Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora, Borbély László şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Rog liderii grupurilor parlamentare, stimaţi colegi, să invite grupurile în sală şi secretarii de şedinţă să se prezinte pentru a începe lucrările noastre astăzi. Cu această ocazie, vă urez bine aţi venit!

Stimaţi colegi, până la sosirea domnilor secretari care trebuie să completeze tribuna, ca să începem lucrările, vă propun totuşi să intrăm în ceea ce se numeşte partea formală a lucrărilor noastre, anunţându-vă că din totalul de 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa astăzi 241, sunt absenţi 102, din care 31 participă la alte acţiuni parlamentare şi, evident, cvorumul de vot este 172.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, iniţiată de domnii deputaţi Gheorghe Dinu şi Ioan Miclea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, iniţiată de domnul deputat Ioan Miclea .

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

3. Propunerea legislativă privind modificarea articolelor 169 şi 298 din Codul Penal, iniţiată de domnul deputat Emil Boc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

4. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii privind vânzarea spaţiilor comerciale, proprietatea privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene, sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, iniţiată de domnii deputaţi Garda Deszo şi Pecsi Ferenc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

5. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de psiholog, iniţiată de domnul deputat Cristian Sandache.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art.27 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.175/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.182/2001 pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi ale caselor teritoriale de pensii, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2002 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, primit de la Administraţia prezidenţială.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanţă, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2002.

21. Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, judeţul Suceava, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 aprilie 2002.

22. Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Ciocăneşti, judeţul Suceava, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 aprilie 2002.

23. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2002.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002, nr.743/2001, precum şi a unor alte acte normative, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia similară de la Senat; pentru aviz - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrii şi servicii,Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În continuare, vă supun atenţiei programul de lucru, aşa cum a fost el adoptat. Unica modificare de care dumneavoastră aţi luat cunoştinţă este modificarea activităţii în ziua de joi.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de a sesiza Curtea Constituţională asupra următoarelor legi:

- Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2000 privind îmbunătăţirea modului de funcţionare a comisiilor de specialitate constituite pe lângă Ministerul Culturii;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/2001 pentru ratificarea Protocolului referitor la definirea noţiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European insitutuind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea relaţiei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Focşani, România", semnat la Bruxelles la 20 august 2001 şi la Bucureşti la 10 octombrie 2001.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentur Politici Structurale de Preadereare pentru măsura "Construirea variantei de ocolire a oraşului Sibiu la standarde de autostrată, pe Coridorul de transport european nr. IV, România", semnat la Bruxelles la 20 august 2001 şi la Bucureşti la 10 octombrie 2001.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2002 pentru ratificarea amendamentelor convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bucureşti la 17 octombrie 2001 şi la Bruxelles la 11 decembrie 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Extinderea Staţiei de epurare a apelor uzate Dănuţoni – etapa de tratare biologică, Valea Jiului, România", semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 13 mai 2001.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind grantul acordat în cadrul Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectul "Asistenţă în vederea organizării Comitetelor de Monitorizare ISPA în România", semnat la Bruxelles la 16 iulie 2001 şi la Bucureşti la 10 octombrie 2001.

- Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/1999 privind autorizarea Fondului Proprietăţii de Stat de a contragaranta o scrisoare de garanţie ce se va elibera de către Banca Agricol㠖 S.A. pentru garantarea împrumutului de 100.000 tone de cereale, acordat Societăţii Comerciale Comtim – S.A. Timişoara de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică şi extrajudiciară.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 111/1998 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte religioase) minorităţilor naţionale din România.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

- Legea pentru modificarea lit. a) din alin. 1 al art. 5 din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru.

- Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 116/1999 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor poştale nr. 83/1996.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2000 privind modificarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României.

- Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea şi completarea art. 28 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.

- Legea privind modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2000 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole.

- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

- Legea privind abrogarea art. 7¹ din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase.

- Legea pentru modificarea articolului 21 alin. 7 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din cadrul aparatului Parlamentului României, republicată.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1998 privind finanţarea şi din alte surse decât bugetul de stat a unor activităţi specifice de administrare a rezervelor de stat.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 185/2001 privind unele măsuri de administrare şi gestionare a rezervei de mobilizare.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 191/2001 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizării Unităţii 2 din cadrul obiectivului de investiţii Centrala Nuclearoelectrică Cernavod㠖 5x700 MW.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de către cetăţeni români, la ieşirea din ţară, a condiţiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene şi în alte state.

De asemenea, trebuie să vă aduc la cunoştinţă, după cum se cunoaşte, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului din 20 martie 2002, în temeiul prevederilor art. 113 alin. 1 din Constituţie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra proiectului de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Având în vedere că în termenul de trei zile, prevăzut de Constituţie nu a fost depusă o moţiune de cenzură, în conformitate cu art. 113 alin. 3 din Constituţie, proiectul de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării se consideră adoptat.

În consecinţă, legea a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, termenul pentru sesizare fiind două zile, întrucât legea este adoptată în procedură de urgenţă.

Şi tot pentru informarea dumneavoastră, trebuie să vă aduc la cunoştinţă că, în conformitate cu prevederile art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la preşedintele Camerei Deputaţilor a fost depusă cererea ministrului justiţiei de ridicare a imunităţii parlamentare şi de încuviinţare a trimiterii în judecată a domnului deputat Viorel Gheorghiu, pentru infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 Cod Penal şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. 2 Cod Penal.

Potrivit prevederilor regulamentare, cererea urmează a fi transmisă spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care urmează a întocmi un raport în termen de 30 de zile.

În continuare, vom lua în dezbatere proiectele de pe ordinea de zi. presupun că vă referiţi la procedură, domnule Sassu? Vă vog, domnule deputat, poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Avem în faţă o ordine de zi pe care scrie "Aprobată 25.03.2002", nu a fost astăzi nici un fel de Comitet de Ordine de Zi ci o ordine pe care scrie "20.03.2002", cea care a fost aprobată de Comitetul Ordinii de Zi.

Diferenţele sunt în ceea ce priveşte medierile şi ratificările de acorduri. Se invocă întotdeauna că ar exista un acord de principiu al Comitetul Ordinii de Zi. Absolut inexact! Nu există un acord de principiu.

Pe de altă parte, nu se poate să primim o ordine de zi modificată, după ce şedinţele grupurilor parlamentare au fost încheiate!

De aceea, domnule preşedinte, vă rog să reveniţi la ordinea pe care am primit-o joi şi care astăzi până la ora 16,00 a fost valabilă şi să discutăm legile în consecinţă, altă dată urmând ca aceste lucruri să fie aprobate de Comitetul Ordinii de Zi, aşa cum scrie în Regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot procedură? Vă rog. Din partea Grupului PNL.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar liberal susţine această propunere a PD-ului, apreciind şi noi, în acelaşi mod, că ordinea de zi din 25 nu este corect, legal aprobată.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

Există, după ştiinţa mea, şi o hotărâre a Biroului permanent de a nu mai modifica ordinea de zi şi programul, faţă de cele care s-au discutat miercuri.

În consecinţă, vă rog să-mi permiteţi o secundă să mă consult cu colegii mei, membrii biroului.

O să mergem pe ordinea de zi, cea aprobată în data de 20, urmând ca medierile, care au fost introduse ulterior, să fie prinse, în urma şedinţei Comitetului ordinii de zi de miercuri, pentru săptămâna viitoare, ca să nu existe această rezistenţă şi să nu discutăm asupra procedurilor. De altfel, insist în a vă spune că există şi recomandarea Biroului, şi Comitetul ordinii de zi cred că a adoptat acelaşi punct de vedere, ca ceea ce se stabileşte miercuri să rămână, şi ca program, şi ca ordine de zi, valabil pentru săptămâna următoare, începând de luni, în aşa fel încât dumneavoastră să fiţi în cunoştinţă de cauză şi să vă puteţi pregăti intervenţiile, punctele de vedere şi, bineînţeles, atitudinea de vot în legătură cu o ordine de zi. E dificil ca lucrul acesta să se petreacă în momentul în care aveţi în faţă o ordine de zi care apare luni, la ora 16,00.

O să vă rog, dacă greşesc în ceea ce priveşte ordinea de zi şi nu voi introduce riguros numai din cele adoptate în 20 martie, să faceţi aceste corecturi, invocând procedura.

Stimaţi colegi.

Între timp, mi-a parvenit şi stenograma şedinţei Comitetului ordinii de zi. Din păcate, lucrurile nu stau aşa cum sunt invocate de grupurile parlamentare care au deschis această problemă, pentru că, în finalul acestei stenograme, domnul director Gheorghe Popescu, care organizează şedinţele, a întrebat: "Ne daţi încuviinţarea să trecem medierile şi acordurile care vor veni?" Răspunsul domnului Ovidiu Petrescu, care conducea în calitate de înlocuitor al preşedintelui acest Comitetul ordinii de zi, este: "Da. Mai aveţi observaţii? Nu mai sunt alte propuneri. Stimaţi colegi, vă mulţumim."

În consecinţă, nu au fost alte propuneri şi acestă decizie a fost luată în Comitetul ordinii de zi. Şi eu cred că trebuie corectat acest obicei, nu cred că trebuie să apară pe ordinea de zi, chiar şi medieri, în ziua de luni şi să nu se poată lua cuvântul sau atitudinea care ar trebui să se ia în legătură cu aceste rapoarte de mediere. Propun ca, de acum încolo, Comitetul ordinii de zi să ia decizia – pentru că sunt singurii şi suverani, nici plenul nu mai decide asupra acestui subiect – să nu se mai poată introduce (poate, cu excepţia ratificărilor) nimic pe ordinea de zi.

Şi, repet, pentru a fi corect în dezbaterea pe care urmează să o iniţiem începând cu ordinea noastră de zi, în legătură cu punctele unde există probleme, propun grupurilor parlamentare să ne propună, procedural, amânarea discutării acelui act normativ, acelui raport de mediere, în aşa fel încât să aibă posibilitatea să se consulte şi să ia o atitudine corectă. Deci, noi, în conformitate cu ceea ce Comitetul ordinii de zi a hotărât şi e consemnat în stenogramă, vom parcurge toată ordinea de zi, aşa cum este ea prezentată astăzi, la ora 16,00, şi îi rog pe cei care au nevoie ca să reflecteze asupra unor rapoarte de mediere să ceară amânarea şi vă asigur, m-am consultat cu colegii mei, că vom acorda această amânare a dezbaterilor.

Intrăm în ordinea noastră de zi cu Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 26/1999 privind unele unele facilităţi care se acordă Companiei naţionale Poşta Română S.A. pentru plata drepturilor de protecţie socială la domiciliul beneficiarilor. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe procedură, am şi eu următoarea întrebare, pentru că este prima oară când, cel puţin eu constat o mediere la faza de dezbatere, în care o Cameră adoptată un proiect de lege şi o altă Cameră respinge acel proiect de lege. Până acum, cred că mai mult decât cutumă, în tradiţia parlamentară, o lege de respingere era trimisă la cealaltă Cameră, aceasta era adoptată şi doar după aceea, dacă era cazul, se trecea la mediere. Acum, iarăşi vă spun, după cunoştinţele mele, este pentru prima dată când avem de-a face cu medierea unui text de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe, care a fost adoptată de Senat, şi o lege pentru respingerea acestei ordonanţe, care a fost adoptată de Camera Deputaţilor.

Drept urmare, domnule preşedinte de şedinţă, aş dori ca cel puţin Comisia pentru regulament să se pronunţe şi să ne edifice, vizavi cu această nouă soluţie procedurală, legată de respingerea unei ordonanţe. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc. În principiu, aveţi dreptate, ar fi o modificare a procedurilor noastre, ne-am izbit uneori de această problemă, niciodată ea nu a fost rezolvată aşa. Astfel că, în consecinţă, voi transmite acest raport Comisiei de regulament, pentru a însoţi raportul de mediere cu un raport privind prevederile regulamentare.

Deci, amănâm această dezbatere. Dacă există şi alte opinii, decât cele expuse aici? Vă rog, domnule Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă propun să-l întreb şi pe domnul director Popescu, care se ocupă cu asemenea probleme.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

O să transmit Comisiei de regulament, pentru a emite un punct de vedere în legătură cu această procedură, care, mi se spune aici, că s-a mai aplicat. În opinia mea, nu se poate aplica în ce priveşte texte de lege care propun adoptarea sau respingerea unui act normativ cu caracter de ordonanţă.

În continuare, vă propun dezbaterii dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Intrăm în dezbaterea raportului de mediere asupra proiectului de lege. În ceea ce priveşte dezbaterea, o să o facem aşa cum există cutuma în Cameră, să dezbatem pe raport, şi anume voi invoca numărul curent din raport.

La poz. 1, se referă la titlu, soluţia este a Senatului. Dacă există alte opinii? Dacă nu există, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Titlul adoptat.

Poz. 2, privind art. 1, varianta adoptată de comisia de mediere este cea a Senatului. Dacă există şi alte opinii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Poz. 2, text adoptat.

Poz. 3, privind art. 2, textul Senatului. Dacă există şi alte opinii? Dacă nu există, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 4, privind art. 4, în legătură cu textul care devine art. 5 alin. 1 şi este text comun. Dacă există alte opinii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest text? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Până la lit. c), aceste texte curg în varianta Camerei Deputaţilor. Deci, nu vă mai consult în legătură cu ele.

La alin. c), există un text comun. Dacă în legătură cu acest text există şi alte opinii? Dacă nu, vă rog să vă pronunţaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

În ce priveşte poz. d), textul Senatului. Dacă există şi alte opinii?

