Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 18, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.64/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 18, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 18, 2002
|
Şedinţa a început la ora 9.35. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Borbély László, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă luaţi locurile pentru a putea deschide şedinţa de astăzi a plenului Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din cei 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 232, absenţi 112, din care 48 participă la alte acţiuni parlamentare. Presupun că se lucrează foarte intens în comisie, după numărul celor prezenţi din sală. Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi, permiteţi-mi să prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor. 1. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 11 aprilie 2002. A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, termen, potrivit regulamentului, 25 aprilie. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, adoptat de Senat în şedinţa din 11 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Termen tot 25 aprilie, tot procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, proiect care a fost respins de Senat în şedinţa din 11 aprilie 2002. Este venit în vederea reexaminării. A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, termen de depunere a raportului: 3 iunie 2002. 4. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negreni, judeţul Cluj, iniţiată de domnul deputat Emil Boc. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 15 mai 2002. 5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Lituania privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles, la 18 decembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 11 aprilie 2002. Cu acest proiect a fost sesizată, în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 8 mai 2002. 6. Proiectul de Lege privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, adoptat de Senat în şedinţa din 11 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Termenul de depunere a raportului: 25 aprilie 2002. |
|||||
|
|
Vă mai informez cu privire la proiectele care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către dumneavoastră, potrivit art.17 alin.2 şi 3 din Legea 47/1992 a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Este vorba de Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2002 privind trecerea Spitalului "Elias" şi a Complexului Olăneşti din subordinea şi administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Academiei Române. |
|
|||
|
|
Câteva comisii de mediere să mai aprobăm. |
|
|||
|
|
Prima priveşte proiectul de Lege privind graţierea. Au fost propuşi: Dumitriu Carmen, Bădoiu Cornel, Neagu Ion, Hogea Vlad, Moiş Văsălie, Székely Ervin, Cerchez Metin. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti. Au fost propuşi: Boajă Minică, Gubandru Aurel, Neamţu Horia, Holtea Iancu, Moisescu George, Cladovan Teodor, Săpunaru Nini. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a aprobat. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor. Au fost propuşi: Miţaru Anton, Popescu Kanty Cătălin, Zgonea Valeriu, Pleşa Eugen, Şnaider Paul, Nan Nicolae, Dobre Victor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii româno-americane. Au fost propuşi: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Baciu Mihai, Asztalos Ferenc, Radan Mihai. Cine este pentru? Mulţumec. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Hyperion". Sunt propuşi: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, Ionescu Anton, Asztalos Ferenc. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, la lista proiectelor de acte normative avem la rând raportul Comisiei de mediere privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii 19/2000 privind sistemul de pensii. Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul. La pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului. Tot la pct.1, urmăriţi pe pag.2 alin.3 de la articolul unic. Aici se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.2 din raport, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votată varianta Senatului în unanimitate. La pct.5 de asemenea, ni s-a propus varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.6, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.7, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.8, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.9, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.10, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.11, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.13, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.14, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.15, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.16, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.17, comisia a construit un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat textul comun în unanimitate. Tot la pct.17 există, la pag.19, pentru lit.a) de la articolul unic varianta Senatului. Vă rog să urmăriţi deci, la pct.17, pag.19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pag.20, pct.18 ni se propune pentru art.731, alin.3, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La alin.4 de la 731, urmăriţi pag.21 din raport, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La alin.5 de la acelaşi text, urmăriţi pag.22, ni se propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.19, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.20, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.21, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vă mulţumesc. Am parcurs textele raportului, nu îl putem supune votului dumneavoastră final, pentru că este vorba de o lege organică şi cvorumul este cel pe care îl vedeţi în sală. Se amână pentru marţi, când este şedinţă de vot final. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii 1/2000. Vă rog să urmăriţi textele raportului. La pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, după regulament. Pct.2 cu privire la art.I, alin.2, 3; ni se propune varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului. La alin.3 de la acelaşi art.I, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3, varianta Camerei Deputaţilor; nu se supune votului. Pct.4, tot varianta Camerei Deputaţilor; nu se supune votului. Pct.5, de asemenea, varianta Camerei Deputaţilor. Pct.6, varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune votului, nici dezbaterii. Pct.7, varianta Camerei Deputaţilor. La fel şi pct.8. Pct.9, de asemenea, pct.10 de asemenea. La pct.11, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.12, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului. Pct.13, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului dumneavoastră. Pct.14, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor. Pct.15, tot varianta Camerei Deputaţilor. Pct.16, varianta Camerei Deputaţilor. Pct.17, varianta Camerei Deputaţilor, pentru toate cele trei texte. La pct.18, varianta Camerei Deputaţilor. Pct.19, text comun, propus în unanimitate. Este cineva de la Comisia pentru agricultură care a participat la mediere? Domnule Nicolescu, aţi participat? Vreţi să veniţi puţin până la mine? (Domnul deputat Nicolescu merge la prezidiu şi se consultă cu domnul preşedinte Valer Dorneanu.) Stimaţi colegi, Este o mică inadvertenţă la pct.19 la textul comun. Vă rog să-l urmăriţi, alcătuirea prevăzută la alin.2, "care au avut în folosinţă sau în înzestrare terenuri cu destinaţie forestieră, dobândesc în proprietate suprafeţe până la limita de 30 de hectare din pădurile pe care le-au avut în administrare sau înzestrare". Deci, întâi se foloseşte sintagma "în folosinţă sau în înzestrare" şi apoi se revine şi se spune "în administraţie sau înzestrare". V-aş propune să lăsăm textul acesta până marţi, când votăm raportul final, poate găsim împreună cu Senatul o soluţie. De acord? Mulţumesc. Deci rămâne acest text în suspensie pentru votul final de marţi. La pct.20, textele Camerei Deputaţilor, în întregime, deci nu se supun votului sau dezbaterii. Pct.21, textul Camerei Deputaţilor. Pct.22, textele Camerei Deputaţilor. Pct.23, tot textele Camerei Deputaţilor. Pct.24, varianta Camerei Deputaţilor. Pct.25, tot varianta Camerei Deputaţilor. Parcurgând punctele raportului, cu excepţia pct.19, vom supune şi acest punct, ca şi raportul în întregime, votului final în şedinţa de marţi. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Urmăriţi vă rog raportul, este destul de substanţial. La pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.2, de asemenea, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Pct.3, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Pct.4, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.6, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.7, de asemenea, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.8, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Aş ruga reprezentanţii Guvernului să ne lase să putem dezbate proiectele pe care le avem pe ordinea de zi. Cel puţin, vorbiţi mai încet. Faceţi o şedinţă paralelă aici! Pct.9, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.10, de asemenea, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.11, text comun. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.12, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.13, varianta Senatului. Pct.14, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la ele? Nu aveţi. Votate în unanimitate. Pct.15, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.16, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.17, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.18, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Pct.19, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.20, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.21, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.22, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, cel puţin vă rog eu, cât pot de civilizat, vorbiţi mai încet între dumneavoastră, vorbiţi mai tare decât mine. Vă auziţi peste mine, deşi eu vorbesc la microfon. Nu se poate! Pct.23, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.24, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.25, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.26, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.27. Nu sunt obiecţiuni la varianta Senatului. Votat în unanimitate. Pct.28, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.29, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.30, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.31, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.32. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.33, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.34, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.35, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.36, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.37, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.38, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.39 şi pct.40, variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Se votează ambele în unanimitate. Pct.41, 42, variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.43, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.44, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.45 şi 46, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate ambele în unanimitate. Pct.47, 48, variantele Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.49, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.50, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.51, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.52, 53, variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.54, 55 şi 56 de la pag.42, toate variantele Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.57, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.58, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.59, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.60, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.61, 62, 63, variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.64, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.65, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.66, vă rog să fiţi atenţi, un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.67, varianta Senatului. Votat în unanimitate. Vă rog să observaţi că aceasta s-a întins până la pag.56, pct.67. Pct.68, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.69, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.70, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.71, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.72. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.73, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.74, 75 . Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.76. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.76, în ce priveşte art.74 alin.1; în ce priveşte art.74 alin.2, vă rog să urmăriţi, este vorba de o propunere pentru un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.77, varianta Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.78, 79, tot variantele Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.80, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.81, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.82, tot textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.83, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.84, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului. Pct.85, textul Senatului; varianta Senatului, nu se fac dezbateri nici vot. Pct.86. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Revin la pct.85. Am confundat-o cu varianta Camerei Deputaţilor. La pct.85, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.86, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.87, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.88, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.89, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.90, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.91, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.92, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.93, tot textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.94, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.95, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.96, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.97, 98, ambele textele Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Se votează ambele, în unanimitate. Pct.99 şi 100, textele Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Se votează ambele în unanimitate. Pct.101, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.102, 103. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.104, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.105, tot textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.106, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.107, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.108, 109. Nu aveţi obiecţiuni la textele Senatului. Votate în unanimitate. Pct.110, 111, tot textele Senatului, în ambele cazuri. Nu aveţi obiecţiuni. Votate ambele în unanimitate. Pct.112, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.113, 114 textele Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.115, text comun. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.116, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.117, tot text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Vă rog să urmăriţi de la pag.95 la 96. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.118, text comun. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.119, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.120, text comun. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.121, text comun. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.122, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.123, text Senat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.124, textul Camerei Deputaţilor; nu se supune nici dezbaterii, nici votului dumneavoastră, după Regulamentul Camerei. Vă rog să aveţi în vedere că am parcurs textele tuturor punctelor din raport. Vom supune raportul votului final în şedinţa de vot de marţi. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2001 pentru modificarea şi completarea Legii bancare, nr.58/1998. Domnule deputat Grigoraş, prezentaţi propunerile de alocare a timpilor de dezbateri, fiind în procedură de urgenţă şi apoi rămâneţi la microfon pentru a prezenta şi raportul comisiei. |
|
|||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune ca timp pentru dezbaterea proiectului de Lege privind Ordonanţa de urgenţă nr.137/2001, 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă propun să începem dezbaterea proiectului, vă rog să urmăriţi în paralel textele proiectului legii, a ordonanţei şi ale raportului. La titlul proiectului de lege adoptat de Senat dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Distinşii noştri reprezentanţi în Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.102/2001, ne comunică faptul că Senatul a adoptat deja şi pct.19 în formula textului comun, vă rog să reveniţi la acel raport şi să vă uitaţi la text; utilizarea celor doi termeni - şi "folosinţă" şi "adresarea" - a avut o raţiune pentru a fi textul mai cuprinzător, de a le include pe amândouă. Vă propun, deci, pentru a nu crea o divergenţă din acest singur punct, să ne pronunţăm prin vot la pct.19, propunându-vă şi adoptând textul comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Rămâne, deci, să supunem marţi raportul votului dumneavoastră final. Revenim la proiectul de lege pe care tocmai l-a prefaţat domnul Grigoraş, cu propunerea de alocare a timpilor de dezbatere în procedură de urgenţă. Titlul: "Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2001" - ordonanţă de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul unic - pct.1. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.2. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.3. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.4. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.5. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.6. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.7. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.I, pct.1. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.2 şi pct.3. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.4 şi pct.5. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.6 şi pct.7. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.8 şi pct.9. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.10 şi pct.11. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.12. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.13 şi pct.14. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul. Până la pct.15 din ordonanţă, comisia noastră a mers pe varianta Senatului. Înainte de pct.15, vă rog să observaţi, comisia propune patru articole noi - art.59, art.60, art.61 şi art.62. Asta înseamnă că în corpul legii, stimată comisie, după pct.4, înainte de 5, veţi introduce cinci puncte noi, câte unul pentru fiecare articol; textele urmează. Se poate şi cu un singur punct, care introduce încă patru articole. Urmăriţi, stimaţi colegi. Deci, întorcându-vă la corpul legii adoptată de Senat, după pct.4 din lege, comisia va introduce alte patru puncte, prin care va aduce patru modificări la tot atâtea texte din ordonanţă. Cu privire la pct.1 din raport, privind art.59 - o explicaţie din partea domnului Grigoraş. |
|||||
|
Aici dorim să facem o modificare ca să punem de acord cu actuala nomenclatură a unei denumiri, şi anume la penultimul rând, unde se vorbeşte de "Directiva a IV-a 78/660 a Comunităţii Economice Europene", este "Directiva a IV-a bis 86/635 a Comunităţii Economice Europene " şi textul curge. Deci, în loc de "a IV-a 78/660" este "a IV-a bis 86/635". |
|||||
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.1 cu această precizare, de fapt este vorba de o corectură. Cine este pentru? Abţineri? Unanimitate. Amendamentul nr.2 cu privire la art.60. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se introduce art.60 cu cuprinsul pe care dumneavoastră l-aţi votat la amendamentul nr.2. Amendamentul nr.3. Domnul deputat Grigoraş. Vă rog. |
|||||
|
Aici este o scăpare. Trebuie să introducem cifra 1 înainte de fiecare, că este vorba de alin.1; mai jos este şi alin.2. Deci, să completăm alin.1 cu această cifră, iar la lit.b) eliminăm sintagma "condiţiei Băncii", şi, pentru a ne pune textul de acord cu Legea contabilităţii, modificată recent printr-o ordonanţă, introducem următorul text: deci, după "fidelă" - "a poziţiei financiare, performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie ale băncii şi ale celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată " şi textul curge - "potrivit standardelor profesionale publicate de Camera Auditorilor Financiari din România". |
|||||
|
Vă rog frumos să-mi daţi mie textul, domnule deputat. Stimaţi colegi, La amendamentul nr.3, în primul rând urmăriţi propunerile comisiei; art.61 se va adăuga în paranteză alin.1 şi va începe fiecare bancă cu alin.1, iar la lit.b), după prima parte a textului, rândul 3 "prezintă o imagine fidelă " - se şterge "condiţiei băncii", deci "imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie ale băncii şi ale celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată". Şi, în continuare, textul curge potrivit standardelor profesionale. Să-l daţi şi la stenogramă, vă rog. Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.3, astfel reformulat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.c) rămâne nemodificată. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţială. La lit.d) înţeleg, de asemenea, că există o corectură. |
|||||
|
La lit.d) să facem o completare. Deci, lit.d): "va prezenta Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României rapoarte de audit întocmite pe bază de mandate " şi textul curge în continuare. Deci, introducem sintagma "pe bază de mandat". |
|||||
|
Da, stimaţi colegi. Este vorba de o precizare necesară. Supun votului lit.d) cu această reformulare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.2? |
|||||
|
La alin.2 să excludem, deci să eliminăm sintagma "Banca Naţională a României şi ". Deci, rămâne: "Începând cu data de 1 ianuarie 2002, băncile vor organiza activitate de audit intern " şi textul curge. |
|||||
|
Aţi reţinut, stimaţi colegi. Deci, la pag.4 din raport, amendamentul nr.3, în referire la alin.2 de la art.61, comisia propune următorul text reformulat: "Începând cu data de 1 ianuarie 2002, băncile vor organiza ", deci cu excluderea "Băncii Naţionale a României". Cine este pentru acest text reformulat al amendamentului? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. La amendamentul nr.4, dacă aveţi obiecţiuni? Da, tot comisia. |
