palatul Cotroceni, a reuşit să le construiască între ţară şi românii care au fost obligaţi să trăiască în afara graniţelor ţării. În general, bugetul pentru cultură este un buget deprimant, bugetul pentru cultură este mai sărac ca oricând în aceşti 11 ani, a reduce balonul de oxigen din care această Fundaţie Culturală a reuşit să facă minunile pe care a reuşit să le facă, înseamnă să lovim exact în fraţii noştri care trăiesc în afara graniţelor ţării. Vă rog cu toată insistenţa, cumpăniţi bine şi-l rog în primul rând pe domnul ministru să aibă bunăvoinţa de a găsi acele resurse care să permită în continuare Fundaţiei Culturale Române să-şi achite datoria pe care într-un mod strălucit a onorat-o până acum. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Vă mulţumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: – ministrul finanţelor publice

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, Comisiile pentru buget finanţe şi bănci au respins acest amendament, vreau să fac specificarea că fondurile care sunt alocate cu această destinaţie sunt dimensionate la valoarea necesară şi aş vrea să fac două precizări şi anume că pentru românii de pretutindeni se regăsesc fonduri suplimentare la bugetul Ministerului Informaţiilor Publice, iar legat de fondurile pentru Moldova, acestea, de asemenea, sunt într-un mod distinct operate în fondul cu această destinaţie pentru Republica Moldova şi ne păstrăm propunerea aşa cum a fost formulată în proiectul legii. Mulţumesc.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Da, domnul Sassu mai are de intervenit. Vă rog.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa e, ceea ce-a spus domnul ministru este real, există fonduri şi în bugetul Ministerului Informaţiilor, pentru românii din Moldova, însă, repet, este vorba de câteva proiecte, câteva programe, care au fost deja demarate, vă amintesc încă o dată de acest program care priveşte mari personalităţi de origină română, printre care şi câţiva laureaţi ai Premiului Nobel care sunt invitaţi în România pentru un simpozion şi care se desfăşoară, după cum spuneam, sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi care în condiţiile lipsei de fonduri este absolut…, nu va mai avea loc, ceea ce, după ce a fost început, o astfel de situaţie poate să agraveze, după cum spuneam, o imagine şi o activitate a României cu cei de origine română aflaţi în diasporă şi sunt şi alte câteva programe care nu sunt prinse în programele pe care le desfăşoară Ministerul Informaţiilor şi care sunt desfăşurate şi continuă să fie desfăşurate de către această fundaţie, care aşa după cum spunea colegul meu, domnul senator Radu F. Alexandru au avut un impact deosebit, lăudat fiind de foarte mulţi dintre românii aflaţi în Moldova, dintre cetăţenii români, dintre românii aflaţi dincolo de graniţă şi care…, aceste programe au fost utilizate de exemplu, între altele, pentru a institui limba română ca limbă naţională în Moldova şi alte astfel de programe şi cred, în continuare, că nu ne putem totuşi permite să dăm cu piciorul la acţiuni care au avut succes, care au avut permanent succes şi care sunt deja în derulare şi a căror întrerupere ar putea să cauzeze celor pe care am început să le facem. Eu vă mulţumesc, spun încă o dată, este real că se găsesc fonduri la Ministerul Informaţiilor, însă este vorba de cu totul şi cu totul alte lucruri aici şi care, cum spuneam mai devreme, trebuie după părerea noastră, susţinute. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să-mi permiteţi un mic intermezzo protocolar, care reprezintă o curtoazie a relaţiilor parlamentare. Se află în sală delegaţia militară condusă de domnul Charles Verens, ministru cooperării acţiunii umanitare şi al apărării şi ministrul mediului din Marele Ducat al Luxemburgului, domnia sa este şi deputat al Parlamentului European. (aplauze).

La alin. 11 s-a înscris la cuvânt domnul senator Zanc.

 
 

Domnul GRIGORE ZANC:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

În Comisiile reunite pentru cultură, culte şi mijloace de informare în masă solicitarea în acest sens a fost respinsă, îmi pare foarte rău că trebuie să pledez împotriva acordării Fundaţiei de suplimentare de la buget, pentru că una din marile lipsuri ale activităţii acestei fundaţii a fost nepriceperea sau refuzul de a coopera cu celelalte ministere pentru buna utilizare a fondurilor alocate românilor din afara graniţelor ţării. Cred că aici trebuie să insistăm şi criteriile după care se ridică la superlativ activitatea Fundaţiei, mă gândesc că e bine să le reevaluăm. Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Maior.

 
 

Domnul LIVIU MAIOR:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Sigur că noi nu suntem chemaţi aici să evaluăm activitatea Fundaţiei Culturale Române, şi, în general, imaginea despre această instituţie se rezumă în discursuri şi în discuţii la sprijinul acordat diasporei româneşti şi în special, a promovării culturii acesteia în lume. Fundaţia Culturală Română, vreau să vă precizez a creat un institut, de fapt, a reînfiinţat un institut legat de numele academicianului Silviu Dragomir, "Centrul de Studii Transilvane", încă din 1921, centru a cărei producţie istorică, lingvistică, publicaţii în limbi străine, bate numărul de publicaţii al unor instituţii academice din România. Deci, să nu cumva să vă imaginaţi că totul se rezumă la sprijinul românilor din afară, această fundaţie a făcut un serviciu enorm şi a pus în valoare istoriografia, istoricii români interbelici şi pe cei care au acordat o atenţie specială studierii istoriei Transilvaniei. Eu cred că prin reducerea aceasta drastică a bugetului Fundaţiei Culturale Române, zilele acestui institut vor fi numărate. Judecaţi dumneavoastră singuri! (aplauze).

Din sală (domnul senator Filipaş Avram)

Doresc şi eu cuvântul.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Staţi puţin că a vrut domnul Radu F. Alexandru. Dumneavoastră, parcă vreţi la alt amendament? Domnul Radu F. Alexandru şi pe urmă domnul senator Filipaş.

 
 

Domnul RADU F. ALEXANDRU:

Stimaţi colegi,

Am revenit la microfon, pentru că vreau să vă împărtăşesc un moment pe care l-am trăit în anii ’90, când eram angajatul Guvernului României ca expert pe probleme de imagine şi mă ocupam în mod special de relaţiile cu românii din afara graniţelor ţării. Am avut atunci ideea, sau am fost unul dintre cei care am avut atunci ideea unui contact cât mai repede şi cât mai semnificativ cu românii care trăiesc în afara graniţelor ţării. Nu vă puteţi imagina cu câtă suspiciune, cu câtă neîncredere, cu câte întrebări clarificatoare veneau invitaţiile pe care le lansam personalităţilor, marilor personalităţi care trăiau în afara graniţelor ţării să răspundă invitaţiei Guvernului României. Era prea aproape decembrie ’89, era prea aproape fostul regim care în permanenţă n-a încercat decât să torpileze şi să manipuleze emigraţia românească ca aceşti oameni care în egală măsură tânjeau după ţară să creadă, într-adevăr, că nu li se cere decât să vină cu încredere în ţară. Ce-a reuşit această fundaţie, nu vreau să spun nici o clipă că este de domeniul perfecţiunii, perfecţiunea ţine de o idealitate la care aspirăm şi pe care, probabil, niciodată n-o vom atinge, dar ce-a făcut această fundaţie, prezenţa marilor personalităţi în toate domeniile, cărţile pe care le-a scos, expoziţiile pe care le-a organizat, simpozioanele pe care le-a organizat, manuscrisele care au fost readuse în atenţia opiniei publice din România şi din afara graniţelor ţării sunt borne de necontestat. Deci, când vă cerem acest sprijin pentru o funcţionare normală, pentru Fundaţia Culturală Română nu facem decât să dăm un sprijin, a continua un program care a reuşit atât de mult în condiţii în care din păcate, trebuie s-o recunoaştem, reuşim atât de puţin. Deci, nu dăm un vot pentru perfecţiune, dăm un vot pentru dăruire, dăm un vot pentru calitate, dăm o şansă de a continua aceste relaţii foarte bune cu românii care aşteaptă atât de mult de la ţară. Şi închei cu un amănunt: în urmă cu puţină vreme, un distins senator, în plenul Senatului, a venit şi a făcut un larg expozeu, despre o recentă iniţiativă a guvernului de la Budapesta, care are ca ţintă să spunem, maghiarii care trăiesc în afara graniţelor ţării. Cred că acel experiment, acea acţiune pe care o lansează guvernul de la Budapesta, în loc să fie un subiect de ironie, ar trebui să fie un model şi pentru noi de ambiţionare şi de potenţare la maximum a tot ce întreprindem pentru românii care trăiesc în afara graniţelor ţării.

Fundaţia Culturală Română este tocmai instituţia care-şi propune şi reuşeşte aceste lucruri. Sigur, că sunt şi alte instituţii, Ministerul Educaţiei şi acuma, recent, Ministerul Informaţiei, Fundaţia Culturală Română nu atentează cu nimic la buna funcţionare a acestor instituţii, nu diminuează cu nimic posibilităţile acestor instituţii de a-şi aduce sprijinul în acest program pe care-l consider absolut fundamental, să sprijinim şi celelalte instituţii, dar să lăsăm în continuare Fundaţia Culturală Română să-şi onoreze menirea. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc. Domnul senator Filipaş Avram.

 
 

Domnul AVRAM FILIPAŞ:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Problema Fundaţiei Culturale Române nu poate fi discutată ca un lucru în sine. Noi asistăm în prezent, naţiunea română, la o stare extraordinar de negativă căreia dacă nu i se pune capăt, cultura noastră îşi va diminua în curând atât de drastic sursele, sursele care o formează, încât greu vom mai putea face faţă din acest punct de vedere în viitorul apropiat. Cultura nu se formează într-o zi, nu se formează, cum se spune, peste noapte, ci într-un timp, şi un timp destul de îndelungat. Fundaţia Culturală Română nu trebuie privită numai din punctul de vedere al avantajelor pe care această instituţie le-ar avea: financiar sau culturale în sensul imediat, în sensul foarte apropiat al acestui termen în relaţiile cu cetăţenii români din străinătate. Ea este fără îndoială o sursă importantă pentru cultura română, cultura naţională română. Ei i se poate aplica principiul "dă-mi ca să-ţi dau", ei trebuie să-i dăm fonduri ca să ne aducă fonduri şi mai mari, şi pentru ca să ne aducă ceva care este cu mult mai important decât aceste fonduri sau dacă vreţi ceva care creează în timp foarte multe fonduri, de care acum ducem lipsă, acest lucru atât de important este cultura română. Trebuie să ne gândim neapărat, noi Parlamentul ţării, cât a mai rămas în ultimul deceniu din ceea ce se cheamă sursele, adică focarele ce formează cultura română. Şi atunci, dacă ne vom pune această întrebare, vom găsi răspunsul şi pentru extraordinar de multele situaţii negative cărora încercăm să le facem faţă şi care n-ar fi fost apărut dacă culturii, imediat după 1990, şi nu numai culturii, ci şi învăţământului şi educaţiei, în general, i s-ar fi dat importanţa cuvenită. Vă mulţumesc. (aplauze).

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna senator Norica Nicolai. Doamna senator la alin. 11, nu la 7?

 
 

Doamna NORICA NICOLAI:

Nu, nu la acesta, domnule preşedinte.

Am apreciat în mod deosebit faptul că Guvernul constatând rezultatele deosebite ale Fundaţiei Culturale Române în vizibilitatea României în exterior, a inclus-o în structurile Ministerului de Externe. Fără îndoială că această includere înseamnă o apreciere şi nu numai o simplă apreciere, ci şi faptul că o utilizează pentru a face România vizibilă în afară. Nu înţeleg de ce nu se continuă cu această apreciere până la capăt, pentru că nu este vorba de o apreciere faţă de o anumită structură culturală, şi este vorba de o politică care doreşte şi care este prezentă în declaraţiile de principiu ale Ministerului de Externe şi ale României de a face vizibilă România în afară. N-o putem face, din păcate astăzi, şi ştiţi şi dumneavoastră, decât prin cultură, fiind singurul bun care ne-a rămas şi care ne poate reprezenta aşa cum trebuie.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc. Doamna deputat Mitzura Arghezi.

 
 

Doamna MITZURA ARGHEZI:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am auzit numai laude la adresa Fundaţiei Culturale Române Vă rog să-mi permiteţi să am şi eu câteva observaţii: în anul 1995 am fost numită la Consiliul românilor de pretutindeni şi în lunile foarte puţine în care am lucrat şi unde am făcut destul de multă treabă…, ultima care s-a montat a fost biserica din Venezuela, era de atunci concepută, trimisă şi nemontată…, am cunoscut foarte multe din activităţile acestei fundaţii. Să ştiţi că foarte mulţi români mi-au scris şi mi s-au plâns că au cerut cărţi, că li s-a promis…, astea-s lucruri trecute, dar eu vă pot spune că această fundaţie a subvenţionat două reviste în Basarabia, care au publicat articole despre cultura românească făcând o activitate şi o propagandă antiromânească. Ziarul se numeşte "Semnul" şi revista "Sud-est" şi, în acelaşi timp, Fundaţia Culturală Română a editat această revistă numită "Dilema", unde s-au terfelit valorile româneşti şi unde chiar de ziua naşterii lui Eminescu s-au publicat atâtea materiale contra lui.

Este o ruşine. Şi, în acelaşi timp, nu numai despre Eminescu ci şi despre alte valori româneşti atât scriitori clasici, cât şi contemporani.

Vă mulţumesc. (aplauze).

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc.

