Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.20/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 25, 2002
|
Şedinţa a început la ora 17,15. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să îmi permiteţi să declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, anunţându-vă că, din 345 de deputaţi sunt prezenţi 308, 37 sunt absenţi, din care 21 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a intra în abordarea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, vă rog să îmi permiteţi să prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente: Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiată de domnii deputaţi Pecs Ferenc şi Vida Gyula. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
|||||
|
|
În continuare, o să vă prezint o notă cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale: Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2002 privind finanţarea restanţelor aferente aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de minimum un milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanţare de la bugetul de stat; Legea privind schimbarea denumirii satului Lunca Teuzului din componenţa comunei Beliu, judeţul Arad; Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie; Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare; Legea privind înfiinţarea comunei Mădăraş, judeţul Harghita; Legea privind înfiinţarea comunei Cozmeni, judeţul Harghita; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2001 privind garantarea unui plasament interbancar. (Parlamentarii PNL şi PD reclamă faptul că nu există o bună acustică în sala de şedinţe.) Vă rog să sesizaţi departamentul tehnic! |
|
|||
|
Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală): Noi vă sesizăm pe dumneavoastră, să luaţi măsuri! |
|||||
|
Vă rog să mă sesizaţi la început, nu la sfârşit. Oricum, lista este afişată şi vă rog să urmăriţi exact proiectele pe care eu nu vi le-am citit corect. |
|||||
|
|
Domnul deputat Bolcaş, din partea Grupului parlamentar România Mare. |
|
|||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnilor colegi, Vă fac formala încunoştinţare că în urma excluderii din partid a domnului deputat Ilie Neacşu, grupul nostru parlamentar îi retrage sprijinul politic, el nemaifăcând parte din acest grup. În acelaşi timp, ca urmare a demisiei domnului deputat Sever Meşca, de asemenea, i-am retras sprijinul politic, dânsul nemaifăcând parte din grupul nostru parlamentar. Este încunoştinţarea formală şi concluzia evenimentelor ce s-au derulat în această săptămână. Vă mulţumesc. Voci din sală: Mai sunt şi alţii? |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Pe câţi îi doriţi, vă rog să-i primiţi! |
|||||
|
Nu vă bucuraţi de necazul altora, stimaţi colegi, pentru că, ştiţi cum e cu "Cine sapă groapa altuia..." |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Iertaţi-mă, dar nu este nici un "necaz"! |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): "Necazul" e al dumneavoastră, că acolo vin! |
|||||
|
Eu zic să nu mai priviţi cu atâta seninătate ca la începutul legislaturii, când puteaţi da cu dărnicie în stânga şi în dreapta, aţi ajuns la un moment când trebuie să vă strângeţi rândurile, stimaţi colegi. |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Ştiţi câţi au plecat acum 2 ani, de la PSD? 30, cu Meleşcanu, şi nu a mai murit PSD-ul! |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Îi certare domnului preşedinte, dar îi solicit respectuos să revină la atribuţiile domniei sale. Sigur că un schimb de replici este interesant, l-am acceptat, dar momentul are seriozitatea lui formală şi vă rog respectuos să revenim la această seriozitate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Să trecem, stimaţi colegi, la ordinea de zi. Oricum, apelul la strângerea rândurilor, nu era deplasat, ci era o încurajare. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Acum, depinde cât de tare le strângem... |
|||||
|
|
Primul raport de mediere pe care îl supun dezbaterii dumneavoastră este cel cu privire la Legea pentru instituirea indemnizaţiei de merit. Vă rog să urmăriţi, la pct. 1, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul! Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotriva textului comun? Nu sunt. Abţineri? Unanimitate. La pct. 2, comisia ne sugerează textul Camerei Deputaţilor, în unanimitate. În consecinţă, nu îl supunem dezbaterii, nici votului dumneavoastră. La pct. 3, tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastră. La pct. 4, cu privire la cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 vot împotrivă. Marea majoritate a deputaţilor a votat varianta textului comun. La pct. 5 ni se propune varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct. 6, tot varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac nici dezbateri şi nici vot. Vă rog să constataţi că suntem în faţa unei legi cu caracter ordinar. parcurgând textele raportului de mediere, supun raportul în întregime votului dumneavoastră final. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. Urmăriţi raportul, este un singur punct, cel cu privire la conţinutul art. 3 pct. 4 din art. I. Comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, potrivit regulamentului nostru, nu se mai supune dezbaterii sau votului nostru. Supun votului dumneavoastră raportul, în ansamblu, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat acest raport de mediere. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. La pct. 1, comisia propune textul Camerei Deputaţilor. Deci, nu se fac dezbateri şi vot cu privire la această soluţie.La pct. 2, cmisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor, care prevede, practic, aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 72/2001. Fiind textul nostru, nu îl mai supunem votului, după regulamentul nostru. În schimb, supun votului final întregul raport, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la jprrl pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare în anul şcolar 2001-2002. La pct. 1 din raportul de mediere, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac, în consecinţă, nici dezbateri şi nici vot. La pct. 2, cu privire la textul ordonanţei, tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct. 3, tot textul Camerei Deputaţilor. La pct. 4, cel cu privire la art. 4, tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. La art. 5, cu privire la: "Rechizitele şcolare vor fi acordate pe bază de cerere, făcută de către părinte, în termen de 15 zile", vă rog să urmăriţi la pct. 5 din raportul de mediere, comisia de mediere ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 6 din raportul de mediere, cel cu privire la art. 6, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 7, cel cu privire la art. 7, textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct. 8, cel cu privire la art. 8, text comun.Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 9, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 9, text Camera Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. La art. 10, text Camera Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct. 11, tot textul Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot. Este vorba de o lege cu caracter ordinar şi, în consecinţă, supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate. La pct. 1, cu privire la art. 1 pct. 4 art. 8, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru textul Senatului? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 2, cu privire la art. 16, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 3 din raportul de mediere, cel cu privire la art. II, text comun ne propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Legea are un caracter ordinar. parcurgând şi adoptând textele raportului de mediere, îl supun votului dumneavoastră în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind reglementarea situaţiei juridice şi administrării patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist. La titlul legii, pct. 1 din mediere, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 2, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 3 din raport, cu privire la art. 2, ni se propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 4, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 6, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 7, cel cu privire la art. 7, urmăriţi pag. 6 şi 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate, varianta Senatului. La pct. 8, cel cu privire la art. 8, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 9 pct. 9, text Senat. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 10 pct. 10 din raport, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 11 din raportul de mediere, art. 11, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 10, pentru lit. j), urmăriţi, la pct. 11 pag. 11, se propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit. k), textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La alin. 2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 12, urmăriţi pct. 12 din raportul de mediere, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 13 din raportul de mediere, cel cu privire la art. 14. La alin. 1, se propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 2, ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. la alin. 3, tot textul Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 14, text Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 15, cu privire la art. 13, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să reţineţi, la pct. 15 s-a votat art. 13 alin. 1, în varianta Senatului, s-a eliminat al doilea text, iar art. 17, tot în varianta Senatului. La pct. 16, cel cu privire la art. 18, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 17, cu privire la art. 18, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La pct. 18, cu privire la art. 19, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 19, cel cu privire la art. 20, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 20, varianta Senatului pentru art. 22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 21, cel cu privire la art. 24, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 26, urmăriţi, vă rog, pct. 22 din raportul de mediere, varianta Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 29, urmăriţi pct. 23, comisia ne propune text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 30, urmăriţi pct. 24, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 25 din raport, cel cu privire la art. 31, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct. 25, cu privire la alin. 2, ultimul, comisia ne propune un text comun. Dacă la acesta aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat şi acesta în unanimitate. La art. 32, urmăriţi pct. 26 din raportul de mediere. Cu privire la art. 32 alin. 1 şi 2, se propun textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptate ambele în unanimitate. Cu privire la alin. 3, se propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate textul comun. La pct. 27, privind art. 33, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 28 art. 33, textul Senatului, pentru alin. 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La alin. 2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 29 art. 34, text Senat, propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 35 pct. 30 din raport, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Unanimitate. La art. 36, urmăriţi pct. 31, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 32, cel cu privire la art. 37, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 38, urmăriţi pct. 33 din raport, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 34 din raportul de mediere, cu privire la art. 39, se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 35, pentru art. 40, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 36, cel cu privire la art. 41, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 37, cu privire la art. 43, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art. 43 avea 3 alineate, toate pe varianta Senatului. Art. 45, urmăriţi, vă rog, pct. 38. Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat textul Senatului în unanimitate. La art. 39, cel cu privire la art. 47, 48 Cameră, 42 Senat, ni se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votată în unanimitate varianta Senatului. La pct. 40, cu privire la art. 49, varianta Senatului, eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 41, cu privire la art. 45, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate textul comun. La acelaşi articol 45, pentru alin. 2, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. votat în unanimitate. Pentru alin. 3 de la art. 45, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru următorul alineat, comisia propune eliminarea, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La alin. 4, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Alin. 5, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Alin. 6, tot text Senat. Votat în unanimitate. Alin. 7 şi 8, amândouă adăugite, textele Senatului se propun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptate în unanimitate. La pct. 42 din raport, comisia preia textul art. 45 într-o altă redactare, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votată în unanimitate varianta Senatului. La pct. 43 din raportul de mediere, textul Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La pct. 44, pentru art. 49, text Senat. Ca şi pentru lit. c) şi e). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate pct. 44, varianta Senatului. La lit. f) de la art. 49 pct. 44, comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate textul comun. Pentru lit. g), ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 45, cu privire la art. 51, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 46, cu privire la art. 54, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Pct. 47, cu privire la art. 56. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Senatului? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 48 din raport, cu privire la art. 57, text Senat, ne propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Art. 58, ni se propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 59 pct. 50, ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Pentru alin. 2, nou introdus la art. 59, se propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru alin. 3, alt text nou, varianta Senatului. "Societatea civilă" din Grupul parlamentar UDMR are o obiecţie. Domnul deputat Raduly. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, o problemă ridicată de alin. 3 şi 4, care a fost introdus la Senat. Trebuie să vă spun că am fost unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege, însă mi se pare că la alin. 3 al art. 59 trebuie să mergem pe varianta Camerei Deputaţilor, respectiv pe eliminarea acestui text din conţinutul proiectului de lege. În opinia mea, a formula următorul text: "Bazele pentru activitatea sportivă şi de agrement care au aparţinut la 22 decembrie 1989 fostei UTC şi care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt în posesia fundaţiilor pentru tineret, se reintegrează în proprietatea publică a statului, urmând a fi administrate de Ministerul Tineretului şi Sportului". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Din data de 22 decembrie 1989 a trecut mai bine de un deceniu, timp în care, conform legislaţiei din România, au avut loc anumite acte şi fapte privind acele bunuri. Unele dintre ele, în mod firesc, au ajuns în proprietatea privată a unora. Cred că a veni cu un asemenea text în anul 2002, prin care anumite bunuri din proprietatea publică a oricui să reajungă în proprietatea publică a statului, este contrar prevederilor constituţionale. Drept urmare, v-aş sugera, domnilor colegi, să mergem la acest punct, cât şi la punctul următor, pe varianta Camerei, adică, să renunţăm la această idee. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Aţi auzit obiecţiile colegului nostru Raduly,vă rog să urmăriţi textul şi să vă spuneţi şi dumneavoastră părerea. Nu există altă intervenţie. Eu supun, totuşi, votului, întâi varianta Senatului cu privire la alin. 3 al art. 59. Cine este pentru varianta Senatului? Vă rog să vă exprimaţi votul! 106 voturi pentru. Împotrivă? 15 voturi împotrivă. Abţineri? 18 abţineri. Deci, cu 106 voturi pentru, 15 împotrivă şi 18 abţineri, s-a adoptat varianta Senatului pentru alin. 3 al art. 59. Aveţi obiecţii şi la alin.4, domnule Raduly? |
