Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constatin Niţă şi Borbély László, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi să vă fac tradiţionalul anunţ asupra prezenţei. Din cei 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 262, 82 sunt absenţi, din care 49 participă la alte acţiuni parlamentare. Ordinea de zi vi s-a comunicat din timp.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, o să vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.183/2000 privind revizuirea Convenţiei (revizuită) asupra protecţiei maternităţii, din 1952, adoptată la cea de-a 88-a sesiune a Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva, la 15 iunie 2000, primit de la Administraţia Prezidenţială.

Sesizată în fond a fost Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen pentru depunerea raportului: 14 iunie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Cehă privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi altor infracţiuni grave, semnat la Praga la 13 noiembrie 2001, primit de la Administraţia Prezidenţială.

A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termen pentru depunere a raportului: 14 iunie.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Pecica, judeţul Arad, iniţiată de domnii deputaţi Nicu Cojocaru şi Ioan Dorel Zăvoianu.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen pentru depunere a raportului: 21 iunie 2002.

Proiectul Legii audiovizualului, adoptat de Senat în şedinţa din 7 mai 2002.

Cu acest proiect au fost sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Pardon! într-o procedură accelerată, nu de urgenţă. Comitetul ordinii de zi, pentru a da posibilitate şi Comisiei pentru cultură şi unor dezbateri mai ample în fond, a decis ca să dea termen 14 zile pentru Comisia pentru cultură pentru a redacta raportul şi pentru a fi înscrise cu prioritate pe ordinea de zi. Deci, informaţia care o aveţi în lista ce v-a fost comunicată, că se aplică procedura de urgenţă, urmează să fie rectificată.

Domnul Valer Dorneanu:

Nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea de către deputaţi a Curţii Constituţionale.

Potrivit art.17 alin.2 şi 3 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice;
• Legea privind participarea României la finanţarea realizării sistemului de comunicaţii şi informatică al Brigăzii din Sud-Estul Europei (SEEBRIG);
• Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.111/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii publice;
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2001 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor.

În continuare, vă rog să adoptăm câteva comisii de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următoarea Comisie, cea pentru medierea la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/99 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor. Au fost propuşi domnii deputaţi: Bercăroiu Victor, Boajă Minică, Selagea Constantin, Ionescu Daniel, Cladovan Teodor, Popescu Tăriceanu, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, avem o mică discuţie cu colegii noştri liberali cu privire la proiectul Legii audiovizualului. Iniţial se propusese procedură de urgenţă. În final, noi nu am adoptat, în Comitetul ordinii de zi, această procedură, dar reprezentanţii Partidului Liberal nu au fost de acord nici cu această procedură, oarecum accelerată, şi doresc să-şi explice această poziţie. Îi dau cuvântul doamnei deputat Mona Muscă. Este o procedură regulamentară de a se exprima opinia cu privire la întocmirea ordinii de zi.

Doamna Monica Octavia Musca:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de Legea audiovizualului care este o lege dezbătută în cadrul Guvernului timp de un an de zile. La Senat a stat mai mult de 4 luni de zile, timp în care au avut loc modificări. Legea are 100 de articole şi este una dintre cele mai importante legi din legislaţia română, având în vedere că toată mass-media audiovizuală va funcţiona după această lege. Cred că este nedrept ca atât Guvernul, cât şi Senatul să aibă timp suficient să dezbată legea, iar Camera Deputaţilor să facă doar figuraţie în privinţa acestei legi.

Având în vedere că este vorba de 100 de articole şi de armonizare cu legislaţia europeană, cred că dacă a putut să aştepte 1 an şi 4 luni până acuma, va putea să mai aştepte pentru a ieşi o lege, într-adevăr, bună, cu atât mai mult cu cât Comisia de cultură, arte şi mass-media de la Camera Deputaţilor este o comisie care are şi expertiză în acest domeniu şi o comisie care şi-a făcut întotdeauna datoria cu multă conştiinciozitate.

Drept urmare, vă rugăm să aveţi respect pentru Camera Deputaţilor şi să aibă respect în acelaşi timp şi Senatul şi Guvernul, având un pic de răbdare, pentru a trece acest proiect de lege prin Comisia de cultură, aşa cum se cuvine.

Drept urmare, vă rugăm să lăsaţi la aprecierea Comisiei de cultură termenul de depunere a raportului şi vă promitem că va fi grabnic termenul de depunere a raportului, dar nu în regim de urgenţă şi nu în două săptămâni, cu atât mai mult cu cât sunt la ora actuală, în Camera Deputaţilor, în Comisia de cultură, două proiecte de lege foarte importante; este vorba de Legea privind cinematografia şi Legea limbii române. Deci, vă rugăm să aveţi, încă o dată spun, respect pentru acest proiect de Lege - audiovizualul - şi, în acelaşi timp, pentru Comisia de cultură şi să respectăm Camera Deputaţilor din care facem parte.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu cred că sugeraţi că unii dintre noi ar avea mai puţin interes. Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Monica Octavia Musca:

Nu, doar aduc aminte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc mult. Domnul deputat Acsinte Gaspar, ca reprepezntant al Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind audiovizualul, pe care Guvernul l-a iniţiat, a fost promovat în procedură de urgenţă în baza art.74 alin.3 din Constituţie şi în baza art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede în mod expres că proiectele de legi care au în vedere armonizarea cu legislaţia comunitară se discută de drept în procedură de urgenţă. Sigur că, în cadrul Comitetul ordinii de zi, s-a învederat că, totuşi, chiar dacă textul din regulament vorbeşte de faptul că această procedură este de drept o procedură de urgenţă, aprecierea aparţine Comitetul ordinii de zi. Soluţia este discutabilă şi nu vreau să intru în detalii, dar atâta timp cât în expunerea de motive, în nota de fundamentare, care a fost prezentată pentru comisii şi pentru plen şi pentru Comitetul ordinii de zi, s-a arătat în mod expres care este directiva din legislaţia comunitară asupra căreia trebuie să se realizeze această armonizare, cred că din punctul acesta de vedere nu sunt discuţii. Totuşi, Guvernul a înţeles anumite doleanţe din partea grupurilor din opoziţie şi ca să nu se spună că forţăm întru totul adoptarea unor legi de mare importanţă, aşa cum este şi Legea audiovizualului, sunt de acord, din punctul acesta de vedere, cu doamna deputată, dar nici nu putem lăsa, aşa cum s-a solicitat aici, la voia comisiei, când comisia va gândi că trebuie să prezinte raportul.

Noi nu am făcut altceva decât să uzăm de un text din regulament, care spune foarte clar şi am să-l citesc pentru ca să nu se creadă că îl invoc din memorie şi aş vrea, prin aceasta, să îl deturnez de la sensul adevărat pe care îl are textul.

Termenele stabilite de Biroul permanent nu pot fi de regulă mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile. Plecând de la această prevedere regulamentară, în afară de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, celelalte grupuri au achiesat la această...

Domnul Valer Dorneanu:

...şi Partidul Democrat.

Domnul Acsinte Gaspar:

...şi Partidul Democrat au achiesat la această propunere şi în Comitetul ordinii de zi s-a decis ca, într-adevăr, comisia să aibă la dispoziţie 14 zile, considerăm noi, suficiente, pentru a examina pe fond proiectul de lege, având în vedere că totuşi Camera este cea de a doua învestită cu acest proiect de lege care a trecut deja prin Senat unde i s-au adus amenajările corespunzătoare, sigur şi la Cameră se pot aduce îmbunătăţirile necesare în timpul respectiv.

Pe de altă parte, a rămas stabilit ca plenul Camerei să fixeze şi modalitatea de dezbatere atunci când raportul va fi definitivat, va fi distribuit şi va fi înscris proiectul pe ordinea de zi.

Din acest punct de vedere, intervenţia pe care a făcut-o doamna deputată Mona Muscă în numele grupului parlamentar este regulamentară, textul din regulament dă posibilitatea ca în prima zi de şedinţă a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare să prezinte Camerei poziţia grupului. Sigur, este poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru. Deci, dumneavoastră puteaţi să faceţi această intervenţie numai privitor la ordinea de zi a plenului şi la programul de lucru al plenului şi nicidecum să faceţi această declaraţie şi sunt surprins că colegii dumneavoastră şi în special de domnul deputat Gheorghiof v-a sfătuit în acest mod, pentru că textul nu este aplicabil. Aici a fost vorba de stabilirea termenului în care comisia sesizată în fond, respectiv Comisia pentru cultură, poate să depună raportul.

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să constataţi că textul invocat este inaplicabil în cazul în care problema pusă în discuţie se referă la termenul în care o comisie trebuie să depună raportul, votul din Comitetul ordinii de zi şi în legătură cu acesta liderii grupurilor parlamentare pot să prezinte Camerei numai poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru al Camerei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor colegi,

Domnule preşedinte,

Am participat la aceste discuţii şi, într-adevăr, am ridicat câteva probleme de principiu. Intervenţia domnului ministru Gaspar îmi permite să ridic altă problemă de principiu. Independent de maniera restrictivă în care înţelegem să interpretăm prevederile regulamentului, niciodată nu vom putea interpreta aceste prevederi, în sensul că plenul nu poate să decidă altfel în orice fel de altă problemă decât organismele sale. Nu putem concepe ca regulamentul nostru să fi învestit pe cineva cu puteri discreţionare asupra vieţii de zi cu zi a Camerei Deputaţilor. În această materie, plenul este şi rămâne suveran, aşa că problema dedusă, cred eu, independent de interpretarea textului, este bine dedusă judecăţii plenului.

În ceea ce priveşte fondul problemei, şi eu m-am ridicat împotriva procedurii de urgenţă, în primul rând pentru că nu consider că este admisibil ca la legi de maximă importanţă, cum sunt cele care privesc integrarea, o procedură de urgenţă să obstrucţioneze caracterul efectiv lucrativ al Camerei. Aici nu este vorba de timp, aici este vorba de calitate; integrarea se face în timp, legile trebuie să fie de calitate.

În acelaşi timp, m-am ridicat împotriva interpretării textului regulamentului în sensul că orice cerere care se motivează prin necesitatea adaptării legislaţiei în vederea integrării, automat să fie trecută în procedură de urgenţă, pentru că aceasta ar însemna ca iniţiatorul, care de regulă este Guvernul, să impună Camerei Deputaţilor, deci, Executivul să impună Camerei procedura ce o are de urmat, ceea ce este inadmisibil. Biroul permanent poate să recomande, Comitetul ordinii de zi hotărăşte dacă este vorba de o lege care interesează în mod deosebit integrarea.

În ceea ce priveşte procedura de urmat, sper că nimeni dintre dumneavoastră, nici din partea Grupului Partidului Democrat şi nici din partea Partidului Liberal, nu contestă că adoptarea acestei legi constituie o prioritate legislativă şi ea a fost tratată ca atare. Nu vor ajunge 14 zile pentru dezbaterile comisiei. Nimeni nu se opune prelungirii acestui termen, pentru că nu ne aflăm în procedură de urgenţă. Trecând peste canoanele rigide pe care procedură de urgenţă ni le permite, avem disponibilitatea discuţiilor, iar faptul că plenul va stabili modalitatea de discuţie şi timpii acordaţi este iarăşi o respectare a suveranităţii plenului.

Sub aceste auspicii, susţin hotărârea Comitetul ordinii de zi, care s-a dat şi cu votul meu, care, subliniez, consider această lege o prioritate legislativă, o lege de 100 de articole care merită o dezbatere în conformitate cu importanţa ei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, ceea ce spuneţi dumneavoastră acum, nu faceţi decât să demonstraţi justeţea măsurii pe care am luat-o cu privire la constituirea Comitetului ordinii de zi pentru a evita discuţiile sterile din plen cu privire la ordinea de zi.

O intervenţie a unui coleg de al nostru care a vrut să explice votul, iată, s-a transformat într-o discuţie de oportunitate, de regulament, discuţii politice care măcina timpul Camerei Deputaţilor. Se pare că unii, asta şi doresc. Poftiţi!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Nu am vrut, nici într-un caz, să arunc sămânţă de scandal, din contră, vroiam să vă propun ceva care este normal, este firesc, ea putea să fie în procedură de urgenţă şi la Senat, avea aceleaşi motive ca şi la Camera Deputaţilor, nu a fost în procedură de urgenţă, a stat peste 4 luni în Senat şi, atunci, propunerea pe care v-o fac, dacă vreţi într-adevăr să mergem repede, pentru că altfel, chiar dacă noi dăm raportul în două săptămâni, un raport pe picior, pentru o lege de 100 de articole şi cu multe lucruri controversate, se va întâmpla că vom veni aici şi vom discuta toate articolele în plen şi vom pierde mai mult timp şi atunci vă propun o soluţie de compromis şi rog pe domnul ministru Gaspar să aibă înţelegere, ştie că a mai lucrat la asemenea legi şi ştie cât de greu se lucrează în plen pe asemenea legi, vă propun o soluţie de compromis: să avem un termen, măcar de 30 de zile, pentru raport şi nu de 14 zile, deci, nu de 60 cum spune articolul pe care l-a citat domnul ministru, ci măcar de 30 de zile. Este o cerere, cred eu, atât de naturală, de firească şi chiar în favoarea legii, încât nu cred că nu puteţi să cedaţi la un asemenea compromis. Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am venit să explic poziţia Grupului parlamentar al Partidului Democrat care a fost, de la bun început, ca această lege să nu se dezbată în procedură de urgenţă şi nici într-un termen de 14 zile şi nu am venit să cer schimbarea deciziei Comitetul ordinii de zi, atâta vreme cât Regulamentul prevede, în mod clar, faptul că Comitetul ordinii de zi este suveran. Am cerut acest lucru, o dezbatere care să se finalizeze în această sesiune, dar undeva spre finalul ei, datorită faptului că, aşa cum au spus şi colegii mei, legea este extrem de importantă, legea a stârnit foarte multe dezbateri în societate, există puncte de vedere divergente între Consiliul Naţional al Audiovizualului, de exemplu, şi ministerul de resort, există puncte de vedere divergente între televiziuni, televiziunile private, există puncte de vedere divergente între televiziunile private, pe de o parte, şi televiziunea publică, pe de altă parte, există divergenţe sau puncte de vedere diferite ale asociaţiilor care se ocupă de publicitate ş.a.m.d.

Gândiţi-vă că toate aceste lucruri trebuiesc ascultate, audiate în comisie şi după aceea abia se poate trece la dezbaterea legii pe articole în comisie. Este practic insuficient ca acest lucru să se întâmple într-un interval de câteva zile.

Punctul nostru de vedere este că această lege, tocmai pentru că este foarte importantă, merită să fie dezbătută în comisie cu responsabilitate, astfel încât plenul să ajungă să dezbată un produs care să fie bine pus la punct. Pe de altă parte, urgenţa de care se vorbea la un moment dat sau punctele care determinau urgenţa despre care se vorbea la un moment dat şi anume faptul că ar fi lucruri care ţin de acquisul comunitar, din punctul nostru de vedere, este evident că nu stau în picioare, pentru că toate acele lucruri care sunt pomenite în expunerea de motive sunt rezolvate în legea actuală şi eventual, ele trebuiesc îmbunătăţite. Acele modalităţi de rezolvare nu contravin acquisului comunitar şi, aşa cum se arată în lege, în textul legii nici măcar nu sunt modificate, ci sunt detaliate eventual. În condiţiile acestea cred că nu aveam nici un fel de presiune pentru a adopta această lege şi, în consecinţă, am votat pentru, aşa cum am spus la început, pentru a dezbate această lege până la sfârşitul acestei sesiuni, dar cu responsabilitate, pentru că, altfel, vom fi făcuţi responsabili faţă de ceea ce se va întâmpla în societatea românească şi mai ales în mediul acesta al audiovizualului, un mediu deosebit de sensibil. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din toată această discuţie, am rămas cu o singură idee, şi anume că Regulamentul nostru prevede că se pot face declaraţiile politice luni, relativ la ordinea de zi şi la program şi atât. Drept urmare, în ceea ce mă priveşte, eu consider că a se face o declaraţie politică pe un vot legat de o procedură pe un proiect de lege, care se ia în Comitetul ordinii de zi nu este, conform regulamentului, regulamentar. Vă rog, domnule preşedinte, să revenim la spiritul regulamentului şi să începem să discutăm aşa cum trebuie punctele de vedere de pe ordinea de zi în continuare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat, pentru rigoarea dumneavoastră. Eu am dorit să fiu mai concesiv, în sensul democratic al cuvântului, şi, în cadrul intervenţiilor regulamentare cu privire la ordinea de zi, am dorit să vă fac loc pentru un comentariu. Se pare că am greşit, pentru că lucrurile s-au amplificat în dezbateri de altă natură.

Trecem la prezentarea primului proiect înscris astăzi pentru dezbatere: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti.

La pct.1 din Raportul Comisiei de mediere se propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot, potrivit regulamentului nostru. Aceeaşi soluţie şi la pct.2, la pct.3, pct.4 unde tot soluţia Camerei Deputaţilor a fost avută în vedere.

La pct.5, Comisia de mediere ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi.

Cine este de acord cu textul comun? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6 ni se propune textul Senatului. Vă întreb dacă aveţi obiecţiuni la varianta Senatului de la pct.6. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În aceste condiţii supunem votului final raportul în întregime, este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul raport, cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

La pct.1, textul Camerei Deputaţilor, pct.1 şi singurul de altminteri. Nu se fac, în consecinţă, nici dezbateri şi nici vot asupra acestui punct.

Supunem raportul în întregime votului dumneavoastră, este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.108/1999 pentru modificarea şi completarea Legii 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de igienă şi sănătate publică.

Pct.1 pentru lit.a) de la articolul unic, pct.I; text comun ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.b) de la acelaşi text; textul Camerei Deputaţilor ni-l propune Comisia de mediere. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pentru lit.c), varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.d), tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.e), tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Unanimitate.

Pentru pct.3, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Tot la pct.3 din raportul de mediere, cu privire la articolul unic, pct.3, la lit.f), textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii dumneavoastră.

La lit.g), varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După lit.g), comisia, însuşindu-şi varianta Camerei Deputaţilor, este de acord cu lit.i). Fiind vorba de varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune dezbaterii dumneavoastră.

Pct.4, tot varianta Camerei Deputaţilor; nu se supune dezbaterii sau votului.

Pct.5 - varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.6, textul Camerei Deputaţilor, pentru lit.f). Nu se supune dezbaterii sau votului.

La lit.g) - textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.9, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Reveniţi, vă rog, la pct.9.

La pct.9, la lit.e), este vorba de text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.10, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.11, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii.

Pct.12 - tot textul Camerei Deputaţilor, ca şi pct.13, care este şi ultimul.

Suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Supun votului dumneavoastră final raportul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor.

La pct.1 - varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, varianta Camerei Deputaţilor - nu se supune dezbaterii, nici votului.

Pct.3 - tot varianta Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie.

Pct.4, pct.5 şi pct.6 - tot variantele Camerei Deputaţilor; nu se supun dezbaterii şi votului.

La pct.7 - textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8 - varianta Camerei Deputaţilor, nu se dezbate şi nici nu se votează, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Supun raportul în întregime votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 88/2001.

La pct.1, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, varianta Camerei Deputaţilor; nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

Pct.3, pct.4 şi pct.5 - tot variantele Camerei Deputaţilor; aceeaşi soluţie.

Pct.6 - şi ultimul, text comun propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi în acest caz, avem în faţă un proiect de lege cu caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră final raportul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare.

La pct.1, varianta Camerei Deputaţilor; în consecinţă, nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

La pct.2, tot varianta Camerei Deputaţilor - aceeaşi soluţie.

În consecinţă, supun raportul votului dumneavoastră de ansamblu. Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2001 privind creşterile salariale ce se vor aplica în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.

