Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnii Corneliu Ciontu şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Borbely Ladislau şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa! Şi cu acordul dumneavoastră propun să începem. Îmi pare rău că a trebuit să plec din şedinţa Birourilor comune, dar asta este situaţia!

Dau cuvântul domnului Marin Anton.

Se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Domnul Marin Anton:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am urmărit cu viu interes evoluţia economică şi, implicit, toate scumpirile care s-au făcut la energia electrică, termică şi a combustibililor şi mă văd silit să-mi exprim îngrijorarea faţă de acest fenomen.

Cu prilejul bilanţului de guvernare pe şapte luni, premierul a enumerat principalele acţiuni ce trebuie întreprinse pentru a pregăti din timp funcţionarea economiei pe timpul iernii care urmează. Dar aceste luări de cuvânt au rămas la nivelul declarativ, nefăcându-se nimic până acum pentru identificarea resurselor financiare şi nu numai a acestora, dar şi măsurile concrete pe care le va lua Executivul pentru creşterea salariului minim pe economie şi indexarea corespunzătoare a pensiilor.

Cu toate acestea, nici nu a început sezonul rece şi preţurile au început să crească în cascadă. Cu puţin timp în urmă, preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici s-a majorat cu 90%. De la 1 septembrie, PETROM a majorat preţul cu amănuntul la produsele petroliere cu procente cuprinse între 1,9 şi 3,2%. Tot cu aceeaşi dată, energia termică s-a scumpit cu 57%. Majorarea preţurilor la carburanţi şi la utilităţile publice vor atrage desigur majorări la produsele alimentare şi nu numai.

Dragi colegi,

Ajutoarele sociale pe care Executivul declară că le va acorda familiilor defavorizate vor acoperi în mai mică măsură aceste majorări a preţurilor. Nici pentru celelalte categorii sociale care au sursă de venit iarna nu se anunţă prea uşoară din punct de vedere financiar. Cu atât mai mult cu cât, după o scurtă perioadă de creştere salarială, în ultimele luni acestea au intrat pe o curbă descendentă, nemaiputând ţine pasul cu inflaţia.

Ţin să vă aduc la cunoştinţă că toate aceste scumpiri la utilităţile publice fără precedent în ultimii zece ani au toate un numitor comun: lipsa restructurărilor reale ale economiei româneşti, menţinerea în viaţă în mod artificial a unor agenţi economici care şi-au făcut un obicei din a nu-şi plăti datoriile transferând astfel presiunea financiară pe umerii populaţiei.

Cred că trebuie pus capăt odată pentru totdeauna aberantului mecanism prin care "Electrica", "Distrigaz" şi "Termoelectrica" îşi majorează tarifele în pas cu inflaţia, cursul valutar, cu prognozele meteo, cu orice numai să nu umble la costurile proprii. După ultima majorare de tarif, în raport cu decembrie 2000, energia electrică s-a scumpit în pas cu inflaţia, adică cu 16,3%, la fel şi energia termică, cât şi combustibilul.

Cu alte cuvinte, pierderile pricinuite de inflaţie pentru aceşti trei agenţi economici care deţin monopolul au fost acoperite sută la sută şi atunci de unde până unde sunt ţinute tarifele sub control, aşa cum declară Executivul? Desigur, pot exista evoluţii nefavorabile pe piaţa mondială a energiei. De câte ori însă producătorii naţionali au ţinut cont de piaţa internă, adică de locul unde-şi vând marfa? Răspuns: niciodată!

În schimb, această politică de preţ spoliatoare deopotrivă pentru ceilalţi agenţi economici, cât şi consumatorii a mai acordat un moment de respiro monopolului reprezentat de Electrica, Distrigaz, Termoelectrica care nu au făcut altceva decât să aştepte răbdătoare următoarea reaşezare de tarife cu ochii pe evoluţia cursului valutar.

Soluţia la acest vicios curs energie-inflaţie este demonopolizarea acestor trei mamuţi şi, în consecinţă, crearea unei pieţe a energiei şi a combustibilului convenţional care să conducă prin competiţie şi competitivitate dacă nu la scăderea tarifelor măcar la păstrarea lor în limitele rezonabile.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când cer Executivului să ne comunice măsurile concrete întreprinse pentru întâmpinarea iernii, cum ar fi: stocurile existente de cărbune energetic, păcura şi gazele naturale, contractele încheiate cu furnizorii, sursele de finanţare depistate pentru acoperirea cheltuielilor determinate de aceste majorări. Dat fiind faptul că până acum nu au fost decât cuvinte, ne poate linişti Executivul cu fapte reale pentru a trece cu bine şi în siguranţă sezonul rece şi a putea continua şi finaliza obiectivele economice pe care şi le-a propus?

La ora actuală, economia românească are un fond structural nesănătos care explică performanţele sale, mediocritatea standardului de viaţă care nu s-a schimbat de loc. Inflaţia a fost temperată nu prin reducerea costurilor, ci prin artificii administrative. În aceste condiţii mă întreb: oare când se poate reinflama această inflaţie?

În speranţa că v-am captat atenţia cu această problemă care frământă Partidul Naţional Liberal, bănăstarea, atât materială cât şi spirituală a poporului, vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Ştefan Baban.

Se pregăteşte domnul Valeriu Stoica.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

"Despăgubirile – cancer pe termen lung al bugetului ţării".

Legea nr.10/2001 privind restituirea proprietăţilor naţionalizate după 1945 a reuşit mai degrabă să deschidă cutia pandorei decât să rezolve problema. Ea a declanşat o adevărată furie a retrocedărilor de proprietăţi de care şi-au adus, se pare, aminte urmaşii urmaşilor celor care au fost deposedaţi abuziv. De la o zi la alta, lista petenţilor ce se doresc despăgubiţi creşte în proporţie neaşteptată, lăsând impresia că este revendicată practic toată România.

Aproape sigur cei ce au elaborat şi aprobat legea ca act firesc şi necesar în mersul spre economia de piaţă nu s-au gândit nici o clipă probabil că solicitanţii nu vor fi de bună-credinţă în cererile lor de restituire-despăgubire.

Dacă la început au şocat cererile fostului rege şi ale unor reprezentanţi ai altor familii princiare spre a li se restitui castele precum Peleş, Bran, Huniazilor s-au dovedit repede că acestea reprezintă doar faţa văzută a aisbergului care a provocat fiori de ghiaţă cetăţenilor acestei ţări. Pentru că faţa nevăzută a acestui veritabil aisberg al retrocedărilor este de-a dreptul incredibilă. Ea cuprinde pe lângă clădiri importante, de interes public, şi unităţi industriale cu terenurile aferente sau doar terenuri pe care au fost construite clădiri cu diferite întrebuinţări sociale sau fabrici şi uzine.

Deja s-a creat o situaţie neliniştitoare dar şi oarecum hilară, deoarece se solicită despăgubiri pentru orice fostă proprietate în sume de-a dreptul ridicole. Există obiective industriale naţionalizate pentru care s-au depus cereri de despăgubiri băneşti de către mai multe persoane, însumând împreună mai multe zeci de miliarde de lei. Au fost semnalate cazuri în care unităţi deja privatizate de ani buni sunt acum revendicate de foşti proprietari la sume de peste 100 de ori mai mari decât preţul privatizării, lăsând în ridicol însăşi ideea de restituire şi recompensă.

Asistăm la o campanie în care diverse persoane s-au repezit cu dreptate sau fără pe proprietăţile ţării, care în ultimii 60 de ani au fost lărgite şi modernizate cu banii grei ai contribuabililor, multe fiind transformate total, din temelii, în procesul industrializării forţate dinainte de 1989. Pe listele solicitanţilor apar multe nume de străini care au fost deposedaţi de bunuri prin naţionalizare. Fără jenă şi cu mult tupeu, aceştia vin acum şi cer bani statului român, deşi se cunoaşte bine că acest stat român, chiar din vremea comunismului, a plătit sume foarte mari foştilor proprietari deposedaţi ca o condiţie de intrare a României în ONU.

Toate aceste datorii ale României decurse din naţionlizări erau în 1989 achitate, cu excepţia datoriei, rezolvate anul acesta, cu Suedia. Din câte se vede, foştii proprietari de fabrici şi uzine din România antebelică solicită acum o a doua despăgubire, mult mai mare decât valoarea de piaţă a proprietăţilor revendicate, dintre care unele nici nu mai există, sau se află în paragină.

În acest proces dificil al despăgubirilor şi al restituirilor fostelor proprietăţi naţionalizate, se impune ca cei responsabili cu retrocedările şi recompensele să verifice foarte serios calitatea solicitanţilor, pretenţiile acestora, să respingă toate cele neacoperite de realitate şi să aplice întocmai prevederile legii în limitele posibilităţilor de astăzi ale bugetului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Stoica.

Se pregăteşte domnul Damian Brudaşca.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule vicepreşedinte,

Domnilor deputaţi,

Partidul Social Democrat este pe cale să supună agricultura românească unei operaţii estetice deosebit de periculoase şi dăunătoare pentru a-i reda acesteia chipul colectivist pe care l-a avut înainte de 1989. Prin proiectul Legii exploataţiilor agricole, aflat între priorităţile politice ale P.S.D., partidul de guvernământ urmăreşte recolectivizarea agriculturii româneşti, ghidându-se după cugetările preşedintelui Preşedintelui Ion Iliescu, potrivit cărora "proprietatea privată este un moft".

Legea P.S.D. fixează dimensiunile exploataţiilor agricole, plecând de la o limită minimă inacceptabilă, care exclude practic de la orice sprijin financiar majoritatea exploataţiilor agricole. Astfel, P.S.D. doreşte să finanţeze exploataţiile agricole dacă acestea se încadrează în dimensiunile minime de 110 hectare în zona de câmpie, 50 de hectare în zona de deal şi 25 de hectare în zona de munte.

Realitatea arată însă că în zona de deal şi de munte nici o exploataţie nu întruneşte aceste condiţii de finanţare, iar în zona de câmpie numai 9-10% din suprafaţa arabilă aparţine unor societăţi agricole cu suprafeţe de peste 110 hectare. Este ca şi cum P.S.D. s-ar angaja să plătească întreţinerea la bloc celor care au apartamente cu 20 de camaere, obligând în acest fel locatarii să-şi pună casele în comun pentru a beneficia de ajutor. Adevăratele intenţii ale P.S.D. sunt cu atât mai uşor de descifrat dacă facem o comparaţie între limitele medii fixate de ţările Uniunii Europene pentru exploataţiile agricole şi cele instituite de partidul de guvernământ pentru România. În Belgia, 18 hectare, în Danemarca, 37 de hectare, în Germania, 28 de hectare, în Grecia, 4,3 hectare, în Spania, 20 de hectare, în Franţa, 35 de hectare, în Olanda, 17 hectare, în Portugalia, 8 hectare.

Se obsrvă că, în România, media suprafeţei pentru exploataţiile agricole este de cel puţin două-trei ori mai mare decât în aceste ţări din Uniunea Europeană. Demersul P.S.D. este de fapt o finanţare mascată a colectivizării agriculturii. Fixarea dimensiunilor minime pentru exploataţiile agricole la o cotă atât de ridicată, face din proiectul P.S.D. un act care contravine din toate punctele de vedere conceptului european de exploataţie agricolă, privat-familială, promovat de Carta europeană a spaţiului rural.

Potrivit Cartei europene a spaţiului rural, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Recomandarea 1296 din 1996, statele Uniunii Europene, membre sau cele care doresc să adere, trebuie să-şi manifeste preferinţa în cea ce priveşte forma juridică a exploataţiilor agricole pentru exploataţiile de drept privat. În acelaşi document se mai arată că părţile trebuie să promoveze exploataţiile agicole de dimensiuni umane, permiţând creşterea în spaţiul rural în condiţii economice viabile a familiei ţărăneşti.

Observăm că proiectul de lege al P.S.D. contravine flagrant normelor europene mai ales că în ceea ce priveşte cooperaţia agricolă, nu vom întâlni nici un stat european o cooperativă în producţie agricolă propriu-zisă. Există cooperative în domeniile aprovizionării materiale, prelucrării materiilor prime, comercializării produselor agroalimentare, în domeniul creditului, dar nu în producţia agricolă.

Partidul Naţional Liberal solicită ca proiectul Legii exploataţiilor agricole să fie nu numai retras de pe ordinea de zi, aşa cum s-a întâmplat ieri în Senatul României, la propunerea P.S.D., ci şi amendat şi regândit într-o manieră europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaşca.

Se pregăteşte domnul Dan Coriolan Simedru.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În cursul lunii august, anul curent, s-a aflat la Cluj-Napoca, preşedintele "Comitetului de stat al planificării economiei capitaliste multilateral dezvoltate", domnul Leonard Cazan, care-şi zice "ministru al dezvoltării şi prognozei".

De altfel, pe parcursul verii, demnitarii P.S.D. au sufocat pur şi simplu Municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj şi alte localităţi în Transilvania, fără ca însă să fi propus măcar o singură soluţie concretă, punctuală, la problemele multe, grele şi dureroase cu care se confruntă locuitorii acestora. Distinsul demnitar pesedist a confirmat oficial ceea ce toată lumea ştie, respectiv, falimentarea premeditată şi cu bună ştiinţă a economiei acelor judeţe transilvane care, sătule de zâmbetele lui Ion Iliescu, s-au opus prin vot celui de-al treilea mandat profund imoral şi ilegal al acestuia la preşedinţia României.

Cesepistul de serviciu al actualei guvernări a uitat faptul că premierul Adrian Năstase şi oculta pedeseristă au alocat judeţului Cluj la adoptarea bugetului pe anul în curs fonduri cu mult mai mici decât unor judeţe ca: Vaslui, Neamţ, Botoşani etc.

În plus, prin încurajarea unor organisme parazitare, excesiv birocratice şi total neeficiente gen Agenţia de dezvoltare regională, judeţul Cluj a fost condamnat inclusiv în a eşua la tentativa atragerii de fonduri externe. Dacă ar fi vrut să spună adevărul, preşedintele acestui c.s.p. al Guvernului prezidat de Adrian Năstase, ar fi trebuit să recunoască şi un alt aspect major: efectul pedeserizării, înlocuirea foştilor specialişti ai CDR cu amatorii actualului partid de guvernământ.