|||||
|
Domnul Róbert Ráduly Kálmán (din bancă): Nu mai are sens. |
|||||
|
Supun totuşi votului dumneavoastră alin.4 al art.59. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu un vot împotrivă şi şase abţineri, s-a adoptat textul Senatului. Stimaţi colegi, Este vorba de o lege cu caracter organic şi, având în vedere că s-au pronunţat şi păreri contrare, vom supune votului final această lege în şedinţa de vot final de mâine. |
|||||
|
|
Mai este un singur raport de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2000. Diferenţa vizează caracterul legii - organic sau ordinar. Camera Deputaţilor l-a calificat ordinar, Senatul - organic. Comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Supun în ansamblu raportul de mediere votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Trecem la Propunerea legislativă privind protecţia informaţiilor clasificate. Cu privire la pct.8 din raportul suplimentar, unde ne-am oprit, vă amintesc că amendamentul care a fost propus a fost respins cu majoritate de voturi. După un interval de cel puţin trei minute, s-a contestat numărarea. Având în vedere că o renumărare nu mai era posibil de făcut în aceleaşi condiţiuni şi având în vedere şi practica noastră de până acum, eu nu cred că mai putem supune votului din nou acest text. În privinţa cererii de a se apela la un alt vot, respectiv votul cu bile, acest lucru nici nu ar mai fi posibil, pentru că, în momentul în care s-au pus la vot, s-a acceptat votul prin ridicare de mâini şi, atunci, nu se mai poate reveni la un alt sistem de vot. Trecem, în consecinţă, la pct.9 din raport, cel cu privire la art.33 lit.g). Dacă sunt obiecţiuni. Aveţi cuvântul, domnule Boc. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pot să spun doar într-o singură frază că, dacă nu s-a supus la vot din nou amendamentul respins de la pct.8, nu înseamnă că am şi acceptat această situaţie. Noi apreciam că era absolut normal ca un articol contestat într-un cadru în care nu a fost rezolvat joi să fi fost repus astăzi la vot, indiferent de situaţie, de conjunctură, pentru a respecta rigoarea luptei parlamentare şi a disputei parlamentare. Acest lucru nu s-a dorit. Vom încerca pe alte căi. Vă rog să observaţi, domnule preşedinte, că la pag.12 din raport, la pct.11, există un amendament de eliminare pe care l-am formulat. Este vorba de art.33 lit.b), de atribuţiile Serviciului Român de Informaţii, care spune astfel: "Supraveghează acţiunile întreprinse de autorităţile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi." Amendamentul pe care l-am formulat vizează eliminarea acestui paragraf, pe următoarele considerente: pe de o parte, atributul de "supraveghează" care este conferit SRI-ului ne duce cu gândul la o perspectivă a trecutului, la o experienţă a trecutului în care vechiul Serviciu Român de Informaţii veghea la tot şi la toate. O asemenea formulă nefericită păstrată în textul legii nu face altceva decât să întărească şi mai mult caracterul unei legi care se inspiră din trecut şi nu din viitor. Pe de altă parte, vreau să vă spun, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că Legea nr.14/1992, Legea Serviciului Român de Informaţii, a fost vehement criticată într-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului este vorba de cazul "Rotaru versus România", caz în care Curtea Europeană, practic, a desfiinţat această lege cu privire la caracterul previzibil şi la faptul că nu există garanţii adecvate împotriva unui serviciu de supraveghere secretă consacrate de Legea SRI. Daţi-mi voie să vă citez câteva paragrafe din această hotărâre a Curţii Europene, repet, hotărâre în care România a pierdut în faţa Curţii Europene un proces pentru că legislaţia în vigoare nu era în conformitate cu standardele, convenţii europene şi, în special, cu art.8 din Convenţie. Spun acest lucru pentru că art.33 lit.b) dă dreptul SRI să supravegheze. Ce se înţelege prin cuvântul "supraveghere"? Absolut orice. Acest lucru înseamnă că legea nu are un caracter previzibil, nu defineşte clar ce atribuţii are Serviciul Român de Informaţii. Curtea Europeană spune: "Cu privire la cerinţa caracterului previzibil al legii, Curtea reaminteşte că o dispoziţie legală este previzibilă dacă este formulată cu suficientă precizie, pentru a permite oricărei persoane, dacă este necesar cu asistenţă juridică corespunzătoare, să-şi adapteze comportamentul". Or o asemenea formulă "supraveghează" nu îndeplineşte această cerinţă a previzibilităţii. De asemenea, Curtea Europeană menţionează: "Legea trebuie să indice cu suficientă claritate întinderea oricărei astfel de puteri discreţionare conferite autorităţilor competente, precum şi modalitatea în care se exercită această putere şi să acorde fiecărei persoane o protecţie adecvată împotriva interferenţelor arbitrare." Această formulă, repet, de "supraveghează acţiunile întreprinse" lasă loc la abuzuri, deschide calea spre abuzuri şi, practic, pe baza acestui alineat, se poate justifica orice. Încă un paragraf din Convenţia Europeană, pentru a fi suficient de clar: "Curtea trebuie să se convingă că există garanţii adecvate şi efective împotriva abuzurilor, întrucât...", şi accentuez, "...întrucât un sistem de supraveghere secretă menit să protejeze siguranţa naţională implică riscul subminării sau chiar al distrugerii democraţiei sub pretextul apărării acesteia." Repet, este vorba de o culegere de speţe ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Deci nu ne putem permite să lăsăm în textul legii formulări vagi de genul acesta - "veghează", "supraveghează" - la g) şi la c). De aceea, vă propun să fiţi de acord să eliminăm din conţinutul legii această formulă nefericită pentru că, dacă veţi consulta art.33, veţi putea observa că de la lit.a) la lit.j) sunt foarte multe atribuţii concrete ale SRI care ar putea fi încadrate în termenul acesta "supraveghează". Nu mai avem nevoie de un cuvânt în plus pentru a mai adăuga la toate literele de la lit.a) la lit.j) încă ceva, adică totul. Deci după ce definim de la lit.a) la j) ce poate face - "Elaborează standardele naţionale în materie de informaţii...", după ce îi dăm toate atribuţiile, mai venim cu una în plus şi spunem: supraveghează tot. Nu credem că o asemenea formulă poate fi valabilă într-o lege democratică, aşa cum încercăm să o facem acum, această Legea a informaţiilor clasificate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Aţi reţinut argumentele distinsului nostru coleg, în promovarea amendamentului de eliminare a art.33 lit.b). Vedeţi şi motivele pentru care comisia nu l-a admis. Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de către comisie. Cine este pentru? 18 în partea aceasta, 23 în partea aceasta, sunt 41 de voturi pentru. Împotrivă? 88 de voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Cu 88 de voturi împotrivă, 41 pentru şi 11 abţineri, amendamentul domnului Boc a fost respins. La art.33 lit.g), sunt obiecţiuni? |
|||||
|
Domnule preşedinte, La pag.12 din raport, pct.12, este un amendament legat de lit.j) de la art.33. Cum sună acest articol: "SRI constată nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni sesizează organele de urmărire penală". Noi apreciem că actuala formulă prin care SRI-ul constată... |
|||||
|
Stimate coleg, noi eram la art.33 lit.g). Dumneavoastră vă plasaţi cu discuţia la art.39. |
|||||
|
Nu. Este vorba despre art.33 lit.j), domnule preşedinte. |
|||||
|
Suntem la art.33 lit.g), stimate coleg. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La art.33 lit.j), există un amendament. |
|||||
|
Domnul Ristea Priboi (din banca rezervată comisiei): Este vorba de lit.g). |
|||||
|
Dar la lit.g) nu sunt probleme. Domnule preşedinte, Eu am raportul la mine şi vă rog să observaţi că de la art.19 încolo nu mai există probleme. Vă pot oferi explicaţia necesară. |
|||||
|
Stimate coleg, am senzaţia că dumneavoastră doriţi să ajungem mâine ca să ridicaţi o problemă concretă. |
|||||
|
La lit.g), repet, afirmaţiile sunt valabile şi pentru litera aceasta, dar voi reveni la timpul potrivit. |
|||||
|
Întreb încă odată: la art.33 lit.g) dacă mai sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.39, la amendamentul de la pct.10 dacă aveţi obiecţiuni. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Acum vă rog să îmi daţi voie să merg la art.33 lit.j), pentru că acum este momentul. De aceea am tăcut: pentru că am observat că nu existau probleme şi v-am solicitat intervenţia. La lit.j) de la art.33, SRI-ul "constată şi aplică sancţiunile prevăzute de lege". Or, Serviciu Român de Informaţii nu poate fi abilitat prin această lege, pe de o parte, să constate şi, în acelaşi timp, să aplice şi sancţiunile pentru nerespectarea prevederilor cu privire la informaţiile secrete de stat sau de serviciu. Eventual, pentru că este împuternicit prin această lege să constate nerespectarea normelor, poate face propuneri pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale menţionate şi, când este vorba de infracţiuni, să sesizeze organele de urmărire penală. Amendamentul nostru constă în următoarele: "Serviciul Român de Informaţii constată respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi propune organelor abilitate sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni sesizează organele de urmărire penală." Deci nu putem să îi dăm Serviciului Român de Informaţii, pe de o parte, competenţa de a constata şi a sancţiona în acelaşi timp. De ce să nu îi dăm, atunci, şi competenţa să aplice şi sancţiunile, să îi trimită direct în închisoare?! De aceea, amendamentul constă în acest lucru. |
|||||
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră acest amendament al domnului deputat Boc. Vă rog să urmăriţi şi explicaţiile comisiei de la pag.11, pct.12. Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 47 de voturi pentru. Împotrivă? 91 de voturi împotrivă. Abţineri? 18 abţineri. Cu 91 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru şi 18 abţineri, s-a respins amendamentul domnului Boc. Art.39. Încă odată întreb dacă există obiecţiuni. |
|||||
|
Domnul Emil Boc (din sală): La art.38 mai există un amendament. |
|||||
|
Vă rog să îl prezentaţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La pag.12, pct.13, mai există un amendament la art.38, unde, după alin.2, trei grupuri parlamentare UDMR, PNL, PRM şi PD - propun un amendament. Deci, este un amendament formulat nu doar de către un singur grup parlamentar, ci de patru grupuri parlamentare. Acest amendament vizează o chestiune de bun-simţ. Dacă, pe de o parte, interzicem, prin conţinutul legii, să nu clasifice autorităţile competente informaţiile secrete de stat, acele informaţii care vizează eludarea legii sau acoperirea erorilor administrative, acest lucru trebuie să fie însoţit de o sancţiune. Vreau să vă reamintesc faptul că nu s-a acceptat de către plenul Camerei un amendament prin care informaţiile care dezvăluie ilegalităţi sau acte de corupţie să fie tratate ca informaţii de interes public. Dacă nu am făcut-o atunci, avem ocazia ca, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să introducem o sancţiune precisă pentru acele autorităţi care ar clasifica, repet, ca informaţii secrete de stat sau de serviciu informaţii care urmăresc să ascundă eludarea legii sau acoperirea erorilor administrative. De aceea, amendamentul formulat, repet, de patru grupuri parlamentare, sună în felul următor: "Constituie infracţiune fapta de a clasifica informaţii ca secret de stat sau de serviciu în scopul încălcării legii, ascunderii erorilor administrative sau limitării accesului la informaţiile de interes public, dacă aceasta a produs consecinţe materiale sau morale, şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani." Deci, cu alte cuvinte, este vorba de a conferi o sancţiune precisă pentru acele autorităţi care ar abuza şi ar clasifica, repet, ca informaţii secrete de stat sau de serviciu acele informaţii care ar ascunde ilegalităţi, acte de corupţie sau, în alţi termeni spuşi în lege, erori administrative sau eludarea legii. Repet, amendamentul este la pct.13 din raport. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, În afară de explicaţiile date acum de distinsul nostru coleg, aveţi explicaţii suplimentare la pct.13 din raport şi motivele pentru care comisia a respins acest amendament. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? 65 de voturi. Împotrivă? 86 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 86 de voturi împotrivă, o abţinere şi 65 de voturi pentru, amendamentul prezentat de domnul Boc a fost respins. Întreb încă odată: referitor la amendamentul de la pct.10, cel cu privire la art.39? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Suntem la un punct sensibil al acestei legi. S-a discutat mult despre acest punct. Grupul nostru parlamentar şi-a spus de multe ori punctul de vedere. Am rediscutat, şi noi nu ţinem cu tot dinadinsul să se accepte varianta noastră, dar este sigur că, aşa cum este cel puţin până acum, chiar şi după acest raport, în lege nu poate să rămână. Ca atare, având în vedere că majoritatea celor care au intervenit la acest punct au susţinut ideea eliminării art.39, suntem de acord şi susţinem această eliminare de la pct.10, în întregime a art.39. În mod evident însă, aceasta trebuie să se facă în corelare. În primul rând, în acest text, mă gândesc la art.30 alin.4. |
