Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Să-l invităm pe domnul Damian Brudaşca să facă deschiderea şedinţei de intervenţii de astăzi. Urmează domnul Lepădat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Strategii PSD-iste împotriva clujenilor".

În aceste zile, municipiul Cluj-Napoca reţine, din nou, atenţia opiniei publice din ţară şi străinătate, dar nu datorită dizolvării, pe deplin justificat şi legal, a consiliului local, ca urmare a neadoptării timp de 3 şedinţe ordinare consecutive a niciunei hotărâri, ci faptului că Vasile Soporan, prefectul judeţului Cluj, refuză cu obstinaţie să-şi îndeplinească atribuţiile ce-i revin. După cum a declarat prefectul Soporan, apreciază că, având de partea sa sprijinul Guvernului, precum şi al partidului său, îşi poate permite să sfideze şi să nesocotească legea. Atitudinea de acum a prefectului Soporan nu este nici singulară şi nici întâmplătoare. Ea ilustrează strategia urmată de PSD după alegerile locale din primăvara anului 2000. Atunci, după cel de al treilea eşec usturător al PDSR, actualmente PSD, de a accede în fruntea municipalităţii, unul dintre liderii filialei locale declara cu cinism că partidul său va aplica o strategie specială. Cerându-i detalii, acesta a afirmat că vor sacrifica Clujul vreme de 4 ani, pentru ca astfel, şi numai astfel, să-l poată înfrânge şi înlătura pe Gheorghe Funar la alegerile din 2004.

Trebuie să mărturisesc că nu am crezut nici o clipă spusele şefului PSD-ist, punând vorbele lui pe supărarea declanşată nu numai de victoria pentru a treia oară consecutiv a primarului Gheorghe Funar, ci şi de rezultatele mai mult decât mediocre înregistrate de candidatul PDSR. Din păcate, acum trebuie să constat că partidul de guvernământ, atât pe plan local, cât şi central, s-a ţinut cu stricteţe de strategia enunţată. Astfel, se poate constata că, sfidând şi umilind electoratul clujan, PDSR, deşi, iniţial, cu o prezenţă modestă în consiliul local şi în cel judeţean, a tras sforile astfel încât să preia puterea care i-a fost refuzată la urne de electorat. Pentru aceasta a recurs la compromisuri nebănuite, inclusiv la încheierea unei ruşinoase coaliţii cu UDMR, în pofida faptului că însuşi preşedintele actual al acestui partid evidenţiase în repetate rânduri caracterul antiromânesc, iredentist şi şovin al politicii promovate de această veritabilă coloană a V-a a hungarismului revanşard.

Nu numai în aceasta constă strategia enunţată. Prin pârghiile consiliului judeţean s-a ajuns ca, încălcând grosolan actele normative în vigoare, în ultimii doi ani, municipiului Cluj-Napoca să i se repartizeze fonduri cu mult sub cele la care îi dădea dreptul legea. O asemenea practică nu a aplicat doar consiliul judeţean, ci şi instituţiile guvernamentale.

După preluarea puterii de către PDSR, absolut la toate intervenţiile parlamentarilor de Cluj, indiferent de partidul politic pe care aceştia îl reprezintă, pentru rezolvarea unor probleme de interes pentru locuitorii acestui municipiu, s-au dat soluţii nefavorabile. Reamintesc, în acest sens, între altele, numeroasele amendamente la proiectele de buget, legilor de buget pe 2001 şi 2002 care vizau obţinerea de fonduri suplimentare pentru continuarea sau finalizarea unor proiecte deosebit de importante pentru buna desfăşurare a activităţii economico-sociale din municipiu, dar care, toate, fără excepţie, au fost respinse.

Remarcăm faptul că, atât parlamentarii PSD, cât şi cei ai UDMR, nu numai că nu au avut asemenea amendamente, dar la comandă politică, s-au abţinut întotdeauna de la vot, deşi ajunseseră în Parlament şi prin votul locuitorilor municipiului Cluj-Napoca.

Aş dori să mai semnalez încă un lucru la fel de grav, care subliniază, fără putinţă de tăgadă, faptul că, actuala putere, spre a-şi vedea înfăptuită politica sa mioapă, sacrifică adesea, fără mustrări de conştiinţă, interesul naţional. Prin adoptarea de legi care reamintesc de politica promovată de Partidul Comunist prin anii 46-47, a se vedea în acest sens şi poziţia adoptată recent în privinţa statului aleşilor locali, partidul de guvernământ, conştient că altfel nu îşi poate vedea realizat obiectivul de a pune botniţă opoziţiei, riscă să compromită grav şi iremediabil, pe termen lung, obiectivele integrării europene şi euro-atlantice ale ţării, deoarece este conştient că activitatea Legislativului este sub lupa celor care monitorizează strict activitatea instituţiilor statului român.

Atragem atenţia în modul cel mai serios cu putinţă reprezentanţilor puterii, inclusiv primului-ministru, să se abţină de la a mai face rău poporului, doar pentru că, în felul acesta, mai pot opri ascensiunea firească a partidelor de opoziţie.

Cerem Guvernului Adrian Năstase să dea dovadă de un minim de respect faţă de electoratul român şi de reţinere în vânătoarea de vrăjitoare pe care a declanşat-o împotriva unor lideri ai partidelor de opoziţie, aşa cum la Cluj-Napoca este cazul de notorietate împotriva primarului Gheorghe Funar şi, implicit, a Partidului România Mare.

Sunt convins că, mai degrabă sau mai târziu, această atitudine, greu de calificat, a actualei puteri va avea efecte grave, inclusiv în ceea ce priveşte demersurile privind integrarea ţării noastre în structurile euro-atlantice, precum şi celelalte obiective majore ale politicii externe româneşti.

Având în vedere importanţa deosebită a unei asemenea situaţii ca şi, mai ales, inconştienţa de care dau dovadă unii lideri locali ai PSD, apreciez că se impune intervenţia personală a primului-ministru. În caz contrar, PSD îşi asumă o grea răspundere, inclusiv în ceea ce priveşte sacrificarea integrării euro-atlantice a ţării noastre de dragul răzbunării unor politicieni iresponsabili împotriva populaţiei acestei ţări. În cazul în care apelul nostru va rămâne în continuare fără ecou, ne rezervăm dreptul de a sesiza organizaţiile internaţionale, care, suntem convinşi, nu vor tolera la nesfârşit asemenea acţiuni în scopuri politicianiste mărunte. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Declaraţie politică: "Inoportunitatea concursului pentru ocuparea funcţiei de director şcolar".

Inspectoratul şcolar judeţean Mehedinţi şi-a ales drept obiect al muncii, într-o perioadă nepotrivită, organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director la colegii, licee, şcoli profesionale şi gimnazii, creând pericolul bulversării pregătirii pentru examenele naţionale de bacalaureat şi capacitate, în baza Ordinului M.E.C. nr.3448 din 02.04.2002.

Metodologia organizării şi desfăşurării concursului nu a fost respectată întocmai, ceea ce a declanşat sesizări şi reclamaţii din partea unor candidaţi care s-au considerat a fi nedreptăţiţi.

Contestaţiile acestora au fost tratate cu indiferenţă, răspunsurile fiind tardive, candidatul nefiind conştientizat că are sau nu are dreptate. Cadre didactice cu experienţă, care au dat dovadă de profesionalism, competenţă managerială şi morală, au fost înlocuite, datorită subiectivismului preşedinţilor de comisii şi apartenenţei politice, lăsând locul unor neaveniţi cu rezultate necorespunzătoare în învăţământ. Clientelismul şi traficul de influenţă negativă din partea unor factori de răspundere de la nivelul judeţului au funcţionat perfect, sugerând rezultatele înainte de începerea concursului.

Iată câteva observaţii asupra încălcării Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului:

1. Dosarele pentru înscriere la concurs nu au fost verificate cu toată atenţia de către inspectorul şcolar general Căpitănescu Lucian şi nici de preşedinţii de comisii, domnii Petrescu Stelian şi Zamfirescu Mircea, ceea ce a dus la absenţa unor documente care au fost aduse pe parcurs, după înscriere şi chiar în timpul concursului. Concret, la dosarul candidatului Otescu Cornel pentru Şcoala cu clasele I-VIII nr.7, Teodor Costescu din Drobeta Turnu Severin, neexistând la curriculum- vitae programul PHARE, apare în timpul concursului. La acelaşi candidat, carnetul de muncă nu este verificat cu atenţie, unde funcţia de director de şcoală nu apare, dar apare în curriculum vitae, pentru că, de fapt, nu a funcţionat în această calitate, trecând de pe postul de profesor direct la funcţia de inspector şcolar general adjunct.

2. Punctajul supraevaluat al aceluiaşi personaj, pentru că a scris poezii în ziarul local, sau pentru funcţia de preşedinte CPUN, consilier sau primar, este de domeniul hazardului sau inconştienţei evaluatorilor.

Conform articolului 18 din Metodologia organizării şi desfăşurării concursului, falsul şi uzul de fals, cuprinse în curriculum vitae, dovedite ca atare, atrag eliminarea candidatului din concurs şi sancţionarea potrivit legii. Acelaşi candidat îşi certifică documentele ca fiind complete şi exacte, în calitate de ce? Se ştia director anticipat?

De fapt, dosarul respectivului nu a fost controlat şi nici avizat de directorul şcolii, profitând de naivitatea directorului adjunct, prof. Ceauşu Octavian, care face recomandarea şi trimite dosarul la inspectorat.

3. Lista bibliografică recomandată a avut şi aberaţii, derutând candidaţii prin includerea unui Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.4653 din 08.10.2002 (deci, urma să apară după cinci luni). O serie de itemi adresaţi concurenţilor s-au referit la documente ce nu se aflau în bibliografia respectivă, fapt relatat de profesorii Lungu Ion, director al Liceului agricol Şimian, doamna Cristina Nicolina, profesoară a Liceului teoretic "Gherghe Ţiţeica".

4. Nu s-a luat în calcul, cu toată atenţia, oferta managerială a doamnei Cristina Nicolina, fostă directoare şi inspector şcolar care, singura candidată fiind, este pusă în situaţia delicată de a fi respinsă şi numită o altă doamnă, cu delegaţie, la propunerea inspectorului şcolar general. Liceul teoretic Gheorghe Ţiţeica.

5. Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării nu a participat nici un reprezentant în calitate de observator în comisia de examinare, conform art.6 pct.5 din metodologie.

6. Se admite dosar de înscriere pentru funcţia de director, soţia fiind directoare adjunctă la Şcoala 7 - Drobeta Turnu Severin, fapt de inimaginat, având în vedere obiceiul prost înainte de 1989, care adusese ţara la dezastru.

7. Părinţii observatori, membri ai comisiei, nu au fost luaţi în seamă, chiar dacă au avut unele păreri contrare membrilor comisiei.

Situaţii asemănătoare au fost pentru Liceul auto, pentru Şcoala specială din Drobeta Turnu Severin şi la Şcoala cu clasele I-VIII Bâcleş (Mehedinţi).

Evaluarea prin interviu nu poate fi relevantă în situaţia în care examinarea se efectuează în mod separt, cu fiecare candidat în parte, nelăsând posibilitatea comparaţiei, atât la curriculum vitae, cât şi la oferta managerială, prin participarea tuturor candidaţilor. Itemii sunt la buna dispoziţie a evaluatorului, lăsând loc de subiectivism sau de împărţirea unor poliţe. Se recomandă proba prin tragerea biletelor de concurs la sorţi care este mult mai concludentă. Am solicitat doamnei ministru, prof.universiar doctor Ecaterina Andronescu, să declanşeze o anchetă, dar probabil că adresa, înaintată de un deputat al PRM, s-a pierdut undeva, în sistemul birocratic, dacă luăm în calcul cele două săptămâni trecute, fără nici un rezultat.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Am rugămintea să încercaţi să concentraţi expunerile.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

În declaraţia mea politică de astăzi tratez "Rolul cercetării în promovarea elitelor în lume şi în România".

În perioada 7-11 mai 2002 a avut loc la Piteşti a patra Conferinţă naţională a cercetării ştiinţifice din învăţământul superior, scopul, redresarea universităţii şi cercetării româneşti în perspectiva integrării noastre în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ministerul Învăţământului îşi propune reforma universitară şi a cercetării româneşti cât mai urgent, aşa cum au făcut-o deja ţările din jurul nostru.

Legea cercetării ştiinţifice, deja aprobată în Comisia de învăţământ şi cercetare, urmează să fie prezentată în Camera Deputaţilor cât mai curând posibil.

România continuă să aibă, în pofida sărăciei, centre de excelenţă pentru cercetare. La Institutul de Fizică Atomică Turnu Măgurele, prin concurs european, a fost selectat acceleratorul tandem, centru de excelenţă pentru favorizarea metodelor şi tehnicilor nucleare în cercetări interdisciplinare. Acest centru funcţionează în colaborare cu alte centre: Franţa, Austria, Belgia, Germania, Italia, Slovenia, Anglia. Suma alocată este aproape de un milion european. Salariile grupului românesc sunt plătite de MEC; cei care vin din alte ţări, au un salariu mediu, plătit de acolo, de 1000 euro pe lună, iar un doctor în fizică are 2500 euro pe lună. Românii care îi învaţă pe respectivii primesc 3-4 milioane de lei, care reprezintă 40-50% din ce li se cuvine lunar.

Interesant este şi faptul că la concursul anual de finanţare a cercetării de către minister, temele propuse au fost respinse, deşi erau aprobate şi finanţate de Uniunea Europeană.

Ministerul Învăţământului nu sprijină tandemul. De fapt, Ministerul Învăţământului desfiinţează o serie de centre de excelenţă prin lipsa totală de sprijin pe care este obligat să-l acorde prin înscrisuri oficiale pe care le-a semnat, dar nu le-a respectat.

În ţară, avem în prezent, 36 baze de cercetări cu utilizatori multipli, create cu sprijinul Bancii Mondiale. În învăţământul românesc funcţionează, în prezent, 49 universităţi de stat şi 45 universităţi particulare. El are, însă, două tare, ca şi cercetarea, de altfel: reforma inexistentă, absenţa totală de evaluare ca în celelalte ţări.

În prezent, funcţionează în învăţământul universitar 4362 profesori universitari şi 3523 conferenţiari universitari. Calitatea învăţământului românesc se situează însă, în lumea universităţilor, pe locul 49-55 în ceea ce priveşte contribuţia la fluxul ştiinţific, aşa cum reiese din revista americană Scientific American.

Imobilismul românesc vine în contrast cu programul de reformă din multe alte ţări. China, Singapore, Coreea de Sud fac investiţii masive în cercetare. Japonia este a doua ţară din lume după ţara care investeşte în elitele din cercetare.

În Marea Britanie, 55% din cercetători lucrează în universităţi, se situează în elita mondială. Fonduri anuale de cercetare, un miliard şi jumătate o să se ia pentru salarii, întreţinere, noi investiţii sunt alocate în ultimii 5 ani. Evaluarea se face anual; în 2001, 60 de comisii au evaluat 200.000 de lucrări publicate de aproape 50.000 de cercetători. Confirmarea excelenţei a fost făcută de 300 de experţi. În Franţa, marile universităţi iau 25% din bugetul cercetării, deşi nu acceptă decât 5% din numărul total de candidaţi. Reforma şcolară, ca şi a universităţii, începută în urmă cu 5 ani, va face să stopeze fuga creirelor în Anglia şi USA.

În Germania, reforma introdusă în învăţământ, suma alocată, promovarea elitelor, schimbarea structurii ierarhice care a permis, numai în anul 2000 şi 2001, peste 30 de universităţi să creeze peste 3000 de posturi de profesori juniori, duce, bineînţeles, la schimbări deosebite.

În şedinţa de la Lisabona, din anul 2000, a şefilor de stat din Uniunea Europeană, s-a afirmat că, într-o decadă, membrii Uniunii să devină competitivi din punct de vedere economic şi economia să se bazeze pe investiţii masive în ştiinţă şi învăţământ. Acestea vor duce la realizarea acestei viziuni. Elitele, astfel stimulate, vor demonstra că educaţia şi ştiinţa vor fi cele care vor împinge societatea înainte şi nu vor mai emigra în alte ţări. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se referă la activitatea Uniunii Culturale a Rutenilor din România.

O delegaţie a Uniunii Culturale a Rutenilor din România a participat în perioada 25-26 mai 2002 la a doua bienală culturală a rudenilor din Polonia. Cu această ocazie, s-a întrunit într-o şedinţă ordinară Consiliul Uniunii Mondiale a Rutenilor. Acest organism a salutat cu bucurie prezenţa delegaţiei rudenilor din România, prin vocea preşedintelui său, domnul Alexandru Zozuleac.

În continuare, subsemnatul, preşedinte al Uniunii Culturale a Rutenilor din Români, am prezentat, pe scurt, câteva date istorico-geografice despre rudenii din România, despre uniune, despre statutul şi rolul minorităţilor naţionale în ţara noastră.

Am menţionat că legislaţia românească, instituţiile statului protejează şi susţin pragmatic afirmarea identităţii etnice şi culturale a tuturor minorităţilor, deci şi a rutenilor, a ruzinilor. Totodată, s-a exprimat disponibilitatea minorităţii rutene, rusine, de a colabora cu toate uniunile şi organizaţiile rusine din întreaga lume pentru afirmarea scopului comun: perpetuarea şi dezvoltarea limbii, culturii şi tradiţiilor rusine, întărirea legăturilor de prietenie între etnii, între toţi oamenii.

În încheiere, preşedintele Alexandru Zozuleac a afirmat disponibilitatea Consiliului Uniunii Mondiale a Rutenilor de a se întruni şi în România într-un viitor cât mai apropiat, de participarea rusinilor din întreaga lume la activităţile organizate de Uniunea noastră în viitor.

Tot în luna mai, la invitaţia conducerii autoguvernării rusine din Ungaria, o delegaţie a uniunii noastre a participat la Ziua minorităţii rutene din Ungaria. Facem această declaraţie politică pentru a sublinia dezideratul minorităţii rutene, rusine, din România, de afirmare a identităţii particulare într-un cadru general, oferit cu generozitate de poporul român, de colaborare cu rusinii din întreaga lume.

Subliniem, încă o dată, disponibilitatea noastră de conlucrare cu toate etniile din România pe baza respectului reciproc. "Am fost, sunt şi voi rămâne rusin", este deviza noastră, lansată de marele nostru om de cultură, Alexandru Dukovnic. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ion Mocioi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la nerespectarea clauzelor de privatizare de către Lafarge Romcim, la fostul Combinat de ciment şi azbociment Târgu Jiu, cunoscut drept cel mai mare combinat de acest fel din sud-estul Europei. Respectiva unitate economică fusese ridicată de poporul român în anii '60 pentru a crea locuri de muncă şi pentru punerea în valoare a resurselor bogate de calcar, argilă şi alte materiale de care dispunea municipiul de pe Jiul de Sus. Au fost aduse acolo tehnologii moderne, 9 linii de mare capacitate pentru fabricarea cimentului şi azbocimentului. După privatizarea industriei de ciment, prin vânzarea subevaluată, a unităţilor de profil către firma franceză Lafarge, combinatul respectiv şi-a decimat marele colectiv de lucru şi, din cele 9 linii de producţie, a tăiat şi a dat la fier vechi 8 din acestea şi, în câţiva ani, preţul sacului standard de ciment a crescut la Târgu Jiu de 10.000 de ori, faţă de 1989. Practic, Lafarge a distrus vestitul combinat C.L.A. de la Târgu Jiu, lăsând pe drumuri mii de oameni, specialişti de înaltă clasă, pentru care fusese creată această unitate economică.

Cerem de la Lafarge-Romcim să respecte decretul de înfiinţare al Combinatului de lianţi şi azbociment Târgu Jiu privind păstrarea numărului de mediu scriptic prevăzut în decretul neabrogat, să retehnologizeze cele 8 linii distruse şi să producă la capacitatea prevăzută de lege, pentru a reda speranţa de viaţă cimentiştilor gorjeni de la Târgu Jiu.

Cerem de asemenea, Ministerului Industriei şi Ministerului de Justiţie să se autosesizeze şi să ia măsurile ce se impun, ca Lafarge să nu nu distrugă industria de ciment a României şi să nu o înlăture de pe piaţa mondială a cimentului, unde a avut export cu produse de cea mai bună calitate.