Domnule ministru Tănăsescu, mai doriţi să adăugaţi ceva la cele spuse ?

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Nu, mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Comisia are ceva de adăugat ? Nu.

Deci, supun votului amendamentul formulat de domnul deputat Sassu şi Comisia de cultură.

Cine este pentru ? 42 voturi pentru.

Abţineri ? O abţinere…, pardon, trei.

Voturi împotrivă ? Da, deci cu mare majoritate de voturi amendamentul domnului Sassu a fost respins.

Am înţeles că doamna Norica Neculai are un amendament la alineatul 7.

Nu, mai întâi domnul Eugen Nicolaescu.

 
 

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Sunt două observaţii la acest amendament.

Primul : toată lumea a înţeles şi a căzut de acord că e nevoie să schimbăm ceva în România şi o asemenea schimbare ar însemna să-i dăm fiecărui ordonator principal de credite responsabilitatea pe care o are.

La acest articol, părerea noastră în Comisia de buget, finanţe, şi rămâne şi astăzi, este că este o eroare. N-are cum Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cum se cheamă acum, să plătească contribuţiile ce-i revin statului român pentru asistenţă medicală, pentru că aceste competenţe le are Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Reprezentanţii Guvernului au încercat să ne spună că aceste acorduri internaţionale au cuprinse în ele noţiunea acestui Minister al Muncii care trebuie să facă aceste plăţi. Este fals pentru că acordurile se încheie la nivel de Guverne şi nu de ministere. O primă problemă.

O altă problem㠖 oare de trei luni şi jumătate, de când a avut loc reorganizarea Guvernului, şi se ştie ce atribuţii are fiecare minister în parte, nu s-a ştiut care sunt obligaţiile fiecărui ordonator principal de credite ? Atunci când s-a făcut reorganizarea guvernamentală nu s-au predat şi preluat drepturile şi obligaţiile fiecărei entităţi publice în parte ? Eu cred că acest lucru s-a făcut şi că este o eroare, şi susţinem să se facă modificarea corectă în Legea bugetului.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc.

Mai doreşte cineva să intervină la acest amendament ? Nu.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, articolul 18 alineatul 7 respectă legea. Fondurile necesare sunt puse la dispoziţia Ministerului Muncii fiindcă Ministerul Muncii este semnatorul acestui acord. În momentul în care Ministerul Sănătăţii şi Familiei va semna acest acord, sigur, sumele respective de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale vor fi transferate Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Din discuţiile purtate cu reprezentantul Ministerului Sănătăţii a rezultat clar că această renegociere, această discuţie a noului acord între Ministerul Sănătăţii…, va fi începută anul acesta. In momentul în care se va face această definitivare a acordului în mod automat aceste surse sunt transferate de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la Ministerul Sănătăţii şi amiliei..

Mulţumesc.

 
 

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

E insuficientă explicaţia.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi.

 
 

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

Mulţumesc.

Cred că explicaţia este insuficientă şi destul de neclară pentru că acordurile de care se vorbeşte sunt semnate înainte de 1990, din câte ştim noi şi, ca atare, pe vremea aceea, lucrurile erau mult mai simple. Titular era Guvernul României, pe de-o parte, iar pe de altă parte, eu am întrebat foarte simplu : când s-a făcut Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în acest an, de ce nu i s-a dat competenţa normală ? Şi nu s-a răspuns la această întrebare.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, aţi auzit atât argumentarea autorilor amendamentului, cât şi explicaţiile date de către domnul ministru Tănăsescu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor dumneavoastră de la Grupul parlamentar PNL.

Cine este pentru ? 32 voturi pentru.

Abţineri dacă sunt ? O abţinere.

Voturi împotriva amendamentului ? Cu marea majoritate a voturilor amendamentul de la punctul 27, cu privire la alineatul 7 a fost respins.

La alineatul 12 n-au fost nici un fel de amendamente.

La alineatul 13 vă rog să urmăriţi amendamentul admis al Comisiilor de buget reunite de la pagina 7, punctul 14 şi să-mi spuneţi dacă aveţi observaţii la acest amendament ? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei cu privire la alineatul 13 al articolului 18, amendament pe care îl găsiţi în raport la pagina 7, punctul 14.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Voturi împotriva amendamentului comisiei ? 40 voturi pentru.

Abţineri ? Două abţineri.

Deci, cu marea majoritate de voturi amendamentul comisiei a fost adoptat.

Am parcurs toate amendamentele …

 
 

Doamna NORICA NICOLAI:

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Aveţi un amendament la 13 ? Poftiţi !

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Am votat 13.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Păi staţi puţin, am votat şi în măsura în care s-a adoptat amendamentul comisiei nu se mai pot dezbate amendamente care s-au respins. Nu pot fi adoptate amândouă.

 
 

Doamna NORICA NICOLAI:

Daţi-mi voie, domnule preşedinte.

 
 

Domnul NICOLAE VĂCĂROIU:

Deci, doamna senator, există un Regulament, de ce n-aţi fost atentă ?

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna Norica, dumneavoastră doriţi alt articol decât alineatul 13 ?

 
 

Doamna NORICA NICOLAI:

Da.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Altul … ? Pentru că nu se pot… Poftiţi.

 
 

Doamna NORICA NECULAI:

Deci, amendamentul viza 1,3 % pentru toate drepturile de asigurări sociale nu numai pentru plata pensiilor şi nu se referea numai la taxele poştale, ci la toate cheltuielile transferurilor.

În acest mod, din bugetul de peste 83 de miliarde al Ministerului Muncii, 1,35 % vor fi consumaţi numai pentru plata pensiilor, vor trebui sume suplimentare pentru alocaţii, îndemnizaţii, ajutor de şomaj. În plus, Legea pensiilor, în articolul 90 prevede că "Modalităţile de plată se stabilesc de Casa Naţională de Pensii şi nu prin Legea bugetului".

Prin Legea bugetului nu se pot stabili decât anumite sume. Alocarea acestei sume într-o sursă unică, într-o sursă cu achiziţie cu sursă unică este contrară legii ajutorului de stat.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimată doamnă senator, vă rog să observaţi că ceea ce propuneţi dumneavoastră este amendarea amendamentului, deci nu propuneţi alt text. N-am ce să propun la vot pentru că adoptându-se amendamentul comisiei, implicit, al dumneavoastră a fost respins.

Cu aceasta supun votului dumneavoastră textul articolului 18 în integralitatea sa.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Voturi împotrivă ?41 de voturi împotrivă.

Abţineri ? Nici o abţinere.

Cu marea majoritate de voturi, articolul 18 a fost votat.

La articolul 19 comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii ? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră articolul 19 în întregime.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

Abţineri ? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri, s-a adoptat textul articolului 19.

La articolul 20, vă rog să observaţi la alineatul 1 amendamentul pe care îl fac Comisiile de buget împreună, la pagina 7, punctul 15.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament ? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiilor reunite cu privire la articolul 2o alineatul 1.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu sunt.

Abţineri ? Nu sunt.

Unanimitate.

La alineatul 2 comisia nu are amendamente…

Poftiţi !

Vă rog să vă prezentaţi, domnule preşedinte, aveţi un amendament respins ?

 
 

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Da.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi.

 
 

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Toader Mircea mă numesc, deputat P.D.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul meu se referă la modificarea articolului 20 alineatul 2, în sensul majorării pentru agricultură, majorării cheltuielilor destinate agriculturii cu circa 2000 de miliarde de lei, dar amendamentul este în strânsă corelare cu un amendament pe care îl voi discuta şi-l voi susţine la articolul 38 din lege, motiv pentru care rog să fiţi de acord cu amânarea discuţiei acestui alineat după ce se va dezbate amendamentul pe care-l voi discuta la punctul 38.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu. Nu mai sunt alte intervenţii.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu suntem de acord cu acest amendament fiindcă conform legislaţiei nu se precizează şi sursa de acoperire pentru această majorare de cheltuieli la alineatul 2 al articolului 2o şi, ca atare, propunem păstrarea articolului 20 în forma în care am propus-o.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Neacşu.

 
 

Domnul ILIE NEACŞU:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Colegul Toader a propus să trecem peste alineatul 2 de la articolul 20 şi să-l dezbatem odată cu anexele de la Agricultură.

Vă propun şi eu acelaşi lucru şi vă rog, domnilor preşedinţi, să supuneţi la vot acest lucru.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi, domnule deputat.

 
 

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Vreau să revin, în replică pentru domnul ministru Tănăsescu, şi să spun că n-am susţinut de unde va fi sursa. Sursa va fi din Fondul special al drumurilor. Am spus că voi motiva la articolul 38, dacă vreţi fac toată motivaţia acum, dar n-are nici un sens. Rugămintea este să veniţi să discutăm acest articol după ce se discută, la articolul 38, amendamentul meu.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, avem la acest text amendamentul Comisiilor de buget, dar avem şi propunerea de amânare a discutării acestui alineat.

Cine este pentru amânarea discutării alineatului 2 al articolului 20 ?

DIN SALĂ

Precis nu iese.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Greşim numărătoarea în minus, dacă ne conturbaţi.

113 voturi pentru.

Abţineri ? Nu sunt.

Împotriva amânării ? (Discuţii, rumoare).

Stimaţi colegi, haideţi să ne respectăm.

170 de voturi împotrivă. (Rumoare, proteste, discuţii, aplauze).

Aritmetica…

Supun votului dumneavoastră alineatul 2 în forma propusă de către Comisiile de buget, finanţe.

Cine este pentru ?

Deci, amendamentul s-a respins, nu, amânarea, pardon, cererea de amânare s-a respins şi acum (discuţii aprinse).

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule preşedinte, există un amendament, nu puteţi să nu votaţi întâi amendamentul şi după aia forma supusă.

Deci, există amendament, s-a propus amânarea, s-a respins amânarea, înseamnă că acum discutăm articolul, nu puteţi supune la vot articolul fără să-l discutăm.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnilor, staţi puţin că după Regulamentul şedinţelor comune trebuie să supun mai întâi discuţiei amendamentul comisiei. De acord ? Deci, am supus votului (discuţii aprinse)…

Aveţi amendament de respingere ? Nu există amendament de respingere, vă rog frumos să vă uitaţi la articolul 51 şi 50 din Regulament şi să-mi daţi voie să supun amendamentul Comisiei la vot.

Cine este pentru ? (Discuţii contradictorii, proteste).

Stimaţi colegi, încă o dată vă spun, uitaţi-vă în Regulamentul şedinţelor comune, întâi se dezbat şi se supun votului amendamentele admise ale comisiei.

 
 

Domnul TUDOR MARCU:

Păi şi astea respinse ?

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Aşa spune Regulamentul şedinţelor comune.

 
 

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Eu nu am spus aşa domnule ! Aţi votat ?

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

122 voturi pentru.

Voturi împotriva amendamentului comisiei ?

DIN SALĂ

Câte voturi pentru au fost ?

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

122 de voturi pentru au fost.

 
 

Domnul TUDOR MARCU:

Procedură, vă rog, domnule preşedinte.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi, procedură.

 
 

Domnul TUDOR MARCU:

Am rugămintea ca cei care numără, în paralel, cum am fost şi noi, să se pună de acord cu secretarii din prezidiu, deoarece nu au fost 17o prima dată şi 120, a doua oară pentru că au votat aceiaşi. Ori ne batem joc unii de alţii…, eu n-am nimic împotrivă, şi după părerea mea, nu-i rău să-l amânăm puţin până ne lămurim, nu văd de ce vă cramponaţi de el, dar diferenţa de 50 unde e ? Vă rog încă o dată, domnule Valer Dorneanu, să luaţi în serios votul. Gluma a ţinut, e ora 6,00, am obosit şi nu vrem să ne batem joc unii de alţii.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimate domnule deputat, cele 122 de voturi erau din stânga, cele numărate de domnul secretar Niţă şi mai sunt în dreapta, deci dacă contestaţi numărătoarea reluăm numărătoarea de la început.

 
 

Domnul TUDOR MARCU:

Mai sunt şi alţii.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Procedură, domnule preşedinte.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi, aveţi procedură şi dumneavoastră.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnule preşedinte, votarea amendamentului poate începe într-un fel sau altul, dar nu există nici o literă de Regulament care să interzică dezbaterea amendamentelor chiar şi a celor respinse. Repet, domnul Toader a făcut o propunere de amânare. Există în textul raportului un amendament care a fost respins şi căruia nu i-aţi dat curs şi care nu a putut fi dezbătut. Deci, în consecinţă, ori reveniţi şi dezbateţi şi acest amendament, ori, dacă nu, înseamnă că încălcăm Regulamentul şi că nu putem continua în felul acesta.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi, domnule deputat, şi susţineţi-vă amendamentul respins.

 
 

Domnul MIRCEA NICU TOADER:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, eu am solicitat amânarea pentru că sunt nevoit sau o să fiu nevoit să vă dau o explicaţie foarte clară asupra necesităţii majorării cheltuielilor pentru agricultură cu circa 2000 de miliarde de lei. Sigur că, aşa cum a zis şi domnul ministru Tănăsescu, este necesară argumentarea şi găsirea fondurilor pentru acoperirea acestei sume.

Suma de 2000 de miliarde provine, din Fondul special al drumurilor în proiectul de lege prevăzut, din cele 3000 de miliarde care există excedent la acest fond. Deci, acolo se găsesc aceste 2000 de miliarde, fiindcă excedentul din Fondul special al drumurilor nu este utilizat. Apoi, la articolul 38 voi prezenta modalitatea de acoperire şi a acestui 3000 de miliarde din care 2000 vor trece la agricultură.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mai doreşte cineva să intervină la acest amendament ?