|||||
|
Domnule coleg, staţi să ne pronunţăm cu privire la art.39 şi apoi vom relua discuţia. |
|||||
|
Am spus că, dacă se elimină art.39, acest lucru implică anumite corelări legislative. Doar atât am vrut să spun. Deci, propunem eliminarea art.39. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare pe care a motivat-o foarte convingător colegul nostru. Cine este pentru eliminarea art.39? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrtivă? Nu. Abţineri? În unanimitate de voturi, art.39 a fost eliminat. O propunere de corelare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Având în vedere votul de eliminare a art.39, pe cale de consecinţă, nici alin.4 al art.30 nu mai poate rămâne, şi propun eliminarea acestuia. |
|||||
|
Da, stimaţi colegi. Este consecinţa celor votate de dumneavoastră anterior. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Priboi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate de voturi. A mai rămas un singur punct pct.11, cel cu privire la art.41. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. Vă rog să constataţi că, în fine, am votat textele acestei legi deosebit de importante, şi ne-am adunat eforturile Majorităţii cu cele ale Opoziţiei pentru a scoate o lege pe care să o considerăm bună. Având în vedere însă că este vorba de o lege importantă, să lăsăm votul final pentru şedinţa de vot final de mâine. |
|||||
|
|
Trecem, în continuare, la partea a doua a şedinţei de astăzi, cea destinată interpelărilor. Mai rămâneţi puţin, să mai votăm câteva comisii de mediere care ne-au scăpat la început. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local. Sunt propuşi domnii deputaţi Bara Liviu, Florescu Ion, Vasile Aurelia - Grupul parlamentar Social Democrat; Ariton Gheorghe, Grupul parlamentar al PRM; Dobre Victor Paul Grupul parlamentar al PNL; Kovacs Csaba Tiberiu - Grupul parlamentar al UDMR; Mirciov Petru - Grupul parlamentar al minorităţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1994, aprobată prin Legea nr.136/1994, privind constituirea şi utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificările ulterioare. Sunt propuşi următorii deputaţi: Buzatu Dumitru, Todoran Pavel, Andrei Ioan - PSD; Iliescu Valentin - PSD; Crişan Emil - PRM, Enescu Nicolae - PRM, Ivănescu Maria Paula - PD. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român pentru Eficienţa Energiei. Sunt propuşi următorii deputaţi: Boajă Minică, Neamţu Horia, Selagea Constantin- PSD; Moisescu George, Holtea Iancu - PRM; Nicolaescu Eugen - PNL; Winkler Iuliu - UDMR. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.23/1998 privind finanţarea şi din alte surse decât bugetul de stat al unor activităţi specifice de administrare a rezervelor de stat. Sunt propuşi următorii deputaţi: Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Gubandru Aurel - PSD, Creţ Nicoară, Moisescu Dumitru - PRM, Cladovan Teodor - PD, Sali Negiat - Grupul parlamentar al minorităţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Ultima comisia este cea pentru medierea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/1999 privind salarizarea personalului Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Sunt propuşi următorii deputaţi: Dobrescu Smaranda, Andrei Ioan, Iliescu Valentin Adrian - PSD, Mărăcineanu Adrian - PRM, Barbu Gheorghe - PD, Coifan Viorel - PNL, Bondy Gyodgyike - UDMR. Cine este pentru? Mulţumesc. Unanimitate. |
|
|||
|
|
Să-i dăm posibilitatea doamnei Afrăsinei să ceară modificarea componenţei unei comisii prin înlocuirea unui membru al PSD-ului. |
|
|||
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al PSD solicită, de comun acord cu colegii noştri care au fost nominalizaţi în Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind egalitatea de şanse, ca, în locul domnului deputat Suditu Gheorghe, să fie nominalizată doamna deputat Cliveti Minodora. Cu această modificare am vrea să fiţi de acord, ca să fie operată la comisia de mediere. Vă mulţumim. |
|||||
|
Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a admis această cerere. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Trecem la şedinţa de interpelări şi răspunsuri la interpelări. Prima interpelare trecută pe tabelul şedinţei de astăzi este cea formulată de domnul Adrian Moisoiu, adresată primului-ministru, cu privire la situaţia ceangăilor din Modova şi a secuilor, semnalată de preşedintele Asociaţiei romano-catolice. Domnul deputat nu mai solicită explicaţiile, pentru că ele vor rezulta din răspunsul domnului ministru. Domnul ministru Gaspar vă formulează răspunsul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primul-ministru a transmis, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, răspunsul scris la interpelarea ce i-a fost adresată de domnul deputat Adrian Moisoiu. În urmă cu două săptămâni, domnul deputat, în cadrul unei şedinţe a Camerei Deputaţilor, a declarat: "Am primit un răspuns din partea domnului prim-ministru în problema în care am solicitat această interpelare. Mulţumesc pentru calitatea materialului pe care l-am primit, dar vreau, totodată, să exprim o rugăminte, şi anume: aş dori ca acest material să fie prezentat şi verbat, deci citit aici, în Cameră, pentru ca să poată fi introdus în Monitorul Oficial. Este prea important punctul de vedere şi modul în care este lămurită problema ceangăilor şi a secuilor, pentru ca acesta să rămână numai la un răspuns scris pe care eu l-am primit din partea domnului prim-ministru. Sper că se poate acest lucru." Domnule preşedinte, Din împuternicirea primului-ministru, voi da citire răspunsului pe care dânsul l-a dat la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Moisoiu. Cu privire la problema ceangăilor aflaţi în majoritatea lor în judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ (de la Paşcani, punctul extrem nordic, până la confluenţa Trotuşului cu Siretul) aceştia sunt revendicaţi, în prezent, atât de români, cât şi de maghiari. Această dispută are la bază apartenenţa religioasă a ceangăilor, romano-catolică, şi faptul că o mică parte din ei vorbesc o formă pervertită a limbii maghiare. Criteriile după care au fost întocmite recensământele actuale, al naţionalităţii şi al limbii materne, nu oferă date pentru o statistică specială a ceangăilor, aceştia neputând fi consideraţi ca formând o naţionalitate aparte. La ultimul recensământ din anul 1992, în Moldova, din totalul de 248.104 de romano-catolici, s-au declarat maghiari doar 6.471 de persoane. Maghiara este declarată ca limbă maternă de 6.600 de persoane, mare parte dintre aceştia considerându-se, în acelaşi timp, români. Contrar opiniei larg încetăţenite că românii nu pot fi altceva decât ortodocşi, există numeroase dovezi care atestă prezenţa românilor catolici în Moldova, din vremuri foarte vechi. Dintre acestea, menţionăm: documentul adresat, în 1234, de către Papa Grigore al IX-lea, regelui Ungariei Bela al IV-lea, scrisoarea adresată în 1304, de către provincialul dominicanilor din Ungaria Papei Benedict al XI-lea, relaţia trimisă la Roma de arhiepiscopul Bandini, la 1648, precum şi relaţia din 1671, în care misionarul italian Giovanni Battista del Monte arată că limba maternă a catolicilor moldoveni este româna, adăugând, totodată, că limba maghiară este necesară fiindcă pe acolo se află şi unguri, deci catolicii moldoveni nu erau, pe acele vremuri, numai unguri, cea mai mare parte fiind români. Emigrările masive ale românilor transilvăneni în Moldova, mai ales în secolul al XVIII-lea, au fost provocate de condiţiile social-economice dificile. Opunându-se sistemului de înrolări forţate în armata austriacă, numeroşi ţărani secui se asociau românilor refugiindu-se în Moldova, formând noi sate sau aşezăminte prin cele părăsite. Contigentul cel mai numeros al refugiaţilor din secuime îl constituie ceangăii, adică românii secuizaţi care sunt în curs de secuizare. Procesul de secuizare a început încă din secolele XIV XV, variind ca intensitate în funcţie de condiţiile locale, de forţa de iradiere a centrelor de influenţă secuiască. Iniţial, au fost numiţi ceangăi acea parte a românilor secuizaţi care au dezvoltat un grai unguresc degradat, cu un sistem fonetic aparte, deosebit de cel maghiaro-secuiesc. În familie, aceştia vorbeau româneşte, iar în relaţiile cu secuii, cu preoţii, cu organele administrative ei foloseau noul grai de adopţiune, pe care-l rosteau altfel decât interlocutorii. Denumirea însăşi de ceangăi este de origine secuiască, având sens peiorativ, dispreţuitor, cu înţelesul de ciuntit, corcit. După ce în procesul de secuizare, românii au adoptat confesiunea catolică, secuii le-au recunoscut calitatea de maghiari, dar nu i-au considerat maghiari curaţi, autentici, ci o categorie de maghiari degeneraţi. Pentru a marca deosebirea dintre ei şi ceangăii stricători de limbă, le-au dat, în sens peiorativ, denumirea de csango-magyarok, adică maghiari corciţi care vorbesc o limbă maghiară amestecată. Originea termenului a fost stabilită în verbul secuiesc "csangany", "a se corci". Ceangăii se concentrează în special în regiunea municipiilor Roman şi Bacău. Despre aceştia se ştie, în mod cert, că nu sunt secui, caracteristic pentru ei fiind portul românesc. După limba pe care o vorbesc, după tradiţii şi coordonatele lor etnografice, aceştia sunt români originari din Transilvania (ungureni). Tot în această zonă, se poate vorbi de un grup nesemnificativ de secui refugiaţi din Transilvania în secolul al XVIII-lea, împreună cu românii maghiarizaţi, aşa-zişii ceangăi, din cauza sistemului înrolărilor forţate din armata austriacă. Este dificil de susţinut, aşadar, ipoteza conform căreia acea parte a catolicilor din Moldova, cunoscuţi sub numele de ceangăi, ale căror rădăcini româneşti pot fi dovedite cu documente istorice, etnografice şi lingvistice, ar constitui un grup etnic distinct de sorginte maghiară. În continuare, aş vrea să prezint punctul de vedere cu privire la problema secuilor. Guvernul României nu recunoaşte nici o entitate regională cu denumirea de "Ţara secuilor". În ceea ce priveşte înregistrarea denumirii de "secui" la viitorul recensământ, în lista etniilor, având ca bază libera declaraţie, persoanele care doresc se pot înregistra ca secui la numărul de cod 33. Pentru mai bună documentare, putem aminti faptul că secuii sunt o populaţie de origină controversată, probabil turcită (turanică), adusă în Transilvania pe vremea stăpânirii Regatului ungar, în secolele XII XIII. În jurul anului 1200, când s-au aşezat în zona Carpaţilor de curbură, dislocând o parte a populaţiei româneşti din zonă, erau aproximativ 40.000 de persoane. Fiind diferiţi de unguri, cu tradiţii şi obiceiuri distincte şi fiind dăruiţi cu privilegii de regii Ungariei, secuii au format, în Transilvania, între secolele XIV şi XVIII, o stare (grup privilegiat) separată, numită "naţiune". Datorită traiului îndelungat sub stăpânirea Regatului ungar, secuii au adoptat, de timpuriu, un dialect al limbii maghiare şi au devenit ungarofoni. Din secolul XIX, sub influenţa naţionalismului maghiar, s-au declarat în proporţie de masă (circa 80%) membri ai naţiunii maghiare. În speranţa că am răspuns punctual la afirmaţiile din interpelarea dumneavoastră, spune primul-ministru, vă asigur, domnule deputat Adrian Moisoiu, de întreaga mea consideraţie. |
|||||
|
Un scurt comentariu asupra răspunsului. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru, şi consider că materialul pe care domnul prim-ministru a avut amabilitatea ca să ni-l transmită, astăzi, aici, va fi un material de bază, după care se vor putea ghida şi în recensăminte şi cu diversele simpozioane care se fac pe tema ceangăilor, respectiv pe tema secuilor. Încă o dată, mulţumesc pentru claritatea răspunsului. |
|||||
|
Domnul deputat Boc are de făcut o interpelare Ministerului Finanţelor. Reprezentantul Ministerului Finanţelor este? Nu. Stimate coleg, nu este prezent reprezentantul Ministerului Finanţelor. prezentaţi, vă rog, interpelarea dumneavoastră Ministerului Culturii. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Aş vrea numai o singură precizare, dacă-mi permiteţi. Aş dori ca această interpelare cu privire la aplicarea cotei zero de t.v.a., în cazul achiziţionării şi instalării de microcentrale de apartament, să fie doar amânată, şi nu să fie trimisă la categoria răspunsurilor scrise, pentru că necesită o dezbatere mai amplă, având în vedere politica pe care Guvernul intenţionează s-o aplice cu privire la această problemă a instalării microcentralelor de apartament. Înţeleg faptul că ministerul nu s-a putut prezenta astăzi, din nu ştiu ce motive, dar aş dori ca discuţia să fie amânată pentru a putea răspunde la o problemă, cred eu, de interes general, pe de o parte aplicarea cotei zero de t.v.a. la instalarea de microcentrale, iar pe de altă parte politica pe care intenţionează Guvernul să o formuleze cu privire la aceste microcentrale, în urma ultimelor discuţii din Guvern. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnule Dan Coriolan Simedru, reprezentantul Ministerului Administraţiei Publice nu a ajuns încă. De la Ministerul de Interne este cineva? Da. Ministerul de Interne a comunicat domnului Damian Brudaşca răspunsul scris. De la Ministerul Apărării Naţionale? Domnule Damian Brudaşca, vă rog să vă prezentaţi interpelarea pentru Ministerul Apărării Naţionale. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor colegi, În primăvara anului 2001, a fost adoptată Legea nr.164 privind pensiile militare de stat. Art.79 al acesteia prevede, în mod expres, recalcularea pensiilor militare în plată, operaţie care ar fi permis asigurarea unor condiţii mai decente de trai şi o bătrâneţe liniştită pentru pensionarii militari. Legea ar fi urmat să intre în vigoare la 1 aprilei 2001, lucru care nu s-a întâmplat şi care constituie un fapt de o gravitate deosebită, având în vedere obligaţia Executivului de a pune în aplicare şi necondiţionat legile adoptate de către Parlament. După mai bine de două luni şi jumătate, la 14.06.2001, Guvernul şi-a adus aminte de aceste prevederi legale şi a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr.85, care suspendă, cu încălcarea prevederilor art.79 din Legea amintită, recalcularea pensiilor militare, până la 1 ianuarie 2001. Ca şi cum nu ar fi fost suficientă măsura stabilită prin ordonanţa respectivă, la 7 decembrie 2001, Guvernul emite o nouă Ordonanţă de urgenţă, cu nr.166, care modifică prevederile art.48, 79 şi 80 din Legea pensiilor militare, prevederi care vizau recalcularea şi actualizarea pensiilor militare. În plus, ordonanţa prevede eşalonarea recalculărilor, pe parcursul a 3 ani, perioadă în care, probabil, se speră că, pentru foarte mulţi din pensionarii militari ai ţării nu va mai fi nevoie de efectuarea plăţilor aferente. Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii februarie, Proiectul de Lege privind Ordonanţa de urgenţă nr.166/7 decembrie 2001, neţinându-se cont de argumentele reprezentanţilor opoziţiei, care au subliniat că, prin adoptarea acesteia, se întârzie nejustificat şi se modifică, după bunul plac al puterii, prevederile Legii nr.164/2001, înrăutăţindu-se şi mai mult situaţia militarilor pensionari. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnule Encuţescu, poftiţi. |
