Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.77/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2002
|
Şedinţa a început la ora 9,30. Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul de 344 de deputaţi, participă la lucrări un număr de 263. Participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 81 de parlamentari. Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint întâi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor, adoptat de Senat în şedinţa din 25 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2002 privind modificarea şi completarea articolului 3 din Ordonanţa Guvernului nr.11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la Bucureşti, la 13 octombrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 25 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor, adoptat de Senat în şedinţa din 29 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, articolul 6, prin proiecte cu aplicare comună între România şi Olanda, semnat la Haga, la 23 noiembrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 29 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2002 pentru modificarea termenului de depunere a declaraţiilor de venit pe anul 2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, iniţiată de domnul deputat Szekely Ervin-Zoltan. Cu aceeastă propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 25 iunie 2002. 7. Propunerea legislativă privind recunoaşterea concubinajului ca formă de convieţuire, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru sănătate şi familie. Termenul de depunere a raportului: 25 iunie 2002. 8. Propunerea legislativă privind formarea profesională şi pregătirea continuă a medicilor şi farmaciştilor, iniţiată de un număr de patru parlamentari. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru sănătate şi familie şi pentru avize, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 25 iunie 2002. 9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.123/2001 privind regimul străinilor în România, iniţiată de domnul deputat Sali Negiat. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Termenul de depunere a raportului: 25 iunie 2002. 10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 privind cetăţenia română, iniţiată de domnul deputat Sali Negiat. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Termenul de depunere a raportului: 25 iunie 2002. 11. Proiectul de Lege privind stabilirea dobânzii de referinţă de către Banca Naţională a României, adoptat de Senat în şedinţa din 25 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 12. Proiectul de Lege privind protecţia martorilor, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, avem în continuare o propunere privind modificarea componenţei nominale a unei comisii permanente. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale propune desemnarea domnului deputat Ghervazen Longher, al cărui mandat a fost recent validat în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Cine este de acord? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, în continuare, intrăm în ordinea de zi şi vă vom supune atenţiei raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind comerţul electronic. Vom lucra după raportul comisiei. La pct.1 al raportului comisiei, dacă aveţi observaţii. Dacă nu, vă supun aprobării textul comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Tot la pct.1, vă supun votului literele a), b) şi c). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.2, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.4. Textul comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.5. Textul Camerei Deputaţilor. Nu se mai votează. Pct.5. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.6. Textul Senatului. Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.8. Text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. În continuare, literele a) şi b). Cine este pentru? Vă mulţumesc. La art.7 al pct.1 din raport. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. La pct.8 al art.1. Cine este pentru? Textul Senatului. Vă mulţumesc. Pct.9, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Pct.10, de asemenea, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Pct.11, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Trecem la pct.2. Textul Camerei Deputaţilor. Nu se votează. La alin.2, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Pct.a), b), c), d), e), f). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La pct.3, alin.1, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.2. Cine este pentru? Textul Senatului. Vă mulţumesc. La punctele a), b), c), d), e), f), g), h), i). Cine este pentru? Vă mulţumesc. Textul Senatului la alin.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Punctele a), b), c) şi d). Cine este pentru? Vă mulţumesc. La pct.4, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Text comun la alin.2 al pct.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Pct.5. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.6. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.7. Cine este pentru textul comun? Vă mulţumesc. Unanimitate. La alin.2 şi 3, cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.5, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.8. Cine este pentru? Avem la alin.1, 2, textele Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. În continuare, la alin.3, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Textul Senatului la pct.a). Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.b), text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.3, de asemenea, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La alin.4, varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.5 şi 6 de la pct.8. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La pct.9, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.10. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.11. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate pentru alin.1. Pentru alin.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La pct.12, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La lit.a), b), c), e), cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.13. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La literele a), b), cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La alin.2 şi 3, cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.14, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Literele a), b) şi alin.2 şi 3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.15, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.16, de asemenea, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.1, 3, 4, 5, 6. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.17, text comun la alin.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.2. Textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.3. Text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.4, de asemenea, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.5. Text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.6, 7, 8, texte comune. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.9, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.10, 11, 12, 13, texte comune. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La pct.18, text comun la alin.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.2, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.3, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Lit.a), b) şi c), texte Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.19, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.1 şi 2, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.2, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.3, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Punctele c), d), de la alin.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.4, 5, textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.20. Text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.21, de asemenea, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.22. Text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.23, text comun, la alin.1 şi 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Alin.3, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.24, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.25, de asemenea, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.26, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La alin.2, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La alin.3, de asemenea, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La alin.4, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.27, text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.28, textul Camerei Deputaţilor, la alin.1 şi 2, şi text comun la alin.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.29, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.30, de asemenea, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.31, text Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului de ansamblu Legea comerţului electronic. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
|
|||
|
|
Trecem la proiectul de lege următor: proiectul de Lege privind impozitul pe profit. Din partea iniţiatorului, dau cuvântul doamnei Manolescu. Rog Comisia de buget, finanţe să-şi ia locul în banca comisiei. |
|
|||
|
Doamna Maria Manolescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Modificarea Legii privind impozitul pe profit, a urmărit îmbunătăţirea mediului de afaceri din România şi înfăptuirea reformei fiscale, definitivarea, de fapt, a reformei fiscale în domeniul impozitului pe profit. Ce s-a urmărit, cu prioritate, prin acest act normativ: în primul rând, alinierea facilităţilor fiscale, de natura reducerilor sau exceptărilor de la plata impozitului pe profit, prevăzute de actele normative existente, privitoare la întreprinderi mici şi mijlocii, zone libere, zone defavorizate; instituirea unei facilităţi fiscale unitare, de natura deducerii din profitul impozabil a unei sume reprezentând echivalentul unei cote de 20% din valoarea mijloacelor fixe amortizabile, achiziţionate, aplicabile în mod nediscriminatoriu pentru toate categoriile de contribuabili, la data punerii în funcţiune a investiţiei. De asemenea, asigurarea fără aprobarea organelor fiscale a dreptului de a utiliza armotizarea accelerată pentru tot ce înseamnă achiziţie de tehnologie. Actul normativ clarifică recunoaşterea deductibilităţii cheltuielilor care vizează afacerea, cheltuielile de natura asigurărilor de bunuri de natura mijloacelor fixe sau de natura stocurilor, precum şi cheltuielile cu asigurarea riscurilor afacerii. De asemenea, recunoaşterea cheltuielilor care vizează publicitatea numelui întreprinderii, a produselor şi a serviciilor, aduce în plus, din nou, recunoaşterea ca deductibile a cheltuielilor cu perisabilităţile şi pierderile tehnologice, neimpozitarea rezervelor încorporate în capitalul social, precum şi alte facilităţi care vizează domeniul agriculturii, în sensul că plata impozitului pe profit pentru societăţile din agricultură care practică cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomi, vii, vor plăti impozitul o dată pe an, respectiv, la sfârşitul exerciţiului financiar. Sunt cuprinse, de asemenea, prevederi care se referă la cointeresarea societăţilor în capitalizarea acestora prin sistemul de recunoaşterea cheltuielilor cu dobânda pentru alte împrumuturi decât cele care vin de la instituţiile financiar-bancare. Apreciem că actul normativ a făcut paşi importanţi în procesul de armonizare legislativă şi în ce priveşte îmbunătăţirea, deci crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Propunem plenului Camerei Deputaţilor, să adopte legea în varianta care a fost propusă de către Comisia de buget, finanţe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dau cuvântul, pentru dezbateri generale, Partidului Naţional Liberal. Domnul Nicolăescu şi-a manifestat dorinţa şi nu putem să refuzăm. Vă rog, domnule Nicolăescu. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc şi mă simt onorat. Stimaţi colegi, Proiectul de Lege privind impozitul pe profit, aşa cum a fost prezentat de Guvern, este un proiect care nu ţine cont de realităţile româneşti, de situaţia economiei reale şi care pretinde că aliniază legislaţia la cea europeană. Afirmăm că este o acţiune propagandistică, în relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, o încercare de a supermulţumi aceste organisme internaţionale, în detrimentul dezvoltării economice a României. Proiectul de lege a avut un caracter premeditat, pe care l-am semnalat la timp, încă de la dezbaterea în Parlament a Acodului stand-by încheiat cu F.M.I. Probabil că, de aceea, a stat prin sertarele Guvernului aproape patru luni de la adoptare şi până când a fost trimis Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Cu toate acestea, proiectul nu are în continuare, avizul Consiliului Economic şi Social, şi totuşi, el a fost înaintat Camerei Deputaţilor. Spunem clar: încă o dată acest guvern nu respectă legislaţia în vigoare şi sfidează democraţia, devenind un guvern totalitar şi care lucrează numai pentru propria sa imagine şi nu pentru interesul naţional al României. Este greu de presupus că Fondul Monetar Internaţional a cerut elilminarea facilităţilor fiscale acordate exportatorilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, zonelor libere şi defavorizate, investitorilor semnificativi sau împotriva asigurărilor, aşa cum s-a văzut din Acordul cu F.M.I. Suntem convinşi că practica nenegocierii sau negocierii lipsite de profesionalism şi responsabilitate naţională a acestui guvern, s-a datorat faptului că nu a reuşit să convingă F.M.I. că poate şi este capabil să încaseze sumele prognozate în buget, că nu are capacitatea să introducă disciplina financiară în economie şi, mai ales, că nu a făcut privatizare şi restructurare. Pentru toate eşecurile sale, acest guvern a apelat la cea mai primitivă atitudine economică, şi anume, creşterea fiscalităţii şi anularea stimulentelor care încurajau creşterea economică şi dezvoltarea clasei de mijloc. Se demonstrează în continuare că P.S.D. fuge de întărirea clasei de mijloc pentru că-şi pierde din electorat, care fiind liber economic, nu mai poate fi manipulat electoral, dovedind că a rămas tributar vremurilor socialismului multilateral dezvoltat. Prin acest proiect de lege, Guvernul P.S.D. nu înţelege că economia se poate dezvolta prin politici coerente, prin politici stimulative, iar România are nevoie de creştere economică mare, pieţele externe fiind foarte importante, micile întreprinderi constituind baza cea mai flexibilă şi eficientă a unei economii de piaţă funcţională. Impozitul pe profit nu trebuie să fie un scop în sine, el trebuie privit ca o formă de intrare în normalitate a unei economii neperformante, dominată de capitalul de stat ineficient şi generator de pierderi, şi, de aceea, trebuie abordat ca o pârghie de capitalizare a întreprinderilor româneşti, care în mare parte, suferă tocmai de decapitalizare şi de blocaj financiar. În opinia noastră, România trebuie să încurajeze cât mai mult dezvoltarea întreprinderilor private, inclusiv prin politici fiscale adecvate şi cu un pronunţat caracter stimulativ, inclusiv pentru investitorii străini, România fiind codaşă în ceea ce priveşte ritmul investiţiilor străine. Avându-se în vedere toate cele prezentate, apreciem că toţi deputaţii trebuie să ţină cont de ceea ce are nevoie economia românească şi nu de un guvern care nu doreşte decât promovarea imaginii sale în exterior, indiferent de greutăţile pe care le vor întâmpina contribuabilii cu sediul în România. P.N.L. poate fi acuzat că a început reforma fiscală în condiţii economice mai grele decât are România azi, iar rezultatele s-au simţit începând cu anul 2000. S-au propagat şi în 2001, şi chiar în 2002, dând ca exemplu numai creşterea exportului cu peste 20% în 2001, faţă de 2000 şi probabil 10% în 2002, faţă de 2001. În ţara noastră, există iarăşi riscul ca să se strice ceea ce a început să meargă, fără ca nimănui să-i pese. Exportatorii se vor confrunta cu două dificultăţi majore: creşterea costurilor cu impozitul pe profit şi aprecierea leului faţă de dolarul american, ceea ce va avea ca efect diminuarea drastică a activităţii de export. Cui îi foloseşte o asemenea politică? Introducerea de la anul a subvenţiilor pentru produsele destinate exportului, promisă, de altfel, este a da vrabia din mână pe cea de pe gard. Există vreo garanţie că, din cauza constrângerilor bugetare, se vor aloca totuşi subvenţiile pentru export? Ştim deja că, în anul 2001, s-au lansat subvenţiile pentru achiziţiile de tractoare de către populaţie, acţiune care a eşuat lamentabil datorită lipsei de resurse bugetare, în acest an, încercându-se încheierea acţiunii începute, dar nefinalizate, întregul an trecut. Cine mai poate avea încredere în politicienii care promit şi nu-şi duc până la capăt angajamentele asumate? Reamintim actualilor guvernanţi că orice creştere de fiscalitate înseamnă totdeauna venituri mai puţine la bugetul de stat, cheltuieli diminuate din bugetul de stat, comportament crescut evazionist, iar o fotografie cu indicatori teoretici mai frumoşi, înseamnă o amăgire suplimentară. Politicile fiscale adoptate de acest guvern vor avea consecinţe dintre cele mai nefavorabile asupra tuturor întreprinzătorilor şi asupra cetăţenilor acestei ţări. Pentru că lipsa de responsabilitate, de competenţă profesională a guvernanţilor, va determina scădere economică, închideri de locuri de muncă, creştere de şomaj, alterarea indicatorilor macroeconomici. Credibilitatea externă a României a devenit o problemă din cauza instabilităţii legislative, în acest an, modificându-se trei legi fiscale, introducându-se şase exerciţii fiscale, o premieră mondială deplorabilă în acest domeniu. De aceea, facem un ultim apel la deputaţi, să ia în consideraţie că ne aflăm într-un moment deosebit de important pentru economia românească, şi să analizeze cu cea mai mare răspundere proiectul propus de Guvern şi raportul întocmit de comisia de specialitate. Votul nostru, al tuturor deputaţilor, trebuie să fie un vot de maximă răspundere pentru soarta României în viitorii ani, de care depinde ameliorarea situaţiei cetăţenilor şi integrarea în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Da, mulţumesc, domnule Nicolaescu. Dau cuvântul domnului Florin Georgescu, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, de la Partidului Social Democrat. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Astăzi, într-adevăr, avem în dezbatere o lege deosebit de importantă, legată de impozitarea veniturilor celor care trăiesc din fructificarea capitalurilor şi nu din fructificarea muncii, cei care trebuie încurajaţi într-adevăr pentru a crea locuri de muncă, pentru a-şi dezvolta activitatea, moderniza tehnologiile ş.a.m.d. Ceea ce se propune prin această lege, nu conduce spre ce exprima de la acest microfon unul din cei 15.000 de specialişti, care au dus ţara de râpă în ultimii patru ani, între '97 şi 2000 (aplauze în grupul PSD) pentru că sunt într-adevăr, unele constrângeri ale legii, pe de o parte, dar, pe de altă parte, sunt facilităţile şi avantajele prevăzute în plus, ca o noutate în acest proiect de lege, cele pentru modernizare, cele pentru cheltuieli de capital, pentru stimularea investiţiilor, plus alte facilităţi pe care le vom constata la momentul oportun, când vom analiza acele articole de lege, de exemplu: se reintroduc perisabilităţile deductibile la diferite grupe de produse, care reclamă un asemenea tratament, facilitate pe care cei care zic că ţin cu clasa mijlocie, au eliminat-o în 1999, în decembrie, cu aplicare de la 1 ianuarie, prin domnul ministru care aparţinea Partidului Naţional Liberal, la acea vreme; după aceea, sigur, s-a mai reorientat în viziunea şi activitatea politică. Mi-e greu să parcurg acum, şi cred că aş irosi în mod gratuit timpul, toate afirmaţiile demogogice şi politicianiste care au fost introduse într-un mod eclectic şi neomogen, fără nici o legătură una cu alta în discursul citit mai devreme de colegul de la liberali; nu este vorba de nici o promovare a imaginii Guvernului prin această lege. Este vorba, pur şi simplu, de a armoniza legislaţia românească cu cea a Uniunii Europene, de a răspunde cerinţelor creditorilor internaţionali cu care s-a negociat în mod profesionist într-adevăr, timp de nouă luni de zile, acest acord cu Fondul Monetar Internaţional, şi nu timp de nouă, zece zile, cum se întâmpla în '97 - când la guvernare era şi partidul care a luat cuvântul mai devreme; sunt negocieri profesioniste care au la bază reforma pe baza creşterii economice. Deci, România nu mai face reformă în condiţii de declin economic programat, cum se prevedea prin memorandumurile din '97 şi '99 - minus 5% planificat la P.I.B.; minus 4 % planificat, declin al P.I.B.-ului. Acum este programată, proiectată, o creştere; anul trecut o creştere de 4,9 - a fost 5,3. Şi, iată, s-a depăşit planul - spre satisfacţia şi a dumneavoastră, a Opoziţiei, cred. Anul acesta este proiectată o creştere economică de 4,5%. Şi, în condiţiile acestea, se pune la punct, se armonizează, se racordează la cerinţele europene şi internaţionale, pentru că negociem capitole multiple ale acordului cu Uniunea Europeană, se pune la punct, spun, legislaţia românească cu cea specifică Uniunii Europene. În ceea ce priveşte exporturile, pe de o parte, acest tratament, sigur, stimulativ, cu o cotă mai redusă, încuraja însă exporturile fără valoare adăugată mare, exporturile de buşteni, exporturile de fier vechi. Eu, sigur, că înţeleg supărarea unora din partea dreaptă a mea, care probabil că se ocupă cu asemenea exporturi şi vor trebui să plătească mai mult impozit la marile câştiguri pe care le obţin. Dar, economia naţională, locurile de muncă, clasa mijlocie, căreia dumneavoastră îi purtaţi grija numai în mod afirmativ, numai în mod formal, dar noi într-adevăr o şi ajutăm, va beneficia mai mult, pentru că acele exporturi de buşteni nu vor mai fi ca materii prime, ci vor fi prelucrate materiile prime; vom avea exporturi de mobilă mai multe, exporturi de produse metalurgice ş.a.m.d. De ce? Pentru că Guvernul, din partea de cheltuieli a bugetului, va acorda prime, subvenţii către industriile care valorifică în mod eficient şi care dispun de un avantaj comparativ şi competitiv faţă de alte industrii concurente pe piaţa aceasta globalizată, subvenţii întreprinderilor care prelucrează la un grad avansat materiile prime, şi nu le exportă ca atare în beneficiul unor grupuri restrânse de interese. Pe de altă parte, nu văd de ce distinşii reprezentanţi ai PNL-ului sunt îngrijoraţi de această Lege a impozitului pe profit, pentru că, dacă ne uităm pe bilanţurile firmelor pe care dumnealor le conduc, dânşii înregistrează pierdere, şi impozit pe pierdere nu prea există. Deci, nu trebuie să fie îngrijoraţi, că dânşii au pierderi planificate, pierderi premeditate, prin bilanţurile de care se ocupă, şi nu vor suporta, este adevărat, rigorile acestei legi. Vor suporta o anumită constrângere , pentru că nu vor mai fi invitaţi să facă pierderi la nesfârşit. Înainte, legea era concepută de liberali şi de cei care au mai condus ţara, de PD, de PNŢCD ş.a.m.d., era concepută de o manieră care permitea amortizarea pierderilor dintr-un an, pe următorii cinci ani. Ne-am racordat la Uniunea Europeană şi permitem amortizarea acestor pierderi pe numai trei ani. Şi îi invităm pe dumnealor, care conduc anumite firme, şi este un lucru lăudabil, şi le dorim mult succes în această activitate antreprenorială, de profesii libere, de profesii autorizate ş.a.m.d., să înregistreze profit pentru a contribui şi la realizarea bunurilor şi serviciilor publice, că indirect, prin familiile dumnealor, prin dumnealor înşişi, beneficiază de aceste servicii publice, deci să mai alimenteze şi bugetul. Astfel, consider că întregul discurs este lipsit de conţinut, este lipsit de realism. Atunci când vom discuta pe articole legea, vom dovedi aceste afirmaţii ale mele, şi Guvernul de asemenea, că sunt reale. Este un vot de mare responsabilitate, un vot care într-adevăr continuă să susţină reforma din România, continuă să susţină reforma fiscală într-un mod coerent, într-un mod articulat, într-un mod în care toate facilităţile existente pentru întreprinzătorii strategici, pentru zonele defavorizate, pentru zonele libere, pentru exporturi, dar prin mecanismul nou, de care v-am vorbit; se menţin, se stimulează, în mod suplimentar, fenomenul de investire, şi implicit de economisire în economie, în ţară. Aşa încât este un proiect de lege care ne apropie de Europa, ne apropie de ţările dezvoltate, stimulează în continuare mediul de afaceri românesc. Şi, vă rog, stimaţi colegi, să dăm votul nostru pentru acest proiect de lege, în varianta în care este înscris în raportul comisiei. Vă mulţumesc. (Aplauze în grupul PSD). |
|||||
|
Da, mulţumesc domnului Florin Georgescu. Are cuvântul domnul Daniel Ionescu, de la Partidul România Mare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Stimaţi invitaţi, Partidul România Mare a manifestat şi manifestă necondiţionat un respect deosebit pentru contribuabili, indiferent de sorgintea lor, în fapt, singura sursă pe care bugetele ţării se pot alimenta, fără a bate la porţi străine, şi din care se poate asigura dezvoltarea utilităţilor publice, în consens cu interesele ţării. Puterea a descălecat astăzi în faţa Parlamentului cu proiectul de lege privind impozitul pe profit, un proiect de sorginte FMI, care - cu sprijinul nemijlocit al UDMR - a trecut ca prin brânză prin comisii, majoritatea amendamentelor de fond fiind respinse. Nu mai este de mult o surpriză că actuala putere derogă flagrant de la promisiunea electorală cu care în anul 2000 a câştigat alegerile. Astăzi avem totuşi o premieră: sunt retrase facilităţile fiscale acordate IMM-urilor şi pentru investiţiile directe, cu impact semnificativ, introduse chiar de Guvernul aflat la putere. Motivaţia invocată nu are nici o legătură cu nevoia de dezvoltare economică a ţării. Ea reflectă o doleanţă mai veche a FMI, şi anume: aşezarea la baza finanţelor publice a principiului neutralităţii. În teorie, avem de a face cu un principiu liberal; în practică, cu un "cal troian" pe care Fondul Monetar Internaţional a reuşit să-l introducă în derularea fluxurilor financiare şi prin care fluxurile din economia reală vor fi restructurate, cel puţin parţial. De ce? Cum proiectul de lege nu generează un proces de diminuare a fiscalizării profitului, ci o reaşezare a bazei legale pentru extracţia unei bune părţi din resursele aflate la dispoziţia agenţilor economici, în vederea alimentării bugeturilor administrate de Guvern, proiectul de lege reprezintă în fapt un demers de redimensionare pe criterii paraeconomice a resurselor de dezvoltare ce se constituie la nivelul agenţilor economici din profit. Cu alte cuvinte, deciziei economice i se opune, de această dată, o decizie politică. Această decizie politică nu este şi nu poate fi în concordanţă cu interesele de dezvoltare economică ale ţării, pentru că facilităţile fiscale retrase se adresează, în special, segmentelor din economia reală, care, vrem, nu vrem, au un caracter special. Să enumerăm câteva dintre acestea: IMM-urile aflate în plină structurare, ca segment-suport al dezvoltării