|||||
|
Şi aici trebuie să facem o corectură şi textul va fi următorul: "Începând cu exerciţiul financiar al anului 2002, fiecare bancă va publica situaţiile financiare, după aprobarea acestora de către adunarea generală a acţionarilor, în forma stabilită de Bănca Naţională a României şi aprobată de Ministerul Finanţelor Publice, la termenele prevăzute de Legea contabilităţii nr.82/1991, cu modificările şi completările ulterioare". Vă mulţumesc. Aţi reţinut această propunere. Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.4 reformulat de către comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Mergem în continuare pe textul ordonanţei. La pct.15, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.16. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.17 şi pct.18. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.19 şi pct.20. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, Vă rog să remarcaţi că am terminat dezbaterea şi votul pe articole al proiectului de lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 137/2001 şi al ordonanţei de urgenţă. Având în vedere că este o lege cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitatea celor prezenţi a fost votat acest proiect de lege. Cu privire la celelalte puncte înscrise pe ordinea de zi, nu sunt aici iniţiatorii. Trecem la pct.8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2001 privind înfiinţarea Institutului - aici se aşteaptă raportul. La pct.9, de asemenea, se aşteaptă un raport suplimentar; pct.10 - de asemenea; pct.11 - de asemenea; pct.12 - de asemenea. |
|||||
|
|
Pct.13 Înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Antarctice "România". Comisia a propus respingerea. Rog pe domnul Stanciu, să motiveze această propunere de respingere, sau domnul Asztalos. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma reexaminării Propunerii legislative privind înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Antarctice "România", în şedinţa din 5 martie 2002, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, că aceasta nu poate fi acceptată, şi propune plenului respingerea, pentru următoarele motive: 1. Propunerea legistativă a primit avizul favorabil al comisiei, şi a fost înaintat plenului, la data de 7 septembrie 2000, însă, în luna mai, propunerea legislativă se retrimite comisiei pentru întocmirea unui raport suplimentar. 2. Comisia, împreună cu iniţiatorii, au reanalizat propunerea legislativă în două şedinţe, constatând că aceasta trebuie completată în raport cu noile modificări operate în structura instituţiilor guvernamentale. Până în prezent, iniţiatorii nu au depus la comisie textul modificat şi completat. 3. întrucât înfiinţarea staţiunii în cauză implică susţinere financiară de la bugetul statului, se impune şi punctul de vedere al Guvernului, în conformitate cu art.110 al Constituţiei. Până în prezent, acesta nu a fost obţinut de iniţiatori. 4. comisia a recomandat iniţiatorilor să se adreseze Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru a iniţia o propunere legislativă pe tema menţionată, şi să o înainteze. Iniţiatorii propunerii legislative menţionate au fost de acord cu această procedură. În consecinţă, comisia cere plenului respingerea propunerii legislative. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină în dezbateri cu privire la această propunere? Domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi am validat în plenul comisiei respingerea acestui proiect de lege, care este, de fapt, un proiect de lege al fostei Comisii de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, cu o oarecare strângere de inimă. Spun acest lucru, pentru că în ţară avem un grup de cercetători în domeniu, foarte avizat, condus de către domnul cercetător Negoiţă, şi, considerăm, în continuare, că este momentul ca şi România să ia startul privind înfiinţarea unei staţiuni în Antarctica. Deşi ar putea să pară puţin cam pretenţios, dacă nu eşti la început să pui piciorul, pun alţii şi, în timp, vor valorifica, de acolo, din acel spaţiu îngheţat, lucruri pe care mai târziu le regreţi. Să amintim numai de Alaska, pe care ruşii au dat-o pe nimic şi americanii o exploatează acum. Investiţia pe care România ar face-o în acest moment ar fi minimă, în beneficiul ştiinţei, în prima fază, dar este posibil ca, în timp, lumea să se mute spre pol. De aceea, noi vom reveni cu această iniţiativă. Trebuia să ne descărcăm cu cea de acum trei ani şi vom încerca să atragem specialişti, spre a face un proiect de lege viabil, în concordanţă, evident, cu normele de redactare tehnică, ceea ce nu era cazul, şi cu sprijinul noului Minister al Educaţiei şi Cercetării. Am ţinut, domnule preşedinte, să precizăm acest lucru, pentru că respingerea nu este o chestiune pe fond a ideii, ci este de tehnică legislativă şi de o imposibilitate de colaborare, din motive care nu depind de noi şi de minister, cu acest grup de cercetători, în această fază. Vă mulţumim pentru atenţie şi sperăm să revenim cu un proiect de lege adecvat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, distinse coleg. Stimaţi colegi, Cu explicaţiile pe care le-aţi primit şi în cuprinsul raportului şi cele date de domnul deputat Asztalos şi de domnul deputat Stanciu, cred că sunteţi în cunoştinţă de cauză pentru a vă pronunţa prin vot asupra acestei propuneri. Cine este pentru respingerea propunerii legislative privind înfiinţarea Staţiunii Antarctice? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Următorul proiect - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi a sportului. Se propune tot respingerea. Să susţină întâi domnul Stanciu propunerea. O să-i dau apoi cuvântul domnului ministru să expună părerea ministerului cu privire la propunerea dumneavoastră. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Există o lege - Legea nr.69 - care, aşa cum cunoaşte domnul ministru Mărăşescu, a avut o perioadă foarte lungă de viaţă, ajungând la maturitate Legea educaţiei fizice şi a sportului - cea veche - circa 32 de ani. După 32 de ani, şi după aproape 8 luni de muncă în Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în prezenţa tuturor preşedinţilor de federaţii sportive şi a reprezentanţilor ministerului, din legislatura trecută, această lege, care a avut ca iniţiatori un grup de deputaţi la toate formaţiunile politice - de la a-z - şi, respectiv, ministerul, în sfârşit, a ieşit în anul 2000. A fost o sărbătoare. Acum, evident, aplicându-se în practică, s-a văzut că toată dorinţa noastră de bine, nu s-a putut transforma în mai bine. Acum, ministerul a iniţiat acest proiect de lege, spre a modifica, punctual, o anumită chestiune referitoare la bazele sportive. Noi am luat în discuţie, în două şedinţe consecutive, discuţiile au fost foarte aprinse, deoarece era în special vorba ca aceste baze sportive să fie administrate nu de către aceşti reprezentanţi ai ministerului în teritoriu, respectiv direcţiile judeţene de tineret şi sport, ci ele să fie în coordonarea acestora. Între timp, au mai venit de la minister alte propuneri pentru modificarea acestei legi, în sensul, am spune noi, bunei tradiţii de colaborare între comisie şi minister, spre a le discuta împreună, a le armoniza, şi, apoi, a face obiectul unui proiect de lege. Având în vedere cele două aspecte, s-a hotărât să se respingă acest proiect de lege, şi, ceea ce cuprinde punctual acesta, să fie eventual cuprins în noul proiect de lege ce va avea un pachet mult mai mare de modificări, rezultate în baza aplicării Legii educaţiei fizice şi sportului, în circa un an şi jumătate. De aceea, domnule preşedinte şi stimate domnule ministru, cred că ne păstrăm caracterul de oameni foarte serioşi şi nu venim să modificăm în fiecare zi câte o virgulă, câte un punct, ci, în urma analizei pe care dumneavoastră aţi efectuat-o, vom lua în discuţie şi vom analiza un proiect de lege care să puncteze, am spune noi, aproape definitiv, structura Legii educaţiei fizice şi sportului, spre a putea să-şi intre pe deplinătate în funcţiune şi să nu mai fie criticată de unii, sau de alţii, după poziţia unui interes sau altul. De aceea, noi ne menţinem, domnule preşedinte, punctul de vedere de respingere, urmând să venim în faţa dumneavoastră cu un proiect de lege care să facă, zicem noi, şi mai eficientă Legea educaţiei fizice şi sportului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul ministru Mărăşescu. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Nicolae Mărăşescu: Domnule preşedinte, Ministerul Tineretului şi Sportului susţine propunerea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, de respingere a acestei iniţiative şi sprijinim, în acelaşi timp, iniţiativa mai complexă de modificare a Legii educaţiei fizice şi sportului. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră propunerea de respingere a proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi, s-a respins proiectul. La pct.15 se aşteaptă raport suplimentar. |
|||||
|
|
Pct.16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.21 din Legea nr.53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci are propunere de respingere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.21 din Legea nr.53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, comisia vă propune să fie returnată la comisie, pentru a fi reanalizată şi pusă de acord cu ultimele modificări care s-au adus acestei legi. Este şi o înţelegere cu iniţiatorul, care nu poate fi astăzi prezent aici, din motive obiective. Vă mulţumesc. Deci, propunem să fie returnată la comisie. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, se restituie comisiei. |
|||||
|
|
La pct.17. Propunere legislativă de modificare şi completare a art.50 din Legea bancară. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea. Aveţi cuvântul, domnule Grigoraş. |
|
|||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât respingerea propunerii legislative de modificare şi completare a art.50 din Legea nr.58/1998 - Legea bancară -, pe următoarele considerente: în primul rând, propunerea nu respectă normele de tehnică legislativă - titlul face referire la modificarea art.50 din Legea nr.58, iar articolul unic face propuneri de modificare şi completare a art.56, alin.2. Propunerea care se doreşte a fi adusă art.56 alin.2, implică, prin introducerea expresiei "prezente şi viitoare" aplicarea retroactivă a prevederilor noii Legi bancare şi asupra contractele de credite încheiate înainte de apariţia Legii nr.58/1998, situaţie care contravine prevederii constituţionale de la art.15 alin.2 şi totodată contravine principiului libertăţii contractuale a părţilor. În altă ordine de idei, cerinţa autorizării executorilor bancari de către preşedinţii autorităţii judecătoreşti, exprimată în conţinutul propunerii, este ineficient acoperită de prevederile de la art.88 alin.3 din Legea nr.58/1998, potrivit căruia "statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiţiei" şi, ca atare, nu mai este necesară o altă normă în acest sens. Faţă de aceste considerente, propunem respingerea iniţiativei. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină? |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină? Vă mulţumesc. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2002, de asemenea, Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune respingerea ei. |