|||||
|
Domnul Sorin Aurel Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În legătură cu această interpelare, în urmă cu două luni, i-am mai oferit un răspuns doamnei deputat Mona Muscă, aşa că voi relua o parte din argumentele de la acea dată. În conformitate cu prevederile art.72 din Constituţia României, regimul general al măsurilor privind protecţia socială se stabileşte prin lege organică. Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat este, prin urmare, o lege organică, a fost votată de cele două Camere ale Parlamentului şi promulgată de către preşedintele României. Acest act normativ are în vedere eliminarea inechităţilor dintre cuantumul pensiilor cuvenite pensionarilor militari aflaţi în plată înainte de intrarea în vigoare a acestei legi şi militarii care sunt pensionaţi după această dată. La momentul intrării în vigoare a acestei legi, se aflau deja în plată un număr de 62.000 de pensionari militari, pentru care recalcularea pensiilor la nivelul celor actuale ar fi reprezentat un efort bugetar considerabil care nu putea fi suportat din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2001, întrucât, la data iniţierii legii, nu s-a putut anticipa cu exactitate momentul adoptării acesteia. Ca o paranteză, doresc să menţionez: valoarea totală a recalculării era de aproximativ 2.000 de miliarde de lei, ceea ce însemna dublul rezervei aflate la dispoziţia Guvernului. Astfel, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr.85/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat. Prezentată Parlamentului, această ordonanţă de urgenţă a fost dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 septembrie 2001, probabil la care aţi participat şi dumneavoastră, domnule deputat. La această dată, ordonanţa de urgenţă este în procedură parlamentară de adoptare la Senat. Neaplicarea prevederilor Legii nr.164/2001 referitoare la recalcularea pensiilor militare, în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a legii şi adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.85/2001, a fost cauzată de necesitatea completării bazei legislative, respectiv de elaborare şi adoptare, de către Guvernul României, în termen de 90 de zile a Hotărârii privind metodologia de aplicare a prevederilor art.78 din lege şi de elaborare a Hotărârii privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice activităţii cadrelor militare. Pentru a aduce la îndeplinire prevederile legale referitoare la recalcularea pensiilor militare cu luarea în considerare a protecţiei alocaţiilor bugetare ce vor reveni Ministerului Apărării Naţionale în anii următori, Guvernul României a adoptat, la data de 12 noiembrie 2001, Ordonanţa de urgenţă nr.166/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.164, în care se prevede că sumele rezultate ca diferenţe între pensiile aflate în plată şi pensiile recalculate, potrivit Normelor metodologice aprobate, se vor acorda eşalonat, începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează: pentru anul 2002 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2002, şi 10% începând cu 1 iulie 2002; pentru anii 2003 şi 2004 câte 20% din cuantumul acestei diferenţe, începând cu 1 ianuarie a fiecărui an şi, de asemenea, alţi 20% începând cu 1 iulie a anilor 2003 şi 2004. Faţă de cele prezentate mai sus, rezultă că recalcularea pensiilor militare de stat se va efectua potrivit metodologiei aprobate, iar sumele cuvenite se vor acorda eşalonat începând cu 1 ianuarie 2002, iar la sfârşitul anului 2004 toate pensiile militare vor atinge nivelul prevăzut de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Eu apreciez minuţia cu care v-aţi aplecat asupra problemei pe care am ridicat-o. Sub aspectul teoretic, sunteţi de necombătut, aveţi perfectă dreptate, numai că, din păcate, v-aţi molipsit, se pare, şi ministerul dumneavoastră, de abilităţile celorlalte ministere şi răspundeţi pe lângă problema în sine, pentru că n-aţi pus punctul pe i. Această situaţie se datorează, în primul rând, angajamentului pe care România şi l-a luat, angajamentul stand by şi Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional cu privire la politicile economice şi financiare în perioada 2001 2002. Prin aceasta, România este transformată într-o colonie a Fondului Monetar Internaţional şi politica internă, inclusiv în domeniul financiar, inclusiv în domeniul pensiilor şi salariilor, nu poate fi realizată. Pe de altă parte, din ceea ce aţi spus dumneavoastră, rezultă că noi, parlamentarii, suntem un pic inconştienţi: am votat în 2001 Legea nr.164, pentru ca să trebuiască să vină, după aceea, ministerul să ne tragă de mânecă şi să ne spună că suntem total inconştienţi, cum noi aprobăm, pentru o categorie socială importantă, cei care au apărat şi apără demnitatea ţării, am aprobat asemenea prevederi pe care dumneavoastră, ca şi Guvern, nu sunteţi în stare să le puneţi în aplicare. Eu aş dori să atrag atenţia că, astăzi, în România, sunt femei de serviciu care au lucrat în armată care au pensii mai mari decât generalii şi ceilalţi ofiţeri superiori. Dacă dumneavoastră, ministerului, vă convine o asemenea umilire a ostaşilor ţării, nu mai am nici un comentariu de făcut. |
|||||
|
Următorul răspuns, tot din partea Ministerului Apărării Naţionale, îl solicită domnul deputat Ludovic Mardari. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Obiectul interpelării mele este următorul. În localitatea Buziaş din judeţul Timiş, fostei Unităţi militare 01233, în prezent utilizată ca secţie a Penitenciarului Timişoara, i-au aparţinut 9 blocuri de locuinţe cu 120 de apartamente de 2 şi 3 camere, apartamente destinate personalului militar şi angajaţilor civili. După încetarea activităţii Unităţii militare 01233, apartamentele menţionate au rămase toate ocupate, pe baza unor contracte de închiriere, de 314 locatari, chiria fiind plătită la Unitatea militară 02307 Timişoara. Titularii contractelor de închiriere doresc să cumpere apartamentele în care locuiesc, cât mai repede posibil, deoarece starea de degradare a imobilelor este foarte avansată. De la construirea lor, până în prezent, nu s-a făcut nici o reparaţie şi nu-şi pot permite să cheltuiască sume importante dacă nu au o certitudine a proprietăţii. Aşa cum în alte sectoare, a fost posibil ca locuinţele de serviciu să fie vândute chiriaşilor, vă rog să analizaţi situaţia pe care v-am prezentat-o şi să luaţi o decizie favorabilă celor 314 locatari din Buziaş care, timp de 7 ani, au făcut numeroase demersuri, la diferite instituţii ale statului, fără rezultat pozitiv. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule Encuţescu, vă rog să răspundeţi la această întrebare. |
|||||
|
Domnul Sorin Aurel Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ca urmare a procesului de restructurare a armatei, unităţile militare din garnizoana Buziaş au fost desfiinţate, iar cazărmile au fost transferate din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în administrarea Ministerului Justiţiei, prin H.G. nr.264/2000. În această localitate au rămas în administrarea Ministerului Apărării Naţionale locuinţele de serviciu, Cercul Militar şi Căminul militar. Actualii chiriaşi ai locuinţelor de serviciu, foste cadre militare, au solicitat, atât ministerului nostru, cât şi Primăriei oraşului Buziaş, găsirea unei soluţii pentru a cumpăra apartamentele în care locuiesc. În acest sens, Ministerul Apărării Naţionale a iniţiat, în cursul anului 2001, un proiect de Hotărâre a Guvernului privind transmiterea acestor locuinţe proprietate publică a statului din oraşul Buziaş, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în administrarea Consiliului local al oraşului Buziaş. Ulterior, Consiliul local, în baza unei hotărâri proprii, poate vinde aceste locuinţe chiriaşilor. În prezent, proiectul de act normativ se află în proces de avizare la Ministerul Administraţiei Publice. Totodată, pentru soluţionarea acestui gen de probleme la nivelul tuturor garnizoanelor, Ministerul Apărării Naţionale are în curs de finalizare un alt proiect de act normativ al cărui obiect de reglementare îl reprezintă autorizarea acestuia de a vinde chiriaşilor actuali locuinţele de serviciu în localităţile în care au fost desfiinţate unităţile militare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Mardari. Aveţi dreptul la un scurt comentariu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Sunt mulţumit de răspunsul pe care l-am primit din partea Ministerului Apărării Naţionale, dar, după câte constataţi şi dumneavoastră, interpelarea am adresat-o şi Ministerului Administraţiei Publice. Am înţeles că soluţionarea problemei se află la acest minister. Deocamdată, se pare că nu voi primi astăzi răspuns din partea Ministerului Administraţiei Publice şi aştept ca soluţionarea să aibă loc cât mai repede posibil, din partea acestui minister. Mulţumesc. |
|||||
|
Are cuvântul domnul ministru Fleşariu, pentru a răspunde în numele Ministerului Administraţiei Publice. |
|||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Ministerul Administraţiei Publice are în evidenţă proiectul despre care se discută. noi am încercat, astăzi, să luăm legătura la Buziaş, să vedem, într-adevăr, în ce fază se găseşte această problemă. După avizarea proiectului, el va intra pe ordinea de zi a Guvernului şi, după trecerea acestor apartamente în proprietatea oraşului Buziaş, se vor face demersurile necesare pentru scoaterea lor din categoria locuinţelor sociale care nu se pot vinde, trecerea lor în altă categorie de locuinţe, spre a fi vândute. Dar sunt necesare nişte operaţiuni juridice fără de care, efectiv, nu se pot pune în vânzare. dacă ele rămân locuinţe sociale, locuinţele sociale, potrivit Legii nr.114, fac parte din domeniul public al statului şi, potrivit art.135 din Constituţie, domeniul public al statului nu poate fi înstrăinat. Vor trebui să se facă nişte memersuri, să iasă nişte hotărâri ale Guvernului, care să rezolve această problemă. |
|||||
|
Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Din cele spuse de către domnul secretar de stat Fleşariu, am înţeles că domnia sa nu este în cunoştinţă de cauză, urmează să se documenteze. Eu am înţeles că este suficient să se emită o Hotărâre de Guvern şi, cu asta, problema locatarilor din Buziaş poate fi soluţionată. Aştept să se formuleze un alt răspuns care să fie mai la obiect. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Paul Magheru a adresat o interpelare Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului. V-aş ruga, stimaţi colegi, să fiţi mai concişi, pentru a da posibilitate tuturor colegilor care mai doresc să ia cuvântul. |
|||||
|
Interpelarea mea a fost prezentată într-o formă scrisă, au fost doi destinatari, APAPS-ul şi Ministerul Justiţiei. Din câte ştiu, a fost studiat dosarul, am primit răspuns numai de la Ministerul Justiţiei, aştept răspunsul şi, după ce îl voi avea şi de la APAPS o să intervin atunci, dacă va fi nevoie, pentru ambele instituţii cărora le-a fost adresată interpelarea mea. |
|||||
|
Domnule secretar de stat Zelenco, vă rog să răspundeţi. |
|||||
|
Domnul Iacob Zelenco: Domnule preşedinte, Domnule deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră, precizez următoarele. Societatea comercială "Olimpia" Oradea, cu un capital social subscris şi vărsat de 5 miliarde de lei, a intrat în procedura de reorganizare judiciară conform Legii nr.64/1995, republicată, în baza sentinţei pronunţate de Tribunalul Bihor la data de 24.03.1999, ca urmare a cererii introductive înaintate de creditoarea BCR Sucursala Oradea, la data de 8.07.1997. Tribunalul Bihor a desemnat ca judecător sindic pe doamna judecător Mariana Roşca, care a numit ca administrator judiciar al debitoarei pe domnul avocat Valeriu Budadin Delegan şi expert Iosif Bereczki. Planul de reorganizare propus de debitoare a fost admis de instanţă, ca urmare a votului favorabil exprimat de majoritatea creditorilor societăţii, în ciuda opoziţiei formulate de creditorii BCR Oradea şi Agenţia judeţeană pentru ocupare şi formare profesională din Oradea. La 3 luni de la admiterea reorganizării activităţii debitoarei, pe bază de plan de reorganizare, judecătorul sindic Mariana Roşca a solicitat din oficiu trecerea debitoarei la procedura falimentului, în condiţiile prevăzute de art.77 şi următoarele din Legea nr.64/1995 republicată. Din verificările făcute de APAPS, a rezultat că, pe perioada de derualre a procedurii de reorganizare judiciară, au avut loc o serie de erori în aplicarea prevederilor legale în acest domeniu. Astfel, la data de 8.08.2001, firma ELIM Import-Export SRL Bucureşti a adresat APAPS un memoriu, prin care invoca o gravă eroare comisă de administratorul judiciar SC INTERFIN SRL Oradea, cu concursul judecătorului sindic Julieta Bulz, respectiv neînregistrarea, în cadrul procedurii de reorganizare a debitoarei Societăţii comerciale "Olimpia" SA Oradea, a tuturor creditorilor acesteia, printre care şi societatea mai înainte menţionată şi a solicitat, totodată, să se verificărice aceste lucruri de către APAPS. Având în vedere că APAPS nu deţinea prerogative de control asupra activităţii administratorului judiciar şi cu atât mai mult asupra instanţelor judecătoreşti, aceasta nu a avut posibilitatea de a da curs solicitărilor Societăţii comerciale ELIM. Datorită faptului că termenul în care aceasta putea ataca cu recurs hotărârile judecătorului sindic expirase, singura cale pe care o mai putea urma petentul era sesizarea organelor de cercetare penală abilitate în astfel de situaţii. De