Ministrul Cazan n-a făcut, prin declaraţiile sale, decât să recunoască eşecul propriului Guvern cu privire la relansarea dezvoltării economiei româneşti. Dacă un judeţ cum este Clujul, se situează "în coada economiei româneşti", deşi din foarte multe privinţe este un judeţ de referinţă, ce să mai spunem despre celelalte judeţe cu un grad inferior de dotare tehnologică şi de specialişti.

Dar sunt convins că ministrul cesepist, când i-a scăpat păsărica, n-a fost conştient că aduce prejudicii de imagine propriului Guvern şi-l obligă pe cosmeticianul Vasile Dîncu la noi eforturi de ascundere a adevărului.

Paralel şi aproape simultan cu declaraţia fulminantă a ministrului Cazan, am aflat de la Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă faptul, că la nivelul judeţeului Cluj, rata şomajului este în continuă scădere. În plus, Remus Lăpuşan, directorul acestei agenţii, specialist şi el al P.S.D., e de părere că în comparaţie cu media pe ţară, şomajul în judeţ este la cote apropiate. Este curios cum deşi creşterea industrială în judeţul Cluj, potrivit acestor surse, de aproape cinci ori mai mică decât nivelul pe ţară, în judeţul nostru şomajul se reduce constant şi aproape de rata pe ţară. Aşa ceva se poate întâmpla numai având un Guvern prezidat de Adrian Năstase, pentru care negrul e alb, şi de fapt totul e roz-bombon.

Ca numeroşi români, am încercat şi eu să-mi explic raţiunile politicii de sancţionare prin buget, inclusiv la rectificarea acestuia, în judeţele Transilvaniei de Guvernul prezidat de Adrian Năstase.

În afara celor deja menţionate, decizia este aberantă, ilogică, antinaţională. Este posibil, totuşi ca ea să fie rezultatul pactului secret şi antiromânesc închieat între P.D.S.R. şi U.D.M.R. Nu excludem, deşi ne îngrozeşte gândul, faptul că P.D.S.R. s-a decis să nu mai investească în Transilvania pentru că a anticipat posibilitatea ca până la urmă această provincie românească să fie pierdută şi preluată de Ungaria.

Un ultim şi incredibil exemplu în acest sens este aberanta decizie, foarte recentă, a premierului şi preşedintelui ţării, de a renunţa definitiv la obiectivul de investiţii "S.T.S. Vaţa de Jos-Higiu" din Ţara Zarandului, după ce s-au cheltuit peste 200 de miliarde de lei pentru lucrările de organizare de şantier.

Prin această măsură aberantă, actuala putere condamnă definitiv la sărăcie şi subdezvoltare zona Apusenilor unde rata şomajului a atins 40%. Din estimările autorităţilor locale, în acest fel se pierd doar pentru prima fază peste 500 de locuri de muncă, aducând la disperare şi lipsindu-i de şansă pe absolvenţii şcolilor din Apuseni aflaţi în căutarea unui loc de muncă. De aceea, 11 primari din Ţara Zarandului, direct afectaţi de sistarea investiţiei, aprobată, culmea! tot de P.D.S.R. în 1996, s-au adresat la sfârşitul lunii august Parlamentului României, cerând intervenţia sa pentru salvarea Apusenilor.

Ar fi regretabil să constatăm că, pentru a-şi atinge scopul, respectiv, puterea, Ion Iliescu şi P.D.S.R. au tranzacţionat inclusiv viitorul Transilvaniei. O altă ipoteză care şi ea ne produce fiori, legată tot de alianţa dubioasă cu U.D.M.R., ar fi faptul că P.D.S.R. ar fi acceptat succesul Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei prin pauperizarea şi mai accentuată a populaţiei din Transilvania. În felul acesta, disperaţi şi fără speranţă, atraşi de raţiunile unor avantaje materiale, inclusiv românii din Transilvania o vor susţine şi vor dori să obţină o asemenea legitimaţie.

Privite dintr-o astfel de perspectivă şi coroborate cu întârzierea cu care au reacţionat, demersurile şi declaraţiile lui Adrian Năstase şi ale altor lideri pesedişti, mi se par nesincere şi neconcludente. Este din această perspectivă destul de clar că s-a bătut de mult palma cu ungurii, cu Victor Orban şi cu cei ce nu ne vor binele, iar aparenta fermitate şi duritate de acum sunt doar de ochii lumii.

Din nou este clar că Guvernul Adrian Năstase şi preşedintele Ion Iliescu nu sunt garantul suveranităţii şi integrităţii, al demnităţii naţionale, lucru pe care guvernanţii de la Budapesta l-au constatat de mult şi-l exploatează în consecinţă. Iar subminarea sistematică a autorităţii statului român, prin numeroasele manifestări antiromâneşti, reprezintă cea mai grăitoare dovadă. Guvernul Adrian Năstase şi preşedintele Ion Iliescu au avut doar grijă să reducă drastic fondurile bugetare, garantând subdezvoltarea, mizeria şi sărăcia pentru locuitorii Transilvaniei.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Se pregăteşte domnul deputat Daraban.

Domnul Mândroviceanu se află în sală? Da.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Demersurile lui Adrian Năstase nu au şansă de reuşită pentru că atacă doar consecinţe nu cauza principală. Reforma nu poate fi un program oricât de bun este făcut la Palatul Victoria, el trebuie aplicat pe întreg teritoriul ţării şi, acolo, în fiecare judeţ, orice zvâc de reformist este anesteziat pe loc cu o doză pentru cai sub atenta supraveghere a castei politice."

Rândurile de mai sus sunt citate dintr-o analiză făcută de Cristian Tudor Popescu într-un articol de fond din ziarul "Adevărul". Le-am amintit pentru că sunt dureros de adevărate. Dacă premierul nu ia măsuri imediate pentru resuscitarea acestor structuri politice locale care sunt inerte atunci când este vorba de reformă, atunci eforturile României pentru respectarea acordurilor internaţionale cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială pentru Integrare Europeană şi Euroatlantică vor fi zadarnice, iar programul guvernamental doar o vorbă în vânt.

Zilele trecute, la Alba-Iulia, Consiliul judeţean, prin votul majorităţii P.S.D., a anulat procedura de privatizare a două societăţi prestatoare de servicii, respectiv Societatea de drumuri şi poduri locale şi Societatea de distribuţie a apei în sistem microregional, cu toate că acelaşi organism administrativ local hotărâse în urmă cu un an privatizarea lor.

Votul împotriva privatizării s-a produs folosindu-se un pretext infantil de genul "preţul de pornire a licitaţiei stabilit de expert este prea mic şi, ca atare, trebuie să reorganizăm cele două societăţi şi apoi după ce le vom dota cu utilaje performante să le vindem". Motivul real al votului împotriva privatizării şi, implicit, al reformei, este de fapt altul. Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de vază ai Consiliului judeţean, membri ai partidului de guvernământ, sunt membri în consiliul de administraţie şi în AGA la aceste societăţi, de unde pentru o jumătate de oră de şedinţă câştigă 20% din venitul directorului, adică 5-6 milioane.

Directorul societăţii şi directorul adjunct sunt tineri pensionari, membri P.S.D. şi consilieri judeţeni care au ocupat aceste funcţii fără concurs, sfidând dispoziţiile legale în condiţiile în care nu au avut niciodată tangenţă cu meseria de drumar.

Această rezistenţă la reformă a acestor activişti politici second hand care renunţă la orice obiective politice şi economice pentru interese proprii de rotunjire a veniturilor este, din păcate, trecute cu vederea de reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul, care lasă ca acest jaf să se petreacă sub nasul său.

Cer ministrului administraţiei publice locale, Octav Cosmâncă, să ia măsuri imediate împotriva acestor oameni politici expiraţi, iar Curtea de Conturi să verifice modul şi motivul pierderilor de peste 5 miliarde în numai 6 luni de la Societatea de drumuri şi poduri locale Alba.

Aşa ar trebui să se întâmple într-o ţară normală!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Daraban.

Se pregăteşte ultimul înscris, domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Aurel Daraban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se referă la situaţia navigatorilor disponibilizaţi, previziuni şi propuneri de îmbunătăţire a situaţiei existente.

Situaţia prezentă pleacă de la faptul că o parte importantă a forţei de muncă înalt calificată profesional, aceea a navigatorilor români, este în dificultate de a-şi găsi loc de muncă pe măsura experienţei şi pregătirii sale într-un domeniu extrem de specializat, acela al transportului maritim internaţional.

Odată cu dezvoltarea sistemului de transport maritim şi construcţii navale în România, în perioada de după 1965 până în 1989, exploatarea navelor ce intrau în componenţa flotei era asigurată, în conformitate cu prevederile legale, în mare parte de personal brevetat şi nebrevetat, acesta din urmă deţinător al certificatelor de capacitate. În principal, personalul brevetat sau ofiţerii au fost pregătiţi în Institutul de marină "Mircea cel Bătrân" Constanţa, până în anul 1991, când acesta s-a transformat în Academia Navală "Mircea cel Bătrân" iar secţiile marinei comerciale au înfiinţat Institutul de Marină Civilă Constanţa.

În prezent, ambele instituţii de învăţământ superior promovează absolvenţi pentru flota comercială. Personalul nebrevetat a fost pregătit prin şcoli profesionale, în principal din zona Giurgiu, Constanţa, Galaţi, precum şi prin liceele de specialitate din Constanţa şi Galaţi.

La sfârşitul anului 1989, exista un personal de 16.000 de navigatori care, ulterior, în 1991, au fost împărţiţi în cele trei companii: NAVROM, PETROMIN şi ROMLINE, în funcţie de specificul navelor. Datorită faptului că tonajul maritim actual al României este aproape lichidat iar navele flotei naţionale au ieşit din exploatarea companiilor de stat şi au trecut unele în exploatarea unor companii private, altele au fost vândute unor armatori străini iar altele au fost dezmembrate, personalul navigant a devenit excedentar. Chiar dacă pe căi naturale, ieşirea la pensie sau transferul spre alte domenii de activitate, precum şi diminuarea promoţiilor de absolvenţi micşorează acest număr, totuşi România este încă în posesia unei forţe de muncă considerabile de personal înalt calificat pentru acest tip de activitate.

Datorită dispariţiei navelor din flota comercială şi din flota de pescuit oceanic prin disponibilizare există în Constanţa şi în ţară circa 6000 de navigatori maritimi personal brevetat şi nebrevetat fără angajamente ferme. Numai în ultima perioadă s-au disponibilizat de la NAVROM 1600 de persoane, de la PETROMIN 2100 de persoane, de la ROMLINE 1400, iar de la C.R.B.O.Tulcea 610 persoane.

O parte din forţa de muncă calificată profesional prin această activitate specifică şi-a găsit plasament în cadrul societăţilor private de transport maritim româneşti, numărul acestora fiind în jur de 1000 de persoane brevetate şi nebrevetate. Personalul brevetat a apelat la serviciile agenţiilor de crewing autorizate sau nu. Şi-au găsit locuri de muncă în flotele armatorilor străini fără însă a avea contracte sigure şi fără a-şi plăti impozitele şi asigurările sociale în România.

Acest aspect este permis actualmente de prevederile legislaţiei în vigoare şi, în consecinţă, personalul navigant nu beneficiază de protecţie socială.

În ultimii cinci ani, din datele furnizate de Centrul de pregătire a personalului din marina comercială, prin această instituţie au trecut pentru pregătire, reconfirmare şi absolvire a cursurilor obligatorii IMO un număr de 14.ooo de cursanţi, un indicator ce explică că pe întreaga perioadă a celor cinci ani, cel puţin o dată un cursant a stat o săptămână la cursuri, totalul ridicându-se la 14.000 de brevetaţi şi nebrevetaţi. Academia navală "Mircea cel Bătrân" pe perioada ultimilor cinci ani a avut circa 160 de absolvenţi pe an.

Datorită situaţiei actuale în care flota comercială a dispărut şi programul de construcţii navale pentru armatorii maritimi nu a demarat, fiind necesare surse de finanţare externe, se pune cu prioritate problema distribuirii acestei forţe de muncă calificată şi angajarea sa de către marii operatori europeni pe navele aparţinând acestor companii, chiar dacă navele sunt înregistrate sub pavilioane de complezenţă, ca o pondere la puternica forţă de muncă angajată provenită din ţările Asiei, cum sunt Filipine, India şi Pakistan.

Sunt foarte multe exemple de echipaje poloneze, ruseşti şi iugoslave care navigă pe navele unor armatori şi operatori puternici din vestul Europei, angajaţi pe baza unor tratate bilaterale încheiate de ţările din care provin.

Printr-o politică susţinută de Guvern, prin Ministerul Integrării Europene, prin Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, prin Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în discuţii purtate cu omologii din ţările Europei Occidentale, se pot elabora programe care să prevadă angajarea personalului navigant disponibil în România.

Un astfel de demers va avea şi o importantă latură financiară, prin câştigurile realizate de cei implicaţi, pe de o parte, dar şi de statul român, sub aspectul impozitării şi al cotelor de asigurări sociale, destul de ridicate, ţinând cont de câştigurile realizate de navigatori.

În perioada 23 – 27 aprilie 2001 a avut loc la Sankt Petersburg Seminarul privind standardele internaţionale ale muncii în transporturile maritime.

Au participat 11 ţări din centrul şi estul Europei. La lucrări au participat reprezentanţi ai Organizaţiei internaţionale a muncii, Federaţiei internaţionale a armatorilor şi Federaţia muncitorilor din transporturile maritime internaţionale.

S-a analizat situaţia din fiecare ţară, România îndeplinind toate condiţiile ca forţa de muncă din transporturile maritime să poată fi angajată pe navele străine.

Pentru realizarea acestei acţiuni propun următoarele: 1) iniţierea unor dialoguri cu factorii implicaţi: Ministerul Transporturilor, instituţiile de învăţământ de specialitate, centrul de pregătire şi perfecţionare din marina comercială, care are o evidenţă clară a personalului reciclat, agenţiile de crewing autorizate şi sindicatul liber al navigatorilor.

