Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de astăzi cu secvenţa dedicată intervenţiilor.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Traian Dobre. Poftiţi, vă rog.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am să mă refer la situaţia şcolii româneşti de dincolo de Prut.

În Republica Moldova, anul şcolar nu a început sub auspicii prea bune. Sărăcia accentuată a majorităţii populaţiei, sub pragul oficial declarat al subzistenţei, lipsa cronică a fondurilor pentru repararea şcolilor, pentru plata, şi aşa derizorie, a cadrelor didactice, pentru asigurarea gratuităţii manualelor şcolare şi a dotărilor elementare cu materiale didactice, toate acestea au dus la degradarea progresivă a învăţământului: zeci, poate sute de şcoli nereparate, abandonul şcolar în creştere îngrozitoare, zeci de şcoli în grevă pentru neplata salariilor, un deficit de aproximativ o mie de cadre didactice, în special la limba română şi limbile străine, lipsa de manuale şi carte şcolară.

Oficializarea limbii ruse, prin adoptarea Legii minorităţilor naţionale, şi intenţia declarată de a o decreta a doua limbă de stat, introducerea obligatorie a studierii limbii ruse începând din clasa a II-a, intenţia de a se reveni la studiul limbii moldoveneşti şi al istoriei Moldovei au stârnit îngrijorare nu numai în rândul profesorilor, ci şi al întregii intelectualităţi româneşti din Republica Moldova.

Cea mai dramatică situaţie pentru limba română se înregistrează în şcolile din regiunea separatistă transnistreană, unde există numai 7 şcoli româneşti, însumând 5 mii de elevi care studiază în baza grafiei latine şi conform programelor şcolare şi manualelor de la Chişinău. În restul de 94 de şcoli, cuprinzând 55 de mii de elevi, instruirea se face în grafie chirilică, după programe şi manuale elaborate de Tiraspol, aceleaşi din perioada sovietică.

A fost retrasă deja licenţa de funcţionare a celei mai importante şcoli – Şcoala nr.20 din Tiraspol -, somată să părăsească clădirea în care funcţionează, până la 1 octombrie, fapt ce constituie un procedent periculos, care poate fi urmat de închiderea celorlalte 6 şcoli, numite "nestatale". Acestea activează în baza licenţelor de funcţionare acordate de fostul ministru al învăţământului din Transnistria, care, însă, a fost eliberat recent din funcţie tocmai pentru acordarea licenţelor.

Legislaţia transnistreană interzice studierea în baza alfabetului latin, precum şi predarea Istoriei românilor. Organizaţia Profesorilor Creştini-Democraţi a denunţat, printr-un apel, situaţia dezastruoasă a învăţământului şi procesul de rusificare.

Un alt apel a fost adresat Guvernului României, în care se cere integrarea şi sincronizarea sistemelor educaţionale din Republica Moldova cu cele din România şi mărirea numărului de burse acordate elevilor şi tinerilor din Republica Moldova, pentru a se satisface nevoia acută de a forma în spirit naţional noua generaţie.

Statul român face deja eforturi financiare în acest sens. La cele aproximativ 2.000 de burse pe care le acordă anual Republicii Moldova, se adaugă recent cel mai mare program de dotare cu carte românească a tuturor bibliotecilor şcolare din Republică, prin care cele peste 1.500 de şcoli vor primi câte 100 de titluri din Biblioteca Şcolarului, cerute de programa şcolară.

Şi un alt program de aceeaşi importanţă, dacă nu chiar mai mare, începe să prindă contur. El prevede dotarea cu manuale şcolare plătite de statul român tuturor şcolilor din Repbulica Moldova, sumele necesare tipăririi acestora fiind deja deblocate din fondul special pentru Republica Moldova.

Iată câteva aspecte din ceea ce se întâmplă cu şcoala românească de dincolo de Prut şi din măsurile luate de Guvernul Năstase, pentru ca această şcoală să nu se stingă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În şedinţa de Guvern din data de 20 septembrie a.c., a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare furnizării energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie

Până în 26 septembrie a.c., această ordonanţă încă nu a fost semnată de primul-ministru Adrian Năstase, şi nici publicată în Monitorul Oficial, deşi ea trebuia să între în vigoare începând cu data de 1 octombrie a.c.

Ordonanţa prevede acordarea de ajutoare băneşti familiilor cu venituri mici pentru suportarea cheltuielilor suplimentare, determinte de creşterea exorbitantă a preţului la gazele naturale.

Ordonanţa de urgenţă prevede la art.4 alin.1, că în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie 2001, ajutoarele băneşti se acordă de către autorităţile administraţiei publice locale din bugetele locale. De aici, şi generozitatea suspectă de care a dat dovadă primul-ministru al României, având în vedere că în felul acesta nu este afectat bugetul central al statului.

Nerespectându-se prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2001, pentru bugetele consiliilor locale nu au fost acordate, pentru perioada 1 noiembrie – 31 decembrie 2001, fondurile corespunzătoare în vederea acordării ajutoarelor băneşti familiilor cu venituri mici, care utilizează gazele naturale pentru încălzirea locuinţei.

De asemenea, potrivit prevederilor art.3 din Legea finanţelor publice nr.189/1998, descentralizarea unor cheltuieli şi efectuarea altor cheltuieli noi se face cu asigurarea resurselor financiare realizării acestora, lucru care nu se întâmplă în cazul în speţă.

Pentru luna octombrie anul curent, prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului menţionată, nu se prevede nici un leu pentru ajutoare băneşti familiilor sărace. În această situaţie, nefiind asigurate fonduri în bugetele locale, primăriile nu vor putea acorda ajutoarele băneşti stabilite prin ordonanţa de urgenţă şi, ca urmare, există riscul blocării sistemului energetic naţional.

S-a ajuns la această situaţie disperată datorită faptului că Guvernul, pentru a-şi întreţine imaginea, a anunţat pentru ultimele două luni ale acestui an o măsură cu caracter populist, care nu poate fi aplicată de către consiliile locale, din lipsă de fonduri.

În aceste condiţii, apreciem că, de fapt, Guvernul s-a transformat într-un vânzător de iluzii, care, şi aşa, a pus în situaţii destul de delicate consiliile locale, ajunse, multe dintre ele, în pragul falimentului, deoarece riscă să nu-şi mai poate achita nici măcar propriile salarii, d-apoi aceste sume care le sunt percepute datorită unei generozităţi a premierului Adrian Năstase şi a Cabinetului condus de către acesta.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

O societate normală, civilizată, o societate a mentalităţilor decrispate constituie aspiraţia firească a oricărui regim cu adevărat democratic. Prosperitatea economică reală, asimilarea structurală a normelor de conduită fireşti, toate acestea reprezintă adversari redutabili pentru orice formă de populism agresiv, cu valenţe radicale şi exclusiviste.

Mitul justiţiarului absolut, al eroului îndelung aşteptat, care va face ordine în 24 de ore, invocând ambiguu legea, dar fără să ne explice concret cum, constituie o himeră periculoasă care poate fi însă îmbrăţişată de oamenii ajunşi la disperare totală, sărăcie absolută şi atotbiruitoare ignoranţă.

Atunci când sunt cultivate preponderent instinctele ancestrale, când limbajul demagogic - chiar plastic şi multicolor – loveşte în dreapta şi în stânga, asemenea cozii unei vipere, e semn de smintire programată şi de rinocerizare a conştiinţelor. Atunci, extremismele de orice tip îşi găsesc un teren fertil şi în mrejele lor cad oamenii lipsiţi de îndoieli, sumari în informaţii ori frustraţi.

Agitând spectrul fricii, noii nebuni ai veacului au reuşit până la un punct să seducă mulţimile. Târziu, poate prea târziu, s-a descoperit că sub masca eroului se ascundea un laş, ori că sub acoperământul credinţei clamate se adăpostea un duşman al omului.

Mişcările care proclamă aşa-zisul primat al poporului, acuzând pe alţii de felurite scenarii sau conspiraţii demonice, sunt, prin ele însele, produse ale demonologiei politice.

Adevărata politică, singura politică adecvată viitorului este aceea a normalităţii, având la bază o idee simplă, dar de o cuceritoare perenitate. Nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să ne fie străin.

Convenţionalismele, frustrările, minciuna nu pot avea viaţă lungă. Nimeni nu poate fi deţinătorul absolut al patriotismului sau onestităţii, în vreme ce toţi ceilalţi ar fi, conform unei false scheme, vinovaţi de toate relele lumii.

Va veni, sperăm, o zi în care selecţia valorilor, inclusiv în politică, nu se va mai face, în unele cazuri, după decibelii zgomotelor emise continuu de către demagogi, nici după cutare, sau cutare coterie de tip ocult, ci după valoarea intrinsecă a celui ivit în arena vieţii publice.

Evident, astăzi mulţi consideră aceasta o utopie. Posibil. Numai că, să nu uităm că milioane de oameni ne urmăresc, iar aşteptările lor de acum pot constitui în fapt avertismentul cel mai puternic al viitorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Constanţa Popa, de la PRM.

Doamna Constanţa Popa este? Nu este.

Domnul Ştefan Baban, de la PRM. Este? Nu este.

Domnul Rus Emil. Poftiţi.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am aflat şi eu cu stupoare şi uimire, din mass-media, că Guvernul a hotărât în şedinţa de joi, 20 septembrie a.c., retragerea autorizaţiilor de funcţionare a 5 universităţi particulare, decizie fără precedent, a declarat vineri, 21 septembrie, într-o conferinţă de presă, ministrul educaţiei şi cercetării, doamna Ecaterina Andronescu.

Tot prin intermediul mass-media, iniţial, am înţeles că Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă prin care au fost acreditate 8 universităţi, pe de altă parte.

Prima întrebare pe care mi-am pus-o ca deputat şi membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a fost în legătură cu procedurile de acreditare şi tehnologia de lichidare a universităţilor în cauză şi în general.

Am revăzut Legea nr.88/1993, republicată, şi Legea învăţământului nr.84/1995, legi organice care prevăd procedurile legale de înfiinţare a universităţilor.

Şi atunci, de ce atâta grabă în adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvern, pe câtă vreme proiectele de lege adoptate de Senat se află la Comisia pentru învăţământ spre analiză, pentru a fi dezbătute şi adoptate în Camera Deputaţilor?

După ce criterii, presupun eu obiective, au fost scoase cele 8 universităţi din analiza Comisiei pentru învăţământ şi din dezbaterea Camerei Deputaţilor?

Potrivit Legii învăţământului şi Legii acreditării, Guvernul nu este abilitat pentru înfiinţarea universităţilor. Guvernul este abilitat numai pentru autorizarea şi acreditarea specializărilor, precum şi pentru iniţierea proiectelor de lege privind înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior cu respectarea procedurilor prevăzute de Legea nr.88/1993, republicată.

În expunerile de motive la proiectele de înfiinţare a celor 8 universităţi particulare, înaintate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Guvernului, a fost scos pct.a) din art.104 al Legii învăţământului, care precizează: "Învăţământul particular funcţionează potrivit legii dacă: a) este organizat şi funcţionează pe principiul non-profit", prevedere fundamentală, ceea ce presupune că aceste universităţi în cauză au fost iniţial s.r.l.-uri, nerespectând de la bun început principiul non-profit.