La pct.1 din raportul de mediere se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Un singur punct a avut raportul comisiei de mediere.

Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Trecem, în continuare, la proiectele de lege care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi ONU privind contribuţia cu resurse la Unitatea Specială de Poliţie a Naţiunilor Unite din Kosovo.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia de apărare.

Domnule preşedinte Răzvan Ionescu, vă rog să prezentaţi pe scurt propunerea de dezbatere, timpii şi să prezentaţi succint şi raportul.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la Unitatea Specială de Poliţie a Naţiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

În conformitate cu prevederile art.89 şi art.107 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru apărare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la Unitatea Specială de Poliţie a Naţiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă, sesizate spre dezbatere şi avizare, au hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observaţii, acest proiect de lege, iar proiectul de lege a fost iniţiat în scopul stabilirii termenelor şi condiţiilor de natură administrativă, logistică şi financiară privind contribuţia cu personal, echipament şi servicii, asigurată de către Guvern. În cadrul administraţiei interimare a misiunii Naţiunilor Unite în Kosovo, constituite de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia nr.1244 din 1999, membrii comisiei au constatat necesitatea ratificării memorandumului, expimându-şi acordul pentru adoptarea proiectului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La dezbaterea proiectului au participat, în calitate de invitaţi, consilieri din Ministerul de Interne.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 27 martie.

În urma dezbaterii în şedinţă, comisia propune adoptarea, fără modificări, a proiectului de lege.

Drept urmare, propunem, domnule preşedinte, pentru dezbateri 5 minute, iar pentru intervenţii - un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteţi de acord cu această propunere de dezbatere, stimaţi colegi?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă, înainte de a trece la dezbaterea textelor, iniţiatorul doreşte să facă câteva precizări?

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune în această după-amiază plenului Camerei Deputaţilor, are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite, privind contribuţia cu resurse la Unitatea Specială de Poliţie a Naţiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York, la 11 februarie 2002.

Proiectul de lege a fost dezbătut de prima Cameră, sesizată de către Guvern, de către Senat, şi a fost adoptat în conformitate cu prevederile art.74 alin.2 din Constituţie, în şedinţa sa din 27 martie 2002.

Având în vedere raportul favorabil pe care comisia sesizată în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - l-a avizat favorabil, ţinând seama şi de avizele ce i-au fost remise de către cele două comisii - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi -, precum şi de către Consiliul Legislativ, vă rog să supuneţi, domnule preşedinte, plenului, ca acest proiect de lege să fie adoptat în forma care ne-a fost remisă de către Senat, adică în forma Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni, care text conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.2. Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că textele proiectului de lege şi ale Ordonanţei de urgenţă nr.14/2002 au fost votate.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar - art.74 alin.2 din Constituţie.

Supun proiectul votului dumneavoastră final.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Trecem la următorul proiect de lege, cu un conţinut tot internaţional - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strassbourg, la 31 ianuarie 1995, şi în aplicarea art.17 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmit la Viena, la 20 decembrie 1988; procedură obişnuită.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte proiectul.

Tot domnul ministru Gaspar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege, pe care-l prezentăm spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, se referă la ratificarea Acordului privind traficul ilicit pe mare, adoptat la Strassbourg, la 31 ianuarie 1995, în aplicarea art.17 din Convenţia Naţiunilor Unite, împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena, la 20 decembrie 1988.

Potrivit proiectului de lege, cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare, aşa cum se prevede în art.2 al proiectului, Guvernul va formula următoarele declaraţii, care sunt cuprinse în acest articol, la care m-am referit.

Vă rog să observaţi că proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care, la finalizarea raportului, a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ, că nu au fost făcute amendamente şi, ca atare, rog să supuneţi plenului adoptarea acestui proiect de lege în forma pe care Guvernul a prezentat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Comisia de apărare, vă rog să prezentaţi pe scurt raportul dumneavoastră.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.89, Comisia de apărare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare, în fond, în procedură obişnuită, cu proiectul de lege amintit.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, sesizată spre dezbatere şi avizare, a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii, şi propune acest proiect de lege. Propunerile formulate în aviz au fost însuşite în totalitate de iniţiator.

Proiectul de lege urmăreşte îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe linia integrării şi armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar, pentru completarea cadrului legislativ, în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Membrii comisiei au constatat necesitatea acestei legi, exprimându-şi acordul pentru adoptarea proiectului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La dezbaterea proiectului au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului de Interne.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi, din totalul de 26.

Proiectul de lege a fost aprobat cu toate cele 21 de voturi ale deputaţilor prezenţi.

Aşadar, domnule preşedinte, vă rugăm să supuneţi la vot adoptarea, fără modificări, a prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la dezbaterea şi votarea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1, care cuprinde dispoziţia de ratificare a acordului, pe care-l aveţi anexat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul art.2, care se referă la declaraţiile pe care le-a menţionat domnul ministru Gaspar şi domnul preşedinte Ionescu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

Parcurgând textul proiectului de lege, lege cu caracter ordinar, supun proiectul votului dumneavoastră final, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul proiect - cel cu privire la ratificarea Acordului între Statele Participante la Brigada Multinaţională în Aşteptare, cu Capacitate de Luptă Ridicată pentru Operaţiuni ONU privind Statutul Forţelor lor, semnat la Copenhaga, la 13 decembrie 2001.

Rog pe domnul ministru să prezinte proiectul, din partea Ministerului Apărării Naţionale.

Aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 13 decembrie 2001, a fost semnat, la Copenhaga, Acordul între statele participante la Brigada multinaţională în aşteptare, cu capacitate de luptă ridicată.

România, este unul din cele şase state semnatare ale acestui acord, alături de Regatul Danemarcei, Republica Italiană, Regatul Olandei, Regatul Norvegiei şi Regatul Suediei.

Shirbrig reprezintă o iniţiativă de cooperare, lansată de Danemarca în 1995, care vizează constituirea unei brigăzi multinaţionale cu capacitate de luptă ridicată, în măsură să fie desfăşurată rapid, pentru îndeplinirea unei misiuni de menţinere a păcii, sub mandat ONU.

Deoarece organizarea, instruirea şi pregătirea unităţilor şi subunităţilor constituie o responsabilitate naţională, în cadrul strategiei Armatei Române la operaţiuni în sprijinul păcii, a fost prevăzută o companie de infanterie pentru participarea la misiuni Shirbrig. Aceasta este pregătită pentru a fi pusă la dispoziţia brigăzii, în cazul unei viitoare solicitări.

Întrucât forţele unui stat, parte la prezentul acord, pot fi trimise şi primite pe teritoriul altui stat-parte, prin înţelegere separată, a apărut necesitatea creării unui document juridic, care să reglementeze şi să definească statutul acestor forţe.

Acordul de la Copenhaga, se înscrie pe linia dezvoltării relaţiilor multilaterale cu statele din Europa, pentru crearea unui climat de pace, înţelegere şi cooperare reciproc avantajoasă şi se întemeiază pe principiile dreptului internaţional, fără a contraveni legislaţiei interne a nici unui stat şi fără a afecta acordurile sau înţelegerile internaţionale deja existente.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, vă adresăm rugămintea de a da acordul dumneavoastră Proiectului de Lege privind ratificarea acestui Acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule Răzvan Ionescu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei de apărare.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru apărare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare, în fond, în procedură obişnuită, cu proiect de lege amintit.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă, sesizate spre dezbatere şi avizare, au hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege, în forma prezentată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observaţii, acest proiect de lege.

Proiectul de lege a fost iniţiat în scopul ratificării Acordului menţionat. Acordul stabileşte, prin reglementări noi şi prin norme de trimitere la NATO SOFA şi PfP SOFA, ratificate de ţara noastră, condiţiile referitoare la intrarea, staţionarea, tranzitarea, jurisdicţia, rezolvarea litigiilor, regimul de import temporar al bunurilor proprii şi alte situaţii legate de prezenţa personalului statului trimiţător, pe teritoriul statului-gazdă.

Membrii comisiei, având în vedere necesitatea şi importanţa cadrului juridic pentru reglementarea statutului forţelor celor şase state participante la Brigada pentru operaţiuni ONU, şi-a exprimat deplinul acord pentru adoptarea proiectului.

La dezbaterea proiectului au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 20 de voturi pentru, astfel încât, domnule preşedinte, vă propunem să supuneţi la vot adoptarea, fără modificări, a acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Răzvan Ionescu.

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea proiectului.

Dacă aveţi careva intervenţii, în prealabil, de făcut? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care se referă la ratificarea Acordului, acord pe care-l aveţi anexat.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul articolului unic? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, supun proiectul votului dumneavoastră. Este vorba de o lege cu caracter ordinar - art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Stimaţi colegi,

Nu a sosit încă ora moţiunii.

Următoarele puncte de pe ordinea de zi, de la pct.13 la pct.27, sunt programate pentru marţi, sau pentru joi.

În aceste condiţii, trecem la pct.27, care nu are o fixare calendaristică.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2002 privind buna gospodărire a localităţilor urbane şi rurale.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să-şi ia locul, iar pe domnul ministru Fleşariu să prezinte, în numele Guvernului, acest proiect de lege.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Preocupat de a se face ordine în localităţile ţării, de a determina autorităţile administraţiei publice, agenţii economici şi pe cetăţeni să facă şi să păstreze curăţenia şi ordinea în localităţile din România, Guvernul a aprobat, în temeiul Legii de abilitare, Ordonanţa de urgenţă nr.21 din acest an.

Prin ordonanţă, se stabilesc, în mod concret, obligaţiile şi răspunderile autorităţii administraţiei publice locale, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor, pentru buna gospodărire a localităţilor, precum şi modalităţile de finanţare şi realizare a activităţilor edilitar-gospodăreşti.

În cadrul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, care a fost sesizată în fond, au fost făcute unele amendamente deosebit de interesante, cu care atât comisia, cât şi noi, iniţiatorii, am fost de acord.

De asemenea, au fost făcute alte vreo câteva amendamente, cu care nici comisia şi nici noi, iniţiatorii, nu am fost de acord.

Vă rugăm să supuneţi dezbaterii şi aprobării ordonanţa, în forma prezentată de Guvern şi cu amendamentele care au fost aprobate de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bara, poftiţi, prezentaţi, vă rog raportul comisiei.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond, în vederea dezbaterii în procedură obişnuită şi întocmirii raportului asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21 din 2002 privind buna gospodărire a localităţilor urbane şi rurale.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele favorabile primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de la Consiliul Legislativ.

Oportunitatea unui astfel de act normativ este evidentă, şi, ca urmare, comisia susţine promovarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul reglementării şi conţinutul acestuia, proiectul de lege se încadrează, potrivit prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României, în categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei, au fost prezenţi 21 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu 20 de voturi pentru şi o abţinere.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificările, a proiectului de lege, plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră, stimaţi colegi, să ia cuvântul, cu privire la acest proiect de lege?

Domnul deputat Boc. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat se pronunţă împotriva acestui proiect de lege, pentru două motive: primul motiv ar fi acela că, prin acest proiect de lege, sunt încălcate principiile constituţionale care vizează autonomia locală şi descentralizarea serviciilor publice. Potrivit art.119 din Constituţie, administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice. De asemenea, art.120 menţionează faptul că autorităţile administraţiei publice locale, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi în condiţiile legii.

În fapt, prin acest proiect de lege nu se urmăreşte altceva decât timorarea şi subordonarea politică a primarilor faţă de puterea politică. De ce? Pentru că, prin instrumentele puse la dispoziţie prin această lege, prin acei împuterniciţi ai Ministerului Administraţiei Publice - repet, Ministerului Administraţiei Publice - condus de un membru al Guvernului, deci om politic, are dreptul orice împuternicit să controleze orice primar din orice localitate şi, dacă va constata, într-un loc sau altul din comună, de exemplu, gheaţa nu a fost înlăturată pe timp de iarnă, va putea aplica sancţiuni mergând până la amenzi foarte consistente.

În fapt, prin acest act normativ, Guvernul încearcă să ţină la respect primarii care nu sunt din partidul de guvernământ, pentru a-i putea oricând ameninţa cu această hotărâre de Guvern, pentru a-i aduce pe o linie controlabilă.

Iată motivul pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va accepta acest proiect de lege şi nu va vota pentru el, considerând că este o imixtiune nepermisă în treburile administraţiei publice locale, autonomia locală se realizează prin intermediul autorităţilor locale, şi anume, primari şi consilii locale, şi nicidecum prin intermediul Guvernului de la Bucureşti, care trebuie să vină şi să urmărească în ce fel gheaţa este spartă în orice comună, sau localitate din ţară.

Guvernul trebuie să guverneze ţara, şi nu să se amestece în treburile autonomiei locale, lăsând cetăţenii din unităţile administrativ-teritoriale să se pronunţe cu privire la performanţele primarilor.

Prin Legea administraţiei publice locale, avem posibilitatea iniţierii unui referendum local pentru demiterea primarului. Haideţi, să-i lăsăm pe aceia care cunosc şi mai bine activitatea primarului, să se pronunţe cu privire la modul în care-şi duce la îndeplinire mandatul şi să nu le dăm noi directive de la Bucureşti, cu privire la modul cum trebuie să se comporte în localităţi.

Dacă vrem o democraţie directă, dacă vrem să aplicăm principiile europene ale subsidiarităţii, să lăsăm administraţia acolo unde trebuie, adică aproape de cetăţean şi să nu intervenim noi prin măsuri centraliste de la Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte altcineva să intervină?

Din partea iniţiatorilor, doriţi să răspundeţi sau din partea comisiei?

Domnule Bara, poftiţi.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că, după părerea mea şi cred că şi a comisiei a fost, domnul Boc nu are dreptate şi, aşa cum am arătat în raport, din 21 de membri ai comisiei, 21 au aprobat pentru, printre care inclusiv şi membrii Partidului Democrat. Dar i-aş citi un singur articol din ordonanţă, un singur articol domnului Boc, care cred că îl va lămuri, că nu trebuie să-i fie frică, sigur nu cei de la Bucureşti au hotărât ce trebuie să facă consiliile locale şi consiliile judeţene. Şi, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, am să citesc art.24 care spune aşa şi noi nu l-am modificat: "Consiliile locale şi consiliile judeţene vor stabili..." deci consiliile locale şi judeţene "... vor stabili prin hotărâri adoptate în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr.215 din 2001 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, faptele săvârşite de instituţiile publice, agenţii economici, alte persoane juridice, precum şi de cetăţeni care constituie contravenţii în domeniul bunei gospodăriri". Deci consiliile locale şi consiliile judeţene vor stabili nu altcineva.

Aşa, încât, domnul Boc să nu fie speriat, fiindcă am avut o discuţie destul de laborioasă, zic eu, în cadrul comisiei şi, îmi pare rău, asemenea observaţii chiar dacă au fost făcute, până la urmă s-au votat articolele; fiindcă însăşi prin ordonanţă şi prin articolele pe care nu vreau să vi le mai citesc, ceea ce înseamnă şi articolul referitor la obligaţiile cetăţenilor sau la sancţiunile de la art.20, fiindcă, într-adevăr, absolut nu se intervine asupra autonomiei locale, asupra administraţiilor locale, atât de la nivel de judeţ, cât şi la nivel de comune sau oraşe. de fapt, consiliile locale sunt cele care hotărăsc cuantumul, modul de sancţionare, inclusiv prin decizia acestor consilii locale se hotărăşte dacă faptele săvârşite sunt sau nu intră sub incidenţa acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului, vă rog să urmăriţi în paralel proiectul şi raportul comisiei permanente.

La titlul legii, vă rog să aveţi în vedere amendamentul 1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. A fost adoptat amendamentul 1, în consecinţă, se modifică titlul legii, potrivit celor propuse în amendament.

Textul articolului unic din proiectul de lege, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 2. A fost adoptat amendamentul 2 în unanimitate. Se modifică în mod corespunzător textul articolului unic.

La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 şi 3 comisia nu a avut, nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La art.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.5. Poftiţi? Scuzaţi-mă! Nu am înţeles gestul dumneavoastră. Deci şi la art.1, 2 şi 3 au existat două voturi împotrivă.

Stimaţi colegi, nu aţi exprimat voturile, vă rog frumos să fim totuşi corecţi unii cu ceilalţi. La art.1, 2 şi 3 s-a votat cu un singur vot împotrivă. La art.4 - 3 voturi împotrivă.

Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Bun. Sunt 4 voturi împotrivă. La art.6... (Vociferări în sală.)

Asta aşteptam şi eu să-mi explicaţi dumneavoastră... Am întrebat, aveţi obiecţiuni? Nu. Vot împotrivă. Şi am consemnat voturile dumneavoastră împotrivă.

Stimaţi colegi,

Priviţi, vă rog, în sală şi vedeţi dacă voturile dumneavoastră, cele 4 împotrivă înving această majoritate.

din sală:

Vă rugăm să respectaţi procedura: cine este pentru, împotrivă şi abţineri.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Revin pentru a nu avea discuţii la art.1. Am înţeles că obiecţiuni nu aveţi.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi. 120 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 120 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat art.1.

La art.2. Cine este pentru? 120 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 120 voturi pentru, 9 voturi împotrivă a fost adoptat art.2.

Art.3. Aveţi voturi împotrivă, ca să ştiu dacă numărăm?

din sală:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Vă mulţumesc. Sunt 120 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

La art.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Cu 120 de voturi pentru, 9 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La art.5.

Cine este pentru? 120 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri?

Art.6. 120 de voturi pentru, 9 împotrivă.

Capitolul II la titlu, aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.7 de la lit.a) până la lit.f) comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Da.

Domnul secretar Borbély.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din câte am înţeles, deşi eu nu am participat la şedinţa comisiei, au fost discuţii îndelungate în legătură atât cu lit.f) din art.7 cât şi cu lit.k) din art.8. Şi vă spun despre ce este vorba: Legea nr.107 din 1996 precizează care sunt atribuţiile Regiei Autonome Apele Române în ceea ce priveşte amenajările pe cursul de apă. Din păcate, această lege cuprinzând unele formulări care apar şi în Legea nr.107 creează ambiguităţi şi, probabil că şi dumneavoastră aţi constatat, noi am primit numeroase sesizări de la primării că începând cu intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, Apele Române nu mai doresc să facă unele din activităţile care sunt prevăzute în Legea nr.107 prevalându-se de ceea ce prevede, de exemplu, lit.f) din art.7 care spune: "Amenajarea şi curăţirea cursurilor de apă, a bălţilor şi a malurilor acestora..."

Colegii mei, probabil şi alţii, au propus ca să apară numai ceea ce într-adevăr intră în atribuţiile primăriilor, fără amenajare, care, conform Legii nr.107, intră în atribuţiile apelor române.

Deci aş vrea şi comisia şi iniţiatorul să clarifice sau măcar să fie un text care să prevadă în mod clar ceea ce ţine de apele române, ceea ce ţine de primărie, pentru că altfel, vă spun, acele lucrări nu vor fi făcute nici de către primărie care nu are forţa financiară necesară şi nici utilajele necesare şi nici de către apele române care se prevalează de acest text. Aş dori o clarificare din partea iniţiatorului şi a comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă referiţi, stimate coleg, la pct.f) de la art.7?

Domnul Borbély László:

Da. Dar aceeaşi problemă o să se repete la art.8 la pct.k). Deocamdată ne referim la pct.f) de la art.7, unde s-a solicitat eliminarea cuvântului "amenajare".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleşariu, vă rog să răspundeţi intervenţiei colegului nostru.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă există temere de cuvântul "amenajare",… deşi, potrivit Legii nr.107 din 1996, regia apelor are sarcina să amenajeze şi să cureţe râurile mai lungi de 5 km, restul care sunt până la 5 km revin autorităţilor administraţiei publice locale. Noi la astea ne-am gândit. În situaţia în care există temerea, repet, că acest cuvânt folosit, "amenajare", s-ar putea să ducă regia apelor la concluzia că ei nu mai trebuie să facă nimic, noi nu ne opunem, dacă este posibil, să introducem "...amenajarea şi curăţirea, în condiţiile legii, a cursurilor de apă, a bălţilor şi a celorlalte amenajări..." Şi, atunci dacă trimitem la lege înseamnă că ceea ce legea stabileşte pentru regia apelor va face regia apelor, ceea ce stabilim noi aici pentru autorităţile publice locale, vor face autorităţile publice locale.