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog să prezentaţi dumneavoastră.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac o specificaţie şi anume că Legea Fondului special spune foarte clar care sunt destinaţiile acestui fond, deci nu putem lua dintr-un fond ca să punem în altă parte.

Doi – acest Fond special al drumurilor este luat în calcul în echilibrul bugetului general consolidat cu excedentul respectiv ca să ajungem la 3,7. Orice abatere de la acest echilibru ne-ar conduce la un deficit suplimentar.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc.

Comisia doreşte să mai adauge ceva ? Nu.

Deci, stimaţi colegi, aţi auzit…, sau mai de grabă vedeţi amendamentul comisiilor reunite la alineatul 2, îl găsiţi la punctul 15, pagina 7 şi aţi auzit şi amendamentul colegilor noştri.

În ordinea prevăzută de Regulament supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei şi, în situaţia în care acesta este adoptat, nu se mai votează amendamentul colegilor noştri, care a fost respins de către comisie.

Deci, cine este pentru amendamentul comisiei cu privire la articolul 20 alineatul 2 ?

Rog pe toată lumea să-şi exprime votul.

 
 

Domnul TUDOR MARCU: (din sală)

Măi Mihai, numără şi tu, nu mai avea încredere în modul cum se desfăşoară numărătoarea voturilor.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Tudor, v-am dat mereu cuvântul la tribună, nu-mi puteţi contesta acest lucru… (se procedează de către Secretarii de şedinţă la numărătoarea voturilor exprimate).

S-au exprimat 64 de voturi în partea aceasta şi 70 dincoace, 134 de voturi pentru.

Împotrivă ?

 
 

Domnul TUDOR MARCU: (din sală)

Văd că aţi indus în eroare Parlamentul cu 40 de voturi, domnule secretar, şi eu asta nu o trec cu vederea, nu ne putem juca.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

114 voturi împotrivă.

La alineatul 3 există amendamentul comisiei. Dacă există şi alte discuţii cu privire la alineatul 3 al articolului 20 ? Nu există.

Atunci, supun votului dumneavoastră amendamentul 16 al comisiei, cu privire la alineatul 3 al articolului 20.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Voturi împotrivă ? 21 voturi împotrivă.

Deci, s-a admis cu mare majoritate amendamentul comisiei.

La alineatul 4, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră observaţii ? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră alineatul 4.

Cine este pentru ? Mulţumesc.

Voturi împotrivă ? 9 voturi împotrivă.

Abţineri ? 22 abţineri.

Cu marea majoritate de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 22 de abţineri alineatul 4 a fost adoptat.

La alineatul 5, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi ?

Poftiţi.

 
 

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU:

La articolul 2o, alineatul 5, dacă observaţi, pe raportul Comisiei de buget, finanţe, bănci privind respingerea unor amendamente, o să vedeţi că acest alineat 5 are mai multe formulări. Formulările se datorează o dată iniţiatorilor de amendamente din partea grupurilor parlamentare şi în special PNL sau din partea Comisiei pentru industrie şi servicii.

Este clar că noi trebuie să stabilim azi dacă vrem să sprijinim sau nu exportul. Acest alin.5 urmăreşte acest lucru. Vrem să obligăm guvernul să acorde sume sporite pentru stimularea exportului. Ţara Românească are nevoie de export mărit sau nu? Votul dumneavoastră o să hotărască acest aspect, şi anume: este vorba de stabilizarea dobânzii la creditele pentru export.

Am solicitat 500 de miliarde. Este vorba de stimularea realizării de obiective complexe şi a producţiei cu ciclu lung de fabricaţie. Am solicitat 450 de miliarde, într-o formulare.

Într-o altă formulare veţi vedea că pentru stabilizarea dobânzii s-au solicitat 500 de miliarde. De asemenea – şi poate este lucrul cel mai important – prin buget trebuie să se stabilească volumul cheltuielilor destinate stimulării producţiei de export şi a exportului, sumă pe care noi am propus-o la 1000 de miliarde lei. De ce spunem acest lucru?

În amendamentul iniţial pe care l-am făcut şi, evident, că prin voinţa dumneavoastră el nu a trecut, noi spuneam că există un optimism exagerat în ceea ce priveşte nivelul exporturilor în anul 2001. Că în opinia noastră există aproape un plafon psihologic. Dar, dacă noi venim cu măsuri suplimentare prin buget, de genul pe care vi le propunem în aceste amendamente, atunci avem şansa ca acest prag psihologic să treacă, să se ridice, şi atunci este evident că exportul ar putea să crească.

Altă propunere de amendament – alin.5 – se referă la recapitalizarea EXIMBANK. Solicităm o sumă de 1500 de miliarde tocmai ca această instituţie să-şi realizeze menirea pentru care este creată.

Comisia pentru buget-finanţe şi ministrul finanţelor la acest amendament au răspuns, credem, într-un mod formal, că nu avem sursele de acoperire a acestor solicitări. Sigur că dacă se gândea mai mult şi se lua în consideraţie un alt amendament prin care noi propuneam ca o parte din investiţiile care au termen de finalizare peste anul 2002 să nu mai fie finanţate, se găseau sursele de acoperire a acestor amendamente.

Vă rog să acordaţi cea mai mare atenţie unei probleme de care, după opinia noastră, depinde soarta României în anul 2001. Vă mulţumesc.

 
 

Doamna VIORICA AFRĂSINEI: (din sală)

De ce nu aţi rezolvat-o până în 2000?

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mai doreşte cineva să intervină la alin.5? Domnul ministrul Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac o remarcă, şi anume: sumele care sunt cuprinse în proiectul bugetului de stat cu această destinaţie, respectiv de 800 miliarde lei sunt în strictă corelare cu indicatorii macroeconomici cu această destinaţie: exporturi.

Mai mult, prin amendamentele formulate la art.20 alin.5, aşa cum menţiona şi colegul nostru, nu sunt specificate sursele reale de unde să se facă această suplimentare de cheltuieli. Sigur, sursele menţionate de dânsul sunt ipotetice, dacă s-ar fi aprobat acel amendament de la articolul nu ştiu care. Deci, în condiţiile în care aceste surse de acoperire nu sunt foarte bine definite nu putem lua în calcul aceste sume pentru suplimentarea cu 200 miliarde lei a cheltuielilor destinate stimulării producţiei de export. Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi, domnule Nicolăescu.

 
 

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Îmi pare rău. Vreau să remarc că acelaşi lucru s-a spus şi în Comisia de buget, finanţe, cu toate că noi am insistat. Calculul nostru pe aceste investiţii care ar trebui să fie sistate să nu mai fie risipă de ban public se ridică la 11000 de miliarde. Este o sursă. Dacă domnul ministru nu este de acord cu această sursă care dumnealui i se pare ipotetică şi dacă se doreşte, într-adevăr, cum am subliniat că vrem export pentru România din multe puncte de vedere - inclusiv pentru locuri de muncă, aşa cum se sublinia în discursul primului-ministru, şi pentru un PIB mai bun, şi pentru creştere economică, şi stabilizarea balanţei de plăţi şi aşa mai departe, că putem povesti mult pe tema asta – eu cred că Ministerul Finanţelor Publice şi Guvernul pot renunţa la o parte din rezerva pe care o au la dispoziţie, tocmai pentru încurajarea exportului. Dacă se vrea o sursă sigură. Vă mulţumesc. (Discuţii, rumoare)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, aţi auzit explicaţia amendamentului făcut de domnul Eugen Nicolăescu de la PNL şi răspunsul pe care l-a dat domnul ministru Tănăsescu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Eugen Nicolăescu. (Discuţii.) Domnilor, am senzaţia că... după ce trecem de vot. Am întrebat dacă mai sunt alte intervenţii. Poftiţi.

Special am întrebat dacă mai sunt intervenţii, pentru a da posibilitatea guvernului să vă răspundă la toate. Mulţumesc. Poftiţi. Domnul deputat Tăriceanu.

 
 

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Am câteva remarci de făcut, dar ca primă remarcă prealabilă, aş dori să vă spun că am îndoieli serioase că suntem în cvorum în momentul de faţă. (Râsete, discuţii.)

Nu. Nu aveţi de ce să protestaţi dumneavoastră, deoarece sunteţi în sală. Evident. Ceilalţi ar trebui să se simtă cu musca pe căciulă.

Domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru,

Remarca mea referitoare la... (Discuţii.)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi.

 
 

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Mulţumesc.

Remarca mea este în legătură cu art.20 pct.5 şi cu sumele afectate stimulării producţiei de export, în ciuda intenţiei pe care, cel puţin în mod declarativ, guvernul a anunţat-o de a sprijini producţia de export şi activităţile aferente exportului, realizarea obiectivelor pe termen lung, am făcut un calcul pe care vi-l supun atenţiei.

Ce reprezintă cele 800 miliarde lei ca efort bugetar în comparaţie cu obiectivul pe care îl avem, obiectiv care, evident, ar avea o serie de efecte benefice, cel mai important care, bănuiesc că vă interesează, este acela că s-ar crea resursele necesare pentru măsurile de protecţie şi asistenţă socială. Efortul bugetar reprezintă fabuloasa sumă de 800 de miliarde. Tradusă, 0,514% din cheltuielile bugetare. Atât reprezintă şi cred că această majorare de 200 de miliarde, care este solicitată, nu ar avea darul să pună în pericol nici bugetul, nici alte capitole de cheltuieli unde sunt rezerve serioase, în schimb sper că nu vă îndoiţi de efectele benefice pe care le-ar avea aceste măsuri în privinţa activităţilor industriale - sunt legate de export - care au progresat în anul 2000 astfel ca România să-şi amelioreze performanţele economice în mod substanţial, este deci evident că performanţele în domeniul exportului vor fi cruciale.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Întreb din nou; mai doreşte cineva să intervină în favoarea acestui amendament? Nu. Domnul ministru Leonard Cazan mai doreşte să facă o precizare la noua intervenţie a iniţiatorului amendamentului. (Rumoare.)

Stimaţi colegi, nu doriţi să aflaţi explicaţii la amendamentul dumneavoastră ?

 
 

Domnul GHEORGHE ROMEO LEONARD CAZAN:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Eu voiam să fac o intervenţie legată de afirmaţiile care se fac în legătură cu proiecţia exportului pentru anul 2001.

Pentru anul 2001 s-a prevăzut un export de 10,96 miliarde dolari. Faţă de cel din 2000, el este cu 5,7% mai mare, deci în milioane este vorba de aproape 600 de milioane de dolari. Vreau să vă spun că în luna ianuarie, plusul de export ianuarie la ianuarie este de 250 milioane de dolari. Deci din cele 600 milioane de dolari, 250 milioane de dolari, ca plus, au şi fost realizate în luna ianuarie. Situaţia pentru februarie este identică. Suntem siguri că exportul a fost subdimensionat. (Discuţii, rumoare.)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule ministru, staţi că poate răspundeţi şi domnului Tăriceanu care vrea să mai intervină o dată. (Rumoare, discuţii.)

 
 

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Apreciez intervenţia domnului ministru Cazan, dar cred că nu mă poate contrazice domnia-sa în momentul în care analizăm structura exportului românesc. Dacă veţi accepta acest lucru, vom vedea cu toţii că, de fapt, exporturile româneşti sunt bazate în general pe multe materii prime sau în general pe produse cu valoare adăugată extrem de redusă. Ca noi să creştem ponderea produselor industriale, manufacturate, cu pondere mai mare a valorii adăugate. Sunt necesare aceste măsuri de stimulare pentru ca România, exportatorii şi întreprinderile româneşti să poată pătrunde pe pieţe cu risc ridicat pentru care au nevoie de garantarea creditelor, pentru care au nevoie de asigurări de credite. Toate aceste operaţiuni necesită fonduri mai importante care sunt cuprinse în acest amendament. Altfel ne vom trezi poate cu export majorat, dar care, în esenţă, aşa cum se spune – deşi nu îmi place această formul㠖 România face, în momentul de faţă, export de avuţie naţională decât de produse cu grad ridicat de prelucrare. Şi atunci, în continuare ne vom poziţiona în aceeaşi situaţie. În continuare vom avea ca pieţe de export într-adevăr Uniunea Europeană cu peste 70% din exporturi, dar cu produse cu grad scăzut de prelucrare. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fac doar o remarcă.

Într-adevăr noi am acordat anul acesta 0,55% din totalul cheltuielilor, dar vreau să vă aduc aminte că anul trecut bugetul a avut doar 0,34% alocat pentru această destinaţie, iniţial, când a fost votat, şi mai încolo încă puţin, 0,37. Deci noi, într-adevăr, ne ocupăm de export şi alocăm sume suplimentare. Mulţumesc. (Aplauze, discuţii, râsete)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputaţi Eugen Nicolăescu şi Andrei Chiliman de la PNL.

Cine este pentru? 62 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri?

DIN SALĂ

Număraţi. Cât? (Rumoare. Discuţii.)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Vreţi să numărăm? Bun. Stimaţi colegi, colegii noştri de la liberali vor să ne verifice prezenţa şi dacă numărăm bine...

Cine este împotriva amendamentului PNL? (Rumoare, discuţii) 151 voturi împotrivă. (Aplauze)

Staţi puţin să vedem şi abţinerile.

Abţineri? 45 de abţineri.

Deci, cu 155 de voturi împotrivă, 62 voturi pentru şi 45 de abţineri, a fost respins amendamentul. (Discuţii.)

