Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Alexandru Athanasiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul Laszlo Borbely, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul Aurel Pană, secretar al Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu anunţul obişnuit şi obligatoriu cu privire la prezenţă: din cei 485 de parlamentari, şi-au înregistrat prezenţa 414, fiind absenţi 71. Cvorumul legal de 243, prevăzut de art.39 din Regulamentul şedinţelor comune, este întrunit.

V-aş ruga să acordaţi atenţia cuvenită continuării lucrărilor.

Am ajuns aseară la anexa nr.3/30. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la această anexă. Nu aveţi.

Există un amendament din partea comisiilor, amendamentul de la pct.40, pag.16. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.40. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mai există, de asemenea, la anexa nr.3/30, un amendament de la comisiile reunite înregistrat la pct.41, pag.17.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poftiţi. Ce amendament aveţi dumneavoastră? La ce anexă?

Domnul Ionel Alexandru:

Domnule preşedinte,

Am un amendament la pct.299. Este vorba de alocarea unei sume de 12 miliarde de lei pentru bazinul olimpic din Brăila. Această sumă eu am solicitat-o şi în primăvară, iar domnul ministru Tănăsescu ne-a promis că, la rectificarea bugetară, ne va acorda o parte din aceşti bani. Am ajuns la bugetul pe anul 2002 şi nu s-au primit banii respectivi.

L-aş ruga pe domnul ministru şi, de asemenea, pe domnul ministru Gingăraş să ne prezinte situaţia cu privire la finanţarea acestui obiectiv important la care ar trebui să se antreneze multipla campioană olimpică Diana Mocanu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aveţi amendamentul înscris la pct.299 şi explicaţia de acolo a comisiilor cu privire la imposibilitatea găsirii acestei sume.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la PRM.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 63 de voturi pentru, 183 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins.

Dacă mai există la anexa nr.3/30 alte observaţii. Nu mai există.

Supun anexa nr.3/30 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul pentru anexa nr.3/30. 185 de voturi pentru.

Împotrivă? 60 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 185 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, anexa nr.3/30 a fost adoptată.

Anexa nr.3/31.

Dacă aveţi observaţii la anexa nr.3/31. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/31.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

La anexa nr.3/32 sunt propuneri, observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/32.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, s-a adoptat anexa nr.3/32.

Anexa nr.3/33.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Există un amendament la pct.42, propus de comisiile pentru buget.

Cine este pentru amendamentul de la pct.42? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 7 voturi împotrivă, s-a admis amendamentul de la pct.42.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime.

Cine este pentru?

Stimaţi colegi,

Există totuşi un amendament respins la anexa nr.3/33.

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La anexa nr.3/33, s-a respins un amendament. Acest amendament a propus înlocuirea indicatorilor din programul de comunicare, informare publică, promovarea imaginii şi relaţiile României cu alţi indicatori.

Indicatorii propuşi se consideră a fi mai semnificativi şi mai relevanţi pentru exprimarea ponderii activităţii desfăşurate de minister. Astfel, se propune înlocuirea la indicatorii fizici cu "numărul total de proiecte"; la indicatori de eficienţă cu "cost mediu proiect"; la indicatori de rezultat cu "gradul de acoperire finanţarea proiectelor potenţial de realizat".

Fac precizarea, domnule preşedinte, că acest amendament este în legătură cu amendamentele admise la anexa nr.1 poz.42, şi credem că această modificare se impune în consecinţă. Nu influenţează în nici un fel sumele afectate ministerului.

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul de la pct.42 l-am votat deja.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La anexa nr.3/33 am votat acest amendament de la pct.42. Ceea ce se propune de către distinsul domnul parlamentar se doreşte înlocuirea fişei programelor de la pag.23 a Ministerului Informaţiilor Publice prin această nouă propunere, propunere pe care putem să o acceptăm.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Atunci, supun din nou la vot amendamentul de la pct.42, cu includerea acestui program în cuprinsul său.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Mai există la anexa nr.3/33 observaţii?

Poftiţi, domnule Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Este vorba de un amendament care figurează la amendamente respinse la poz.315. Este vorba de o suplimentare a sumelor alocate organizaţiilor minorităţilor naţionale, şi voi justifica de ce am cerut această suplimentare.

Stimaţi colegi,

De zece ani, noi avem o problemă care este foarte-foarte greu de rezolvat din motive obiective. Este vorba de manualele minorităţilor care au un număr mic de membri.

Tipărirea acestor manuale, care, iniţial, trebuia să fie făcută de către Ministerul Învăţământului de atunci, a trenat şi va trena multă vreme, pentru că, tirajele fiind foarte mici, este nerentabilă tipărirea lor. Din acest motiv, organizaţiile noastre au preluat problema aceasta a tipăririi manualelor şi, an de an, reuşim, obţinând suplimentări de sume la bugetul pe care îl avem, să realizăm, încet-încet, tipărirea manualelor care ne sunt necesare.

Al doilea motiv este legat de faptul că din nou a trenat foarte mult problema obţinerii de sedii pentru organizaţiile noastre. Foarte multe dintre ele au rămas în continuare şi fără un sediu central propriu şi, atunci, noi am obţinut, prin modificarea textului, acum trei ani, posibilitatea de a achiziţiona sau de a construi asemenea sedii, dar lucrul acesta sigur se face foarte-foarte dificil. Este un alt motiv pentru care un timp am solicitat asemenea suplimentări.

Al treilea motiv este legat de faptul că multe din organizaţiile care au sedii au sediile într-o stare avansată de degradare şi, atunci, anul acesta sunt sedii la care practic trebuie făcute reparaţiile urgent. O parte din suma pe care am solicitat-o ca suplimentare se referă la aceste reparaţii.

Acestea ar fi cele trei motive pentru care noi am solicitat această suplimentare şi vă rugăm, domnule ministru şi stimaţi colegi, să aveţi înţelegere faţă de cererea noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat cu mult interes motivaţiile care au fost aduse de către domnul Pambuccian vis-ŕ-vis de această solicitare suplimentară de fonduri. Considerăm că sunt pertinente şi, referitor la problema minorităţilor, trebuie să încercăm să o ajutăm.

În acest sens, domnule preşedinte, vă facem o contrapropunere, şi anume de potenţiabilitate a majorării cheltuielilor Ministerului Informaţiilor Publice, respectiv pentru minorităţi, cu 6 miliarde de lei din fondul de rezervă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Pambuccian, astfel cum a fost amendat de către domnul ministru al finanţelor. Este vorba de majorarea cheltuielilor cu 6 miliarde.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Deci, au fost 222 de voturi pentru, 25 împotrivă şi trei abţineri.

Anexa nr.3/34.

Dacă aveţi observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Anexa nr.3/35.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/35.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu trei abţineri, anexa nr.3/35 a fost adoptată.

Anexa nr.3/36.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/36.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3/37.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3/38.

Dacă sunt observaţii.

Stimaţi colegi,

Dacă dumneavoastră nu aveţi observaţii, vă atrag atenţia că există un amendament propus de comisii - amendamentul de la pct.43. Este vorba de majorarea sumelor din credite externe.

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul de la pct.43.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/38 în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 7 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 4 abţineri şi 7 voturi împotrivă, s-a adoptat anexa nr.3/38.

Anexa nr.3/39.

Aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri. 2 abţineri.

Anexa nr.3/40.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.3/41.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 3 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost adoptată anexa nr.3/41.

Anexa nr.3/42.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Anexa nr.3/43.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr.3/43.

Anexa nr.3/44. Este vorba de bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor?

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 38 de voturi împotrivă.

Cu marea majoritate a voturilor, a fost adoptată.

Anexa nr.3/45. Este vorba de bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţii.

Dacă sunt observaţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Dacă sunt abţineri.

Stimaţi colegi,

Am senzaţia că votaţi şi împotrivă şi abţineri. (Vociferări în partea Grupului parlamentar al PRM.)

Stimaţi colegi,

În mod sigur, unii aţi votat şi împotrivă şi abţineri.

Câte abţineri sunt? 8 abţineri. Cu majoritate de voturi Anexa 3/45 a fost adoptată.

Deci, au fost 31 de voturi împotrivă şi 8 abţineri.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Anexa nr.3/46.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 39 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat anexa nr.3/46.

Anexa nr.3/47. Institutul Naţional de Statistică.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 41 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 41 de voturi împotrivă, 2 abţineri, anexa nr.3/47 a fost adoptată.

Anexa nr.3/49.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 38 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 38 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a admis anexa nr.3/49.

Anexa nr.3/50.

Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 34 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 34 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, anexa nr.3/50 a fost adoptată.

La anexa nr.3/52, vă rog să urmăriţi în raportul comisiilor amendamentul de la pct.44. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.44. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.44.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotriva amendamentului de la pct.44. Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri. Deci, amendament adoptat.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/52. În ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 29 de voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 29 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, anexa nr.3/52 a fost votată.

Anexa nr.3/54.

Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? 12 abţineri.

Cu 23 de voturi împotrivă şi 12 abţineri, anexa a fost adoptată cu marea majoritate a voturilor.

Anexa nr.3/55.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru anexa nr.3/55? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 23 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, anexa nr.3/55 a fost adoptată cu majoritatea voturilor.

Anexa nr.3/56.

Dacă aveţi observaţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. 15 voturi împotrivă.

Abţineri? 11 abţineri.

Cu 15 voturi împotrivă, 11 abţineri, majoritatea pentru, a fost adoptată Anexa 3/56.

Ultima anexă de la 3, Anexa 3/65. Vă rog să observaţi, în raportul Comisiilor de buget, ultimul amendament propus, 45.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 45? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotriva amendamentului 45? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 14 voturi împotrivă, 3 abţineri, amendamentul 45 a fost admis.

Stimaţi colegi,

Înainte de a vă supune votului dumneavoastră Anexa 3/65, vă reamintesc că, în urma voturilor dumneavoastră exprimate anterior, la anexa de aici, intervin următoarele modificări: fondul de rezervă bugetară se reduce cu 109,8 miliarde, fondul de intervenţie cu 200 miliarde lei, iar aceste influenţe ce decurg se vor introduce în Anexele 1 şi 2 şi în textul legii, bineînţeles, în articolele-cadru.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră Anexa 3/65.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 32 voturi împotrivă, 8 abţineri, marea majoritate pentru, Anexa 3/65 a fost adoptată.

Trecem în continuare la Anexa 4, stimaţi colegi.

Dacă, la Anexa 4, aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 33 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Anexa 5.

Aveţi observaţii la Anexa 5? Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am un amendament care se află la poziţia 346, pag.129 şi se referă la suplimentarea cu 100 de miliarde de lei a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare, repartizate judeţului Timiş.

Pentru judeţul Timiş, au fost repartizate, în anul 2001, 91 de miliarde de lei, sumă care s-a dovedit insuficientă. Deci în 2001. Cu toate acestea, în bugetul pe anul 2002, în loc să crească această sumă, ea a fost micşorată prevăzându-se 79 de miliarde de lei, fără să se ia în calcul rata inflaţiei şi creşterea preţurilor. Analizând cifrele aferente altor judeţe, mă simt tentat să cred că, prin repartizarea unor sume insuficiente, populaţia judeţului Timiş este pedepsită pentru că a preferat PRM-ul înaintea PDSR-ului. (Rumoare în Grupul PSD)

Desigur că există şi varianta unei banale greşeli comise în alocarea sumelor menţionate către judeţul din care provin. Dar, în acest caz, domnul ministru al finanţelor ar fi necesar să realizeze corecţia ce se impune.

Mulţumesc. (Comentarii în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi văzut motivaţia comisiilor reunite, nu există surse pentru ceea ce se propune în acest amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Domnul Florea Buga (din sală):

Cine numără?!

Domnul Valer Dorneanu:

65 de voturi pentru.

Împotrivă? 181 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 181 voturi împotrivă, 65 pentru şi 2 abţineri, amendamentul Grupului parlamentar al PRM a fost respins.

Dacă mai sunt discuţii la Anexa nr.5? Nu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

La nr.crt.330, Anexa nr.5 "Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2002", Braşovului, judeţului Braşov consider că i se cuvine o sumă mai mare, şi anume pentru asigurarea ajutorului social şi ajutorului pentru încălzirea locuinţelor.

În fiecare an, la fiecare buget, Braşovul este defavorizat, cu toate că judeţul Braşov are perioadă de anotimp rece 6 luni din 12. (Comentarii în Grupul PSD). Nu faceţi comentarii fără să cunoaşteţi amănunte, domnule coleg!

Am considerat de cuviinţă să propun suplimentarea acestor sume cu 30 de miliarde luate de la judeţe care se aşază în teritoriul ţării la câmpie, la Constanţa, de exemplu, la Botoşani, unde sumele sunt d două ori mai mari decât la Braşov.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aş vrea să solicit părerea colegilor noştri de la Constanţa. V-aş ruga însă să vedeţi motivarea pentru care Comisiile de buget au respins acest amendament. Şi, cu această precizare, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor de la PRM.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? Constănţenii de la PRM nu au votat, bineînţeles. 183 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 183 voturi împotrivă, 63 pentru, amendamentul colegilor de la PRM a fost respins.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru că, de fapt, voi avea mai multe amendamente care vor urma acum şi la Anexele 6, 7, 14, în primul rând vreau să fac o introducere simplă.

Judeţul Mureş, pe care-l reprezint împreună cu alţi colegi, a trimis în Parlament aleşi nu numai de la Partidul România Mare, a trimis în Parlament şi din partea partidului de guvernământ, şi din partea UDMR, care are 40% în judeţ, şi din partea PNL şi aproape că era să trimită şi din partea PD. Speranţe există, domnule Sassu! (Domnul deputat Alexandru Sassu comenta din sală) Deci rugămintea mea este ca amendamentele pe care le propun pentru judeţul Mureş să fie susţinute de către dumneavoastră, indiferent de partidul din care faceţi parte, şi anume la Anexa 5, poziţia 341, prevede, pentru judeţul Mureş, suma de 233 de miliarde de lei, sumă defalcată din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Dar doresc să arăt, şi aici este sursa, pentru că ne trebuie încă 80 de miliarde de lei, deci un total de 313 miliarde de lei şi sursa este foarte uşoară, pentru că numai pe primele 9 luni ale anului s-au strâns, din judeţul Mureş, 2.848 de miliarde. Deci se estimează ca, până la sfârşitul anului, să se strângă peste 3.000 de miliarde, 3.612 de miliarde. Atunci, ce poate să fie mai simplu, de aici, de unde să se acopere aceşti bani care sunt necesari atât pentru modernizarea aeroportului din Tg.Mureş, cât şi pentru puguri, cât şi pentru Consiliul judeţean, la alimentare cu apă sau pentru susţinerea unor bugete de comune şi locale.

Sunt convins că dumneavoastră veţi sprijini aceste puncte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi reţinut argumentaţia colegului nostru. Din păcate, sursele pe care le indică nu corespund adevăraţilor indicatori financiari. O asemenea propunere ar presupune să se ia de la celelalte judeţe.

Cine este pentru amendamentul distinsului nostru coleg de la Mureş? (Rumoare în sală) De la PRM şi Mureş.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

UDMR nu vrea să ridice mâna!

Domnul Valer Dorneanu:

66 voturi pentru.

Împotrivă? 182 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 182 voturi împotrivă, 66 pentru, 8 abţineri, s-a respins amendamentul.

Dacă mai sunt observaţii la Anexa nr.5? Nu.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.5, în ansamblu.

Cine este pentru? 196 voturi pentru.

Împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abţineri? 1.

Deci, 196 voturi pentru, 71 contra şi 1 abţinere, s-a adoptat Anexa nr.5.

La Anexa nr.6, dacă aveţi observaţii?

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan (din sală):

Da!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Un glas sigur!

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Sper ca şi argumentaţia...

Domnul Valer Dorneanu:

Discutăm după!

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul nostru la Anexa 6 se referă la faptul că i-au fost transferate în autoritate Consiliului judeţean Timiş două instituţii de rang naţional: Opera Română din Timişoara şi Teatrul naţional din Timişoara.

Voi aduce, în sprijinul amendamentului meu, două clase de amendamente, respectiv mai multe argumente. Primul, de ordin cultural: există şase teatre de rang naţional, dintre care trei, prin această anexă, au decăzut la rangul judeţean. Există, după aceea, Opera Română din Timişoara, care este o instituţie de prestigiu şi care are un repertoriu pe măsură şi face cinste României peste hotare.

Din punct de vedere financiar, doresc să vă spun că, cheltuielile pentru Opera Română sunt de 30 de miliarde de lei pe an, iar pentru Teatrul Naţional de 18 miliarde, deci în total 48 de miliarde. Prin Anexa nr.5 şi prin Anexa nr.6, se alocă Consiliului judeţean 23,4 miliarde lei, ca şi ajutor pentru trecerea acestor unităţi în subordinea Consiliului judeţean. Deci coeficientul de acoperire este de 48,25%. Prin acest lucru, nu se respectă integral principiul conexităţii care spune: la transfer de competenţe, transfer de mijloace pentru a susţine aceste competenţe.

Prin urmare, vă supun atenţiei dumneavoastră şi sprijinului dumneavoastră, ca cele două unităţi să rămână în subordinea Ministerului Culturii, mai ales că domnul ministru Răzvan Theodorescu a făcut public angajamentul său de a susţine în continuare aceste două unităţi în cadrul Ministerului Culturii.

Vă mulţumesc.

Discutăm după!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de parlamentar de Dolj.

Aceeaşi situaţie pe care a prezentat-o stimatul domn deputat mai înainte este şi la Craiova în ceea ce priveşte Teatrul naţional. Problema care se pune este însă nevoia de descentralizare a instituţiilor din cultură, ceea ce este un pas pe care, trebuie să recunoaştem, România trebuie să-l facă.

Foarte important este felul în care aceste instituţii de cultură de nivel naţional şi internaţional, pentru că sunt, într-adevăr, reprezentative şi sunt ambasadorii noştri dincolo de hotare, vor fi sprijinite, în continuare, şi de Ministerul Culturii, cel puţin prin programe care să însemne susţinere financiară considerabilă, pentru că, altfel, introduse astfel în buget, susţinerea financiară a consiliilor judeţene, nu sunt fonduri suficiente.

Prin urmare, dacă se votează această Anexă 6 şi instituţiile de cultură amintite la această anexă trec în bugetul, în finanţarea consiliilor judeţene, ele trebuie neapărat susţinute prin programe de Ministerul Culturii.

Îmi pare rău că, în momentul de faţă, nu este prezent domnul ministru Răzvan Theodorescu, cu care am discutat şi personal şi care şi-a exprimat acordul, pentru că, altfel, înseamnă că facem o descentralizare trunchiată şi nu ar fi corect faţă de aceste instituţii prestigioase.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema este asemănătoare şi la Tg.Mureş şi îmi exprim, şi eu, aceeaşi părere de rău că domnul ministru al culturii nu a binevoit astăzi să vină aici, mai ales că Anexa 6 se discută şi este direct în legătură cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, şi anume este vorba despre Teatrul Naţional din Târgu Mureş care, în anul 2001, a consumat, deci a fost nevoie pentru ca să existe, pentru punerea în scenă, de 14 miliarde şi 500.

În Anexa 5, poziţia 28, unde este prevăzut judeţul Mureş, pentru anul 2002, este prevăzut 12 miliarde de lei 23 de milioane, deci mai puţin decât în 2001. În acelaşi timp, ştim foarte bine că urmează inflaţia şi coeficientul de inflaţie de 30%, 29%, nu are importanţă, pentru anul 2002 şi rolul pe care îl are cultura în continuare.

În acest sens, vin şi mă aliniez, împreună cu colegii care au discutat şi au luat cuvântul puţin înainte, pentru a-mi exprima sau a ne exprima dorinţa ca Teatrul Naţional din Târgu Mureş să fie scos de pe lista instituţiilor care ar urma să fie finanţate de la bugetele locale, fiindcă nu există, şi s-a demonstrat acest lucru, nu există aceste fonduri, urmând ca să se ia măsurile ca probabil din anul 2003, să poată să funcţioneze şi el ca instituţie autonomă, aşa cum de fapt se doreşte, dar, până atunci, dorim şi vă rog pe dumneavoastră să aprobaţi scoaterea de pe lista de la Anexa 6 a Teatrului Naţional din Tg.Mureş. Este un teatru foarte important, are două secţii, Secţia română, are şi Secţia maghiară. deci amândouă se găsesc în aceeaşi criză şi sper ca domnii deputaţi Kelemen, Makkai, Borbely, pe care-i văd, aici, în sală, să susţină şi dânşii problemele judeţului Mureş.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mihai-Adrian Mălaimare, preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am avut, în Comisia pentru cultură, câteva amendamente privind instituţiile care urmează, conform principiului descentralizării, să se îndrepte către consiliile judeţene.

Suntem absolut de acord cu principiul descentralizării. Putem fi de acord şi cu descentralizarea în trepte, chiar dacă ea nu ne face să fim martorii unor criterii extrem de solide. Ceea ce se întâmplă însă, în momentul de faţă, şi acesta este scopul intervenţiei mele, este că trebuie neapărat să construim un sistem coerent al unei multiple subvenţionări, posibilităţi de a accesa la stipendii.

