Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Bogdan-Nicolae Niculescu- Duvăz, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, cu anunţul tradiţional cu privire la prezenţă. Din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 271, 73 sunt absenţi, din care, 58 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, o să vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie transmise comisiilor permanente pentru avizare:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2002 privind măsuri pentru susţinerea şi urgentarea acţiunilor de reducere a riscului seismic al clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, adoptat de Senat în şedinţa din 20 mai 2002, (266/2002).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 3 iunie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2002 privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor de bunuri efectuate de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători C.F.R. Călători - S.A., precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri şi/sau prestării de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea Proiectului de modernizare şi reparaţie generală a 100 vagoane de călători de către firma Alstom - De Dietrich Feroviare din Franţa, finanţat din credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Paribas - Franţa, contractat cu garanţia statului, adoptat de Senat în şedinţa din 20 mai 2002, (267/2002).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 3 iunie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Propunerea legislativă privind vânzarea locuinţelor de serviciu personalului militar şi civil din cadrul ministerelor şi instituţiilor publice din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, iniţiată de domnul deputat Dănuţ Saulea (80/2002).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

4. Propunerea legislativă privind vânzarea locuinţelor de serviciu de către instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în unele situaţii speciale, iniţiată de domnul deputat Ion Stan (97/2002). (Aceasta este o altă iniţiativă, având aceeaşi temă, formulată, însă, de un alt coleg.)

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

5. Propunerea legislativă privind reînfiinţarea Comunei Cămin, judeţul Satu Mare, iniţiată de domnul deputat Varga Attila (98/2002).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

6. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Şimişna, judeţul Sălaj, iniţiată de domnul deputat Radu Liviu Bara (104/2002).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

7. Propunerea legislativă privind încasarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor bugetare de la agenţii economici, iniţiată de domnul deputat Gheorghe Marcu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

8. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de inginer, iniţiată de domnul deputat Aurel Daraban.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond. Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi,

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

9. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţie de locuinţe, trecute în proprietatea statului, iniţiată de doamnele deputat Carmen Dumitru şi Carmen Moldovan "

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

10. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali din România, iniţiată de un număr de 14 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 iunie 2002

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, iniţiată de doamna deputat Ana Florea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

12. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun (216/2002).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.74/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal, iniţiată de un număr de şase deputaţi PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la Acord, semnate la Singapore, la 21 februarie 2002, primit de la Administraţia prezidenţială.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 iunie 2002

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii şi formării asistenţilor medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967, primit de la Administraţia prezidenţială.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 iunie 2002

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Anual de Finanţare 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 20 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 iunie 2002

17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Letonia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Riga, la 27 noiembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 20 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 iunie 2002

18. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.505/2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii, iniţiată de domnii deputaţi Mircea Ifrim şi Ion Burnei.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 iunie 2002

19. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.64/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, iniţiată de un număr de 11 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002

Vă prezint, în continuare, Nota cu privire la legile depuse la secretarul general pentru sesizarea, de către dumneavoastră, a Curţii Constituţionale:

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind taxa pe valoarea adăugată;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2001 pentru modificarea şi completarea Legii bancare nr.58/1998;
• Legea pentru modificarea Legii nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2002 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului;
• Legea privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la unitatea specială de poliţie a Naţiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York la 11 februarie 2002;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.161/2001 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale;
• Legea privind statutul poliţistului;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior (BANCOREX) - S.A.;
• Legea privind comerţul electronic;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare;
• Legea pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
• Legea privind graţierea şi procedura acordării graţierii;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţioanale;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
• Legea privind declararea oraşului Cugir Oraş-Martir al Revoluţiei din decembrie 1989;
• Legea privind declararea ca oraş a comunei Bălceşti, judeţul Vâlcea;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Trecem, în continuare, la proiectele de lege aflate pe ordinea de zi şi începem cu Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Urmăriţi, vă rog, raportul comisiei de mediere.

La titlul legii, comisia propune varianta Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct. 2, la fel.

Pct. 3, de asemenea, textele Camerei Deputaţilor.

Pct. 4, textul Camerei Deputaţilor.

La pct. 5, text comun pentru lit. a).

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La lit. b), textul Camerei Deputaţilor, nu se supune votului şi nici dezbaterilor.

Lit. d), la fel.

Pct. 6, varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune votului, nici dezbaterii.

Pct. 7, aceeaşi soluţie pentru alin. 1, 2 şi 3 de la art. 5, dar pentru art. 5 alin. 4, ni se propune text comun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă întoarceţi la pct. 5 art. 4, la lit. b), colegul nostru a avut o obiecţiune şi eu nu am văzut când a ridicat-o. Aveţi cuvântul, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 4 din lege, lit. a), după cum puteţi observa, există un text la Camera Deputaţilor, un text la Senat şi un text comun. Problema care se ridică aici este următoarea: textul comun adoptat de comisiile de mediere depăşeşte cadrul stabilit de către cele două Camere, în sensul că se mediază ceea ce nu trebuia să fie mediat. Potrivit Constituţiei şi potrivit Regulamentelor Camerelor, se mediază textele aflate în divergenţă. Or, după cum puteţi observa dumneavoastră foarte bine, textele aflate în divergenţă vizează, la Senat, aspectele legate, şi citez: "Sau în nume propriu, după caz", legat de vânzători, iar la Camera Deputaţilor: "Spaţii comerciale sau de prestări servicii".

În mod cu totul nelegal, comisia de mediere şi-a permis să intervină în texte care nu au făcut obiectul medierii, în sensul că a modificat textul legat de vânzător. În ambele variante, vânzătorul se rezuma la consiliul judeţean, consiliul local sau regia autonomă de interes local care are în administrare, respectiv, în patrimoniu, spaţii comerciale. Acest text se regăseşte în ambele Camere.

Nu văd şi nu înţelegem de ce comisia de mediere şi-a permis să modifice acest text, care nu era în mediere, cu următorul conţinut: "Vânzător: consiliul judeţean, consiliul local al comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti". De ce, ne punem pe bună dreptate întrebarea, a fost introdus sectorul municipiului Bucureşti, când el nu exista în nici o variantă trecută prin cele două Camere ale Parlamentului?

Nu întâmplător, în această comisie de mediere, trebuie să constatăm că nici un membru al Partidului Democrat nu a intrat. Noi constatăm, doar, acest lucru, nu facem alte afirmaţii.

Iar, în comisia de mediere, observăm că s-a adoptat un text nelegal, neconstituţional, care transcede, repet, textul iniţial, adoptat de către cele două Camere. Nu se poate transforma comisia de mediere într-un nou Parlament care să se substituie voinţei celor două Camere! Comisia de mediere mediază, aşa cum îi spune numele, asupra textelor aflate în divergenţă şi, eventual, propune un text comun asupra textelor aflate în divergenţă, nu asupra textelor adoptate în aceeaşi formă de către ambele Camere ale Parlamentului.

În consecinţă, domnule preşedinte, vă rugăm să propuneţi la vot varianta Camerei Deputaţilor, care, aşa cum s-a întâmplat şi mai sus, corespunde intenţiei comisiei de mediere, pentru că textul adoptat de către comisia de mediere, un text comun nou, este neconstituţional, nelegal, iar grupul parlamentar al Partidului Democrat va lua în discuţie şi posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale, în condiţiile în care se introduc, peste capul Parlamentului, în comisia de mediere, texte care au fost adoptate în comun, de către cele două Camere ale Parlamentului.

Deci, noi vă propunem să supuneţi votului textul Camerei Deputaţilor, text care este constituţional, şi nu textul comisiei de mediere, un text comun, care, repet, depăşăşte cadrul textelor adoptate în fiecare Cameră a Parlamentului. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Şi v-aş ruga să aveţi mai multă încredere în colegii dumneavoastră, asupra capacităţii lor de gândire, e aceeaşi ca şi a dumneavoastră, nu mai trebuie să repetaţi de câte trei-patru ori aceeaşi frază.

Vă rog, domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul procedurii de mediere, comisia de mediere poate să propună plenului adoptarea uneia dintre variantele propuse de cele două Camere: fie varianta Senatului, fie varianta Camerei Deputaţilor, iar în situaţia în care ajunge la concluzia că nici una dintre cele două variante nu satisface, din punct de vedere al reglementării, poate să propună un text comun.

Ce a făcut comisia de mediere în cazul de faţă? Nu a făcut decât să detalieze care sunt consiliile locale. Şi a spus: consiliul local al comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti. Adică, s-a plecat de la reglementarea generală, "consiliul local", şi s-a detaliat care sunt consiliile locale.

Cred că, sub nici un aspect, textul care este propus de comisia de mediere nu înfrânge vreuna dintre dispoziţiile Constituţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu pot fi de acord cu explicaţiile oferite de domnul ministru, întrucât, în nici un caz, comisia de mediere, formată din 7 deputaţi şi 7 senatori, nu poate adăuga la textul iniţial al legii.

Ea nu poate să se substituie, aşa cum am neţionat, voinţei exprimate separat de către fiecare Cameră. Comisia de mediere are un mandat precis, de a se menţine în limitele textelor aflate în divergenţă.

Ar însemna ca, oricând, prin intermediul comisiei de mediere, să modificăm voinţa exprimată de cele două Camere, pentru că aşa apreciază o comisie de mediere formată din 7 deputaţi şi din 7 senatori! Care nici măcar nu este reprezentativă, întrucât unele grupuri parlamentare nu fac parte din acea comisie de mediere, cum a fost cazul Partidului Democrat.

În fapt, doamnelor şi domnilor, prin acest amendament al comisiei de mediere, se încearcă eliminarea Consiliului general al municipiului Bucureşti, Primăria Capitalei, din procesul vânzării spaţiilor comerciale şi atribuirea lor directă către consiliile de sector. Acest lucru reiese, expresis verbis, din amendamentul politic, neconstituţional şi nelegal, redactat de către comisia de mediere, din care Partidul Democrat nu a făcut parte.

Iată de ce, vă solicităm ca aici, în Parlamentul României, să respectăm textele legale şi să nu ne permitem, de dragul satisfacerii unei clientele politice, să adăugăm texte legale într-o manieră frauduloasă şi să respectăm voinţa exprimată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţe separate. În consecinţă, vă rugăm să supuneţi, domnule preşedinte, votului varianta Camerei Deputaţilor, ca variantă acceptată de către noi, şi nu varianta comisiei de mediere, care, repet, este nelegală, neconstituţională, clientelară, politică şi urmăreşte un scop precis: un atac la adresa Primarului general al municipiului Bucureştiului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că această comisie de mediere are dreptul să facă un text comun, în cazul în speţă, s-a plecat de la definiţia vânzătorului, acestei categorii. Se pare că această comisie de mediere, formată din 14 parlamentari, pe de o parte, nu au fost de acord cu varianta definiţiei vânzătorului de la Camera Deputaţilor, pe de altă parte, nu au fost de acord cu varianta definţiei vânzătorului de la Senat şi şi-au permis să realizeze o nouă definiţie a vânzătorului.

Stimate coleg, domnule Boc,

Vreau să vă învederez, cu toată responsabilitatea, că nu aveţi dreptate când spuneţi că această comisie de mediere nu are dreptul să facă un text comun pe un subiect dat, pe un subiect controversat în cazul respectiv. Şi acest text comun nu înseamnă ce spuneţi dumneavoastră: se realizează un fel de "joc de "puzzle cu toate cuvintele, se amestecă şi se construiesc alte fraze cu aceleaşi cuvinte. Este aberant ce spuneţi dumneavoastră, din acest punct de vedere, este o tratare foarte originală a regulamentului şi, mai ales, a cutumei acestui Parlament, de 13 ani de zile.

Ce este real, în ceea ce spuneţi dumneavoastră, este următorul lucru: această Cameră, în cadrul nostru, astăzi, aici, avem dreptul să votăm una din cele trei variante propuse. Sigur, comisia de mediere, pe ansamblu, ne propune un text comun. Noi putem să votăm astăzi, aici, orice variantă ni se propune, aceasta este ceea ce se numeşte autoritatea acestei camere, comisia de mediere ne face o propunere şi propunerea este corectă, din toate punctele de vedere, nu suferă nici un fel de atac, din partea nimănui, din acest punct de vedere.

Ceea ce nu este adevărat, în ce spuneţi dumneavoastră, este că nu v-aţi făcut datoria ca partid, să participaţi, prin prezenţa domnului Hanganu Romeo Octavian, senator, la această comisie. Aceasta este problema dumneavoastră personală, de partid, şi n-aveţi decât să vă spălaţi această, mă rog, problemă, în interiorul partidului, nu ne interesează pe noi dacă PD-ul a participat sau a fost frustrat, din punctul acesta de vedere, la comisia de mediere.

Deci, ceea ce, repet, aveţi dreptate, lăsaţi-ne libertatea să votăm, inclusiv această propunere pe care ne-o face comisia de mediere şi este mai mult decât legală.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Trebuie să recunosc să sunt extrem de neplăcut surprins de modul original în care unii colegi ai noştri interpretează rolul comisiei de mediere. Or, aşa cum Regulamentul Camerelor prevede, această comisie are rolul de a lua în dezbatere textele "în divergenţă" ale celor două Camere, având posibilitatea să opteze pentru una din cele două variante sau să redacteze un text comun, dar numai acolo unde textele sunt în divergenţă.

Or, vă rog să observaţi că aici este vorba de un text care nu are nici măcar o virgulă în plus la o Cameră, faţă de cealaltă Cameră. El nu este un text în divergenţă şi acest lucru fiind dat, comisia nu putea să-l ia în dezbatere şi să creeze un text nou.

Suntem în faţa unui act original al acestei comisii de mediere, pe care eu, până acum, nu l-am întâlnit, şi nu sunt de ieri, de alaltăieri în Parlamentul României. Este un act tendenţios, care are în vedere diminuarea atribuţiilor Primarului general al Capitalei... (Vociferări în sală.)

Domnule coleg, dacă ai ceva de spus, vino la microfon, că din sală, ştiţi să urlaţi toată ziua! Veniţi aici şi spuneţi de la microfon şi nu dialogaţi cu mine!

De aceea, eu cred că prin ceea ce s-a produs în raport, comisia şi-a depăşit atribuţiile şi, în consecinţă, solicit să fie pus la vot doar textul Camerei Deputaţilor, care este de fapt textul ce trebuie luat în calcul.

În ce priveşte absenţa domnului senator Hanganu de la activitatea comisiei de mediere, sigur, poate că e bine că în acest fel nu a luat parte la un act de fraudă efectivă, făcută de către această comisie de mediere. Vă mulţumesc. (Vociferări, proteste ale deputaţilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamenului, supun întâi votului dumneavoastră textul propus de către comisia de mediere. Urmăriţi, încă o dată, la pct. 5 lit. a), textul comun propus de aceasta.

Cine este pentru? 81 voturi pentru.

Împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 81 de voturi pentru, 5 abţineri şi 24 de voturi împotrivă, s-a adoptat varianta propusă de comisie, text comun.

Lit.b), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se face dezbatere, nici vot.

La pct.6, titlul cap.II, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.7, varianta Camerei Deputaţilor până la alin.4 de la art.5.

La alin.4, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct.6 sunt propuse variantele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct.8, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.9, de asemenea, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.10, de asemenea, doar cu privire la art.8 alin.1.

La art.8 alin.3, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.11, varianta Camerei Deputaţilor pentru art.9 alin.1.

La art.9 alin.3, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.12, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.13, de asemenea.

Pct.14, varianta Camerei Deputaţilor pentru art.12 alin.1.

Pentru art.12 lit.c), ni se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Lit.b), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului.

Pentru alin.4 de la art.12, există un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct.15, în întregime, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

La pct.16, varianta Camerei Deputaţilor. Aceeaşi soluţie.

Pct.17, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.18, de asemenea.

La pct.19, cu privire la art.16, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct.20, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii.

Pct.21, varinta Camerei Deputaţilor.

Pct.22, de asemenea.

Pct.23, pct.24 şi pct.25, de asemenea, varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.26, de asemenea.

La pct.27, cu privire la art.24, o intervenţie a domnului deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi că în ambele variante, şi în varianta Senatului, şi în varianta Camerei Deputaţilor, s-a strecurat o eroare materială, repetându-se de două ori acelaşi text, şi anume: "Procedurile de restituire sunt suspendate de drept până la data încheierii procedurilor de restituire". În realitate, este vorba de procedurile de vânzare care sunt suspedante de drept până la data încheierii procedurilor de restituire. Ca atare, vă propun să îndreptăm această eroară materială. Sintagma din prima propoziţie "de restituire" să fie înlocuită cu sintagma "de vânzare".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că, într-adevăr, este vorba de o eroare materială.