2) Finalizarea acestor discuţii printr-un program care va cuprinde atingerea unor obiective minime, cum ar fi: susţinerea financiară a unor programe de învăţământ a institutelor de specialitate din România, de ţările Comunităţii Europene, acceptarea de cadeţi pentru practica pe navele operatorilor din Uniunea Europeană; acceptarea unor grile de salarizare a personalului brevetat la concurenţă cu personalul din Asia; asigurarea unor norme obligatorii pe care armatorii, agenţiile de crewing şi navigatorii trebuie să le respecte; eliminarea din piaţa muncii a firmelor de crewing neautorizate.

Actualmente există aproximativ 120 de firme de crewing în întreaga ţară, din care doar 58 sunt autorizate. Această autorizare este dată conform legislaţiei în vigoare de Ministerul Transporturilor Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

Sub aspectul raporturilor de muncă, nu există un fel de reglementare legală care să oblige aceste firme să obţină autorizare de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Firmele de crewing fiind, în speţă, agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, ar fi benefică, pentru a crea un sistem de protecţie socială pentru personalul navigant, modificarea art. 12 din Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, prin introducerea obligativităţii încheierii de către aceste agenţii a unor contracte individuale de muncă, înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncă. Aceste contracte ar permite acestor persoane ca la întoarcerea în ţară să beneficieze de toate drepturile care li se cuvin.

Se impune iniţierea unor discuţii, la nivel interguvernamental, cu ţările care ar putea angaja personal navigant, cum sunt: Norvegia, Olanda, Italia, Germania, Franţa, Grecia şi care în prezent angajează personal din Filipine şi Pakistan.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În actuala legislatură, migraţia parlamentarilor români, din motive mai mult sau mai puţin obiective, s-a declanşat cu mult înaintea datei bănuite de liderii formaţiunilor politice, reprezentate în Parlament.

De această dată, însă, asistăm la un fenomen cu totul deosebit, şi anume, la o adevărată "deplasare" sau migraţie a unor formaţiuni politice întregi, pe eşicherul politic românesc, unele păstrându-şi doctrina, programul, sigla, alianţele şi schimbându-şi numai denumirea, vezi cazul P.D.S.R., P.S.D, iar altele păstrându-şi, în schimb, numai numele, dar împinse de orgoliul şi vanitatea unor personaje ajunse întâmplător la pupitrul de comandă, abandonându-şi orientarea doctrinară şi alianţele fireşti, navigând haotic şi fără consimţământul membrilor lor pe apele tulburi ale politicii româneşti, vezi cazul Partidului Naţional Liberal Stoica.

Începând cu participarea la precedenta guvernare, când prin reprezentanţii săi în Ministerele de Justiţie şi Finanţe s-au adoptat cele mai antiliberale măsuri şi atitudini, continuând cu negocierile de fuziune cu Alianţa pentru România, în urma cărora s-a ales cu infiltrări masive de elemente neliberale şi culminând cu înţelegerile secrete, convenite cu Grupul "Un viitor pentru România" şi cu substitutul acestuia, iniţiativa social-liberală, în preajma alegerilor generale de anul trecut, Partidul Naţional Liberal aripa Quintus – Stoica a alunecat constant spre stânga eşicherului politic românesc, ajungând în prezent un adevărat partid social-liberal sau chiar socialist liberal.

Atitudinea cuminte, uneori chiar obedientă faţă de actuala guvernare, continuarea negocierilor cu formaţiuni fantomă de sorginte social-liberală sau socialistă, care nu mai reprezintă nimic pe scena politică, încălcarea cu nonşalanţă a prevederilor statutare, în funcţie de anumite interese de gaşcă politică duc pe zi ce trece la îndepărtarea liberalilor veritabili şi la scăderea audienţei partidului.

Deoarece zecile de mii de membri, susţinători, simpatizanţi, votanţi ai Partidului Naţional Liberal îşi văd în prezent înşelate aspiraţiile şi nu se mai recunosc reprezentaţi în Parlament, anunţ pe această cale că subsemnatul se consideră onorat să ia asupra sa toate sarcinile ce decurg în această stare de fapt şi recomand tuturor celor nemulţumiţi să se îndrepte înspre singura parte nealterată a partidului, Partidul Naţional Liberal Câmpeanu, ultima şansă de reînviere şi revigorare a mişcării liberale.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Câteva aplauze)

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, prima parte a şedinţei a luat sfârşit, vă urez în continuare o zi bună.

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbely Laszlo, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să poftiţi în sală. Sunt câteva grupuri parlamentare care au activităţi în grup. Le rog să poftească în sala de şedinţe pentru a-şi exprima votul în cadrul şedinţei de vot final. Domnul secretar Borbely este rugat să poftească.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă luaţi locurile. Să-mi permiteţi să declar şedinţa de astăzi deschisă, anunţându-vă că din totalul de 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 284, fiind absenţi 61, printre care 19 participă la alte activităţi parlamentare. Potrivit programului care s-a anunţat, începem şedinţa de astăzi cu parcurgerea listei de vot final a proiectelor de legi care au fost dezbătute în şedinţele anterioare.

Prima propunere legislativă pe care o supun votului dumneavoastră este cea privitoare la achiziţiile de bunuri sau angajarea de lucrări şi servicii din banii publici. Vă reamintesc, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această propunere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Stimaţi colegi, întrucât, după anticipaţiile mele, urmează o intervenţie din partea Grupului PRM ca să votăm şi să numărăm şi voturile pentru, vă rog încă o dată să vă exprimaţi voturile pentru, pentru a le putea număra.

Repet. Cine este pentru respingerea propunerii legislative privind achiziţiile de bunuri sau angajarea de lucrări şi servicii din banii publici? 175 voturi pentru.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? (Se contestă votul din partea Partidului România Mare)

Stimaţi colegi,

Cine contestă... Poftiţi dumneavoastră la tribună şi număraţi-i dumneavoastră. Aş vrea să vă spun doi colegi de-ai dumneavoastră care n-au ridicat mâna. Deci, dacă vreţi să contestaţi votul, renumărăm. Nu? Bun.

Abţineri?

Cu 175 pentru respingere, 36 împotrivă, 14 abţineri s-a votat respingerea propunerii legislative.

La pct. 2: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/1999 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie maritime NAVROM şi ROMLINE.

Cine este pentru acest proiect de lege? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnul Hrebenciuc nu votează!

Domnul Valer Dorneanu:

Are dreptul să nu voteze, cum n-aţi votat nici dumneavoastră altă dată.

Cu unanimitatea celor 225 de voturi care s-au exprimat s-a adoptat această propunere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? 40 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Deci, 189 voturi pentru, 40 împotrivă şi nici o abţinere.

La pct. 4: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

229 voturi pentru, au mai intrat între timp doi colegi în sală.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor fondului special al drumurilor publice şi executarea silită a creanţelor la bugetul acestui fond.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 206 voturi pentru, 12 abţineri, 11 voturi contra s-a adoptat acest proiect de lege.

La pct. 6: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/1999 privind aprobarea programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

214 pentru, 15 abţineri, nici un vot contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie maritimă NAVROM şi ROMLINE.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

229 voturi pentru; unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi, 229 voturi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantităţii de 3 milioane tone cărbune energetic de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat în anul 2001; tot lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 229 de colegi prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999 privind achiziţiile publice.

Comisia, cum ştiţi din timpul dezbaterilor, ne propune respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru propunerea de respingere? 176 voturi pentru.

Împotriva respingerii? 31 voturi contra.

Abţineri? 12 abţineri.

176 voturi pentru... (Gălăgie în partea dreaptă a sălii) Este vreo problemă, stimaţi colegi? Eraţi mai mulţi decât 12 şi n-am observat noi?

Stimaţi colegi,

Ori participaţi efectiv la vot, ori sunteţi atenţi din când în când şi atunci protestaţi asupra numărării?

Eu pot să vă spun care sunt colegii dumneavoastră care n-au votat deloc. Trebuia să-mi închipui eu cum votează? Mulţumesc. O să fiu mai preventiv.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Cine este pentru? 179 voturi pentru.

Împotrivă? 40 împotrivă.

Abţineri?

179 pentru, 40 contra, nici o abţinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaţiei pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari; lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri sunt?

227 voturi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societăţilor bancare la care statul este acţionar majoritar; lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt. Tot 227 voturi, nu a mai ieşit nimeni din sală, nu a mai intrat.

Proiectul de Lege privind completarea art. 2 din Decretul 343/1970 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate, 227 voturi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/1998 privind prelungirea duratei de valabilitate a licenţei NMT şi stabilirea taxei aferente; lege ordinară, art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenţi momentan în sală, 227.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2001 privind accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din turism; lege cu caracter organic, art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru?

V-aş aminti, stimate coleg, că aveţi o listă. Deci, dacă eu sunt neciteţ în exprimare, vă puteţi uita pe lista dumneavoastră. Vă rog frumos, transmiteţi-i o listă domnului Gheorghiof ca să ştie ce votează, pentru că are dificultăţi...

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă din partea PRM-ului.

Domnule Stanciu, vă rog să daţi semnalul cum să voteze mai devreme, că nu se uită la dumneavoastră şi votează după ce trec cu numărătoarea în partea cealaltă.

45 voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? 1 abţinere.

Deci, 178 voturi pentru, 45 împotrivă, nici o abţinere a fost adoptat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/1999 pentru modificarea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. Comisia ne propune respingerea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei.

Cine este pentru propunerea de respingere? 171 voturi pentru respingere.

Împotrivă?

Spuneţi-i şi colegului dumneavoastră cum să voteze, că este nedumerit.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

I-am spus!

Domnul Valer Dorneanu:

61 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 171 pentru, 61 contra, nici o abţinere s-a votat respingerea proiectului de lege.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Se propune de către comisie respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această propunere? 172 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 172 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a votat respingerea propunerii legislative.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2001 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare şi plăţi compensatorii de care beneficiază, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? Stimaţi colegi, unii dintre dumneavoastră, cei din stânga sălii, aţi votat şi pentru, iar acum votaţi şi contra...

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu-i rău...

Domnul Valer Dorneanu:

L-aţi văzut pe domnul Stanciu că votează acum şi...

Domnul Gheorghe Ariton (din sală):

Fiţi mai tolerant!

Domnul Valer Dorneanu:

56, cu toleranţă, cum a spus colegul dumneavoastră, numărându-i şi pe cei care..., împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 188 voturi pentru, 56 împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege de la pct. 19.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Lege ce trebuie votată în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 178 voturi pentru, 63 împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat acest proiect de lege.

La pct. 21 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Tot conform art. 74 alin. 1 din Constituţie, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abţineri? Poate mai vrea şi altcineva de la PRM să se abţină, ca să ... Nu. 3 abţineri.

Cu 190 voturi pentru, 37 contra şi 3 abţineri, s-a adoptat şi proiectul de lege înscris la pct. 21 de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 215/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, şi Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Lege cu caracter organic, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi - 229 de voturi, s-a adoptat. Vă mulţumesc.

Trecem, în continuare, la constituirea unor comisii de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vreau să vă anunţ că nu s-a terminat programul de astăzi, şedinţa noastră continuă, încât v-aş ruga să vă păstraţi locurile în sală.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor divergente la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 141/1999 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. Au fost propuşi domnii deputaţi: Crăciun Dorel Petru, Ianculescu Marian şi Posea Petre - de la PSD; Mardari Ludovic şi Pribeanu Gheorghe - PRM; Popescu Bejat Ştefan Marian - PD; Gheorghe Valeriu - PNL.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 109/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitării cerealelor şi seminţelor oleaginoase, regimul certificatului de depozit pentru acestea, precum şi constituirea fondului de garantare pentru certificatele de depozit. Sunt propuşi domnii: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Nădejde Vlad George - PSD; Eserghep Gelil - PRM; Gheorghe Valeriu - PNL, Kovacs Zoltan - UDMR şi Babiaş Iohan Peter - minorităţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat şi această comisie.

Penultima vizează medierea la Proiectul de Lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar. Au fost propuşi domnii deputaţi: Neagu Victor, Ionel Adrian, Rasovan Dan Gheorghe - PSD; Bâldea Ioan şi Predică Vasile - PRM; Gheorghe Valeriu - PNL; Kelemen Attila Bela Ladislau - PUNR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi a votat şi această comisie de mediere.

Ultima este cea cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei. S-au propus domnii deputaţi: Florescu Ioan, Lazăr Maria, Miţaru Anton - PSD; Dinu Gheorghe şi Şnaider Paul - PRM; Oltean Ioan - de la PD; Mirciov Petru - Grupul minorităţilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O întreb pe doamna deputată Afrăsinei dacă mai doreşte să intervină? Doamnă Afrăsinei, ştiu că aveaţi de propus o înlocuire, din grupul dumneavoastră parlamentar, la o comisie de mediere?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc frumos.

La Comisia de mediere privind Ordonanţa nr.50, în locul domnului deputat Bar, am rugat să se facă modificare şi îl propunem pe domnul deputat Sandu Florentin.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, dacă sunteţi de acord cu această înlocuire? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi.

Şi începem cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru secţiunea Drobeta Turnu Severin-Lugoj.

Din partea iniţiatorului, cine doreşte să ia cuvântul? Domnul ministru Andrei Popescu.

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Onorat Parlament,

Permiteţi-mi doar să relev câteva dintre considerentele pentru care vă solicităm votul dumneavoastră pentru aprobarea acestei ordonanţe, precum şi a celorlalte două ordonanţe care urmează, având acest obiect: referitoare la Programul ISPA.

În perioada 2000-2006, România beneficiază, prin acest instrument de preaderare, de finanţare nerambursabilă de aproximativ 240 de milioane Euro anual, cam 20% din fondurile totale ISPA pentru cele 10 ţări candidate. Ordonanţa în discuţie reprezintă una dintre priorităţile identificate de Ministerul Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei, în strategia de transport, are o contribuţie directă la modernizarea Coridorului IV din România. Din costul total al proiectului 1.500.000 Euro, finanţarea prin ISPA reprezintă 1.125.000 Euro, fonduri nerambursabile.

Sunt suficiente considerente pentru a vă solicita votul dumneavoastră favorabil. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnul ministru.