economico sociale; investiţiile directe cu impact semnificativ, în fapt "incubatoare de centre de profit", în zonele defavorizate; facilităţile din sfera comerţului exterior, prin care ex-premierul Văcăroiu, actualul preşedinte al Senatului, îndrăznise în 1997 să pună pe picior de egalitate capitalul autohton cu cel străin. Sunt suficiente, cred, aceste câteva exemple, pentru a realiza că această decizie politică atacă, fie şi parţia, fiinţa dezvoltării economiei naţionale. Dacă Partidul România Mare ar altceva decât este, ar trebui să se bucure de faptul că promovarea acestei legi va eroda, semnificativ, încrederea electoratului în PSD. Ea va fi, cu siguranţă, sancţionată aspru de electorat. Nu ne bucurăm, ba din contră suntem realmente îngrijoraţi, pentru că în fapt termenii în care se abordează dezvoltarea economiei naţionale transversează de la social-economic la politic. Decizia paraeconomică începe să devină monopol guvernamental, în orientarea dezvoltării social-economice a ţării. Deşi orientarea noastră doctrinară nu este liberală, considerăm că a scoate din sfera dezvoltării actuale interesele investiţionale pe care aceste segmente le susţin, ar fi o eroare economică de neiertat, pe care nici un partid ancorat în realitatea în care se zbate naţiunea, nu şi-o poate permite. Partidul România Mare nu contestă rolul benefic al neutralităţii finanţelor publice, într-o economie de piaţă stabilă; nu contestă că, pentru a fi credibilă în Uniunea Europeană, România trebuie să introducă în practică standardele internaţionale de contabilitate şi acquis-ul comunitar. Ceea ce încercăm să înţelegem şi nu putem, este cu totul altceva: de ce nu se renegociază termenii acordului cu FMI, astfel ca măsurile de sorginte politică, impuse de acesta în guvernarea dimensiunilor dezvoltării economice ale României, să nu mai prevaleze în faţa măsurilor economice. Mai ales că, fără excepţie, aceste măsuri s-au dovedit falimentare în toate ţările în care s-au introdus. De altfel, cum în teoria economică, marota FMI, facilităţile fiscale sunt cele care conduc la distorsionarea pieţelor, este suficient de controversată, ea poate să mai aştepte. Voinţă politică să fie! Partidul România Mare consideră că, pentru a avea o creştere economică sustenabilă şi durabilă, ţara are nevoie de stabilitate socială şi economică; are nevoie de mecanisme financiar-bancare eficiente în procesul de legare a profitului de calitatea bunurilor şi serviciilor oferite pieţii; are nevoie de instrumente financiare eficiente în colectarea banului public; are nevoie de o strategie investională care să fructifice valenţele reale ale României; şi, mai ales, are nevoie de un cadru legislativ şi de instrumente eficace pentru combaterea criminalităţii economice, flagel devenit deja "putere în stat". Acestea sunt priorităţile, şi nu altele. Indiferent de declaraţiile guvernului care afirmă că, acest proiect de lege va aduce cu sine o mai bună redistribuire a profiturilor şi o democratizare a deciziei economice, Partidul România Mare nu poate da girul său prezentului proiect de lege, pentru că - cel puţin în etapa actuală - eliminarea facilităţilor fiscale, specifice structurii de capital a României, va dezagrega sistemul investiţional la nivelul unităţilor economice, purtătoare de creştere economică, va distruge motivaţia care animă IMM-urile şi va zdruncina şi mai mult poziţia capitalului autohton, în raport cu capitalul străin. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului Florin Georgescu, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. |
|||||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnule preşedinte, a luat în dezbatere acest proiect de lege, cu toate amendamentele, cu toate nevoile despre care foarte frumos spunea aici domnul deputat Daniel Ionescu, a ţinut seama de ele în măsura posibilităţilor, pentru că una este "dorinţa", şi alta este "putinţa" în sfera economicului. S-au avut în vedere şi avizele înaintate de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi, în forma discutată în comisie, a rezultat acest raport pe care vi-l supunem atenţiei şi pe care vă rugăm să-l supunem dezbaterii, şi să-l aprobăm în forma în care a fost votat de comisie, care este în consens cu acordul Guvernului, este în consens cu stimularea proceselor pozitive din economie, în limitele resurselor de care dispune ţara (interne şi externe). Şi, de asemenea, este în consens cu dorinţa tuturora de a ne racorda la standardele, la principiile şi la practicile Uniunii Europene. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Pentru a reintra în procedură, dau cuvântul domnului Sassu la dezbateri generale. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnule preşedinte, Îmi pare rău că am luat cuvântul după cuvântul preşedintelui comisiei. Am să spun numai câteva lucruri: după părerea noastră, prin această lege, încă o dată se modifică legislaţia în domeniu. Iarăşi creăm o instabilitate pe o perioadă de timp; după o perioadă, probabil că interesele Guvernului vor cere altă legislaţie, şi iarăşi o vom schimba, astfel încât neîncrederea investitorilor, a oamenilor de afaceri, a mediului de afaceri, în general, în ceea ce se întâmplă în România, va scădea cu fiecare nouă lege abordată. Nu spun că prin această lege s-au redus multe, foarte multe dintre facilităţile care existau; că fiecare dintre oamenii de afaceri şi cei care sunt în mediul afacerilor vor trebui să-şi regândească modul în care îşi văd desfăşurarea afacerilor în România; nu credem că prin această lege vor veni mai mulţi bani la bugetul de stat, ci probabil mai puţini; probabil că vor fi reduceri de locuri de muncă şi impactul social s-ar putea să fie relativ mare. În consecinţă, după părerea noastră, este o lege care poate răspunde unor interese de moment ale Guvernului, dar nu răspunde intereselor mediului de afaceri, nu răspunde intereselor pe termen lung ale României. Şi, în consecinţă, nu putem să susţinem o astfel de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Sassu. Intrăm la dezbaterea Legii privind impozitul pe profit. La art. 1, avem în raport - la pct. f) - un amendament admis. Dacă aveţi alte observaţii la art. 1? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art. 1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 189 de voturi pentru, 51 împotrivă , art. 1 a fost aprobat. Trecem la art. 2. Sunt amendamente admise la pct. 2, alin. 3 - şi la pct. 3 - alin. 4; şi, de asemenea, pct. 4 din raportul comisiei, de la pagina 4. Dacă aveţi alte observaţii? Vă rog, aveţi cuvântul, domnule Winkler! |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Distinşi colegi, La art. 2, la alin. 6 - în raport lipseşte, deci este o simplă eroare, cred eu, pentru că în textul propus de Guvern şi discutat în comisie, am convenit în discuţiile avute în cadrul comisiei să eliminăm pct. 6 al art. 2. Este punctul care se referă la impozitarea cu o cotă adiţională de 5 procente pentru profitul impozabil în cazul persoanelor juridice, fără scop patrimonial. Este vorba de o simplă scăpare în raport, şi cred că putem să acceptăm acum să revenim la această scăpare şi să rămânem în concluziile comisiei, prin eliminarea pct. 6, din art. 2. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Winkler. Comisia este de acord cu propunerea dumneavoastră. Vă rog, domnule Mardari |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art. 2, am un amendament care a fost respins de comisie. El se găseşte la poziţia 12, din raport. Am propus introducerea unui alineat nou, care să sune în felul următor: "contribuabilii care îşi achită impozitul pe profit la termenul prevăzut de prezenta lege beneficiază de o reducere a impozitului pe profit cu 5%". Argumentarea pe care am făcut-o şi în cadrul comisiei: am constatat cu toţii că statul premiază pe cei care nu-şi achită la timp datoriile la buget, iertându-i de penalităţi. Şi, ca urmare, dacă tot face această premiere în cazul celor care întârzie plata datoriilor către buget, cu atât mai mult ar trebui să-i premieze pe cei care sunt disciplinaţi şi plătesc la termenul legal. Consider eu că dacă s-ar aproba acest amendament, s-ar realiza o mai bună colectare la buget. S-a văzut pe 2001, colectarea la buget a fost în proporţie de aproximativ 60%. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Mardari. Are cuvântul domnul Florin Georgescu, din partea comisiei. |
|||||
|
Argumentul prezentat de domnul coleg de la Partidul România Mare nu poate fi luat în considerare, şi anume acela că, periodic, se produc unele măsuri legislative prin care se scuteşte, se reduce, se amână din obligaţiile bugetare, îndeosebi din cele care privesc majorările de întârziere, penalităţile. Acest fenomen este ulterior (ex-post), şi nu anterior. Nu putem numai la impozitul pe profit să acordăm această facilitate. Ar trebui să-i premiem pe toţi cei care sunt corecţi cu respectarea obligaţiilor legale, în privinţa vărsămintelor bugetare şi pe cei care virează la timp contribuţia pentru asigurările sociale de stat, deci pentru fondul de pensii, pentru fondul de şomaj, pentru fondul de sănătate, pentru impozite şi taxe locale, pentru TVA ş.a.m.d. Nu putem introduce acest principiu de a-i premia pe cei care au obligaţia să facă un anumit lucru prevăzut de lege, înlocuind principiul consacrat, şi anume acela de a-i sancţiona pe cei care nu respectă legea. Este ca şi cum, de mâine încolo, toţi agenţii de circulaţie ar premia pe pietonii care trec pe verde, aşteptându-i de pe celălalt trotuar, fie cu un ziar "România Mare" de la Partidul România Mare, fie cu o îngheţată de la domnul Băsescu. Nu se poate aşa ceva. Îi penalizează pe cei care trec pe roşu, dar nu-i premiază pe cei care trec pe galben. Deci, nu putem fi de acord cu acest amendament, că este contra logicii principiilor juridice, dar şi fiscal-financiare. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Mardari, vă rog! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Mi-am permis un mic comentariu la ceea ce a spus domnul preşedinte de comisie, domnul Florin Georgescu. Să nu uităm că în anul 2000 a existat o ordonanţă care prevedea o reducere cu 5%, în cazul în care agenţii economici, contribuabilii îşi plăteau datoriile la timp. Rezultatul s-a văzut. Colectarea la bugetul de stat s-a făcut în condiţii mult, mult mai bune. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat! |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, În raport, la art. 8, din amendamente respinse, am şi eu un amendament, care modifică - practic - textul iniţial, în sensul că, contribuabilii care au încasat, printr-un cont bancar din România, venituri în valută din exporturi , în textul iniţial se prevedea "din activitate proprie", eu am introdus "în calitate de proprietar", restul textului rămânând identic. Motivaţia pentru care am făcut acest amendament este că, în mare parte, exportul României se realizează şi din produse pentru care loturile de export nu pot fi realizate printr-un singur producător. În mod concret, este situaţia cerealelor. România va fi şi va deveni, în continuare, un mare exportator de cereale şi este practic imposibil ca un producător, din câteva hectare, să realizeze export la o navă de 55.000 tone, cum de regulă sunt. În aceste condiţii, cred că se impune să se prevadă în mod expres calitatea de proprietar, deoarece cel care colectează aceste cantităţi de cereale le poate aduna şi le poate transmite apoi pe o navă, în condiţiile de export. În alte condiţii, este practic imposibil de a obţine această facilitate. Ceea ce mă surprinde, în mod special, în comisii, atunci când am susţinut acest amendament, şi domnul preşedinte al comisiei, şi domnul ministru Tănăsescu au susţinut că asta este şi înţelegerea exactă a textului de lege, respectiv prin activitate proprie înţelegând şi calitatea de proprietar al bunurilor care au fost acumulate. În aceste condiţii, sunt surprins de ceea ce este ca motivaţie în text, motivaţia de respingere, pentru facilitatea fiscală: cota redusă de impozit pe profit se doreşte a fi acordată pentru contribuabilii implicaţi în producerea bunurilor exportate. Şi această activitate pe care v-am explicat-o eu, reprezintă, în mod cert, o activitate de export, şi este absolut anormal să frustrăm pe cei care desfăşoară această activitate, de această facilitate. |
|||||
|
La ce articol aţi făcut amendamentul? |
|||||
|
La art. 2 alin. 4. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Grupul PNL are o observaţie de fond asupra acestei legi, privind cota de impozit standard 25%. Aş vrea să reamintesc că atunci când am discutat bugetul pe anul 2002, noi am venit cu propunerea ca, cota de impozit pe profit să fie redusă la 15%. Şi, la momentul respectiv, am demonstrat cum se poate acoperi, prin alte venituri, această diferenţă la bugetul de stat. Mai mult decât atât, iniţiatorul vrea să ne convingă că această lege se armonizează cu legislaţia Uniunii Europene şi în acest context noi sperăm că această lege să aibă valabilitate cel puţin 10 ani de acum încolo. Deci, trebuie să ne punem într-un mod foarte serios problema stabilităţii acestei legi, în timp. În acelaşi timp, ce constatăm la această cotă standard, de 25%, ceea ce se întâmplă astăzi? În mod oficial recunoaştem că avem 30 - 40% economie subterană. În mod oficial, dacă ne uităm în rapoartele Curţii de Conturi, observăm că foarte multe societăţi comerciale fac în aşa fel încât nu declară profit, deci nu se colectează impozit. De asemenea, ne-am propus - şi aceasta este inclus şi în programul de guvernare - să încercăm să dezvoltăm baza de impozitare şi să nu o reducem, tocmai datorită taxelor foarte multe şi foarte înalte. La vremea respectivă, când am propus reducerea cotei de impozit standard la 15%, am venit cu următoarele măsuri: să se mărească redevenţele la exploatările unor materii prime, la ţiţei, cărbune şi aşa mai departe, lucru care constatăm că deja se întâmplă, există deja legislaţie care aduce corecturi în acest domeniu. De asemenea, am propus ca accizarea produselor petroliere să se facă la pompă, unde se adună bani reali şi nu la nivelul rafinăriilor. Acest lucru ni s-a explicat că va fi introdus în acest an, pentru că este o simplă problemă tehnică. Au trecut atâtea luni şi văd că partidul de guvernământ nu ne-a adus o astfel de iniţiativă. De asemenea, aş vrea să atrag atenţia că prin cheltuielile nedeductibile care sunt prevăzute în lege, practic, în mod insiduos, această cotă de 25% creşte la 30 - 40%, fără să ne dăm seama. |