 
 

Domnul MARCU TUDOR: (din sală)

170 minus cele 40 de voturi introduse suplimentar de domnul secretar. Nu uit asta.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Ain.6. Doriţi să interveniţi la alin.6? La acest alineat comisia nu a avut amendament.

 
 

Domnul IULIU VIDA:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Amendamentul prezentat se referă la reformularea alin.6 al art.20, în felul următor.

În bugetul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, sunt cuprinse sume şi pentru următoarele destinaţii.

  • 250 miliarde lei pentru constituirea capitalului social al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, potrivit legii;
  • 500 miliarde lei pentru finanţarea programelor guvernamentale elaborate pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit legii.

Motivaţiile, punctuale, sunt următoarele. Pentru relansarea activităţii economice în România şi pentru gestionarea crizei sociale sub aspectul ocupării forţei de muncă este o problemă de fond şi esenţială dezvoltarea acestui sector. Suma alocată de 50 miliarde lei pentru constituirea capitalului social al fondului de garantare este insuficientă, ţinându-se cont că la ora actuală, din cele aproape 600.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, 300.000 nu funcţionează din lipsă de resurse financiare. Iar pentru finanţarea programelor de dezvoltare fac trimitere la programul de guvernare, obiectivul principal al acestuia – prezentat de domnul prim-ministru – se referă la dezvoltarea acestui sector.

Solicit să sprijiniţi acest amendament, care este în plină concordanţă cu necesităţile reale, economice şi sociale ale ţării. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc, domnule deputat. Mai doreşte cineva să intervină la alin.6? Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru noi constituie o prioritate şi în acest sens, pe lângă aceste 50 de miliarde de lei pe care le-am prevăzut – conform Legii nr.133 – în proiectul bugetului de stat, mai sunt cuprinse sume cu această destinaţie, pentru încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii la alţi ordonatori de credite, ca de exemplu: la Ministerul Dezvoltării sunt cuprinse sume pentru componenta locală a programelor PHARE, la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale sunt cuprinse sume pentru a se acorda credite subvenţionate pentru încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

De aceea, acest sector, într-adevăr foarte important, constituie o prioritate şi pentru noi. Însă, la acest articol, suma prevăzută, de 50 de miliarde, corespunde conform Legii nr.133, şi vă propunem să păstrăm această sumă în forma care a fost propusă.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi auzit amendamentul domnului deputat Iuliu Vida, precum şi răspunsurile şi opinia Ministerului Finanţelor Publice.

Supun votului dumneavoastră amendamentul - respins de comisie - domnului deputat Vida.

Cine este pentru? 40 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Mulţumesc. (Discuţii.) Stimaţi colegi, este evidentă majoritatea. Vă rog să îmi daţi credit. S-a respins acest amendament.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră în ansamblu, art.20. Vă rog. Procedură, bănuiesc. Poftiţi.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Având în vedere că au fost respinse două amendamente extrem de importante, după părerea noastră, în textul acestui articol, vă cerem 20 de minute pauză pentru consultare. (Rumoare, discuţii, vociferări)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Nu am cum să comentez cererea dumneavoastră. Nici nu o pot respinge. Consultări numai pentru dumneavoastră, domnule deputat Sassu? Sau... Bun. (Rumoare, vociferări)

Din sală: (mai multe voci)

După vot.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Pauză 20 de minute exact.

 
 

DUPĂ PAUZĂ

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog să luaţi loc în sală pentru a continua dezbaterile. 0 problemă de procedură. Domnul deputat Tudor.

 
 

Domnul MARCU TUDOR:

Stimaţi colegi, fiecare dintre noi am făcut amendamente: PDSR, PRM, UDMR, PNL şi PD şi le susţinem cu aceeaşi rigoare. Numai că până acum am cam pierdut timpul. Vă spun sincer că eu nu vreau să fac Paştele în Parlament. Şi cum ne-am angajat toţi să-l terminăm până miercuri sau cel mai târziu joi, eu vă fac o propunere. Să ne limităm la un timp rezonabil intervenţiile în această tribun㠖 amvon, cum îi zic eu – şi să poată fi trecute sau netrecute, abrogate sau acceptate, tot ceea ce ni se pare de cuviinţă. Dar când începem să vorbim mai mult şi să căutăm subterfugii ca să amânăm puţin un lucru - pe care oricum trebuie să-l adoptăm până la urm㠖 eu nu găsesc că este cea mai bună soluţie pentru nici unul dintre noi, deoarece ne prelungeşte până joi sau vineri şi intrăm în Paşte. Vă mulţumesc. (Aplauze furtunoase, discuţii, rumoare)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Sassu probabil ne spune rezultatul consultărilor.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Voi spune şi acest lucru, însă aş vrea să remarc că toate grupurile parlamentare au înţeles să lucrăm cât mai rapid acest buget. Am acceptat să intrăm în dezbaterile generale şi în dezbaterea bugetului fără a îndeplini termenele prevăzute de regulamente şi am votat azi 19 articole, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum. Cred însă că nu este cazul, când este vorba de o lege atât de importantă, să ne grăbim şi să trecem peste argumentaţii care pot fi valabile, care pot aduce îmbunătăţiri bugetului şi să trecem peste amendamente care pot aduce îmbunătăţiri bugetului.

Până la urmă, într-un fel sau altul, şi opoziţia, probabil, şi Guvernul doresc să aibă un buget cât mai bun. Am acceptat cu toţii, atunci când s-a pus problema modului de dezbatere, să lucrăm cât se poate de lung - pe un program care, iată, ni l-au propus Birourile permanente – pentru a putea adopta bugetul. Nu aş vrea să revin azi la ceea ce domnul ministru de finanţe declara lunea trecută, că nu are nevoie de buget până în Paşte. Am trecut tot timpul peste această declaraţie şi am acceptat toate lucrurile astea. Eu cred că nu este cazul să începem cu limitările, mai ales că, după cum spuneam mai devreme, s-a mers destul de rapid şi nu cred că este cazul să mergem pe o astfel de propunere. Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Vă mulţumesc. Colegul nostru nu a propus chiar limitarea, ci a sugerat doar să fim mai operativi. În spiritul propus de colegul nostru, să trecem la dezbaterea art.21.

DIN SALĂ

Art.20. Nu am votat art.20.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Iertaţi-mă. Poftiţi. (Rumoare.)

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Trebuie să votăm întâi art.20 înainte de a trece la dezbaterea art.21. Am propus acea pauză de consultări pentru că, aşa cum spuneam la început, au fost respinse cel puţin două amendamente care, în opinia noastră, ar fi făcut ca bugetul să susţină două elemente care ar fi putut ajuta o relansare economică mai rapidă. Mă refer la agricultură şi la comerţul exterior.

Propusesem în amendamentul nostru o creştere cu 2000 de miliarde a bugetului destinat agriculturii, lucru care, în opinia noastră, ar fi adus o relansare a agriculturii, o intrare în competiţie a acesteia cu agriculturile din jurul nostru şi ne-ar fi adus în situaţia de a putea discuta, într-un termen foarte scurt, despre o adevărată agricultură pusă pe baze solide.

De asemenea, credem că eliminarea acestei propuneri făcută pentru a încuraja mai mult exportul, ceea ce ne-ar fi dus la o echilibrare a balanţei de plăţi a României mult mai solidă decât cea de până acum, este un lucru care nu ajută la dezvoltarea industriei şi exportului românesc.

În aceste condiţii, grupul nostru parlamentar a hotărât să nu voteze pentru art.20 din Legea bugetului. Vă mulţumesc. (Rumoare.)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră în integralitatea sa art.20.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abţineri? 27 de abţineri.

Deci diferenţa este evidentă. Cu majoritate de voturi, art.20 a fost votat.

Art.21 alin.1. vă rog să vă uitaţi în raport la pag.8 pct.17 la amendamentul comisiei. Aveţi observaţii la amendamentul comisiei, care priveşte atât art.21 alin.1, cât şi alin.2? Nu sunt. Alte observaţii nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.17 pag.8 din raportul comun al comisiilor cu privire la art.21 alin.1 şi 2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

 
 

DIN SALĂ

Nu avem secretar să ne numere.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Poftiţi? (Rumoare, vociferări, discuţii.) Un vot împotrivă.

Deci amendamentul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Îl rugăm pe domnul deputat Stroe, din partea PNL, să facă parte din prezidiu.

 
 

Domnul IOAN ANDREI CHILIMAN: (din sală)

Procedură.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Vă rog.

 
 

Domnul IOAN ANDREI CHILIMAN:

Domnilor preşedinţi,

0noraţi colegi,

Conform Regulamentului şedinţelor comune trebuie ca şedinţele să fie conduse împreună cu doi secretari, obligatoriu, din care unul trebuie să fie de la Cameră şi unul de la Senat.

In momentul de faţă, noi nu putem continua şedinţa, dacă nu se restabileşte conducerea corectă a şedinţelor şi vă rog frumos să dispuneţi cele necesare, ca unul din secretarii de la Senat să ia loc în prezidiu.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Deci, ne-am completat prezidiul în mod constructiv şi colegial.

La art.21 alin.3, dacă sunt observaţii?

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor.

 
 

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

La sesizarea Consiliului Economico-Social, vă aduc la cunoştinţă rugămintea, şi a Executivului, şi a noastră, a comisiilor, şi anume faptul că, în procesul de centralizare a amendamentelor, a fost omisă o propunere lagată de o chestiune de ordin tehnic. Nu este vorba de mii de miliarde care să afecteze structura şi construcţia bugetară, ci este vorba de stabilirea unui plafon de contractare a lucrărilor în cadrul sistemului de cercetare ştiinţifică, inovare şi transfer tehnologic, pentru perioada anilor 2001-2004.

Deci, amendamentul ar suna aşa: "Ministerul Educaţiei şi Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea în sistem descentralizat din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, ca, în afara sumelor prevăzute pentru anul 2001 – (şi ele sunt localizate în buget) – să angajeze pentru anii 2002 – 2004 sume de până la 800 miliarde lei anual, în vederea finanţării multianuale a programelor de cercetare, dezvoltare şi stimulare a inovării, cuprinse în planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare".

Deci, este vorba de crearea unei perspective de continuitate pentru această activitate de cercetare-inovare, care nu se poate asigura decât în condiţiile creării unui mecanism care să permită ofertarea, contractarea şi declanşarea, apoi decontarea lucrărilor pe măsura finanţării din anii respectivi. Dar, pentru ca să se ajungă la această fază de finanţare şi obţinere a rezultatelor cercetării, trebuie să existe acest plafon de contractare anuală, care să permită institutelor, pe baza planului naţional de cercetare, să îşi pregătească ofertele, să se prezinte în mod transparent la licitaţii şi să se adjudece, în final, lucrările care, apoi, să fie contractate.

Deci, este vorba de o soluţie tehnică, dar care influenţează într-un mod profund, într-un mod accentuat, dar favorabil, derularea acestei activităţi şi în acest an, dar şi în perspectivă, până în anul 2004, şi vă solicităm disponibilitatea de a fi de acord cu acest amendament, prin exceptarea de la regula care, sigur, prevedea ca el să fie cuprins, fie în cadrul centralizatorului amendamentelor admise, fie în cel al amendamentelor respinse.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule preşedinte, nu este o exceptare, pentru că am înţeles că este o omisiune, că a fost un amendament. Ca să nu creadă lumea că… Deci, a fost amendament din partea Consiliului Economic şi Social, şi el nu a fost evidenţiat nici la…

 
 

Domnul FLORIN GEORGESCU:

A fost omis dintr-o eroare tehnică a celor care au procedat la sintetizarea acestor amendamente în cele două rapoarte şi noi revenim cu această rugăminte, de a fi avut în vedere pentru aprobare şi pentru formulare, în forma prezentată de mine, în textul legii.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc.

Guvernul mai are ceva de adăugat?

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Nu.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Deci, stimaţi colegi…

Domnul Sassu, poftiţi.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Aş vrea să spun două lucruri.

In primul rând, Consiliul Economic şi Social nu are dreptul să depună amendamente, neavând drept de iniţiativă legislativă, deci amendamentul în sine nu putea fi pus decât dacă era însuşit de unul din membrii comisiei, ceea ce nu s-a înţeles, dacă este însuşit, şi anume de cine.

In al doilea rând, este un amendament de fond. Dacă el nu este cuprins în raport,… Sigur, dacă domnul preşedinte poate să demonstreze că a existat acest amendament şi că el s-a luat în discuţie, atunci, sigur că putem să-l discutăm. Dacă nu, există două soluţii: fie comisia se retrage şi îşi discută acest amendament, şi face un raport suplimentar, fie nu-l luăm în discuţie.

Deci, în primul rând, Consiliul Economic şi Social nu are dreptul să facă amendamente, neavând drept de iniţiativă legislativă. In al doilea rând, trebuie să vedem dacă s-a discutat sau nu şi dacă există şi cine este iniţiatorul lui. In alte condiţii, nu putem discuta un astfel de amendament – îmi pare rău – decât după o întrunire a comisiei care ia în dezbatere acest amendament şi ne propune un raport suplimentar.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul preşedinte, eu v-aş reaminti şi atribuţiile pe care le are Consiliul Economic şi Social pe linie de avizare şi aş fi sperat că vă pronunţaţi şi dumneavoastră pe fond, dacă este bun amendamentul sau nu.