Este vorba de faptul că aceste instituţii care vor pleca spre consiliile judeţene întâlnesc uneori judeţe extrem de sărace, iar dacă nu sunt foarte sărace, nu întotdeauna au infrastructura bine pregătită, astfel încât, în deplin acord cu acest sistem al descentralizării şi cu hotărârea Guvernului de a o produce imediat, eu cred că va trebui să ne gândim, în perspectivă, la posibilitatea ca instituţiile de cultură să poată fi finanţate atât prin programe de la Ministerul Culturii, cât şi programe de la administraţia locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Domnul ministru Pâslaru, din partea Ministerul Culturii.

Vă rog să vă exprimaţi şi dumneavoastră punctul de vedere.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş dori să precizez că principiul descentralizării este un principiu înscris în programul nostru de guvernare şi el corespunde sistemului model de administrare a instituţiilor, a sistemelor instituţionale şi chiar în cel al culturii.

Descentralizarea instituţiilor de cultură nu înseamnă nicidecum degradare, ci tocmai ridicarea în grad şi creşterea în importanţă naţională, dar prin finanţare şi dezvoltarea specificului din zonă.

Noi am ales cele 17 instituţii pentru a trece în subordinea administraţiei locale, dar, în acelaşi timp, prin prezenta Lege a bugetului, s-au alocat 594 de miliarde pentru echilibrarea bugetelor locale ca urmare a acestui transfer financiar. Pe de altă parte, instituţiile care au fost descentralizate nu vor rămâne ale nimănui, nu vor fi pierdute. Ele vor rămâne, în continuare, sub controlul metodic, cultural şi de specialitate al Ministerului Culturii, care va înfiinţa, în curând, un serviciu, ca să spunem aşa, postdescentralizare, cum este în FPS postprivatizare, care să urmărească modul în care instituţiile respective reuşesc să obţină performanţe culturale, în noua lor situaţie.

De asemenea, în cadrul programelor culturale care vor fi finanţate de la Ministerul Culturii, instituţiile recent descentralizate vor avea prioritate şi, mai mult decât atât, în cursul anului următor, prin hotărâri de Guvern, prin ordonanţe, vom sprijini, cu sume suplimentare, acolo unde este cazul şi unde apar dificultăţi din acest punct de vedere. Pe de altă parte, instituţiile respective trebuie să obţină, ele însele, pe baza rezultatelor culturale pe care le au, venituri proprii, astfel încât presiunea pe bugetul central să fie progresiv diminuată.

Vreau să vă spun că acest sistem al descentralizării nu se va încheia o dată cu bugetul pe 2002. El va continua, în funcţie de criteriile pe care le vom verifica în urma acestei prime experienţe a descentralizării celor 17 instituţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am apreciat expunerea domnului secretar de stat, dar mă gândesc cu foarte mare îngrijorare la faptul că un control metodic asupra modului cum se va desfăşura activitatea nu va reuşi ca să realizeze o finanţare. Programele la care domnul secretar de stat a făcut referire sunt, deocamdată, ipotetice. Nu există nici un program care să fie un program concret. Deci undeva ne jucăm cu focul.

Teatrul de stat din Târgu Mureş are deja 40 de ani vechime la Secţia română şi are, probabil, 50 – 60 – 70, nici nu ştiu de câţi ani are Secţia maghiară. Deci absolut este foarte important, pentru acest stat, ca să funcţioneze în amândouă limbile.

Pe de altă parte, eu pun o întrebare care este simplă. Teatrul din Târgu Mureş are numele "Teatrul naţional". Păi, teatrul naţional poate să fie teatru judeţean? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă reţin atenţia doar două minute. S-a vorbit foarte frumos despre descentralizare; s-a vorbit despre descentralizare în trepte, dar constatăm următorul lucru, că în judeţul Timiş, nu numai teatrul naţional trece în subordinea consiliului judeţean, dar şi opera, şi cred că este singura operă din ţară, în afara Bucureştiului, care trece în subordinea consiliului judeţean. Deja, la ora actuală, consiliul judeţean are 8 unităţi de cultură în subordine, ceea ce înseamnă foarte mult.

Deci v-aş ruga să reflectaţi la acest lucru. Dacă facem descentralizare şi facem experimente, să începem cu cele trei teatre, aşa cum s-a propus, deşi părerea mea este că nu este descentralizare, pentru că unul plăteşte şi altul comandă, fie că îi spune control metodologic, fie că îi spune altcumva, acest lucru înseamnă, iar pe de altă parte, opera trebuie să rămână la nivelul Ministerului Culturii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici este o problemă, pe de o parte, administrativă, pe de altă parte, culturală. Într-adevăr, în cazul judeţului Timiş s-ar putea că ar fi trebuit să gândească mai mult ministerul dacă începe o experienţă printr-o singură operă, celelalte opere rămânând la bugetul central. Poate că nu este chiar consecventă această soluţie.

În privinţa descentralizării, noi am fost şi suntem pentru descentralizare şi suntem în continuare pentru descentralizare, dar trebuie să vă spun că această descentralizare, într-adevăr, pe de o parte, necesită şi fondurile care dacă le-am dat, trebuie să le dăm integral, pe de altă parte, şi aici este problema mea cea mare, am auzit aici un cuvânt care se pare că este din ce în ce mai la modă în Ministerul Culturii şi cu care nu sunt de acord, cel puţin este acultural, controlul performanţei culturale. a cui? a unei unităţi culturale care, de acum încolo, aparţine judeţului respectiv

Nu vă supăraţi, este ceva care nu se poate accepta, nici ideea. Nu văd cum va funcţiona acest control. Vă rog să renunţaţi la el.

Domnul Valer Dorneanu:Domnul ministru Pâslaru doreşte să dea o explicaţie.

Domnul Dumitru Pâslaru: În legătură cu intervenţia colegului Marton Arpad, nu este vorba de un control şi o monitorizare strictă, ci de urmărirea performanţelor culturale în sensul însuşirii experienţei acesteia de descentralizare pentru a fi promovată în viitor. Nu va înainta nimeni nici sancţiuni, nici bonificaţii pentru performanţe sau control e fond în sensul repertoriilor sau programelor culturale ca atare, nu va fi cenzură, dar ele vor rămâne în atenţia de specialitate, aşa cum am spus, nu? şi în interesul metodic al Ministerului Culturii, pentru că este obligaţia sa.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste explicaţii, eu supun votului dumneavoastră, pentru că este vorba de acelaşi principiu, cele două amendamente cu privire la descentralizarea teatrelor din Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova. Supun toate cele trei amendamente votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 62 de voturi pentru.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abţineri? 2

Cu 184 voturi împotrivă, 62 pentru şi 2 abţineri s-au respins cele trei amendamente.

Dacă la anexa 6 mai sunt alte observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa 6.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci, cu 185 pentru, 61 împotrivă şi 2 abţineri, anexa 6 a fost votată.

La anexa 7 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa 7. Poftiţi! Numai puţin. Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi la anexa 7, şi am anunţat că o să mai vin, încă la două anexe care mai urmează, în faţa dumneavoastră să le susţin. V-aş ruga frumos să vă mai gândiţi şi am făcut apel, noi nu suntem aici deputaţii şi senatorii unui anumit partid, suntem parlamentarii unui anumit judeţ, pentru că este o idee foarte interesantă şi foarte importantă. Pentru ce? Pentru că, de exemplu, în judeţul Mureş, pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei pentru anul 2002 sunt necesare 116 miliarde de lei şi s-au dat prin această anexă, prin anexa 7, numai 26 de miliarde de lei. Deci, este normal, 90 de miliarde de lei că trebuie neapărat acoperite. Întrebarea este: cu ce o acoperim dacă noi, în clipa de faţă, nu votăm această diferenţă? Şi aş dori să subliniez un lucru deosebit, pentru că locuim în clipa de faţă aici, în Bucureşti, unii dintre dumneavoastră locuiesc în gazdă, deci, în chirie, sunt în Bucureşti şi, personal, cunosc o asemenea situaţie unde chiar în plin centrul Bucureştiului, pe strada Câmpineanu, este un bloc, blocul 21, care deja de 3 săptămâni are închise gazele, pentru că nu ajung banii; populaţia nu poate să-şi plătească această energie termică. Întrebarea este: ce se va întâmpla cu aceşti oameni? Deocamdată, încă, natura a ţinut cum a ţinut cu noi şi vremea a fost aşa, cât de cât caldă, dar, în continuare? şi atunci, mă întorc la problema de bază.

Rog, neapărat, ca aceste sume stabilite pentru energie termică să fie revăzute şi în acest sens sper să primesc sprijinul dumneavoastră. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Borbely.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am şi eu un amendament, cu nr.358, tot în legătură cu mărirea acestor sume pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei pe anul 2002. Am vrut numai să iau cuvântul pentru a-mi susţine amendamentul şi pentru a preciza o problemă de principiu. Evident, fiecare deputat din fiecare judeţ ar vrea să aibă cât mai mulţi bani în judeţul respectiv şi, din acest punct de vedere, eu cred că de multe ori nu contează atât de mult culoarea politică a respectivei deputate sau domnilor deputaţi, ci, evident, această solicitare firească, dar avem un buget pe care-l avem cu toţii şi nu cred că în funcţie de numărul amendamentelor sau de suma cerută este un deputat mai ataşat judeţului sau mai puţin ataşat. Am obţinut, unii din noi, evident, unele sume suplimentare, alţii n-au reşit să obţină. eu cred că trebuie să ne păstrăm raţiunea şi cumpătul şi bugetul, evident, este cum este, deci, nici vorbă să nu susţinem bugetul din care provenim şi să nu încercăm să obţinem cât mai mulţi bani pentru judeţul respectiv. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, aţi auzit argumentele, le aveţi şi pe cele ale Comisiilor pentru buget. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Moisoiu.

Cine este pentru?

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

358 este împreună cu 359; este acelaşi amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, ca să procedăm aşa cum am procedat şi în cazul teatrelor, sunt două amendamente cu acelaşi subiect: 358, formulat de domnul deputat Borbely, şi 359, formulat de domnul deputat Moisoiu. Deci votăm cu privire la ambele amendamente.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Împotrivă? 182 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci, cu 66 voturi pentru, 2 abţineri, 182 împotrivă s-au respins cele două amendamente.

Supun anexa 7, în întregime, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 185 pentru, 61 împotrivă, anexa 7 a fost votată.

Anexa 8. Nu aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru anexa 8?

Stimaţi colegi, votăm anexa 8.

184 voturi pentru.

Împotriva anexei 8? 62 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Deci, cu 184 pentru, 62 împotrivă şi 6 abţineri s-a adoptat anexa 8.

Anexa 9. Domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai înainte am votat anexa 8, am fost de acord. Vedeţi dumneavoastră că la pct.363 la "amendamente respinse" avem un amendament de completare a anexei nr.8, respectiv sub formă de notă în care am propus o completare a criteriilor care apar în această anexă, şi anume, prin această notă la anexa nr.8 mai înainte votată, să precizăm că acest criteriu, respectiv capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul unui judeţ să fie luată în considerare în proporţie de până la urmă 80%, iar în limita unei abateri maxime, de 20%, să fie posibile şi alte criterii pe lângă capacitatea financiară.

Textul acestei note sună în felul următor: "consiliile judeţene pot utiliza şi alte criterii de repartizare în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate administrativ-teritorială, fără a depăşi abaterea maximă admisă de 20% faţă de criteriul capacitatea financiară, calculat conform formulei de mai sus, respectiv din anexa nr.8".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriţi să daţi vreo explicaţie? Nu. Susţineţi punctul de vedere care a fost exprimat de cele două comisii.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noştri de la UDMR.

Cine este pentru? 62 voturi pentru.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 184 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 62 voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Cine este pentru anexa 9 în întregime? O clipă. Poftiţi! Domnul deputat Moisoiu. Vă rog, domnule Moisoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

De atâtea ori am discutat aici că un amendament se poate susţine în măsura în care există sursă de finanţare. În clipa de faţă, amendamentul pe care vreau să vi-l propun referitor la anexa 9, şi anume este vorba de suplimentarea cu 215 miliarde a sumelor pentru judeţe, pentru judeţul Mureş pentru finanţarea cheltuielilor din învăţământ, şi anume: 5 miliarde pentru cheltuieli de personal de specialitate din învăţământul special, 141 de miliarde pentru învăţământul preuniversitar de stat, 42 de miliarde pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi 27 de miliarde pentru susţinerea persoanelor cu handicap. Deci, iată nişte sume deosebit de importante; total 215 miliarde, cum am arătat adineauri. Şi, de fiecare dată, se pune întrebarea: Ei, bine, bine amendamentul trece, dar dacă avem soluţie. Da domnilor, avem soluţie.

În judeţul Mureş este staţiunea Sovata, staţiunea Sovata unde statul, prin privatizare, a făcut cadou peste 200 miliarde lei. Iată, cei 215 miliarde de lei cu care se pot acoperi aceste cheltuieli. Mă adresez dumneavoastră în clipa de faţă, pentru că tot aici s-a făcut o greşeală, spun eu. Deci este o treabă subiectivă, în momentul în care nu s-a acceptat ca să se înfiinţeze o comisie ca să verifice modul cum a avut loc privatizarea la Sovata, pentru că a înfiinţat această comisie Senatul, deşi 150 dintre noi au semnat cererea pentru comisie de verificare a acestei privatizări de la Sovata.

Prin fondurile care precis vor apare din această privatizare a Sovatei, se poate acoperi această sumă sau se pot găsi alte sume, pentru că privatizările frauduloase din România nu s-au terminat, sunt multe şi dumneavoastră le cunoaşteţi şi presa şi întreaga mass-media le-a popularizat.

Deci, cu rugămintea de a vota vă mulţumesc şi am încredere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnilor colegi, eu nu ştiu cine l-a păcălit pe domnul, colegul nostru dinainte, şi i-a spus că amendamentul trece. nu trece. Am şi eu un amendament la poz.381 din "amendamente respinse", priveşte judeţul Timiş şi învăţământul şi mi-l susţin, nu cred că are rost să spun mai mult, că şi aşa nu trece.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul senator Bindea, vă rog frumos, aţi cerut şi dumneavoastră cuvântul.

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac parte din Comisia de verificare a privatizării Sovatei şi vă rog să se aibă în vedere faptul că pentru nişte sume care vor fi sau nu vor fi găsite, nu cred că se poate pune problema unor soluţii financiare pe nişte sume care încă nu se ştie dacă vor fi sau nu vor fi găsite.

Nu cred că un parlamentar, în timpul anchetei parlamentare, se poate pronunţa pentru o hotărâre care va fi dată în viitor. De aceea, cred că fundamentarea făcută pe nişte rezultate ale unei anchete în derulare, nu este corectă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc domnului senator pentru intervenţia pe care dumnealui a făcut-o, dar mă gândesc la următorul aspect în sine, că indiferent dacă aceste sume se vor obţine sau nu se vor obţine, scopul pentru care am cerut acele 200 de miliarde este deosebit de important, este vorba de şcoală, este vorba despre handicap şi aşa mai departe.

Deci, era o posibilitate şi posibilitatea la urmă, hai să o votăm şi cu aspectul că dacă se găsesc aceste sume, le suplimentaţi. Şi aceasta este o posibilitate. De ce?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentul pe care vreau să-l susţin se află la poz.380, pag.145. Solicit 35 de miliarde în plus pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului în judeţul Timiş.

Pentru anul 2002, în judeţul Timiş s-a prevăzut mai puţin decât în anul 2001, deşi numărul copiilor cu probleme a crescut. De asemenea, nu a fost luată în considerare inflaţia şi creşterea preţurilor. Este necesară suplimentarea şi datorită importanţei acordate pe plan european acestei probleme, precum şi datorită importanţei pe care o acordă chiar domnul prim-ministru. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenţii?

Stimaţi colegi, întrucât motivaţiile Comisiilor pentru buget cu privire la respingerea acestor amendamente sunt aceleaşi, eu supun votului dumneavoastră, împreună, cele trei amendamente formulate de domnii deputaţi Moisoiu, Sassu şi Mardari.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Împotrivă? 178 voturi împotrivă.

Abţineri? Sunt abţineri? 3 abţineri.

Deci, cu 70 voturi pentru, 3 abţineri ş 178 contra, cele 3 amendamente formulate de colegii Moisoiu, Sassu şi Mardari au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră anexa 9 în întregime.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 70 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 185 voturi pentru, 70 împotrivă, anexa 9 a fost votată.

Anexa 9 A dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru?

187 de voturi pentru.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

187 de voturi pentru, 71 împotrivă şi o abţinere.

Anexa 9b.

Nu sunt observaţii.

Cine este pentru Anexa 9b? 187, la fel ca în celălalt caz.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu 187 de voturi pentru, 72 voturi împotrivă şi două abţineri, s-a adoptat Anexa 9b.

Anexa 10. Domnul deputat Stanciu.

Stimaţi colegi,

Pentru a vă mobiliza grupurile la vot, anticipăm ora 13,00, aproximativ, când vom putea vota şi celălalt buget. Deci, vot final pentru cele două legi, aproximativ în jurul orei 13,00.

Aveţi cuvântul, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mult stimate şi iubite domnule ministru de finanţe,

(Râsete, rumoare)

Există dorinţa … (Rumoare)

Domnule preşedinte, impuneţi autoritatea dumneavoastră!

Domnul Valer Dorneanu:

Colegii rectificaseră … "Mult iubite şi stimate…", nu "Stimate domnule ministru".

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să mă scuzaţi.

Mult iubite şi stimate domnule ministru de finanţe,

Există tendinţa normală, firească, de reducere a personalului. Şi această tendinţă, cu o pantă mai mare sau o pantă mai mică, se aplică din 1990 până în zilele noastre.

Există, însă, un domeniu care nu ţine de legile specifice economiei de piaţă, şi anume naşterea de copii sau sporul demografic. Aici se pare că, cu cât ai mai puţini bani, faci mai mulţi copii. Iată că sporul demografic pozitiv se înregistrează în Moldova, şi în special în judeţul Iaşi.

Ca urmare, numărul de clase, numărul de elevi în acest judeţ a crescut. Nu am găsit modalitatea de a-i micşora pe cei născuţi şi nici nu ne propunem.

A găsit, însă, se pare, unul sau doi birocraţi din minister - Ministerul Educaţiei şi Cercetării - care, probabil, luându-se după anumite criterii, nu a luat în considerare datele pe care le-a înaintat inspectoratul şi a redus dânsul, că trebuiau reduse. Şi ne găsim, astfel, în judeţul Iaşi, cu un deficit de 300 şi ceva de posturi. Posturi pe care trebuia, pentru o anumită restructurare, şi vechiul inspectorat şcolar să le mai ajusteze, dar nu le-a ajustat şi le-a lăsat pe capul actualului inspector şcolar, care în timpul avut la dispoziţie a redus 112 posturi, ajungând până acolo încât, prin cuplaje de clase, să depăşească numărul prevăzut în statut de 30.

Suntem acum într-o situaţie foarte delicată, că nu mai putem cupla nici clasele, pentru a ne încadra în patul lui Procust făcut de un funcţionar, pe care probabil că n-o să-l deranjeze nimeni. Până la urmă ei conduc; ne dau cifre şi noi le înghiţim.

De aceea, noi vă propunem la Anexa 10, la nivelul judeţului Iaşi, să înţelegem că nu mai se poate face absolut nimic în ceea ce priveşte desfiinţările de grădiniţe, comasările de clase şi aşa mai departe şi să acceptăm această creştere de 137 de posturi, care să nu modifice pe ansamblu cifra totală de 328.698, ci ministerul, printr-o analiză obiectivă, să redistribuie aceste posturi, văzând, acolo unde s-a raportat în plus, şi să completeze dincolo, în care s-a raportat în minus.

Deci, amendamentul nostru este clar un amendament de existenţă a unor clase, a unor copii care se pare că vor să facă şcoală, în pofida dorinţei de a reduce similar la o fabrică, la o întreprindere, evident de importanţă, dar acolo … îşi trimit în şomaj nişte oameni, mai mult sau mai puţin vinovaţi de starea întreprinderii. Putem trimite în şomaj elevii? Eu cred că nu.

De aceea, vă rog să acceptaţi această sugestie, să sporim cu 137 la poziţia judeţului Iaşi, dar, pe ansamblu, să nu schimbăm cifra, iar ministerul să găsească soluţia de redistribuire între judeţele respective şi să rezolve această problemă foarte delicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu veţi fi supărat dacă o voi ruga pe doamna ministru să vă răspundă la această întrebare, şi nu pe stimatul domn ministru al finanţelor.

Doamna ministru Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, judeţul Iaşi este unul dintre puţinele judeţe cu o creştere a cifrei demografice.

De aceea, eu vă propun să acceptăm amendamentul susţinut aici de domnul preşedinte Stanciu şi nu numai de domnia sa, şi de domnul senator Solcanu şi, evident, şi de alţi deputaţi şi senatori de Iaşi şi să îngăduiţi ministerului să reconsidere cifra, păstrând ansamblul dat prin Legea bugetului.

Deci, pentru acest moment, să votăm Anexa 10 aşa cum este, cu angajamentul ferm din partea ministerului că va regla în interiorul instituţiei această problemă a numărului de posturi pentru judeţul Iaşi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Cu acestă explicaţie, supun Anexa 10 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Una.

Cu o abţinere, Anexa 10 a fost votată.

Anexa 11.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 11.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a votat Anexa 11.

Anexa 12.

Dacă sunt observaţii?