|||||
|
Domnule Napoleon, vă rog, referiţi-vă la amendament direct. |
|||||
|
Amendamentul este foarte clar: cota de impozit pe profit este de 15%, cu excepţia prevăzută de prezenta lege. |
|||||
|
Unde este amendamentul respins? |
|||||
|
La art. 2 alin. 1. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Alte amendamente? Domnul Nicolaescu. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: La pct. 7 din amendamente respinse, respectiv art. 2 alin. 4, noi propunem eliminarea ultimelor două propoziţii din alineat, cele care se referă la modul în care suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizează la sfârşitul anului ca sursă de finanţare. Apreciem că este o imixtiune a statului în activitatea proprietarilor de companii, de societăţi comerciale şi că, în ciuda faptului că se invocă motivul, că s-a acordat deja o facilitate a celor care au cotă redusă pentru export, respectiv 6% în 2002, şi că diferenţa până la 25% reprezintă suma proprietarului din facilitatea respectivă şi deci, deşi se invocă acest motiv, că atunci această sumă ar trebui repartizată la sursa proprie de finanţare, din punctul nostru de vedere, prin această prevedere se încalcă Constituţia şi nu se respectă dreptul de proprietate. Ca atare, vă propunem să fiţi de acord cu eliminarea acestor două propoziţii. Şi, dacă-mi permiteţi, mai am tot la art. 2. |
|||||
|
Vă rog. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Deci, tot la art. 2, vă spun imediat, este vorba de pct. 11 din amendamentele respinse, art. 2 alin. 6, în care, în proiectul de lege se prevede că pentru profitul impozabil aferent veniturilor realizate din activităţi economice se adaugă o cotă de încă 5% pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, noi considerăm că este o supertaxare, că este o discriminare, de fapt, între agenţi economici, între persoane juridice şi, ca atare, nu se justifică sub nici o formă această cotă adiţională. Motivaţia care ne-a fost dată în comisie credem că nu este suficient de bine întemeiată, pentru că nu printr-o supertaxare se poate face descurajarea activităţilor economice de aceste unităţi fără scop patrimonial, pentru că, în principiu, ar trebui chiar să le încurajăm să facă asemenea activităţi, pentru că în felul acesta ar mai fi şi creştere economică, ar mai fi şi eliminare de şomaj, ar mai fi, bineînţeles, şi alte contribuţii către bugetul de stat. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule Nicolaescu. Vă rog. Domnul Birtalan are cuvântul. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt multe amendamente la acest art. 2, la diferitele alineate. Aşa apare unul şi la pct. 10 din raport, la amendamente respinse, vizavi de art. 2 alin. 5 care se referă la impozitul pe profit, aferent veniturilor încasate din export. S-au spus aici multe lucruri vizavi de această problemă, pro şi contra. Noi susţinem următorul lucru: vizavi de impozitarea veniturilor din activitatea de export susţinem că trebuie să fie la nivelul producţiei pentru intern, deci alineat la veniturile pentru producţia internă. Astăzi nu este aşa. Ceea ce propunem, în schimb, faţă de Guvern, ca această aliniere să nu se facă într-un termen atât de scurt cum este în textul iniţial, şi anume la data de 1 ianuarie 2004, ci 1 ianuarie 2007. De ce? Pentru că această dată, deşi incertă, este în calendarul de aderare a României la Uniunea Europeană. Credem că un termen de 5 ani, într-adevăr ar fi rezonabil şi cvasisuficient pentru agenţii economici din România, care îşi desfăşoară activitate de export, să se alinieze la această cotă standard, de 25%. Ceea ce se propune prin amendamentul domnilor Florin Georgescu şi Videanu Adrian la pct. 4 din raport la amendamentele acceptate şi care subliniază stimularea unei părţi din export, respectiv a exportului eficient, dacă ajungem la discutarea acestui alineat şi cu permisiunea iniţiatorilor. La acest amendament am o observaţie pe care o să o fac la momentul respectiv. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Birtalan. Alte observaţii dacă aveţi? Vă mulţumesc. Dau cuvântul preşedintelui comisiei pentru a răspunde colegilor noştri. Vă rog, domnule Georgescu. |
|||||
|
Sigur, toate referirile făcute de colegii antevorbitori se regăsesc în raportul privind amendamentele respinse şi ele au raţiuni solide, discutate în comisie la vremea respectivă. Spre exemplu, ce spunea domnul deputat, distinsul nostru coleg, Napoleon Pop, cu 15% cota de impozitare. La vremea respectivă, dumnealor au venit în dezbaterile bugetului pentru anul 2002 cu această propunere, prezentând şi anumite soluţii, cum s-a menţionat aici majorarea redevenţelor, deci a taxelor pe care le plătesc cei care utilizează solul, subsolul, care sunt proprietate publică. Am impresia că acest partid este împărţit în două. Nişte distinşi deputaţi care vin aici şi susţin cauza întregului popor şi mai binele ţării cu reducerea fiscalităţii, cu tot felul de soluţii inventive şi dânşii se ocupă cu hârtiile, şi o altă parte a partidului care se ocupă cu banii şi care fac coadă pe la Ministerul Finanţelor, pe la Ministerul Muncii ca să ia facilităţi, să scutească de taxe pe care nu le plătesc şi care fac bani. Şi atunci dânşii, sigur, realizează un joc aşa-zis inventiv, dar foarte facil de identificat, duplicitar, prin care una spunem şi alta facem. Deci, dumneavoastră spuneţi 15% şi acum când majorăm redevenţele iese un alt coleg de bancă de la dumneavoastră la conferinţa de presă şi spune: "Datorită majorărării redevenţelor vor creşte preţurile produselor petroliere, va creşte rata inflaţiei, vor creşte toate preţurile din economie şi aşa mai departe". Aşa încât, vă rog să faceţi o şedinţă de grup înainte să vă puneţi de acord şi când veniţi aici la microfon spuneţi-ne nişte opinii coerente şi articulate, v-aş ruga. Nu se poate merge pe această cotă de 15%, cu tot respectul pentru domnul deputat Pop, pentru că condiţiile României de astăzi sunt altele decât cele de la momentul discutării bugetului. În ceea ce priveşte eliminarea prevederii conform căreia repartizarea diferenţei favorabile între 6% cu cât se impozitează încă exporturile şi 25% cota standard, la sfârşitul anului este, într-adevăr, o prevedere corectă pentru că acel profit trebuie să fie utilizat ca sursă de finanţare a activităţii întreprinderii şi nu cu alte destinaţii şi ca sursă de dezvoltare şi nu ca sursă de dividende pentru diferite interese de consum personal ale patronilor. De aceea dă statul această facilitate, de aceea unii plătesc t.v.a.-ul de 19% la medicamente, la pâine, la energia electrică şi termică, pentru că cei care au introdus cota aceasta redusă de 5% pentru producători, pentru cei care trăiesc din exploatarea capitalurilor şi care se regăsesc în mare parte în partidul dumnealor, uită să spună că au umplut golul de venituri bugetare cu majorarea taxei pe valoarea adăugată la biscuiţi, la articolele pentru copii, la lapte, la produsele din lapte, la carne, la produsele din carne, la energie electrică, la energie termică, la pâine şi aşa mai departe. Când? Începând cu 1 ianuarie 2000, când dumneavoastră, ca nişte haiduci de dreapta, aţi luat de la săraci şi aţi dat la bogaţi ca să-i faceţi capitalişti mai solizi. Ei, acum îi facem capitalişti atât cât poate să suporte ţara, pentru că de aceea nu avem loc nici să reducem t.v.a.-ul, cum ne-am propus, decât din anul 2003 şi aşa mai departe. Deci, această propunere a domnului Nicolaescu nu poate fi susţinută, după cum nici cea a domnului deputat Birtalan, care doreşte o altfel de eşalonare în timp a racordării cotei de impozitare la exporturi cu cota standard, deci nu în 2004, ci în 2006, în 2007 şi eu aş vrea, poate, în 2009. Dar, tot în această sală s-a aprobat Legea de acceptare a Acordului stand-by cu FMI, care are în spate un memorandum de politici economice şi financiare, a trecut în unanimitate, nu a fost nici un vot contra, s-a votat undeva la ora 12,00 într-o zi de joi, fără nici un vot contra, repet, puteţi să luaţi stenogramele, este în Monitorul Oficial, şi dacă cei care fac amendamente au răbdarea să o citească vor vedea că acolo sunt prevederi clare în ceea ce priveşte toate aceste amendamente legislative privind impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, accizele şi aşa mai departe. Dacă respectăm acel acord, dumneavoastră, opoziţia, deveniţi populişti şi spuneţi: "Ia uite ce greu o va duce poporul ca urmare a acestor măsuri de reformă". Dacă nu realizăm acele măsuri de reformă şi nu luăm o tranşă de la FMI, tot dumneavoastră, opoziţia, organizaţi o conferinţă de presă şi spuneţi: "Iată, Guvernul neocripto, care nu vrea să aplice reforma şi care nu are credibilitate externă" şi aşa mai departe. Aşa încât, vă rog să fiţi unitari în viziune şi în exprimare şi să purtăm un dialog politic şi economic bazat pe nişte principii şi standarde nu duble, ci pe principii şi criterii de referinţă clare, care să poată duce la o transmitere de mesaj coerent în faţa opiniei publice. Este un anumit cost al reformei, dar tot memorandumul cu FMI, acordul cu Banca Mondială prevede ca şi înţelegerile cu Uniunea Europeană, prevede influxuri de fonduri, sub diferite forme, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în mediul rural, în mediul orăşenesc şi aşa mai departe, Acordul SAPARD, Acordul ISPA, Acordul RICOP şi altele, care vor compensa social această situaţie care este cerută de acordurile internaţionale. Deci, în ceea ce priveşte propunerea de la PRM, nici aceasta nu poate fi acceptată, pentru că proprietar al mărfii devine cel care a cumpărat marfa, fie că a produs-o, fie a cumpărat-o de la altcineva şi în acel moment devine proprietar şi poate să dispună aşa cum doreşte de ea. Deci, nu putem să desfiinţăm categoria angrosiştilor, categoria dealerilor, care se ocupă cu colectarea şi valorificarea producţiei de orice fel ar fi aceasta. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog, doamna deputat. |
|||||
|
Mulţumesc. Aş vrea să fac câteva precizări pentru o memorie, care se dovedeşte atât de scurtă în timp, a unui fost ministru de finanţe în perioada 1992 - 1996. A fost vorba în alocuţiunea dumnealui, astăzi în altă postură, că vechea guvernare, cea de până în 2000, a luat de la săraci şi a dat la bogaţi, dar, în timpul guvernării Văcăroiu, BANCOREX-ul, băncile agricole şi tot ce s-a făcut, unde au ajuns banii? La săraci?! Şi acum, când Guvernul Năstase dă bani din bugetul CFR-ului ca să susţină o televiziune de cartier - 6 milioane de dolari - de unde-i ia?! Nu de la călătorii care merg cu CFR-ul, care sunt cei mai săraci din ţara aceasta, că bogaţii merg cu maşinile?! Aşa că, să ne uităm mai întâi în ograda proprie şi pe urmă să venim să facem aprecieri şi morală altora. (Aplauze din partea dreaptă a sălii) |
|||||
|
Domnul Napoleon Pop. Vă rog să precizaţi la ce articol şi ce amendament respins vă referiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule deputat Florin Georgescu, Dragă Florin, Revin la amendamentul pentru art. 2 alin. 1, pentru că este elementul esenţial al acestei legi pe care dorim să îl discutăm astăzi. Şi nu aş fi vrut să politizăm şi să intrăm în derizoriu cu această dezbatere, pentru că eu nu v-am adus decât argumente economice şi ştiinţifice şi nu politice. Măcar la un singur articol să fim foarte atenţi atunci când vrem să aducem argumentele necesare. Poate 15% este puţin, poate 20% este mai corect, dar nu cum se spune în argumentaţia de aici! Că această cotă standard este corect aşezată în raport cu bugetul statului. Ce înseamnă în raport cu bugetul statului, dragă Florin, că şi eu am făcut aceeaşi teorie ca şi tine?! Şi contribuie la dezvoltarea contribuabililor, de asemenea. Păi, v-am dat argumente prin care v-am demonstrat că numărul societăţilor comerciale viabile este în scădere. Aceasta este o problemă de fond a acestei economii. orice politică vrem să facem trebuie să se bazeze pe un fundament economic. Vrem să aducem toată lumea în economia clară, la lumină, haideţi să găsim un nivel de impozitare corect, poate 15% este exagerat, dar şi 25% este exagerat la limita superioară. A doua chestiune. Menţionăm, totodată, că această cotă este comparativă cu nivelul cotelor practicate de celelalte ţări europene. Domnii mei, în jurul nostru, toate ţările au cotă de impozitare standard pe profit mai scăzută: 15 - 18%. Ne întrebăm de ce nu vin investitorii în ţara aceasta, ne întrebăm de ce nu vin oameni să privatizeze în această ţară şi să privatizeze cu bani reali, nu cu hârtie, cont şi aşa mai departe. Deci, încă o dată, doresc foarte explicit să ne concentrăm puţin pe această propunere, care nu este a mea, este o propunere care cred că este bună pentru această ţară. Şi încă o dată vă repet: recunoaştem că se fac fel de fel de şmecherii în declararea profitului, recunoaştem că fiecare agent economic, datorită cotei mari, nu vrea să plătească impozit pe profit. Recunoaştem că avem o economie subterană, ne interesează să o scoatem la lumină. Haideţi, dacă facem o lege care este fundamentală pentru această ţară, atunci când vorbim de impozitul pentru profit, haideţi să ne concentrăm puţin şi să nu intrăm cu dezbaterea în derizoriu. Efectiv, eu îl respect pe Florin foarte mult, dar totdeauna când discut cu el personal are un anumit dialog, atunci când vine la tribună aceasta se dedublează şi îmi pare rău de acest aspect. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul Brudaşca. O să am rugămintea la dumneavoastră să fiţi mai scurt şi să vă referiţi exact la amendamentele respinse sau aprobate la care faceţi referire. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Suprinzător pentru colegii gălăgioşi din sală, de data aceasta nu mă voi referi la virgule sau la alte inadvertenţe gramaticale. Doresc să atrag atenţia, însă, asupra faptului că încercăm să transpunem într-un act normativ, într-o lege, elemente care fac parte din protocolul încheiat între două grupări politice la putere în momentul de faţă. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este amendamentul admis la art. 2 alin. 2 lit. f), unde, ca să se facă jocurile UDMR-ului, s-a admis acest amendament. Este vorba de faptul că este formularea aceasta, "inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege privind reconstituirea dreptului de proprietate". Cu alte cuvinte, vedeţi largheţea de care se manifestă atunci când este vorba de partenerii politici, de coaliţia politică a puterii şi intransigenţa dovedită atunci când ar trebui ca această lege să reglementeze şi să încurajeze atât investiţiile străine, cât şi mai ales activităţile IMM-urilor. Doresc să atrag atenţia plenului, în momentul de faţă, că noi nu facem altceva decât să transpunem în acte legislative hotărârile adoptate într-un acord politic între două partide. Iată cum manipulăm şi actele normative şi le subordonăm voinţei politice a celor care sunt la putere. Riscul penibil în această condiţie este că ne transformăm, de altfel, în anexa care ridică mâna pentru a satisface doleanţele celor care folosesc pârghia UDMR pentru a-şi vedea îndeplinite dorinţele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Toader. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să-i atrag atenţia domnului Georgescu că sunt la Partidul Democrat, am şi insigna, ca să poată vedea, să nu fiu confundat. Referitor la răspunsul dat la amendamentul meu, eu sunt nemulţumit prin faptul că nu a motivat care este adevărul ce s-a discutat în comisie, respectiv proprietatea include şi activitatea proprie sau răspunsul care este în motivarea de la amendamentul respins şi susţin în continuare acest amendament, deoarece, concret, în cazul cerealelor una e să iei de pe câmp şi alta să le exporţi. Trebuie să desfăşori o serie de operaţiuni de prelucrare, de depozitare şi de încărcare care reprezintă cam 15 - 20% chiar din costul mărfii. Deci, susţin în continuare acest lucru. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Alte observaţii dacă aveţi? Domnul Nicolaescu. Vă rog să faceţi referire clară la ce amendament vă referiţi. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, În primul rând, trebuie să pun lucrurile la punct, pentru că aici lumea este dezinformată. A zis preşedintele comisiei că am făcut o declaraţie săptămâna trecută referitoare la redevenţe. Este adevărat, dar nu a zis până la capăt cum a fost acea declaraţie şi în felul acesta se pot induce neadevăruri. Am spus că, într-adevăr, prin ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial din 18 aprilie, s-au majorat redevenţele la anumite zăcăminte, exploatarea anumitor zăcăminte. De acord. Dar, am spus: atunci când discutam la Legea bugetului de stat pe 2002 că majorarea acestor redevenţe constituie o sursă suplimentară la buget, atunci există disponibilităţi la bugetul de stat care să se ducă la reducerea altor impozite directe: impozitul pe venit, impozitul pe profit. Aceasta era problema şi nu a fost dusă până la capăt, din păcate şi lumea trebuie să cunoască adevărul. Iar răspunsul pe care dumnealui l-a dat la impozitarea suplimentară a activităţilor persoanelor juridice fără scop lucrativ, în continuare este nemulţumitor şi este discriminatoriu, ca şi răspunsul pe care dumnealui, politicianist din păcate, dar şi demagogic, nicidecum profesionist economic, deşi acest răspuns referitor la modul în care se repartizează diferenţa de impozit pe profit între 6% şi 25%, de asemenea, nu este mulţumitor. În continuare, noi credem că se încalcă dreptul de proprietate al celor care au asemenea societăţi comerciale şi desfăşoară asemenea activităţi. Cred că, totuşi, trebuie terminat cu acest politicianism ieftin, de mahala şi venit aici şi povestit aşa cum trebuie, în spiritul legilor pe care le avem. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Alte observaţii dacă aveţi la art. 2, la amendamentele admise sau respinse? Domnul Birtalan. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La amendamentele admise, la pct. 4 din raport se introduce un alineat nou, 51, care se referă la stimularea exportului, respectiv la modalitatea de impozitare a veniturilor din export. În loc de: "stimularea eficienţei exporturilor se va face printr-un sistem de subvenţii" propun reformularea acestui text prin următorul, şi anume: "stimularea exporturilor competitive se va face printr-un sistem de subvenţii" şi textul curge în continuare, aşa cum este în amendamentul admis. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Comisia este de acord cu această chestiune. Domnule Brudaşca, vă rog. |
|||||
|
Eu cred că mai corect ar fi să spunem: "eficienţa exporturilor se va stimula", în loc de "se va face printr-un sistem de subvenţii". Deci, aceasta este formula mai apropiată de spiritul acestei intenţii. |
|||||
|
Comisia este de acord, nu?! Bun. Deci, comisia nu este de acord ... |
|||||
|
Domnul Florin Georgescu (din loja comisiei): " se va efectua". |
|||||
|
Bine. Alte observaţii dacă aveţi la art. 2? Dacă nu, supun votului dumneavoastră întâi amendamentele admise ale comisiei. La amendamente admise, la art. 2 pct. 1. Cine este pentru? Mă refer la amendamentele propuse şi admise de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri, vă rog? Cu 167 voturi pentru, 28 împotrivă şi 6 abţineri, amendamentul a fost admis. Vă mulţumesc. În continuare, domnule Nicolaescu, vă rog. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu: Ca procedură, domnule preşedinte, vă rog să renumăraţi numărul de voturi pentru. După numărătoarea noastră, numărul de deputaţi care au votat pentru este sub 125. |
|||||
|
Domnule Nicolaescu, când va conta numărătoarea dumneavoastră, vă rog să reveniţi la microfon. În continuare, trecem la amendamentul admis de la pct. 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 182 de voturi pentru şi 27 de abţineri, amendamentul de la pct. 2 a fost admis. Trecem la pct. 3 de la amendamente admise. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 214 voturi pentru şi 2 abţineri, amendamentul de la pct. 3 a fost admis. Vă mulţumesc. Trecem la pct. 4, amendamentul admis de la art. 2 alineat nou, cu reformularea domnului Akos Birtalan. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 213 voturi pentru, 27 contra şi 1 abţinere, amendamentul de la pct. 4 a fost admis. Vă mulţumesc. Trecem la amendamentul de la pct. 5. Vă rog, doamnă Manolescu. |
|||||
|
Doamna Maria Manolescu: Înainte de amendamentul de la pct. 5, vă rog să aveţi în vedere că prevederile alin. 6 de la art. 2 au fost eliminate, s-a completat corespunzător raportul. Deci, era o scăpare din vedere. |
|||||
|
Aceasta o supuneam la vot la sfârşit, doamnă. Amendamentul de la pct. 5. Cine este pentru? Nu, vă rog să mă iertaţi, este art. 3, încă. Supun votului dumneavoastră eliminarea alin. 6 de la art. 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 214 voturi pentru, 28 împotrivă, alin. 6 de la pct. 2 a fost eliminat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu (din sală): Şi amendamentele respinse? |
|||||
|
Respinsele nu se mai supun la vot, că au fost admise cele ale comisiei. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu (din sală): Cu acelea trebuia să începeţi! |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră art. 2, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Abţineri? Cu 52 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 179 voturi pentru, art. 2 a fost votat în ansamblu. Vă mulţumesc. Trecem la amendamentele respinse de la art. 3. |
|||||
|
Domnul Titus Gheorghiof (din sală): O chestiune de procedură. |
|||||
|
Domnul Gheorghiof. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Procedura pe care o susţin se referă, de fapt, la o practică pe care am avut-o noi în permanenţă, cel puţin de un an jumătate o cunosc, şi nu cred că au votat şi oameni care nu aud. Dar, pe lângă aceasta, nu cred că noi am dori să facem o discriminare, chiar dacă este vorba de posturi de televiziune private şi publice. Niciodată, în Camera Deputaţilor, nu s-a produs o discriminare între posturile de televiziune. Şi nu ştiu cine a hotărât ca o singură televiziune să fie jos, nu cred că avem ceva de ascuns, şi toate celelate posturi de televiziune să fie sus. V-aş ruga să permiteţi ca media să fie în sală. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Gheorghiof. Domnul Mohora are cuvântul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Aş vrea să îmi permiteţi să explic această situaţie care există în prezent şi să fac în final o propunere. Actuala situaţie care reglementează accesul reprezentanţilor posturilor de radio şi televiziune în sala de şedinţă, în plen, este reglementată de un regulament privind acreditarea ziariştilor la Camera Deputaţilor, care a fost aprobat la 1 februarie 1999, pe vremea când distinşii colegi din opoziţie erau la putere. Ce prevede acest regulament? La art. 15, că: "Postul naţional de televiziune şi de radio, Studioul cinematografic Sahia, precum şi fotoreporterii Rompres au acces permanent la parterul sălii în care se desfăşoară şedinţele plenare". La art.16: "Cameramenii de la posturile comerciale de televiziune, precum şi ceilalţi fotoreporteri acreditaţi, au acces în aulă pentru luarea unor imagini numai timp de 5 minute, la începutul lucrărilor, după care vor fi conduşi în spaţiile special amenajate pentru presă (lojile presei) de lucrătorii de la Direcţia pentru ordine şi pază". Aceasta este situaţia în prezent, care este reglementată în acest fel. Sigur că da, eu ştiu că există o serie de nemulţumiri din partea unor reprezentanţi ai posturilor de televiziune, propunerea mea este ca la prima şedinţă a Biroului Permanent să se rediscute aceste articole din regulament şi să se ia o nouă decizie. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Domnul Titus Gheorghiof (din sală): Plenul Camerei poate hotărî! Voci din partea PSD: Lasă, că avem altă treabă acum! |
|||||
|
Vă mulţumesc. O să proun Biroului Permanent ca în proxima şedinţă să ia în discuţie această prevedere care a fost şi la care să se revină. Să lăsăm Biroul să se pronunţe. Cu aceasta, consider închis acest subiect. Trecem la art. 3. Observaţii, dacă aveţi? Nefiind observaţii, decât la pag. 4 pct. 5 din raport, la amendamente admise, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct. 5, al domnilor deputaţi Nicolaescu şi... Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? 1 abţinere, domnul Tăriceanu văd că are, la amendamentul domnului Nicolaescu... Interesant! |
|||||
|
Domnul Călin Popescu Tăriceanu (din sală): Aţi numărat greşit! |
|||||
|
Împotrivă? Vă mulţumesc. Alte observaţii nefiind, supun votului dumneavoastră art. 3, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Art. 4. Sunt observaţii? Vă mulţumesc. Art. 5. Sunt observaţii? Nu. Supun votului dumneavoastră art. 4, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? 2abţineri. Împotrivă? 23 voturi împotrivă. Cu 22 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 191 voturi pentru, art. 4 a fost votat în ansamblu. Art. 5. Dacă aveţi observaţii? Nu. Îl supun votului dumneavoastră de ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 29 voturi împotrivă şi 192 pentru, art. 5 a fost votat, în ansamblu. Art. 6. Dacă aveţi observaţii? Art. 7. Avem, la pct. 6, un amendament admis de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 31 voturi pentru şi 189 pentru, amendamentul a fost admis. Supun votului dumneavoastră art. 7, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 31 voturi împotrivă şi 189 pentru, art. 7 a fost votat în ansamblu. Supun votului dumneavoastră titlul Cap. II. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? La titlu eşti împotrivă, domnule? Cu 5 voturi împotrivă şi 214 pentru, a fost admis titlul Cap.II. Art. 8, dacă sunt observaţii? Adoptat. La art. 9, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct. 9. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 4 voturi împotrivă, 221 pentru, nici o abţinere, a fost admis amendamentul de la pct. 9. Supun votului dumneavoastră art. 9, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 31 voturi împotrivă şi 189 pentru, art. 9 a fost votat, în ansamblu. La art. 10, dacă aveţi observaţii? Vă rog, domnule Birtalan. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La pct. 14 din raport, la amendamente respinse, este o propunere vizavi de art. 10 alin. 6, care se referă la deductibilitatea cheltuielilor pentru sponsorizare şi/sau mecenat. Împreună cu domnul deputat Winkler am propus să păstrăm actualul sistem legal, stabilit în România, privind deductibilitatea cheltuielilor de sponsorizare şi mecenat, de 5, 8 şi 10%, diferenţiat în funcţie de scopul pentru care se utilizează aceste venituri din sponsorizare sau mecenat. Credem că susţinerea acestor activităţi, respectiv, a societăţii civile, trebuie să se păstreze în mod diferenţiat la cota de 5 până la 10%, iar propunerea din textul Guvernului, de a limita la 5% cheltuielile deductibile pentru sponsorizare şi mecenat credem că este o limită prea joasă, care nu va stimula, pe de o parte, pe agenţii economici să susţină aceste activităţi, respectiv, pe de altă parte, va fi total insuficientă pentru dezvoltarea sferei civile. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule Birtalan, comisia nu e de acord cu dumneavoastră. Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct. 8 din raportul amendamentelor admise, la art. 10 alin. 6. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 31 voturi împotrivă şi 187 pentru, a fost admis amendamentul de lal pct. 8. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct. 9 din raportul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 30 voturi împotrivă şi 188 pentru, a fost admis amendamentul de la pct. 9. Supun votului dumneavoastră art. 10, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 30 voturi împotrivă, 1 abţinere şi 187 voturi pentru, a fost votat art. 10, în ansamblu. Trecem la art. 11 al legii. Observaţii, dacă aveţi? Dacă nu, sunt două amendamente admise ale comisiei, nefiind observaţii, le considerăm adoptate. Supun votului dumneavoastră art. 11, în ansamblu. Cine este pentru? Vă rog, doamnă Manolescu. |