Rog să mi se ofere, în termenul oficial, răspunsurile scrise, cuvenite la aceste probleme. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Traian Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Economia românească şi, în special, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii ar putea recupera ceea ce a pierdut în anii anteriori, încurajată de o legislaţie corespunzătoare, în mod deosebit. În schimb, lacunele din educaţie şi cultură nu pot fi recuperate prin constrângere, fie ea şi legislativă. E drept că, în goana după un loc de muncă, după un mijloc de subzistenţă, uităm adesea de hrana spirituală care înnobilează fiinţa umană, dar privind în trecutul istoric al acestei ţări, cu uşurinţă, vom constata că perioadele tulburi au fost depăşite, uzându-se de cultură şi spiritualitate. De aceea, nu greşesc, nu greşesc absolut deloc dacă consider educaţia şi cultura drept factori strategici ai dezvoltării. Dacă nu am excelat întotdeauna în domenii precum economic şi social, să nu uităm că România a fost recunoscută pe plan mondial pentru oamenii de valoare din cultură şi sport.

Lumea dezvoltată nu poate şi nu are cum să accepte trecerea de la civilizaţia de tip industrial, la societatea post-industrială, informaţională, fără cunoştinţe bazate pe o cultură solidă. Modalităţile prin care se va răspunde în acest domeniu al culturii şi spiritualităţii sunt şi vor fi pe măsura provocărilor reformei pe care ne-am angajat să o înfăptuim, uzând, bineînţeles, şi de experienţele trecutului.

Ca primă măsură, şi imperios necesară, a fost considerată reorganizarea instituţiilor de cultură, asigurându-se, conform posibilităţilor, şi sprijinul logistic necesar. Vizate, cu precădere, sunt, în continuare, instituţiile din mediul rural, unde acestea, fie au fost închise, fie au primit o cu totul altă destinaţie, în cele mai multe cazuri, obiectul lor de activitate fiind diametral opus scopului iniţial. Nici în mediul urban situaţia nu este tocmai în conformitate cu dorinţele şi aspiraţiile noastre, aici proliferând cultura de proastă calitate, dar comercială, în detrimentul adevăratelor valori ale culturii naţionale şi universale.

Pentru marea majoritate a tinerilor noştri, cultura şi culturalizarea au devenit termeni aproape identici cu bar şi discotecă. Până la un punct, aproape că este de înţeles deoarece ei nu au fost îndrumaţi şi încurajaţi să găsească şi să promoveze valorile autentice. Drama este că tinerii artişti din toate subdomeniile culturii, fie şi-au găsit recunoaşterea peste hotare, fie au abandonat preocupările în domeniu, găsindu-şi cu totul şi cu totul alte activităţi. Din aceste motive s-au modificat preocupările legislative care vizează drepturile de autor şi protejează valorile culturale, punându-se, în acest fel, în valoare patrimoniul cultural naţional. Aproape că ne este imposibil să ne imaginăm că există în România mileniului III o rată în creştere a analfabetismului şi, în acelaşi timp, o creştere spectaculoasă a tinerilor, în special, care nu au acces la cărţi. Preocupările pur economice au condus la această stare de fapt care nu poate fi depăşită decât prin susţinerea logistică şi financiară a instituţiilor de cultură, teatre, biblioteci, casă de cultură, şcoli populare de artă, astfel încât, produsul finit, cultura, să ajungă la cetăţean la costuri pentru orice buzunar. De aceea, nu ne putem permite să gândim că ne vom dezvolta în planul economic, neglijnând pe cele cultural şi spiritual, considerate piatra de temelie pentru evoluţie şi civilizaţie a oricărui popor. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la necesitatea respectării drepturilor copilului. Aşa cum ştim, ziua de 1 iunie, Ziua internaţională a copilului a trecut. A fost o zi specială, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, dar mai ales o zi specială pentru copii săraci şi nevoiaşi care au putut şi ei, astfel, primi într-o zi ceea ce îşi doresc şi ceea ce ar avea dreptul să aibă în fiecare zi a unui an: dulciuri şi jucării.

Aşa cum am spus, Ziua internaţională a copilului a trecut, dar au rămas problemele copiilor, problemele tuturor copiilor, nu doar a celor din orfelinate, dar şi a celor din familii nevoiaşe, sărace, a celor care nu le pot asigura drepturile lor fundamentale.

În România, în special în mediul rural, avem tot mai mulţi copii fără copilărie. Statisticile arată că 70% dintre copiii din mediul rural sunt folosiţi la diferite munci în gospodărie, unele chiar foarte grele, iar 63% dintre copii din mediul rural abandonează şcoala, în special, din cauza lipsurilor materiale.

Conform studiului realizat în 2001, copilul abuzat şi neglijat în România de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Curs a reieşit că 84% dintre copii sunt pedepsiţi fizic în familie şi 47,5% dintre părinţii intervievaţi au declarat că utilizează bătaia, ca metodă de disciplinare a copilului.

Organizaţia "Salvaţi copiii" a propus Parlamentului introducerea în Legea privind prevenirea, combaterea şi protecţia violenţei în familie a unui articol privind interzicerea bătăii copilului. Consider că este o iniţiativă bună, binevenită şi necesară. O vorbă bătrânească de-a noastră spune că "bătaia este ruptă din rai", însă 4,3% dintre copiii bătuţi în România au avut nevoie de îngrijiri medicale, ca urmare a acestor bătăi, şi este vorba uneori, de bătăi în urma cărora copii au necesitat foarte multe zile de spitalizare şi au devenit chiar infirmi.

Cred că ne vom apleca cu toată responsabilitatea asupra necesităţii introducerii unui astfel de articol de lege în Legea privind violenţa în familie, pentru că trebuie să veghem la drepturile copiilor, la îngrijire, siguranţă şi educaţie. Avem, din nefericire, tot mai mulţi copii în România care nu au acces la aceste drepturi fundamentale ale lor, care nu au acces la îngrijirea şi educaţia de care au nevoie. Cauzele sunt, evident, economice, dar şi morale. Avem din ce în ce mai multe probleme legate de creşterea delicvenţei juvenile şi expunerea şi consumul de alcool şi droguri în rândul copiilor.

Există o Convenţie ONU cu privire la drepturile copilului, pe care şi România a semnat-o. Ca adulţi responsabili, trebuie să veghem la aplicarea sa integrală în România şi să nu uităm că şi noi am fost copii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu şi va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţiilor a fost blocată în finalizarea anchetei parlamentare privind ilegalităţile silvice în bazinul Giurgeului, în anul 2001, de către organele locale şi judeţene ale Poliţiei Harghita, de către Direcţia Silvică Harghita, precum şi de unii reprezentanţi ai aşa-numitei promoţii de aur. Însă, forţa cea mai semnificativă din partea celor care au blocat ancheta o reprezintă personalitatea colonelului Dobrescu, care este apărat atât de domnul ministru Rus, cât şi de către unii ofiţeri de poliţie, fapt dovedit şi de scrisoarea semnată de domnul ministru de interne al României.

Eu cred, totuşi, că domnul ministru Rus a fost dus în eroare de unii ofiţeri superiori ai poliţiei. Ca să fiu convins de cele afirmate de domnul ministru, aş cere răspunsul la următoarele întrebări:

De ce nu s-a dat curs legal soluţionării dosarului privind fiul colonelului Dobrescu, care se află în lucru la Poliţia judeţului Harghita, pentru următoarele fapte:

În cauza respectivă s-a stabilit că fiul colonelului Dobrescu a valorificat documente de transport al materialului lemnos, facturi şi avize false. În momentul în care la comanda inspectoratului judeţean de poliţie i s-a raportat situaţia acestei lucrări penale de către colonelul Rus, şef Serviciu economic, că trebuie să efectueze cercetări pentru soluţionarea legală şi operativă a cazului respectiv, generalul Negruşa "a afirmat" ca să mai aşteptăm, pentru a nu ne lua în rău cu conducătorii structurilor Ministerului de Interne din judeţ, permiţând ca fiul colonelului Dobrescu să poată pleca în Canada, în mod ilegal, unde se află şi în prezent.

De ce colonelul Dobrescu, în ziua de 29 martie 2002, fiind în oraşul Gheorgheni, a insistat pe lângă ofiţerii din Corpul de control al Ministerului de Interne să accepte o masă festivă la Motelul Castel din Lăzarea? Cu ce drept a fost blocată difuzarea ziarelor care conţin articole despre colonelul Dobrescu în judeţul Harghita?

De ce nu se dă o dezminţire în cotidianele respective?

Societăţile colonelului, şi aici mă refer la firmele: Societatea Comercială COMTUDOR S.R.L., la Societatea Comercială FORTINVEST S.R.L. şi la "Societatea Comercială JOFLOVI S.R.L.", au avut sediul, la început, în locuinţa ofiţerului Dobrescu. Cine a făcut verificări la firmele respective? Organele abilitate ale statului, oare, şi-au făcut datoria?

Ministerul de Interne, nu numai că-l protejează pe colonelul amintit, dar refuză să-şi prezinte materialele de control comisiei parlamentare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Baban Ştefan şi va urma domnul Cornel Ştirbeţ.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Mafia alcoolului sărăceşte bugetul de stat".

În România, în prezent, există 87 de societăţi cu capital mixt sau privat specializate în producerea alcoolului, iar peste 500 au obiect de activitate producerea, îmbutelierea şi comercializarea băuturilor alcoolice. Toate acestea, mai mult sau mai puţin, au prejudiciat statul român în anul 2001 cu peste 700 de miliarde de lei în urma afacerilor ilegale cu alcool.

Există forme şi metode multiple de contrabandă, evaziune fiscală şi contrafacere de băuturi alcoolice. Plecând de la constituirea unor reţele de tip mafiot, în care sunt implicaţi atât români, cât şi străini, şi ajungându-se la sustragerea, cu regularitate, de la plată a unor sume de ordinul miliardelor, reprezentând contravaloarea obligaţiilor vamale ale impozitelor şi taxelor prevăzute de lege.

Filiera este foarte simplă. Cetăţenii români, în complicitate cu străinii, înfiinţează firme având ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de alcool, iar, după acumularea unor datorii către bugetul statului, sunt concesionate altora. Folosindu-se de acte în realitate false, aceştia se angajează în schimbul unui comision de 10-15% din valoarea datoriei să preia societatea respectivă, cu activul şi pasivul existente, inclusiv evidenţele contabile, ştampile, facturi şi avize de expediţie aflate în stoc.

În acest fel, datornicul nu mai deţine nimic. Poliţia nu mai poate face nimic, iar circuitul poate fi reluat de la capăt în zilele următoare. De fapt, cesionările sunt principala cauză care duce la prejudicierea statului cu aceste sume exorbitante. Cesionarea este o acţiune simplă, care nu necesită nici controale stricte din partea autorităţilor şi nici mult timp din partea celor ce o utilizează, necesitând doar vizitarea a două instituţii: un notariat şi Registrul Comerţului. Nu e de mirare, deci, că atunci când se verifică adresa declarată, anchetatorii au surpriza să descopere că acesta este un garaj sau un teren viran.

Acest lucru nu ar fi posibil dacă ar exista colaborare între autorităţi, în sensul că Ministerul Finanţelor ar trebui ca, în momentul în care o firmă este cesionată, s-o controleze pentru a stabili dacă are datorii către stat şi apoi să-şi dea sau nu acordul pentru operaţiune. Apoi, cei de la Registrul Comerţului ar trebui să facă un minim de verificări asupra firmei care preia, pentru a vedea dacă cel puţin aceasta există, sau este o firmă fantomă specializată în acte comerciale ilegale.

De asemenea, ar trebui să fie depuse de către cel care cercetează garanţii materiale cel puţin egale cu valoarea datoriei. Şi, nu în ultimul rând, actele încheiate la notariat ar trebui autentificate într-un termen de minim 48 de ore, pentru a putea fi verificate.

Nu este de mirare, doamnelor şi domnilor colegi, că, prin nerespectarea unor reguli atât de elementare şi de normale, statul român este prejudiciat atât de uşor şi în fiecare an cu sute de milioane de lei de către mafia care acţionează în industria alcoolului, cea care obţine venituri importante şi impresionante, devenind, peste noapte, cea care poate dicta şi hotărî interesele unei ţări întregi. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât în anul acesta, creşterea acţiunilor la l mai va duce la o explozie a afacerilor ilegale de alcool şi la o creştere semnificativă a acţiunilor care nu vor fi virate la bugetul statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cornel Ştirbeţ şi va urma domnul Mircea Costache.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Pedeserizarea hoţiei şi corupţiei".

Ultimele reacţii mediatice ale mai marilor partidului de guvernământ încearcă să acrediteze ideea că amplificarea fenomenului corupţiei în România se datorează acţiunii unor grupuri de interese, care nu au nimic de-a face cu politica sau cu guvernarea PSD.

În acest sens, premierul Năstase, la una din ultimele videoconferinţe cu prefecţii, descoperea surprins că există unii prefecţi şi membri PSD la nivel local care sunt atraşi de aceste grupuri apolitice în acţiuni malefice de corupţie şi furt.

De asemenea, un onorabil ministru, în urma concluziilor unor instituţii internaţionale privind subordonarea şi amestecul PSD în actul de justiţie, recunoştea faptul că justiţia în România este subordonată unor interese, dar preciza că în nici un caz acestea nu sunt de ordin politic, presiunile asupra judecătorilor provenind din sfera unor grupuri de interese economice.

Domnii "Cozmin şi Guşe", conform dihotomiei făcute de domnul ministru Dan Ioan Popescu, întruchipaţi în persoana ilustrului secretar general al PSD, referindu-se la aceleaşi rapoarte internaţionale care constatau implicarea demnitarilor PSD în acte de corupţie şi de influenţare a justiţiei, susţinea că cei care fac astfel de interpretări sunt proşti şi nu pot înţelege mecanismele democratice ale PSD şi puritatea membrilor săi.

Cu jumătate de gură, chiar şi domnul Preşedinte Iliescu, în apărarea odraslelor arogante şi răsfăţate ale PSD, încerca să spună că furtul şi corupţia nu sunt caracteristicile esenţiale ale partidului de guvernământ.

Ca de obicei, însă, în practica partidului de guvernământ, aceste aprecieri nu ţin seama de realitatea existentă în ţară, ele provenind din arsenalul ministerului propagandei condus de domnul Dâncu şi având legătură doar cu acţiunile de cosmetizare a imaginii Guvernului şi a PSD.

Realitatea este cu totul alta. Politica partidului de guvernământ a atins perfecţiunea în acest domeniu, ajungându-se la pedeserizarea completă a hoţiei şi corupţiei.

Adevărul este că, la ora actuală, în România nu se mai poate fura, decât dacă devii membru PSD, iar, în ce priveşte corupţia, nici nu se pune problema interesului de a corupe alte persoane decât cele cu influenţă politică aflate la putere.

Aceasta este una dintre cele mai mari realizări datorate acţiunii de pedeserizare a societăţii româneşti şi de revenire la partidul unic, partidul-stat impus de domnul Năstase.

Dacă în instituţiile statului au mai rămas, din lipsă de interes, uşoare urme apolitice, dacă un număr infim de parlamentari, primari şi consilieri locali au mai rămas neînregimentaţi în rândurile partidului de guvernământ, trebuie să constataţi, stimaţi domni guvernanţi, că hoţii şi corupţii nu au avut nici o altă şansă de supravieţuire şi au fost primii care au aderat la principiile şi idealurile PSD-ului.

Datorită activităţii dumneavoastră consecvente şi foarte bine organizate, după revenirea la putere, în România nu a mai putut supravieţui nici un grup de interese în afara partidului. Tot ce se mişcă la nivel central şi local şi are cea mai vagă urmă de interes economic este dirijat de grupuri din PSD, nimeni altcineva neavând acces.

Urmăriţi, vă rog, privatizările, licitaţiile, fondurile externe, lucrările de investiţii, vilele, fermele, elicopterele şi veţi vedea numai grupuri şi oameni apropiaţi dumneavoastră.

Grupurile de interese economice s-au contopit cu interesele politice ale PSD, în urma directivelor şi acţiunilor hotărâte ale conducerii partidului, în primul rând ale domnului preşedinte şi totodată premier al României, domnul Adrian Năstase.

Astfel stând lucrurile, presiunile asupra justiţiei nu au de unde să vină decât din sfera politicului, chiar dacă au şi un iz de interes economic.

Este suficient, în acest sens, să urmărim procedurile şi soluţiile date în de acum celebrele cazuri Temeşan, Păunescu, Motorola şi, mai nou, Lele, Vântu, Tarău şi următorii.

În concluzie, domnilor guvernanţi, lăsaţi modestia la o parte, recunoaşteţi-vă meritele în acţiunea de pedeserizare, nu mai certaţi organismele internaţionale şi cele civice şi, dacă doriţi într-adevăr eradicarea corupţiei, începeţi curăţenia în propriul partid.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mircea Costache şi va urma domnul Vlad Hogea.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Constatăm, cu satisfacţie, că reţeaua teatrelor naţionale s-a îmbogăţit ieri prin trecerea prin plenul Camerei Deputaţilor a proiectului Legii de înfiinţare a Parchetului Naţional Anticorupţie. Un adevărat "teatru naţional anticorupţie". În cadrul noii stagiuni a "Teatrului Naţional Anticorupţie", bineînţeles, piesa "Scamatorii", tragicomedie colectivă, semnată de "Guvernul S.R.L.".

În condiţiile în care caracatiţa mafiei a cuprins cu tentaculele ei … vorba aceea … întregul aparat al administraţiei centrale şi locale, acum, când ştiu şi copiii cât costă un post de prefect, unul de ministru, altul de şef de vamă, de preşedinte de tribunal, de judecătorie, de parchet, acum când totul se vinde şi se cumpără, când s-a trecut de la construcţia de case de vacanţă la vile, de la vile la palate şi de la palate la castele, acum, când s-a instaurat deplin cel mai infect tip de societate şi cel mai rapace gen de funcţionar public, acum, când guvernanţii l-au speriat şi pe dracu, nu numai forurile internaţionale, cu hoţiile şi tâlhăriile de tot felul, când năpăstuitul cetăţean român plăteşte cu nemiluita la taxe şi impozite, suportând cea mai barbară povară fiscală din lume, când furturile din bănci, din companii şi regii se preiau la datoria publică prin cele mai cumplite escrocherii şi tertipuri legislative, ce ne mai lipsea? Mai lipsea, bineînţeles, bomboana fondantă de pe coliva societăţii româneşti - Parchetul Naţional Anticorupţie.

Dacă nu i-ai cunoaşte pe actorii siniştri, pe saltimbancii şi pe jonglerii acestui circ ambulant cu iz de ev mediu întâmplător, te-ai putea lăsa dus cu preşul spre iluzia chioambă a însetaţilor de arginţi, cum că, iată, asta ne lipsea, d-aia nu puteau ei lupta cu tanti corupţia, dată cu chinoroz pe faţă, ca în art.214 al multsărbătoritului "an 2002, Nenea Iancu Caragiale".

"De boarea florii-soarelui atârnă iluzia ca o paiaţă cârnă", zice un poet contemporan. Este iluzia schiloadă cum că noii parchetari vor face spanacul praf á la Popey Marinarul în lupta cu tâlharocraţia adusă pe culmi de glorie de aceiaşi scamatori din circul iluziei, care stăpânesc la perfecţie marea artă de a prosti perpetuum mulţimile însetate de adevăr şi dreptate.

Cum or crede unii că poate lupta mafia cu corupţia?! Numai Sarsailă, care le inspiră opera diabolică de nimicire a României, poate şti. Scamatorii scot fum pe ochi, catran pe gură şi, cu mâinile exersate, subtilizează rapid ce mai au bieţii spectatori prin buzunare. Atât de mult au întins aceste animale bolnave de avere coarda, că li se pare posibilă orice mişelie, fără nici o reacţie din partea publicului rămas cu gura căscată de uimire şi perplexitate în faţa uriaşei neruşinări a acestor samsari.

Anticipând, ei, domnii artişti ai "Teatrului Naţional Anticorupţie", marea dezamăgire a populaţiei de după Summitul de la Praga, când vor vedea cum gigacaloria îi strangulează cu sânge rece, nepăsându-i de NATO ori de PNA-ul, ori de alte izme false, au început s-o ia ei înainte de pe acum, cu posibilitatea declanşării, chipurile, a alegerilor anticipate, ca şi cum nu ar trebui să rateze momentul de vârf în care au adus ţara, ca să nu aspire ei, precum banii negri, şi voturile majorităţii spectatorilor acestui circ macabru.

Şi, pentru că un distins coleg făcea anterior referire la importanţa culturii şi educaţiei, închei cu versurile lui George Bacovia, din oraşul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Sechelariu: "O, genii întristate, care mor/Încet, barbar şi fără sentiment,/Prin asta eşti celebră în Orient/O, ţară tristă, plină de humor!"