Domnul Valer Dorneanu:

Ştiu eu, dacă domnul Borbély a fost atent la această explicaţie şi comisia, dacă introducerea termenului "în condiţiile legii" care trimite la reglementare este suficientă pentru a elimina această neînţelegere?

Vă rog, domnule Bara, să participaţi şi dumneavoastră.

Domnul Radu Liviu Bara:

Da, domnule preşedinte, şi noi suntem de acord ca să se completeze "în condiţiile legii". Dar, amenajarea aceasta, noi am gândit-o şi am discutat-o atunci cu reprezentanţii de la administraţie şi cu cei de la ape, amenajarea aceasta se referă pentru anumite lucrări. Legea nr.107 scrie clar: lucrările care trebuie făcute, ce înseamnă o amenajare, ce înseamnă o deviere de mal, dar noi ne-am gândit la nişte lucrări care nu necesită fonduri aşa multe, dar care necesită numai o atenţie mai mare. De exemplu, vă dau un singur exemplu şi nu vreau să intru acum în amănunte, apare după o viitură o împotmolire la un pod, se revarsă toată apa pe strada respectivă, păi am să aştept să vină apele române să-mi facă amenajarea locală? Nu se poate. Adică nişte lucruri care sunt foarte clare în Legea nr.107 şi noi asta am spus, da, sigur, dacă doriţi şi probabil că e şi mai precis aşa să scriem: "Amenajarea şi curăţirea cursurilor de apă, a bălţilor şi a malurilor acestora, conform legii". Eu cred că abia am introdus ambiguitatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Deci la art.7 de la lit.a) până la e) vă întreb dacă sunt obiecţiuni. Obiecţiunile au fost făcute la lit.f), comisia n-a avut până la lit.f) obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate.

La lit.f) supun votului dumneavoastră reamenajarea textului, iertaţi-mi pleonasmul, îmbunătăţirea textului în sensul: "Amenajarea şi curăţarea...." Curăţarea sau curăţirea?

Domnul Ionel Fleşariu:

Curăţarea.

Domnul Valer Dorneanu:

...curăţarea, în condiţiile legii, a cursurilor de apă, a bălţilor şi a malurilor acestora".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 120 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat lit.f), astfel cum a fost reformulată.

La lit.g) vă rog să urmăriţi în raport amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat amendamentul 3, lit.g) se modifică în mod corespunzător.

Lit.h) şi i) dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votate în unanimitate.

Alin.2 de la art.7. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.8... La lit.k) există o obiecţiune din partea domnului Borbély.

Aveţi cuvântul, domnule deputat. Înţeleg că e vorba tot de o formulare redacţională.

Domnul Borbély Lázsló:

Deci, este vorba de aceeaşi modificare, nu mai revin asupra argumentaţiei şi am înţeles că şi iniţiatorul este de acord: dacă nu se poate elimina prima parte a lit.k), să se introducă la sfârşit "în condiţiile legii" şi să sperăm că este o garanţie ca să efectueze Regia Autonomă a Apelor Române acele lucrări care sunt prevăzute în prima parte a lit.k).

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, eu aş propune ca să înlocuim cuvântul "curăţarea" cu "curăţirea". De ce? Pentru că spunem de obicei despre cineva că "s-a curăţat" atunci când " a dat ortul popii".

Domnul Valer Dorneanu:

V-ar ruga, stimate coleg, să fiţi puţin mai atent cu exprimările, sintagma pe care aţi folosit-o în final, nefiind prea ortodoxă. Şi, oricum, am trecut de textul art.7.

Domnule deputat Ştefan Cazimir, vă provoc colegial într-o dispută ştiinţifică asupra termenului corect: curăţare sau curăţire? Luaţi de la colegi lit.k).

Domnul Ştefan Cazimir:

Curăţare.

Domnul Valer Dorneanu:

rămâne cum s-a votat.

Stimaţi colegi,

De la art.8, de la lit.a) până la lit.i) comisia n-a avut obiecţiuni, nici dumneavoastră. Se votează în unanimitate. La lit.k) aţi înţeles formularea de îmbunătăţire propusă de domnul Borbély, textul curge aşa cum este şi se adaugă la sfârşit sintagma "în condiţiile legii".

Cine este pentru această îmbunătăţire redacţională? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

la lit.l, m, n, o, p, r şi s, comisia n-a mai avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Titlul Capitolului III. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii 1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.9, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiuniii 2. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

De la art.10 lit.a)....f) comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La lit.g) vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu sunt. Votat în unanimitate. A fost admis amendamentul, se modifică în mod corespunzător lit.g). Literele h), i) şi j), dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut amendamente. Nu. Votat în unanimitate.

După lit.j) vă rog să urmăriţi amendamentul 5 din raportul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat amendamentul şi completat în mod corespunzător textul.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.11 există amendamentul 6. Domnul vicepreşedinte Bara are cuvântul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Da, este o singură observaţie, domnule preşedinte. La rândul 4, "...prezentei ordonanţe," scrie "şi să răspundă", şi în loc "să răspundă" - "vor răspunde pentru realizarea acestora." Este o greşeală de dactilografiere şi trebuie să o corectăm. Deci "şi vor răspunde" nu "să răspundă". Da? La alin.4, art.11.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun şi la amendamentul aprobat s-a propus aceasta.

Supun amendamentul 6, stimaţi colegi, cel cu privire la art.11, votului dumneavoastră cu această reformulare de la rândul 4 "şi vor răspunde" nu "şi să răspundă".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a adoptat amendamentul reformulat la propunerea domnului Bara.

La Capitolul IV şi art.12 n-au fost obiecţiuni.

La art.12, domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am înţeles că, din punctul de vedere al puterii, este "curăţarea", dar, din punctul de vedere al corectitudinii, mi se pare totuşi "curăţirea", fapt care rezultă şi din faptul că la acest articol la lit.d) şi f) se menţine aceeaşi formă. Ori suntem consecvenţi, ori facem modificarea corespunzătoare, astfel încât să nu avem două tipuri de curăţenii.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, vă rog frumos totuşi să vă pronunţaţi în mod unitar, pentru că la un moment dat aveţi "curăţare" şi aici aveţi "curăţire". Cum să nu, la lit.d), f)...

Domnul Radu Liviu Bara:

Este vorba de substantiv aici...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, stimate coleg, nu e vorba de substantiv şi de verb, pentru că uitaţi-vă la d) şi f) tot verbe sunt şi substantivul este la g) "curăţenia". Deci, vă rog să vă pronunţaţi asupra textului corect şi din câte ne-a explicat domnul profesor Cazimir, textul corect este "curăţarea". Aşa este, domnule Cazimir?

Domnul Ştefan Cazimir:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Inclusiv la art.12 lit.d), f).

Bun. Cu aceste observaţii, nemaifiind obiecţii art.12, a fost adoptat în unanimitate.

Art.13 şi 14 nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.15 şi 16 nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.17 şi 18 nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului V. Nu sunt obiecţiuni. La titlu sau la un articol? La tot. Domnul deputat Boc doreşte o intervenţie la tot Capitolului V. Aţi avut amendamente?

Poftiţi, domnule deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Capitolul V vizează sancţiunile ce pot fi aplicate primarului, în cazul în care săvârşeşte o anumită contravenţie. Şi o să vă dau câteva exemple.

Se spune aici: "Constituie contravenţie… neorganizarea acţiunilor de control având ca obiect modul de executare a construcţiilor şi de respectare a autorizaţiilor de construire, precum şi a obligaţiilor privitoare la păstrarea curăţeniei în pieţe, oboare, târguri şi în celelalte locuri publice, la îndepărtarea zăpezii şi gheţii de pe trotuare". Mai departe, tot contravenţie: "Lipsa de preocupare pentru păstrarea, conservarea, repararea şi restaurarea monumentelor de orice natură de pe teritoriul comunei sau oraşului." Vreau să vă spun că aceste texte atât de larg sunt formulate, încât absolut orice poate intra aici. Găsim orice monument, consider că nu este bine îngrijit şi-i aplicăm o amendă contravenţională, mergând până la 35 de milioane de lei. Pentru că textul vine şi spune: "Amenzile se aplică primarului şi sunt suportate de acesta".

Mai mult decât atât, cine constată aceste contravenţii? Un alt paradox. Constatarea contravenţiilor, în forma iniţială a ordonanţei, şi aplicarea sancţiunilor se făceau de către prefect sau de persoane împuternicite prin ordin de către ministrul administraţiei publice, precum şi de persoane împuternicite de ministrul apelor şi protecţiei mediului. La comisie s-a renunţat, la prefect şi se spune aşa: "Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de persoanele împuternicite de ministrul administraţiei publice, precum şi de persoanele împuternicite de ministrul apelor şi protecţiei mediului."

Încă o dată vă adresez, doamnelor şi domnilor, întrebarea: este oare posibil ca un împuternicit al ministrului administraţiei publice să vină în orice comună din România şi să aplice o amendă contravenţională primarului de 35 de milioane de lei, pentru că nu a curăţit gheaţa de pe trotuar sau pentru că un monument nu a fost adaptat, neavând chiar şi fondurile necesare, în condiţiile în care am descentralizat foarte multe obligaţii, dar foarte puţini bani pentru administraţia locală? Nu se instituie oare, prin această modalitate, un control politic, de fapt al primarilor? Nu se instituie un factor de presiune asupra acestora pentru a nu comenta la deciziile puterii? Noi credem, indiscutabil, că acest capitol trebuie eliminat imediat din această lege, pentru că el nu face altceva decât să compromită principiul administraţiei publice locale, şi anume acela al autonomiei locale.

Practic, textul constituţional, în acest moment, este golit de conţinut. Autonomia locală rămâne o simplă ficţiune la îndemâna organelor administraţiei publice centrale de la Bucureşti. Iată pentru ce vă propunem eliminarea textului, aşa cum se regăseşte în amendamentul 19 de la pct.21 din raport care vizează eliminarea tuturor articolelor de la acest capitol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, trebuie să mărturisesc că v-aţi păcălit. Pentru că, potrivit regulamentului, dumneavoastră puteţi propune sau susţine un amendament pe care dumneavoastră l-aţi fi propus la comisie, ceea ce nu aţi făcut. Deci amendamentul colegilor noştri de Grupul parlamentar al UDMR nu a fost susţinut de dânşii şi nu puteaţi să îl susţineţi dumneavoastră în locul dumnealor. V-aş ruga, în calitate de distins jurist, să-mi daţi dreptate, totuşi, potrivit regulamentului.

Domnul Emil Boc:

Sunt obligat să nu vă dau dreptate. Orice deputat din această Cameră se poate pronunţa cu privire la un amendament formulat într-un raport al unei comisii. Nu cred că există undeva o paternitate absolută. Putem să ne pronunţăm pentru sau împotrivă. Asta nu înseamnă că dezbaterea trebuie să fie închisă şi, pe de altă parte, vreau să spun că am făcut un serviciu Grupului parlamentar al PSD, susţinând un amendament al Grupului parlamentar al PSD. Aştept recunoaşterea din partea Puterii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră mi-aţi spus, când aţi luat cuvântul, că aveţi un amendament respins.

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Deşi nu sunt jurist, susţin şi eu că prin acest capitol se încearcă o ameninţare constantă asupra acelor primari care sunt mai indisciplinaţi sau care nu fac parte din eşalonul Puterii.

Prin modul vag în care sunt formulate aceste situaţii care duc la sancţiuni, evident, că se poate ridica satârul sancţiunilor ori de câte ori se consideră că s-a făcut altceva decât doreşte o anumită parte a eşichierului politic.

Dar, în afară de acest aspect, eu aş vrea să atrag atenţia şi asupra unor, dacă vreţi, greşeli gramaticale. La art.19, spre exemplu, avem de-a face cu "nesocotirea sau neîndeplinirea", una dintre ele, pentru că nu sunt şi una şi alta, "atrage" nu "atrag".

La art.23 "Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor," este vorba de două operaţiuni distincte "se fac" şi nu "se face", iar după "Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului..." nu este virgulă după "…apelor", întrucât nu ştiu ca în limba română să se pună, decât în anumite situaţii clare care nu se înscriu în acest caz, virgula. Acestea sunt observaţiile şi eu consider că ar fi fost necesare formule din care să se elimine posibilitatea manipulării politice a textului acestei legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, lăsând partea politică a intervenţiei dumneavoastră judecăţii plenului, eu vă rog, totuşi, să mai repetaţi o dată reformulările pe care propuneţi.

Domnul Damian Brudaşca:

La art.19, "nesocotirea sau neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor stabilite prin ordonanţă, atrage...", nu "atrag" pentru că ori una, ori alta. Nu este şi una şi alta.

Iar la art.23 "constatarea...

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteţi amabil să vă uitaţi cu atenţie în raport? Că eu la raport v-am trimis. Uitaţi-vă, vă rog, cu atenţie la art.19. Există amendamentul 7 pe care noi îl supunem votului şi care cuprinde exact exprimarea dumneavoastră.

Domnul Damian Brudaşca:

Am înţeles. Nu am raportul la mine, am textul original.

Domnul Valer Dorneanu:

Noi discutăm pe amendamentul comisiei acum, care este corect, exact cum spuneţi dumneavoastră.

Domnul Damian Brudaşca:

Atunci, îmi cer scuze!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gaspar doreşte o intervenţie la art.19.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu art.19, v-aş propune să păstrăm formularea din proiectul de lege de aprobare a ordonanţei şi să nu fim de acord cu amendamentul propus de comisie. Vă rog să observaţi că în art.19, care este un text de redactare generală, sunt prevăzute formele de răspundere: "răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate şi se sancţionează potrivit legii."

Prin amendamentul propus de comisie, se propune să se elimine forma de răspundere penală cu motivaţia că, în cuprinsul legii, nu există fapte şi sancţiuni care să încadreze prevederile Codului Penal.

Domnule preşedinte, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că atunci când se stabilesc formele de răspundere în cuprinsul unei legi se dă formula generală cu privire la acele forme, cum s-a făcut în forma prezentată de către iniţiator în proiectul de ordonanţă. După aceea, în cuprinsul legii, au fost detaliate contravenţiile. Celelalte forme de răspundere urmează să fie stabilite în conformitate cu legile: răspunderea disciplinară, răspunderea civilă şi răspunderea penală, după fiecare lege în parte.

Ca atare, vă rog să păstrăm textul aşa cum a fost propus de iniţiator.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aş ruga reprezentantul televiziunii să se limiteze la punctul fix prevăzut în regulament, de unde poate lua imagini. până când vom lua o altă decizie, va trebui să respectăm regulamentul care a fost adoptat încă din trecuta legislatură.

Stimaţi colegi, aţi văzut şi amendamentul comisiei. Rog comisia să se pronunţe totuşi faţă de această intervenţie a domnului deputat Gaspar.

Comisia este de acord cu punctul de vedere exprimat de Guvern, deci cu păstrarea textului, însă, în această ipoteză, se pune problema utilizării corecte a verbului "atrag". Se corelează exact "atrage răspunderea disciplinară". De acord? Da.

Supun votului dumneavoastră art.19. Poftiţi, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Faţă de amendamentul propus, de contraamendamentul arătat de către domnul ministru, noi ne pronunţăm pentru eliminarea sintagmei "penală" din conţinutul ordonanţei, pentru că peste tot se face referire la contravenţii, iar pentru faptele penale noi avem un cod penal care defineşte exact ce înseamnă abuzul în serviciu şi celelalte infracţiuni legate de persoanele care săvârşesc asemenea fapte.

În condiţiile acestea a păstra sintagma "penal" în conţinutul ordonanţei nu înseamnă altceva decât a mai pune o sperietoare la adresa primarilor, pe capul lor, pentru că ei atunci când vor vedea sintagma "penal" nu vor analiza în profunzime conţinutul ordonanţei, ci vor fi convinşi că oricând pot fi trimişi în puşcărie de către reprezentanţii Guvernului pentru că nu o să reuşească a curăţi gheaţa de pe trotuare.

Iată de ce cred că se impune, aşa cum comisia judicios a apreciat, să eliminăm sintagma "răspundere penală" din conţinutul ordonanţei, pentru că nu avem de-aface aici cu o răspundere penală. Avem Codul penal pentru aşa ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aşa a fost punctul de vedere al comisiei. Comisia şi-a revizuit acest punct de vedere şi împreună cu Guvernul vă propune textul art.19 în formularea iniţială.

Supun întâi votului, aşa cum prevede regulamentul, punctul de vedere al comisiei şi al iniţiatorului.

Cine este pentru punctul exprimat în plen de către comisie?

Stimate coleg, am senzaţia că nu sunteţi atent la ce vorbesc. Comisia a revenit la amendamentul său şi sunt obligat să pun la vot punctul de vedere al comisiei.

Voci din sală:

Domnul deputat Bara nu reprezintă comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, supun la vot amendamentul domnului Boc şi pe urmă formularea iniţială. Pentru că, într-adevăr, punctul de vedere al domnului Bara nu poate fi socotit şi punctul de vedere al comisiei.

Supun votului dumneavoastră textul fără "răspundere penală", text care v-a demonstrat reprezentantul Guvernului că nu este bun fără "răspundere penală".

Stimaţi colegi, ca să nu fiţi derutaţi, sunt două propuneri: Unu, propunerea în care se susţine textul iniţial şi una în care domnul Boc prevede ca din acest text să fie eliminată menţiunea "penală".

Cine este de acord cu punctul de vedere iniţial din ordonanţă?

Repet: textul iniţial, textul din ordonanţă care include şi sintagma "răspunderea penală". Explic ceea ce trebuie să votaţi.

145 voturi pentru.

Împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 145 voturi pentru, 24 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat art.19 în varianta iniţială.

La art.20, cu privire la literele a) şi b), vă rog să urmăriţi amendamentul 8. Dacă la amendamentul 8 aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, literele a) şi b) se modifică.

Art.20, literele c), d) şi e), comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Aveţi obiecţiuni? (Domnul deputat Emil Boc are obiecţiuni). Bun!

Cine este pentru literele c), d) şi e) din art.20?

145 voturi pentru.

Împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Vă abţineţi? (Domnul deputat Emil Boc răspunde că nu se abţine)

Cu 145 voturi pentru, 27 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-au adoptat literele c), d) şi e) în forma iniţială.

La art.21, vă rog să urmăriţi amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9. Mai sunt două articole, stimate coleg!

Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 9 cu privire la art.21 care se modifică în mod corespunzător.

(Domnul deputat Emil Boc ridică mâna)

Îmi pare foarte rău, v-am întrebat dată sunt obiecţiuni, n-aţi ridicat nici într-un fel, nici în altul. Vă rog să urmăriţi atent desfăşurarea dezbaterilor.

La art.22, aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? 135 voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 135 voturi pentru, 38 împotrivă, nici ok abţinere, s-a adoptat art.22.

După art.22, urmăriţi, vă rog, amendamentul 10. Comisia ne propune un art. nou, 22¹. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 10. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Se introduce art.22¹.

La art.23, vă rog să urmăriţi amendamentul 11. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate amendamentul 1. Se modifică în mod corespunzător art.23.

La art.24 şi 25 dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Cu aceasta, am parcurs proiectul de lege. având în vedere că sunt păreri contrare şi noi am ajuns la ora 18,00, vom supune acest proiect votului final la şedinţa de vot final care va fi stabilită.