Poftiţi, domnule deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Susţin amendamentele nr.387 şi 390, Anexa 12.a ale Comisiei de sănătate şi familie. Mă adresez direct domnului ministru al finanţelor.

Aşa, după cum spuneam, nu mai revin asupra stării în care se găseşte sănătatea şi finanţarea sănătăţii. Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este făcut cu un excedent de 2.431. Deci, avem venituri mai mari decât cheltuielile. Aceste venituri nu le putem consuma. Eu repet faptul că la sfârşitul anului s-a încheiat bugetul acesta cu un excedent de 5.600, cu datorii ale spitalelor de 2.800, datorii care stau până în prezent.

Aş vrea să vă spun că s-a analizat cu toată răspunderea la nivelul Guvernului şi al domnului premier care, văzând această situaţie, a dat dispoziţii să se deblocheze din fondurile Casei 4 mii, pentru a putea plăti datoriile spitalelor.

Mă întreb: care este raţiunea ca la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – şi mă adresez direct distinsului ministru de finanţe – să se estimeze un buget cu excedent de venituri, ca şi cum Sănătatea ar fi o afacere rentabilă şi ce se doreşte să se facă utilizând aceşti bani.

Noi, dacă am primi această sumă, deci nu cerem nici un leu de la buget, cerem doar ca ceea ce se strânge de la contribuabil pentru starea lui de sănătate să se întoarcă înapoi la contribuabil, noi vom putea ca să facem acest lucru şi să dăm drumul la Sănătate.

De asemenea, la Anexa 12a "Cheltuieli salarii, fond de asigurări", solicităm această suplimentare, întrucât este posibil ca să strângem mai mulţi bani, dacă vom avea mai multe posturi.

Deci, solicit un răspuns direct şi vă rog să ne înţelegeţi să ne lăsaţi să ne cheltuim pentru Sănătate banii care se adună de la Sănătate.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Mă simt dator să fac o scurtă precizare, întrucât această problemă a depăşit, din păcate, cadrul comisiilor, cadrul ministerului şi se discută la ora actuală mai mult în presă şi în general în tot ceea ce înseamnă media şi, din păcate, se discută la un nivel de amatorism, transformând o problemă de formă într-o problemă de fond.

Se aduc acuzaţii că există un excedent la bugetul asigurărilor de sănătate, că există nişte bani care nu s-ar folosi în interesul sănătăţii. Asta ar fi forma care se transformă în fond.

Realitatea este următoarea. Din acest buget, Guvernul actual se angajează să aloce sănătăţii un procent de 4,2% din produsul intern brut. Aceasta este realitatea.

Felul în care se adună aceşti bani la buget, că este vorba de un fond, că este vorba de mai multe fonduri, că se vor desfiinţa aceste fonduri, este absolut o problemă de formă. Esenţa este că se alocă Sănătăţii 4,2% din produsul intern brut, prin bugetul naţional, un procent echivalent cu suma din anul precedent şi net, categoric mai mare decât în toţi cei 10 ani precedenţi, când ea a variat între 2,7 şi 3,7%.

Deci, nu se poate spune că Sănătăţii nu i se alocă o sumă cu importanţa cuvenită. Bineînţeles, Sănătatea este un domeniu particular care, indiferent cât îi aloci, ea poate să folosească fondurile. Pentru că sănătatea oamenilor poate fi păstrată, poate fi îmbunătăţită la niveluri din ce în ce mai mari calitative, dar aceasta înseamnă cheltuirea exponenţială a unor fonduri pe care deocamdată nu le avem.

De aceea, vreau să fac această cuvenită precizare: legea se respectă, alocarea de 4,2% din buget pentru Sănătate se respectă, iar orice discuţii despre unele fonduri care ar exista sau nu sunt doar divagaţii care vor să ascundă realitatea şi preocuparea Guvernului pentru starea de sănătate a populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Toate bune şi frumoase ce a spus domnul coleg înainte, dar vă rog să analizaţi Anexa 12a de la pag.1-68.

La Cap. Cheltuieli de administrare a fondurilor de asigurări sociale de sănătate, 73.16 pct.14, cheltuielile cu alte drepturi salariale în anul 2002 cresc cu 900 la sută, de aproape 9 ori. Mai departe. Fondul de premiere faţă de anul 2001 creşte de 400%, adică 4,16 ori. Cine o fi întocmit acest buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate?

La comisia noastr㠖 a administraţiei publice locale – am propus ca aceşti 44 miliarde de lei care se economisesc aici, nu sunt mulţi, în cuantumul gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de aproape 50 de mii de miliarde de lei, 44 miliarde de lei par puţini, aproape 1 la mie. Dar, de ce să ne batem joc de aceşti bani? De ce aceşti bani să nu fie transferaţi la cheltuieli materiale şi servicii, la capitolul care ne doare cel mai tare, la asigurarea medicamentelor, condiţiilor care până la urmă garantează securitatea oamenilor.

Şi am propus ca cei 44 de miliarde de lei, care se economisesc aici, cu nişte alocaţii exagerate şi poate de prost gust, să fie transferaţi la "Cheltuieli materiale şi servicii".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Aş vrea doar să spun câteva lucruri legate de acest excedent al fondului respectiv, despre care s-a vorbit şi despre care colegul meu Brînzan a spus mai devreme că nu contează dacă este sau nu este. Ba contează. Şi contează foarte mult, pentru că înseamnă că se întâmplă două lucruri: fie se colectează bani şi nu sunt utilizaţi într-un sistem pentru care sunt colectaţi. Fie această taxă este mult prea mare şi atunci mai bine lăsăm banii la populaţie.

Dar să programezi – şi asta era întrebarea domnului preşedinte al comisiei -, să programezi un excedent mare este o greşeală. Repet, înseamnă că fie taxa este mult prea mare şi atunci o scădem, fie nu se utilizează toţi banii şi ne programăm să nu utilizăm toţi banii în sistem şi lucrul ăsta este împotriva legii, pentru că aceşti bani sunt aduşi în fondul respectiv, sunt plătiţi de oameni pentru a primi în schimb un serviciu, pe care nu-l primesc. Dau mai mult decât primesc înapoi.

Deci, programarea unui excedent este nu numai o greşeală, dar este împotriva populaţiei. Iar, dacă vorbim de Sănătate, uitaţi-vă că sunt pline şi presa şi spitalele şi aşa mai departe de oameni care-şi declară imposibilitatea de a-şi exercita actul medical şi întrebaţi-i pe cei care sunt bolnavi dacă sunt mulţumiţi de ceea ce primesc în schimbul banilor pe care-i dau. Eu nu cred că putem spune acest lucru şi nu cred că putem spune de la tribuna Parlamentului că este bine. Nici măcar că-i un început de bine. Eu cred că-i mai rău.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi, domnule deputat Ifrim, o intervenţie?

Poftiţi.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă iertaţi că iau a doua oară cuvântul, aşteptând cuvântul domnului ministru.

Raţiunea pentru care a fost înfiinţată această Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu 5 ani în urmă a fost tocmai pentru a intra în structuri, pentru a fi asemănători cu statele civilizate, în care se adună bani de la contribuabili, se întorc la contribuabili aceşti bani prin această Casă care trebuie să fie autonomă, trebuie să-şi ţină banii într-o bancă, să facă ce doreşte cu ei ca să-i sporească şi să-i întoarcă la populaţie.

Deci a fost ideea să terminăm cu bugetul centralizat care a fost până în 1989 şi să facem acest lucru, care este în toate statele Europei.

La ora actuală, ne aflăm în situaţia că această Casă este departe de a fi autonomă, este autonomă să strângă bani, dar nu este autonomă să-i cheltuie, bugetul se stabileşte la Ministerul Finanţelor şi lucrurile decurg ca şi cum ar fi un buget centralizat. Cu toate avatarurile unui buget centralizat şi cu toate avatarurile faptului că are o ireală autonomie.

Deci, în aceste condiţii, trebuie să gândim foarte bine: menţinem în această formă? Sau Casa devine, într-adevăr, o casă de asigurări de sănătate?

În ce priveşte p.i.b.-ul, sigur, este 4,2. Nu contestăm. Dar acest 4,2 reprezintă 0,58, cât este bugetul de stat pentru sănătate, care este în scădere şi căruia i-ar reveni în exclusivitate sarcinile programelor de profilaxie, care în toată lumea le face numai bugetul de stat, iar restul vin de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care sunt banii contribuabililor.

Dacă lucrurile ar sta atât de bine, n-ar fi fost necesar ca în urmă cu două zile să se dea dispoziţie să se elibereze nişte excedente, pentru ca această Casă să poată face plăţi către spitale.

Întreb pe distinsul ministru de finanţe: cum se poate evalua, când sănătatea este aşa cum este, un buget cu exces la venituri? Exact ce spunea distinsul domn deputat Sassu: ori luăm prea mult de la populaţie – şi atunci să-i lăsăm banii înapoi, că sănătatea merge foarte bine cu mai puţin -, ori cheltuim toţi aceşti bani.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeţi la aceste amendamente.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trei comentarii aş vrea să fac pe marginea acestor amendamente care au fost făcute, legat de situaţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

În primul rând, aş vrea să menţionez faptul că această instituţie – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate -, aşa cum este definită prin lege, este o Casă autonomă de interes public. Bugetul acestei Case se aprobă de către Parlamentul României. Ca atare, el intră sub incidenţa banului public. Coroborând aceste aspecte cu legile în vigoare, banii publici sunt gestionaţi prin Trezoreria Statului.

Al doilea comentariu pe care vreau să-l fac este legat de faptul că aceste excedente ale Casei sunt nişte excedente temporare. Sigur, ele se acumulează, se strâng pe parcursul anilor şi se gestionează. Dar tot legea spune că, în cazul în care acest buget al Casei la un moment dat va avea deficit, deficitul va fi acoperit de către bugetul de stat şi bugetele locale. Deci, trebuie să privim într-o anumită perspectivă. Este foarte adevărat că cheltuielile pentru sănătate vor creşte de la an la an. Sigur, acum sunt 4,2%, superioare celor din anii precedenţi şi acesta este un lucru foarte bun. Aceste cheltuieli vor creşte de la an la an. Deci, în mod normal, aceste excedente se vor diminua de la an la an. Ca atare, la un anumit nivel, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate va avea un buget echilibrat.

Al treilea comentariu pe care vreau să-l fac: acest buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate trebuie privit într-un ansamblu, şi nu de sine stătător, şi anume el este parte componentă a bugetului general consolidat.

Prin definiţie, toate componentele bugetului general consolidat îşi aduc aportul la finalizarea deficitului acestui buget. Unele bugete, cum este cazul bugetului de stat înregistrează deficite mari - de exemplu, pentru anul în curs – peste 4% -, alte bugete componente înregistrează temporar excedente care, sigur, sunt luate la calculul deficitului bugetului general consolidat.

Deci, această privire numai la nivelul unui an, cred că nu este cea mai bună soluţie. Noi trebuie să privim în perspectivă. De aceea considerăm că bugetul, aşa cum a fost aprobat în anul 2001 şi cum se propune a fi aprobat în anul 2002, este un buget realist.

Legat de comentariile care au fost făcute la cheltuielile cu salariile şi propunerile care au fost făcute, aş vrea să fac următoarele remarci.

Această creştere la poz.08 – Fond de premii – care este, sigur, ca un cât între propunerile anului 2002 şi Programul pe 2001 de 400%, reprezintă de fapt al treisprezecelea salariu, care nu a fost luat în condiţii comparabile. De ce? Că în anul 2000 al treisprezecelea salariu a fost plătit tot în anul 2000; în anul 2001 urmează să fie plătit în anul 2002. Deci, această necomparare a cifrelor, sigur, ne poate duce la această analiză eronată de creştere substanţială a fondurilor de premii. De fapt, există aceeaşi linie pentru această component㠖 fond de premiere.

În ceea ce priveşte alte drepturi salariale, unde creşterea, sigur, repet, ca un cât de 866%, reprezintă de fapt majorarea salariilor care urmează să aibă loc în anul 2002, conform legislaţiei care este în vigoare. Dar baza care a fost luată în calcul este legată de fondul aferent salariilor de bază, salariile de merit, indemnizaţii de conducere şi aşa mai departe. Deci, la nivelul întregului activ de salarii de care beneficiază Casa.

De aceea, stimaţi parlamentari, v-aş propune ca să votăm în forma în care a fost prezentat acest buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai socotiţi necesar să mai daţi şi alte explicaţii, domnule coleg? Poftiţi.

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă-mi permiteţi, doar câteva cuvinte, legat de expunerea distinsului ministru de finanţe, aş dori să vă spun că acest excedent nu este temporar, se petrece de 4 ani în urmă, este aceeaşi situaţie, şi este de ordinul a 5.600 – de pildă la sfârşitul anului 2000. Deci, această chestiune este absolut clară că este un fond care stă blocat şi noi nu putem desfăşura ceea ce trebuie pentru asistenţa medicală. Dacă este un excedent, pentru că vor creşte în viitor cheltuielile, cheltuielile sunt crescute. Vreau să-l informez pe distinsul ministru că stau pe lista de aşteptare 43 de transplante hepatice, care vor muri în condiţiile în care aceşti bani nu ni se dau. Deci, nu poate fi vorba de o reglare în timp. Iar, dacă este o componentă a bugetului de stat şi a banului public, atunci de ce am mai făcut Casa Naţională de Asigurări de Sănătate? Ea s-a făcut tocmai pentru a scoate sănătatea din marasmul pe care l-ar fi putut avea în condiţiile unui deficit al banului public şi niciodată încă până acum – şi cu aceasta închei – nu s-a întâmplat ca bugetul de stat să acopere ceva din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau o întrebare pe care s-o adresez domnului ministru de finanţe: în situaţia în care va fi nevoie ca cheltuielile, fondurile asigurărilor de sănătate să fie majorate, în afara acestui excedent prevăzut, cum se va încadra bugetul considerat al României în deficitul negociat cu Fondul Monetar Internaţional?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Dinu Gheorghe:

Personal, explicaţia domnului ministru de finanţe, legat de creşterile acestea salariale prevăzute pentru anul 2002, aberante, sincer să fiu, nu m-a mulţumit. A explicat faptul că anul trecut nu s-a plătit al 13-lea salariu şi în 2002 se va plăti, probabil, pe 2 ani, asta ar însemna că din 44 de miliarde la 4000 de salariaţi, că acest salariu al 13-lea la Casa Naţională de Sănătate este în medie de 11 milioane şi acesta este puţin cam exagerat faţă de puterile economice la care se face referire şi la alţi salariaţi din sistemul bugetar. Iar creşterea salariilor privind cea de 866%, adică de aproape 9 ori cresc salariile, iarăşi este o explicaţie puţin cam jenantă, cel puţin pentru mine, puţin inteligenţa mea mă depăşeşte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriţi să daţi o explicaţie cu privire la întrebarea anterioară?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Un singur comentariu, şi anume că, într-adevăr, majorarea cheltuielilor la acest fond conduce implicit la majorarea deficitului bugetului general consolidat de 3% şi, deci nerespectarea Memorandumului cu FMI.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste explicaţii, să trecem la votarea amendamentelor pentru...Poftiţi, domnule senator. Cu aceasta o să propun sistarea dezbaterilor.

Domnul Hermann Armeniu Fabini:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş avea o întrebare pentru domnul ministru al finanţelor: dacă bugetul Casei Naţionale este bine stabilit şi realist, aş vrea să vă întreb dacă pentru anul 2001, acest buget, care a fost realist, şi care nu ajunge în momentul de faţă, şi sunteţi nevoit să faceţi rectificare şi pe care nu o faceţi, iar spitalele se zbat în datorii, iar bolnavii nu au medicamente în spitale. Aş vrea să răspundeţi la această întrebare pentru că ieri la întâlnirea de la Guvern, dumneavoastră aţi stabilit că nu va avea rectificare anul acesta bugetul asigurărilor de sănătate. Aş vrea să-mi răspudeţi, cum se va rezolva problema medicamentelor în spitale când toate spitalele din ţară se zbat în datorii, de fapt spitalele au oferit servicii însă Casa Naţională nu le plăteşte.

Vă rog pe dumneavoastră să explicaţi în ce fel furnizorii de medicamente o să vă răspundă la cerinţa dumneavoastră de a da în continuare pe datorii să crediteze Ministerul Finanţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că la toate aceste întrebări s-a răspuns în cadrul dezbaterilor generale şi dacă mai doriţi întrebări suplimentare există procedura interpelărilor, a întrebărilor.

Poftiţi, domnule ministru, vă rog să-i daţi o explicaţie ca să nu mai prelungim discuţia.

Domnul Herman Armeniu Fabini:

Era vorba doar de excedentul pe care şi-l programează Ministerul Finanţelor, domnule preşedinte. Nu era întrebare…

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să-i răspundeţi.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Două comentarii aş vrea să fac. Orice instituţie a statului, orice ordonator de credite, oricine îşi are un buget bine definit cu venituri şi cheltuieli şi Casa de Sănătate a avut un buget de venituri şi cheltuieli aprobat. Deci, priorităţile pe care ni le stabilim fiecare dintre noi trebuie să pornească de la acest mare deziderat: bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl avem aprobat. Dacă ne abatem de la acest buget de venituri şi cheltuieli, sigur, pot să apară distorsiuni. Distorsiuni care pot fi obiective sau subiective. Sigur, aici putem discuta foarte mult. De aceea, cred că bugetul, ca atare, este un instrument al disciplinei, un instrument care trebuie să ţină cont, vizavi de veniturile pe care le pot realiza, şi de cheltuielile pe care pot să le facă. Ca atare, şi în cazul Casei de Sănătate, acest lucru trebuie respectat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cum amendamentele de la 387 la 391 sunt legate, au aceleaşi explicaţii, eu supun votului dumneavoastră aceste amendamente pe care colegii noştri le-au susţinut.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 181 de voturi împotrivă, 70 pentru şi o abţinere, amendamentele au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.12, inclusiv Anexa nr.12 a) şi b), votului dumneavoastră integral.

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abţineri? 186 pentru, 71 împotrivă s-a adoptat Anexa nr.12 a) şi b).

Anexa nr.13 dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 186 pentru, 71 împotrivă, 3 abţineri a fost adoptată.

Anexa nr.13 a).

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţinmeri.

Anexa nr.13a) a fost adoptată.

Anexa nr.14.

Aveţi o problemă? Da.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a intra în fondul Anexei nr.14, cred că ar fi cazul ca să fac şi eu o propunere în legătură cu modul cum a decurs votarea astăzi şi de alte dăţi. Şi anume, mă gândesc aici la faptul că stăm ca nişte caraghioşi cu mâinile ridicate, aşteptând să auzim că totalul numărului de voturi pentru şi contra. Nu este oare timpul ca să existe aici o tabelă electronică şi în felul acesta să se semnalizeze momentul în care s-a terminat o votare, nu să stăm 2, 3, 5 minute tot aşteptând să auzim rezultatul acestui vot. Deci, v-aş ruga să vă gândiţi, domnule preşedinte, şi întreg Biroul permanent al Camerei, în acest sens, pentru că eu cred că este în asentimentul tuturor celor care sunt acum în sală.

În legătură cu Anexa nr.14 şi respectiv amendamentul 396 la care vreau să mă refer.

În primul rând, îmi exprim părerea de rău că domnul ministru Mitrea nu este de faţă, chiar dacă avem plăcerea ca aici să fie domnul secretar de stat Florescu, pe care îl stimez în mod deosebit. De ce spuneam acest lucru? Pentru că în urmă cu circa 2 săptămâni, domnul ministru Mitrea, printr-un periplu prin ţară, a fost şi în judeţul Mureş, ocazie cu care s-au discutat exact problemele care sunt ridicat în acest amendament, şi anume îmbunătăţirea drumurilor judeţului Mureş, respectiv sunt necesare 131 de miliarde de lei pentru realizarea a 69,5 km drumuri judeţene, 40 de miliarde de lei pentru reabilitarea unui drum pe şoseaua de centură Acăţari-Ungheni care să preia traficul de transport, respectiv 30 de miliarde de lei pentru legătura între Sângiorgiu de Mureş şi Livezeni, o altă şosea de centură care ocoleşte municipiul, capitala de judeţ, Tg.Mureş. Deci un total de 201 miliarde de lei, ocazie cu care domnul ministru Mitrea a exprimat posibilitatea ca în anul 2002 să se realizeze toate aceste aspecte şi, atunci, numai înţeleg nimic. Pe de o parte, dumnealui poate să realizeze şi să promită că în judeţul Mureş se vor realiza aceste obiective şi, în acelaşi timp, amendamentul se respinge. Eu nu vreau să cred în clipa de faţă că cei care sunt în acelaşi partid cu domnul ministru Mitrea, deci la guvernare, mă refer la PSD, ar dori ca domnia-sa să facă nişte afirmaţii gratuite, respectiv să aducă numai promisiuni electorale.

Convins fiind însă că există o comuniune între dumneavoastră, domnilor deputaţi ai PSD-ului, şi domnul ministru Mitrea, eu îmi exprim încrederea, măcar acum, la sfârşitul votării Legii bugetului, că veţi susţine amendamentul de la poz.396.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Ministerului Transporturilor?