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Urmează domnul Emil Rus.

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu a spus nimeni - şi poate ar trebui să ne amintim - că s-au împlinit, pe 2 iunie, exact 120 de ani de la naşterea Mareşalului Antonescu.

Indiferent ce atitudine avem faţă de această figură importantă a secolului XX, împlinirea unei cifre rotunde este un eveniment care trebuie marcat.

Săptămâna trecută am luat la cunoştinţă stupefiaţi despre declaraţiile făcute prin străinătate de către premierul Adrian Năstase. Liderul PSD înfiera, cu mânie proletară, ascensiunea partidelor naţionale în sud-estul Europei. Să fi uitat domnia sa că nu numai în fostul bloc socialist, dar şi în Occidentul civilizat şi capitalist, formaţiunile politice de orientare autohtonistă şi patriotică au avut o evoluţie demnă de invidiat, în unele state făcând parte chiar din coaliţia de guvernământ?

Miopia primului-ministru nu este nicicum justificabilă, cu atât mai mult cu cât el nu are dreptul să conteste opţiunea legală şi, nu în ultimul rând, de conştiinţă a unui segment important al electoratului.

Esenţa democraţiei este votul popular, iar rezultatele scrutinului dau compoziţia Legislativului, a Executivului şi a structurilor de conducere din administraţia publică locală.

Aşadar, cum de se repede domnul Năstase să conteste într-o manieră totalitară şi profund irealistă un fenomen social care nu numai că nu poate fi ignorat, dar în nici un caz nu poate fi negat. Să închizi ochii şi să te faci că rotiţele mecanismului planetar îşi încetează mişcarea, dacă tu, ignorant, nu le bagi în seamă, asta trădează bigotismul cel mai profund, mai reprobabil, mai ignobil cu putinţă.

Premierul vrea să pedepsească delictul de opinie şi se pregăteşte să cenzureze energic orice idee care depăşeşte banalul, desemnează noi direcţii şi reformează din temelii lumea nedreaptă în care trăim.

Ideologic, domnul Năstase se înşeală. Faptic, primul-ministru e contrazis de realitate. Prizonier al unor concepţii înguste şi învechite, liderul partidului de la putere emite judecăţi de valoare şi dă verdicte inutile, nesolicitate de nimeni. Când mai citim asemenea fraze care maschează vocaţia antidemocratică a celor care ne conduc, ar trebui să ne facem că nici n-am înţeles, că, de fapt, e o greşeală de tipar. O greşeală istorică, ce-i drept!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Emil Rus. Va urma domnişoara Lia Olguţa Vasilescu.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Mă întreb, ca orice om de bună-credinţă: oare, ce ne-a mai rămas de înstrăinat în ţara aceasta? Ne-am ruinat economia, ne-am prăpădit agricultura, ne-am distrus uzinele, fabricile - toate acestea, în numele reformei în aşa-zisa perioadă a tranziţiei, care nu mai are de gând să se termine odată. Ne-am vândut şi ne vindem lemnul pădurilor, aurul ţării, chiar şi copiii, iar tinerii pleacă în lume pentru a-şi vinde inteligenţa, forţa de muncă, alţii se vând ei înşişi, sau cel puţin câte un rinichi fiecare.

Sigur, se poate răspunde că nu trebuie totul generalizat şi luat în tragic, că în cele două guvernări - Iliescu şi Constantinescu, apoi iar Iliescu - nu a fost la fel. E drept, dar există şi aceste aspecte, ceea ce este tare dureros. Nu se simte şi nu se caută în suficientă măsură limitarea acestor fenomene. Ba, chiar se poate afirma că au apărut altele inedite, care uluiesc orice minte sănătoasă.

Iată, cazul unui om cu patru copii, care nu are altă sursă de trai decât pensia de boală a tatălui şi alocaţia copiilor: "Vă aduc la cunoştinţă, domnule deputat, (arată cetăţeanul) şi cer să mă ajutaţi în spiritul legilor în vigoare pentru aflarea adevărului. Spuneţi-mi dacă unui minor i se poate elibera un paşaport fără acordul părinţilor? Dacă el, copilul, poate să treacă graniţa fără acordul părinţilor?" Şi omul relatează că fiul său, Marti Paul Marius, în vârstă de 15 ani şi 5 luni, a fost ademenit de persoane adulte cu mirajul lumii occidentale, acolo unde se câştigă bani şi, apoi, revenit în ţară, îşi poate cumpăra o casă, maşină, aparatură modernă şi tot ce-i doreşte inima. Copilul era la şcoală, sau, cel puţin aşa ştia părintele lui, în vreme ce el era în Ungaria, cu destinaţia Italia, în scopuri necunoscute. Prin urmare, seara, Marius nu s-a întors acasă la ora obişnuită şi tatăl declanşează cercetările pe cont propriu. Numai întâmplarea a făcut ca acest copil să fie recuperat. Speriaţi, cei care au pus totul la cale de ceea ce li s-ar putea întâmpla, l-au întors pe copil din drum. Sigur, cazul este în cercetarea Poliţiei judeţului Bistriţa-Năsăud şi cred că nu este singurul caz.

Exigenţele intrării ţării noastre în NATO şi U.E. sunt mari şi pe primul plan se situează tocmai respectarea în totalitate a drepturilor copilului. Şi, când ne aşteptam, fireşte, să dispară pentru totdeauna din ţara noastră statutul de copil al nimănui, de copil al străzii, de aurolac, de cerşetor, iată, apare răul sub forme noi, la parametri de crimă, ceea ce-i strigător la cer. Or fi exigenţele oficialilor europeni cum or fi, dar se impune, mai presus de orice, grija pentru familie, celula de bază a oricărei comunităţi omeneşti. De sănătatea ei depinde sănătatea societăţii. Să ia aminte Puterea şi politicienii! Nu grija pentru imagine e lucrul cel mai important, darurile şi mângâierea pe creştet a copiilor nevoiaşi în faţa reporterilor, în zi de sărbătoare, ca să vadă lumea, să sporească respectivii aleşi în sondajele lui Dâncu şi în preferinţele electoratului.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnişoarei Lia Olguţa Vasilescu. Va urma domnul Grigore Emil Rădulescu.

Domnişoara Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Organizaţia de generali "România Mare" a omagiat sâmbătă, 1 iunie a.c., personalitatea Mareşalului Ion Antonescu, prin depunerea unei coroane de flori la singura statuie a eroului care nu a fost încă demolată, cea aflată în curtea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Asumându-ne riscul de a intra sub incidenţa unui act normativ pe care noi îl considerăm aberant, şi anume Ordonanţa de urgenţă nr.31/2002, am dezvelit bustul ultimului întregitor al României Mari, chiar în ziua în care se împlineau 56 de ani de la execuţia sa.

De teamă ca monumentul să nu fie profanat de cei care conduc vremelnic destinele statului român, la sfârşitul manifestării, membrii Ligii Mareşal Antonescu l-au acoperit cu un sac.

Ce lecţie dură pentru tinerii care au învăţat de la bunicii lor, veterani de război, că omul care a preferat să privească moartea, refuzând să fie legat la ochi atunci când se afla în faţa plutonului de execuţie, este ascuns acum sub o pânză.

După ce a desăvârşit opera de distrugere totală a economiei româneşti, a hotărât să vândă pe mai nimic şi ultimele societăţi de stat care mai aduceau profit la buget, i-a adus la disperare pe sindicaliştii din toată ţara, punând biruri peste biruri, lui Adrian Năstase nu i-au mai rămas decât să ne demoleze istoria. O istorie care-l va consemna doar pentru "meritul" de a arăta lumii întregi că poporul român este intolerant, rasist şi xenofob.

Ordonanţa nr.31/2002, o insultă la adresa oricărui român, nu urmăreşte altceva decât o luptă cu statuile ridicate în memoria eroilor neamului. Mai mult, deşi nimeni nu i-a cerut-o, Adrian Năstase l-a numit pe Mareşalul Antonescu criminal de război, dând o palmă nemeritată întregii armate române. Ce să mai spunem, atunci, de Miklos Horthy?!

În anul 1993, ungurii îl reînhumau cu toate onorurile, profitând de acordul tacit al autorităţilor, pe cel care a trimis în lagărele de exterminare naziste - uneori depăşindu-şi norma - evreii din Ungaria şi din nord-vestul Transilvaniei, aflată atunci sub ocupaţie maghiară. Această brută a fost reabilitată, pe când Mareşalul Antonescu, cel care a salvat zeci de mii de evrei, cărora le-a dat paşapoarte semnate în alb pentru a putea ajunge în Palestina, este criminal.

În contextul geopolitic existent în toamna anului 1940, când pierdusem Bucovina de Nord, Basarabia, nord-vestul Transilvaniei şi sudul Dobrogei, Antonescu a apreciat că singura cale de supravieţuire a poporului nostru este alianţa cu Germania şi Italia. Suntem curioşi ce ar fi făcut pe atunci actualul premier Năstase? Ar fi luptat pentru recuperarea pământurilor strămoşeşti, ori s-ar fi retras la Cornu, ca să mediteze la cugetarea "O ţară mică face ce poate, şi nu ceea ce vrea", care-i aparţine tot Mareşalului? Niciodată poporul nostru nu a atins o treaptă mai josnică, un nivel moral mai degradant decât acum, prin servilismul Guvernului Adrian Năstase, care neagă pagini de glorie din istoria neamului. Îi înţelegem supărarea premierului, care-şi vede imaginea publică ameninţată de lupta inechitabilă cu memoria eroilor neamului, deşi o anumită parte a presei munceşte din greu s-o lustruiască.

În comparaţie cu un mit ca mareşalul Antonescu, cel care a luptat pentru ca România să se afle în graniţele ei fireşti, un minoritar cu palat la Cornu, cu turnuleţe, nu poate să se simtă decât frustrat că nimeni nu s-a gândit să-i ridice şi lui un monument.

Ei bine, luând act de această nedreptate flagrantă, membrii organizaţiei de tineret "România Mare" au hotărât să lanseze un concurs naţional de creaţie şi să premieze cea mai originală lucrare, avându-l ca subiect pe premier. Ca dovadă că în atelierele noastre se lucrează asiduu, au fost definitivate deja câteva mostre, dintre care le-am reţinut doar pe următoarele: "Bust din ciolan", "Cap de copilă", "Gânditorul de la Cornu", "Premier cu natură moartă de foame", "Coloana mandatului infinit" şi "Poarta sărutului minorităţilor sexuale". Nu pot decât să le mulţumesc, în final, membrilor OTRM care nu s-au temut de ameniţările voalate ale unor personaje prezente la manifestarea din curtea bisericii ctitorită de mareşal, cum că cel ce dezveleşte bustul celui mai mare militar român este pasibil de pedeapsa cu închisoarea. Considerăm însă că, fie şi doar pentru câteva minute, s-a făcut dreptate memoriei celui care a salvat statul român de la dispariţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Emil Rădulescu şi se pregăteşte domnul Mihai Baciu.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În România, cine fură 10 sau 100 de milioane este un prost şi înfundă puşcăria. Cine fură însă o sută de milioane de dolari este deştept şi deşteptul, ori nu este anchetat, ori este scos de sub urmărirea penală, ori primeşte o condamnare cu suspendare sau cel mult o pedeapsă de 2-3 ani, din care nu face mai mult de jumătate. Pentru că banii pe care i-a furat şi pe care nu-i cheltuieşte singur îi afectează sănătatea în aşa hal, încât nu mai poate suporta puşcăria chiar dacă aceasta este cu confort sporit.

Vă mai amintiţi cât a stat la pârnaie Ioan Stoica, CARITAS, sau Marcel Ivan, cel condamnat în procesul Credit-Banc.

Sever Mureşan, acţionarul majoritar al Băncii Dacia Felix, a fost condamnat şi închis în Elveţia pentru nişte operaţiuni dubioase. În România, însă, a stat la răcoare doar în perioada cercetărilor care, surpriză, nu au condus la o condamnare în urma unui proces.

Scandalul Bankcoop s-a spart în capul fostului preşedinte Alexandru Dinulescu, găsit singurul vinovat de toate ingineriile financiare de la această bancă. Justiţia i-a dat o pedeapsă crâncenă. Normal, doar o ştersese de mult din ţară.

Cel mai recent triumf al Justiţiei Române împotriva bunului simţ este condamnarea lui Gheorghe Danielescu la o pedeapsă deja graţiată. În afacerea SAFI, Danielescu a fost găsit vinovat de ţepuirea a 2423 de investitori, cu aproape 10 miliarde de lei. Cam 4 milioane de dolari la vremea respectivă. Procesul a început acum 4 ani, dar s-a încheiat după ce, printr-un decret, faptele comise de Danielescu fuseseră graţiate. Decizia tribunalului a fost 2 ani de închisoare. Unii spun că merită 2 ani de puşcărie pentru 4 milioane de dolari. Nu e rău. Pentru ca sentinţa să nu pară prea aspră cu fostul ministru al finanţelor Danielescu, instanţa a respins apelurile declarate de investitori, prin care aceştia cereau să li se restituie o parte din bani. Totuşi, condamnatul graţiat poate fi căinat pentru că în următorii 5 ani nu vor mai putea fi administratori sau titulari ai unui post de conducere într-o societate comercială. Exemplară pedeapsă!

Zilele acestea se împlinesc doi ani de la reuşita unei lovituri financiare în valoare de 150 de milioane de dolari. Din cei 13 inculpaţi în escrocheria FNI, 12 nu se mai află în arest, iar al 13-lea, Ioana Maria Vals, nu s-a aflat niciodată în arest. Vlas a ajuns la frontieră mai repede decât consemnul de a nu părăsi ţara. Dacă autorităţile nu au reuşit să o găsească pe Ioana Maria Vlas, presupunând că o căutau, aceasta le-a dat o mână de ajutor. Caseta video trimisă unui post TV arată o persoană care susţine că este Vlas şi care spune că vrea să se întoarcă în ţară să toarne tot. Deşi, iniţiativa pare ciudată, este cel mai bun mesaj pe care Ioana Maria Vlas l-a transmis unor anumite perechi de urechi. În loc să treacă imediat la treabă, autorităţile au început să purice invitaţia Mariei Vlas, că nu era clar dacă Yoram Sheftel era chiar avocatul ei, că nu este procedură pentru a cădea la învoială cu avocatul ei, ce să mai analizăm...

De ce s-or fi speriat autorităţile? Cumva este posibil... posibilitatea ipotetică, deocamdată, că Maria Vlas chiar va veni în ţară însoţită de nişte dischete cu care va da în gât şi pe alţii? Că va distruge paradisul excrocilor de la FNI?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Timp de 180 de secunde microfonul va aparţine domnului deputat Mihai Baciu. Urmează, apoi, domnul deputat Radu Ciuceanu.

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mănânc din timp, e adevărat, dar timpul, până la urmă, vă asigur eu că ne mănâncă el pe toţi.

Nu mi-am intitulat intervenţia mea de azi în nici un fel, m-am hotărât să nu mai scriu nimic dinainte, să fac un text organizat şi, mă rog, gândit cu mare atenţie, pentru că avem atâtea de spus, încât m-aş pierde cu pixul în mână şi m-aş duce pe nu ştiu câte piste. Aşa că, prefer să gândesc acum, pe loc, la câteva adevăruri pe care nimeni nu poate să le conteste, şi să vi le spun şi dumneavoastră, şi, eventual, opiniei publice, dacă ne ascultă cumva. Nu am intitulat în nici un fel intervenţia mea, dar dacă mă gândesc bine aş putea să-i spun "Prezentul sumbru şi viitorul imediat cenuşiu".

Aseară, stimaţi colegi, am asistat la repetarea unei piese pe care o cunoaştem deja, căderea cu mare veselie a moţiunii "Fiscalitatea". Nu am să intru în detalii, evident, pentru că eram cu toţii aici, ci vreau să vă spun că această respingere, cu mare veselie, a moţiunii noastre intitulată "Fiscalitatea" dovedeşte două adevăruri pe care trebuie mereu să le amintim. Primul: maşina de vot PSD-UDMR funcţionează absolut ireproşabil, nu cred că există mecanism în ţara aceasta, maşină în ţara aceasta care să funcţioneze atât de ireproşabil, cum este maşina de vot PSD-UDMR.

Eu înţeleg solidaritatea de partid, în toate partidele există solidaritate şi o aliniere la comandamentele partidului, fie de ordin doctrinar, fie de alt ordin, dar la dumneavoastră, stimaţi colegi, în ultimul timp funcţionează unanimitatea. Iar unanimitatea, după câte ştiu eu, şi o ştiţi şi dumneavoastră, ascunde în spatele ei frica. Ascunde frica. Noi ştim ce a însemnat unanimitate ani şi ani, decenii întregi, ştim că ridicam cu toţii mâna, fără excepţie, şi în gândul nostru ziceam altceva. Unanimitatea cu care dumneavoastră acum votaţi, să zicem că de la o nemulţumire ca a noastră, este clar că ascunde frica. Nici unul dintre dumneavoastră, din cei de la majoritate, PSD-UDMR, nu a avut nici măcar un cuvânt sau două de unde să rezulte că recunoaşte un adevăr, două sau trei, câte de mic, din moţiunea noastră. Nici unul n-a spus aşa ceva. Măcar aluziv să spună: oameni buni, nu aveţi dreptate pe fond, pe ansamblu, dar pe ici pe colo o să ne gândim ca aţi făcut dumneavoastră observaţii care pot fi luate în seamă. Nu aţi spus-o. Asta înseamnă frică şi frica duce la unanimitate. Iar unanimitatea duce, ştim noi unde, până la urmă. Adevăruri erau multe în această moţiune, nu le reaiau, pentru că există adevărul mare care le acoperă pe toate şi care este suma tuturor acestor adevăruri mai mici. Este vorba de starea jalnică în care se află România, populaţia ei, că, de fapt, asta înseamnă România.

Dumneavoastră spuneţi că aveţi creştere economică, dumneavoastră spuneţi că trendul economic este pozitiv, iar domnul Tănăsescu, cu figura sa posomorâtă şi încruntată, pentru că istoria ne arată că nici un vistiernic nu poate fi vesel, toţi marii vistieri din istorie trebuie să fie încruntaţi şi posomorâţi că, altminteri, dacă sunt veseli, s-ar putea să le ceară careva bani. Cu figura sa de copil încruntat şi bosumflat ne-a spus o groază de chestii, care toate sunt contrazise în mod flagrant de realitatea aceasta care ne apasă pe toţi, inclusiv pe noi cei de aici. În realitate, impozitele pe venit cresc, impozitele pe profit cresc, t.v.a.-ul creşte, accizele cresc. Toate acestea au consecinţa gravă pe care o cunoaşteţi, o simţim şi noi, chiar dacă presa zice că ne scăldăm în bani, mă gândesc la cei care nu au decât salariul de aici. Simţim şi noi la buzunar ce înseamnă creşterea tuturor preţurilor la produsele de bază, nu mai intru în detalii. Pentru că, adevărul mare pe care vreau să vi-l spun, şi-l ştiţi şi dumneavoastră, dar e bine să repetăm, este următorul. Oricare partid poate să facă o doctrină atrăgătoare, oricare partid poate să alcătuiască discursuri cu care să convingă pe oricine pe loc, într-o sală, într-o adunare, într-o piaţă, la televiziune, unde vreţi dumneavoastră, dar barometrul adevărat, barometrul real al valorii politice unui partid este buzunarul cetăţeanului, este nivelul de trai. La acest barometru, PSD-UDMR se îndreaptă în mod voios spre repetenţie. Se îndreaptă în mod "glorios" spre repetenţie pentru că acest barometru bate mereu în jos, bate mereu în jos. Şi mai e o chestiune, iarăşi şi iarăşi, şi cred că v-aţi săturat şi dumneavoastră, cei din băncile puterii apelează la greaua moşternire. Acesta nu mai este argument, lăsaţi-l deoparte.

Populaţia nu va mai înţelege de ce o duce prost, pentru că nu ştiu în ce an, eventual în secolul XIX , locomotivele scoteau fum sau, la începutul secolului celălalt, Pasvan Toglu a atacat Muntenia, sau mai ştiu eu ce. Lăsaţi argumentele acestea că nu mai ţin. Luaţi-vă răspunderea, asumaţi-vă deschis responsabilitatea prezentului, aveţi un an şi jumătate de guvernare. Într-un an şi jumătate de guvernare s-au mişcat multe, e adevărat, dar în jos, s-au mişcat spre rău, spre prost.