Dacă nu, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

În continuare, alin. e), f) şi g) sunt adoptate în varianta Camerei Deputaţilor. Deci, conform regulamentului, nu le mai supun dezbaterii.

Poz. 6, text în varianta Camerei Deputaţilor, deci nu îl discutăm.

Poz. 7 din raport, şi anume situaţia din art. 6 alin. e). E vorba de un text comun. Dacă există observaţii? Nu există.

În condiţiile acestea, vă consult, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz. 6, textul comun, adoptată.

Poz. 8 este adoptată în varianta Camerei Deputaţilor, nu o mai supunem dezbaterii.

Ca şi poz. 9, 10, integral.

Poz. 11 art. 9 lit. c), textul comun. Dacă sunt observaţii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 12, privind art. 10, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 13, privind art. 11, este textul Camerei Deputaţilor.

Poz. 14 este textul Camerei Deputaţilor.

Şi poz. 15, de asemenea.

Deci, textele nu se mai dezbat în Camera Deputaţilor.

Poz. 16 din raportul de mediere, privind art. 14, este un text comun. Dacă sunt observaţii la acest text?

Dacă nu, vă consult, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 17, privind art. 15, este textul Camerei Deputaţilor.

Poz. 18, de asemenea.

Poz. 19, de asemenea.

În aceste condiţii, trecem la poz. 20 din raport, privind art. 17, e vorba de un text comun. Dacă sunt observaţii? Şi nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 21, privind art. 18, este în varianta adoptată de Camera Deputaţilor, ca şi poz. 22 din raportul de mediere.

Deci, trecem la poz. 23, unde varianta adoptată este a Senatului. În aceste condiţii, vă consult dacă sunt observaţii.

Dacă nu sunt, cine este pentru această variantă? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc, text adoptat.

Poz. 24, Camera Deputaţilor.

Poz. 25, privind titlul Cap. IV, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii?

Dacă nu sunt, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 26. Este vorba de un text comun, propus pentru art. 24, care devine art. 22. În aceste condiţii, vă rog să vă pronunţaţi dacă aveţi observaţii.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 27, titlul Cap. V, este textul Camerei Deputaţilor.

Poz. 28, text comun, în primul alin. a). În legătură cu acesta, dacă sunt observaţii? Deci, art. 25, de la lit. a) la c), ne referim la lit. a? Nu sunt observaţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Celelalte texte sunt în varianta Camerei Deputaţilor, deci trecem de poz. 29, unde varianta este Camera Deputaţilor; de poz. 30, unde textul adoptat este în varianta Camerei Deputaţilor; poz. 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44.

La poz. 45, art. 42, care devine art. 38, după alin. 1), care este varianta Camerei Deputaţilor, la alin. 2 este un text comun. Dacă în legătură cu acest text există observaţii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Alin. 3, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 46, titlul Cap. VII. Dacă există obiecţiuni?

Dacă nu există, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 47, privind art. 44, devenit 40, este varianta Camerei Deputaţilor.

Poz. 48, referitoare la art. 45, care devine art. 41. Există un text comun, dacă în legătură cu acesta sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 49 este în varianta Camerei Deputaţilor.

În aceste condiţii, vă supun integral votului dumneavoastră raportul de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Şi, în consecinţă, prin votarea raportului, luăm în considerare că legea, cu caracter ordinar, a fost votată.

Supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii. Vom discuta, de asemenea, pe punctajul pe care ni-l pune la dispoziţie raportul.

De la poz. 1 din raport, până la alin. 9 inclusiv. Sunt texte în varianta Camerei Deputaţilor, pe care nu le mai dezbatem.

Alin. 10 de la nr. crt. 1 din raport, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii?

Dacă nu, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? nu sunt.

Text adoptat.

De asemenea, alin. 11 de la poz. 1, un text comun. Dacă în legătură cu acest text comun sunt observaţii? Şi nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 12, un text comun. În aceste condiţii, vă consult dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul de la poz. 1 alin. 12, adoptat.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră legea, cu caracter ordinar, şi raportul, în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Legea adoptată.

Supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952.

Discutând pe raport, este un singur punct, pentru că este un articol unic şi este adoptat la mediere în varianta Senatului. Dacă în legătură cu aceasta sunt observaţii? Dacă nu sunt, vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

În consecinţă, supun votului legea, raportul, în integralitatea sa, având caracter ordinar. Vă rog să vă pronunţaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Legea adoptată.

Supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală.

Poz. 1 este în varianta Camerei Deputaţilor.

Poz. 2 este un text comun. Dacă în legătură cu acesta există observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul de la poz. 2 din raport, privind art. 3, adoptat.

Poz. 3, textul Senatului. Dacă sunt observaţii?

Dacă nu, Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 4 este varianta Camerei Deputaţilor.

Poz. 5, o supun dezbaterii dumneavoastră, privind alin. 2 de la art. 6, unde rezultă un text comun din raportul de mediere. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 6 din raport e în varianta Camerei.

Poz. 7, de asemenea.

Poz. 8, de asemenea.

Poz. 9 şi 10 sunt variante ale Camerei Deputaţilor.

Poz. 11 din raport, textul Senatului. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 12 este varianta Camerei Deputaţilor.

Poz. 13, textul Senatului. Dacă sunt observaţii privind poz. 13, referitoare la art. 17 din ordonanţă, în varianta propusă de comisia de mediere?

Dacă nu sunt observaţii, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 14 este varianta Camerei Deputaţilor, ca şi poz. 15.

Şi trecem la poz. 16, unde e vorba de un text comun. Dacă în legătură cu acest text comun, privind art. 20, există observaţii? Dacă nu există, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 17, varianta Senatului. Dacă există observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 18 este varianta Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră legea, în ansamblul ei, care are caracter ordinar. Vă rog să vă pronunţaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Supun dezbaterii dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99 din 2001 pentru modificarea Legii nr.82 din 1992 privind rezerve de stat, republicată.

Textul de la poz.1, poziţie unică în raport, este textul Camerei Deputaţilor, deci nu îl mai dezbatem. În consecinţă, accepându-se varianta Camerei Deputaţilor, ea devine lege organică şi, pentru vot final, o transmitem pentru şedinţa de vot final.

Propun dezbaterii raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85 din 1999 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparţinut Bisericii Evanghelice din România, Comunitatea Evanghelică din Sibiu.

În consecinţa medierii, rezultă un articol unic, care este în varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră această variantă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.nr.1 şi unică a fost adoptată.

În consecinţa adoptării variantei Senatului, legea devine organică şi o transmitem pentru şedinţa de vot final.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105 din 2001 privind frontiera de stat a României.

Discutăm pe raport. La poz.nr.1, textul adoptat privind art.nr.41 este textul Camerei Deputaţilor. De asemenea, poz.nr.2 şi poz.nr.3, pe care nu le mai dezbatem.

Având în vedere caracterul organic, transmitem această lege pentru şedinţa de vot final.

Supun dezbaterii raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole.

Discutăm pe raportul de mediere.

La poz.nr.1 privind art.1 alin.1, varianta adoptată este varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, varianta de la poz.1 privind art.1 alin.1 este adoptată.

În continuare, la poz.nr.1 lit.e), c) sunt convenite variantele Camerei Deputaţilor, deci nu le mai dezbatem, ca şi la poz.nr.2 privind art.6 alin.1, ca şi la poz.nr.3 privind art.8.

Continuăm dezbaterile la poz.nr.4 privind art.9 alin.1. Textul adoptat este textul Senatului. Dacă în legătură cu aceasta sunt observaţii. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Textul de la poz.nr.4 a fost adoptat.

La poz.nr.5 este un text al Camerei Deputaţilor.

Trecem la poz.nr.6, unde avem un text comun privind redactarea art.16. Dacă există observaţii. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La poz.nr.7 privind art.17 alin.2 şi alin.4 sunt variantele Camerei Deputaţilor, deci trecem la poz.nr.8 privind art.18, unde există un text comun. Dacă în legătură cu acest text comun sunt observaţii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră poz.nr.8, cu excepţia lit.c), unde este textul Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru acest text comun? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La poz.9, textul este al Camerei Deputaţilor.

La poz.10, textul este al Camerei Deputaţilor.

La poz.11 este textul Senatului. Dacă faţă de acesta sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La poz.nr.12 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.13 privind art.22 este un text comun. Dacă în legătură cu acest text comun există observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La poz.nr.14 privind art.22 este varianta Camerei Deputaţilor.

La poz.15 este obţinută varianta Camerei Deputaţilor.

La poz.16 din raport este un text comun privind art.23. Dacă există şi alte opinii.

Iertaţi-mă, există alte opinii?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

La poz.nr.14 aveam o altă opinie.

Domnul Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Suntem la poz.16 privind art.23, text comun.

Dacă nu există alte opinii, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.17 privind art.23 alin.3, varianta Senatului. Dacă există observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.18 privind art.24, varianta Senatului. Dacă există şi alte opinii. Nu. În consecinţă, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Textul de la poz.18 a fost adoptat.

Poz.19, text comun privind art.24. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.20, text comun privind art.26 alin.3. Dacă există observaţii. Nu sunt. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.21 privind art.26 alin.4, textul Senatului. Dacă există observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poz.22 preia textul Camerei Deputaţilor.

Poz.23, textul Senatului privind art.30 alin.1. Dacă există observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poz.24 preia textul Camerei Deputaţilor. La fel, art.25, art.26, inclusiv art.27.

Poz.28, textul Senatului privind art.37 alin.3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.29, varianta Camerei Deputaţilor.

Poz.30 privind art.41 alin.1, textul Senatului. Dacă în legătură cu aceasta sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

De asemenea, lit.e) de la poz.30 privind art.41 este în varianta Senatului. Dacă există observaţii. Nu există.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poz.31 privind art.46 lit.e), varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit.h), textul Senatului. Dacă există observaţii. Nu există.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit.k) este în varianta Camerei Deputaţilor.

Lit.l) este text în varianta Senatului. Dacă există şi alte opinii. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit.m), textul Senatului. Dacă există observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit.n) este text în varianta Senatului. Dacă există observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit.s), varianta Senatului. Dacă există obiecţiuni privind poz.41 lit.s). Nu sunt. În consecinţă, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poz.32 privind art.47, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.33 este în varianta Camerei Deputaţilor.

Poz.34 privind art.49 lit.i), textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Textul de la poz.34 privind art.49 lit.i) a fost adoptat.

Poz.35 este text în varianta Camerei Deputaţilor.

Poz.36 privind art.51 este text în varianta Senatului. Dacă există obiecţiuni. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.37 din raport privind art.53, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.38 privind art.54 alin.2, textul Senatului. Dacă există obiecţiuni. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La poz.39 este vorba de un text comun rezultat din mediere privind art.57. Dacă există obiecţiuni. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.40 este textul Camerei Deputaţilor.

Poz.41 privind partea introductivă a art.58 este textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Dacă nu, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

În continuare, poz.41 lit.g) este în varianta Camerei Deputaţilor, pe care nu o vom dezbatem.

Lit.k) este textul Senatului. Vă rog să vă pronunţaţi dacă există şi alte opinii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

La lit.l) reiese un text comun din mediere. Dacă în legătură cu acest text sunt obiecţiuni. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat. În consecinţă, poz.41, textul integral, a fost adoptată.

Poz.42 este un text comun. Dacă în legătură cu acesta sunt şi alte opinii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.43 privind art.61 devenit art.62, textul Senatului. Dacă există obiecţiuni. Dacă nu, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.44 este textul Camerei Deputaţilor.

Poz.45 este un text comun. Dacă la poz.45, în legătură cu textul comun, există obiecţiuni. Dacă nu există, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.46, varianta Camerei Deputaţilor.

Poz.47 privind anexele nr.2, 7, 13, 14, 15, 16, 17, 18, inclusiv 19, varianta Senatului. Dacă există obiecţiuni. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci poz.47 privind anexele până la nr.19 inclusiv variantele Senatului, a fost adoptată.

Poz.20 este în varianta Camerei Deputaţilor. De asemenea, poz.26 inclusiv.

Poz.28, la aceeaşi poziţie a raportului - nr.47. Dacă la poz.28, textul Senatului, sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.29 este în varianta Camerei Deputaţilor.

Poz.48 din raportul de mediere, anexa nr.3, textul Senatului. Dacă există obiecţiuni. Nu există.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poz.49 din raport privind anexa nr.4, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poz.50 este adoptată în varianta Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, legea, având un caracter organic, o transmit pentru şedinţa de vot final.

În continuare este Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24 din 1999 pentru modificarea Legii bancare nr.58 din 1998.

Dezbatem raportul.

La poz.1, articolul unic este în varianta Camerei Deputaţilor.

La poz.2, ultima liniuţă a lit.g) este tot în varianta Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, legea, având un caracter organic, o transmit pentru şedinţa de vot final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Şinca Nouă, judeţul Braşov.

Poz.nr.1 privind art.1 alin.1 este un text comun. Dacă există observaţii. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.nr.2 din raport privind art.2 alin.1, alin.3 şi alin.4, text comun, cu excepţia alin.4 care este textul Senatului. În consecinţă, dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru text, aşa cum a reieşit din comisia de mediere? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul de la poz.nr.2 a fost adoptat.