O întrebare de fond care se pune este: când şi cum au obţinut aceste universităţi personalitatea juridică, în condiţiile în care, potrivit art.5 din Legea nr. 21/1924, "un aşezământ" - adică universitate – "creat de o persoană juridică" (fundaţie – n.n.) "nu poate avea personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care a creat-o".

Rezultă de aici că personalitatea juridică au obţinut-o ca unităţi distincte, nefiind înfiinţate de nici o fundaţie şi, prin urmare, nu au respectat principiul non-profit prevăzut de Legea nr.21/1924.

Aceasta ne dă dreptul să credem că prin înfiinţarea ca universităţi a acestor societăţi cu răspundere limitată prin ordonanţă de urgenţă se încearcă a le legitima ca instituţii de învăţământ superior respectabile. Înseamnă a le pierde urma ca societăţi comerciale.

Art.2 din ordonanţa de urgenţă prevede, la alin.1: "Patrimoniul propriu al instituţiilor de învăţământ superior înfiinţate va fi cel puţin la nivelul celui avut la data acreditării şi va fi utilizat în cadrul sistemului naţional de învăţământ, în condiţiile legii".

Alin.2: "În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României, persoana juridică ce a înfiinţat iniţial unitatea de învăţământ superior particular este obligată să transfere acesteia întregul patrimoniu folosit în procesul de învăţământ, în momentul propunerii pentru acreditare. În cazul nerespectării acestei prevederi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va iniţia prin lege acţiunea de încetare a activităţii de învăţământ şi de desfiinţare a instituţiei respective".

Se impun următoarele clarificări: cum poate fi utilizat în cadrul sistemului naţional de învăţământ patrimoniul unei persoane juridice de drept privat - fundaţia, creată şi organizată de particulari -, decât încălcându-se dreptul de proprietate al persoanei juridice de drept privat? Acest transfer nu înseamnă o naţionalizare mascată?

Universităţile înfiinţate de fundaţie constituie patrimoniul acestora. Înfiinţarea lor prin ordonanţă de urgenţă nu înseamnă trecerea lor din domeniul privat în domeniul public şi subordonarea lor, sub aspectul bazei materiale, activului Ministerului Educaţiei şi Cercetării, utilizării patrimoniului acestora în cadrul sistemului naţional de învăţământ?

Toate aceste prevederi nu înseamnă un abuz şi un atentat grav la dreptul de proprietate privată, prevăzut de art.41 alin.2 din Constituţia României? "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular".

La alin.7 se prevede: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată".

Referitor la desfiinţarea celor 5 universităţi se ridică la fel semne de întrebare: care este aşa-zisa tehnologie de lichidare? Cine este în drept s-o facă? Mai este nevoie de Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică? De ce această mişcare de lichidare cu 10 zile înainte de începerea anului universitar? De ce hotărârea de Guvern nu a apărut în Monitorul Oficial al României?

Toate acestea explică teama doamnei ministru Andronescu, care este membru al Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, pentru trecerea acestor universităţi prin comisie, ca urmare a faptului că nu răspund criteriilor impuse de cele două legi, ceea ce echivalează cu cel mai grav abuz din istoria Ministerului Învăţământului, un atentat la democraţie şi la statul de drept.

Este o ingerinţă gravă a Guvernului în atribuţiile puterii legislative şi o încălcare la fel de gravă a principiului separaţiei puterilor în stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Poftiţi.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu câteva luni, am adus în atenţia Parlamentului şi a primului-ministru un caz grav care se referea la intenţia prefectului de Alba, Ioan Rus, pusă apoi imediat în practică, de a arunca la coşul de gunoi al istoriei pe Iuliu Maniu, prin anularea deciziei care denumea simbolic sala de şedinţe a prefecturii cu numele marelui patriot şi om politic român.

Singurul argument plauzibil, dar nefăcut public, a fost, cred eu, disconfortul la care era supus prefectul, ştiind că era obligat să-şi ţină şedinţele politice într-o sală unde, ca simbol al Unirii, plutea spiritul lui Iuliu Maniu.

Din păcate, Ioan Rus nu şi-a depăşit condiţia de căuzaş politic şi a schimbat denumirea sălii în "Sala Mihai Viteazul", căutând, parcă, să contrapună cele două personalităţi. Îi ceream atunci primului-ministru să intervină pentru a împiedica acel abuz, dar primul-ministru şi ministrul administraţiei publice, într-o tăcere suspectă, nu numai că nu l-au tras de mânecă pe Ioan Rus, ci l-au promovat în funcţia de consilier în cadrul Consiliului de coordonare al ministerului condus de domnul Cozmâncă.

Iată, prefectul nesancţionat atunci, recidivează acum, întorcându-se împotriva lui Mihai Viteazul, a cărui statuie vrea s-o scoată din Cetatea Albei şi s-o mute în afara ei, în parcul din faţa Catedralei Reîntregirii, sfidând, astfel, istoria şi călcând în picioare, la fel ca şi ministrul Cozmâncă, autoritatea locală, pe care încearcă s-o pună în faţa deciziei luate abuziv, fără măcar o consultare prealabilă.

Amintesc că asemenea acte izvorâte parcă din paranoia unei puteri totalitare, nu sunt unice, prefectul de Hunedoara şi cel de Gorj îşi dispută un alt simbol naţional – Coloana Infinitului.

Ceea ce nu ştie probabil domnul prefect Ioan Rus este faptul că amplasamentul actual al statuii este unul bine gândit de către celebrul sculptor Oscar Han, între Palatul princiar, cu apartamentele unde a locuit Mihai Viteazul, şi Sala Unirii, spre care se îndreaptă mâna în care voievodul ţine sceptrul.

Amplasarea statuii în acel loc s-a făcut într-un an simbol – 1968 -, când a fost sărbătorit Semicentenarul Unirii. Faptul că în apropierea statuii se află, pe lângă cele două obiective amintite anterior, şi cele două catedrale – a Reîntregirii şi cea Romano-Catolică -, cu sediile episcopale, precum şi Muzeul de Istorie, demonstrează faptul că statuia se află la locul potrivit.

Domnule prim-ministru, domnule prefect, Mihai Viteazul şi-a câştigat dreptul de a intra triumfal în Cetatea Albei-Iulia, învingând la Şelimbăr. A intrat în Cetate şi în conştiinţa poporului român pentru a nu mai ieşi niciodată. De ce încercaţi să-l scoateţi pe poarta din spate, trădându-l, parcă, a doua oară, la fel ca generalul Basta?

Sper că măcar de data aceasta, domnule prim-ministru, să luaţi atitudine pentru a stopa din faşă această infantilă intenţie, iar dacă argumentele prezentate mai sus nu v-au convins, să ştiţi că noul amplasament este atât de prost ales, încât vorba subprefectului: "oricum va fi poziţionată Statuia lui Mihai Viteazul în Parcul Unirii, calul şi călăreţul vor sta cu spatele la Catedrală".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am o rugăminte la toţi cei care au vorbit şi la cei care vor vorbi în continuare: vă rog, trei minute! Numai atât: trei minute; atât este declaraţia.

Domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În timpul vacanţei parlamentare, un moment, parcă anume ales, în îndelungatul şi mereu mai periculosul atac la adresa unităţii şi indivizibilităţii României, s-a petrecut un eveniment fără precedent, de natură a indigna şi organismele europene, care au condamnat actul politico-juridic de agresiune a Ungariei asupra unor ţări vecine prin acordarea de legitimaţii etnice cetăţenilor acestora.

Un asemenea fapt nu este decât o verigă către capătul lanţului cu care se doreşte jugularea unităţii statal-teritoriale a României. Nu prin forţă, nu prin desprinderea teritorială ori violenţă, ci prin politica faptului împlinit.

Evenimentul menţionat nu a fost singular. Presa din Bulgaria, citând surse de peste ocean, a cochetat, tot în vara acestui an, cu ideea retrasării graniţelor în Balcani, strecurând aluzia că Transilvania ar urma să revină Ungariei, în cadrul unui proiect mai amplu, de aşa-zisă soluţionare a focarelor actuale ori posibile ale conflictelor teritoriale, potrivit principiului "o etnie – un stat".

În acest scop, ar fi proiectată o conferinţă ce ar urma să se desfăşoare la sfârşitul lunii mai 2002, la Berlin. Simultan, şi presa din Macedonia a făcut speculaţii pe aceeaşi temă. Un aşa-zis Consiliu Ştiinţific pentru Europa de Est, care patronează un Institut de Balcanologie, de a căror activitate este apropiat fostul secretar de stat american Henry Kissinger, unul dintre proiectanţii graniţelor viitoare, lansează de mai multă vreme diverse variante de schimbare a graniţelor pe cale paşnică, după cum afirmă preşedintele Academiei de Ştiinţă din Macedonia.

Într-un asemenea contest survine şi declaraţia premierului român Adrian Năstase, care avertizează că Transilvania şi Banatul sunt ţinte ale noului revizionism. De ce-l cred pe Năstase? Vine Octavian Paller şi comentează aceste declaraţii într-un editorial: "După 1989 s-au reactivat virulent cercurile şi forţele revizioniste maghiare. Socotim că a venit vremea să se treacă la fapte. Nemulţumirile economice din Ardeal au ceva specific. Regăţeanul dezamăgit înjură politicienii, în schimb un ardelean e tentat să înjure Bucureştiul. Dacă pe la începutul secolului trecut se zicea în Ardeal că soarele răsare de la Bucureşti, acum vorba care circulă este că răul vine de la Bucureşti.

Exact din aceleaşi motive economice a apărut mişcarea secesionistă în Italia care vrea să rupă Nordul de Roma şi de Sud.

Din păcate, politicienii noştri îşi închipuie că e suficient să ţină discursuri despre statul naţional unitar sau să facă pelerinaje la mormântul lui Avram Iancu, în loc să se întoarcă de la efecte la cauză. Doctrina transilvanismului este perfid întreţinută de revizionişti pentru a săpa o falie psihologică între românii de dincolo şi de dincoace de munţi.

Vocile româneşti care fac lobby pentru Ungaria denunţând extremismul îl văd reprezentant numai pe Corneliu Vadim Tudor sau pe Funar şi niciodată pe Tökes."

Am încheiat citatul din editorialul domnului Paler.

Pe site-urile Internetului, în spatele unor partide sau organizaţii neguvernamentale gen "Pro Transilvania", "Partidul Moldovenilor" şi altele, se proiectează deja graniţele unor state virtuale, pentru ca lumea, odată obişnuită cu ideea, să nu mai fie surprinsă de îndeplinirea unor asemenea proiecte.

Sfărâmarea României este obiectivul strategic al politicilor revizioniste apărute o dată cu ultimele zile ale primului război mondial. Aceste politici sunt aplicate cu perseverenţă, mereu adaptate evoluţiilor politice internaţionale.

Experienţa inter şi postbelică a României atestă fără putinţă de tăgadă că pericolul revizionist este multidirecţional. Şi arhicunoscutul plan al bulgarului Valev prin care România era să fie adjudecată de vecini în contextul unei aşa-zise diviziuni a muncii între statele membre ale C.A.E.R., a fost tot o astfel de iluzie care s-a spulberat în faţa rezistenţei naţionale, aşa cum s-a putut ea manifesta la începutul anilor ´60.

Nu este acum nici locul şi nici momentul pentru a diagnoza acţiunile neorevizioniste prin care se urmăreşte din nou reducerea, într-o primă fază şi, ulterior, anihilarea suveranităţii statului român asupra teritoriilor din cuprinsul graniţelor sale şi a populaţiei acestora.