Stimaţi colegi, următorul proiect de lege se propune a fi restituit la comisie.

V-aş ruga să fiţi de acord ca Guvernul să motiveze această propunere, pentru a da posibilitatea comisiei să lucreze.

Domnul deputat Gaspar, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, a existat o discuţie cu biroul Comisiei pentru sănătate şi cu iniţiatorul şi s-a căzut de acord ca pentru punerea într-o corelare între unele texte care au rezultat ca urmare a amendamentelor ce au fost depuse, să se restituie la comisie în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că şi comisia este de acord cu această propunere. Dacă sunteţi de acord şi dumneavoastră, plenul. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea următorului punct de pe ordinea de zi, respectiv moţiunea simplă semnată de un grup de 51 de deputaţi, reprezentând Partidele Democrat şi Naţional-Liberal.

Vă informez că, în şedinţa din 8 mai 2002, Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au propus următoarea procedură de dezbatere: prezentarea moţiunii de către unul dintre semnatarii acesteia; răspunsul Guvernului, căruia i se alocă 45 de minute pentru prima intervenţie de după prezentarea moţiunii şi, în final, pentru alte precizări; pentru dezbateri, se alocă grupurilor parlamentare câte 20 de secunde fiecărui deputat, urmând ca reprezentanţii Grupului P.S.D. să aibă un total de 57 minute, Grupul România Mare - 23 minute, Partidul Democrat - 10 minute, Partidul Naţional-Liberal - 9 minute, U.D.M.R. - 9 minute, Grupul minorităţilor naţionale - 6 minute şi deputaţii fără apartenenţă la grupuri - 2 minute pentru toţi.

Îmi fac datoria regulamentară şi întreb dacă unii dintre semnatarii moţiunii doresc să-şi retragă semnătura. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului semnatarilor pentru a prezenta textul moţiunii şi constat că acest rol îi revine domnului deputat Boc.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Subsemnaţii deputaţi, menţionaţi în anexele la prezenta moţiune, membri ai Camerei Deputaţilor în legislatura 2000-2004, în temeiul art.64 din Constituţia României şi al articolelor 148-153 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, înaintăm prezenta moţiune simplă pe tema: "Corupţia instituţionalizată - Adrian Năstase şi Miron Mitrea." De ce corupţia instituţionalizată? Pentru că suntem în prezenţa unei inginerii financiare marca Adrian Năstase şi Miron Mitrea, prin care bani publici sunt deturnaţi prin hotărâre de Guvern către clientela politică a partidului de guvernământ.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă reamintesc, potrivit regulamentului, dumneavoastră sunteţi mandatat să prezentaţi textul moţiunii. După ce veţi prezenta textul, dacă grupul dumneavoastră parlamentar vă va da cuvântul să-l comentaţi, veţi avea posibilitatea. V-aş ruga să vă limitaţi la prezentarea textului moţiunii.

Domnul Emil Boc:

Guvernarea abuzivă şi clientelară a Partidului Social-Democrat aduce, tot mai des, în atenţia opiniei publice din ţară şi din străinătate, proliferarea şi legalizarea fenomenului de corupţie la nivelul Executivului, cu grave consecinţe asupra situaţiei economice şi sociale a ţării, ca şi asupra nivelului de viaţă a milioane şi milioane de români.

În timp ce sărăcia populaţiei devine un fenomen cronic, corupţia este instituţionalizată de Guvernul Năstase care emite acte normative prin care încearcă să dea aparenţă de legalitate unor escrocherii prin care banii publici sunt drenaţi, prin inginerii financiare, către clientela politică a P.S.D.

O nouă dovadă a acestor practici de tip mafiot o constituie "afacerea" S.C.Maritime Training Centre Television S.A., Televiziunea Centrului de Formare în Domeniul Maritim, prin care circa 6 milioane de dolari din bugetul unor mari şi importante companii de stat de interes naţional au fost spoliaţi în favoarea unor firme private româneşti şi străine.

Doamnelor şi domnilor,

În fapt, la data de 9 mai 2001, primul-ministru Adrian Năstase semna hotărârea de Guvern nr.451, şi o avem şi v-o prezentăm dumneavoastră, publicată în Monitorul Oficial din 11 mai, deci rapid, privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Maritime Training Centre Television", prin desprinderea unor activităţi din cadrul Centrului de perfecţionare a personalului de marină civilă şi calificarea personalului pentru exploatarea portuară Constanţa.

Iniţiată de ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţelor, domnul Miron Mitrea, contrasemnată de acesta, şi pentru ministrul finanţelor publice, de doamna secretar de stat Maria Manolescu, Hotărârea de Guvern nr.451/2001 defineşte şi consacră S.C. "Maritime Training Centre Television" drept societate de "interes strategic", ceea ce nu s-a consacrat, prin Constituţie şi lege, nici măcar în cazul Societăţii Naţionale de Televiziune.

Cu un capital iniţial de 400 de milioane lei, S.C. Maritime Training Centre Television are, potrivit Hotărârii de Guvern, ca obiect principal de activitate "realizarea de programe de televiziune cu scop informativ, cultural, educativ şi divertisment, prin care asigură maximă informaţie din toate domeniile de activitate şi, în principal, din domeniul transporturilor navale şi exploatarea portuară, al multiculturalităţii şi vieţii spirituale, precum şi din alte activităţi conexe."

Dacă dumneavoastră nu aveţi exemplarul, Grupul parlamentar P.D. vă va pune la dispoziţie acest exemplar cât de repede posibil, pentru informarea dumneavoastră.

Nu ne este clar dacă alte activităţi sunt conexe multiculturalităţii şi vieţii spirituale sau transporturilor navale şi exploatării portuare. Ceea ce însă ne este foarte clar şi putem susţine şi proba cu documente, este că S.C. "Maritime Training Centre Television" S.A., aşadar Televiziunea Centrului de Formare în Domeniul Maritim a fost, de fapt, conexată la interese de tip mafiot pentru ca banii publici să fie transmişi în buzunarele şi conturile unor persoane şi firme private.

Denumirea bombastică a unui post local de televiziune cu circuit foarte restrâns drept societate "de interes strategic" s-a inventat ca justificare legală întrucât temeiul înfiinţării fiind art.17 din Legea 15/1990, Guvernul nu poate "reorganiza" decât "unităţi economice de interes republican". Cam de ce fel de interes republican înseamnă S.C. "Maritime Training Centre Television" S.A., vom arăta în continuare.

Pe baza Hotărârii de Guvern menţionate, şi pe care v-am prezentat-o dumneavoastră, la 21 mai 2001, secretarul general al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei transmitea directorului general al Companiei Naţionale Administrarea Portului Maritim Constanţa adresa nr.2036 însoţită de Nota de fundamentare şi Contractul de asociere pentru finanţarea S.C. Maritime Training Centre Television S.A., pentru a realiza o mai bună reflectare a acţiunilor M.L.P.T.L. în mijloacele de informare în masă.

Avem aici această notă semnată, în original, pe care din nou v-o putem pune la dispoziţia dumneavoastră.

În această Notă de fundamentare se precizează faptul că "se impune colaborarea cu televiziune cu difuzare naţională care să asigure promovarea acţiunilor M.L.P.T.L.-ului, ca domeniu conex multiculturalităţii şi vieţii spirituale, "bineînţeles!, specificându-se faptul că "în acest fel se va putea realiza şi difuza la o televiziune cu acoperire naţională o emisiune săptămânală, în week-end, cu durata de 60 de minute, pe o perioadă de 3 ani, în care să se dezbată şi să se prezinte strategii de dezvoltare şi realizările pe care le obţin structurile organizatorice din cadrul M.L.P.T.L."

"În aceleaşi principii, se specifică în Nota de fundamentare, vor fi realizate şi rubricile zilnice cu durată de 2-3 minute". "De exemplu - arată nota - la "Prima TV", o televiziune în plină ascensiune, realizarea şi difuzarea emisiunilor menţionate mai sus ar costa în condiţii normale peste 35 de milioane de dolari, aproximativ 1050 de miliarde de lei."

Citez din notă în continuare: "Pentru a se putea realiza o mai bună reflectare a acţiunilor M.L.P.T.L. în mijloacele de informae în masă se impun, pentru început, înfiinţarea unui trust media zonal cu sediul la Constanţa, grup ce va fi coordonat de S.C. Maritime Training Centre Television S.A." În aceeaşi notă se mai subliniază în continuare: "Pentru a se putea realiza aceste obiective, considerăm o oportunitate în a investi acum doar 190 de miliarde de lei, asigurându-se, prin aceasta, o expunere mediatică a activităţii M.L.P.T.L. la nivel naţional pe o perioadă de trei ani."

Asemenea adrese şi note de fundamentare au fost transmise şi Companiei Naţionale de Căi Ferate - C.F.R. S.A., Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă S.A. Companiei Naţionale Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni S.A.

Pentru concretizarea Hotărârii de Guvern 451/2001, "ingineria financiară" continuă prin "mandatul" aprobat de Ion Şelaru, secretar de stat în M.L.P.T.L., prin care membrii A.G.A. şi C.A. ale societăţilor de sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, li se dă împuternicirea, de fapt li se ordonă, să încheie asocieri în participaţiune cu S.C. Maritime Training Centre Television S.A. Constanţa. Avem un original, în copie, acest mandat cu semnătura, aprobat, secretar de stat, domnul Ion Şelaru, mandatul prin care de fapt se ordonă societăţilor respective să încheie aceste contracte de asociere în participaţiune.

Printre condiţiile de semnare a contractului de asociere în participaţiune se găseşte şi aceea a "împărţirii profitului", 50% revenind M.T.C. TV, iar restul de 50% urmând să se împartă celorlalţi asociaţi, proporţional cu cota de participare în asociere.

Contractul de asociere în participaţiune prevede la capitolul IX, mecanismul financiar, şi iată mecanismul financiar, în termeni populari "ingineria financiară" prezentată în faţa dumneavoastră, sună cam aşa: "Contribuţiile în lei ale asociaţilor vor fi virate în contul asociaţiei nr… (nu se precizează un număr de cont) astfel: S.N.T.F.M. CFR Marfă SA, 2 milioane de dolari; CNCF CFR Marfă CFR SA, 2 milioane de dolari, CNAPM Constanţa, 2 milioane de dolari, CN Aeroportul Internaţional Otopeni S.A., 2 milioane de dolari".

Pentru ştiinţa dumneavoastră, vă pot oferi aceste lucruri din nou pentru a le putea observa dumneavoastră, aşa cum arată în acest contract de participaţiune.

Se specifică faptul că pentru sumele cu care asociaţii participă în asociere, M.T.C. TV va constitui garanţii mobiliare şi imobiliare în valori echivalente, adică vorbe! Împărţirea beneficiilor, potrivit contractului, urma să se facă astfel: 50% din beneficii vor reveni M.T.C. TV, 50% din beneficii vor reveni celorlalţi patru asociaţi, proporţional cu cota de participare a acestora în asociaţie.

La numai cinci zile de la transmiterea adresei şi notei de fundamentare, semnată de secretarul general al M.L.P.T.L., prin care se indică televiziunea, în plină ascensiune, cu difuzare naţională, "Prima TV", cu nr.70 din 26 iunie 2001, se înregistra "contractul de asociere pentru coproducţie de televiziune, campanii de marketing şi publicitate" între M.T.C. TV şi S.C. Global Media S.A.

Dincolo de faptul că din obiectul de activitate al asociaţiei fac parte activităţi precum: impresariatul pentru propriile formaţii sau realizarea de emisiuni în sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspectul instructiv, moral-religios şi patriotic, este de subliniat faptul că participarea la beneficii este prevăzută astfel: 45% M.T.C. TV şi 55% Global Media.

Şi pentru ca totul să se împlinească după voia Guvernului Năstase, cap.XI al contractului de asociere, sugestiv denumit "mecanismul financiar", prevede că "în acest scop, M.T.C.TV varsă în contul Global-Media, în termen de 3 zile de la semnare, suma de 8 milioane de dolari". Mai clar spus, dacă ar fi fost să fie vreodată vreun profit, companiile naţionale, singurele care contribuiau cu bani, 8 milioane de dolari, ar fi primit doar câte 5% din eventualul profit. Minciuna ridicată la rang de propagandă guvernamentală costă şi costă cam mult, nu-i aşa? Se acoperă cu milioane de dolari şi costă pe milioane de români care abia îşi mai duc traiul de azi pe mâine!

Dar cine este S.C. Global Media S.A.? Potrivit datelor de la Registrul comerţului, le aveţi aici în faţă, nr.de înmatriculare J.40/24534/1994, Cod fiscal 6810898, societatea pare să funcţioneze în Bucureşti, strada Grigore Mora nr.19, şi are un capital social subscris de 26.600.000 lei, din care 9.195.000 lei şi 10.173 de dolari. Printre acţionari, şi puteţi să verificaţi în această hârtie pe care am primit-o de la Camera de Comerţ şi Industrie, îl regăsim pe domnul Burci Cristian Ionel, patronul "Prima TV", cu 65,4% dintre acţiuni. Îl aveţi la poziţia indicată în material, la poziţia nr.9 din hârtia primită de la Registrul Comerţului.

Nici nu s-a uscat bine cerneala semnăturilor pe contractul de asociere între S.C. "Maritime Training Centre Television" S.A. şi Compania Naţională Căile Ferate - C.F.R S.A., Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Societatea Naţională a Transporturilor Feroviare C.F.R.-Marfă S.A., Compania Naţională a Aeroportului Internaţional Otopeni S.A., că primele trei companii se grăbesc să emită ordine de plată, în valoare de peste 164 de miliarde de lei către Televiziunea MTC TV - Constanţa.

Prin şase ordine de plată, şi de data aceasta am plăcerea să vi le arăt unul câte unul, pe care le aveţi: unu, doi, trei, patru, cinci …

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vreau să vă atrag atenţia că grija dumneavoastră de a veni cu tot felul de comentarii şi de demonstraţii vă răpeşte din rigoare, pentru că, uitaţi-vă mai sus, când vorbeaţi de acţionarul Cristian Burci, dumneavoastră aţi citit 64,5 şi aici scria 65,4. Este în detrimentul dumneavoastră. Deci, vă rog să urmăriţi exact textul, că este în interesul lui.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, vă mai arăt încă o dată ordinele de plată pentru informarea dumneavoastră: unu, doi, trei, patru, cinci, şase.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

Domnul Emil Boc:

Vi le oferim în duplicat şi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu înţeleg că reprezentativitatea partidului dumneavoastră vă dă dreptul numai la nouă cuvinte la dezbatere. Asta nu înseamnă că trebuie să furaţi din timpul prezentării moţiunii.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi voie să prezint această moţiune …

Domnul Valer Dorneanu:

Prezentaţi moţiunea şi lăsaţi circul!

Domnul Emil Boc:

Dacă dumneavoastră puteţi urmări aceste ordine de plată … ?! Sunt invocate în textul moţiunii, iar dumneavoastră nu aveţi nici un drept să cenzuraţi textul moţiunii. Acest text poate fi cenzurat numai de către parlamentarii care prezenta prin vot o poziţie faţă de moţiunea noastră.

Daţi-ne voie să-i convingem pe colegii dumneavoastră cu privire la mecanismul financiar, adică cu privire la ingineriile financiare susţinute de Guvernul Năstase. Daţi-ne voie să ne putem prezenta! (Vociferări din Grupul parlamentar al PSD).

Prin şase ordine de plată, emise la datele de … pe care le avem aici, 2, 8, 17, 20, 30 iulie, 20 şi 2 august 2001 (puteţi să le verificaţi), S.C. "Maritime Training Centre Television" S.A. - Constanţa, desemnată ca fiind societate de interes strategic, varsă către un obscur srl, S.C. "Romanian Investment and Development", suma de 164,4 miliarde lei, aşadar circa 6 milioane de dolari, fără nici un drept legal şi fără nici o justificare.

Astfel, potrivit Registrului Comerţului, respectivul srl, cu sediul într-un apartament de bloc din Bucureşti, şi avem dovada aici poftiţi, doamnelor şi domnilor, dovada de la Registrul Comerţului! …

Domnul Valer Dorneanu:

Am mai auzit această scenă, cu aveţi dovada, stimate coleg. Dovezi …!

Domnul Emil Boc:

…pentru cei care …

Domnul Valer Dorneanu:

… dovezi, dovezi …!

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere. Deci, respectivul srl, cu sediul într-un apartament de bloc din Bucureşti, are un capital social subscris de 100 milioane de lei; se ocupă de activităţi de artă şi spectacole; nu are asociaţi persoane fizice, ci un singur asociat, persoană juridică: "Albany Holding LLC". Această firmă are domiciliul în Statele Unite (Trenton - New Jersey), administrator fiind un oarecare domn Ionescu Adrian din Bucureşti.

După modelul practicat de Sorin Ovidiu Vântu, avem probele care demonstrează indubitabil că Guvernul Adrian Năstase, nu numai că nu respinge procedeele utilizate de Sorin Ovidiu Vântu, ci, dimpotrivă, le copiază, cu singura deosebire că SOV, prin firma - bidon a furat bani din sectorul privat, în timp ce Guvernul Adrian Năstase fură bani publici prin acelaşi mecanism al firmelor-bidon.

Am enumerat toate aceste detalii pentru a ilustra cu claritate ingineria financiară acoperită prin Hotărârea de Guvern nr. 451/2001, modul în care zeci de miliarde de lei din banii unor mari companii cu capital integral de stat au intrat în conturile şi buzunarele unor persoane fizice şi juridice private. Ştim cum. Nu ştim şi pentru ce. Pentru ce zeci de miliarde de lei sunt devalizaţi din bani publici? Pentru ca domnul Miron Mitrea să facă propagandă pentru C.F.R. călători, astfel încât concurenţa, evident, inexistentă, să nu acapareze călătorii, altminteri entuziasmaţi de condiţiile de călătorie şi de preţuri, ambele din ce în ce mai "atractive", cu ghilimelele de rigoare, evident. Pentru ce zeci de miliarde de lei au intrat în buzunarele clientelei politice a P.S.D.? Pentru ca domnul Sergiu Sechelariu să tot încerce la Prima TV să convingă cetăţenii ce multe face Cabinetul Năstase pentru construirea de locuinţe pe bază de credite subvenţionate, pentru a rezolva gravele probleme sociale reprezentate de numeroşii activişti P.S.D., care - devreme ce partidul le-a ajuns la putere - trebuie şi ei să-şi construiască vile, după modelul şefului lor suprem pe linie de partid şi de stat.

Cele 164 miliarde de lei sunt sustrase din banii publici, punând în pericol siguranţa circulaţiei feroviare şi portuare. Deşi suma este mai mică în comparaţie cu valoarea cadourilor oferite lui Corneliu Iacobov, 6.000 miliarde, şi Ioan Nicolae, 3.000 miliarde …

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, din nou vă cer să vă rezumaţi la moţiune. Dumneavoastră nu comentaţi, dumneavoastră, Boc …

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să prezint această moţiune …

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă veţi primi mandat de la Partidul Democrat să luaţi cuvântul cu privire la moţiune, atunci îl veţi avea.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, după ce că aţi planificat această moţiune într-un mod nepermis, la o oră în care să nu mai beneficiem de nici un fel de mediatizare, ignoraţi ultima armă pe care o opoziţie, într-un stat democratic, o mai are, de a fixa agenda Parlamentului, şi anume, de a prezenta o moţiune.

Domnule preşedinte, moţiunea este arma supremă prin care Opoziţia poate să facă agenda Parlamentului. În rest, dominaţi peste tot. Daţi-ne voie să ne expunem punctele de vedere cu privire la această moţiune!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, după ce prezentaţi moţiunea, stimate coleg, pentru că …

Domnul Emil Boc:

Daţi-mi voie să o prezint aşa cum ştim noi.