Comisia sesizată în fond?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru secţiunea Drobeta Turnu Severin-Lugoj a Drumului naţional nr. 6 şi studiile aferente, semnat la Bruxelles la 7 martie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, în şedinţa din 12 septembrie 2001, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri general? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi textele acestora.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei? Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Acestea erau, de fapt, şi cele două texte ale ordonanţei, care cuprind implicit şi memorandumul convenit, pe care îl aprobă prin art. 1.

Parcurgând proiectul de lege şi textul ordonanţei, văzând că ne aflăm în faţa unei legi cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenţi. Vă mulţumesc.

Trecem, în continuare, la al doilea proiect cu aceeaşi tematică: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru pregătirea Proiectului Finalizarea lucrărilor de modernizare a Staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti.

Rog reprezentantul iniţiatorului să îl prezinte.

Domnul Andrei Popescu:

Prin această ordonanţă, pe care vă rugăm să o aprobaţi prin lege, principalul obiectiv este sprijinirea Municipalităţii Bucureşti în vederea pregătirii aplicaţiei ISPA, necesare efectuării investiţiei pentru modernizarea lucrărilor şi finalizarea Staţiei de epurare a apelor Bucureşti. Din costul total al proiectului, de 1.810.000. Euro, finanţarea prin ISPA reprezintă 1.357.000 Euro, iar cofinanţarea, în valoare de 425.000 Euro, este angajată din bugetul pe anul 2000.

Agenţia de implementare pentru acest proiect este Oficiul de plăţi şi contractare Phare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Până la ora actuală suntem în grafic.

Vă adresăm rugămintea respectuoasă să ne acordaţi votul dumneavoastră. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru pregătirea Proiectului Finalizarea lucrărilor de modernizare a Staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti, la 1 iunie 2001, în şedinţa sa din 12 septembrie 2001, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr. 20, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cele două articole care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei, art. 1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Cele două texte se referă şi la aprobarea memorandumului, care face parte din conţinutul legii.

Proiectul de lege are un caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art. 74 alin. 2 din Constituţie. Îl supun votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul! Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a votat şi acest proiect.

Următorul cu aceeaşi tematică, este cel de la pct. 9 de pe ordinea de zi. Aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană pentru asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Reabilitarea şi modificarea sistemului de canalizare şi a sistemului de furnizare şi tratare a apelor reziduale în Arad pentru protejarea râului Mureş, localizarea în judeţul Arad, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001.

Domnule ministru, aveţi cuvântul, să prezentaţi acest proiect.

Domnul Andrei Popescu:

Proiectul respectiv, ca şi proiectele precedente, reprezintă un exerciţiu complex şi, totodată, nou pentru preluarea asistenţei financiare în acest sistem ISPA. Din costul total al proiectului, de 18.000.000 Euro, finanţarea prin ISPA reprezintă 13.500.000 Euro, fonduri nerambursabile, iar cofinanţarea, asigurată printr-un împrumut de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, este de 4.500.000 Euro.

Spuneam că este un exerciţiu complex şi, totodată, nou, care presupune o acţiune imediată din partea diferitelor instituţii ale administraţiei publice. Suntem la început de drum, ne înscriem în grafic, de altfel, semnarea memorandumului s-a făcut la 1 iunie 2001.

Sunt considerente pentru care vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Vă mulţumesc în numele Ministerului Integrării.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Reabilitarea şi modificarea sistemului de canalizare şi a sistemului de furnizare şi tratare a apelor reziduale în Arad pentru protejarea râului Mureş, localizarea în judeţul Arad, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, în şedinţa din 12 septembrie 2001, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină, în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Dacă, la titlul proiectului de lege, aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr. 19/2001, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cele două articole care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei, ele referindu-se şi la ratificarea memorandumului de finanţare pe care îl aveţi anexat, dacă aveţi observaţii? Nu. Votate în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, care poate fi votată cu votul prevăzut la art. 74 alin. 2 din Constituţie, supun acest proiect votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenţi.

Trecem, în continuare, la următorul proiect, cel înscris la pct. 10: aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2001 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 şi la Bucureşti la 20 august 2001. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget este rugată să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor vă propune pentru dezbatere 10 minute pe total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie în parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-au adoptat modalitatea şi timpii de dezbatere propuşi.

Dacă doreşte cineva să intervină cu chestiuni prealabile discuţiei pe texte? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanţa de urgenţă.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul prevederilor art. 1, 2 şi 3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La următoarele articole: 4, 5 şi 6, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Aţi văzut şi acordul-cadru, ce însoţeşte ordonanţa de urgenţă.

Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabilă prevederea art. 74 alin. 2 din Constituţie. Deci, votul majorităţii simple dintre dumneavoastră, cei prezenţi.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul! Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat şi acest proiect.

La pct. 11 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg, la 28 ianuarie 1981. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru tehnologia informaţiei? Domnul deputat Pambuccian? Tocmai am votat constituirea ei, la începutul celeilalte secţiuni, şi văd că nu a reuşit încă să se constituie...

Vă rog să anunaţi Comisia pentru informatică, să se prezinte în sală! Rog staff-ul tehnic, anunţaţi comisia să vină în sală!

Până când o va face, trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege de la pct. 12: Ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Republica Macedonia, semnat la Bucureşti, la 30 aprilie 2001.

În fond, a fost sesizată Comisia pentru politică externă.

Din partea Ministerului de Externe, cine este prezent? Poftiţi, domnul ministru.

Domnul Cristian Diaconescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La 30 aprilie 2001 a fost semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare între România şi Republica Macedonia, tratatul fiind semnat de preşedinţii celor două ţări, domnul Ion Iliescu, respectiv domnul Boris Traicovski.

Tratatul reprezintă, în opinia noastră, fundamentul dezvoltării şi aprofundării în continuare a relaţiilor bilaterale între România şi Republica Macedonia.

Aş dori să vă atrag atenţia în legătură cu două prevederi pe care noi le considerăm foarte importante în acest tratat, şi anume art.12, referitor la protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din cele două ţări. În primul alineat, părţile se angajează să aplice cele mai înalte standarde în materie, făcând trimitere la cele mai importante documente internaţionale în domeniul respectiv, inclusiv la Recomandarea nr.1333 din 1997 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei, referitoare la limba şi cultura aromână.

Recunoaşterea şi consacrarea într-un tratat politic bilateral a drepturilor legitime ale minorităţii aromâne şi a legăturilor dintre acestea şi România reprezintă un progres în plan bilateral, cât mai ales regional.

Totodată, aş dori să menţionez faptul că tratatul conţine o dispoziţie foarte importantă la art.16, în sensul că prin tratat se recunoaşte denumirea constituţională a statului macedonean, şi anume Republica Macedonia.

Art.16 stipulează, totodată, că acest tratat nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum şi în relaţiile cu statele terţe. În consecinţă, recunoaşterea de către România a denumirii constituţionale a statului macedonean va opera doar în plan bilateral.

În cadrul organizaţiilor internaţionale, până la găsirea unei soluţii internaţional acceptate, se va folosi în continuare denumirea "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei", sub care Macedonia a fost admisă în aceste organizaţii.

Apreciind că acest tratat reprezintă realmente un instrument deosebit de important pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, în temeiul Legii nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să îl aprobaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei de politică externă… consemnaţi că susţine, prin raport, acest proiect de lege.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă aveţi de intervenit cu precizări prealabile, cu probleme prealabile. Nu.

Trecem la dezbaterea titlului legii.

Dacă aveţi obiecţiuni la titlul legii. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare a tratatului pe care îl aveţi anexat şi pe care vi l-a prezentat şi domnul ministru.

Nu aveţi obiecţiuni. Se consideră votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs şi proiectul de lege şi textele acestuia, având avizul comisiei.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt.

Unanimitatea celor prezenţi.

Rog staful tehnic să anunţe comisiile care avizează în fond să se prezinte la susţinerea proiectelor.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Este cineva din partea Comisiei de apărare?

Din partea iniţiatorului.

Domnul Cristian Diaconescu:

Am formulat propunerea ratificării Acordului de securitate între Guvernul României şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, în ideea că acesta constituie o necesitate pentru crearea cadrului juridic necesar participării la consultările pe problematica politică şi de securitate şi intensificării cooperării în plan politic şi militar între România şi membrii Alianţei, prin schimbul de informaţii clasificate.

România, ca ţară parteneră în Consiliul de Cooperare Nord Atlantică, a fost de acord să participe la consultările pe problematica politică şi de securitate şi să-şi intensifice cooperarea pe plan politic şi miliar în cadrul alianţei. În mod evident, această cooperare în termeni concreţi se va concretiza într-un schimb de informaţii clasificate între părţi.

Prin înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Securitate, la 28 septembrie 2000, România a reuşit să-şi creeze o structură instituţională de securitate, în conformitate cu standardele minime de securitate impuse de Alianţa Nord Atlantică. De asemenea, se constituie punctul naţional de legătură cu Oficiul de Securitate al NATO şi cu celelalte structuri de securitate ale alianţei, îndeplinindu-şi condiţiile corespunzătoare aplicării prevederilor prezentului acord.

Faţă de cele de mai sus, a fost întocmit Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, pe care îl supunem Parlamentului spre aprobare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vă rog să consemnaţi, comisia îşi susţine raportul favorabil.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale.

Domnul deputat Ovidiu Drăgănescu confirmă ceea ce v-am spus eu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Comisia a analizat şi vă supune spre aprobare acest proiect de lege. O singură observaţie însă, amară, şi ne însuşim această critică cu toţii: acest protocol a fost semnat în ’94. Regăsim pe el semnătura fostului secretar general al NATO, Manfred Wörner, şi iată că abia acum, la şapte ani, ajungem să-l discutăm în Parlamentul României.

Sperăm ca, pe viitor, aceste acorduri să fie tratate cu o viteză mult mai mare în Parlamentul României. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului acestuia, dacă aveţi vreo obiecţiune. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului de securitate, pe care îl aveţi anexat, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, urmează să ne pronunţăm prin vot final asupra acestui proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vă mulţumesc.

V-aş ruga să-mi permiteţi să revenim la pct.11, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.

S-a prezentat domnul deputat Pambuccian, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei.

Vă rog, domnule deputat, să propuneţi timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgenţă.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun 5 minute pentru discuţii generale şi 10 minute pentru discutarea pe articole.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Deci, în total, 15 minute.

Cine este pentru această alocare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale, eventual iniţiatorul. Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

Vă rog să urmăriţi proiectul de lege, în paralel cu raportul comisiei, pentru că ni se propun unele amendamente.

La titlul proiectului de lege nu sunt obiecţiuni din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 nu sunt obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.2, preambul, până la următoarele declaraţii, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.1 al art.2, vă rog să observaţi amendamentul de la pct.3.

Stimaţi colegi,

Iertaţi-ne pentru această întrerupere. Era vorba de o nedumerire. Eu am spus că amendamente are comisia. Amendamentele nu erau la convenţie, ceea ce nu se putea face, ci amendamente la declaraţia care însoţeşte instrumentul de ratificare a convenţiei.

Vă rog, deci, să urmăriţi art.2 din legea de ratificare. La pct.1, comisia are amendamente pe care vi le prezintă la pct.3 din raport, cu privire la art.3, pct.2, lit.a). Urmăriţi amendamentul de la pct.3 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.4 din raport aveţi amendamentul comisiei cu privire la art.3, pct.2, lit.b). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul a fost votat în unanimitate şi, în consecinţă, lit.b) va avea cuprinsul rezultat din acest vot.

La art.3, pct.2, lit.c), de asemenea, comisia ne formulează un amendament. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.5. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

În continuare, la textele următoare ale art.2, respectiv textele care urmează, comisia nu a mai avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi obiecţiuni.

Parcurgând proiectul de lege, potrivit raportului comisiei, urmează să-l supunem la vot, dar nu înainte de a-i da cuvântul domnului Pambuccian, pentru a explica această procedură care a trezit uşoare nedumeriri, respectiv să explice de ce a fost nevoie de aceste declaraţii la dispoziţia noastră de ratificare a convenţiei.

Poftiţi, domnule Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să justific de ce am amendat aceste declaraţii.

Declaraţiile sunt corect făcute, dar le-am amendat pentru că, între timp, România are o lege naţională în materie în domeniul acesta şi, atunci, noi am considerat că este bine ca, formal, aceste rezerve pe care le-a avut România când a semnat convenţia să fie formulate exact aşa cum se arată în legea naţională.

Legea naţională este în totalitate conformă cu Directiva europeană. Noi vorbim de ratificarea unei convenţii foarte vechi. Între timp, în cadrul Uniunii Europene, lucrurile s-au schimbat atât din punctul de vedere, în special, sub raport formal, adică din punctul de vedere al terminologiei, dacă doriţi, dar şi în chesituni de fond. Legea naţională fiind 100% conformă cu directiva europeană, considerăm util ca şi la ratificarea acestei convenţii să mergem pe formula care există în legea naţională şi în directiva europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste explicaţii, spun votului dumneavoastră final, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.

Poftiţi, domnule Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că trebuie, cel puţin prin prisma unei abordări legislative adecvate, să avem în vedere, cel puţin pentru viitor, în raport de convenţiile pe care le semnăm şi urmează să le ratificăm, dacă nu este cumva mai bine să adoptăm legea de ratificare a convenţiei şi după aceea să facem legea naţională care reglementează în materie, în măsura în care o asemenea lege mai este necesară. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Eu credeam că punem problemele acestea în discuţie la dezbateri generale, înainte de a se adopta şi textele. Acum, după ce am parcurs şi procedura dezbaterilor generale şi adoptarea textelor...

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Este pentru viitor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveţi ceva de adăugat din partea iniţiatorului? Nu.

Supun, atunci, votului dumneavoastră final acest proiect de lege care are caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74 alin.2

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt.

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a votat proiectul de lege.

În continuare, proiectul înscris la pct.14 pe ordinea de zi este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/2000 pentru completarea legii nr.203/1999 privind permisele de muncă.

Vă rog să luaţi raportul comisiei de mediere.

Practic, ne revine o simplă formalitate, pentru că este un singur punct în raportul de mediere, şi acesta cuprinde textul Camerei Deputaţilor, care nu se mai supune votului, după Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Consemnăm efectuarea procedurii de mediere, prin adoptarea punctului de vedere al Camerei Deputaţilor.