Supun votului dumneavoastră înlocuirea acestui cuvânt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.28, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.29, de asemenea.

Pct.30, de asemenea.

V-aş ruga să reveniţi la pct.13. Îmi semnalează colegul meu, domnul secretar Niţă, faptul că la alin.7 de la art.11 există un text comun; celelalte texte au fost textele Camerei Deputaţilor.

Vă rog să reveniţi la pct.13 alin.7 de la art.11, pag.13. Dacă aveţi obiecţii la acest text comun. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Am parcurs punctele raportului. Este vorba, însă, de o lege cu caracter organic, aşa încât vom supune raportul final votului de mâine, fixat de Comitetul ordinii de zi.

Următorul raport este Raportul cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor.

Pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri.

Pct.2, în întregime, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.4, în întregime, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.5, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pct.6, pentru alin.2 de la art.7, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.3 de la art.6, la acelaşi pct.6, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, varianta Camerei Deputaţilor până la lit.c), pag.6.

La lit.c), comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la această variantă. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, varianta Senatului, pentru alin.1 de la art.8. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.2 şi 3 de la acelaşi articol, în continuare este vorba de textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului sau dezbaterii.

Pct.9 şi 10, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.11, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.12 alin.1 de la art.11, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

La pct.12 alin.2, vă rog să urmăriţi textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.13, varianta Senatului la lit.c) de la art.14. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.d), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri.

La lit.f), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a votat textul comun.

Pentru celelalte texte, variantele Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri.

Pct.14, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.15, cu privire la art.17, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.16, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.17, text comun la alin.1 de la art.18. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a votat textul comun.

Pentru alin.2 şi 3 de la art.18, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Alin.3 de la acelaşi articol, art.18, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.18, text Camera Deputaţilor.

Pct.19, text Camera Deputaţilor.

Pct.20, varianta Senatului pentru art.21. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct.20, cu privire la lit.c) şi alin.2 în întregime, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.21, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.22, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.23, cu privire la art.24 lit.c), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pentru alin.2 de la art.24, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, varianta comună propusă de comisie a fost votată.

La pct.24, art.25 alin.1, variantă comună, propusă de comisie, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.3 de la acelaşi articol, art.25, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

La pct.25, pentru art.25¹, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Tot la pct.25 al raportului de mediere, cu privire la art.26 alin.4, urmăriţi textul comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Stimaţi colegi,

După pct.25, cu privire la art.27, comisia a greşit numărătoarea. Este vorba de pct.26, nu de pct.27, textele Camerei Deputaţilor.

În continuare, în loc de pct.26, este pct.27, de fapt.

La pct.26, greşit stabilit de comisie, de fapt pct.27, urmăriţi pag.24. Comisia propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi, a fost votat textul comun.

La pct.28, varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.29, varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.30, varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.31, varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.32 şi 33, tot variantele Camerei Deputaţilor.

La pct.34, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct.35, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.36, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.37, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.38, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.39, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.40 şi 41, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.42, de asemenea.

Pct.43, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.44, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.45, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.46 şi 47, de asemenea.

Pct.48, de asemenea.

Am parcurs toate punctele raportului de mediere, adoptându-le.

Având în vedere că suntem în faţa unei legi cu caracter ordinar, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie...

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a trece la vot, vreau să mai ştiu, dacă în acest Parlament, Constituţia şi Regulamentul Camerei Deputaţilor mai reprezintă ceva, sau este doar o simplă barieră de hârtie, şi, în consecinţă, vreau să vă reamintesc, domnule preşedinte, faptul că, potrivit art.127 din Regulament, rapoartele comisiilor de mediere se aprobă în şedinţele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.

În consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să respectaţi prevederile Regulamentului şi să supuneţi acest raport de mediere în şedinţa consacrată votului final, potrivit art.127.

Domnul Valer Dorneanu:

Consecinţa acestei intervenţii este că voi supune raportul votului final din ziua de mâine, pentru a nu exista nici un fel de obiecţii şi discuţii.

Următorul proiect este Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.183/2000 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952.

Domnul deputat Gaspar prezintă din partea iniţiatorilor.

O rog pe doamna preşedinte Smaranda Dobrescu să prezinte în continuare raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor are ca obiect ratificarea Convenţiei Internaţionale a Muncii nr.183/2000 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii, din 1952, adoptată la cea de 88-a sesiune a Conferinţei generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva, la 15 iunie 2000.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. De asemenea, el a fost avizat favorabil de către Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în forma pe care a prezentat-o Guvernul şi, în consecinţă, vă rugăm să îl adoptaţi aşa cum este prezentat în acest moment de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare protecţia maternităţii.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului aprobarea proiectului de lege, întrucât acesta a fost adoptat cu scopul de a promova într-o mai mare măsură egalitatea de tratament a femeilor care muncesc, precum şi de a proteja sănătatea mamei şi copilului, preocupare comună a tuturor statelor membre în materie de progres social, dezvoltare economică şi culturală.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă roagă să îl adoptaţi în forma prezentată şi adoptată la Geneva.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva din partea dumneavoastră să intervină la dezbateri generale. Nu. Atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, dispoziţia de ratificare a convenţiei, pe care o aveţi anexată. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune şi acest proiect votului final, în şedinţa de mâine destinată votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor din patrimoniul companiei de navigaţie maritimă ROMLINE S.A. Constanţa.

Comisia pentru industrii şi servicii să ia loc.

Din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor din patrimoniul companiei de navigaţie maritimă ROMLINE S.A. Constanţa, este motivat de următoarea susţinere pe care o prezint din partea Guvernului:

Compania de navigaţie maritimă ROMLINE S.A. Constanţa se află în procedură de reorganizare, potrivit Legii nr.64 din 1995. În prezent, compania de navigaţie mai are în patrimoniu, în diferite porturi ale lumii, patru nave cu echipajele la bord: în Turcia, Republica Dominicană, Algeria şi Grecia, unde navigatorii au peste 365 de zile de ambarcare, cu contractele de muncă ambarcate, expirate şi ajunşi la limita rezistenţei fizice şi psihice, fără posibilităţi financiare de plată şi repatriere din partea societăţii.

Alţi aproximativ 500 de navigatori sunt debarcaţi, cu drepturile contractuale neachitate pe perioade cuprinse între 1 şi 3 ani, ajunşi şi ei în pragul disperării.

Din considerentele sus-menţionate, la compania de navigaţie maritimă ROMLINE nu se poate finaliza procedura potrivit Legii nr.64/1995, impunându-se intervenţia statului pentru rezolvarea acestei probleme sociale grave.

Pe de altă parte, la data de 1 februarie 2002 a intrat în vigoare Proiectul de rezoluţie a Biroului Internaţional al Muncii şi al Organizaţiei Internaţionale Maritime privind asigurarea securităţii financiare în caz de abandon a marinarilor, proiect impus tuturor guvernelor statelor membre.

Prin proiectul de lege alăturat se propune ca suma necesară în vederea acoperirii plăţii drepturilor restante şi pentru cheltuielile de repatriere a personalului navigant, precum şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare, în valoare totală de 77.336.690.000 de lei, să fie suportată din următoarele fonduri: suma de 25.336.690.000 de lei din bugetul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului pe anul 2002; suma de 52.000.000.000 de lei din bugetul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare pe anul 2002. Suma urmează să fie repartizată de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului prin convenţii încheiate cu compania de navigaţie maritimă ROMLINE, şi să fie justificată de către aceasta pe bază de decont de cheltuieli, până la data de 30 iunie 2002.

Faţă de cele prezentate, Guvernul vă roagă să aprobaţi acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat şi de către Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a analizat acest proiect de lege şi l-a avizat favorabil, realizând un raport de susţinere şi de trecere prin aprobare în partea aceasta a Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. În consecinţă, vă rog să supuneţi aprobării Camerei Deputaţilor acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea Partidului Democrat.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu punem în discuţie necesitatea aprobării acestui proiect de lege din punct de vedere umanitar, deoarece echipajele care stau pe navele blocate în porturi trebuie repartriate, trebuie acoperite cheltuielile lor de salarizare. Punem în discuţie problema de fond. Dacă vă aduceţi aminte, acum vreo două luni de zile am aprobat o ordonanţă de urgenţă, tot cu acelaşi punct de vedere, acoperirea unor cheltuieli privind salariile tot de la ROMLINE, problema de fond rămânând deschisă, deoarece aceste nave nu se vor aduce niciodată în patrimoniu dacă nu se ia o decizie clară a celui care trebuie să hotărască, respectiv a proprietarului sau a AVAB-ului, ce se întâmplă cu aceste nave, deoarece aceste nave sunt sechestrate în porturi, fără să ştie exact care sunt datoriile pentru care sunt sechestrate.

Sumele care sunt prevăzute în acest proiect de lege acoperă eventualele cheltuieli şi salarii până la 30 iunie. Mă întreb: după 30 iunie ce se va întâmpla? Va fi aceeaşi problemă socială. Marinarii nu vor avea bani să-şi procura hrana, nu vor exista fonduri pentru acoperirea cheltuielilor de întreţineri, combustibililor, taxe şi altele.

Problema de fond se pune, şi am şi susţinut-o în comisie: nu este nevoie de astfel de lege sau ordonanţă care să motiveze o anumită sumă, ci de o modificare de structură a modului de acoperire a acestor cheltuieli, cheltuieli care trebuie acoperite pe două căi - de la APAPS, de la proprietar sau de la AVAB, de principiu, fiindcă o navă niciodată nu este în teritoriu românesc, ci este într-un teritoriu străin, iar stingerea acestui litigiu nu se poate face decât printr-o decizie foarte clară. Să se analizeze cât sunt costurile cu această navă, ce reprezintă această navă, dacă este vreo şansă să se recupereze. De fapt, din cele patru care sunt în exploatare, din expunerea de motive, au mai rămas trei. Ce se întâmplă cu aceste nave, dacă este vreo şansă ca, prin vânzarea acestor nave, să se recupereze din costuri. Dacă nu, se pare că mai mult vom pierde permanent, prin a acoperi tot felul de cheltuieli pentru întreţinerea navelor.

Pe de altă parte, să ştiţi că decizia trebuie luată, de regulă, de proprietar. La ora actuală, în cazul ROMLINE, este într-o reglementare juridică, în care conducerea societăţii o face un executor, un specialist în drept, nicidecum un specialist în shipping, motiv pentru care nu poate să ia o decizie specifică unei astfel de activităţi, motiv pentru care, permanent, se va perpetua această situaţie, şi întreb: cât echipaj va rămâne la bord, cât combustibil va trebui să îi dea. Şi vă daţi seama că un executor sindic nu are pregătirea necesară pentru a lua o decizie privind starea navelor care se găsesc în străinătate.

Din acest motiv, suntem de acord cu astfel de proiect de lege, dar problema de fond rămâne şi, în mod cert, peste o lună, două sau trei, vom avea iarăşi o ordonanţă de acest tip prin care vom solicita alţi bani pentru a repatria echipajul şi a acoperi eventualele cheltuieli.

Din acest motiv, solicit Parlamentului să se definitiveze, odată pentru totodeauna, problema acestor nave blocate, să se hotărască dacă abandonăm sau nu navele, fiindcă oricum ne costă mai mult aceste cheltuieli permanente care se duc, în ultimă instanţă, la bugetul naţional şi în buzunarul tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină. Nu.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Mircea Ursache, de la AVAB, care va răspunde preocupărilor învederate de reprezentantul Partidului Democrat.

Domnul Mircea Ursache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problema repartrierii personalului navigant de la ROMLINE este o problemă mai veche şi, aşa cum cunoaşteţi, este pentru a doua oară când intervenim pentru a rezolva o problemă socială, la urma-urmei. Este vorba de oameni care nu şi-au primit de câteva luni de zile nici un drept salarial şi, mai mult decât atât, care sunt în condiţiile limitei rezistenţei, sechestraţi pe nave. Nu mai demult, acum trei săptămâni, ca urmare a neplăţii obligaţiilor către diferite căpitănii portuare, nava LISA M a fost vândută de instanţa locală din Neibrut Bei din Turcia pentru 380 de mii de dolari, deci una din cele patru nave fiind deja vândută. În aceste condiţii, este imperios necesar de a asigura şi în concordanţă cu Directiva Uniunii Europene nr.95/21, care prevede obligativitatea statelor semnatare pentru întărirea controlului statutului portului, ceea ce înseamnă creşterea exigenţelor faţă de starea tehnică a navelor şi a condiţiilor de muncă şi viaţă a echipajului.

După cum cunoaşteţi, încă din evidenţele din 29 ale Memorandumului de înţelegere de la Paris, România se clasa printre primele locuri între ţările cu mare risc privind navele ROMLINE. Din acest motiv am propus acest proiect de lege şi dorim în continuare, să asigurăm condiţii minimale pentru echipajele de siguranţă de pe aceste nave, astfel încât, în măsura în care ROMLINE, după procedura de reorganizare judiciară, îşi va relua activitatea, sau instanţa se va pronunţa altfel, atunci să se adopte o decizie finală. Deocamdată, noi considerăm că aceasta este soluţia: de a sprijini aceşti oameni şi de a le asigura condiiţile minimale de viaţă şi drepturile salariale.

Deocamdată, noi considerăm că asta este soluţia, de a sprijini aceşti oameni şi de a le asigura condiţiile minimale de viaţă şi de a le asigura drepturile salariale.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Sandu. Şi apoi, înţeleg, şi domnul Bivolaru.

Mai doriţi să interveniţi? Da. Poftiţi.

Domnul Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi, de fapt, aici dezbatem conţinutul unei ordonanţe, iar domnul deputat Toader cred că a încercat să facă o declaraţie politică. Îi reamintesc dânsului că declaraţiile politice se fac marţi dimineaţă, de la ora 8,30.

Sigur, problema este reală, este deosebit de dificilă, eu înţeleg compasiunea dânsului pentru oamenii care sunt acolo, nu înţeleg de ce de-abia acum s-a trezit această compasiune, pentru că problema durează din 1999 şi, la vremea respectivă, se puteau lua măsuri mai multe. De aceea, eu vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, votaţi ordonanţa şi raportul, aşa cum a fost prezentat de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Mi-a pronunţat numele!

Domnul Valer Dorneanu:

Vi l-a pronunţat cu respect.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu v-a jignit.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mi-a pronunţat numele, va trebui să răspund.

Mi-a pronunţat numelui şi a spus că am făcut o declaraţie politică. Nu are nici o legătură cu declaraţia politică, este efectiv la text. Şi îmi pare rău, stimate coleg, că am spus-o şi în comisie şi nu mi-a răspuns reprezentantul Guvernului cât reprezintă costul acestor nave, cât reprezintă cheltuielile cu această navă, pe de o parte, ca să se poată cuantifica şi, repet, noi am fost de acord şi susţinem acest proiect de lege, dar, am şi motivat-o, este necesar s-o extindem, s-o extindem ca, oricând e nevoie, pentru a acoperi astfel de cheltuieli, să nu se mai vină în faţa Parlamentului cu proiect de lege pentru încă o sumă fixă. Era suficient să trecem dreptul AVAB-ului şi al APAPS-ului să acopere cheltuielile care apar cu aceste nave. Acesta a fost punctul de vedere pe care l-am susţinut şi în comisie, bineînţeles, dar, din punct de vedere al aprobării, am spus că suntem de acord.

Nu a fost vorba de o declaraţie politică, a fost vorba despre o realitate foarte clară a acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bivolaru.

Poate răspundeţi şi la aceste ultime întrebări, dacă ştiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Două lucruri ar fi de răspuns. Sigur că, în această comisie, s-a discutat această problemă de perspectivă şi s-a decis ca APAPS-ul împreună cu AVAB-ul şi cu autoritatea pe problemă, împreună şi cu Comisia pentru industrii, să realizeze, pentru etapa imediat următoare, o analiză referitoare la ce a mai rămas din flota maritimă navală. În legătură cu acest lucru, sigur şi eventualele posibile cheltuieli.