Domnul Valer Dorneanu:

… dumneavoastră vă străduiţi să acaparaţi tot timpul destinat dezbaterii cu prezentarea moţiunii. Nu vă interesează şi răspunsul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, daţi-ne voie să ne prezentăm moţiunea aşa cum ştim noi, nu cum ştie P.S.D.-ul să facă inginerii financiare.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu.

Domnul Emil Boc:

În fapt, prin cei 164 miliarde lei, sustraşi din banii publici, se pune în mare pericol siguranţa circulaţiei feroviare şi portuare. Şi, mai mult, în fapt, în timp ce portul Constanţa nu are un sistem de radar pentru a detecta pescadoarele care braconează, Guvernul ia bani şi realizează o firmă pentru a-şi servi clientela politică.

Ne întrebăm: ce va răspunde Guvernul Năstase, ce va răspunde domnul Miron Mitrea când va avea loc prima deraiere de tren cu persoane? Ce răspuns va oferi atunci pentru această scurgere de bani publici?

Faţă de cele prezentate, noi - semnatarii acestei moţiuni - considerăm că şi acest caz de corupţie instituţionalizată este o clară ilustrare a practicilor de tip mafiot, patronate de P.S.D. şi premierul Adrian Năstase. Faţă de acestea, cerem:

1/. Cerem primului-ministru ca, în virtutea răspunderilor constituţionale şi legale ce-i revin, să prezinte explicaţii în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

2/. Cerem, de asemenea, primului-ministru să-l demită pe domnul Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi pe Şelaru Ion … (Rumoare în Grupul parlamentar al P.S.D.)

Domnule preşedinte, în virtutea atribuţiilor de şedinţă pe care le aveţi, vă rog să asiguraţi buna desfăşurare a şedinţei, pentru ca moţiunea să fie prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu înţeleg de ce aţi fost desemnat dumneavoastră: ca să provocaţi. Deci, vă aduc aminte încă o dată. Cel care prezintă moţiunea sub semnătura celor 65 de deputaţi, prezintă ceea ce au semnat ei, nu ceea ce inventaţi dumneavoastră acum. De aceea aţi fost în situaţia de a enerva colegii dumneavoastră, şi nu cereţi acum protecţie.

Domnul Emil Boc:

Am citit ad-literam punctul 2 din moţiune.

Domnul Valer Dorneanu:

Jumătate din ce-aţi citit aţi inventat dumneavoastră aici.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, nu ne grăbim. Dacă nu asiguraţi linişte, noi nu ne grăbim. Ne-aţi pus, oricum, la o oră în care oricum nu ne ascultă decât cei prezenţi. Aşa că noi nu ne grăbim. Dacă aveţi alte alternative …

Repet punctul 2, întrucât nu a putut fi auzit de către colegii noştri.

2/. Cerem, de asemenea, primului-ministru să-l demită pe domnul Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi pe Şelaru Ion …

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, chiar nu vă daţi seama de stratagema colegului nostru? Vă rog eu frumos, ascultaţi în linişte, să-şi joace rolul acesta frumos până la capăt. Nu ştiu câte avantaje va avea, mediatice, şi în rândul electoratului, cu acest rol frumos!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, noi nu avem decât un singur comentariu. Ştiţi bine, vorba românului: dă, Doamne, mintea românului de pe urmă!

3/. Cerem demiterea directorilor generali ai Companiei Naţionale a Administrării Porturilor Maritime Constanţa S.A., Companiei Naţionale de Căi Ferate - C.F.R. S.A., Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă - C.F.R. Marfă S.A., şi a directoarei generale Manta Aurora, directori care au deturnat fonduri din banii publici către persoane fizice şi juridice private, prejudiciind situaţia economico-financiară, şi aşa precară, a respectivelor companii, şi punând în pericol siguranţa circulaţiei pe căile ferate, prin sustragerea unor importante sume de bani publici şi dirijarea acestora către un srl fantomă de tip bidon, marca SOV.

Solicităm, în acest sens, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, să se autosesizeze în cazul celor patru directori generali şi al secretarului de stat Şelaru Ion.

4/. Cerem abrogarea de urgenţă a Hotărârii de Guvern nr. 451/9.05.2001 privind înfiinţarea S.C. Maritime Training Centre Television S.A.

5/. Apreciind onestitatea şi buna-credinţă a colegilor deputaţi din partea P.S.D., sperând că în faţa electoratului şi ei se simt responsabili de eradicarea unor fenomene grave de corupţie, de genul celui care face obiectul prezentei moţiuni, fiind conştienţi că depinde numai de ei ca unul dintre capetele hidrei corupţiei să fie tăiat, noi - semnatarii acestei moţiuni - facem apel la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - să fie alături de noi împotriva acestor grave ilegalităţi şi practici de tip mafiot.

A vota împotriva moţiunii reprezintă, în opinia noastră, gestul politic public de susţinere a flagrantelor fărădelegi petrecute şi în acest scandalos caz.

Doamnelor şi domnilor, în România, în momentul de faţă, este mai actuală decât oricând o celebră formulă a lordului Eckson, care spunea: "Puterea corupe, puterea absolută corupe absolut". Cu o singură modificare: "Puterea corupe, puterea P.S.D. corupe absolut". A vota împotriva prezentei moţiuni înseamnă a vota încă o dată pentru corupţia instituţionalizată.

Iată de ce, doamnelor şi domnilor, vă cerem votul dumneavoastră pentru această moţiune, pentru ca abuzul Puterii P.S.D. să fie oprit, pentru că orice putere are tendinţa de a abuza de ea şi merge până acolo unde întâlneşte limite.

Această moţiune se dovedeşte şi se doreşte a fi o limită la adresa abuzurilor exercitate de către P.S.D. A greşi este omeneşte, a persevera în greşeală este diabolic. Şi, pentru ca totul să fie corect, prezentăm preşedintelui de şedinţă mapa documentelor, pentru a verifica dacă aceste lucruri au fost prezentate corect sau nu. Domnule preşedinte, vă înaintăm mapa documentelor. (Rumoare în Grupul parlamentar al P.S.D.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Miron Mitrea, aveţi cuvântul pentru a prezenta răspunsul la moţiune.

Aş ruga, până vorbeşte domnul ministru, să prezinte fiecare partid lista deputaţilor care intervin în dezbatere, la secretarii de şedinţă.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur, ţinând seama de micile abateri "artistice" de la textul moţiunii, pe care-l cunoşteam, am să-mi permit şi eu să comentez un pic mai mult decât textul pe care l-am pus la dispoziţia presei.

Sigur, domnul deputat Boboc (aplauze şi rumoare în Grupul parlamentar al P.S.D.) … Nu, am greşit ceva. Îmi cer scuze dacă am greşit numele. Îmi cer scuze, este prima oară când mă întâlnesc cu domnia sa şi nu …

Domnul deputat Boc, îmi cer scuze! N-a fost decât o greşeală. Suntem amândoi mureşeni, am înţeles, şi mi-ar fi făcut plăcere să ne vedem vineri, când la Sighişoara, bunicul meu a fost recunoscut ca primul editor de limba română din Transilvania. Mi-ar fi făcut plăcere să ne strângem mâna acolo, urmând ca astăzi să avem discuţia, care este absolut firească. Să ştiţi că, după 6 ani de parlamentarism, înţeleg rigorile jocului în opoziţie şi la putere, înţeleg micile aranjamente politice: "Tu semnezi moţiunea mea, ca eu s-o semnez pe-a ta", după o lună, după două, şi nu mă supăr, mi se par fireşti. Le-am făcut în momentul când eram în Opoziţie. Este normal să facem acest lucru, şi este normal, chiar exagerând, să încercăm să ţinem Puterea sub control.

Sigur că mi-ar fi plăcut să nu citesc fraze de genul: "Solicităm Parchetului să se autosesizeze". Nu de alta, dar mai citesc şi alţii pe-afară modul în care construim noi o frază în Parlament. Poate, "sesizăm", mai ales că există o sesizare la Parchet, şi există deja o echipă la mine, la minister, nu ştiu de unde, de la Parchet, de la Gardă, de la Cameră, de la Poliţie … Este normal să fie. Nu am verificat de unde este.

Eu am încercat, de-a lungul timpului, pentru colegii care sunt mai noi în Parlament, şi am spus-o pe vremea când aici, în mijloc, era Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D., am încercat să respect toţi colegii, chiar dacă nu toţi colegii m-au respectat pe mine. Asta, pentru cei care, cu o secundă înainte, au făcut un comentariu, cel puţin neavenit. Niciodată nu mi-am permis să nu respect un coleg de la acest microfon, chiar dacă colegul respectiv a trebuit să-şi radă barba sau mustaţa când a venit la Parlament, să nu-l cunoască lumea pe stradă. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D.)

Domnule Boc, vă stau la dispoziţie săptămâna viitoare, să vă completaţi mapa de acte pe care aţi prezentat-o aici, cu actele corecte. Două dintre ele sunt falsificate. Nu ştiu dacă cu bună-intenţie sau din greşeală, de cei care vi le-au dat. Vi le pun la dispoziţie. Plus celelalte patru documente importante, care lipsesc. Ca să puteţi să înţelegeţi, nu dumneavoastră, economiştii dumneavoastră, modul în care aceste contracte s-au derulat, sau au fost construite.

Sigur, sunteţi parlamentari, dar au fost şi neparlamentari, care au prezentat aceste contracte. Două dintre ele sunt false. Şi asta este destul de grav. Sunt falsificate exact în zone care să arate o anumită împărţire a beneficiului, în defavoarea companiilor. Vă stau la dispoziţie cu ele, ceea ce arată că ele nu au plecat de unde trebuie. Şi mi se pare curios, există 6 consilii de administraţie ale unor societăţi mari, care le-au aprobat. Sunt peste 70 de oameni care au participat la elaborarea acestor documente. Am verificat. Deci, nu este nici un secret în spatele lor.

De asemenea, vreau să comentez o afirmaţie pe care am mai auzit-o de la şeful dumneavoastră de partid. C.F.R. "Călători" nu are concurenţă. Sigur, dacă eşti de meserie altceva decât inginer de transport, tu poţi să spui aşa ceva. Societatea de transporturi cu cea mai mare concurenţă, nu numai în România, în toată Europa, este Societatea de transport "Călători". Deci, haideţi să-i lăsăm pe cei de meserie …; nu neapărat Institutul de la Constanţa scoate ingineri de transport. Scoate marinari de foarte bună calitate, care se pricep la apă, şi mai puţin la C.F.R. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D.)

Am mai ascultat ieri sau alaltăieri şi această idee, că nu există radare în port, care să găsească pescadoarele care braconează. Domnule Boc, din nou vă spun, cu toată prietenia. Dacă-mi spuneaţi că vă interesează subiectul, vi-l explicam. Nu se ocupă portul Constanţa de povestea cu radarele şi cu braconajul. Sunt alţii: vamă, poliţie de frontieră, grăniceri … Portul Constanţa, digul, descărcatul- încărcatul, nave, pleacă … navele fac comerţ … Vă ajut cu cea mai mare plăcere în acest domeniu vast şi dificil al transporturilor, pe care se pare că şeful dumneavoastră, după 7 ani în fruntea lui, tot nu l-a învăţat.

Referitor la răutatea privind construcţia de locuinţe, doar o singură frază, şi am să intru în textul pe care l-am pregătit pentru dumneavoastră. Respect prea mult Parlamentul, ca să nu vin cu un text pregătit în faţa dumneavoastră. Sunt 8.200 de locuinţe pentru tineri, în construcţie, astăzi. Iar dumneavoastră, ca mureşan, ştiţi bine, că unul dintre oraşele cu mare succes în construcţia de locuinţe, credit ipotecar şi case pentru tineri, este Târgu Mureş, lucru care ne bucură foarte mult. Nu sunteţi mureşan? Sunteţi numai deputat de Mureş?

Domnul Emil Boc:

De Cluj.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

A, de Cluj, da! Nu ştiu, după voce, după accent, am zis că sunteţi mureşan. Dar, oricum, tot ardelean sunteţi şi dumneavoastră. La Cluj, sigur, n-am putut să facem acelaşi lucru, datorită faptului că este un primar la Cluj, cel puţin la fel de ciudat ca primarul de Bucureşti. Şi care n-a vrut să construiască case pentru clujeni, motiv pentru care ne-am dus la Ştefăreşti, în afara oraşului, şi vom construi acolo un cartier.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Alegându-şi ca ţintă pe premier şi pe mine, moţiunea depusă de către P.D. şi P.N.L., este o diversiune a lui Traian Băsescu. Aceasta este, în fapt, încercarea lui de a distrage atenţia opiniei publice de la activităţile pe care nu le face în cadrul Primăriei.

De asemenea, încearcă să deturneze atenţia de la actele şi faptele pe care le-a săvârşit atâta timp cât a fost ministrul al Transporturilor şi încearcă să-şi acopere anumite posibilităţi de a da socoteală, cu gălăgia publică. Şi, nu în ultimul rând, într-o luptă mediatică doreşte să-şi recâştige din popularitatea pierdută. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale P.D. şi P.N.L.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, când colegul dumneavoastră citea ceea ce n-aţi semnat dumneavoastră, n-aţi comentat deloc.

Aveţi cuvântul, domnule ministru!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mi-ar face o mare plăcere să mă pot adresa dumneavoastră pe nume, dar până azi nu v-am văzut. Vă rog frumos, să-mi asiguraţi respectul pe care vi-l asigur, chiar dacă sunteţi mai nou în viaţa politică.

Pentru a epuiza subiectul moţiunii, aşa cum am spus şi acum o lună de zile, postul de televiziune MTC l-am preluat cu o pierdere de aproximativ 700.000 USD/an. Ca o paranteză, el a fost înfiinţat în 1991 de domnul Traian Băsescu. La fel cum am procedat şi în alte cazuri, am solicitat o analiză şi variante de reorganizare. Soluţia de asociere şi de rentabilizare a întregii activităţi a fost aleasă ca fiind cea mai bună. Şi, drept dovadă, fără a intra în amănunte, vă aduc la cunoştinţă că încă din trimestrul trecut, toate societăţile asociate au primit dividende cu un an mai devreme decât data prevăzută în contract.

De asemenea, postul de televiziune MTC este într-un proces de restructurare, modernizare şi perfecţionare. Chiar în aceste zile se fac probele pentru transmiterea în sistem digital. Probabil că deputaţii de Constanţa vă pot confirma acest lucru.

Subliniez încă o dată, în calitate de ministru, îmi asum decizia de a transforma postul MTC într-o televiziune performantă, aşa cum îmi asum şi-mi voi asuma întreaga activitate pe care o coordonez ca ministru. Pentru mine, responsabilitatea este un gest politic normal, elementar. Nu sunt de acord cu poziţia lui Băsescu, care atunci când s-a discutat despre solicitarea de active feroviare, a spus: "Nu răspund eu de ce au semnat subalternii mei". Ba răspunde şi el, aşa cum răspund şi eu! Diferenţa este că eu îmi asum, în faţa Parlamentului, această responsabilitate, şi dumneavoastră refuzaţi acest lucru. (Aplauze din Grupul parlamentar al P.S.D.)

Este de neacceptat un lider care, din laşitate, îşi revendică doar beneficiile de demnitar, nu şi responsabilităţile care rezultă din actele pe care le face. Nici eu nu am semnat contractele pe care dumneavoastră le înfieraţi. Dar, reiterez, îmi asum responsabilitatea, aşa cum ar trebui s-o facă un ministru, pentru că eu nu conduc un minister în întregul său, nu pe secţiuni. În disperarea sa de a ocupa un loc mai bun în propriul partid, sau în eşichierul politic, Băsescu - la începutul moţiunii - vorbeşte despre guvernarea abuzivă şi clientelară a P.S.D., ca în final să facă apel la, citez: "onestitatea şi buna-credinţă a colegilor deputaţi din partea P.S.D.". O asemenea tactică este absolut înjositoare.

La fel a acţionat, de altfel, chiar cu proprii colegi de partid, atunci când le-a solicitat să renunţe la afaceri, tocmai el uitând că beneficiază de surse financiare ale ministerului pe care l-a gestionat. De fapt, Băsescu are două unităţi de măsură: una pentru el, prin care are voie să facă orice; şi alta pentru ceilalţi, când devine, chipurile, intransigent şi moral. Pentru Băsescu, faptele nu contează, ci doar vorbele. (Vociferări.)

Domnule deputat, cu dumneavoastră, după ce o să aveţi curaj să circulaţi cu barbă iară. Până atunci, lăsaţi-mă pe mine! (Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D.) El vrea, cu orice chip, să-şi atingă propriile scopuri, să parvină politic şi social. Dar, nimic din ceea ce a promis nu a realizat, nici ca ministru, nici ca primar. La Băsescu, totul se reduce la discurs, la propagandă, la minciună. El a declarat că nu se simte răspunzător pentru actele subordonaţilor pe care i-a condus, atât la minister, cât şi la Primărie. Vă dau o veste proastă, şi lui, şi dumneavoastră: este responsabil. Sunteţi, de fapt, şi dumneavoastră, prin semnarea acestei moţiuni, şi prin modul prin care vă aliniaţi la el, responsabili de numeroasele încălcări ale legii, săvârşite sub conducerea dumneavoastră şi a lui. Dau câteva exemple: 1999 - 2000, valorificarea prin chirie a 14 locomotive în Germania, locomotive care au costat 600.000 DM, reparaţia vândută în Germania cu 225.000 DM; măsuri, nici una; pagubă înregistrată: 47 miliarde. 1999 - închirierea unui număr de 10 locomotive în Iran, nota bene, cu 1 dolar/zi. Pagubă: 2.893.000 dolari. În 1999 - 2000 se valorifică fier vechi de 407 miliarde lei; se justifică 185 …; şi acum caută Procuratura cei 216 miliarde. Mai mult, pot să vă mai dau câteva exemple: cel mai interesant este contractul între SAF şi Vagon Leasing S.A., unde directorul general de la SAF era şi administrator unic la Vagon Leasing S.A.

Toate acestea s-au întâmplat când domnul Băsescu şi dumneavoastră conduceaţi Guvernul şi ministerul respectiv. TAROM - România are de plătit 24 milioane dolari pagube, pentru că Băsescu şi dumneavoastră, în spatele dânsului, aţi refuzat să puneţi în practică un contract de vânzare-cumpărare. Mai mult, aţi închiriat acelaşi număr de nave, cu 2.064.000 dolari mai mult decât preţul pieţii, bani care intrat probabil în buzunarul unuia sau altuia.

Haideţi să vă spun doar câteva date despre flota României, de care întreabă toată lumea: în 1990, NAVROM - Constanţa avea 116 nave. ROMLINE - Constanţa avea 84 de nave. PETROMIN avea 87 de nave. Un total de 287 de nave. După 8 ani, din care 6 ani a fost ministru şi 2 ani secretar de stat, în decembrie 2000 am preluat următoarea situaţie: NAVROM - Constanţa - zero nave; ROMLINE - Constanţa - patru nave, toate arestate; PETROMIN - Constanţa - zero nave. Comentaţi dumneavoastră. Singura realizare pe care ministrul Băsescu şi-a asumat-o a fost Autostrada Bucureşti-Piteşti, care se găseşte, după cum ştiţi, în reparaţii şi reamenajări, reparaţia degradărilor …, din 2001, şi în acest an va trebui s-o trecem printr-o reparaţie capitală. Şi-a asumat această realizare datorită, probabil, pagubei modeste: doar 215 miliarde pagubă.

Nu insist pe contracte mai mici, pe care le pot da ca exemplu: 200 miliarde bani pentru campanie, ţigările sau cumpărarea de cabine pentru acari, în valoare de 600 dolari metrul pătrat cabina acar de pus între linii.