Formele acestei agresiuni sunt multiple, dar, în principal, preeminente sunt cele economice şi informaţionale a căror manifestare e mai greu vizibilă şi aproape imposibil de contracarat dacă efectele au început să se producă.

Cei care au ocazia să călătorească în judeţele din Transilvania s-ar putea să aibe surpriza să constate că de la campania plăcuţelor bilingve s-a ajuns relativ repede la monolingvismul care exclude de astă dată limba română chiar de pe indicatoarele din localităţi.

Dependenţa faţă de importurile din Ungaria a devenit în Transilvania atât de evidentă, încât această parte din România apare firesc în ochii unora ca un debuşeu dacă nu chiar o provincie a statului vecin. Respectăm dreptul la identitatea naţiunilor conlocuitoare, dar în acelaşi timp considerăm că este de datoria noastră să atragem atenţia că acesta a devenit paravanul acţiunilor externe de suprimare a atributelor esenţiale ale statului român, fiind grav puse în pericol fundamentele acestuia, prin încălcarea flagrantă a unor principii constituţionale esenţiale.

Şi astăzi, precum şi în urmă cu peste opt decenii, ziarişti români cumpăraţi, asociaţii şi fundaţii paravan duc o propagandă a panmaghiarismului şi a pantransilvanismului, autonomiei şi a federalizării. Continuă să ne fie falsificată istoria, iar pe fondul intoxicărilor mediatice, personalităţi europene precum Xavier Solana confundă Bucureştiul cu Budapesta. Bibliotecile din întreaga lume sunt poluate informaţional cu cărţi de istorie şi statistici false.

Dacă se repetă istoria, nu trebuie repetate şi greşelile ei. În anii ´30, partidul maghiarilor a condiţionat colaborarea ungurilor cu guvernul de o listă de revendicări. Astăzi, după patru ani de guvernare algoritmică, U.D.M.R. colaborează cu actualul Guvern tot în baza unei liste de revendicări.

O asemenea listă de revendicări a fost transmisă de U.D.M.R. la 26 august anul curent, fostului secretar general al Consiliului Europei, Catherine Lalumiére, acoperindu-se în fapt un memorandum de factură separatistă şi revizionistă. Budapesta şi liderii maghiari din România dezinformează forurile internaţionale.

Care pot fi, în acest context, motivele pentru care autorităţile române nu informează forurile internaţionale despre diversiunile neorevizioniste practicate în contextul Europei unite?

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ludovic Mardari.

Vă rog din suflet, trei minute! Dacă după aceea întrerup vorbitorul, o să spuneţi că am ceva cu cineva.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, vineri 28 septembrie 2001, am dorit să prezint un discurs la Radio Timişoara în cadrul emisiunii "La zi în viaţa partidelor parlamentare". Acest lucru n-a fost posibil, deoarece emisiunea a fost interzisă pentru a nu deranja vizita în judeţul Timiş a domnului preşedinte Iliescu.

Menţionez că, deşi în acea zi nu a fost transmis la Radio Timişoara, textul a apărut în ziarul local "Agenda zilei" din data de 28 septembrie 2001, sub titlul "P.R.M. se teme de cenzură şi dictatură".

După cum vedeţi, acest titlu are o deplină îndreptăţire, fapt demonstrat de interzicerea transmiterii textului la postul de radio Timişoara, care fiind post public, deci întreţinut cu banii contribuabililor, nu avea dreptul să practice o cenzură favorabilă P.S.D.-ului.

Cu permisiunea dumneavoastră, am să prezint Parlamentului discursul de care s-au speriat adepţii partidului de guvernământ de la Radio Timişoara.

După cum se cunoaşte, preşedintele partidului din care fac parte, domnul Corneliu Vadim Tudor, în cadrul conferinţei de presă pe care a ţinut-o în data de 14 septembrie 2001, la trei zile după atacul terorist din Statele Unite ale Americii, a solicitat lămuriri cu privire la antrenamentele unor palestinieni pe teritoriul României.

Imediat Parchetul General s-a autosesizat, nu ca să verifice ilegalităţile comise cu ocazia acelor antrenamente, ci pentru a cerceta dacă domnul Corneliu Vadim Tudor se face vinovat de răspândirea unor zvonuri mincinoase care ar putea aduce atingere siguranţei naţionale, deşi Constituţia prevede la art.70 că: "deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului."

Desigur că nu este greu de presupus că autosesizarea Parchetului General s-a făcut la sugestia instituţiei prezidenţiale, aceeaşi instituţie care a cerut Parchetului General şi anchetarea unui ziarist de la România Liberă în urma abordării aceluiaşi subiect în data de 20 septembrie.

Se poate trage concluzia că toţi ziariştii care vor să facă lumină în acest subiect fierbinte riscă să fie anchetaţi şi să-şi piardă libertatea. Realizatorul de radio Paul Grigoriu a fost suspendat timp de 30 de zile de la emisiunea "Sfertul academic" pentru că nu l-a cenzurat pe domnul Corneliu Vadim Tudor în data de 17 septembrie.

Luând în considerare aceste reacţii în forţă, sunt îndreptăţit să cred că, în condiţiile în care partidul aflat la putere îşi consolidează poziţia prin racolare de parlamentari de la alte partide, opoziţia devenind o simplă figuraţie, nu este exclus ca cenzura să se accentueze şi să se ajungă chiar la o formă de dictatură.

Au fost unele voci care au spus că nu era momentul ca domnul Corneliu Vadim Tudor să readucă în atenţia mass-media problema luptătorilor palestinieni antrenaţi în anii 1994-1996 pe teritoriul României tocmai acum, când ţara noastră se află la un pas de intrarea în NATO.

Nu este aşa! Duplicitatea ne aduce numai deservicii. Occidentul, prin intermediul serviciilor secrete proprii, poate afla tot ce se întâmplă în România în probleme cum ar fi: traficul de droguri, transporturi speciale de armament, respectiv antrenamente ale militarilor străini ţinute secret faţă de Parlament. Doar populaţia din România a fost menţinută în bezna necunoaşterii, chiar dacă din banii ei s-au plătit cheltuielile aferente antrenamentelor respective.

Vreau să liniştesc membrii şi simpatizanţii Partidului România Mare spunându-le că ridicarea imunităţii parlamentare a domnului Corneliu Vadim Tudor este puţin probabil că va avea lor. Domnul preşedinte Iliescu împreună cu partidul din care provine ar face o mare greşeală politică. Să nu uităm că liderul celui mai mare partid de opoziţie din ţara noastră, domnul Corneliu Vadim Tudor, este parlamentar european.

În consecinţă, dacă ar afla Consiliul Europei că unui membru al său i s-a ridicat imunitatea datorită solicitării de a se face lumină într-o problemă care ar putea avea legătură cu terorismul internaţional, reacţia ar fi devastatoare. S-ar ajunge la concluzia că, în România, democraţia este ameninţată. Imaginea externă a domnului Iliescu şi a partidului aflat la putere ar avea foarte mult de suferit şi, ca urmare, nu-şi vor asuma un astfel de risc. Cu sau fără declaraţia domnului Corneliu Vadim Tudor, prin declanşarea războiului împotriva terorismului internaţional, secretul privind antrenamentul luptătorilor palestinieni la noi în ţară ar fi fost spulberat.

Să ne rugăm ca numele luptătorilor palestinieni care au fost antrenaţi în România să nu se regăsească pe lista teroriştilor implicaţi în crimele din Statele Unite ale Americii!

Scuzele României că pregătirea s-a făcut pentru luptele antitero şi nu pentru terorism nu vor avea nici o valoare. Va trebui să ne luăm adio de la orice fel de integrare euroatlantică pentru o bună perioadă de timp de acum înainte şi, în acest caz, vinovat va fi domnul preşedinte Iliescu, nicidecum domnul Corneliu Vadim Tudor.

În contextul opţiunii noastre occidentale, în viitorul imediat apropiat, România are nevoie de înţelepciune şi, mai ales, de mult noroc.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Institutul Naţional de Statistică aflat sub coordonarea ministrului dezvoltării ne informează cu legitimă mândrie că cifrele statistice consemnează evoluţii pozitive ale unor indicatori economici fundamentali, evoluţii care, proiectate în perspectivă, ar trebui să confirme strategia de dezvoltare pe termen mediu convenită de forţele politice la mijlocul anului 2000 şi acceptată de Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, semnarea unui nou acord stand-by cu FMI pentru a obţine eticheta de credibilitate externă trenează, iar Uniunea Europeană ne repetă că suntem încă rămaşi în urmă la criteriul economic. Între timp, investiţii majore străine nu vin, investiţii noi cu impact economic major nu se întâmplă, arieratele cresc, producţia pe stoc se acumulează, deficitul comercial înregistrează un record absolut, iar exporturile nu pot fi dinamizate substanţial peste bariera de 10 miliarde dolari pe an.

Chiar dacă unele evaluări, bune sau rele, sunt prea devreme faţă de momentul începerii guvernării P.S.D., pentru cetăţenii acestei ţări, timpul trece inexorabil, iar problemele cotidiene devin acute în acest nou prag de iarnă, caracterizat printr-o escaladare fără precedent a preţurilor utilităţilor publice.

Miniştrii responsabili pentru economie depun eforturi vizibile pentru macrostabilizare, cu credinţa că deficitul bugetar şi inflaţia vor fi stăpânite.

Întrebarea fundamentală este însă cu ce metode se doreşte atingerea acestor obiective. De ce? Pentru că dincolo de rezultatele bune pe care cifrele le relevă la rece, implacabil pentru minţile slabe, preocupate exclusiv de perspectiva zilei de mâine, problema esenţială este dacă mecanismele şi politica din spatele acestor cifre sunt sustenabile, funcţionabile pe termen lung, se autoreglează, generează progres şi bunăstare pentru toţi cetăţenii, cu intervenţie statală directă minimă.

Ce se întâmplă în realitate?

Din dorinţa de a demonstra că economia merge bine, intervenţia statului este în continuă creştere, decizia se concentrează la vârf, caracterul ei administrativ se acutizează, principalul loc de intervenţie este proprietatea de stat unde administraţia centrală se poate impune, poate dicta, poate forţa.

Tot acest proces nu se întâmplă pe baza pârghiilor financiar-economice, ci a relaţiilor subiective între persoane aflate într-o structură ierarhică şi poziţii de decizie în care prevalează dispoziţia scrisă sau dată telefonic şi mai puţin regulile de joc valabile pentru toţi prin lege. Tot aşa are loc şi alocarea resurselor, sub presiunea unor persoane şi evenimente, în mod subiectiv, care în final vor destrăma corelaţiile economice iniţiale stabilite prin modelul restructurat de dezvoltare pe termen mediu şi pentru care s-a făcut atâta vâlvă şi s-a invenstit atâta încredere.

Dacă cineva crede că acesta este modelul de economie de piaţă socială se înşeală amarnic, iar rezultatele pe termen lung vor fi dezastruoase pentru această populaţie adusă la limita sărăciei insuportabile.

Filozofic, ne aflăm în situaţia în care guvernul, prin politica sa economică, încearcă să asigure un peşte pentru fiecare flămând.