În al doilea rând, eu aş vrea să liniştesc pe colegul Toader, în legătură cu cheltuielile de perspectivă, în sensul că nu mai există nici o perspectivă, pentru că flotă navală nu mai avem. Se pare că va fi ultima discuţie în legătură cu asigurarea cheltuielilor cu salariile acestor marinari sechestraţi, sau abandonaţi sau lăsaţi la ţărm şi, din acest punct de vedere, problema de viitor este dacă mai construim o altă flotă maritimă şi probabil că o vom construi de o asemenea manieră să nu mai venim în faţa Parlamentului cu o astfel de propunere. Deci nu e bine să ne facem griji pentru viitor, pentru că nu mai avem de ce: flotă nu mai există!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Poftiţi? (Îl întreabă pe domnul deputat Mircea-Nicu Toader, care a cerut dreptul la replică)

Stimate coleg,

Am senzaţia că abuzaţi de acest lucru. Nu a spus nimic peiorativ la adresa dumneavoastră, nu v-a combătut, nu nimic. Dreptul la replică este atunci când vă este afectată imaginea sau când...

Poftiţi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Foarte scurt vreau să-i răspund domnului Bivolaru, că mai sunt, într-adevăr, 3 nave, dar flota română are încă nave care sunt în proprietate privată română.

Domnul Valer Dorneanu:

Repet. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Noi nu finanţăm repatrierea, finanţăm, eventual, "cheltuielile pentru repatrierea personalului navigant".

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu această rectificare.

Iniţiatorul? Da.

La titlul proiectului de lege, la propunerea domnului Damian Brudaşca, se introduce "pentru finanţarea cheltuielilor de repatriere a personalului navigant debarcat..."

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.4, 5 şi 6. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că, totuşi, am votat acest proiect, în formularea exactă a Senatului, şi o să intrăm în mediere doar pentru această nuanţă de redactare. Este evident că se aprobă finanţarea. Ce finanţare? Cheltuielile de finanţare.

Mai insistaţi, domnule coleg? Mulţumesc foarte mult.

Revin la titlul proiectului.

Cine este pentru titlul actual? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

S-a votat titlul iniţial, pentru a nu mai intra în procedura medierii.

Vom supune proiectul votului final de mâine.

Următorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali.

Rog pe reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică să propună timpii de dezbatere. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Ioan Oltean. (Domnul deputat Oltean ia loc în loja comisiei)

Domnule Oltean, propuneţi timpii de dezbatere! Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Pentru dezbaterea acestui proiect de lege, propunem 2 minute pe vorbitor şi 15 minute pentru dezbaterea generală a textului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva, iniţiatorul sau dumneavoastră, domnule preşedinte? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlu?

Domnul Ion Cîrstoiu:

Am amendament de respingere!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vă rog să constataţi că prin titlul acestei ordonanţe, se pun nişte interdicţii la aleşii locali şi la funcţionarii publici, dar, de fapt, din conţinutul proiectului, nu sunt altceva decât nişte interdicţii privind societăţile comerciale cu capital de stat care intră în relaţii cu aceste consilii locale.

Propunerea mea, din acest motiv, a fost pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru că sediul materiei interdicţiilor nu stă aici, ci stă în Legea 215 şi în Legea funcţionarului public şi în Statutul aleşilor locali, pe care noi îl dezbatem în continuare, probabil că tot în această zi şi cred că această ordonanţă a fost dată într-un moment când nu era necesară şi nu cred că va aduce, în viitor, ceva bun pentru societatea românească. Dacă e vorba de interdicţie, nu dăm ordonanţă de urgenţă ci aplicăm prevederile legilor în materie în acest sens.

Ştiu că votul este aşa cum este, dar aş vrea să vă aplecaţi asupra acestui conţinut, mai ales că aceste interdicţii nu sunt şi la societăţile comerciale cu capital de stat. Deci se împarte, încă de la început, în societăţi comerciale cu capital privat şi societăţi comerciale cu capital de stat.

Deci v-aş ruga să votaţi pentru respingerea ordonanţei de urgenţă, întrucât nu are nici un obiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles, stimate coleg.

Deocamdată, supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Aţi auzit şi propunerile colegului dumneavoastră.

Cine este pentru titlu?

Domnul Ion Cîrstoiu (din sală):

Cum să supuneţi la vot, când am propus respingerea?!

Domnul Valer Dorneanu:

Cum să propun respingerea legii, înainte de a o parcurge, stimate coleg?!

Vă rog. Prefer să vorbiţi de aici, decât să vorbiţi din sală, că văd că aveţi...

Domnul Ion Cîrstoiu:

O să vorbesc şi din sală, atunci când este cazul şi vorbesc la microfon, când mi se permite, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Totdeauna v-am permis.

Domnul Ion Cîrstoiu:

La orice proiect de lege, înainte de a intra în dezbateri, sunt propuneri, dacă intră în dezbateri sau nu.

Eu am făcut propunerea de respingere. Deci, înainte de a intra în proiectul de lege, vă rog să supuneţi la vot respingerea. Categoric, veţi obţine voturile necesare, dar propuneţi, nu intraţi în proiectul de lege şi, pe urmă, să spuneţi: mai există o propunere de respingere. Este adevărat şi vă rog să vă gândiţi mai bine.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a nu exista dezbateri cu privire la acest lucru timp de 10 minute, eu supun propunerea colegului nostru votului.

Cine este pentru respingerea proiectului de lege? 12 voturi pentru.

Împotrivă? 82 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 12 voturi pentru, 82 împotrivă şi 1 abţinere, s-a respins propunerea de respingere a proiectului de lege.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu, dacă există obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic şi punctul 1 din articolul unic. Dacă sunt obiecţiuni?

Poftiţi?

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Am o propunere de procedură înainte.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte,

Aş dori să fie stipulat în stenogramă faptul că noi am respins propunerea de dezbatere a proiectului de lege, nu de respingere a proiectului, pentru că nu există procedură, aşa cum menţionaţi şi dumneavoastră, de respingere a unui proiect de lege, înainte de a fi discutat. Deci ceea ce noi am votat, în majoritate, Grupul PSD, am votat propunerea de respingere a dezbaterii. Ca să nu fie, după aceea, făcute alte interpretări şi intervenţii, ştiu eu, prin massmedia.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să consemnaţi exact, în stenogramă, acest lucru! Deci acest lucru s-a supus votului şi acest lucru s-a votat, inclusiv autorul amendamentului este de acord cu...

Deci preambulul articolului unic şi punctul 1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Punctul 2 al proiectului de lege?

La punctul 2? Poftiţi.

Domnul Boc are o obiecţiune.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

La art.1 din ordonanţă şi la punctul 2 din raport, există un amendament formulat de către subsemnatul şi domnul deputat Ioan Oltean şi amendamentul pe care-l formulăm se bazează pe următorul considerent. Ordonanţa de urgenţă pe care noi o aprobăm astăzi are ca obiect de reglementare instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, însă, aşa cum este formulat textul art.1 alin.1, rezultă că interdicţia nu priveşte persoana aleşilor locali, ci societăţile comerciale persoane juridice, în care aleşii locali sunt administratori, cenzori, asociaţi, acţionari sau deţin funcţii de conducere.

În consecinţă, întrucât scopul ordonanţei vizează instituirea unei interdicţii pentru aleşii locali, şi nu pentru persoanele juridice, noi am propus ca textul art.1 să fie reformulat, în sensul că nu societăţile comerciale la care aleşii locali sunt manageri, acţionari ş.a.m.d., nu pot încheia anumite contracte, ci aleşii locali manageri, acţionari, asociaţi cu funcţii de conducere, administratori ş.a.m.d. nu au dreptul de a încheia contracte comerciale. Această observaţie a fost trecută şi în avizul Consiliului Legislativ, care a stat în atenţia celor două comisii care au redactat separat, în Camera Deputaţilor şi în Senat, rapoartele la această ordonanţă.

În consecinţă, vă propunem acceptarea acestui amendament, pentru a pune de acord titlul ordonanţei, al legii de aprobare a ordonanţei cu art.1, unde avem menţionări cu privire la societăţi comerciale, iar titlul se referă la interdicţii pentru aleşii locali. În consecinţă, vă propunem să acceptaţi amendamentul, aşa cum a fost el formulat.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Domnul Damian Brudaşca şi apoi iniţiatorul.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Şi eu apreciez justificate cele afirmate de antevorbitor, întrucât titlul se referă la interdicţii ce vizează aleşii locali şi, în consecinţă, aşa trebuie să fie şi problematica abordată de alin.1.

La acest amendament, propus de domnii deputaţi Boc şi Ioan Oltean, aş propune, însă, o mică modificare de redactare, în sensul că contractele comerciale sunt "pentru prestări de servicii", şi nu sunt "de prestări de servicii". Prin urmare, "nu pot încheia contracte comerciale pentru prestări de servicii, executarea de lucrări sau furnizarea de bunuri ori contracte..." ş.a.m.d. Deci, cu această formulă de redactare, care conferă mai mare claritate conţinutului, susţin amendamentul făcut de cei doi colegi deputaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Fleşariu, din partea iniţiatorului.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Textul alin.1 al art.1, aşa cum este formulat, este corect, întrucât contractele, în asemenea situaţii care s-au dorit a fi reglementate prin această ordonanţă de urgenţă, nu sunt încheiate de aleşii locali, ca persoane fizice, ci sunt încheiate de societăţile comerciale în care aceştia deţin anumite funcţii. Interdicţiile se răsfrâng în mod direct, o să vedeţi în textele ulterioare, asupra alesului local, întrucât acesta va fi pus în situaţia, dacă se îndeplinesc condiţiile cerute de ordonanţa de urgenţă, să-şi dea demisia, fie din funcţia de consilier, fie din cea de manager, de cenzor, de membru al consiliului de administraţie sau alte funcţii de conducere pe care le deţine la societatea comercială respectivă care a încheiat contractul cu consiliul local sau cu o regie sau o societate din subordinea acestuia.

Prin urmare, textul propus de ordonanţă este corect şi, ca atare, vă rog să-l supuneţi aprobării în formularea venită de la Guvern şi de la Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Referiţi-vă şi la propunerea de reformulare: "contracte comerciale de prestări servicii... "

Domnul Ionel Fleşariu:

Cât priveşte propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Brudaşca, în primul rând ea nu este esenţială, iar vreau să vă spun că, în literatura juridică şi în practica juridică, contractele comerciale aşa sunt denumite: "contracte comerciale de prestări servicii, de produse, de executare de lucrări sau de furnizare de produse". Aşa sunt ele definite, în literatura juridică şi, ca atare, nu putem să încălcăm nişte lucruri care deja sunt bătute în cuie în literatură.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Daţi-mi voie să explic!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu! Stimate coleg, haideţi, totuşi, să fim riguroşi şi să nu discutăm doar de dragul de a interveni şi asupra lucrurilor de notorietate!

Supun votului dumneavoastră punctul 1 cu privire la alin.1 al art.1, în formularea existentă.

Cine este pentru?

Stimaţi colegi, vă rog să vă exprimaţi prin vot!

Cine este pentru punctul 1 din proiectul de lege, cu privire la alin.1 al art.1? 75 de voturi pentru.

Împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 75 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, s-a adoptat punctul 1, alin.1.

La punctul 1, alin.5, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate, în formularea iniţială.

La punctul 2 din proiectul de lege? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţială.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3.

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am propus, în cadrul dezbaterilor la nivelul comisiei, ca art.3 din ordonanţă să fie eliminat. Cu toate argumentele prezentate, membrii comisiei, în marea majoritate, au votat împotriva respingerii acestui amendament. De aceea îngăduiţi-mi, în câteva cuvinte, să dezvolt din nou motivaţia care a stat la baza acestei propuneri.

Vă rog să observaţi că, prin art.3, legiuitorul intervine, în mod brutal, în acordul intervenit între două părţi, cerând ca toate contractele de furnizare de bunuri, de executare de lucrări sau de prestări de servicii să fie anulate sau să fie reanalizate în temeiul acestei ordonanţe. Or, în opinia mea, orice contract înseamnă acordul de voinţă al părţilor. Doar părţile sunt în măsură să aprecieze dacă sunt elemente care să conducă la reanalizarea clauzelor contractuale, la anularea acestora, la renunţarea lor sau la îmbunătăţirea lor. Nici chiar legiuitorul nu poate să intervină şi să impună un asemenea demers juridic. Din aceste considerente, noi apreciem că art.3 se constituie într-un grav abuz pe care legiuitorul este pe cale să-l săvârşească şi solicit eliminarea acestuia din corpul ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ionel Fleşariu, din partea iniţiatorului.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi că sarcina de a face această analiză revine autorităţilor administraţiei publice locale care au încheiate asemenea contracte cu societăţile comerciale. Este drept că, contractul este un acord de voinţă dintre cele două părţi, însă domnul deputat Oltean îmi face impresia că greşeşte puţin aici, întrucât oricare dintre părţi poate să reanalizeze contractul şi, dacă constată că sunt încălcate prevederile legale, poate solicita, aşa cum se prevede aici, organelor în drept, instanţelor de judecată, bunăoară, să anuleze clauzele respective care sunt ilegale sau chiar contractul în întregime. Deci anularea contractului nu se face de una dintre părţi, nici rezilierea, nici anularea lui, ci se face de către organele abilitate de lege, aşa cum prevăd reglementările legale în vigoare, adică de către instanţele de judecată. Iar reanalizarea, o repet, o poate face oricare dintre părţi, fără să fie nevoie de acordul ambelor părţi pentru a face această reanalizare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să observaţi, rog şi pe domnul ministru să observe, că dispoziţia art.3 este una imperativă, şi nu este una permisivă. În consecinţă, legiuitorul obligă părţile, indiferent dacă ele sunt sau nu de acord cu prevederea din lege, să reanalizeze aceste contracte şi să le reaşeze în concordanţă cu prevederile respectivei ordonanţe. Or, mie mi se pare că este abuz. Dacă ar fi fost o dispoziţie permisivă, lăsând la aprecierea părţilor, era o altă chestiune. Dispoziţia este însă imperativă, ea nu lasă loc unei interpretări de altă natură părţilor contractante.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Colegul nostru Ioan Oltean a propus eliminarea textului art.3, aţi auzit şi argumentele sale şi ale iniţiatorului.

Potrivit Regulamentului, trebuie să supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru eliminarea art.3? 24 voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 64 de voturi împotriva eliminării.

Abţineri?

Cu 64 voturi împotrivă, 24 pentru, s-a respins propunerea de eliminare a textului art.3.

Cine este pentru art.3, în formularea existentă? 68 voturi pentru.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 68 voturi pentru, 21 voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a adoptat textul art.3, în formularea iniţială.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, vom supune votului final mâine, în şedinţa destinată votului final.

Următorul proiect: Legea privind statutul aleşilor locali.

Domnule Fleşariu, vă rog să prezentaţi acest proiect şi Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică să se înţeleagă între ele care prezintă raportul. Domnule Ionel Olteanu şi domnule Ioan Oltean, vă rog să decideţi împreună care prezentaţi raportul. (Rumoare, agitaţie în sală)

Domnule ministru, aveţi cuvântul, până se decid cei doi preşedinţi, pentru că preşedinţii se decid mai greu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Domnul Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Necesitatea unui statut al aleşilor locali a fost prevăzută pentru prima dată în legislaţia românească în Legea administraţiei publice locale nr.69 din 1991. Aceeaşi necesitate este prevăzută în Carta Europeană a Autonomiei Locale, Cartă care a fost ratificată de România şi care, potrivit Constituţiei, face parte din dreptul intern.

Prin proiectul de Statut al aleşilor locali se stabilesc categoriile de aleşi locali, modul de intrare în exerciţiul mandatului de către diversele categorii de aleşi locali, modul de încetare a mandatului, drepturile şi obligaţiile acestora, protecţia legală a aleşilor locali, inclusiv a familiei acestora, obligaţiile şi drepturile care le revin, abaterile pe care le pot săvârşi aleşii locali pe durata exercitării mandatului, precum şi sancţiunile care se pot aplica pentru abaterile săvârşite.

Vreau să vă spun că toate aceste prevederi nu se regăsesc la ora actuală în legislaţia românească.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat. Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică ale Camerei Deputaţilor care au fost sesizate în fond au formulat o serie întreagă de amendamente de îmbunătăţire a textului proiectului de lege, amendamente cu care suntem, evident, întru totul de acord. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Ionel Olteanu să înţeleg că prezintă raportul comun.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere şi proximitatea de nume, cred că o să prezentăm împreună, alternativ mai exact.

Raport comun asupra proiectului de Lege privind statutul aleşilor locali. Proiectul de Lege privind statutul aleşilor locali a fost trimis cu adresa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 11 iunie 2001 Comisiei pentru administraţie publică, comisia prim sesizată, amenjarea teritoriului şi echilibrul ecologic şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în vederea dezbaterii în procedură normală şi a întocmirii raportului comun. La întocmirea raportului comun s-au avut în vedere şi avizele primite de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Consiliul Legislativ cu nr.97 din 8 februarie 2001.