Din sală:

Vapoarele …

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aceste lucruri nu sunt vechi. Vapoarele au fost vândute în '97 - '98 şi în '99, ca să vă dau o veste bună.

De aceea, vă întreb, unde sunt deciziile bărbăteşti ale "lupului de mare" încercat. Unde este responsabilitatea "campionului anticorupţie", omului integru, cu firme personale care făceau afaceri cu ministerul pe care îl conducea? Aştept cu interes, făcând apel la onestitatea colegilor din PD, târâţi în această moţiune de megalomania şi demagogia unui nemeritat lider, o asumare a responsabilităţilor, tocmai pe aceste probleme cu adevărat grave.

Domnule Băsescu, acum doriţi să distrugeţi şi Primăria. Dar, nu Primăria, ci Municipiul Bucureşti, pentru că niciodată nu aţi fost în stare să construiţi ceva.

Doamnelor şi domnilor,

Cazul de azi este unic în istoria parlamentară post-decembristă. Este singurul caz când o moţiune se depune după capriciul de moment al unui lider de partid. Această moţiune înseamnă demisia morală, definitivă a lui Băsescu, omul obişnuit doar să dărâme, nu să construiască.

Domnule Băsescu,

Aţi abandonat total interesele alegătorilor PD şi v-aţi transformaat partidul, aşa cum se vede, într-o asociaţie de propagandă personală şi defăimare a adversarilor.

Trebuie să avem înţelepciunea, doamnelor şi domnilor, de a refuza să facem jocul politic al unor persoane care duc lupta politică cu mijloacele infamiei, care aruncă cu pietre fără a privi mai întâi către sine.Contez pe înţelepciunea dumneavoastră, pe judecata dumneavoastră obiectivă şi corectă.

Domnul Valer Dorneanu:Domnule ministru, numai puţin! Am o rugăminte la dumneavoastră: constat că unii colegii, după ce au "aruncat" cu pietre în toate părţile, acum nu mai vor să asculte şi vor ... (Gălăgie în sală.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, mă descurc!

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveţi ceva coerent de spus, o să vă dau cuvântul din timpul PSD-ului.

Deci, dacă aveţi ceva coerent, în afara vociferărilor şi ţipetelor, o să vă dau cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg, la acest microfon, ca parlamentar, am voie să spun ceea ce consider, când se discută un subiect. Nu am să citesc ceea ce doriţi dumneavoastră! Am să citesc şi am să spun ceea ce consider eu! Sunt ales de electoratul român în aceeaşi măsură ca dumneavoastră, cu diferenţa că de două ori la rând!

Stimaţi colegi,

Discuţia despre această moţiune are, totuşi, şi o parte bună. Mă bucur că am ocazia să mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră. Punctul de vedere al Parlamentului este foarte important pentru mine şi oamenii din ministerul pe care-l conduc.

Salut cu bucurie toate iniţiativele menite să sprijine dezvoltarea transporturilor, a lucrărilor publice şi a construcţiilor de locuinţe, şi vă lansez invitaţia ca, în calitate de oameni politici responsabili, să susţineţi proiectele ministerului pe care-l conduc.

Vă asigur că noi rămânem în continuare angajaţi, în ciuda jocurilor politice, să ne ducem la capăt mandatul pe care dumneavoastră ni l-aţi dat.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru modul în care m-aţi ascultat şi vă înţeleg şi pe dumneavoastră pentru supărarea pe care v-am provocat-o. (Aplauze din partea Partidului Social Democrat. Bravo!)

Domnul Valer Dorneanu:

O intervenţie de procedură de la domnul deputat Sassu. Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor pentru aplauze.

Domnule preşedinte,

Protestez faţă de modul în care aţi condus până acum această şedinţă.

În momentul în care colegul nostru a citit moţiunea şi v-a rugat să păstraţi liniştea în sală, i-aţi spus tot felul de comentarii.

În momentul în care reprezentantul Guvernului şi-a spus punctul de vedere, ca deputat, cel puţin aşa am înţeles de la dânsul, şi nu ca reprezentant al Guvernului, aţi intervenit în favoarea păstrării liniştei, şi tot timpul, pe parcursul unei ore de discuţii, aţi făcut comentarii de pe poziţia deputatului PSD şi nu de pe poziţia preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Vă rog foarte mult să reveniţi la poziţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi să vă comportaţi ca atare, în limitele Regulamentului.

În al doilea rând, aş vrea să spun un singur lucru. Aici, în faţă, am asistat la un punct de vedere, aşa cum a spus domnul ministru, al deputatului Miron Mitrea, şi, în nici un caz la un răspuns al Guvernului la moţiunea de până acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Miron Mitrea, care a fost nominalizat, ca deputat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să ştiţi că am fost foarte mândru şi sunt în continuare că am fost lider de sindicat şi nu am nici un motiv să-mi fie ruşine că vin din şantier şi am muncit. Nu am nici un motiv, chiar îmi face plăcere să-mi aduc aminte de faptul că am venit de la muncă, nu din altă parte. (Aplauze din partea Partidului Social Democrat.)

Am prezentat punctul de vedere al Guvernului României, ca ministru în Cabinetul Adrian Năstase, şi aceasta nu este nici un fel de dubiu, nici pentru domnul Sassu, nici pentru altcineva.

Am fost obligat să vorbesc un pic mai tare, să-mi folosesc vocea, şi dacă colegul din spate va continua să vorbească, am să mă folosesc şi, cel puţin domnul deputat Sassu ştie foarte bine că pot să acopăr cu vocea de la microfon 2, 3 deputaţi care sunt mai nervoşi.

Am spus şi repet, dar poate că datorită faptului că era gălăgie nu s-a înţeles, că nu sunt obligat, nici ca ministru, nici ca deputat să am un punct de vedere comun cu al dumneavoastră, altfel am fi fost într-un singur partid. Acesta este punctul de vedere al nostru, al Guvernului şi v-am cerut, pentru că tot mi-aţi dat posibilitatea să intervin, cu maximă politeţe, să rezum ceea ce am spus eu, Miron Mitrea, ministru în Cabinetul Adrian Năstase, ca şi întregul guvern din care fac parte, ne asumăm responsabilitatea tuturor actelor pe care le coordonăm ca miniştrii.

Pe dumneavoastră v-am chemat să vă faceţi o analiză şi să vă asumaţi responsabilitatea, şi v-am dat câteva exemple, în care liderul dumneavoastră a refuzat acum o săptămână, pe postul de televiziune, să-şi asume responsabilitatea, spunând că nu a semnat el. Nici eu nu am semnat, dar este normal, ca om politic, să-mi asum responsabilitatea a ceea ce conduc.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Partidului Social Democrat.)

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule ministru,

Sigur că am auzit ce aţi spus dumneavoastră, şi anume, că vă asumaţi responsabilitatea.

Totuşi - şi ştiţi foarte bine procedurile parlamentare - în ceea ce priveşte cele 40 de minute alocate Guvernului, sunt pentru a răspunde la chestiunile ridicate în moţiune, şi nu pentru a face alte comentarii. La acest lucru mă refeream şi speram ca ceea ce aţi spus dumneavoastră să se refere la ceea ce scrie în moţiune.

Este foarte frumos că vă asumaţi responsabilitatea, mi se pare un lucru foarte bun, dar totuşi, repet, părerea noastră este că nu ne-aţi răspuns la chestiunea ridicată în moţiune. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu recunosc că tonul dezbaterilor a crescut în temperatură, este şi greu de stăpânit o asemenea şedinţă, dar aş face apel la memoria dumneavoastră şi să vedeţi că toate şedinţele tensionate au depins de cum încep. Dacă cel care începe şedinţa, o face în mod provocator, atunci este clar că lucrurile se încing în mod proporţional.

Vă rog să primiţi această explicaţie şi v-aş ruga să fiţi mai calmi, mai echilibraţi, măcar în dezbateri, pentru că nu poţi să te aştepţi la pace, atunci când semeni furtună, stimaţi colegi şi stimate coleg, care aţi prezentat tonul moţiunii.

S-au înscris, în primul rând, la cuvânt din partea Grupului PSD, domnii deputaţi Bivolaru, Zgonea, Nicolicea, Motoc şi Vasile Aura, din partea Grupului PRM, Lucian Bolcaş, din partea Grupului PD, Liviu Negoiţă, iar din partea Grupului PNL, domnul deputat Viorel Coifan.

Dau întâi cuvântul domnului deputat Bivolaru, se pregăteşte domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am adus mai multe materiale. Cred că, dacă o să-mi permiteţi să le citesc, cred că am să realizez o performanţă să le citesc în 12 ore şi atunci, sigur, nu aş vrea să vă plictisesc, am să fac o sinteză.

S-au ridicat câteva probleme, să spunem, de procedură, în legătură cu modul cum se discută şi ceea ce se discută aici, la această tribună şi v-aş ruga, domnule preşedinte, să-mi daţi voie să citez din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi anume, că la art. 151 "dezbaterea moţiunii se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 129 - 143" din prezentul Regulament, şi la art. 138 "deputaţii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt".

Domnule preşedinte,

În condiţiile în care această moţiune, de fapt, într-un fel sau altul, se doreşte a fi în mod special o moţiune anti Năstase şi anti Mitrea, în mod vădit şi declarat, vă rog să-mi daţi voie să respect acest Regulament şi să discut, să iau cuvântul, exact în problemele care consider eu că trebuie să le discut, în legătură cu această moţiune.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Se zice "pe care consider"!

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu prea aud în partea stângă, să ştiţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul nostru vrea să aducă fotbalul în discuţie, pentru că acolo este competent.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu-mi plac greşelile de gramatică în Parlament! Mă fac şi eu de râs!

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule deputat, vă rog să mă scuzaţi, într-adevăr, la nivelul meu de inginer, sigur, mi se mai permite să mai greşesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Şi eu sunt inginer.

Domnul Ioan Bivolaru:

Ei, aici m-aţi făcut pe mine de râs!

În practica de circa 13 ani de parlamentarism postrevoluţionar, putem spune că această moţiune, a cărei dezbatere nu s-a finalizat, deţine un record incontestabil. Este prima moţiune cu acţiune de petardă fumigenă, rătăcită în cala ultimei nave maritime pierdute definitiv dincolo de orizont şi recuperată odată cu ultimul echipaj adus acasă.

Percepţia Grupului parlamentar PSD, şi nu numai, este că de după această perdea de fum se zăreşte figura, de altfel şi figurile domnului Traian Băsescu.

Faptul că moţiunea a fost concepută în cancelaria Primăriei Generale a Capitalei şi a fost semnată astfel, de toţi deputaţii Partidului Democrat, nu miră pe absolut nimeni.

Ceea ce şochează este modul duplicitar, de care a dat dovadă pragmaticul Partid Naţional Liberal, pe de o parte, când a semnat această moţiune a PD-ului, şi, pe de altă parte, când i-a trântit acestuia uşa în nas, în probleme de colaborare post-sumitt.

Câştigul a fost al domnului Băsescu, care a rămas de aceeaşi parte a uşii cu domnul Stoica, şi, de asemenea, cu acest pogon de semnături ale PNL-ului.

Acest lucru dovedeşte încă o dată în plus că Partidul Naţional Liberal este un partid cu principii de beton. "Betonul" acestei moţiuni va fi, probabil, piatra de moară a PNL-ului, aflat în imersiune odată cu navele domnului Băsescu.

Probabil că noua coaliţie PD şi PNL, distrusă înainte de a se naşte, se întreabă acum ce legătură are obiectul muncii moţionarilor, respectiv televiziunea centrului de formare în domeniul maritim, MTC, şi flota maritimă română. Există foarte multe legături: în primul rând, prima şi cea mai evidentă legătură este Traian Băsescu, în dubla calitate de iniţiator, atât al moţiunii, cât şi al dezastrului flotei navale.

A doua legătură este locul geografic constănţean: Faleza Nord-Pescărie, loc cu valenţe sentimentale, de unde ar trebui să se sesizeze prezenţa în radă a navelor flotei maritime române, aflate cu treabă pe acasă, şi, de asemenea, în folosul economiei naţionale.

Dar, de la faleza nord-pescărie, nu se mai vede nici o flotă, nici în mod iluzoriu, ci doar sediul televiziunii MTC, reală, concretă şi pipăibilă.

În guvernarea 1990 - 1992, Traian Băsescu prelua flota maritimă română cu 287 de nave, a patra în Europa şi a 12-a în lume, şi o preda în anul 2000, la nivelul flotei maritime a Republicii Moldova, care face, de altfel, eforturi notabile pentru a avea acces maritim. (Vociferări în sală.)

Să ştiţi că, alături de domnul ministru Mitrea, mai am şi o voce!

A treia legătură este că această moţiune ar trebui numită "Moţiunea responsabilităţilor ministeriale".

Comparăm moţiunea respectivă cu moţiunea realizată de Camera Deputaţilor, dezbătută şi susţinută în plenul acesteia, privind ancheta flotei maritime navale, în perioada anilor 1993.

Stimaţi colegi,

Faţă de volumul acestei moţiuni care se întinde în două foi, trebuie să vedem aceste două volume ale anchetei flotei navale care, efectiv, poate constitui într-adevăr obiectul nu a unei moţiuni, ci obiectul unei anchete care, de fapt, a fost blocată timp de ani de zile, mai ales în perioada 1996 - 2000. (Vociferări în sală.)

De asemenea, Curtea de Conturi a României, analizând acest raport de anchetă al Parlamentului, la vremea respectivă, a Camerei Deputaţilor, a arătat, prin raportul pe care l-a întocmit cu această ocazie, că această anchetă se confirmă şi că vinovaţi de dezastrul flotei navale se face principala concluzie, de altfel, "este aceea că în perioada de referinţă a avut loc un proces continuu de degradare a flotei de transport maritim, s-a înregistrat o lipsă cronică de eficienţă, concomitent cu creşterea vertiginoasă a obligaţiilor de plată", care v-au fost, de altfel, citate şi în materialul prezentat de domnul ministru, "obligaţii de plată care s-au cifrat la 297 de milioane dolari".

Partea din dreapta a sălii, reclamă prin moţiunea respectivă că ar putea să existe o posibilă discuţie în legătură cu circa 6 milioane de dolari. Sigur că responsabilitatea asumată a Guvernului poate demonstra foarte clar, ce este real şi ce nu este real în această acuză şi acest lucru ne uşurează oarecum misiunea noastră, a Parlamentului, pentru că, de fapt, lucrurile s-au realizat în mod transparent.

Ministrul de atunci şi de mai târziu, Traian Băsescu, nu şi-a asumat nici o responsabilitate pentru actele Guvernului, ale sale personale şi ale ministerului pe care l-a condus.

Ministrul de astăzi, Miron Tudor Mitrea, îşi asumă, declarat, responsabilitatea actelor sale, ale ministerului pe care-l conduce şi ale Guvernului.

Citându-l pe Nenea Iancu, nu putem să spunem decât ca şi domnia sa, că "din această dilemă nu putem ieşi".

Raportul de anchetă şi Camera Deputaţilor au aprobat concluziile generale, şi anume, că această degringoladă şi pierdere masivă a flotei se datorează în primul rând, acestei politici care s-a realizat de către Guvernul din 1990 - 1992.

A patra legătură este că între prima acuză din moţiunea respectivă, şi anume: "înfiinţarea prin Hotărârea Guvernului nr. 451/2001, publicat în Monitorul Oficial nr. 243 din 11 mai 2001 a televiziunii centrului de formare în domeniul maritim", este taxată ca practică de tip mafiot.

Şi ultima acuză: "că acest caz reprezintă corupţia instituţionalizată", stimaţi colegi, între aceste două acuze există un vid total. Acest vid total se numeşte astăzi moţiunea Grupului parlamentar PD şi Grupului parlamentar liberal, care încearcă se demonstreze că este o posibilă confruntare politică pe probleme din care, de fapt, nu înţelege absolut nimeni nimic, şi dacă noi, în această Cameră facem eforturi să înţelegem care este realitatea din această moţiune, vă daţi seama ce poate să înţeleagă omul de rând într-un astfel de moment când, într-adevăr, ţara are la uşile sale probleme foarte serioase de rezolvat.

În consecinţă, stimaţi colegi, această moţiune nu are nici un rost, şi, efectiv, nu numai că trebuie respinsă, dar consider că trebuie pur şi simplu dezavuată o astfel de încercare. (Aplauze din partea Partidului Social Democrat.)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit 12 minute, stimate coleg.

Urmează reprezentantul Grupului Partidului România Mare, domnul Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Orice problemă s-ar fi pregătit a fi expusă cu privire la această moţiune, a fost spulberată de maniera, în primul rând, în care s-a înţeles să se susţină această moţiune, dar şi de conţinutul răspunsului care a fost dat.

O caracterizare directă mă face să uit că vroiam să invoc rigorile unei moţiuni parlamentare, mă face să uit că vroiam să invoc problemele de conţinut ale acestei moţiuni, pentru că nu ştiu în ce măsură, cuvântul pe care am cinstea să-l rostesc în faţa domniilor voastre, poate să influenţeze sau este necesar să influenţeze această dispută care este mai puţin politică şi este evident politicianistă, între două forţe cu acuze reciproc egale.

Mi s-a părut conţinutul moţiunii foarte cunoscut şi, în raport de cele susţinute, am descoperit că această moţiune nu face decât să reproducă o întrebare pusă în "România Mare" din 30 noiembrie 2001, - domnului Boc îi arăt, nu dumneavoastră, sper că aţi citit-o - care a fost reluată într-un număr de acum trei săptămâni.

Într-adevăr, în conferinţele de presă ale partidului nostru s-au semnalat o serie de probleme care se ridică în legătură cu constituirea acestui post de televiziune. S-a făcut o referire cu un semn de întrebare, ce presupune cercetări care efectiv sunt necesare, şi la metafora bidoanelor sau a bidonaşelor, mă rog, cu vreţi dumneavoastră.

Dar, toate acestea, surprinzător se regăsesc într-o moţiune a Partidului Democrat; o demonstraţie evidentă a unei crize de subiecte pe care au demonstrat-o şi cu alte prilejuri, a unor crize de inspiraţie şi a unei crize de identitate. (Aplauze din partea Partidului România Mare şi Partidului Social Democrat).

De ce este vorba de o criză de identitate? Pentru că nu numai conţinutul moţiunii este cunoscut din paginile revistei "România Mare", dar şi titlul acesteia este cunoscut din lucrările Senatului, unde acelaşi partid depunea, la data de 7 martie 2002 moţiunea "Corupţia instituţionalizată".

Acelaşi partid îşi plagiază titulatura pentru a încerca să dea acelaşi "bum" de imagine. Nu pot să vorbesc sau nu pot să invoc autoritatea morală când este vorba de denunţarea unor cazuri de corupţie, care trebuie enunţate. Dar, biblic vorbind, numai cel care nu a păcătuit poate să ridice piatra şi să dea!

Există o coincidenţă în care nu cred, între împrejurarea că un fost ministru al transporturilor, a cărui gestionare ministerială rămâne sub semnul unei mari întrebări şi la această oră, datorită lipsei de voinţă a celor chemaţi să clarifice acest lucru, pune sub semnul aceleiaşi îndoieli tocmai activitatea din ministerul pe care l-a păstorit.

Rămâne în continuare pus sub semnul unei mari întrebări asupra probităţii, ceea ce vi s-a dezvăluit şi din susţinerea moţiunii, dar şi din răspuns.

Există o răfuială. Există o răfuială între această moţiune pompos intitulată "Corupţia instituţionalizată", deşi instituţionalizarea se referă, de principiu la un ansamblu, nu la o articulaţie care aşteptam să fie dezvăluită, care trebuie să fie dezvăluită şi pe care ne angajăm noi să o dezvăluim în continuare, cu tenacitate, şi nu la un aspect inspirat tocmai din activitatea partidului nostru.