Al doilea raport este referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

Tot un singur punct are raportul de mediere, tot textul Camerei Deputaţilor, care, potrivit Regulamentului nostru, nu se mai supune votului dumneavoastră, reprezentând voinţa noastră.

Consemnăm efectuarea procedurii de mediere şi aprobarea raportului de către Camera Deputaţilor.

Următorul raport se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical.

Vă rog să urmăriţi raportul.

La pct.1 din raport este textul Camerei Deputaţilor, deci nu se mai supune votului.

La pct.2, referitor la art.1 alin.1 şi 3, este tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, în consecinţă.

Pct.3, textul Camerei Deputaţilor, nu se supune votului.

Pct.4, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

La pct.5, cel referitor la art.10 alin.1, lit.e), comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.6, ni se propune de către comisia de mediere textul Camerei Deputaţilor. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.7, de asemenea, ni se propune textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune la vot, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Parcurgând textele raportului, urmează să-l supunem votului final. Având însă în vedere că este o lege cu caracter organic şi noi ne-am împuţinat, vom lăsa acest moment pentru prima şedinţă de vot final.

Următorul punct este cel de la pct.17 de pe ordinea de zi – raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere.

Pct.1 din raport, text Camera Deputaţilor, deci nu se mai supune votului dumneavoastră.

Pct.2, tot text Camera Deputaţilor, de asemenea nu se mai supune votului dumneavoastră.

Acestea au fost cele două texte ale raportului de mediere.

Supun raportul votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt.

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a adoptat raportul de mediere.

Următorul raport de mediere la pct.18 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2001 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantină fitosanitară.

Vă rog să urmăriţi raportul.

Pct.1, text Camera Deputaţilor, nu se mai supune votului dumneavoastră.

Pct.2, tot text Camera Deputaţilor, nu se mai supune votului dumneavoastră.

Pct.3, text Camera Deputaţilor.

Parcurgându-se cele trei puncte, supunem în ansamblu raportul. Este vorba de un raport privitor la o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul raport este cel al comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind accesul la informaţiile de interes public.

Doamna deputat, poftiţi.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Aş vrea să vă fac cunoscut că acest raport de mediere este acceptat de către reprezentanţii Camerei din comisia de mediere, având în vedere că obiectul raportului şi obiectul comisiei de mediere l-a format exact absenţa unui articol din acest proiect de lege care era strict necesar, şi anume scutirea de taxe pentru cei care dau în judecată instituţiile publice care nu îşi fac datoria conform legii.

Ca atare, v-aş ruga să fiţi de acord cu toate propunerile comisiei de mediere care sunt în sprijinul legii şi, încă o dată, în acord cu Senatul, cei de la Camera Deputaţilor care v-au reprezentat în această comisie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna deputat Muscă, care, vă reamintesc, se numără prin autorii, iniţiatorii acestui proiect.

Urmăriţi, vă rog, textele raportului comisiei de mediere.

La pct.1, cel cu referire la art.5 alin.2, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2 din raport este vorba de un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun propus, cu privire la art.9 alin.2. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3, ni se propune de către comisie textul Senatului. Urmăriţi-l la pag.2 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Îl supun, atunci, votului dumneavoastră şi vă rog să-mi permiteţi să votăm pe litere art.12.

La lit.c), dacă sunteţi de acord cu textul Senatului. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.d), e) şi f) de la pag.3, dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu.

Dacă sunteţi de acord cu acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4, cel cu privire la art.14 alin.2, ni se propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5, ni se propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru textul Senatului de la pct.5? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6, cel cu privire la art.22 alin.1, 2 şi 5, dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.7, cel cu privire la art.23 alin.1 şi 2, comisia ne propune, în unanimitate, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am parcurs textele raportului. Urmează să supunem raportul de mediere votului dumneavoastră final. Vă reamintesc că legea aflată în mediere are un caracter ordinar, deci şi raportul va fi nevoie să fie votat potrivit prevederilor art.74 alin.2, deci cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a adoptat şi acest raport de mediere.

Trecem la următorul raport – Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.93/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe, lege cu caracter ordinar.

Este vorba de două puncte.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi pct.1 din raportul de mediere. Ni se propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, potrivit Regulamentului nostru, nu se mai supune votului.

La pct.2, cel referitor la art.I, pct.1 alin.6, dacă aveţi obiecţiuni. Nu, pentru că este vorba de textul Camerei Deputaţilor. Deci, nu se mai supune votului.

Supun, în schimb, votului final raportul comisiei de mediere privitor la acest proiect de lege care are caracter ordinar, suficiente fiind voturile majorităţii simple.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a adoptat şi acest raport de mediere.

Următorul proiect, cel de la pct.21.

Are o intervenţie domnul ministru Gaspar.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Birourile permanente ale celor două Camere, reunite astăzi în şedinţă comună, au decis reînvestirea comisiei de mediere, întrucât raportul, astfel cum a fost întocmit, conţine observaţii asupra altor texte decât textele care erau în divergenţă. Se va reîntâlni comisia. Pe baza stenogramei plenului Camerei Deputaţilor, urmează ca raportul să fie refăcut.

Ca atare, v-aş ruga să nu-l supuneţi discuţiei plenului în şedinţa de astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

În consecinţă, acest raport urmează să fie scos de pe ordinea de zi, până va fi întocmit un nou raport, privitor la adevăratele texte care au fost în divergenţă.

La pct.22 este raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată.

Vă rog să urmăriţi raportul.

La punctele 1, 2, 3, 4, textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului.

La punctul 5 din raportul de mediere, urmăriţi textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Votat în unanimitate.

Pct. 6 al raportului de mediere, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supun e votului.

Pct. 7, text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct. 8, 9, 10, 11, 12, textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun la vot.

Supun Raportul de mediere votului final.

Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Adoptat.

Următorul punct de pe ordinea de zi se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2001 privind aprobarea şi implementarea Programului special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara.

Rog iniţiatorul să prezinte această ordonanţă.

Domnul Alin Burcea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pornind de la premisa că turismul contemporan se fundamentează în proiecte integrate, Ministerul Turismului a lansat o serie de produse turistice care să răspundă în egală măsură cererii pieţei internaţionale şi obiectivelor sectoriale stabilite prin programul de guvernare.

Programul special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara vizează lansarea unui produs turistic integrat ce concentrează elemente de turism cultural, turism familial şi şcolar şi turism religios.

Alegerea Sighişoarei ca areal de implementare a acestui program are la bază următoarele: existenţa singurei cetăţi medievale locuite din Europa, parte a patrimoniului UNESCO, care, în lipsa unui efort susţinut de reabilitare şi revitalizare, va atinge, conform experţilor UNESCO, stadiul de degradare totală în maxim 50 de ani; studiile Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Turism, bazate pe studiul de fezabilitate elaborat de Compania americană "Balzer Continental" cu privire la poziţia optimă a Sighişoarei pentru lansarea unui asemenea produs – mă refer la căile de acces: se află la 50 km de Aeroportul Tg.Mureş şi la 100 km de Aeroportul Sibiu; este situată pe Drumul E-60 în stadiul final de modernizare şi la numai 90 km de viitoarea Autostradă Paneuropeană Budapesta – Bucureşti – Constanţa. De asemenea, bineînţeles, cadrul natural şi patrimoniul arhitectural.

Un alt argument este posibilitatea exploatării politice, a dezvoltării de proiecte şi programe pe linia germanică Sighişoara – Sibiu, prin implicarea comunităţii germane şi sprijinul Guvernului federal german, a guvernelor landurilor, prin investiţii directe şi indirecte.

Nu în ultimul rând, contribuţia comunităţii locale, care, prin Primăria Sighişoara, finanţează studiul de fezabilitate şi, în principal, pune la dispoziţie terenurile necesare, înfiinţează, de asemenea, Societatea comercială Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighişoara, care va gestiona programul.

Practic, întregul proiect de ordonanţă degajă spiritul unui parteneriat activ între reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale, agenţi economici cu capital de stat şi privat, sindicate, ONG-uri, agenţii regionale, într-o formă modernă şi eficientă.

Vă rugăm să aprobaţi ordonanţa în forma în care a fost trimisă de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei sesizate în fond.

Poftiţi, domnule Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2001, comisia a hotărât, în şedinţa din 5 septembrie 2001, ca proiectul de lege sus-amintit să fie supus plenului Camerei Deputaţilor, conform raportului înaintat.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi a ţinut cont şi de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege de aprobare a ordonanţei şi a ordonanţei în sine.

Dacă aveţi obiecţiuni la titlul proiectului de lege? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei – dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2 ale ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.3, 4, 5, care e şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La anexă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votată şi anexa în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege şi ordonanţa, văzând că este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care e suficient votul majorităţii simple, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenţi.

În continuare, la punctul 24: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2001 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului să vândă acţiunile Oficiului pentru Recuperarea Creanţelor Bancare, deţinute de acesta la Societatea Comercială Şantierul Naval - S.A. Constanţa, inclusă în proiectul componenta Privatizarea a 50 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat grupate în pachete, din cadrul PSAL (Programul pentru Ajustarea Sectorului Privat); procedură de urgenţă.

Rog Comisia economică să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem timpul de dezbatere de maxim 5 minute şi 1 minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă sau se abţine cineva? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat modalitatea de dezbatere şi timpii respectivi.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2, care alcătuiesc împreună cuprinsul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a adoptat acest proiect de lege.

Următorul se referă la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/2001 pentru modificarea şi completarea art.43 din Legea educaţiei fizice şi a sportului nr.69/2000.

Iniţiatorul? Nu este prezent, amânăm discutarea acestui proiect.

Următorul, punctul 26: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere la proiectul înscris la punctul 26.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propunem 10 minute, câte 1 minut de fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare?

Dacă e cineva împotrivă sau se abţine? Nu.

Mulţumesc.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de urgenţă.

Dacă există cineva care doreşte să intervină cu precizări prealabile, eventual iniţiatorul? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La preambulul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 1 din articolul unic, cel care modifică, practic, alin.4 şi 6 ale ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La punctul 2 din proiectul de lege, cel care modifică art.2, alin.1 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Trecem, în consecinţă, la dezbaterea ordonanţei de urgenţă.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.1, alin.1, 2, 3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin.4, vă reamintesc că am votat punctul 1 din proiectul de lege care modifică alin.4, deci va avea alcătuirea rezultată.

Dacă aveţi alte observaţii la aceasta? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin.5 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin.6 – vă reamintesc: votând punctul 1 din proiectul de lege, am amendat, deci, alin.6, aşa cum aţi constatat.

Dacă mai aveţi alte observaţii? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.1, alin.7 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.1, în ansamblu, aşa cum a rezultat din votare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.2 alin.1 al ordonanţei, urmăriţi, vă rog, punctul 2 din proiectul de lege, pentru a vedea cum a fost modificat acesta.

Dacă mai aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.2, alin.2, dacă mai aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.3 şi 4 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Parcurgând şi proiectul de lege şi cuprinsul ordonanţei de urgenţă, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege care are caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74, alin.2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri dacă sunt? Nu.

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul proiect înscris la punctul 27 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.101/2001 pentru completarea art.17 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune, pentru dezbatere, 10 minute pentru dezbateri totale şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri dacă sunt?

În unanimitate, s-a votat această modalitate de dezbatere.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Având în vedere că legea are un caracter organic, voi supune votului final acest proiect la prima şedinţă de vot final pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Urmează punctul 28 de pe ordinea de zi, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11...

Stimaţi colegi,

La punctele 28 şi 29, sunt 2 proiecte iniţiate de Ministerul Finanţelor care, probabil, nu a crezut că mergem aşa de repede.

Vă propun să le amânăm până când vine reprezentantul Ministerului Finanţelor.

Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc.

La punctul 30: Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.97/1999 privind garantarea furnizării de servicii publice în transporturile rutiere şi pe căile navigabile interioare.

Din partea iniţiatorului.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa a fost emisă pentru soluţionarea unor aspecte de ordin economic, social sau de mediu, pentru acordarea unor facilităţi anumitor categorii de persoane pentru transporturile în zonele izolate sau pentru a se asigura capacităţi suficiente de transport pe anumite rute.

De menţionat că ea respectă principiile Reglementării Comunităţii Europene nr.1191/1969, cu toate modificările ulterioare şi se înscrie pe linia armonizării legislaţiei româneşti cu legislaţia Comunităţii Europene.

Aş face o menţiune că, în textul ordonanţei, nu au mai fost cuprinse prevederile referitoare la serviciile publice de transport feroviar, întrucât acestea sunt deja reglementate prin Ordonanţa nr.12/1998 privind transporturile pe Căile Ferate Române.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru industrii, domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă a fost necesară pentru a completa reglementările privind organizarea transportului public de călători, în mod special pe zona rutieră, dar şi în mod deosebit pe căile navigabile interioare. Aceste reglementări se referă, în mod deosebit, la garantarea furnizării serviciilor publice sub aspectul reglementării din art.6 din Ordonanţa nr.19/1997 aprobată prin Legea nr.197/1998, respectiv statul susţine financiar transportul public de călători, asigurând acest mod de transport. Deci e vorba, în mod special, de activitatea de subvenţionare a unor categorii de transport de călători.

Considerăm, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că această reglementare este extrem de necesară, mai ales acum, în preajma discutării bugetului general şi bugetelor locale pentru anul viitor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei pentru a putea să votăm.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, urmăriţi, vă rog, amendamentul 2 al comisiei, care completează acest text cu precizarea "cu următoarele modificări şi completări".

Dacă aveţi obiecţiuni la punctul 2? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţ㠖 urmăriţi, vă rog, amendamentul 3 din raport, cum a fost amendat de către comisie.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1, alin.1, există o modificare, domnule Bivolaru?