Proiectul de lege are în vedere crearea unui cadru legislativ care să cuprindă dispoziţii amănunţite cu privire la statutul juridic al aleşilor locali, condiţie esenţială pentru a li se asigura protecţia şi exercitarea liberă a mandatului.

Comisiile sesizate în fond propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea actului normativ menţionat, considerând că acesta constituie un instrument deosebit de necesar şi eficient în ansamblul reglementărilor referitoare la administraţia publică locală şi la autorităţile acestea, menit prin urmare să completeze sistemul legislativ în domeniu. Astfel, prin această reglementare, se va pune în sfârşit capăt practicilor extrem de diferite existente în acest domeniu, impunând, în concordanţă cu principiile statului de drept, soluţii juridice identice şi unitare pentru situaţii identice. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La toate dezbaterile din şedinţele comune ale celor două comisii sesizate în fond a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.52 şi 51 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi domnul secretar de stat Ionel Fleşariu de la Ministerul Administraţiei Publice Locale.

La lucrările comisiilor au fost prezenţi 27 de deputaţi din totalul de 48 de membri ai celor două comisii, iar raportul comun a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Proiectul de Lege privind statutul aleşilor locali a fost adoptat în Senat în şedinţa din data de 4 iunie 2001. Cele două comisii sesizate în fond, ca urmare a dezbaterilor din şedinţele avute în 6, 27 martie şi 27 aprilie 2002, vă propun, stimaţi colegi, admiterea proiectului cu modificările pe care le veţi regăsi în raportul difuzat în prealabil. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. La dezbateri generale cine doreşte să participe? Domnul deputat Bara şi apoi domnul deputat Ráduly, domnul deputat Coifan, domnul Boc. Domnul Bara din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrucât, până în prezent, în ţara noastră nu a fost elaborat şi adoptat un act normativ care să cuprindă dispoziţii amănunţite cu privire la statutul juridic al aleşilor locali, iar prevederile Legii administraţiei publice locale sunt sub acest aspect de maximă generalitate, s-a apreciat că se impune elaborarea unui proiect de lege care să aibă ca obiect reglementarea amănunţită a statutului tuturor categoriilor de aleşi locali.

Adoptarea unei astfel de reglementări este în concordanţă cu prevederile programului de guvernare pe perioada 2001-2004 şi, în conformitate cu prevederile art.7, paragraful 1 din Cartea Europeană a Autonomiei Locale. Proiectul de lege cuprinde dispoziţii amănunţite cu privire la stabilirea categoriei aleşilor locali, durata şi drepturile acestora cu precizarea concretă a momentului şi a modalităţilor de intrare efectiv în exercitarea mandatului, protecţia legală a aleşilor locali şi incompatibilitatea dintre calitatea de ales local şi alte funcţii publice sau de altă natură.

Prin continutul său, statutul aleşilor locali se constituie într-un instrument deosebit de necesar, util şi eficient în ansamblul reglementărilor referitoare la administraţia publică locală şi la autorităţile acesteia, menit să completeze sistemul legislativ din acest domeniu.

În cadrul comisiei, prin cele peste 280 de amendamente propuse, considerăm că s-a lucrat destul de bine şi faţă de cele prezentate, ţinând cont şi de amendamentele aprobate de cele două comisii, grupul nostru parlamentar va vota pentru această lege care se înscrie în pachetul de legi promis de Guvern privind administraţia publică locală şi centrală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Domnule deputat Coifan, doriţi dumneavoastră? Poftiţi.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

De la început trebuie să declarăm că acest proiect de lege reprezintă, din păcate, o prelungire nefericită şi aproape inutilă a Legii 215/2001, cea a administraţiei publice locale. Am spus nefericită, pentru că o serie de articole sunt similare cu unele din legea mai sus menţionată, iar altele introduc elemente noi ce puteau fi cuprinse în aceeaşi lege. Am spus inutilă, pentru că, credem că sediul materiei trebuia să-l constituie Legea 215 modificată şi completată de o astfel de manieră încât să devină autosustenabilă.

Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi a avut o istorie frământată, de aproape un an de zile, dar în spiritul fair-play-ului, trebuie să recunoaştem că o serie de amendamente ale Partidului Naţional Liberal au fost admise, unele chiar de substanţă.

Considerăm însă că unele aspecte de fond trebuie să fie reliefate şi discutate.

În primul rând, în proiectul de lege nu se enunţă clar, răspicat şi documentat care sunt principiile ce guvernează construcţia acesteia şi dacă ar fi fost definite, în ce măsură ele sunt conforme cu cele statuate în Cartea Europeană a Autonomiei Locale, document semnat şi ratificat de România.

În al doilea rând, se creează un soi de mixtum compositum între Modul de exercitare al mandatului aleşilor locali, vezi cap.II, Incompatibilităţi, cap.III, Drepturile aleşilor, cap.VI şi Răspunderea aleşilor locali.

Pentru primar sunt prevăzute doar sancţiuni, or, primarul se bucură de legitimitatea maximă, oferită de votul direct, universal şi secret. Se creează astfel în mod periculos premisele unei discriminări negative, flagrante în defavoarea celui ales direct de cetăţenii din comunitatea locală pe care o reprezintă.

De asemenea, în ceea ce priveşte arhitectura legii, constatăm existenţa unor asimetrii semnificative între obligaţiile aleşilor locali şi cele ale primarului; în timp ce consilierii locali, recte judeţeni au mai multe obligaţii de sorginte morală ce ţin de o anumită deontologie profesională, un primar are cel puţin 18 motive pentru care poate fi sancţionat, dintre acestea, unele sunt hilare. Colegiul de disciplină, în formularea sa iniţială, un adevărat "sfânt oficiu al inchiziţiei" a fost în mod voit definit ca şi un organism de sancţionare a primarilor, atât modalitatea de constituire a lui cât şi procedurile de sesizare încalcă principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

De ce este necesar ca prefectul să sesizeze acest colegiu când el poate acţiona conform Legii 215 şi a Legii contenciosului administrativ? Vezi art.87, lit.f), respectiv pct.72 din raport.

Considerăm că un primar poate fi sancţionat atunci când încalcă legea, dar asupra gradului de implicare în rezolvarea problemelor colectivităţilor locale, cei ce se pot pronunţa sunt colectivităţile locale care premiază sau sancţionează primarul o dată la 4 ani.

Domnilor, în încheiere, repet, deşi proiectul de lege a definit şi a suferit o serie de ameliorări semnificative, declarăm că Grupul Partidului Naţional Liberal nu va vota acest proiect de lege din motivele enunţate în mod succint mai sus. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc şi apoi domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciază ca fiind necesară o lege care să reglementeze statutul aleşilor locali în România, susţine multe din prevederile acestei legi şi mai ales, pentru prima dată, în România, această lege are inclus în conţinutul ei un capitol consacrat registrului de interese al aleşilor locali, registru de interese instituit, discutat şi adoptat în comisie la propunerea Partidului Democrat.

Este pentru prima dată când, în legislaţia din România, repet, un asemenea registru de interese se instituie, deocamdată, la nivel local, în această lege care vizează statutul aleşilor locali. Există unele diferenţe între forma iniţială depusă de Partidul Democrat cu privire la registrul de interese şi forma adoptată de către comisie, sperăm că pe parcursul dezbaterilor să mai putem adopta şi unele amendamente respinse în cadrul comisiei cu privire la registrul de interese. De ce spun acest lucru? pentru că avem nevoie să dăm consistenţă art.46 din Legea administraţiei publice locale, Legea 215, articol care menţionează faptul că alesul local trebuie să se abţină de la vot atunci când în cauză este un interes personal sau al unei rude până la gradul IV, inclusiv. Cum putem verifica, cu alte cuvinte, interesul personal dacă nu avem un registru de interese? Iată de ce era necesară şi este binevenită o asemenea structură consacrată registrului de interese în legea cu privire la statutul aleşilor locali.

Acest registru de interese va conduce la un cadru transparent de gestionare a interesului public de către alesul local şi îi vom pune practic la îndemână garanţiile prin care el să fie condus în decizia pe care o ia la nivel local doar de interesul public, doar de interesul comunitar şi nu de interesul personal. Acest registru de interese vine şi îşi propune să contribuie la transparentizarea activităţii publice a aleşilor locali prin declaraţia pe care trebuie să o completeze, declaraţie care, potrivit legii, este publică şi poate fi consultată în condiţiile legii cu privire la accesul liber la informaţia de interes public, după cum şi sancţiunile pentru declaraţiile necorespunzătoare sunt pe măsură.

În privinţa altor capitole din lege, Partidul Democrat are unele rezerve. Îşi exprimă rezerva, în primul rând, cu privire la capitolul de sancţiuni adresat primarului. Partidul Democrat consideră că acel capitol prin care se instituie Colegiul de disciplină al primarilor este neconstituţional, se situează în afara legii şi constituie un factor de presiune nepermis la adresa primarilor din România.

În al doilea rând, Partidul Democrat are rezerve cu privire la modul în care în lege este reglementat regimul incompatibilităţilor aleşilor locali şi există o discrepanţă majoră între art.30 lit.c) din Legea administraţiei publice locale şi art.20, lit c) din Statul aleşilor locali. În mod normal, această lege trebuia să fie reglementarea-cadru cu privire la regimul incompatibilităţilor.

Şi dacă în Legea administraţiei publice locale, în art.30, lit.c) avem consacrată incompatibilitatea consilierului local şi judeţean de a fi membru în consiliile de administraţie de la regiile subordonate autorităţilor locale, iată că, în această lege-cadru care vizează statutul aleşilor locali nu mai avem o asemenea incompatibilitate, ea se reduce numai la incompatibilitatea care vizează calitatea de conducător al unei regii autonome sau societăţi comerciale şi nu la calitatea de membru în consiliile de administraţie. Este, după părerea noastră, o scăpare nepermisă.

Practic, dacă prin Legea 215, aşa cum a fost interpretată ea, s-a spus că regimul incompatibilităţilor nu se aplică decât în 2004, prin această lege, în actuala formulă, practic consilierii locali şi judeţeni vor putea fi pentru totdeauna membri în consiliile de administraţie de la regiile autonome subordonate consiliului local sau judeţean şi atunci ne punem, pe bună dreptate, întrebarea: Unde este lupta împotriva corupţiei? Unde este transparenţa de care avem nevoie în administraţia publică? Facem un pas înainte, doi paşi înapoi. Credem noi că, în această lege, trebuie să menţionăm expres această incompatibilitate şi nu numai menţionată expres, ci şi aplicată imediat, pentru a da dovadă de voinţă politică cu privire la modul de gestionare a interesului public de către aleşii locali. A fost cea de a doua obiecţie a Partidului Democrat.

O a treia obiecţie vizează respingerea de către comisie a unui amendament, formulat de domnul deputat Toader, prin care doream să îmbunătăţim calitatea oamenilor politici de la nivel local, calitatea persoanelor care deţin calitatea de consilier local. În ce sens? Ne-am propus să sancţionăm drastic turismul politic. În ce sens? Acei consilieri locali care părăsesc partidul pe listele căruia au fost aleşi, acei consilieri locali să piardă mandatul de consilier local, mandatul revenindu-i partidului care l-a propus pe listă. Este, credem noi, o măsură care îşi propune să asaneze moral viaţa publică din România, ea va putea fi continuată la nivel constituţional o dată cu revizuirea Constituţiei, dar acum credem că este locul ca la nivel local să începem acest proces, să dăm un semnal că ne preocupă şi sub aspect moral modul în care aleşii locali se comportă în relaţiile cu partidele politice.

Iată rezervele Partidului Democrat, ne exprimăm speranţa că aceste trei amendamente, respinse deocamdată de către comisie, vor fi avute în vedere de către dumneavoastră în plen şi în funcţie de votul dumneavoastră din plen la aceste amendamente, Partidul Democrat îşi va preciza poziţia cu privire la votul pozitiv sau negativ sau abţinere cu privire la acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, cine dintre dumneavoastră doreşte să ia cuvântul în numele Partidului România Mare? mai înainte se anunţa domnul Damian Brudaşca. Aţi renunţat, da? Poftiţi. Mulţumesc foarte mult. Am vrut să fiu sigur că nu luaţi cuvântul doi.

Domnul Văsălie Moiş:

Să fiţi convins de aceasta, nu ne înghesuim la microfoane. în sală, cel puţin.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege pentru trei considerente.

Primul dintre ele, proiectul de lege este redactat într-un stil prolix şi va da naştere la foarte multe controverse cu ocazia aplicării lui. Aşa cum avem experienţă, Legea administraţiei publice locale la care noi ne-am opus, datorită faptului că nu s-au acceptat amendamentele noastre, iar atunci când a fost pusă în practică a trebuit să fie modificată înainte încă de a fi aplicată, la fel şi acest proiect de lege va naşte foarte multe controverse în aplicarea lui.

Al doilea motiv este acela că proiectul de lege, în integralitatea sa, încalcă principiul autonomiei administraţiei locale prevăzut în Constituţie, având foarte multe dispoziţii care, în loc să dea posibilitatea administraţiei publice locale să se dezvolte, o îngrădeşte.

Al treila motiv pentru care votăm împotriva proiectului de lege este acela că acest proiect de lege, în loc să curme posibilităţile foarte largi de corupţie care există în acest moment în ţară, încurajează fenomenul de corupţie. Prin dispoziţiile largi cu privire la posibilitatea cumulării de funcţii şi mai ales cu privire la reglementarea unor atribuţii ale administratorilor publici, nu se curmă fenomenul de corupţie ci se încurajează.

Pentru aceste trei motive principale vom vota împotriva proiectului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Ráduly din partea Grupului UDMR.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acum un an şi jumătate, în februarie 2001, în cursul lucrărilor Comisiei de mediere privind proiectul de Lege privind regimul autonomiei locale şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, proiect de lege care a devenit ulterior Legea 215/2001, domnul ministru Octav Cozmâncă ne-a sugerat că ar fi bine să completăm acea lege cu un statut al aleşilor locali. Vă mărturisesc că, atunci, eu personal nu am fost convins de caracterul pozitiv al unui asemenea demers, aşa cum nici momentul în care proiectul de lege despre care discutăm astăzi a fost înaintat Parlamentului, nu l-am primit cu nesfârşită bucurie. însă am avut de ales între două modalităţi de a aborda problema. Pe de o parte, să propunem din start, fără să încercăm în practică dacă ceea ce se propune funcţionează sau nu, această nouă idee, iar, pe de altă parte, o altă soluţie a fost ca să încercăm să amendăm proiectul de lege, să-l aducem cât mai aproape de viziunea noastră privind administraţia publică locală.

Aşa cum s-a văzut şi la comisie, am mers pe cea de a doua variantă, am elaborat o serie de amendamente, o parte dintre ele fiind adoptate în formularea noastră sau în redactare îmbunătăţită de către comisiile sesizate în fond.

Desigur că foarte mulţi dintre noi avem reticenţe în momentul în care se vine cu o idee nouă, pentru că iată, după 12 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, avem de-a face cu un element nou în ceea ce priveşte reglementarea domeniului acesta foarte interesant, domeniul administraţiei publice locale.

Cred că de aceeea antevorbitorii mei au formulat o serie de critici fireşti, dacă rămânem doar la dezbaterea de idei, însă, trebuie să vă spun că probabil practica va fi cea care ne va arăta dacă principiile, soluţiile care sunt cuprinse în acest proiect de lege sunt şi rămân viabile sau poate că ele vor fi modificate din experienţa acestei practici.

Noi salutăm faptul că din comisiile sesizate în fond, în raportul care vi se propune dumneavoastră spre dezbatere, foarte multe soluţii propuse de Guvern au fost substanţial îmbunătăţite, ceea ce arată încă o dată de ce este bine ca, în loc de calea ordonanţelor, să se utilizeze calea proiectelor de legi.

În acelaşi timp, ne bucurăm pentru faptul că amendamentele noastre au fost în parte acceptate şi aş vrea, aducându-vă aminte de turismul politic care, în paranteză să fie spus, nu cred că vreodată, cât Constituţia va prevede mandatul reprezentativ, va putea fi înlăturat printr-un sistem coercitiv propus de Partidul Democrat, nu de altceva, dar în acel moment mandatul devine unul imperativ, preşedintele local, teritorial sau central putând şantaja consiliul local respectiv, că dacă nu votezi cum îţi spun eu, te dau afară de pe listă şi vine următorul care va vota cum doresc eu. noi am dorit în schimb să punem stavilă unui alt tip de turism şi anume, turismului care, uneori, ne mai prinde şi pe noi, cei din Parlament, şi anume plecările în străinătate sau abuzul de plecări în străinătate din partea aleşilor locali. Drept urmare, am propus o soluţie ca dânşii să fie obligaţi să dea socoteală într-un termen restrâns şi o sancţiune dacă nu fac faţă acestei obligaţii.

