Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2001
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2001
|
Şedinţa a început la ora 16,30. Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 273 de deputaţi, participă la alte acţiuni parlamentare 24 şi sunt 72 de colegi absenţi. Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, adoptat de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 26 noiembrie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, adoptat de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru avize - Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. De asemenea, va fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2001 pentru modificarea art.6 din Legea nr.78/1995 privind protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul producţiei de apărare, adoptat de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. Procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2001 pentru completarea art.1949 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, adoptat de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru buget-finanţe, bănci, pentru avize Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. De asemenea, avem procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2001 privind stingerea obligaţiilor bugetare ale agenţilor economici din sectorul producţiei de apărare din patrimoniul cărora se constituie parcuri industriale, adoptat de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru avize Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. Procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2001 pentru aprobarea amendamentelor la Acordul-cadru de împrumut între România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaţiile din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, convenite prin Scrisoarea suplimentară între România, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnată la Paris la 19 iunie 2001 şi la Bucureşti la 23 iulie 2001 şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/1999 de ratificare a Acordului cadru de împrumut între România şi Fondul de Dezvoltare Socială pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaţiile din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999 primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru avize Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. Procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru avize Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, adoptat de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 19 decembrie 2001. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii comunei Gilău, judeţul Cluj, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenulde depunere a raportului - 3 ianuarie 2002. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, iniţiată de domnul deputat Antal Istvan. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii. În fond, Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 3 ianuarie 2002. Proiectul de Lege privind abrogarea art.71 din Decretul nr.177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pentru avize Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 19 decembrie 2001. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul privind adoptarea de reglementări tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum şi echipamentelor şi componentelor ce pot fi montate şi/sau utilizate pe autovehicule, încheiat la Geneva la 25 iunie 1998 primit de la Preşedinţie. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 19 decembrie 2001. Propunerea legislativă privind instituţiile publice de spectacole şi concerte, iniţiată de domnul deputat Mihai Mălaimare. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă, pentru avize Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 3 ianuarie 2002. Propunerea legislativă pentru completarea art.12 alin.1 din Legea nr.453 din 2001 privind executarea construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, iniţiată de domnul deputat Ioan Miclea. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 3 ianuarie 2002. Propunerea legislativă privind regimul incompatibilităţilor, iniţiată de domnul deputat Szekely Ervin Zoltan. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului 3 ianuarie 2002. |
|||||
|
|
În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputaţi, a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru; Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei Romag-Prod din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare. |
|
|||
|
|
În continuare, trecem la constituirea unor comisii de mediere: |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi pentru Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidentele de muncă şi boli profesionale: Dobrescu Smaranda, Buzatu Dumitru, Todoran Pavel- Grupul parlamentar al PSD şi umanist, Apostolescu Maria, Enescu Nicolae - Grupul parlamentar al PRM, Ştirbeţ Cornel - Grupul parlamentar al PNL, Böndi Gyöngyike - Grupul parlamentar al UDMR. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2001 pentru întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar: Grigoraş Neculai, Gubandru Aurel, Neamţu Horia Ion - Grupul parlamentar al PSD şi umanist, Creţ Nicoară, Oltea Iancu - Grupul parlamentar al PRM, Cladovan Teodor - Grupul parlamentar al PD, Sali Negiat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaţiei pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel - Grupul parlamentar al PSD, Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan - Grupul parlamentar al PRM, Anton Marin - Grupul parlamentar al PNL, Manolescu Oana - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la datoria S.N.C. Petrotel S.A. Ploieşti, prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/1997 şi la protecţia mediului înconjurător din arealul petrolier Ploieşti, ca urmare a declanşării procesului de privatizare a societăţilor comerciale din domeniul petrolier: Bară Mihai, Boajă Minică, Selagea Constantin - Grupul parlamentar al PSD-umanist, Baban Ştefan - Grupul parlamentar al PRM, Videanu Adriean - Grupul parlamentar al PD, Săpunaru Nini - Grupul parlamentar al PNL, Winkler Iuliu - Grupul parlamentar al UDMR. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Aprobat. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinţarea de extensiuni universitare ale României în străinătate: Andea Petru, Antonescu Napoleon Nicolae, Roşculeţ Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD; Stanciu Anghel şi Magheru Paul - Grupul parlamentar al PRM, Lepşa Sorin Victor - Grupul parlamentar al PD, Asztalos Ferenc - Grupul parlamentar al UDMR. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Marin Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD, Purceld Octavian Mircea, Rădulescu Grigore Emil - Grupul parlamentar al PRM, Pop Napoleon - Grupul parlamentar al PNL, Tcaciuc Ştefan - Grupul parlamentar al minorităţilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamă şi publicitate, precum şi a majorărilor de întârziere aferente: Bercăroiu Victor, Bleotu Vasile, Grigoraş Nicolai, Selagea Constantin - Grupul parlamentar al PSD, Holtea Iancu - Grupul parlamentar al PRM, Videanu Adriean - Grupul parlamentar al PD, Birtalan Akos - Grupul parlamentar al UDMR. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind reglementarea situaţiei juridice şi administrării patrimoniului fostei uniuni a tineretului comunist, modificarea şi completarea Decretului-lege nr.150/1990: Căşunean Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Dobre Traian - Grupul parlamentar al PSD, Jipa Florina Ruxandra, Vasilescu Nicolae - Grupul parlamentar al PRM, Boc Emil - Grupul parlamentar al PD, Antonescu George Crin Laurenţiu - Grupul parlamentar al PNL. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind finanţele publice locale. Avem o singură poziţie, vă rog să priviţi raportul, comisia de mediere a stabilit să adopte varianta Senatului în unanimitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă propun votului raportul, în integralitatea sa. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art.27 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţarea activităţii din cercetare-dezvoltare. Rog să priviţi în raport, este un raport de 3 poziţii. La poz.1 avem textul Camerei, deci este adoptat. Poz.2 este tot textul Camerei în unanimitate. Este adoptat. Poz.3, avem un text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Raportul în integralitatea lui. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/1998 privind organizarea activităţii de asistenţă medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei şi înfiinţarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor. Vă rog să priviţi raportul. La prima poziţie avem un text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La poz.2 avem textul Camerei Deputaţilor. E adoptat. La poz.3 textul de la Camera Deputaţilor. Adoptat. La poz.4 textul Camerei Deputaţilor. Adoptat. Poz.5, Camera Deputaţilor. Adoptat. Poz.6. Camera Deputaţilor. Adoptat. Poz.7. Camera Deputaţilor. Adoptat. Poz.8. Camera Deputaţilor. Adoptat. Poz.9. Camera Deputaţilor. Adoptat. Poz.10. Camera Deputaţilor. Adoptat. Vă supun spre aprobare raportul, în integralitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat. Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind Decoraţia "Crucea comemorativă a rezistenţei anticomuniste". Rog să priviţi raportul. La poz.1 este textul Camerei Deputaţilor. Este adoptat. Poz.2 este un text comun. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.3. Text comun. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.6, text comun. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.7, textul Camerei Deputaţilor. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.9, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat. La poz. 10 avem un text comun. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.11, text comun la un alineat, şi restul Camera Deputaţilor. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.12. Text Camera Deputaţilor. Adoptat. Poz.13.Avem texte comune. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.14. Text comun. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.15. Text comun. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Anexa. Obiecţii. Nu sunt. Adoptată. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în integralitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1999 privind investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor din aviaţia civilă. La pct.1 al raportului, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat. La pct.2 Camera Deputaţilor adoptat. La pct.3 Camera Deputaţilor adoptat. Pct.4, 5 şi 6 toate sunt textele Camerei Deputaţilor adoptate. Vă supun spre aprobare raportul în integralitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale. La pct.1 al raportului Camera Deputaţilor. Adoptat. La pct.2 Camera Deputaţilor adoptat. La pct.3 textul Camerei adoptat. La pct.4 textul Camerei adoptat. La pct.5, textul Camerei adoptat. La pct.6, textul Camerei - adoptat. La pct.7, textul Camerei adoptat. Supun votului dumneavoastră raportul în integralitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizaţii interprofesionale pe produse agroalimentare. La pct.1 al raportului este un text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Poz.2 este textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3 este tot textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4, textul Senatului. Obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Poz.5, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Poz.6, tot textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7 este tot textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ultimul punct, tot textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun la vot raportul în integralitate. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar. Şi aici avem la pou.1 textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Aveţi o intervenţie, poftiţi. |
|
|||
|