|||||
|
Doamna Maria Manolescu: La art. 11 avem o îmbunătăţire a textului, în sensul de a se face referire nu la lege, ci la ordonanţa de aprobare a legii. Deci, textul ar trebui să sune astfel: "Persoanele juridice care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 212 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea/dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707/30 decembrie 2000, şi aprobată prin Legea nr. 415/2000 sunt obligaţi să păstreze în patrimoniu investiţiile realizate cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora". |
|||||
|
Comisia este de acord. Este vorba de alin. 10 al art. 12. Alte observaţii, dacă mai aveţi, la art. 12? Sunt şi amendamente admise ale comisiei. Dacă nu, supun votului dumneavoastră de ansamblu art. 12. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 34 voturi împotrivă şi 187 pentru, a fost aprobat art. 12. Art. 13. Aveţi observaţii? Adoptat. Art. 14. Sunt observaţii? Vă rog, domnule Nicolaescu. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu: La amendamente respinse, poz. 19 art. 14 alin. 1, în proiectul de lege se reduce numărul de ani la 3, pentru recuperarea din profiturile impozabile a pierderilor anuale, noi vă propunem să acceptaţi să se menţină aceeaşi perioadă care există şi în prezent, de 5 ani. Încercând să argumentăm încă o dată, şi se pare că este nevoie, că nu ajung 3 ani în toate cazurile şi vă dau un singur exemplu, ca să fie foarte concludent. România are nevoie de investiţii mari în tehnologie, în echipamente, în modernizarea tehnologiilor de fabricaţie. Cine a lucrat sau lucrează în industrie ştie că punerea în funcţiune a unui asemenea echipament complex uneori poate să dureze până la 3 ani. Este firesc ca, în această perioadă, firma respectivă să suporte cheltuieli, dar, până la atingerea la capacitatea maximă a investiţiei respective, uneori, mai este nevoie de încă aproape un an şi jumătate sau chiar doi ani. Deci, aproape 2 ani cu aproape 3 ani înseamnă 5 ani, ceea ce ar face destul de rezonabilă menţinerea perioadei de 5 ani pentru recuperarea pierderilor din profiturile viitoare. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Comisia nu este de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Nicolaescu. Cine este pentru amendamentul respins? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 38 voturi pentru şi 172 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră art. 14, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 15 voturi împotrivă, nici o abţinere şi 192 pentru, art. 14 a fost votat, în ansamblu. Dacă la art. 15 aveţi observaţii? Nu, adoptat. Titlul Cap.II? Adoptat. Art. 16? Adoptat. Art. 17? Adoptat. Art. 18? Adoptat. Art. 19? Adoptat. Art. 20? Adoptat. Titlul Cap. IV? Adoptat. Art. 21? Adoptat. Art. 22? Este amendamentul de la pct. nr. 14. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 1 vot împotrivă, amendamentul de la pct. 14 a fost admis. Supun votului dumneavoastră art. 22 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 20 voturi împotrivă, nici o abţinere şi 189 pentru, art. 22 a fost aprobat. Art. 23. Sunt observaţii? Adoptat. Art. 24? Adoptat. Art. 25? Adoptat. Art. 26? Adoptat. Art. 27? Adoptat. Art. 28? Adoptat. Art. 29? Adoptat. Art. 30? Adoptat. Art. 31, la pct. 16. Vă rog, domnule Brudaşca. |
|||||
|
Este vorba, domnule preşedinte de şedinţă şi domnilor colegi, de faptul că avem de a face cu: "Cesionarea sau înstrăinarea sub orice formă a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale". Eu aş dori să fiţi de acord să folosim, totuşi, virgula, pentru o mai corectă redare a ideilor. "Cesionarea sau înstrăinărea, sub orice altă formă, a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale, precum şi transferul patrimoniului unei entităţi aparţinând..., se pot face..." Având în vedere că este o enumerare, este cesionarea şi, apoi, este transferul, fiind vorba de mai multe, e nevoie să facem acordul corespunzător: "se pot face numai după achitarea..." Deci, v-aş ruga să fiţi de acord că, prin aceasta, formularea este mai corectă şi corespunde şi normelor gramaticale ale limbii române. |
|||||
|
Mulţumim, domnule Brudaşca. Comisia este de acord cu propunerea dumneavoastră. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct. 16. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 4 voturi împotrivă şi 212 pentru, amendamentul a fost admis. Supun votului dumneavoastră art.31 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art.31 a fost aprobat. Dacă sunt observaţii la titlul cap.V. Adoptat. Art.32. Adoptat. Art.33. Adoptat. Art.34. Adoptat. Art.35. La pct.17 avem amendament admis. Domnul Nicolăescu. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Vreau să vorbesc despre amendamente respinse - pct.26, art.35 alin.3, şi este vorba de un amendament care se referă la componenţa Comisiei Centrale Fiscale. Vreau să aflu încă o dată punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice şi să văd de ce şi-a modificat acest punct de vedere faţă de o discuţie pe care am avut-o în urmă cu circa o lună cu domnul ministru Tănăsescu şi cu doamna secretar de stat Manolescu, prin care, la vremea respectivă, chiar dumnelor au venit cu propunerea ca în componenţa Comisiei Centrale Fiscale să intre şi reprezentanţi ai organismelor profesionale în domeniu - şi ai Baroului de Avocaţi ai Municipiului Bucureşti şi instituţii importante profesionale ale statului. În această lumină am făcut acest amendament, crezând că atunci promisiunea făcută se va regăsi în textul de lege. Acest lucru nu s-a întâmplat, şi aş vrea să aflu încă odată astăzi de ce, între acum o lună şi după ce s-a făcut acest amendament, Ministerul Finanţelor Publice şi-a schimbat poziţia şi de ce nu este consecvent, pentru că, aşa cum am convenit la vremea respectivă, o componenţă a Comisiei Centrale Fiscale cu reprezentanţi ai organismelor profesionale ar da un plus de credibilitate soluţiilor date de Comisia Centrală Fiscală, pe de o parte, şi un plus de competenţă profesională, şi nu ar mai fi acuzată această comisie că lucrează în detrimentul contribuabilului şi nu pentru contribuabil. Mulţumesc. |
|||||
|
Doamna Manolescu, foarte rapid. |
|||||
|
Doamna Maria Manolescu: Şi la această dată, noi avem o largă consultare în ceea ce priveşte procesul legislativ. Deşi s-au făcut numeroase critici cu privire la faptul că actul normativ nu a fost discutat cu patronate, cu investitori, cu firmele interesate în actul normativ, acest lucru s-a făcut şi, de fapt, între perioada lunii decembrie, când legea a trecut prin Guvern, şi data când a ajuns în Parlament, ea fost supusă acestui proces de dezbatere publică. Componenţa comisiei pe care a propus-o domnul deputat Nicolăescu este avută în vedere de Ministerul Finanţelor, printr-o comisie consultativă. Legea a dat răspundere Comisiei Fiscale, care să funcţioneze în cadrul Ministerului Finanţelor, iar această Comisie Fiscală va avea alături o comisie consultativă formată din toţi cei care au interes în elaborarea legii. Deci, acesta a fost raţionamentul. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. Vă rog, domnule Nicolăescu. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Este clar că este un pas înapoi între ceea ce s-a discutat, dar, dacă se propune o asemenea formulă, haideţi să o scriem în textul de lege - "Pe lângă Comisia Centrală Fiscală va exista şi o comisie consultativă formată din...", şi, atunci, nu este nici o problemă. Oarecum, apropiem poziţiile pe care le avem în acest moment. Absolut de acord, doamna secretar de stat. Dacă dumneavoastră sunteţi de acord, putem înscrie în textul de lege. |
|||||
|
Domnul Georgescu. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Nu putem să facem o imixtiune şi o combinaţie din aceasta originală între guvernare şi organismele societăţii civile. Guvernarea aparţine Guvernului şi ministerelor componente ale acestuia. Deci deciziile, responsabilitatea şi toate celelalte atribute revin Executivului. Aceste organizaţii profesionale - Camera Auditorilor, Corpul Experţilor Contabili, Asociaţia Evaluatorilor, sigur, Banca Naţională se ocupă cu altceva, Comisia de Supraveghere, CNVM-ul, Baroul de Avocaţi Bucureşti, dar de ce nu Colegiul Avocaţilor pe toată ţara, de ce numai Bucureşti?, deci mai aveţi şi inadvertenţe de ordin al formulării şi al conceperii acestui amendament - sunt organisme care pot fi consultate dacă ministerul consideră necesar. Eu nu îmi aduc aminte că în 97-2000 dumneavoastră aţi consultat pe cineva, în afară de clientela politică căreia trebuia să îi faceţi legile după cum îi dictau interesele respective. Deci nu scriem în legi asemenea prevederi, pentru că ele sunt facultative. Dacă Guvernul consideră, îi cheamă la întâlniri, îi cheamă la consultări şi aşa mai departe. Dumneavoastră vreţi să fiţi şi în Opoziţie, să criticaţi Guvernul, vreţi să fiţi şi la guvernare, ca să vedeţi cum vă impuneţi profesiile libere, autorizate, reglementate, cum se cheamă în Uniunea Europeană, nu liberale. Deci staţi dumneavoastră cu profesiile liberale şi vedeţi-vă de treabă, acolo, şi vedeţi ce face Guvernul, pentru că nu puteţi, pe de o parte, să organizaţi conferinţe de presă şi să criticaţi Guvernul şi, pe de altă parte, să fiţi în Comisia Fiscală şi să faceţi reguli de joc pe care după aceea le criticaţi a doua zi. Deci este foarte bine cum a precizat, a formulat şi a propus Guvernul şi comisia a adoptat. Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.) |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. Domnul Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este vorba de claritatea textului. Am discutat şi cu comisia. La art.35 alin.4 se impune să introducem sintagma "...după ordinele, modelele de formulare şi normele de completare a acestora...", şi textul curge mai departe, pentru că altfel s-ar putea crede că sunt norme de completare a legii. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc, domnule Gaspar. Domnul Grigoraş. |
|||||
|
La alin.1 al art.35, în formularea comisiei, trebuie să reparăm o omisiune. Textul este: "În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare...". Aici propunem să se introducă sintagma "...a prezentei legi...". Deci, textul va fi: "În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul...", şi textul curge în continuare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dar este vorba de 90 de zile, nu de 30. |
|||||
|
Domnul Neculai Grigoraş (din sală): 30 este în formularea comisiei. |
|||||
|
Da, este formularea comisiei, aveţi dreptate. Alte observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct.17. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Cu 39 de voturi împotrivă, 182 pentru, amendamentul a fost admis. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct.18. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 6 voturi împotrivă, 3 abţineri şi 212 pentru, amendamentul a fost admis. Supun votului dumneavoastră art.35 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 40 de voturi împotrivă şi 182 pentru, art.35 a fost votat. Trecem la art.36. Observaţii? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.36 alin.1 am propus ca prezenta lege intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2003. Este de neînţeles, şi nici în expunerea de motive, şi oricât ne-ar grăbi şi Uniunea Europeană, de ce trebuie să intre în vigoare de la 1 iulie 2002 şi această idee de a împărţi anul fiscal în două, în care aplicăm într-o jumătate de an o categorie de legislaţie şi în jumătatea celalaltă această lege. Nimeni nu ne explică de ce acest caracter intempestiv al aplicării. Dacă există probleme cu colectarea în buget, să ni se spună. Dacă există alte probleme, să le aflăm şi noi. Dar este un comportament care nu este corect faţă de agenţii economici - ca într-un an să intervii cu două tipuri de legislaţie, mai ales atunci când este vorba de impozitare. Să nu uităm că entităţile care lucrează în zone defavorizate sau în zone subdezvoltate şi-au făcut şi ele un plan de afaceri pe acest an. Avem noi dreptul să le întrerupem această activitate, introducându-le noi măsuri? |
|||||
|