Poz.nr.3 din raport privind art.3 alin.1.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly (din sală):

Referitor la alin.4...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Scuzaţi-mă, revenim. V-am pomenit alin.4, şi trebuia să vă pronunţaţi. Cu toate acestea, dacă sunteţi într-o mică întârziere, revenim. Să ştiţi că eu am supus discuţiei, spunând că alin.4 este în varianta Senatului, cu excepţia celorlalte, care sunt texte comune. Dar revenim la alin.4

Vă rog.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Mă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La alin.4 este o singură problemă, şi anume: acum două săptămâni şi jumătate – trei săptămâni am adoptat două proiecte de lege care au fost primele prin care, în sfârşit, în conformitate cu Legea referendumului, unele foste comune desfiinţate în 1968 în mod abuziv au început să fie reînfiinţate de către Parlamentul României în mod legal. Atunci, la această poziţie care se referă la operaţiunile de predare-primire, s-a stabilit ca procedură confirmarea de către delegaţia permanentă a Consiliului judeţean. Era vorba de Harghita, dar nu are prea mare importanţă despre ce judeţ este vorba.

Am o singură întrebare pentru cei care au propus această soluţie a Senatului: de ce încercăm ca, pentru o procedură care deja a fost legiferată, să avem o divagaţie, dacă vreţi, sau de ce vrem pentru aceeaşi reînfiinţare de comune două soluţii? Pentru că, dacă adoptăm acum varianta Senatului, vom avea o soluţie în practică pentru comunele Mădăraşi şi Cozmeni, în speţă, unde am spus că aceste operaţiuni de predare-primire vor fi confirmate de delegaţia permanentă a Consiliului judeţean Harghita, şi aici vrem să înlăturăm această prevedere.

Încă odată vă spun: eu nu ţin neapărat la procedura care este deja precedentă, dar aş vrea să fie o singură procedură în ceea ce priveşte reînfiinţarea acestor comune, pentru că aşa mi se pare firesc din punct de vedere legal.

Drept urmare, aş sprijini în continuare textul Camerei Deputaţilor, doar din acest considerent, şi nu din altul. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă mulţumesc.

Dacă există un reprezentant al comisiei de mediere care ne poate da o explicaţie în legătură cu ceea ce invocă domnul deputat. Nu există.

Vă rog. Procedură sau pe text?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Pe text.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Apropos de cele spuse de domnul deputat Raduly, cred că este mai corect ca această acţiune să fie în subordinea delegaţiei permanente a Consiliului judeţean Braşov decât în cea a prefectului, pentru că, în aceste condiţii, eu apreciez că are posibilitatea să se exprime mai în cunoştinţă de cauză Consiliul judeţean Braşov, respectiv delegaţia permanentă a acestuia, reexprimând, dacă vreţi, şi votul rezultat în urma alegerilor din anul 2000.

Constat cu surprindere că în ultima perioadă, pentru a se crea dificultăţi în materia reînfiinţării de comune abuziv desfiinţate, Guvernul are tot felul de şugubeţe idei pentru ca să ne pună beţe în roate şi pentru a crea din acest punct de vedere animozitate în rândul cetăţenilor.

În consecinţă, cred că se impune existenţa unei formule unitare, pentru că, în materie de inventivitate, noi cunoaştem şi admirăm aberaţiile care sunt inventate de unii reprezentanţi ai actualului Guvern.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă mulţumesc. Înţeleg că, de fapt, sprijiniţi propunerea de a reveni la varianta Camerei Deputaţilor.

Dacă mai există şi alte obiecţiuni. Nu există şi alte obiecţiuni.

Ne referim la poz.nr.2 din raport alin.4. În consecinţă, conform Regulamentului, voi supune votului dumneavoastră întâi soluţia propusă de comisie, şi anume textul Senatului, şi apoi vom reveni la soluţia Camerei Deputaţilor, dacă votul dumneavoastră respinge soluţia Senatului.

Deci, supun votului dumneavoastră soluţia Senatului.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi.

Cine este împotrivă?

Cine se abţine? Vă rog să număraţi.

Cu 17 abţineri, 25 de voturi pentru, varianta Senatului a fost adoptată.

Poz.nr.3. privind art.3 alin.1 devenit art.2 alin.1, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poz.nr.4 este textul în varianta Camerei Deputaţilor, deci nu mai suscită dezbateri în Camera Deputaţilor.

Având în vedere caracterul organic al legii, transmit raportul pentru vot final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112 din 2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România.

În legătură cu acest raport, la poz.nr.1, textul Senatului, privind articolul unic, pct.1 art.2 alin.1, dacă sunt observaţii. Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.nr.1, unică în raport, este, în aceste condiţii, votată.

Legea o tranferăm pentru vot final, având caracter organic.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizaţiei internaţionale a viei şi vinului adoptat la Paris la 3 aprilie 2001.

Dacă iniţiatorul are să ne comunice lucruri în plus. Dacă nu, trecem la dezbatere direct.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, la dezbaterile generale, vrea să intervină cineva. Dacă nu, trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Dacă există obiecţiuni.

Înainte de a intra în dezbaterea textului legii, din partea comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizaţiei internaţionale a viei şi vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, în şedinţa din 19.03.2002, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune, cu unanimitate de voturi, ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

În consecinţă, neexistând intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul adoptat.

Art.1. Dacă aveţi obiecţiuni?

Dacă nu, cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Art.2. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblul lui.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

În unanimitate, legea adoptată.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Lituania pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului anexă semnat la Vilnius la 26 noiembrie 2001.

Din partea iniţiatorului, dacă vrea să intervină cineva?

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Scuzaţi-mă, e o confuzie aici. Din păcate, este o confuzie.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere dorinţa comună de a intensifica relaţiile comerciale bilaterale, ca şi statutul lor de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, România şi Lituania au început, în 1997, negocierile pentru încheierea unui acord de comerţ liber. Această opţiune a luat în considerare şi tendinţele de liberalizare manifestate în comerţul internaţional european şi regional.

Acordul conţine prevederi similare cu celelalte acorduri de acest gen încheiate de cele două ţări, îndeosebi cu acorduri europene de asociere la Uniunea Europeană, adoptate, desigur, la specificul relaţiilor comerciale bilaterale şi prevede crearea, în decursul unei perioade de tranziţie care se va încheia la 1 ianuarie 2004, a unei zone de comerţ liber între cele două părţi, cu respectarea prevederilor în materie ale Acordului general pentru tarife şi comerţ, 1994 şi ale Acordului privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Principalele prevederi ale acordului se referă la domeniul comerţului cu produse industriale. Republica Lituania va liberaliza importurile de produse industriale originare din România, de la data intrării în vigoare a acordului. La rândul ei, România va liberaliza, de la data intrării în vigoare a acordului, aproape întregul import de produse industriale originare din Republica Lituania, cu excepţia unui număr extrem de redus de produse la care urmează să se aplice taxe vamale reduse.

În domeniul comerţului cu produse agricole, ţinând cont de sensibilitatea deosebită a acestui sector, concesiile convenite între părţi au un caracter mai limitat, ele constând în reducerea sau eliminarea taxelor vamale, de regulă în cadrul unor contingente tarifare pentru anumite produse ce prezintă interes să fie promovate pe pieţele celor două ţări.

Conform prevederilor Acordului, toate restricţiile cantitative la import şi export, precum şi măsurile cu efect echivalent urmează a fi eliminate de la intrarea în vigoare a acestuia, iar părţile nu vor avea posibilitatea să introducă noi taxe vamale în comerţul bilateral.

În acelaşi timp, Acordul conţine prevederi care dau posibilitatea adoptării de măsuri de apărare comercială, salvgardare antidumping, ajustare structurală, pentru protejarea producătorilor naţionali, în conformitate cu regulile internaţionale în materie.

În privinţa regulilor de origine şi cooperării vamale, părţile au convenit să-şi aplice reciproc aceleaşi prevederi pe care le au în relaţia cu Uniunea Europeană, dat fiind că România şi Republica Lituania sunt membre ale cumulului de origine paneuropeană.

Intrarea în vigoare a Acordului de comerţ liber între România şi Republica Lituania va crea condiţii pentru majorarea semnificativă a volumului bilateral al schimburilor de mărfuri, prevederile sale fiind de natură să ofere oamenilor de afaceri din cele două ţări condiţii de competitivitate la nivelul celor acordate furnizorilor din terţe ţări cu care România şi Republica Lituania au încheiat deja acorduri preferenţiale.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a dezbătut proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 19 martie 2002. Membrii comisiei au examinat proiectul de lege, avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru politică externă şi punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă şi supunerea spre dezbatere şi adoptare, în plenul Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de iniţiator.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituţionale.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Sunt dator o rectificare, în primul rând pentru dumneavoastră, dar şi pentru stenogramă. Proiectul pe care îl dezbatem este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de comerţ liber între România şi Republica Lituania, semnat la Vilnius la 26 noiembrie 2001, urmând ca celălalt proiectul de lege pe care l-am pomenit să fie discutat ulterior.

Dacă există, la dezbateri generale, opinii care vor să fie exprimate din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

În consecinţă, supun dezbaterii dumneavoastră, pe articole, în primul rând titlul legii.

Dacă există obiecţiuni? Nu sunt.

Titlul adoptat.

Articolul unic. Dacă există obiecţiuni? Nu există.

Articolul unic adoptat.

În consecinţă, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră legea, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Lege adoptată.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora.

Dacă, din partea iniţiatorului, există dorinţa de a expune vreun punct de vedere care să adauge la ceea ce noi avem? Nu. Vă mulţumim.

Domnul deputat Florescu, din partea comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Florescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în urma examinării Proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, în şedinţa sa din 21 martie, a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege sus-menţionat să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Guvern.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru industrii şi servicii şi avizul Consiliului Legislativ din 19.02.2002.

Fac menţiunea că, prin proiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, trecem direct la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă în legătură cu titlul sunt observaţii?

Domnule deputat Brudaşca, vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aş propune ca titlul legii să aibă următoarea formulă: Lege pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel 1989 privind controlul transportului peste hotare şi al eliminării deşeurilor periculoase, pentru claritatea exprimării.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Deci în legătură cu modificarea care prevede înlocuirea "frontierei" cu "hotare". Sau nu am înţeles bine.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am spus aşa: "controlul transportului peste hotare şi al eliminării deşeurilor periculoase", pentru că acest control se referă atât la transportul peste frontiere al deşeurilor, cât şi la eliminarea acestora. Comprimăm această exprimare: "privind controlul transportului peste frontiere şi al eliminării deşeurilor periculoase".

Problema pe care trebuie s-o avem în vedere, şi în cazul transportului, şi în cazul eliminării, sunt deşeurile periculoase.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Comisia rog să se pronunţe.

Domnul deputat Florescu, vă rog.

Şi pentru economie de timp, şi de efort, puteţi sta în banca comisiei, să ştiţi.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu pot să susţin o altă propunere, decât cea făcută în plenul comisiei.

Aşa cum vă menţionam, ea fost votată, în unanimitate, în forma prezentată. Ca atare, comisia este împotriva amendamentului propus.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În principiu, ne izbim, de fapt, de o chestiune şi solicit înţelegerea, chiar, a domnului deputat Brudaşca, dar e o chestiune procedurală de ratificare a acordurilor internaţionale. Acest titlu există, el e consemnat în Acord şi Acordul este semnat. Noi nu putem modifica litera lui, titlul, dacă facem o lege de ratificare, pentru că am afecta coerenţa între acord şi legea de ratificare.

Presupun că acceptaţi să vă retrageţi, chiar dacă e logică observaţia dumneavoastră.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Da.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Considerăm amendamentul retras.

Vă mulţumesc.

În consecinţă, cine este pentru titlu? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecţiuni? Dacă nu, art.1 este adoptat.

Art.2. Dacă sunt obiecţiuni? Art.2 este adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun legea votului dumneavoastră, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Legea este adoptată.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington D.C. la 30 aprilie 2001, pentru finanţarea proiectului de dezvoltare a pieţelor financiare rurale.

Având în vedere că ne aflăm în procedură de urgenţă, rog comisia să se pronunţe privind timpii.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, întrunită în şedinţă, vă propune timpii: 5 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pe fiecare intervenţie în parte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În legătură cu timpii propuşi de comisie, vă consult, prin vot, cine este pentru timpii propuşi? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu există.

Abţineri? Nu există.

Timpii propuşi de comisie, soluţia este procedural adoptată.

În continuare, la dezbaterile generale, în acele 5 minute, dacă, din partea grupurilor parlamentare, cineva doreşte să ia cuvântul? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Bine, vom discuta în principiu, nu în principiu, ci vom discuta pe raportul comisiei, pentru că există amendamente propuse.

În consecinţă, poziţia nr.1 din raport privind articolul unic al legii.

Dacă există obiecţiuni? Dacă nu, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul unic al legii adoptat.

La poziţia nr.2 din raport, titlul ordonanţei de urgenţă. Nu e o modificare, ci o modificare a traducerii, folosindu-se o traducere corectă.

Dacă sunt obiecţiuni la poziţia nr.2 din raport? Dacă nu, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Poziţia nr.3 privind art.1 din ordonanţă, cu acelaşi amendament, pentru o corectă traducere a definiţiei.

Dacă există obiecţiuni? Dacă nu, ...

Domnul Damian Brudaşca:

Am o observaţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Spuneţi, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu, domnule preşedinte, aş ruga să fim, totuşi, consecvenţi. Aici aţi apreciat corect că este vorba de o traducere mai aproape de sensul pe care-l urmărea acest act normativ. Şi în textul anterior, doar de dragul de a fi consecvenţi cu greşeala, aţi acceptat propunerea făcută, cu destulă uşurinţă, de colegii de la comisia de specialitate.

