Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 20, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.43/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 20, 2002 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 20, 2002
|
Şedinţa a început la ora 9,35. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Constantin Niţă, secretar al Camerei Deputaţilor, precum şi de domnul Ion Vela, secretar al Senatului. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul de 483 de senatori şi deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 381 parlamentari, 102 fiind absenţi. Deci avem cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor. Aţi primit ordinea de zi şi programul de lucru pe care vi le propun cele două Birouri permanente. Sunt observaţii la ordinea de zi? Dacă nu sunt observaţii, vă rog să votaţi. Cine este pentru ordinea de zi care v-a fost prezentată? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Deci, în unanimitate, s-a adoptat ordinea de zi. Legat de programul de lucru dacă sunt comentarii? Nu sunt. Vă rog să votaţi programul de lucru. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat şi programul de lucru pentru această zi. Intrăm în primul punct al ordinii de zi, care se referă la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. |
||||
|
Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul primului-ministru al României, domnul Adrian Năstase, pentru a face o prezentare a acestui proiect de lege. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul! |
|
||
|
Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi invitaţi, La trei luni după ce Executivul, din proprie iniţiativă, şi-a angajat răspunderea, potrivit Constituţiei, asupra declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare, fapt unic în viaţa parlamentară postrevoluţionară, astăzi Cabinetul nostru face apel din nou la această prevedere constituţională a angajării răspunderii politice, de această dată cu privire la un proiect de lege. Ţin să declar în faţa dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, că Guvernul, întemeindu-se pe dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Constituţie, îşi angajează astăzi răspunderea asupra proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Am recurs la această procedură parlamentară excepţională deoarece problema pusă în discuţie, respectiv accelerarea privatizării, reclamă, în contextul actual, stabilirea de măsuri urgente pentru restructurarea şi eficientizarea economiei reale, precum şi aplicarea acestor acţiuni în condiţii de maximă celeritate. Guvernul nostru, consecvent principiului potrivit căruia în economia de piaţă proprietatea privată reprezintă regula, iar proprietatea publică excepţia, a prevăzut în Programul de guvernare aprobat de Parlament că privatizarea constituie un obiectiv prioritar în acest domeniu, stabilindu-şi următoarele coordonate principale:
Ţinând seama de lacunele existente în legislaţia actuală atât la nivel de legi, ordonanţe ori de hotărâri guvernamentale, precum şi de unele întârzieri în derularea privatizării, Executivul a apreciat că actualul cadru legislativ trebuie perfecţionat, astfel încât să se asigure o deplină transparenţă şi coerenţă a întregului proces de privatizare, proceduri mai simple de privatizare, restructurare şi administrare a societăţilor comerciale, dezvoltarea şi consolidarea proprietăţii private, creşterea credibilităţii şi atractivităţii mediului de afaceri în faţa investitorilor români şi străini. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Actul normativ pe care îl prezentăm Parlamentului are, fără nici o îndoială, o importanţă deosebită pentru demararea în ritm accelerat, în viitor, a procesului de privatizare şi, în general, pentru dinamizarea reformei economice. În concepţia Guvernului P.S.D., privatizarea nu constituie un scop în sine, ci un mijloc de modernizare şi de capitalizare a economiei reale, cu efecte pozitive asupra ocupării forţei de muncă, veniturilor bugetare şi, implicit, a îmbunătăţirii standardului de viaţă al cetăţenilor. Analiza modului în care au fost realizate prevederile programului de guvernare cu privire la procesul de privatizare în anul 2001 ne-a determinat să concepem noi măsuri şi acţiuni pentru accelerarea acestui proces şi să decidem promovarea unui proiect de lege în acest scop, prin utilizarea procedurii constituţionale a asumării răspunderii Guvernului. Subliniem faptul că demersul nostru a luat în considerare recomandările şi standardele necesare îndeplinirii condiţiilor