Credem că este un alt pas înainte, din care, dacă în practică se dovedeşte a fi util, ar trebui să învăţăm şi noi, şi anume că banul public trebuie să fie cheltuit cu foarte mult raţionament şi trebuie să facem toate demersurile în acest sens.

În încheiere, permiteţi-mi să vă spun că, chiar dacă am avut reţineri la început, o să susţinem acest demers, nu doar afectiv, ci şi în aplicarea practică şi ne rezervăm dreptul, aşa cum sper că ne rezervăm cu toţii dreptul, ca în momentul în care vom constata că anumite soluţii care vor fi legiferate în acest proiect de lege nu vor fi conforme în practică sau în practică nu o să aducă acel plus de eficienţă în activitatea administraţiei publice locale pe care ni-l dorim acum, să modificăm ca atare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un drept la replică pentru Partidul Democrat. Aţi promis 30 de secunde, să vedem dacă vă ţineţi de cuvânt.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să profit de ocazie să-i spun distinsului meu coleg Ráduly, care bănuiesc că numai dintr-o scăpare de moment a confundat regimul deputaţilor şi senatorilor cu regimul aleşilor locali şi sunt convins că domnia sa înţelege această subtilitate constituţională, în sensul că mandatul imperativ la care domnia sa a făcut referire se referă, interdicţia cu privire la mandatul imperativ se referă numai la deputaţi şi senatori, art.66 din Constituţia României spune aşa: "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, orice mandat imperativ este nul".

în consecinţă, mandatul reprezentativ se aplică numai aleşilor de la nivel naţional, pentru că aceştia reprezintă naţiunea ca întreg; la nivel local nu avem o asemenea prevedere. În consecinţă, este posibil ca pe calea amendamentului nostru să limităm turismul parlamentar, turismul consilierilor locali, prin posibilitatea pierderii calităţii de consilier dacă trece de la un partid politic la altul pe parcursul mandatului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, de fapt, colegul nostru a vrut să spună că atâta timp cât mandatul reprezentativ de la nivel naţional nu este schimbat din Constituţie, nici cel local nu va putea fi, deci, nu era într-o eroare. A fost corectă intervenţia dânsului.

Trecem la dezbaterea...

Domnul Emil Boc:

Apreciem efortul coaliţiei de susţinere reciprocă prin avocaţii aflaţi la tribuna Parlamentului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Era vorba de o rigoare ştiinţifică, nu era vorba de o susţinere politică.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Stimaţi colegi, la titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.2 alin.2, urmăriţi vă rog amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 1 şi se modifică în mod corespunzător art.2, alin.2.

Art.2 alin.3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în formula iniţială.

Art.2 alin.4, urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul 2, se modifică art.2, alin.4.

Art.3 urmăriţi vă rog amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 3 şi se modifică în mod corespunzător art.3.

Art.4. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii 1. Urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 4, modificat titlul secţiunii a 1-a.

Art.5, urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis în unanimitate amendamentul 5, modificat art.5.

Art.6 alin.1, urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Chiar dacă probabil că la ministerul de resort, logica limbii române este cu totul alta după cum ni s-a demonstrat de la acest microfon, propun aici formularea următoare pentru mai multă claritate: "Consilierii validaţi intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului după depunerea jurământului şi de la data declarării", pentru că rămânând aşa şi fără nici un fel de altă precizare, nu are coerenţa şi înţelesul potrivit.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu acest amendament de redactare? Iniţiatorul?

Domnul Ionel Fleşariu (din banca iniţiatorului):

L-aş ruga pe domnul deputat să observe că textul nu este al nostru, ci este al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.6 cu privire la art.6 alin.1, cu această îmbunătăţire redacţională: în loc de "după depunerea jurământului şi data …" - "… şi de la data …"; în loc de "data" - "… de la data declarării legal constituită a consiliului local".

Cine este de acord?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art.6 alin.2 şi alin.3.

Comisia nu a avut modificări la amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în unanimitate formularea iniţială.

Art.7. Urmăriţi amendamentele nr.7 şi nr.8. Deci, pentru art.7 alin.1, urmăriţi amendamentul nr.7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea comisiei.

Amendamentul nr.8 cu privire la art.7 alin.2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat amendamentul nr.8; modificat art.7 alin.2 în mod corespunzător.

La art.8, urmăriţi, vă rog, pentru alin.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în formularea iniţială.

Art.8 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.9; se modifică art.8 alin.2 în mod corespunzător.

Art.8 alin.3.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate textul iniţial.

Ne oprim la art.9, amendamentul nr.10.

În continuare, partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată întrebărilor şi interpelărilor, şedinţă care va fi condusă de domnul vicepreşedinte Duvăz.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul vicepreşedinte Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Sărut mâna stimatelor doamne colege şi bună ziua, domnilor colegi.

Să trecem la cea de a doua secţiune din cursul şedinţei în plen de astăzi, şi anume la secţiunea "întrebări şi interpelări", în primă instanţă, cu răspunsuri orale la întrebări.

Din partea Ministerului Administraţiei Publice, dacă domnul secretar Ionel Fleşariu este aici?

Da, domnule Fleşariu, vă rog să răspundeţi domnului Damian Brudaşca la solicitarea privind precizări în legătură cu tergiversarea finalizării la Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor cu altă destinaţie aparţinând consiliilor judeţene.

Numai o secundă! Domnul Brudaşca este în sală? Da.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, vreau să fac următoarele precizări: tergiversarea adoptării Proiectului de Lege privind vânzarea spaţiilor comerciale şi de prestări de servicii, sau spaţiilor cu altă destinaţie, nu s-a datorat Ministerului Administraţiei Publice. Proiectul se află în procedură parlamentară de mai multe luni de zile, iar astăzi, după câte s-a putut observa, s-a votat raportul de mediere. Urmează aceeaşi procedură la Senat, după care se va trece la promulgare şi la publicarea proiectului în Monitorul Oficial.

Aşa că, efectiv, nu înţeleg la ce tergiversare se face referire.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Dacă cel care a lansat întrebarea, în cele două minute, are de făcut o apreciere?

Domnul Damian Brudaşca:

Este determinată această întrebare, domnule preşedinte de şedinţă, de faptul că la o interpelare, la începutul anului 2001, se dădeau asigurări în legătură cu interesul şi rapiditatea procesului legislativ în cauză.

Nu mai comentez. Se cunoaşte care este atitudinea Guvernului faţă de această chestiune.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Tot Ministerul Administraţiei Publice, tot prin domnul secretar de stat Ionel Fleşariu, îi va răspunde domnului Damian Brudaşca la întrebarea în legătură cu informaţii privind vizita oficială efectuată în Franţa de conducerea Prefecturii Cluj şi a consiliului judeţean.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, se solicită informaţii în legătură cu vizita făcută de o delegaţie a Prefecturii Cluj şi a Consiliului judeţean Cluj în Franţa.

Vreau să vă spun că această delegaţie de-abia s-a întors din vizita pe care a efectuat-o. După fiecare asemenea delegaţie, prefectul are obligaţia să depună la Ministerul Administraţiei Publice un raport. Acest raport este în curs de redactare, după care îl vom informa pe domnul deputat cu privire la scopul şi obiectivele vizitei făcute în Franţa.

Deocamdată, nu avem, însă, acest raport.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Sunt nevoit să precizez faptul că prefectul şi toată echipa turistică ce s-a deplasat în Franţa a susţinut în presă - lucru pe care l-am şi prezentat ministerului - că ar fi existat un mandat guvernamental în privinţa acestei deplasări.

Doi: se dovedeşte printr-o asemenea măsură haosul care există în ministerul cu pricina. Adică, cum pleacă în străinătate un prefect, fără să ştie ministrul de resort de ce pleacă? Cum este posibil să se cheltuiască banii publici, doar pentru raţiuni turistice? Dacă se aşteaptă să se spună ce va crede prefectul de cuviinţă, este clar că nu există nici un fel de mandat, nu a existat anterior nici un fel de aviz şi, prin urmare, prefectul şi întreaga conducere administrativă a judeţului Cluj au plecat numai de dragul turistic. Nu este posibil aşa ceva, ca un ministru de resort să afle ulterior, după săptămâni întregi, de ce s-a făcut o deplasare în străinătate. Dacă acest lucru este valabil, regret starea de dezastru în care se găseşte ministerul cu pricina.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, înţeleg că aveţi dreptul la replică două minute, conform regulamentului.

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, domnule preşedinte, voi fi mult mai scurt. Vreau să vă spun că această deplasare, ca orice altă deplasare a prefecţilor în străinătate, se face pe baza unui mandat aprobat de ministrul administraţiei publice. Există un asemenea mandat, cu aprobare dată de ministrul administraţiei publice. Dacă doreşte domnul deputat, i-l punem la dispoziţie cu data respectivă.

Eu spuneam, dacă pot să fiu înţeles, bineînţeles că modul în care s-a desfăşurat delegaţia şi obiectivele care au fost atinse de această delegaţie, ele nu puteau fi fixate dinainte. El urmează să fie cuprinse în raportul pe care urmează să-l prezinte delegaţia de la Cluj. După ce intrăm în posesia acestui raport, care este în curs de redactare, i-l vom prezenta domnului deputat. Nu înţeleg care este problema.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Dumneavoastră nu înţelegeţi multe!

(Domnul deputat Damian Brudaşca se îndreaptă spre tribună.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat, iertaţi-mă!

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, nu vă supăraţi …

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iertaţi-mă, domnule deputat Brudaşca!

Conform regulamentului, dumneavoastră nu mai puteţi interveni.

Domnul Damian Brudaşca:

Numai o singură precizare!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, dar nu mai puteţi interveni, pentru că s-ar putea să ajungem în situaţia asta şi în alte cazuri şi rolul meu aici este pur şi simplu să respect regulamentul. Aşa că, vă cer scuze. Veţi putea face toate comentariile publice pe care le doriţi.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, am cerut o copie după document, nu poveşti!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, înţeleg că nu sunteţi mulţumit de răspuns. De fapt, aţi spus-o, pentru că doreaţi să ştiţi dacă există un mandat şi să vi se dea şi o copie a acestui mandat, cum foarte bine vi se putea comunica conţinutul mandatului. Dar astea sunt aprecierile pe care eu nu ar trebui să le fac de aici. Am încercat să fac precizări.

Deci, înţeleg că nu sunteţi mulţumit de răspuns

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nici vorbă!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

… şi, din păcate, nici eu nu sunt mulţumit de modul în care este scris art.157, dar nu ne permitem să ducem lucrurile mai departe.

Dacă de la Ministerul Afacerilor Externe, secretarul de stat Cristian Niculescu este, atunci, o să-l rog să răspundă întrebării domnului Damian Brudaşca, care solicită precizări privind măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor româno-iraniene, pe limbul schimburilor economice şi comerciale şi a atragerii investitorilor iranieni.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Niculescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dau răspuns, îmi permiteţi, vă rog, în numele domnului Mircea Geoană, care este în delegaţie cu domnul prim-ministru la Viena, în ziua de astăzi.

Începând cu 17 mai 2002, procedura de acordare a vizelor de intrare în România pentru cetăţenii ţărilor cu tendinţe de emigrare, inclusiv iranieni, a fost îmbunătăţită în privinţa sistemului de procesare şi examinare flexibilă a cererilor de vize astfel: Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia relaţii consulare - va transmite aprobările de acordare a vizelor pentru cetăţenii statelor aflate pe lista negativă a Uniunii Europene, care au vize Schengen, S.U.A., Canada, Marea Britanie, Elveţia şi Japonia, sau sunt rezidenţi în aceste ţări, în termen de 24 de ore de la primirea solicitărilor de vize de la oficiile diplomatice şi consulare ale României.

În termen de 3 zile, Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia relaţii consulare, transmite aprobările la cererile de viză pentru persoanele recomandate în scris de autorităţile autohtone, de autorităţi şi instituţii româneşti sau firme comerciale importante din România.

Cu aprobarea şefilor de misiune, la propunerea consulilor şi diplomaţilor cu sarcini economice, misiunile româneşti pot transmite la Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia relaţii consulare, trimestrial, liste cu industriaşii comercianţi care au în derulare afaceri economice în România, în perioada respectivă. După avizarea acestor liste, persoanele înscrise pot obţine vize de la prezentare.

În cazuri bine motivate, se va aproba acordarea de vize pe durate de 3 până la 6 luni, cu călătorii multiple.

Pentru cetăţenii aparţinând statelor înscrise pe liste negative, căsătoriţi cu cetăţeni români, consulii vor transmite propuneri de acordare a vizelor.

Direcţia relaţii consulare, din Ministerul Afacerilor Externe, şi Direcţia străini şi probleme de migrări, din Ministerul de Interne, vor reduce termenul de aprobare a vizelor pentru aceşti cetăţeni, de la 30 de zile la 15 zile.

În toate cazurile în care se oferă facilităţi, iar vizele se acordă în regim de urgenţă, se menţine obligativitatea prezentării cererilor de viză complete şi a documentelor necesare susţinerii acestora.

Convenţia pentru evitarea dublei impuneri a fost semnată la 3 octombrie 2001, la Bucureşti, textul acesteia aflându-se la Parlamentul României pentru obţinerea avizelor necesare aprobării şi ratificării.

Acordul pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor a fost parafat la 3 octombrie 2001 la Bucureşti, urmând a fi semnat cu ocazia unei întâlniri la nivel înalt.

Acordul de cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal a fost negociat în cursul anului 2001, Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia generală a vămilor, a transmis Ambasadei Republicii Islamice Iran la Bucureşti proiectul părţii române al acestui Acord în cursul lunii decembrie 2001, nu s-a primit încă punctul de vedere al părţii iraniene.

Proiectul părţii române al Acordului de readmisie între România şi Republica Islamică Iran a fost transmis autorităţilor iraniene, în baza aprobării Guvernului, la data de 4 iunie 2001.

Partea iraniană nu a transmis încă punctul de vedere asupra acestui proiect.

Pentru punerea în aplicare a Acordului de colaborare dintre Centrul Român de Comerţ Exterior şi Centrul de Promovare a Exporturilor din Iran, partea română şi-a fixat următoarele activităţi prioritare: schimb de informaţii comerciale şi de afaceri, suportul reciproc în derularea de acţiuni promoţionale comune, organizarea de programe de formare profesională, schimburi de experţi între cele două instituţii, efectuarea legăturii electronice directe între paginile de INTERNET ale celor două instituţii, organizarea unei misiuni economice în România sau Iran până la sfârşitul acestui an.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat are comentarii de făcut în cele două minute? Nu.

În legătură cu aceasta, aş vrea să fac eu însă un foarte scurt comentariu şi să atrag atenţia public, de data asta, atât organismelor noastre de execuţie privind desfăşurarea şedinţelor în plen, cât şi dumneavoastră, stimate doamne şi domni parlamentari, că regulamentul prevede în mod expres că, o să încerc să vă citez art.161, "Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă".

Prin efect, ar trebui să nici nu poată primi mai mult de două răspunsuri. Noi ne află în situaţia în care astăzi toată sesiunea de răspunsuri este destinată domnului Damian Brudaşca şi, în consecinţă, secretariatul care preia întrebările ar trebui să atragă atenţia colegilor deputaţi că nu pot adresa mai mult de două întrebări într-o şedinţă, cum, evident, n-ar putea să primească mai multe răspunsuri, pentru că nu cred în utilitatea unui asemenea demers şi, din păcate, asta nu face decât să demonetizeze. Este comentariul meu privind procedura.

Deci, atrag atenţia atât Departamentului tehnic de pregătire a şedinţelor, cât şi secretarului care înregistrează întrebările, să respecte art.161 din regulament.

Vă rog, în continuare, tot pe domnul secretar de stat să-i răspundă tot domnului deputat Damian Brudaşca în legătură cu măsuri privind stoparea asimilării şi deznaţionalizării populaţiei de origine română din Transcarpatia.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Niculescu:

Podul peste Tisa, între localităţile Sighetul Marmaţiei (România) şi Slatina (Ucraina), a fost realizat în perioada 1999-2002, din iniţiativa Consiliului judeţean Maramureş, funcţionând şi ca punct de control pentru trecerea frontierei, în regim de mic trafic de frontieră.