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Permiteţi-mi mai întâi să vă transmit mulţumirile conducerii ministerului pentru modul în care aţi abordat problematica ministerului, interesul acordat de către dumneavoastră pentru una din principalele activităţi ale ministerului, finanţate din fondul special al drumurilor, întreţinerea şi repararea drumurilor naţionale şi drumurilor locale. Revenind la cele spuse de stimatul domn deputat, vreau să spun că este o conduită a conducerii ministerului, respectiv a domnului ministru Mitrea, atunci când promite să se ţină de promisiune.

Mi-aş permite, ca să vin în întărirea celor afirmate de mine puţin mai înainte, că ministerul nostru a fost de acord cu amendamentul propus de Comisia de industrie şi servicii din Camera Deputaţilor şi de către cele două Comisii reunite de buget-finanţe, prin care Fondul special al drumurilor se va repartiza, cu consultarea preşedinţilor consiliilor judeţene, în conformitate cu prevederile articolului 9 din Legea nr.118, respectiv 65,35% din fond, 35% pentru drumuri judeţene şi locale, precum şi pe baza criteriilor din normele de aplicare a acestora, în termen de cel mult 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

Domnule deputat, vreau să vă asigur că o dată ce ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei emite o părere, fiţi convins că şi se va respecta.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul 396, al domnului deputat Moisoiu.

Cine este pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 63 vorturi pentru, 183 voturi împotrivă, amendamentul domnului Moisoiu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.14, în întregime.

Cine este pentru Anexa nr.14. La anexa nr.14? Poftiţi, revenim asupra votului.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am aflat cu bucurie că 35% din fondul special al drumurilor vor fi dirijaţi pentru drumurile judeţene şi locale. Dar, dorim totuşi ca Anexa nr.14 să fie completată cu criteriile de reparizare pe judeţe, pentru că altfel vom cădea în situaţia cuplului din celebrul banc în care cei doi merg la restaurant, el mănâncă două fripturi, bea şi două sticle de vin, ea nimic, dar, per ansamblu, au avut o cină excelentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă amintesc, cu regret, că este un amendament de fond care n-a fost discutat la comisie, nu este un amendament de reglementare, încât nu-l voi supune votului, dar, sigur, ministerul va avea în vedere acest lucru necesar.

Supun, cu această precizare, votului dumneavoastră Anexa nr.14 încă o dată.

Cine este pentru? 187 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptată.

Anexa nr.15.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abţineri? 14 abţineri.

A fost adoptată.

Ultima anexă nr.16.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abţineri? 14 abţineri.

Vă rog, cu aceasta, să constataţi că toate anexele bugetului de stat au fost aprobate, urmează să supunem Legea bugetului de stat votului final, după ce vom dezbate şi Legea bugetului asigurărilor sociale.

(În continuare, conducerea lucrărilor este preluată de domnul vicepreşedinte al Senatului, Alexandru Athanasiu.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Începem dezbaterile, stimaţi colegi, la Legea bugetului asigurărilor sociale.

Din partea Guvernului îl invităm pe domnul ministru Marian Sârbu să prezinte Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aşa, după cum ştiţi, bugetul asigurărilor sociale de stat este, de fapt, un cumul al bugetului asigurărilor sociale de stat: bugetul pentru plata pensiilor, aşa cum este cunoscut, şi bugetul privind asigurările pentru şomaj.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza execuţiei bugetului pe primele 8 luni ale anului 2001, a execuţiei estimate până la sfârşitul acestui an, precum şi a evoluţiei prognozate a indicatorilor macro-economici s-au elaborat şi s-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale pe anul 2002.

Fundamentarea veniturilor a avut în vedere un număr de 4 572 000 de salariaţi la care se adaugă 224 000 de salariaţi civili din unităţile de cult şi cele ale armatei, deci un total de 4.794.000 de salariaţi cu un salariu mediu brut de 5.582.000 de lei. Având în vedere o cotă de contribuţie de 24,83% pentru angajatori şi de 11,67% pentru salariaţi a rezultat un nivel al contribuţiilor de 99.224 miliarde lei faţă de numai 72.886 în anul 2001, cu o creştere de 36%. Pentru determinarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, pe lângă salariaţii care lucrează cu contracte de muncă s-au avut în vedere 525.000 de persoane care lucrează, exclusiv, pe baza unor convenţii civile şi pentru care angajatorii plătesc o contribuţie de 23,33%, iar în ceea ce priveşte contribuţia proprie de 11,67%, rezultând un total de 2542 de miliarde de lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile, la determinarea acestora am luat în calcul nu număr mediu de 4 480 000 de pensionari proveniţi din sistemul de stat, faţă de numai 4 382 000 în anul 2001 cu o pensie medie de 1.733.934 lei faţă de 1.305.252 lei în anul 2001 şi 1.803.000 lei pentru pensionarii proveniţi din agricultură, faţă de 1.777.000 în anul 2001, cu o pensie medie de 357.400 de lei faţă de 269.087 lei, media anului 2001.

Pentru plata drepturilor de pensie sunt necesare fonduri de 100.944 de mii de miliarde faţă de numai 74.373 de miliarde în anul 2001, sumă care reprezintă aproximativ 90% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat.

În ceea ce priveşte stabilirea cuantumului pensiei medii pe anul 2002 s-a plecat de la cuantumul estimat pentru luna decembrie 2001, la care s-au aplicat măsurile de indexare trimestrială, care să acopere integral indicele estimat al inflaţiei pe 2002 şi influenţa care rezultă din aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor.

Asupra acestei măsuri de recorelare a pensiilor urmează ca până la sfârşitul anului 2001, Guvernul să ia o decizie atât în ceea ce priveşte categoriile de pensie asupra cărora să se opereze, cât şi a calendarului şi proporţiilor în care să se efectueze recorelarea. Nivelul fondurilor necesare pentru plata diverselor indemnizaţii care se acordă asiguraţilor în caz de incapacitate temporară de muncă, datorată bolii sau maternităţii, s-au determinat pe baza realizărilor 2001, şi anume: pentru boală, 1181 de miliarde de lei, iar pentru maternitate 910 miliarde de lei, faţă de numai 615 mii miliarde de lei în anul 2001.

Pentru plata concediului acordat pentru creşterea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani sunt necesare 3.519 miliarde de lei faţă de numai 2.380 de miliarde de lei în anul 2001, ceea ce înseamnă că, în medie, 83 de mii de părinţi vor beneficia de această prestaţie. Plata ajutoarelor de deces presupune cheltuirea sumei de 1.185 de miliarde de lei, iar plata contribuţiilor de asigurări de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical, suma de 211 miliarde de lei.

De asemenea, pentru trimiterea la tratament balnear şi odihnă sunt necesare 2.225 de miliarde, luându-se în calcul un număr de 445 de mii de bilete de tratament. Comisionul poştei a fost dimensionat la acelaşi procent de 1,35% din valoarea pensiilor, rezultând o cheltuială de 1.273 de miliarde de lei.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, vreau să vă spun că veniturile sunt estimate pentru anul 2002 la aproximativ 18 mii de miliarde, iar cheltuielile la circa 13 mii, rezultând un excedent de 4.800 de miliarde de lei.

Bugetul a fost elaborat, luând în considerare prevederile noii Legi a ocupării, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2002, şi acordarea drepturilor cuvenite în baza Legii nr.1/1991, dobândite înainte de 31 decembrie 2001. Veniturile au fost stabilite în baza indicatorilor comunicaţi de Ministerul Prognozei şi, în ceea ce priveşte cheltuielile, acestea asigură finanţarea tuturor măsurilor active prevăzute de noua Lege a ocupării. Aşa, după cum ştiţi, în acest domeniu am schimbat fundamental politicile aducând în prim plan aceste măsuri active şi vreau să vă spun că pentru stimularea ocupării, cheltuielilor pentru anul 2002 se ridică la 3.128 de miliarde, reprezentând 22,5% din totalul cheltuielilor. În structura acestora pentru măsuri active, plăţile pentru stimularea şomerilor şi angajatorilor în vederea creşterii gradului de ocupare reprezintă 1.381 de miliarde de lei, împrumuturile acordate IMM-urilor 1000 de miliarde, iar pentru alte tipuri de măsuri active 602 miliarde de lei. Această schimbare de politici, care a rezultat chiar de anul acesta, în ceea ce priveşte transferul unor sume importante pentru măsurile active de ocupare în muncă s-au dovedit eficiente, aşa după cum ştiţi, rata şomajului scăzând de la 10,5% în luna ianuarie la 7,8% în luna septembrie.

Având în vedere toate aceste elemente, vă rugăm să votaţi bugetul asigurărilor sociale, cu amendamentele pe care le-am acceptat în comisiile reunite ale celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Rog preşedintele, unul din preşedinţii Comisiei de specialitate, să prezinte raportul.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Onorată asistenţă,

În urma examinării Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, a amendamentelor depuse de Comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului şi a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor care au fost avizate în fond, propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele prezentate în anexele 1 şi 2 la prezentul raport.

Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

ŞI eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale invit reprezentanţii grupurilor parlamentare să ia cuvântul.

Doamna senator Rodica Şelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat şi Umanist.

Doamna Rodica Şelaru:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aşa cum şi-a propus şi promis, Guvernul a venit în faţa noastră pentru dezbateri şi în faţa cetăţenilor beneficiari direcţi ai acestei legi cu un proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat gândit într-un perfect echilibru între asigurarea garanţiilor colective, legislative şi creşterea continuă a gradului de responsabilitate individuală între competiţie, colaborare şi solidaritate socială.

Cum s-ar putea realiza mai eficient acest echilibru decât printr-o repartiţie înţeleaptă şi transparentă a veniturilor realizate de societate.

Deşi ne aflăm la un an de la guvernare, au devenit vizibile efectele pozitive ale măsurilor întreprinse, ceea ce permite Guvernului să gândească măsurile de protecţie socială pentru anumite categorii de persoane şi să întreprindă acţiuni care să ducă la creşterea numărului de angajaţi şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale persoanelor active.

Relansarea economică se reflectă direct în creşterea consumului final al gospodăriilor populaţiei şi nu este de neglijat procentul evaluat în proiectul de lege astăzi dezbătut şi care este de 4,4%.

Majorarea numărului de salariaţi asigură revenirea la o stare de normalitate a societăţii româneşti, atenuând sărăcia şi numărul celor care au nevoie de protecţie socială. Scăderea ratei şomajului la un procent mai mic de 9% poate asigura atingerea acestor obiective. Nu cred în minuni şi nici în puterea vreunui Guvern de a schimba condiţiile economice şi sociale într-un an de zile.

De aceea, apreciez cu atât mai mult luciditatea Guvernului Năstase care, în profund respect pentru noi şi pentru cetăţenii acestei ţări, au adus pe masa de lucru a Parlamentului un proiect de lege al bugetului asigurărilor sociale credibil, echilibrat şi argumentat, care a ţinut seama de realităţile româneşti şi de faptul că un număr încă prea mare de cetăţeni au nevoie de protecţie socială, de intervenţia activă a societăţii.

Proiectul de faţă cuprinde, de asemenea, reglementări menite să asigure un sistem echitabil în domeniul pensiilor, cu accent direct către pensiile mici. Pentru a face posibilă o astfel de măsură, bugetul asigurărilor sociale a fost conceput şi prin echilibrarea funcţiilor şi a fluxului de contribuţii cu cel al plăţilor, realizat în primul rând printr-o mai bună colectare a veniturilor şi întărirea disciplinei financiare la nivelul tuturor angajaţilor, persoanelor fizice sau juridice.

În actuala legislatură, asigurările şi asistenţa socială sunt primordiale. Prin grija Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, a Casei Naţionale de Pensii, a Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă s-au creat principalele proiecte legislative, din care o bună parte au fost adoptate de Parlament.

Se poate aprecia că reforma în domeniul social dispune în prezent de o bază legislativă modernă, coerentă, românească şi europeană în acelaşi timp. Mă refer în acest context la legile privind sistemul naţional de asistenţă socială, venitul minim garantat, evitarea marginalizării sociale, proiectul de modificare şi unificare a legislaţiei privind persoanele cu handicap şi încadrarea lor în muncă, asigurarea la riscul de şomaj, la accidentele de muncă şi bolile profesionale.

Toate acestea ne dau o idee nu numai asupra efortului depus dar şi asupra dimensiunii cerinţelor sociale. Ţin să relev constatarea că bugetul asigurărilor de stat pe anul 2002 a luat în considerare noile acte normative atunci când a stabilit echilibrul între venituri şi cheltuieli.

Doamnelor şi domnilor,

Noi susţinem şi votăm acest buget pentru echilibrul pe care reuşeşte să-l asigure între diferitele domenii în care s-au alocat resurse disponibile, pentru faptul că se fundamentează pe lege şi pe calcule economice obiective şi transparente, pentru soluţiile pe care le oferă la diferitele priorităţi, programe dar şi constrângeri de ordin financiar.

În acelaşi timp, noi vedem în acest buget un factor care va lărgi şi va consolida reforma în domeniul relaţiilor şi condiţiilor de muncă, a asigurărilor şi asistenţei sociale. Totodată, bugetul asigurărilor sociale este în concordanţă cu politica generală a ţării noastre de susţinere a economiei de piaţă prin măsuri sociale adecvate de armonizare şi respectare a acordurilor şi înţelegerilor pe care Guvernul le-a realizat cu organismele internaţionale, în special cu Fondul Monetar Internaţional.

Când apreciem că este un buget bun, judicios elaborat şi bine cumpănit, avem în vedere actualele resurse pe care le oferă economia românească. Este de la sine înţeles că nevoile, cerinţele sociale sunt cu mult mai mari decât posibilităţile de a le satisface. Avem încredere că Guvernul va continua cursul ascendent al economiei naţionale, şi atât în anul 2002 cât şi în anii următori, vom avea resurse mai mari pentru ca salariaţii, pensionarii şi persoanele asistate să poată face faţă mai bine nevoilor vieţii de zi cu zi.

Este necesară în acelaşi timp o atitudine intransigentă a organismelor şi instituţiilor statului nostru pentru eliminarea economiei subterane, a evaziunii fiscale şi a muncii la negru care afectează veniturile ce ar putea fi colectate la bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale.

Structura proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2002 se bazează pe resursele interne şi externe de care dispune România şi acoperă exigenţele noastre dincolo de orice opţiune politică.

Drept pentru care, Partidul Social Democrat susţine şi votează acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă rog, poftiţi!

Domnul Ion Mînzînă:

Doamnelor şi domnilor,

Voi susţine în faţa dumneavoastră punctul de vedere al Partidului România Mare.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Analizarea prezentului proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002, cu toate implicaţiile sale asupra categoriilor sociale cele mai defavorizate, nu este în măsură să aducă o cât de mică speranţă pentru toţi beneficiarii de drepturi de asigurări sociale şi şomaj.

Cât de departe sunt guvernanţii de promisiunile din campaniile electorale poate fi o temă de dezbatere largă dar, din păcate, ea nu poate înlocui sărăcia ce devine pe zi ce trece o constantă a societăţii româneşti. Pentru că beneficiarii de drepturi de asigurări sociale nu se hrănesc cu trend-uri, cu programe de multe ori mistificate, ori cu indicatori macro sau micro economici, mediatizaţi politic până la exasperare.

Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurărilor sociale de stat şi agricultori, cei aproximativ 800 de mii de şomeri şi alte milioane de oameni a căror viaţă se menţine la limita de jos a sărăciei aşteaptă de la o guvernare social-democrată onorarea promisiunilor pentru ameliorarea câtuşi de puţin a nivelului de trai.

Într-o ţară în care cuvântul de ordine este supravieţuirea, nu putem asigura traiul zilnic al populaţiei tot explicându-i de aşa-zisele politici coerente de asistenţă socială pe fondul degradării nivelului de trai.

Expunerea de motive a prezentului proiect de buget prezintă o situaţie ce se vrea optimistă în condiţiile în care putem observa prin comparaţii cu anul 2001 că, din păcate, creşterile veniturilor pentru toate categoriile de pensionari şi şomeri sunt nesemnificative sau, mai rău, nu sunt deloc. Ca exemplu, putem compara pensia medie lunară în anul 2001, de 1.305.252 lei, cu cea din 2002, de 1.733.934, această creştere fiind total nesemnificativă raportată la rata inflaţiei de circa 30-31%, anunţată ieri de Guvernatorul B.N.R. pentru anul în curs, iar indexările şi recorelările neacoperind creşterile semnificative ale preţurilor la produsele de bază.

Construcţia bugetului asigurărilor sociale de stat pleacă de la previziunile optimiste referindu-ne doar la baza de calcul pentru un salariu mediu brut de 5,5 milioane lei pentru anul 2002.

Proiectul legii stabileşte pentru al doilea an consecutiv cote foarte mari pentru contribuţia de asigurări sociale, fapt ce va determina o creştere a numărului de angajatori cu mari datorii la bugetul asigurărilor sociale sau, şi mai grav, mărirea numărului celor care se vor sustrage de la plata acestor datorii.

Considerăm că o schimbare a mentalităţii de tipul "mult de la puţini", într-una mult mai eficientă, "puţin de la mulţi", ar fi mai dătătoare de speranţe că sumele prognozate vor fi şi încasate. Sunt mari rezerve că aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute, chiar şi cele derulate în anul 2001 au dus la colectarea mai bună a sumelor pentru bugetul asigurărilor sociale de stat cât şi a majorărilor de întârziere. Suntem convinşi că marile sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat nu vor fi niciodată recuperate pentru simplul motiv că executarea silită nu poate funcţiona în foarte multe cazuri.

Pentru toate categoriile de pensionari, procesul mult mediatizat de recorelare a pensiilor pare un proces de lungă durată ce va dura până în 2003 sau, de ce nu, până în anul electoral 2004, determinând foarte multe nemulţumiri pentru pensionarii aflaţi în plată la această dată.

Bugetul asigurărilor sociale de şomaj prezintă din nou, după circa patru ani, un mare excedent în anul 2002 de circa 5.000 de miliarde lei, fapt datorat în mare parte reducerilor drastice de dreptul de indemnizare prevăzute de noua lege a şomajului. În atare condiţii, ar trebui luate în calcul şi soluţiile de diminuarea contribuţiilor datorate de persoane fizice şi juridice, dar şi cele datorate de salariaţi, situaţie des întâlnită în legislaţiile europene. Totuşi, considerăm pozitivă alocarea unor importante sume pentru finanţarea măsurilor active şi, în special, pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii care angajează forţă de muncă din rândul şomerilor.

Deşi numărul salariaţilor la sfârşitul semestrului I 2001, pe total economie, a fost mai mare cu 158.000 de persoane, faţă de luna decembrie 2000, înregistrându-se o rată a şomajului în luna iunie 2001 de 8,8%, se estimează că la o creştere a numărului de salariaţi de 45.000 de persoane, se va ajunge la o rată a şomajului de 9,2 în anul 2002. Comparaţia numărului de salariaţi din decembrie 2000 cu numărul de salariaţi din iunie 2001, nu este elocventă, ştiut fiind faptul că numărul angajaţilor creşte în lunile de vară comparativ cu cele de iarnă. Vorba unui clasic în viaţă "Iarna nu-i ca vara!" şi, am spune noi, nici numărul salariaţilor din cele două anotimpuri.

Toate aceste consideraţii pe marginea proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat ne fac să ne ridicăm serioase semne de întrebare referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cele mai defavorizate categorii, aşa cum au fost gândite de prezentul proiect de lege.

Avem convingerea că rectificările din acest buget care se vor realiza în cursul anului 2002, în special datorită presiunilor sociale, vor duce la o soluţionare pozitivă a tuturor problemelor ridicate.

Doamnelor şi domnilor,

Funcţie de modul în care se vor desfăşura discuţiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat şi Camera Deputaţilor vor lua o decizie unitară de vot pentru proiectul Legii bugetului de stat şi pentru proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Barbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Construcţia bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, la Capitolul Venituri, prezintă o variantă supraoptimistă. Astfel, contribuţiile datorate de angajator şi angajaţi cresc faţă de anul 2001 cu peste 180%, contribuţia datorită acestui buget pentru persoanele aflate în şomaj creşte cu peste 173%, iar contribuţiile datorate de alte persoane asigurate creşte cu 1436%. Pe această bază nerealistă, ni se propune un buget de asigurări sociale pe anul 2002 de 114.352 miliarde, faţă de 83.476 miliarde, cât a fost în legea aferentă anului 2001.

Estimând astfel de sume nerealiste, Guvernul îşi propune să acorde indexări şi recorelări de pensii, oferind iluzii şi nu îmbunătăţirile mult aşteptate de peste 6 milioane de pensionari. Fără să explice în vreun fel cum se obţin aceste sume, înţelegem că din cele 45 de mii de locuri de muncă nou create, cum se afirmă în expunerea de motive, ar trebui să se obţină aceste venituri suplimentare. Chiar dacă anunţata măsură a transformării contractelor civile de prestări servicii în contracte de muncă şi obligarea tuturor să plătească C.A.S. pentru fiecare loc de muncă avut se va transforma în realitate, reacţiile angajatorilor şi angajaţilor nu pot fi prevăzute la aplicarea unui astfel de act normativ, iar estimările făcute în buget sunt mult prea optimiste ca să convingă pe cineva ca aceste venituri vor fi şi plătite şi încasate.

Pe această bază nesănătoasă a construcţiei veniturilor, Casa Naţională de Pensii îşi creşte numărul de posturi cu peste 400, mult anunţata reducere a personalului din administraţie fiind doar vorbă goală şi intenţie neonorată.