Este un mare semn de întrebare asupra probităţii acestei moţiuni, în condiţiile în care ea este declanşată în momentul existenţei unei mediatice răfuieli între conducerea PD-ului şi a PSD-ului.

"Corupţie instituţionalizată", sună într-adevăr pompos şi am descoperit că dacă afară e vopsit gardul, înăuntru este domnul Traian Băsescu! (Râsete şi aplauze în sală din partea Partidului România Mare şi Partidului Social Democrat. Bravo!).

În acelaşi timp, răspunsul domnului ministru Miron Mitrea, mi-a confirmat împrejurarea că este o dispută cu caracter personal între doi conducători ai unei instituţii, ai aceleiaşi instituţii, doi conducători succesivi ai aceleiaşi instituţii, care reciproc îşi aduc acuze grave.

În cadrul acestei dispute, partidul nostru nu poate să aibă decât o singură poziţie: dacă într-adevăr există probleme - şi există - cu privire la crearea acestui post de televiziune, nu o moţiune parlamentară, care se sfârşeşte sentenţios: "cine nu votează cu noi, dă gir corupţiei" - mă întreb a cui? - poate să rezolve problema, ci o reală anchetă, în primul rând la nivelul Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor, anchetă pe care o solicităm şi, mai mult decât atât, o iniţiem pentru ca să se facă lumină în această problemă.

În acelaşi timp, nu putem să fim alături de această confruntare care nu ne priveşte, care nu se raportează la activităţile specifice partidului nostru, care nu se raportează la politică şi la politicianism.

Nu avem ce căuta în cadrul dezbaterilor acestei moţiuni! Nu acceptăm ca un partid de 7% să dea sentinţe cu privire la votul pe care Constituţia ni-l conferă ca fiind liber! Tonul jignitor - şi m-a jignit personal - al finalului de moţiune îmi justifică concluziile. Răspunsul domnului ministru îmi justifică şi opinia grupului nostru parlamentar. Nu avem ce căuta la aceste dezbateri şi procedural, înţelegem să părăsim dezbaterile. (Aplauze. Domnii deputaţi de la Partidul România Mare părăsesc sala de şedinţe).

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiţii, nu mai cronometrăm timpul rămas Grupului parlamentar PRM. Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Liviu Negoiţă, din partea Partidului Democrat. (Rumoare, vociferări ale deputaţilor din majoritate.)

Stimaţi colegi, să păstrăm totuşi echilibrul acestor dezbateri, respectându-ne unii pe alţii!

Domnul Liviu Negoiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Felicit această coaliţie PRM-PSD, care funcţionează, văd, foarte bine!

În loc de răspuns la Moţiunea "Corupţia instituţionalizată" am văzut astăzi un respectabil domn ministru, Miron Mitrea, obsedat de Traian Băsescu... Răspunsul Puterii, sfidarea Puterii... Pur şi simplu, domnul ministru ne-a răspuns că "ne asumăm", sau, altfel spus, "aşa vrem noi!"

Doamnelor şi domnilor,

Iniţierea şi dezbaterea unei moţiuni simple în Parlamentul României reprezintă astăzi una dintre puţinele modalităţi de a cenzura Puterea politică. Este o modalitate prin care Opoziţia încearcă îndreptarea unei fărădelegi, un mijloc prin care ea veghează pentru ca lucruri grave să nu se comită.

Aşa se întâmplă în toată lumea democratică, aşa ar trebui să se întâmple şi la noi. O moţiune simplă, introdusă pe o problemă anume, trebuie să întrunească, precum aceasta, câteva caracteristici pentru a fi credibilă în faţa Parlamentului şi a opiniei publice. Cu alte cuvinte, ea trebuie să sesizeze o încălcare gravă a legii, a deontologiei ministeriale şi guvernamentale, să aibe în susţinerea sa, precum aceasta, probe de netăgăduit.

Aţi putut să vă convingeţi de adevărul afirmaţiilor noastre! Această moţiune este bazată pe documente, care probează că a avut loc o încălcare gravă a legilor, că banii publici au fost deturnaţi în interes personal şi de grup!

Afirmaţia pe care Puterea o face, în mod interesat, că o moţiune simplă este introdusă doar ca exerciţiu de imagine al Opoziţiei, nu se justifică atâta timp cât probele prezentate în susţinerea acestei moţiuni nu pot fi combătute cu argumente bazate pe lege. Într-o confruntare parlamentară democratică, dezbaterea unei moţiuni simple, cum este cea de astăzi, ar trebui să se desfăşoare astfel: noi, iniţiatorii moţiunii, vă prezentăm problema gravă de încălcare a legii, iar primul ministru, ministrul în cauză, domnul Miron Mitrea, trebuie, la rândul lor, să răspundă cu probe, documente şi argumente temeinice la această problemă şi nu la altceva.

Când moţiunea cere justificări şi lămuriri despre MT TV, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, CFR Călători, CFR Marfă, Portul Constanţa, Aeroportul Otopeni, despre obligarea acestor companii cu capital de stat la deturnarea a peste 164 miliarde de lei, bani publici, spre conturi private, Prima TV-Burci, Puterea PSD nu ar trebui să răspundă ameninţând cu anchete despre flotă, despre îngheţată sau altă vină închipuită a opoziţiei. Suntem de acord ca PSD-ul să facă ce anchete doreşte, dar respectând legea, separaţia puterilor în stat şi independenţa justiţiei.

Aveţi, domnilor guvernanţi, totul în mână: poliţie, parchet, justiţie. Anchetaţi Opoziţia cu privire la orice nelegiuire comisă, dar nu înscenată. Nu ne vom opune, nu vom merge cu tot partidul la parchet, pentru a fi solidari cu vreun Bivolaru...

În ce-l priveşte pe domnul Traian Băsescu, a fost primul şi singurul parlamentar care a renunţat la imunitatea parlamentară, în 1996, pe timpul Guvernării PDSR, când avea 5 dosare legate de aceeaşi flotă, de care vorbiţi dumneavoastră, domnule ministru Mitrea! (Proteste.) Aceasta nu înseamnă că, dacă dumneavoastră aţi fi de bună-credinţă şi nu v-aţi limita doar la declaraţii politice şi aţi dori să aflaţi adevărul în ceea ce priveşte flota românească şi l-aţi descoperi pe domnul Traian Băsescu că are o vină în această problemă, dumneavoastră aţi fi mai puţin vinovaţi cu ceea ce s-a întâmplat, cu deturnarea de bani publici la MTC.

Un singur lucru vă cerem: nu demonizaţi Opoziţia pentru a vă acoperi corupţii, fie ei primari, prefecţi, fii de prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene sau, ca în cazul de faţă, miniştri. Şi în acest caz, responsabilitatea Guvernului şi a majorităţii sale parlamentare este enormă! S-au deturnat bani publici, care ar fi trebuit să contribuie la siguranţa circulaţiei pe căile ferate, siguranţa accesului în Portul Constanţa. Vă întreb, domnilor Năstase şi Mitrea, cine va răspunde, dacă, mâine-poimâine, un tren de călători ar deraia? (Vociferări.)

Doamnelor şi domnilor,

Mă adresez dumneavoastră, deputaţilor din majoritatea PSD, sunt convins că cei mai mulţi dintre dumneavoastră nu au nici o legătură cu ingineria MTC. Cunosc parlamentari PSD demni de toată consideraţia, oameni de ştiinţă şi cultură, literaţi, profesori, filosofi, ingineri şi medici remarcabili. Singura dumneavoastră legătură cu cei care au pus la cale deturnarea a peste 164 de miliarde de lei din banii publici în interes personal şi clientelar, în cazul MTC, este carnetul de membru PSD. Acest simplu fapt nu ar trebui să fie suficient pentru a vă face solidari cu această inginerie financiară! Vă puteţi manifesta solidaritatea cu cei care sunt vinovaţi, ridicând mâna împotriva acestei moţiuni, preluând rolul ingrat de masă de manevră, de maşină de spălat rufele murdare ale celor care ne guvernează!

Doamnelor şi domnilor deputaţi ai PSD,

În faţa propriei conştiinţe, în faţa opiniei publice, a celor care v-au ales, nu trebuie să abdicaţi de la lege numai de dragul unor colegi miniştri care s-au angajat, inclusiv în faţa dumneavoastră, să guverneze ţara în interesul cetăţenilor şi nu pentru propria căpătuială. Aţi făcut-o în cazul SNTR Nicolae, RAFO Oneşti-Iacubov, veţi da astăzi votul şi pentru MTC-Cristian Burci?

În ceea ce priveşte reprezentantul PRM-ului, ţin să-l anunţ şi pe dumnealui şi pe dumneavoastră că PD-ul nu este la guvernare, trebuia să comenteze despre ceea ce faceţi dumneavoastră. Eu vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din opoziţie. Vociferări, proteste ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi epuizat timpul afectat partidului dumneavoastră, stimate coleg.

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

7 minute au fost!

(Proteste ale deputaţilor PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

A început la ora 19,27! Dacă mai doriţi să intereveniţi, vă dă PSD-ul 5 minute! (Vociferări în Grupul parlamentar PD.)

Are cuvântul domnul Viorel Coifan, de la PNL.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi din Parlamentul României,

Discutăm astăzi, acum şi aici, moţiunea simplă intitulată "Corupţia instituţionalizată". Înainte, însă, de a intra în text, aş vrea să-i mulţumesc domnului ministru pentru "acurateţea argumentelor şi modul detaliat în care a răspuns tuturor punctelor moţiunii, demonstrând neteminicia acuzaţiilor" (pentru stenogramă, între ghilimele). (Aplauze ale deputaţilor din opoziţie.)

Două teme majore: corupţia, ca şi fenomen considerat endemic la noi în societate, şi instituţionalizarea ei, ca şi proces ce tinde să devină generalizat. Substanţa acestei moţiuni o constituie prezentarea "Afacerii F.C. Maritime Training Centre Television S.A. din Constanţa". Un caz singular, dar care înglobează aproape toate atributele fenomenului ce dă titlul moţiunii. Nu vom intra în miezul afacerii, nu ne permite nici timpul, nici cantitatea şi calitatea informaţiilor deţinute (cel puţin de către noi, PNL).

Dar sunt câteva chestiuni de principiu ce trebuie enunţate clar "şi răspicat şi, apoi, clarificate de către Guvern, acum şi aici. În Hotărârea de Guvern nr. 451 art. 1 par. 1 se statutează: "Interesul strategic pentru o societate comercială al cărei obiect principal de activitate îl reprezintă realizarea de programe TV cu scop informativ". (Este adevărat, amestecând informaţiile tehnice din domeniul transporturilor navale cu cele de "multicularitate, viaţă spirituală şi alte activităţi conexe".)

În statut însă, la Cap. II art. 6, obiectul de activitate este mult diversificat! Cităm, la întâmplare. Lit. i): "Efectuarea direct de operaţiuni de comerţ exterior". Lit. d): Desfăşurarea de activităţi de impresariat artistic, organizare de concerte, concursuri şi jocuri de inteligenţă sau noroc..." etc. Unde este "interesul strategic"? Noi ştiam că pentru minister, interesele strategice sunt autostrăzile, siguranţa şi transportul călătorilor pe calea ferată, în aer şi pe apă şi multe altele.

Tot "interes strategic" este pentru Guvern şi prezervarea faunei piscicole în spaţiul maritim al ţării noastre, grav ameninţate de braconierii din vecinătate, ce posedă nave mai rapide, în timp ce ale noastre transmit într-un mod jalnic mesaje de avertizare. Şi acest lucru la împlinirea a 125 de la Declaraţia independenţei ţării noastre!

F.C. MTC TV realizează, însă, o paletă de activităţi care numai în zona "stragetică" nu pot fi incluse, pe banii ministerului, ai companiilor naţionale de transport şi ai societăţilor subordonate ministerului. Cu alte cuvinte, pe banii contribuabililor, ai dumneavoastră, ale căror cheltuieli pentru subzistenţă au devenit aberante!

Vom asista, oare, la crearea de posturi TV pentru fiecare minister? Haideţi, domnule, ca să ştim de pe acum şi să anunţăm electoratul! Nu cu cât va creşte p.i.b.-ul, ci cu cât va creşte inflaţia!

Nu ştim dacă printre asociaţii de la F.C. MTC TV se găsesc şi autorităţile administraţiei publice locale, dar chiar în aceste condiţii ar fi fost bine să fie.

Ceea ce este simptomatic şi periculos în acelaşi timp, îl reprezintă fenomenul de instituţionalizare a acestor practici, prin care banii publici sunt direcţionaţi, prin diferite mecanisme de inginerie financiară, de la scopul lor iniţial, acela de a finanţa obiective şi activităţi cu adevărat destinate servirii interesului public.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem în pragul unui test major, nu numai pentru actualul Guvern, ci şi pentru actuala clasă politică, cel al admiterii ţării noastre în NATO, la summitul de la Praga. Să nu ratăm acest moment istoric, prin accentuarea şi prin generalizarea corupţiei, doar pentru satisfacerea unor interese clientelare de moment şi mărunte.

În încheiere, doresc să spun că Partidul Naţional Liberal susţine această moţiune şi o va vota. Nu din interese partizane sau de conjunctură, nu ne interesează "meciul" între domnul ministru Mitrea şi domnul primar general Băsescu, este meciul lor, nu al nostru. Pe noi ne interesează, însă, ca spiritul de economie, transparenţa, respectul legii şi multe alte atribute pozitive să caracterizeze acţiunile unui Guvern pentru a fi cu adevărat credibil. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din opoziţie. Deputaţii din majoritate strigă ironic: "Bravo!")

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la turul doi al discuţiilor, are cuvântul, din partea PSD, domnul deputat Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Zgonea:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Nu am să mă refer decât la cele trei companii de cale ferată pe care un distins coleg, cândva, în Parlamentul României, care este preşedintele unui mic partiduleţ..., cum să spun eu, le-a lăsat acolo unde siguranţa circulaţiei nu mai există şi dumneavoastră, astăzi, faceţi atâta tam-tam!

Am să vă spun despre SAF S.A., o companie la care pierderile sunt de peste 50 de milioane de dolari şi am să vă dau câteva exemple, doar ca să vă readuceţi aminte. Au fost valorificate prin închiriere şi, ulterior, vânzare către firma KARSDORF 14 locomotive tip LDE 2100 c.p. (dacă, cumva, ştiţi despre ce este vorba...), prejudiciu total 47 de mii de milioane de lei. Cele 14 locomotive constituie un proces-verbal distinct, ce a fost înaintat organelor de poliţie pentru continuarea cercetărilor.

Voci din PD:

Nu vorbiţi despre ce nu este în moţiune!

Domnul Valeriu Zgonea:

SAF S.A. a închiriat Căilor ferate iraniene 10 locomotive reparate, tip LDE 2100

Voci din PD:

La obiect!

Domnul Valeriu Zgonea:

E greu să înţelegeţi, sunt convins, pierderea a peste 3 milioane de dolari! Controlul încrucişat la S.C. Vagon Leasing arată pagube de peste 5 milioane de dolari!

În perioada 1999-2000 (dacă, cumva, ştiţi despre ce perioadă este vorba), contractele de antrepriză pentru executarea lucrărilor s-au încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor legale, pierderi de peste 14 mii de milioane de lei, tot la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.

Cu privire la situaţia patrimoniului şi gestinoarea acestuia, controlul Ministerul Finanţelor a dispus prezentarea în adunarea generală a acţionarilor a propunerii de clarificare a diferenţei de peste 345 de miliarde de lei, care nu se regăseşte. Nu au fost evaluate până la data controlului şi nu au fost incluse în capitalul social al Societăţii S.C. SAF S.A. terenuri aflate în proprietatea acesteia, în suprafaţă de peste 425 de ha. Paguba, constataţi-o şi dumneavoastră, în milioane de lei..., sau, dacă vreţi, în dolari, că tot vă place aşa de mult... (Proteste ale deputaţilor PD.)

Ne vorbeşte despre "corupţie instituţionalizată" un partid al cărui preşedinte spunea, în campania din 2000, că are o singură afacere şi aceea este legată de îngheţată. Între timp, ea s-a topit... În 2002, recunoaşte că are şi alte afaceri, dar spune că dacă este ministru şi are şi afaceri şi îşi dă şi lucrări, "Nu e nici o problemă!" Suntem într-o ţară în care orice este posibil!

Vă readuc aminte că cel care conduce partidul dumneavoastră şi care v-a dat acest ordin, în care v-aţi chinuit atâtea săptămâni să strângeţi 51 de colegi să semneze, semna un ordin prin care cerea tuturor angajaţilor Ministerului Transporturilor care deţin mai mult de 6% acţiuni într-o companie privată "Să părăsească corabia MT"! Dânsul avea decât 20%, e adevărat...

Dar amnezia "celui mai iubit pirat din Bucureşti" este de notorietate! Dacă am recupera 10% din pierderile SAF, prin contractele păguboase, sau dacă am recupera 20% din vagoanele care nu se mai regăsesc la scontarea din 2001, am putea reabilita şină şi traverse pe 200 de km de cale ferată şi, astfel, poate, termenele de călători nu ar mai cădea, cum cădeau pe vremea când colegul dumneavoastră şi preşedintele de partiduleţ era ministrul transporturilor. Sau, dacă doriţi, putem să reparăm porţiunile de infrastructură rutieră de pe Autostrada nr. 1, care nu a rezistat nici măcar unui ciclu de îngheţ-dezgheţ.

Acestea sunt câteva din problemele care ar trebui să fie prezentate. Ceea ce mă şochează pe mine şi ceea ce şochează şi colegii mei este atitudinea Partidului Naţional Liberal, care, după ce a stat 4 ani în subordinea Partidului Naţional Ţărănesc, acum trece în subordinea unui partid, care, din punctul meu de vedere, este sub prestanţa şi valoarea colegilor din Partidul Naţional Liberal.

Ca un alt exemplu pe care aş vrea să îl dau colegilor din cele două partide din partea dreaptă, care dau din mâini, parcă se cred că ar fi la un meci de fotbal, ar fi o singură chestiune. M-aş fi aşteptat ca cei care ar fi lucrat în Ministerul Transporturilor sau care ar fi avut contact cu Ministerul Transporturilor sau societăţile comerciale din subordine să ia cuvântul. Dar, data viitoare, o să îi rog şi eu pe distinşii colegi din Comisia de cultură să răspundă la întrebările despre ceea ce spun inginerii. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Valer Dorneanu:

Partidului Naţional Liberal i-au mai rămas 2 minute, dacă doresc să se mai înscrie la cuvânt? Nu.

Are cuvântul domnul Nicolicea Eugen, din partea PSD. (Vociferări, proteste ale deputaţilor din opoziţie.)

Stimaţi colegi, sunt unii dintre dumneavoastră pe care nu i-am văzut niciodată exprimându-se la tribună, în schimb sunt mari specialişti în vociferări şi în ţipete! I-aş ruga să solicite civilizat cuvântul şi să vină la tribună, dacă au ceva de spus!

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Când am primit textul aşa-zisei moţiuni, intitulate pompos şi demagogic "Corupţia instituţionalizată", am fost curios să văd cine sunt semnatarii. Eram curios, pentru că PD-ul nu are suficienţi deputaţi pentru a iniţia şi susţine o moţiune. Mai mult decât atât, PD-ul este un partid cu grave probleme de identitate, iar datorită atitudinii extremiste a preşedintelui său este pe cale să fie exclus chiar din Internaţionala Socialistă. (Aplauze ironice din partea PD.)

Mulţumesc.

Celor câţiva deputaţi PD li s-au adăugat câţiva de la PNL. Şi când spun "câţiva", spun aproape toţi. Văzând printre semnatarii penelişti pe Nini Săpunaru Vamă, Eugen Nicolaescu Finanţe, Valeriu Stoica Justiţie, am crezut că este un autodenunţ, deoarece nu puteam să-mi imaginez subordonarea lor faţă de un individ de soiul lui Băsescu.