Pentru exactitatea formulării, domnule preşedinte, v-aş ruga să observaţi că există o virgulă înaintea acestui "şi", avem "...emisă în temeiul....şi publicată", deci între cele două adjective calificative sau explicative nu se pune virgulă decât în eventualitatea în care spunem "emisă, în temeiul art...." Atunci s-ar justifica această virgulă. În caz contrar, vă rog să fiţi de acord să fie scoasă virgula cu pricina. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Din păcate, domnule deputat, în acest stadiu al procedurii nu mai putem interveni. Se poate ca, din cauza acestei virgule, colegii noştri să respingă varianta Comisiei de mediere şi ne întâlnim în plenul celor două Camere să decidem asupra virgulei. Deci, din păcate, nu am cum să mai rezolv această problemă. O supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cinci abţineri. Cu cinci abţineri, s-a adoptat această variantă. La pct.2 este textul Senatului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere s-a adoptat varianta aceasta. Vă supun spre aprobare raportul în integralitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere s-a adoptat. |
|||||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii zootehniei. La pct.1 avem textul de la Camera Deputaţilor. Adoptat. La pct. 2 avem textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Adoptat. La pct.3 avem un text comun. La primul alineat, poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Vă propun ca la pct.3, art.8 alin.1, să mergem pe varianta Camerei Deputaţilor, care sună aşa: "Construcţiile zootehnice, aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, care se pretează la creşterea animalelor şi păsărilor şi sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în folosinţă..." spune varianta Camerei "...şi nu în administrare" cum este textul comun. Pentru că este mult mai neclar cel comun. deşi eu am condus şedinţa de mediere, revenim asupra variantei Camerei, cu modificarea "în folosinţa...", deci, să rămână varianta Camerei în stadiul iniţial, că dumneavoastră o aveţi, în Cameră, domnule preşedinte! Atâta, numai la alin.1. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Am înţeles, domnule deputat. În această situaţie, eu voi supune aprobării dumneavoastră varianta Comisiei de mediere. Dacă în urma propunerii dumneavoastră, Camera Deputaţilor respinge această variantă, înseamnă că, automat, noi ne menţinem poziţia votată în Cameră. Şi ne vom întâlni în plenul celor două Camere pentru a media acest punct. Da? |
|||||
|
Sigur că da. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da? Bun. Altcineva mai are opinii asupra acestui punct? Nu. Bine. O intervenţie. Domnul Gaspar. Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă propun să mergem pe varianta propusă de Comisia de mediere, având în vedere că bunurile proprietate publică aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, iar cele care ţin de proprietatea publică, pot fi date în administrare, deci în administrare şi nu în folosinţă, potrivit art.135 alin.5 din Constituţie. Şi, ca atare, cred că e bine să mergem pe varianta Comisiei de mediere. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Aţi ascultat ambele intervenţii. Dacă cineva mai are vreo intervenţie. Da, poftiţi! |
|||||
|
Domnilor colegi, Gândirea a fost următoarea: e vorba de acele câteva active, grajduri care au mai rămas nefolosite şi sunt practic abandonate, dar sunt preluate de la fostele cooperative de producţie, în proprietatea primăriilor. Ele sunt abandonate. Practic, unele nu mai au nici acoperiş. Despre acestea este vorba. Dacă le dăm noi în administrare, acolo cel care le primeşte nu le face nimic, nu va investi. Deci, acest articol nu-şi va avea, eu ştiu cum să vă spun, nu va funcţiona. Or, legea dacă nu o împlineşti cu această mică facilitate, sigur, din obiectul de activitate sau obiectul se diminuează. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Acum dumneavoastră ne sesizaţi că de fapt dacă cineva are în administrare un anumit bun, nu-l foloseşte. Aţi ascultat cele două opinii din partea Guvernului şi din partea membrului comisiei noastre de mediere. Este exact cum v-am spus anterior, o să supun votului dumneavoastră varianta Comisiei de mediere şi dacă această variantă cade, înseamnă că am optat pentru varianta Camerei şi urmează să ne întâlnim într-o mediere în plenul celor două Camerei. |
|||||
|
Domnul Ion Bozgă (din sală): Juriştii Camerei mi-au spus că nu se poate. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Cine este pentru textul comisei de mediere? Mulţumesc. Voturi contra? Număraţi. 28 voturi contra. Abţineri? 4 abţineri. Cu 28 voturi contra şi 4 abţineri, s-a adoptat varianta comisiei. La alin.2 este textul Camerei. Adoptat. La alin.3 textul Camerei. Adoptat. La ultimul alineat al poziţiei 3 este un text comun. Dacă sunt obiecţii asupra acestui text comun. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poziţia 3 în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poziţia 4. Avem pentru unul din alineate poziţia Camerei. Este considerată adoptată. Pentru alin.2 varianta Senatului. Sunt obiecţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poziţia 4 în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Poziţia 5, a Camerei, este adoptată. Poziţia 6, avem textul Senatului. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poziţia 7, a Camerei. Adoptată. Poziţia 8, a Camerei. Adoptată. Poziţia 9, varianta Camerei. Adoptată. (Domnul deputat Ianculescu doreşte să ia cuvântul) La poziţia 9? |
|||||
|
La 10. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: A! La poziţia 10. La poziţia 10 avem un text comun. Poftiţi, domnule deputat! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, V-aş ruga să fiţi de acord cu varianta Camerei Deputaţilor. Că altfel, dacă am fi de acord cu varianta Senatului sau cu textul comun realizat de Comisia de mediere, ar însemna că nu suntem profesionişti şi nu facem o lege aşa cum trebuie. Am încălcat două legi existente: Legea nr.26/1996, Codul silvic, şi Legea 18/1991, a fondului funciar. Noi ştim că există terenuri cu destinaţie agricolă şi terenuri cu destinaţie forestieră, potrivit acestor legi. După textele adoptate în varianta Senatului şi textul comun, ar însemna că fondul forestier este cu destinaţie agricolă, ceea ce nu este corect. De aceea, varianta Camerei rezolvă această problemă. Păşunile împădurite, într-adevăr, sunt vegetaţie forestieră în afara fondului forestier dar cu destinaţie agricolă. Pădurile sunt fond forestier care sunt cu destinaţie forestieră. Că, altfel, încurcăm lucrurile. Ca legiuitor, noi trebuie să facem ordine în legile pe care le promovăm. De aceea, vă rog să fiţi de acord cu varianta Camerei, care este profesionistă şi legală. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Mai avem încă o intervenţie, însă înainte de a vorbi dânsul, îmi pun şi eu o mică problemă. Într-o comisie de mediere sunt şapte deputaţi şi şapte senatori. Observ că de la noi a lipsit un deputat, de la Senat au lipsit trei senatori. Atunci, cum n-am învins noi? Înseamnă că nu toţi colegii deputaţi au susţinut punctul de vedere al Camerei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Este o chestiune de fineţe a legii, să ştiţi! Dacă nu eşti de specialitate în domeniul forestier, în silvicultură, nu poţi să realizezi această deosebire de nuanţe. De aceea, nefiind un specialist în comisia de mediere pe această problemă, a generat acest necaz. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Poftiţi! |
|||||
|
Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă simt obligat să-l susţin de data aceasta pe domnul Ianculescu. Într-adevăr, e o chestiune de ordin tehnic, care a fost mai bine surprinsă în redactarea Camerei Deputaţilor şi, în mod eronat sau întâmplător, s-a adoptat o formulare mai puţin fericită în redactarea Camerei şi Senatului. De aceea, eu consider că s-au adus suficiente argumente de ordin tehnic capabile să susţină varianta propusă de Camera Deputaţilor şi Partidul Democrat şi eu, personal, susţinem această variantă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Atunci, ce să vă spun? Eu o să merg pe procedura obişnuită. Supun votului dumneavoastră varianta comisiei. Dacă dumneavoastră decideţi că nu este bună varianta asta, o respingem. O respingem şi, atunci, înseamnă că rămâne varianta noastră, a Camerei Deputaţilor, şi ne întâlnim la mediere. Însă tot aşa fac o remarcă, dacă unii colegi desemnaţi în comisia de mediere nu sunt de strictă specialitate în ceea ce priveşte subiectul legii respective, atunci este firesc ca ei să susţină prin vot dacă nu prin argumente tehnice, poziţia Camerei care i-a desemnat în comisia de mediere. Deci comisia Camerei, că altfel ajungem la situaţii de genul acesta: mai puţini senatori reuşesc să-i convingă pe mai mulţi deputaţi că varianta Senatului e mai bună. Supun la vot această variantă a Comisiei de mediere. Dacă dumneavoastră doriţi s-o respingeţi, o respingeţi, nu este nici o problemă. Cine este pentru varianta comisiei de mediere, textul comun? 2 voturi. Voturi contra? Mulţumesc. Am înţeles. Această variantă, textul ăsta comun a căzut. Automat, considerăm că ne menţinem varianta noastră, a Camerei Deputaţilor. Domnule, varianta Senatului nu pot s-o mai pun eu aici, a Camerei n-o mai punem pentru că, conform noului Regulament, toate poziţiile Camerei rămân cele care s-au adoptat când s-a adoptat legea. Are cineva vreo obiecţie în sensul ăsta? Doreşte cineva să supun la vot poziţia aceasta? Nu. La pct.11. Poftiţi! Comisia de mediere a optat pentru textul Senatului în unanimitate. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Varianta Camerei, a noastră, este mai bună. Şi am să vă explic de ce: pentru că în varianta Senatului, schimburile între terenurile agricole şi cele cu destinaţie forestieră, spun dânşii în varianta Senatului, că se fac numai în cadrul aceluiaşi grad de fertilitate, ceea ce este inexact, nu este corect, pentru că aceste schimburi se fac pe baza unei metodologii aprobate prin Hotărâre de Guvern, în care se ia în considerare nu numai gradul de fertilitate, se ia în consideraţie şi poziţia turistică, se iau în consideraţie şi alte elemente care concură la acest schimb. A introduce noi în text ca având acelaşi grad de fertilitate, încurcă lucurile, pe când varianta Camerei o spune clar: "...cu respectarea reglementărilor legale în vigoare". Ca atare, vă rog, domnule preşedinte, şi rog pe distinşii mei colegi din Cameră, să fie de acord cu varianta Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Poftiţi! |
|||||
|
Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este cunoscută atitudinea mea şi a partidului meu în ceea ce priveşte schimburile de terenuri. În schimb, de data aceasta, sunt două redactări diferite: a Camerei Deputaţilor, care se apropie mai mult de normalitate, introducând acel criteriu al respectării unor prevederi legale, unor criterii de evaluare, şi a Senatului, care se referă doar la un singur criteriu, acela al fertilităţii, eludând o serie întreagă de alte caracteristici ale terenurilor care ar putea să participe în evaluare, cum ar fi: turismul, apropierea de localităţi, dotări edilitar-gospodăreşti şi aşa mai departe. Şi, atunci, din două rele, eu prefer pe cea mai mică, şi anume varianta Camerei Deputaţilor, pe care o vom susţine prin vot. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Am înţeles. Acum, dacă tot ne întâlnim în cele două Camere cu un text, ce mai contează dacă ne întâlnim pentru două!? Propun, ca să spun aşa, votului dumneavoastră, ca să nu zic direct respingerea dumneavoastră, textul adoptat de comisia de mediere. Cine este pentru textul comisiei de mediere? Nu este nimeni. În această situaţie, e clar că ne menţinem varianta Camerei Deputaţilor. La poziţia 12, avem textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat. La poziţia 13, la fel. Poziţia 14. Comisia de mediere a mers pe varianta Senatului în unanimitate. Aveţi vreo obiecţiune? Nu. Nu aveţi nici o obiecţiune. Cine este pentru? Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 15. Avem textul de la Camera Deputaţilor în unanimitate. Adoptat. Textul 16. Avem textul Senatului în unanimitate. Dacă aveţi vreo obiecţie? Nu. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei de mediere. Poziţia 17 este varianta de la Camera Deputaţilor. Adoptată. Poziţia 18. Avem un text comun. Sunt probleme, sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 19. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptat. Poziţia 20. Poziţia Senatului agreată de către comisia de mediere. Sunt probleme? Sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 21. La ambele alineate, textul Senatului. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 22. Este textul Senatului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată. Ultima poziţie, 23, este cea a Camerei Deputaţilor. Se consideră adoptată. Raportul. Cu excepţia celor două poziţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Rămâne ca poziţiile asupra cărora n-am căzut de acord cu opţiunea comisiei de mediere să fie discutate, să fie mediate în plenul celor două Camere. |