De menţionat că Legea bugetului asigurărilor sociale amână cu un an aplicarea măsurilor salariale funcţionarilor publici şi altor categorii din sectorul bugetar, precum şi personalului din cadrul autorităţii judecătoreşti, propunându-ne să nu aplicăm măsurile stabilite prin legi votate în Parlamentul României.

De asemenea, salariaţilor bugetari din sectorul asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor de şomaj, Legea bugetului asigurărilor sociale le interzice primirea tichetelor de masă. În acest mod, Guvernul încearcă, în mod iluzoriu, să aducă unele reparaţii în zona pensiilor şi defavorizează categorii importante de contribuabili, creând nemulţumiri peste tot.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, ţinând seama că doar şomerii aflaţi în plată până la sfârşitul anului vor primi, până la încheierea perioadei de şomaj, indemnizaţii mai mari calculate după legea aflată în vigoare, iar cei ce devin şomeri după 1 ianuarie 2002 vor primi o indemnizaţie unică, mult mai mică, de 60 sau probabil 75% din salariul minim pe economie, s-ar presupune că prevederile din buget pentru plata ajutoarelor de şomaj ar trebui să scadă.

Cu toate acestea, bugetul asigurărilor pentru şomaj prevede o creştere cu 140% la cheltuielile pentru ajutor de şomaj şi alocaţiile de sprijin pentru anul 2002 faţă de anul 2001, ceea ce conduce la concluzia firească, aceea că Guvernul estimează de fapt o creştere semnificativă a numărului de şomeri, cifră pe care nu o anunţă şi o ascunde în prevederi bugetare.

De remarcat, de asemenea, că bugetul asigurărilor sociale prevede un excedent de 995 de miliarde, iar al asigurărilor de şomaj un excedent de 4898 de miliarde, greu de explicat de ce astfel de sume nu sunt utilizate pentru protecţie socială corespunzătoare, pentru majorarea pensiilor şi ajutoarelor, utilizându-se probabil pentru diminuarea deficitului bugetului pe seama menţinerii într-o stare de sărăcie a celor mai afectate categorii sociale, şomeri şi pensionari.

Acest buget nerealist, care se bazează la Capitolul Venituri, pe acte normative încă neaprobate, care prezintă excedente în mod absolut nejustificat, nu este un buget al unui guvern ce se vrea social-democrat şi, în concluzie, Partidul Democrat va vota împotriva acestui proiect de buget.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Invităm la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal.

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Fără îndoială că într-o democraţie originală şi dezbaterea legilor fundamentale pentru bunul mers al unei naţiuni într-un an şi, mă refer la legile celor două bugete, bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor sociale, este, de asemenea, o dezbatere originală. Pentru că bugetul asigurărilor sociale beneficiază şi de această dată, şi asta este după un an de la preluarea puterii de către Partidul Social-Democrat, de un tratament ambulatoriu. Este suport electoral de manieră optimistă din patru în patru ani şi ceva mai bine pentru dumneavoastră prin creşteri nesemnificative, erodate de lipsa de performanţă economică şi mă refer la faptul că nu reuşim să ţinem în mână inflaţia.În acest context, daţi-mi voie să caracterizez acest buget din punct de vedere politic, date tehnice au fost evocate deja de colegii mei. Construcţia bugetară este o construcţie deficitară pe care o apreciez ca o construcţie conjuncturală. Nimic mai grav pentru politicile sociale ale unei naţiuni de a opera cu concepte conjuncturale, cu concepte care nu au stabilitate, pentru că este foarte greu de înţeles că acest buget care reflectă politica socială trebuie să fie în primul rând un buget economic, care să reflecte politica economică.Acest buet este departe de a răspunde acestor opţiuni. El răspunde însă unor opţiuni impuse de Fondul Monetar Internaţional şi, bineînţeles, unor opţiuni de stabilitate macroeconomică.

Daţi-mi voie să susţin această afirmaţie prin câteva întrebări pe care bugetul pe care ni-l puneţi astăzi în dezbatere le ridică. Aţi prevăzut o creştere a numărului de locuri de muncă la circa 45.000 de locuri de muncă în anul 2002 în condiţiile unei scăderi a ratei şomajului de 9,5%.

Să înţeleg, stimaţi colegi, că procentul ratei şomajului înregistrat astăzi de 8,2% este o conjunctură sau vă gândiţi şi dumneavoastră că această creştere economică de 5% pe care o prevedeţi pentru anul viitor nu este o creştere economică reală ci doar una care este suportată perfect de hârtie.

De asemenea, în ceea ce priveşte recorelarea pensiilor, este un proiect care a fost utilizat în mod semnificativ şi cu mare succes de către dumneavoastră în spaţiul electoral, dar este un proiect care nu se regăseşte, din păcate, între cifrele care-l susţin.

Avem convingerea că dat fiind construcţia bugetului, veniturile şi excedentele pe care le preconizaţi atât la şomaj cât şi la bugetul social, pensionarii vor aştepta şi în 2002 pe acelaşi codoc care le va duce probabil indexări nesemnificative de 2, 3 sau 4%, dacă economia o să vă permită.

De asemenea, în ceea ce priveşte alocaţiile de stat pentru copii care, sigur, vor fi şi ele indexate şi vor răspunde aceleiaşi situaţii, o inflaţie care va fi de 22% într-o opinie, asta este opinia politică a dumneavoastră, faţă de 31% într-o opinie care este opinia politică a Băncii Naţionale. Deci, nici aceste alocaţii de stat pentru copii nu vor fi decât 5 lei în plus pentru cine are timp să-i primească şi are timp să-i aştepte.

De asemenea, în ceea ce priveşte bugetul fondului de şomaj pe care l-aţi prevăzut cu un excedent de peste 4.900 de miliarde, va aduce o uniformizare a sărăciei în condiţiile în care ignorăm în totalitate că sistemul asigurărilor sociale din România este un sistem de asigurare. Atâta vreme cât mă asigur împotriva unui risc social trebuie să şi primesc, într-o opinie şi într-o concepţie de echitate, trebuie să primesc în limitele asigurării.

Cred că această asigurare este total ignorată de dumneavoastră pentru că bugetul pe care ni-l prezentaţi nu face decât să promoveze un principiu al egalităţii de şanse, dar şansele sunt în sărăcie şi nu în dezvoltare.

În aceste condiţii, prezentaţi în continuare ca pe un laitmotiv de două bugete încoace programe blocate. Şi mă refer la programul RICOP care, negociat în urmă cu trei ani, urma ca anul trecut să acompanieze social restructuarea economică. Să înţeleg că restructurarea economică s-a decalat pe 2002 pentru că şi acest buget şi acest fond din care încă nu s-a cheltuit nimic aşteaptă să fie utilizat pentru atenuarea efectelor unor restructurări care se lasă aşteptate?

De aceea, stimaţi colegi, credem că acest buget oferă populaţiei o undă de speranţă, o undă de speranţă care nu se justifică, pentru că dacă dumneavoastră aţi folosi excedentele în proiecte de măsuri active, în proiecte de recalculare a pensiilor, ar fi un buget pe care noi, cu siguranţă, l-am saluta.

În concluzie, oferiţi, din păcate, un buget populaţiei care, aşa cum afirmam, nu face decât să o egaleze în sărăcie, îi oferă această şansă de a fi egală în sărăcie.

În condiţiile în care politicile sociale ale guvernelor europene, guverne la care doriţi să vă alăturaţi, îşi schimbă opţiunile şi înţeleg că fenomenul sărăciei şi al excluziunii sociale este un fenomen care poate pune în discuţie situaţia democratică a unei naţiuni, dumneavoastră vă asumaţi riscul unui buget care, cu siguranţă, pune în discuţie statutul democratic.

Exista în urmă cu câţiva ani o concepţie şi un avertisment în legătură cu politicile sociale ale secolului XXI. Sunt ţări care nu-l igonoră şi aş dori să nu-l ignoraţi şi dumneavoastră. "Să ne ferească Dumnezeu de revoluţia desculţilor", această revoluţie anunţată prin ruperea acordului social pe care l-aţi făcut, probabil, din dorinţă mediatică şi mai puţin pentru a-l pune în realitate, dar această rupere a acordului social cred că va trebui să vă pună un semn de întrebare.

Noi nu ne putem asuma acest risc pentru că nu l-am creat noi, nu ne aparţine, fapt pentru care Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui buget.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Karol Kerekeş, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnul Kerekes Károly:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule ministru,

În fiecare an la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, numeroase voci afirmă cu resemnare că suntem săraci, că bugetul este unul de austeritate. În cel mai bun caz, printr-o formulare mai nuanţată, că este unul de tranziţie, făcând aluzie prin aceasta la greutăţile moştenite de la guvernarea precedentă.

Proiectul de buget pe anul 2002, bazându-se pe continuitatea izvorâtă din programul Guvernului actual aprobat de Parlament, nu mai conţine elementele pe care s-a fundamentat politica socială a guvernării anterioare. În aceste condiţii, bineînţeles, bugetul pe anul 2002 nu mai poate fi considerat unul de tranziţie.

Putem constata de această dată că bugetul se dezbate în timp util, ceea ce este un lucru normal. Şi, de fapt, nici nu ar trebui scos în evidenţă în mod deosebit. Practica de până acum a fost cea greşită pe care am şi criticat-o de fiecare dată. Proiectul de buget pe anul 2002 este construit pe creşterea veniturilor determinată de preconizata relansare economică. Şi acesta pare a fi un lucru normal, dacă luăm în considerare promisiunile făcute prin programul de guvernare.

Dar estimarea creşterii economice reprezintă întotdeauna un factor de risc. Noi am fi mai precauţi în privinţa proiecţiei de 5% creştere economică pentru anul viitor, gândindu-ne concret la consecinţele tragicelor evenimente din 11 septembrie, pe linia accentuării recesiunii mondiale şi care, în mod inevitabil, vor afecta şi economia românească.

Relansarea economică va fi frânată şi de menţinerea fiscalităţii extrem de ridicate pe forţa de muncă. Din raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, reiese că România are un nivel de fiscalitate cu cel puţin 10 procente mai mare decât cel al altor state ale Europei. Fiscalitatea ridicată încurajează evaziunea fiscală, munca la negru. Combaterea acestora este o preocupare permanentă a Guvernului şi, după cum suntem informaţi, se pregătesc noi măsuri legislative în acest sens.

Însă, în opinia noastră, aceste măsuri nu pot aduce îmbunătăţirea situaţiei pe măsura aşteptărilor, dacă va fi menţinut şi în continuare nivelul ridicat al fiscalităţii pe forţa de muncă. Justeţea argumentelor invocate pentru menţinerea nivelului ridicat al fiscalităţii pe forţa de muncă şi anume că rata inflaţiei este foarte ridicată şi că avem mai mulţi pensionari decât salariaţi contribuabili, este discutabilă.

Inflaţia este prezentă şi în alte ţări, iar raportul dintre contribuabili şi pensionari este mai defavorabil în multe alte ţări datorită unor cauze demografice. Şi, totuşi, fiscalitatea pe forţa de muncă este mai redusă decât în România.

Noi sperăm că Guvernul este conştient de faptul că prezenţa economiei subterane, nediminuarea acesteia în anul 2002, va periclita serios realizarea veniturilor bugetare preconizate. Drept urmare, vor fi extrem de greu de respectat promisiunile făcute pentru îmbunătăţirea situaţiei pensionarilor.

Dacă analizăm promisiunile, un obiectiv important îl reprezintă recorelarea pensiilor. Însă, trebuie să constatăm că acest proces este în întârziere, pe motiv de lipsă a resurselor necesare. Recorelarea pensiilor, în loc să fi fost demarată în trim. IV 2001, aşa cum s-a prevăzut în Programul de guvernare, va fi lansată, potrivit informaţiilor noastre, doar în sem. II 2002, ceea ce va produce nemulţumiri din partea celor vizaţi.

Protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere integral rata inflaţiei este o altă promisiune cuprinsă în Programul de guvernare.

Toate aceste măsuri trebuie puse în aplicare, ele nu pot suferi nici o amânare. Situaţia pensionarilor este extrem de grea, marea lor majoritate trăieşte la limita sau sub limita subzistenţei. Nu putem fi de acord cu amânarea pentru trim. III a recorelării pensiilor, această amânare va produce serioase tensiuni sociale, dacă ţinem cont şi de problemele de încălzire a locuinţelor, scumpire a energiei electrice, a carburanţilor şi a bunurilor de consum.

Pentru acoperirea cheltuielilor privind recorelarea pensiilor, se prevede un fond de rezervă de 995,7 miliarde lei, care, procentual, depăşeşte limita admisă de Legea pensiilor şi presupune creşterea substanţială a veniturilor bugetare. Dacă va fi suficientă această resursă pentru recorelarea propusă, este prematur să ne pronunţăm în acest sens, ţinând cont de faptul că Fondul de rezervă se utilizează şi pentru eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat.

Creşterea veniturilor bugetare va fi realizată potrivit proiectului de buget prin mijloacele uzuale, cum ar fi: lărgirea sferei de cuprindere a numărului de contribuabili, colectarea mai eficientă a contribuţiilor şi impozitarea unor categorii de pensii. Dar se pune întrebarea justificată: oare vor fi suficiente instrumentele juridice, administrative şi bancare ce stau la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii şi a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru realizarea obiectivelor propuse? Se pare că nu, pentru că practica de până acum a demonstrat că aceste instrumente nu dau randamentul scontat, din cauză că angajatorii, sub povara fiscală sufocantă, caută fel de fel de mijloace de ieşire din această cotizaţie.

Încasarea contribuţiilor sub control bancar, recuperarea sumelor datorate bugetului prin executare silită se lovesc, deseori, de greutăţi. Înăsprirea sancţiunilor pentru nevirarea sau virarea întârziată a contribuţiilor, întărirea controlului asupra modului de plată a contribuţiilor prin preconizata însărcinare cu atribuţii de control şi a direcţiilor teritoriale de muncă, instituirea controlului ministerial asupra activităţii Casei Naţionale de pensii şi nu în ultimul rând intensificarea eforturilor pentru combaterea muncii la negru, toate acestea sunt nişte măsuri absolut necesare, însă ele nu pot rezolva problema de fond la nivelul aşteptărilor. Soluţia ar fi una mai complexă, ea, însă, depăşeşte posibilităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi ale Casei Naţionale de Pensii, fiind de natură macroeconomică, fiscală, investiţională şi altele, inclusiv combaterea infracţionalităţii economice.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor de şomaj, găsim că este exagerat excedentul mare estimat, fiind de şase ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2001. Cu siguranţă, acesta va suferi o rectificare corespunzătoare în timpul anului, datorită creşterii cheltuielilor bugetare impuse de punerea în aplicare a măsurilor privind ocuparea forţei de muncă, prevăzute în noua reglementare ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002. Menţionez aici că şi noi, la rândul nostru, am salutat programul iniţiat de Guvern pentru ocuparea forţei de muncă.

Reducerea substanţială a cuantumului şi a duratei de acordare a ajutorului de şomaj, respectiv, restrângerea categoriilor de persoane care beneficiază de acesta, schimbare prevăzută de aceeaşi reglementare, va contribui, bineînţeles, la reducerea cheltuielilor bugetare. Aşadar, se pare că bugetul asigurărilor de şomaj îşi va păstra echilibrul.

Dacă, totuşi, trebuie să dăm un calificativ bugetului pe anul 2002, am prefera să-l numim unul "de supravieţuire". Acest buget, cu toate eforturile făcute de Guvern, nu va aduce încă securitatea socială mult dorită pentru pensionari. Dacă bugetul va asigura la timp recorelarea pensiilor, se va putea realizea o anumită îmbunătăţire a situaţiei pensionarilor cu pensii mici, însă, acest buget cu greu va putea împiedica erodarea puterii de cumpărare a pensionarilor având pensii ceva mai mari, aparţinând categoriei de mijloc, ceea ce înseamnă îngroşarea rândurilor celor care ajung în sărăcie.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Grupul parlamentar UDMR, prin aprobarea Programului de guvernare, a văzut în acesta o garanţie şi pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale. Acest buget se bazează pe Programul de guvernare. În aceste condiţii, deşi avem unele rezerve faţă de buget, în mod deosebit în privinţa întârzierii procesului de recorelare a pensiilor, grupul nostru parlamentar va vota bugetul.

Îl vom vota, pentru că acesta cuprinde elementele indispensabile realizării programului de recorelare a pensiilor şi a programului de ocupare a forţei de muncă, cu care, de fapt, am fost de acord şi noi la adoptarea Programului de guvernare. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun atenţiei plenului celor două Camere examinarea pe articole a Proiectului de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost votat.

Titlul Cap. I al legii.

Vă rog să vă exprimaţi votul. Pentru? Mulţumim.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Art. 1 nu este amendat, vi-l supun votului.

Vă rog să vă exprimaţi votul asupra art. 1. Pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 218 voturi pentru, 27 împotrivă şi 15 abţineri, art. 1 al proiectului de lege a fost votat.

Supun votului plenului art. 2

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 12 abţineri, textul de lege a fost aprobat.

Art. 3, îl supun votului plenului.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulţumim.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 230 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 10 abţineri, art. 3 a fost adoptat.

Art. 4. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, vi-l supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 230 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 11 abţineri, art. 4 a fost adoptat.

Cap. II. Vi-l supun votului, titlul său.

Vă rog să vă exprimaţi votul pentru acest titlu. Pentru?

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abţineri?

Cu 242 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 4 abţineri, titlul Cap. II a fost adoptat.

Art. 5. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă

Abţineri?

Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 21 împotrivă şi 17 abţineri.

Supun votului art. 6.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat, cu 230 de voturi pentru, 27 împotrivă şi 8.

Cap. III. Supun votului plenului titlul capitolului: "Regimul şi destinaţia cheltuielilor".

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat în unanimitate.

Supun votului plenului art. 7.

Voturi pentru? vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 14 abţineri.

Art. 8. Îl supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 235 de voturi pentru, 20 împotrivă şi 10 abţineri.

Supun votului plenului art. 9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 245 de voturi pentru, 5 abţineri şi 4 voturi contra, textul a fost adoptat.

Supun votului art. 10.

Vă rog să vă exprimaţi votul pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 255 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 5 abţineri, text adoptat.

Supun votului art. 11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

257 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 1 abţinere.

Supun votului plenului art. 12.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 253 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 2 abţineri, text adoptat.

Supun votului art. 13.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 231 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 5 abţineri, textul art. 13 adoptat.

Supun votului art. 14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri, dacă sunt?

Cu 238 de voturi pentru, 21 împotrivă şi 1 abţinere, text adoptat.

Supun votului art. 15. Vă rog, poftiţi domnule senator Horga.

Domnul Vasile Horga:

Amendamentul pe care l-am formulat şi îl susţin se referă la alin. 2 art. 15 şi are ca obiect extinderea numărului categoriilor de salariaţi care trebuie să beneficieze de bilete de tratament gratuite. Din numărul total de bilete acordate, potrivit prezentului proiect de buget, în număr de 35 de mii, propun extinderea categoriilor de salariaţi, în sensul ca să poată beneficia de acesate gratuităţi nu numai salariaţii care lucrează în mediul radioactiv, ci toţi salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale, potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind asistenţa socială.

Argumentele în favoarea acestui amendament sunt legate de faptul că s-ar putea ca din mediul radioactiv, activitatea reducându-se în mod continuu, biletele respective să nu poată fi distribuite în totalitate acestor salariaţi şi, atunci, ar rămâne o parte din bilete nedistribuite. Şi, mai mult decât atât, s-ar putea ca o parte din salariaţii care îşi desfăşoară activiatea în condiţii speciale să fie mult mai afectaţi de boli profesionale sau de alte condiţii decât cei din mediul radioactiv, iar, pentru ei, noi să nu facem absolut nimic.

De fapt, acest amendament, în principiu, a fost respins în Comisia pentru buget, finanţe, urmând ca domnul ministru să găsească între timp posibilitatea ca numărul acestor salariaţi, beneficiari ai acestor bilete gratuite, să poată fi extins. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulţumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul ministru Sârbu să răspundă la amendament.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

Aşa cum am discutat în comisiile reunite, am fost de acord cu modificarea textului, astfel încât, într-adevăr, această categorie de salariaţi să beneficieze de gratuitatea respectivă. De aceea, vă propune ca sintagma "salariaţii din mediul radioactiv" să fie înlocuită cu: "Salariaţii care lucrează în locuri de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000", realizând, in acest fel, coroborarea prevederilor legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat cu cele ale Legii nr. 19/2000. Mulţumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulţumim.

Supunem, aşadar, votului plenului amendamentul care s-a făcut şi care s-a susţinut şi de către ministerul muncii şi solidarităţii sociale, pe baza înţelegerii avute cu reprezentanţii comisiei şi ai Ministerului de Finanţe. Deci vă supun acest amendament votului.

Pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Iată, un amendament votat în unanimitate.

Supun votului art. 15, în ansamblul său, după amendarea aprobată anterior.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 257 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 2 abţineri, art. 15 a fost adoptat.

Supun votului plenului art. 16.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 256 de voturi pentru, 4 abţineri, nici un vot împotrivă.

Art. 17. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 249 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 5 abţineri.

Art.18?

Supun votului plenului art. 19.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 229 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 13 abţineri, textul art. 19 a fost adoptat.

Vă supun votului titlul Cap. IV.