Iată câteva exemple: credite necomerciale, deci nu de la bănci, date la tot felul de societăţi cu capital majoritar de stat, din cele mai diverse motive: plata salariilor, restructurare, plata unor datorii etc. nici un credit nefiind returnat; povestea cu milionul de lei la hectar care nu a ajuns încă la toţi agricultorii după un an de zile; întreruperea bruscă a finanţării subvenţiei pentru tractoare şi alte echipamente agricole; intervenţia Executivului în structurile locale alese; modul de soluţionare a păgubiţilor F.N.I.; încredinţarea contractelor de realizare a unor drumuri judeţene; asanarea financiară a Băncii Agricole şi, anterior, Bancorex; garantarea de credite producătorilor de utilităţi publice pentru a se asigura energia electrică şi termică populaţiei pentru iarnă.

Cât de mare poate fi sacul cu peşti al Guvernului? Atâta cât poate fi alimentat din ce în ce mai puţin de cei care mai ştiu, mai pot sau mai vor să folosească undiţa, până când vor ajunge şi aceştia să ceară câte un peşte de la Guvern.

Ce se întâmplă în final? Cetăţeanul plăteşte de două ori: preţurile pentru utilităţi, iar pe de altă parte, birurile mari şi multiple puse pe bruma de câştig pe care o are.

La o astfel de perspectivă îngrijorătoare nici nu mai poate fi vorba de o opoziţie partizană, ci de nevoia de a privi extrem de responsabil asupra a ceea ce este rău cu noi.

Este rău că ne îndepărtăm de la legea fundamentală, de la Constituţie.

Politica economică, şi nu neapărat a actualului Guvern, se pare că nu s-a trezit din coşmarul dictaturii şi al totalitarismului. Ea continuă să pună accent pe sistem şi nu pe cetăţean şi drepturile lui garantate de Constituţie. Dar care sistem?

Un sistem care de fapt este interzis prin Constituţie. Un sistem care se doreşte să se bazeze pe forţe dominante, monopoliste, cu caracter politic şi economic, forţe care neagă în final libertatea şi demnitatea individului, egalitatea de şanse ale acestuia.

Noua ordine social-economică pe care a prevăzut-o Constituţia se bazează pe conceptul de societate liberă, pe libertatea individului, pe responsabilitatea acestuia, pe libera competiţie, pe prevenirea oricărui abuz al puterii generat de o poziţie dominantă, care nu poate fi rezultatul decât al aplicării voluntare, inegale şi inconsecvente a legii.

Dominaţia puterii centrale, prin monopoluri politice şi naturale, a companiilor naţionale de stat, a structurilor politice clientelare sunt o agresiune la societatea liberă garantată de instituţiile democratice, sunt o agresiune chiar la puţina legislaţie socială, care, chiar în respectul libertăţii şi demnităţii individului, nu reuşeşte şi nu vrea să-i aşeze pe toţi cetăţenii acestei ţări pe o linie de plecare rezonabilă în fructificarea şanselor egale.

Cu peste 45% din populaţie la pragul sărăciei, este greu să vorbim de o societate liberă, garantată de Constituţie, care să asigure securitate, stabilitate şi libertate fiecărui cetăţean.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Asistăm astăzi la o campanie de denigrare bine organizată până la cel mai înalt nivel "de partid şi de stat", - pentru a ne referi în termenii desueţi în care se duce -, împotriva liderului P.R.M., senatorul Corneliu Vadim Tudor. Domnul Corneliu Vadim Tudor a mers mereu împotriva curentului de mediocritate şi de oportunism care domină din păcate viaţa noastră politică. De aceea, mediocrităţile şi oportuniştii s-au coalizat dintotdeauna împotriva sa.

Acum, asistăm însă la o situaţie nouă. S-a găsit un clenci mai deosebit şi anume acuzaţia că, prin atitudinea sa, senatorul Corneliu Vadim Tudor ar fi lezat interesele statului român. Această acuzaţie a intervenit după atacurile teroriste de la 11 septembrie din Statele Unite ale Americii, când preşedintele Ion Iliescu şi Guvernul domnului Năstase au oferit, supralicitând, spaţiul aerian şi terestru al României pentru un război cu ţările care susţin terorismul, fără să se cunoască acestea, ceea ce nu au făcut nici măcar ţările din NATO.

Fără să se opună acestei hotărâri, cel puţin pripite şi emoţionale, a guvernanţilor de la Bucureşti, domnul senator Corneliu Vadim Tudor a atras atenţia acestor guvernanţi că, acum câţiva ani în urmă, tot ei au fost aceia care au admis şi sprijinit pregătirea pe teritoriul ţării noastre a unor luptători HAMAS (arabi), acuzaţi acum de terorism.

De aici imensul scandal care s-a stârnit. De aici furia cu care Vadim este atacat în presă. De aici acuzaţia care i se aduce de către guvernanţi că ar fi lezat interesele statului şi ale poporului român şi că pentru asta senatorul Corneliu Vadim Tudor ar trebui ostracizat şi băgat la închisoare.

Potoliţi-vă, domnilor! Să judecăm faptele mai la rece şi să tragem concluziile corecte care se cuvin. Mai întâi să observăm că faptele pe care le incriminează Corneliu Vadim Tudor nu au fost inventate de el, ci au fost publicate anterior.

De ce nu s-au sesizat domnii de la putere în legătură cu toate acestea? De ce s-au năpustit numai asupra domnului Corneliu Vadim Tudor? De ce numai dumnealui i se aduc acuzaţii atât de grave? Să fie oare pentru că domnul Corneliu Vadim Tudor a dat faptelor despre care a vorbit presa o coloratură mai aparte, mai literară, că le-a îmbrăcat în haina pamfletului politic care i-a enervat peste măsură? Dar pamfletul politic a existat în România şi până acum şi nimeni nu i-a pus pumnul în gură. L-au practicat cu măiestrie Maiorescu, Eminescu, N.D.Cocea, Arghezi şi mulţi alţii.

De ce atâta lipsă de umor la domnii noştri de astăzi care se simt lezaţi de arta pamfletară a lui Vadim şi recurg la lovituri de cu totul altă natură?

Aflăm astfel că domnul preşedinte Iliescu, în cadrul convorbirilor cu partidele politice, a invitat la Cotroceni Partidul România Mare, dar a refuzat pe senatorul Corneliu Vadim Tudor, când se ştie că acesta este chiar preşedintele ales în funcţiune al acestui partid. A ce seamănă acţiunea domnului preşedinte Ion Iliescu? Evident, a şantaj politic, a amestec în treburile interne ale partidului respectiv, ceea ce depăşeşte cu mult funcţia prezidenţială de mediator imparţial între partidele politice ale ţării.

Mai aflăm că domnii de la putere pregătesc chiar în săptămâna aceasta ridicarea imunităţii parlamentare a domnului senator Corneliu Vadim Tudor, pentru a-l deferi apoi justiţiei. Şi această măsură să fie un răspuns la arta de pamfletar a lui Vadim? Evident, şi în acest caz, enervarea, în loc să producă îngeri cum ar trebui, produce monştri. Monştrii care sfidează democraţia.

Imunitatea parlamentară a fost prevăzută în constituţiile statelor democratice tocmai pentru a combate aceşti monştri şi a apăra dreptul la opinie politică a parlamenarilor. Or, tocmai acest drept îl vedem atacat acum de cei ce vor să transforme statul român de azi în partid, iar partidul în stat, identitate păguboasă pentru toată lumea.

Mai avem şi o altă observaţie de principiu: acum, după ce şocul american a trecut, judecând mai la rece, se vede clar că lupta împotriva terorismului este mult mai complexă şi mai dificilă decât se credea iniţial. Ea presupune mai întâi identificarea unui duşman ascuns şi foarte alunecos şi numai după aceea combaterea lui cu mijloace adecvate.

În cadrul primei acţiuni, intră şi datoria fiecărui stat de a analiza cu luciditate în ce măsură a hrănit la sânul său şarpele terorismului, căci acest şarpe nu a venit de pe alte planete, ci s-a pripăşit la locuri călduţe şi a crescut în climatul de corupţie care există astăzi în lume. Ar fi fost o onoare pentru noi, ca români, să deschidem acest capitol obligatoriu din istoria contemporană a omenirii.

Iată ceea ce ne propunea senatorul Corneliu Vadim Tudor spre onoarea noastră, a tuturor. Se vede însă că autorităţile noastre nu sunt capabile de o asemenea onoare, că un asemenea moment al adevărului şi dreptăţii nu le poate conveni.

Manifestăm totuşi credinţa că până la urmă acest adevăr şi această dreptate vor triumfa. am făcut această declaraţie politică în nume personal şi al Grupului parlamentar P.R.M. din care fac parte.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Ana Florea.

Doamna Ana Florea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Învăţământul dintr-o ţară este investiţia cea mai importantă pe termen lung: investiţia în tineret. Această instituţie presupune resurse umane, materiale şi financiare consistente. Rezultatele se obţin relativ târziu şi sunt greu cuantificabile.

În România mereu s-a vorbit şi se vorbeşte că învăţământul este o prioritate, dar aplicarea în practică a acestor afirmaţii a fost şi este deficitară. Mă refer în special la învăţământul din comunităţile cehe din judeţul Caraş-Severin, deşi această problemă nu este specifică acestei minorităţi, fiind comună toturor şcolilor din mediul rural românesc.

În ultimii ani, absolvenţii claselor a VIII-a din aceste şcoli cu predare în limba română şi având limba cehă ca limbă maternă, nu şi-au luat examenul de capacitate în prima sesiune. Aceşti copii n-au mai avut şansa de a urma un liceu, mulţi dintre ei renunţând la şcoală.

Problema este complexă. Satele cehe sunt relativ izolate, la 15-20 de kilometri de o şosea naţională, iarna putând rămâne pentru anumite perioade de timp complet izolate. Există dotare materială, şcoli, manuale. Există cadre didactice, dar aceştia în cea mai mare parte sunt suplinitori şi predau mai multe materii.

La începutul acestui an şcolar, în unele sate, la şcoală s-au prezentat doar elevii şi părinţii, căci profesorii suplinitori nu erau încă stabiliţi. Un început de an şcolar descurajant atât pentru elevi cât şi pentru părinţi.

În acest context, este greu să-i convingi pe copii de importanţa educaţiei şi pe părinţi să-i capacitezi să facă eforturi financiare, când cei care sunt responsabili cu acest lucru îl tratează cu superficialiate. Pierdem generaţii, pierdem încrederea în educaţie. Aceşti tineri sunt tinerii noştri, mulţi dintre ei maculează imaginea României peste hotare. Ei emigrează şi prin nivelul lor de pregătire, noi toţi primim o notă proastă la învăţământ şi educaţie.

Din păcate, rar ni se contorizează şi valorile şi tinerii de excepţie. Ştiu că Guvernul şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării depun eforturi considerabile pentru rezolvarea problemelor din învăţământul rural. Mă întreb ce vom face cu aceste generaţii de tineri ai tranziţiei care în viitor vor costa societatea românească foarte multei vor fi cei care nu-şi vor găsi loc de muncă şi mereu vor apela la ajutor din partea societăţii.

Sunt proiecte care se referă la învăţământul rural, în unele zone, uşor de aplicat. Dar ce vom face cu comunităţile izolate unde distanţa, dar mai ales accesibilitatea în perioada iernii este o problemă. Va fi ca o glumă. O dată nu va fi combustibil, altă dată se strică microbuzul, se îmbolnăveşte şoferul sau se înzăpezeşte drumul. Dacă problemele învăţământului rural sunt complexe şi particulare, soluţiile ar trebui să fie particularizate.