altfel, Societatea comercială Elim a şi iniţiat un demers pe latura penală, sesizând Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor care a demarat procedurile specifice cercetării penale în cadrul dosarului 71 din 2001. În ce priveşte majorarea de capital, această operaţiune a fost contestată de APAPS, care a formulat acţiune în anularea hotărârii generale extraordinare a acţionarilor din data de 27.02.2001 şi care a fost înaintată Tribunalului Bihor, Secţia comercială, acţiune ce formează obiectul dosarului 2247 din 2001. O copie a documentului prin care s-a formulat acţiunea în anulare a acestei hotărâri s-a transmis prin fax administratorului judiciar pentru a lua la cunoştinţă de aceasta, pe copia transmisă făcându-se menţiunea nedepunerii acesteia la dosarul de reorganizare judiciară. Cu toate acestea, administratorul judiciar a depus-o la dosarul respectiv. Deşi judecătorul sindic nu a fost învestit în mod oficial de APAPS, întrucât administratorul judiciar a depus copia de pe acţiunea în anulare la dosarul de reorganizare, la termenul de judecată din 20 martie 2001, judecătorul sindic, fără a avea competenţa, a judecat acţiunea în anulare odată cu soluţionarea contestaţiilor şi a pronunţat Sentinţa civilă 59/2001, prin care a respins acţiunea în anulare formulată de APAPS. Această sentinţă civilă nu a fost comunicată instituţiei noastre pentru a declara recurs, APAPS luând cunoştinţă de conţinutul acestei sentinţe definitive, învestită cu formulă executorie, abia în cadrul judecării dosarului 2247/2001. Dat fiind faptul că Sentinţa civilă 59/2001 nu a fost comunicată în mod oficial instituţiei noastre, APAPS a solicitat Tribunalului Bihor transmiterea acesteia, însă, până în prezent, nu a fost comunicată. Cu toate acestea, APAPS a formulat şi a depus recurs împotriva Sentinţei civile 59/2001 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul 2040 din 1997 pe care Curtea de Apel Oradea l-a respins prin Decizia 271 din 1 noiembrie 2001. Pe parcursul soluţionării acestui recurs, respectiv în data de 3 octombrie 2001, APAPS a formulat cerere de amânare a soluţionării recursului în vederea reglementării pe cale amiabilă a litigiului. Împotriva Deciziei civile 271/2001, pronunţată de către Curtea de Apel Oradea, APAPS a formulat contestaţie în anulare, urmând a fi citată de către Curtea de Apel Oradea. Referitor la litigiile promovate de către fostul administrator al Societăţii comerciale Olimpia S.A., precizăm că APAPS a fost chemat în judecată de către Societatea comercială Olimpia S.A. în data de 17 aprilie 2001, proces care face obiectul dosarului 3062 din 2001, aflat pe rolul Tribunalului Bihor şi care are termen de judecată în data de 18.03.2002. Menţionăm domnule deputat, că APAPS este hotărâtă să-şi apere drepturile sale în calitate de acţionar care reprezintă statul în societatea comercială respectivă, dovada în acest sens fiind faptul că APAPS a introdus deja contestaţia în anulare împotriva Sentinţei civile 59/2001. În plus, menţionăm domnule deputat, că recent, prin Ordonanţa Guvernului nr.38/2002, prin care se modifică Legea 64/95 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, au fost aprobate o serie de măsuri care au menirea de a preveni în viitor pe perioada de reorganizare judiciară astfel de acţiuni care pot aduce prejudicii nu numai societăţilor comerciale respective, ci şi în ultimă instanţă economiei naţionale. Vă mulţumesc. Semnează ministrul Ovidiu Muşetescu. |
|||||
|
Domnule Paul Magheru, doriţi să faceţi un scurt comentariu? |
|||||
|
Da, foarte pe scurt. Eu îi mulţumesc reprezentantului APAPS pentru răspunsul pe care mi l-a dat. Interpelarea care a fost făcută, a fost făcută în interesul proprietăţii APAPS-ului, deci, a cotei parte majoritare a statului român, îi mulţumesc pentru interesul cu care apără proprietatea statului român, înţeleg că încă multe procese în această chestiune sunt pe rol, am să-i cer domnului ministru secretar de stat să-mi ofere şi în scris răspunsul acesta, ca să putem urmări mai în detaliu acest fenomen. Oricum, ceea ce s-a întâmplat la Oradea, se ştie foarte bine, nu am dori ca cea mai mare fabrică de încălţăminte din Oradea, este vorba de Olimpia, să fie victima unui început de restructurare judiciară frauduloasă, aşa cum se ştie, a lăsat în urmă, din păcate, o judecătoare din Oradea care este dată în urmărire din decembrie, a fost dată în urmărire Interpolului şi care a lăsat în urmă numai jaf şi potop. Vă mulţumesc şi aştept răspunsul în scris la această interpelare. |
|||||
|
Domnul deputat Ioan Miclea are un răspuns tot din partea Autorităţii pentru privatizare. |
|||||
|
Domnul Iacob Zelenco: Domnule preşedinte, Domnule deputat, Interpelarea dumneavoastră a fost transmisă spre analiză organelor din cadrul Autorităţii pentru Privatizare, ceea ce aţi sesizat dumneavoastră este corect şi în acest sens, urmează ca să procedăm la modificarea Hotărârii de Guvern nr.450. Urmează să transmitem şi în scris mai multe detalii. Am unele amănunte în legătură cu problema ridicată de dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Viorel Coifan are de adresat o interpelare Ministerului Administraţiei Publice, domnului ministru Fleşariu. Ministerul solicită amânarea răspunsului. Domnul Damian Brudaşca, la fel, ne aflăm într-o cerere de amânare a răspunsului. Gheorghe Valeriu, interpelare pentru domnul secretar de stat Gheorghe Predilă. Domnul deputat Gheorghe Valeriu este? Vă rog. Domnul Predilă să se pregătească. |
|||||
|
Domnule preşedinte, am solicitat Ministerului Agriculturii în interpelarea mea, domnului ministru Sârbu, să-mi prezinte în scris date privind situaţia, în momentul de faţă, a redevenţei. De asemenea, am solicitat, tot în scris, să primesc răspunsul, stadiul aplicării Legii 1/2000, ştiut fiind faptul că, în ultimul an, în anul 2001, această lege, practic, nu a funcţionat în România. Şi de asemenea, o altă întrebare a fost în ceea ce priveşte structurile private în domeniul forestier, câte s-au înfiinţat conform Legii 141, Ordonanţei 96, comparativ cu cele de stat în direcţia Romsilva. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, cu permisiunea dumneavoastră. Domnule deputat, aş vrea să vă cer permisiunea să nu mai dezvolt rolul şi atribuţiile Agenţiei domeniului statului, pentru că dumneavoastră aţi fost prezent la toate dezbaterile în care au fost invitaţi şi nu cred că vă este necunoscut scopul şi responsabilităţile acestei agenţii. Referitor la stadiul aplicării Legii fondului funciar, întrucât veţi primi răspuns în detaliu, vreau să vă informez că, la data de 31 ianuarie anul acesta, s-a solicitat ca suprafaţă forestieră a fi restituită 2,2 milioane hectare. Persoane fizice au solicitat aproape 600.000 de hectare. Formele asociative 741.000 de hectare, iar pentru instituţii de cult şi învăţământ 51.700, iar comune şi oraşe şi municipii 801.128 de hectare. S-a propus pentru validare către comisiile locale la un număr de 147.745 de solicitanţi, suprafaţa de 1.579.151 de hectare; nu este cazul să mai dăm pe structuri de categori, că o să le aveţi scrise. S-au validat de către comisii numărul de 108 solicitanţi şi 1.296.470 de hectare până în prezent. Suprafaţa care a fost pusă la dispoziţia comisiilor locale la un număr de 45.000 de solicitanţi este de 824.977 de hectare. S-au pus în posesie până acum 561.275 de hectare. O altă întrebare a fost - în anexă o să aveţi pe judeţe cum este rezolvată situaţia care sunt structurile silvice private înfiinţate? În momentul de faţă sunt avizate, în vederea autorizării pentru funcţionare, la nivel de ocol silvic, următoarele persoane juridice: Uniunea composesoratelor Liban din judeţul Harghita pentru Ocolul silvic particular Liban şi Ocolul silvic particular Gheorghieni, Uniunea composesoratelor Sânmartin, judeţul Harghita pentru Ocolul silvic de regim Ciuc, Primăria comunei Bănia, judeţul Caraş-Severin pentru Ocolul silvic Bănia; a fost avizată pentru autorizare structura silvică privată la nivel de district pentru Asociaţia Obştea pădurilor Helegiu, judeţul Bacău. Aceste structuri private sunt deja avizate de inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic şi vor fi autorizate după aprobarea instrucţiunilor privind autorizarea personalului silvic, avizarea constituirii funcţionării structurilor silvice private pentru gospodărirea pădurilor, proprietate privată şi a celor proprietate publică aparţinând comunelor. Întrucât aţi cerut răspunsul scris pentru data de 25 luna aceasta, la 15 zile de la data formulării răspunsului, vă putem spune că în ceea ce priveşte încasarea redevenţei, ca să fim mai concreţi, în anul 2000, din 767 de miliarde, cât au fost contracte, în valoarea redevenţei, s-au încasat 29,3 miliarde de lei. În anul 2001, faţă de 767 de miliarde, valoarea redevenţei, s-au încasat 563 de miliarde. În ceea ce priveşte situaţia celor care n-au plătit până acum redevenţa, vreau să vă informez că sunt deja făcute somaţii pentru 159 de cazuri în vederea rezilierii contractelor dacă nu-şi achită până la începutul lunii martie redevenţele. Îmbucurător este că foarte mulţi dintre ei au venit şi au depus chiar sume foarte mari, chiar 10 miliarde, 8 miliarde, 6 miliarde după aceste somaţii. Oricum, Ministerul Agriculturii este obligat prin lege să ia asemenea măsuri pentru că nu poate tolera o asemenea atitudine faţă de pământul statului şi faţă de obligaţiile pe care le avem, deoarece aceşti bani nu fac altceva decât să susţină fondul de dezvoltare a agriculturii. Aţi mai întrebat, pe judeţe, v-am spus, situaţia o avem şi v-o predăm în scris. Dacă sunteţi de acord? |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu a depus şi dumnealui o interpelare Ministerului Agriculturii. V-aş ruga, stimate coleg, să încercaţi să o sintetizaţi, nu după obiceiul de la Comisia pentru învăţământ, unde se vorbeşte foarte mult şi se face foarte puţin, ci ca la agricultură. |
|||||
|
Domnule preşedinte, o să-mi cer scuze dacă, de data aceasta, nu aş putea să dau curs rugăminţii dumneavoastră, pentru că dacă fac ca la agricultură, aţi văzut ce a păţit preşedintele. Înseamnă că nu îmi vreţi binele. |
|||||
|
Nu, nu v-am pus în încurcătura colegului dumneavoastră şi nu vă doresc în nici un chip aşa ceva. |
|||||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Interpelarea noastră se adresează domnului ministru Ilie Sârbu şi respectiv domnului ministru Octav Cozmâncă. Domnilor miniştri, în ultimul timp, se constată că tot mai însemnate suprafeţe agricole aparţinând unităţilor de învăţământ şi cercetare sunt trecute, fără vreun temei legal, din domeniul public al statului, în domeniul privat, cu destinaţia construirii unor cartiere de locuinţe ori centre comerciale. După lichidarea Fermei de cercetare agropomicole Băneasa, a urmat Hotărârea din 7.02.2002 prin care Guvernul a hotărât atribuirea Primăriei Suceava suprafaţa de 86 de hectare teren agricol, aparţinând Staţiunii de cercetări agricole Suceava. Avem semne că pentru o asemenea acţiune sunt vizate şi Staţiunile de cercetare Iaşi şi Fălticeni. Revenind la situaţia Staţiunii de cercetări Suceava, se pun domnilor miniştri, în mod legitim, mai multe întrebări. 1. Care este temeiul unei asemenea hotărâri, cine beneficiază direct de preluarea abuzivă a terenului din domeniul public cu destinaţie specială şi în ce circumstanţe patrimoniul funciar al unităţii de cercetare poate fi înstrăinat? 2. Nu se vede precedentul periculos al dezorganizării activităţii de cercetare agricolă şi, pe cale de consecinţă, devierea de la programele de redresare şi dezvoltare a agriculturii româneşti? Legitimitatea acestor întrebări este fundamentată de următoarele: Staţiunea de cercetare agricolă Suceava are un rol strategic şi funcţionează din anul 1946. Legile fondului funciar prevăd la art.37, în mod clar, că terenurile deţinute de institutele de cercetare agricolă fac parte din domeniul public şi rămân în administrarea acestora. Acelaşi lucru îl spune şi Legea nr.1/2000. Totodată, precizăm că Hotărârea Guvernului 517 şi respectiv 776 din 1999, prin care au fost nominalizate suprafeţele aferente staţiunilor de cercetare, cuprind aceste suprafeţe şi în legea care este la mediere în momentul de faţă. Credem că suprafaţa Staţiunii de cercetări Suceava trebuie să rămână intactă, iar organele judeţene care doresc să construiască cartiere de vile să găsească alte suprafeţe. Noi credem, domnule preşedinte şi domnilor miniştri, că este necesar să se aştepte ca Legea staţiunilor de cercetări agricole şi a Academiei de ştiinţe agricole şi silvice care a fost votată în timpul guvernării trecute, trebuie să treacă de mediere cu suprafeţele cuprinse în această lege şi să nu încercăm acum, până la promulgarea ei, să ciuntim suprafeţele cercetării, când acestea nu sunt mai mult decât de 80.000 de hectare, în raport cu 16 milioane de hectare cât are în momentul de faţă suprafaţă agricolă ţara. Altfel, este posibil să ne trezim că cercetarea agricolă devine periferia cercetării ştiinţifice româneşti şi se va face numai în eprubetă. Vă mulţumim pentru răspuns anticipat. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule ministru. Domnul secretar de stat Gheorghe Predilă. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Domnule preşedinte Anghel Stanciu, Interpelarea dumneavoastră vizează situaţia de la Staţiunea agricolă Suceava, dumneavoastră aţi formulat mai multe întrebări. Hotărârea Guvernului privind scoaterea din domeniul public şi trecerea în domeniul privat al statului a suprafeţei de 86,9 hectare s-a promovat la solicitarea Prefecturii şi Consiliului judeţean Suceava în vederea reconstituirii drepturilor de proprietate cuvenite acţionarilor din zona Staţiunii de cercetări agricole Suceava. Temeiul legal îl reprezintă Legea 46 din 1992, art.4 care se referă la stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor fizice care deţin acţiuni în temeiul art.36 din Legea 18/1991 pentru persoanele fizice ale căror terenuri au trecut în proprietatea statului ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere şi se află în patrimoniul staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, comisiile judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate stabilind suprafeţele de teren şi au emis şi decizii pentru persoanele îndreptăţite în vederea acordării drepturilor stabilite, potrivit prevederilor legale. Ordonanţa de urgenţă 102/2001 prevede, în textul nou, dreptul persoanelor fizice de a li se atribui terenuri în natură din suprafaţă proprietate privată a statului, iar în situaţia când acestea sunt insuficiente, pot fi suplimentate cu suprafeţe ce vor fi scoase din domeniul public al statului. Hotărârea de Guvern nr.517 din 1999 prin care s-au delimitat suprafeţele de teren strict necesare pentru cercetare şi producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare, care se află în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie, la poziţia 11 din anexa 1, Staţiunea de cercetare şi producţie agricolă Suceava are în domeniul public al statului, destinată cercetării, suprafaţa de 1622 de hectare din care, 1407 strict destinată numai cercetării şi rămâne în domeniul public al statului, dar 215 hectare este destinată producţiei şi trece în domeniul privat al statului potrivit articolului din hotărârea respectivă. După cum vă este cunoscut, această staţiune are activitate pe raza administrativă a 9 localităţi, nu le mai numerotăm şi cu suprafeţele respective. Pentru solicitarea care s-a făcut din partea consiliului judeţean şi a primăriei, Staţiunile de cercetări s-au pus de acord cu Consiliul judeţean şi cu Prefectura Suceava şi vor primi, acolo unde au dorit, suprafaţă în echivalenţă, deci, suprafaţa staţiunii nu va fi afectată. Deci, la baza acordului dintre Academia de ştiinţe agricole şi silvice, prefectură şi consiliul judeţean s-a procedat la elaborarea acestei hotărâri şi la promovarea ei. Ministerul Agriculturii, după câte ştiţi, împreună cu dumneavoastră, un an de zile am insistat să stopăm asemenea lucruri, a fost o situaţie care, şi unii şi alţii au de acord că este nevoie să se întâmple; alte asemenea măsuri nu vor mai fi luate. |