Finanţarea lucrărilor s-a făcut dintr-un credit PHARE "CREDO", în valoare de 300 de mii de euro şi din fondul de la bugetul local, în valoare de 2 miliarde de lei.

Recepţia tehnică a lucrărilor a fost făcută în luna decembrie 2001. Podul a fost construit utilizându-se fundaţiile fostului pod. Suprastructura sa este din lemn şi oţel, având partea carosabilă de 5 metri, două trotuare de un metru şi permite circulaţia pe un singur fir.

În prezent, Ministerul Afacerilor Externe, urmare studiului prezentat de Consiliul judeţean Maramureş, precum şi a dorinţelor exprimate în repetate rânduri de comunităţile româneşti din Transcarpaţia prin intermediul Consulatului General al României la Cernăuţi, a propus Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră analizarea posibilităţii transformării Punctului de Trecere a Frontierei Sighetul Marmaţiei-Solodvino-Slatina, în regim de trafic internaţional de persoane şi mărfuri.

În vederea sprijinirii comunităţilor româneşti din Transcarpatia pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, lingvistice, culturale şi religioase, Guvernul României a efectuat în ultimii ani următoarele donaţii: în anul 2000 - calculatoare şi altă tehnică de birou, în valoare de 61.241.739 lei; în acelaşi an - mobilier şcolar în valoare de 254.015.786 lei şi computere în sumă de 103.400.000 lei; în anul acesta, au fost achiziţionate cărţi în valoare de 100 de milioane de lei pentru Biblioteca Maramureş, inaugurată la începutul lunii martie în localitatea Biserica Albă din Transcarpatia-Ucraina.

Pentru analiza şi îmbunătăţirea modului în care sunt aplicate şi respectate drepturile etnicilor români din Ucraina, între România şi Ucraina a fost creat un cadru instituţionalizat, respectiv Comisia Mixtă Interguvernamentală româno-ucraineană de cooperare pe problemele minorităţilor naţionale.

Comisia Mixtă a fost constituită în baza art.13 pct.13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat în ’97 şi se întruneşte în sesiuni anuale.

Partea română în Comisia Mixtă este alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Administraţiei Publice şi Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice. Participă, în calitate de observatori, membri ai celor două Camere ale Parlamentului, precum şi reprezentanţi ai comunităţii ucrainene din România.

Scopul Comisiei Mixte îl reprezintă crearea unui cadru în care părţile cooperează pentru îndeplinirea angajamentelor ce le revin potrivit Tratatului, în sensul menţinerii şi dezvoltării identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România.

Principalele atribuţii ale comisiei privesc evaluarea periodică a modului de îndeplinire a prevederilor art.13 al tratatului şi prezentarea de propuneri privind perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional intern, pentru asigurarea tratatului şi prezentarea de propuneri privind perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional intern, pentru asigurarea şi exercitarea drepturilor minorităţilor română şi ucraineană din cele două ţări.

Periodic, efective de experţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Informaţiilor Publice se deplasează în Ucraina pentru a monitoriza modul în care sunt respectate şi aplicate prevederile acordurilor şi înţelegerilor încheiate privind drepturile minorităţii române din această ţară. Până în prezent, au avut loc trei sesiuni ale Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Ucraineană de cooperare pe problemele minorităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Mulţumim domnului secretar de stat.

Dacă domnul deputat are vreo intervenţie? Nu.

Dacă nu, aş ruga să aibă amabilitatea domnul secretar de stat de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, domnul Tudor Florescu, să răspundă la o întrebare foarte apropiată de aceasta, tot pusă de domnul Damian Brudaşca …

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Am primit răspunsul scris.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

L-aţi primit. Sunteţi mulţumit.

Vă mulţumesc. Atunci, nu mai este cazul.

Aş reveni, atunci, cu solicitarea domnului deputat Damian Brudaşca adresată Ministerului Industriei şi Resurselor, solicitări privind pregătirea de către partea română a celei de a 15-a Sesiuni a Comisiei Economice Mixte Româno-Iraniene.

Îl invit pe domnul Romulus Mouha să răspundă acestei întrebări, care este apropiată. Ar fi trebuit, de altfel, s-o plasez în apropierea răspunsului pe care l-a dat la prima întrebare Ministerul de Externe. O să vă rog, domnule Mouha, să daţi răspuns şi la cea de a doua întrebare pusă de domnul Brudaşca, pentru a face economie de timp, privind situaţia gospodăriilor neelectrificate din cele peste 171 de sate şi cătune de pe raza municipiului Cluj. Dânsul se va putea referi la fiecare dintre aceste răspunsuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Romulus-Ion Mouha:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În privinţa aspectelor cooperării economice dintre România şi Iran, am pregătit răspunsul pe care vi-l voi înmâna în scris. Deci, în momentul de faţă voi spicui doar câteva elemente, respectiv participarea firmelor româneşti la realizarea proiectelor energetice TABAS, o termocentrală de 660 MW, realizarea unei fabrici de ţevi, modernizarea unor instalaţii metalurgice, exploatarea şi explorarea unor câmpuri petroliere şi de gaze. De asemenea, liniile de asamblat tractoare româneşti la Mahsad. Oferta a fost transmisă în octombrie 2001, iar în februarie au avut deja loc primele negocieri la Braşov, la Uzina de Tractoare. De asemenea, relaţia UZINEXPORT-IPROLAN, care au înaintat o oferă tehnică preliminară, discutată în februarie 2002, urmând ca, până la sfârşitul acestei luni, să se transmisă clarificări în vederea încheierii contractului.

Aş mai selecţiona din răspunsul care este, aşa după cum am spus, mult mai amplu, comprimarea contractului pentru livrarea de ţevi de sudat, în valoare de 13 milioane de dolari, semnarea unor noi contracte cu PETROTUB, semnarea unor contracte de livrări CKD-uri tractoare de la "Tractorul" Braşov. De asemenea, SNP PETROM, în exploatarea unor zăcăminte, acţiune care este, sigur, importantă pentru noi, urmând ca o parte din petrol să fie ca petrol de redevenţă, care să fie livrat în România.

M-aş opri aici, dacă-mi permiteţi, urmând să înaintez domnului deputat imediat răspunsul in extenso.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Al doilea răspuns l-am primit scris.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Deci, în legătură cu a doua întrebare, aţi primit răspunsul scris şi nu mai doriţi altă menţiune. Doriţi, însă, să faceţi comentariul dumneavoastră.

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru fiecare dintre întrebările pe care le-aţi pus.

Domnul Damian Brudaşca:

Foarte scurt voi fi, domnule preşedinte de şedinţă.

În legătură cu problema electrificării gospodăriilor individuale din judeţul Cluj, eu am constatat un lucru care ar trebui să dea de gândit şi ministerului pe care-l reprezintă domnul ministru Mouha.

Dacă anul trecut a fost nevoie pentru electrificarea a 1.027 de gospodării doar de 68 de miliarde lei, anul acesta, numai pentru 730 de gospodării, nu s-au luat în calcule localităţile cu un număr mai mic de cinci gospodării, este nevoie de 122,7 miliarde lei.

Eu am făcut un calcul: dacă se alocă sume infime, ca cea alocată anul acesta judeţului Cluj pentru 27 de gospodării, avem toate şansele ca să se finalizeze procesul de electrificare în judeţul Cluj în anul 2037. Atât.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înţeles, domnule deputat, că acesta este comentariul dumneavoastră. La cealaltă întrebare, n-aţi mai dorit să faceţi comentarii.

Revenim, în ordinea listei.

Domnul secretar de stat Predilă, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Sunteţi aici. Vă mulţumesc.

Aveţi trei răspunsuri. V-aş ruga să faceţi, în limita a câtorva minute, aveţi la dispoziţie, teoretic, de 3 ori trei minute. Poate puteţi să restrângeţi, domnule secretar de stat, cele trei răspunsuri, după care, bineînţeles, la dispoziţia domnului deputat să facă comentariul.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Predilă:

Referitor la prima întrebare cu privire la situaţia prejudiciilor constatate în fondul forestier, în urma inspecţiilor efectuate în cantoanele silvice, am să prezint numai cifrele: volumul prejudiciilor - 994 de metri cubi, valoarea prejudiciilor constatate - 330 de milioane lei, raportat la suprafaţa de 140.457 hectare administrate de Direcţia Silvică a judeţului Cluj, intensitatea tăierilor în delict nu este cea mai pregnantă din România.

În legătură cu tăierile ilegale de arbori şi a defrişărilor de păduri proprietate privată, controalele au scos în evidenţă că volumul prejudiciilor cantitativ se cifrează la 537 metri cubi, valoarea prejuediciilor - 679 milioane lei, iar raportat la 13 mii hectare care se află în proprietate privată, aceste valori evidenţiază o intensitate mai mare a tăierilor în direct.

Cu privire la contravenţii şi infracţiuni în pădurile proprietate publică, numărul contravenţiilor încheiate au fost de 132: infracţiuni - 36, volumul tăierilor - 262 metri cubi, valoarea prejudiciilor - 251 milioane lei şi valoarea amenzilor aplicate - 575 milioane lei.

În legătură cu doborâturile de vânt, în judeţul Cluj s-au înregistrat 16.634 metri cubi în fondul forestier proprietate publică şi 6 mii metri cubi în fondul forestier proprietate particulară. Alte date sunt în răspunsul pe care i-l predau în scris, domnule preşedinte.

O a doua întrebare se referă la Ordonanţa nr.29, modificată şi completată cu Ordonanţa nr.174 din 2000, care au fost aprobate prin Legea nr.42 cu privire la stimularea producătorilor de lapte, cărora li se acorda o primă de 500 lei pe litrul de lapte, care se asigurau din bugetul de stat.

Începând cu luna februarie 2002, în baza Ordonanţei nr.18/2002, valoarea stimulentului la lapte a fost majorat la 1.400 lei în condiţiile de şes şi deal şi la 1.800 lei pentru laptele livrat din zona montană.

Referitor la aplicarea Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.18, aceasta se aplică în forma actuală şi există şi normele metodologice care s-au aprobat printr-un ordin al ministrului.

Ordonanţa nr.18 şi Normele metodologice nu prevăd acordarea unui spor suplimentar de 20%.

Prevederile bugetare alocate în acest an stimulentelor pentru lapte există şi ele se acordă ritmic în funcţie de solicitările şi la termenele pe care noi le primim de la direcţiile generale agricole.

La data de 24 mai 2002 judeţul Cluj are deschisă suma de 5,5 miliarde de lei, solicitată în data de 22 aprilie pentru luna martie 2002, valoarea stimulentului, solicitată şi aprobată pentru luna martie, a fost în concordanţă cu prevederile Ordonanţei nr.18 la 1400 pe litru de lapte stas, iar pentru localităţile din zona de munte 1800 de lei. Până la această dată, judeţul Cluj, inclusiv cu restanţele din 2001 a primit suma de 34 de miliarde de lei.

A treia întrebare se referă la propunerile legislative privind insituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere. Ea a fost iniţiată de doi senatori: doamna Simona Marinescu şi domnul Doru Laurian Bădescu - Ministerul Agriculturii, silviculturii şi alimentaţiei şi-a dat acordul şi are punct de vedere favorabil, întrucât suntem primii care resimţim nevoia acestei măsuri, deci am fost de acord cu marcarea ei.

în ceea ce priveşte restituirea taxei de drum, conform Legii nr.264, după cât este cunoscut, s-a aprobat actul normativ care pune la dispoziţia celor care cumpără motorina acele cupoane care sunt egale cu suma taxei de drum şi, ca atare, agricultorul nu mai plăteşte acea taxă de drum. Referitor la cantitate, vreau să-l informez corect pe domnul deputat că în luna aprilie s-au consumat, spune dânsul, din 80 mii de tone de motorină numai 20 mii. Cred că informaţia dânsului este eronată, întrucât lucrările agricole s-au executat şi nu puteau să se facă decât cu motorină şi nu cu altceva, cu tractoarele. Răspunsurile le-am scris şi i le pun la dispoziţie.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul Damian Brudaşca vrea să facă o intervenţie? Nu.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nu. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc. Şi, atunci continuăm cu răspunsul pe care îl va da de la Ministerul Apărării Naţionale, domnul secretar de stat Gheorghe Matache, la întrebarea doamnei Mihaela Ionescu de la PRM, în legătură cu probleme legate de administrarea Cimitirului Ghencea Militar-Bucureşti.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anii 2001 şi 2002 Comenduirea Garnizoanei Bucureşti a solicitat şi a obţinut aprobarea Direcţiei Domenii şi Infrastructuri pentru crearea a 359 de locuri de înhumare prin folosirea terenului liber situat între ultimul rând de morminte şi gardul viu şi translatarea reţelei de alimentare cu apă la aleea principală şi la 3 alei secundare. Pe părţile limitrofe aleii principale care duce spre ansamblul funerar, în faţa căruia se desfăşoară ceremoniile funerare cu onoruri militare au fost create 100 de locuri de înhumare. Prin aceasta nu au fost afectate în nici un fel dimensiunile aleii care sunt realizate din beton. Cele 100 de locuri de înhumare au fost folosite în baza unei analize temeinice a fiecărui caz în parte, realizată de factorii cu atribuţii în domeniu astfel: repartizarea celor 52 de locuri de înhumare pentru persoane decedate şi a celor 33 de locuri de înhumare pentru persoane în viaţă s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Cele 15 locuri de înhumare rămase disponibile vor fi repartizate cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere cu drept de pensie militară, veteranilor şi invalizilor de război în urma decesului. Amenajările de extindere nu au afectat în nici un fel organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor funerare cu onoruri militare. Ca urmare, apreciem că situaţia Cimitirului Ghencea Militar Bucureşti nu este paradoxală, aşa cum se menţionează în întrebare, ci, în condiţiile lipsei acute a locurilor de înhumare, o putem califica drept normală.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Dacă doamna deputat Mihaela Ionescu doreşte să facă un comentariu în legătură cu răspunsul la întrebare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mihaela Ionescu:

Răspunsul domnului ministru este mai alarmant chiar decât întrebarea mea. Constatasem pe teren şi aflasem de la văduvele ofiţerilor că situaţia este alarmantă, dar nu-mi închipuiam că 30 de morminte pot fi săpate şi acoperite pentru persoane care.... nu cred că există într-un alt cimitir situaţie asemănătoare. Eu ştiu că este o regulă specială pentru cimitirul militar şi anume că numai militarii şi soţiile şi copiii până în 18 ani, Doamne fereşte, pot beneficia de facilităţile cimitirului, dar nu un număr atât de mare. personal am constatat, cu ocazia înmormântării regretatului preşedinte al Camerei, a domnului Dan Marţian, anumite gropi săpate, după nici două săptămâni gropile acestea erau acoperite şi aveau nume ale persoanelor în viaţă. Dar numărul de 30 şi 15, 30 aţi spus care au fost deja repartizare unor vii şi 15 care au rămas să fie... De ce s-au făcut 45 de locuri pentru oamenii în viaţă? e un abuz.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Am înţeles, acesta este comentariul dumneavoastră.

Dacă domnul secretar de stat vrea să mai intervină? Înţeleg că nu. În condiţiile acestea, procedura a fost epuizată.

În continuare, aş vrea în primul rând, cu permisiunea dumneavoastră, să-i spun doamnei deputat Mona Muscă că după investigaţiile tehnice făcute de către administrarea întrebărilor şi interpelărilor, dumneavoastră trebuie să primiţi un răspuns la interpelare, nu la întrebare, deci din cauza aceasta nu-l primiţi astăzi.

În continuare, din partea Ministerului Culturii, domnul secretar Dumitru Pâslaru este aici, o să-i răspundă domnului Damian Brudaşca la problema pe care dânsul o solicită, concluziile controlului efectuat la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bineînţeles, întrebarea domnului deputat este alcătuită, de fapt, din mai multe întrebări formulate distinct şi numerotate ca atare de la 1 la 4.

În prima, domnul deputat Brudaşca solicită un exemplar după raportul întocmit în baza cercetării la Opera Maghiară de Stat din Cluj Napoca. Cu regret, nu vă putem oferi decât cel mult un rezumat sau o notă de probleme, nicidecum copia documentului, deoarece dumneavoastră nu aveţi calitatea de a ne solicita nouă direct documente şi acte.