Observ că nu cade cerul nici pe ministerul de resort, nici pe cei care au încheiat acest acord, în condiţiile în care noi îl facem să sune mai corect în limba română.

Prin urmare, eu nu cer să mi se dea dreptate, nu am acest orgoliu mărunt, ci cer să fim consecvenţi cu limba română. Aceasta este dorinţa şi durerea mea, când constat că încă multe acte normative suferă din punct de vedere al preciziei formulărilor.

Îi felicit pe colegii de la comisia condusă de domnul profesor Florin Georgescu, pentru că au avut curajul şi dorinţa ca acest text să sune bine în limba română şi îi invidiez pe cei care încă se cramponează de aparenta interdicţie a nu ştiu cărui for internaţional, dacă am modifica, pentru corectitudine, texte pe care le adoptăm.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat, înţeleg că intervenţia dumneavoastră a vizat, mai degrabă, ceea ce s-a petrecut, decât ceea ce urmează să se petreacă. Precis că, comisia primeşte felicitările, dar eu voi da expresie exact interpretării pe care am dat-o. Aici e vorba de un text care, tradus greşit din engleză în română, putea, el, se aducă, dacă vreţi, influenţă acestui proiect de ratificare, pe când, în cazul dumneavoastră, textul era în română, eventual greşit, v-am dat dreptate, în principiu, suntem în aceeaşi măsură iubitorii limbii române şi, dacă se poate, şi corecte, dar nu mai puteam interveni, pentru că modificam relaţia între acord şi ratificarea lui. Aici nu se întâmplă acest lucru.

Vă mulţumesc, oricum, pentru intervenţie.

În consecinţă, la poziţia nr.3 privind art.1 al ordonanţei, poziţia nr.3 din raport, această modificare care a fost propusă, ea continuă, pentru o corectă traducere.

Vă consult dacă există obiecţiuni? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

În continuare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Islamică Iran, pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venituri şi pe capital, semnat la Bucureşti la 3 octombrie 2001.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul să completeze ceea ce ar însemna expunerea de motive din material? Dacă nu, din partea comisiei.

Vă rog.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului între România şi Republica Islamică Iran privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venituri şi pe capital, semnat la Bucureşti la 3 octombrie 2001, în şedinţa sa din 20 martie 2002, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, are cineva de luat cuvântul?

Domnul deputat Brudaşca, din partea Grupului PRM.

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu vorbesc şi în calitate de preşedinte al Grupului de prietenie România – Iran.

Mă bucură faptul că s-a ajuns să se încheie un asemenea acord între cele două ţări. Aceasta nu are decât o menire foarte clară, evidentă, aceea de a relansa relaţiile, altădată fructuoase şi de amploare, între România şi Iran.

Sperăm că, prin ratificarea acestui acord şi prin acordarea titlului de lege, el va sprijini activitatea de dezvoltare promovată şi în urma vizitei săvârşite în luna septembrie anul trecut de către preşedintele Parlamentului Republicii Islamice Iran.

Şi în calitate de preşedinte al Grupului de prietenie, şi în calitate de membru al Grupului parlamentar PRM, salut acest act normativ şi îl susţin cu toată fiinţa mea.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Trecem la dezbatere.

Dacă există şi alte opinii? Da, cineva îmi atrage atenţia: există opinii privind orarul programului şi respectarea programului.

Eu v-aş cere îngăduinţa, ştiind că am depăşit, că mai avem un singur proiect de acord de ratificat şi, dacă îl putem trece şi pe acesta, ar fi foarte bine, pentru că ar fi cel puţin un pachet încheiat.

În aceste condiţii, supun dezbaterii dumneavoastră legea, şi anume titlul legii.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Articolul unic din lege.

Dacă există obiecţiuni? Nu există.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

În aceste condiţii, având în vedere caracterul ordinar al legii, supun, în ansamblu, legea aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Lege adoptată.

Şi, în fine, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Lituania pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului anexă, semnate la Vilnius, la 26 noiembrie 2001.

Dacă, în legătură cu aceasta, iniţiatorul are de adăugat ceva? Dacă nu, vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia, întrunită în şedinţa din 20 martie 2002, a votat în unanimitate de voturi, a hotărât în unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. E vorba de Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Lituania.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, cinenva vrea să ia cuvântul? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege, şi anume dacă la titlu există obiecţiuni? Dacă nu, înseamnă că titlul este adoptat.

Articolul unic.

Dacă există obiecţiuni? Există, scuzaţi-mă? Nu.

În consecinţă, articolul unic adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun legea, în ansamblul ei, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu există.

Abţineri? Nu există.

Lege adoptată.

În încheierea lucrărilor noastre în plen, astăzi, sigur că urmează întrebările şi interpelările şi, în primul rând, răspunsurile pe care, probabil că multă lume le aşteaptă din partea primului-ministru.

Permiteţi-mi să vă comunic deputaţii propuşi în comisiile de mediere.

Pentru prima comisie, deputaţii pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961: Dobrescu Smaranda - PSD, Buzatu Dumitru - PSD, Suditu Gheorghe - PSD, Apostolescu Maria - PRM, Crişan Emil - PRM, Barbu Gheorghe - PD, Kerekes Károly - UDMR.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice: Todoran Pavel - PSD, Iliescu Valentin Adrian - PSD, Motoc Marian Adrian - PSD, Mânzână Ion - PRM, Mărăcineanu Adrian - PRM, Săpunaru Nini - PNL, Dorel Dorian - Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.119 din 1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv: Baltă Tudor - PSD, Gubandru Aurel - PSD, Neamţu Horia Ion - PSD, Ionescu Daniel - PRM, Videanu Adriean - PD, Nicolaescu Gheorghe Eugen - PNL şi Winkler Iuliu - UDMR.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.154 din 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1 din 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe: Gheorghiu Viorel - PSD, Popescu Virgil - PSD, Zăvoianu Dorel - PSD, Bucur Constantin - PRM, Saulea Dănuţ - PRM, Boc Emil - PD, Toró Tiberiu - UDMR.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Legii 115 din 1999 privind responsabilitatea ministerială: Bădoiu Cornel - PSD, Căşunean Vlad-Adrian - PSD, Timiş Ioan - PSD, Jipa Floriana Ruxandra - PRM, Moiş Văsălie - PRM, Ştirbeţ Cornel - PNL, Fotopolos Sotiris - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Vă mulţumesc.

Trecem la următoarea etapă a şedinţei noastre de astăzi.

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Am o modificare la o Comisie de mediere.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, din partea Grupului PSD, vă rog, doamna vicepreşedinte.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar PSD vă solicită să supuneţi aprobării plenului înlocuirea domnului Todoran Pavel de la Comisia de mediere pentru Legea privind accidentele de muncă şi boli profesionale, precum şi în Comisia de mediere privind Ordonanţa de urgenţă 49/2001 privind modificările şi completările la Legea 19/2000 referitoare la pensii cu colegul nostru, domnul deputat Buzatu Dumitru. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Staţi un pic doamnă, eu l-am citit pe domnul Todoran Pavel, propus pentru Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei 105 din 1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, domnule preşedinte, la legile la care eu mă refeream s-au făcut propunerile încă din luna decembrie, urmează să se programeze data la care se vor ţine cele două Comisii de mediere, iar rugămintea grupului nostru a fost ca la comisiile de mediere pentru legile pe care eu le-am menţionat, în locul domnului Tudoran, propus anterior de grupul nostru parlamentar, să fie nominalizat domnul Buzatu Dumitru.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înţeles acuma, s-a consemnat, vă mulţumesc.

În consecinţă, trecem la continuarea programului nostru.

Deci, în continuare, cu o depăşire de 15 minute, trecem la partea a doua, răspunsuri la întrebări şi interpelări, şi prima parte a acestei şedinţe este primirea de răspunsuri la interpelări adresate primului ministru, probabil şi altor miniştri. Răspunde domnului Valentin Vasilescu, ministru Justiţiei, doamna Rodica Stănoiu în problema adopţiilor. Vă rog, doamna ministru.

Doamna Rodica Stănoiu:

Stimate domnule deputat,

Vă cer scuze de la început pentru întârzierea cu care vă răspund la această interpelare, dar cunoscând extrem de bine subiectul, am vrut să vin cu un răspuns mai documentat într-o poveste tristă care atunci când mi-a fost adusă la cunoştinţă, am crezut că face parte dintr-un film de groază şi nu realitate. Din păcate, este o tristă realitate şi ea continuă să fie aşa.

Interpelarea dumneavoastră adresată ministrului Justiţiei referitoare la modul în care au fost soluţionate plângerile adresate de Ciolca Mihaela mai multor instituţii cu privire la înfierea ilegală, în cursul anului 1990, a fiicelor sale minore, Ciobanu Irina Cristina şi Ciobanu Andreea Emilia de către două familii de cetăţeni francezi.

În anul 1990, Ciolca Mihaela care era divorţată a cunoscut întâmplător pe avocatul Pătraşcu Adrian. Avocatul care s-a interesat între timp de situaţia Mihaelei Ciolca şi a celor două fetiţe care i-au fost încredinţate după divorţ, i-a propus acesteia să efectueze o vizită de două săptămâni în Franţa împreună cu cele două copile la un văr al acestuia care a fost de acord să le invite.

Domnule deputat, cine în 1990 nu era tentat de o excursie în Franţa, să plece cu cei doi copii? Propunerea făcută de avocat a fost, din nefericire, acceptată de către Mihaela Ciolca şi în scurt timp, prin relaţiile pe care avocatul şi familia franceză le-a avut la Ambasada Franţei, a reuşit să obţină viză, dar numai pentru cele două fetiţe. Sosită la Bucureşti, familia franceză Burat Jeannie Gabriel şi Burat Marise Jeannie au convins-o pe Mihaela Ciolca să accepte ca fetiţele să meargă în Franţa, urmând ca dânsa să plece la rândul său mai târziu după ce va fi obţinută viza.

Ca urmare, cele două fetiţe au plecat în Franţa, de unde nu s-au mai întors niciodată, iar mama acestora nu a mai primit niciodată viza de plecare. Ulterior, bunica fetiţelor a aflat că prin Sentinţele civile 146 şi 147 din 17 septembrie 1997 ale Tribunalului Bucureşti, în baza unor documente false şi fără acordul părţilor s-a dispus adopţia cu efecte depline a copilului Andreea Emilia de către familia Remby Vincente şi Remby Maria care au domiciliu în Paris şi care nici nu au fost în România, cât şi a minorei Irina Cristina de către familia Burat Jeannie Gabriel şi Marise Jeannie care locuiesc la Lyon.

În această situaţie, bunica fetiţelor s-a adresat, prin mai multe memorii Preşedinţiei României, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, susţinând că nu a cunoscut nimic în legătură cu aceste sentinţe şi că Ciolca Mihaela, mama fetiţelor, nu ar fi participat la şedinţa în care s-a judecat pricina, iar tatăl copiilor, Ciobanu Nicolae, care de asemenea nu a fost prezent, nu şi-a dat consimţământul la înfiere. Examinând sesizările primite, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a declarat recurs extraordinar împotriva celor două sentinţe, cale de atac admisă de Curtea Supremă de Justiţie, care a casat hotărârile şi a trimis cauza spre rejudecare la acelaşi tribunal. Rejudecând cererile, Tribunalul Bucureşti a respins Sentinţele 178 şi 179, cererile de adopţie formulate de familia franceză. Apelul declarat de cele două familii de cetăţeni francezi împotriva sentinţelor Tribunalului Bucureşti au fost respinse de către Curtea de Apel Bucureşti. Ministerului Justiţiei i-au trebuit nişte luni bune ca să comunice în Franţa aceste decizii.

Ulterior, din Franţa, de asemenea nişte luni bune a sosit răspunsul. La data de 7 octombrie, Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia 334 şi 335 din 1996 a admis recursurile declarate de cele două familii de cetăţeni francezi, apărate de Societatea civilă de avocaţi Valeriu Stoica şi Irinel Stoica, a casat hotărârile anterioare ale justiţiei noastre şi a încuviinţat adopţia cu efecte depline ale celor două minore. În motivarea soluţiei, printre altele, instanţa supremă a reţinut că intervalul de timp scurs de la data când s-au pronunţat deciziile 10 A şi 11 A din 7 martie 1995 de către Curtea de Apel Bucureşti şi până la data de 7 octombrie 1996, când s-a judecat recursul, o instanţă judecătorească din Franţa a încuviinţat adopţia minorelor de către cele două familii de cetăţeni francezi. Nemulţumită de modul în care a fost soluţionat dosarul de adopţii, Ciolcă Mihaela a formulat noi plângeri mai multor instituţii ale statului, printre care şi Comisia drepturilor omului din cadrul Senatului, preşedinte eram eu în acea perioadă.

În urma examinării plângerii numitei Ciolcă Mihaela, s-a întocmit un raport al comisiei prin care s-a solicitat Ministerului Public, Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, examinarea cu toată atenţia a dosarului, luarea măsurilor ce se impuneau.

Reexaminând dosarul de adopţii, Secţia judiciară civilă din cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a concluzionat că nu este cazul să fie declarat recurs în anulare. În acelaşi timp, în privinţa plângerilor prin care Ciolcă Mihaela susţinea că avocatul Pătraşcu Adrian ar fi obţinut importante sume de bani în urma celor două adopţii, s-a decis neînceperea urmăririi penale împotriva sa de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Ca urmare, prin rezoluţia din 7 decembrie 1998, organele de urmărire penală au dispus clasarea.