Domnul Georgescu. Vă rog. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Trebuie să fim conştienţi de faptul că aplicarea acestor prevederi ale Proiectului de Lege privind impozitul pe profit cu 1 iulie, deci semestrul al II-lea al acestui an, nu afectează cu nimic activitatea agenţilor economici, pentru că nu se modifică cotele de impozitare - tot 6% se aplică la exporturi, 5+1 fondul pentru România, şi 25% la celelalte activităţi, dar această lege vine şi introduce o seamă de facilităţi, şi s-au explicat aici cazurile cu investiţiile, cu deductibilitatea, cu amortizarea accelerată şi aşa mai departe. Deci legea nu restricţionează, ci vine şi acordă anumite facilităţi încă din semestrul al II-lea al acestui an, iar ceea ce va însemna creşterea graduală a cotei de impozitare şi apropierea ei de nivelul standard se întâmplă, într-adevăr, din 2003. Deci din 2003 va fi 12,5 şi din 2004 va fi 25. Dar în semestrul al II-lea va fi în continuare acelaşi tratament în ceea ce priveşte cota, rata de impozitare a profitului brut şi, sigur, se introduc o seamă de alte facilităţi pe care cu toţii le-aţi văzut, şi anume neimpozitarea capitalului. De exemplu, în legislaţia existentă, dacă din profitul net, o parte o reţii în firmă pentru majorarea capitalului, potrivit celor care spun că vor să stimuleze întreprinderile mici şi mijlocii şi capitalul autohton, se impozita cu 5%. Prin această lege, reinvestirea profitului net nu mai este impozitată. Numai dividendele sunt impozitate cu 5%. Nu vreţi să beneficieze întreprinzătorii, printre care vă aflaţi şi dumneavoastră poate, de această facilitate, începând cu 1 iulie? Nu ştiu cui aparţine limbajul acesta dublu. Eu ceea ce vă spun aici vă spun şi pe hol, vă spun şi în alte discuţii particulare. Este şi o condiţie, dacă vreţi să intrăm mai în amănunte, a scrisorii de intenţie suplimentară semnată cu Fondul Monetar Internaţional, care ne cere acest lucru în mod explicit - privitor la Legea impozitului pe profit, în formula articulată, pentru că existau multe neconcordanţe, necorelări, contradiţii, datorate faptului că s-a modificat de multe ori între 97-2000 această lege în raport cu anumite interese de grup, toate aceste necorelări să fie eliminate şi să avem o lege unitară, credibilă, care tocmai să confere încredere şi atractivitate pentru mediul de afaceri românesc, vis-a-vis de investitorii români şi străini. Deci, nu face rău să o aplicăm acum, pentru că este în avantajul investitorilor români şi străini. Mulţumesc. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc, domnule Georgescu. Domnul Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Tot la alin.1. Data intrării în vigoare trebuie să fie o dată certă şi, pentru aceasta, vă propun ca textul alin.1 să sune în felul următor: "Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2002.", nu "...începând cu data de 1 iulie...". |
|||||
|
Am înţeles. Comisia este de acord. Domnul Napoleon Pop. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimate deputat Florin Georgescu, Mi-a plăcut foate mult chestiunea cu stimulentele pe care le aduce această lege, dar, atunci, ar trebui să fiţi de acord ca, într-adevăr, legea să intre în vigoare la 1 iulie, cu excepţia alin.6 şi 3 de la art.2, pentru ca şi zonelor libere şi persoanelor juridice fără scop patrimonial să le facem şi lor un avantaj - încă de şase luni să plătească taxă zero în zonele libere, şi nu 5% pe profitul la activităţile comerciale. |
|||||
|
Da, vă mulţumim, domnule Napoleon Pop. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct.19. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 45 de voturi împotrivă şi 181 de voturi pentru, amendamentul a fost admis. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct.20. Cine este pentru? Înainte de vot, domnul Brudaşca are o intevenţie. Vă rog. |
|||||
|
Evident, îmi pare rău că insistaţi. Nu este vina mea că gramatica nu a fost însuşită de toată lumea la momentul potrivit. În cazul acestei propuneri, vă rog să fiţi de acord şi să facem să sune româneşte amendamentul doamnei deputat Lucia Cornelia Lepădatu astfel: "În cazul pesoanelor juridice care au obţinut, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, certificatul permament de investitor în zona defavorizată, se va aplica, în continuare, scutirea de la plata impozitului pe profit pe toată durata existenţei zonei defavorizate." Aşa mi se pare că este româneşte. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. Comisia este de acord. Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct.20. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 10 voturi împotrivă, 211 pentru, amendamentul de la pct.20 a fost admis. Supun votului dumneavoastră art.36 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 15 voturi împotrivă, nici o abţinere şi 206 voturi pentru, art.36 a fost votat în ansamblu. Art.37. Dacă aveţi observaţii? Doamna Manolescu. Vă rog. |
|||||
|
Doamna Maria Manolescu: Vă propunem ca, înainte de pct.21 din raport, să se introducă un punct 21, în cadrul căruia să se prevadă modificările textului de la art.37, liniuţa 8. Modificările vizează trimiterea care trebuie făcută la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.297/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, din 30 decembrie 2000, şi aprobată prin Legea nr.415/2000. |
|||||
|
Comisia este de acord. Domnul Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La art.37, pentru a se putea identifica mai uşor actele normative care sunt cuprinse în acest text, de altfel este şi o normă de tehnică legislativă - nu se face diferenţierea textelor prin liniuţe, ci sunt marcate cu litere, şi v-aş propune, atunci, ca pentru fiecare act normativ care este supus spre aprobare să fie litera a), b), iar atunci când se face identificarea, va fi art.37 litera respectivă, şi nu liniţiuţa 7, 8... |
|||||
|
Comisia este de acord, domnule Gaspar. Domnul Brudaşca. |
|||||
|
Până când domnul Georgescu pune virgulă după litere, eu aş vrea să revin şi să susţin amendamentul făcut de domnul coleg Mardari Ludovic, care, la poz.32 amendamente respinse, susţinea eliminarea liniuţei a opta, sau nu ştiu ce literă va spune domnul ministru Gaspar că este până la urmă, la art.37. Argumentul pe care l-ar avea autorul acestui amendament este că, prin acceptarea acestui amendament, IMM-urile ar beneficia în continuare de scutirea de impozit, în cazul profitului reinvestit şi de reducerea impozitului pe salarii, în cazul creării de noi locuri de muncă. Autorul articolului ar fi de acord cu menţinerea acestor facilităţi încă un an şi jumătate, dacă, spune domnia sa, mai mult nu ne lasă Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială. Consider că, în felul acesta, nu ar exista o diferenţă între declaraţiile repetate de susţinere a IMM-urilor şi realitatea crudă reprezentată nu de virgule, ci de această situaţie concretă. |
|||||
|
Am înţeles. Comisia nu este de acord. Îşi menţine punctul de vedere. Supun votului dumneavoastră articolul admis de la pct.21. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 37 de voturi împotrivă, nici o abţinere şi 182 de voturi pentru, amendamentul a fost admis. Supun votului dumneavoastră art.37 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 42 de voturi împotrivă, 179 pentru, art.37 a fost votat în ansamblu. Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivă? |
|||||
|
Doamna Paula Maria Ivănescu (din bancă): Câţi au fost? Anunţaţi câţi au fost. |
|||||
|
181. Cu 43 de voturi împotrivă, 181 pentru, proiectul de lege a fost votat în ansamblu. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.) Ţin să mulţumesc colegilor noştri, cât şi Opoziţiei pentru contribuţia la această lege. Domnule Tăriceanu, vă rog. Are dreptate. Este vorba de explicarea votului. Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Fiecare cu textele lui. Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Eu nu voi folosi limbajul deosebit de elegant pe care l-a folosit preşedintele comisiei. În termeni puţin mai reci, voi explica în câteva cuvinte, şi vă rog să îmi acordaţi îngăduinţă, de ce Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege. Pentru că astăzi a fost un nou exerciţiu în care Partidul Social Democrat a impus, prin votul majorităţii, acest proiect care, după părerea noastră, reprezintă o lovitură grea dată economiei româneşti. Vedem cum, de câteva săptămâni, Guvernul încearcă să ne arate cum anume mărirea impozitelor poate fi un proces favorabil pentru economie. În acest scop, PSD a recurs la un lung şir de neadevăruri economice flagrante şi la afirmaţii lipsite de orice acoperire. Mărirea impozitelor nu este niciodată de ajutor activităţii economice şi, cu atât mai puţin, economiei româneşti, care este încă plăpândă şi care îşi regăseşte cu greu stabilitatea. În loc să ţină cont de acest adevăr recunoscut, actual Guvern desfăşoară chiar în aceste zile o reaşezare de mare anvergură a fiscalităţii. Asistăm la o creştere generalizată a impozitelor, prin modificarea legislaţiei cu privire la t.v.a., prin mărirea nejustificată a accizelor, a redevenţelor şi, peste puţin timp, prin acestă lege care elimină stimulentele fiscale pentru anumite categorii de întreprinzători. Cei mai loviţi agenţi economici sunt cei care desfăşoară activităţi de export şi cei care pregătesc înfiriparea unor activităţi economice în zonele defavorizate care au atât de multă nevoie de locuri de muncă şi de investiţii. Pentru economia românescă, stimularea exportului începând cu sfârşitul lui 99 şi începutul anului 2000 a adus o înviorare notabilă. În condiţiile în care consumul intern creşte lent, iar investiţiile sunt încă timide, exporturile au fost locomotiva economiei româneşti. Creşterea economică din anii 2000 şi 2001 a avut la bază tocmai exporturile. Această lege retrage acum toate facilităţile pentru exportatori, în vreme ce Guvernul formulează promisiuni neclare despre un viitor sprijin bugetar care va veni cine ştie când. Aşa cum vedem, Guvernul vorbeşte despre crearea locurilor de muncă, dar nu face nimic, pentru că, prin diminuarea activităţilor legate de export, multe locuri de muncă vor fi în pericol să dispară. Trebuie să spunem deschis că motivul principal care a dus Guvernul în situaţia de a mări atât de mult impozitele este incapacitatea sa de a colecta veniturile bugetare previzionate, iar aici trebuie făcută remarca că Fondul Monetar Internaţional nu a cerut majorarea unor impozite, ci a cerut respectarea indicatorilor bugetari, de deficit bugetar, şi că problema importantă pe care o avem este că Guvernul, în loc să ia măsuri energice de reformă structurală a economiei, să reducă arieratele şi blocajul financiar, să continue restructurarea întreprinderilor şi să elimine activităţile economice cu pierderi, în loc să promoveze un climat de afaceri sigur şi fiabil, bazat pe legi stabile care să atragă capitalul străin, în loc să reformeze sectorul energetic, Guvernul a ales soluţia cea mai facilă, cum spunea cineva aici, şi cea mai primitivă, şi anume de a impune taxe suplimentare pentru cei care sunt buni platnici. Mai mult, Guvernul argumentează cu sânge rece că aceste măsuri fiscale atât de riscante pentru însăşi mersul economiei naţionale sunt efectul alinierii legislaţiei româneşti la cea europeană şi al discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. În timp ce loveşte grav în exportatorii români, Guvernul vorbeşte despre eliminarea unor distorsiuni generate de facilităţile acordate acestora, de parcă România ar fi o putere economică care revarsă exportul spre Uniunea Europeană, punând în pericol însăşi funcţionarea pieţei economice comune. Acestei probleme trebuia să i se dea o soluţie negociată, şi nu una birocratică. România nu este în situaţia de a intra mâine în Uniunea Europeană, iar armonizarea legislativă nu trebuia începută cu mărirea impozitelor. Chiar şi atunci când România va intra în Uniunea Europeană, se vor putea negocia anumite derogări şi perioade de tranziţie, pentru că nimeni nu doreşte falimentarea economiei româneşti, prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit. Aşa au făcut toate ţările care s-au integrat în Uniunea Europeană, aşa fac ţările foste comuniste aflate înaintea României pe drumul integrării, şi aşa ar trebui să procedeze şi ţara noastră. Ne surprinde faptul că, în loc să se preocupe cu seriozitate de economia naţională, Guvernul Adrian Năstase a decis să înlocuiască reformele adevărate şi negocierile cu Uniunea Europeană cu simple exerciţii de imagine. Aflat într-o permamentă campanie electorală, Guvernul a formulat un stol de promisiuni pentru anii 2003-2004, astfel încât am putea crede că a venit la Putere săptămâna trecută... (Domnii deputaţi Gheorghe-Eugen Nicolăescu şi Nini Săpunaru depun în faţa lojii destinate Guvernului o coroană de flori cu inscripţia: "Economia României - regrete eterne". Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.) ...şi nu acum un an şi jumătate. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Asistaţi la decesul Partidului Naţional Liberal. (Rumoare.) |
|||||