Vă rog să vă exprimaţi votul pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 256 de voturi pentru, 4 împotrivă, nici o abţinere, titlul Cap. IV a fot adoptat.

Supun votului plenului la art. 20.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 247 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 7 abţineri, textul art. 20 a fost adoptat.

Supun votului plenului art.21.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 12 abţineri.

Supun votului plenului titlul cap.V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 256 de voturi pentru şi 4 abţineri.

Supun votului plenului art.22.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 236 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Supun votului plenului art.23.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 225 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, textul a fost adoptat.

Vă supun votului art.24.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 254 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 2 abţineri.

Supun votului plenului art.25.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Supun votului plenului art.26.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 253 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 5 abţineri.

Supun votului plenului art.27.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 238 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Supun votului plenului art.28.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Supun votului plenului art.29.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 259 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere.

Supun votului plenului titlul cap.VI.

Vă rog să vă exprimaţi votul pentru. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 2 abţineri şi nici un vot împotrivă.

Art.30.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 3 abţineri.

Supun votului plenului art.31.

Aveţi un amendament. Vă rog.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

În cadrul amendamentului pe care l-am propus, acesta face referiri stricte la diferenţierea cotelor de asigurări sociale, şi anume, conform Legii nr.19, cotele acestea sunt în proporţie de 35%, 40% şi 45%. Între aceste cote stabilite conform legii şi colectarea CAS-urilor există o mare discrepanţă, şi anume acest lucru a fost votat şi anul trecut.

Se constată că în acest an, după un an de guvernare, stimate domnule ministru al muncii şi protecţiei sociale, şi cred că sunteţi de acord cu mine, că această colectare, mai cu seamă la întreprinderile cu condiţii speciale de muncă şi deosebite, de 45% şi 40%, s-a făcut într-o proporţie destul de redusă, şi anume de maxim 60-70%, mai cu seamă în întreprinderile cu condiţii deosebite de muncă. Potenţialul acestora era foarte scăzut, iar fiscalitatea la un partid social democrat nu trebuie să depăşească 40-50%. În acest caz, fiscalitatea privind impozitul pe salariu depăşeşte 70%.

Cred că sunt şi în asentimentul dumneavoastră şi în cursul strategiei pe care o aveţi dumneavoastră ca să gândim şi să regândim acest lucru – să micşorăm fiscalitatea, pentru a conduce efectiv şi clar la o creştere a veniturilor reale, pentru că orice angajator să fereşte sau dirijează cotele respective pe care le are pentru creşterea salariilor în alte direcţii.

În acest sens, consider că este oportun acest lucru, deoarece, iată, numai în minerit, cotele acestea de 45% nu s-au decontat de ani buni de zile. În metalurgie, la Combinatul de oţeluri speciale din Târgovişte sunt 235 de miliarde, iar, cu penalităţi cu tot, ajung la 700 de miliarde, bani care nu vor fi luaţi niciodată şi transferaţi la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În acest context, vă rog să regândim această strategie, să micşorăm, pentru că, decât să impunem nişte cote aberante foarte mari, şi putem să ajungem la 80-90% şi să nu le încasăm, mai bine să impunem nişte cote mai mici potenţial pentru angajatorii noştri în această perioadă de trecere şi apte ca să poată să fie aduse către bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Amendamentul a fost respins de către comisiile de specialitate. Motivaţia se găseşte în raport. Vă supun la vot amendamentul formulat de domnul deputat Ionescu şi respins de comisiile de specialitate.

În favoarea amendamentului?

Împotrivă?

Abţineri?

Amendamentul a fost respins. A întrunit 94 de voturi pentru şi 225 de voturi împotrivă.

Vă supun votului articolul în forma prezentată de iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, nici o abţinere.

Supun votului art.32.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 270 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, textul a fost adoptat.

Supun votului art.33.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Înainte de a trece la votul privind anexele, pentru stenogramă, voi da citire următorului text, text care a fost prezentat şi în cazul Proiectului Legii bugetului de stat:

Aşa cum se observă din prezentarea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, modul de abordare a acestuia se armonizează cu tehnicile Uniunii Europene pentru prezentarea parametrilor bugetari pe anul viitor, 2001, anul bugetar 2002, şi perspectiva, anii 2003-2005.

În virtutea principiului anualităţii, prevăzut în Legea nr.72/1996 privind finanţele publice, Parlamentul aprobă numai parametrii bugetari pentru anul 2002, estimarea parametrilor bugetari pentru perioada 2003-2005 reprezentând un mijloc de informare şi plafoane orientative de cheltuieli pentru Guvern şi Parlament privind necesarul de finanţat pentru perioada respectivă, fără a reprezenta resurse alocate obligatoriu pentru ordonatorii principali de credite, resurse ce vor fi actualizate cu ocazia elaborării proiectelor de buget ce urmează a se aproba pentru anii respectivi, conform principiului anualităţii.

Ca o consecinţă a aprobării de către Parlament numai a indicatorilor bugetari ai anului 2002, în Monitorul Oficial al României se vor publica numai datele pentru anul 2002, cu excepţia fişelor obiectivelor de investiţii care vor fi publicate aşa cum sunt prezentate în proiect.

Trecem la votarea anexelor.

La Anexa nr.1/01 există un amendament admis formulat de către doamna deputat Smaranda Dobrescu şi admis de comisie şi, de asemenea, acceptat de reprezentantul Guvernului. Vi-l supun votului. Vă rog să vă exprimaţi asupra acestui amendament de la Anexa nr.1/01.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Da, vă mulţumesc.

Abţineri?

Că 270 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a fost aprobat de plenul Camerelor.

Supun votului Anexa nr.1/01 votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 314 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri, Anexa nr.1/01 a fost adoptată.

Supun votului Anexa nr.1/02.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 297 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, Anexa nr.1/02 a fost aprobată.

Supun votului Anexa nr.1/03.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 266 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi 9 abţineri, Anexa nr.1/03 a fost adoptată.

Supun votului Anexa nr.1/04.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 306 voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 7 abţineri, Anexa nr.1/04 a fost adoptată.

Vă supun votului Anexa nr.1/05.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 299 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 14 abţineri, Anexa nr.1/05 a fost adoptată.

La Anexa nr.1/06, există un amendament admis, fomulat de doamna deputat Maria Apostolescu. Îl supun votului plenului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Amendament admis de plenul celor două Camere cu 314 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi nici o abţinere.

Vă supun votului Anexa 1/06 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 282 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 13 aţbineri, Anexa 1/06 a fost adoptată.

Supun votului plenului Camerelor Anexa nr.1/07.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 287 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, Anexa nr.1/07 a fost adoptată.

Supun votului plenului Anexa nr.1/08.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu 312 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi o abţinere.

Supun votului plenului Anexa nr.2/01.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Formulând amendamentul privind acordarea pentru industria de apărare, pentru salariaţii care lucrează în industria de apărare a unor indemnizaţii atunci când se întrerupe temporar lucrul în această industrie, nu am avut în vedere şi nu am nici acum în vedere să plătim nemunca. S-a discutat foarte mult pe această temă. Sigur că nimeni nu este de acord să plăteşti salarii fără ca cineva să nu muncească. Dar este tot atât de adevărat că nu putem să distrugem o întreagă industrie, industrie care până mai ieri ne-a adus avantaje substanţiale pentru bugetul României, mai ales că, până la urmă, noi plătim această nemuncă. Acei salariaţi nu sunt plătiţi din această poziţie de buget care reprezintă indemnizaţii pentru întreruperea termporară a activităţii, ci sunt plătiţi din poziţia "ajutor de şomaj". Deci aceeaşi sumă este de fapt trecută în ajutorul de şomaj. Ei vor fi plătiţi pentru nemuncă în continuare, numai că vom distruge această industrie de apărare prin faptul că aceşti oameni nu vor mai avea loc de muncă sigur. Neavând loc de muncă sigur, această industrie sau parte din această industrie se va dezintegra, se va degrada în mod automat, astfel încât vom ajunge în situaţia ca întreprinderi întregi din această importantă ramură să fie lăsate în paragină.

Mai mult decât atât, avem în vedere faptul că în această industrie lucrează o categorie de salariaţi care sunt superior calificaţi, depun o muncă disciplinată, au o privire asupra muncii cu totul altfel decât în alte ramuri industriale, mai ales că în bugetul asigurărilor sociale există un excedent care reprezintă aproape 5.000 de miliarde, excedent care astăzi finanţează deficitul bugetului de stat, ceea ce mi se pare cu totul nedrept, pentru că nu este normal ca un angajator care plăteşte 5% şi un salariat care plăteşte 1% să finanţeze alte activităţi din bugetul de stat al României, activităţi care ar trebui finanţate din cu totul alte surse decât sursele plătite de angajator sau de salariat pentru o indemnizaţie pe care aceia trebuie să o ia din banii pe care îi plăteşte în mod sigur.

Nu mi se pare corect nici faptul că această industrie este astăzi atât de blamată de un stat social-democrat care ar fi trebuit să se gândească, în primul rând, la soarta acelor oameni care, până ieri, au adus avantaje substanţiale acestei ţări şi să nu fie lăsaţi astăzi pe drumuri.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Supun votului amendamentul formulat de domnul senator Horga.

Voturi pentru amendament?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Amendamentul a întrunit 106 voturi pentru, 231 de voturi împotrivă. Ca atare, se consideră respins.

Supun votului plenului Anexa 2/01, în forma iniţială.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 259 de voturi pentru, 71 voturi împotrivă şi 18 abţineri, Anexa 2/01 a fost adoptată.

Supun votului Anexa 2/02.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 322 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, textul a fost adoptat. 9 abţineri, mă iertaţi.

Supun votului Anexa 2/03.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 315 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 4 abţineri, Anexa 2/03 adoptată.

Anexa 2/04.

Este un amendament al domnului deputat Dumitru Buzatu, admis.

Vă supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 343 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abţinere, Anexa 2/04 adoptată.

Anexa 2/05 o supun votului.

Pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 339 de voturi pentru şi 8 abţineri, text adoptat.

Vă supun votului Anexa nr.2/06.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 340 de voturi, pentru, 2 voturi împotrivă, 5 abţineri,

Anexa 2/06 adoptată.Supun votului plenului Anexa 2/07.Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă?Abţineri? Text adoptat cu 331 voturi de pentru, 12 voturi împotrivă, 4 abţineri. Anexa nr.2/08 o supun votului plenului. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă?Abţineri? Cu 331 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 1 abţinere, Anexa nr.2/08 a fost adoptată şi, cu aceasta, s-a adoptat şi ultima anexă a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Mai sunt înscrise pe ordinea de zi cele două scrisori ale Preşedintelui României. Vă propun să le dezbatem după vot, pentru a permite Guvernului să se întoarcă la şedinţa de Guvern.

Rog toţi colegii să poftească în sală, pentru a vă exprima votul asupra celor două legi: Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vă rog, deci, să vă reluaţi locurile.

Supun, întâi, votului dumneavoastră Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002.

Vă amintesc că, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie, aceasta se votează cu voturile majorităţii simple a deputaţilor prezenţi.

Cine este pentru? 270 voturi pentru.

Împotrivă? (Grupul PRM se ridică în picioare)

Domnul Ioan Mircea Paşcu (din loja Guvernului):

Se numără dublu aşa! (Vociferări, amuzament în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu s-a votat procedura votului prin ridicarea în picioare, ci prin ridicarea de mâini! (Rumoare în Grupul PSD)

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ca să ne vedeţi mai bine!

Domnul Valer Dorneanu:

154 de voturi împotrivă.

Să fiţi siguri că v-aş fi văzut şi dacă nu v-aţi fi ridicat în picioare! (Amuzament în Grupul PSD)

Dacă sunt abţineri? Nu sunt abţineri.

Trecem şi la votul Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Cine este pentru?

Vă reamintesc: se votează în aceste condiţii, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

270 voturi pentru.

Împotrivă? (Comentarii, amuzament în sală)

Vă rog să nu mai vociferaţi. Colegii de la PRM votează cu o jumătate din voinţa cu care au votat împotriva Bugetului de stat! (Se referă la faptul că nu s-au mai ridicat în picioare)

154 voturi împotrivă.

Dacă sunt abţineri?

Cu 270 voturi pentru şi 154 împotrivă, şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat a fost votat. (Aplauze furtunoase în Grupul PSD)

Stimaţi colegi,

Mai mulţi colegi şi-au exprimat dorinţa de a-şi explica votul. Vă propun să fiţi de acord să dăm celor care doresc 5 minute pentru explicarea votului.

Dacă sunteţi de acord cu acest lucru? (Rumoare în Grupul PSD) Pe grup! Deci un vorbitor pe grup, în limita a 5 minute.

Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc.

Cine doreşte să explice?

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Mă simt dator să explic şi să motivez votul negativ pe care Partidul România Mare l-a dat la proiectul Legii bugetului.

Fireşte, maşina de vot a funcţionat fără probleme. Am tot sperat, timp de două săptămâni, că propunerile parlamentarilor noştri vor fi luate în consideraţie de partidul de guvernământ. Din păcate, din 138 de amendamente propuse de senatorii şi deputaţii PRM, dumneavoastră, domnilor de la Putere, nu aţi acceptat decât două. aşa ceva nu se mai numeşte nici politică, nici negociere, cu atât mai puţin democraţie. Aşa ceva se numeşte batjocură.

În proasta tradiţie a PDSR-ului, dumneavoastră, cei din noul PSD, ignoraţi Parlamentul şi încercaţi reducerea la tăcere a Opoziţiei.

Noi nu am votat acest buget din foarte multe motive. În primul rând, că noi suntem aici în slujba poporului şi nu ne este indiferent cine şi cum îl conduce. Până acum, alianţa PSD şi UDMR l-a condus, de aproape un an de zile, numai prin jocuri de imagine, prin promisiuni fără acoperire, prin sondaje de opinie mincinoase, prin şantajul cu străinătatea.

"Ţara gazetelor este alta decât Ţara reală", spunea Nicolae Iorga. Dumneavoastră nu trăiţi în planul vieţii reale, ca dovadă, reacţia, tot mai nervoasă şi mai justificată, a populaţiei, din diferite zone ale ţării. Primul vot negativ la acest buget l-au dat, de altfel, dascălii, care au protestat în faţa Palatului Parlamentului, în ziua de luni. Atunci a căzut bugetul la examenul dat în faţa ţării.

Am mai votat negativ bugetul pentru faptul că el este prost alcătuit, are o arhitectură monstruoasă şi se alimentează, aproape în exclusivitate, din taxe, impozite şi biruri, din explozia necontrolată a preţurilor, din împrumuturi externe.

Ceea ce dumneavoastră numiţi creştere economică este o iluzie optică, un vis pe care-l luaţi drept realitate, un joc speculativ, cu faţa la organismele internaţionale, iar nu la realitatea de zi cu zi a României. Construcţia acestui buget seamănă cu casa pe care Jonathan Swift şi-a făcut-o, în mod diletant şi utopic: era frumoasă de la depărtare, dar când prima pasăre s-a aşezat pe acoperişul său, edificiul s-a prăbuşit. Aşa se va întâmpla, matematic, şi cu acest buget, care reprezintă mutarea în plic pe care v-o dau Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Ştim şi noi că spaţiul de manevră într-o lume care e prinsă în vârtejul globalizării este din ce în ce mai mic - "turma electronică" de care vorbea Tom Friedmann nu te lasă nici să respiri, te bagă în ceea ce globalizanţii numesc "cămaşa de forţă", pe care unii o au din aur, dar noi, românii, o avem din plumb.

Este foarte greu să te opui acestor porunci, dar alte ţări negociază cu ceva mai multă demnitate. De pildă, nimeni nu o să ne convingă de faptul că e necesar şi e în interesul României să se vândă, pe nimic, toată avuţia naţională, şi să se practice o privatizare mai rapidă şi mai periculoasă decât un cancer galopant.

Am votat împotriva bugetului şi pentru că el este expresia unei politici aberante, de muşamalizare a actelor de corupţie şi de preluare la datoria publică a unor sume tot mai mari. În urmă cu circa 7 luni, PRM a dat votul său, dezinteresat, la bugetul pe anul 2001, pentru a constata că dumneavoastră aţi aruncat în spinarea populaţiei, printre altele, suma de 4.000 de miliarde de lei, gaura neagră de la Banca Agricolă, pe care, apoi, aţi dat-o, pe gratis, unor aventurieri.

În România acţionează un nucleu dur, al Mafiei transfrontaliere, compus din oameni apropiaţi Palatului Cotroceni şi Palatului Victoria, de teapa unor lobbyşti ca Hertzfeld, Rubin şi Mark Mayer, care dijmuiesc absolut toate privatizările mari. Şi noi suntem pentru privatizare, dar în România avem de a face cu un jaf inimaginabil, cu consecinţe grave pentru prezentul şi viitorul Poporului Român.

În lucrarea sa "România unită", tipărită în anul 1932, publicistul şi istoricul american Charles Upson clark scria: "Românii sunt, prin excelenţă, oameni cu o gândire politică. Fiecare român se plânge de corupţia din politică". La ora actuală, corupţia din politica României a atins proporţii înspăimântătoare, iar cartonaşele galbene şi roşii pe care guvernanţii le tot manipulează sunt arătate nu gangsterilor, ci temerarilor care se apropie prea mult de caracatiţa Mafiei.

A venit vremea să vă spună cineva în faţă: dumneavoastră, domnilor de la putere, nu luptaţi împotriva corupţiei, ci împotriva anticorupţiei. Zi de zi, presa de diferite culori şi orientări dezvăluie acte de corupţie stupefiante, care îi au ca protagonişti pe miniştrii, secretarii de stat şi prefecţii PSD.

Nu puteţi să apăreţi mereu la televizor, de câteva zeci de ori mai mult decât apar preşedinţii partidelor de opoziţie, şi să pretindeţi că tot elaboraţi strategii împotriva corupţiei, atâta timp cât nu puteţi da explicaţii raţionale cu privire, bunăoară, la vânzarea către două firme din Ungaria, la un preţ de 1,9 milioane de dolari, a staţiunii Sovata. Exemplele sunt cu mult mai numeroase.

Am votat contra bugetului şi pentru că nu dorim să vă mai dăm un cec în alb - v-am ajutat la bugetul pe 2001, dar v-aţi bătut joc de mâna întinsă de noi şi aţi băgat Ţara cu oiştea-n gard. Raportul de Ţară prezentat de Comisia Europeană plasează România pe ultimul loc de pe continent - dincolo de asta începe haosul, se întinde în lanul de porumb sau pustietatea. În proasta tradiţie a propagandei stahanoviste, dumneavoastră prezentaţi acest raport ca pe un mare succes, ceea ce arată îndepărtarea totală de realităţile şi de cerinţele structurilor europene, unde pretindem că vrem să ne integrăm.

Am primit şi eu, chiar ieri, o Notă Informativă - chiar aşa îi spune - din partea domnului Jonathan Scheele, şeful delegaţiei Comisiei Europene în România, şi, deşi acest înalt comisar manifestă toată bunăvoinţa, datele problemei sunt dramatice.

Am votat contra bugetului şi pentru că, în ultimul timp, reprezentanţii partidului de guvernământ s-au întrecut în tot felul de declaraţii, şi în Ţară şi peste hotare, că ei nu au nici un fel de relaţie cu PRM, care, vezi Doamne, ar fi un partid extremist, antisistem etc. Dacă vă ruşinaţi de noi, ca o fată mare, atunci de ce mai aveţi nevoie de voturile noastre şi de ce unii reprezentanţi ai dumneavoastră au făcut presiuni asupra mea, până în ultimul moment, să votăm bugetul?

Până una alta, nu PRM-ul e huiduit şi fluierat, de la un capăt la altul al Ţării, ci PSD-ul, care, cu cât conduce mai amatoristic şi mai suprarealist, cu atât face declaraţii mai arogante, demonstrând că nu a învăţat nimic din lecţia dură pe care i-a dat-o populaţia la alegerile din 1996. Adevăratul şi, de fapt, singurul extremism este înfometarea propriei tale Ţări, absenţa unei protecţii sociale reale, transformarea ei într-o placă turnantă a crimei organizate, a mafiei drogurilor, armelor, ţigărilor şi prostituţiei. Iar organismele internaţionale nu pot fi păcălite la infinit. Dacă acest sistem de care tot vorbiţi dumneavoastră înseamnă pierderea, pe drum, în aproape 12 ani, a 1 milion de oameni, care au intrat efectiv în pământ, şi dacă mai înseamnă jefuirea avuţiei naţionale, şi dacă mai înseamnă şi renunţarea la Tezaurul României şi la demnitatea noastră ca Popor - atunci, da, sunt de acord, Partidul România Mare este un partid antisistem. Este, totuşi, prea mult pentru o singură generaţie să i se ceară să moară de foame, dar să i se ceară să moară şi de ruşine.

În fine, am mai votat contra bugetului pentru că s-au tot făcut speculaţii cu privire la un pretins troc între atitudinea noastră la vot şi tentativa de ridicare a imunităţii mele parlamentare. Tocmai pentru a pune capăt acestui colportaj, am demonstrat că nu are nici o legătură una cu alta. În privinţa ridicării imunităţii mele parlamentare, dacă nici acum nu aţi înţeles că eu sunt primul care doreşte asta, atunci nu aveţi aptitudini reale pentru politică.