 
 

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Eu v-am spus… Dacă m-am făcut insuficient înţeles, îmi cer scuze, poate exprimarea mea nu a fost foarte clară. Deci, am fost sesizaţi de Consiliul Economic şi Social că nu se regăseşte în aceste centralizatoare ale amendamentelor admise şi, respectiv, respinse, pentru că i-am consultat şi pe dumnealor asupra modului de redactare a amendamentelor finale…

Deci, amendamentul a fost al Grupului parlamentar PDSR. Dacă doriţi să ne declinăm paternitatea, el ne aparţine şi, dintr-o eroare – repet – de centralizare, acest amendament nu a fost cuprins în cele două situaţii pe care le avem, cele două rapoarte cu amendamentele admise şi respinse.

Nu este un amendament de fond… Dacă dorim să găsim acum detalii, chichiţe regulamentare, sigur, putem să prelungim discuţia şi la acest articol, dar nu este un amendament de fond, pentru că nu vizează fondul Legii bugetului în privinţa alocării sumelor. Nu este vorba nici de o sursă de venituri suplimentară, şi nici de o destinaţie de cheltuieli suplimentară care apare acum - în cadrul dezbaterilor, luăm de undeva 800 de miliarde şi dăm la această adresă, la această destinaţie. Nu. Este vorba de o prevedere generică, în care, pentru următorii trei ani de zile, cei din acest domeniu au dreptul ca, în limita unui plafon, să se ducă să-şi facă ofertele, cererile, să se întâlnească în cadrul licitaţiilor şi aşa mai departe.

Deci, nu văd ce ar impieta adoptarea lui în forma prezentată, mai ales că este şi dorinţa Guvernului, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a Ministerului Finanţelor, şi dorinţa noastră, care l-am propus şi eu vă propun să-l supunem la vot. Dacă este adoptat, vom vedea, dacă nu este adoptat, se va acţiona în continuare pe căile legale. Guvernul mai are şi alte instrumente de a opera în ceea ce priveşte o asemenea decizie, dar locul lui, într-adevăr - pentru că vizează continuitatea unei acţiuni finanţate din buget, cea de cercetare, dezvoltare, inovare, transfer tehnologic – este în Legea bugetului.

Repet, nu este un amendament de fond, care să vizeze redistribuiri sau suplimentări ale cheltuielilor, ci numai un mecanism de derulare a unor operaţiuni din zona cercetării ştiinţifice.

Dacă dumneavoastră vreţi să nu sprijinim cercetarea pentru a se accelera acest proces - vedem că au fost şi acum nişte concursuri internaţionale, unde reprezentanţii ministerului şi, în general, ştiinţa şi inventica românească au obţinut rezultate foarte bune – sigur, vă rugăm să întrerupem lucrările, să facem o şedinţă de comisie, să revenim cu un raport suplimentar care va spune acelaşi lucru, şi anume că este nevoie de acest amendament şi că el va uşura munca oamenilor din domeniul respectiv în anul următor şi până în 2004.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Bălăeţ mai doreşte să intervină.

 
 

Domnul MITICĂ BĂLĂEŢ:

Eu sunt de acord cu conţinutul celor exprimate de domnul Georgescu şi le susţin, dar eroarea de procedură nu o pot susţine, pentru că mi s-a întâmplat şi mie. La art.18 alin.2 – rândul 3 şi 4 – aveam şi eu un amendament pe care această comisie pe care o conduceţi dumneavoastră mi l-a scos din discuţie şi eu nu am putut interveni. Chiar am cerut cuvântul, dar n-am putut interveni, pentru că el, pur şi simplu, nu a fost prevăzut.

Am amendamentul depus şi înregistrat la dumneavoastră sub nr.319 din 2 aprilie şi eu nu am putut să fac observaţiile care se cuveneau la domeniul culturii, din cauza acestei erori de procedură. Acum, să se hotărască cum este mai bine şi să se ajungă la o formulă firească. Nu putem fi pentru unii mumă, şi pentru alţii ciumă.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Nicolăescu.

 
 

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLAESCU:

Este foarte bună iniţiativa, este bine să fie un amendament în acest sens, dar cred că nimeni din această sală nu vrea să încalce procedura parlamentară. Prima afirmaţie.

A doua afirmaţie. Se pot găsi şi există, cel puţin teoretic, două soluţii. Prima: ori domnul preşedinte al comisiei, domnul Florin Georgescu, convoacă în cursul zilei de mâine comisia, se face raport suplimentar şi se supune dezbaterii plenului, conform procedurii, ori, dacă se doreşte neapărat, Guvernul poate să dea o ordonanţă de urgenţă, să reglementeze această problemă. Dar – şi trebuie s-o spunem foarte clar – din ştiinţa noastră, un asemenea amendament nu s-a discutat în Comisiile reunite de buget, finanţe şi bănci care au lucrat trei zile pe marginea acestui material, deci raportul care v-a fost prezentat.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Gaspar.

 
 

Domnul ACSINTE GASPAR:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de deputat şi vreau să fac o precizare de ordin procedural.

In Regulamentul şedinţelor comune, în ultimul text din acest Regulament, art.89, se spune că "Dispoziţiile prezentului Regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul Senatului".

Dacă mergem la Regulamentul Camerei Deputaţilor şi după aceea putem să luăm în discuţie şi textul din Regulamentul Senatului, putem citi la art.101 alin.2 următorul text: "In cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia".

Preşedintele comisiei a făcut precizarea că amendamentul aparţine grupului, că s-a omis, atunci când s-a procedat la redactarea raportului comisiei sesizate în fond, ca acest amendament să fie înscris, fie în anexa nr.1, la amendamente admise, fie la amendamente respinse.

Deci, susţinerea de ordin regulamentar există, dar v-aş propune, domnule preşedinte, pentru a elimina orice suspiciune, să amânăm dezbaterea la alin.3 al art.21, mâine dimineaţă, cu un sfert de oră înainte de a începe dezbaterile în plenul celor două Camere, să se întrunească comisiile şi să se facă un raport suplimentar, pentru a se evita orice discuţii care deja nu îşi au rostul.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul Chiliman.

 
 

Domnul ANDREI IOAN CHILIMAN:

Nu pot să nu fiu de acord cu propunerea rezonabilă făcută de domnul ministru Gaspar, eu însă nu am cum să dovedesc sau să cred că amendamentul a fost depus, a fost dezbătut sau nu a fost dezbătut, decât într-un singur mod: să vedem, a fost înregistrat, dacă a fost înregistrat, a fost dezbătut, dacă a fost dezbătut şi a fost omis… Acestea sunt nişte chestiuni care se rezolvă la comisie. Noi, aici, nu avem suficiente elemente, ca să putem rezolva acest lucru şi vă spun, eu, la ora actuală, nu ştiu dacă să am îndoieli sau nu privind depunerea acestui amendament şi discutarea lui la comisie.

In cazul în care nu a fost depus, oricum, trebuie să se întrunească comisia, pentru că, la art.50 din Regulamentul şedinţelor comune, în alin.3, se spune că "în cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate".

Ca atare, pentru a rezolva această chestiune, propunerea făcută de domnul ministru Gaspar mi se pare rezonabilă şi să trimitem la comisie, să rezolve dânşii şi să vină să ne spune exact: că a fost înregistrat, că s-a discutat şi ce s-a hotărât şi cum hotărăsc dânşii, să ne propună un mod de aprobare a acestui amendament.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Am înţeles că există şi acceptul comisiei.

Doriţi să mai faceţi o precizare, domnule preşedinte? Poftiţi!

 
 

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Deci, deşi nu este un amendament de fond, dar pentru a nu crea precedente interpretabile, rog colegii din Comisiile de buget, finanţe şi bănci ale Senatului, respectiv Camerei Deputaţilor, mâine, la ora 8.30, să ne vedem la sala de la etajul şase din această clădire şi, probabil că într-un timp foarte scurt, vom veni cu o soluţie perfect regulamentară în faţa dumneavoastră. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Bun. Trebuie totuşi să supun votului dumneavoastră această propunere de amânare a discutării amendamentului de la alin.3 şi trimiterea la Comisiile de buget finanţe şi bănci.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri?

S-a aprobat în unanimitate.

Vă mulţumesc tuturor pentru înţelegere şi sper că, prin aceasta, elanul dumneavoastră creator nu va mai fi folosit pentru dezbateri formale, ci se va îndrepta spre soluţiile de fond.

Primele care se vor demonstra se referă la alin.4.

Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut, nici amendamente respinse nu au fost.

După alin.4, comisia propune, la pct.18 din raport, un alineat nou. Dacă aveţi observaţii la acest amendament al comisiei? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 18, cu privire la alin.5 al art.21.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

In ceea ce priveşte ansamblul art.21, îl vom supune votului final după elucidarea sorţii alin.3.

Trecem în continuare la art.22 şi vă semnalez că, în ceea ce priveşte lit. "a", Comisiile de buget au formulat un amendament, pe care îl găsiţi …. (Discuţii la prezidiu)

La poziţia 19, pag.9, găsiţi amendamentul cu privire la art.22 lit. "a".

Dacă aveţi observaţii la acest amendament?

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei pentru art.22 alin.1 lit. "a".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

La art.22 alin.1 lit."b", dacă sunt observaţii? Nu sunt. Comisia nu a avut amendamente.

La lit. "c", dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Comisia nu a avut amendamente.

In aceste…

Din sală: Sunt observaţii.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da, vă rog, doamna deputat Leonida Lari.

La lit."c" înţeleg că vreţi să interveniţi.

 
 

Doamna LEONIDA LARI: IORGA:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi.

Sunt profund nedumerită de faptul că amendamentul care a fost votat in corpore la Comisia pentru cultură nu a trecut la Comisiile de buget, finanţe şi vreau să vă dau câteva argumente valabile. Vă rog să vă aplecaţi cu toată atenţia asupra acestui amendament.

In cazul dat, trebuie să fim foarte clari în privinţa faptului că este vorba de interesul naţional, nu de interese de partid. De altfel, acelaşi amendament, în Parlamentul trecut, a fost votat de către toate partidele din Parlament.

Argumentul meu este următorul. Imaginaţi-vă că, acum, cu regimul Voronin, un ministru de cultură din echipa lui nu vrea să mai subvenţioneze ziarele de orientare profund naţională din Basarabia, şi anume primele ziare care au apărut în grafie latină, pentru care noi, toţi, ne-am bucurat. Este vorba de "Glasul naţiunii", "Literatură şi artă", de revista "Limba română", de revista "Florile dalbe".

Că echipa lui Voronin nu ar tolera publicaţii de orientare românească vă pot convinge foarte uşor, citându-vă numai un mic pasaj dintr-un ziar basarabean, numit "Literatura şi arta". Cum ar putea echipa lui Voronin să admită aşa ceva?

Citez: "Forţele naţionale din Basarabia optează pentru contracararea planurilor de includere a Republicii Moldova în Uniunea Rusia – Belarus, pentru neoficializarea limbii ruse, pentru a se stopa federalizarea republicii şi pentru a nu preface Armata a XIV-a în bază militară rusească permanentă pe teritoriul republicii, ci ca Armata a XIV-a să se întoarcă acasă, în Rusia".

Asemenea texte, nicidecum, nu pot fi tolerate de acest regim care a luat-o cu 180 de grade spre Moscova. De aceea, vă rog foarte mult să nominalizăm aceste reviste în Parlament şi să nu lăsăm pe seama – cum se propune aici – "pe seama detalierii sumelor pe proiecte economice şi culturale prin hotărâre de Guvern". Asemenea hotărâri de Guvern s-au mai făcut şi în anii trecuţi şi chinuiţii ziarişti basarabeni primeau salariile abia în ajun de An Nou.

Deci, marea mea rugăminte este să privim cu foarte multă seriozitate această chestiune şi să luăm o decizie corectă. Nu cred eu că Adrian Păunescu, poetul şi senatorul care a pledat pentru aceste reviste, nu o dată, şi la "Antena 1", şi la "Tele 7 abc", s-ar bucura dacă membrii PDSR ar lua o atitudine greşită şi negativă faţă de amendamentul meu. Şi al nostru, al celor de la Comisia pentru cultură.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş.

 
 

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ:

Daţi-mi voie să sprijin acest amendament şi să fac câteva precizări, în primul rând de ordin tehnic şi, în al doilea rând, de ordin justificativ.

Nu trebuie să vă reţin mult atenţia, pentru a vă reaminti tuturor că Basarabia, pământ românesc, este pământ de suflet românesc şi de cuvânt românesc.

Nu trebuie să vă reamintesc prea mult că, la ora actuală, cuvântul românesc, în Basarabia, este în cumpănă şi este, în primul rând, datoria noastră să-l sprijinim.

In ceea ce priveşte justificarea tehnică, vă rog să constataţi că este vorba de un amendament care poate să fie primit cu cea mai mare uşurinţă, întrucât nu se solicită suplimentarea alocaţiei bugetare. Este vorba numai de stabilirea unei afectaţiuni speciale, a unei fracţiuni minime, de 2 miliarde, din totalul celor 57 de miliarde şi jumătate, pentru proiecte economice şi culturale.

Avem nevoie de a stabili această afectaţiune specială? Eu spun că da, pentru că, din multitudinea proiectelor economice şi culturale, cuvântul românesc scris, în Basarabia, îşi are importanţa sa deosebită.

Putem să facem această detaliere? Avizul comisiei spune că putem, dar nu este necesar, întrucât se va da o hotărâre de Guvern.

In viaţă şi în drept există un principiu: "Cine poate mai mult poate şi mai puţin". Noi putem mai mult decât o hotărâre de Guvern şi noi putem, în primul rând, aici, prin adoptarea acestui amendament, să gândim româneşte şi să-i ajutăm pe fraţii noştri să scrie şi să citească româneşte.

De aceea, eu vă propun ca acest amendament, care este numai o problemă tehnică, să fie adoptat de domniile voastre în gând românesc.