În continuare, domnul parlamentar solicită să precizăm: "Care organe competente au fost sesizate în legătură cu cele constatate pentru aplicarea sancţiunilor legale." În funcţie de aspectele constatate şi înregistrate în raport, au fost sesizate, pe profil, direcţiile de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor pentru o analiză sectorială care să includă şi propunerile de măsuri administrative, financiare sau sancţionatorii. Este vorba despre serviciul corp de control financiar, Direcţia servicii publice descentralizate, Direcţia generală a instituţiei de spectacole, Direcţia buget-finanţe.

3. Mai departe, domnul deputat Brudaşca doreşte să comunicăm de ce se întârzie aplicarea prevederilor legale care interzic persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină funcţii publice. Dacă este vorba despre directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj, precizăm că domnul Simon Gabor, conform declaraţiei sale, nu are încă a doua cetăţenie.

În întrebarea nr.4, domnul deputat se interesează de ce se tergiversează soluţionarea cazului domnului Purcărin schimbat în mod arbitrar din funcţia de şef compartiment percuţie în orchestra Operei Maghiare. Funcţia de şef de partid într-o orchestră este atribuită de către consiliul artistic al instituţiei pe o perioadă determinată, de obicei o stagiune.

Domnul Purcărin a deţinut această funcţie timp de 15 ani, până în 2001 când, din cauza absenţelor şi problemelor de sănătate, conducerea artistică a decis înlocuirea sa cu un instrumentist mai tânăr. Domnul Purcărin a acţionat imediat în judecată conducerea Operei Maghiare, a pierdut în primă instanţă, iar acum cauza se află pentru recurs pe rolul Curţii de Apel Cluj. Deci instanţa judecătorească este aceea care va stabili cu precizie dacă este vorba despre un act arbitrar şi fără temei legal, aşa cum spune domnul deputat sau este o decizie corectă luată pentru bunul mers al instituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă fac un simplu comentariu eu, e vorba de procedură, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat. Dumneavoastră aţi fost deputat şi ştiţi foarte bine că deputaţii pot şi chiar au dreptul să aibă acces la documentele ministerelor, în măsura în care ele nu sunt sub un regim de secret sau de secretizare. Şi, în cazul în speţă, nu puteţi să răspundeţi, mi se pare nepotrivită în faţa Camerei afirmaţia că dânsul nu are dreptul să solicite un document, pentru că asta ar însemna că Guvernul în sine ar putea să ne spună că nu avem dreptul nici măcar să ne băgăm nasul în bugetul de stat, cum am impresia că se va întâmpla.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Nu mă surprinde atitudinea, poziţia şi răspunsul formulat de reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor. Vreau însă să-i reamintesc domniei sale că titularul acestui minister, domnul academician Răzvan Theodorescu, la răspunsul la o interpelare de la acelaşi microfon, preciza că este vorba acolo de elemente de abateri grave, urmând ca organele în drept să fie sesizate pentru efectuarea unei anchete în baza celor constatate. Dacă ancheta a fost făcută de către reprezentanţii ministerului, nu înţeleg de ce este această ascundere după deget şi în loc de organe în drept, aici se înţeleg, în general, organele de urmărire penală, s-a tergiversat soluţionarea acestei situaţii prin trimiterea sau expedierea lor, problemelor semnalate, unor direcţii din acelaşi minister. Păi, să nu fie ministrul capabil să rezolve ceea ce constată propriul său corp de control? De ce nu se dă drumul în justiţie pentru ca justiţia, într-adevăr să facă lumină, dacă ministerul nu este capabil să o facă.

Şi eu mă arăt deosebit de surprins. Cum adică nu am voie să consult acest raport întocmit de către corpul de control al ministrului? Să existe oare o încălcare, asistăm oare la o încălcare a Legii privind accesul la informaţiile publice sau intră în categoria informaţiilor secrete? Eu voi încerca să-l interpelez pe primul ministru cu această chestiune, pe baza stenogramei de aici şi voi cere chiar şi sancţionarea secretarului de stat pentru abuz în serviciu. Consider răspunsul dat în plenul Camerei Deputaţilor cea mai clară expresie a abuzului în serviciu.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacă vreţi să faceţi în cele 2 minute un comentariu.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu nu am spus că domnul deputat nu poate avea acces la documente ale administraţiei centrale de stat. Am spus că nu are acces direct şi în acest mod. Nu aceasta este procedura. Prin solicitare directă. Şi, daţi-mi voie să citesc art.171 din Regulamentul Camerei Deputaţilor care spune în felul următor: "Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei sau preşedintelui comisiei permanente din care face parte orice informaţie sau documente în copie certificată utilă pentru desfăşurarea activităţii sale". Deci aceasta fiind procedura, vă rog să vă conformaţi şi veţi primi, dacă este cazul, documentul pe care îl solicitaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumesc şi eu pentru completarea regulamentară. Dumneavoastră nu aţi spus că nu pe calea aceasta se putea obţine un răspuns sau cel puţin nici mie nu mi-a fost clar că v-aţi referit la o chestiune procedurală, mi s-a părut şi stenograma va putea fi analizată că aţi spus: "dumneavoastră nu aveţi acces." Bine.

În continuare, din partea Ministerului de Finanţe, răspunde la întrebarea domnului Damian Brudaşca care solicită precizări privind alocarea de fonduri necesare construirii podului peste Tisa la Sighet. răspunsul va fi transmis în scris, ministrul ar fi trebuit să răspundă, dar în prezent este la Senat.

Dacă răspunsul scris, domnule deputat, vă satisface răspunsul scris de la Ministerul de Finanţe? Da. Înseamnă că se aprobă şi vă rog să comunicaţi să se transmită răspunsul scris.

Şi, în fine, de la Ministerul Justiţiei domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat îi răspunde ".. Este aici? Dacă nu este aici, îl rog să i se atragă atenţia prin ministrul cu relaţia cu Parlamentul ca dumnealui la viitoarea şedinţă, conform regulamentului, să vină şi să dea răspunsul, mai ales că nu avem nici o informaţie că ar fi existat vreo cerere de amânare a răspunsului.

Trecem la cea de-a doua parte şi anume la prezentările pe scurt a interpelărilor. Şi începem, în conformitate cu lista pe care o am în faţă, cu domnul Dan Coriolan Simedru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă rog, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la modul de stabilire a operatorului sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Hotărârea Guvernului nr.617 din 2001 aprobă implementarea şi operarea pe teritoriul României a sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, lucru corect din punct de vedere al ideii şi util pentru cei care ajung într-o situaţie disperată şi au nevoie de intervenţia structurilor naţionale sau locale.

Hotărârea de guvern stabileşte într-un mod cel puţin discutabil că Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei desemnează ca operator al acestui sistem Serviciul de telecomunicaţii speciale. Întrucât hotărârea de guvern nu putea fi aplicată pentru că domeniul nu era reglementat prin lege, la 24 ianuarie 2002 Guvernul României adoptă Ordonanţa nr.18 privind funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă. Astfel, Hotărârea de Guvern nr.617 ar fi rămas fără aplicabilitate concretă în lipsa unui cadru legislativ adecvat.

Ordonanţa nr.88 din august 2001 prevede că pentru gestionarea apelurilor de urgenţă funcţionează o altă instituţie - Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă şi nu Serviciul de telecomunicaţii speciale.

Deci, domnule prim-ministru, cine este operatorul sistemului şi cine gestionează apelurile telefonice de urgenţă? Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă sau Serviciul de telecomunicaţii speciale?

Fiind acte normative ale aceluiaşi guvern este îngrijorător modul cum structurile guvernamentale conlucrează în elaborarea actelor normative care se bat cap în cap. Prin acest amalgam legislativ nu se face altceva decât un joc de interese politice, obscure prin care se încalcă drepturile fundamentale ale omului, în special dreptul la intimitate, în dispreţul prevederilor constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Emil Boc a prezentat două interpelări, însă le-a prezentat în scris, nu doreşte să le susţină şi verbal.

Domnule Ioan Onisei, vă rog.

Domnul Ioan Onisei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Foarte pe scurt interpelarea mea este adresată doamnei ministru al educaţiei şi cercetării. Priveşte situaţia gravă a învăţământului din judeţul Neamţ cu două aspecte de fond, este vorba de disponibilizarea unui număr important de cadre didactice şi de posibila desfiinţare a Grupului şcolar agricol Ion Ionescu de la Brad şi o să-mi permit doar să citesc întrebările.

Care va fi numărul exact de cadre didactice titulare ce va fi disponibilizat în judeţul Nemţ şi din ce motive.

Ce măsuri de protecţie socială va întreprinde PSD şi Cabinetul Năstase pretins social-democrat.

Câte şcoli şi grădiniţe vor fi închise, ca urmare a disponibilizărilor şi unde.

Ce se va întâmpla cu elevii care au învăţat la respectivele şcoli.

în legătură cu situaţia Grupului şcolar agricol Ion Ionescu de la Brad, şcoală ce fiinţează încă din 1885, întrebările la care solicit răspuns scris şi verbal sunt:

Ce măsuri înţelegeţi să întreprindeţi pentru redresarea acestei atât de utile şi prestigioase unităţi şcolare.

Având în vedere gravele ilegalităţi comise de conducerea şcolii, ce măsuri veţi întreprinde pentru demiterea celor vinovaţi şi până când, precum şi pentru sesizarea organelor de cercetare penală.

Ce măsuri de sancţionare înţelegeţi să luaţi împotriva inspectorului general şcolar Emil Creangă, care, deşi a cunoscut această situaţie pe care a încercat să o escamoteze sub aprecierea şi ea destul de gravă de management defectuos, nu a acţionat pentru schimbarea conducerii şcolii şi aceasta numai din interese îngust politice şi clientelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumim, domnule deputat.

Domnul Radu Berceanu urmează pe lista, dar, după cunoştinţele mele, dânsul este în delegaţie parlamentară, în orice caz nu e în sală.

Domnul Gheorghe Dinu a prezentat două interpelări în scris şi nu doreşte să le susţină. Aţi fi dorit să le susţineţi? Da.

Vă rog, domnule Dinu, foarte pe scurt, dacă se poate.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, se poate.

Întrebările se adresează domnului Miron Mitrea ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

Prima interpelare este legată de calea ferată. evenimente produse pe administraţia pe calea ferată din Anglia şi din Belgia, dar şi din alte ţări europene pot să pună pe gânduri şi administraţia de la calea ferată română, dat fiind faptul că această instituţie se confruntă cu foarte multe greutăţi, atât materiale dar şi din punct de vedere al disciplinei şi cu consecinţe grave în siguranţa circulaţiei. Deci, era legat sau întrebarea mea viza dacă ministrul transporturilor are o gândire privind restructurarea sau reorganizarea căii ferate în aşa fel încât să fie garantată siguranţa circulaţiei feroviare.

A doua interpelare, de asemenea, este adresată domnului ministru Miron Mitrea şi este legată de o iniţiativă legislativă pe care intenţionez să o depun la Camera Deputaţilor şi anume dacă domnia sa susţine această iniţiativă, era o întrebare dacă o susţine, legată deci de faptul că pe traseele paralele cu calea ferată de infrastructură auto s-au dat autorizaţii foarte multe pentru transportatori privaţi care fac trasee paralele cu calea ferată, fără o analiză privind studiul de oportunitate. Şi întrebarea mea era legată de faptul dacă domnia sa se poate implica în aşa fel în problemele legate de introducerea unei ordini şi a unei rigori pe infrastructura rutieră care pot genera foarte multe evenimente de cale ferată şi care, la ora actuală, generează şi foarte multă evaziune fiscală.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă asigur că nu trebuie să-l interpelaţi pe domnul Miron Mitrea, procedural vorbesc, ca să întrebaţi dacă puteţi depune iniţiativă parlamentară, veţi afla opinia dumnealui cu siguranţă în momentul în care o veţi depune, pentru că Guvernul se va referi la iniţiativa dumneavoastră.

În continuare, domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris interpelarea. Interpelarea domnului deputat Iulian Mincu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează ministrului sănătăţii şi familiei doctor Daniela Bartoş. Este pentru prima oară când medicii specialişti proveniţi din rezidenţiat refuză să ocupe posturile scoase la concurs. Pe cele 2400 de posturi scoase la concurs în întreaga ţară s-au înscris numai 800 de candidaţi. Având în vedere numărul insuficient de medici pe care îl avem, situaţia gravă de sănătate a populaţiei din România, ce măsuri consideră Ministerul sănătăţii şi familiei că trebuie luate.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare domnul deputat Adrian Moisoiu vrea să dezvolte interpelarea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi să ştiţi că vă mulţumesc cu atât mai mult cu cât am să vă prezint o situaţie deosebită. Nu ştiu dacă în anii de deputăţie pe care îi aveţi aţi mai auzit aşa ceva.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice, şi spune: cum verifică Ministerul Adminstraţiei Publice şi prefecturile modul de gestionare a banului public, dacă s-a ajuns ca pe o primărie, este vorba de primăria comunei Hoghiz din judeţul Braşov, să se pună sechestru definitiv, în urma pierderii unui proces. Aceasta având de plătit daune cominatorii în valoare de aproape un miliarde de lei, daune care cresc cu un milion pe fiecare zi de întârziere. Când şi din ce fonduri va plăti primăria datoria, astfel încât reclamantul să-şi primească drepturile? Atâta timp cât drumul naţional DN 60 care trece prin comună este plin de gropi, cât problema introducerii apei, a canalizării şi altele sunt nerezolvate, vă rog să precizaţi modul în care se va recupera prejudiciul adus folosirii judicioase a banului public.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Eugen Nicolăescu care are două interpelări depuse în scris şi înţeleg că vrea să le susţină.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare se adresează domnului ministru Mitrea şi se referă la modul în care ministerul pe care dumnealui îl conduce şi Guvernul din care face parte se gândesc la realizearea unei căi ferate între Sighişoara şi Tg.Mureş unde astăzi numai şoseaua are 54 de km, linia ferată are 300 de km ocolind foarte mult drumul fiind foarte greu şi în felul acesta Municipiul Tg.Mureş a rămas, după opinia mea, în afara traficului de călători.

A doua interpelare se adresează tot ministrului Miron Mitrea, dar aici este vorba de un alt judeţ, este vorba de judeţul Dolj şi este vorba de neînceperea lucrărilor la podul de peste Dunăre din zona Calafat-Vidin care face parte, după cum se ştie, din Coridorul IV al Uniunii Europene.

Doresc să îl interpelez pe ministru şi să ne prezinte care este situaţia acestui proiect şi perspectivele de dezvoltare în continuare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare este o interpelare depusă sub semnătura a 3 deputaţi, domnul Valeriu Stoica, domnul Anton Ionescu şi domnul Viorel Coifan şi cred că va fi dezvoltată de domnul deputat Coifan.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi interpelarea.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu şi se referă la câteva chestiuni legate, evident, de mult mediatizata problemă a manualelor şcolare. Ministrul educaţiei şi cercetării, în încercarea de a obţine preţuri cât mai mici pentru manualele alternative, fără a ţine cont în nici un fel de costurile pe care le implică realizarea acestora, a făcut un grav rabat la calitate. S-a ajuns astfel la situaţia absurdă în care "evaluatorii secreţi" ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării au decis că manualul de limba engleză al Editurii Corvin este mai bun decât cel al unor edituri de prestigiu precum Mac Millen sau Oxford University Press.

Poate că Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în numele Guvernului social-democrat din care face parte, ar trebui să se preocupe de acordarea de subvenţii pentru editarea de manuale de care să beneficieze familiile cu venituri reduse şi nu să impună în mod arbitrar plafoane unice în detrimentul calităţii.

Vă solicităm, stimată doamnă ministru, să ne comunicaţi care este reacţia oficială a ministerului pe care-l conduceţi la sesizările făcute de către Partidul Naţional Liberal şi care este soluţia găsită de specialiştii dumneavoastră pentru a îndrepta anomaliile existente şi pentru a reduce competenţa şi profesionalismul în primul plan al sistemului educaţional românesc.

Solicităm răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc de atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat.

În continuare, domnul Cornel Ştirbeţ este? Da. Şi doreşte evident să-şi prezinte interpelarea depusă în scris.

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al administraţiei publice, Octav Cosmâncă, şi se referă la unele ilegalităţi comise în aplicarea prevederilor Legii administraţiei publice locale şi Legii alegerilor locale.

Prin Hotărârea nr.142 din 30.VIII.2001, a Consiliului Local Sibiu, în urma demisiei din funcţia de consilier a domnului Fântână Daniel, ales pe listele Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin şi Democrat, se validează mandatul de consilier al domnului Olaru Dumitru, supleant pe lista candidaţilor P.D.S.R. la alegerile din anul 2000.