|||||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.300/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţii naţionale de reglementare în domeniul energiei aprobată prin Legea nr.99/2000. Nu avem decât o singură poziţie în raport şi comisia de mediere a optat pentru varianta Senatului. Dacă sunt obiecţii. Se pare că au existat nişte probleme de redactare, dar nu putem interveni pe text. Trebuie să vă spun la vot această variantă a Senatului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Raportul, în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere, s-a adoptat raportul comisiei de mediere. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2000 privind înfiinţarea organizarea şi funcţionarea Autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale. La pct.1 al raportului, avem un text comun. Sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Pct.2. Avem un text, textul Senatului, care a fost agreat de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. La poziţia 3, avem un text comun. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată. Ultima poziţie, este textul Senatului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Raportul în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. |
|
|||
|
|
Raportul Copmisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2000 privind desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei de către personaele fizice şi juridice autoritate pe teritoriul României. La poziţia 1 este textul Camerei Deputaţilor. Adoptată. La poziţia a doua. Este textul Senatului. Dacă sunt obiecţii, comentarii. Nu sunt. Îl supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poziţia a treia. Este textul Camerei. Adoptată. Poziţia 4. Textul Camerei. Adoptată. Poziţiile 5, 6, 7, textele Camerei. Adoptate. Poziţiile 8, 9, 10, sunt tot variantele Camerei. Adoptate. Poziţiile 11, 12, textele Camerei Deputaţilor. Adoptate. Poziţia 13, textul Senatului. Dacă sunt obiecţii, comentarii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 14. Varianta Camerei. Adoptată. Poziţia 15. Varianta Camerei. Adoptată. Poziţia 16. Varianta Camerei. Adoptată. Poziţia 17. Textul Senatului. Sunt ceva obiecţii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 18, tot textul Senatului. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 19, tot varianta Senatului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 20. Este poziţia Camerei. Adoptată. Poziţia 21. Poziţia Camerei. Adoptată. Poziţia 22. Varianta Camerei. Adoptată. Poziţia 23 şi ultima, varianta Camerei. Adoptată. Raportul în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moşteni, judeţul Teleorman, în Deparaţi şi declararea acestuia comună. Raportul are două poziţii. La fiecare dintre ele este adoptlată varianta Camerei Deputaţilor. Se consideră adoptate. Raportul în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei penale asupra corupţiei, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999. Dacădin partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul. Poftiţi, vă rog! |
|
|||
|
Doamna Cristina Luzescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Doamnelor şi domnilor deputaţi, La 27 ianuarie 1999, 18 state membre ale Consiliului Europei, printre care şi România, au semnat, la Strasbourg, Convenţia penală asupra corupţiei. Adoptarea unui astfel de document în cadrul Consiliului Europei reflectă preocuparea constantă a acestui înalt for european pentru găsirea unor soluţii care, prin armonizarea legislaţiilor naţionale, să permită promovarea unei politici penale comune de către statele membre în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei internaţionale. În România, stat în tranziţie spre economia de piaţă, ce presupune, printre altele, descentralizara autorităţii, privatizarea proprietăţii, reforma administraţiei, libera concurenţă, deschiderea graniţelor, actele de corupţie manifestate în principal în luarea şi darea de mită, primirea de foloase necuvenite şi traficul de influenţă, se săvârşesc atât în domeniul plublic, cât şi în cel privat, de multe ori depăşind frontierele naţionale, ceea ce creează dificultăţi în descoperirea şi instrumentarea lor. Toate aceste măsuri impun luarea de măsuri adecvate, inclusiv legislative, şi de creare a unor structuri specializate care să se integreze în spiritul demersurilor inernaţinale privind prevenirea şi combaterea factorilor de corupţie. Convenţia penală asupra corupţiei stabileşte, în principal, categoriile subiectului calificat în infracţiunile de corupţie, măsurile ce trebuie luate la nivel naţional de state pentru incriminarea corupţiei active şi pasive a subiecţilor expres invitaţi, competenţa soluţionării cauzelor privind corupţia activă şi pasivă şi cuprinde, de asemenea, dispoziţii privind cooperarea internaţinală şi asistenţa judiciară itnernaţională, extrădare, schimb de informaţii pentru care convenţia stabileşte o serie de reguli. Convenţia instituie un sistem obligatoriu de control prin intermediul unei instituţii europene, deja creată, denumită Grupul de state împotriva corupţiei, pentru asigurarea punerii în aplicare de către statele-părţi a dispoziţiilor convenţiei. România este membră la acest grup de state - GRECO prin efectul Legii 107 din 2000. Pentru armonizarea dreptului intern cu această convenţie penală, s-au redact sau se află în curs de redactare proiectele textelor modificatoare ale legii noastre interne penale. Convenţia penală asupra corupţiei nu a intrat încă în vigoare, fiind necesară în acest scop depunerea a 14 instrumente de ratificare sau aderare. Deocamdată, au fost depuse patru instrumente de ratificare. Având în vedere dispoziţiile art.32 din Convenţie, aceasta nu va intra în vigoare pentru România la data publicării legii de ratificare în Monitorul Oficial, ci în prima zi după trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare sau aderare. Ca urmare, în funcţie de momentul depunerii de către România a instrumentului de ratificare a Convenţiei, anterior sau ulterior intrării sale în vigoare, legea de ratificare ce vă este supusă atenţiei, va avea două date diferite de intrare în vigoare, aşa cum s-a menţionat în alin.3 al art.unic al acestei legi. Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege pe care, în conformitate cu prevederile Legii 4/1991, vă rugăm să-l aprobaţi. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă rog să vă prezentaţi. |
|||||
|
Doamna Cristina Luzescu: Sunt Cristina Luzescu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog. Poftiţi, domnule profesor. |
|||||
|
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei penale asupra corupţiei, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999. Comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa sa din 30 octombrie 2001. Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei şi de către reprezentantul Ministerului Justiţiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de iniţiator. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doreşte nimeni. Intrăm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul proiectului? Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic avem două alineate. Alineatul 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Alineatul 2, care are şi mai multe litere. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Alineatul 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. A fost adoptat cu unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999. Din partea iniţiatorilor, vă rog. Tot doamna secretar de stat Luzescu. |
|
|||
|
Doamna Cristina Luzescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În anul 1997 Grupul multidisciplinar împotriva corupţiei a fost mandatat de către Comitetul miniştrilor să elaboreze Convenţia civilă asupra corupţiei, pornind de la necesitatea unui intrument internaţional care să creeze reguli uniforme privind compensarea pentru daune, validitatea contractelor, răspunderea persoanelor şi a statelor, termene de prescripţie, obţinerea probelor şi alte aspecte care să faciliteze cooperarea internaţională. Această convenţie stabileşte măsuri legislative care vor fi luate la nivel naţional pentru incriminarea faptelor de corupţie şi care să permită victimelor acestor infracţiuni să primească despăgubiri pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a unor astfel de fapte. Convenţia civilă asupra corupţiei a fost deschisă spre semnare la Strasbourg la 4 noiembrie 1999, România fiind printre cele douăsprezece state care au semnat-o cu acea ocazie. Până în prezent, încă 11 state au semnat această convenţie. Convenţia este structurată pe trei capitole, vizând măsurile care trebuie luate la nivel naţional, cooperarea internaţională şi monitorizarea implementării, precum şi condiţiile pentru intrarea în vigoare. Monitorizarea aplicării prevederilor Convenţiei civile asupra corupţiei, ca şi a celei penale, de altfel, se realizează tot de instituţia mai sus amintită, grupul de state împotriva corupţiei. Convenţia civilă asupra corupţiei, adoptată în cadrul Consiliului Europei, urmează să intre, de asemenea, în vigoare, după trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare; până în prezent convenţia a fost ratificată numai de către Bulgaria. Având în vedere dispoziţia 15 din Convenţie, aceasta nu va intra în vigoare pentru România la data publicării în Monitorul Oficial, ci în prima zi după trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare, pentru aceleaşi raţiuni pe care le-am expus cu prilejul celuilalt proiect de lege. Am introdus în legea de ratificare a acestei convenţii dispoziţii speciale pentru cele două momente de intrare în vigoare. Înscrierea României printre primele 14 state care ratifică Convenţia civilă asupra corupţiei contribuie la procesul de intrare în vigoare a acesteia şi va reprezenta un important semnal politic, nu numai Consiliul Europei, ci şi pentru alte state şi organizaţii care se preocupă de promovarea unei politici active în domeniul combaterii corupţiei, dintre aceste organizaţii enumerându-se, fără îndoială, Uniunea Europeană. Faţă de cele de mai sus a fost întocmit proiectul de lege alăturat pe care, în conformitate cu Legea nr. 4/1991, vă rugăm să-l aprobaţi. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi, domnule profesor. |
|||||
|
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999. Comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa sa din 30 octombrie 2001. Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei şi de către reprezentantul Ministerului Justiţiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de iniţiator. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea în integralitatea ei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc. A fost adoptat în unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene asupra coproducţiilor cinematografice, adoptată la Strasbourg la 2 octombrie 1992. Dacă din partea iniţiatorului? Domnul ministru Acsinte Gaspar. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi ca, înainte de a prezenta proiectul de lege pe care l-aţi anunţat, să-i spun domnului deputat Brudaşca că acea eroare pe care dânsul a sesizat-o în raportul de mediere este corectă, iar potrivit Legii nr. 202 cu privire la organizarea Monitorului Oficial, în procesul de publicare se pot aduce corecturi atunci când sunt erori materiale de natura celeia pe care aţi sesizat-o. În felul acesta cred că domnul deputat este liniştit. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Superfericit! |
|||||
|