Şi, cu asta închei, domnule preşedinte. Istoria ne învaţă o groază de chestiuni.Între altele, ne învaţă că dictatorii mari produc dictatori mici. Ne învaţă, de asemenea, că maşina de vot mare naşte maşini de vot mai mici care funcţionează cu aceeaşi, să spunem aşa, lipsă de greşeală şi ne mai învaţă că şefii mici imită întotdeauna pe şefii mari. Vă dau exemplu Consiliul local Iaşi, dominat copios, dacă nu este cuvântul greşit, dominat în mod puternic de PSD, mai ales de când partidul fantomă, pitoresc şi hazliu al moldovenilor a trecut la PSD. Este dominat acest consiliu de PSD. Ce credeţi că a hotărât acest consiliu dominat de PSD local? Adică, municipal Iaşi. A hotărât următoarele: tariful de transport al persoanelor cu mijloacele RATC creşte cu 50%. 50%! Într-o ţară civilizată când apare o creştere de 1,5%, ziarele urlă, ministrul se gândeşte la demisie, sindicatele ies în stradă, tremură Guvernul. Aici nu, 50%, un bilet de 4000 lei va costa 6000 lei, un abonament pe o linie 360 de mii lei, un abonament pe două linii 720 mii lei, iar un liber la purtător, singurul loc liber unde ne-a mai rămas este să avem în tramvaiul ruginit care circulă prin Iaşi, un liber la purtător - 2.160 de mii lei. Şi a mai hotărât acest consiliu local, creşterea impozitului pe case cu 65%, oameni buni, 65% nu mai puţin. O garsonieră de 30 m² - 630 de mii, un apartament de 2 camere cu 47 m² un milion, un apartament cu 3 camere, 65 de m² 1.400 de mii lei, un apartament cu 4 camere, modest, de 80 de m² 2 milioane lei.

Dar avem şi o bucurie, domnule preşedinte, stimaţi colegi, handicapaţii sunt scutiţi de aceste creşteri, aşa că ne rămâne această speranţă, stimaţi colegi, să fim handicapaţi, să fim handicapaţi că vom scăpa de aceste creşteri de taxe ale Consiliului local Iaşi, noi ieşenii, dar se pare că n-ar fi rău, ba chiar ar fi de dorit fiind handicapaţi cu toţii, în toată ţara, pentru că politica Guvernului duce spre toate creşterile, dar undeva se spune că handicapaţii sunt scutiţi.

De aceea, stimaţi colegi, în această impozitare bizantină, care apasă România în acest moment, în această politică fiscală de tip balcanico-bizantino-otoman, ziceţi cum vreţi dumneavoastră, în orice caz, de tip oriental, nu putem să nu luăm cuvântul. Eu sunt un om paşnic de felul meu, vedeţi că nu mă refer la persoane, dar mă refer la politica generală a partidului care conduce, nu putem să nu reacţionăm şi să spunem ţării întregi care suferă, de ce suferă. Pentru că este important ca omului care suferă să-i spui de ce, ca cel care se duce la doctor, el ştie că-l doare, dar nu întotdeauna ştie de ce. Noi trebuie să spunem de ce şi îl doare din motivele pe care le-am enumerat eu, aici, foarte pe scurt, foarte pe scurt. Aşa încât, stimaţi colegi, domnule preşedinte, nu trebuie să ne mai mire nimic în această ţară a lui Ubu rege, mă rog, în această ţară kafkiană a noastră, în momentul în care facem instanţe paralele cu instanţele de judecată să judece primarii. Ţinta fiind un singur primar, obsesia dumneavoastră care este un singur om şi de care vă simţiţi ameninţaţi permanent şi mereu. Asta înseamnă, nu că dumneavoastră sunteţi mari, ci că el este într-adevăr periculos şi atunci recurgeţi la asemenea manipulări şi la asemenea instrumente anticonstituţionale care, dacă nu ar fi greşite din punct de vedere juridic, ar fi de tot hazul, ar fi de tot râsul şi eu cred că este mai bine să râdem şi, între timp, să ne facem datoria.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc, dacă am mai mult de 3 minute vă promit că data viitoare o să mănânc şi mai mult. Încă o dată, vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu. Cele 180 de secunde s-au transformat în 700, dar dând puţină culoare intervenţiilor, suntem de acord cu domnul deputat.

Are onoarea să încheie prima parte a întâlnirii noastre, domnul deputat Radu Ciuceanu.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu mă voi supune regulii de aur, a celor 180 de secunde.

Dacă ar fi să vorbesc, dată fiind vârsta şi puţină experienţă, ar trebui să mă opresc, poate, în noaptea aceasta.

După cum se ştie privatizarea Romtelecomului a fost subiect de analiză şi dezbateri şi obiectivul unor comisii de anchetă a Senatului României, care şi-a depus raportul şi l-a supus dezbaterii Senatului în toamna anului 2000. Comisia noastră a preluat acest caz, analizând întâi raportul cât şi stenogramele dezbaterilor şi a ajuns la concluzii similiare celor pe care le-au obţinut colegii noştri senatori din legislatura trecută.

Fără a mai relua cele pe care vi le-am adus la cunoştinţă în raportul prezentat în prima parte a acestui an şi reluate în conferinţa de presă care a avut aceeaşi ordine de zi, reamintesc următoarele: firmele cu o mare forţă financiară şi înaltă reputaţie mondială din Germania, Statele Unite şi Franţa care se prezenteseră la licitaţie s-au retras. Punem întrebarea normală: de ce. O asemenea manieră de a proceda este total străină, fiind proprie unor firme de talia celor din discuţie.

Romtelecom a fost privatizat prin intermediul unei firme cipriote, Oterom, cu un capital ridicol, dar cu sediul în Cipru, unica ţară europeană care permite un comision de până la 10% din suma de vânzare-cumpărare, această firmă fiind înfiinţată cu câteva zile înaintea efectuării tranzacţiei prin care s-a privatizat Romtelecomul. Iar, la alte câteva zile după aceea, a cedat partea pe care o obţinuse, 35%, statului grec. Astfel, aşa zisa privatizare a însemnat, de fapt, transferul de proprietate de la statul român la statul grec care, conform unor clauze contractuale are şi dreptul de decizie, deşi deţine doar 35% din acţiuni. Reamintim, de asemenea, că preţul de vânzare a fost de 675 milioane de dolari, mult sub valoarea reţelei româneşti de telefon.

Suspiciunile care au apărut au fost foarte grave şi persistă, fiind asociate cu preţuri extrem de ridicate impuse de statul grec, precum şi de anemicile investiţii pe care acesta le face în reţeaua română de telefonie fixă. Ceea ce, însă, este deosebit de grav, poate mai grav decât privatizarea în sine, pe care noi o bănuim a fi frauduloasă, este faptul că la nici unul din demersurile Parlamentului României, organele abilitate pentru a face cercetările care se impun n-au întreprins nimic sau, în orice caz, nu ne-au răspuns nimic nouă şi nici colegilor senatori din legislatura trecută. Este cu atât mai curioasă această atitudine cu cât în urma alegerilor din 2000 s-a schimbat Puterea. Nu cerem un răspuns obligatoriu, conform suspiciunilor noastre, dar cerem în mod imperativ un răspuns clar, cu caracter oficial, care să confirme sau să infirme concluziile defavorabile celor care au făcut privatizarea şi la care comisiile Parlamentului României au ajuns, atât în anul 2000, cât şi în anul 2001.

Faptul că, indiferent de forţele politice care deţin puterea, astfel de afaceri de anvergură rămân neelucidate şi cu atât mai mult, nerezolvate de justiţie, ne sugerează existenţa unor relaţii de tip mafiot, cu încrengături care ajung, poate, până la etajele superioare ale autorităţii de stat.

Evident, că nu ne este foarte greu să nu asociem acest delicat subiect al Romtelecomului cu multe alte privatizări frauduloase, devalizări de bănci, etc., şi având în vedere că în calea integrării României în structurile europene, unica piedică hotărâtoare este corupţia, ne întrebăm dacă cei care au puterea de decizie doresc cu adevărat integrarea sau simulează doar această dorinţă care este a unei mari majorităţi a poporului, a ţării şi, în mod declarativ, a tuturor forţelor politice.

Ne frapează, de asemenea, atitudinea presei care a manifestat o lipsă totală de interes pentru acest subiect. În cazul în care demersurile noastre vor rămâne fără ecou, fideli principiilor noastre de susţinere a interesului naţional, ne vedem siliţi să luăm măsuri excepţionale, necesare pentru clarificarea tuturor fenomenelor nocive care distrug economia românească şi câştigul ţării.

În această ordine de idei, ne vom vedea, eventual, siliţi să sesizăm totalitatea forţelor politice şi factorii de răspundere din ţară, cât şi din străinătate, pentru a lichida sau, cel puţin, a diminua structurile mafiote care au prins într-o metastază canceroasă întreg poporul român.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Mulţumesc tuturor pentru atenţie, vă urez în continuare o zi bună. Prima parte a şedinţei de astăzi s-a încheiat.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor colegi, începem şedinţa.

Rog şi pe domnul secretar Mohora să poftească la prezidiu.

Declar deschisă şedinţa de astăzi în plen a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din cei 344 de deputaţi şi-au înregsitrat prezenţa 263, 81 sunt absenţi, din care 19 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vă voi supune, înainte de a trece la dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, câteva comisii de mediere, pentru aprobare.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind completarea Legii nr.505/2001 privind aprobarea Orodonanţei Guvernului nr.109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii. Sunt propuşi domnii deputaţi; Bar Mihai, Bercăroiu Victor, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Cladovan Teodor, Dragoş Liviu, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 54/2000 privind finanţarea din bugetul de stat, bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate şi bugetele locale a unor activităţi şi programe în domeniul sănătăţii publice desfăşurată de organizaţii neguvernamentale. Sunt propuşi domnii deputaţi: Burnei Ioan, Ionescu Dan, Moraru Constantin, Ifrim Mircea, Abiţei Ludovic, Dragoş Iuliu, Florea Ana.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru aprobarea Proiectului de Lege privind calitatea apei potabile. Sunt propuşi domnii deputaţi: Brânzan Ovidiu, Naidin Petre, Popescu Gheorghe, Ifrim Mircea, Popa Constanţa, Toader Mircea, Pataki Iulia.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân. Sunt propuşi domnii deputaţi: Ciupercă Vasile, Miţaru Anton, Ţibulcă Alexandru, Zgonea Valeriu, Şnaider Paul, Dobre Victor, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, judeţul Suceava. Sunt propuşi domnii deputaţi: Iordache Florin, Lazăr Maria, Popescu Canti Cătălin, Pleşa Eugen, Dinu Gheorghe, Baciu Mihai, Kováks Csaba-Tiberiu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să-şi ia locul pentru a putea începe dezbaterile la proiectul privind Parchetul Naţional Anticorupţie.

Stimaţi colegi, vă reamintesc că am ajuns la alin.4 al art.1.

Aici există amendamentul nr.2 al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi.

Iniţiatorul, ce părere aveţi de acest amendament?

Domnul Alexe-Costache Ivanov:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Executivul îşi menţine punctul de vedere şi susţine textul, aşa cum a fost el redactat în ordonanţa de urgenţă, şi anume: "Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei". Textul propus de comisie elimină această sintagmă: "sub autoritatea ministrului justiţiei".

Daţi-mi voie să argumentez pentru ce susţinem articolul, aşa cum a fost redactat în ordonanţa de urgenţă.

Parchetul Naţional Anticorupţie este organizat, potrivit art.1 alin.3 care a fost votat ieri, ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public, astfel încât el nu poate fi conceput decât în cadrul sistemului constituţional privind autoritatea judecătorească şi Ministerul Public, ca un component al acesteia. Potrivit Constituţiei României, la art.131: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiţiei". A elimina această sintagmă din textul ordonanţei, text care, clar, face trimitere la textul constituţional, ar transforma articolul într-un articol care nu este potrivit cu Constituţia României. Au existat discuţii în legătură cu poziţia partenerilor noştri în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi s-a susţinut că aceasta ar fi poziţia partenerilor noştri, aceea de a elimina această sintagmă.

Vreau să vă informez că nu există astfel de obligaţii, mai mult decât atât, Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1999 şi ratificată de România prin Legea nr.27din ianuarie 2002, prevede că fiecare parte poate să adopte măsuri pentru ca persoane sau autorităţi să fie specializate în lupta împotriva corupţiei dispunând de autonomia necesară, în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al părţii.

Pentru aceste argumente, vă rugăm să votaţi textul aşa cum a fost el redactat în ordonanţa de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, aţi văzut amendamentul comisiei, aţi auzit punctul de vedere al Guvernului.

Domnul deputat Bădoiu doreşte să intervină. Poftiţi!

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentele Comisiei juridice, adoptate, unele, cu majoritate de voturi, altele, în unanimitate, au urmărit un principiu constituţional, şi anume punerea în practică a principiului separaţiilor puterilor în stat.

După cum vă este cunoscut, această instituţie - Parchetul Naţional Anticorupţie - este definit în alin.1 ca o "instituţie autonomă", cu personalitate juridică. Aşa stând lucrurile, dacă am accepta varianta iniţiatorului, practic, am ajunge la o contradicţie de termeni, pentru că dacă îşi va desfăşura activitatea sub autoritatea ministrului de justiţie, nu va mai fi autonom. Şi, ca atare, acel principiu al separaţiei puterilor în stat n-ar mai fiinţa.

În plus, vă rog să reţineţi că ministrul de justiţie nu este magistrat. El este reprezentantul Executivului. Vă rog să reţineţi că nu am în vedere persoanele, ci instituţiile, când port această discuţie. Aşa stând lucrurile, veţi vedea că, potrivit art.130 din Constituţie, Parchetul în întregul său, deci procurorul, inclusiv procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, reprezintă interesele generale ale societăţii.

Vreau să vă puneţi următoarea întrebare: un ministru, indiferent de culoarea lui politică, poate reprezenta interesele generale ale societăţii? Eu zic că nu. Cel mult, interesele celor care l-au propulsat acolo unde este. Dar nu interesele societăţii în totalitate.

De aceea, vă rog să fiţi de acord cu amendamentul Comisiei juridice pentru că, de fapt, prin acesta se urmăreşte ca această instituţie - Parchetul Naţional Anticorupţie - să devină operativă şi, mai ales, eficientă şi, într-un final, independentă. Deci, cu alte cuvinte, indiferent de cei care au încălcat legea, acest Parchet să aplice legea cu toată obiectivitatea şi echidistanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiş. Domnul Boc.

V-aş aminti, stimaţi colegi, că suntem în procedură de urgenţă. Ieri, am epuizat deja o jumătate de oră din timpul afectat dezbaterilor, încât v-aş ruga să vă scurtaţi intervenţiile ca să putem dezbate fiecare din amendamente, să nu fim puşi în situaţia de a aplica ghilotina.

Aveţi cuvântul, domnule Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să exprim un punct de vedere al Grupului parlamentar din care provin. Doresc să fac două observaţii cu privire la susţinerea amendamentului propus de către Comisia juridică la propunerea, scuze pentru repetare, domnului deputat Bădoiu Cornel.

Există două raţiuni pentru care am susţinut şi la Comisia juridică şi susţinem şi acum în plen acest amendament. Primul dintre ele: există în România Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. El ar fi fost necesar pentru desfăşurarea activităţii prevăzute în lege şi în Constituţie. S-a ajuns la concluzia că este necesar acest Parchet Naţional Anticorupţie. Prin urmare, este o măsură de excepţie. Această lege reglementează o instituţie care este necesară datorită faptului că în această ţară, în acest moment, corupţia a scăpat de sub control.

Aşadar, fiind o măsură de excepţie, trebuie să fie tratată ca atare. Din moment ce există un parchet în subordinea ministrului justiţiei, noi considerăm că dacă se acceptă această măsură excepţională de înfiinţare a unui parchet special la nivel naţional anticorupţie, el nu trebuie subordonat unui ministru. S-ar justifica subordonarea unui ministru dacă partidul dumneavoastră, P.S.D.-ul, ar fi etern la putere şi s-ar identifica, cu statul.

Dar, din moment ce acest Parchet Naţional Anticorupţie se doreşte a fi o instituţie excepţională pentru eradicarea unui fenomen îngrijorător care a cuprins toate sferele economice şi sociale din România, noi considerăm că el trebuie să scape de sub tutela unui ministru, să rămână independent, ca să poată lua toate măsurile pentru care a fost înfiinţat şi care justifică existenţa lui. Nici într-un caz nu putem accepta ideea că acest Parchet trebuie să fie sub autoritatea ministrului justiţiei.

Vă rog să vă uitaţi la condiţiile în care funcţionează un astfel de parchet în Spania. El nu este subordonat unui ministru pentru că atunci, din pornire, este circumscris unor restricţii şi nu-şi poate desfăşura activitatea potrivit actului normativ în baza căruia a fost înfiinţat.

Aşadar, pentru a merge mai departe şi pentru a susţine până la urmă proiectul de lege, noi considerăm că din pornire trebuie definită cu foarte mare exactitate activitatea şi subordonarea acestui Parchet Naţional Anticorupţie. Suntem împotriva punerii lui sub autoritatea ministrului justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, să precizăm exact cadrul în care ne aflăm. Guvernul a venit la Comisia juridică cu forma iniţială a ordonanţei, în prezenţa Guvernului, repet, în prezenţa Guvernului, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a amendat textul art.1 alin.4 în forma pe care dumneavoastră o aveţi în raport.

Acum, vă pun dumneavoastră următoarea întrebare de bun simţ: oare, aici, în plenul Camerei Deputaţilor, este cazul să dăm dreptate comisiei care, în prezenţa Guvernului, pe baza disputelor contradictorii, a formulat un text, sau acum, Guvernul, după alte considerente, profitând de faptul că cei în sală nu sunt specialişti în drept, să încerce să modifice un text pe care comisia de specialitate l-a aprobat. Eu cred că ceea ce se întâmplă este legal, există posibilitatea ca acest text să fie răsturnat, evident, în plenul Camerei. Dar vă pun dumneavoastră întrebarea: oare este normal ca un vot dat într-o comisie, unde s-au analizat argumentele de specialitate, să fie practic, astăzi, răsturnat de către un guvern care a fost prezent la dezbateri, dar n-a fost în măsură să convingă specialiştii comisiei şi este în măsură aici să vă convingă pe dumneavoastră?

Eu cred că este cazul să daţi dreptate specialiştilor indiferent de culoarea politică, dar este votul Comisiei juridice.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar la Comisia juridică, Guvernul votează raportul sau votează deputaţii?

Domnul Emil Boc:

Guvernul a venit şi a susţinut - am precizat, domnule preşedinte - cu toată tăria, pe baza argumentelor, punctul de vedere din ordonanţă. Comisia nu a fost de acord. Comisie formată din P.S.D., P.D., P.N.L., U.D.M.R. şi aşa mai departe.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc pentru această precizare, că doreaţi să daţi de înţeles că Guvernul a fost de acord.

Domnul Emil Boc:

Guvernul, repet, în Comisia juridică, şi-a prezentat argumentele. Comisia a fost de o altă părere. Şi, acum, vă pun dumneavoastră întrebarea, sau tuturor vă adresez o întrebare simplă: dacă acolo Guvernul n-a fost în stare să convingă specialiştii din Comisia juridică, este oare moral ca, aici, în plenul Camerei, să încerce o răsturnare frauduloasă a unor texte decise de Comisia juridică doar pe baza unui vot politic? Noi credem că nu.

Credem că este cazul să dăm cezarului ce-i al cezarului, adică să dăm comisiei de specialitate ceea ce merită şi să lăsăm politica în altă parte. La uşă. Pentru că dacă astăzi aceste amendamente vor fi răsturnate, nu este consecinţa decât a influenţei pur politice a unei comenzi politice dincolo de raţiuni juridice.

Acum, trecând la fondul amendamentului, s-a menţionat foarte corect de către colegii mei şi, în special, de către iniţiator, de către domnul Bădoiu, că această instanţă este excepţională, care apare în situaţii precis delimitate de timp, când într-adevăr gradul de corupţie capătă anumite proporţii.

De ce s-a ajuns oare la corupţie? pentru că politicul a fost prezent tot timpul în activitatea actului de justiţie! Acest Parchet tocmai acest lucru îşi doreşte: să fie scos din sfera politicului, din sfera influenţelor politicianiste şi să poată aplica o lege pe care nimeni să n-o poată contesta, de la nici un partid politic.