De asemenea, prin Hotărârea nr.1 din 31.I.2002, a aceluiaşi consiliu local, în urma demisiei din funcţia de consilier a domnului Klaus Verner Johanis, ales pe listele Forumului Democrat al Germanilor din România, se validează mandatul de consilier al domnului Popa Doru Călin, supleant tot pe listele candidaţilor P.D.S.R. la alegerile locale din anul 2000.

Faţă de această situaţie, vă rugăm să prezentaţi poziţia Guvernului României, respectiv, a Ministerului Administraţiei Publice, referitoare la interpretarea prevederilor legale în materie.

Precizăm că reprezentantul Guvernului, domnul prefect al judeţului Sibiu, a participat personal la aceste două şedinţe ale Consiliului Local Sibiu, însă în exercitarea atribuţiilor de control al legalităţii nu a atacat la instanţa de contencios administrativ cele două hotărâri.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim. Şi îl invităm pe domnul deputat Eugen Pleşa pentru a susţine interpelarea.

Vă rog, domnule deputat! Pentru ca toată lumea de pe această listă să reuşească până la ora 20, să vă reduceţi susţinerea dacă se poate. Înţeleg că aveţi două interpelări. A! Una singură. Greşesc eu?

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Da. O secundă, vă rog!

Interpelarea pe care am pregătit-o eu astăzi, mi-a luat slănina din fasole tot Eugen, Eugen Nicolaescu, prietenul meu din Mureş, care a vorbit despre acelaşi subiect, calea ferată, numai că eu am interpelarea adresată către primul-ministru şi fac o trimitere pentru includerea în bugetul pe 2003. Şi cu asta am încheiat. O depun? Da?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog!

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Şi, a doua problemă, domnule preşedinte, eu am făcut o interpelare în 14 mai, la care am aşteptat în sală răspuns acum o săptămână şi pe la ora 8 şi ceva a zis că nu mai avem loc, mai aveam şi eu vreo doi înaintea mea care la care să se răspundă.

Cert este că trebuia să mi se răspundă atunci. Am primit astăzi un răspuns scris care, însă, se adresează ministrului pentru relaţia cu Parlamentul şi zice: "Vă trimitem răspunsul la interpelarea domnului Pleşa." Deci nu e răspunsul către mine, asta este clar.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Poate e o previziune, domnule deputat.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Nu e...deocamdată...N-am avut loc în spaţiul de acum o săptămână, vroiam să mi se răspundă ca să pot veni şi eu cu o replică pe subiect. Nu s-a întâmplat. Am primit un răspuns care l-a dat, repet, ministerul către domnul Gaspar. Deci, nu-mi aparţine. Vă rog frumos, de aceea am introdus acest subiect, să se consemneze că nu am primit răspuns.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Aveţi perfectă dreptate. "Adrisantul cunoscut", cum spunea dramaturgul, şi-n condiţiile astea, nu trebuia să ajungă la dumneavoastră. Vă promit să deschid acest subiect în şedinţa de birou când e prezent ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, ca asemenea defecţiuni să şi le asume Guvernul şi să nu se mai repete, sperăm noi.

În continuare, invit pe domnul deputat George Moisescu, dacă este aici, pentru a-şi prezenta pe scurt interpelarea. Vă mulţumesc.

Vă rog!

Domnul George Moisescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată doamnei Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei, şi se referă la situaţia persoanelor problemă socială care nu sunt înscrise pe listele unui medic de familie din lipsă de buletin de identitate, certificat de naştere, cod numeric personal, domiciliu stabil, adeverinţă de angajat, cupon de pensii, carnet de şomer etc.

Propunerea domnului prim-ministru Adrian Năstase de a înfiinţa postul de asistent comunitar vine în ajutorul acestor persoane, dar nu va avea eficienţă decât dacă se înfiinţează şi dispensarul social comunitar.

În acest sens, aduc următoarele argumente: o reţetă nu poate fi eliberată de farmacie (pentru că nu este decontată de casa de asigurări) dacă nu are completate toate datele cerute de formular; mai multe persoane problemă socială nu au acte de identitate.

În momentul în care ar existat legal aceste dispensare, mai ales în oraşele mari şi populaţia ar fi informată, nici n-ar mai fi nevoie de prea mulţi asistenţi comunitari deoarece cei interesaţi se vor adresa sigur pentru a beneficia de aceste servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul Ştefan Baban are două interpelări prezentate în scris. Nu doreşte să le susţină, înţeleg.

Domnul Damian Brudaşca are trei interpelări prezentate. Nu doreşte să le susţină.

Domnul Ilie Merce este? Da. Vă rog! Vreţi să prezentaţi interpelarea sau răspunsul scris? Da. Vă rog!

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea se adresează în aceeaşi măsură domnului Ioan Rus, ministrul de interne, şi domnului Ovidiu Tiberiu Muşetescu, ministrul pentru privatizare.

Este vorba despre o privatizare frauduloasă. Societatea comercială "Avicola" S.A. cu sediul la Târgu Jiu, strada Mărgăritarului nr.14, a fost înregistrată, conform prevederilor legale în vigoare, la Registrul Comerţului din judeţul Gorj cu nr.118/120, la data de 11.o3.1991.

În prezent, această societate este privatizată, fiind vândută prin licitaţie unui SRL cu sediul într-un apartament din Bucureşti. Procedura prin care s-au desfăşurat procedurile de lichidare, falimentarea şi, în final, cumpărare a S.C. "Avicola" S.A. Târgu-Jiu de către un agent economic privat, ridică o multitudine de semne de întrebare. Astfel, eludându-se prevederile legii, primul pas l-a constituit aducerea în stare de faliment a agentului economic gorjan.

Patrimoniul S.C. "Avicola" S.A. Gorj a intrat în procedură judiciară de faliment, prin înregistrarea pe rolul Tribunalului judeţean Gorj cu dosarul nr.L.J.36/1998. Întreaga procedură legată de lichidarea, judecarea cauzei şi vânzarea patrimoniului s-a realizat fără transparenţă.

Finalul "privatizării" societăţii "Avicola" Târgu-Jiu l-a constituit vânzarea, în bloc, a activelor, căltre Societatea comercială "Oandra impex" SRL, cu sediul într-un apartament situat în str.Mihai Bravu nr.12. Subliniez: un patrimoniu evaluat la peste 134 de miliarde de lei a fost achiziţionat cu numai 21 de miliarde de lei. "Norocoşii" cumpărători sunt: Ciudin Iulian şi irakianul Hassan Hassan din Bagdad.

Întregul proces prin care S.C. "Avicola" S.A. Târgu-Jiu a trecut din patrimoniul statului român în proprietatea unei firme de apartament, fără efectuarea legală a licitaţiilor, a procedurii de faliment, fără participarea şi ştiinţa potenţialilor participanţi interesaţi, cu ignorarea deliberată a imensului prejudiciu adus acţionarilor acestui agent economic, reprezintă un exemplu tipic de privatizare fauduloasă de care Agenţia de Privatizare şi Consultanţă Târgu-Jiu şi, mai grav, Tribunalul judeţean Gorj, nu sunt deloc străine.

Faţă de cele de mai sus, rugăm pe ministrul de interne, domnul Ioan Rus, să ne răspundă, inclusiv în scris, dacă fraudele comise la privatizarea S.C. "Avicola" S.A. din Târgu-Jiu sunt cunoscute şi care sunt măsurile luate pentru restabilirea legalităţii.

De asemenea, rugăm pe ministrul pentru privatizare, domnul Ovidiu Tiberiu Muşetescu, să ne răspundă, inclusiv în scris, dacă s-au respectat legalitatea şi interesul naţional în privatizarea S.C. "Avicola" S.A. Târgu-Jiu.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimaţi colegi, îmi cer scuze, o să vă fac o foarte scurtă propunere, dar revin asupra art.162, interpelări, şi aş vrea, pentru a nu fi într-o situaţie delicată nici eu, nici cei care conduc şedinţele de întrebări şi interpelări, să nu mai depăşim cadrul acestui articol. "Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe." Şi aşa, sigur că am putea să nu se termine niciodată.

Propunerea pe care vreau să v-o fac, penru că sunt două doamne deputat aici, aş vrea să le dăm totuşi cuvântul cu prioritate, să nu respect lista, pentru a le da prilejul să îşi încheie activitatea de azi ceva mai devreme. Sper că sunteţi de acord.

Doamna Mona Muscă, vă rog!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mii de mulţumiri şi preşedintelui şi bărbaţilor de aici că au acceptat acest lucru.

E vorba de două interpelări: una este adresată ministrului administraţiei publice, Octav Cosmâncă, o revenire asupra situaţiei ziarului "Vrancea" privind în acelaşi timp, încălcarea libertăţii de exprimare.

La data de 16 aprilie, am prezentat două interpelări pe această temă, una adresată primului-ministru, Adrian Năstase, cealaltă, ministrului administraţiei publice locale, Octav Cosmâncă. Între timp însă au intervenit şi alte abuzuri, şi anume: după demolarea reţelei de difuzare, după ce brusc instituţiile bugetare au reziliat contractele de publicitate cu ziarul de Vrancea, conducerea ziarului este, la ora actuală, ameninţată telefonic, iar vânzătorii volanţi ai ziarului sunt în prezent agresaţi fizic şi verbal de bodyguarzii prefectului Marian Oprişan.

Drept urmare, acesta este obiectul interpelării adresate din nou domnului Octav Cosmâncă, ministrul administraţiei publice, şi domnului prim-ministru, Adrian Năstase.

A doua interpelare priveşte chiar ziarul de Buzău, "Opinia" de Buzău, care trece, culmea, prin aceleaşi abuzuri din partea autorităţilor publice locale ca şi ziarul de Vrancea, numai că aici deja abuzurile s-au transformat în condamnări penale ale directorului Corneliu Ştefan, redactorul şef Beatrice Homeucă, şi directorul de marketing, Maulina Andrei, condamnaţi spuneam, penal, în baza articolelor 205, 206 din Codul Penal care incriminează insulta şi calomnia. Las la o parte că, la ora actuală, aceste articole au fost prin ordonanţă de urgenţă eliminate, abrogate din Codul Penal, cel puţin în parte.

În acelaşi timp, prin această condamnare, se încalcă libertatea de exprimare garantată de art.10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Se încalcă, de asemenea, art.13 din Legea liberului acces la informaţiile de interes public, "informaţii care ascund sau favorizează încălcarea legii de către autorităţile şi instituţiile publice şi reprezentanţii acestora, constituie informaţii de interes public". Şi art.15 din aceeaşi lege care garantează dreptul mass-media de a culege şi difuza asemenea informaţii.

Amintesc, de asemenea, că un caz similar la Curtea Europeană a primit câştig de cauză. Este vorba de Dalban Versus România, câştig de cauză care a costat statul român o groază de bani.

Aceasta este interpelarea care este adresată, de data aceasta, primului-ministru, Adrian Năstase.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

O s-o invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu să-şi prezinte, pe scurt, interpelarea, făcând menţiunea, în continuare, pentru dumneavoastră, că în art.163, al treilea alineat, se spune: "În şedinţa consacrată dezbaterii...", nu e cazul nostru, noi suntem în şedinţă de prezentare, "...interpelărilor, un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare". Deci, de ţinut cont pentru viitoarele dezbateri şi, sigur, de a ne doza şi noi eforturile convenabil în legătură cu depunerile de interpelări.

Vă rog, doamna deputat Ionescu!

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, dar ştiţi că Opoziţia a preluat şi locurile Puterii. Dacă Puterea nu are interpelări, ce să facă, Opoziţia se sacrifică! Oricum, mulţumesc că mi-aţi amintit.

Obiectul interpelării mele este referitor la situaţia aprovizionării cu apă în comuna Spineni, judeţul Olt. E vorba de o comună care se află la odistanţă de 45 de km faţă de reşedinţa judeţului, municipiul Slatina, şi la o distanţă similară faţă de municipiul Piteşti. Ea cuprinde 7 sate şi 7395 de hectare. Multe dintre aceste sate se află la o altitudine de 180 de metri, chiar 300 de metri.

În comună a existat un spital şi pentru acest spital s-a construit o conductă de apă. Această conductă de apă potabilă s-a stricat, s-a defectat şi, în urma sesizărilor sătenilor din comuna Spineni şi a unui număr de bucureşteni care sunt originari din această comună, cerem domnului ministru Octav Cosmâncă să analizeze şi să dispună măsurile necesare pentru remedierea pompei de extracţie şi aducţie de apă în cadrul programului de asigurare a apei către populaţiile din zonele deficitare.

Acesta ar fi obiectul interpelării noastre.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm lista. Domnul Mircea Costache dacă este. Da. Vă rog să prezentaţi interpelarea pe scurt, domnule deputat Costache.

Domnul Mircea Costache:

Cât se poate de scurt.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu înainte de a subscrie şi eu în calitate de deputat de Buzău la cele relatate de doamna deputat Mona Muscă în legătură cu represaliile la adresa ziarului buzoian "Opinia" de către Prefectura Buzău.

Interpelarea mea se adresează...prima mea interpelare, doamnei Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii, domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor.

Într-o singură frază: este vorba despre lipsa de control asupra calităţii alcoolului care se consumă în România, denumit pe la ţară dar şi în alte medii, genocid. Cu cinism, cu umor, dar situaţia este dramatică şi aş vrea să ştiu dacă Guvernul are în vedere măsuri concrete de reprimare a fenomenului alcoolismului care afectează sănătatea publică, punând în pericol însăşi fibra biologică a naţiunii, pentru că doar mărirea permanentă a accizelor nu pare a fi soluţia cea mai eficientă.

Voi avea multe alte lucruri de spus atunci când va fi momentul să dezvolt interpelarea mea.

Cea de-a doua se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României, domnului Octav Cosmâncă, ministrul administraţiei publice, şi se referă la recensământul populaţiei şi locuinţelor din care pare să nu fi fost, cei care l-au iniţiat, interesaţi să se ştie cu precizie şi numărul vilelor, castelelor, palatelor, caselor de vacanţă, cabanelor, pontoanelor şi altor amenajări, a limuzinelor, pentru a-şi putea, Guvernul, aplica şi politica anticorupţie, prin noile structuri create şi pentru a se şti dacă proprietarii acelor imobile care au apărut peste tot în ţară pe chipul nou al Republicii capitaliste România; dacă se plătesc taxe, impozite; dacă se plătesc utilităţile pentru că s-au tras şosele până în vârful muntelui, reţele electrice, de cele mai multe ori pe bani publici.

Aş vrea să ştiu dacă recensământul nu era o soluţie de a se cunoaşte exact situaţia şi dacă Guvernul are o altă strategie şi întrucâtva intenţionează să întreprindă alte măsuri din acest punct de vedere.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Sonea. Nu este. Vă rog să-i comunicaţi, mă refer la secretariat, să-i comunicaţi s-o depună în scris şi să o dezvolte în şedinţa pentru dezvoltarea interpelărilor.

Domnul Leonăchescu a prezentat-o scris.

Domnul Ludovic Mardari dacă este. Este. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al finanţelor, Mihai Tănăsescu. Se referă la ritmul total nesatisfăcător de punere în aplice în judeţul Timiş a Legii nr.9/1998 privind compensaţiile cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului din România şi Bulgaria.

Da, ăsta e titlul legii. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

În continuare, domnul deputat Vlad Hogea. Nu este. Vă rog să-i comunicaţi s-o prezinte scris. A! Scuzaţi-mă! Mi-aţi luat completarea. A prezentat-o scris şi nu vrea s-o mai prezinte, probabil va veni numai la dezvoltare.

Domnul Ioan Miclea are două interpelări. Vă rog, domnule deputat Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Ambele interpelări se adresează domnului ministru Octav Cosmâncă.

Prima se referă la faptul că 30.000 de locuitori ai oraşului Turda au rămas fără apă caldă, fără posibilitatea de a-şi pregăti hrana, deoarece Societatea "Distrigaz" Târgu-Mureş a oprit furnizarea gazului pe motiv că aceasta nu şi-a plătit datoria. Vina o poartă în parte ministerul pe care-l conduce domnul ministru, deoarece nu s-au acordat subvenţiile datorate şi pe care se conta.

A doua interpelare se referă la neluarea până la această oră a măsurilor de către prefectului judeţului Cluj vis-a-vis de dizolvarea consiliului local, conform Legii 215 art.58.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Vecov Carol Janos. Nu este. Rog secretariatul să-i spună s-o depună în scris.

Cu asta, am închis lista de astăzi. Vă mulţumesc şi vă urez o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,50.