privind asigurarea în România a unei economii de piaţă funcţionale, competitive, în scopul atingerii orizontului de timp propus pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană. Totodată, Guvernul a ţinut seama de opiniile formulate de instituţiile financiare internaţionale care susţin, prin finanţare externă, procesul de reformă economică din România. De asemenea, proiectul de lege prezentat de Guvern este şi rezultatul consultării noastre cu comunitatea investitorilor din România, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, precum şi cu specialişti şi analişti în domeniul economico-financiar. Doamnelor şi domnilor parlamentari, În continuare, vă prezint principalele elemente cu caracter de noutate ale proiectului Legii privind accelerarea privatizării. În primul rând, instituirea administrării speciale în perioada de privatizare a societăţilor comerciale la care instituţia publică abilitată deţine pachetul majoritar de acţiuni. Această procedură specifică presupune, în principal, următoarele: - administrarea şi gestionarea societăţilor comerciale pe timp limitat, pe bază de mandat acordat de autoritatea competentă, care conţine criterii de performanţă concrete. Această metodă include şi măsuri excepţionale, specifice perioadei premergătoare anunţului de ofertă pentru sporirea atractivităţii societăţii la privatizare, cum ar fi: divizări, fuziuni, vânzări de active, aplicarea unor programe de restructurare, externalizări şi transferări de activităţi sau active cu caracter social, conversia unor creanţe şi altele. În perioada de derulare a acestei proceduri, furnizorii serviciilor de electricitate, gaze naturale şi apă nu au dreptul să schimbe, să refuze sau să întrerupă temporar o astfel de prestaţie, cu condiţia achitării de către societatea comercială în cauză a facturilor curente. Totodată, în termen de 30 de zile de la data notificării de către instituţia publică implicată, creanţele deţinute de A.V.A.B. la societatea comercială respectivă se vor converti în acţiuni care vor fi transmise autorităţii competente, în vederea vânzării acestora. Procedura administrării speciale încetează o dată cu transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de stat. În al doilea rând, se prevede diversificarea metodelor de diminuare a implicării statului în economie prin introducerea, în mod explicit, alături de vânzarea de acţiuni, şi a altor tehnici de privatizare, respectiv majorarea de capital, transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social către autorităţile publice locale şi altele. Prin aplicarea unor asemenea modalităţi de privatizare răspundem intenţiilor unor investitori cu potenţial financiar substanţial, asigurând totodată creşterea atractivităţii societăţilor în cauză, prin externalizarea unor active costisitoare, neproductive. În al treilea rând, se introduce pentru prima dată, în mod concret, ca metodă de retragere a statului din calitatea de gestionar în economie, vânzarea la un preţ simbolic a acţiunilor deţinute de acesta la societăţi comerciale neatractive, în condiţiile asigurării selectării cumpărătorului pe baza următoarelor criterii: volumul de investiţii şi infuzia de capital asumate şi crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă. Considerăm că numai pe această cale se poate realiza retehnologizarea şi recapitalizarea societăţilor comerciale neatractive la privatizare, asigurându-se astfel relansarea activităţii economice a acestora. În al patrulea rând, se instituie unele proceduri preliminare speciale, în vederea deblocării vânzării acţiunilor deţinute de autorităţile competente la societăţile comerciale declarate închise de către proprietari. Vânzarea acestor acţiuni se va realiza prin orice metodă de privatizare prevăzută de lege, în cazul în care acţionarii existenţi nu îşi vor exercita dreptul de primă opţiune în maximum 30 de zile de la notificarea lor de către instituţia abilitată. În al cincilea rând, se va proceda la restructurarea datoriilor restante ale societăţilor către bugetele publice. Aceste facilităţi se vor acorda, potrivit proiectului de lege, pentru obligaţiile restante la 31 decembrie 2001 către creditorii bugetari, pe baza unei grile cuprinzând un set de indicatori economico-financiari de performanţă, diferenţiaţi pe sectoare de activitate. Înlesnirile fiscale vor constitui, în mod transparent, un capitol distinct în dosarele de privatizare, ceea ce va asigura un tratament egal, nediscriminatoriu, pentru toţi investitorii, eliminându-se astfel practicile arbitrare, subiective, potenţiale