În legătură cu proiectul de lege, ţin să menţionez următoarele: Convenţia europeană asupra coproducţiilor cinematografice a fost adoptată la data de 2 octombrie 1992, fiind în prezent ratificată de majoritatea ţărilor europene. România a semnat această convenţie la 24 aprilie 2001, dar până în prezent nu a ratificat-o. Scopul elaborării convenţiei constă în adoptarea unor reguli şi mecanisme comune pentru susţinerea şi încurajarea coproducţiilor cinematografice europene, dezvoltarea industriei de filme şi producţie audiovizuală în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei. Principiile fundamentale care stau la baza convenţiei constau în afirmarea libertăţii de creaţie şi de expresie artistică, promovarea la scară europeană a diversităţii culturale, favorizarea prin eforturi comune a cooperării europene în domeniul coproducţiilor cinematografice. Având în vedere importanţa extinderii cooperării europene în domeniul producţiei de filme, fapt care va permite implicit dezvoltarea industriei cinematografice din România, considerăm ca fiind extrem de necesară ratificarea de către ţara noastră a Convenţiei europene asupra coproducţiei cinematografice. Faţă de cele prezentate a fost întocmit proiectul de lege care vă este supus spre dezbatere, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să-l aprobaţi. Domnule preşedinte, ţin să fac câteva consideraţii pe marginea raportului care a fost întocmit de către comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pe bună dreptate sesizează că între forma tradusă în limba română, forma în limba engleză şi cea franceză sunt nişte necorelări de traducere, care vor trebui să fie rezolvate, tot aşa, în cadrul procesului, înainte de publicare. Aş vrea, însă, un singur lucru să semnalez, că există o inadvertenţă între ceea ce se afirmă în raportul comisiei şi ceea ce se afirmă în avizul Consiliului legislativ. În raportul comisiei sesizate în fond, la punctul 6, se face următoarea menţiune: ŤLa art. 17, 18, 19 şi 21 termenul "următoare" trebuie înlocuit cu "ulterioare"ť. Aceasta se spune în raportul comisiei. În avizul Consiliului Legislativ la pct. 8 alin. 2 se face următoarea precizare: ŤApreciem că la art. 17, 18, 19 şi 21 ar fi mai potrivit dacă s-ar fi folosit cuvântul "următoare", în locul cuvântului "ulterioare"ť. Deci există această nepotrivire. Sigur că atunci când se va proceda la verificarea traducerii convenţiei se va găsi forma corectă atât din punct de vedere juridic, cât şi să fie în concordanţă cu ceea ce reprezintă textul original, textul în varianta engleză şi varianta franceză. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Aş vrea să urăm cu toţii domnului ministru Acsinte Gaspar "La mulţi ani" . Văd că-şi serbează ziua de naştere împreună cu noi în această după-amiază. (Aplauze) Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Márton. |
|||||
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Evident că orice comisie, când avizează un astfel de proiect de lege atunci poate să fie de acord sau să propună respingerea ratificării. Nu are căderea să intervină în textul ratificat, însă, de obicei, când s-au constatat anumite inadvertenţe în traducerea existentă, comisiile au venit cu anumite propuneri, chiar a şi fost retrimis, mi se pare, o dată sau de două ori o astfel de ratificare, pentru a se pune de acord traducerea în limba română cu textul iniţial. Aici mi se pare că ceea ce a făcut comisia noastră, fiind pe deasupra o comisie de cultură, care poate este mai mult aplecată asupra acestei dimensiuni, sunt nişte sugestii şi urmează ca după ce noi suntem de acord cu această ratificare, înainte de publicarea textului în limba română, să se facă acele corecturi, evident, de oamenii care se pricep, ca într-adevăr, acest text să sune în limba română şi să exprime exact ceea ce este în textul iniţial. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Poate că ar trebui să studiem o experienţă care se aplică în alte ţări, ca textele tratatelor, convenţiilor să se publice în Monitorul Oficial şi în limba celeilalte părţi şi în limba ţării care aprobă convenţia şi în felul acesta multe din aceste probleme ar fi eliminate. Dacă doresc grupurile parlamentare să participe la dezbateri? Poftiţi. Din partea PRM-ului domnul Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, La dezbaterea acestui proiect de lege, în Comisia pentru politică externă am avut onoarea să fiu raportor şi am sesizat eu, cu acel prilej, inadvertenţele de traducere între cele două variante ale convenţiei. Din păcate, însă, trebuie să mai menţionez şi aici că nu este singurul şi unicul caz, cel pe care noi îl dezbatem astăzi. În mod frecvent există formulări nefericite în variantele în limba română ale unor tratate şi convenţii, lucru pe care am cerut să-l aducem la cunoştinţa Ministerului de Externe, ca şi al altor ministere care sunt semnatarele unor astfel de documente cu valoare internaţională. Sper ca măcar acum acest lucru să fie auzit şi de către cei în drept, pentru ca la direcţia sau departamentul care se ocupă de întocmirea acestor documente să se cunoască mai bine, pe lângă rigorile juridice, şi cele de limbă, exprimarea să nu aibă de suferit din acest punct de vedere. Revenind, însă, la proiectul de lege pe care îl supuneţi dezbaterii plenului, aş ţine să menţionez că este un proiect de lege de care are nevoie activitatea cinematografică din România, în sensul oferirii posibilităţii de afirmare pe arena europeană, în cadrul coproducţiilor posibile, în viitorul apropiat, chiar dacă în momentul de faţă producţia cinematografică românească este într-o stare destul de bolnăvicioasă. Aş menţiona, în plus, faţă de cele susţinute de domnul ministru Gaspar căruia îi urez şi eu "La mulţi ani" şi faptul că acest document este important, întrucât stabileşte limitele minime şi maxime pe care le reprezintă această posibilă coproducţie, respectiv minimum 10% şi maximum 70%, precum şi faptul că prin acest document se stabileşte depozitarul peliculei master, dreptul de folosinţă, reguli în ceea ce priveşte coloana sonoră şi alte aspecte care ţin efectiv de partea tehnică, de realizare a unor asemenea coproducţii cinematografice. Sper că prin astfel de act normativ să beneficieze, în primul rând, cei care lucrează în domeniul atât de sensibil şi atât de important al activităţii cinematografice din România. Mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc mult. Trecem la alte grupuri? Nu mai doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind retragerea României din Convenţia asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Otawa la 24 octombrie 1978. Dacă din partea iniţiatorului ia cineva cuvântul? |
|
|||
|
Domnul Valeriu Steriu: Steriu Valeriu, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare retragerea României din Convenţia asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Otawa la 24 octombrie 1978. Motivul retragerii îl constituie încetarea activităţii de pescuit, prin lichidarea flotei de pescuit oceanic, neplata de către România timp de 18 ani a cotizaţiei aferente şi pierderea, în consecinţă, a dreptului de vot. Nu există nici o perspectivă asupra reluării pescuitului în următorii 15 20 ani. De asemenea, există o tot mai accentuată tendinţă de conservare a resurselor pescăreşti din sectorul de nord-vest al Oceanului Atlantic şi drept consecinţă reducerea constantă a cotelor anuale de pescuit oferite ţărilor membre. Considerăm că pentru acest moment retragerea României din convenţie este singura soluţie potrivită şi propunem adoptarea proiectului de lege. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Ne-aţi întristat foarte tare, dar, mă rog, aceasta este situaţia. Din partea comisiei. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia pentru politică externă a fost sesizată pe fond asupra proiectului de lege pentru retragerea României din Convenţia asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Otawa în 24 octombrie 1978. În şedinţa din data de 7 noiembrie 2001 comisia noastră a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată. Menţionăm că prin obiectul de reglementare şi conţinutul său juridic prezentul proiect de lege are caracterul unei legi ordinare. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Federală Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Berlin la 4 iulie 2001. Ceva mai optimist. Din partea iniţiatorilor. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Încheierea Convenţiei de evitare a dublei impuneri între cele două state a fost necesară pentru stimularea cooperării economice, intensificării şi lărgirii schimburilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale, contribuind la dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice şi financiare dintre cele două ţări. Cotele de impozit prevăzute în convenţie pentru veniturile ce se impozitează prin stopaj la sursă sunt în avantajul ambelor state, acestea fiind mai reduse decât cele prevăzute de legislaţia fiscală a statelor respective. Prin convenţie se reglementează impunerea veniturilor din activităţi dependente, a veniturilor provenite dintr-o activitate desfăşurată în mod independent, a veniturilor realizate din activităţi artistice sau sportive, a veniturilor încasate de profesori şi cercetători rezidenţi ai unui stat contractant care desfăşoară activităţi de predare sau cercetare pe teritoriul celuilalt stat contractant, precum şi modul de impunere a capitalului şi a veniturilor realizate din valorificarea capitalului. Convenţia reglementează, de asemenea, problemele referitoare la schimbul de informaţii, tratamentul nediscriminatoriu, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabilă, precum şi normele privitoare la intrarea în vigoare şi la denunţarea convenţiei. În acest scop a fost elaborat de către Guvern proiectul de lege care vă este supus spre dezbatere şi adoptare, în temeiul Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor internaţionale. Având în vedere şi avizul favorabil al comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, precum şi avizul Consiliului Legislativ, vă rog, domnilor deputaţi, să votaţi proiectul de lege ce vă este supus spre dezbatere şi adoptare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Din partea comisiei, vă rog. Domnul deputat Gubandru. |
|||||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule preşedinte, În urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Federală Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, în şedinţa din 7 noiembrie 2001 comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea în integralitatea ei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat cu unanimitatea voturilor. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transporturile aeriene, semnat la Teheran la 14 august 2000. Din partea iniţiatorului, vă rog. |
|
|||
|
Domnul Dan Banciu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prevederile acestui acord vor asigura cadrul juridic conform căruia navelor fiecărei părţi contractante şi încărcăturii acestora li se vor acorda toate facilităţile prevăzute, cu privire la libertatea de acces în apele teritoriale, în porturi, la serviciile portuare şi cele legate de pilotaj. De asemenea, prevederile acestui acord asigură cunoaşterea reciprocă a documentelor de identitate a membrilor echipajelor, la bordul navelor, emise de autorităţile competente ale celor două părţi. În privinţa prevederile specifice şi a clauzelor financiare şi vamale proiectul de acord este asemănător cu celelalte acorduri care sunt încheiate de către ţara noastră. Menţionăm că toate prevederile stabilite prin aceste acord sunt în conformitate cu legislaţia naţională, precum şi cu reglementările şi recomandările adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dumneavoastră aţi vorbit de proiectul celălalt, cu transportul maritim, care era următorul. Nu face nimic. Îl luăm pe acela, următorul. Spuneţi, domnule Bivolaru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Să fim de acord să facem această inversare în ordinea de zi, să discutăm despre acest proiect de Lege privind ratificarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transportul maritim. Acest acord, sigur că era de foarte mare necesitate. În condiţiile acestea comisia a hotărât să supună spre dezbaterea Camerei Deputaţilor raportul şi adoptarea în forma finală, prezentată de Guvern. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, În calitate de preşedinte al Grupului de prietenie "România Republica Islamică Iran" salut adoptarea sau discutarea şi în perspectivă adoptarea acestor două proiecte de lege inversate datorită, probabil, emoţiei şi oboselii de peste zi, acest lucru, atât proiectul de lege privind transporturile aeriene, cât şi cel privind transportul maritim comercial intră într-un context mai amplu, cel care este subliniat de acordul recent încheiat la terminarea lucrărilor comisiei mixte de cooperare România Iran, acord semnat cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Parlamentului acestei ţări. Sper că prin adoptarea acestor două legi şi mai ales prin aplicarea lor să se relanseze relaţiile multilaterale între cele două ţări, relaţii care au coborât la nivelul de peste 1 miliard de dolari la începutul anilor 90, la circa 60 65 milioane de dolari în prezent. Sunt convins că aceste acorduri, ca şi celelalte acte semnate în urma vizitei, atât a parlamentarilor, cât şi ai membrilor Executivului Iranian sunt, dacă vreţi, gura de oxigen de care are nevoie şi economia românească, dar de care are nevoie şi economia iraniană, construită în bună măsură ca partener de lungă durată al său, din partea română. Prin urmare, ca membru al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, susţin atât proiectul de la poziţia 20, cât şi proiectul următor. Am vorbit în acest sens pentru a nu mai ocupa încă o dată timpul la acest microfon, apreciez ca utile şi sper şi eficiente cele două acorduri. Nu mă pot, însă, abţine să nu menţionez, lucru care a fost sesizat şi de către Consiliul Legislativ, unele imperfecţiuni de exprimare, deşi este vorba de această dată de variantă în limba română, separată decât varianta în limba engleză. Este vorba de aceeaşi crasă neatenţie de care aminteam anterior, că mai caracterizează din păcate pe cei care redactează documente şi acorduri internaţionale. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Nu. Titlul legii. Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transportul maritim comercial, semnat la Teheran la 14 august 2000. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Supun legea în integralitatea ei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. |