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

S-a eliminat "sau".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să urmăriţi amendamentul 4 care elimină, practic, particula "sau" din penultimul rând.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1, alin.2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.3, alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.3, alin.2 – urmăriţi, vă rog, amendamentul 8.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.3, alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 8, care se referă la preambulul acestuia, respectiv "la stabilirea unor servicii publice în transport se va ţine cont de".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.3, alin.2, lit.a), urmăriţi amendamentul 9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La lit.b), urmăriţi amendamentul 10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Lit.d) - nu a avut obiecţiuni comisia.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.3, alin.3 - urmăriţi amendamentul 13.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.3, alin.4 – urmăriţi amendamentul 14.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.3, alin.5 - urmăriţi, la alin.5, amendamentul 15.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 15? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.4 – urmăriţi amendamentul 16.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.5 – urmăriţi amendamentul 17. Comisia propune abrogarea acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.6 – urmăriţi amendamentul 18, preambulul acestui articol.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 18? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.6, lit.a), urmăriţi amendamentul 19.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.6, lit.b) – urmăriţi, vă rog, amendamentul 20.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.6, lit.c) – urmăriţi amendamentul 21.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.7, alin.1) – urmăriţi amendamentul 22.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.7, alin.2).

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 23? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.7, alin.3) – urmăriţi amendamentul 24.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.7, alin.4)

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 25? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.7, alin.5) – urmăriţi amendamentul 26.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.8, alin.1) – urmăriţi amendamentul 27.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.2, comisia nu a avut obiecţiuni, la partea introductivă.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate partea introductivă a alin.2 de la art.8.

Lit.a) – urmăriţi amendamentul 29.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Lit.b) – urmăriţi amendamentul 30.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Lit.c) – urmăriţi amendamentul 31.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Trecem, în continuare, la art.9.

Dacă la art.9 alin.1 aveţi obiecţiuni la amendamentul 32? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.9, alin.2, comisia nu a avut obiecţiuni la partea introductivă.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.9 alin.2 lit.a), urmăriţi amendamentul 34.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.9, lit.b), urmăriţi amendamentul 35.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.9 lit.c) urmăriţi amendamentul 36.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.9 lit.d), dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Lit.e), f) – dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La lit.g), urmăriţi amendamentul 40.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Lit.h) şi i) – comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.10, alin.1 – urmăriţi amendamentul 43.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.1, lit.a), dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 44? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Lit.b) şi c) – comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.10, alin.2 – urmăriţi amendamentul 47.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul 48. Comisia ne propune un art.II nou. Urmăriţi conţinutul acestuia, de la pag.13 la pag.14.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 48? Nu aveţi.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru stenogramă, rugămintea comisiei este următoarea. Dintr-o eroare materială, din coloana 2, la amendamentele admise – şi mulţumim pentru faptul că s-au admis aceste amendamente – toate alineatele respective să fie luate în considerare pe litere sau cifre, după caz, conform textului iniţial, pentru că, dintr-o eroare, repet, nu s-au trecut la coloana 2.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, stimaţi colegi?

E cineva împotrivă?

Se abţine cineva?

Mulţumesc.

Am parcurs proiectul de lege şi textele ordonanţei de urgenţă.

Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Dacă se abţine cineva?

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a adoptat acest proiect.

Următorul proiect, cel de la punctul 31 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/1999 privind salarizarea personalului Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă, doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propunem un timp de discutare de 10 minute, cu luări de cuvânt de 1 minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

E cineva împotrivă?

Se abţine cineva?

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit celor votate, potrivit procedurii votate.

Dacă sunt intervenţii prealabile? Nu sunt.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, urmăriţi, vă rog, amendamentul 1 care, practic, cuprinde propunerea de completare a dispoziţiei de aprobare a ordonanţei, cu precizarea "cu următoarele modificări care vor fi aduse ordonanţei".

Dacă aveţi obiecţiuni la punctul 1, la amendamentul 1 din raport? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art.1, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.2 al ordonanţei. Vă rog să urmăriţi punctul 2 din raport, deci amendamentul 2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.3, nu au fost obiecţiuni.

Dacă dumneavoastră aveţi?

Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriţi, vă rog, amendamentul 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriţi. Comisia nu a avu t amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Aveţi un amendament la art.5?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar în raport nu e trecut.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Era respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnilor colegi, permiteţi-mi să prezint un amendament pe care comisia l-a respins, dar cred că eu nu am reuşit să fiu suficient de convingătoare în timpul lucrărilor comisiei. Este vorba de o lege specială de salarizare pentru Agenţia Naţională de Locuinţe care a început, după cum se ştie, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 98, s-a înfiinţat şi a început să funcţioneze pe o bază preponderent bugetară.

În timp şi mai ales în această perioadă, în anul 2001, Agenţia Naţională de Locuinţe, după cum ştiţi, are din ce în ce mai mult caracterul de instituţie financiar bancară întrucât rulează şi gestionează fonduri preponderent extrabugetare. Din acest motiv, pe baza unei anexe de salarizare din legea specifică bugetarilor, această lege specială de salarizare aduce corecturile necesare salarizării, încercând să confere salarizării caracterul unei legi speciale, adică un caracter mixt, nici bugetar, nici bancar. De aceea, faptul că noi, prin lege, am impus ca salarizarea să fie strict pe grilă bugetară, dar i-am dat voie să fie indexată cu valoarea inflaţiei an de an şi nu mai mult de atât, este deja o constrângere. De aceea, menţiunea iniţială că corecturile anuale se fac prin Legea bugetului, prin modificarea valorii de referinţă în aceste condiţii în care Agenţia nu mai are caracterul de instituţie bugetară, mi se pare superfluuă.

În aceste condiţii, vă rog să susţineţi amendamentul prin care valoarea de referinţă specifică Agenţiei se actualizează anual în raport cu creşterea estimată a preţurilor de consum. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului dacă este cineva? Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem de acord cu această notă a doamnei Smaranda Dobrescu, dat fiind că, în momentul de faţă, salarizarea ANL-ului se realizează din veniturile din dobânzi la creditele ipotecare acordate şi din veniturile din plasament în titluri de stat şi depozite bancare. Este clar că discutăm de sume extrabugetare, deci nu îşi mai găseşte locul sintagma respectivă în textul alineatului respectiv. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

la art.5 aţi auzit amendamentul pe care doamna Smaranda Dobrescu l-a propus, respectiv eliminarea din finalul textului a sintagmei "prin Legea bugetului de stat". Ne aflăm la art.5.

Cine este pentru reformularea art.5, reformulare prin eliminarea ultimei sintagme. Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.6 şi 7 nu au fost obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Mulţumesc. Unde aveţi?

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, v-aş ruga să fiţi de acord să corectăm o eroare materială, dat fiindcă în ordonanţa de urgenţă, aşa cum a fost publicată în Monitorul Oficial nr.312 din 1999, la art.7, la "tranşele de vechime în muncă", la 3 tranşe se spune de la 3 la 5 ani, la 10 ani, la 15 ani, la ultimele se spune: la 20 de ani, adică este ciudat..., este o eroare materială.

Domnul Valer Dorneanu:

Este o eroare materială. Sunteţi de acord să corectăm această deficienţă de redactare? Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate de voturi s-a eliminat particula "de".

La art.8, vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Trebuie să recunosc că amendamentul adoptat de comisie este acela de a reduce actualul spor lunar de care se bucură salariaţii ANL, spor de confidenţialitate, să-l reducă de la 25% până la 10%, propunere care comisia şi-a însuşit-o, prin amendamentul domnului deputat Crişan.

Totuşi, dat fiind situaţia actuală, faptul că noi vom veni să micşorăm veniturile angajaţilor ANL într-un an şi de acum încolo să sperăm că tot aşa vor fi viitorii ani, plini de activitate, în care se văd pentru prima oară rezultatele pozitive ale activităţii ANL, mi se pare un gest punitiv complet nemeritat, drept care mi-am permis să vă propun un amendament prin care să putem păstra, în anumite cazuri, acest coeficient de confidenţialitate, iar amendamentul meu sună în felul următor: "Salariaţii agenţiei pot primi un spor lunar de confidenţialitate de până la 25% din salariul de bază. Funcţiile care beneficiază de acest spor şi cuantumul sporului se stabilesc de către Consiliul de administraţie". Deci, faţă de textul legii care dădea necondiţionat la toată lumea, am considerat că este bine să fie o decizie a Consiliului de administraţie, funcţie de performanţele fiecăruia în anumite perioade de timp. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea iniţiatorului.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, suntem de acord cu amendamentul doamnei deputat Smaranda Dobrescu şi aş vrea să nuanţez că toată agenţia are 118 angajaţi, inclusiv teritoriul, din care 85 cu studii superioare, iar noţiunea de a introduce 25% spor de confidenţialitate numai acolo unde este cazul, ni se pare o chestie absolut normală, fiindcă nu absolut toată lumea din agenţie lucrează cu date care pot fi considerate confidenţiale.

Deci, vă rog să admiteţi amendamentul doamnei deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, sunteţi deci, de acord cu amendarea art.8, potrivit actualului amendament, nu cel din text?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.9 şi 10 nu au fost obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art.11, amendamentul 5 vă rog să-l urmăriţi. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.12, amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15 – dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

La anexe dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, fiind suficiente voturile majorităţii simple.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate. Vă mulţumesc. (Domnul preşedinte Valer Dorneanu părăseşte prezidiul şi preia conducerea şedinţei domnul vicepreşedinte Ovidiu-Cameliu Petrescu).

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.68/1997 privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa Guvernului vizează soluţionarea unor probleme tehnice şi de fond privind procedura de reglementare, de declarare reglementată a datoriilor. Urmăreşte, pe de o parte, crearea bazei legale pentru efectuarea cheltuielilor cu transmiterea la domiciliul contribuabililor a formularelor de declarare a impozitelor şi taxelor, precum şi crearea posibilităţii de transmitere prin poştă a declaraţiilor depuse de contribuabili pe cheltuiala suportată de Ministerul Finanţelor Publice.

Totodată, urmăreşte crearea posibilităţilor de stabilire de către Ministerul Finanţelor Publice a altor termene de depunere a declaraţiilor şi stabilirea obligaţiei organului fiscal de a transmite înştiinţarea prin care se notifică contribuabililor depăşirea termenului de depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe în cadrul procedurii de impunere din oficiu.

De asemenea, reglementează şi alte probleme de detaliu privind procedura declarării impozitelor şi taxelor. influenţa financiară estimată asupra bugetului de stat ce rezultă din aplicarea prevederilor ordonanţei este de circa 15 miliarde de lei la nivelul anului 2002.

Faţă de cele de mai sus, propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei 11. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Aurel Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 68/97 privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe în şedinţa din 5 septembrie 2001, comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare vrea cineva să participe la dezbateri? Nu doreşte nimeni.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.I al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Ordonanţa în integralitate. Sunt obiecţii? Nu. Adoptată.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitatea lui. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate cu cvorumul cerut de regulament.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2001 pentru aprobarea unor reglementări privind datoria publică externă. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul? Poftiţi doamnă.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc. Ordonanţa Guvernului 12/2001 stabileşte sursele din care vor fi achitate obligaţiile financiare ale Ministerului Finanţelor Publice faţă de Banca Naţională a României, obligativitatea în sarcina Ministerului Finanţelor de recuperare integrală a sumelor constituite ca surse de achitare ale obligaţiilor financiare de la beneficiarii creditelor externe, precum şi modalităţile concrete de asigurare a susţinerii balanţei de plăţi, a plăţii serviciului datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetar, gestionate de către Ministerul Finanţelor Publice.

Faţă de cele de mai sus şi având în vedere raportul de propunere a adoptării, întocmit de către comisia de specialitate a Camerei, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea proiectului de lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului 12/2001. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim. Din partea comisiei, domnul deputat Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.12/2001 pentru aprobarea unor reglementări privind datoria publică externă, în şedinţa din 5 septembrie 2001, comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte participarea la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Anexa 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitatea lui.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate cu cvorumul prevăzut de regulament.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.65/1999 privind salarizarea personalului Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Biroul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială să facă propunere pentru timpii de dezbatere. Observăm că s-a propus respingerea ordonanţei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule vicepreşedinte, permiteţi-mi să fac un scurt comentariu. Până în această săptămână, pe ordinea de zi, respectivul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă 65 apărea cu menţiunea că se va discuta odată cu apariţia punctului de vedere al Guvernului sau al unui act, alt act normativ emis de către Guvern. Nu avem nici un alt act normativ în acest domeniu emis proaspăt, avem şi rămâne valabilă propunerea de respingere din partea comisiei exprimată în 1999 şi preluată de actuala comisie. Cu alte cuvinte, noi putem să respingem modul de salarizare, poate să o facă şi Senatul, să devină lege, dar agenţia rămâne şi funcţionează şi nu ştim cu ce salariu.

Cu alte cuvinte, vă rog, domnule vicepreşedinte, să hotărâţi care este maniera de adoptare; rămânem pe respingere şi putem cădea peste această eventualitate pe care v-am expus-o sau rămâne să o rediscutăm în prezenţa unui alt act normativ.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamnă, dumneavoastră comisia, aţi propus respingerea. Bun. Dacă aţi propus respingerea, presupun că aţi luat în considerare diverse argumente, nu?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Dacă colegii din Guvern ştiu că a apărut un nou proiect de lege, atunci noi putem merge mai departe pe propunerea de respingere. de altfel, nici nu există un alt punct de vedere al comisiei, decât de respingere.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bine. Deci, să vedem din partea Guvernului ce opinie avem.

Doamna Maria Manolescu:

Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al Guvernului, a fost de acord cu iniţiativele de respingere a unui set de ordonanţe de urgenţă care şi-au regăsit textele respective în legea de bază, respectiv ordonanţa 409/2001 care încorporează prevederile acestor acte normative. Suntem de acord deci, cu respingerea ordonanţei.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

avem la ora actuală un act normativ în vigoare care reglementează salarizarea personalului Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare.

Doamna Maria Manolescu:

Da, este Ordonanţa 409/2001.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Perfect şi este emisă, evident, cum rezultă cu claritate după această ordonanţă. Deci, este ultimul act care este în vigoare. Această ordonanţă este inutilă.

Dacă grupurile parlamentare au vreo opinie? Nu. Vă propun respingerea acestei ordonanţe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins.

Suntem solicitaţi să luăm în discuţie proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.113/1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor. Comisia sesizată în fond, vă rog să ne expună punctul de vedere, Comisia pentru agricultură. Înţeleg că se propune respingerea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma reexaminării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.113/1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, în şedinţa din 5.IX.2001, comisia a hotărât respingerea pentru următoarele motive: în primul rând, reglementările prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.113 au fost preluate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor. La elaborarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor au fost luate în considerare şi recomandările Uniunii Europene, precum şi directivele Comisiei economice europene în vederea armonizării legislaţiei şi pregătirii aderării la Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă iniţiatorul este de acord cu respingerea? Este de acord cu respingerea. Dacă grupurile parlamentare au comentarii de făcut, participă la dezbateri? Nu participă. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea ei? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat respingerea.