În comunităţile izolate, ar fi mult mai eficient păstrarea şcolilor existente şi atragerea profesorilor calificaţi în aceste zone. Existenţa unui intelectual în comunitate este benefică nu doar pentru educaţia copiilor dar şi a întregii comunităţi. Cadrele didactice trebuie motivate pentru a se stabili în aceste comunităţi, oferindu-le un salariu de două-trei ori mai mare şi alte facilităţi la nivel local, de exemplu, locuinţă. În acest fel se rezolvă şi problema multor absolvenţi care nu-şi găsesc un loc de muncă corespunzător pregătirii lor şi problema educaţiei în comunităţile izolate.

Cred că în timpul cel mai scurt vom găsi soluţiile cele mai bune, lăsând la o parte culoarea politică şi interesele de grup, concentrându-ne asupra viitorului nostru - educaţia tineretului. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Iulian Mincu, poftiţi.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În şedinţa de Guvern din 27 septembrie 2001 s-a discutat textul unei ordonanţe de urgenţă care reprezintă actul de naştere a 8 universităţi din cele 18 aflate de peste 6 luni în discuţia Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor.

Nu s-a putut lua până acum la comisie nici o măsură, cu toate că există materialele necesare, întrucât, la cererea ministrului educaţiei şi cercetării, s-a aşteptat punctul de vedere al ministerului. Acest punct de vedere nu îl avem oficial nici în prezent, în schimb, în ultimile zile au apărut la televiziune şi în presă lista celor 8 universităţi particulare acreditate prin ordonanţă de urgenţă. Motivaţia exprimată de ministru sună astfel: "În urma controalelor celor 20 de universităţi s-a constatat că personalul didactic este format din cadre didactice pensionate sau care nu sunt titularizate, structuri academice de conducere ilegal constituite, asistenţi sau preparatori cu funcţii de prorectori, decani sau secretari ştiinţifici, depăşirea capacităţii de şcolarizare cu scopul interesului financiar în dauna calităţii de învăţământ. Exemplu: Spiru Haret – 530%, Româno-American㠖 133%. Creşterea numerică a numărului de studenţi este evident necorelată cu posibilităţile reale de şcolarizare".

Prin declaraţia de astăzi ţin să precizez:

1) Legea învăţământului şi acreditării nr. 84 din 1995, lege organică, invocată în ordonanţa de urgenţă spune că: "Înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se face prin lege, în baza procedurilor prevăzute de Legea nr. 88 din 1993 art. 56 alin. 1.

2) Constituţia României prevede la art. 114 alin. 4 că: "În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare în Parlament". Mă întreb şi ne putem întreba care este starea excepţională în cazul de faţă?

3) La 5 din cele 8 universităţi acreditate prin ordonanţă de urgenţă, s-au constatat de către comisie, pe baza documentelor depuse de către acestea, o serie de inadvertenţe sau falsuri.

4) Motivaţia ministrului, depăşirea numărului de studenţi sau că unele cadre sunt pensionate se aplică şi la facultăţile de stat. Dau, spre exemplu, Universitatea Valahia din Târgovişte, condusă de un rector de peste 76 de ani, cadre didactice ce ating vârsta de 82 – 83 de ani, ceea ce după mine este factor grav. numărul de studenţi înscrişi cu taxe este exagerat de mare. La facultatea de drept, spre exemplu, la 40 de studenţi fără taxe există înscrişi 500 studenţi cu taxe, adică 1250%, iar la ASE, la 80 studenţi fără taxe sunt înscrişi cu taxe 600 de studenţi, adică 750%. Exemplele pot continua şi cu alte universităţi de stat, aspecte ce contravin flagrant legilor în vigoare.

5) În conformitate cu Legea nr. 84 din 1995, aşa cum am subliniat în interpelarea din 12 martie 2001, învăţământul particular funcţionează, potrivit legii, pe principiul nonprofit, pe principiul nediscriminării şi respectând standardul naţional - Monitorul Oficial nr. 606 din 10.12.1999 cap. XI art. 102.

Din păcate, nu s-a ţinut seama de aceste specificaţii ale legii, chiar şi la unele din universităţile aprobate.

6) Având în vedere că la Comisia de învăţământ a Camerei Deputaţilor se aşteaptă de luni de zile punctul de vedere al Ministerului Învăţământului şi Cercetării, la cererea ministrului chiar, ne întrebăm de ce ministerul a recurs la acest mijloc ilegal care subestimează Parlamentul? Presa susţine că cele 8 universităţi sunt motivate de existenţa unor personalităţi politice, în spatele lor; nu le mai nominalizăm, le-a nominalizat presa. Numai aşa se explică, însă, de ce ministrul învăţământului nu a sesizat incompatibilitatea juridică dintre un proiect de lege şi o ordonanţă de urgenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ultimul înscris pentru astăzi la declaraţii, domnul deputat Negiat Sali. Domnul deputat Negiat nu este. Bun. Am încheiat această secvenţă a şedinţei noastre de astăzi.

Acum trebuia să vă citesc situaţia prezenţei. Pe hârtie s-au înscris 262 deputaţi, 83 sunt absenţi, 18 participă la alte activităţi parlamentare. Vă rog să constataţi şi dumneavoastră că în sală nu sunt 262 de deputaţi. Am rugămintea la secretari să aducă listele de prezenţă să facem un apel nominal.

Poftiţi, domnule secretar.

Domnul Constantin Niţă:
- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Anastasescu Olga - Lucheria - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andrei Zeno - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezent
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugeniu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiaş Iohan - Peter - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu - Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Băloiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană - Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Cazan Gheorghe - Romeo Leonard - absent
- Căşunean - Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezent
- Coifan Viorel Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei - Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezent
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Iuliu Liviu - absent
- Dragu Gheorghe - absent
- Drăgănescu Ovidiu Virgil - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - absentă
- Dumitrescu Cristian - Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Fiţea Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Florescu Nicolae - Doru - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu - Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - prezent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - absent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad - Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Aurel Constantin - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla - Bela - Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya - Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba - Tiberiu - prezent
- Lari - Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia - Cornelia - prezentă
- Lepşa Sorin Victor - absent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - absent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád - Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea - Muraru Mihaela - prezent
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru - Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - prezent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru - Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mociolcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - absent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen - Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian Adrian - prezent
- Musca Monica - Octavia - prezentă
- Muşetescu Ovidiu Tiberiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - absent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana - Elena - prezentă
- Nădejde Vlad - George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - absent
- Neacşu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia - Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu - Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Gheorghe - Liviu - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe - Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - absent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - absent
- Niculescu - Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - absent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dan Costache (Dinu) - absent
- Paun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păscuţ Ştefan - prezent
- Pécsi Francisc - prezent
- Pereş Alexandru - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Podgorean Radu - absent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - prezent
- Popescu - Bejat Ştefan - Marian - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Grigore Dorin - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu - Tăriceanu Călin - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian - Mircea - absent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard - Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert - Kálmán - prezent
- Raicu Romeo - Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan - Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ion - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergiu - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana - Ionescu Ileana - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru - Octavian - prezent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin - Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - absent
- Ştefănoiu Luca - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj Alexandru - absent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian - Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia - Olguţa - prezentă
- Vasilescu Nicolae - prezent
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Carol Ioan - prezent
- Verbina Dan - absent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard - Wolfgang - prezent
- Zăvoian Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, vom face o evaluare, câţi au răspuns prezent, şi vom continua cu şedinţa de vot. Vă rugăm să vă luaţi locurile în sală! Nu părăsiţi sala, vă rog!

Stimaţi colegi,

Avem în sală 255 de deputaţi, 90 sunt absenţi. Trecem la derularea şedinţei de vot final.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea şi completarea art. 43 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului, nr. 69/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 2 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 252 de voturi pentru, 1 abţinere şi 2 voturi contra, s - a adoptat.

Proiectul de Lege privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional şi transmiterea acestora în proprietatea publică a oraşului Buşteni şi în administrarea Consiliului local Buşteni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Număraţi voturile contra! 18 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 246 voturi pentru, 18 voturi contra şi 1 abţinere, s - a aprobat.

Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptat cu 255 de voturi, Unanimitate.

Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea Moşteni, judeţul Teleorman, în Deparaţi şi declararea acestuia comună. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 254 de voturi pentru, s - a adoptat.

Propunerea legislativă privind ridicarea la rang de oraş a comunei Mânăstirea judeţul Călăraşi. Se propune respingerea.

Cine este pentru această propunere de respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? 54 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

S - a respins această propunere legislativă.

Domnul Dumitru Bălăeţ vrea să explice votul.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Este vorba de o propunere legislativă făcută de mine. Comuna Mânăstirea îndeplineşte condiţiile prevăzute în lege, eu am lipsit de la dezbaterea acestui proiect în cameră, datorită faptului că, realmente, am fost indus în eroare de ordinea de zi. Vreau să precizez că ea figurează şi în ordinea de zi actuală, la poz. 27, ceea ce mi se pare absolut absurd, în raport cu propunerea de vot final.

Vreau să mai preiczez că, dacă aş fi fost aici, aş fi arătat cât de absurde erau notele de respingere venite din partea comisiei şi din partea Guvernului şi ce contradicţii prezintă ele, în raport cu legea ridicării la un rang mai înalt a comunelor în cadrul legii de administrare locală.

Acum, eu am să revin. Am discutat cu cei de la comună şi ei o să îndeplinească condiţiile legii. Pentru că această comună a fost oraş încă din timpul Evului Mediu, a fost declarată "Oraşul domniei mele" de către domnitorii noştri cei buni, astăzi ea este într - o dezvoltare foarte frumoasă şi cred că merită să devină oraş. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă privind aplicarea Proiectului Uniunii Europene "În oraş, fără maşină" pe raza municipiilor şi oraşelor din România. Se propune respingerea propunerii legislative.

(Domnul deputat Damian Brudaşca solicită să ia cuvântul.) Domnule, nu vă pot da cuvântul, fiindcă aici suntem într - o şedinţă de vot, s-au epuizat dezbaterile generale, cu acea ocazie s-a luat cuvântul. Acum, eventual, să explicaţi votul, altceva nu pot să fac.

Deci, se propune respingerea propuneri legislative.

Cine este pentru propunerea de respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? 46 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

S-a admis propunerea de respingere.

Domnul Brudaşca doreşte să motiveze votul.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

În legătură cu poziţia exprimată de plenul Camerei faţă de acest proiect legislativ, trebuie să-mi exprim surprinderea, pentru că există o diferenţă teribil de mare între ceea ce îşi propune Guvernul şi ceea ce realizează în fapt. Săptămâna trecută, mass-media a anunţat că pe teritoriul României, în 3 dintre oraşele mari ale ţării, se desfăşoară această activitate, din iniţiativa comisarului pentru problemele de mediu al Uniunii Europene. În acelaşi timp, se anunţa faptul că la această acţiune au răspuns prezent un număr de 684 de localităţi de Europa.

În consecinţă, consider că atitudinea pe care noi, prin votul pe care l-am exprimat acum, am luat-o, este o atitudine împotriva a ceea ce începe să capete caracter de generalitate în marea majoritate a oraşelor europene.