|||||
|
Un scurt comentariu pentru domnul Anghel Stanciu. V-aş ruga să aveţi în vedere că 16 colegi de la PRM aşteaptă şi ei să-şi formuleze interpelările. |
|||||
|
16 cu mine sau fără? Deci, domnule preşedinte, vreau să precizez distinsului coleg Predilă, care ştie cât m-am zbătut eu pentru Legea staţiunilor de cercetare agricolă tocmai ca să nu se întâmple astfel de fenomene şi să vă informez, domnule preşedinte, şi pe dumneavoastră că, în 10 ani de Parlament, nu am văzut o lege care să aştepte două luni întocmirea raportului de mediere, este aşteptat de fapt să apară hotărâre de guvern. Terenul în cauză este la intrarea în Suceava, este o donaţie a prinţului Sturza, deci, nu a putut fi revendicat de nimeni. Cele 202 hectare revendicate au fost date. Staţiunea mai avea 1407 teren domeniul public, de unde se putea lua, dar acestea nu sunt la intrarea în Suceava. Deci, argumentaţia distinsului nostru coleg suferă de anumite imprecizii, în sensul că acel teren, donat de prinţul Sturza, nu putea fi revendicat, deci, sunt interese care au trecut peste capul Academiei agricole şi silvice. Domnul preşedinte al Academiei, domnul academician Hera mi-a comunicat că l-a rugat pe domnul ministru Sârbu să nu procedeze la această hotărâre de guvern, deci, nu văd unde era, să spunem aşa, acordul Academiei. Evident că ce a păpat Lupu nu se mai întoarce înapoi, nu ştim cum o să se împace suprafaţa votată în lege, de cele două Camere, cu ceea ce a răpit hotărârea de guvern. O să vedem cum o să se împace. Şi de asemenea, nu ştim dacă, în perspectivă domnul ministru Predilă se va ţine de cuvânt, adică să ne oprim, pentru că şi Iaşiul are o zonă, ştiţi domnule preşedinte, foarte bună şi atunci, dacă ministerul ia, vă dă şi dumneavoastră şi mie, ca deputat de Iaşi, că atunci, poate... mai închidem şi noi ochii sau facem ciocul mic. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, să lăsăm puţin Ministerul Agriculturii să se odihnească, ca să dăm posibilitate Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să răspundă la două interpelări. Prima este formulată de către doamna Mona Muscă cu privire la recorelarea pensiilor. |
|||||
|
Interpelarea este adresată domnului ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marian Sârbu. Obiectul interpelării: recorelarea pensiilor şi politica în domeniul a Guvernului. Una dintre problemele cu care se confruntă, la ora actuală, pensionarii din România ţine de cuantumul pensiilor, de recalcularea şi recorelarea acestora. Deşi, prin Legea 19 pe anul 2000 s-a încercat remedierea acestei situaţii, sistemul pensiilor prezintă încă o serie de deficienţe, iar discrepanţele între diferitele categorii de pensii sunt în continuare mari. La aceeaşi pregătire, la aceeaşi complexitate a muncii şi vechime, cei mai vârstnici, din cauza unor condiţii mai puţin avantajoase în momentul pensionării şi a deprecierii pensiei prin inflaţie, au venituri mult mai mici decât cei pensionaţi mai curând; deşi unul dintre obiectivele declarate ale Guvernului actual era echilibrarea sistemului public de pensii care necesită recalcularea tuturor pensiilor pe baza aceleiaşi metodologii, acest deziderat este departe de a fi atins. Chiar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 49/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 este de natură a spori confuzia şi a permite menţinerea discrepanţelor dintre pensii, mai ales prin modificările şi completările la art.168 şi 180 din lege. În acelaşi timp, prin programul de guvernare, cabinetul actual s-a angajat să treacă la, citez: "indexarea cu procente corespunzătoare inflaţiei şi recorelarea pensiilor eşalonat pe parcursul a 3 ani, începând cu trimestrul IV al anului 2001", închei citatul. Pensionarii şi asociaţiile de pensionari din România au sesizat însă ineficienţa indexărilor asupra pensiilor a căror bază de calcul este extrem de mică şi a recorelărilor în limitele unui buget pe care ne-am obişnuit să-l numim de austeritate. În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru, în numele pensionarilor care mi s-au adresat în această problemă, să binevoiţi a preciza când şi cum se vor efectua tranşele de recorelări. Vă rog, de asemenea, să luaţi măsuri concrete, inclusiv de ordin legislativ, pentru ca pensiile să fie recalculate şi recorelate în mod corect, fără discriminări, astfel încât discrepanţele care există la ora actuală să poată fi eliminate sau cel puţin, diminuate. Vă mulţumesc domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnule ministru Giurescu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: Vă mulţumesc domnule preşedinte. Instituţia noastră consideră ca principală prioritate realizarea unei reforme reale în domeniul pensiilor şi în concordanţă cu dezvoltarea economică. Cunoscându-se problemele cu care se confruntă pensionarii, cuantumul mic al pensiilor, precum şi condiţiile precare de trai ale acestora, s-au avut în vedere mai multe măsuri de revalorizare a pensiilor, indexări, majorări, compensări, recorelări, adoptate după octombrie 1990 şi până în prezent, efectuate în limita disponibilităţilor financiare prin care s-a urmărit asigurarea unei protecţii adecvate pensionarilor în raport cu evoluţia indicelui de creştere a preţului de consum şi a salariului mediu pe economie. Potrivit prevederilor programului de guvernare până în anul 2004, pensiile din sistemul public urmează să fie recorelate. Art.168 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare prevede că pe baza analizei şi rezultatelor recorelărilor efectuate în cursul anului 2000, Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor ce au fost stabilite pe baza legislaţiei anterioare. Programul de recorelare şi indexare trimestrială a pensiilor din perioada 2002-2004 îşi propune să corecteze, în limita fondurilor care pot fi suportate de buget, inechităţile existente între grupele de pensionari înscrişi la pensie în perioade diferite. Recorelarea vechilor pensii de asigurări sociale de stat se va realiza prin adăugări succesive de puncte pentru pensionarii înscrişi la pensie înainte de anul 1999. Recorelarea pensiilor urmăreşte, în baza unui efort pur al bugetului de asigurări sociale de stat, estimat la 2550 de miliarde lei în anul 2002, 9.000 de miliarde în 2003 şi 17.500 miliarde lei în anul 2004 să corecteze, în limita acestor fonduri, inechităţile existente între grupe de pensionari înscrişi la pensie în perioade diferite. Procedura de recorelare acordă prioritate pensionarilor cu venituri mici şi care vor primi în anul 2002 un procent din recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporţia să se modifice în anii următori, astfel încât, până în anul 2004, toţi pensionarii a căror pensie se recorelează să primească recorelarea în proporţie de sută la sută. Totodată, în condiţiile în care, în luna septembrie 2001, pentru pensionarii de limită de vârstă şi vechime completă s-a obţinut un punctaj mediu anual de 0,971 puncte, rezultatele recorelării din 2002 se consideră nesatisfăcătoare. A fost astfel adoptată Hotărârea Guvernului nr.1315/2001 care prevede recorelarea pensiilor din sistemul public de pensii în 6 etape, semestrial, în perioada 2002-2004. Recorelarea va fi aplicată numai pensionarilor din categoria de limită de vârstă cu vechime completă, având un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte, înscrişi la pensie înainte de 1999 şi pensionarilor urmaşi ale căror drepturi de pensii au fost calculate conform legislaţiei anterioare Legii nr.19 şi care, de asemenea, au un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte. Astfel, pentru pensionarii de limită de vârstă cu vechime completă procesul de recorelare se va desfăşura prin adăugarea la punctajul mediu anual al fiecărui pensionar înscris la pensie înainte de 1999 puncte suplimentare, astfel încât, în final, pensia medie a beneficiarilor înscrişi la pensie în acelaşi an să atingă pensia corespunzătoare punctajului mediu estimat pentru persoanele care se vor pensiona în condiţiile Legii nr.19, respectiv 1,15 puncte. Punctajul mediu estimat este punctajul obţinut în urma aplicării prevederilor Legii nr.19/2000 pentru stabilirea, la 1 aprilie 2001, a pensiei asiguratului standard, care, în condiţiile legislaţiei anterioare, a contribuit un număr de ani egal cu stagiul complet de cotizare cerut de noua lege, la data intrării în vigoare, la un venit asigurat egal cu salariul mediu brut lunar pe economie în fiecare lună de cotizare. Programul de recorelare a fost prevăzut să se realizeze respectându-se următoarele principii: recorelarea se va efectua pe parcursul anilor 2002, 2003, 2004, semestrial, în fiecare an; recorelarea se va aplica personalului cu un punctaj mediu anual mai mic de 3 puncte; procentele din numărul total de puncte suplimentare obţinut prin recorelare se vor acorda diferit în cadrul fiecărui an, invers proporţional cu mărimea veniturilor pensionarilor ale căror pensii vor fi recorelate, astfel că până la sfârşitul procesului de recorelare toţi beneficiarii să primească recorelarea de sută la sută. Pe baza acestui mecanism, corelat cu evoluţia prognozată a indiciului preţului şi a politicii de acoperire a inflaţiei, funcţie de care s-a calculat valoarea punctului de pensie, se estimează pentru anul 2004 un cost al recorelării, reprezentând circa 0,79% din produsul intern brut prognozat pentru acel an. Numărul total de puncte introdus suplimentar în sistem prin măsurile de recorelare prevăzute de lege va reprezenta în 2004 aproximativ 31% din numărul total de puncte existente la 1 ianuarie 2002. Rata de înlocuire ce va asigura pentru pensionarii de limită de vârstă şi vechime completă, calculată faţă de nivelul salariului mediu brut prognozat pentru anul de referinţă, va fi de 43,83% în luna decembrie 2002, 44,03% în luna decembrie 2003 şi 44,91% în decembrie 2004. În condiţiile în care salariul mediu brut anual include şi influenţa creşterii economice prognozate pentru 2002-2004, recorelarea va avea ca efect, pe lângă acoperirea sută la sută a inflaţiei în cazul pensionarilor ce vor beneficia de această măsură de protecţie socială şi de asigurarea unui trent uşor ascendent a ratei de înlocuire. Efectuarea fiecărei etape de recorelare a pensiilor va face obiectul unui act normativ distinct. Subliniem încă o dată că pensionarii reprezintă la ora asta o categorie socială importantă şi vă asigurăm că Guvernul va lua măsurile necesare pentru realizarea unei reforme reale în acest domeniu, iar, pe măsură ce economia va permite, se vor diversifica măsurile promovate în favoarea pensionarilor, ducând, în timp, la creşterea nivelului lor de trai. |
|||||
|
Recunosc că m-aţi uluit cu aşa de multe informaţii. Eu, personal, şi cred că şi pensionarii, împreună, am fi preferat cu totul altceva o simplă frază, în care să se spună: până în anul cutare , 2004, să spunem, la aceeaşi pregătire, la aceeaşi complexitate a muncii şi la aceeaşi vechime, cei pensionaţi mai demult vor avea pensia pe care o au cei pensionaţi acum. Aş fi preferat un asemenea răspuns. Vă mulţumesc, oricum. |
|||||
|