Proiectul de Lege privind drepturile luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă din perioada 6 martie 1945-august 1964. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Din partea comisiei, doamna preşedintă Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma reexaminării proiectului de Lege privind drepturile luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă din perioada 6 martie 1945-august 1964, în şedinţa din 24 august, comisia a hotărât că acesta nu poate fi acceptat şi propune plenului respingerea din următoarele motive: prevederile proiectului de Lege privind drepturile luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă din perioada martie 1945-august 1964 au fost preluate ca amendament la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/99 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse din motive politice, măsuri administrative abuzive.

Ca urmare, prezentul proiect de lege nu îşi mai are obiectul. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Din partea grupurilor parlamentare dacă se doreşte exprimarea unor opinii? Domnul profesor Ciuceanu, din partea grupului parlamentar.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Consider totuşi că târziu această intervenţie trebuie să o fac, fiindcă s-au strecurat multe greşeli, poate chiar dintr-un început. În 1990 când s-a fondat Asociaţia foştilor deţinuţi politici, într-un context istoric nu s-a putut departaja cei care au fost – şi numeroşi – în fond, majoritatea, cei care au avut opinii diferite au intrat într-o rezistenţă, o rezistenţă însă care nu este egală cu cea care i-a dus pe câţiva – şi aici mă refer la câteva sute de oameni – să ia arma în mână şi să depună o rezistenţă armată. Acum 2 ani de zile s-a format o fundaţie care tocmai vroia să focalizeze atenţia opiniei publice asupra acestor foarte puţini oameni care mai sunt în viaţă. Şi fiindcă sunt aici, aş vrea să fac o precizare. Din informaţiile mele, nu depăşesc mai mult de 20.

Încă de anul trecut am formulat această cerere. a trecut acest proiect de lege prin Camera Deputaţilor şi s-a împotmolit la Senat din motive pe care nu este locul, nici momentul să le discut. Ulterior, din nou, a apărut pe ordinea de zi a Camerelor. S-au respins. S-au respins aşa cum aţi auzit şi dumneavoastră în virtutea faptului că ele toate se vor vărsa în Legea nr.214 şi vom asista, pe de o parte, la o depreciere a calităţii de "fost luptător", de "deţinut politic" şi, pe de altă parte, la o nerecunoaştere a celor care au format elita rezistenţei române.

Mă bucur, domnule preşedinte, şi sper că veţi fi de acord ca şi întreaga Cameră şi Senatul României să le dăm un omagiu celor care au fost şi au depus suprema jertfă, aceea a vieţii lor. Pentru ei am formulat legea care, din păcate, a fost respinsă şi sper că atunci când vom discuta Legea 214 vom putea să le dăm locul care-l merită.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Alte grupuri parlamentare? Nu. Mulţumesc. Am încheiat dezbaterile generale, urmează să supunem această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Economico-Socială şi de Reconversie Profesională a zonelor din munţii Apuseni. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Doamna Smaranda Dobrescu, vă rog. Se propune tot respingerea după câte văd.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Noi propunem respingerea la fel ca şi Comisia de administraţie publică locală care a fost sesizată tot pe fond.

În urma examinării propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Economico-Socială şi de Reconversie Profesională a zonelor din munţii Apuseni, în şedinţa comună din 20 iunie 2001, comisiile au hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propun plenului Camerei respingerea, întrucât s-a considerat că, în prezent, există cadrul legal şi instituţional care să permită autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale să coopereze în rezolvarea problemelor legate de asigurarea dezvoltării regionale, inclusiv pentru munţii Apuseni.

În consecinţă, înfiinţarea unei astfel de Agenţii Naţionale apare ca inutilă. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Vă supun votului dumneavoastră respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a admis respingerea.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. Doamna preşedintă a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi, în urma examinării propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din 7 iunie 2001, comisia a hotărât ca aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea, întrucât nu corespunde filosofiei iniţiale a Legii nr.19 cu privire la reducerea vârstei standard de pensionare şi creează o cu totul altă concepţie în privinţa sistemului de asigurări. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Vă propun respingerea, aşa cum a propus comisia.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea legislativă.

O altă propunere legislativă cu acelaşi obiect: modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrată în 2001, Propunerea legislativă nr.66/2001.

Iniţiatorul, presupun că nu doreşte.

Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării acestei propuneri legislative pe care aţi amintit-o, domnule preşedinte, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului Camerei respingerea, întrucât prevederile acesteia au fost preluate ca amendamente la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu.

Vă supun această propunere a comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Un vot contra.

Abţineri? Nu sunt.

Cu un vot contra s-a aprobat respingerea acestei propuneri legislative.

O altă propunere legislativă înregistrată cu nr.122/2001 privitor tot la modificarea, completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Iniţiatorul? Nu are opinie.

Comisia.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării acestei propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.19 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în şedinţa din 7 iunie 2001, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului Camerei respingerea, întrucât situaţiile prevăzute în propunerea legislativă sunt cuprinse deja în art.5 din Legea nr.19/2000 modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001, deci propunerea nu-şi mai are obiectul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Vă supun votului această propunere de respingere formulată de către comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat respingerea.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/2001 pentru modificarea alin.2 al art.74 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Este procedură de urgenţă. Comisia pentru apărare.

Iniţiator avem, dar Comisie de apărare nu avem. Amânăm până vine măcar un singur reprezentant al Comisiei de apărare ca să ne facă o propunere.

Evident, ştim, comisiile de apărare se află acum în şedinţă pentru a-şi formula punctul de vedere asupra scrisorii preşedintelui României.

Da. Domnule Olteanu, poftiţi!

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că reprezentanţii Comisiei juridice sunt prezenţi, vă propun să trecem la examinarea proiectelor înscrise de la pct.48 în continuare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2001 pentru modificarea Legii nr.82/1992 privind rezervele de stat, republicată.

Suntem în procedură de urgenţă. Invit preşedintele Comisiei juridice, domnul deputat Olteanu, să facă propunerile pentru timpii de dezbatere.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică propune un minut pentru intervenţii şi opt minute pentru dezbaterile pe ansamblu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.I avem două puncte, din care la pct.1 comisia ne propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Pct.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanţa în totalitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.unic. Uitaţi-vă în raport la pag.2 pct.1. Comisia propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune la vot într-o şedinţă specială de vot.

Dacă de la Comisia de apărare a venit cineva. De la Comisia de apărare este cineva? Nu este. Dar a plecat spre noi, am fost anunţat, dar încă nu a ajuns. Probabil că nu s-a terminat şedinţa.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/2001 privind modificarea alin.2 al art.74 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog să propuneţi nişte timpi de dezbatere din partea comisiei.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Propunem ca să proiectul de ordonanţă să fie aprobat în forma aprobată de Senat şi de comisie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nişte timpi de dezbatere, domnule deputat, pentru proiectul în integralitate şi pentru fiecare articol în parte, durata intervenţiilor.

Domnul Dorel Bahrin:

Vă propun cinci minute, câte un minut pentru fiecare articol.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Urmează să fie supus votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2001 privind modificarea art.14 alin.1 lit.e) din Ordonanţa Guvernului nr.65/1997 privind regimul paşapoartelor în România.

Aceeaşi situaţie. Vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere din partea Comisiei de apărare.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Comisia propune ca să fie supus spre dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă în plenul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege, conform raportului suplimentar.

Propunem trei minute, câte un minut pentru fiecare propunere de modificare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Cine este pentru aceşti timpi? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.unic, vă rog să observaţi la lit.e) în raport la pag.2, pct.2 se face o propunere de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Observaţi la pag.2, la pct.1 din raport, se face o propunere de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitatea sa îl supunem votului.

Cine este pentru? Mulţumim.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2000 privind modificarea alin.2 al art.74 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia să ne propună timpii de dezbatere. Fiindcă s-a propus respingerea, dacă puteţi să motivaţi această respingere.

Domnul Dorel Bahrin:

În urma constatărilor făcute şi reţinând că proiectul de lege a rămas fără obiect de reglementare, respectiv avem Ordonanţa 69/2001, comisia propune respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Iniţiatorul. Poftiţi! Domnul secretar de stat Pavel Abraham!

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem şi noi un punct de vedere aici, fiindcă ar trebui să modificăm atât în titlul cât şi în conţinut cu faptul de a arăta că se respinge ordonanţa, nu proiectul, căci proiectul trebuie ori să aprobe ori să respingă ordonanţa.

Deci, ar trebui în titlul să spunem: proiect de respingere a ordonanţei şi în conţinut, de asemenea, să zicem că se respinge pur şi simplu ordonanţa deoarece a rămas fără obiect.

Într-adevăr, prevederile din ordonanţa supusă prin proiectul legii spre aprobare sau spre respingere, au fost preluate, aşa cum se arăta la Comisia de apărare, în Ordonanţa de urgenţă nr.69/17 mai 2001.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule general, proiectul de lege, în articolul său unic, este formulat în sensul următor: "se aprobă ordonanţa". Intenţia iniţiatorului proiectului de lege a fost ca această ordonanţă să fie aprobată. Propunerea de respingere a acestui proiect de lege vine din partea comisiei. Comisia propune această respingere.

Dumneavoastră sunteţi de acord să respingem proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei? Adică să nu mai fie această ordonanţă în vigoare?

Domnul Pavel Abraham:

Evident.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc să participe la dezbatere. Vom da un vot final într-o şedinţă specială de vot asupra acestui punct.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2000 pentru completarea alin.2 al art.74 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2000.

Comisia, vă rog timpii şi justificarea respingerii.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că şi acest proiect de lege a rămas fără obiect de reglementare, comisia propune respingerea proiectului legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Iniţiatorul este de acord? De acord. Foarte bine!

Liderii grupurilor parlamentare sau reprezentanţii grupurilor parlamentare vor să participe la dezbateri? Nu doresc.

Vom propune votului dumneavoastră în integralitate această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Comisia să ne propună un timp de dezbatere şi să justifice propunerea care a făcut-o de respingere.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Întrucât acest proiect de lege a fost trimis către reexaminare de către preşedinte, comisia a propus respingerea ei, având în vedere că se impune aprofundarea şi reexaminarea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Spuneţi-mi mai clar. Dumneavoastră doriţi ca să reanalizaţi sau nu?

Domnul Dorel Bahrin:

Să se supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, cu respectarea prevederilor art.74 alin.1 din Constituţia României şi în forma adoptată de Senat, în şedinţa din 7 mai 2001.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Să adoptăm acest proiect de lege care respinge ordonanţa.

Dacă din partea iniţiatorului există obiecţii. Nu există.

Vă supun aprobării.

Cine este pentru proiectul de lege? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

s-a adoptat acest proiect în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/1998 pentru majorarea limitelor minime şi maxime ale amenzilor contravenţionale stabilite prin Legea nr.25/1969 privind regimul străinilor în România.

Comisia să ne spună de ce propune respingerea.

Domnul Dorel Bahrin:

Comisia a ajuns la concluzia că nu poate fi acceptat acest proiect şi propune respingerea Ordonanţei Guvernului nr.27/30 ianuarie 1998 privind majorarea limitelor minime şi maxime ale amenzilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Iniţiatorul dacă are ceva de spus? Nu. Este de acord.

Să respingem şi acest proiect.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat respingerea proiectului de lege.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului pompierilor militari.

Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121 privind organizarea şi funcţionarea Corpului pompierilor militari iniţiat de Ministerul de Interne cuprinde prevederi menite să asigure transformarea Corpului pompierilor dintr-o instituţie bazată pe principii militare, într-o instituţie preponderent civilă şi profesionalizată.

Modificările propuse vizează:

- încadrarea posturilor de militari în termen din marile unităţi şi unităţile de pompieri, care în prezent reprezintă două treimi din efective, cu pompieri profesionişti, militari angajaţi pe bază de contract şi salariaţi civili, care vor îndeplini funcţii operative în gărzile de intervenţie şi vor executa serviciul în ture;

- obligaţia comandanţilor brigăzilor şi grupurilor de pompieri militari de a prezenta periodic şi ori de câte ori este necesar prefecţilor consiliilor judeţene sau Consiliului general al Municipiului Bucureşti informări privind activitatea de apărare împotriva incendiilor din zonele de competenţă şi propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

- crearea posibilităţii sprijinirii logistice a brigăzilor, grupurilor de pompieri de către consiliile locale, judeţene, Consiliul general al Municipiului Bucureşti prin transferul fără plată a autospecialelor şi mijloacelor specifice achiziţionate din bugetele proprii, în scopul îndeplinirii activităţii de apărare împotriva incendiilor şi satisfacerii cerinţelor colectivităţilor locale.

Având în vedere toate aceste argumente, vă rugăm să aprobaţi proiectul în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia a făcut nişte propuneri de modificare. Sunteţi de acord cu ele?

Domnul Pavel Abraham:

Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Mulţumesc.

Din partea comisiilor.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Comisia propune să se supună spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei acest proiect în forma propusă prin raportul iniţial nr.129 din 7.III.2001, cu respectarea prevederilor legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.I sunt mai multe puncte, sunt cinci puncte şi sunt nişte propuneri de modificare din partea comisiei.

La pct.1, vă rog să observaţi de asemenea pct.1 din raportul comisiei. Dacă sunt obiecţii la propunerea de modificare şi la text. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.2. La pag.2 a raportului, pct.2 chiar există o propunere de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.3. Obiecţii? Nu sunt.

Pct.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează ca proiectul să fie supus în integralitatea sa votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.511 din 18.X.2000.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea Comisiei de apărare. Vă rog să justificaţi propunerea de respingere.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Conform materialului pus la dispoziţie de Cameră, comisia îşi menţine propunerea de respingere pe care a făcut-o în raportul nr.152 din 12, respectiv 14 martie 2001, propunând respingerea acestei iniţiative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Supun votului respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptată respingerea în condiţiile regulamentare.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 274/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi a persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative, abuzive. Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Rog preşedintele comisiei să ne propună nişte timpi de dezbatere.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă propun un minut pentru intervenţii şi cinci minute pentru dezbaterea ansamblului legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Să intrăm în dezbaterea propriu-zisă.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru proiectul de lege? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă a persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi a persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive. Procedură de urgenţă.