Vă mulţumesc.

(aplauze)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Leonăchescu.

 
 

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, de la bun început, să spun că sprijin propunerea doamnei Leonida Lari, ca în buget să se specifice suma pentru cele patru reviste pro-unioniste din Basarabia.

Am în vedere că am trăit împreună ambele experienţe: şi neprevederea nominalizată în buget, şi varianta aceasta pe care vrem să o reluăm. In prima variantă, când nu am prevăzut nominalizarea revistelor, banii au dispărut, nu au ajuns integral acolo unde noi am vrut să-i repartizăm.

In varianta aceasta a funcţionat sistemul, deci este mult mai bine să nominalizăm unde să meargă banii dintr-o sumă dată. Deci, să facem noi, aici, nominalizarea, nu s-o lăsăm la latitudinea unei ordonanţe de Guvern, care este o decizie de rangul doi.

Sigur că ordonanţa de Guvern ar putea să aloce, mai târziu, sume mai mari - şi ar fi salutară o asemenea iniţiativă - dar, până atunci, vă propun să susţinem un asemenea amendament.

Am în vedere şi faptul că acum două săptămâni am venit din Basarabia şi am fost dincolo de Nistru. Am discutat cu multă lume şi am contactat multe personalităţi, printre care şi pe deputatul Andrei Neguţă de la Partidul Comunist al Moldovei. Oamenii sunt pentru colaborare. Lucrurile nu sunt chiar aşa de dramatice, dar noi trebuie să sprijinim curentul unionist de acolo, şi în special societatea civilă.

Am să vă dau un exemplu de dincolo de Nistru, din satul Stroeşti, raionul Râbniţa. Acolo este un colectiv de femei care intenţionează să-l oblige pe preotul rus să prezinte slujba în limba română. Şi au contactat primarul. Primarul a spus: "Domnii mei, societatea civilă solicită, eu nu fac altceva decât să mă supun". Şi asta era dincolo de Nistru.

In ceea ce priveşte finanţarea celor patru reviste româneşti din Basarabia, pro-unioniste, eu nu cred că există în sala aceasta forţe care să zică "nu". Ar fi un blam pentru acea forţă, pe termen istoric.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Doamna deputat Mitzura Arghezi.

 
 

Doamna MITZURA DOMNICA ARGHEZI:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

Ca şi dumneavoastră, probabil toţi cunoaşteţi Basarabia – actuala Republică Moldova – şi Bucovina, şi cea care este în Ucraina. Dacă nu o cunoaşteţi, v-aş ruga să vă duceţi şi să vedeţi sufletul românesc care bate acolo.

In momentul de faţă, în Republica Moldova, după cum ştiţi, după noile alegeri, când nu ştim în ce parte o s-o ia politica, care are meandre şi necunoscute, credem că limba română este în mare pericol, deoarece se tot spun "şopârliţe", că ar trebui să fie şi limba rusă, limba a doua, o modă nouă, întronată în Europa, în mai multe ţări.

Eu o cunosc foarte bine pe Leonida Lari şi munca, devotamentul şi zbuciumul ei de-a lungul anilor pentru glasul românesc, pentru vorba românească şi sprijin acest amendament al domniei sale, deoarece, vă spun, şi în alte momente, când s-au atribuit sume de bani, nu au ajuns la revistele adevărate româneşti. Şi sunt patru: "Glasul naţiunii", "Literatura şi arta", "Limba română" şi "Florile dalbe".

Deci, din cele 57 de milioane… sau nu ştiu ce sunt exact… se cer 4 pentru aceste reviste şi poate că aveţi bunăvoinţa să vă aplecaţi cu toată grija şi devotamentul asupra unui amendament românesc şi să faceţi dreptate românilor de peste Prut.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mai doreşte cineva să intervină? Vă rog, domnul Radu Alexandru, poftiţi.

 
 

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

Domnilor preşedinţi, stimaţi colegi.

Nu mă îndoiesc nici o clipă că, fiecare dintre noi, care venim la microfonul Parlamentului, în Cameră sau în Senat, venim animaţi de cele mai bune sentimente, de cele mai bune intenţii.

Cât adevăr sau câtă eroare cuprind demersurile noastre aflăm sub judecata istoriei!

În urmă cu puţină vreme, clasa politică românească, cred că a fost obligată să recunoasc㠖 istoria, pe un interval de timp foarte scurt, a obligat clasa politică românească, clasa politică de la Bucureşti – să recunoască că a greşit faţă de Moldova, că a greşit faţă de ceea ce, cu multă uşurinţă în vorbire, înseamnă fraţii noştri de peste Prut. Şi este o eroare pe care trebuie să ne-o asumăm, şi este o eroare care, cred că, nu trebuie să ne dea linişte până când, într-adevăr, nu vom reuşi să îndreptăm ceea ce o istorie ingrată a înfăptuit: fracturarea, despărţirea poporului român.

Cred că suntem toţi conştienţi că fiecare pagină scrisă în limba românească, fiecare pagină de ziar, fiecare pagină de carte, fiecare emisiune de radio, fiecare emisiune de televizor preţuieşte infinit mai mult decât ne putem imagina. Ar fi unul dintre motivele pentru care ar trebui să votăm toţi în sprijinul amendamentului doamnei Leonida Lari. Mai există însă un motiv pentru care susţin – şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest amendament – numele deputatului, parlamentarului român care a propus acest amendament. Există oameni la Chişinău, există oameni în Moldova care vorbesc, nu cu indiferenţă, care vorbesc cu ură de poeta Leonida Lari. Dar există şi oameni pentru care toţi ce-a făcut şi Leonida Lari şi alţi mari scriitori, în Modova, este un subiect de sfinţenie. Nu avem voie să nu fim alături de acest demers cu valoare în fapt simbolică şi să nu-i dăm tot sprijinul, şi să poată să aibă bucuria că, în Parlamentul României, într-un ceas de cumpănă pentru Moldova, s-a votat precis destinarea unor bani pentru această publicaţie, în limba română, la Chişinău.

Vă mulţumesc.

( aplauze )

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

 
 

Domnul DUMITRU BĂLĂEŢ:

Domnule preşedinte, stimaţi senatori şi deputaţi,

Amendamentul propus de doamna Leonida Lari a fost votat de către Comisia pentru cultură, pe ansamblu, deci, acolo s-au judecat problemele şi s-au tras concluziile cuvenite datorită unei experienţe precedente, destul de dureroase, în legătură cu situaţia acestor reviste, mai înainte.

Eu susţin cu alte argumente noi această prevedere şi cred că ea vine chiar în sensul articolului, pentru că la celelalte aspecte pe care le prevede lit.c din art.22 se dau detalii şi spun lucruri absolut concrete, repartizate, şi noi să nu votăm tocmai această problemă deosebit de dureroasă în legătură cu aceste reviste pentru care fondurile sunt risipite în alte părţi. Şi noi trebuie să le prevedem neapărat în cadrul acestui articol care, pur şi simplu, detaliază o sumă şi nu implică nici un fel de modificare în cuprinsul bugetului.

De aceea, vă rog foarte mult să fim cu toţii de acord să votăm pentru a include această propunere în cadrul prevederilor de la art.22 lit.c.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Mai doreşte cineva?

Domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor,

Am văzut şi eu motivul respingerii acestui amendament. Nu cred că el poate sta la baza respingerii. Se spune că respingerea se face întrucât detalierea sumelor pe proiecte economice şi culturale se va aproba prin hotărâri ale Guvernului, după aprobarea Legii bugetului.

Ceea ce propune doamna deputat - şi ceea ce şi-a însuşit Comisia pentru cultură - este determinarea unui plafon pentru patru dintre aceste reviste, în valoare de 2, 25 miliarde lei, ceea ce mai departe, detalierea lor pe reviste sau dacă este necesar să se aloce şi alţi bani pentru alte reviste, Guvernul vine şi face acest lucru printr-o hotărâre de Guvern.

Deci, este vorba de a pune doar un plafon pentru anumite reviste care sunt cele care fac propagandă şi pentru care de fapt sunt destinate sumele respective.

Dacă apar alte reviste, dacă se consideră că e necesar să se aloce sume în plus şi pentru altele, şi chiar şi pentru aceste reviste, Guvernul nu are decât ca din restul sumei să aloce bani în plus. Din acest motiv – şi având în vedere că ceea ce au făcut aceste reviste pentru limba română, pentru populaţia română din Basarabia, este un lucru extrem de important - noi susţinem acest amendament în forma propusă de doamna Leonida Lari şi însuşit de Comisia pentru cultură.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul senator Constantinescu.

 
 

Domnul MARIUS EUGEN CONSTANTINESCU:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

De ce mai trebuie să acceptăm şi să votăm acest amendament? Pentru că nu facem nimic ca presa românească să treacă peste Prut şi să hrănească sufletele fraţilor noştri din Basarabia. Şi, în timp ce noi nu facem nimic pentru acest lucru, şi nu facem decât foarte rare exerciţii de a demonstra că suntem alături de fraţii noştri, ducând acolo câteva cărţi, Rusia a alocat pentru anul acesta 10 milioane dolari pentru ca să introducă în bibliotecile din Basarabia carte şi presă rusească!

Vom susţine deci cu toată tăria acest amendament.

( aplauze )

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac două remarci.

În primul rând, şi noi suntem ferm convinşi că banii care trebuie acordaţi Republicii Moldova trebuie să fie mulţi şi cheltuiţi eficient. Şi, vă pot spune doar că anul acesta, aceste sume prevăzute, de 116 miliarde lei, sunt de trei ori mai mari decât anul trecut.

Anul trecut au fost prinse doar aproximativ 20 sau 30 miliarde lei.

Suntem întrutotul de acord să susţinem eforturile României vizavi de Republica Moldova.

Sigur, noi am prevăzut suma globală de 57,5 miliarde lei venind în întâmpinare, şi anume să vedem exact, prin hotărâri de Guvern, care sunt sumele care se duc cu această destinaţie. Dar, după toate aceste intervenţii ale dumneavoastră, şi de o parte şi de alta, nu putem să fim decât de acord cu introducerea acestui amendament.

Vă mulţumesc. ( aplauze )

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi,

Deşi cred că supunerea la vot este o formalitate, sunt obligat, din punct de vedere regulamentar …

(Din sală doamna Leonida Lari cere cuvântul…)

Nu, cred că exagerăm puţin doamna deputat…toată lumea este de acord, nu mai văd ce mai puteţi adăuga…

 
 

Doamna LEONIDA LARI:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc, în numele românilor din Basarabia, care visează reîntregirea cu ţara mamă, şi vreau să vă mai spun că, până acum, din cauză că nu au fost nominalizate ajutoarele din România, de orice fel ar fi fost ele… Chiar înainte de aceste alegeri s-au dat 11.000 tone de făină din România ca să nu moară populaţia românească de foame şi… ce credeţi?

S-au schimbat etichetele şi au fost date că vin din Rusia.

De aceea am cerut, într-un asemenea mod insistent, nominalizarea acestor reviste şi adăugirea sumei de încă 2 miliarde din cauză că sunt patru reviste. Nu mai sunt preţurile de altădată, de acum trebuie să ieşim din inflaţia care există.

Deci 4 miliarde, nu 2,25 miliarde. Să comparăm şi situaţia revistelor din Harghita şi Covasna. Acolo apar două reviste româneşti, câte un miliard fiecare. Eu cred că tot aşa, parte dreaptă, trebuie să facem şi românilor din Basarabia.

Vă mulţumesc, încă o dată.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat Leonida Lari, aşa cum este formulat la pct.50 de la amendamente respinse.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, art.22.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate, s-a aprobat.

La art.23, comisia nu a avut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.23.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate, s-a aprobat art.23.

Capitolul IV, titlul Capitolului IV – "Deficitul bugetar, datoria publică şi împrumutul guvernamental".

Nu sunt amendamente.

Dacă aveţi observaţii dumneavoastră?

Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate, s-a aprobat.

La art.24 nu au fost amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii?

Nu sunt.

Cine este pentru art.24? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost votat art.24.

La art.25, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci nu a avut amendamente de făcut.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii?

Domnul senator Păcuraru.

 
 

Domnul PAUL PĂCURARU:

Domnilor preşedinţi, stimaţi colegi,

La acest articol, noi am avut un amendament. Sunt obligat să prezint în faţa dumneavoastră care este suportul majorărilor cheltuielilor şi pentru ce noi am avut în vedere reducerea datoriei publice şi a dobânzilor la datoria publică.

În opinia noastră, şi această opinie am prezentat-o cu un amendament la art.3-4, încă din introducere, pe capitolul "Venituri", noi considerând că sunt substanţial subevaluate. Din raportul public al Curţii de Conturi, din rapoartele de execuţie bugetară pe anii trecuţi, rezultă o practică a Ministerului Finanţelor de subevaluare a veniturilor cu 6-8 procente.

Acest lucru ar fi dus la un plus de 10.970 miliarde la capitolul "Venituri" la care, dacă adăugăm veniturile din privatizare - şi a existat o preocupare a tuturor comisiilor pentru ca veniturile din privatizare şi din recuperarea activelor bancare pe acest an să fie incluse în buget - cu siguranţă, am fi ajuns la 21.000 miliarde din care 20.000 miliarde erau destinate reducerii datoriei publice şi a dobânzilor la datoria publică.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Dacă mai doreşte să intervină cineva?

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte,

Aş vrea să fac o remarcă, şi anume că, în proiectul bugetului pe 2001, veniturile din privatizare, şi veniturile din recuperarea creanţelor bancare se regăsesc în bugetul general consolidat.