Deşi consider şi în prezent că prin modul în care au fost adoptate cele două fetiţe de către cele două familii de cetăţeni francezi au fost încălcate cele mai elementare drepturi ale omului, desfiinţarea hotărârilor judecătoreşti menţionate nu a mai fost posibilă după 1 ianuarie 2001, când am venit la Ministerul Justiţiei, întrucât termenul pentru declararea recursului în anulare expirase.

În plan penal, reluarea cercetărilor nu mai este posibilă, întrucât avocatul Pătraşcu Adrian a decedat, iar pentru faptele reclamate s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art.122 Cod Penal.

Referitor la opinia dumneavoastră, stimate domnule deputat, în sensul că nu facem tot ceea ce trebuie pentru lupta împotriva corupţiei, în răspunsul meu pe larg, vă arăt câteva din acţiunile pe care aproape în fiecare zi Ministerul Justiţiei le face. Este adevărat, domnule deputat, nu ies la televizor cu dosare pe care să le comentez şi n-am dreptul să o fac şi n-am să o fac niciodată.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Păcat!

Doamna Rodica Stănoiu:

Fac numai ceea ce, în limitele competenţei legale, mi se permite, dar vă asigur că este o muncă constantă, nespectaculoasă, de fiecare zi şi sunt convinsă că foarte curând o să aveţi rezultate care poate să vă convingă că lucrurile nu stau chiar aşa.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, doamna ministru. Domnul Valentin Vasilescu are două minute la dispoziţie să se pronunţe în legătură cu răspunsul.

Domnul Valentin Vasilescu:

Răspunsul este cel normal, legal nu se mai poate face nimic, rămâne doar ca moral să încercăm, aceste fetiţe, aceşti oameni care au fost, contrar legii, această familie a fost destrămată cu sprijinul unor oameni care ulterior au ocupat funcţii importante în Ministerul Justiţiei, după cum aţi auzit, un avocat şi care există, nu a murit încă, şi poate că, reparând această greşeală, pentru viitor, vom reuşi să nu mai repetăm asemenea lucruri…

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Să dea socoteală.

Domnul Valentin Vasilescu:

...pentru că repetarea lor este problema noastră şi nu ceea ce s-a întâmplat şi pe care nu le mai putem acum, legal, să le îndreptăm.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, înţeleg că sunteţi mulţumit de răspuns.

În continuare, la solicitarea domnului deputat Ludovic Mardari, care solicită măsuri pentru punerea în aplicare a Deciziei Curţii de Apel Timişoara în dosarul privatizării S.C.Bere Timişoara S.A....

Domnul Ludovic Mardari (din bancă):

Am prezentat şi în scris, dar regulamentul prevede să fie dezvoltat şi pe larg.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Dacă doriţi..., sigur, vă dăm cuvântul. Răspunde domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiş al Partidului România Mare. Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu. Îmi pare rău că nu rămâne să-mi dea şi mie răspuns, aşa cum a procedat în cazul colegului meu.

Modul în care s-a făcut privatizarea la Societatea comercială Bere Timişoreana S.A. a fost în repetate rânduri în atenţia presei locale şi centrale. Legalitatea conducerii Asociaţiei PAS şi a Consiliului de administraţie al asociaţiei au constituit obiectul unui proces de lungă durată în justiţia română. La data de 6 noiembrie 2001 s-a formulat totuşi o decizie irevocabilă cu nr.949 în dosarul 6759/Com/2001 de către Curtea de Apel Timişoara prin care conducerea Asociaţiei PAS şi sediul acesteia urmează a fi predate reprezentanţilor legali. După o tergiversare de peste 3 luni, la data de 11 februarie 2002, executorul judecătoresc a pus în aplicare doar parţial sentinţa judecătorească, predând sediul reprezentanţilor legali, fără documente şi fără a realiza transferul conducerii. Partea adversă, conducerea actuală a Societăţii comerciale Bere Timişoreana S.A., a formulat o cerere pe calea ordonanţei prezidenţiale de întoarcere a executării, cerere acceptată în data de 28 februarie 2002 în dosarul 4770/2002, eliberându-se minuta sentinţei la data de 1 martie 2002, ora 9.30. În aceeaşi zi, până la ora 13.30, executarea silită s-a produs evacuând reprezentanţii legal din sediul Societăţii comerciale Bere Timişoreana S.A.

Rog să se observe că atunci când interesul o cere, justiţia este foarte promptă. În mai puţin de 4 ore, s-a pus în executare o hotărâre pronunţată, zic eu, ilegal.

Concluzia este una singură. Sentinţa nr.949 din dosarul 6759/Com/2001 din 6 noiembrie 2001, sentinţă definitivă şi irevocabilă, a rămas şi în prezent neaplicată.

Doamnă ministru, vă rog să vă exprimaţi în legătură cu această aberaţie juridică pe care mă abţin să o numesc altfel. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră adresată ministrului Justiţiei, referitoare la privatizarea S.C.Bere Timişoara S.A., vă comunicăm următoarele: din verificările dispuse, am constatat că susţinerile dumneavoastră legate de modul în care s-a făcut privatizarea S.C.Bere Timişoara S.A. nu se confirmă în ceea ce priveşte tergiversarea soluţionării acestei cauze.

Conform prevederilor art.123 din Constituţia României, în calitatea sa de instituţie a administraţiei publice centrale, Ministerul Justiţiei nu se poate pronunţa asupra problemelor de drept sau cu privire la situaţia de fapt din cauzele deduse judecăţii şi nici nu poate face recomandări instanţelor de judecată cu privire la modul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite.

Potrivit dispoziţiilor art.18 alin.final din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, în nici o împrejurare, verificările efectuate de ministrul Justiţiei nu pot repune în discuţie ceea ce a fost deja judecat. Referitor la susţinerile în sensul că executarea silită, care a fost încuviinţată de către Judecătoria Timişoara, prin încheierea nr.34 din 9 ianuarie 2002, în dosarul 3/2002, la cererea creditorului Târnoveanu Ion, vă informăm că în urma verificărilor, s-a constatat că S.C.Bere Timişoara S.A. a formulat contestaţie la executare împotriva acesteia, cerere care a fost admisă prin sentinţa pronunţată de Judecătoria Timişoara la data de 14 februarie 2002 în dosarul 1713 din 2002 prin care au fost anulate formele de executare în dosarul 3/2002. Împotriva acestei soluţii, părţile interesate, respectiv domnii: Târnoveanu Ioan şi Comveş Mihai au posibilitatea să uzeze de căile de atac ordinare, astfel că toate aspectele legate de această cauză urmează să fie prezentate instanţelor învestite cu soluţionarea acestora, singurele în măsură să se pronunţe cu privire la nemulţumirile prezentate în memoriu.

Referitor la susţinerea că soluţia pronunţată în cauză privind contestaţia la executare se cunoştea înainte de pronunţare, precizăm următoarele: este adevărat că în ziua de 14 februarie 2002, în jurul orelor 15.00, judecătorul delegat pentru relaţia cu mass-media a comunicat unor ziarişti soluţia care a fost pronunţată în dosarul 1713/2002 privind contestaţia la executare. Soluţia a fost aflată de către judecătorul delegat pentru relaţia cu mass-media chiar de la judecătorul care a judecat pricina, care în aceeaşi zi, a scris în dosarul cauzei minuta rezultată în urma deliberării, minută care reprezintă expresia concisă a soluţiei pronunţate.

Deşi a pronunţat soluţia la data de 14 februarie 2002, înainte de ora 15.00, judecătorul a omis după scrierea minutei să o treacă şi în condica de şedinţă, aşa cum prevede regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti. Aşa se şi explică faptul că a doua zi, la ora 9.30, s-a constatat că la poziţia privind dosarul 1713/2002, condica de şedinţă era necompletată.

Aspectele prezentate au fost comunicate Curţii de Apel Timişoara şi s-a solicitat verificarea lor, urmând să fie luate măsuri disciplinare împotriva judecătorului vinovat.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul Justiţiei.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule deputat, în legătură cu răspunsul primit, aveţi două minute să vă exprimaţi satisfacţia sau insatisfacţia.

Domnul Ludovic Mardari:

Vreau să declar încă de la început că nu sunt mulţumit de răspuns şi aş vrea doar să mai adaug că nu trebuie să mai surprindă pe nimeni că peste 70-80% dintre cetăţenii acestei ţări nu mai au încredere în justiţia română. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc şi cu scuzele de rigoare, totuşi trebuie să fac o anumită precizare în faţa colegilor noştri privind caracterul regulamentar al interpelărilor: conform art.162, interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi prin care se solicită explicaţia asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul, fiecare dintre membri săi, este obligat să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Camera poate acorda un nou termen.

Deci, v-aş ruga, chiar şi la capitolul "Întrebări" să ne uităm mai atent şi să nu transformăm, din păcate, aceste şedinţe de întrebări şi interpelări în consultări în legătură cu cauze şi cu probleme care privesc persoane sau persoane juridice şi procese în mod particular.

În continuare, datorită faptului că domnul Valentin Vasilescu care are două interpelări către ministrul Justiţiei, acceptă să primească răspunsul scris şi datorită programului încărcat al domnului ministru Şerban Mihăilescu care este prins în activitatea pe care o cunoaşteţi de reuniune a primilor miniştri din ţările candidate la NATO, o să rugăm să răspundă domnului Dumitru Bălăeţ.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Şerban Mihăilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu interpelarea adresată de domnul deputat Dumitru Bălăeţ legată de situaţia clădirii Biblioteca Naţională, din analiza care am făcut-o în ultima vreme, la solicitarea expresă a conducerii Bibliotecii Naţionale a României, finalul analizei proiectanţilor este următorul. Activitatea Bibliotecii Naţionale se va desfăşura în corpurile B, C, H, I, deci, acolo unde sunt şi acele două depozite şi în final, 53.000 de metri pătraţi vor fi alocaţi Bibliotecii Naţionale, cifră care este considerată corespunzătoare pentru această bibliotecă. În rest, există o altă suprafaţă de circa 45.000 de metri pătraţi care constă în săli, culoare şi birouri nefinisate în care dacă, într-adevăr, se va găsi o sursă de finanţare, se va putea amenaja un viitor sediu al Executivului pe o perioadă mai lungă.

Important este că Biblioteca Naţională va fi finalizată şi terminată în mai mult de jumătate din spaţiu care este acolo. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc. Domnule Dumitru Bălăeţ, vă rog să vă exprimaţi două minute.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Nu putem să punem întrebări acuma, dar eu am vizitat clădirea săptămâna trecută şi am constatat că o mare parte a ei este finalizată pentru activitatea Bibliotecii Naţionale. Greşeala care s-a făcut acolo de către conducerea bibliotecii şi la presiuni exterioare a fost că nu au mers în mod occidental pe amenajarea sălilor de lectură care trebuiau să intre în principal în activitate.

Socotesc că folosirea clădirii Bibliotecii Naţionale, proiectată după norme internaţionale, domnule Mihăilescu, de biblioteconomie cu toate rigorile caracteristice în acest sens, în decurs de aproape 20 de ani de tatonări şi de experienţă pe plan naţional şi mondial, nu trebuie să primească o altă activitate şi că reluându-se într-un mod mai clar o serie de discuţii atente cu conducerea Bibliotecii Naţionale şi în special cu cei care realizează investiţia, chiar cu banii puţini pe care i-a dat bugetul pe anul acesta, noi putem pune, într-o anumită măsură, în activitate biblioteca. vă rog foarte mult să ducem discuţii operative, pentru că ştiu că şi dumneavoastră sunteţi ocupat acum pe argumente concrete, pro şi contra, pentru a găsi o soluţie mai adecvată în această privinţă. Socotesc că cei 45.000 de metri pătraţi pe care dumneavoastră îi consideraţi că ar putea să intre în atribuţiile Guvernului şi în folosinţa Guvernului necesită reamplasări, investiţii mult mai mari decât cele care pot fi necesare pentru spaţiul ca bibliotecă. De aceea, vă rog foarte mult să ducem discuţii poate chiar la dumneavoastră sau aici la bibliotecă pentru a găsi o soluţie mai bună decât aceasta, pe care o socotesc absolut nesatisfăcătoare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat, şi vă mulţumim domnule ministru pentru răspunsul pe care l-aţi dat, chiar dacă domnul deputat, după obiceiul parlamentar, evident că nu s-a declarat mulţumit. V-aş face propunerea, pentru că următorul pe listă este domnul Eugen Nicolaescu şi pentru că dumnealui lipseşte, să o invităm pe o colegă a Grupului parlamentar PNL, pe doamna Mona Muscă să dezvolte interpelarea şi apoi să primească răspunsul de la doamna Maria Manolescu.

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Interpelarea se adresează ministrului finanţelor publice, Mihai Tănăsescu. Obiectul interpelării: situaţia acordării de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în conformitate cu Legea nr.9/1998.

Potrivit Legii nr.9/1998, cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940, au dreptul la despăgubiri pentru bunurile imobile pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei.

În prezent, în judeţul Caraş-Severin există 19 dosare, iar în Timişoara şi în judeţul Timiş, mult mai multe, prin care se solicită acordarea de compensaţii în conformitate cu prevederile acestei legi.

În unele cazuri, prefectura a aprobat cererile cetăţenilor privind plata despăgubirilor pentru o serie de bunuri trecute în proprietatea statului bulgar, însă nu s-a trecut încă la acordarea sumelor cuvenite.