|
|||
|
Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2002, întrucât acesta nu mai are obiect, fiindcă prevederile din această ordonanţă au fost preluate o dată cu discutarea şi aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.798 din 13 decembrie 2001. Deci, nemaiavând obiect de reglementare, propun respingerea acestei ordonanţe. |
|||||
|
Dacă din partea iniţiatorului este cineva? Dacă dintre dumneavoastră doreşte să intervină cineva? Supun propunerea comisiei votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind modificarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind t.v.a. Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune, de asemenea, respingerea. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a propus respingerea acestui proiect de lege, acestei iniţiative legislative. În raport sunt detaliate motivele, dar motivul principal este faptul că recent, acum câteva zile, am dat votul final asupra Legii privind t.v.a., care introduce reglementări care sunt aliniate la Reglementările Uniunii Europene şi, în aceste condiţii, vă propunem respingerea acestei iniţiative. |
|||||
|
Guvernul este de acord cu această propunere a dumneavoastră? Iniţiatorul este de acord. Dumneavoastră dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă pentru susţinerea editării, comercializării, difuzării şi promovării cărţii româneşti. Tot Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune respingerea. |
|
|||
|
Şi această iniţiativă legislativă conţine propuneri pentru t.v.a. şi motivaţia respingerii este aceeaşi ca la proiectele de lege anterioare. prin legea, pe care am aprobat-o, cu privire la t.v.a. au fost reglementate inclusiv aceste probleme care au fost prezentate în iniţiativa respectivă. Propunem respingerea. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină cu comentarii la această propunere? Nu. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, privind respingerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunteţi împotriva respingerii? Cu două voturi împotrivă s-a respins. Abţineri dacă sunt? Cu două voturi împotrivă s-a adoptat propunerea de respingere. |
|||||
|
|
Pct.21, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Comisia pentru agricultură propune respingerea. Domnul vicepreşedinte Nicolescu. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, În urma examinării propunerilor legislative pentru modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, în şedinţa din 5.03.2002, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a hotărât respingerea pentru următorul motiv. Conform prevederii art.12 alin.1 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative potrivit căreia reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiectiv se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ, art.24 alin.1 şi art.26 alin.1 şi 2 cuprinse în propunerea legislativă au fost examinate şi la dezbaterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate, potrivit prevederii Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991 republicată, fiind respinse în această situaţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină asupra propunerii de respingere? Nu. Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2000. Comisia pentru apărare? Domnul deputat Popescu susţine propunerea de respingere. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Privind Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaţii ale agenţilor economici care furnizează produse şi prestează servicii pentru instituţiile publice din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, comisia a hotărât în unanimitate de voturi respingerea acestui proiect, pe baza a 4 motivaţii. În primul rând, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2000 a fost modificată ulterior, printr-un număr de ordonanţe, în aşa fel încât s-a vizat ansamblul reglementărilor care conţineau Ordonanţa Guvernului nr.95 şi, de asemenea, s-au înlocuit anexele care făceau parte integrantă din aceasta. Pe de altă parte, aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 95 este respinsă şi de către Comisia de buget-finanţe, bănci care a comunicat că această ordonanţă nu mai are obiect, nu mai produce efecte, întrucât se referă la perioada 1999-2000, pentru care exerciţiul financiar a fost închis. Având în vedere şi celelalte motivaţii, propunem respingerea acestui proiect de lege cu maxim timp de dezbatere 3 minute. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină? Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1 din 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propunere respingerea. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991, Legii nr.169/1997 şi ale Legii nr.18/1991 republicată, în şedinţa din 5.03.2002, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a hotărât respingerea, pentru următorul motiv: prevederile din propunerea legislativă au fost preluate în totalitate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991, republicată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri? Vă mulţumesc. În raport cu precizările care sunt cuprinse şi în raport şi în explicaţiile pe care distinsul nostru coleg ni le-a dat, supun votului dumneavoastră această propunere de respingere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|||||
|
|
proiectul de Lege privind unele măsuri de îmbunătăţire a asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească. Comisia de sănătate, dacă este aici? Aveţi un raport comun? Poftiţi. Domnule Popescu, vă rog să-l susţineţi dumneavoastră. |
|
|||
|
Comisia de sănătate şi Comisia de apărare şi ordine publică, siguranţă naţională, având în vedere avizul Consiliului legislativ, având în vedere avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi având în vedere, de asemenea, şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii propune respingerea acestui proiect de lege, deoarece este un proiect de lege aprobat de Senat în 11 septembrie 1997 şi, în perioada care s-a scurs, structura organizatorică la care se referă acest proiect de lege a fost schimbată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 291/2000 în sensul că Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi Comandamentul Protecţiei Civile s-a reorganizat ca Inspectorat General pentru situaţii de urgenţă, în organ de specialitate al Administraţiei Publice Centrale. Având în vedere şi prevederile Legii nr.24/2000 şi, de asemenea, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, potrivit căruia prevederile prezentului proiect de lege sunt de competenţa ordinului ministrului sănătăţii, s-a propus şi, cu unanimitate de voturi, s-a aprobat respingerea acestui proiect de lege. Propun 3 minute maxim pentru dezbatere. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină în legătură cu propunerea de respingere? Nu. Supun atunci votului dumneavoastră propunerea de respingere a proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, prezentarea Raportului cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.70/1991. Susţineţi dumneavoastră proiectul de lege? Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, trimisă cu adresa nr.502 din 22 octombrie 2001, înregistrată sub nr.31/1205. Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative legislative. în raport cu obiectul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la această propunere. Poftiţi, domnule Wittstock. |
|||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Stimate colege, stimaţi colegi, Pe ordinea noastră de zi se află două propuneri legislative care se referă la modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale. Mai întâi este cea cu nr. 502 şi apoi cea cu nr. 482. Acum nu ştiu, care se discută mai întâi? |
|||||
|
Domnule Cazimir, la care din ele v-aţi referit? Propunerea nr.482 sau 502? |
|||||
|
Domnul Ştefan Cazimir: (Din bancă) Propunerea cu nr.502. |
|||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Dacă este vorba despre cea cu nr. 502, pentru că ambele rapoarte sunt, într-adevăr, negative, aş vrea să vorbesc în numele iniţiatorilor, pentru că această propunere legislativă, cu nr. 502/2001, este iniţiată de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, fiind semnată de toţi cei 18 deputaţi ai acestui grup parlamentar. În primul rând, aş dori să mă refer la o chestiune de procedură. am constat că, atunci când comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a dezbătut această propunere legislativă, n-a fost invitat nici un reprezentant al iniţiatorilor la dezbateri. La chestiunile de fond, aş vrea să spun de unde am pornit şi de ce am iniţiat acest proiect de lege, care avea drept scop înlesnirea reprezentanţilor minorităţilor naţionale de a face parte din consiliile locale şi consiliile judeţene. Datorită introducerii unui prag electoral în Legea privind alegerile locale, lucru care s-a petrecut prima dată printr-o lege de modificare a acestei legi, în 1998, la alegerile locale din anul 2000 am constatat că organizaţiile minorităţilor naţionale care au participat la alegeri au obţinut mult mai puţine mandate în consiliile locale şi judeţene decât la alegerile locale din anii 1992 şi 1996. Dau un singur exemplu: Forumul democrat al germanilor din România, în anii 1992 şi 1996, a obţinut mandate în consiliile locale din marile municipii din Banat - Timişoara, Arad, Reşiţa -, precum şi în consiile judeţene respective, iar în anul 2000 n-a mai obţinut aceste mandate datorită introducerii pragului electoral. Pe de altă parte, am luat în considerare Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi citez un articol, este Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei, a fost adoptată în anul 1995, şi se ştie că România a fost prima ţară membră a Consiliului Europei care a ratificat această convenţie. Citez art.15: "Părţile vor crea condiţii necesare pentru participarea efectivă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la viaţa culturală, socială şi economică şi la treburile publice, în special acelea care le privesc direct." Am considerat că prin iniţiativa noastră legislativă venim în întâmpinarea acestei solicitări. Considerăm că adoptarea acestei propuneri legislative ar fi avut efecte benefice în mai multe privinţe. Mă refer, de exemplu, la minoritatea germană care se ştie că a avut o contribuţie importantă în dezvoltarea unor oraşe din Ardeal cum sunt: Braşovul, Mediaşul, Sighişoara. Considerăm că, prin dispoziţiile acestei propuneri legislative, comunitatea germană ar fi avut posibilitatea de a fi reprezentată în aceste consilii locale sau judeţene, spre beneficiul populaţiei întregi a acestor localităţi sau judeţe. Dar acest caz este valabil şi pentru alte minorităţi. De asemenea, se constată că, de multe ori, în anumite localităţi ale ţării, există comunităţi puternice de rromi care n-au însă lideri şi considerăm că printr-o asemenea lege am fi putut crea lideri pentru comunităţile de rromi, ceea ce este foarte important pentru integrarea socială a rromilor. Regretăm că s-a făcut raport negativ la această propunere legislativă, punctul de vedere al Guvernului era negativ, se spune acolo că se va elabora un cod electoral în această legislatură, vom urmări cu atenţie acest proiect al codului electoral, când va veni în Parlament, şi vom încerca atunci să vedem dacă găsim posibilităţi pentru a crea minorităţilor naţionale posibilitatea de a fi reprezentate mai bine şi mai eficient în consiliile locale şi judeţene. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Având în vedere, totuşi, că e o propunere controversată, o vom lăsa votului final pentru şedinţa de marţi. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind amendament la Legea nr.70/1991 cu privire la alegerile locale, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.28/12.04.2000. Domnul deputat Ştefan Cazimir. |