Acţiunea pe care am propus-o este motivată de câteva elemente concrete. În primul rând, de faptul că marea majoritate a oraşelor acestei ţări nu au centuri ocolitoare. De asemenea, gradul de poluare înregistrat în oraşele respective depăşeşte cu mult pragurile admise. Un alt aspect foarte important este acela legat de frecvenţa accidentelor care se întâmplă, mai ales în perioadele de sezon. Şi nu în ultimul rând este vorba de absenţa spaţiilor de parcare, care conduce la aglomerare excesivă a acestor localităţi.

Din nefericire, unii dintre colegii noştri nu au înţeles, în momentul dezbaterilor, că nu este vorba de o nostalgie după vremurile în care se interzicea circulaţia maşinilor în oraşe, din alte raţiuni decât cele de natură ecologică. De altfel, aceeaşi declaraţie a fost făcută chiar de către preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic presei, lucru care, din păcate, îl descalifică, neînţelegând esenţa unei asemenea propuneri.

În consecinţă, apreciez că prin votul pe care noi l-am dat nu aţi respins numai proiectul meu legislativ, ci aţi respins o iniţiativă pe care comisarul pentru mediu al Uniunii Europene încearcă să o impună, ca o necesitate, în condiţiile în care această problemă a circulaţiei în marile oraşe devine din ce în ce mai presantă.

Un alt aspect pe care îl viza proiectul legislativ era acela al protecţiei monumentelor din centrele din zona zero a oraşelor mari. Prin această chestiune, din nou, se dă frâu liber aceleiaşi stări de dezacord între ceea ce spunem şi ceea ce facem.

Aceasta cred că este extrem de elocvent şi nu îmi rămâne decât să "aplaud" hotărârea pe care am luat-o.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunerea legislativă privind amânarea aplicării prevederilor art. 17, 40 alin. 7, 43 şi 90 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Număraţi! 49 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 250 voturi pentru, s-a respins.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Răchiţele, judeţul Cluj. Se propune respingerea propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? 41voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

S-a respins şi această propunere legislativă, cu 214 voturi.

Propunerea legislativă pentru declararea complexului muzeal "Casa memorială Octavian Goga" de la Ciucea, judeţul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanţă naţională.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 36 de voturi contra.

Abţineri? Nici o abţinere.

Deci s-a respins şi această propunere cu majoritatea de voturi cerută de Regulament.

Domnul Brudaşca, iniţiatorul, doreşte să explice votul.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Începând cu data de 3 ianuarie, am încercat să sensibilizez atât Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Finanţelor, pe primul - ministru al României, şi chiar Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor în ceea ce priveşte starea de continuă degradare în care se află Complexul muzeal "Octavian Goga" de la Ciucea.

Am încercat să determin acest lucru având în vedere importanţa deosebită pe care acest obiectiv o are inclusiv, dacă vreţi, ca loc unde se întrepătrund şi unde se regăsesc două dintre marile personalităţi ale spiritualităţii universale ale secolului XX: poetul naţional Octavian Goga şi poetul Ady Endre. Din păcate, toate aceste apeluri ale mele nu s - au lăsat decât cu explicaţii, cu justificări şi cu dovezi clare că nu se manifestă nici un fel de interes pentru a se încerca să se stopeze procesul de distrugere care se constată la clădirile care compun complexul respectiv. Cel mai grav este însă faptul că nici măcar situaţia determinată de inspectori ai Inspectoratului de controlul calităţii în construcţii pe care am înaintat - o Ministerului Culturii nu i - a determinat pe aceştia decât să rămână tot la nivelul indicaţiilor preţioase de altădată.

Având în vedere câteva dintre priorităţile pentru reparaţii, am solicitat o sponsorizare în material lemnos din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Având în vedere că şi aceasta a fost respinsă, de parcă aş fi cerut acest lemn pentru a - mi construi mie o cabană, şi nu pentru a repara un obiectiv de importanţă culturală naţională, am propus această trecere a muzeului memorial "Octavian Goga" din administrarea Consiliului judeţean Cluj, a cărui competenţă în materie s - a văzut prin starea jalnică în care să găseşte muzeul, prin încredinţarea în continuare a administrării sale Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. În felul acesta, s - ar fi îndeplinit unul dintre dezideratele poetului care, în testamentul său, preciza că doreşte ca averea sa să fie ulterior administrată de către o mânăstire de călugări intelectuali.

După 1990 am încercat împreună cu alte persoane din localitate să reînfiinţăm mânăstirea ortodoxă care funcţionează astăzi în perimetrul muzeului. Personalul acesteia a fost însă în mod constant îndepărtat de la a servi pentru apărarea patrimoniului cultural care există aici. În aceste condiţii, doresc să trag un semnal de alarmă: în condiţiile în care zidurile sunt prăbuşite, în condiţiile în care infiltraţiile sunt din ce în ce mai periculoase şi riscă să distrugă mozaicul de la mausoleu, în condiţiile în care acoperişul marii majorităţi a acestor obiective se găseşte într - o stare destul de gravă, vom asista foarte curând, şi prin votul pe care dumneavoastră l - aţi dat astăzi, la distrugerea acestei Case memoriale "Octavian Goga".

Ceea ce este mai grav este că, prin acest vot, nu se condamnă numai muzeul Memorial "Octavian Goga", ci se condamnă şi memoria unuia dintre cei care au fost în Parlamentul României, care a fost ministru al Cultelor, Culturii şi Artei, respectiv prim - ministru al României şi, nu în ultimul rând se condamnă şi poetul Ady Endre, care a trăit la Ciucea un număr mai mic de ani.

Prin aceasta, dovedim că nu manifestăm interes pentru salvarea monumentelor noastre naţionale.

Mulţumesc şi pentru semnalizarea pe care mi - aţi făcut - o la pupitru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, motivarea votului trebuia să cuprindă cam ultima frază pe care aţi rostit - o, pentru că atunci transformăm motivarea votului într - o dezbatere generală.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Chilia, judeţul Olt.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? 29 de voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri.

Deci cu majoritatea voturilor cerute de Regulament, s - a respins această propunere legislativă.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Potcoava, judeţul Olt.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc. 210 voturi pentru.

Voturi contra? 41 de voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri.

Deci cu 210 de voturi pentru, 41 contra şi 3 abţineri, s-a respins această propunere.

Propunerea legislativă privind restituirea către comune şi oraşe a bălţilor şi lacurilor aflate pe teritoriul lor de administrare.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 39 voturi contra.

Abţineri? 5 abţineri.

S-a respins şi această propunere cu majoritatea cerută de Regulament.

Domnul Bălăeţ doreşte să facă o explicare a votului.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

În primul rând, nu s - au numărat voturile pentru respingere. Am văzut că s - au numărat cele din partea stângă a sălii, dar în rest nu s - a executat procedura.

În al doilea rând, vreau să precizez că şi această propunere legislativă a fost respinsă în condiţiile în care nu s - au respectat procedurile de respingere corecte, adică eu nu am fost invitat la comisie, iar pe lista aceasta de vot în Cameră nu am putut să particip datorită faptului că nu s - a reflectat cum ar fi trebuit în cadrul ordinii de zi. Dar eu voi reveni cu o documentaţie şi mai precisă asupra acestei probleme, pentru că este absolut regretabil că nişte comune care dispun de o bogăţie naturală reală nu au fonduri în nici nu fel pentru a - şi dezvolta localităţile şi pentru a le duce la un grad cât de cât de civilizaţie. În aceste condiţii, aceste resurse sunt lăsate pe mâna unei mafii a bălţilor şi a lacurilor care profită de veniturile ca atare ale acestor comune.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înţeles că veţi reveni cu o propunere şi probabil că veţi consulta experţii parlamentari cu studii juridice din cadrul grupului dumneavoastră pentru elaborarea mai temeinică a viitoarei propuneri legislative.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2001 privind organizarea celei de - a XI - a ediţii a cursurilor de vară destinate tinerilor diplomaţi români şi străini, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s - a adoptat.

Domnul Árpád - Francisc Márton (din sală):

Problemă de procedură!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Suntem în procedură de vot. Nu pot să vă permit. Au fost dezbateri generale. Deci problemă de procedură.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Da, de procedură.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Art.66 alin.3 din Regulamentul în vigoare al Camerei Deputaţilor spune astfel: "În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de lege şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport."

Când s - a dezbătut Legea privind protejarea persoanelor privind datele lor personale, am ridicat de la acest microfon problema că au fost două proiecte de legi care s - au dezbătut paralel şi s - a făcut un singur raport, numai că în raport nu s - a specificat acest lucru. Era o problemă de redactare, şi am şi spus că nu vreau să blochez legea respectivă. Atât raportorul comisiei, cât şi domnul ministru au recunoscut, şi dumneavoastră aţi votat această lege, inclusiv acele elemente care fac parte din legea pe care am propus - o eu. Ca atare, acest pct.14 de pe lista de vot final nu îşi mai are rostul, pentru că această Cameră deja şi - a exprimat votul pozitiv asupra acestei legi. De fapt, erau două legi. Ca atare, acest punct nu are ce căuta pe ordinea de zi. Nu putea să se realizeze un raport de respingere pe marginea acestei legi, pentru că contravenea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Raportul era acela singur, comun pentru ambele legi. Ca atare, vă rog să eliminaţi pct.14, pentru că s - a decis deja prin vot.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Înţeleg că dumneavoastră sunteţi în principiu de acord că proiectul dumneavoastră nu mai are obiect, însă Comitetul ordinii de zi a decis înscrierea acestui raport de respingere. Eu nu judec acum, nu cântăresc de ce a făcut acest lucru Comitetul ordinii de zi.

Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa este, şi domnul Marton Arpad are dreptate. Noi am discutat împreună cele două proiecte de lege, am ţinut cont de toate observaţiile şi de toate părţile bune pe care le - a adus proiectul de lege al domnului deputat Marton şi am făcut un raport pentru cele două. Este adevărat că în raportul acela nu am specificat că este pentru cele două, dar tot timpul am primit observaţii la comisie că noi avem un proiect de lege care are ca restant raportul şi, atunci, ca să rezolvăm problema aceasta şi să nu apărem cu un proiect de lege restant, am recurs la soluţia aceasta.

Pe de altă parte, eu cred că domnul Marton are dreptate. Dacă acum convenim cu toţii că nu avea ce să caute pe ordinea de zi punctul acesta, pentru că proiectul domnului deputat Marton a fost discutat împreună cu proiectul guvernamental şi, mai mult decât atât, a îmbunătăţit substanţial acel proiect, am preluat din proiectul dânsului o grămadă de lucruri pe care le - am introdus în proiectul guvernamental, şi eu cred că nu - şi are rostul să dăm un vot de respingere, ci să convenim pur şi simplu că cele două proiecte au fost discutate odată.