În măsura în care noi vom menţine vechea formulă "sub autoritatea ministrului justiţiei", practic, am constituit un castel de nisip care se va dărâma la prima aplicare corectă a legii, sau la prima încercare de aplicare corectă a legii. Ce înseamnă "sub autoritatea ministrului justiţiei"? Avem Legea de organizare judecătorească ce dă dreptul ministrului justiţiei să dea dispoziţie scrisă oricărui procuror de a începe urmărirea penală într-o cauză determinată. Or, acest lucru îl dorim prin acest Parchet Naţional Anticorupţie, ca el să lucreze la comanda directă a ministrului justiţiei? Corect s-a spus. Nu este magistrat, este om politic, membru al Guvernului, ministrul justiţiei. Ce independenţă putem spera atunci de la P.N.A.? Ce activitate, ce realizări practice deosebite putem aştepta, dacă va fi vorba doar de o comandă politică prin intermediul P.N.A.-ului?

Iată de ce vă rugăm să acceptaţi amendamentul Comisiei juridice, amendament care n-a fost pus acolo doar pentru a provoca dezbateri aici, ci a fost rodul unor deliberări între toate partidele politice din Comisia juridică. Vă solicităm încă o dată să daţi curs propunerilor specialiştilor şi nu votului politic de o anumită culoare sau alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţinem şi noi amendamentul adoptat de Comisia juridică, propus de domnul Bădoiu. Nu doresc să reiterez argumentele aduse de colegii mei aici, suntem de acord cu ele. Doresc doar să spun că în situaţia în care rămâne formularea din ordinanţa de urgenţă, nu se schimbă nimic din actuala formă de funcţionare a secţiei anticorupţie din cadrul Parchetului General. Rămân aceleaşi raporturi de subordonare între procurorul general, procurorul Parchetului Naţional Anticorupţie şi ministrul justiţiei, bineînţeles, toate sub influenţa politicului şi influenţa Guvernului, respectiv, a premierului şi partidului de guvernământ.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Olteanu, doriţi să interveniţi în calitate de membru al Comisiei juridice sau ca reprezentant al partidului?

Domnul Ionel Olteanu:

În calitate de membru al Comisiei juridice.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Sigur că punctul de vedere al Comisiei juridice se cunoaşte, s-a exprimat aici de către distinşii mei colegi. Daţi-mi voie ca, în nume propriu, să pot interveni ca simplu deputat şi să corectez afirmaţiile inexacte care s-au făcut.

În primul rând, orice comisie permanentă, inclusiv Comisia juridică, are un vot consultativ sau mai exact, lucrările, deciziile acesteia pot fi răsturnate de plen. Fără îndoială că, din această comisie pe care am onoarea s-o prezidez, fac parte distinse personalităţi ale dreptului românesc. Vreau însă să precizez că atâta vreme cât textul Constituţiei care spune foarte clar că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, potrivit principiului imparţialităţii, potrivit principiului organizării ierarhice dar şi sub autoritatea ministrului justiţiei, nu avem cum să reformăm acum o instituţie câtă vreme nu modificăm atât legea organică privind organizarea judecătorească, Legea 92/1992, cât şi Constituţia însăşi.

Pe de altă parte, ţin să precizez că Guvernul a promovat la Senat un proiect de lege privind reforma Codului de procedură penală şi care operează în mod substanţial cu privire la instituţii procedurale reglementate astăzi de către Codul de procedură penală. Iată deci că se aduc acele intervenţii necesare pe diferite instituţii.

În sfârşit, în ultimul rând aş vrea să precizez un lucru de altfel foarte simplu. Cred, aşa cum am spus-o şi ieri, că trebuie să dăm justiţiei instrumentul necesar, mijloacele necesare pentru a acţiona în sfârşit împotriva fenomenului corupţiei decât să aşteptăm finalizarea reformei judiciare. Este un demers pragamatic pe care cetăţeanul însuşi îl aşteaptă, cred eu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, iniţiatorul, un minut, şi pe urmă propun sistarea dezbaterilor. Vă aduc aminte că mai sunt zece minute pentru dezbaterea...Poate v-aţi uitat la ceas cât am discutat ieri, stimate coleg! 35 de minute s-a discutat. Iar acum am discutat exact de 20 de minute.

Domnul Doru Trifoi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Numai două precizări. Este adevărat că această ordonanţă de urgenţă are un caracter de excepţie, dar ea nu poate face excepţie de la Constituţie. Ceea ce rugăm noi este să se respecte Constituţia în litera ei, iar Constituţia prevede foarte clar că procurorii, iar acest parchet este format în marea lui majoritate din procurori, iar activitatea lui este de urmări penală, nu de judecată, procurorii lucrează sub autoritatea Ministerului Justiţiei. Aceasta este prevederea constituţională. A nu repeta exact sintagma "sub autoritatea ministrului justiţiei" în textul din ordonanţă înseamnă a construi un text neconstituţional.

A doua chestiune: doresc să nu se facă confuzia între puterea judecătorească şi Ministerul Public. Aceasta a fost o dispută mai veche care a fost tranşată tot în Parlament, prin modificarea care a fost adusă legii de organizare judecătorească în 1997.

Puterea judecătorească, potrivit Legii de organizare judecătorească, este exercitată de instanţele judecătoreşti. Acolo se pune problema independenţei puterii judecătoreşti. Ministerul Public, potrivit acestei legi, este autoritate judecătorească, dar nu face parte din puterea judecătorească.

Vreau să vă informez totodată că prin Recomandarea 2019 a comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind rolul Ministerului Public în sistemul justiţiei penale, se recunoaşte valabilitatea şi legalitatea sistemelor în care Ministerul Public depinde de Guvern sau se găseşte subordonat acestuia. Deocamdată, acesta este sistemul nostru constituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-au făcut suficiente intervenţii. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, amendamentul nr.2 de la pagina 3 din raport.

Cine este pentru? 55 voturi pentru.

Împotrivă? 26 voturi împotrivă

Abţineri? O abţinere.

Cu 55 voturi împotrivă, 26 voturi pentru şi o abţinere, amendamentul comisiei a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră textul alin.4 din art.1, în formularea iniţiatorului, a Guvernului.

Cine este pentru? 57 voturi pentru.

Împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Vedeţi că e un expert sau...pardon! domnul Raduly! A ales extrema dreaptă domnul Raduly, ca la fotbal, în locul aşezării tradiţionale.

Cu 57 voturi pentru, 27 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a admis alin.4 din art.1, în formularea Guvernului.

La art.2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii. Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.3 alin.1 lit.a), comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată lit.a) în formularea iniţiatorului.

La lit.b) urmăriţi vă rog amendamentul 3. Cine doreşte să intervină la amendamentul 3? Iniţiatorul. Cu privire la lit.b).

Stimate deputat, mă lăsaţi să conduc după regulament? Sau doriţi să conduceţi dumneavoastră? Eu sunt dator, după regulament, să întreb la fiecare amendament dacă există intervenţii.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, este bătătoare la ochi, să nu mă exprim altfel, insistenţa cu care dumneavoastră doriţi să demontaţi acest raport al Comisiei juridice. Adică, oriunde există un amendament al comisiei, insistaţi imediat, vă uitaţi la Guvern dacă nu cumva trebuie să sară să distrugă raportul Comisiei juridice. Spuneţi că acesta este obiectivul dumneavoastră şi noi plecăm , vă lăsăm să vă faceţi treaba, domnule preşedinte!

Dar insistenţa dumneavoastră este răuvoitoare şi denotă o anumită tendinţă pe care o aveţi şi pe care sunt convins că se va concretiza şi în discuţiile care vor urma la articolele următoare. Aceasta a fost precizarea, ca dumneavoastră să fiţi imparţial şi obiectiv, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Intervenţia dumneavoastră plină de suspiciuni este jignitoare la adresa mea. La fiecare amendament m-am uitat şi la comisie, m-am uitat şi la domnul deputat Boc care întotdeauna intervine şi i-am dat cuvântul dintotdeauna încât, repet, intervenţia dumneavoastră e răuvoitoare.

dacă nu există obiecţiuni la amendamentul 3, acesta se admite în unanimitate.

La lit.c) şi d) dacă există obiecţiuni. Nu există. Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

La lit.e) dacă există obiecţiuni la amendamentul 4. Nu există obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 4. Se modifică lit.e).

La lit.f), nu există amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.3, alin.2, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formula iniţiatorului.

Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Emil Boc:

Vă rog să observaţi, domnule preşedinte, că există un amendament respins la pct.nr.6 legat de art.4 şi art.4, care, în formula iniţială, viza menţinerea în continuare a formulei potrivit căreia Parchetul Naţional Anticorupţie era condus de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct asimilat cu procurorul consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Aici, noi am propus, ca şi la art.1 din lege, ca Parchetul Naţional Anticorupţie să fie condus de un procuror naţional ajutat de un procuror naţional adjunct.

Amendamentul de substanţă, pentru că primul a fost respins la art.1 şi sunt convins că nu veţi mai reveni, la alin.2, forma iniţială sună aşa: "Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator secundar de credite". Iar alin.3 "finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public".

Amendamentul pe care noi l-am formulat vine în direcţia întăririi independenţei şi autonomiei acestei instituţii. Este cunoscut faptul că bugetul constituie un factor extrem de important în consacrarea caracterului autonom şi independent al unei instituţii. Dacă o instituţie va depinde bugetar de altcineva sau de o altă instituţie, autonomia este afectată.

În consecinţă, amendamentul nostru se doreşte a concretiza legislativ independenţa financiară a Parchetului Naţional Anticorupţie, ca o altă modalitate prin care încercăm să-i consacrăm această mult dorită autonomie şi independenţă.

Formula noastră este următoarea: "Procurorul naţional al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite", şi nu secundar, iar "finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat".

Iată deci o măsură prin care dorim să garantăm, să consacrăm autonomia financiară şi independenţa bugetară a acestui Parchet Naţional Anticorupţie. Pentru că, inevitabil, orice instituţie ajunge la problema banilor. Iar dacă alocarea banilor depinde de altcineva sau de o altă instituţie, este clar că autonomia şi dependenţa instituţiei respective sunt profund afectate. Motiv pentru care vă solicităm să acceptaţi amendamentul în forma în care a fost prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, pentru rigoare şi pentru a vedea exact la ce amendament ne referim, este vorba de amendamentul 6, da? Da. Nu eram lămurit. Dumneavoastră spuneaţi "amendamentul nostru", adică al unui grup...

Domnul Emil Boc:

Al Grupului parlamentar P.D.

Domnul Valer Dorneanu:

Aici, vedeam amendamentul domnului deputat Boc şi nu înţelegeam care plural îl folosiţi. Am înţeles!

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Domnule ministru, poftiţi!

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Evident, amendamentul referitor la titulatura procurorului naţional nu poate fi susţinut în continuare, pentru că el a mai fost discutat la art.1 şi nu a fost votat de Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte calitatea de ordonator principal de credite, este o chestiune financiară care trebuie, sigur, lămurită, pentru a nu crea confuzii, întrucât Parchetul Naţional Anticorupţie funcţionează în cadrul Ministerului Public, deci este o unitate subordonată, conducătorul acestei unităţi nu poate fi ordonator principal de credite. Este o chestiune financiară lămurită în Legea finanţelor.

În acelaşi mod, nici cealaltă propunere la alin.3 nu poate fi acceptată, întrucât asigurarea bugetului pentru Parchetul Naţional Anticorupţie se face pe un capitol distinct în cadrul bugetului Ministerului Public. Dovadă este chiar hotărârea de Guvern din zilele trecute când s-au alocat 20 de miliarde pentru Parchetul Naţional Anticorupţie, capitol special, distinct, dar în bugetul Ministerului Public.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vom trata art.4 în mod unitar pentru că şi amendamentul colegului nostru Boc a vizat întreg articolul.

Supun cu această precizare amendamentul 6 al domnului deputat Boc pe care îl găsiţi la pag.16 a raportului... îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă? 59 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul domnului Boc a fost respins cu 59 de voturi împotrivă, 19 voturi pentru şi o abţinere.

Supun votului dumneavoastră art.4 în formularea iniţiatorului, a Guvernului.

Cine este pentru? 59 voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 59 voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost votat art.4.

Art. 5. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 5 al comisiei. Dacă doreşte cineva să intervină la amendamentul 5, cu privire la art. 5? Nu sunt. Repet, amendamentul 5 vizează art. 5, alin. 1 şi 2.

Aveţi obiecţiuni la art. 5, alin. 1 sau 2, domnule deputat? Vă rog!

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte, la art. 5 alin. 2 există un amendament respins, şi anume am propus ca acest alineat să sune astfel: "În cadrul secţiilor se pot organiza servicii şi birouri, prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie" şi să se elimine precizarea "cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie". Care sunt argumentele noastre în susţinerea acestui amendament? Ele sunt legate de necesitatea asigurării unei flexibilităţi acestei instituţii. Prin construcţie se doreşte ca această structură să fie foarte flexibilă, să reacţioneze mai rapid şi mai eficient decât actualele structuri; ca urmare, credem că, la fiecare numire sau la fiecare decizie, menţinerea a trei niveluri de aprobări este inoperantă şi îngreunează procesul luării deciziilor în cadrul acestui Parchet.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, amendamentul dumneavoastră de la pag. 16, este amendamentul 7?

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Da, 7.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, poftiţi!

Vă rog să vă referiţi şi la amendamentul domnului deputat Ştirbeţ, şi la amendamentul comisiei.

Domnul Doru Trifoi:

Da, domnule preşedinte, ele sunt în conexiune, aşa că mă voi referi la amândouă.

Noi suntem de acord cu amendamentul propus de comisie. Şi, în această situaţie, dispare şi preocuparea domnului coleg, pentru că în amendamentul propus de comisie aceste secţii se vor înfiinţa de procurorul general prin ordin, deci nu se mai pune în discuţie avizul procurorului general... se înfiinţează prin ordinul lui.

Suntem de acord cu amendamentul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Stimaţi colegi, fiind vorba de aceleaşi texte, iar formulările celor două amendamente, al comisiei şi al domnului Ştirbeţ, fiind variante la acelaşi text, potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 5, de la pag. 4.

Cine este pentru? 83 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 voturi cu abţinere.

Cu 83 voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul 5 a fost adoptat, şi, în consecinţă, art. 5 alin. 1 şi 2 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 5 alin. 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră ? Nu.

Aveţi un amendament la art. 5 alin. 3?

Poftiţi!

Domnul Cornel Bădoiu:

Amendamentul meu sună în felul următor… Eu vorbesc de art.5 alin. 3.

Domnul Valer Dorneanu:

Art. 5 alin. 3 spune că a avut un amendament din partea Comisiei de apărare. Nu cunoaşteţi dacă a fost cuprins sau nu?

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu ştiu.

Vă spun că, în discuţiile avute, s-a pus problema deci aşa cum se pune la iniţiator, adică în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se înfiinţează un birou pentru studierea cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează corupţia.

Amendamentul meu, discutat în cadrul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, viza faptul că acest birou pentru studierea cauzelor care generează şi condiţiile care favorizează corupţia să fie în cadrul Ministerului Justiţiei. Pentru că, aşa cum s-a spus de multe ori în intervenţiile antevorbitorilor, sigur că această instituţie este mai mult sau mai puţin temporară, în funcţie de vârfurile acestea ale corupţiei; şi ca să avem un centru eficient de cercetare, cred, şi mulţi dintre colegii din cadrul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au optat pentru ca acest birou să fie la Ministerul Justiţiei, şi nu în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie. Cercetarea s-ar desfăşura mult mai bine. În timp ar viza obiective pe termen mai lung şi cred că ar fi mult mai eficientă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş propune comisiei să nu mai discutăm dacă a fost sau nu a fost în raport. Să ne pronunţăm pe fond asupra acestui amendament.

Iniţiatorul!

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte, înfiinţarea Biroului corespunde cu atribuţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, care sunt enumerate la art. 3, lit. d), unde se prevede studierea cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizeză corupţia. Deci este un birou specializat în criminologie pe această problematică a corupţiei.

Pe de altă parte, vreau să vă informez că în raportul GRECO, raport de evaluare a României în privinţa măsurilor luate pentru combaterea corupţiei a fost sesizată această chestiune, că în România este tratată empiric problema corupţiei şi este necesar un studiu criminologic aprofundat, care poate fi făcut şi de acest birou ce va funcţiona la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Noi propunem respingerea amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, cu această precizare a iniţiatorului, supun votului dumneavoastră amendamentul pe care l-a susţinut în faţa dumneavoastră domnul deputat Bădoiu.

Cine-i pentru? Un singur vot pentru.

Împotrivă? Nu este necesar să mai numărăm.

Pentru că s-au ridicat obiecţii la art. 5 alin. 3, supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru art. 5 alin. 3 în formularea iniţiatorului? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Abţineri? 2 voturi abţineri.

Cu un vot împotrivă şi două abţineri, şi marea majoritate a voturilor pentru, s-a adoptat art. 5 alin. 3 în formularea iniţială.

Art. 6 şi 7. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţială.

Art. 8 alin. 1. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 6 al comisiei. Acest amendament vizează de fapt întreg articolul 8, alin. 1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6, cu privire la art. 8, alin. 1 şi 2?

Există discuţii la amendamentul 6?

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte, în redactarea ordonanţei se prevede ca procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie să fie numit pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului, şi eliberat din funcţie, în aceleaşi condiţiuni, de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei.

Potrivit amendamentului formulat şi adoptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, "Procurorul General al Parchetului Naţional Anticorupţie este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului".

Problema care se pune în discuţie este următoarea: art. 40 alin. 2 din Legea nr. 92/92 prevede că "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, recte procurorul general care are dreptul de coordonare, potrivit art. 1, a activităţii întregului Parchet Naţional Anticorupţie, este promovat şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei". Ordonanţa a păstrat acelaşi sistem, pe baza simetriei. Denumirea Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi pentru procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, atât în ceea ce priveşte persoana care numeşte pe procurorul general, preşedintele României, cât şi persoana care propune pe procurorul general, ministrul justiţiei, considerând că se impune un sistem unitar de numire.

Este logic ca, atâta vreme cât în ambele cazuri, procurorul general este numit de aceeaşi persoană, aceeaşi persoană să facă şi propunerea de numire.

Al doilea argument pe care-l aducem în discuţie este acela că, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, nu există nici un fel de date referitoare la activitatea profesională a procurorilor. Gestiunea resurselor umane pentru procurori este făcută de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi de Ministerul Justiţiei (ministrul justiţiei). De aceea, Consiliului Superior al Magistraturii nu ar avea posibilitatea să decidă alegerea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Pentru aceste argumente, noi nu suntem de acord cu amendamentul comisiei şi vă rugăm să supuneţi votului articolul, aşa cum a fost el în ordonanţa de urgenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş, în numele Partidului România Mare. Apoi domnul deputat Boc, în numele Partidului Democrat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul ministru, autor al ordonanţei, şi susţinătorul domniei sale v-au spus un mare adevăr: se păstrează principiul simetriei. Dar simetria aceasta este raportată la un pachet de modificări ce au fost aduse atât funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Legii de organizare judecătorească, în timpul guvernării anterioare, pentru ca ministru justiţiei de atunci să capete puteri sporite, chiar discreţionare în ceea ce priveşte situaţia magistraţilor. A fost modalitatea de control cel mai direct politic asupra activităţii magistraţilor, care s-a păstrat, iar în instituţiile ce nou se creează, acest lucru se adânceşte. Simetria este politică şi opoziţia noastră la această ordonanţă se justifică cu fiecare text care există. Normal este ca independent de ceea ce s-ar numi pragmatism în selectarea cadrelor, nu politicul, ci echitatea şi independenţa activităţii acestui Parchet să primeze. De aceea susţin amendamentul comisiei, în numele grupului parlamentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să menţionez încă din start că este vorba de un amendament al comisiei, pe care îl susţin în faţa dumneavoastră, propus de subsemnatul împreună cu distinsul coleg Cornel Bădoiu, şi acceptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Acest amendament discutat îndelung în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a pornit de la premisa asigurării independenţei şi autonomiei acestei instituţii.