|
|||
|
Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au apreciat propunerea legislativă ca nefiind oportună. Prin obiectul său, propunerea legislativă face parte, potrivit art.72 alin.3 lit.a) din Constituţie, din categoria legilor organice. Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, 1 vot împotrivă, respingerea propunerii legislative. |
|||||
|
Domnule Wittstock, doriţi să vă susţineţi propunerea. Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Foarte scurt, vreau doar ca să vă spun că şi această propunere legislativă avea acelaşi scop, de a înlesni organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale să fie reprezentate în consiliile locale şi judeţene, doar procedura repartizării mandatelor era alta. În rest, nu vreau să mă repet, sunt valabile consideraţiile pe care le-am făcut la proiectul precedent. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Vom lăsa şi acest proiect votului final de marţi. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.189 din 2 noiembrie 2000 privind Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999. Propunere de respingere din partea Comisiei pentru muncă. De la Comisia pentru muncă nu este nimeni? |
|
|||
|
Comisia pentru muncă propune respingerea, deoarece persoanele care, potrivit propunerii legislative, ar urma să beneficieze de indemnizaţie sunt deja incluse în prevederile art.1 lit.b) şi c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945. Deci comisia a propus respingerea. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă cineva doreşte să intervină la acest proiect? Nu. Având în vedere că nu sunt opinii contradictorii, o să supun votului final această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? |
|||||
|
|
Propunere legislativă pentru completarea şi modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate. Tot Comisia pentru muncă ne propune respingerea. |
|
|||
|
Comisia pentru muncă propune respingerea, din următoarele motive: la octombrie 2001, Senatul a adoptat proiectul de Lege privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciilor militare în perioada 1950-1961. la 4 martie 2002, acest proiect de lege a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor, iar în momentul de faţă urmează să se facă comisia de mediere între Cameră şi Senat. Deci nu mai are obiect. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri cu privire la propunerea de respingere? Nu. Supun atunci votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitatea celor prezenţi se votează respingerea proiectului. |
|||||
|
|
Ne întoarcem, stimaţi colegi, la propunerea legislativă pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice. dăm cuvântul iniţiatorului, distinsului nostru coleg, senatorul Pruteanu. vă rog să mă iertaţi, omisesem că dezbaterile generale au avut loc. Trecem la dezbaterea proiectului, urmăriţi, vă rog cu atenţie proiectul de lege şi raportul comisiei. La titlul acesteia, Comisia pentru cultură vă propune uşoara lui ameliorare prin amendamentul 1. Daca la amendamentul 1 aveţi obiecţii? Da. Domnul deputat Ştefan Cazimir. |
|
|||
|
Titlul legii: "Lege privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice". Citim în raportul Comisiei de cultură: "Amendament propus de domnul deputat Ioan Onisei şi, parţial, de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi". În ce constă contribuţia parţială a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? O să râdeţi. În înlocuirea prepoziţiei "pentru" cu verbul la gerunziu "privind". Amendamentul întreg al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pe care îl puteţi găsi în secţiunea "Amendamente respinse", sună astfel: "Lege privind folosirea limbii române în textele de interes public". Motivare: "Pentru adecvarea titlului la obiectul şi conţinutul legii" (vezi "Amendamente respinse", poz.1, col.3). Ca argument suplimentar, voi semnala faptul că, în cuprinsul legii, nu se invocă nicăieri "relaţii şi instituţii publice", iar despre locuri publice se vorbeşte o singură dată, în cuprinsul art.2. Adevăratul obiect al legii, după cum rezultă din parcurgerea ei integrală, îl reprezintă folosirea limbii în textele de interes public. Propun, în consecinţă, adoptarea titlului recomandat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi: "Lege privind folosirea limbii române în textele de interes public". |
|||||
|
Dau cuvântul domnului Mihai Mălaimare şi pe urmă iniţiatorului. |
|||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-i semnalez domnului distins coleg că dacă ar fi să calculăm exact ce am folosit din amendamentul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, atunci este "Lege privind folosirea limbii române în ..." având în vedere că, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu iniţiatorul, este foarte posibil să ne aflăm în faţa unui amendament al domniei sale, v-aş propune să-l ascultăm întâi pe domnul senator, după care o să vă propunem punctul de vedere al comisiei. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule Cazimir. Poftiţi. Mi-aş permite să vă recomand să nu ne încrâncenăm chiar din titlu începând, pentru că simt şi din timbrul vocii dumneavoastră puţină îndârjire, şi ar fi păcat pentru această lege să pornim cu stângul, noi, care vrem să facem un lucru drept. |
|||||
|
Vă asigur că nu este vorba de îndârjire, ci doar de dorinţa de exactitate. În momentul în care domnul preşedinte Mihai Mălaimare a afirmat că partea îndatorată Comisiei juridice ar fi fost nu numai înlocuirea lui "pentru" cu "privind", ci "folosirea limbii române în", ignora că exact acest enunţ exista în textul iniţial. Aşa încât această parte nu poate fi atribuită Comisiei juridice. Este vorba pur şi simplu de exactitate şi de nimic altceva. |
|||||
|
Ca să fim foarte riguroşi, că suntem şi cu limba română în faţă şi cu regulamentul, dreptul la replică se dă atunci când se invocă numele cuiva şi se invocă într-un mod care l-ar leza. Dumneavoastră aţi intervenit pe fond, practic, susţinându-vă în continuare argumentul. Asta pentru a evita pe viitor alte drepturi la replică. Domnul senator Pruteanu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare rău să-l contrazic pe domnul profesor Cazimir, pe domnul deputat Cazimir. Titlul legii este bun, aşa cum a fost gândit, mă rog, la început, de iniţiator şi apoi cu contribuţia comisiei; este vorba, într-adevăr, în această lege, cum se va vedea în discuţia de fond, de folosirea limbii în locuri, în relaţii, există relaţii care nu sunt doar locuri, deci nu e vorba doar de, cum spuneţi dumneavoastră, folosirea limbii române în texte de interes public şi de instituţii. De pildă, se prevede şi folosirea limbii române în situaţii cum ar fi simpozioane, în care traducerea este necesară şi aşa mai departe. Îmi pare rău, trebuie să vă spun că nu sunt de acord cu amendamentul pe care l-aţi formulat. |
|||||
|
Stimaţi colegi, mai doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc. Aţi auzit argumentele fiecăruia. Există şi scrise aceste argumente în textele rapoartelor, adică a raportului cu amendamente admise şi cu amendamente respinse. Potrivit regulamentului, eu trebuie să supun întâi amendamentul comisiei. Îl găsiţi la pct.1 pag.1. Dacă acest amendament va cădea, atunci va intra în discuţie amendamentul respins al Comisiei juridice. Supun votului dumneavoastră titlul legii în amendamentul comisiei. Cine este pentru? 54 voturi pentru. Împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 54 voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat textul titlului legii potrivit amendamentului comisiei de cultură. La art.1 alin.1, dacă aveţi amendamente la amendamentul 2. Poftiţi. Domnul Ştefan Cazimir, în numele Comisiei juridice. Vă referiţi la care din texte? |
|||||
|
Îngăduiţi-mi, domnule preşedinte, să apelez la solicitudinea şi la competenţa dumneavoastră spre a mă călăuzi sub aspect procedural, întrucât noua mea intervenţie ar viza nu un singur articol, respectiv art.1 cu cele două alineate ale lui, ci, totodată, şi art.2, din motive care ţin de logica juridică, respectiv de faptul că în textul art.1 se face trimitere la art.2. Aş putea, cred, să invoc, în sprijinul solicitării mele, art.101 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, alin.3, care sună astfel: "În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice." Întrucât în ceea ce vreau să spun avem de-a face tocmai cu o chestiune de corelare tehnico-legislativă, singurul mod de abordare pe care-l întrevăd ar fi referirea concomitentă la art.1 şi 2. Vă rog să-mi permiteţi a proceda în consecinţă. |
|||||
|
Vă referiţi în principiu, pentru că sunt legate într-adevăr cele ce vreţi să spuneţi la ambele texte, dar noi, regulamentar, le supunem la vot pe rând. Poftiţi! |
|||||
|
Să începem prin analiza art.1 alin.1, în forma propusă de Comisia de cultură (vezi raportul acesteia, poziţia 2 coloana 2): "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art.2, trebuie să fie corect din punctul de vedere al proprietăţii termenilor, precum şi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, conform normelor academice în vigoare." Observaţii: 1. Sintagma "scris sau vorbit" este de prisos. Evident că nu ne putem referi la corectitudinea textelor gândite în limba română şi nici la corectitudinea celor visate. (Mircea Eliade mărturisea în anii exilului că, de visat, continuă să viseze în româneşte.) 2. Sintagma "text având caracter de interes public" este neinspirată şi greoaie, aş zice chiar neromânească. Putem spune ori "text cu caracter public", ori "text de interes public". De altfel, chiar în cadrul proiectului şi al amendamentelor Comisiei de cultură, sintagma e folosită inconsecvent: "având caracter de interes public" în art.1 alin.1 şi 2 şi în art.2 alin.1; "de interes public" în art.3 alin.1, devenit 6 alin.1 (vezi raportul comisiei, poziţia 7) şi în art.12, alin.2 (vezi raportul, poziţia 14). Cea de-a doua sintagmă, "text de interes public", mi se pare preferabilă şi propun folosirea ei peste tot. 3. Art.1 nu ne oferă o definiţie a textelor "cu caracter de interes public", ci ne trimite la articolul următor, prin menţiunea "în sensul prevăzut la art.2". Sub aspectul tehnicii legislative, ne aflăm în faţa unei bizarerii fără precedent, cel puţin în limita cunoştinţelor mele. M-am adresat, pentru a mă lămuri mai bine, unui eminent jurist, domnului profesor Ion Neagu. Profesorul a izbucnit în râs şi a emis următoarea ipoteză: "Dar dacă art.2 va fi respins, cum rămâne cu trimiterea adoptată în art.1?" 4. "Textul- se spune în continuare- trebuie să fie corect din punctul de vedere al proprietăţii termenilor, precum şi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic şi de punctuaţie." Aici sunt de semnalat două inadecvări: una de substanţă, cealaltă de formă. Prima este citarea în succesiune a termenilor "ortografic" şi "ortoepic", ca şi cum cele două cerinţe ar putea să opereze simultan. În realitate, numai textelor scrise le pretindem să respecte ortografia, iar celor rostite- ortoepia. Disocierea celor două condiţii devine astfel imperativă. Imperfecţiunea de formă apare la sfârşitul enumerării: "...