Faceţi un comentariu? Vă rog. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: Ce am încercat să subliniez în material şi am încercat prin modul în care am citit, prin tonalitate, să subliniez mai bine faptul că şi această recorelare depinde de rezultatele economice ale economiei. Dacă economia nu merge în ritmul pe care-l dorim toţi, atunci şi această recorelare este doar un vis pe care împreună ni-l creăm. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Tot dumneavoastră, domnule Giurescu, veţi răspunde unei interpelări formulate de domnul Ştefan Baban în legătură cu noua Lege a şomajului. Insist, cu rugămintea de a fi mai succinţi, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor să-şi prezinte interpelările şi să primească răspuns. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu, de obicei, sunt scurt. Am prezentat domnului ministru interpelarea. Am vrut să mă refer numai la ce solicit Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, şi anume să-mi clarifice următoarele probleme: 1) stabilirea modului de constituire a fondului de şomaj de 1% din contribuţia salariatului, adică stabilirea unei valori unice la care să se cotizeze, indiferent de mărimea salariului de încadrare, având în vedere că valoarea ajutorului de şomaj este unică, indiferent dacă salariul este 1.400.000 sau 25 de milioane; 2) măsuri concrete pentru virarea sumelor aferente reţinute de angajator, nu numai titulatura de stopaj la sursă, deoarece sunt unităţi economice cu datorii de miliarde la fondul de şomaj, dar ai căror salariaţi au beneficiat în fiecare iarnă de acest drept; 3) măsuri concrete de combatere a şomajului pentru judeţele aflate în top. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: Vă mulţumesc. Rog pe domnul deputat dacă este de acord să prezint prima parte a interpelării, referitor la Legea nr.76/2002, urmând ca întrebarea referitoare la judeţul Botoşani şi cu tot bugetul acordat respectivului judeţ să vi le înmânez. Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă introduce principiul asigurării pentru şomaj în funcţie de stagiul de cotizare şi are în vedere creşterea ponderii măsurilor active în detrimentul celor pasive. Prin acordarea indemnizaţiei de şomaj în sumă fixă, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe ţară, s-a avut în vedere corelarea acesteia atât cu venitul minim garantat, cât şi cu salariul de bază minim brut pe ţară. Indemnizaţia de şomaj, stabilită în sumă fixă, se acordă totuşi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, respectiv pe o perioadă de 6, 9, 12 luni. În acest mod, se elimină situaţia în care unele persoane, şomeri indemnizaţi, ar fi beneficiat de drepturi de şomaj mai mari decât drepturile salariale ale persoanelor încadrate în muncă şi, totodată, se realizează o mai bună stimulare a ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, subliniem faptul că, în condiţiile aplicării prevederilor noii legi, pentru circa 75% din şomeri se vor stabili indemnizaţii de şomaj mai mari decât cele acordate în baza Legii nr.1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi integrarea lor profesională astfel: în luna decembrie 2001, structura numărului de şomeri indemnizaţi pe niveluri ale ajutorului de şomaj primit în raport cu nivelul indemnizaţiei de şomaj stabilită prin noua lege, se prezintă după cum urmează: 73,7% dintre şomeri au primit ajutor de şomaj sub 1.312.500 lei; 26,3% dintre şomeri au primit ajutor de şomaj peste acest nivel. Referitor la problema prezentată în interpelarea dumneavoastră, facem următoarele precizări: propunerea de stabilire a unei valori unice pentru contribuţia de 1% datorată de asiguraţi la bugetul asigurărilor pentru şomaj nu poate fi acceptată din următorul motiv: cuantumul acestei contribuţii ar trebui să aibă o valoare minimă, pentru a putea fi suportat atât de asiguraţii cu venituri de 1.400.000 lei, cât şi de cei cu venituri de 25 de milioane, la care faceţi referire, ceea ce ar conduce la diminuarea drastică a bugetului asigurărilor pentru şomaj. Se reduce posibilitatea susţinerii din bugetul asigurărilor pentru şomaj atât a măsurilor pasive acordate unor categorii de persoane care nu contribuie la constituirea acestui buget, (exemplu, absolvenţii unei instituţii de învăţământ), cât mai ales a măsurilor de stimulare a ocupării, care conduc la reducerea ratei şomajului. Faţă de Legea nr.1/1991, Legea nr.76/2002 prevede faptul că încălcarea de către angajaţi a obligaţiilor de a reţine şi a vira lunar contribuţia individuală de 1% la bugetul asigurărilor pentru şomaj constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la un an, sau cu amendă. Considerăm că aceste măsuri vor conduce la o disciplinare a angajatorilor în ceea ce priveşte virarea contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi, implicit, la diminuarea datoriilor faţă de acesta. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule coleg. Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Dorin Popescu. Domnul Dorin Popescu este? Nu. Se amână acest răspuns. Domnul Iulian Mincu, pentru Ministerul Agriculturii. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Permiteţi-mi să nu mai repet întrebarea pe care am adresat-o ministrului sănătăţii. De fapt, eu am două interpelări: una adresată ministrului sănătăţii şi Casei de Asigurări de Sănătate şi alta adresată Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Daţi-mi voie ca la prima |
|||||
|
Vă rog, la cea cu agricultura. |
|||||
|
Foarte pe scurt, îmi permiteţi să le citesc pe amândouă, sau pe rând? |
|||||
|
Pentru agricultură. |
|||||
|
Ei, atunci, aş vrea să încep cu problema primă, care se adresează Ministerului Sănătăţii şi Casei de Asigurări de Sănătate în ceea ce priveşte problema medicinii de familie. Şi aş vrea să spun de la început că alocaţiile destinate medicinii de familie au scăzut de la 14,5-15% în anul 2000, la sub 11% în mod real în 2001 şi au fost prevăzute 7,4% pentru anul 2002. Valoarea estimată a punctului/cap i-a fost fixată la 10.000,046 lei, iar pentru servicii la 5.351 lei. Venitul lunar al unui cabinet de familie, a unui medic care are 1.000 de asiguraţi, pe trimestrul I/2002 va fi de 11.760.475 lei, în loc de 10.194.439 lei, în 2001. La medicul cu 1.500 de asiguraţi, va fi 16.198.342, faţă de 13.846.635, iar la cel cu 2.000 de asiguraţi va fi de 20.632.301 faţă de 17.500.541. Acestea sunt prevederile CNA-ului şi, până în luna iunie 2002, aşa cum s-a exprimat ministrul sănătăţii, nu se vor mări aceste alocaţii. Din aceşti bani, medicul trebuie să-şi plătească, pentru că el asigură o asistenţă medicală în fond publică, dar trebuie să-şi plătească toate taxele de cabinet, impozitele şi salariile personalului. Calculul unui medic, ce-i revine unui medic după ce-şi asigură, unui medic care are 2.000 de asiguraţi şi-şi asigură din veniturile care-i revin toate aceste taxe, îi rămân acestui medic maximum 4 milioane de lei, 4 milioane şi jumătate lunar. Aş vrea să spun, însă, că sub o mie de asiguraţi există între 12 şi 15% din medici, iar între 1.000 şi 1.500 de asiguraţi, sunt 20% dintre medici. Deci, vreau să reţineţi că: 1) 46% din populaţie locuieşte în mediul rural; medicul de familie este de fapt singura lui posibilitate de asistenţă medicală. Întreruperea asistenţei medicale prin medicul de familie înseamnă întreruperea asistenţei medicale. Noi avem, în continuare, una dintre cele mai mari mortalităţi din Europa. În anul 2001, mortalitatea a fost de 11,73 la mie, iar în 2000 a fost de 12,09 la mie pe întregul an. Natalitatea este una dintre cele mai mic din Europa 10 la mie în 2001 şi 10,6 la mie în 2000, iar mortalitatea infantilă 0-1 an este una dintre cele mai mari 17,9 la mie în anul 2000 şi 18,2 la mie în 2001. Ineficienţa asistenţei medicale şi nivelul de trai scăzut sunt cei doi factori care duc la aceste rezultate. Aş vrea să menţionez aici că subfinanţarea se întâlneşte şi la spitale, că în acelaşi timp, prin Ordonanţa nr.68/30.I.2001 s-a agravat disfuncţionalitatea organizatorică a spitalului, în loc s-o amelioreze, conform Legii nr.146/1999. Asigurările de sănătate, prin blocarea unor sume de către Ministerul Finanţelor, au inclus de fapt bugetul asigurărilor in bugetul de stat. S-a ajuns, astfel, la datorii imense ale sistemului de sănătate către furnizori şi distribuitori de medicamente peste 6.500 de miliarde în 2001 -, în timp ce în Trezorerie erau blocaţi peste 8 mii de miliarde ce aparţineau asigurărilor de sănătate. Toate acestea se răsfrâng asupra stării de sănătate a populaţiei. Aş vrea să trec la al doilea subiect al problemelor care mă frământă în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei din România. Încă din 1999 şi aceasta se adresează de fapt şi Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Agriculturii -, încă din 1999 |
|||||
|
Stimate coleg, staţi puţin să primiţi răspuns la prima întrebare, că ieşim din programul de lucru. Deci, aşteptaţi să primiţi răspuns la prima întrebare. |
|||||
|
Vreau să vă spun că-i dau voie să răspundă şi pe urmă să pun a doua întrebare, pentru că problemele sunt legate între ele. |
|||||
|
Dar aveţi în vedere că am terminat deja programul. |
|||||
|
Tocmai, aţi observat că am prescurtat la maximum referatul pe care l-am prezentat. Şi aş vrea să spun că şi aici voi prescurta la maximum şi mă voi referi la problemele principale şi aş vrea să reiau. În ziarul "România liberă" nr.86/1999 se publicau rapoartele venite din partea centrelor de recrutare din întreaga ţară şi se insista pe următoarele: "În rândurile tinerilor sunt tot mai frecvente afecţiunile cardiace, digestive şi neuro-psihice, care-i fac inapţi pentru efectuarea stagiului militar. Medicii sunt alarmaţi pentru numărul mare al cazurilor de nevroză, tulburări anxio-fobice şi de personalitate". Un alt motiv de îngrijorare îl constituie scăderea drastică, mai ales în mediul rural, a coeficientului de inteligenţă sub 60% la un număr mare de tineri, ceea ce îi face de asemenea inapţi pentru serviciul militar. Cercetările recente în mediul rural, făcute de echipe de psihologi şi medici găsesc un procent al bolilor psihice de peste 2% din populaţia cercetată, înregistrându-se o pronunţată creştere la minori. De asemenea, coeficientul de inteligenţă sub 60% s-a întâlnit în mediul rural până între 40 şi 50% din lotul de tineri şi copii cercetaţi. Cauzele, mod deosebit, sunt: subnutriţia cronică, mai ales în proteine de origine animală, lipsa unor vitamine şi oligoelemente. La aceasta se adaugă şi consumul de alcool fabricat în gospodăria proprie în cantităţi exagerate. În ceea ce priveşte alimentaţia, aş vrea să dau o comparaţie între alimentaţia din Vest, făcută în medie şi publicată, şi cea din România, pentru anul 2000 şi redau pe scurt - proteinele: 14,4% - Vestul, România 14%; din acestea, cele animale, în Vest 8,8%, în România 4,8%; vegetale 5,6%, în România 9,3%; grăsimile 35,9% în Vest, 33,9% în România, numai că cele animale sunt în Vest de 17%, iar în România de 27,8%, iar cele vegetale sunt de 18% în Vest şi 6% în România; glucidele sunt 45% în Vest, sunt 62% în România; consumul de alcool în Vest în medie de 4,6 gr., iar în România variază între 30 şi 75 gr., în raport de regiune. Aş vrea să mai spun consumul de sare este de 6 până la 8 gr. în Vest, 12-16 gr. în Est. Aş vrea să vă dau acum o comparaţie foarte pe scurt, la fel, pentru a edifica situaţia care duce la patologia pe care o avem noi în România, ceea ce a publicat tot "România liberă" în 7 mai 1993, cu date preluate din Enciclopedia lui Gusti, din buletinele de statistică publicate până în 1993 şi cu care noi am continuat pe buletinele de statistică până în anul 2000. Şi vreau să comparaţi: 1933 carnea (vorbesc de România acum) 250 gr., în 1982 165 gr., în 1992 125 gr., în 1998 117 gr., în 2000 105 gr.; laptele 250 cm3 în 1933, 500 în 1982, 448 1992, 304 în 1998, 248 în 2000; legumele 330 în 33, 82 450, 92 266, 98 309, în 2000 300; fructele 460 în 1933, ca să scadă treptat, treptat, să ajungă la 130 în 92, 100 în 98 şi 73 în 2000, iar zahărul să fie 33 în 1933, 60 în 82, 67 în 92, 31 în 98, 30 în 2000. Aş vrea să vă mai spun, foarte pe scurt |
|||||
|
Stimate domnule coleg, vorbiţi de 20 de minute. Mai sunt încă 10 colegi de-ai dumneavoastră. Când or să vorbească? |
|||||
|
o comparaţie, şi cu asta am terminat |
|||||
|
Nu se poate. O interpelare durează 3 minute, iar dumneavoastră vorbiţi de 20! |
|||||
|
Permiteţi-mi, domnule preşedinte, având în vedere că este o problemă foarte serioasă şi de ea depinde situaţia noastră, a stării de sănătate a populaţiei, ca să vă citesc dintr-o statistică recentă publicată foarte recent, care este densitatea medicilor la suta de mii de locuitori între diversele ţări, şi nu am luat decât 5 ţări prin comparaţie: Austria 165 de medici în 1980, creşte la 302 în 1998 deci creşte cu 83%; în Belgia, de la 154 în 70 creşte la 395 în 1998, deci cu 156%; în Bulgaria 186 în 1970, creşte la 345 în 98, deci cu 85,5%; vă dau Ungaria 197 în 80, 357 în 1998, creşte cu 81,2%; în România, în schimb, porneşte de la 118 în 1970 şi creşte la 184 în 1998, deci 55,9%. De ce am insistat pe aceste două probleme, domnule preşedinte? Pentru că noi, în momentul de faţă, avem un număr de medici insuficient, avem, din păcate, o sumă alocată insuficientă şi, în acelaşi timp, avem un nivel de trai foarte scăzut care motivează sănătatea deteriorată a populaţiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu. Poate reuşiţi dumneavoastră să sintetizaţi ceea ce nu a reuşit domnul profesor. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Stimaţi domni deputaţi, Referitor la cele două întrebări, domnule deputat, încerc, în sinteză, să vă dau un răspuns. Privind cazurile de sinucidere în rândul tinerilor soldaţi, nu este culpa Ministerului Sănătăţii. Ştim foarte bine că comisiile medicale de recrutare sunt formate, în majoritate, de medici militari, iar alimentele principale conţin proteine. Aici, avem în vedere gradul de cultură, educaţie, relaţii de familie. Deci, sunt alte situaţii. S-au luat măsuri, de altfel, de Ministerul Apărării Naţionale pentru recrutare. Dumneavoastră aţi invocat aici nişte date statistice. Aş vrea să fim realişti şi să luăm în calcul datele statistice din anul 2001-2002 şi să nu mai facem raportări la 93 până în 2001. Şi acestea arată o creştere a proceselor invocate. Referitor la întrebarea privind politica sanitară, trebuie să aveţi în vedere faptul că este prima dată când, după mulţi ani, contractul-cadru şi normele la contractul-cadru au fost analizate şi lucrate temeinic, de asemenea, şi precizez o situaţie: nu sunt citite de medicii de familie. Şi ceea ce s-a întâmplat şi am asistat cu toţii nu este realitate. Aceia au semnat contractele cu casele de asigurări. Deci, realitatea este pur şi simplu alta, deci nu cea pe care o spun ei pur şi simplu pentru imagine. Practic, nu, nu se citesc actele pe care Ministerul Sănătăţii le dă. De altfel, ştim foarte bine intervenţia premierului în ce priveşte realizarea reformei de sănătate. Privind datoriile, acestea au început să se dea, se dau, deci este o realitate, şi în prezent se lucrează la modificarea Legii nr.145/1997. Premierul, în acest sens, cu ocazia întâlnirii de la Snagov cu factorii de răspundere din domeniul de sănătate, a spus că este necesar să se formeze un fond naţional de asigurare de sănătate, tocmai pentru a rezolva problematica şi nemulţumirile care există punctual, pe baza unei legi din 1997 şi care, prin aplicabilitatea practică, şi-a arătat neajunsurile. De aceea, Ministerul Sănătăţii şi Familiei lucrează acum la o modificare substanţială a acestei legi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Având în vedere că s-a terminat programul de lucru, vă consult dacă acceptaţi să |
|||||
|
Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi voie! |
|||||
|