|||||
|
|
Acum ne întoarcem la Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transporturile aeriene, semnat la Teheran la 14 august 2000. |
|
|||
|
Domnul Dan Banciu: Cu scuzele de rigoare, revenim la ordinea normală. Acordul româno-iranian privitor la transporturile aeriene prevede dreptul fiecărei părţi contractante de a desemna una sau mai multe companii aeriene, în vederea operării serviciilor aeriene regulate internaţionale între România şi Republica Islamică Iran, drepturile aeronavelor companiilor aeriene desemnate de fiecare parte contractantă de a survola, a face escală tehnică pe teritoriul statului celeilalte părţi contractate, de a ambraca, debarca pasageri, bagaj, marfă şi poştă, în cadrul serviciilor aeriene internaţionale regulate, efectuate în baza acestui acord. Condiţiile în care aeronavele, rezervele de carburanţi, lubrefianţi, piese, echipament, provizii de bord, marfă şi bagaje în tranzit direct sunt scutite de taxe vamale, alte taxe, aşa cum este stipulat în convenţiile internaţionale la care România este parte. Dreptul companiilor aeriene desemnate de una din părţile contractante de a înfiinţa pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante agenţii, de a vinde propriile documente de transport pe serviciile aeriene internaţionale, de a transfera excedentul dintre încasările şi cheltuielile realizat, precum şi de a menţine propriul său personal tehnic operaţional şi de altă specialitate necesar. În cadrul acestui acord au fost convenite prevederi corespunzătoare, menite să sporească gradul de securitate a transportului aerian, în conformitate cu cele cuprinse în clauza-tip privind securitatea aviaţiei civile. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Comisia este de acord, susţine şi ea raportul. |
|||||
|
Comisia propune să fie susţinut acest raport în forma adoptată şi această formă este forma finală, prezentată de Guvern. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri? Nu. Mulţumesc. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Supun votului proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2001 privind acceptarea de către România a Codului internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) precum şi acceptarea unor amendamente în acesta, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.61 (67) şi, respectiv, prin Rezoluţia MSC. 101 (73) ale Comitetului Securităţii Maritime, la Londra, la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, 5 decembrie 2000. Din partea iniţiatorului? Poftiţi, vă rog. |
|
|||
|
Domnul Dan Banciu: Una din cele mai importante convenţii adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională este Convenţia internaţională privind ocrotirea vieţii SOLA 74, încheiată la Londra în 1974, la care România a aderat din 1979. Prevederile anexei la această convenţie cuprind reguli privind construcţia, dotarea şi operarea navelor, standardele şi codurile specifice, care se referă la construcţia şi verificarea anumitor echipamente ale navelor sau transportul unor mărfuri periculoase sau speciale. Aceste prevederi ale anexei sunt modificate continuu, prin rezoluţii adoptate la sesiunile Comitetului securităţii maritime. În 1996, Organizaţia Maritimă Internaţională a adoptat, prin Rezoluţia MSC. 74 (66), setul de amendamente din 1996 la Convenţia SOLA 74, la care România aderase prin Ordonanţei Guvernului nr. 127/2000. Prin aceste amendamente se introduce obligativitatea respectării prevederilor înscrise în Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc Codul FTP, adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin MSC. 61 (67). Acest cod stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească produsele pentru instalare la bordul navelor maritime comerciale care efectuează voiaje internaţionale din punct de vedere al rezistenţei la foc şi modul de efectuare a testelor. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Comisia susţine raportul? Da, perfect. Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc. Să trecem la ordonanţă. Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Este o reformulare făcută de către comisie. Nu sunt obiecţii. Adoptat, cu reformularea făcută de către comisie. Art. 1 al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Avem şi două anexe. Anexa nr. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa nr. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic există o modificare propusă de către comisie. Sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se introduce, de asemenea, un art. II al ordonanţei, de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Vă supun proiectul de lege în integralitate la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului internaţional al mijloacelor de salvare, adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia Comitetului Securităţii Maritime MSC. 48 (66) la Londra la 4 iunie 1996. Iniţiatorul susţine proiectul? Da. Mulţumesc. Comisia? Îl susţine. Din partea grupurilor parlamentare vrea să participe cineva? Nu vrea să participe nimeni. Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art. 2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Avem în anexă codul respectiv, pe care îl considerăm adoptat. Trecem la lege. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic, vă rog să observaţi, în raport sunt nişte modificări, propuse de comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Acum, legea în integralitatea ei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru instituirea indemnizaţiei de merit. Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea comisiei? |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ca urmare a examinării Proiectului de Lege pentru instituirea indemnizaţiei de merit, în şedinţa din 1 noiembrie 2001, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele acceptate de comisie. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri? Poftiţi, domnule Marton Arpad. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Din start, trebuie să vă spun că, pe fond, grupul nostru parlamentar nu are probleme cu acest proiect de lege, e foarte bine ca aceste personalităţi să primească, cât de cât, o indemnizaţie decentă pentru activitatea de o viaţă. Însă, sunt vreo două probleme procedurale. Una este că, dacă sunt eu bine informat, comisia a lucrat mai repede decât era prevăzut ca termen, ca atare, comisiile care ar fi trebuit să-şi dea avizul nu au putut să o facă. Comisia noastră de cultură, de exemplu, a programat pentru şedinţa de mâine discutarea acestei legi. Pe de altă parte, trebuie să vă atrag atenţia că, evident, din graba cu care s-a redactat legea, există o inadvertenţă între prima pagină: "Expunere de motive" şi titlul legii adoptate, pentru că, scrie aici: "Iniţiator, senator Adrian Păunescu. Potrivit art. 73 din Constituţia României şi art. 85 din Regulamentul Senatului vă transmitem alăturat propunerea legislativă: Lege pentru instituirea pensiei de merit". Şi legea se cheamă: "Lege pentru instituirea indemnizaţiei de merit". Evident, dacă cineva citeşte legea, îşi dă seama că această indemnizaţie se primeşte numai după vârsta de 65 de ani, deci, majoritatea persoanelor respective, într-adevăr, sunt pensionare. Totuşi, eu cred că pentru a explica cu această lege ce s-a dorit, ar fi bine să fie şi iniţiatorul prezent când o discutăm. Şi poate ar fi bine să mai aşteptaţi, să vină avizele şi de la comisiile care n-au decăzut din drepturile lor, pentru că, pur şi simplu, n-a trecut termenul la care ar fi trebuit să-l depună comisia avizată în fond şi, ca atare, comisia nu avea dreptul să discute, fără aceste avize. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Am înţeles. Oricum, aşteptăm doar o explicaţie din partea domnului deputat Buzatu şi, cu aceasta, încheiem partea de dezbateri a proiectelor de lege. O să facă o precizare şi domnul ministru Acsinte Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Timpul de dezbatere a expirat deja. Cu toate acestea, vă cer permisiunea să fac o scurtă precizare. Deci, proiectul de lege a fost dezbătut în momentul în care a fost inclus în ordinea de zi a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Aşadar, am aşteptat până la momentul respectiv toate avizele, nu putem să aşteptăm la infinit. Vreau să precizez că acest proiect de lege a fost propus de către senatorul Adrian Păunescu, dar el a fost dezbătut în Senat şi modificat. Noi am lucrat nu asupra textului direct al senatorului Adrian Păunescu, ci şi asupra propunerii Senatului. Deci, modificarea titlului îi aparţine Senatului, modificare pe care ne-am însuşit-o şi noi, mai îmbunătăţind puţin formulările Senatului. De aceea, eu cred că nu mai este nici o problemă şi putem continua dezbaterea mâine dimineaţă. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Totuşi, vă rog să vă puneţi de acord şi cu domnul Marton Arpad, pe de o parte; iar, pe de altă parte, să-l chemaţi şi pe domnul iniţiator. Dar, dacă doreşte să vină, că s-ar putea să nu fie dispus să vină. Poftiţi. Domnul ministru Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vreau să întăresc ceea ce a spus aici domnul deputat Buzatu, în sensul că la data când a fost promovată această propunere legislativă ea se intitula: "Lege pentru instituirea pensiei de merit". Pe baza punctului de vedere care a fost transmis de către Guvern, în temeiul art. 110 alin. 1 din Constituţie, printre observaţii, s-a făcut şi aceasta, privitoare la titlu. Şi, atunci, bineînţeles că Senatul, când a dezbătut-o, i-a dat titlul: "Lege pentru instituirea indemnizaţiei de merit" şi a mai operat şi alte sugestii care au fost făcute prin punctul de vedere al Guvernului. Însă, cred că, pentru bună ordine, ar trebui ca mâine dimineaţă să fie invitat şi iniţiatorul şi să se dezbată proiectul de lege în condiţiile regulamentare. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: De fapt, a fost invitat şi azi, dar n-a venit, asta-i problema... Bine. |
|||||
|
|