şi de punctuaţie", ceea ce, revenind la punctul de plecare, dă naştere formulei "sub aspect de punctuaţie", evident inacceptabilă. Să remarcăm, în fine, că enunţul "corect sub aspect ortografic" sună pleonastic, întrucât "ortografie" înseamnă "scriere corectă". Aceeaşi observaţie şi pentru "corect sub aspect ortoepic", întrucât "ortoepie" înseamnă "pronunţare corectă". Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, aş trece acum la analiza art.2, în forma propusă de Comisia de cultură, lăsând pentru mai târziu alin.2 al art.1. Iată textul din raport al acestui articol, poziţia 3, coloana 2: "În sensul prezentei legi, prin text având caracter de interes public se înţelege orice text care, în cadrul unor atribuţii de serviciu, este afişat, expus, difuzat sau rostit în locuri publice sau prin mijloace de informare în masă, având ca scop aducerea la cunoştinţa publicului a unei denumiri, a unei informaţii sau a unui mesaj cu conţinut direct sau indirect publicitar." Observaţii: 1. Despre sintagma "text având caracter de interes public" am spus deja că o consider neinspirată şi că propun înlocuirea ei prin"text de interes public". 2. Sintagma "în cadrul unor atribuţii de serviciu" mi se pare restrictivă, deci inoportună, mai ales dacă ţinem seama de punctul 3 din avizul Consiliului Legislativ, unde se recomandă ca dispoziţiile legii să se aplice în egală măsură şi persoanelor fizice, deoarece şi acestea pot elabora texte şi anunţuri destinate a fi aduse la cunoştinţa publicului. Menţionez în paranteză că avizul Consiliului Legislativ, emis la 27 aprilie 1998, poartă semnătura preşedintelui său de atunci, domnul Valer Dorneanu. 3. Suita de termeni "afişat", "expus", "difuzat" sau "rostit" este redundantă, întrucât afişarea, expunerea şi rostirea reprezintă forme de difuzare a mesajului. Noţiunea care le acoperă pe toate este aceea de difuzare. 4. Enunţul "în locuri publice sau prin mijloace de informare în masă" creează impresia unor situaţii disjuncte, ceea ce, evident, nu corespunde realităţii. Un televizor, bunăoară, poate funcţiona într-un loc public. Aşadar, conjuncţia "sau" devine inaplicabilă. 5. Enunţul "aducerea la cunoştinţa publicului a unei denumiri, a unei informaţii sau a unui mesaj" face obiectul unor observaţii critice în punctul de vedere al Guvernului, poziţia 2, care sună astfel: "Din textul acestei iniţiative legislative nu rezultă sfera de cuprindere a următoarelor noţiuni: "denumire", "informaţie" şi "mesaj", ceea ce ar putea da naştere la confuzii şi la probleme în aplicarea practică a acestei reglementări". 6. Enunţul "cu caracter direct sau indirect publicitar" conţine, la rândul lui, o mare doză de ambiguitate şi ar produce şi el dificultăţi în aplicarea reglementării. Pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate, vă propun următorul text al art.1: Alin.1: "Folosirea corectă a limbii române reprezintă o condiţie obligatorie a difuzării textelor de interes public pe teritoriul României." Alin.2: "Prin text de interes public, în sensul prezentei legi, se înţelege orice text de informare asupra unor produse sau servicii transmis destinatarilor prin orice mijloc de difuzare." Alin.3: "Prin folosirea corectă a limbii române în textele de interes public se înţelege respectarea regulilor gramaticale, a normelor impuse de modalitatea difuzării, ortografice şi de punctuaţie, respectiv ortoepice, a proprietăţii termenilor şi a clarităţii în exprimare." Textul alineatelor 1 şi 2 este cel propus de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi se află în raportul Comisiei de cultură, la secţiunea "Amendamente respinse", poziţia 2, coloana 2. Textul alin.3 reprezintă o formulare extinsă a amendamentului Comisiei juridice, fiind rezultatul unor noi consultări ale membrilor acestei comisii. Motivarea amendamentelor rămâne neschimbată: pentru stabilirea, din primul articol, a obiectului legii, în conformitate cu titlul acesteia; pentru o mai bună definire a noţiunii "text de interes public"; pentru o definire adecvată a noţiunii de "folosire corectă a limbii române în textele de interes public". |
|||||
|
Mulţumesc, stimate coleg. Pentru că mi-aţi invocat de mai multe ori numele, îndrăznesc să-mi exercit un drept la replică şi să vă rog să încercaţi, dacă doriţi să adoptăm acest text, să renunţaţi la rafinamentele pe care presupun înalta dumneavoastră calificare şi să nu obosiţi colegii noştri prea mult. Discuţii de tipul celor pe care le faceţi dumneavoastră aici se fac în comisii între specialişti de aceeaşi clasă cu dumneavoastră şi de aceeaşi factură. Aici nu prea reuşim să parcurgem legea. Poftiţi! Sunt două intervenţii. Trei. Da. |
|||||
|
Aş fi fost bucuros să pot proceda în felul raţional pe care l-aţi evocat cu o clipă mai devreme, dar pentru aceasta ar fi fost necesar ca să existe din partea Comisiei de cultură o invitaţie adresată Comisiei juridice. Atâta timp cât această invitaţie nu a existat, posibilitatea unei consultări şi a unei concilieri a punctelor de vedere n-a existat. Aceasta este situaţia pe care sunt cel dintâi s-o regret. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Buzatu! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Prin procedură doresc să intervin, domnule preşedinte, stimaţi colegi, pentru că aţi făcut o mică observaţie domnului deputat Ştefan Cazimir care cred că e întemeiată, dar nu ştiu dacă e justificată suficient. Dacă domnul Cazimir ar ceda în momentul acesta, sau oricare alt coleg, în favoarea incorectitudinii unei părţi din textul acesta, textul votat este susceptibil să fie amendat, pentru că este propusă o amendă de la 1 la 10 milioane de lei, într-un articol ulterior, şi eu consider că textele acestea care sunt rostite, pentru că văd că sunt definite şi textele rostite ca fiind texte publice, textele acestea care sunt rostite sunt publice, vor fi publicate şi în Monitorul Oficial Partea a III-a. De aceea, eu v-aş ruga să permiteţi oricărui coleg al nostru să prezinte orice argumentaţie legată de corectitudinea acestor texte într-un mod cât mai extins cu putinţă. Vă mulţumesc doarte mult. |
|||||
|
Numai puţin! Să ia cuvântul şi ceilalţi colegi, să puteţi să răspundeţi tuturor. Poftiţi, domnule deputat! Din partea Grupului P.R.M. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, O foarte scurtă istorie a acestui proiect de lege va motiva şi va justifica, în parte, intervenţiile de până acum şi, mai ales, intervenţia profesorului meu, deputatul Ştefan Cazimir, care a intervenit cu observaţii pertinente, profesioniste, iar această scurtă istorie, pentru că nu vreau să vă reţin, ar putea fi rezumată în felul următor. Legea pentru protecţia limbii române a fost iniţiată, după cum se ştie, încă din anul 1998, de domnul senator George Pruteanu. Între timp, Ministerul Culturii şi Cultelor s-a gândit la o lege a limbii române ca patrimoniu ce trebuie protejat. Intenţiile au fost bune, eforturile lăudabile, necesare. Dar datorită intruziunii politicului, aş spune mai degrabă a opacităţii politice, "muntele" a născut un "şoricel" care a primit înfăţişarea unui proiect de lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice. Am stat şi m-am gândit dacă e bine sau nu e bine să iau cuvântul în legătură cu înfăţişarea exterioară a acestui "şoricel". Şi am zis că din moment ce este un proiect de lege şi, probabil, va fi aprobat, poate că e bine să încerc să-l mai tonific şi eu. Încât, ideea unei legi de protejare a limbii române ca patrimoniu naţional, aş vrea să vă rog şi să vă propun de la început, nu trebuie abandonată. "Limba - spunea Lucian Blaga - este întâiul mare poem al unui popor". Limba română este patria noastră. Şi ca să fiu exact, cu versul lui Nichita Stănescu: "Limba română este patria mea". În faţa acestor adevăruri ce ţin de construcţia funcţiei noastre spirituale, nu-şi are loc politizarea. Limba română este cea mai mare creaţie a românilor, aici, la extremitatea orientală a latinităţii, o operă la care s-a lucrat, putem spune, de două milenii. Limba română este legitimarea noastră supremă printre popoarele civilizate din lume. Vigilenţa faţă de limba română, apărarea şi protejarea limbii naţionale nu dăunează cu nimic utilizarea limbilor regionale minoritare. |
|||||
|
Stimate coleg, numai puţin! Vreţi să mă ascultaţi puţin? |
|||||
|
Da. Vă rog! |
|||||
|
Am senzaţia că dumneavoastră aţi trecut peste faza când noi aveam dezbateri generale, unde nu v-aţi înscris la cuvânt şi transformaţi acum prin amploare intervenţia dumneavoastră pe un text într-un discurs care depăşeşte chiar şi cadrul dezbaterilor generale. Apropo de munte şi de ce mai spuneţi dumneavoastră acum! Vă rog să vă referiţi exact la textul pe care noi ne chinuim să-l dezbatem. |
|||||
|
mai am exact două minute, în condiţiile în care dezbaterile generale, ştiţi foarte bine, au fost prelungite. Deci n-am avut posibilitatea. Am acest text, aceste notiţe de atunci. N-am avut posibilitatea să vi le exprim. Se ştie foarte bine, se scrie şi în ordinea de zi, continuarea dezbaterilor. Iată aici notiţele pe care mi le-am făcut atunci. N-am avut posibilitatea fizică, le fac acum. Încât, iată, consider că este dreptul meu ca să-mi exprim încă două... |
|||||
|
Dacă dumneavoastră, la începutul şedinţei, aţi fi intervenit să spuneţi că mai aveţi de făcut comentarii la dezbateri generale, v-aş fi dat cuvântul cu plăcere. Ne-aţi lăsat să ne batem tehnicist aici peste titlu, peste textul articolului unic şi dumneavoastră reveniţi ca să ne citiţi tot textul acela foarte frumos pe care vi l-aţi scris acasă. |
|||||
|
Eu v-aş ruga să nu fiţi atât de drastic pentru două minute, în condiţiile în care vreau să spun lucruri utile absolut tuturor. |
|||||
|
Poftiţi! |
|||||
|
Aş vrea să vă spun că vigilenţei faţă de limba română, protejării limbii române, a limbii naţionale nu-i dăunează cu nimic utilizarea limbilor regionale, minoritare şi nici deschiderile către limbile şi culturile străine ci, dimpotrivă, vin în întâmpinarea recomandărilor Uniunii Europene privind diversitatea lingvistică şi raporturile cu limbile minoritare. Un om este de atâtea ori om câte limbi străine cunoaşte. N-o spun eu, a spus-o personajul lui Slavici, Budulea Taichii, care şi-a trimis băiatul şi la şcoala românească, şi la şcoala ungurească, şi la şcoala nemţească, pentru că românul Budulea ştia că un om este de atâtea ori om câte limbi străine cunoaşte. Nu avem nici o prejudecată, ci, dimpotrivă, vom încuraja pe toate liniile învăţarea limbilor străine, inclusiv a limbilor minoritare. Pentru că ce-i strică unui român să ştie ungureşte sau unui maghiar să vorbească cât mai bine româneşte. L-aţi ascultat de atâtea ori pe domnul deputat Raduly, atunci când vorbeşte admirabil, frumos, convingător în limba română, parcă este un peremist. (Râsete.) Ţări ca Franţa au reglementări lingvistice încă din secolul al XVI-lea de pe vremea lui Francisc I. De altfel, iniţiatorii români ai proiectului de lege au ca model, domnul George Pruteanu ştie foarte bine lucrul acesta, legea de protecţie juridică a limbii franceze din 1994. Ameninţarea lor este engleza. Ei nu doresc o "corcitură de frangleză". Pe noi ne ameninţă romgleza, dar, mai mult, stricătorii din interioriul limbii, incultura, cosmopolitismul şi hiperstrăinismul. Împotriva acestora trebuie să facem, într-adevăr, legi de protejare a limbii române. Iar amendamentul pe care voiam să-l propun, iată, sunt în sfârşit la amendamentul pe care vreau să-l propun, este vorba de alin.1 de la art.1. Este articolul iniţial şi articolul propus de comisie. ziceam că am dorit să iau cuvântul pentru că, totuşi, am senzaţia că pot contribui la o formulare mai fericită a acestei prevederi. Şi anume, eu luând tot ceea ce este bun şi necesar atât dintr-o formulare cât şi din cealaltă, cred că s-ar putea formula mai bine acest art.1 alin.1 în felul următor: "Orice text..." - îi dau dreptate domnului profesor - scris sau vorbit, nu e nevoie! Dar ca să rămân în litera textului şi să nu fim obligaţi la alte proceduri care ar îngreuna adoptarea acestui proiect de lege, "Orice text scris sau vorbit în limba română având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art.2 trebuie să fie corect ". Şi acum, propunerea pe care o fac eu: "trebuie să fie corect din punct de vedere gramatical (ortografic, ortoepic şi de punctuaţie) şi să respecte claritatea şi proprietatea termenilor conform nomelor academice în vigoare." Eu cred că atât din punct de vedere gramatical cât şi din punct de vedere semantic, formularea aceasta este mai potrivită şi mai accesibilă, mai ales pentru cei care vor trebui s-o pună în aplicare. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