Aşa a fost. Aceasta este realitatea: cele două proiecte au fost discutate odată, iar în raportul comun al celor două proiecte apar toate elementele din proiectul domnului deputat Marton, pe care comisia a găsit de cuviinţă că merită să fie preluate ca şi amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu înţeleg, domnule preşedinte, însă în acel raport asupra ambelor proiecte ar fi trebuit să faceţi o menţiune - că propunerea legislativă a fost respinsă, iar toate prevederile ei au devenit amendamente pentru proiectul de bază. Trebuia menţionat în raport, însă dumneavoastră aţi emis un raport de respingere pentru această propunere legislativă. Dacă aţi făcut acest lucru, Comitetul ordinii de zi evident că l - a înscris pe ordinea de zi, iar eu, acum, trebuie să - l supun votului.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ceea ce a susţinut distinsul coleg Marton este corect, în sensul că, atunci când sunt două proiecte de lege cu tematici asemănătoare, trebuie discutate împreună şi dat un singur raport. Cei care au greşit au fost colegii de la comisie care au emis două rapoarte. Emiţând două rapoarte, suntem în posesia unui proiect de lege distinct care trebuie supus procedurii. În momentul când s - a emis raport şi a intrat pe ordinea de zi, conform aceluiaşi Regulament, nimeni nu poate să - şi mai retragă proiectul, nici cel puţin iniţiatorul. Până la a intra pe ordinea de zi, poţi să - l retragi, ca iniţiator, după aceea nu.

Deci, domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Haideţi să nu transformăm şi să nu acoperim o greşeală care este, şi să şi - o asume comisia respectivă, într - o cutumă sau într - un precedent periculos.

Suntem în posesia unui proiect de lege pe ordinea de zi, şi nu pe orice ordine de zi, ci în şedinţă de vot, şi trebuie să ne exprimăm prin vot, spre a descărca şi Camera şi comisia de acest proiect. Altfel, nu avem cum să - l descărcăm, decât pe chestini de înţelegere reciprocă.

Este timpul să terminăm înţelegerile reciproce în afara Regulamentului, domnule preşedinte.

De aceea, cu toată dreptatea pe care i - o dau distinsului coleg Marton, altă ieşire nu există: decât să descărcăm Camera prin vot asupra lui. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cred că nu va fi o problemă acest vot. Deci se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc. 235 de voturi pentru.

Voturi contra? 20 de voturi contra.

S-a respins propunerea legislativă cu 235 de voturi pentru şi restul contra.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2001 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi a indemnizaţiilor şi celorlalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 36 de voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Deci s-a aprobat şi acest proiect de lege cu majoritatea cerută de Regulament.

Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

Cine este pentru? Da, mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt nici abţineri.

Deci, cu 255 de voturi, în unanimitate, s-a aprobat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.171/2000 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi contra? 35 de voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Deci s-a adoptat propunerea de respingere a ordonaţei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.60/2001 pentru modificarea art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.29/1994 privind utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. 251 de voturi pentru.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci cu 251 de voturi pentru şi 4 abţineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2001 privind unele măsuri pentru achiziţionarea metalelor neferoase, aliajelor acestora şi deşeurilor neferoase reciclabile.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 253 de voturi pentru.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci cu 253 de voturi pentru şi 2 abţineri, s-a aprobat şi acest proiect.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 221 de voturi pentru.

Voturi contra? 32 de voturi contra.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 221 de voturi pentru, 32 de voturi contra şi 2 abţineri, s-a adoptat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2001 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.247/2000 privind scutirea de la plată a taxelor vamale a importurilor pentru "Reparaţia capitală cu modernizare pentru creşterea siguranţei şi a capacităţii Centralei hidroelectrice "Porţile de Fier I".

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 251 de voturi pentru.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 251 de voturi pentru şi 4 voturi contra, s-a adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.272/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit.

Prin proiectul de lege se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? 33 de voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi. Suntem în timpul votului, dar mă rog...

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Nu - mi permit să contest competenţa colegilor noştri în a număra voturile, pentru că şi în legislaturile trecute acest lucru nu s - a făcut. Deci cred că există din partea domnilor lor competenţă, altfel ar însemna o jignire foarte mare. Deci am încredere în domniile lor, dar ceva totuşi se întâmplă. Trei grupuri parlamentare, câţi sunt prezenţi evident, fac 33 de oameni. Cred că nu s - au adunat voturile raportate de cei doi distinşi secretari şi s - au raportat numai cele ale PRM - ului. Cred că aici este defecţiunea.

De aceea, dacă credeţi dumneavoastră, să mai supunem o dată şi să adunăm sânga cu dreapta. Votul anterior a fost de 31 de voturi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, domnule profesor, mai supunem o dată.

Domnul Anghel Stanciu:

Repet: nu contest cifrele, ci nu s - au adunat cifrele.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi 36 de persoane toţi în sală de la grupul dumneavoastră, şi foarte mulţi dintre colegii dumneavoastră vreau să vă informez că la proiectul acesta au votat pentru, iar alţii nu au votat în nici un fel, şi atunci de unde să scoatem voturile?

Bine, mai supunem încă o dată. Deci suntem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.272/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, şi se propune respingerea ordonanţei prin acest proiect de lege.

Cine este pentru? Da, mulţumesc.

Voturi contra? Număraţi.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

De la mine se vede altfel.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Se vede acum, domnule profesor. Data trecută, grupul de la perete nu a votat nimic.

Deci acum sunt 58 de voturi contra.

Abţineri? Aţi mai votat şi contra. Vreţi să votaţi şi abţineri, nu vă supăraţi? Nu putem să scoatem mai mulţi decât suntem efectiv în sală. Sunt 2 abţineri.

Avem 58 de voturi contra şi 2 abţineri, deci s - a adoptat propunerea aceasta de respingere.

Domnule Nicolăescu, aveţi o problemă de procedură?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu. Vroiam să explicăm votul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, explicaţi votul. Poftiţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Stimaţi colegi,

Din păcate, la acest proiect de lege sunt mai multe lucruri care nu sunt în regulă. În primul rând, nu s-a ţinut cont de faptul că mai mulţi parlamentari în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avut amendamente.

Când s-a făcut raportul comisiei, s-a prezentat numai cu amendamentele admise, nu şi cu amendamentele respinse. Aşa s-a intrat în plen, aşa s-a ajuns la vot final, încălcându-se procedura.

De asemenea, acest proiect de lege are foarte multe carenţe pe fond. În primul rând, se atentează, dacă vreţi, la sistemul cooperaţiei de credit.

Aşa cum e gândit şi aprobat acest proiect de lege, va face, în foarte scurt timp, nefuncţională cooperaţia de credit din România. Din păcate, este un sector care ajută, în continuare, categoriile defavorizate din mediul rural, iar noi, dumneavoastră, de fapt, votaţi ca acest sistem să se prăbuşească. Nu putem fi de acord.

Faptul că s-a aprobat să se introducă prevederi mai restrictive în cooperaţia de credit decât la băncile comerciale, după opinia noastră, este o aberaţie şi, de fapt, se doreşte prăbuşirea acestui sistem cu care nu putem fi de acord.

Aceasta este poziţia noastră şi trebuie s-o ştie toată lumea.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 15 voturi contra.

Abţineri, vă rog? 10 abţineri.

Deci, 15 voturi contra, 10 abţineri, cu 230 de voturi a fost aprobată această lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2001 pentru modificarea alin.1 al art.7 din Legea Curţii Supreme de Justiţie, nr.56/1993.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

Deci, cu 254 de voturi pentru şi cu 1 abţinere, s-a aprobat acest proiect.

Domnul deputat Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este vorba de o justificare a votului, ci este vorba de o mulţumire, un simplu mulţumesc pe care-l adresez tuturor celor care au votat pentru această lege, în condiţiile în care astăzi, din păcate, Curtea Supremă de Justiţie a ajuns să dea termen, în litigii comerciale şi civile, anul 2003.

Vă mulţumesc încă o dată şi cred că preocuparea noastră în această materie trebuie să continue.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 255 de voturi, adoptat.

Propunerea legislativă privind reînfiinţarea şi organizarea Universităţii de stat cu limbă de predare maghiară din Cluj-Napoca şi propunerea legislativă pentru reînfiinţarea şi organizarea Universităţii de stat cu limbă de predare limbă maghiară din Cluj-Napoca.

Se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 26 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

S-a respins propunerea legislativă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

La acest proiect de lege privind aprobarea ordonanţei, noi ne aflăm în curs de votare a unor poziţii din ordonanţă şi din raportul Comisiei de învăţământ. Deci dezbaterile s-au finalizat, urmează ca noi să votăm.

Doamna Afrăsinei doreşte, totuşi.

Procedură, da?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere că la acest proiect de lege avem de aprobat un amendament al comisiei şi apoi vot final, Grupul parlamentar PSD vă solicită o pauză de consultări de 15 minute, având în vedere că dorim prezenţa doamnei ministru înainte de acest vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai solicită domnul Anghel Stanciu şi domnul Ráduly.

Pe rând, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să cataloghez solicitarea distinsei noastre colege, în numele grupului, ca o nouă încercare, după 6 luni de zile, de a bloca o ordonanţă care are, în cuprinsul său, prevederi ce privesc exclusiv probleme ale învăţământului şi fără atingerea intereselor unui grup parlamentar sau altul.

La ultimul Comitet al ordinii de zi, domnul lider de grup, Hrebenciuc, a promis în scris, şi este în stenogramă, că în 10 zile rezolvă această problemă. Au trecut 15. A pus-o, totuşi, pe ordinea de zi, pe locul 6, astăzi, acum se află pe locul 27, dintr-o regretabilă eroare tehnică şi, iată, că, încă o dată, cei care ieri afirmau că şcoala este prioritate naţională şi trebuie să aprobăm interesele şcolii introduc jocul politic în detrimentul şcolii. Regret acest lucru, indiferent de soluţia pe care o veţi accepta.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc aminte, celor care am fost la Comitetul ordinii de zi de miercuri, ce decizie s-a luat. Decizia liderilor a fost următoarea: în cadrul şedinţei de vot final, la finalul acesteia, ca ultimul punct de pe ordinea de zi din şedinţa votului final, se va dezbate această Ordonanţă nr.206.

Toată lumea a fost de acord, cu excepţia mea. Eu m-am supus şi o să dezbatem astăzi. Cred că pauza de consultări trebuie acordată, pentru că aşa este regulamentar.

Rămâne un singur semn de întrebare: dacă înainte de pauza de consultări epuizăm voturile finale sau nu? Pentru că, în Comitetul ordinii de zi am convenit ca prima dată să epuizăm voturile finale şi după aceea, ca ultim punct, să dezbatem Ordonanţa nr.206/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pauză de consultări se dă atunci când se solicită.

Domnul Sassu. Şi e ultima intervenţie. După aceea trecem la pauza de consultări.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este evident că o pauză de consultări, atunci când este cerută de un grup parlamentar, trebuie dată. Părerea mea este însă că, după revenirea din pauza de consultări, nu o să mai fim în cvorum să votăm acest proiect de lege şi probabil că aceasta se şi urmăreşte.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să asiguraţi prezenţa şi după pauza de consultări.

Acum, pauză de consultări 15 minute.

După pauză

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Liderii de grupuri parlamentare, vă rog să invitaţi colegii dumneavoastră în sală!

Încă o dată, rog liderii de grupuri parlamentare să-şi invite colegii în sală!

Stimaţi colegi,

Să trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Domnul preşedinte al Comisiei de învăţământ solicitase cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte, să vă reamintesc prevederea regulamentară că proiectele de lege se dezbat în ordinea firească şi se votează în ordinea firească în care Comitetul ordinii de zi a aprobat şi, aşa cum aţi spus dumneavoastră corect, după Regulament, acum o săptămână şi ceva, nu puteţi modifica ceea ce a stabilit Comitetul ordinii de zi.