Stimate coleg, dacă dumneavoastră credeţi că puteţi monopoliza întreaga şedinţă de interpelări şi colegii dumneavoastră, chiar şi cei de la PRM şi ceilalţi, să aştepte liniştiţi până dimineaţă, când veţi încheia dumneavoastră toate intervenţiile, eu cred că, totuşi, exageraţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Să nu uitaţi că eu am fost ministrul sănătăţii 4 ani de zile şi cunosc starea de sănătate din România. Ceea ce am exprimat aici este o stare reală, de care nu este vinovat Guvernul actual, dar este o situaţie reală. Aş vrea să vă spun, însă, că în ceea ce priveşte medicii de familie, ei rămân încă nemulţumiţi şi nemulţumirea lor aduce prejudicii mari, mai ales în judeţele în care medicii de familie sunt foarte rari. Să nu uităm că sunt judeţe în care, cum avem Botoşani, în mediul rural, mai ales, Vaslui, Giurgiu, Teleorman în care mortalitatea, mai ales la copii, este foarte mare în mediul rural, depăşeşte 25 la mie, mortalitatea pe ţară este sub 18 la mie şi, în acelaşi timp, noi nu avem medicii respectiv, medicii de familie care să le asigure starea lor de sănătate. Este una din problemele cele mai importante şi am vrut să sesizez organul sănătăţii asupra acestor probleme. În ceea ce priveşte necesitatea ca medicul de familie să fie polivalent şi să facă faţă tuturor cerinţelor, începând de la copil şi până la bătrân, este o problemă deosebit de importantă. Dar, aş vrea să vă spun că în momentul în care el nu este plătit corespunzător, bineînţeles că nu va face nimic pentru ameliorarea stării de sănătate. Eu vă mulţumesc şi nu mai continuu. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Îmi cer eu scuze pentru faptul că din cauza depăşirii excesive a timpului de până acum de către unul din colegii dumneavoastră, v-am pus în imposibilitate de a vă exprima şi dumneavoastră cuvântul. Rog reprezentanţii ministerelor să vă transmită răspunsurile scrise, iar cei care veţi fi nemulţumiţi solicitaţi la o altă şedinţă cuvântul. am rugămintea să vorbiţi şi între dumneavoastră în grupul parlamentar, nu este admisibil ca cineva să monopolizeze o jumătate de oră din timpul de interpelări în detrimentul dreptului, la fel de legitim şi firesc, al celorlalţi de a-şi prezenta şi ei interpelările. Poftiţi, domnule Simedru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Cer sancţionarea secretarului de stat de la Ministerul Administraţiei Publice Locale pentru că este a doua oară când sunt amânat cu această interpelare, cu cele două interpelări, deja sunt interpelări depuse în data de 17 decembrie şi cred că va trebui să aştept vara ca să primesc răspunsurile la aceste interpelări. Nu sunt mulţumit cu răspunsul scris, dacă voiam răspuns scris făceam întrebare scrisă, eu am făcut interpelare adresată unui membru al Guvernului şi vreau să mi se răspundă la interpelare, să am dreptul să comentez răspunsul la interpelare conform regulamentului. |
|||||
|
Să răspundă domnul Fleşariu la obiecţia colegului nostru Dan Simedru. |
|||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Domnul deputat a făcut mai multe interpelări având acelaşi obiect. Răspunsul nostru rămâne acelaşi. Atâta vreme cât nu se înţelege că incompatibilităţile ţin de statutul aleşilor locali, iar statutul aleşilor locali se reglementează numai prin lege organică, a se invoca nişte hotărâri ale Guvernului, emise anterior intrării în vigoare a Legii nr.215, care stabileşte incompatibilităţile pentru aleşii locali, este un nonsens. Pentru că, prin Legea nr.215 singurul act normativ care reglementează, repet, problema incompatibilităţilor aleşilor locali, s-a stabilit clar pe unde pot şi unde nu pot să facă parte aleşii locali. Iar celelalte reglementări anterioare sunt de drept abrogate, nu de drept, sunt abrogate expres prin această prevedere, prin textul final al Legii nr.215, care spune că se abrogă orice dispoziţie contrară. Dacă la ora actuală Ministerul Administraţiei Publice este sesizat cu o a treia interpelare, având acelaşi obiect, a domnului deputat Coriolan Simedru, o să întocmim un nou răspuns, dar, repet, ne menţinem acelaşi punct de vedere care este argumentat din punct de vedere juridic. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Simedru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Procedura regulamentară îmi dădea dreptul să citesc interpelările, eu cer să fiu reprogramat, sunt deja pentru a doua oară reprogramat, cer să fiu reprogramat să citesc interpelările, să mi se dea un răspuns normal şi coerent. ceea ce domnul secretar de stat a spus aici, este, nu vreau să comentez mai mult, dar este în afara problemei. Îmi pare rău, aş vrea să citesc interpelarea, dânsul să-mi răspundă şi să se vadă cine şi unde are dreptate. Fac menţiunea datorită faptului că s-au scurs atâtea săptămâni, este vorba de două interpelări la care nu am primit răspuns. Iar ceea ce spunea dânsul că este a treia interpelare adresată Ministerului Administraţiei Publice se înşeală. Este o interpelare, ultima este adresată primului ministru, tocmai datorită faptului că Ministerul Administraţiei Publice tratează această problemă cu neseriozitate. Şi să ştiţi, domnule secretar de stat, că în interpelarea pe care am adresat-o primului ministru îl întrebam când va începe procedura de destituire a ministrului şi a secretarului de stat. |
|||||
|
Domnul deputat Paul Magheru pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării. |
|||||
|
Interpelarea pe care am adresat-o Ministerului Educaţiei şi Cercetării o cunosc pe de rost, domnul secretar de stat a primit-o în scris, am să-l rog, dacă se poate, foarte pe scurt să-mi răspundă la această interpelare şi în funcţie de răspuns o să-mi permiteţi, după aceea foarte pe scurt să spun opinia mea în legătură cu o hotărâre de Guvern pe care am considerat-o aberantă şi am cerut anularea ei, pentru că încurcă nepermis de mult activitatea instituţiilor de învăţământ superior. |
|||||
|
Domnul secretar de stat Vasile Molan. |
|||||
|
Domnul Vasile Molan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În aplicarea prevederii Legii învăţământului nr.84 au fost promovate Hotărârea Guvernului nr.1214/2000 privind reorganizarea şi funcţionarea învăţământului la distanţă în învăţămîntul superior, iar ulterior Hotărârea Guvernului nr.1011/2001 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la distanţă şi a învăţământului cu frecvenţă redusă în instituţiile de învăţămînt superior care a abrogat prevederile Hotărârii Guvernul nr.1214/2000. Până la apariţia Hotărârii Guvernului nr.1011/2001, învăţământul la distanţă a fost reglementat prin Ordine ale ministrului Educaţiei Naţionale, unele dintre acestea fiind incoerente şi chiar contradictorii, ceea ce a permis proliferarea învăţământului la distanţă în instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular care nu au drepturi şi capacitatea de şcolarizare a studenţilor la această formă de învăţământ. Întrucât pentru învăţământul cu frecvenţă redusă nu au existat reglementări distincte, instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular au şcolarizat studenţii la această formă de învăţământ, astfel cu rezultă din Anexele 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr.535/1999 şi Hotărârea Guvernului nr.696/2000 şi Hotărârea Guvernului nr.1215/2000. Pentru aceste considerente, a fost necesară promovarea Hotărârii Guvernului nr.1011/2001 care reglementează atât învăţământul la distanţă, cât şi învăţământul cu frecvenţă redusă. Deşi între cele două forme de învăţământ există o serie de deosebiri, necesitatea reglementării lor urgente a determinat iniţierea unei singure hotărâri de guvern. Considerăm că în acest mod Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate asigura organizarea, funcţionarea şi evaluarea corectă a învăţământului la distanţă şi a învăţământului cu frecvenţă redusă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Magheru. |
|||||
|
Voiam să aud acest răspuns la interpelarea mea ca să grăbim mai repede scoaterea din impas a formelor de organizare a învăţământului superior în ceea ce priveşte învăţământul cu frecvenţă redusă. Îmi pare foarte rău că Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe care eu am dorit să-l sprijin prin experienţa mea de profesor universitar, prin experienţa organizării învăţământului cu frecvenţă redusă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării persistă în a confunda inadmisibil învăţământul la distanţă cu învăţământul cu frecvenţă redusă. I-am rugat şi-i rog încă o dată, eventual să precizeze pentru toată comunitatea academică din România ce înseamnă învăţământ cu frecvenţă redusă, nici într-un caz ceea ce se spune în hotărârea de guvern. Învăţământul cu frecvenţă redusă, spun încă o dată, este reglementat prin lege, nu are nevoie de hotărâre de guvern, nu trebuie identificat cu învăţământul la distanţă. Învăţământul la distanţă este un lucru, învăţământul cu frecvenţă redusă altceva. Nu intru acum în detaliu. Dacă vor avea nevoie de experienţa noastră şi ceea ce vă spun, vă spun şi din punctul de vedere al rectorilor care au încercat să aplice această hotărâre de guvern, este inaplicabilă, este pe lîngă lege, este în afara legii, încurcă foarte mult această formă de învăţământ. Ea a fost împrumutată din sistemul de învăţământ anglo-saxon, s-a luat terminologia de acolo, dar s-a luat numai forma nu şi fondul. Fondul i s-a dat unul care vine în dezinteresul învăţământului românesc. Încă o dată, dacă consideraţi că a fost făcută cu bună intenţie, dacă consideraţi că această hotărâre este inaplicabilă, este dăunătoare învăţământului, aveţi încredere că a fost făcută cu bună intenţie pentru a sprijini învăţământul românesc la această oră. |
|||||
|
Dacă, după terminarea programului, există colegi care doresc să asculte răspunsurile la interpelările lor. |
|||||
|
Mă iertaţi, eu avusesem două interpelări, una a fost trecută în program, cealaltă cred că s-a scăpat şi ar urma din partea Ministerului Finanţelor să se dea răspunsul, probabil, săptămâna viitoare. rog pe domnul ministru Molan, dacă se poate, erau întrebările pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv era întrebarea dacă filialele PSD şi UDMR din judeţul Mureş vor conlucra pentru ca Liceul Bolyai să revină la statutul de liceu cu predare în limba maghiară, având în vedere că în anul 1990 la Tg.Mureş, respectiv acest liceu a fost, să spunem aşa, un măr al discordiei, la momentul respectiv, 3 adjuncţi ai ministrului învăţământului s-au deplasat la Tg.Mureş special pentru ca să lămurească această problemă. Iar acum, este expediat într-un pct.IV şi problema probabil va fi rezolvată, după cum solicită semnatarii acestui protocol. Iar celălalt aspect era legat de un articol care a apărut în ziarul "Curentul" şi în care se relata despre modul incorect şi pe bani cum se promovează la examene la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore D.Popa" din Iaşi. Frică îmi este că această situaţie relatată de "Curentul" la Iaşi este, de fapt, foarte întâlnibilă în mai multe, să nu zic la toate, dar în mai multe universităţi de stat şi dacă se întâmplă aşa ceva la universităţile de stat, întrebarea este, proporţia este fantastică, ce se întâmplă în cazul învăţământului particular. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule ministru Molan. |
|||||
|
Domnul Vasile Molan: Întrebările sunt scurte şi răspunsurile sunt la fel. Înţelegerea dintre PSD şi UDMR, la nivelul local la care se referă domnul deputat, menţionează că cele două părţi vor conlucra pentru ca Liceul "Farcaş" să revină la statutul de liceu cu predare în limba maghiară. Nu se menţionează că se va trece imediat la această măsură. De altfel, în timpul anului şcolar nu se pot face asemenea schimbări. Pentru aceasta se studiază planul de şcolarizare al liceului, precum şi situaţia cadrelor didactice titulare care predau la secţia română şi a elevilor care învaţă la această secţie. Este vorba de un studiu care va necesita timp până se va stabili măsura potrivită în acest sens. L |
|||||
|
Stimate coleg, chiar vreţi să începem să depunem jurământul începând .... |
|||||
|
Domnule preşedinte, vreau să mulţumesc pentru răspunsul primit, dar aş vrea să specific aici că la Tg.Mureş se discută foarte mult de faptul că această înţelegere între cele două partide se va rezolva prin cifra de şcolarizare, adică cifra de şcolarizare la Liceul "Bolyai" în anul şcolar 2002-2003 nu va mai fi la secţia română, clasele de secţie de limbă română fiind date la alte licee din oraş, unde intrau aşa ceva, urmând ca în următorii 4 ani să se facă această separare şcolară. Adevărul este că această separare şcolară nu cred că este necesară şi asta o voi spune cu altă ocazie. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Întrebarea mea se adresa Ministerului Justiţiei, obiectul interpelării era bine precizat şi se referea la următorul fapt. Dorim să aflăm în legătură cu un caz de omor, cine e vinovat de tergiversarea rezolvării acestui fapt. Pentru că, vă spunem sincer, e o un dosar de crimă, indiciile duc spre fapte, spre făptuitori şi, cu toate acestea, din 1997 şi până în prezent, nu am reuşit să aflăm nimic. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. |
|||||
|
Domnul Ioan Alexandru: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La întrebarea dumneavoastră noi avem un răspuns foarte amplu, dacă acceptaţi să vă înmânez acum răspunsul în scris, dacă nu, pot să-l susţin şi oral. |
|||||
|
Da. |
|||||
|
Domnul Ioan Alexandru: Problema este amplu analizată în răspunsul pe care noi l-am făcut. Putem spune că în final autorii infracţiunii n-au putut fi descoperiţi, cauza a fost înregistrată la AN-autori necunoscuţi încă din 23 august 1997 de când verificările continuă şi se vor verifica în continuare. S-a depus un volum de muncă foarte mare, am făcut demonstraţia aceasta în răspunsul pe care noi l-am scris şi evident, cred că nu vă îndoiţi de eforturile care se fac din răsputeri pentru descoperirea unui asemenea caz. |
|||||
|
Vă repet, noi dorim şi un termen. |
|||||
|
Domnul Ioan Alexandru: Aveţi dreptate, noi nu putem impune un termen organelor de cercetare şi Justiţiei, în genere... |
|||||
|
Stimate coleg, Noi, Parlamentul, nu putem să stabilim un termen Ministerului Justiţiei şi nici Ministerul Justiţiei nu poate să stabilească un termen pentru organele de cercetare. |
|||||
|
Domnul Ioan Alexandru: Nu avem această competenţă, nu avem cum, noi şi aşa am fost recent criticaţi că am cerut nişte date statistice pe care trebuia să le comunicăm la presă. Dar, într-o asemenea situaţie înseamnă că am fi învinuiţi de ingerinţe şi de pierderea totală a independenţei în justiţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Eu cred că totuşi aţi sensibilizat şi ministerul şi parchetul prin intervenţia dumneavoastră. Aveţi cuvântul, domnule deputat, să prezentaţi obiectul unei interpelări pentru săptămâna viitoare. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru al apărării naţionale Ioan Mircea Paşcu şi se referă, în special, la soarta unor structuri care funcţionează, structuri după standarde NATO, e vorba de birourile informare-recrutare asupra cărora planează o posibilitate de a fi reîncadrate în comisariatele militare, în centrele militare zonale, cunoscute ca structuri conservatoare. Vreau un răspuns foarte deschis, având în vedere că aceste birouri de informare-recrutare, cum vă spuneam, funcţionează după standarde NATO şi rezultatele obţinute în fiecare judeţ unde există aceste birouri sunt deosebit de bune. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Închidem aici lucrările de astăzi. Lucrările s-au încheiat la ora 20.05. |
|||||
 |