Deci, aceste venituri se regăsesc sub linie, şi anume ele sunt folosite pentru răscumpărarea titlurilor, deci pentru diminuarea datoriei publice externe, aşa cum a fost şi în anul precedent.

Deci, am luat în calcul aceste venituri, şi din privatizare, şi din recuperarea creanţelor, cu această destinaţie, aşa cum a fost şi anul trecut.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit amendamentul domnului senator Păcuraru, şi explicaţiile domnului ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Păcuraru, amendament care a fost respins de către comisie.

Cine este pentru?

22 voturi pentru.

Împotrivă?

Evident, cu mare majoritate, amendamentul…

Abţineri?

6 abţineri.

Cu mare majoritate de voturi amendamentul domnului senator Păcuraru a fost respins.

Dacă mai există vreo intervenţie la art.25?

Poftiţi, domnule deputat.

 
 

Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLAESCU:

Îmi fac din nou datoria să spun ce am spus şi în Comisiile reunite de buget, finanţe şi bănci că, în ciuda afirmaţiilor domnului ministru Tănăsescu, veniturile din privatizare, precum şi cele din valorificarea activelor bancare, nu se regăsesc în bugetul de stat. Este foarte simplu să spui: "da, domnule, obţin nişte bani, şi cu banii ăia o să diminuez soldul datoriei publice"…Dar, câţi bani?!…Este vorba de banul public…Oare, cât să tot întrebăm cât s-a estimat să fie privatizarea?!…Bani din privatizare şi din recuperare de active bancare?!…Noi tot insistăm, şi poate o să aflăm odată cifra asta?!…Şi să vedem cu cât se diminuează, într-adevăr, datoria publică, pentru că toată lumea doreşte să diminueze datoria publică, pentru că se ştie ce influenţă are pe indicatorii macroeconomici!?…Deci, nu este o problemă deosebită.

Noi, de aceea am introdus, dorim să se introducă acest amendament, acest alineat nou, în Legea bugetului de stat. Pentru că, dacă mergem aşa, vom fi duşi în continuare de nas, banii se vor duce acolo unde, probabil, se va gândi fiecare, dar, în nici un caz nu vor fi duşi exact pe diminuarea soldului datoriei publice, dacă nu scriem în lege acest lucru.

În cuvântarea primului ministru, de susţinere a bugetului, în cuvântul domnului ministru Tănăsescu, în expunerea de motive, la proiectul de lege, s-a tot spus: "aceste fonduri vor avea ca destinaţie reducerea datoriei publice"…Unde sunt banii?!…

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Da. Deci, mai fac o dată această specificare, poate nu am fost foarte clar şi aş vrea să mă explic mai bine.

Deci, veniturile din privatizare, şi veniturile din valorificarea activelor bancare se regăsesc în bugetul general consolidat.

Ceea ce se regăseşte în bugetul de stat este diminuarea cheltuielilor cu dobânzile, respectiv 4.000 miliarde. Ceea ce aveţi dumneavoastră, la aceste cheltuieli, ele sunt diminuate cu 4.000 miliarde ca urmare a luării în calcul a răscumpărării acestor titluri din aceste venituri din privatizare şi din valorificarea activelor bancare.

În mod implicit, cheltuielile bugetului de stat au fost reduse cu aceste sume din venituri din privatizare şi din valorificarea activelor.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Ruşanu, poftiţi.

 
 

Domnul DAN RADU RUŞANU:

Domnule ministru,

Să înţelegem că veniturile din privatizare, în anul 2001, sunt numai în valoare de 4.000 miliarde?!

Deci, dacă sunt numai 4.000 miliarde veniturile din privatizare pentru anul 2001, înseamnă că dumneavoastră aţi stopat privatizarea?!

Veniturile din privatizare… din care se finanţează deficitul bugetar… trebuie redată cifra exactă, aşa cum s-a făcut şi până acuma, şi în 1995, şi în 1996, şi în 1997, şi în 1998, şi în 1999.

Deci, dintr-o dată constatăm că veniturile din privatizare sunt mult mai mici decât în anii precedenţi, fără a mai aplica cifra de inflaţie.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Numai puţin, domnul deputat Leonăchescu

 
 

Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU:

Stimaţi colegi,

Zilele trecute, vineri şi sâmbătă, a avut loc la Bucureşti, în această clădire, un seminar împreună cu un grup de reprezentanţi ai vieţii economice şi politice din Grecia. Dânşii sunt în avans în probleme de integrare în Uniunea Europeană, în raport cu noi, şi au găsit de cuviinţă să ne împrumte din experienţa domniilor lor. La acest simpozion, permiteţi-mi să vă narez o singură chestiune, s-a scos în evidenţă faptul că Uniunea Europeană nu cere cu insistenţă privatizarea. Cere altceva. Cere liberalizarea pieţei. Asta am învăţat şi eu de la colegii noştri greci, repet, care, se pare, sunt înaintea noastră în probleme de integrare. Poate că noi am receptat distorsionat unele mesaje politice ale Uniunii Europene şi poate că va trebui să mai medităm la unele acţiuni şi în plan financiar!

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat, aţi vorbit…

 
 

Domnul MARCU TUDOR:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi,

Eu sunt inginer şi am lucrat mulţi ani în industrie, şi în cerectare ştiinţifică, şi în cadrul armatei, dar, după părerea mea, chiar în modul în care este prins astăzi acest capitol la buget, ca şi în intervenţia pe care a făcut-o domnul Păcuraru, există două variante de discuţii, ambele cu aceeaşi forţă de justificare, de argumentare.

Totuşi, dacă eu, statul, privatizez o întreprindere… cu 52% sau 51% o ia străinul, şi eu cu 49%, de unde intru şi eu cu retehnologizarea această pe care o impun numai aceluia cu 51%?!

Deci, părerea mea este că nu trebuie să dăm toţi banii exclusiv la datoria publică, din ce obţinem din privatizare, ci o parte trebuie neapărat să meargă pentru menţinerea într-o stare bună de funcţionare a unor întreprinderi viabile, pentru retehnologizarea lor, ba chiar şi a celor privatizate în care noi avem acţiuni.

Până acum câţiva ani, după câte ştiu eu, doream să folosim exclusiv banii aceştia pentru retehnologizare. Acum văd că exclusiv se doreşte să se treacă la hrană, la datoria publică. Datoria publică, vă reamintesc, în bună măsură, este alimentată şi de nişte bănci care nu vor să recupereze banii pe care i-au împrumutat unor mafioţi, care au fugit peste graniţă cu zeci de milioane de dolari, şi acuma noi trecem la datoria publică datoriile lor, şi ei îşi mănâncă banii bine-mersi prin Monaco sau nu mai ştiu pe unde au fost unii.

De aceea, eu spun că această retehnologizare este foarte importantă, şi eu nu sunt de acord să plătim toţi banii din privatizare exclusiv pentru hrană. Înseamnă că noi ne vindem hainele, ne vindem maşina, ne vindem tot ca să avem de mâncare! Dar nu mai producem după aceea?!…

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Nicolăescu… Tocmai a primit două telefoane prin care ne aduce trei argumente suplimentare….

 
 

Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU:

Cred eu că trebuie făcute nişte precizări foarte importante.

În primul rând, aşa cum am spus în intervenţia anterioară, dar cum domnul ministru Tănăsescu insistă, eu cred că este o neconcordanţă de abordare transparentă a Legii bugetului.

Deci, atâta timp cât pe bugetul consolidat ni se spune că s-a diminuat datoria publică cu 4.000 miliarde lei, asta înseamnă că, teoretic, se încasează, în acest an, din privatizare, numai 4.000 miliarde.

Nu este problema noastră, este problema Guvernului, şi cu asta basta. Nu comentăm că sunt 4.000 sau 8.000 sau 10.000 miliarde.

Problema este alta. De ce nu se doreşte să se construiască bugetul transparent?! Adică, am încasat 4.000 miliarde, le duc la venituri. Cheltuiesc 4.000 miliarde, le duc la cheltuieli.

De ce să ascunzi toate aceste lucruri?! De ce să fac inginerie financiară la nivel guvernamental?! Eu nu comentez faptul că, după calculele noastre, dacă s-ar respecta numai PSAL2, ca privatizare, ar trebui să se încaseze 350 milioane dolari.

Şi, dacă s-ar încasa şi circa 1.500 miliarde din recuperare de active bancare, veniturile statului ar trebui să crească cu aproximativ 11.500 miliarde.

Deci, acestea sunt cifre care fac parte din ce-a zis Guvernul că face în acest an! Nu că le-am inventat noi! Iar, noi, când am…vă reamintesc acest lucru…când am votat pentru investirea Guvernului Năstase, noi nu am votat programul de guvernare, ci direcţiile şi ţintele pe care şi le-a propus în 2001!

Deci, eu înţeleg că astăzi, când se vine cu aceste cifre, noi am fost induşi în eroare şi minţiţi atunci, la investitură.

Rămâne ca dumneavoastră să apreciaţi.

Mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU:

Îmi pare rău că o să fac puţine lecţii economice stimaţilor noştri colegi de la Partidul Liberal.

Am spus că efectul în cheltuielile cu dobânzile sunt de 4.000 miliarde, nu că veniturile din privatizare sunt de 4.000 miliarde. Păi, ascultaţi-mă până la capăt, da. Deci, acesta este un efect. Deci, nu poţi să ai venituri din privatizare de 4.000 şi scad dobânzile cu 4.000. Dobânzile sunt o cheltuială a bugetului de stat. La nişte venituri aplic nişte rate de dobânzi, le anualizezi, faci nişte înmulţiri şi-ţi apar nişte efecte. Efectele acestea de 4.000 de miliarde, v-am spus, se regăsesc în această poziţie de dobânzi.

Doi. Dumneavoastră aţi aprobat anul trecut Ordonanţa nr.38/2000 care spune foarte clar care sunt destinaţiile acestor venituri din privatizare, şi anume, plata pentru răscumpărarea acestor titluri de stat.

Deci, noi am respectat legalitatea Ordonanţei nr.38/2000. Veniturile din privatizare pentru anul acesta sunt prevăzute la suma de aproximativ 8.000 miliarde, şi 2.500 de la AVAB.

Dacă la aceste sume aplic cotele de dobânzi, respectiv am efectul de 4.000 miliarde în dobânzi, aşa cum v-am explicat. Iar ele respectă legislaţia aprobată de dumneavoastră prin Ordonanţa nr.38/2000.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnul deputat Tăriceanu, poftiţi.

Stimaţi colegi, vă rog, aveţi răbdare să ascultaţi argumentele…

 
 

Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU:

Domnule preşedinte,

Am o rugăminte. Este o mică problemă. Astăzi, când am venit la Parlament, eu ştiam că avem numai dezbaterile pe articole la Legea bugetului. Dacă ştiam că avem şi lecţii cu profesor- ministru de finanţe, îmi luam geanta, caietul de notiţe şi mă pregăteam în mod corespunzător.

Eu aş fi de părere ca domnul ministru de finanţe să acorde respectul cuvenit Parlamentului şi să nu procedeze în acest mod, să ne servească lecţii. Putem să învăţăm toţi, nu refuzăm nici noi, dar cred că, înainte de toate, explicaţia trebuie să fie plauzibilă.

L-am ascultat pe ministrul de finanţe. Într-adevăr, şi noi dorim să se respecte legalitatea. Nu punem la îndoială utilizarea sumelor provenite din privatizare. Problema este alta. Am avut o discuţie şi în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Nici colegul meu, domnul deputat Florin Georgescu, preşedintele comisiei,… mi-a dat o explicaţie care, vreau să vă spun, n-am înţeles-o,… nu am atât de multe cunoştinţe ca dânsul… ( rumoare în sală, aplauze )

Mi-a spus că aceste venituri… (aplauze)

…Nu aplaudaţi, că aplaudaţi degeaba…Dânsul a dat o explicaţie care nu se regăseşte nicăieri, în nici un document, în nici o carte, dar, în sfârşit, trecem peste chestiunea asta…Nu înţeleg de ce această încăpăţânare de a nu prinde în actualul buget sumele pe care dumneavoastră le estimaţi că vor proveni din privatizare. Pct.1.

Pct.2.

La o discuţie prealabilă s-a vehiculat suma de 8.000 miliarde din privatizare, 2.000 miliarde din recuperarea creanţelor. Acuma ascultăm altă cifră - 2.500…

Sigur că nu-i diferenţa mare, dar dacă sunt încă 500 de miliarde poate le găsim o utilizare, că sunt o grămadă de cerinţe la buget. Deci eu cred că ar fi normal ca aceste sume să apară în mod explicit la capitolul "venituri estimate". Şi după aceea vom vedea la sfârşitul anului. Aţi programat atâtea, s-au realizat atâtea, ăsta este programul de privatizare pe care Guvernului şi l-a asumat şi pe care bugetul l-a cuantificat, vedem cât se realizează. Este foarte normal. Nu ştiu de ce trebuie numai aşa, în mod indirect, să vedem care este procentul din PIB cu care se diminuează soldul datoriei publice. Cred că ar fi normal – şi asta este cerinţa noastr㠖 ca aceste sume să apară în mod explicit la capitolul " venituri bugetare". Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnul preşedinte Florin Georgescu, preşedintele Comisiei de buget… A! Da. Bun. Domnul Ruşanu, poftiţi!