Dacă în plan bugetar nu am fost de acord să-i consacrăm o anumită autonomie şi independenţă, cred că acum măcar se impune să-i garantăm această independenţă şi autonomie din perspectiva numirii procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

S-a invocat Legea de organizare judecătorească, Legea 92/92, care nu ar permite. Nu, legea permite. Această lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 42 permite modificarea Legii de organizare judecătorească, fără probleme. Cu alte cuvinte, nu suntem în faţa unui impediment constituţional, aşa cum s-a invocat astăzi aici, ci acum suntem în faţa dumneavoastră pentru a vă solicita modificarea unei concepţii cu privire la locul şi rolul pe care o instituţie nouă, inexistentă până acum în sistemul nostru de drept, s-o aibă în cadrul nostru constituţional. Repet, o instituţie inexistentă până în prezent şi, dacă ea nu a existat, nu ştiu de ce ar fi nevoie să ne raportăm în mod obligatoriu la trecut, la o situaţie existentă în momentul de faţă şi care vizează Parchetul general de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Acum suntem în prezenţa Parchetului Naţional Anticorupţie.

În forma iniţială se propune ca acest procuror general să fie numit şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei. Formula noastră la comisie, echilibrată spunem noi, şi profesionistă în acelaşi timp, este următoarea: "Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii". Cu alte cuvinte, noi am introdus o instituţie profesională (forul suprem al magistraţilor), care, sustrasă influenţelor politice, să facă preşedintelui României o propunere pentru procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Nu este adevărat, după părerea mea, că această instituţie - Consiliului Superior al Magistraturii - nu ar avea date cu privire la procurori. Să nu uităm faptul că printre atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii se află şi aceea de a veghea, asigura promovarea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor. Păi, pe ce criterii promovează în funcţie judecătorii şi procurorii decât pe competenţă profesională! Deci, are date Consiliului Superior al Magistraturii. Validează concursurile care au loc în magistratură. Iată, că printre atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii o avem şi pe aceea cu privire la competenţele acestora, competenţele procurorilor. Deci deţine date pentru a face o propunere pertinentă pentru procurorul naţional anticorupţie.

În condiţiile în care va rămâne tot ministrul justiţiei ca factor principal, decisiv în desemnarea procurorului naţional anticorupţie, repet, nu am rezolvat nimic cu această lege. Nu are sens să facem un parchet naţional anticorupţie care să dubleze în oglindă o structură existentă. Nu vom face altceva decât să cheltuim bani în plus. Or, dorim să facem ceva diferit, să ne raportăm la standardele europene în materie, şi aici invoc cazul Spaniei, avut în vedere de către iniţiator la elaborarea acestei legi. În Spania, procurorul naţional anticorupţie este numit de către regele Spaniei, de către coroană, dar atenţie: pe baza propunerii Consiliului Superior al Magistraturii, validată de Parlament cu 1'. Deci, iată, un for profesionist propune, după care se cere o majoritate covârşitoare în Parlament, tocmai pentru a nu exista suspiciuni asupra independenţei acestei instituţii.

La noi nu s-a mers nici măcar pe formula aceasta, a unei două treimi sau trei pătrimi din numărul parlamentarilor. Poate că era bună şi această formulă, tocmai pentru a fi echidistant, a depăşi barierele de partid. Dar dacă n-am implicat noi în România factorul politic deloc, nu am încercat să aducem în Parlament numirea procurorului naţional anticorupţie, atunci haideţi măcar să scoatem influenţa politicului, cât mai mult posibil, din numirea procurorului naţional anticorupţie. Pentru că, dacă îl vom menţine în continuare, repet, nu se justifică o asemenea instituţie, supusă aceloraşi influenţe politicianiste, aceloraşi imixtiuni în treburile justiţiei, cum se întâmplă în momentul de faţă.

În concluzie, legea nu ne împiedică să stabilim desemnarea lui de către preşedinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Practica internaţională avută în vedere la elaborarea acestei legi ne îndrituieşte să facem o asemenea propunere. Exemplul Spaniei este edificator în acest sens. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă aduc aminte cu respect că timpul votat de dumneavoastră pentru dezbateri a fost de mult epuizat. V-aş ruga, pentru a nu aplica regula ghilotinei, să aveţi intervenţii foarte scurte.

O să-l rog şi pe domnul Boc, care nu poate să le scurteze deloc, să încerce să facă şi dumnealui eforturi.

Domnul preşedinte Olteanu. Aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să intervin ca deputat, şi în 30 de secunde să spun, foarte clar, că niciodată, referindu-se la art. 5, paragraful 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de la Strasbourg n-a vrut să confunde procurorul cu judecătorul. Sintagma prevăzută în art. 5, paragraful 3, cazurile Schiesser contra Elveţiei, Huber ş.a., s-a referit la fraza din acest articol, care priveşte pe alt magistrat, care exercită funcţii judiciare. Pentru că sintagma luată în ansamblul ei se rezumă astfel: "judecător sau alt magistrat care exercită atribuţii judiciare".

Prin urmare, însăşi Curtea de la Strasbourg a precizat foarte clar că doreşte să aibă un procuror care să exercite funcţii judiciare, care să fie magistrat, dar nu neapărat independent. Independenţa este specifică judecătorului. Prin urmare trebuie gândită instituţia în parametrii ei reali. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am făcut greşeala să pronunţ numele domnului deputat Boc şi are dreptul la replică.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, mulţumesc. Promit că mă voi limita la timpul regulamentar.

Distinsul meu coleg Olteanu, cred că a încercat să folosească o subtilitate juridică, dar cred că nu în acest caz era potrivită. Art. 5, paragraful 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului vorbeşte de noţiunea de magistrat, iar magistratul, în concepţia paragr. 3 din art. 5 din Convenţia Europeană, spune că "acel magistrat trebuie să se definească prin independenţă faţă de Executiv şi imparţialitate faţă de părţi". Or, v-aş ruga să-mi spuneţi mie, în aceste condiţii, care este independenţa faţă de Executiv a acestui procuror din România, asimilat magistraţilor?

În România procurorii sunt asimilaţi magistraţilor. Care este independenţa faţă de Executiv a procurorului, adică a magistratului în sensul legii române, în condiţiile în care el este numit de ministrul justiţiei, om politic şi membru al Guvernului? Ştiţi foarte bine că la Curtea Europeană a Drepturilor Omului există multiple cauze, domnule preşedinte, şi dumneavoastră, în calitate de reprezentant al Parlamentului României acolo, sunteţi conştient de faptul că România este pe cale să piardă foarte multe procese la Curte, întrucât nu a fost reglementată în dreptul intern această problemă, acest statut al procurorilor, care nu sunt, în sensul Convenţiei, magistraţi.

Iată încă un argument în plus, doamnelor şi domnilor, pentru a scoate procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie de sub influenţa politicului, tocmai pentru a-i asigura cele două atribute cerute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

Domnul Valer Dorneanu:

Ce fel de ceas aveţi domnule deputat?

Domnul Emil Boc:

…independenţa şi imparţialitatea acestuia. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cristian Dumitrescu. Apoi domnul deputat Olteanu.

Stimaţi colegi, încă o dată, n-aş vrea să abuzaţi de faptul că las discuţiile mai largi şi nu respect o hotărâre a dumneavoastră cu privire la timpii de dezbatere. V-aş ruga să încercaţi să renunţaţi la unele sublinieri care nu sunt absolut necesare.

Aveţi cuvântul, domnule Cristian Dumitrescu! Nu mă refeream la dumneavoastră, ci în general.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cred că nu mă sancţionaţi înainte de " " "

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu! Nici nu ştiam ce spuneţi, aşa că nu puteam să mă refer la dumneavoastră.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu sper că ştiu ce spun.

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, n-aş fi făcut această intervenţie, dacă, de la acest microfon, în mod repetat, este cel puţin a doua oară când disting acest lucru, domnul deputat Boc vine şi susţine, în faţa noastră, pe de o parte că este adeptul legii şi respectării legii, pe de altă parte, derogării de la aceste principii.

Cum dânsul se pretinde şi este şi cadru didactic universitar, eu cred că acest lucru nu-l face din considerente de necunoaştere, ci din dorinţa de aplica în politică discursul care probabil este normal în astfel de situaţii.

Iată despre ce este vorba. A spus că noi putem să modificăm astăzi, pentru ca să depăşim acest principiu fundamental al respectării legii, legiferării, al simetriei. Şi că noi putem să facem acest lucru. Ce ar însemna însă acest lucru? Ar însemna să modificăm - eu mă refer procedural - nu pe fondul discuţiilor care au avut loc, care sunt mai mult politice. Procedural ce-ar însemna? Ar însemna să modificăm printr-o lege specială care reglementează un domeniu special, o lege generală, o lege de reglementare, cum este Legea 92/92, mai ales într-un loc sau într-un aspect care este legat de respectarea Constituţiei.

În opinia mea, calea pe care Partidul Democrat şi domnul deputat Boc ar putea să încerce să (pentru a fi consecvent cu principiile pe care le susţine de la acest microfon) ar fi fost să încerce o modificare a Legii nr. 92/92, modificată la rândul ei, în domeniile în care face referire domnia sa că nu sunt în concordanţă fie cu principiile domniei sale, fie cu practica Consiliului Europei.

Din aceste considerente, noi nu putem printr-o lege specială să modificăm cadrul general, decât dacă vrem să forţăm lucrurile. Şi n-aş fi făcut această intervenţie dacă n-aş fi vrut altă dată să intervin, când domnul Boc ne spunea de la acest microfon că el poate să susţină un amendament, chiar dacă nu este autorul amendamentului, pentru că asta se poate.

Păi, domnule Boc, când respectăm legea? Sau, când suntem consecvenţi? Atunci când spunem că legea nu trebuie în nici un fel încălcată, sau atunci când interesul nostru ne dictează să facem o mică modificare şi cu zâmbetul pe buze să acceptăm?

Vă ofer microfonul să daţi răspuns la aceste două lucruri.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, cu tot respectul mă adresez şi colegilor mei din PSD şi celorlalţi! Renunţaţi la orgoliile personale! Am depăşit de mult timpul afectat dezbaterilor şi de dragul de a ne răfui cu unul, cu altul, intervenim şi pe discuţii generale, revenim la dezbateri generale şi oferim posibilitatea prelungirii, în mod nemotivat, a votării acestei legi.

Domnul Boc are acum, în mod legitim, dreptul la replică, pentru că i l-am oferit noi.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau numai să-i amintesc domnului şi distinsului meu coleg Cristian Dumitrescu, dânsul neavând raportul la dânsul şi probabil că nu a fost în măsură să poată citi conţinutul art. 8 şi amendamentul comisiei depus acolo. Domnule deputat, vreau să vă arăt că aici există, în raportul comisiei, următoarea formulă: "Amendament propus de domnii deputaţi Cornel Bădoiu şi Emil Boc".

Deci, domnule deputat, suntem la subiect. Suntem la un amendament trecut în raport şi nu suntem în prezenţa unor amendamente pe care să le fi inventat aici, în plen. Dar, înţeleg acest lucru, prin faptul că nu aveţi la dumneavoastră raportul, că altfel, sunt convins, că nu aţi ri făcut această greşeală.

În al doilea rând, afirmaţia dumneavoastră potrivit căreia astăzi nu se poate adopta printr-o lege specială un alt statut cu privire la un procuror general anticorupţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, este o greşeală. " ", este o greşeală substanţială. În ce sens? Legea de organizare judecătorească este o lege organică. Este cunoscut faptul că în acea lege este menţionat faptul că procurorul general al Parchetului este numit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui României. Corect.

Vă întreb încă o dată: Ce ne împiedică astăzi, printr-o lege specială, tot cu caracter organic, care vizează o instituţie inexistentă până acum în dreptul românesc, să stabilim o altă modalitate de desemnare a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie? Nu este absolut nici un impediment. Repet, nu modifică în fapt Legea de organizare judecătorească, dacă este să vorbim stricto senso, pentru că acea lege se referă doar la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care este numit într-un anumit fel. Or, acum, noi discutăm un caz excepţional, care vizează o situaţie excepţională, şi anume situaţie legată de fenomenul corupţie şi de înfiinţarea unei instituţii pentru a reglementa această problemă.

Aici avem posibilitatea, având în vedere experienţa altor ţări în asemenea situaţii excepţionale, să numim un procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie după alte criterii. Textul constituţional nu ne împiedică, Legea de organizare judecătorească - repet - nu ne împiedică, aşa că acest argument formal invocat aici a fost doar spus pentru a atenua puţin din influenţele Comisiei juridice, în plenul Camerei Deputaţilor şi, în fapt, de a atenua credibilitatea acestei comisii în faţa dumneavoastră.

Încă o dată, vă solicităm dumneavoastră să daţi crezare Comisiei juridice, să aveţi încredere în ea, în condiţiile în care dumneavoastră veţi respinge acest amendament - şi aveţi tot dreptul să faceţi acest lucru - putem aprecia că votul dumneavoastră reprezintă implicit un vot de blam la adresa Comisiei juridice şi, în condiţiile acestea, această comisie, practic, nu-şi prea mai găseşte legitimitatea în faţa dumneavoastră. Este vorba - repet - de munca unor colegi din Comisia juridică, care a stat la baza unei analize profunde, cu privire la acest proiect de lege.

În consecinţă, noi insistăm să acceptaţi nu amendamentul meu, nu amendamentul domnului Bădoiu, ci amendamentul Comisiei juridice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu şi trecem pe urmă la vot.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze că sunt nevoit să intervin încă o dată, dar simt că este de datoria mea, cel puţin faţă de dumneavoastră, faţă de adevăr, să precizez foarte clar că se încearcă inducerea unei percepţii eronate asupra aplicabilităţii art. 5, paragraful 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi asupra jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg.

Acest text se referă la posibilitatea ca procurorul să ia măsura arestării preventive mai mare de 4 zile şi 6 ore, atât cât a fost stabilit ca fiind pragul maxim, cu prilejul pronunţării Curţii de la Strasbourg asupra Afacerii Brogan şi alţii contra Marii Britanii. Un prim aspect.

Prin urmare, nu este vorba de independenţa procurorului, în raport de executiv, decât din perspectiva luării măsurii arestării preventive, care să depăşească durata menţionată, adică peste 4 zile şi 6 ore.

Vă amintesc - daţi-mi voie să o fac - că în momentul de faţă Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Senatului examinează - dacă nu cumva a şi adoptat - Proiectul de Lege privind modificarea Codului de procedură penală, în care procurorul nu va mai putea avea dreptul de a aresta o persoană decât pe o perioadă de cel mult trei zile. Prin urmare, iertaţi-mă, fără să pronunţ numele colegului care s-a referit la o asemenea chestiune şi a indus o anumită confuzie, vreau să vă spun că, totuşi, prieten mi-e Platon, dar mai prieten mi-e adevărul. Şi din această perspectivă sper că nu va fi invocat şi Platon pentru dreptul la replică.

Domnule preşedinte,

Vă propun, prin urmare, să votăm acest articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste precizări, vă rog să urmăriţi amendamentul 6. Nu o să supun întreg amendamentul votului, ci doar partea cu privire la art. 8 alin. 1.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 6 al comisiei. Aţi ascultat şi argumentarea Guvernului şi a comisiei.

Cine este pentru amendament? 10 voturi pentru.

Împotrivă? 84 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 84 voturi împotrivă, 10 pentru şi 20 abţineri...

Stimaţi colegi,

Încă o dată, vă rog să urmăriţi votul. După ce se anunţă numărătoarea, vă mai treziţi încă 15 să votaţi.

La art. 8 alin. 2, poftiţi, domnule Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

La art. 8 alin. 1 şi 2 există...

Domnul Valer Dorneanu:

Articolul 8 alin. 1 l-am votat, stimate coleg.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Am votat amendamentul comisiei. Mai există un amendament respins care nu a fost discutat. Deci, este vorba de pct. 11 la amendamente respinse.

Am propus ca procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi procurorii care fac parte din acest parchet să fie numiţi pe o perioadă de maxim 6 ani, fără posibilitatea reînnoirii mandatului. Acest lucru datorită faptului că acest parchet este constituit ca o structură pentru situaţii excepţionale. În mod firesc, presiunile şi stresul la care sunt supuşi aceşti oameni sunt foarte mari şi, ca urmare, credem că un singur mandat de 6 ani este suficient, fără posibilitatea de prelungire.

Pe de altă parte, nu credem că specializarea unui număr restrâns de oameni în lupta împotriva corupţiei va da rezultatele scontate. Credem că în această luptă trebuie antrenaţi mai mulţi procurori, judecători şi chiar şi alte structuri, nu numai singur acest parchet rămâne marele luptător, marele organism care duce la eradicarea corupţiei în România.

Ca urmare, vă rugăm să supuneţi plenului amendamentele de la art. 8 alin. 1 şi 2.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Prevederile din ordonanţă, referitoare la posibilitatea prelungirii mandatului cu încă 6 ani, au avut în vedere, atât necesitatea valorificării experienţei pe care procurorii o dobândesc în această activitate împotriva corupţiei, cât şi complexitatea cauzelor pe care le au de instrumentat, cauze care uneori durează mai mult de doi ani de zile în faza de urmărire penală şi este nevoie de continuitate şi din acest punct de vedere.

Vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, am senzaţia că nici din sală nu s-a înţeles. Am înţeles că sunteţi de acord cu amendamentul sau cu ce sunteţi de acord? V-aş ruga să vorbiţi la ambele microfoane, pentru a fi auzit de toţi.

Domnul Doru Trifoi:

Am exprimat poziţia Executivului, în sensul respingerii acestor amendamente, cu argumentele care cred că s-au auzit, totuşi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ştirbeţ de la pct. 11, cu privire la art. 8 alin. 1 şi 2.

Cine este pentru? 34 voturi pentru.

Împotrivă? 70 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 70 împotrivă, 34 pentru, amendamentele domnului deputat Ştirbeţ au fost respinse.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră art. 8 alin. 1, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 80 voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 80 pentru, 35 împotrivă s-a admis art. 8 alin. 1 în formularea iniţiatorului.

La art. 8 alin. 2 vă rog să urmăriţi partea a doua a amendamentului 6. Dacă sunt intervenţii? Există intervenţii la art. 8 alin. 2 la amendamentul 6? Domnul deputat Gaspar. Aş ruga Ministerul Justiţiei să urmărească cu atenţie raportul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Prin corelare cu alin. 1 va trebui eliminat şi din alin. 2, "cu avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu. V-aş ruga pe amândoi să interveniţi pe rând ca să vă susţineţi amendamentele, pentru că a expirat de mult timpul de dezbatere.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă se va adopta varianta iniţiatorului, veţi constata că intră în contradicţie flagrantă cu art. 133 din Constituţie, care sună cam aşa: "Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor". Aşa stând lucrurile, v-aş ruga să daţi dreptate Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi atunci când a formulat acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Sigur că textul constituţional pe care l-a citit domnul deputat Bădoiu este corect, numai că textul constituţional se referă la numirea pentru prima dată de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Aici sunt procurorii deja, iar aceştia - este ca o măsură administrativă - sunt numiţi de ministrul justiţiei în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, din procurorii existenţi. Nu o să numească preşedintele "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, nu vă ameninţaţi reciproc, vă rog frumos. Aşteptaţi să vă dau cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă stau lucrurile aşa, de ce mai trebuie încă o dată a fi numiţi? Dacă vreţi, putem să mergem mai departe cu raţionamentul şi acest alineat 2 ar trebui exclus cu desăvârşire din textul iniţiatorului şi, evident, ca amendament al Comisiei juridice.

Adică, este numit procurorul de preşedintele României, iar acum din nou mai trebuie să fie numit? Aceasta este întrebarea. Şi eu spun că, în mod corect, ar trebui eliminat alin. 2.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Domnule Boc, v-am rugat colegial să încercaţi să vă împărţiţi susţinerea amendamentelor pe care le aveţi în comun. Mă puneţi în situaţia să trec exact la Regulament şi să nu vă mai dau cuvântul deloc, pentru că a fost epuizat de mult acest termen. V-am rugat să interveniţi acolo unde sunt lucruri noi de spus.

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Împreună cu domnul Bădoiu ne-am împărţit argumentaţia, nu amendamentele. Aceasta nu înseamnă că nu avem dreptul să ne susţinem, din perspectivă...

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că aţi fi mult mai eficient dacă aţi trece direct la argumente, stimate coleg.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc. Atunci, toată discuţia care a avut loc considerăm că n-a existat.

Noi am solicitat includerea avizului favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că în condiţiile în care în momentul de faţă procurorii parchetului vor fi numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pe baza recomandării procurorului general al Parchetului General Naţional Anticorupţie, deci dacă vom menţine actuala formulă, practic, structura politică a Parchetului Naţional Anticorupţie va fi desăvârşită.

Şi să luăm bucată cu bucată. Propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. De cine este numit procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie? De preşedintele României, pe baza recomandării ministrului justiţiei. Deci, iată, influenţa directă a politicului.