surse de corupţie. Pe aceeaşi linie a stimulării procesului de privatizare, s-au reglementat modalităţile de atragere a capitalului privat în domeniul utilităţilor publice. Astfel, se deschide în premieră accesul investitorilor privaţi pe piaţa utilităţilor publice, prin participarea lor la majorarea capitalului social al operatorilor din acest domeniu de activitate. Instituţia publică abilitată va urmări atragerea de capital privat atât pentru finalizarea investiţiilor neterminate, cât şi pentru reabilitarea şi modernizarea unor obiective specifice, îndeosebi din domeniul energetic. Această capitalizare se va efectua prin realizarea unui parteneriat între sectorul public şi cel privat, autoritatea competentă urmărind obţinerea unor efecte economicosociale pozitive, concretizate în reducerea, în termeni reali, a tarifelor la energia electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, servicii de apă şi canal, salubritate, transport local, comunicaţii, precum şi sporirea calităţii acestor prestaţii către populaţie. În aceeaşi ordine de idei, proiectul de lege stabileşte judecarea cu celeritate a cauzelor care au ca obiect litigiile referitoare la privatizarea societăţilor comerciale. Se prevede că acţiunile de chemare în judecată sunt de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor şi se vor judeca de urgenţă şi cu precădere. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Guvernul consideră că, fără a interveni de urgenţă cu reglementări legislative clare şi eficiente, nu poate să-şi realizeze angajamentele asumate în domeniul privatizării societăţilor comerciale aflate încă în portofoliul statului. Apreciem că acest demers este cu atât mai necesar cu cât, în momentul de faţă, se accentuează în ritm extrem de rapid competiţia în domeniul privatizării, desfăşurată între ţările foste socialiste, în timp ce economiile statelor cu potenţial investiţional ridicat se află într-o fază de încetinire a creşterii lor economice. De aceea, se impune ca mediul de afaceri românesc să devină tot mai atractiv din punct de vedere economic şi stabil din punct de vedere legislativ. Prin noile reglementări suntem convinşi că vom fi în măsură să dinamizăm cu adevărat procesul de privatizare, asigurând totodată parametrii corespunzători privind transparenţa, calitatea şi performanţa acestui proces, cu efecte benefice pentru economie şi pentru populaţie. Din cele prezentate se desprinde în mod evident concluzia că Guvernul nu a procedat la promovarea acestui proiect de lege de dragul privatizării cu orice preţ, ci numai în scopul realizării unei relansări economice durabile. Aplicarea măsurilor preconizate în lege va fi de natură să contribuie la atragerea unor noi investitori autohtoni şi străini, la asigurarea finanţării externe de la organismele internaţionale, îndeosebi a celei provenite de la Banca Mondială, în cadrul Programelor PSAL 1 şi PSAL 2, şi de la Uniunea Europeană, prin Proiectul RICOP. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Am prezentat în faţa dumneavoastră principiile de bază ale proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, faţă de care membrii Guvernului au decis, în unanimitate, să-şi angajeze răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Asumându-ne această responsabilitate politică asupra proiectului de lege suntem conştienţi că ne expunem riscului formulării de către opoziţie a unei moţiuni de cenzură. Folosind această procedură legislativă, Guvernul a condiţionat rămânerea sa în funcţie de acceptarea ca atare, de către Parlament, a acestui act normativ. Este dreptul dumneavoastră constituţional, stimaţi colegi, de a uza sau nu de acest instrument al democraţiei parlamentare. Demersul nostru exprimă, totodată, decizia actualului Cabinet de a-şi îndeplini cu responsabilitate misiunea încredinţată de electorat, precum şi prevederile Programului de guvernare adoptat de Parlament cu ocazia votului de încredere acordat la 28 decembrie 2000. În încheiere, vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor parlamentari, pentru atenţia acordată şi am credinţa că membrii tuturor grupurilor parlamentare vor susţine acest important demers legislativ al Guvernului menit să contribuie substanţial la accelerarea reformei sectoriale, la consolidarea mecanismelor economiei de piaţă, la reducerea decalajelor care ne separă de statele dezvoltate, cu consecinţe favorabile asupra condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor. Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.) |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Stimaţi colegi, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (2) din Constituţia României există un termen stabilit, de 3 zile, pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. În condiţiile în care nu se depune această moţiune de cenzură, această lege intră în vigoare o dată cu publicarea în "Monitorul Oficial". Mulţumim domnului prim-ministru şi domnilor miniştri pentru prezenţă. |