(Adresându-se domnului deputat Robert Raduly): Domnul Marton a cerut cuvântul înaintea dumneavoastră. Mulţumesc foarte mult că aveţi şi dumneavoastră o părere de bine. Dumneavoastră solicitaţi dreptul la replică? Poftiţi! Staţi puţin să epuizăm acest text şi pe urmă vedem ce facem mai departe. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor deputaţi, Două propoziţii aş vrea să spun: pe de o parte, mă bucur că am ajuns etalon la P.R.M. şi să-i spun antevorbitorului meu: köszönöm szépen. |
|||||
|
Domnul Marton. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Aşa cum v-am mai spus, în Comisia de cultură s-au luat în discuţie toate amendamentele propuse. În urma acestor discuţii îndelungate s-au născut acele texte pe care le aveţi în faţă. S-ar putea ca eu să prefer una sau alta din propunerile domnului Cazimir, dar în comisie s-a creat un consens pe anumite texte. În legătură cu observaţiile făcute de domnia sa. Într-adevăr, mi se pare justificat, s-ar putea susţine necesitatea ca în legislaţia românească, de acum încolo, să nu se facă trimiteri la articole care urmează după articolul în care există această trimitere. Numai că, şi cred că majoritatea juriştilor o ştiu, atât în codurile penale, civile, de procedură penală civilă, ci şi în Constituţia României există astfel de trimiteri. Înseamnă că legile de bază ale acestei ţări sunt incorect întocmite. În al doilea rând, într-adevăr, este o trimitere la alin.2 şi în varianta domnului Cazimir nu există o astfel de trimitere. Numai că şi domnia sa defineşte termenul folosit în alineatul 1 în alineatul 2 al aceluiaşi articol. Introduceţi termenul, sintagma "de interes public" şi îl definiţi în următorul alineat. De trimis nu trimiteţi, dar faceţi aceeaşi greşeală dacă am admite că este o greşeală, de a defini ulterior ceva ce deja s-a introdus. Eu cred că pentru a nu bulversa toată structura legii, ar fi bine să adoptaţi textele pe care le-a propus comisia, chiar dacă, vă spun sincer, mie alineatul 2 al dumneavoastră mi-e mult mai simpatic decât aceasta care este pus aici. |
|||||
|
Domnul Dumitru Bălăeţ şi apoi îl rog pe distinsul iniţiator dacă doreşte să intervină. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi revine o sarcină foarte dificilă de a susţine un amendament propus de mine în comisie şi, sigur, nediscutat, neaprofundată problema acolo. El este, de fapt, şi redat trunchiat, domnule preşedinte, dacă vă uitaţi la pagina 9, figurează acest amendament trunchiat, încât eu o să vă dau un text mai pertinent şi mai bine expus, ca dumneavoastră să îl supuneţi dezbaterii publice în cadrul Camerei Deputaţilor. Din nenorocire, limba română este poluată şi, dacă vreţi, atacată în chiar numele etnic al poporului şi al limbii noastre. Ia uitaţi-vă dumneavoastră, nişte citate pe care le-am găsit eu folosite în reviste, în documente oficiale, în lucrări, în publicaţiile noastre. Astfel, se vorbeşte despre "recunoaşterea şi promovarea limbii romani", despre "asigurarea instruirii în limba romani în şcolile din România". Este vorba de raportul Conferinţei de la Snagov, pagina 6. Mai aflăm de "statutul minorităţii romani", despre "comunităţi romani", "diaspora romani", "statutul special pentru minoritatea romani multistatală, transnaţională". Toate acestea sunt citate şi vă rog să le luaţi între ghilimele. În alte părţi se vorbeşte despre "moştenirea culturală romani", despre "aşezări romani", "elitele politice şi culturale romani", "congrese romani", "populaţie romani", "sânge romani", "buletine şi ziare romani", "Holocaust romani"... |
|||||
|
Stimate coleg, Am senzaţia că tocmai cei care se declară cei mai mari apărători ai limbii române se străduiesc, fără voie, deşi termenul nu prea este compatibil, să îndepărteze foarte mult momentul adoptării unei reglementări care să o protejeze. Eram la un text. Acum, dacă fiecare dintre noi dorim să ne demonstrăm erudiţia, haideţi să discutăm la obiect. |
|||||
|
Da, da, păi eu vreau să vă introduc în obiect. |
|||||
|
nu ştiu când, în ce legislatură o să ajungem la obiect, în ritmul acesta?! |
|||||
|
Pentru că, realmente, amendamentul meu la art. 1 al acestei legi, alin. 4 este următorul şi eu v-am introdus, mai am încă vreo patru pagini a vă spune citatele care poluează pur şi simplu şi vor să înlocuiască limba română din existenţa ca atare. Nu mai vorbesc de faptul că se tinde şi chiar primul-ministru o exclude din documentele internaţionale. Nu se poate să tratăm cu superficialitate această chestiune. Textul pe care-l propun eu este următorul: "Pe teritoriul României se evită, în documentele oficiale - cel puţin în acestea să o facem - suprapunerile omonime sau coincidenţele, fie şi parţiale, cu numele etnic de român, România, limba română". Şi vă rog foarte mult să ţineţi seama că etnia ţigănească, care are numele originar, ca atare, şi în limbile latine se păstrează acest nume sub denumirea "ţitano"... |
|||||
|
Domnule coleg, eu tot n-am înţeles, este vorba de limba română în această lege sau de limena romano?! Ce ocrotim noi aici? |
|||||
|
Da, aici ocrotim limba română şi vă dau acest amendament: "Pe teritoriul României se evită, în documentele oficiale suprapunerile omonime sau coincidenţele cu numele etnic de român, România, limba română" şi aceasta este propunerea mea. Nu vreau să insist. Dacă vreţi să vă documentaţi, vă ofer şi texte foarte importante care pot să vă ajute să vedeţi dacă într-adevăr acest amendament poate fi introdus şi, ca atare, să revenim la o normalitate în ceea ce priveşte ocrotirea limbii române. Mulţumesc. |
|||||
|
Intervenţie de procedură, domnul deputat Sassu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sincer să fiu, n-am crezut că o să nască aşa pasiuni lingvistice şi de altă natură aici şi fiecare o să spună lucruri care, după părerea mea, sunt extrem de interesante. Cred că locul lor este mai degrabă în comisie. Probabil că ar fi foarte bine ca cei care au amendamente, au păreri, au idei să ştie foarte bine şi să vină în comisie, să li se anunţe data foarte clară a dezbaterii, ca astfel de lucruri să se termine, şi, în plen, să avem o discuţie, dacă vreţi, pe texte, cât de cât digerate. Deci, eu vă propun, domnule preşedinte, să trimiteţi înapoi la comisie, să se anunţe ziua în care este această dezbatere în comisie, să fie invitaţi toţi cei care au un cuvânt de spus, au amendamente sau au păreri despre chestiunea aceasta şi, în urma acestor dezbateri, să venim cu un text care să fie acceptat şi asupra căruia să nu mai stăm de vorbă, eu ştiu, încă o jumătate de oră, trei sferturi de oră. Dacă nu, probabil că ar fi bine să programăm o şedinţă specială numai pentru chestiunea aceasta şi să stăm o zi şi să terminăm legea cum trebuie. În orice caz, cred că ar fi bine ca aceste lucruri să se întâmple în comisie şi nu în plen. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Mihai Mălaimare sau iniţiatorul, cine doriţi, să intervină cu privire la propunerea care s-a făcut. Poftiţi, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Mihai-Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Eu pot să vă asigur că în comisie s-a lucrat extrem de serios. Pot să vă asigur că sunt de acord cu o sumă de obiecţiuni întemeiate şi unele dintre cele propuse aici de domnul Ştefan Cazimir mi se par întemeiate. Pot să vă asigur că nu sunt deloc de acord cu modul în care s-a dezbătut problema acestei legi, sunt absolut de acord să accept retragerea legii la comisie şi voi avea o discuţie cu totul serioasă în cadrul grupului parlamentar. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Domnule senator Pruteanu, poftiţi. Şi după aceea am să supun votului dumneavoastră propunerea domnului Sassu. |
|||||
|
Domnul George Mihail Pruteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă n-aş fi participat la şedinţele comisiei nu m-aş putea pronunţa, dar am făcut-o, am participat, şedinţele au fost cât se poate de substanţiale, le-am şi mulţumit de la acest microfon, în special persoanelor care au contribuit cel mai mult, domnul preşedinte Mălaimare, domnul deputat Onisei, domnul secretar Márton, şi îmi puneam acum problema de principiu. La fiecare lege vor exista amendamente respinse; acesta este mecanismul parlamentar. Dacă fiecare deputat care are amendamente respinse sau fiecare comisie s-ar încăpăţâna până la capătul capătului, până la limită, nu s-ar mai finaliza o lege. Lucrurile s-au desfăşurat exact cum se cuvine la comisie. s-au citit cu atenţie şi s-au preluat lucruri din aceste amendamente, deci a transforma chestiunea aceasta într-o chestiune de orgoliu frustrat, de orgoliu ulcerat şi chiar de ambiţie, să o spunem pe faţă, este un lucru necorect şi necavaleresc. Mă refer acum la amendamentele propuse de domnul deputat Cazimir, care, să vă spun drept, sub un anume aspect m-au mâhnit şi chiar mi-au produs o mică doză de dezamăgire. S-ar putea să greşesc, dar impresia mea astăzi şi data trecută a fost că domnul deputat Cazimir nu se ridică la înălţimea profesorului şi literatului Cazimir. Am simţit în atitudinea domniei sale o notă de încrâncenare aşa, un pic tulbure, un pic neelegantă, un pic nesenină. Domnia sa nu are atât dorinţa de a contribui la îmbunătăţirea legii, cât de a o vedea formulată de domnia sa, nu de cel care a iniţiat-o, ci de domnia sa, nu de cel care a iniţiat-o împreună cu comisia, ci de Ştefan Cazimir. Îmi pare rău că nu v-a venit această idee mai devreme, domnule profesor, pentru că unele din amendamentele dumneavoastră nu sunt decât reformulări stilistice, mai puţin precise, ale textelor existente. Şi aşa cum şi domnul secretar Árpád v-a notificat, comiteţi aceleaşi erori pe care le incriminaţi, mă rog, rămânând de văzut dacă sunt sau nu erori. De pildă, aţi respins distincţia între scris sau vorbit, dar aţi observat chiar dumneavoastră că ea este necesară, întrucât poate fi, să spunem, vorba de un text vorbit şi atunci nu este nevoie de punctuaţie şi aşa mai departe. Ea este operaţională. Plus că ne adresăm, vrem să facem o lege, nu un eseu, nu o conferinţă la Sala Dalles, ci o lege aplicabilă în viaţa profundă, să spunem, a României, şi atunci, pentru aplicabilitatea aceasta, este nevoie de