Timpii noştri de dezbatere?

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aceiaşi timpi propune Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi: 1 minut de intervenţie, 5 minute pentru dezbaterea ansamblului legii. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Ordonanţa de urgenţă. Vă rog să observaţi, în articolul legii se propune o modificare.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Articolul 2 al ordonanţei. În proiectul de lege se introduce un nou alineat.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Punctul 3 din lege. La art. 2 alin. 1 lit. b) va avea următorul cuprins... Vedeţi cum este formulat.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Punctul 4 din lege. La art. 2 alin. 1, după lit. b) se introduce o nouă lit. c₁) cu următorul cuprins... Îl vedeţi în proiectul de lege.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Tot la art. 2 alin. 1 lit. d) din proiectul de lege se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 din proiectul de lege.

La art. 2 alin. 2 al ordonanţei se propune o modificare prin proiectul de lege.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 2, aşa cum a fost modificat prin proiectul de lege.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art. 3 al ordonanţei, la pct. 7 al proiectului de lege se reformulează lit. e).

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Prin pct. 8 al proiectului de lege, după lit. e) se introduce o nouă lit. f), cu conţinutul pe care îl vedeţi.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 3, cu modificările respective.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La pct. 9 al proiectului de lege. La art. 4, partea introductivă a alin. 1 este o modificare a acestui alineat. Vedeţi în proiectul de lege.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul 4. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Punctul 10. La art. 5 alin. 1 se introduce prin proiectul de lege o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 5. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 6. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul 7, "partea introductivă a alin. 1 şi lit. c) şi e) vor avea următorul cuprins:..." scrie în proiect. Vă rog să urmăriţi proiectul.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 7 în integralitate din ordonanţă. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 8 din ordonanţă. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii în integralitate, cu modificările despre care deja am vorbit şi le-am adoptat.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond.

Iniţiatorul.

Domnul Marko Attila:

Doamnelor şi domnilor, bună ziua.

Din partea Ministerului Informaţiilor Publice, Attila Marko, subsecretar de stat.

Ordonanţa nr. 137 care se referă la prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare este unul din acele acte normative pentru care România a fost felicitată atât de către Uniunea Europeană, cât şi de toate forurile internaţionale şi este un document de bază al întregii societăţi în ceea ce priveşte eliminarea acestui fenomen pe care-l cunoaştem cu toţii. Proiectul de lege pe care-l aveţi dumneavoastră în dezbatere a fost adoptat de Senat cu ele amendamente. Ministerul Informaţiilor Publice susţine varianta adoptată de Senat, care este doar o modificare de formă adusă la proiect.

În ceea ce priveşte conţinutul proiectului trebuie să vă aduc la cunoştinţă faptul că ordonanţa prevede unele atitudini, comportamente, manifestări sau care pot constitui discriminări, le consideră contravenţii şi le sancţionează ca atare.

Deci, după cum vedeţi, aceste sancţiuni contravenţionale se raportează exact la aceeaşi procedură care se prevede de noul regim juridic al contravenţiilor.

Pe de altă parte, ordonanţa se referă nu numai la discriminările care aduc atingere persoanelor, datorită apartenenţei la o etnie, ci şi la o serie de alte categorii de persoane care pot fi subiectul unor discriminări.

Considerăm că în forma în care a fost elaborată în 2000 şi respectiv în forma în care a fost aprobată de Senat este în măsură să îşi atingă scopul iniţial.

Eu aş ruga în acest sens să analizaţi proiectul de faţă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim.

Din partea Comisiei juridice domnul Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege cu care suntem sesizaţi astăzi pentru a-l adopta a fost examinat în 7 sau 8 şedinţe comune, la nivelul Comisiei juridice şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Comisia juridică sesizată iniţial pentru aviz a considerat necesar să se pronunţe şi ea pe fond, în raport, atât de imperfecţiunile de redactare, de tehnică legislativă, cât şi datorită imperfecţiunilor determinate de fondul unor reglementări.

De aceea, noi credem că împreună cu Comisia pentru drepturile omului am făcut o treabă bună şi textul este îmbunătăţit, corespunzând normelor interne şi europene şi vi-l propunem astăzi pentru a fi adoptat în forma pe care noi, cele două comisii, am adoptat-o după, repet, opt şedinţe de dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Poftiţi.

Domnul deputat Tokay.

Domnul Tokay Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aş vrea să supun atenţiei dumneavoastră şi a colegilor mei o chestiune de procedură care, după a noastră părere, a viciat profund raportul celor două comisii, deoarece nu s-au respectat prevederile legale ale art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Sunt nevoit să abuzez de răbdarea dumneavoastră şi să vă spun cum s-a întâmplat acest abuz sau această greşită interpretare.

La discutarea proiectului, la două articole, respectiv alineate, deosebit de importante, comisiile întrunite au interpretat greşit votul. Şi anume, în mod concret, la şedinţa din data de 21 mai 2001 cele două comisii discutând art. 2 în care figura sintagma "Comunităţi naţionale minoritare", în urma unei propuneri de eliminare s-a supus la vot eliminarea din textul ordonanţei.

Pentru acest amendament de eliminare au votat pentru 11 deputaţi, împotrivă 8 deputaţi şi au fost 3 abţineri.

Preşedintele şedinţei a considerat că amendamentul de eliminare a fost votat prin majoritate de voturi.

În opinia noastră, majoritate de voturi la 22 de membri prezenţi ar fi trebuit să fie nu 11, care este fix jumătate, ci 12, sens în care, după ce aceeaşi procedură şi acelaşi sistem de vot a fost utilizat la data de 30 mai 2001, la art. 5, cu privire la scoaterea din text a sintagmei "orientări sexuale", deci potrivit aceluiaşi sistem de vot, fără să existe, pentru eliminare, majoritatea, aşa cum cere Regulamentul Camerei Deputaţilor la art. 53, propunerea a fost considerată ca fiind admisă.

Mi se pare de-a dreptul ciudat şi numai în această comisie, respectiv în comisiile reunite s-a întâmplat ca acel art. 53 să fie interpretat, în felul în care a fost interpretat.

Esenţa interpretării că faţă de 11 pentru 8 contra şi 3 abţineri, pentru este majoritate. Adică, 11 este mai mult decât 8. Acesta era argumentul principal. Or, niciodată, nici în Cameră, în nici o comisie voturile prin care un membru al Camerei Deputaţilor se abţine nu a fost considerat ca un vot pentru.

Dacă mergem pe această logică am putea ajunge pe ideea că 1 este mai mult decât 0, deci, dacă 1 deputat, într-o comisie formată din 17 – 20 membri votează pentru, restul se abţine, propunerea se consideră a fi aprobată. Or, legiuitorul, dumneavoastră când aţi aprobat art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaţilor nu aţi gândit aşa şi nici nu se poate gândi aşa.

Cu alte cuvinte, întregul raport este viciat şi ţin să vă comunic că în urma refuzului preşedintelui comisiei de a socoti în acest fel voturile am fost nevoit să părăsim lucrările şedinţei comune. Numai cu titlu de curiozitate menţionez că am sesizat Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, birou care a solicitat comisiilor întrunite să revizuiască. Nu putea ordona, dar a solicitat să revizuiască această părere şi această interpretare, în sensul să aprecieze că votul 11, 8, 3 nu putea însemna în condiţiile date un vot de aprobare. Cert este că nu s-a întâmplat, motiv pentru care noi am părăsit lucrările comisiei.

În faţa domniilor voastre stă o chestiune esenţială. Dacă în cursul procesului legislativ una sau mai multe reguli de bază, legi, hotărâri, regulamentul este viciat, noi susţinem că întreaga procedură care succede actului lovit de o nulitate absolută, întreaga procedură este lovită de nulitate.

Suntem hotărâţi, în cazul acesta, dacă se trece peste această abordare a numărătorii voturilor şi se consideră că această abordare este corectă, să solicităm un control al Curţii Constituţionale. Vă întreb, însă, în această cameră sau în comisiile camerei sunt două modalităţi de a număra voturile? Eu consider că nu poate exista decât un singur mod corect. Nu aş dori să vă jignesc citându-vă art. 53. O ştim cu toţii, aplicăm încă din 1990 sub altă... Ce înseamnă majoritate? În consecinţă, raportul comisiilor întrunite suferă că a fost lovit de o nulitate absolută în această formă, în această interpretare, noi nu putem să fim de acord.

Dumneavoastră, respectiv plenul, însă, are posibilitatea – ceea ce se spune în drept – de asanare a nulităţii.

Având în vedere că nimeni nu contestă numeric votul, deci 11, 8, 3, dumneavoastră puteţi considera că acea propunere care figurează în raportul comisiei nu a fost însuşită de comisie prin majoritate de voturi, ceea ce este corect şi, ca atare, a căzut, în continuare discutând mai departe textul aşa cum a rămas, cum era iniţial, fără eliminarea sintagmelor despre care am făcut vorbire.

În încheiere vă rog să binevoiţi a analiza foarte temeinic această chestiune, pentru că suntem în situaţia de a crea un precedent extraordinar de periculos în ceea ce priveşte întregul mers al procedurii legislative.

Dacă ne dăm seama ce înseamnă acest lucru, la legile organice, dacă vor fi voturi mai mari decât votul contra, ele trebuie considerate, aprobate, indiferent că voturile contra şi abţineri sunt o reală majoritate. Nu mai insist mai departe, consider că argumentele au fost clare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că atunci când există texte care nu pot conveni dintr-o perspectivă sau alta se schimbă şi percepţia şi abordarea şi decizia, în consecinţă, pentru c㠖 amintesc colegilor mei de la UDMR – că s-a decis de multe ori, în acelaşi sens, cu aceeaşi procedură, iar dumnealor nu au obiectat.

Dincolo de această argumentare de principiu, în legătură cu diferitele măsuri şi greutăţi folosite în ocazii similare, aş vrea să vă menţionez, stimaţi colegi, că textul art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaţilor spune foarte clar că pentru a decide în mod corect, regulamentar, adică, în comisii, trebuie îndeplinire două condiţii esenţiale. Prima: trebuie să existe majoritatea membrilor comisiei prezenţi, iar cea de-a doua comisie prevăzută de Regulament la acelaşi articol, în alin. 2 spune foarte clar, fără dubiu şi, deci, prin urmare, fără posibilitate de interpretare, şi anume că hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Un principiu de interpretare al actelor normative cunoscut, de altfel, sunt convins, şi de colegii din UDMR, distinşi jurişti, de altfel, spune foarte clar că legea se interpretează în sensul aplicării acesteia şi nu în sensul blocării ei sau mai exact în scopul pentru care ea a fost adoptată. Regulamentul Camerei Deputaţilor pe care-l am aici a fost adoptat în scopul evident de a fi adoptate legile în comisie, examinate şi adoptate cu cvorumul necesar şi nu de a fi blocate.

Prin urmare, dacă dumnealor au ales să plece din sală în condiţiile în care, în calitate de preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi am considerat că este vorba de o decizie adoptată, este opţiunea dumnealor.

Textul, însă, textul Regulamentului, din care am avut onoarea să citez, este foarte clar, în sensul că decizia adoptată în comisie este regulamentară. Chiar dacă existau probleme legate de interpretare, o asemenea problemă legată de interpetare ar fi putut fi, eventual, trimisă Comisiei pentru regulament, cum fac toate parlamentele din Europa civilizată, pentru că această problemă de interpetare să fie clarificată pentru viitor.

În legătură, însă, cu decizia respectivă şi cu solicitarea Biroului permanent de a revedea votul, o asemenea solicitare ştiţi foarte bine cu toţii mai bine decât mine chiar, având în vedere că cei mai mulţi dintre dumneavoastră aveţi o experienţă parlamentară mai bogată, o asemenea decizie, o asemenea solicitare de a se revedea votul nu putea fi primită, pentru simplul motiv că nu era prevăzută de Regulament şi prin urmare s-a procedat în consecinţă.

Nu vreau să mă refer la aspectele legate de fond, referitor la eliminarea unor sintagme, pe care iniţiatorul le-a prevăzut a fi introduse în text, dar vreau să menţionez, totuşi, că este omeneşte să îl înţelegem pe domnul Tokay care la vremea respectivă era ministrul pentru minorităţi în Guvernul Isărescu. Îl înţelegem – repet – foarte omeneşte, foarte uşor, că în calitatea sa de iniţiator are, firesc, o poziţie, o părere subiectivă în legătură cu o asemenea problematică. Nu putem, însă, să admitem şi raţionamentul domniei sale, pentru că el nu se fundamentează pe Regulament.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă propun să trecem la dezbaterea proiectului de lege, articol pe articol.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Permiteţi-mi şi mie să spun câteva cuvinte. Deci, fără a discuta despre problema acelor voturi lăsate la cele două puncte, vreau să fac remarca că având în vedere faptul că un raport al unei comisii intră în dezbaterea plenului şi plenul este suveran în a decide ce poziţie să ia pentru fiecare din propunerile făcute de către comisii, coroborat cu prevederea dintr-un articol al regulamentului nostru că în situaţia în care, să spunem, comisia nu ar depune un raport, plenul poate să discute proiectul de lege chiar şi în absenţa acelui raport, mi se pare evident că, eventualele erori, greşeli de procedură, de apreciere se acoperă. Deci, suntem într-o situaţie de eventuală nulitate relativă, în nici un caz de nulitate absolută, chiar dacă obiecţiile prezentate de domnul Tokay sunt a fi corecte, chiar dacă grupul domniei sale s-a retras de la lucrări. Însă eu constat şi un alt lucru: există controverse nu numai pe elemente de procedură, dar văd aici şi un raport foarte substanţial foarte amplu, cu foarte multe propuneri de modificare şi având în vedere şi faptul că este 13,40 şi faptul că prezenţa nu este strălucită, eu vă propun să încheiem aici şedinţa de astăzi şi să discutăm într-o şedinţă viitoare, într-o situaţie mult mai propice unei dezbateri aprofundate.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,40.