||||
|
Trecem la următorul punct al ordinii de zi, şi anume solicitarea preşedintelui României privind participarea României în cadrul Operaţiunii FINGAL din Afganistan cu 10 ofiţeri de stat-major din Ministerul Apărării Naţionale. Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, domnul senator Sergiu Nicolaescu, pentru a prezenta raportul. |
|
||
|
Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente spre a analiza solicitarea preşedintelui României, adresată Parlamentului, pentru a aproba sporirea contribuţiei României prin participarea cu 10 ofiţeri de stat-major din Ministerul Apărării Naţionale la Operaţia FINGAL. Aceşti ofiţeri îşi vor desfăşura activitatea la Comandamentul Forţei Internaţionale pentru Asistenţă de Securitate din Afganistan. Din scrisoarea preşedintelui României comisiile au reţinut că rezolvarea favorabilă a acestei cereri ar spori considerabil credibilitatea României în faţa responsabililor NATO, constituind, totodată, atât o certificare a statutului ţării noastre de furnizor de securitate, cât şi un argument în plus pentru susţinerea candidaturii de accedere la această structură. Finanţarea participării la această misiune se va asigura prin hotărâre a Guvernului României. Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitarea Preşedintelui României şi au constatat că aceasta respectă prevederile art. 5 alin. 1 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2000, aprobată prin Legea nr. 398 din 10.07.2001. Cu majoritate de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea preşedintelui României şi au hotărât să supună spre dezbatere şi aprobare plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aţi primit în mape şi proiectul de hotărâre. Vă rog, la dezbateri generale, sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Vă rog să-mi permiteţi să trecem la votarea acestui proiect de hotărâre. Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu un vot împotrivă, s-a aprobat titlul hotărârii. Dacă la preambul sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. S-a votat în unanimitate. La art. 1 sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La art. 2 sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate de către Parlamentul României. |
||||
|
Stimaţi colegi, trecem la punctul următor: modificări în componenţa nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie. Dau cuvântul domnului preşedinte al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, domnul senator Ion Solcanu. Văd că nu este. Stimaţi colegi, se propun următoarele modificări: la Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Libaneză, în locul domnului deputat Vlad-George Nădejde este propus domnul deputat Ristea Priboi, iar cu Republica Argentina, în locul domnului Ristea Priboi este propus domnul VladGeorge Nădejde. Deci este vorba despre o rocadă. Sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? S-a votat în unanimitate. |
|
||
|
Trecem la punctul următor: modificări în componenţa nominală a Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989. Stimaţi colegi, Prin notele prezentate se propun două modificări. Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat şi umanist) propune înlocuirea în componenţa nominală a comisiei a domnului senator Ilie Plătică-Vidovici cu domnul deputat Dorin Lazăr Maior. Sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? S-a votat în unanimitate. De asemenea, tot la această comisie, Grupul parlamentar al Partidului România Mare îl propune pe domnul deputat Gheorghe Pribeanu în locul domnului deputat Alexandru Tunaru. Sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
||
|