distincţia între textul scris şi textul vorbit. Nu ne adresăm numai unor academicieni, unor semanticieni, unor filologi. Este o distincţie operaţională aceasta între scris şi vorbit. Apoi, aţi căzut uneori chiar într-un fel de derizoriu liberschimbist, spunând că ar fi inutil acel "sau" pentru că în privinţa ... - mă refer la art. 2 - în privinţa unui text "care poate fi rostit în locuri publice sau prin mijloace de informare în masă". Şi dumneavoastră aţi venit cu glumiţa că "un televizor se poate afla în locuri publice". Iertaţi-mă, domnule profesor, dar este ieftin, nu este de talia dumneavoastră. Televizorul acela poate să se afle în locuri publice, dar informaţia este transmisă printr-un mijloc de informare în masă, respectiv televizorul, indiferent unde se află el, în beci, în pod sau într-un loc public, pe când un text rostit într-un loc public este cu totul altceva decât cel rostit printr-un mijloc de informare în masă, respectiv radio sau televiziune. Deci, distincţia aceea este categoric necesară. Pentru a nu vă prelua, însă, exemplul, pentru a încerca să fiu până la capăt senin, pot să vă spun că, în ceea ce mă priveşte, găsesc că este rezonabil să rectificăm, sub aspect stilistic, cum, de altfel, era iniţial (este o eroare de transcriere, de redactare aici), în art. 1, în pasajul: "precum şi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic şi sub aspectul punctuaţiei". Aici într-adevăr este remediabil. Dacă este să dăm curs acestei chiţibuşerii apocaliptice aproape, care presupune o rea-credinţă groaznică, atunci într-adevăr ar trebui adăugat "şi, după caz" - tot în acest pasaj, aici, "precum şi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic şi de punctuaţie" ar trebui adăugat "după caz", pentru a preveni răutatea celor care ar spune că nu are rost punctuaţia la textele vorbite. Sincer vorbind, găsesc că ar fi redundant treaba aceasta, pentru că aceasta presupune lectura legii cu evidentă rea-credinţă. În rest, însă, aţi propus respingerea sintagmei "în cadrul unor atribuţii de serviciu". Aceasta este o sintagmă esenţială, mă rog, cum se spune acum pompos, în filozofia acestei legi, este o sintagmă care are scopul de a respecta libertatea individului: eu, cetăţeanul X, pot să-mi fac o pancartă în care să scriu în ce suedeză vreau, în ce limbă idis vreau sau maghiară sau turcă sau letonă. Este treaba mea, nimeni nu are dreptul într-o ţară liberă să se lege de pancarta mea, de enunţul meu. În schimb, dacă acest lucru este făcut în cadrul unor atribuţii de serviciu, eu intru sub incidenţa acestei legi. De asemenea, şi sintagma finală, "cu conţinut direct sau indirect publicitar", are scopul de a restrânge întrucâtva, de a preciza mai bine linia, şoseaua, ca să spun aşa, drumul pe care se aplică această lege, care nu vizează absolut orice se spune, orice se scrie în România. Pentru că ar fi devenit absurdă şi ridicolă. Ea se referă la textele cu conţinut direct sau indirect publicitar. Aşadar, în ce mă priveşte, nu sunt de acord cu amendamentul dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Buzatu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Chiar ţinând cont de adânca mâhnire pe care am provocat-o domnului senator, totuşi, şi eu trebuie să fac câteva observaţii în legătură cu, să spunem, rigoarea, logica textului acesta sau chiar cu unele dispoziţii care sunt cuprinse aici, referindu-mă la ideea aceasta de a retrimite textul în comisie. Eu am să vă dau un simplu exemplu, ca să vedeţi cum stăm cu textele acestea la care s-a lucrat foarte mult. La art. 1 alin. 2 se spune următorul lucru: " orice text scris sau vorbit într-o limbă străină, indiferent de dimensiuni, având caracter de interes public, trebuie să fie însoţit de traducerea în limba română". În completarea acestei dispoziţii, la art. 6, "în cazul textelor vorbite, prevăzute la art. 1 alin. 2, ritmul şi intensitatea fonică a rostirii textelor în limba română trebuie să corespundă cu ritmul şi intensitatea fonică a textelor pentru varianta străină". Pentru încălcarea acestor dispoziţii, la sancţiuni se prevede următoarea sancţiune: la art. 9 alin. 1, "Potrivit prevederilor prezentei legi constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte: nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 1 alin. 1 şi art. 6 alin. 2". Să presupunem că avem un distins orator aici, care rosteşte un text în limba chineză sau în japoneză. Aş vrea să văd şi eu cum va face traducătorul, fiind un mesaj, un text public, cum va face să păstreze intensitatea fonică şi ritmul ... |
|||||
|
Domnul George Mihail Pruteanu (din loja comisiei): Dar nu face obiectul acestei legi acest discurs! |
|||||
|
Domnule senator, Mai mult decât atât, chiar presupunând că omul acesta se va strădui foarte mult... |
|||||
|
Stimate coleg, Dumneavoastră aţi anunţat că aveţi o intervenţie de procedură. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Am dat exemplul acesta pentru a susţine propunerea de retrimitere la comisie, pentru că sunt câteva lucruri aici care cred că trebuie rejudecate şi chiar în legătură cu sancţiunile respective şi alte dispoziţii cuprinse în textul de lege. |
|||||
|
Doriţi drept la replică, probabil. V-aş ruga să nu procedăm ca acei copii care, iubindu-ne foarte multe rezultatul muncii noastre, îl strivim cu dragostea, îl dezbrăcăm şi-l ducem prin gări, prin locuri publice şi arătăm ce frumos este. V-aş ruga, toate acestea pentru limba română, să nu transformăm acest subiect într-o mică răfuială. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Rugămintea dumneavoastră este bine venită, dar, şi fără a o fi rostit, vă rog să fiţi încredinţat că m-aş fi comportat exact în acest spirit. Preşedintele Comisiei de cultură mi s-ar putea adresa cu vorbele prefectului Tipătescu: "Amice, domnule Ştefan Cazimir, nu ţi se pare dumitale că te faci mai catolic decât Papa?!" Iar eu i-aş răspunde cu fraza lui Farfuridi: "Da! Când este vorba de Comisia juridică, da, mă fac, adică nu, nu mă fac, sunt, când e vorba de asta, sunt mai catolic decât Papa!". Amendamentele lui Farfuridi au fost însuşite de Comisia juridică şi au devenit amendamente ale acesteia. Şi dacă, în cazul unor amendamente personale, autorul ar fi putut să fie mai concesiv, eventual chiar să renunţe la ele, amendamentele Comisiei juridice, cum a declarat domnul Ionel Olteanu în şedinţa din 8 aprilie, vor fi susţinute până la capăt. În legătură cu intervenţia anterioară a domnului deputat Alexandru Sassu, îmi permit să vă citez art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului". Vă propun să apreciaţi dacă, în situaţia creată, ar fi aplicabil art. 102. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Octavian Constantin Petruş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am impresia că schimbăm astăzi Regulamentul Camerei Deputaţilor şi unor deputaţi li se conferă dreptul de veto. Domnule preşedinte, Vă rog să reveniţi la procedura normală şi la orice lege să trecem la vot, un om un vot, un deputat reprezintă un singur vot şi să nu pierdem vremea. Dacă dorim să adoptăm această lege, vă rog să invit colegii să votăm şi să o susţinem. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule senator Pruteanu, doriţi să mai interveniţi? am înţeles că aţi schiţat un gest în acest sens. |
|||||
|
Domnul George Mihail Pruteanu: Propunerea domnului deputat Cazimir este cu totul nelalocul ei, întrucât nu s-a adus dovada nici cât negru sub unghie că vreunul din amendamente ar modifica substanţial o prevedere a vreunui alineat sau al vreunui articol. Iar în privinţa atitudinii domnului coleg - iertaţi-mă, nu vă cunosc numele - domnului deputat, "nu era în chestie", vorba lui Maiorescu. Domnia sa vorbea de discursul unui parlamentar care ar trebui tradus sau, mă rog, al unui invitat chinez care ar trebui tradus de un traducător. Nu e în chestie, stimate domnule coleg, este prevedere expresă în lege care exclude această situaţie. Discursurile parlamentare şi traducerile lor nu fac obiectul acestei legi. Iată, exact ceea ce spuneam: nu acoperă tot ce se vorbeşte sau se scrie în România. Nu intră sub incidenţa legii. Nu ne priveşte! Poate să fie urât, să fie greşită traducerea, să nu fie conformă cu ceea ce trebuie, va fi sancţionat pe linia internă a respectivei Camere: nu ne ocupă de asta! Deci, atitudinea dumneavoastră, vedeţi, sunt multe chestii, vădeşte aşa o eventuală reacredinţă: hai s-o trimitem înapoi la comisie! Resping categoric chestia aceasta. S-a spus cu foarte mult bun simţ aici: un deputat, un vot, nu există obiecţii substanţiale, desfid să mi se dovedească că există vreo modificare cu adevărat de substanţă, aşa încât ar fi o procedură de obstrucţie trimiterea înapoi la comisie şi o jignire adusă unei comisii care - martor sunt - a lucrat substanţial. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Stimaţi colegi, În mod sigur, în afara pertinenţei şi concludenţei motivelor invocate aici cu privire la propunerea de trimitere a proiectului la comisie, în mod sigur suntem într-un impas şi suntem chiar în pericol de a transforma dezbaterea cu privire la un obiect sfânt, mă refer la limba noastră română, într-o dispută cu aspecte de răfuială care a trecut de mult de la cotele orgoliului profesional şi a atins cotele vanităţii. Pentru că aşa cum s-a citit aici, amendamentele care se propun trebuie reluate, cu profesionalism şi cu calm, şi prin renunţarea la limbajul lui Caragiale şi la obiceiurile personajelor sale şi cu mai multă grijă faţă - repet - limba sfântă pe care ne-au lăsat-o strămoşii, dacă într-adevăr doriţi să scoatem un instrument legal, juridic, prin care să ocrotim limba română, renunţaţi la orgolii, la vanităţi, aşezaţi-vă la masă şi încercaţi să faceţi un text pe care să-l acceptaţi. Şi încercaţi să veniţi în plen cu dorinţa de a parcurge textele de lege şi nu de a etala erudiţia fiecăruia, pornind de la texte din Burebista şi din literatura universală şi venind şi prin operele tuturor scriitorilor români. Cu aceste reflecţii, îmi cer scuze pentru ele, dar cred că sunt dator să încerc o aducere cu picioarele pe pământ a tuturor combatanţilor, la grija de a face un lucru bun. Deci, cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră propunerea de restituire la Comisia pentru cultură a acestui proiect, pentru a lua în dezbatere cu calm şi echilibru amendamentele care s-au făcut în raport şi de discuţiile care au avut loc acum. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 1 vot împotrivă. Vă doresc o activitate ... Poftiţi? Numai puţin, o intervenţie domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură. Vă rog să mai aveţi un pic de răbdare. |
|||||
|
Domnul Mihai-Adrian Mălaimare: Eu mulţumesc celor care au privit cu foarte mare seriozitate acest proiect. Vă asigur că, de fapt, trimiterea la comisie înseamnă îngroparea acestui proiect, pentru că noi suntem acum confruntaţi cu câteva proiecte uriaşe şi de foarte mare interes. Cred că eram în capacitatea de a trece acest proiect de lege astăzi, dacă am fi fost mai puţin orgolioşi, mai puţin doritori de a ne vedea numele pe această lege. Îi aştept pe cei doritori la comisie, fără o invitaţie specială, pentru că Regulamentul nu o prevede, îi aştept la comisie atunci când această lege, peste câteva luni, aşa cum au dorit domniile lor, va fi programată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Cu acestea, declar închisă şedinţa de astăzi. Şedinţa s-a încheiat la ora 12,00. |
|||||
 |