Respectarea dreptului la proprietate este fundamental într-o societate democratică, iar acordarea de despăgubiri este un drept al cetăţenilor, şi nu o concesie făcută lor.

În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru, să binevoiţi a preciza în ce stadiu se află aplicarea Legii nr.9/1998, când estimaţi că vor fi soluţionate cererile cetăţenilor şi când vor fi acordate sumele care li se cuvin drept despăgubire.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Invităm pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, pentru răspuns.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea doamnei deputat Mona Muscă, nr.321/2002, cu privire la situaţia acordării de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în conformitate cu Legea nr.9/1998, Ministerul Finanţelor Publice comunică următoarele.

"Până în acest moment, Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr.9/1998 i-au fost transmise de comisiile judeţene un număr de 4.795 de dosare, prin care se propune acordarea de despăgubiri cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma semnării Tratatului dintre România şi Bulgaria.

Menţionăm că dosarele sunt analizate de Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr.9/1998 proporţional, pe judeţe, în ordinea sosirii şi înregistrării lor la Ministerul Finanţelor Publice.

Precizăm că actuala Comisia centrală, de când şi-a început activitatea, respectiv din luna mai 2001, şi până în prezent, a analizat peste 800 de dosare, cu o valoare a compensaţiilor de 180 de miliarde lei, comparativ cu comisia anterioară care, în anii 1999 şi 2000, a analizat numai 351 de dosare, cu o valoare a compensaţiilor de 73 de miliarde lei.

Activitatea de validare şi invalidare a Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr.9/1998 este îngreuiată de numărul mare de dosare, precum şi de faptul că majoritatea hotărârilor comisiilor judeţene au fost invalidate de Comisia centrală, nefiind respectate prevederile legale.

În momentul de faţă, s-a intensificat activitatea de analizare a dosarelor şi emiterea de hotărâri de validare-invalidare, de către Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr.9/1998. În acest sens s-a decis ca şedinţele membrilor Comisiei centrale pentru aplicarea legii să aibă loc săptămânal, pentru a se studia un număr cât mai mare de dosare.

Cu privire la judeţele la care faceţi referire, precizăm că Comisia judeţeană Timiş a transmis, în vederea validării Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr.9/1998, un număr de 294 de dosare, iar Comisia judeţeană Caraş-Severin pentru aplicarea Legii nr.9/1998, un număr de 19 dosare.

Menţionăm că, până la această dată, Comisia centrală pentru aplicarea legii a analizat 20 de dosare din judeţul Timiş, însă, datorită faptului că acestea nu erau întocmite în mod corespunzător, pentru 19 dosare s-au emis hotărâri de invalidare şi au fost retransmise comisiei judeţene pentru completare şi corectare.

Totodată, precizăm faptul că de la judeţul Caraş-Severin a fost luat în analiză de către Comisia centrală o singură hotărâre a comisiei judeţene, întrucât toate hotărârile din acest judeţ sunt emise în iunie 2001, pe când, de la celelalte judeţe sunt foarte multe hotărâri emise cu mult mai înainte de data respectivă.

Vă aducem la cunoştinţă că toate hotărârile emise de Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr.9/1998 se comunică de îndată fiecărui beneficiar.

În concluzie, arătăm faptul că la nivelul Comisiei centrale se desfăşoară activitate intensă de analizare a hotărârilor primite de la comisiile judeţene, chiar dacă membrii acestei comisii îşi realizează această sarcină în afara atribuţiilor de serviciu, de regulă peste programul de lucru.

Cu stimă". Semnează răspunsul domnul ministru al finanţelor publice, Mihai Tănăsescu.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat, dacă aveţi o intervenţie? Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc foarte mult pentru stadiul în care se află Legea nr.9/1998. Asta am înţeles din analiza prezentată de doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Celelalte întrebări, când estimaţi că vor fi soluţionate cererile şi când vor fi acordate sumele care le revin din despăgubire?, la aceste două întrebări, însă, nu am primit răspuns.

Am înţeles că se întruneşte comisia o dată pe săptămână, dar, în acelaşi timp, am înţeles că vă plângeţi de numărul mare de cereri.

În situaţia aceasta, nu credeţi că s-ar putea întâlni comisia mai des pentru a soluţiona mai multe cereri? Ar fi mai eficient.

Pe de altă parte, aş solicita, dacă aveţi atâtea returnări de întocmire de cereri, poate că procedura transmisă la judeţe nu a fost corectă. Şi atunci, ar fi bine ca să aveţi amabilitatea să informaţi persoanele respective ce anume le lipseşte din dosar, în ce constă viciul dosarului, pentru că aşa se pot returna şi a doua oară şi a treia oară şi sunt oameni, în general, foarte în vârstă cei care vă solicită drepturile la care sunt îndrituiţi prin lege.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Stimaţi colegi,

O să vă rog să acceptaţi, şi datorită aglomerării, dar şi mai ales aglomerării din partea unor grupuri parlamentare, a interpelărilor, dar şi pentru a fi elegant, să dăm cuvântul, pentru a-şi dezvolta interpelarea, dacă doreşte, doamnei Liliana Naum, o colegă de-a noastră, şi, dacă nu doreşte să facă această dezvoltare, probabil a depus-o scris, rugăm pe domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru a răspunde.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin persoana domnului ministru Ilie Sârbu, care semnează răspunsul la interpelare, vă prezintă următoarele:

Care au fost măsurile luate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor privind repunerea în funcţiune a sistemului de irigat pe teritoriul României, pentru a diminua efectele secetei?

Având în vedere că această secetă vine din urmă cu 4 ani, pentru a elimina efectele acesteia, care nu sunt uşor de suportat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Societatea Naţională de Îmbunărăţiri Funciare, a întocmit un program de punere în funcţiune a amenajărilor de irigaţii, pentru campania acestui an.

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare trebuie să pună în funcţiune, până la sfârşitul acestei luni, supraţa de 1.412.960 de hectare.

Întrucât deficitul de echipament de irigaţii este foarte mare, pentru campania de irigaţii a acestui an, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va pune în funcţiune, la data de 31 martie, suprafaţa de 1.072.000 de hectare.

Vreau să fac precizarea că nu diferenţa de suprafaţă de pus în funcţiune ar fi o problemă, ci nu vrem să mai cheltuim bani pentru o suprafaţă pe care noi apreciem că în perioada următoare nu va beneficia de echipament de irigat. Deci, nu am vrea să mai păţim să reluăm punerea în funcţiune, cum s-a mai întâmplat cu alte suprafeţe.

Până acum, au fost pregătite din 1.476 de staţii de pompare şi s-au acordat subvenţii în acest an pentru punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii de 1.441 de miliarde de lei.

A doua întrebare se referă la suprafaţa de teren agricol, care preconizăm să fie irigată efectiv în acest an.

Din suprafaţa, care am afirmat că este de 1.072.000 de hectare, este asigurată în momentul de faţă cu echipament de irigat suprafaţa de 524 de mii de hectare, poate fi asigurată cu echipament de udare prin achiziţionarea de instalaţii de către producătorii agricoli, beneficiind de Ordinul nr.117 din acest an, până la 30 mai, încă 100 de mii de hectare. S-au contractat până acum efectiv 673 de mii de hectare de teren pentru irigat.

Vreau să vă spun că din Fondul de Dezvoltare a Agriculturii Româneşti, fond constituit la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor din privatizările societăţilor comerciale şi redevenţe, sau concesionări, 536 de miliarde vor fi destinate efectiv achiziţionării de echipament de irigat sub forma unei subvenţii de 70% din valoarea unei instalaţii de irigat.

Sunt luate măsuri, s-au făcut discuţii, s-au făcut înţelegeri, protocoale cu unităţile care fabrică sistemele acestor instalaţii de irigat şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor face orice efort posibil ca acete 536 de miliarde să revină sub formă de subvenţii pentru asociaţiile utilizatorilor de apă, sau pentru agenţii economici care asigură 30% avans din programul de irigat şi care au la dispoziţia lor 30% din valoarea echipamentului de irigat.

Acesta este răspunsul pentru dumneavoastră.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim.

Doamnă deputat, dacă aveţi comentarii la acest răspuns? Înţeleg că nu aveţi.

În legătură cu răspunsul care trebuia să-l primească la interpelare domnul deputat Emil Rus privind situaţia postprivatizare existentă la Societatea Comercială MOPAL S.A. Bistriţa, domnul Iacob Zelenco, secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor, este la Senat tot în şedinţă de interpelări şi întrebări.

O întreb pe doamna Maria Manolescu dacă, având în vedere că şi dumneaei primise aceeaşi întrebare – n-am înţeles de ce, sincer -, dar nu înţeleg de ce au existat două interpelări cu acelaşi obiect?

Domnul Emil Rus (din bancă):

Nu este aceeaşi întrebare. Problematica era diferită, pentru unul şi pentru altul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimate domnule deputat Rus, aş vrea să vă spun că avem nişte prevederi regulamentare, care spun că nu se poate face decât o singură interpelare din partea unui grup parlamentar într-o şedinţă, şi anume a doua se poate face în condiţiile în care există timp, deci, ca să spun aşa, după ce timpul de o interpelare pentru fiecare grup s-a săvârşit. Mă surprinde că dumneavoastră aţi făcut două, cu acelaşi subiect, pentru doi secretari de stat. Din cauza aceasta mă surprinde.

Bun. Vreţi să dezvoltaţi. Dacă vreţi să dezvoltaţi interpelarea, aveţi trei minute, conform regulamentului.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Problematica interpelării a fost transmisă în scris la cele două ministere. Pentru domnul Ovidiu Tiberiu Muşetescu, care reprezintă Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului, întrebarea era: în acest context vă solicit, domnule ministru, trimiterea unei echipe de control care să verifice toate acţiunile postprivatizare care au avut loc la S.C. MOPAL Bistriţa S.A., precum şi alte societăţi comerciale. Şi am dat exemplu: COVOARE, METALURGICA din Beclean, MEFIL Bistriţa, MINA Valea Vinului din cadrul Exploatării Miniere Rodna, în care există aceleaşi neajunsuri, pe aceeaşi temă.

Referitor la cealaltă interpelare, pe aceeaşi problematică, trimisă domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, întrebarea, solicitarea mea era: domnule ministru, să dispuneţi o analiză de fond asupra modului în care au fost sancţionate emiterile unor cecuri fără acoperire de către cei menţinaţi mai sus.

Deci, erau întrebări diferite.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

O rugăm pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat, să răspundă din partea Ministerului Finanţelor.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu:

Interpelarea primită făcută de către domnul deputat a fost transmisă Băncii Naţionale a României.

Bănca Naţională a României, respectiv Direcţia Reglementare şi Autorizare, a răspuns următoarele:

Ca răspuns la interpelarea domnului deputat Emil Rus, solicitată Ministerului Finanţelor Publice, de către Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, vă facem cunoscut că, până în prezent, în baza de date a Centralei incidentelor de plăţi, există două unităţi cu denumirea MOPAL – ne spune Bănca Naţională a României, şi anume există Societatea Comercială MOPAL S.A. Bistriţa, cu codul fiscal 3094-999, care înregistrează 83 incidente de plată, din care 4 incidente de plată cu cecuri determinate de motive minore, pentru care suma refuzată a fost de 972 milioane lei, şi 79 incidente de plată cu bilete la ordin, din care 74 determinate de motive majore, pentru care suma refuzată a fost de 11 miliarde 367 milioane lei, iar 5 determinate de motive minore, pentru care suma refuzată a fost de 257 milioane lei.

Întrucât incidentele de plată cu cecuri înregistrate la Centrala incidentelor de plăţi nu sunt conforme cu art.2, lit.c) şi lit.e) din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea şi funcţionarea la Bănca Naţională a României a Centralei incidentelor de plăţi, pe numele Societăţii Comerciale MOPAL S.A. Bistriţa, cu codul fiscal menţionat mai sus, nu s-a instituit interdicţia bancară de a emite cecuri – comunică Banca Naţională.

Cea de a doua societate, care figurează cu aceeaşi denumire, MOPAL, respectiv Societatea Comercială MOPAL Bistriţa, Sucursala municipiului Bucureşti, cu codul fiscal 1326-7230, care înregistrează 144 incidente de plată, din care 54 incidente de plată cu cecuri, din care 53 determinate de motive majore, pentru care suma refuzată a fost de 5 miliarde 289 milioane lei, şi un incident determinat de motiv minor, pentru care suma refuzată a fost de 7 milioane de lei; 90 de incidente de plată cu bilete la ordin, din care 83 determinate de motive majore, pentru care suma refuzată a fost de 7 miliarde 181 milioane lei şi 7 determinate de motive minore, pentru care suma refuzată a fost de 569 milioane lei.

Întrucât incidentele de plată cu cecuri înregistrate la Centrala incidentelor de plăţi sunt conforme cu art.2 lit.c) şi lit.e), din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei incidentelor de plăţi, pe numele Societăţii Comerciale MOPAL Bistriţa, Sucursala Bucureşti, cu codul fiscal menţionat, s-a instituit interdicţia bancară de a emite cecuri în perioada 2 noiembrie 2001, până la 17.I.2003.

Banca Naţională menţionează că, în conformitate cu prevederile art.37 din Legea nr.58/1998, aceste informaţii nu pot fi făcute publice.