trecem la secvenţa a doua a şedinţei noastre de astăzi, referitoare la interpelări. Domnul deputat Ştefan Baban a adresat o interpelare Ministerului Educaţiei şi Cercetării referitoare la problema necorelării dintre numărul de studenţi, oferta pieţei muncii şi ponderea anumitor profile universitare. Domnul deputat să-şi dezvolte interpelarea. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Şerban Constantin Valeca, ministrul educaţiei şi cercetării. În Europa, ponderea absolvenţilor de liceu care trec în universităţi este între 25 şi 40%. Surprinzător, în România, acest procentaj se ridică la 56,7%. Pe cât de îngust este accesul la ciclul secundar, pe atât de larg stau deschise porţile universităţilor noastre. Aşadar, în prezent, România cunoaşte o inflaţie de studenţi, constatându-se o dezvoltare extensivă, pe fondul scăderii calitative a educaţiei universitare. La cât reprezintă populaţia urbană în România, cota de 56,7% ne situează la nivelul ţărilor dezvoltate în Europa, fără ca structura economică să permită absorbţia acestei producţii impresionante de licenţe universitare. Este un fenomen de compensare a anilor în care foarte mulţi şi-au dorit să facă studii. Dinamica numărului de studenţi a fost, însă, mult mai rapidă decât acea a resurselor, iar diminuările calitative au fost prompte şi evidente. Efectul este vizibil în mai toate universităţile: supra-aglomerare, nu există spaţiu fizic, se fac cursuri şi sâmbăta şi duminica; din cauza salariilor din acest domeniu, profesorii ţin cursuri în mai multe locuri, iar efectele sunt oboseala, stresul, reducerea timpului de lucru cu studenţii, diminuarea calităţii muncii. La acestea se adaugă universităţile particulare care îşi desfăşoară activitatea ca un SRL anonim, mâncând banii şi timpul studenţilor, dar nereuşind să le asigure bagajul de cunoştinţe cu care studentul trebuie să pornească la drum şi neasigurând finalitatea anilor de studii şi a greutăţilor materiale suportate de părinţi. Totodată, se remarcă, în ultimii 5 ani, că nici o persoană de răspundere din Ministerul Educaţiei Naţionale sau Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu s-a obosit să observe că mulţi din banii contribuabililor sunt angajaţi în unităţi de învăţământ superior cu profile care nu mai au căutare pe piaţa forţei de muncă. Concluzia: atât profilele universitare, cât şi numărul de studenţi nu sunt fundamentate pe relaţia cerere-ofertă a pieţei demuncă. Solicit domnului ministru să ne informeze asupra strategiei privind direcţiile de acţiune în învăţământul universitar românesc actual. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Din partea Ministerului Educaţiei? Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Vasile Molan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Se ştie că o caracteristică a perioadei de după 1989 a reprezentat-o dezvoltarea continuă a reţelei învăţământului superior, procesul cuprinzând atât solicitări şi aprobări de funcţionare-autorizare provizorie a unui număr de specializări, cât şi de acreditare sau de propuneri de acreditare pentru o seamă de specializări, autorizate deja să funcţioneze provizoriu. Prin Hotărârea Guvernului nr. 696/17 august 2000, în învăţământul superior românesc funcţionează 49 de universităţi de stat, 7 instituţii de învăţământ superior militar şi 76 de instituţii de învăţământ superior particular, cu un număr de specializări la care, prin Hotărârea Guvernului nr. 1215/29 noiembrie 2000, se adaugă încă 6 universităţi particulare. În acest proces, potrivit competenţelor înscrise în lege, comisiile de specialişti ale CNA, precum şi plenul CNA au analizat îndeplinirea standardelor naţionale şi au propus autorizarea de funcţionare provizorie pentru un număr foarte mare de specializări, precum şi acreditarea unui important număr de specializări autorizate şi a unor universităţi particulare. Deşi avea competenţa de a aviza sau de a nu aviza favorabil propunerile transmise de CNA, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a acceptat şi a avizat aceste propuneri şi, astfel, au fost aprobate prin hotărâre de Guvern. În numele realizării reformei în învăţământul superior, în mod deosebit în perioada 1997-2000 prevederile înscrise în Legea învăţământului nr. 84/1995 şi Legea nr. 88/1993, care au fost modificate şi completate în aceeaşi perioadă, au fost în continuare detaliate şi completate, uneori chiar cu aspecte noi faţă de prevederile legii, actele normative astfel aprobate fiind elaborate şi aplicate. Astfel, printr-un număr de ordine ale ministerului, semnate de domnul ministru din acea perioadă, s-a trecut încă din 1998 la organizarea în pripă a învăţământului la distanţă, neclar definit şi insuficient pregătit, atât la specializări acreditate, cât şi la specializări acreditate să funcţioneze provizoriu; atât la învăţământul de stat, cât şi la cel particular. Peste scurt timp, la 29 noiembrie, a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 1214, prin care se stabilea că numai la specializări acreditate se poate organiza învăţământ la distanţă, cu toate consecinţele care rezultă. De asemenea, prin alte acte normative şi reglementări semnate de conducerea ministerului din acea perioadă s-a solicitat să se dezvolte şi s-a dezvoltat peste măsură reţeaua colegiilor de institutori, inclusiv la învăţământul particular, precum şi reţeaua colegiilor medicale, inclusiv prin transformarea în colegii universitare a unor licee pedagogice sau şcoli postliceale, colegii pentru care ulterior s-a solicitat autorizarea de funcţionare provizorie. Menţionăm totodată marea şi nefasta influenţă asupra dezvoltării reţelei de învăţământ superior a prevederilor înscrise în art. 6 şi 7 din Hotărârea Guvernului nr. 533/1999 potrivit cărora s-au putut înfiinţa, fără a mai fi necesară respectarea prevederilor Legii nr. 88/1993 republicată, numai cu aprobarea senatelor universitare, specializări de 3 ani colegii universitare, acolo unde funcţionau, autorizate sau acreditate, specializări similare de 4-6 ani, precum şi specializări duble, rezultate din orice combinaţie de 2 specializări autorizate sau acreditate. Aceste reglementări au condus la dezvoltarea fără precedent a reţelei, prin apariţia în plus faţă de prevederile Legii nr. 88/1993 republicată, a unor noi specializări de 3 sau 4-6 ani, fără ca acestea să fie înscrise sau aprobate prin hotărâre de Guvern, fără o evidenţă clară a lor, cu mari implicaţii asupra nomenclatorului, a cifrei de şcolarizare, cu sau fără taxă, a reţelei, a elaborării şi emiterii actelor de studii. Este cazul să reamintim că în toată perioada 1997-2000 nu a existat o preocupare serioasă pentru elaborarea unui nomenclator de profiluri şi specializări, adaptat necesităţilor actuale şi de perspectivă ale învăţământului superior, în funcţie de cerinţele economiei, ştiinţei, culturii şi ale vieţii social-politice actuale şi de perspectivă a României. Toate aspectele menţionate mai sus au avut o serioasă contribuţie la creşterea artificială, de multe ori ilegală, a numărului de specializări, ceea ce a condus la mari greutăţi în asigurarea cu personal didactic, la insuficiente spaţii de învăţământ şi a bazei materiale şi, în esenţă, la scăderea calităţii şi nivelului de pregătire al viitorilor specialişti. Cu o astfel de situaţie existentă, actualul Guvern şi în mod deosebit noua conducere a Ministerului Educaţiei a trecut la analiza temeinică a tuturor aspectelor şi problemelor şi la stabilirea de măsuri de realizare efectivă şi, pe cât posibil, operativă a reformei învăţământului superior. Ca o consecinţă a celor menţionate mai sus, din iniţiativa conducerii ministerului, prin Hotărâre de Guvern nr. 174/17 ianuarie 2001, a fost abrogată Hotărârea de Guvern nr. 999/26 octombrie 2000 privind nomenclatorul de domenii şi specializări universitare de lungă durată din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular. În momentul de faţă este în studiu avansat de finalizare un nou nomenclator al domeniilor şi specializărilor din învăţământul superior. Analizele temeinice şi controalele iniţiate şi realizate de minister la unele universităţi particulare au demonstrat practic că foarte multe specializări şi universităţi nu pot desfăşura o activitate didactică şi ştiinţifică de nivel universitar, că nu îndeplinesc standardele naţionale de autorizare şi de funcţionare provizorie înscrise în Legea nr. 88/1993, republicată. În consecinţă, prin Hotărârile Guvernului nr. 1026 şi 1027/22 octombrie 2001, 14 universităţi particulare au intrat în lichidare. De asemenea, există şi funcţionarea unor specializări de institutori, deşi specializări destinate să pregătească personal didactic la instituţii particulare de învăţământ superior neacreditate contravin reglementărilor legale în vigoare. De asemenea, învăţământul superior particular, prin măsurile deja adoptate şi prin cele care vor fi iniţiate, va trebui să corespundă în totalitate standardelor naţionale de organizare, funcţionare şi calitate. Desigur că reforma învăţământului superior se referă la multe alte aspecte, în răspunsul nostru punându-se accent doar pe conţinutul interpelării domnului deputat, de la care am dori să avem, la fel ca şi de la ceilalţi parlamentari, sprijinul necesar. Vă mulţumim. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă domnul deputat are ceva de spus? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Eu îi mulţumesc domnului ministru pentru răspuns, sper ca ministerul să pună piciorul în prag şi să pregătim oamenii care ne trebuie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Adrian Mărăcineanu a adresat o interpelare tot Ministerului Educaţiei şi Cercetării, privind solicitările Ligii sindicatelor libere din învăţământ Prahova. Vă rog să o dezvoltaţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Liga judeţeană a sindicatelor libere din învăţământ Prahova a întreprins în ultima perioadă o serie de demersuri, prin care a atras atenţia factorilor de decizie că sunt încălcate cu bună ştiinţă o serie de legi care reglementează statutul socio-profesional al personalului din învăţământ. Nu se mai poate accepta ca argument situaţia grea în care se află România, ca în februarie 2000, deoarece majoritatea unităţilor practică prime de Paşte, Crăciun, vacanţe etc., s-au mărit salariile bugetarilor şi societăţilor comerciale în 2000, încât aceştia tot pe ultimul loc au rămas, deşi au avut acea mărire a Ordinului nr. 8/2000. Se consumă miliarde pe şomaj tehnic, fără să se dea muncitorilor de lucru. Se practică măriri de preţuri la gaz, telefon, energie conform dolarului, dar salariile celor din învăţământ rămân aceleaşi şi de multe ori nu reuşesc să-şi achite întreţinerea la apartament. În învăţământ se întâmplă invers, adică nu se respectă Legea nr. 84 şi Legea nr. 128 şi o mărire de salarii înseamnă reducere de personal sau anularea unor drepturi, cum ar fi: neplata dirigenţiei la seral, deşi elevii de la seral sunt absolvenţi de şcoală profesională şi pun probleme mai multe decât cei de la zi, la seral nu mai sunt adulţi între 24 şi 40 de ani, cum erau acum câţiva ani; neacordarea gratuităţii de manuale, internate şi cămine pentru copiii salariaţilor din învăţământ; neacordarea plăţii celor 6 călătorii anuale. Având în vedere această nerespectare a legii, Biroul Executiv al Ligii judeţene a sindicatelor libere din învăţământ Prahova, la propunerea membrilor de sindicat, a organizat un referendum prin care se solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Guvernului României următoarele: bugetul anului 2002 să cuprindă toate sumele necesare învăţământului şi să nu se aştepte rectificările, fiindcă acestea nu aduc mare câştig; în Legea bugetului de stat pe 2002 să fie cuprinse fonduri pentru majorarea salariilor personalului din învăţământ, în vederea eliminării discrepanţelor salariale dintre această categorie profesională şi alte categorii de bugetari; acordarea tichetelor de masă să se facă prin Legea bugetului de stat, alocarea fondurilor repartizate învăţământului în vederea respectării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învăţământ; în noua lege a salarizării pentru sectorul bugetar, sporul de suprasolicitare neuropsihică să nu fie inclus în salariul de încadrare; majorările salariale ale personalului din învăţământ să nu mai fie condiţionate de disponibilizări; al 13-lea salariu, prima de vacanţă, sumele necesare pentru acordarea de manuale gratuite, internate şi cămine pentru fii salariaţilor din învăţământ; sumele necesare pentru cele 6 călătorii şi dirigenţiei de la seral; sumele pentru o bază materială eficientă, pentru transpunerea în practică a reformei învăţământului; sumele necesare pentru naveta salariaţilor din învăţământ. Se ştie că unele sume provin de la bugetele locale, dar toate se discută în Guvernul României, unde membru este şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Tot ce solicită sindicatele libere din învăţământ este prevăzut în Legile nr. 54, 128 şi Hotărârea de Guvern nr. 2281/1993. Menţiunea pe care vreau să o fac, în încheiere, este că această interpelare îşi aştepta răspunsul scris, datorită faptului că răspunsul oral, conform programului săptămânii trecute, nu putea fi dat. Luni, 12 noiembrie adică lunea trecută, în scris, repet. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Din partea ministerului. Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Vasile Molan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Cu Adresa nr. 11172/22.08.2001, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a transmis Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale propunerile sale cu privire la Proiectul de Lege a salarizării personalului din sectorul bugetar. Propunerile au fost discutate în cadrul Comisiei de dialog social organizate la nivelul Ministerului Educaţiei, cu reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative din ramura învăţământ. În principal, s-a considerat că se menţine o necorelare între diversele domenii ale sectorului bugetar, învăţământul fiind, evident, un sector dezavantajat. De asemenea, s-a arătat că există o necorelare vizibilă între salariile prevăzute în proiectul pentru funcţiile din cultură, sănătate, justiţie şi cele similare din învăţământ. Totodată, am solicitat la propunerile federaţiilor sindicale reprezentative, ca sporul pentru suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 50 alin. 13 şi art. 90 alin. 4 din Legea nr. 128 pe 1997 să nu fie cuprinse în salariile corespunzătoare fiecărei tranşe de vechime. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a făcut şi alte propuneri concrete, pe articole, pe care le-a înaintat Ministerului Muncii, cu rugămintea de a le avea în vedere la redactarea formei finale a proiectului de lege. În ceea ce priveşte cuprinderea sumelor necesare învăţământului pentru anul 2002, în Proiectul Legii bugetului de stat au fost prevăzute sumele necesare, cu excepţia primei de vacanţă pentru care nu există în acest moment o bază legală de acordare în legislaţia privind salarizarea. În ceea ce priveşte tichetele de masă, s-a depus din partea ministerului un amendament la art.50 pct.3 din Proiectul Legii bugetului de stat, pentru ca acestea să poată fi achitate de către autorităţile locale din veniturile realizate, în condiţiile legii. Amendamentul propus a fost adoptat. În ceea ce priveşte plata celui de-al 13-lea salariu pe anul 2001, în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 au fost prevăzute sumele necesare pentru achitarea acestuia. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, şi eu vă mulţumesc. Înţeleg că domnul deputat este mulţumit de răspuns. Domnul Adrian Moisoiu să referă la nerespectarea prevederilor legale privind cazul universităţilor particulare "Partium" şi "Sapienţa". Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Întrebarea pe care o pusesem în urmă cu o lună, după cum se cunoaşte, pentru ca o universitate să emită diplome recunoscute, este necesar ca aceasta să fie acreditată. Pentru o acreditare într-o universitate, obligatoriu trebuie să existe o linie de studiu în limba română. Universităţile particulare de tip "Partium" şi "Sapienţa" sunt universităţi particulare create de statul maghiar pe teritoriul statului român şi, ca atare, nu au organizată o linie de studiu în limba română. În acelaşi timp, aceste universităţi vor elibera diplome de studii sub antetul statului maghiar, iar între România şi Ungaria există un acord de recunoaştere a diplomelor. De aici, întrebarea pentru doamna ministru, care de fapt îmbrăca două aspecte: 1) Deşi nu se întrunesc cerinţele legii române, diplomele de studiu elaborate de aceste universităţi pot fi sau nu recunoscute. 2) Absolvenţii acestor universităţi au obligaţia să susţină măcar un examen scris şi oral de cunoaştere a limbii române. Şi o completare cu o a treia întrebare care rezultă tot aici: este vorba de acei tineri maghiari care studiază pe teritoriul Ungariei la facultăţi filologice sau pedagogice şi care, datorită faptului că se întorc în ţară şi au dreptul să predea în şcolile româneşti pentru că diplomele elaborate de statul maghiar sunt recunoscute, trebuie sau nu să dea şi dânşii un examen de limba română şi în ce măsură acest examen de limbă este exigent, deci la un anumit standard. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul secretar de stat Vasile Molan. |
|||||
|
Domnul Vasile Molan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În condiţiile prevăzute de Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ şi recunoaşterea diplomelor, republicată prin Hotărârea Guvernului nr.1215 din 2000 pentru completarea anexelor nr.1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr.535 din 1999 privind autorizarea şi funcţionarea provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ de stat şi particular, anexele nr.2 şi 3, pct.31, s-a acordat autorizare de funcţionare provizorie pentru specializările din cadrul Fundaţiei "Pro Universitate Partium". Pentru Universitatea creştină Partium din Oradea au fost autorizate să funcţioneaze provizoriu trei specializări dintre care una este limba şi literatura română, profilul filologie, zi, patru ani. De asemenea, în condiţiile aceleiaşi legi, sunt propuse pentru acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie specializări din cadrul Fundaţiei "Sapienţia" din Cluj Napoca, între care se regăseşte şi specializarea limba şi literatura română, limba şi literatura engleză, Miercurea Ciuc, zi, patru ani. Referitor la prima întrebare, precizăm că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, o instituţie de învăţământ superior poate emite şi elibera diplome de licenţă numai după înfiinţarea şi acreditarea acesteia prin lege. Diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare acreditate potrivit legii sunt recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În perioada în care respectivele instituţii de învăţământ superior îşi desfăşoară activitatea în baza autorizaţiei de funcţionare provizorie, acestea nu au dreptul să emită şi să elibereze diplome de licenţă. Dacă, după această perioadă de autorizare de funcţionare provizorie, cele două instituţii de învăţământ superior particular vor fi înfiinţate prin lege şi acreditate, ele vor avea dreptul legal să organizeze examen de licenţe şi, în consecinţă, să emită şi să elibereze diplome de licenţă. Totodată, precizăm că, potrivit prevederilor art.8 pct.1 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, "Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară în condiţiile prezentei legi şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională", iar, în conformitate cu prevederile alin.4, "Atât în învăţământul de stat, cât şi în cel particular, documentele şcolare şi universitare oficiale nominalizate prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale se întocmesc în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare se întocmesc în limba de predare". În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, precizăm că Legea învăţământului nr.84/1995 prevede la art.67 pct.2 că "Studiile în învăţământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licenţă sau de diplomă. Criteriile generale de organizare a examenelor de licenţă şi de diplomă se stabilesc de Ministerul Educaţiei Naţionale, iar conţinutul şi criteriile specifice, de către senatele universitare." În acest sens, art.3 pct.2 din Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.3793 din 11.05.2001 privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior, examene de absolvire, licenţă, diplomă, selecţie sau dizertaţie prevede că "Examenul de absolvire, examenul de licenţă şi examenul de diplomă constă fiecare din două probe, şi anume: a) proba 1: evaluarea cunoştinţelor fundamentale de specialitate; b) proba 2: prezentarea şi susţinerea lucrărilor de licenţă, proiect de diplomă.", iar art.9.1 prevede că "Conţinutul fiecărui examen se stabileşte de către instituţia organizatoare". Precizăm că prin "instituţie organizatoare" se înţelege instituţia de învăţământ superior acreditată instituţional, în condiţiile legii, care organizează examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior art.6 din acelaşi act normativ. Analiza şi decizia în legătură cu conţinutul şi structura planurilor de învăţământ şi a programelor analitice, în conformitate şi prevederile Legii nr.88/1993, republicată, în toată perioada de la solicitarea de funcţionare provizorie şi până la acreditare, sunt de competenţa Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, şi eu vă mulţumesc. Domnul Moisoiu. |
|||||
|
Şi eu mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul dat până aici, numai că mai avea o mică codiţă: cea de-a treia întrebare, care se referea la condiţiile în care absolvenţii care studiază dincolo de graniţă, deci în Ungaria, şi ale căror diplome sunt recunoscute prin convenţie de statul român, în momentul când vin să se angajeze dincoace, deci în ţara de unde provin de fapt, trebuie sau nu să susţină un examen de limbă română şi dacă acest examen de limba română este de o exigenţă corespunzătoare, pentru că adevărul este că dânşii vor ocupa posturi la şcoli româneşti şi chiar posturi pe care altfel ar putea să le ocupe absolvenţii de la universităţile din ţară. |
|||||
|
Domnul Vasile Molan (din sală): Se compară diploma şi, dacă nu există limba română în studiu, dă examen la disciplinele care se fac la noi şi nu s-au făcut acolo. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Ştefan Baban a solicitat detalii privind gestionarea fondurilor speciale intrate în administraţia Ministerului Finanţelor. Vi s-a trimis un răspuns scris. Dacă vreţi, puteţi să citiţi dezvoltarea interpelării. Poftiţi acest răspuns, pentru că doamna secretar de stat este la Senat. Pentru Ministerul Industriei şi Resurselor, domnul Cristian Valeriu Buzea are o interpelare privind creşterea eficienţei CET Giurgiu. Suntem într-o situaţie asemănătoare, în sensul că domnul Moucha participă la discuţii cu Fondul Monetar Internaţional şi nu este prezent. A trimis un răspuns scris. Eu vă dau acest răspuns scris Dacă vreţi să dezvoltaţi. |
|||||
|
Domnul Cristian Valeriu Buzea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Centrala Electrică de Termoficare Giurgiu reprezintă un obiectiv economic important în cadrul resortului energetic din ministerul pe care îl conduceţi. Proiectat în anii 80 pentru a asigura necesarul de aburi pentru platforma industrială Giurgiu, în special combinatul chimic, CET a pierdut, odată cu reducerea dramatică a producţiei locale, principalii consumatori, până la situaţia în care consumul industrial a devenit nesemnificativ pentru cele două grupuri de 50 de megawaţi ale centralei. Pentru acoperirea consumului urban, au fost puse în funcţiune două cazane de 105 tone/oră de abur industrial care, însă, nu acoperă în totalitate necesarul de căldură pe timp de iarnă şi nici nu pot asigura locuri de muncă pentru lucrătorii centralei. Deşi un grup de 50 de megawaţi a fost retehnologizat pentru funcţionarea pe huilă, fiind vorba de cazanul de 420 de tone/oră, decizia Ministerului Industriei şi Resurselor este de externalizare a CET Giurgiu din cadrul Întreprinderii Termoelectrica, deci din sistemul energetic naţional, fără o analiză mai atentă a implicaţiilor pe care această hotărâre o are pe plan local. Nu sunt adeptul măsurilor populiste care să nu ţină cont de eficienţa economică sau care să nu se încadreze în strategii de dezvoltare viabile pentru economia naţională. Până la urmă, pierderile economice sunt suportate de toţi cetăţenii acestei ţări. De aici şi până la ideea ca o centrală cu două grupuri de 50 de megawaţi poate fi gospodărită de administraţia locală este o distanţă uriaşă. Chiar dacă în lume funcţionează grupuri generatoare de peste 1000 de megawaţi, un grup de numai 50 reprezintă un agregat uriaş greu de administrat fără un suport din partea economiei naţionale. De altfel, la soluţia de sistem energetic s-a ajuns din considerente de ordin economic. Nu trebuie să fim specialişti pentru a înţelege uşor că soluţia oferită primăriei oraşului Giurgiu este inacceptabilă. De asemenea, recenta decizie a Guvernului de a transforma CET Giurgiu într-o societate comercială independentă de TERMOELECTRICA, în situaţia în care industria locală nu constituie un consumator de aburi suficient, este sortită unui eşec din start. Desigur, CET Giurgiu nu se numără printre cele mai eficiente centrale de acest tip din ţară. Scăderea necesarului de energie electrică în sistemul naţional şi dispariţia, practic, a marilor consumatori locali de aburi creează probleme serioase de strategie Ministerului Industriilor. Datoriile pe care diverşi consumatori le au către TERMOELECTRICA constituie ale motive de îngrijorare pentru Executiv, dar, pentru locuitorii oraşului Giurgiu şi pentru cei 368 de angajaţi ai CET, aceste argumente nu au nici o valoare. În fond, strategia de dezvoltare energetică, chiar dacă făcută în alt regim, s-a decis la nivel central, şi nu de către administraţia oraşului Giurgiu. Mi se pare normal ca rezolvarea acestor probleme să rămână la nivel central, Ministerul Industriilor şi TERMOELECTRICA să găsescă soluţii eficiente de strategie la nivel naţional şi să nu se debaraseze, pur şi simplu, de obiective economice neinteresante. Un program de guvernare cu adevărat social-democrat, aşa cum a fost anunţat de partidul dumneavoastră, trebuie să facă faţă unor situaţii economice dificile, fără a arunca problemele pe umerii populaţiei şi, în cazul oraşului Giurgiu, problemele sociale sunt mai dureroase decât oriunde în altă parte. Să nu uităm că CET Giurgiu reprezintă actualmente singura sursă de încălzire pentru marea majoritate a locuitorilor acestui oraş. Cu consideraţia pe care o am pentru modul în care conduceţi un minister care preia direct impactul transformărilor