Doamnelor şi domnilor,

Dumneavoastră, guvernanţii, puteţi merge înainte, numai că Ţara a rămas în urmă şi nu vă urmează. Ne aşteaptă o iarnă grea, pe care dumneavoastră o faceţi şi mai grea. De ce? Pentru că vă iluzionaţi că puteţi conduce singuri, nu numai fără Opoziţie - dar şi împotriva Opoziţiei; nu numai fără Popor, dar şi împotriva Poporului.

Eu atât vă spun: pregătiţi-vă de alegeri anticipate! (Aplauze furtunoase în Grupul PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călin Tăriceanu, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru şi onoraţi membri ai Guvernului,

Stimaţi parlamentari,

Partidul Naţional Liberal consideră că acest proiect de buget denotă, mai degrabă, o gândire de tip contabil, decât una care ar trebui să fie bazată pe o adevărată viziune economică. Spuneam acest lucru, pentru că, iată, premisele care au stat la baza construcţiei acestui buget s-au schimbat în mod fundamental, s-au schimbat radical.

După 11 septembrie, data la care s-au produs cunoscutele atentate de la New York, toate economiile din lume, şi cu precădere economia americană şi a ţărilor occidentale, sunt şi vor fi, în perspectivă, afectate de o gravă recesiune. Semnalele economice în acest sens se înmulţesc pe zi ce trece.

Din păcate, proiectul nostru de buget, care a fost întocmit înainte de aceste evenimente, nu vine să se racordeze la realitate absolut deloc. Este un proiect făcut pentru vreme senină, cum am mai spus, vreme care, din păcate, nu o mai avem, vreme care, din păcate, va deveni din ce în ce mai dificilă, nu numai pentru ţările de care am vorbit, dar şi pentru România, care este integrată în sistemul economic de schimburi mondiale. Mai mult decât atât, Guvernul pare să dea senzaţia că începe, folosesc o expresie nu foarte elegantă, "să mulgă vaca înainte de a lapte", punând în practică o politică de susţinere a "Programului social al PSD pentru combaterea sărăciei, utilizarea eficientă a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei". Cum? Evident, folosind toate resursele pe care acest buget a început să le creeze, pe care această economie în redresare, în uşoară redresare, a început să le dea.

Mult trâmbiţata "nouă politică fiscală şi bugetară", de care se vorbeşte în raportul la proiectul de buget, este o formulă, mai degrabă, propagandistică care nu are nimic consistent, cu excepţia unei alocări diferite a cheltuielilor între diferite sectoare bugetare, funcţie de ponderea şi influenţa diferiţilor miniştri în Guvern.

Se poate observa că singurele măsuri care au demonstrat o nouă viziune economică, o nouă politică fiscală sunt cele care au fost luate la sfârşitul anului 1999, atunci când Partidul Naţional Liberal conducea Ministerul de Finanţe, moment în care s-a procedat la reducerea taxei pe valoarea adăugată. (Amuzament şi în loja Guvernului şi aplauze în Grupul PSD) Vă mulţumim. Trebuie să recunoaşteţi şi vă rog să probaţi, cu proiectul de buget, fie pe 2001, fie pe 2002, că aţi întreprins ceva, cel puţin de acelaşi nivel.

Vă readuc aminte... (Vociferări în Grupul PSD) Ştiu că adevărul vă supără şi, domnule preşedinte, am să vă rog să-i rugaţi pe onoraţii membri ai Guvernului să se rezerve, la momentul la care vor avea cuvântul, să intervină.

Deci, la acea dată, vă readuc aminte că t.v.a.-ul a fost redus de la 22 la 19%, impozitul pe profit a fost redus de la 38 la 25%, iar impozitul din activităţile de export la numai 5% din profitul realizat. De atunci, nimic altceva decât schimbări de legislaţie aiuritoare, care întregesc sentimentul de confuzie în rândul investitorilor români şi străini şi care fac din România o ţară prea puţin atractivă pentru investiţii.

Şi bugetul actual nu este decât o măsură şi o oglindă a modului demagogic în care PSD a făcut campanie electorală în anul 2000 şi guvernează în anul 2001.

Faţă de angajamentele asumate de PSD, prin oferta electorală, de "reducere a gradului de fiscalitate, obiectiv posibil de realizat fără costuri bugetare, prin sporirea continuă a bazei de impozitare", care este situaţia de fapt? Câteva exemple. Ordonanţa Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit aduce fiscalitatea în creştere pentru persoanele fizice. Creşterea cea mai puternică o vor înregistra cei care vor închiria locuinţe şi construcţii, în general. Ca tendinţă, în acest fel, fiecare va plăti la buget un impozit mai mare. Corelat cu lărgirea bazei de impozitare, ar fi fost normal şi corect să fie operată o reducere a cotelor de impozit.

În ce priveşte nivelul fiscalităţii pe forţa de muncă, analiza informaţiilor furnizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economic㠖 OECD, cu privire la impozitarea pe forţa de muncă, mă refer la impozitul pe venit şi contribuţiile angajatului şi angajatorului la sistemul de securitate socială, ca şi a situaţiei acestui indicator pentru România, reflectă că, în acest moment, România are un nivel de fiscalitate pe forţa de muncă foarte ridicat. Cea mai mare influenţă în acest domeniu este generată, după cum ştiţi, de nivelul contribuţiilor pentru asigurările sociale.

În acest sens, Partidul Naţional Liberal a făcut o serie de amendamente pentru reducerea cotei de impozite pe care o suportă angajatorii, pentru a crea acele stimulente de care întreprinderile au nevoie pentru continuarea relansării economice şi de care vor avea şi mai mult nevoie în contextul gravei recesiuni economice mondiale care se anunţă. Din păcate, nu am constatat ca Guvernul să conştientizeze dificultăţile pe care România va trebui să le înfrunte şi a rămas inflexibil la aceste propuneri. Este păcat, pentru că lipsa de receptivitate la toate semnalele din mediile economice poate să ne coste enorm şi să replaseze România pe o tendinţă economică de stagnare sau chiar descreştere.

Tot în cadrul politicii fiscale, PSD şi-a asumat ca obiectiv electoral "stimularea IMM-urilor prin accesul în condiţii avantajoase la spaţii şi utilaje de producţie nefolosite, precum şi, subliniez aici, prin scutiri de taxe vamale şi TVA la importul de echipamente pentru modernizarea tehnologiilor de fabricaţie".

Care este situaţia de fapt? Prin repunerea în aplicare a Legii 133/99, întreprinzătorii privaţi beneficiază de o serie de facilităţi fiscale; scutiri de la plata taxelor vamale şi TVA pentru importul de maşini, materii prime, reducerea de impozite pe profit. Ca aceste stimulente să şi ajungă la IMM-uri, Guvernul s-a grăbit şi a adoptat şi normele metodologice de aplicare a legii publicate în Monitorul Oficial din 28 februarie 2001.Teoretic nu ar fi trebuit să existe în acest moment nici un motiv ca întreprinzătorii să nu primească facilităţile ce li se cuvin, numai că "tacâmul legislativ" nu este complet, aşa cum pare la prima vedere. (Vociferări, proteste, zgomote.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, v-aş ruga, nu-l întrerupeţi pe distinsul nostru coleg.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Potrivit art.21 din Legea 133, IMM-urile sunt scutite de plata taxelor vamale pentru importul de materii prime necesare pentru fabricarea produselor de către acestea, în cazul în care aceste produse sunt la rândul lor scutite de la plata taxelor vamale de import. (Rumoare.)

Deşi, articolul în cauză are norme de aplicare, lipsa materiilor prime scutite nu a fost publicată nici până astăzi, aşa că IMM-urile nu au avut parte de acest stimulent.

Elementele pe care le-am menţionat anterior vin în contradicţie flagrantă cu enunţurile domnului Adrian Năstase făcute luni în deschiderea dezbaterilor la buget.

Noi, liberalii, îi cerem domnului Năstase să promită mai puţin şi să facă mai mult. În acest sens, am să vă citez ceea ce spunea domnia sa la prezentarea proiectului de buget. Prezentul proiect de buget respectă întrutotul principiile şi direcţiile de dezvoltare spre o economie de piaţă funcţională, fiind fundamentat pe următoarele obiective. Câteva exemple: 1 – accelerarea reformelor structurale sectoriale şi a procesului de privatizare. Se vede probabil cum se aplică reformele structurale la privatizarea Combinatului Sidex, unde a fost impus prin contractul de privatizare menţinerea efectivelor sau poate, dacă vreţi, salariile care au fost date greviştilor de la Reşiţa. (Vociferări.)

În ceea ce priveşte procesul de privatizare...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nerăbdarea colegilor noştri se datorează faptului că aţi depăşit cu mult timpul pe care l-am alocat. V-aş ruga să încercaţi să încheiaţi.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare rău că trebuie să spun lucruri care deranjează, dar aceasta este realitatea.

În ceea ce priveşte privatizarea, se constată care este accelerarea ritmului prin diminuarea veniturilor rezultate din privatizare în construcţia bugetului pe 2001 şi 2002.

Un alt obiectiv care a fost menţionat a fost cel al restructurării exporturilor româneşti, a stimulării constante a cererii externe, care s-a făcut într-o manieră eficientă prin introducerea unui impozit suplimentar de 1% pe impozitul pe profit. (Aplauze ironice. Vociferări.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, v-aş ruga să-i permiteţi colegului nostru să încheie. (Vociferări, proteste.)

Încercaţi să conchideţi, stimate coleg, pentru a vă încadra şi dumneavoastră, ca şi ceilalţi antevorbitori, în timpul pe care l-am votat noi, inclusiv dumneavoastră.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc. (Vociferări, proteste.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, stimaţi colegi, să îi permiteţi să conchidă.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Sigur că exemplele pot continua, dar am să închei şi am să vă spun că, în acest fel, bugetul pe 2002 tinde să devină mai degrabă un instrument pentru susţinerea activităţii de propagandă în sprijinul imaginii premierului şi al partidului său. (Vociferări.) Este extrem de primejdios şi condamnabil şi pentru ca aceste afirmaţii să nu pară exagerate, vă invit să urmăriţi atent clipul publicitar care se difuzează cu insistenţă la mai toate tealeviziunile din ţară din care aflăm că unele programe de privatizare se desfăşoară cu sprijinul Guvernului Adrian Năstase.

Vreau să vă atrag atenţia domnilor, că Guvernul nu este al domnului Adrian Năstase, ci este al României, dar slujbaşii de la Ministerul Propagandei vor să-i facă publicitate domnului Năstase din banii publici. (Aplauze ironice, sacadate.) Cred că singurele locuri din lume unde se întâmplă aşa ceva, probabil că sunt unele ţări îndepărtate din lumea a treia. (Vociferări, zgomote, aplauze ironice.)

Acest buget nu va ajuta economia şi societatea românească.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu am purtat anterior convorbiri cu colegii dumneavoastră ca să ne limităm la acest timp şi mi se pare deja că abuzaţi de timpul pe care l-am stabilit şi de răbdarea noastră.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte, ţin cont de observaţiile care le-aţi făcut şi am să mă limitez la două minute, ca să închei. Vă mulţumesc. (Proteste vehemente.)

Acest buget nu va ajuta economia şi societatea românească ca să se urnească mai repede către drumul către Uniunea Europeană. El ne reaminteşte de schemele economice caracteristice perioadei 92-96, bazate pe implicarea puternică a statului în economie, dirijism, subvenţii, măsuri protecţioniste, privatizare într-un ritm lent, preţuri controlate.

Mai mult decât atât, puterea actuală şi Guvernul au respins dialogul cu opoziţia, refuzând orice propunere sau amendament venit dinspre ea, dând dovadă de aroganţă suficientă şi dispreţ. Este o manieră caracteristică care nu va ajuta să repare falia care ne desparte care nu va ajuta la realizarea consensului politic de care România are astăzi atâta nevoie.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Distinşi parlamentari ai partidului de guvernământ,

În urmă cu 5 ani, însetaţi de putere, dar orbi în faţa realităţii, aţi ajuns să credeţi că "sunteţi blestemaţi să guvernaţi România pe încă cel puţin 8 ani". Astăzi, sunteţi exact în aceeaşi postură, extrem de mulţumiţi de dumneavoastră (Vociferări.), dar extrem de nepăsători la situaţia reală în care se află România. Nu am veleităţi de profet, dar vă asigur că dacă veţi continua tot aşa, electoratul se va dovedi la fel de neiertător ca şi în 1996 şi veţi descoperi din nou cât de uşor se ajunge din şa în colbul şanţului. (Vociferări, proteste.) Şi dumneavoastră, ca şi noi, am primit această lecţie dreaptă pe care o dată... (i s-a întrerupt microfonul)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am impresia că cineva vă manipulează, pentru că dumneavoastră totdeauna aţi dat dovadă de eleganţă şi de supleţe. Mă mir că acum cineva v-a manipulat şi v-a pus în situaţia de a-i pune pe colegii noştri să reacţioneze astfel. (Aplauze.)

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Am să termin în 30 de secunde. (Râsete, vociferări.)

Se pare că nu aţi înţeles încă nimic, cu atât mai rău pentru dumneavoastră, Partidul Naţional Liberal este gata oricând să ducă România pe drumul adevărat al reformei şi deci al prosperităţii. (Râsete, vociferări, aplauze ironice.) Până vom ajunge în acel moment, astăzi suntem datori să votăm împotriva bugetului, pentru că nu este prin excelenţă decât bugetul dumneavoastră şi nu are nimic de a face cu durerile şi interesele ţării. (Vociferări, aplauze ironice.)

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare sincer rău că aţi putut culege atâtea contraaplauze, dar dumneavoastră v-aţi dorit-o.

Domnul deputat Negoiţă.

Domnul Gheorghe-Liviu Negoiţă:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor,

Vă promit că voi fi scurt, dumneavoastră mă ascultaţi, o să vă spun lucruri care nu o să vă placă, dar asta este, dar aveţi de învăţat din chestia asta. (Vociferări.)

Încercarea de a estompa filozofia bugetară antisocială prin respectarea termenului de predare în Parlament nu poate păcăli pe cei care fac o analiză atentă.

Da, bugetul pentru anul 2002 a sosit pentru întâia dată la timp, dar în fapt nu schimbă mare lucru din modul de colectare a veniturilor, în schimb, sărăceşte mare parte a populaţiei. Cea mai mare sursă a veniturilor statului se bazează în continuare pe impozitarea muncii, fără a propune o distribuţie echitabilă pentru toţi plătitorii de impozite.

Acest buget confirmă în mod dramatic zicala "banii la bani trag", sărăcind pe cei mai săraci. Ca şi când polarizarea socială nu ar fi fost oricum cel mai vizibil fenomen social, mergând până la marginalizarea unor largi categorii sociale, a unor întregi zone geografice, ni se propune să acceptăm ca normală o atare stare, argumentaţia principală mizând pe amânarea speranţelor.

Fără a nega că România parcurge o etapă de tranziţie în care statul este antreprenorul schimbărilor pentru a pune în practică concepţia sa de raţionalitate economică, pentru a promova modernizarea României, nu putem accepta ca statul reprezentat de guvern să devină exponentul doar al intereselor economice şi acelea partinice, neglijând în mod grav funcţia sa socială. Chiar în condiţiile în care Guvernul este creatorul celor mai importante mize politice, prin operaţionalizarea programului de guvernare, cei care au şi trebuie să aibă ultimul cuvânt de spus în modul de funcţionare a societăţii româneşti, suntem indiscutabil noi, parlamentarii, cei care, prin alegeri, am dobândit legitimitatea luării deciziilor. Această legitimitate ne obligă la concretizarea speranţelor celor care ne-au votat, iar nu la veşnica amânare a acestora.

Raţionalitatea economică nu poate merge până acolo încât să transforme populaţia României în puţini învingători şi foarte mulţi învinşi. Contrar ideii generale, însuşită de majoritatea oamenilor, greşit mediatizată, cele mai importante decizii politice le au de luat parlamentarii şi nu Guvernul, iar noi nu vom abdica de la această responsabilitate. Nu vom ignora faptul că nucleul conflictualităţii sociale se află nu atât în mărirea diferenţelor sociale, cât în absenţa şanselor reale şi egale, concretizate în conflictul fără sfârşit, când latent, când vizibil, în domeniul educaţiei, sănătăţii. Departe de o filozofie social-democrată, acest buget, prin impozitarea excesivă a muncii, prin poziţia faţă de familie, copii, bătrâni, şomeri, educaţie şi sănătate se dovedeşte, mai degrabă, a fi un buget al excluderii sociale.

Este imoral să acceptăm o atare stare de lucruri, o structură a veniturilor şi cheltuielilor bugetare numai pentru că Guvernul se dovedeşte incapabil să ştranguleze economia subterană, să-şi bazeze calculele pe un tablou real al veniturilor licite, mizând în continuare pe surse de venit ilicite. Fenomenul de corupţie din ţesătura socială şi administrativă a ţării faţă de care Guvernul se arată neputincios este mascat şi concretizat în cifrele din buget.

Refuzând să votăm acest buget, în fapt, ne arătăm refuzul de oportunism, faţă de ascunderea corupţiei. Nu vom accepta ca mita să devină instituţie de stat, ca unele interese de grup să învingă populaţia României. Nu vom accepta ca oamenii din România să fie prizonierii propriului Guvern, fără măcar să protestăm în numele lor. (Vociferări, aplauze ironice.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Florin Georgescu, preşedintele Comisiei pentru buget.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Permiteţi-mi ca, în câteva cuvinte, să trec de la aceste discursuri cu conţinut strict politic la o abordare sintetică, din unghiul de vedere economic şi profesional al politicii financiare a unei ţări. Trebuie să ne reamintim cu toţii, chiar stimaţii colegi din opoziţie, când erau la putere, afirmau acest principiu, că bugetul unei ţări reprezintă un instrument de asigurare a stabilităţii macroeconomice a acelei ţări. Fără stabilitate macroeconomică, acea ţară intră în haos financiar şi valutar, ceea ce pune în pericol autonomia economică şi chiar politică a statului respectiv.

Desigur, nevoile pentru bunuri şi servicii publice furnizate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de sănătate şi celelalte fonduri extrabugetare, sunt practic nelimitate. Resursele, din păcate, sunt limitate la ceea ce produce ţara şi la ceea ce poate să atragă ca resurse externe, iar bugetul pe 2002 este un buget care furnizează mai multe resurse decât în 2001, după cum cel din 2001 este un buget care pune la dispoziţia sectoarelor publice resurse mai substanţiale decât în anul 2000.

Acest buget este un buget care asigură creşterea economică cu 5% pe fondul reducerii inflaţiei, un buget care stimulează întreprinderile mici şi mijlocii, investiţiile directe autohtone şi străine, crearea locurilor de muncă, fiind perfect consistent cu prevederile programului de guvernare şi cu cel electoral al Partidului Social Democrat.

Este, de asemenea, un buget recunoscut şi confirmat de instituţiile financiare internaţionale, un lucru care trebuie remarcat şi pe care trebuie să-l subliniem şi să-l recunoaştem cu toţii, ceea ce permite României atragerea de resurse externe complementare celor interne pentru dezvoltarea economico-socială a ţării.

Prin aceste caracteristici, bugetul aprobat astăzi, atât cel de stat cât şi cel al asigurărilor sociale, asigură potenţialul de creştere a puterii de cumpărare, a veniturilor populaţiei, salarii, pensii, alocaţii de stat pentru copii, alte forme de sprijin social, pentru că substanţa de consum şi de investiţii din ţară este mai mare, nu spectaculos de mare de la un an la altul, pentru că aceste salturi sunt practic imposibile, dar o creştere economică de 5% anual este oricum mai bună decât un declin economic de 5% anual, cum s-a întâmplat între anii 1997 şi 2000.

Au fost aprobate, stimaţi colegi, acele amendamente care aveau prevăzute sursele de finanţare şi au fost, din păcate pentru iniţiatori, respinse amendamentele care nu indicau aceste surse de finanţare şi care creau dezechilibre, alimentând şi inflamând procesul inflaţionist, ceea ce practic însemna reducerea în termeni reali a alocaţiilor bugetare pentru sectoarele care erau vizate de amendamentele respective.

Relativ la afirmaţiile reprezentantului Partidului Naţional Liberal, conform cărora acest partid ar fi redus t.v.a.-ul în anul 2000, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, stimaţi colegi, şi anume faptul că la o gamă foarte redusă de bunuri şi servicii a fost redusă taxa pe valoarea adăugată, respectiv la bunurile care nu sunt de strictă necesitate, la cele de lux, la automobile, inclusiv mărcile Citroen şi Renault (Aplauze.), la aparatura electronică, probabil comercializată şi prin magazinele Gepa Electronics, la blănurile scumpe, pe care şi le permit, probabil, unii lideri ai partidului respectiv pentru prietenele dumnealor (Aplauze.), însă este foarte tragic faptul că a crescut taxa pe valoarea adăugată la ceea ce înseamnă 60% din coşul de consum al populaţiei, şi anume la alimente care erau impozitate cu zero sau cu 11%: carne, lapte, produse din panificaţie, cele pentru copii ş.a.m.d.

Având în vedere aceste considerente, putem susţine că, practic, dânşii au acţionat în acea perioadă, ca în întreaga guvernare de altfel, ca nişte haiduci de dreapta: au luat de la cei săraci şi au dat la cei bogaţi, adică dumnealor înşişi. (Aplauze.)