Şi eu, ca şi dumneavoastră, constat că cvorumul nu este cel specific, la prima vedere, unei legi organice. De aceea, în calitatea mea de lider în funcţiune, ca şi dumneavoastră, preşedinte de şedinţă în funcţiune, v-aş ruga să dispuneţi, tot conform Regulamentului, un apel nominal, înainte de a intra în dezbaterea, adică în votarea, pentru că dezbaterea, aşa este corect cum aţi spus dumneavoastră, s-a încheiat, în votarea articol cu articol a acestei Ordonanţe nr.206.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu pot să constat că nu mai este cvorumul cu care am lucrat înainte de această pauză de consultare şi, într-adevăr, rog, se impune un apel nominal.

Rog secretarii de şedinţă să facă acest apel.

Domnul Borbély László:
- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Anastasescu Olga-Lucheria - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - absent
- Andrei Zeno - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugeniu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiaş Iohan-Peter - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - absent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - prezent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - absent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - absent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Florescu Nicolae-Doru - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Aurel-Constantin - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
-Makkai Grigore-prezent
-Man Mircea-absent
-Manolescu Oana-absentă
-Marcu Gheorghe-absent
-Mardari Ludovic-prezent
-Marin Georghe-absent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - absent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - prezent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Miţaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mocioi Ion - absent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - absent
- Moisescu George Dumitru - Prezent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiş Văsălie - Prezent
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian Adrian - Prezent
- Musca Monica Octavia - Prezentă
- Muşetescu Ovidiu-Tiberiu - absent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacşu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamţu Horia Ion - Prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - absent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Constantin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - absent
- Onisei Ioan - Prezent
- Palade Doru Dumitru - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Păun Nicolae - absent
- Păşcuţ Ştefan - Prezent
- Pecsi Francisc - Prezent
- Pereş Alexandru - absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruş Octavian Constantin - Prezent
- Pleşa Eugen Lucian - Prezent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanţa - Prezentă
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Dorin Grigore - Prezent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Prezent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálman - Prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Raşovan Dan Grigore - absent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Roşculeţ Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Ruşanu Dan Radu - Prezent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - absent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu-Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - Prezent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - Prezent
- Spiridon Nicu - absent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Absentă
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănişoara Mihai - absent
- Stoian Mircea - Prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - absent
- Stuparu Timotei - absent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheroghe - Prezent
- Szekely Ervin Zoltan - Prezent
- Szilagyi Zsolt - Prezent
- Şnaider Paul - Prezent
- Ştefan Ion - Prezent
- Ştefănescu Codrin - Prezent
- Ştefănoiu Luca - absent
- Ştirbeţ Cornel - Prezent
- Tamas Sandor - Prezent
- Tărâţă Culiţă - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - Prezent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toro Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Ţibulcă Alexandru - Prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Prezent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Karoly-Janos - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - Prezent
- Voicu Mădălin - Prezent
- Voinea Florea - Prezent
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

(Domnii deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal îşi înregistrează prezenţa la secretarul de şedinţă.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă rog să-i strigaţi în ordinea listei, poate că au mai venit o parte dintre dânşii şi după aceea să facem evaluarea prezenţei.

Vă rog să rămâneţi în sală, ca să continuăm şedinţa de vot.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Acum vom evalua prezenţa. Vă rog nu părăsiţi sala!

Sunt prezenţi 217 colegi. Vă reamintesc stadiul procedurii în care ne aflăm. La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 206/2000 s-a epuizat timpul afectat dezbaterii şi acum suntem în procedura de votare a punctelor rămase restante. Vă rog să priviţi în raportul comisiei la poz.4; ni se propune introducerea ca pct.3 în legea de aprobare a următorului text "la art.1, pct.3, alin.4₆ al art.166 se abrogă". Deci, la acest punct avem şi un amendament respins. Voi supune întâi la vot varianta comisiei, indiferent dacă ea presupunea eliminare sau neeliminare, punem la vot întâi varianta aceasta a comisiei care, întâmplător, presupune o eliminare.

Cine este pentru varianta comisiei, vă rog?

54 voturi pentru, insuficient pentru adoptare.

Vă supun acuma votului amendamentul respins.

Cine este pentru amendamentul respins? Nu este nici un vot, ca atare nu mai rămâne decât varianta din ordonanţă, pe care o supun acum votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Da, bine, mulţumesc.

174 voturi pentru. Rămâne varianta din ordonanţă. (Vociferări.)

Nu am ce să fac, s-a numărat de mai multe ori.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, nu vă supăraţi, dar cea mai simplă operaţie de scădere: dumneavoastră aţi declarat că suntem în sală 217; din 217, vă rog să scădeţi acei 54, care sunt mai mult de 54 de fapt, pentru că nu aţi mai numărat încă 2 colegi pe care i-am văzut eu chiar şi în Grupul PSD şi atunci rămân 160 şi ceva, 163. 163 nu este egal cu 174.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Stimate coleg, oricum am număra, este o majoritate. Da, mai numărăm o dată, nu? Bun.

Voturi pentru? Încă o dată. Da, 165 voturi pentru.

Voturi contra? Să numărăm voturile contra. 50 de voturi contra.

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Nu mai are importanţă.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Abţineri? 7 abţineri.

Da, poftiţi. S-a votat.

Domnul Marcu Tudor:

Procedură.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi aminte că, nu întâmplător, în ziua de astăzi, când era votul acesta cel mai contestat, în prezidiu nu se află nici un membru al Partidului România Mare, ci se află um membru al UDMR şi 2 membri ai PSD-ului. Aşa se şi explică faptul că numărătoarea a fost falsificată de la început şi nici nu cred că este reală nici acum. Dovadă că 54 a fost numit prima dată, acum 50, 174 prima dată, acum 163.

Contest în totalitate procedura acestui vot, vot modificat de chiar componenţa prezidiului care a avut grijă să cadă exact în această componenţă, exact astăzi când se votează exact această lege dificilă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Trecem la pct.5 al raportului, vă rog frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi.

Conform cutumei, am dreptul să explic votul. Un minut vă solicit.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor colegi, nu m-aş fi ridicat să explic votul nostru, totdeauna ne-am supus majorităţii şi am înţeles că acesta este un procedeu democratic, dar astăzi s-a întâmplat un eveniment cu totul deosebit. Votul dumneavoastră a născut un monstru şi acest monstru este, în primul rând, un monstru juridic, şi anume: formularea textului în sensul că se permite ca, prin lege, să se dispună restituirea, text de lege, un text de trimitere şi născător de alte legi posibile şi probabile, este din punct de vedere juridic o monstruozitate.

În al doilea rând, există o lipsă de demnitate a votului dumneavoastră, domnilor colegi, pentru că, în ciuda protestelor noastre, aţi adoptat art.16 din Legea 10 care interzice categoric aceste restituiri. Nu vorbesc aici de un conflict legislativ care poate să fie tranşat pe alte căi, vorbesc de consecvenţa de care daţi dovadă şi de verticalitatea dumneavoastră. O regret, dar nu am cum să vă îndrept când nu vreţi să staţi în picioare.

Şi, în ultimul rând, o să vă vorbesc despre responsabilitate. Se face atâta caz de generaţiile tinere, mergem la deschideri de universităţi şi de şcoli şi în acelaşi timp, prin votul aceluiaşi partid, lăsăm posibil ca peste 100.000 de elevi să nu mai aibă clădiri în care să înveţe. Eu ce pot să vă spun? Ca jurist, sunt îngrozit de ce se întâmplă astăzi; ca om, sunt pur şi simplu cutremurat. Aceasta este responsabilitatea votului dumneavoastră.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi domnul Hrebenciuc a solicitat cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

N-aveam de gând să iau cuvântul, dar elocinţa distinsului nostru coleg m-a făcut să vin la microfon.

Părerea predecesorului meu este părerea domniei sale. Dumnealui are impresia că este vertical şi că stă în picioare. Eu cred că de acolo, din genunchi, nu poate să-şi dea seama dacă este cineva în picioare, sau nu. (Aplauze)

În al doilea rând, îmi pare rău că dă dovadă de opacitate, ca jurist, când interpretează articolele de lege doar într-un sens absolut propriu şi original. Legea nr. 10 este deosebit de clară la art.8 şi toate aceste imobile şi ca problematică se vor rezolva printr-o lege specială, care se va da în timp.

Am fost consecvenţi în ceea ce priveşte poziţia noastră şi vom fi consecvenţi în continuare, respectându-ne în general angajamentele pe care ni le-am asumat.

Deci, pentru această verticalitate am înţeles că ne admiraţi, domnule Bolcaş.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să continuăm.

Avem pct.5 din raportul comisiei.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Îl considerăm adoptat.

Dacă sunt alte obiecţii cu privire la articolele ordonanţei? Nu sunt.

Titlul legii.

Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.II, aşa cum a fost formulat de comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră în integralitate acest proiect de lege.

Cine este pentru? 179 voturi pentru.

Voturi contra? 8 voturi contra.

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 179 de voturi pentru, 8 contra şi 8 abţineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat cu cvorumul cerut pentru legile organice.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin administrarea de terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? 9 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotă parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCC-Legea Publică nr.480 din 1992, precum şi achitarea dobânzii şi altor costuri externe aferente acestei cote părţi.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru completarea art.36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr.21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind evaluarea conformităţii produselor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2000 pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.259/2000 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală din sectorul sanitar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2001 privind completarea Legii nr. 40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? 13 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

S-a adoptat, cu cvorumul cerut pentru legile organice, şi acest proiect de lege.

Am încheiat şedinţa de vot.

Avem să constituim nişte comisii de mediere.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaţiei juridice a rezervoarelor, conductelor, transport al ţiţeiului şi al produselor petroliere, al staţiilor de pompare şi al celorlalte instalaţii şi echipamente aferente: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriţă Dumitru, Sandu Ioan Florentin - Grupul parlamentar al PSD; Buzea Cristian Valeriu şi Miclea Ioan - Grupul parlamentar al PRM; Anton Marin - Grupul parlamentar al PNL.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activităţii de asistenţă medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu atribuţiuni în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei şi înfiinţarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor: Brânzan Ovidiu, Burnei Ion, Popescu Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD; Abiţei Ludovic, Moraru Constantin Florentin - Grupul parlamentar al PRM; Boagiu Anca Daniela - Grupul parlamentar al PD; Dragoş Iuliu Liviu - Grupul parlamentar al PNL.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale: Brânzan Ovidiu, Naidin Petre, Popescu Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD; Moraru Constantin Florentin - Grupul parlamentar al PRM; Dragoş Iuliu Liviu - Grupul parlamentar al PNL; Pataki Iulia - Grupul parlamentar al UDMR; Florea Ana - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar: Dumitriu Carmen, Cliveti Minodora, Dobre Traian - Grupul parlamentar al PSD; Hogea Vlad Gabriel, Stoian Mircea - Grupul parlamentar al PRM; Negoiţă Gheorghe Liviu - Grupul parlamentar al PD: Székely Ervin-Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1999 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere în perioada 2000-2010: Crăciun Dorel Petru, Ianculescu Marian, Ştefan Ion - Grupul parlamentar al PSD; Bâldea Ioan şi Perică Vasile - Grupul parlamentar al PRM; Popescu Bejat Ştefan Marian - Grupul parlamentar al PD; Babiaş Iohan Peter - Grupul parlamentar al minorităţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Suspendăm şedinţa.

Ne vom revedea mâine în comisii şi joi în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,55.