economice, vă rog, domnule ministru, să dispuneţi specialiştilor din subordinea dumneavoastră să reanalizeze problema CET Giurgiu, să găsească soluţii de creştere a eficienţei acestui obiectiv economic şi în nici un caz să nu fie scos din sistemul energetic, mai ales acum, în prag de iarnă. O analiză corectă relevă că situaţia costurilor CET Giurgiu, reflectate în preţul megawat/oră sau gigacalorii, nu sunt în măsură să justifice măsuri radicale. Dacă luăm în consideraţie faptul că numai casarea echipamentelor de la CET Bază ar reduce cheltuielile CET-ului şi, deci, preţurile menţionate mai sus, observăm cu uşurinţă că mai există posibilităţi ce nu au fost avute în vedere la luarea unei decizii puternic contestate pe plan local. În iernile trecute, populaţia oraşului Giurgiu a suferit de frig şi lipsa agentului termic. Schimbarea guvernării este aşteptată de cei 73 de mii de locuitori ca o îmbunătăţire a condiţiilor de locuit. Exprimându-mi încă o dată aprecierea faţă de competenţa cu care coordonaţi activităţile economice din sfera de activitate a Ministerului Industriei şi Resurselor, dar considerând că măsura preconizată pentru CET Giurgiu nu este în conformitate cu programul de guvernare discutat în cadrul Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, aş dori, domnule ministru, să fiu informat care este rezultatul unei noi analize a CET Giurgiu şi cum au în vedere specialiştii din minister rezolvarea acestei probleme, fără a spori dificultăţile traiului zilnic al locuitorilor oraşului Giurgiu. Îmi exprim pe această cale disponibilitatea mea totală de a participa la orice discuţie pe tema respectivă. Care sunt măsurile urgente pe care le aveţi în vedere pentru asigurarea cu combustibili a CET Giurgiu, pentru a fi capabilă să asigure un trai decent locuitorilor acestui oraş? Domnule preşedinte, Am primit răspunsul scris de la minister şi consider că este total nesatisfăcător, din punctul meu de vedere, externalizarea centralei realizându-se fără a se ţine cont de situaţia concretă de funcţionare posibilă pentru o societate comercială care nu mai are o piaţă în oraşul Giurgiu, şi se ştie că excedentul de energie şi surplusul de putere instalată în sistemul nostru energetic este foarte mare. Deci, dacă această centrală nu poate funcţiona în cadrul întreprinderii TERMOELECTRICA, este absurd să credem că poate funcţiona independent. Deci aş dori ca în săptămâna următoare să primesc un răspuns mai detaliat pe aceată temă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamna Muscă mi-a cerut cuvântul. Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am cerut cuvântul pentru că am făcut trei interpelări şi două întrebări pe care le-am înaintat pe data de 5 noiembrie, deci acum două săptămâni, şi, în mod legic şi normal, ar fi trebuit să primesc răspunsurile astăzi, cu miniştrii interpelaţi de faţă. Având în vedere că dialogul înseamnă cel puţin doi, nu voi încerca să vorbesc cu mine însămi. Mă întreb însă dacă este vorba de aroganţa Guvernului faţă de Parlament, de ignorarea procedurilor democratice sau este vorba de neputinţă, în situaţia jenantă în care se găseşte Guvernului şi PSD, partidul de guvernământ, în urma Hotărârii de Guvern nr.886/2001, hotărâre de Guvern care subordonează financiar, administrativ şi politic Agenţia Naţională de Presă ROMPRES unui ministru, respectiv unui partid, îngrădind astfel libertatea constituţională la exprimare şi, totodată, dreptul constituţional al cetăţeanului la informare. Dar, cum pe român îl caracterizează răbdarea şi perseverenţa, domnilor miniştri, fiţi neliniştiţi. Aştept în continuare ca domniile voastre să vă faceţi datoria. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Ni se prezintă aici o situaţie din care rezultă că dumneavoastră aţi cerut răspunsul în scris. Aşa rezultă din evidenţele noastre. Poate că nu este adevărat. Acesta este un aspect al problemei. Poate aţi exagerat puţin politizarea acestei probleme. Vreau să vă spun că şi noi, când eram în Opoziţie, primeam răspunsuri de la Guvernul în care partidul dumneavoastră era reprezentat uneori cu o întârziere de două-trei luni. Nu ne plăcea, asta este adevărat, pentru că şi noi protestam la fel cu protestaţi dumneavoastră aici, însă o întârziere în România nu este totuşi un lucru atât de grav şi exagerat cum îl prezentaţi dumneavoastră. |
|||||
|
Eu nu cred că este vorba de o întârzire în România. Este vorba de o datorie pe care miniştrii trebuie să şi-o ducă până la capăt, indiferent din ce Guvern fac parte, indiferent cărui partid aparţin. Şi, ca parlamentar, am această pretenţie ca domniile lor să-şi facă datoria, atâta vreme cât şi eu, la rândul meu, îmi fac datoria. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Foarte corect. Teoretic, aşa este. Domnul Adrian Moisoiu a adresat o interpelare privind problema amplasării sediilor sucursalei S.C. ELECTRICA. Nu am nici un răspuns aici la mine, şi nici nu are cine să răspundă. |
|||||
|
Domnul Adrian Moisoiu (din sală): Am primit în scris răspunsul. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Aţi primit dumneavoastră răspunsul. Deci, de aceea nu îl am eu aici. Bun. Sunteţi mulţumit cu el? |
|||||
|
Domnul Adrian Moisoiu (din sală): Nu, dar, de vreme ce domnul secretar este plecat din ţară... |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, nu avem ce face. Am înţeles. Domnul Lepşa nu este. Domnul secretar de stat care trebuia să-i răspundă nu este. În continuare, domnul deputat Gheorghe Dinu solicită rezolvarea problemei pensiilor acordate pensionarilor din anul 1988. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Dinu (din sală): Este vorba de anul 1998. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: 1998. Aici scrie 1988. Poftiţi. Puteţi să dezvoltaţi. Este domnul secretar de stat Giurescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru, Am înţeles că este de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, reprezentându-l pe domnul Marian Sârbu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Dintr-o regretabilă eroare care cred că este de la serviciile care se ocupă de acest lucru, nu era vorba de 1988, ci de 1998, eroare care nu îmi aparţine. Obiectul interpelării era legat de faptul că pensionarii din anul 1998 sunt nemulţumiţi de faptul că la fiecare indexare a pensiilor formează o categorie aparte, iar, mai nou, Executivul îi exclude şi la viitoarea corelare a pensiilor, fiind consideraţi ca nişte "favorizaţi", cu ghilimelele de rigoare, ai H.G. nr.565 din 12 iulie 1996, cu pensii mari. Acestor pensionari din 1998 li s-a aplicat nu numai H.G. nr.565 din 1996, ci şi H.G. nr.848 din acelaşi an, prin care nivelul pensiei de bază era blocat la o anumită valoare, indiferent de baza de calcul obţinută, bază de calcul care reflectă de fapt pregătirea profesională şi importanţa muncii sociale prestate, dar, datorită acestor reglementări, nu se regăsesc valoric şi în pensiile acordate în 1998. Plafonarea aplicată celor pensionaţi în 1998 nu s-a mai aplicat şi în anii 1999, 2000, 2001, până la 31.03, fapt pentru care se cunosc situaţii când cei care au ocupat funcţii de fochist, portar, tehnician, operator, căi ferate etc. au pensii care depăşesc cu sume apreciabile pe cele ale celor care s-au pensionat în 1998 din funcţii de directori, şefi de serviciu, ingineri 1 sau 2 etc. În sprijinul celor arătate mai sus, redau către domnul ministru faptul că cei care m-au sesizat din judeţul Braşov s-au adresat în trei rânduri Casei Naţionale de Pensii, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi doamnei senator Simona Marinescu, la Senatul României, fără să primească răspuns sau să se vadă concret o analiză a celor reclamate. Mai concret, aceşti pensionari se aşteptau ca la indexarea pe trimestrul IV 2001 să dispară această categorie a "favorizaţilor" din 1998. Îmi exprim speranţa, domnule ministru, că problema pe care v-am expus-o mai sus se va bucura din partea dumneavoastră de atenţia cuvenită, pentru ca "favorizaţilor" pensionaţi în 1998 să li se acorde drepturile de pensie, fără plafonarea aplicată prin H.G. nr.848, adică corespunzătoare valorii bazei de calcul stabilite din decizia de pensionare şi care reflectă pregătirea profesională şi importanţa muncii prestate. Consider, de asemenea, că analiza celor de mai sus, coroborată cu corelările ce se vor face în anii 2002 2003, elimină discrepanţele existente între pensionarii proveniţi din ani şi funcţii diferite. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, mulţumesc. Domnul secretar de stat Giurescu. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Gheorghe Dinu cu privire la situaţia pensionarilor pensionaţi în aul 1998, fac următoarele precizări: În programul de guvernare pe perioada 2001-2004, este prevăzut ca obiectiv prioritar protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere rata inflaţiei. De asemenea, prin corectarea inechităţilor între generaţii diferite de pernsionari în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor, Guvernul şi-a propus recorelarea pensiilor pe baza unui program care să se desfăşoare pe o durată de trei ani, pentru a se restabili proporţiile fireşti între diferite categorii de pensionari. Referitor la obiectul interpelării, respectiv situaţia pensionarilor ce s-au pensionat în anul 1998, facem următoarele menţiuni: Menţinerea prevederii Hotărârii Guvernului nr.565/1996 mai mult decât se preconizase iniţial a favorizat creşterea cuantumurilor pensiilor stabilite în ultimii trei ani, comparativ cu cele stabilite anterior, motiv pentru care indexarea diferenţiată a pensiilor în funcţie de data înscrierii la pensie este necesară tocmai pentru reducerea acestor diferenţe. Începând cu 1 aprilie 2001, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată conform art.81 în cursul execuţiei bugetare, se actualizează valoarea unui punct de pensie prin indexări trimestriale cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, funcţie de disponibilităţile financiare. Prin hotărârile de Guvern adoptate în 2001 privind indexarea trimestrială a pensiilor, categoria persoanelor care s-au pensionat în perioada 1.01.1998 31.03.2001 a fost tratată oarecum diferit de celelalte categorii de persoane care s-au pensionat anterior. Mai exact, pensiile aflate în plată sau cuvenite persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au înscris în perioada amintită şi al căror cuantum se aflau situate între cele corespunzătoare punctajului mediu estimat şi punctajului mediu anual de trei puncte au fost indexate cu procente mai mici faţă de cele acordate celorlalte categorii de pensionari. Prevederile Hotărârii de Guvern privind indexarea pensiilor pe trimestrul III 2001 au avut în vedere ca, pentru persoanele pensionate în anul 1998, procentul de indexare aplicat să fie mai mare decât pentru persoanele pensionate în perioada 1999-2001. Acest mecanism de indexare diferenţiat îşi propune să atenueze discrepanţele dintre pensiile stabilite anterior anului 1998 şi cele stabilite după această dată, până la intrarea în vigoare a noii legi. Unul din elementele ce vor sta la baza metodologiei de recorelare a pensiilor reprezintă nivelul mediu anual al pensiei, funcţie de anul ieşirii la pensie. Având în vedere acest algoritm, pentru pensiile stabilite în anul 1998 al căror cuantum depăşeşte media lunară ca bază de comparare, recorelarea se va produce începând cu anul 2003, pentru a se putea realiza prevederile programului de guvenare pentru perioada 2001-2004 în ceea ce priveşte încercarea de eliminare a inechităţilor produse între categorii de pensionari provocate este aplicarea formulelor de calcul al pensiilor stabilite de legislaţia anterioară Legii nr.19/2000. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, mulţumesc. Domnul deputat Ştefan Baban are o interpelare privind blocarea accesului IMM-urilor la credite subvenţionate, cauzată de activitatea de compensare. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am primit de la Ministerul Agriculturii răspuns scris. Problema este în curs de rezolvare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, şi eu vă mulţumesc. Pentru domnul Moraru, nu avem aici pe doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu, deci nu are cine să vă răspundă. Amânăm. Aceeaşi situaţie este şi pentru domnul Ludovic Mardari. Pentru domnul Ştefan Baban, Ministerul Agriculturii a trimis un răspuns scris. Îl aveţi? Da, bun. Pentru domnul Codrin Ştefănescu şi domnul Sorin Lepşa, se solicită amânare de răspuns. Deci, cu aceasta, încheiem şedinţa. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 18,55. |
|||||
 |