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Deci am văzut lansate mai multe perdele de fum legate de introducerea leului greu peste ceva timp şi de posibile reduceri a unor contribuţii legate de impozitele pe salarii în 2003 şi în 2004. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal nu a votat acest proiect de lege, pentru că el reprezintă enunţarea unui program sistematic de renunţare la reforma economică. În loc să reformeze sectorul de stat, Guvernul loveşte în partea viabilă a economiei româneşti, cea care îşi plăteşte impozitele. Fără nici o îndoială, aceasta este o decizie politică de cea mai mare însemnătate. Actualul Guvern, a ales să extragă din partea sănătoasă a economiei, banii necesari subvenţionării pierderilor economice din sectorul de stat nereformat şi nerestructurat. Efectul acestei politici este catastrofal, pentru că partea sănătoasă a economiei începe să fie afectată de cea bolnavă. Soluţia propusă de Guvern, deşi facilă, nu va face decât să îndepărteze şi mai mult economia românească de ieşirea din criză. Această lege aruncă noi impozite pe cei care sunt buni plătitori, ... (Rumoare) 1 minut, vă rog, ignorând riscul major de a-i vedea, în final, şi pe aceştia, sufocându-se. Astăzi, aţi mai pus o piatră la înmormântarea economiei româneşti, la care am asistat, şi de aceea, am adus o coroană, ca să participăm la acest eveniment, din partea noastră. Vă mulţumim. (Vociferări în Grupul PSD; aplauze în Grupurile PD şi PNL) |
|||||
|
Vă rog, domnule ... (Agitaţie, vociferări în Grupul PSD) |
|||||
|
Eu nu vă aduc coroană, că v-o aduceţi singuri, nu se pune problema, eventual, o jerbă! Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Trei motive am avut în vedere, Partidul România Mare, atunci când am votat împotriva acestui proiect de lege. Primul dintre ele: prin această lege, au fost retrase facilităţile fiscale acordate IMM-urilor, precum şi pentru investiţiile directe cu impact semnificativ, introduse cândva, triumfalist, de actualul Guvern aflat la putere. Al doilea motiv: legea în sine este o decizie politică, ea nu este şi nu poate fi în concordanţă cu interesele de dezvoltare economică ale ţării, pentru că facilităţile fiscale retrase se adresează special segmentelor din economia reală, care, vrem - nu vrem, au un caracter special. Consecinţele acestei decizii politice vor fi dezastruoase: reducerea locurilor de muncă, creşterea şomajului, scăderea credibilităţii economice a României în plan extern, reducerea severă a bazei de impozitare şi creşterea volumului economiei subterane. Al treilea motiv, şi ultimul: indiferent de declaraţiile guvernanţilor, care afirmă că acest proiect de lege va aduce cu sine o mai bună redistribuire a profiturilor şi o democratizare a deciziei economice, Partidul România Mare nu poate da girul său prezentului proiect de lege, pentru că, cel puţin în etapa actuală, eliminarea facilităţilor fiscale specifice structurii de capital a României, va duce la dezagregarea sistemului investiţional, precum şi la nivelul entităţilor economice purtătoare de creştere economică, va avea consecinţă distrugerea motivaţiei care animă IMM-urile şi va zdruncina şi mai mult poziţia capitalului autohton, şi aşa precară în raport cu capitalul străin. Acestea au fost cele trei considerente pentru care am votat împotriva legii. (Aplauze în Grupul PRM) |
|||||
|
Vă mulţumim. Domnul Georgescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Au fost aduse suficiente argumente legate de oportunitatea, de eficienţa şi necesitatea acestei legi. Ea este în concordanţă cu cerinţele acordurilor internaţionale pe care le-a încheiat România şi pe care... (Deputaţii PNL ies din sală; comentarii în Grupul PSD) |
|||||
|
V-am spus că asistăm la decesul Partidul Naţional Liberal! Colegii noştri ne demonstrează treaba asta! (Aplauze în Grupul PSD) |
|||||
|
Această lege este în concordanţă cu prevederile acordurilor asumate de România, iar Guvernul Adrian Năstase este convins ferm să respecte aceste angajamente asumate, atât faţă de Fondul Monetar Internaţional, cât şi faţă de Uniunea Europeană. Legea este discutată, în prealabil, şi reprezentanţii Guvernului pot confirma acest lucru, cu reprezentanţii comunităţii de afaceri româneşti, care au înţeles şi au fost de acord că prevederile acestei legi nu vin să reprezinte o presiune fiscală suplimentară, ci să articuleze, să facă mai clară legea, să nu mai existe confuzii care să dea naştere la agresarea agenţilor economici de către diferite organe de control care interpretează, în mod subiectiv, anumite prevederi. Este mai clară, spun, este în avantajul investitorilor, pentru că le oferă multiple avantaje, inclusiv al investitorilor mici, a zonelor defavorizate, a zonelor libere. Cât despre faptul că reprezentanţii partidului care au părăsit sala, acum câteva momente, au făcut acest gest ridicol, aş putea spune, într-adevăr, am fi de acord cu ceea ce scrie pe panglica obiectului respectiv, şi anume că legea aceasta, în momentul aplicării, începând cu 1 iulie, va marca decesul multora dintre afacerile veroase ilegale ale reprezentanţilor puterii de dreapta, care a condus România, la jaf şi dezastru, între 1997 şi 2000. Acela va fi decesul, decesul furturilor, al jafurilor şi al redistribuirii avuţiei naţionale în favoarea unor grupuri restrânse de interese. Legea, într-adevăr, sancţionează asemenea atitudini şi este foarte stimulativă pentru oamenii cinstiţi, este foarte restrictivă pentru cei certaţi cu legea, iar aceştia vedem unde se găsesc, în cadrul căror partide, mai doresc să candideze şi la Preşedinţie, am văzut prin ziare, autorii multor asemenea aşa-zise inginerii financiare, în fapt, furturi pe faţă din buzunarul cetăţeanului cinstit. Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PSD) |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule Georgescu. Domnul Haşotti. (Vociferări în Grupul PSD) Are procedură domnul Haşotti! (Rumoare în Grupul PSD) |
|||||
|
Domnilor, Întotdeauna am apreciat inteligenţa dumneavoastră. Mă mir, însă că, tocmai dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, a cărui inteligenţă am observat-o de atâtea ori, aţi făcut, de două ori, o remarcă care nu este conformă cu realitatea şi nici nu poate fi. Eu vreau să vă spun că Partidul Naţional Liberal nu are cum să dispară, cu atât mai mult acum, nu a dispărut când înaintaşii dumneavoastră l-au scos în afara legii. Acum, cu atât mai puţin! |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Haşotti. (Agitaţie în Grupul PSD) |
|||||
|
|
În continuare, trecem la votul final. |
|
|||
|
|
- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a ordinii publice. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. 223 de voturi pentru. (Rumoare în Grupul PRM) 1 abţinere. Iertaţi-mă. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar bancar în scopul finanţării de acte de terorism. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Cu 31 de voturi împotrivă şi 192 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
Domnule Moiş, aveţi cuvântul 1 minut. Voci din grupul PRM: Abţineri au fost! |
|||||
|
Abţineri, iertaţi-mă! |
|||||
|
Chiar dacă nu vă place, vreau să vă spun de ce ne-am abţinut. |
|||||
|
Ne place, domnule Moiş, vă rog. |
|||||
|
Nu de altceva, să ştiţi şi dumneavoastră. Dacă aţi şti ce greşeală aţi făcut, probabil că aţi fi acceptat amendamentele pe care le-am propus la comisie şi nu v-aţi fi făcut de râs cu acest proiect de lege, pentru trei motive. (Rumoare în Grupul PSD) Primul dintre ele: această lege pe care aţi votat-o astăzi, prevede un mecanism pentru întocmirea unei "liste a ruşinii", pe care au întocmit-o, cândva, şi americanii şi pe care au regretat-o, după aceea, zeci de ani la rând, a unor firme colaboratoare cu terorismul, fără nici un fel de transparenţă. Această listă poate fi întocmită de către administraţie, fără să ceară socoteală nimănui şi fără să aibă tangenţă cu realitatea. Al doilea motiv: împotriva "listei ruşinii", nici unul dintre agenţii economici nu are posibilitate de contestare. Această listă este definitivă şi s-ar putea, mâine, când veţi fi în opoziţie, să aveţi surpriza să constataţi că şi societăţile dumneavoastră pot fi trecute pe "lista ruşinii" şi nu veţi avea nici o posibilitate de atac în justiţie, împotriva unei astfel de liste. Şi al treilea motiv: uitaţi-vă, vă rog, la anexă. Aţi trecut în anexă, nişte nume de miniştri care au fost omorâţi, între timp, în Afganistan. Ei nu mai îndeplinesc funcţiile pe care le-aţi trecut dumneavoastră în anexă. Nici măcar atâta oboseală nu aţi manifestat, să aduceţi la zi lista anexă a acestei legi. Dacă va apărea în "Monitorul Oficial", ne vom face toţi de râs, nu numai dumneavoastră cei care aţi votat legea, ci tot Parlamentul. Noi am fi votat acest proiect de lege, pentru că suntem un partid justiţiar, suntem pentru combaterea corupţiei, dar nu pe orice cale şi nu printr-un proiect de lege care are, mai degrabă, un caracter propagandistic. Uitaţi-vă, vă rog, mai ales la anexă. Înainte de a o publica, verificaţi-o. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Moiş. |
|||||
|
|
- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 23 de voturi contra, 8 abţineri şi 192 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Cu 223 de voturi pentru, a fost aprobat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 223 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipament şi instalaţii tehnologice industriale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? 223 de voturi pentru. |
|
|||
|
|
- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 3 voturi împotrivă, 12 abţineri şi 208 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.182/2001 pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 3 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 218 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 223 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind protecţia animalelor utilizate la experimente. Comisia propune respingerea. Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 223 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 3 voturi împotrivă şi 219 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate, potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991 republicată. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 223 de voturi pentru, raportul Comisiei de mediere a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 2 abţineri şi 221 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale. Comisia propune respingerea. Cine este pentru propunerea comisiei? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 2 voturi împotrivă şi 221 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
-Propunerea legislativă privind Amendament la Legea nr.70/1991 cu privire la alegerile locale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2000. Comisia propune respingerea. Cine este pentru propunerea comisiei? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 2 voturi împotrivă şi 221 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2002 privind funcţionarea sistemului naţional unic de apeluri de urgenţă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 6 abţineri şi 215 voturi pentru, proiectul de lege a fost admis. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.30/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.3, alin.2, lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 23 de voturi împotrivă şi 199 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/2002 pentru modificarea art.3, alin.2, lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.149/2001 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar de călători. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 31 de voturi împotrivă şi 4 abţineri şi 188 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 36 de voturi împotrivă şi 182 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2002 privind valorificarea creanţei deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra Societăţii Comerciale Artrom S.A. Slatina. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 31 de voturi contra şi 192 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 223 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
- Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 223 de voturi pentru, raportul Comisiei de mediere a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Şieu, judeţul Maramureş. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 223 de voturi pentru, raportul Comisiei de mediere a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 31 de voturi împotrivă şi 191 pentru, raportul Comisiei de mediere a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Propunerea legislativă privind garantarea plăţilor, produselor şi serviciilor pentru companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat. Comisia a propus respingerea. Cine este pentru propunerea comisiei? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Cu 221 de voturi pentru şi 1 abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
-Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 222 de voturi pentru, raportul Comisiei de mediere a fost aprobat. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Danubius" din Galaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 222 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
- Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Petre Andrei" din Iaşi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere la domnul Baciu de la Iaşi! (Amuzament) Se aprobă proiectul de lege. |
|
|||
|
|
-Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea condiţiilor de finanţare a organizării funcţionării şi a activităţilor legate de privatizare derulate prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 9 abţineri, 2 voturi împotrivă şi 210 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2002 privind modificarea capitolului 1 din Anexa nr.II la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învăţământ şi pentru abrogarea unor dispoziţii din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică. |
|
|||
|
Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 16 voturi împotrivă şi 198 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Mulţumindu-vă pentru participare, suspend lucrările şedinţei. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 12,25. |
|||||
 |