Am urmărit zilele trecute o emisiune TV, în care acelaşi Băsescu explica râzând că meritul pentru care a fost promovat ministru a fost acela că "ştie să înjure marinăreşte şi să ameninţe pe sindicaliştii ceferişti că-i beleşte". Aceeaşi ameninţare a adresat-o şi membrilor PSD în cadrul unor conferinţe de presă.

Dacă în cadrul PD-ului, Băsescu este un minitiran, fiind socotit un fel de "Ceauşescu de mahala", iar pediştii au semnat aşa-zisa moţiune, probabil din teama de a nu fi "beliţi", ar fi rămas o enigmă obedienţa liberalilor. Dar întrunirea PNL-ului de la Sinaia a lămurit misterul: Stoica, zis "bancrută frauduloasă", clocise în taină o alianţă cu PD, în fapt, o aservire a PNL-ului de către Băsescu, un fel de "adopţie internaţională". Spre cinstea lor, liberalii au respins o astfel de mezalianţă, fapt pentru care îi felicit. Sunt convins că deputaţii PNL s-au lămurit şi nu vor vota acest moft al lui Băsescu, chiar dacă l-au semnat.

Neavând nici în clin şi nici în mânecă cu doctrina social-democrată, iar Legea partidelor politice nu prevede ca înjurăturile marinăreşti să fie socotite program politic, Băsescu nu se poate menţine în atenţia opiniei publice decât provocând scandal după scandal, ca şi în cazul de faţă. S-au spus multe despre acest personaj, despre escrocheriile locative, despre afacerile făcute chiar cu ministerul pe care îl conducea, despre corupţia din Primăria Generală a Capitalei, despre dispariţia flotei, încât îţi vine greu să crezi şi vei crede că oriunde se dă câte un tun este amestecat şi Bănescu. Evident, fără să semneze...

Dar este aproape incredibil că primarul Băsescu a ajuns să se amestece în disputa dintre câteva secte satanice, pentru acapararea cimitirelor, locuri în care acestea îşi practică ritualurile. Dacă ar fi adevărat, ar fi de domeniul patologicului şi, de aceea, Băsescu ar trebui să răspundă imediat dacă:

A schimbat conducerea Administraţiei cimitirelor pentru a favoriza Secta satanică Sabart? Dacă este adevărat că această sectă satanică foloseşte în rituarile sale sânge şi cranii de câine, iar membrii ei se împodobesc cu coliere confecţionate din cozi, colţi şi urechi de câine? Dacă membrii sectei l-au sprijinit în campania electorală şi dacă îl socotesc un fel de patron?

Ştiindu-se că sataniştii folosesc simboluri inversate şi scrierea de-a-n-doaselea, se observă că numele sectei "Sabart", citit de la sfârşit la început, este "Trabas". Să explice Băsescu dacă este o coincidenţă sau nu faptul că Trabas este prescurtarea de la Traian Băsescu? (Aplauze ironice ale deputaţilor PD. Se strigă: "Bravo!")

Am sesizat Parchetul şi Ministerul Justiţiei, pentru ca să se constituie comisia pentru a verifica averea lui Băsescu. Nu înţelegeam de ce nu se aplica legea, acum, cred că înţeleg: nu trebuia să sesizez Ministerul Justiţiei, ci Ministerul Sănătăţii! (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Motoc.

Domnul Marian-Adrian Motoc:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor miniştri,

Stimaţi colegi,

Mi-e greu, după colegul meu, să pot să intervin, dar asta este... V-aţi distrat suficient! Şi eu, în perioada 1996-2000, m-am distrat, când mă uitam la televizor şi vă vedeam pe dumneavoastră câte probleme aveaţi, foarte importante, vizavi de Guvern, vizavi de Parlament. Se pare că ne-am întors în acea perioadă de timp, se pare că dumneavoastră vă plac foarte mult să vă auziţi vorbind, lucru pentru care eu o să încerc, foarte structural, aşa, pentru câteva minute, să vă spun câteva lucruri, cu importanţă, zic eu, destul de deosebită, vizavi de ce înseamnă liderul partidului dumneavoastră, Traian Băsescu. (Aplauze ironice ale deputaţilor PD. Se strigă: "Bravo!") Vă mulţumesc.

Am câteva documente, pe care pot să vi le pun şi dumneavoastră la îndemână, să le puteţi studia. Sunt suficient de multe, sunt în jur de vreo 28...

Voci din PD:

Citiţi-le!

Domnul Marian-Adrian Motoc:

Da? Fiecare în parte? O.K.! Mulţumesc.

Vizavi de ce înseamnă flota maritimă, vizavi de ce înseamnă faptul că la finalul anului 2000 flota română era reprezentată din 4 nave arestate şi a pornit, totuşi, de la o cifră destul de importantă, datorită muncii noastre, a tuturor. Adică, înseamnă 286 de nave.

Aş vrea să vă arăt, cum făcea şi domnul Boc (Arată). Vedeţi? Acesta este un document! Da?

Ce înseamnă "structura din Bahamas" a unei societăţi în care domnul Traian Băsescu este administrator?

Voci din PD:

Nu se vede ce este, puteţi să spuneţi orice!

Domnul Marian-Adrian Motoc:

Veniţi mai aproape, dacă vreţi, sau fac nişte copii!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu vă aduc aminte că tema moţiunii dumneavoastră este "Corupţia instituţionalizată", deci, atunci, admiteţi să ne referim la toate zonele şi la toate persoanele care ar putea fi corupte! Este o dezbatere politică, aşa cum dumneavoastră aţi adus acuzaţii unor şefi de partide, acceptaţi reversul! V-aş ruga să fiţi calmi şi să ascultaţi intervenţiile tuturor deputaţilor!

Poftiţi.

Domnul Marian-Adrian Motoc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, pe data de 11.04.1991, la Oslo, s-a semnat o scrisoare de intenţie privind cooperarea româno-norvegiană, iar în 25.05.1991 CIS-ul de la Petromen aprobă înfiinţarea unei societăţi mixte cu Grupul Klavenes din Oslo şi solicită consiliului de administraţie să obţină aprobarea Guvernului.

La data de 14.05.1991, se înregistrează în Bahamas "Petroklav". Patrimoniu: 50% Petromin, Klavenes 50%. Administratori: domnul Toanchină Virgil şi domnul Băsescu Traian. Obiectul de activitate: exploatarea optimă a celor 6 nave intrate în contract. (Vociferări, proteste în PD.)

Deci, "Petroklav" acordă, fără a cere avizul Petromin, managementul unei filiale a grupului norvegian, şi anume firma Klavne, firmă mixtă, nejustificând acţiunea prin înfiinţare. Grupul norvegian câştigă astfel 50% din p.i.b. şi taxele de management prin TK, adică Firma Tornald din Norvegia. Numai în perioada 1992-1996, onorariile plătite de Petromin pentru managementul comercial şi tehnic depăşesc 14 milioane de dolari.

La 31.03.1991, o notă a Ministerului de Transport, fără dată şi număr, arată necesitatea unui credit pentru retehnologizarea a 13 nave Petromin, în valoare de 45 de milioane de dolari. Pentru acest scop se propune înfiinţarea unei companii holding în Liberia.

Şi acum, trec la Liberia. Se înfiinţează această societate sub semnătura domnului Traian Băsescu care este, de asemenea, administrator.

Prin schema Liberia şi o inginerie administrativă, se scot din patrimoniul statului 14 nave, prin act de vânzare bill of sale, radierea din registrul matricol al căpităniei portului de înregistrare şi înregistrarea în Liberia. De reţinut că nu a existat nici un temei legal, încălcându-se legislaţia română în vigoare, la acea dată. Toate circuitele financiare, credite pe ipoteci şi profituri din exploatarea navelor, au ocolit România. Liderul dumneavoastră de partid merge mai departe. Dacă vreţi să vedeţi toate aceste documente, eu vi le pun la dispoziţie. Presa va primi un exemplar.

La data de 25.05.1992, CIS-ul din cadrul PETROMIDIA a hotărât formarea unei companii holding cu sediul în Liberia, cu 15 companii de unică navă, şi vânzarea a 15 nave către companie, menţionând ordinul MTC 96CM/17.09.1991, document neprezentat organelor de control. S-a mai aprobat şi punerea de ipoteci pe patru nave, în vederea garantării împrumutului de 45 de milioane USD prin Banca "Cristian Bank". La 11.06.1992 s-a înregistrat în Liberia societatea "Petromin Oversy". Pe lângă această companie, s-au mai creat 16, la care s-au vândut 16 nave înregistrate de armatori, fiecare având numele navei pe care o are în proprietate. Exemplu: pentru nava "22 Decembrie 1989", mineralier de 171 de tone deadweight (t.d.w.) construită în 1993, s-a creat în Liberia, la 27.07.1992, compania "22 Decembrie" a cărui proprietar este "Petromin Oversy", apoi nava a fost vândută cu un dolar către compania "22 Decembrie Liberia", conform bill of sale din 1993. În acelaşi mod s-a procedat şi cu navele "Comăneşti", "Cărbuneşti", "Balota", "Baia de Criş", "Baia de Aramă", "Borzeşti", "Băneasa", "Bărboşi", "Bujoreni", "Callatis", "Breaza", "Bârlad", "Bicaz". Pe parcurs, se aprobă de ministrul Transportului şi schimbarea pavilionului românesc, lucruri pe care dumneavoastră le trataţi cu superficialitate.

În structura Liberia se procedează ca în structura Bahamas şi contractele de management ale navelor sunt transferate către "Petroclav" care, împreună cu grupul din Norvegia, asigură managementul celor 16 nave.

La 20.10.1992, bordul director hotărăşte suplimentarea împrumutului acordat de "Cristian Bank" cu circa 4 milioane de dolari pentru reorganizarea bazei navei "Buceşti". Vânzarea ei este către compania "Băceşti ING" şi acordarea de pavilion liberian, precum şi managementul acesteia. Prin vânzarea cu un dolar a navelor PETROMIN prin bill of sale, se efectuează transferul proprietăţii navei de la vânzător la cumpărător. Vânzarea se face cu act scris, autentificat şi transcris în registrele companiei portului de înregistrare a navei. Transmiterea proprietăţii navei se înscrie în actul de naţionalitate al acesteia.

În concluzie, PETROMIN a pierdut dreptul de proprietate a acestor nave. În plus, în loc de 16 + 1 companii, cât aprobase CIS PETROMIN, au fost înregistate în Liberia 17 + 1 companii, pe ai căror acţionari vi i-am arătat ceva mai devreme.

Partenerul norvegian, realizând că se pot obţine venituri mai mari dacă nu eşti partener asociat într-o societate mixtă, dar ai controlul absolut asupra întregii activităţi comerciale şi tehnice, a administrat şi creditul ordonat prin ipotecarea navelor PETROMIN, încasând toate onorurile de management.

Urmare cooperării fructuoase, aşa cum arată rapoartele conducerii PETROMIN, realitatea arată că veniturile nete realizate de aceste societăţi către statul român, sunt zero.

Deci, aceste chestiuni ar trebui, domnilor colegi, să vă intereseze, să vă pună semne de întrebare, să vedeţi de ce, la ora actuală, România nu mai are nave şi datorită căror personaje importante.

Eu vă mulţumesc foarte mult.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Stimaţi colegi,

Ultimul înscris la cuvânt din partea PSD-ului, doamna Aura Vasile, renunţă, şi, în mod democratic, Partidul Social Democrat acordă 2 minute domnului Alexandru Sassu, pentru a se exprima, după care domnul Miron Mitrea va răspunde ultimelor luări de poziţie din partea dumneavoastră.

Poftiţi, aveţi cuvântul, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am asistat astăzi, din păcate, la una dintre cele mai ridicole dezbateri parlamentare. A fost pus în faţa dumneavoastră textul unei moţiuni care ridica probleme, după părerea noastră, deosebit de importante. Din păcate, nu am asistat aici la nici un fel de răspuns legat de respectiva moţiune, ci am ascultat tot felul de injurii, tot felul de calomnii şi alte astfel de acte. Am asistat la lucruri pe care nu credeam că le voi vedea în Parlamentul României - oameni care fac de la tribună tot felul de rebusuri pentru a găsi tot felul de asemănări între un nume şi altul, făcând de aici asocieri calomnioase.

Am asistat mai devreme la momentul în care unul dintre colegii noştri s-a chinuit să citească nişte acte care nu numai că au fost făcute publice la vremea respectivă, au fost anchetate de două comisii conduse de înalţi şefi ai PSD-ului, mă rog, cel puţin la vremea respectivă, şi mă refer la domnul Tărăcilă şi la domnul Vonica, şi s-a uitat permanent un singur lucru: răspunsul la această chestiune cu navele a fost dat de Parchet atunci când, în 1996, domnul Traian Băsescu, dându-şi demisia din Parlament, s-a pus la dispoziţia Parchetului, care a încheiat toate cele cinci dosare în care sunt şi lucrurile pe care dumneavoastră, atât de mândru, v-aţi chinuit să ni le citiţi.

Aş vrea să spun, în încheiere, pentru că am spus că folosesc numai două minute, un singur lucru: înţeleg că singurul răspuns al Guvernului este asumarea răspunderii. Suntem de acord cu acest lucru şi, atunci, cred că ceea ce am scris în concluziile moţiunii este susţinut şi de dumneavoastră. Vă asumaţi toate aceste lucruri dovedite în moţiune, înseamnă că sunteţi de acord cu ea şi o veţi vota. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Miron Mitrea, aveţi cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mi-a făcut plăcere, domnule Sassu, să vă pot oferi din timpul nostru, ca să nu spuneţi că vă băgăm pumnul în gură, aşa cum colega dumneavoastră se plângea - că îi băgăm câlţi în gură.

Nu, nu este adevărat ceea ce aţi spus. Colegul meu a prezentat un dosar pe care nu îl cunoaşteţi şi care s-a încheiat în ’98, prin vânzarea navelor de către domnul senator Pană care, în momentul respectiv, era şeful Bursei de Mărfuri din Constanţa. Deci, toată povestea aceasta pe care vreţi să o întoarceţi, cu navele, încheiată în ’96, vă spun eu că nu este aşa. Ele au fost prăduite în ’97, în ’98, în ’99 toate, şi majoritatea - cele din Clavenes, scandalul Clavenes, de Bursa de Mărfuri Constanţa, sub conducerea înţeleaptă a domnului senator Viorel Pană, senator PD. Aceasta, ca să vă dau răspuns la întrebare dumneavoastră.

V-am răspuns, domnule deputat, şi vă răspund din nou. Modernizarea televiziunii din Constanţa este o decizie politică, de oportunitate, pe care eu mi-au luat-o şi mi-o asum, apropo de moţiune.

Referitor la legalitatea contractelor, punctul meu de vedere pe care îl spun, este că ele sunt legale.

Referitor la pierderea sumelor de către companii, dumneavoastră prejudecaţi contractul şi spuneţi: "Companiile vor pierde". Eu vă garantez că sunt cu ochii pe aceaste contracte şi nu se vor pierde banii la companiile respective. V-am spus, cu un an mai devreme, că asocierea a început să producă beneficii. V-am spus că astăzi, nu ieri, nu mâine, nu poimâine, ci cu câteva săptămâni şi luni înainte de momentul în care aţi descoperit Marea Neagră, probabil, pentru că altceva nu văd ce puteaţi descoperi, companiile începuseră să încaseze dividende, iar televiziunea se află într-un proces de modernizare.

Sigur, am spus şi repet: în momentul în care Traian Băsescu a înfiinţat televiziunea, a fost decizia lui, criticabilă sau nu. În momentul în care eu am decis să o modernizez este, din nou, dreptul meu să am această decizie de oportunite, şi l-am avut. Am răspuns: nu am cum să răspund la 1, 2, 3, 5, 6, adică nu intru într-un asemenea tip de joc. Mi-am asumat legalitatea actelor respective, aşa cum eu le cunosc la această oră, şi v-am spus: mi-am asumat că cele trei companii nu vor pierde nici un ban, iar colegii mei v-au arătat că, dacă vorbim despre siguranţa circulaţiei, sunt foarte mulţi bani pierduţi în alte dosare.

Doar două comentarii aş vrea să mai fac. Sigur că eu nu vă voi convinge pe dumneavoastră că moţiunea nu este bună; dumneavoastră nu mă veţi convinge pe mine. Spuneam de la început: suntem, domnule Sassu, prea vechi în această meserie ca să nu ştim amândoi suficient de bine. Important este, însă, să învăţăm de la fiecare, asemenea moţiune.

Mi-aş putea aduce aminte de povestea cu privatizarea Institutului de Metrologie, prin bugetul din ’97. V-aş putea aduce aminte cum, în ’98, aţi dat unei firme private, prin buget, bani. Am protestat în momentul respectiv. Majoritatea mi-a băgat votul în gură şi lucrurile s-au închis atunci, şi pot să îmi aduc aminte de multe altele.

Vreau să fac, în final, două declaraţii pentru Grupul parlamentar al PD. 1) Am spus la început şi repet: vă respect pe toţi în parte, pe toţi parlamentarii, chiar dacă în anumite cazuri este mai greu. Nu accept însă, ca domnul deputat Negoiţă să vorbească de rufe murdare în Parlament, în faţa mea. Acest lucru nu îl accept. Este treaba dânsului, personală, unde îşi rade barba şi unde merge neras şi cine îl recunoaşte. Nu accept acest lucru.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Nu primesc de la oameni care au fost în asemenea scandaluri, lecţii de morală. Nu am primit şi nu voi primi niciodată. Lecţii de economie, sigur, este altă poveste.

Să ştiţi că eu am fost de acord parţial cu ceea ce a spus domnul Bolcaş, nu pot fi total de acord. Scandalul politic nu acoperă neapărat nerealizările, şi nu scandalul domnului Băsescu va acoperi ceea ce înseamnă realitatea bucureşteană. Nu cu scandalul şi cu atacurile la adresa mea sau altcuiva se vor acoperi gropile din Bucureşti, şi nu va fi Băsescu un mare politician dacă se bate cu Năstase, cu Mitrea sau cu alt PSD-ist. Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim, domnule ministru.

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat textul moţiunii şi susţinerea.

Domnul Negoiţă doreşte probabil un drept la replică.

Aveţi un minut, domnule deputat.

(Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Vă rog frumos să îi acordaţi posibilitatea să îşi exercite dreptul la replică.

Domnul Gheorghe-Liviu Negoiţă:

Domnule ministru Mitrea, nu am făcut altceva decât să susţin punctul de vedere al Partidului Democrat care, întâmplător, era şi al meu.

Nu ştiu de ce dumneavoastră susţineţi că eu nu aş avea calitatea morală să vă spun acele lucruri pe care le-am spus în cuvântul meu. În societatea de astăzi, în societatea pe care dumneavoastră o guvernaţi - Guvernul PSD, s-ar părea că a ajuns de bonton, de nobleţe să furi cu nemiluita şi să fii onorabil, iar dumneavoastră să îmi invocaţi mie o mizerie pe care aţi patronat-o, partidul pe care dumneavoastră îl aveţi, şi va trebui să fiţi foarte atenţi, că s-ar putea să aveţi moştenitori de la persoana la care dumneavoastră aţi făcut trimiteri.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să ne pronunţăm asupra moţiunii prin vot direct, exprimat prin ridicarea mâinii. Dacă sunteţi de acord cu această modalitate. Mulţumesc.

Împotrivă?

Trecem, în aceste condiţii, la vot.

Cine este pentru moţiune? 43 de voturi.

Împotrivă? 189 de voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt. Este o abţinere.

Deci cu 189 de voturi împotrivă, o abţinere şi 43 de voturi pentru, a fost respinsă moţiunea.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi. Ne întâlnim mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,15.