Având în vedere aceste elemente ale bugetului pe anul 2002, Grupul parlamentar Social Democrat şi Umanist a votat cu toată convingerea şi fermitatea atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că aceste instrumente sunt instrumente de dezvoltare, de reducere a decalajelor care separă România de ţările dezvoltate din Europa, în special din lume, în general, instrumente care ne apropie de obiectivele pe care le împărtăşesc toţi românii în sondajele de opinie, şi anume apropierea de structurile europene şi euro-atlantice.

Dorim succes Guvernului Adrian Năstase în aplicarea acestui buget al dezvoltării şi progresului României. Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul senator Marko Bela din partea Grupurilor parlamentare UDMR. Poftiţi, domnule senator.

Domnul Marko Bela:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Bugetul este, în mod cert, cel mai important proiect de lege al oricărui guvern şi totodată cel mai important act legislativ al oricărui parlament, în fiecare an. Totuşi, oricât de important ar fi în sine, nici acest proiect nu poate fi rupt din contextul politic şi instituţional prin care se vor realiza, sau eventual nu se vor realiza, dezideratele sale. Bugetul este, la fel, cauza şi consecinţa unui sistem politic. Cu alte cuvinte, dezbaterea asupra proiectului de buget nu se restrâng niciodată la analiza abilităţii sau inabilităţii Guvernului sau la priceperea Ministerului de Finanţe de a manevra cifrele. Nu vreau să afirm că aceste lucruri nu sunt importante, dar dincolo de cifre, este clar că votul despre buget este şi un vot politic, se votează nu numai veniturile şi cheltuielile, ci şi consecinţele realizării sau nerealizării bugetului. Se votează, de fapt, contextul în care în anul viitor îşi vor desfăşura activitatea cele mai importante instituţii, administraţia centrală şi locală, învăţământul, sănătatea, armata ş.a.m.d.

Despre cifre, noi am spus deja părerea în cursul dezbaterilor. Bugetul este sărac, sursele sunt puţine, ne vom confrunta probabil şi în anul 2002 cu probleme asemănătoare ca în anul 2001. Nu cred că am putea fi entuziasmaţi de aceste cifre, nu cred că austeritatea care ne aşteaptă în continuare ar putea să ne facă prea încrezători. Dimpotrivă, suntem îngrijoraţi în privinţa stării economiei noastre, ne îngrijorează ritmul lent al privatizării, dăinuirea unor mentalităţi care contrazic ideea economiei de piaţă, inclusiv faptul că unii politicieni încearcă să caute originea etnică a investiţiilor, situaţia incertă a proprietăţii de terenuri, păduri şi imobile, nivelul extrem de scăzut al protecţiei sociale etc.

Abordarea bugetului numai prin prisma cifrelor ne-ar fi dus probabil la nişte concluzii, în cel mai bun caz, contradictorii, dar, aşa cum am spus, trebuie să luăm în considerare şi contextul, iar din acest punct de vedere am considerat că, de exemplu, data aprobării nu este deloc un element pur formal.

Avem un buget auster, din păcate, ca şi în anii precedenţi, dar prima dată se reuşeşte dezbaterea şi votarea bugetului încă în luna noiembrie, ceea ce înseamnă, cel puţin teoretic, că există garanţii mult mai mari pentru realizarea dezideratelor decât în cazul unor bugete... (Unii domni parlamentari părăsesc sala.)

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule senator.

Stimaţi colegi, v-aş ruga să nu părăsiţi sala, pentru că mai avem încă două puncte pe ordinea de zi.

Domnul Marko Bela:

...că există garanţii mult mai mari pentru realizarea dezideratelor decât în cazul unor bugete aprobate aproape la mijlocul anului.

Considerăm că anul viitor ar putea să fie un an decisiv în privinţa eforturilor de integrare a României şi, în această optică, este bine să avem un cadru bugetar stabil pentru instituţiile noastre deja din luna ianuarie. Pe lângă cifrele şi pe lângă garanţiile îndeplinirii, un al treilea element pe care l-am analizat atunci când am decis în legătură cu atitudinea noastră faţă de buget ar fi compatibilitatea cu un program de reformă şi de descentralizare. Faptul că ni s-au acceptat amendamentele care întăresc aceste orientări a fost, bineînţeles, foarte important pentru noi.

Nu putem afirma că acest buget va satisface nevoiele unei societăţi care trăieşte în sărăcie. Dimpotrivă, o serie de probleme majore şi stingente vor rămâne nerezolvate în continuare. Totuşi, în pofida acestor nemulţumiri, luând în considerare garanţiile şi amendamentele acceptate la care ne-am referit şi, mai ales, în ideea că pentru îndeplinirea unor criterii de integrare avem nevoie de stablitate şi transparenţă politică şi financiară, Uniunea Democrată Maghiară din România a votat bugetul. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Întrucât s-au făcut mai multe referiri critice la adresa Guvernului, domnul prim-ministru doreşte să răspundă la unele dintre ele. Poftiţi, domnule prim-ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi daţi voie să vă mulţumesc în numele Guvernului pentru votul pe care l-aţi exprimat de susţinere a bugetului de stat pe anul 2002. (Aplauze.)

Este pentru prima dată când avem un buget votat cu ceva vreme înainte de anul calendaristic următor, ceea ce ne va permite ca la nivel local să putem adopta bugetele locale şi, de asemenea, să putem adopta bugetele la nivelul marilor regii şi companii naţionale, ceea ce va însemna mai multă ordine, mai multă rigoare şi o mai bună organizare a muncii, inclusiv a dimensionării unora dintre cheltuieli în cadrul acestor regii şi companii naţionale.

Vreau să vă spun că am făcut eforturi deosebite pentru a evalua, împreună cu colegii din comisiile de specialitate, amendamentele care, din punctul nostru de vedere, nu ar fi schimbat echilibrele sugerate în cadrul acestui buget. Au fost adoptate, au fost sprijinite, au fost incluse 45 de amendamente şi, din acest punct de vedere, sigur înţeleg nemulţumirea unora dintre colegii noştri care au făcut mult mai multe observaţii, sugestii. În acest buget nu au putut fi incluse toate ideile care au fost exprimate.

Aş vrea să vă rog să fiţi de acord cu mine că, practic, la acest al doilea buget pe care l-am elaborat şi l-am discutat împreună într-un interval de 7-8 luni, ne putem prezenta deja cu o anumită evaluare legată de felul în care am pus în aplicare bugetul pe acest an, aprobat în primăvară.

Pe de altă parte, daţi-mi voie să vă rog să comparăm raportul Uniunii Europene de anul trecut cu raportul Uniunii Europene de anul acesta. Sigur, dacă putem pune în discuţie obiectivitatea acestor rapoarte, putem eventual să judecăm în alt mod ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori şi ceea ce s-a întâmplat în acest an.

Vreau însă să vă reamintesc faptul că noi am reuşit, dacă facem comparaţii, primul an de guvernare de după 96 şi primul an de guvernare după 2000, în acest an, noi avem o creştere de aproape 5%, în timp ce guvernele anterioare au avut, după alegeri, în aceleaşi condiţii de sprijin intern sau extern, o scădere de aproape 4%. Este adevărat că nu putem să ne mişcăm foarte mult, dinamica aceasta nu este extraordinară în ceea ce priveşte recuperarea unor rămâneri în urmă. Noi, practic, dacă comparăm aceşti 2 ani de guvernare, avem un plus, eventual, de 1%, pentru că noi lucrăm acum, sigur, în primul rând, ca să acoperim ceea ce s-a pierdut în trecut.

Regret că spun acest lucru, dar, stimaţi colegi, atunci când de la această tribună, sau în cadrul diferitelor dezbateri, ni se dau diverse lecţii, era un distins reprezentant al Partidului Democrat care ne invita să învăţăm anumite lucruri, nu vreau să comentez foarte tare aceste chestiuni. Dar cred că este vorba mai curând de lecţii de demagogie pe care ni le oferă domnia sa.

Eu cred că ar trebui să-şi aducă aminte ce a însemnat guvernarea anterioară, participarea Partidului Democrat la acea guvernare, şi după aceea să ne dea lecţii, în aceste condiţii, în care, iată, cu dificultăţi şi cu problemele pe care ştim bine că le avem, reuşim totuşi să realizăm câte ceva.

Am luat act de această coaliţie ad-hoc care s-a creat aici prin votul PRM, PD şi PNL. Sigur, acest lucru va conta în evaluările noastre următoare şi pentru toţi cei care urmăresc viaţa politică din România, dar am să vă rog, totuşi, să ne oferiţi mai mult decât citate din literatura universală, ca sprijin pentru activitatea noastră viitoare. (Aplauze)

Nu vreau să continuu această scurtă intervenţie pe care am dorit-o în primul rând pentru a vă mulţumi pentru sprijinul pe care ni l-aţi oferit.

Consider, în continuare, alături de colegii mei de Cabinet, că avem o şansă pe care nu trebuie s-o pierdem, va fi foarte dificil în continuare, s-au realizat câteva lucruri importante, este important să privim la ceea ce se întâmplă în lume, să înţelegem inclusiv eventualele implicaţii economice ale unora dintre evoluţiile recente, să înţelegem că nimeni nu-şi va mai pierde vremea să stea, să aştepte până când noi ne vom rezolva problemele noastre interne, dezbaterile legate de trecut, dezbateri legate de diverse probleme interne.

Este nevoie de o solidaritate reală, politică şi eu vă promit că Guvernul va fi un partener pentru toţi cei care vor dori ca, împreună, să reuşim.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Cu aceasta, trecem la punctele următoare de pe ordinea de zi.

Scrisorile Preşedintelui României.

V-aş ruga să le prezentaţi pe amândouă, domnule ministru.

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Sunt două scrisori. Vă rog să-mi permiteţi să le citesc o singură dată.

Prima scrisoare.

"Stimate domnule preşedinte,

În baza aprobărilor Parlamentului, România contribuie la constituirea rezervei strategice a forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina, SFOR, şi a forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, KFOR, cu un batalion de infanterie format din 400 de militari, inclusiv o grupă de stat major şi două avioane de transport C.130 Hercules, care acţionează la chemare. Ministerul Apărării Naţionale a stabilit ca la această misiune să participe Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab.

Începând din anul 1997, această unitate a participat la numeroase activităţi de pregătire specifică în teatrul de operaţii, a beneficiat de consultanţă şi documentaţie din partea NATO şi de asigurarea de către Ministerul Apărării Naţionale a fondurilor necesare, devenind operaţională şi interoperabilă cu unităţi similare din Vest.

Având în vedere obiectivele stabilite în procesul de restructurare şi modernizare a Armatei, în perspectiva aderării ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, se impune pregătirea la nivelul standardelor occidentale a tuturor structurilor militare oferite de România pentru operaţiunea NATO-PFP.

În acest sens, includerea în cadrul rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina, SFOR, şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, KFOR, prin rotaţie, şi a celorlalte unităţi nominalizate pentru operaţiuni în sprijinul păcii, ar constitui o oportunitate în realizarea acestui deziderat.

În temeiul art.5 alin.1 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001, vă solicit să supuneţi aprobării Parlamentului înlocuirea în cadrul rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina, SFOR, şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, KFOR, a Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab cu Batalionul 2 Infanterie Călugăreni, iar ulterior, periodic, în funcţie de necesităţile de pregătire şi pe baza consultării cu NATO, schimbarea unităţii să se realizeze prin decizia ministrului apărării naţionale, acest demers notificându-se la organismele internaţionale responsabile. Finanţarea activităţilor legate de pregătirea, operaţionalizarea şi participarea la misiuni în teatrul de operaţii revine Părţii române, anual fiind emisă o hotărâre de Guvern".

Cea de a doua scrisoare.

"Stimate domnule preşedinte,

România este angajată cu forţe şi mijloace în procesul de stabilizare a situaţiei şi menţinere a păcii în Balcani, demonstrând prin aceasta că este un factor de stabilitate şi un furnizor de securitate în regiune.

În acest context, cooperarea Ministerului Apărării Naţionale cu Alianţa Nord-Atlantincă în domeniul informaţiilor militare a evidenţiat capabilităţile, oportunitatea şi eficienţa îndeplinirii unor misiuni specifice în cadrul acţiunilor militare internaţionale.

Ca urmare, structurile de conducere ale Alianţei Nord-Atlantice au fost de acord şi au sugerat Părţii române să-şi extindă participarea la misiunile de menţinere a păcii în regiunea Balcanilor, în domeniul informaţiilor militare.

În temeiul art.5 alin.1 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001, vă solicit să supuneţi aprobării Parlamentului participarea României la misiunile de menţinere a păcii în Balcani, cu următoarele forţe şi mijloace din Ministerul Apărării Naţionale.

1. În cadrul SFOR, participarea cu un punct mobil C.4.I., în cooperare cu NATO, în cadrul Contingentului româno-olandez, cu echipamentul şi tehnica aferentă, în total două autospeciale de cercetare electronică şi o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi cu ofiţeri specializaţi în domeniul C.4.I., integraţi în structurile alianţei.

2. În cadrul KFOR, constituirea în Kosovo a unui RONIC (Romanien National Inteligent Cel – deci celulă de informaţii românească) pentru sprijinirea contingentului româno-belgian.

B. Participarea cu două avioane fără pilot.

A fost exprimată disponibilitatea către NATO.

3. În Macedonia, participarea cu un element mobil C.4.I. cu acordul şi în cooperare cu NATO, cu echipamentul şi tehnica militară aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică, o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.

Legătura se va asigura printr-un terminal satelit şi prin radio.

Angajarea elementului C.4.I. la misiune se poate realiza imediat ce se primeşte acordul NATO şi se aprobă Planul de cooperasre cu KFOR.

Finanţarea participării acestei misiuni se va asigura prin hotărâri ale Guvernului României".

Semnat, în ambele cazuri, "Preşedintele României, Ion Iliescu".

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiilor pentru apărare, domnul senator Nicolaescu.

V-aş ruga, distinse domnule preşedinte, să prezentaţi, tot aşa, ambele rapoarte şi dezbaterile vor fi separate.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Raport comun privind solicitarea Preşedintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba în cadrul rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo înlocuirea unor unităţi militare cu altele.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente prin adresele nr. 8 din 31.X.2001 şi respectiv nr. 1555 din 31.X.2001.

Spre a analiza solicitarea Preşedintelui României, adresată Parlamentului, pentru a aproba înlocuirea în cadrul participării României la misiunile SFOR şi KFOR a Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab cu Batalionul 2 Infanterie Călugăreni, iar, ulterior, periodic, în funcţie de necesităţile de pregătire şi pe baza consultării cu NATO, schimbarea unităţii să se realizeze prin decizia ministrului apărării naţionale, acest demers notificându-se la organismele internaţionale.

Finanţarea activităţilor legate de pregătirea, operaţionalizarea şi participarea la misiuni în teatrul de operaţii revine Părţii române, anual fiind emisă o hotărâre a Guvernului.

Din conţinutul Scrisorii Preşedintelui României se desprind următoarele aspecte: în baza aprobărilor Parlamentului României, ea contribuie la constituirea rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, cu un batalion de infanterie format din 400 de militari şi două avioane transport C.130 Hercules, care acţionează la chemare.

Având în vedere obiectivele stabilite în procesul de restructurare şi modernizare a Armatei, în perspectiva aderării ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, se impune pregătirea la nivelul standardelor occidentale a tuturor structurilor militare oferite de România pentru operaţiuni NATO.

Includerea în cadrul rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, prin rotaţie a celorlalte unităţi nominalizate pentru operaţiuni în sprijinul păcii ar constitui o oportunitate în realizarea acestui deziderat.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitarea Preşedintelui României şi au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naţionale a României, nr. 45 din 1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13 din 2000, aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001.

Cu majoritatea de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preşedintelui României şi au hotărât să supună spre dezbatere şi aprobarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat".

"Raport comun privind solicitarea Preşedintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba extinderea participării României la misiunile de menţinere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informaţiilor militare.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente prin adresele nr. 7 din 31.X.2001 şi respectiv 1554 din 31.X.2001, spre a analiza solicitarea Preşedintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba extinderea participării României la misiunile de menţinere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informaţiilor militare, după cum urmează: în cadrul SFOR, participarea cu un punct mobil C.4.I. în cooperare cu NATO, în cadrul Contingentului româno-olandez cu echipamentul şi tehnica aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică şi o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri specializaţi în domeniul C.4.I. integraţi în structurile alianţei, în cadrul KFOR.

2. A. Constituirea în Kosovo a unui RONIC spre sprijinirea Contingentului româno-belgian.

B. Participarea cu două avioane fără pilot. A fost exprimată disponibilitatea către NATO.

3. În Macedonia, participarea cu un punct mobil C.4.I. cu acordul şi în cooperare cu NATO, cu echipamentul şi tehnica militară aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică, o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Legătura se va asigura printr-un terminal satelit şi prin radio.

Angajarea punctului mobil C.4.I. la misiuni se poate realiza imediat ce se primeşte acordul în NATO şi se aprobă Planul de cooperare cu KFOR.

Finanţarea participării la aceste misiuni se va asigura prin hotărâre a Guvernului României.

Din Scrisoarea Preşedintelui României se desprind următoarele aspecte: România este asigurată, este angajată cu forţe şi mijloace în procesul de stabilizare a situaţiei şi menţinerea păcii în Balcani, demonstrând prin aceasta că este un factor de stabilitate şi un furnizor de securitate în regiune.

În acest context, cooperarea Ministerului Apărării Naţionale cu Alianţa Nord-Atlantică în domeniul informaţiilor militare a evidenţiat capabilităţile, oportunitatea şi eficienţa îndeplinirii unor misiuni specifice în cadrul acţiunilor militare internaţionale.

Ca urmare, structurile de conducere a Alianţei Nord-Atlantice au fost de acord şi au sugerat Părţii române să-şi extindă participarea la misiunile de menţinere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informaţiilor militare.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitarea Preşedintelui României şi au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naţionale a României, nr. 45 din 1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001.

Cu majoritatea de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preşedintelui României şi au hotărât să supună spre dezbatere şi aprobarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea hotărârilor în ordinea care v-au fost prezentate.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte,

Vă rog, o problemă de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Vreţi o chestiune de procedură?

Poftiţi.

Vă rog să vă exprimaţi la microfon.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă rog înainte, cerându-vă scuze pentru starea mea fizică nu chiar deosebită, că nu trebuie să vă îndoiţi nici o clipă de dorinţa noastră de a vota favorabil aceste cereri ale organismelor internaţionale şi nici de dorinţa de a face chiar mai mult decât atât, să solicităm noi prezenţa în diferite acţiuni atât a oamenilor, cât şi a tehnicii militare.

Suntem întru totul de acord că este necesar, ba chiar trebuie să extindem acest necesar, dar problema de principiu pe care vreau s-o propun şi care este şi de procedură, eventual, dacă vreţi s-o consideraţi astfel, este următoarea: dacă suntem întru totul de acord cu solicitările Preşedintelui Iliescu şi am votat ca atare în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nu putem fi de acord, însă, cu delegarea de competenţe ale Preşedintelui ţării şi cu aprobarea Parlamentului către ministrul apărării, indiferent cine este acesta.

Ca atare, înlocuirea acestor efective făcută numai cu aprobarea ministrului apărării şi fără ştirea Parlamentului şi fără încunoştinţarea Preşedintelui şi cu aprobarea lui, scrisoarea, aşa cum s-a făcut până acum, dovadă chiar aceasta, nu putem fi de acord.

Ca atare, suntem întru totul de acord cu votul favorabil pentru scrisoarea a doua şi pentru prima scrisoare, cu excepţia delegării necorecte de către Parlament a unuia dintre atributele lui. Nu se pot face asemenea delegări.

Cu tot respectul cuvenit, la prima scrisoare ne vom abţine.

Vă mulţumesc şi cred că trebuie să treceţi direct la vot, pentru că discuţia pe articole este inutilă.

Domnul Valer Dorneanu:

La primul proiect de hotărâre, stimaţi colegi, privind înlocuirea unor unităţi militare române din cadrul rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina, SFOR, şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, KFOR, la care participă România, la titlu, dacă aveţi vreo obiecţiune?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.2.

Aţi ascultat rezervele făcute de domnul deputat Tudor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci, s-a votat art.2 cu 4 abţineri.

La art.3, are o intervenţie domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art.3 care se referă la finanţarea activităţilor ce urmează să se desfăşoare, observaţi că nu se indică sursa de finanţare.

Am consultat şi Ministerul Finanţelor, pe domnul ministru Tănăsescu, şi vă propunem următoarea redactare: "Finanţarea activităţilor legate de pregătirea, operaţionalizarea şi participarea la misiuni în teatrul de operaţii revine Părţii române şi se asigură din bugetul aprobat potrivit legii pentru Ministerul Apărării Naţionale".

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu mai precizaţi prin ce document? Prin hotărâre?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. De acord.

Stimaţi colegi,

Deci, aţi reţinut cum este reformulat prin amendamentul domnului Gaspar art.3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră în ansamblu hotărârea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Al doilea proiect de hotărâre.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.2, aceeaşi formulare o propune domnul Gaspar, ca la cealaltă hotărâre.

Domnul Acsinte Gaspar:

La art.2 vă propunem următoarea redactare a textului: "Finanţarea participării României la aceste misiuni se asigură din bugetul aprobat potrivit legii pentru Ministerul Apărării Naţionale".

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru o asemenea reformulare? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa comună a celor două Camere.

Vă doresc o activitate rodnică în teritoriu şi un week end plăcut!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,00.