 
 

Domnul DAN RADU RUŞANU:

Domnule ministru, îmi cer scuze, dar nu noi am vorbit, nici în amendament, nici aici, despre diminuarea dobânzilor şi a datoriei cu 4.000 de miliarde. Dumneavoastră aţi făcut această afirmaţie, prin care cifra de 4.000 de miliarde aţi plasat-o la diminuarea dobânzilor. Deci nu este afirmaţia noastră, este afirmaţia dumneavoastră. În consecinţă, vă mulţumesc pentru lecţia de economie. Dar probabil că sunteţi autodidact.

În al doilea rând. Vis – a - vis de acest amendament privind veniturile din privatizare, să nu uităm totuşi faptul că într-o perioad㠖 ’92 – ’96 – s-a mai dat o destinaţie veniturilor din privatizare ca sume la dispoziţia Guvernului pentru retehnologizare şi restructurare. Aceste sume erau cheltuite de guvernul de atunci fără consultarea Parlamentului pentru restructurarea şi retehnologizarea diferitelor societăţi sau, ca să spunem mai clar, pentru acoperirea diverselor "găuri negre". Propunerea pe care noi am făcut-o acum este ca aceste sume să fie prinse pe partea de venituri în bugetul de stat şi, de asemenea, să fie luate în calcul la dimensionarea cheltuielilor. Practic în asta constă amendamentul. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Da. Domnul preşedinte Florin Georgescu, vă rog să vă pronunţaţi în numele comisiei.

 
 

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Da. Mulţumesc pentru cuvânt, domnilor preşedinţi.

Intr-adevăr, acum, domnul vicepereşedinte Tăriceanu mă striga în engleză, domnul ministru Tănăsescu i-a explicat în română, adică sub linie. Sigur eu am văzut şi un preşedinte al partidului dumneavoastră când i s-a explicat şi - care chiar a lucrat la Washington - când i s-a spus chestia asta s-a uitat în altă parte. Deci scrie în multe cărţi despre procedura asta care se practică şi în România. S-o spunem transparent, dacă vreţi, v-o spun eu, este o cutumă şi o condiţie transmisă de organismele financiare internaţionale. Şi asta se practică în orice familie – dacă vreţi – în orice gospodărie. Atunci când eşti dator şi realizezi nişte bani din vânzarea mobilei din casă, nu te lasă creditorii să-ţi cumperi altă mobilă, ci întâi îţi plăteşti datoriile şi, după aia, din veniturile ulterioare mai îţi cumperi mobilă în casă în limita sumelor obţinute şi potrivit puterii de cumpărare pe care o ai. Deci România este o ţară care consumă cu circa 2 miliarde de dolari mai mult decât produce. De ce ? Stăm de vorbă, inclusiv cu liberalizarea aia de care spunea domnul profesor de la PRM, a comerţului exterior, a pieţelor şi aşa mai departe. Sunt nişte acorduri semnate, nu mai intrăm în amănunte. Situaţia României asta e: consumă mai mult decât produce cu 2 miliarde. Banii ăştia trebuie să se ia de undeva. Comunitatea internaţională are anumite reguli de joc pe care dumneavoastră, după cum pretindeţi că sunteţi mai apropiaţi de marile familii europene, sunteţi mai înrudiţi cu dânşii, ar fi trebuit să le ştiţi, inclusiv expresia aia belouse the life şi aşa mai departe. Dar, revenind la subiect, este o condiţie care se pune prin toate acordurile – dumneavoastră aţi scos chiar o lege în acest sens. Iată:" veniturile din privatizare se folosesc la diminuarea stocului de datorie internă". Ştiţi cât este acest stoc de datorie internă, deci volumul datoriei publice interne acumulate în România ? Vă spun eu. În 1996 la 31 decembrie erau 5.500 de miliarde, iar la 31 decembrie 2000 – şi dacă vreţi stăm de vorbă altă dată de ce – sunt 74.000 de miliarde, ceea ce în termeni comparabili, aduşi în dolari, în puterea de cumpărare a banilor din anul 2000 – deci cu rata inflaţiei şi aşa mai departe - înseamnă o creştere a datoriei publice de 76 %. Important e la datoria asta publică cine plăteşte şi cine a făcut-o? Aici este imoralitatea care se regăseşte în stocul de datorie publică şi în faptul că ne vindem mobila nu ca să acoperim găuri negre ci ca să capitalizăm capitalişti de carton. Pentru că din 74.000 de miliarde numai 50.000 de miliarde reprezintă deficitele bugetare anuale în care toată lumea a consumat – învăţământ, sănătate, cultură, agricultură - şi 23.000 de miliarde o reprezintă acte normative speciale. Prin care se zicea : " luăm la datoria publică cheltuiala x de la banca y şi aşa mai departe". Când ne ducem la banca x şi y am văzut că… – mie îmi pare rău, preşedintele unei bănci de pe timpul dumneavoastră acum dă note explicative în altă parte – deci iată de unde vin şi acele sume la datoria publică. Deci din 23.000 de miliarde, acele două bănci – BANCOREX şi Banca Agricol㠖 au dat credite din care au beneficiat toţi cetăţenii ţării pe program petrochimic şi pe program agricol în sumă de 8.000 de miliarde. 14.000 de miliarde sunt tabulogramele groase de la Banca Agricolă şi de la BANCOREX în care unii au luat banii, nu i-au mai dat înapoi şi dumneavoastră i-aţi trecut la datoria publică în loc să faceţi o lege – având un ministru de justiţie şi prim vicepreşedinte al partidului la acel moment – în care să daţi o ordonanţă de urgenţ㠖 cum aţi dat 1.000 în cei patru ani – să spuneţi " domnule, cei care au luat credite şi nu le dau înapoi merg până la afinii de gradul patru şi vedem pe unde sunt banii" (aplauze în sală în partea PDSR-ului) Aveaţi şi dumneavoastră … Nu afinii, ci finii dumneavoastră prin partidul respectiv, care v-au sponsorizat campaniile electorale, care au trecut de la un partid la altul, au făcut tot felul de SAFI-uri şi aşa mai departe şi luaţi – şi o să dăm publicităţii tabulograma cu cei care se găsesc acolo şi care au luat credite- şi aţi legalizat furturile trecându-le la datoria publică. Şi acum creditorii internaţionali, FMI-ul, spune: " sunteţi datori, consumaţi mai mult decât produceţi? Da. Ei! în condiţiile respective vindeţi-vă activele, vindeţi-vă proprietatea şi întâi rambursaţi datoria ". Deci mecanismul, care se propune şi care este legalizat de dumneavoastră, repet, la recomandarea creditorilor internaţionali, este acesta: " pe măsură ce îţi realizezi venituri din privatizare …" (discuţii, comentarii în sală)

 
 

Domnul FLORIN GEORGESCU:

Vă rog frumos să mă lăsaţi să vă explic până la final ca să nu mai ziceţi că nu aţi înţeles. Până aici aţi înţeles? (aplauze în partea PDSR) Deci, ceea ce spun creditorii internaţionali este această cutumă şi anume ca veniturile din privatizare să fie destinate reducerii stocului de datorie publică, anume, răscumpărării titlurilor de stat. Statul s-a împrumutat, a scos nişte hârtii şi a luat bani. Acum dă bani din privatizare şi ia hârtiile alea înapoi pe care le anulează, adică titlurile de stat. Ăsta e mecanismul. Făcând aceste operaţiuni scade datoria publică cu zeci de mii de miliarde, cu vreo 11, 12, 13 mii de miliarde, şi atunci dobânzile pe care le plăteşti, le plăteşti la o datori publică mai mică. Şi asta este cifra pe care v-a pus-o în buget domnul ministru Tănăsescu. Deci lucrurile sunt mult mai complicate aici. Nu putem să punem o cifră anumită astăzi – 11.500 de miliarde – pentru că altfel o să fim înclinaţi să cădem în capcana domnului Sârbu şi anume să facem cincinalul în trei ani şi jumătate - cum a făcut dânsul – şi să vândă cu orice preţ şi la orice preţ numai pentru a realiza cifra din buget. Noi vrem să vindem şi din PSAL I şi din PSAL II. Ne ducem cu ele la piaţă şi vom vedea care este raportul dintre cerere şi ofertă. Dumneavoastră dacă vreţi să puneţi o cifră anumită aici, dumneavoastră care sunteţi cei mai fervenţi susţinători ai regulilor pieţei, practic vreţi să planificaţi preţul. Nu ştiu, poate aţi planificat preţurile pe alte timpuri, dar noi nu mai putem să planificăm preţurile mai ales în condiţiile unei concurenţe libere. Dacă punem 11.000 de miliarde aici, dumneavoastră veţi spune după aia: "Iată, n-aţi realizat veniturile din privatizare". Şi atunci raportul cerere – ofertă nu mai lucrează în mod independent, aşa cum este normal. Deci avem o lege, bugetul se face în baza unor legi preexistente, avem acea Ordonanţă, nr. 38/2000, care statuează destinaţia sumelor din privatizare şi în baza acelei ordonanţe banii care sunt rezultaţi din procesul de privatizare şi din valorificarea activelor neperformante - ce e şi acolo… un adevărat jaf. O să arătăm ţării că dintr-o sută de lei preluaţi la AVAB se mai recuperează 9 lei şi 91 de lei îi suportăm cu toţii de acum 50 – 60 de ani înainte – deci aceste sume sunt destinate scăderii datoriei publice fiind considerate, practic, nu o resursă de finanţare a deficitului, pentru că nu finanţezi deficitul ăla de 3,7, de 37.000 de miliarde, ci reduc datoria şi implicit reduc costurile cu dobânzile şi implicit reduc presiunea pe piaţa monetară şi vor scădea şi dobânzile şi vor avea şi capitaliştii dumneavoastră, care au fost capitalizaţi pe banii publici, dobânzi mai ieftine şi credite mai multe. (Aplauze furtunoase în sală. Bravo!! Bravo!!)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, staţi că nu se înţelege dacă aplaudaţi pe cel care a plecat sau pe cel care a venit. (Aplauze prelungite)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Domnule deputat, aveţi cuvântul!

 
 

Domnul DAN RADU RUŞANU:

Mulţumesc frumos.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Aţi obţinut aplauze în devans. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul DAN RADU RUŞANU:

Domnul preşedinte Florin Georgescu avea perfectă dreptate. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Nu, nu. Stimaţi colegi, haideţi că trebuie să votăm şi articolul.

 
 

Domnul ALEXANDRU SASSU:

În condiţiile în care în Parlament nu se poate vorbi, eu vă cer întreruperea şedinţei şi continuarea în momentul în care această şedinţă se poate ţine în condiţii normale, respectiv după ce vă hotărâţi să ascultaţi şi vocea celorlalţi colegi cu care suntem cu toţii colegi. În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat vă cer întreruperea şedinţei.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi… Poftiţi, aveţi cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul DAN RADU RUŞANU:

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, Florin Georgescu, avea perfectă dreptate, când spunea că unii angajează şi alţii plătesc. Într-adevăr aşa este. În anul 1999 – 2000 s-a plătit o datorie externă de 4.000 de miliarde, un vârf de sarcină, cum s-a spus la vremea respectivă. Vârf de sarcină însă care a fost angajat în perioada 1995 – 1996. Dacă vreţi să concretizăm, vă pot da exemple concrete: împrumutul SAMURAI a fost angajat la vremea respectivă de către domnul Florin Georgescu şi a fost plătit în 1999. Dacă vreţi să continuăm, putem să continuăm. Şi, în acelaşi sens, că o mare parte din poziţiile din bugetul de stat ale ministerelor economice sunt cu un asterisc, unde se spune că se vor suplimenta din credite externe. Credite externe care se vor angaja în anul 2001, se vor derula în perioada 2000 – 2004 şi se vor plăti în 2005. În restul, totul rămâne cum am stabilit. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi… Domnul Popescu Tăriceanu! Domnul Florin Georgescu, staţi puţin că vrea şi domnul Tăriceanu.

 
 

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ: (din sală)

Procedură.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Pe procedură, domnul Bolcaş!

Stimaţi colegi, dacă vreţi să votăm cel puţin articolul 25 vă rog să vă păstraţi calmul şi să ascultăm pe toţi colegii noştri. Domnul Bolcaş are o problemă de procedură.

 
 

Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ:

În conformitate cu articolul 28 din Regulamentul şedinţelor comune, în numele Grupului parlamentar PRM solicit să se sisteze discuţiile cu privire la problema pusă în dezbatere. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, aţi ascultat această propunere. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? (vociferări în sală)

Stimaţi colegi, o altă problemă de… ( vociferări, vacarm în sală)

Stimaţi colegi, vă rog eu frumos, să-l ascultăm pe domnul Radu F. Alexandru pentru o problemă de procedură.

Vă rog!

Stimaţi colegi, pentru probleme de procedură trebuie să dau cuvântul…

 
 

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

Nu cerem decât pauză pentru consultări. Atât.

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, vă rog să vă uitaţi în Regulament. Pentru procedură, sunt obligat să dau cuvântul fiecărui deputat sau senator. ( vociferări în sală)

 
 

Domnul RADU ALEXANDRU FELDMAN:

În numele Grupului parlamentar Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal cerem pauză de consultări. Asta este tot. (Vociferări în sală). (Consultări la prezidiu)

 
 

Domnul VALER DORNEANU:

Stimaţi colegi, programul de astăzi a fost până la ora 20.00. Am depăşit cu 5 minute. Întrerupem şedinţa de astăzi.

Şi rog reprezentanţii Grupului parlamentar liberal să se consulte până dimineaţă asupra … (Râsete în sală).

Şedinţa de mâine începe la ora 9.00.

Cu aceasta declarăm închisă şedinţa de astăzi.

Lucrările şedinţei se încheie la ora 20,05.