Mergem mai departe. Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie de cine este numit? Dumneavoastră aţi decis aici ca el să fie numit, practic, tot de către ministrul justiţiei.

Mergem mai jos, la procurorii care vor face parte din Parchetul Naţional Anticorupţie. Din nou doriţi ca aceştia să fie numiţi de persoane care au o legătură politică directă cu Guvernul. Or, este inadmisibil să ne propunem a crea o structură independentă, de luptă împotriva corupţiei, dar ea să fie, de fapt, dependentă faţă de Executiv, adică dependentă faţă de factorul politic.

Această structură reprezintă un nonsens în momentul de faţă, dacă şi procurorii din cadrul Parchetului, practic vor fi numiţi tot de către puterea executivă, fiind, de fapt, nişte agenţi ai Executivului care să răspundă la comandă politică, pentru a face arestări vineri seara, sâmbătă seara sau în alte zile.

În consecinţă, noi vă solicităm dumneavoastră să menţineţi amendamentul Comisiei juridice, amendament care spune în felul următor: "Procurorii sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei, cu avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii". Măcar introducem o sită, un control, o cenzură pentru a fi siguri că aceşti procurori nu vor fi, de fapt, nişte marionete în mâna Executivului, nişte sinucigaşi care să fie utilizaţi de către Executiv pentru răfuieli politice.

Doamnelor şi domnilor,

Dacă nu doriţi acest lucru, nu o să o faceţi, dar atunci să nu vă aşteptaţi la rezultate performante din partea Parchetului Naţional Anticorupţie, dacă din faşă, de la naştere, practic, acest copil este malformat, iese cu deficienţe, iese debil. Acest parchet, repet, în acest moment, aşa cum este structurat, reprezintă o structură handicapată în sistemul dreptului românesc, care nu va face altceva decât să amplifice influenţa politicului în actul de justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputaţi Emil Boc şi Cornel Bădoiu, însuşit de comisie, ca să fiu foarte riguros. Dar pentru că tot mă îndemnaţi la rigoare, v-aş ruga, domnule deputat, să vă gândiţi şi dumneavoastră în lecţiile viitoare pe care le predaţi studenţilor să faceţi deosebire elementară între intervenţii politice şi intervenţii pentru motivarea unui text.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul 6, cu privire la alin. 2 de la art. 8 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? 38 voturi pentru.

Împotrivă? 84 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 84 voturi împotrivă, 38 pentru amendamentul comisiei a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 8 alin. 2 în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 84 voturi pentru.

Împotrivă? 39 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 84 voturi pentru, 39 împotrivă s-a adoptat art. 8 alin. 2.

Articolul 8 alin. 3, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului.

Articolul 9 alin. 1. Vă rog să urmăriţi amendamentul 7 al comisiei. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat amendamentul.

La art. 9 alin. 1. Există un amendament respins la pct. 14 de la Capitolul "Amendamente respinse".

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Este un amendament formulat de subsemnatul, respins, în sensul ca acest alin. 1 al art. 9 să fie completat şi cu sintagma: "civil şi militar", urmând să sune după cum urmează: "pentru a fi numiţi în Parchetul Naţional Anticorupţie procurorii civili şi militari trebuie să aibă calităţi profesionale etc." Mi se pare că este absolut necesar să facem această precizare, atâta vreme cât există o lege organică, de organizare şi funcţionare a instanţelor şi parchetelor militare, deci există o realitate pe care nu o putem ignora. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Guvernul nu este de acord cu acest amendament. Este, de fapt, o chestiune semantică, termenul de "procuror" este acoperitor. Se referă atât la procurorii civili, cât şi procurorii militari. Distincţia în text nu este necesară, atâta vreme cât în tot cuprinsul ordonanţei nu se vorbeşte în alt loc despre procurori civili sau militari, ci numai despre procurori. Procurori înseamnă şi procurori civili şi procurori militari.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat, stimaţi colegi, şi argumentele domnului deputat Bădoiu şi ale iniţiatorului.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 14 al domnului deputat Cornel Bădoiu.

Cine este pentru? 42 voturi pentru.

Împotrivă? 93 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 93 voturi împotrivă, 42 pentru, nici o abţinere, amendamentul domnului deputat Bădoiu a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul 7 al comisiei, cu privire la art. 9 alin. 1.

Cine este pentru? 98 voturi pentru.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 98 voturi pentru, 37 împotrivă şi 1 abţinere s-a votat amendamentul 7 al comisiei, cu privire la art. 9 alin. 1, care va fi modificat în mod corespunzător.

După art. 9 alin. 1 comisia vă propune, prin amendamentul 8 un alineat nou, 1¹.

Domnul deputat Gaspar sau domnul ministru Gaspar, în numele iniţiatorului înţeleg că doriţi să interveniţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest amendament care a fost făcut de către membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost dezbătut în cadrul Comisiei juridice. Guvernul nu este de acord cu modul în care a fost prezentat acest amendament, pentru faptul că o astfel de dispoziţie nu este prevăzută în alte legi. Ea ar putea da loc în aplicare la interpetări diferite, având în vedere că nici nu este suficient de clară şi nici suficient de precisă, astfel cum a fost prezentată.

Ca atare, propunem ca acest amendament să nu fie însuşit de plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mitu. Domnule Stanciu, vreau să vă aduc aminte că la amendamente pot interveni cu predilecţie autorii amendamentelor.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Am o chestiune de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

A, uitasem că sunteţi deputatul de serviciu cu procedurile.

Aveţi cuvântul, domnule Mitu.

Domnul Octavian Mitu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să dau citire textului acestui amendament. El sună aşa: "Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie trebuie să nu fi fost sau să nu fie ofiţer, agent sau colaborator al nici unei structuri de informaţii sau contrainformaţii".

Eu nu înţeleg cine poate să aibă ceva împotriva acestui amendament, întrucât eu înţeleg că noi instituim acest parchet exact pentru a lupta să luăm în control corupţia în România şi aceasta înseamnă să mergem spre originile ei, nu mergem pe variante de algocalmin aici. Or, printre originile corupţiei în România eu zic că s-ar putea să fie uneori şi anumite oculte. Lăsaţi măcar această funcţie în statul român, în care să fim siguri că funcţionează un om care nu este neapărat un profund în disciplină, ci este un profund în ştiinţa instrumentării dreptului în Procuratură. Oricum, sper să nu fiu obligat să fac aici declaraţii, pe care aş vrea să mi le certificaţi ca fiind politice, să nu mi se instituie, după aceea, vreo procedură de ridicare a imunităţii.

Deci, să lăsăm măcar anticorupţia să fie făcută de civili; de civili în sensul acesta. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt, de această dată în numele Comisiei juridice. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost favorabilă acestui amendament. Domnul deputat poate să stea liniştit, nu încearcă nimeni să-i ridice imunitatea, dacă la aceasta s-a referit. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând îi mulţumesc domnului preşedinte al Comisiei juridice pentru că pentru prima dată şi-a amintit că este şi preşedintele acestei comisii - îl felicit pentru acest lucru - iar în al doilea rând, din nefericire, domnul ministru Gaspar nu ne-a oferit nici un argument: de ce Guvernul este împotrivă? Ne-a spus: "Guvernul nu susţine", dar orice afirmaţie trebuie să fie susţinută şi măcar de un argument...

Domnul Valer Dorneanu:

V-a explicat, stimate coleg, dar nu eraţi dumneavoastră atent.

Domnul Emil Boc:

Argumentele formulate au fost şi s-au rezumat la simplul şi la simpla frază potrivit căreia Guvernul nu împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei juridice. Dar nici nu este obligat Guvernul să împărtăşească punctul de vedere al Comisie juridice, de disciplină şi imunităţi, din punctul de vedere al procedurii parlamentare.

În altă ordine de idei, există o structură instituţională, în această ţară, creată de către Parlament, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, instituţie care, măcar cu privire la această persoană extrem de importantă, care va conduce Parchetul Naţional Anticorupţie, să se pronunţe pentru a avea, dacă doriţi, o garanţie morală în plus cu privire la integritatea acesteia.

Credem noi că nimeni din această sală nu ar avea nimic împotrivă ca această persoană să fie şi să se definească printr-o integralitate morală şi printr-un profesionalism desăvârşit.

În consecinţă, vă rugăm să votaţi pentru acest amendament, aşa cum el figurează în raport la pag. 6 pct. 8.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat argumentele. Supun votului dumneavoastră "..

Domnul ministru mai doreşte să intervină.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Nu aş vrea să se creadă că nu există argumente juridice la poziţia Executivului.

În primul rând, Legea-cadru privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, Legea nr. 187/1999 prevede la art. 2 că procurorii, la numirea în funcţie, sunt obligaţi să declare, să dea o declaraţie pe propria răspundere, în legătură cu apartenenţa sau nu la aceste structuri.

Noi considerăm că această dispoziţie a legii este acoperitoare şi suficientă şi pentru numirea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Dacă s-ar institui numai pentru această instituţie, domnul ministru Gaspar a precizat că nu există în alte legi o prevedere similară, s-ar crea un regim care, în raport cu regimul altor funcţii publice, ar părea a fi discriminatoriu.

Vreau să vă spun, totodată, că textul poate să fie şi superfluu. Din ce motiv? Când vom discuta vechimea necesară pentru numirea în funcţie a procurorului general, noi am propus vechimea de 10 ani în funcţia efectivă de procuror. Dacă raportăm această vechime de 10 ani la posibilitatea ca o persoană să fi lucrat în structurile securităţii dinainte de 1989, veţi remarca că este imposibil, nu avea vârsta ca să fie ofiţer în acele structuri.

Pe de altă parte, statutul procurorului, aşa cum este reglementat prin Constituţie şi prin Legea nr. 92, interzice procurorilor să ocupe orice altă funcţie publică sau privată. Deci, este imposibil ca un procuror în funcţie acum să poată fi ofiţer al unui serviciu de informaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Constat cu regret că orgoliul personal este mai puternic decât orice alt orgoliu... Aveţi cuvântul, stimaţi colegi.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimaţi colegi,

Este vorba de o lege foarte importantă, nu pot zice că celelalte nu sunt importante, dar oricum nu se compară cu Legea privind prevenirea cruzimilor faţă de animale. Aşa că vă rog, cu tot respectul, daţi importanţa cuvenită acestui proiect de lege.

Şi, acum, la obiect. Amendamentul Comisiei pentru apărare, însuşit în unanimitate de Comisia juridică, cu atât mai mult se impune a fi adoptat de către dumneavoastră, cel puţin pentru un singur argument, pe care am să vi-l expun acum.

Vă rog să observaţi că este vorba de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie. Dacă veţi citi şi veţi vedea modalitatea de lucru a acestei instituţii, veţi constata că acest Pachet Naţional Anticorupţie are ca sursă de inspiraţie datele informative ale serviciilor, haideţi să le numesc, "secrete" din România. Şi, atunci, vă rog să vă puneţi următoarea întrebare: dacă acest procuror general anticorupţie este colaborator al vreunui serviciu dintre acestea, care va mai fi obiectivitatea, imparţialitatea şi independenţa lui, în raport cu serviciul la care este colaborator sau ofiţer acoperit?

Acesta este argumentul care trebuie să vă determine să acceptaţi amendamentul Comisiei pentru apărare şi, implicit, al Comisiei juridice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Mitu, mai insistaţi să luaţi cuvântul? Nu.

Supun, cu aceste precizări, votului dumneavoastră amendamentul nr. 8 al comisiei, îl găsiţi la pag. 6.

Cine este pentru? 41 voturi pentru.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnul deputat Stan votează şi nu ştie ce votează!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Stanciu, v-aş ruga să nu introduceţi metode de lucru de la Comisia de învăţământ în plen!

Voturi împotrivă? 95 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 95 voturi împotrivă, 41 pentru şi 4 abţineri, amendamentul nr. 8 al comisiei a fost respins.

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, în primul rând, să mulţumesc pentru apreciere domnului preşedinte la adresa adevăratei dezbateri democratice din Comisia de învăţământ şi mă bucur că a remarcat acest lucru.

Şi a doua chestiune pentru care am venit - de fapt, este prima, domnule preşedinte, am ridicat ieri o problemă, cea a validităţii unor voturi după programul de lucru şi problema respectării programului de lucru, cine îl poate modifica. De aceea, am venit acum să-mi permit să vă adresez rugămintea de a preciza dacă programul votat pentru ziua de astăzi şi care prevede o şedinţă de vot final se modifică sine die, deşi ceasul pe care îl văd în faţă nu s-a oprit, se putea opri la 11,30 şi aveaţi un argument, sau dumneavoastră constataţi, conform regulamentului, că nu este cvorumul necesar şi amânaţi şedinţa de vot.

Căci, altfel, această extensie a programului nu cred că este benefică şi am jigni onorabilul Comitet al ordinii de zi. Deci, dumneavoastră puteţi să vă întruniţi să se modifice ordinea de zi sau să constataţi. Pentru că, dacă nu vom încerca, domnule preşedinte, să învăţăm acest regulament într-un timp respectabil, s-ar putea să ajungem în 2004 şi să nu-l ştiu nici eu, că se modifică de la zi la zi.

Deci, rugămintea mea, este domnule preşedinte, să respectăm programul. Dumneavoastră aveţi alternativa să constataţi că nu este cvorum şi să amânaţi şedinţa de vot, dar nu mai putem continua cu dezbaterea. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că un alt coleg de al dumneavoastră ar fi putut să spună acelaşi lucru în două propoziţii scurte. De aceea făceam referire la stilul dumneavoastră de lucru.

Stimaţi colegi,

Pentru că, într-adevăr, regulamentul trebuie respectat, ne oprim cu dezbaterile la art. 9 alin. 1 şi trecem la partea a doua a ordinii de zi. Rog secretarii să verifice cvorumul din sală.

(După verificarea cvorumului.)

Stimaţi colegi,

Constat cu regret că nu avem cvorum pentru legi organice. Pentru a nu pierde timp cu apelul nominal vă propun să reluăm dezbaterile aici şi, după ce vom adopta şi această lege, vom trece la apel nominal, după ce vom parcurge şi legea de aprobare a ordonanţei.

Rog, până atunci, pe şefii grupurilor parlamentare să solicite colegilor să vină în sală.

Poftiţi, doamnă deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule preşedinte,

Frecvent, la şedinţele de vot care nu pot fi desfăşurate, faceţi anunţ că nu este cvorum pentru votul legilor organice. Deci, precizaţi-ne câţi sunt în sală sau dacă, cumva, partidul de guvernământ, PSD-ul, nu are destui prezenţi în sală pentru a vota legile propriului Guvern.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am spus destul de clar, stimată colegă, nu avem cvorum de vot organic, n-am spus că nu suntem de la partide suficienţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Ba da, asta trebuia să spuneţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Reluăm, stimaţi colegi, dezbaterile de la art. 9 alin. 2.Vă întreb dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 9? Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deosebirea dintre textul pe care îl cuprinde ordonanţa de urgenţă şi amendamentul formulat de cei doi deputaţi constă în faptul că noi am spus că pentru funcţia de procuror general al Parchetului Naţional se cere o vechime în funcţie de procuror sau de judecător de 10 ani, iar pentru funcţia de procuror în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie o vechime în funcţia de procuror sau de judecător de 6 ani. Prin amendament, se cere ca aceste vechimi să fie majorate: pentru procurorul general, la 15 ani, şi pentru funcţia de procuror în cadrul Parchetului, la 10 ani.

Vreau să vă spun că această propunere contravine dispoziţiilor Legii de organizare judecătorească nr. 92/1992, în art. 66 alin. 4 lit. e), care prevede că pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi de adjunct al acestuia vechimea în magistratură trebuie să fie de cel puţin 10 ani. Iar art. 66 se referă la funcţiile de procuror.

Deci, nu putem să stabilim o vechime mai mare pentru procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie decât are procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care îl are în subordonare pe procurorul Parchetului Naţional Anticorupţie. Ca atare, Guvernul susţine în continuare propunerea din ordinea de zi şi respingerea amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-aş ruga să aşteptaţi, altădată, până când vă dau cuvântul, să nu-l ameninţaţi pe domnul ministru să plece de la microfon! Aveţi cuvântul, domnule Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai devreme, domnul secretar de stat Doru Trifoi făcea trimitere la complexitatea activităţii celor care vor ocupa funcţia de procuror în cadrul acestui Parchet Naţional Anticorupţie. Şi avea dreptate! Pe umerii acestor oameni va apăsa o responsabilitate imensă.

De aceea, Comisia juridică a apreciat că baremurile de vechime în funcţie propuse de iniţiator nu sunt suficiente. Pentru că, stimaţi colegi, ca fost magistrat timp de peste 35 de ani, şi ca procuror, şi ca judecător, vreau să ştiţi că un astfel de om devine un profesionist adevărat cel puţin după 10 ani de practică. Şi dumneavoastră sunteţi conştienţi că în această morişcă de modificare a legislaţiei, un jurist, un practician al dreptului e pus în situaţi aproape fără ieşire.

De aceea, noi am apreciat că, în raport de aceste considerente, vechimea trebuie să fie mai mare. Dar aş vrea să reţineţi că potrivit "Legii Stoica" - e vorba de Lega nr. 92/1992 modificată în 1997 de fostul ministru al justiţiei Stoica, la care domnul deputat Cristian Ionescu făcea trimitere cu mult respect - se poate reduce vechimea în magistratură, oricând, de ministrul de justiţie, cu o treime.

Şi, atunci, dacă rămâne textul iniţiatorului, veţi vedea că vechimea minimă poate fi nu de 6 ani, ci numai de 4 ani. Dacă rămâne textul de 10 ani pentru procurorul general, veţi vedea că vechimea nu va fi de 10 ani, ci de aproximativ 7 ani.

Deci, daţi voie ca acest organism, această instituţie deosebit de importantă să aibă în componenţa ei adevăraţi profesionişti.

Şi pentru ca onoraţii reprezentanţi ai Executivului să nu trăiască cu impresia că subsemnatul sau ceilalţi membri ai Comisiei juridice nu înţeleg necesităţile momentului, noi ne rectificăm baremurile propuse şi, în loc de 15 ani pentru procurorul general anticorupţie, mergem pe 12 şi, în loc de 10 ani pentru ceilalţi procurori, pe 8 ani. Şi acum, dacă aveţi în vedere atributul ministrului de justiţie să reducă cu o treime vechimea, veţi vedea că, din 12, ajunge la minus 4 ş.a.m.d.

Deci, stimaţi colegi, daţi-ne girul dumneavoastră şi aveţi convingerea că nu dorim altceva decât o instituţie eficientă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat şi argumentele autorului amendamentului şi ale iniţiatorului, supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 9 al comisiei.

Cine este pentru? 38 de voturi pentru.

Împotrivă? 123 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 123 voturi împotrivă, 38 pentru şi 1 abţinere, amendamentul nr. 9 al comisiei a fost respins.

Supun, în aceste condiţii, textul art. 9 alin. 2 în formularea inţiatorului.

Cine este pentru? 136 de voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abţineri? Sunt abţineri? Nici o abţinere.

Cu 136 voturi pentru, 38 împotrivă, s-a adoptat textul art. 9 alin. 2 în formularea iniţiatorului.

La art. 10 alin. 1 nu au fost amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art. 10 alin. 2 şi 3, urmăriţi amendamentul nr. 10.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 10, se modifică art. 10 alin. 2 şi 3 potrivit acestui amendament.

La art. 10 alin. 4, 5 şi 6, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art. 10 alin. 7. Urmăriţi amendamentul nr. 11.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 11? Domnul ministru Trifoi.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Nu suntem de acord cu amendamentul comisiei pentru următoarele motive. Potrivit textului art. 10 la alin. 8 al actualei ordonanţe, pe perioada cât ofiţerii de poliţie sunt detaşaţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie ei îşi păstrează calitatea de ofiţeri de poliţie, ceea ce înseamnă că sunt supuşi în continuare legii statutului ofiţerului de poliţie. Acelaşi lucru a fost prevăzut şi în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, atunci când ne-am referit la statutul ofiţerului de poliţie judiciară.

Pentru aceste motive, noi considerăm că este absolut necesar să existe în continuare o legătură administrativă între ofiţerul de poliţie şi ministerul din care provine.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu doreşte să intervină, autorul amendamentului.