Avem trei proiecte de lege cu texte aflate în divergenţă. Primul se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole. Aveţi în mapele dumneavoastră aceste texte în divergenţă. La numărul curent 1, referitor la art. 31, inclusiv alineatul 2, comisia de mediere propune formula adoptată de Senat. Sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La numărul curent 2, cu referire la art. 4, de asemenea, comisia de mediere propune textul adoptat de către Camera Deputaţilor. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. (Discuţii la masa prezidiului.) Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să revenim... Deci la numărul curent... Au fost coloanele puse într-o formulă care... Deci la art. 31, inclusiv alineatul 2, s-a mers pe textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La numărul curent 3, textul Camerei Deputaţilor. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La numărul curent 4, textul Camerei Deputaţilor. Supun la vot textul Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La numărul curent 5 dacă sunt observaţii? Se propune, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Împotrivă? Votat în unanimitate. De asemenea, la numărul curent 6 se propune textul Camerei Deputaţilor. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
||
|
Trecem la punctul următor: texte aflate în divergenţă la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit. Stimaţi colegi, vă rog să urmăriţi, la numărul curent 1 comisia de mediere propune textul adoptat de Camera Deputaţilor. Sunt obiecţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. De asemenea, la numărul curent 2, art. I, pct. 21, art. 66, comisia de mediere, în unanimitate, ne propune textul adoptat de Camera Deputaţilor. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Împotrivă? Vă mulţumesc. Votat în unanimitate. |
|
||
|
Texte aflate în divergenţă la proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. În anexă aveţi cele două texte, Camera Deputaţilor, Senat. La numărul curent 1, referitor la art. 8 alin. 1, supun votului dumneavoastră textul adoptat de Camera Deputaţilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La numărul curent 2, referitor la art. 13 alin. 1 şi 2, de asemenea, comisia de mediere propune textul Camerei Deputaţilor. Aveţi observaţii aici? Vă ascultăm, domnule deputat Ştefan Cazimir. |
|
||
|
Domnilor preşedinţi ai corpurilor legiuitoare, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, La art. 13, forma pe care o consider preferabilă este textul adoptat de Senat. Urmăriţi-le, paralel, şi vă veţi convinge. Dacă este necesar, pot să vi le citesc. Textul adoptat de Camera Deputaţilor sună astfel: Art. 13, alin. 1: În cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia", în timp ce în varianta Senatului se vorbeşte despre inspectorate de poliţie. Este clar că termenul este mai adecvat. În ipoteza acceptării textului adoptat de Senat intervine necesitatea unui amendament redacţional, pe care îl supun atenţiei dumneavoastră. În rândul ultim al textului trebuie să spunem a acestora", nu ale acestora", întrucât este vorba de organizarea administrativ-teritorială a sectoarelor, respectiv a acestora". Articolul genitival a" se acordă cu substantivul organizarea". A cui organizare? A acestora. Cred că această corectare nici nu trebuie supusă la vot, întrucât gramatica e mai presus de politică, iar cazul în speţă e prea simplu pentru a suscita vreo controversă. |
||||
|
Da, mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi. Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea să susţin acelaşi lucru pe care antevorbitorul meu l-a susţinut mai înainte. Denumirea de unitate de poliţie este o denumire generică. La urma-urmei toate formaţiunile poliţiei, ca şi ale armatei sunt unităţi. De aceea, mi se pare că definiţia specifică de inspectorat este mai potrivită. Din acest punct de vedere cred că ne-am racorda şi la o tradiţie care exista între cele două războaie mondiale în legătură cu serviciile poliţiei şi în care inspectoratul, după cum bine se ştie, ocupa un loc pregnant, care se cuvine şi din punctul de vedere al etimologiei să îi revină şi în zilele noastre. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii? Ca să clarificăm acest punct, daţi-mi voie să dau cuvântul domnului secretar de stat Pavel Abraham. |
||||
|