Beneficiarul unui CEC, respectiv bilet la ordin, căruia i s-a refuzat suma de încasat, are posibilitatea recuperării acesteia de la obligatul la plată, adresându-se judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul de plată indicat în CEC sau bilet la ordin. Pentru aceasta, trebuie să urmeze procedura juridică prevăzută în Legea nr.59/1934 asupra CEC-ului, modificată prin Legea nr.83/1994, sunt enumerate aici toate articolele la care se face referire, respectiv Legea nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin Legea nr.83/1994, de asemenea, cu număr important de articole la care se face referire.

Acestea sunt răspunsurile tehnice la care Banca Naţională s-a pronunţat, urmare interpelării dumneavoastră. Răspunsul scris vi-l putem înmâna.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute pentru comentarii.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru, dumneavoastră mi-aţi prezentat un răspuns, pentru care se cuvine să vă mulţumesc.

Eu cred şi sper că am sensibilizat Ministerul Finanţelor şi eu cred în intrarea în normalitate a acestor unităţi economice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Aş avea rugămintea, din aceleaşi motive pe care le-am expus şi în legătură cu domnul ministru Şerban Mihăilescu, să permitem dezvoltarea interpelării domnului Damian Brudaşca - propunere privind introducerea pe lista monumentelor cu valoare excepţională a Bisericii din Cizer, din partea patrimoniului Muzeului Etnografic al Transilvaniei -, urmând să-i răspundă domnul Opriş.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Vă mulţumesc.

Eu am supus atenţiei primului-ministru această chestiune, de introducere pe lista monumentelor cu valoare excepţională, a Bisericii din Cizer, situată în Parcul Etnografic "Romulus Vuia", monument care face parte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Biserica din Cizer a fost construită în urmă cu circa 230 de ani de către Horia, după cum atestă inscripţia de pe bârna din bolta naosului.

Pe plan constructiv, prezintă forma cea mai evoluat㠖 pronaos poligonal, naos dreptunghiular, altar poligonal, cu pereţi decroşaţi şi pridvor pe trei laturi, cu stâlpi cu arcade semicirculare. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile tavanului se ridică stâlpii turnului de galerie deschisă şi coif octogonal. Temele pictate sunt teme iconografice tradiţionale.

Monumentul a fost transferat de către Comisia monumentelor istorice în anul 1968. Acoperişul a prezentat deteriorări pe suprafeţe mari, ceea ce a permis infiltrarea apei de ploaie până la stratul pictural.

Demersurile făcute, inclusiv de către cel care vă vorbeşte, pentru restaurarea acoperişului, au contribuit la obţinerea în anul 2000 a circa 400 de milioane pentru înlocuirea în totalitate a acestui acoperiş.

Starea de conservare a stratului pictural a fost influenţată de factorii abiotici şi biotici, care au accelerat procesul de îmbătrânire a materialelor, înregistrându-se deteriorări şi degradări multiple. Fiind foarte fragilizat, se observă exfolieri, caracliuri, desprinderi, pierderi de pe suprafeţe mari, urme de săruri provenite din infiltraţii, depuneri de murdărie şi fum. Lipsesc pânzele de îmbinare pe suprafeţe mari, sau sunt sfişiate la îmbinarea grinzilor. Exfolierile, cu pierderile de strat pictural, periclitează toată pictura bisericii.

Am înaintat un dosar complet, cu fotografii realizate în legătură cu aceste picturi, prezentând domnului prim-ministru şi implicit ministerului de resort starea reală a acestui monument, pentru care, în calitatea pe care o am, am solicitat facilitarea introducerii monumentului pe lista monumentelor cu valoare excepţională, restaurate sub egida UNESCO.

având în vedere faptul că atât Primăria municipiului Cluj-Napoca, în a cărei competenţă administrativă nu se află monumentele din Parcul Vuia, cât şi Consiliul judeţean, contribuie în momentul de faţă cu sume substaţiale pentru repararea clădirii principale a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, am solicitat primului-ministru alocarea, eventual din fondurile speciale ale Guvernului, a circa 1,2 miliarde de lei pentru efectuarea lucrărilor de primă necesitate în acest sens, iar, ulterior, prin includerea pe lista UNESCO, sperăm ca lucrurile să fie soluţionate într-o formă conformă cu valoarea excepţională pe care o are acest monument unicat în Transilvania.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Ioan Opriş. Dacă vreţi să daţi un răspuns, sperăm mai succint decât descrierea situaţiei monumentului, aşa cum a făcut-o domnul deputat.

Vă rog.

Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Programul naţional de restaurare, respectiv bugetul alocat acestuia, este destinat finalizării sau continuării numărului mare de lucrări complexe de restaurare, iniţiate în anii trecuţi, şi poate acoperi, doar în minimă măsură şi în situaţii de urgenţă, lucrări la obiective noi. Ca atare, Programul de restaurare pentru anul 2002 este deja definitivat la data la care soseşte solicitarea domnului deputat, nemaiputând fi inclus în programul lucrărilor.

Având în vedere faptul că monumentul este cuprins în patrimoniul Muzeului Etnografic Cluj, acesta se putea oricând adresa fie Direcţiei muzee, Colecţia arte vizuale, fie Direcţiei monumentelor din Ministerul Culturii şi Cultelor, în vederea informării acestuia cu privire la starea de conservare a clădirilor, la necesităţile de lucrări de restaurare şi la solicitările de finanţare.

Toate solicitările de finanţare, extrem de numeroase, sunt peste 600, vor fi luate în considerare la întocmirea Programului naţional de restaurare pentru anul 2003, în măsura în care bugetul alocat va permite execuţia de lucrări noi şi în funcţie de valoarea, de starea de conservare şi de posibilităţile reale de cofinanţare.

În acest sens, dosarul privind finanţarea lucrărilor de restaurare a picturii Bisericii din Cizer rămâne în evidenţa Direcţiei monumentelor istorice, fiind, însă, necesară completarea lui cu referate şi documentaţii de specialitate.

De altfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei are calitatea de muzeu judeţean şi, în conformitate cu Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Legea nr.69/1991 a administraţiei publice locale, intră în atribuţiile Consiliului judeţean Cluj, asigurarea protejării monumentelor istorice, respectiv alocarea de resurse financiare în acest loc.

Ca o completare, în acest an, numai la Cluj sunt alocate 5 miliarde 400 milioane lei pentru restaurări de monumente istorice.

La pct.2 – solicitarea de introducere a Bisericii de la Cizer pe listele monumentelor cu valoare excepţională, aflate sub egida UNESCO, în momentul de faţă România deţine deja un număr de 30 de monumente înscrise în această listă, Ministerul Culturii şi Cultelor finanţând toate lucrările de restaurare la acesta.

Propunerile de includere a unor noi monumente pe lista patrimoniului cultural naţional urmează o procedură foarte laborioasă. Vor fi luate în discuţie, în cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în urma analizării documentaţiei întocmite în conformitate cu cerinţele UNESCO.

Îi mulţumesc domnului deputat pentru interesul pe care-l arată şi demersurile făcute pentru monumentele din judeţul Cluj.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Îi mulţumim domnului secretar de stat.

Domnule deputat, două minute aveţi pentru a face un comentariu.

Domnul Damian Brudaşca:

Şi eu îi mulţumesc domnului profesor pentru acest răspuns.

Vreau să-l informez că problematica a fost adusă la cunoştinţa ministerului din care face parte, încă din anul 1999. Apelurile făcute de către conducerea muzeului s-au lovit, însă, la nivele inferioare competenţei domnului secretar de stat, de o serie de reacţii care nu-şi găsesc locul la un minister care are menirea să conserve şi să pună în siguranţă patrimoniul cultural naţional.

Îl informez încă o dată pe domnul ministru că au fost făcute aceste demersuri, că, chiar dacă este vorba de un muzeu care intră în competenţele administrative ale consiliului judeţean, consiliul judeţean alocă bani pentru repararea clădirii sediului central al acestui muzeu şi, în momentul de faţă, resursele pe plan local cumulate ale primăriei şi consiliului judeţean nu sunt suficiente pentru a scăpa de la distrugere acest monument unicat.

Nu ştiu care sunt criteriile, nu am competenţa şi pregătirea adecvate, nu ştiu care sunt criteriile pentru includerea unui monument pe listele cu valoare excepţională şi sub egida UNESCO, însă aş dori ca domnia sa, în calitate de om de cultură, cu state vechi în materie, să se aplece cu toată competenţa pe care i-o admir, având de-a face cu un monument unicat care are conotaţii nu doar cultural-estetice, ci şi naţionale şi istorice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi noi vă mulţumim.

Am rugămintea în continuare, dacă doamna Mihaela Muraru Mândrea se află aici. Da. Vă rog, pentru a dezvolta, dacă vreţi, interpelarea adresată Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Nu mai doriţi? Da. Aşteptaţi răspunsul.

Atunci, invit pe doamna Luminiţa Gheorghiu, secretar de stat la acest minister, să răspundă în legătură cu aspecte discriminatorii pe criterii de vârstă şi sex ale procedurii de acreditare pentru sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următorul răspuns semnat de doamna ministru Daniela Bartoş.

În prezent, ne confruntăm cu un contingent de aproximativ 3000 de medici şi farmacişti fără loc de muncă, din care 1500 sunt specialiştii seriilor octombrie 2001 şi martie 2002, restul fiind medici de medicină generală, stomatologie generală şi farmacişti, promoţia 2000, care au obţinut dreptul de liberă practică a profesiilor în urma efectuării stagiaturii de un an de zile, conform prevederilor Legii 41/2002.

Pentru rezolvarea acestei situaţii, s-a convenit cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi cu colegiile profesionale, ca medicii şi farmaciştii care întrunesc condiţiile de pensionare să fie menţinuţi în activitate până la data de 1 iulie 2002 pentru ca în acest interval să se organizeze într-o primă etapă concursul de ocupare a posturilor pentru specialişti. Concursul este programat, conform şi procedurii legale de afişare, în data de 15 aprilie 2002 şi, în funcţie de gradul de ocupare a acestor posturi, se vor lua măsuri de soluţionarea situaţiei medicilor de medicină generală, stomatologi, farmacişti cu drept de liberă practică, promoţia 2000, precum şi a medicilor şi a farmaciştilor care depăşesc limita de vârstă prevăzută de lege.

În conformitate cu prevederile art.9 alin.1 din Legea 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România, cu modificările şi completările ulterioare, publicate şi republicate în Monitorul Oficial, se precizează în mod imperativ: "Medicii au dreptul la pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani femeile şi 65 de ani bărbaţii, cu excepţia doctorilor în ştiinţe medicale care pot rămâne în activitate pînă la vârsta de 65 de ani femeile, respectiv 60 de ani bărbaţii."

Vă rugăm să aveţi în vedere această situaţie de fapt şi de drept existentă în sistemul de sănătate, faptul că foarte mulţi medici, deci absolvenţi ai acestor facultăţi nu îşi au locuri de muncă. Raportat la această situaţie, s-a găsit înţelegerea de prelungire a exercitării şi a ocupării funcţiilor avute până în prezent la o parte din medici, iar în urma concursului, aceste posturi în măsura în care vor fi ocupate conform pregătirii profesionale, să fie ocupate de cei care sunt tineri şi nu au un loc de muncă.

Sigur, în prezent, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a gândit şi va lucra la o modificare a Legii 74 privind funcţionarea Colegiului Medicilor şi poate se vor găsi şi alte echivalente în sensul întrebării, interpelării dumneavoastră.

Vă mulţumim.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, doamna secretar de stat.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Îi dau şi răspunsul scris doamnei deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, doamna deputat. Aveţi două minute.

Doamna Mihaela Muraru-Mândrea:

Mulţumesc pentru răspuns.

Am în continuare însă o nedumerire. De ce femeile medic trebuie să iasă la 60 de ani şi bărbaţii la 65 de ani? Ştiu că din statisticile pe care le avem, în general, femeile se menţin mult mai bine şi au un coeficient de inteligenţă mai mare după 60 de ani şi nu înţeleg de ce nu ies la aceeaşi vârstă dacă doresc acest lucru. Pentru ce această disciminare pe vârstă între femei şi bărbaţi? Este un medic la 65 de ani mai bun decât un medic femeie la 60 de ani? Cum putem cântări lucrul acesta? Adică de ce există această diferenţă? Eu nu am găsit răspuns. Probabil că nu numai Ministerul Sănătăţii are această problemă ci şi toţi ceilalţi şi poate că legislaţia muncii trebuie regândită, pentru că nu cred că această diferenţă este reală.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă rog, aveţi şi dumneavoastră la dispoziţie două minute.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Numai un minut.

Legea nr.74 este emisă în 1995, iar raportarea la vârsta femeilor şi a bărbaţilor de pensionare se face la cadrul general al vârstei prevăzute de Legea pensiilor.

Aşa cum am precizat, gândim o rerecorelare a vârstei în raport şi de statisticile care ne sunt puse la dispoziţie pe linie de sănătate. Dar trebuie corelat şi cu Legea pensionării, deci cu cadrul general. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim pentru răspuns şi cu adevărat cred că răspunsul nu trebuia cerut de la Ministerul Sănătăţii, ci de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru că este de fapt un aspect privind vârsta de pensionare în parametrii generali, chiar dacă femeile, aşa cum susţine doamna deputat, după 60 de ani dovedesc un coeficient superior de inteligenţă bărbaţilor.

O să trecem în continuare la a vă informa că domnul Ludovic Mardari este dispus să primească răspunsul scris din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi deci domnul Radu Damian poate să-i transmită acest răspuns scris.