Domnul Pavel Abraham - secretar de stat în Ministerul de Interne: Domnule preşedinte, Domnilor parlamentari, Referitor la punctul de vedere exprimat, noi opinăm pentru varianta Camerei şi avem următoarele argumente. Între cele două războaie mondiale, organizarea Capitalei a fost cea pe care o conţine varianta Camerei, respectiv unităţi, structuri în cadrul Poliţiei Capitalei... Direcţiei Generale de Poliţie a Capitalei... În prezent, practica europeană este aceea că în toate capitalele există o organizare distinctă de cea a celorlalte unităţi teritoriale. Şi, nu în ultimul rând, cel mai important argument este următorul: dacă am pune problema să constituim la nivelul Capitalei inspectorate de poliţie, ar însemna să divizăm Capitala şi să creăm unităţi cu personalitate juridică, ceea ce ar spori cheltuielile. Nici nu ar fi profitabil pentru desfăşurarea acţiunilor de o manieră globală la nivelul Capitalei, în sensul că ar trebui să acordăm asistenţă juridică, să suplimentăm efectivele la nivel de sectoare, logistică şi financiară. Faţă de această situaţie, raliindu-se la concepţia, de fapt, românească, istorică, între cele două războaie mondiale, şi la practica europeană prezentă, propunem să fiţi de acord cu varianta Camerei Deputaţilor, care creează premise bune pentru desfăşurarea acţiunilor poliţieneşti. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Aţi ascultat explicaţiile, stimaţi colegi, deci punctul de vedere al Guvernului. Mergem pe formula Camerei Deputaţilor. Supun la vot art. 13, în formula Camerei Deputaţilor. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu două voturi împotrivă şi 3 abţineri, deci cu marea majoritate, dacă nu mă înşel, 376 de voturi pentru, s-a votat această formulă. Am încheiat şi acest punct, stimaţi colegi. |
||||
|
Permiteţi-mi să trecem la ultimul punct al ordinii de zi, şi anume procedura de numire a unui consilier de conturi, membru al Curţii de Conturi. Vă informez că cele două Comisii juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au făcut un raport care are în vedere faptul că domnul Crişu Atanasiu, care ocupa funcţia şi a fost votat de noi consilier de conturi, a fost numit procuror general financiar pe lângă Curtea de Conturi pe un termen de 6 ani. În aceste condiţii s-au derulat audieri şi domnul Popescu Mihai a primit raport favorabil. Conform prevederilor art. 184 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, după cum cunoaşteţi, votul este secret şi se exercită prin buletine de vot. Stimaţi colegi, trecem la vot. Să începem cu Camera Deputaţilor. Buletinele de vot le avem? Rog să se dea citire catalogului. Rog chestorii să împartă buletinele de vot. |
|
||
|
Abiţei Ludovic - prezent Îmi cer scuze, sunt câţiva colegi care trebuie să... Grigoraş Neculai - prezent Reiau... Albu Gheorghe - absent Voi striga absenţii, acum. Albu Gheorghe - absent |
||||
|
Vă rog să nu o luăm de la capăt. Este vreun coleg deputat care nu a votat? |
||||
|
Numai absenţii. |
||||
|
Da? Vă rog. |
||||
|
Asztalos Ferenc - absent |
||||
|
Stimaţi colegi, să fim un pic mai operativi. Domnule secretar Vela Ion, vă rog să citiţi lista senatorilor. |
||||
|
Acatrinei Gheorghe - prezent |
||||
|
Domnule secretar, numai o secundă! Este vreun coleg senator care nu a votat? Nu. Deci nu este cazul să citiţi mai departe. Rog membrii Birourilor permanente să treacă în sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor pentru numărarea voturilor. Vă rog. Stimaţi colegi, vă rog să aşteptaţi şi rezultatul votului. Vă anunţ că pentru după-amiază programul este cel aprobat de fiecare Cameră. Spre exemplu, la Senat se va lucra în comisii. La Camera Deputaţilor, la fel, din câte înţeleg. |
||||
|
DUPĂ PAUZĂ |
||||
|
Îl rog pe domnul secretar Bădulescu Doru Laurian să dea citire procesului-verbal referitor la rezultatul votului. |
||||
|
Domnule preşedinte, Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru al Curţii de Conturi consilier de conturi la Secţia jurisdicţională. În temeiul prevederilor articolului 32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu buletine de vot, de către deputaţi şi senatori, asupra candidatului propus pentru numirea în funcţia de membru al Curţii de Conturi consilier de conturi, la Secţia jurisdicţională, în baza art. 104 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată prin Legea nr. 77/2002, şi au constatat următoarele:
Ca urmare a faptului că din totalul de 483 parlamentari au fost prezenţi 363 şi şi-au exprimat votul 363, din care 361 au fost pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de art. 38 alin. 7 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Parlamentul României numeşte pe domnul Mihai Popescu în funcţia de membru al Curţii de Conturi, consilier de conturi la Secţia jurisdicţională. |
||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, am epuizat ordinea de zi a şedinţei noastre comune. Cu aceasta declar închisă şedinţa comună a celor două Camere. Îl rog pe domnul Mihai Popescu să depună jurământul în faţa celor 2 preşedinţi, în biroul domnului preşedinte Valer Dorneanu. Rog şi membrii Biroului permanent să fie prezenţi. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 11,30. |
||||
![]() |