Ca şi în situaţia domnului Eugen Nicolaescu care va primi răspunsul scris în legătură cu interpelarea dumnealui.

Trecem mai departe. Interpelarea adresată Ministerului Finanţelor de Ştefan Baban privind "Legea bunului plac pe banii contribuabililor". Dacă domnul Ştefan Baban este aici. (Domnul deputat Ştefan Baban nu mai prezintă interpelarea)

Numai răspunsul din partea doamnei secretar de stat Maria Manolescu. Vă rog.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea domnului Ştefan Baban în legătură cu omiterea prevederii legale privind obligaţia statului de a plăti penalizări pentru fiecare zi de întârziere la plata diferenţelor reţinute în plus la impozitul pe venit, Ministerul Finanţelor comunică următoarele:

În conformitate cu prevederile art.67 din Ordonanţa Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează majorări de întârziere.

În cazul în care din decizia de impunere rezultă diferenţe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu obligaţiile neachitate în termeni din anul fiscal curent, iar diferenţa se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

Conform prevederile legale actuale, pentru depăşirea termenului de restituire de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere nu se calculează şi nu se datorează majorări de întârziere.

În prezent, vă comunicăm că Ministerul Finanţelor Publice elaborează proiectul Legii privind realizarea creanţelor, act normativ ce va înlocui Ordonanţa Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de cele solicitate de domnul deputat, vă precizăm că noua reglementare va cuprinde şi prevederea conform căreia pentru sumele plătite în plus în contul obligaţiei bugetare şi rămase de restituit plătitorilor după epuizarea tuturor compensărilor, se vor calcula dobânzi până la data restituirii.

Acesta este răspunsul Ministerului Finanţelor Publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnul deputat. Vă rog. Aveţi două minute pentru comentariu.

Domnul Ştefan Baban:

Numai un minut.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Aveţi două.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este corect ca statul, atâta vreme cât mă penalizează pe mine ca cetăţean că întârzii nişte plăţi, şi statul să-mi plătească mie penalităţi dacă întârzie vis-a-vis de mine. Cred că este o chestiune corectă într-un stat de drept. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi eu cred că aveţi dreptate, dar înţeleg din răspunsul dat că există această prevedere în perspectiva noii legi, ceea ce oricum este un mare progres, sinceri să fim, pentru că un izvor al corupţiei cu care se luptă şi Guvernul şi toată lumea şi nu reuşim să o apucăm este şi nerambursarea decât în urma unor intervenţii a unor drepturi băneşti de către stat.

Vreau în continuare să rog pe doamna Maria Manolescu să răspundă domnului Octavian Sadici în legătură cu intrarea în ţară, cu scutirea de taxe vamale, a importurilor de ouă din Republica Moldova.

Sper că este domnul Sadici în sală. Da, este. Şi acceptaţi să nu mai dezvoltaţi interpelarea, ca să mai fie încă timp pentru unul-doi colegi să primească şi dumnealor răspunsuri pînă la 19,30? Da.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Voci din sală:

Trebuie să prelungiţi cu un sfert de oră, pentru că interpelările au început mai târziu de un sfert de oră.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Eu am un program aici – vă cer scuze, doamna secretar de stat – la 19,30 încheierea programului. Am cerut îngăduinţa Camerei pentru a încheia procesul de adoptare a unor legi.

Vă mulţumesc. Vă rog să poftiţi!

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la aspectele semnalate în interpelarea domnului Octavian Sadici, Ministerul Finanţelor Publice informează că Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a transmis în data de 12 martie 2002 tuturor direcţiilor sanitar-veterinare judeţene şi punctelor de inspecţie sanitar-veterinară din punctele de trecere a frontierei de stat, lista unităţilor producătoare de ouă aflate pe teritoriul statelor ce nu sunt membre ale Uniunii Europene, unităţi agreate la importul de ouă pe teritoriul Uniunii.

Conform contractului de preaderare la Uniunea Europeană, România ţine seama în aplicarea politicii sale comerciale de lista amintită anterior care vine în aplicarea art.3 al Ordinului Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi pădurilor nr.234 din 2001, act normativ armonizat cu directivele europene.

În consecinţă, începând cu data de 25 martie 2002, direcţiile sanitar-veterinare judeţene nu vor mai emite avize de import decât dacă ouăle ce fac obiectul importului au fost produse în unităţile prevăzute în lista amintită anterior.

Deoarece în ţările care nu aparţin Uniunii Europene se află unităţi producătoare de ouă agreate doar în Cehia, această directivă a Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor se va concretiza prin aceea că nu se vor mai emite avize de import decât pentru importul de ouă provenind din unităţi agreate din Cehia şi din Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte măsurile pe care Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia generală a vămilor, le poate întreprinde în sensul celor semnalate de dumneavoastră, vă informăm că se pot transmite în Republica Moldova spre verificare ulterioară certificatele de origine pe baza cărora au fost acordate importatorilor de ouă din Republica Moldova facilităţile prevăzute de Acordul de comerţ liber între România şi Republica Moldova, ratificat prin Legea nr.94 din 10 noiembrie 1994. Cu deosebită consideraţie,

Răspunsul la interpelare este semnat de domnul ministru al finanţelor publice, domnul Mihai Tănăsescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi eu vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Dacă există, domnule Sadici, în legătură cu acest răspuns, intenţia dumneavoastră de a face un comentariu. Există, după câte văd. Vă rog să poftiţi! Aveţi două minute.

Domnul Octavian Sadici:

Vreau să informez pe doamna ministru că, din calculele mele, Republica Moldova nu are capacitatea pentru a produce numărul de ouă care intră zilnic prin această placă turnantă care este Republica Moldova.

Din cele sesizate, s-ar părea că ouăle provin din Turcia, Polonia şi Ucraina.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc pentru observaţie.

Sper că sunteţi de acord că dumneavoastră mai aveţi încă 3 interpelări. Cu aceeaşi problemă şi cu alte probleme. Dar vă rog să fiţi de acord să mai încercăm să dăm şi altora şansa să primească răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu este? Este.

De la Ministerul Agriculturii, domnul secretar de stat Gheorghe Predilă dacă puteţi să răspundeţi vă rog să-mi comunicaţi prin semne, domnule Moisoiu, dacă sunteţi de acord să nu mai dezvoltaţi interpelarea, având în vedere ora la care ne aflăm. Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat Predilă, poftiţi! Vă rog!

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Domnul deputat Moisoiu a formulat practic două întrebări. La prima întrebare referitoare la fosta Societate "Nutrimur" Iernut, vreau să-i prezint dânsului următoarul răspuns.

Această societate este privatizată şi a parcurs mai multe etape începând cu anul 1997 când înregistra datorii de 73,2 miliarde de lei. O parte din cota de acţiuni ale acestei societăţi a fost cumpărat în 1997 de S.C. "Romagra" Bucureşti, prin Fondul Proprietăţii de Stat. Tribunalul judeţean Mureş, la data de 16 septembrie 1999, a pronunţat sentinţa de reorganizare judiciară a acestei unităţi. Cu toate acestea, FPS nu ţine cont de procedura declarată şi licitează, în 28 septembrie, pachetul majoritar de acţiuni care este achiziţionat de domnul Mirea Ion.

În data de 16.11.1999, a fost schimbată denumirea societăţii în Complexul Zoo industrial "Ardealul" S.A. Iernut, societate de acum cu capital privat înregistrată la Oficiul comerţului Mureş şi Oficiul naţional. Societatea este iarăşi declarată în faliment la 24.02.2000 prin procedură de faliment deschisă de Tribunalul Mureş. În urma unor acţiuni judecătoreşti întreprinse acum de acţionarul majoritar principal, procedura este anulată la 23 august 2000, când se instituie procedura de organizare prin hotărâre definitivă şi executorie a Tribunalului Prahova, unde a fost strămutată acţiunea, în temeiul art.68 din Legea 64.

Planul de reorganizare a fost aprobat de judecătorul sindic în 12.02.2001 când s-a publicat în Monitorul Oficial, având la bază o scrisoare de finanţare externă de 50,8 milioane dolari prin Reiffesen Bank Austria.

Prin hotărârea dispusă a fost aprobat şi planul de lichidare a creanţelor, în sumă de 143 miliarde lei.

S-au încheiat mai multe acorduri cu Buhler din Elveţia, cu Klass din Germania pentru achiziţionarea de utilaje de procesare cât şi tractoare şi utilaje agricole pentru cultivarea a 60.000 de hectare de teren agricol pe care-l aveau arendat.

Acţiunea de dezmembrare a mijloacelor fixe şi a datoriilor aflate în componenta activităţii societăţii, valorificarea lor sub formă de utilaje şi fier vechi s-a aprobat sub acoperirea planului de organizare. Cu toate acestea, au valorificat 700 de tone fier vechi şi au încasat 1,5 miliarde de lei, achiziţionat de Societatea comercială M.I. Cor Hunedoara, utilaje în valoare de 4,2 milioane lei vândute şi achiziţionate de Avicola Codlea. În momentul de faţă, structura acţionariatului este următoarea: Mirea Ion, 67,15%, Romagra Bucureşti cu 14,5%, SIF III Transilvania cu 15,4%, persoane fizice, 2,85%.

Referitor la ce măsuri ar putea să întreprindă Ministerul Agriculturii: nu poate să întreprindă în momentul de faţă, întrucât societatea este în totalitate privatizată. Noi, în cel mai bun caz, putem să-i consiliem şi să-i ajutăm din punct de vedere tehnic. E proprietate privată şi, ca atare, a ce măsuri ne solicitaţi dumneavoastră prin scrisoare, noi nu mai putem să acţionăm sub această formă.

La a doua întrebare, referitoare la Societatea Comercială Testsuin Gorneşti, tot din judeţul Mureş, noi pentru a verifica această interpelare, am trimis delegaţi de la Ministerul Agriculturii şi Agenţia Domeniului Statului, o echipă de control şi ne-au prezentat următoarea situaţie:

Testsuin Gorneşti s-a privatizat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198 din 1999, a Hotărârii de Guvern nr.97/2000 şi Legii 219/1998...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule secretar de stat, îmi cer scuze. V-aş ruga să prezentaţi ceva mai succint cifrele identificând actele normative şi aşa mai departe. Poate le transmiteţi în scris, domnului deputat.

Domnul Gheorghe Predilă:

Dacă domnul deputat acceptă, eu am un răspuns foarte detaliat pentru că înseşi interpelarea dânsului...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Problema în sine spuneţi că este complicată şi detaliată. Primiţi răspunsul scris?

Domnul Gheorghe Predilă:

Il pot pune la dispoziţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat Moisoiu, sigur doreaţi să-l ascultaţi pentru replică probabil. Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte.

Două vorbe de fapt la comentariul la cele două întrebări puse. În ceea ce priveşte "Zoo Ind Ardealul" de la Iernut, întrebarea mai avea şi nişte referiri asupra acţionariatului acestei societăţi pentru că, din păcate, persoane sus-puse chiar din conducerea Ministerului Agriculturii fac parte din acest C.A. Deci, dintr-o dată, problema începe să capete şi o altă formă, mai ales că noi, în clipa de faţă, după câte ştiu, luptăm împotriva corupţiei, sau poate mă înşel eu.

Tot la Iernut sunt nişte aspecte de genul că pentru ca să se demoleze societatea, s-a intrat cu flacără oxiacetilenică în motoarele electrice şi s-au tăiat în două ca să se ducă la fier vechi şi, în felul acesta, să se valorifice, probabil să se obţină acel 1,5 miliarde lei la care domnul secretar de stat făcea referire.

Mă doare acest lucru pentru că sunt mureşean şi pentru că întrebarea se referea şi la 1200 de locuri de muncă care în felul acesta s-au pierdut. N-am înţeles! Adică de ce trebuie să privatizăm ceva în condiţiile în care pierdem şi societatea, pierdem şi bunurile materiale, pierdem şi locurile de muncă. Păi atunci, pe câţi euro să o facem într-o formă rapidă, aşa cum am discutat numai săptămâna trecută cu domnul prim-ministru aici, pentru ca să câştigăm ceva.

În legătură cu "Testsuinul" Gorneşti, într-adevăr, aici nu am nici o informaţie pentru că în Mureş nu a apărut absolut nimic. Chiar din acest motiv am şi declarat acest lucru. Sper ca răspunsul dumneavoastră să lămurească această chestiune şi atunci, în funcţie de acesta, pe urmă, mai departe, să-mi dau seama de competenţa răspunsului pe care l-aţi dat. În orice caz, eu îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru bunăvoinţa dânsului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, anunţându-vă că domnul deputat Emil Boc este dispus să primească răspunsul scris de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei şi mulţumindu-i cu această ocazie domnului Tudor Florescu pentru prezenţa dumnealui aici, vă anunţ că timpul nostru de dezbatere a expirat, că prima oră pe care o aveam astăzi în program pentru interpelări era destinată primului-ministru care a lipsit şi pe care nu am putut-o fructifica în sensul acesta; e adevărat că am consumat aproximativ 20 de minute legiferând în continuare din acest timp.

Vă mulţumesc pentru participare şi vreau să aveţi satisfacţia că, de fapt, am recuperat 40 de minute din această oră punând-o la dispoziţia interpelărilor şi întrebărilor.

În speranţa că aparatul tehnic şi membrii Biroului care trebuie să înregistreze interpelările şi întrebările o vor face mult mai conform cu regulamentul nostru, şi anume să accepte o singură interpelare din partea unui grup parlamentar, maximum două, dacă este timp, vă mulţumesc şi vă urez o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.