Domnul Cornel Bădoiu:

Trebuie să-l combat pe domnul ministru Doru Trifoi, care îmi este foarte drag, la modul sincer, şi am tot respectul, dar trebuie să-i amintesc domnului ministru despre instituţia detaşării, care, după umila mea cunoştinţă, nu s-a schimbat. Deci, aşa stând lucrurile şi aceşti ofiţeri fiind detaşaţi pe o perioadă, parcă, de 5 ani la Parchetul Naţional Anticorupţie, firesc şi normal este să nu mai aibă nici un fel de legătură cu unitatea de bază. Pentru că, altcumva, s-ar contraveni acestei instituţii a detaşării şi, implicit, Codului muncii. Şi domnul preşedinte de Cameră care este conferenţiar în materia dreptului muncii, mă poate confirma sau infirma.

Dar mai există şi un alt argument, stimaţi domni. Care este acesta? Oricând, superiorul acestui poliţist îl poate chema, sub pretextul că există o situaţie excepţională, şi să-i dea o anumită dispoziţie sau un anumit ordin, care, de principiu, poate contraveni ordinului pe care acelaşi poliţist îl primeşte de la procurorul din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie.

Şi atunci, vă întreb eu, ce eficienţă va mai avea în activitate acest poliţist? Care, la un moment dat, va avea două "moaşe": pe de o parte, procurorul, pe de altă parte, şeful lui. Bineînţeles că va da credit şefului lui, pentru că după 5 ani se va întoarce la acest şef şi s-ar putea să nu se mai bucure de aceleaşi privilegii.

Aşa că, domnilor, domnilor de la Executiv, vreţi ca acest Parchet Naţional Anticorupţie să aibă o poliţie judiciară la dispoziţie? Atunci, nu îl mai legaţi de acest apendice pe respectivul ofiţer, de I.G.P. ş.a.m.d. Daţi-i independenţa necesară, deci, posibilitatea de a se subordona unui singur şef, pentru că subordonarea la mai mulţi conduce la brambureală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu, când promit că voi fi scurt, sunt scurt. L-am auzit pe domnul preşedinte Dorneanu atenţionând ca disputa de aici, dispută de idei, să nu se transforme într-o dispută de orgolii. Nu este o dispută de orgolii, categoric, ci este o dispută politică, pentru că între a face din acest Parchet un instrument politic prin toate mijloacele, subordonat Executivului şi ideea unei reale independenţe a sa este o dispută politică şi nu de orgolii.

Cred că prin aceasta am tranşat toate poziţiile ce le-am avut, cel puţin în numele Partidului România Mare. Evident că şi noi privim această subordonare către Ministerul de Interne a celor care lucrează în Parchetul Anticorupţie, conform procedurilor prevăzute, tot o încercare de înfeudare politică a întregului aparat către Executiv.

De aceea, susţinem amendamentul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să nu-mi exercit dreptul la replică, aşa cum se încearcă a fi provocat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 11 al comisiei. Aţi auzit şi argumentele comisiei şi ale Guvernului.

Cine este pentru? 38 voturi pentru.

Împotrivă? 128 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 128 voturi împotrivă, 38 pentru, amendamentul nr. 11 al comisiei a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 10 alin. 7, în formularea Guvernului.

Cine este pentru? 129 voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Constat că unii colegi nu votează.

Cu 129 voturi pentru, 35 împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat art. 10 alin. 7, în formularea iniţiatorului.

Art. 10 alin. 8 şi 9, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea inţiatorului.

Art. 11. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea inţiatorului.

Art. 12. Domnule deputat Boiangiu, aveţi un amendament respins?

Domnul Cornel Boiangiu:

Al meu, dacă vreţi, şi însuşit de Comisia de apărare.

Domnul Valer Dorneanu:

Este în raport?

Domnul Cornel Boiangiu:

Este propus de mine, este inclus în raport şi este admis de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Deci, fiţi liniştiţi, că nu este nici o ilegalitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aveam nelinişti, vroiam să mă raportez la un text anume pentru colegi, să ştie despre ce e vorba.

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule preşedinte,

Aşa cum observaţi, propunerea legislativă face o excepţie: "funcţia de pocuror, ofiţer de poliţie judiciară sau de specialist în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior".

Am propus eliminarea: "Cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior" şi dumneavoastră observaţi bine de ce - iniţiatorii îşi fac partea leului, pentru că ei sunt şi cadre didactice, sunt şi procurori, observaţi, primesc şi 30%, dacă urmăriţi, în continuare, textele Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru că sunt asimilaţi în noua instituţie, aşa cum observaţi, pe lângă cei 30%, şi cu gradele de procuror general pe lângă Curţile de apel. Iacătă, vedeţi dumneavoastră, că facem nişte burghezi foarte cumsecade, şi cred că vreo trei peşti în oală, ai dumnealor, nu cred că este normal, la situaţia în care suntem. De acord să li se dea 30%, dar exceptarea să mai fie şi cadre didactice, cred că este anormală. Adică, au şi post aici, au şi post dincolo, au şi 30%. Excepţia cred că este foarte bine însuşită de întreagă Comisie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. S-ar crea o disproporţie prea mare.

În al doilea rând, s-ar face şi alt lucru, spun eu, imoral, pentru că numeroşi specialişti nu vor avea acces să lucreze în cadrul acestor parchete. Vor fi preferaţi tot dumnealor, care au şi funcţii şi pot decide, şi sigur că se pot interaduna, ca să spun aşa.

De aceea, vă rog să priviţi cu atenţie acest amendament, şi sunt convins că dumneavoastră nu veţi fi de acord cu o asemenea disproporţie de câştiguri, între salariaţii Parchetului, în general, şi aceşti salariaţi ai Parchetului Naţional Anticorupţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul preşedinte Ionel Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără îndoială, comisia nu a putut admite acest amendament al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru că nu se justifică în nici un fel o asemenea discriminare, o asemenea incompatibilitate cu altele existente, comparabile în această materie.

În plus, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a argumentat, în sensul respingerii acestui amendament, că activitatea didactică în cadrul învăţământului superior universitar este compatibilă cu statutul acestor specialişti şi reprezintă, de ce să nu o spunem, o garanţie a nivelului de pregătire şi în plan profesional a acestor specialişti, care trebuie să fie cei mai buni din cei mai buni procurori.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boiangiu.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Împotrivă? 126 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 56 de voturi pentru, 126 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, s-a respins amendamentul domnului Boiangiu.

Cine este pentru art.12, în formularea iniţiatorului? 126 de voturi pentru.

Împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 126 de voturi pentru, 29 împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat art.12 în formularea iniţiatorului.

Titlul cap.III.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.13 alin.1, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în formularea iniţială.

Art.13 alin.2. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.12.

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Alin.2 al art.13 stabileşte competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie, care funcţionează la nivel naţional, în funcţie de valoarea pabugei cauzate.

În propunerea Guvernului, se dă în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie la nivel naţional acele cauze a căror pagubă materială este mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro.

Prin amendamentul propus, se majorează la 250.000 de euro valoarea pagubei. Noi nu împărtăşim această propunere, deci, nu suntem de acord cu modificarea cuantumului pagubei, şi să rămână aşa cum este prevăzut în ordonanţă, pentru următorul considerent: se are în vedere că echivalentul în lei a 100.000 de euro este de circa 3.000.000.000 de lei. Dacă s-ar da în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie numai cauzele care produc o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 250.000 de euro, ar însemna 7.500.000.000 de lei, şi s-ar încărca exagerat de mult serviciile Parchetului Naţional Anticorupţie din cadrul curţilor de apel. Aşa că, noi susţinem în continuare ca, la nivelul naţional, central, să rămână în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie acele cauze în care s-au produs o pagubă materială de 100.000 de euro.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră, cu aceste precizări, amendamentul de la pct.12 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Împotrivă?

Cu marea majoritate a voturilor, a fost respins amendamentul Comisiei juridice.

Mai există un amendament respins la poz.24, al domnului deputat Boc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

La pct.24 de la amendamente respinse este vorba de un amendament al colegilor Valentin Vasilescu, Emil Boc şi Liviu Negoiţă, deci nu sunt singurul autor al amendamentului.

Domnule preşedinte,

Înainte de toate, cred că ar trebui să schimbăm denumirea Comisiei juridice, şi să se numească de aici înainte "Comisia Sisif", pentru că tot ceea ce a muncit Comisia juridică, practic, a fost demontat în plen de către Guvern şi de către reprezentanţii partidului de guvernământ. Aşa că, poate ar fi bine să schimbăm această denumire, pentru a şti şi noi de ce ne aflăm în Comisia juridică.

În art.13, în forma acceptată de dumneavoastră aici, în plen, se menţionează faptul că sunt de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie de la nivel naţional infracţiunile prevăzute de Legea nr.78/2000, dacă au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro, lucru pe care l-am decis prin vot, sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice.

Amendamentul pe care noi l-am formulat vizează eliminarea de la lit.a) a precizării "...sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice." De ce? Considerăm că este suficientă menţiunea cu privire la judecarea acelor infracţiuni care au produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro, şi nu mai este necesară acea menţiune întâlnită şi în literatura de specialitate, şi în alte texte juridice la alte infracţiuni, dar credem noi că nu se impune aici. De ce? Pentru că introducem criteriul subiectivismului. Cum va aprecia, în concret, procurorul de la Parchetul Naţional Anticorupţie, numit, aşa cum aţi văzut dumneavoastră, de sus până jos pe criterii politice, cu o dependenţă totală de Executiv, cum va aprecia el o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi, instituţii sau oricărei alte persoane juridice?

Practic, dacă menţinem în textul legii această formulă, orice procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie va putea aresta pe oricine pentru prea simplul motiv că infracţiunea sau fapta pe care a săvârşit-o a produs o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice. Este o formulă extrem de largă. Deschidem portiţa spre arbitrariu, spre realizarea unor arestări politice, bazate doar pe comandă venită de undeva, de sus.

Haideţi să lăsăm, aşa cum este bine în orice lege, o formulă precisă, cuantificabilă, şi anume, un prejudiciu cu privire la echivalentul în lei a cel puţin 100.000 de euro, şi să eliminăm aceste formule subiective, repet, care deschid portiţa spre orice arestare politică. Oricare cetăţean al României poate intra sub incidenţa acestei formule vagi: "a produs o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei instituţii".

Credem noi că, la acest nivel, nu ne putem permite. Dacă a fost o perturbare gravă, fiţi convinşi că este vorba de un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro sau, dacă nu este, avem instanţe inferioare care îl pot judeca pe acel individ, şi nu este nevoie să îl trimitem la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Iată de ce, noi vă propunem eliminarea părţii a doua din art.13 alin.2 lit.a).

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ionel Olteanu, din partea comisiei.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a respins acest amendament pe bună-dreptate, pentru că el nu îşi găseşte nici o justificare.

Noi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, am opina pentru menţinerea textului astfel cum a fost adoptat de comisie, pentru că acesta acoperă şi alte efecte ale infracţiunilor de corupţie care justifică intervenţia Parchetului Naţional Anticorupţie.

Nu vreau să mă pronunţ în legătură cu retorica politizantă a discursului anterior. Vreau, însă, să vă spun un fapt simplu: în Codul penal, până în momentul de faţă, există în vigoare sintagma căreia i se împotriveşte astăzi antevorbitorul meu, şi nu am auzit de vreo propunere legislativă care să interzică, să elimine această sintagmă, respectiv infracţiunile cu consecinţe deosebit de grave sau cu consecinţe grave asupra funcţionării unei organizaţii economice.

Prin urmare, iată, nu există nici o justificare pentru a admite un asemenea amendament. Noi solicităm respingerea acestuia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Tocmai acest lucru l-am cerut şi noi: să lăsăm la nivelul dreptului comun aprecierea acestei infracţiuni, şi nu să o ducem la Parchetul Naţional Anticorupţie cu o structură, aţi văzut, dependentă de Executiv. Lăsăm judecătorul obişnuit, ordinar, să aprecieze această infracţiune. Nu este cazul acum să o introducem într-o lege specială care vizează Parchetul Naţional Anticorupţie. Aceasta este într-adevăr şi obiecţia noastră.

Deci, să lăsăm la nivelul dreptului comun aprecierea acestui prejudiciu deosebit de grav, şi nu într-o lege care să vizeze Parchetul Naţional Anticorupţie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.24 al domnului deputat Boc.

Cine este pentru?

Domnul Cornel Boiangiu (din sală):

Domnule preşedinte,

Un moment, vă rog. S-a creat o confuzie.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi vreo obiecţie la amendamentul domnului Boc?

Domnul Cornel Boiangiu:

Nu. Am o obiecţie la precizarea făcută de către domnul ministru Gaspar, referitor la amendamentul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. El nu s-a referit la cuantum, ci s-a referit tot la acelaşi aspect, adică: dacă onorabila Comisie juridică a respins acest amendament, în unanimitate a fost aprobat de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru că interpretările într-adevăr...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Îmi cer scuze că vă întrerup, dar dumneavoastră nu aţi observat că ne-am exprimat prin vot cu privire la amendamentul de la pct.12, deci nu mai facem discuţii cu privire la el.

Domnul Cornel Boiangiu:

Dar nu este vorba de 12, ci de 13, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba de amendamentul de la pct.12 al comisiei, cu privire la art.13 alin.2, pe care plenul l-a respins, şi urmează să supun votului textul iniţiatorului.

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule preşedinte,

Plenul a respins, însă noi nu ne-am susţinut amendamentul.

Domnul Valer Dorneanu:

L-aţi susţinut, stimate coleg.

Domnul Cornel Boiangiu:

Nu. 13 nu a fost susţinut de comisie. Domnul ministru Gaspar a făcut precizare, dar noi, comisia, nu ne-am susţinut amendamentul.

Ne susţinem punctul de vedere însuşit şi de grupul de deputaţi - domnul Boc, domnul Vasilescu şi domnul Liviu Negoiţă - de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi care, într-adevăr, resping această menţiune "cu perturbarea deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice". Este extrem de periculoasă, subiectivă, şi rog colegii să se aplece asupra ei, pentru că nu este chiar aşa de simplă şi poate implica oameni în încurcături destul de mari juridice. Dumneavoastră o ştiţi prea bine.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Amendamentul de la pct.24, susţinut de domnul deputat Boc, în numele colegilor săi, este însuşit, observaţi, şi de o parte din membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.24.

Cine este pentru? 28 de voturi pentru.

Împotrivă? 93 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 93 de voturi împotrivă, 28 pentru şi 3 abţineri, amendamentul de la pct.24 a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art.13 alin.2, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 93 de voturi pentru.

Împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 93 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat art.13 alin.2 cu privire la lit.a), în formularea iniţiatorului.

La art.13 alin.2 lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.13 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.13. Nu aveţi. A fost admis amendamentul comisiei şi se modifică art.13 lit.b).

La art.13 alin.3 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost votat în unanimitate în formularea iniţială.

Titlul cap.IV.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.14 alin.1, 2 şi 3, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.14 alin.4, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.14. Nu aveţi. A fost adoptat amendamentul Comisiei juridice şi se modifică art.14 alin.4.

La art.14 alin.5, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţială.

La art.15 nu aveţi amendamente. Votat în formularea iniţială.

La art.16 alin.1 lit.a), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.16 alin.1 şi 2 sunt două amendamente respinse.

Credem că, dacă nu se reuşeşte depolitizarea acestei instituţii, este necesar măcar să nu se ofere instrumentele necesare de a se transforma în poliţie politică.

Aşa cum este formulat, textul art.16 prevede că fiecare procuror din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie poate să dispună pe o perioadă de 30 de zile, fără motivare, doar dacă consideră că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, ascultarea convorbirilor telefonice, blocarea conturilor în bancă şi accesul la mijloacele, la datele informatizate.

Considerăm că este un abuz sau se pot crea abuzuri, şi acest organism nu îşi va îndeplini cum trebuie obligaţiile care îi revin. Din acest motiv, propunem ca această dispoziţie de ascultare a convorbirilor telefonice să fie făcută numai de către procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, la propunerea procurorului.

De asemenea, propunem eliminarea alin.2, întrucât aşa cum este formulat ar da posibilitatea ascultării telefoanelor pe timp nelimitat, din 30 în 30 de zile procurorul având posibilitatea, prin ordonanţă motivată de această dată, să prelungească această dispoziţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc, vreau să vă anunţ, deoarece constat cu regret faptul că se cam abuzează de interpretarea mea largă, după această intervenţie, voi trece la aplicarea ghilotinei. Deci, nu peste cuvântul dumneavoastră aplic ghilotina, ci după ce veţi lua cuvântul voi trece la vot, pentru fiecare amendament.

Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

A fost un gentleman agreement, şi cred că nu mai era nevoie să deschidem discuţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Discuţia era pentru ceilalţi care intervin.

Domnul Emil Boc:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Emil Boc:

La art.16 alin.1 şi 2 avem aceste amendamente şi probabil că aici ar trebui să medităm asupra lor.

Potrivit formulei iniţiale, procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie pot dispune măsura arestării pe o durată de cel mult 30 de zile. Amendamentul nostru constă în reducerea acestei durate la 15 zile. Textul Constituţiei nu ne interzice, text care spune că: "Arestarea se face în temeiul mandatului emis de magistrat, pe o durată de cel mult 30 de zile". Aceasta înseamnă că, prin legi speciale, putem avea şi o durată mai scurtă a mandatului de arestare, având în vedere privarea de libertate. Aceasta este prima problemă de reducere la 15 zile.

A doua, credem noi, este mult mai substanţială, şi aici ar trebui să medităm dacă, din punct de vedere constituţional, nu avem probleme. La alin.2 se spune: "Pentru motive temeinice, măsurile prevăzute la alin.1...", adică arestarea, "...pot fi prelungite de procurori prin ordonanţă motivată, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile".

Doamnelor şi domnilor,

Constituţia României este foarte simplă: "Prelungirea arestării se aprobă numai de instanţa de judecată." În condiţiile acestea, acest text este neconstituţional.

Orice prelungire a arestării în România se face de către instanţa de judecată, şi nu de către procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Nu credem că putem ieşi de sub incidenţa Constituţiei, adică prelungirea cu încă 30 de zile să poată fi efectuată de procuror prin ordonanţă.

Noi credem că acest text trebuie eliminat, aşa cum s-a propus de către colegul nostru Cornel Ştirbeţ, pentru a nu încălca prevederile Constituţiei, pentru că, repet, orice prelungire se face numai de către instanţa de judecată. Sau poate fi completat acest text, în sensul menţionării faptului că prelungirea propusă de procuror să fie aprobată de către instanţa de judecată.

Noi am cerut în alin.2 ca, pentru motivele temeinice, aceste măsuri să poată fi prelungite de procuror prin ordonanţă motivată, cu aprobarea procurorului naţional al Parchetului Naţional Anticorupţie, adică nu orice procuror să poată oricând dispune prelungirea arestării cu încă 30 de zile, singur şi de la sine putere, ci, să aibă, repet, aprobarea procurorului naţional pentru a face justificarea faptului că se impune o asemenea prelungire a duratei arestării.

Toate aceste măsuri, pe de o parte, se doresc a fi în concordanţă cu textul constituţional, iar, pe de altă parte, de a institui garanţiile procesuale şi procedurale pentru persoanele care ar intra sub incidenţa prevederilor acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Trifoi.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Susţinem textul din ordonanţa de urgenţă.

Suntem împotriva acestor amendamente, în primul rând pentru că obiectul discuţiei se pare că nu a fost bine precizat. Noi nu am scris în art.16 nimic referitor la măsura arestării preventive, aşa că întreaga pledoarie făcută aici în legătură cu condiţiile în care se poate dispune măsura arestării prevenitive şi prelungirea acestei măsuri, nu sunt raportate la textul ordonanţei de urgenţă.

În art.16 este vorba doar de posibilitatea ca procurorii, pentru strângerea de probe, să pună sub supraveghere conturile bancare şi conturile asimilate acestora, liniile telefonice sau să aibă acces la sistemele informaţionale. Nu este vorba de măsura arestării preventive. Aşa încât, toate argumentele expuse dumneavoastră sunt raportate la un obiect străin ordonanţei de urgenţă.

În ceea ce priveşte termenul pe care aceste măsuri se dispun, şi anume cel de 30 de zile, acest termen este concordant cu termenele prevăzute în procedura penală, cu termenele prevăzute în alte legi speciale, şi aş enumera numai Legea nr.78/2000, nr.143/2000, nr.677/2001, şi aşa mai departe, deci aprobate de Parlament.

Pe de altă parte, în vederea asigurării garanţiilor procesuale, ordonanţa trimite la textele art.91 şi 91⁵ din Codul de procedură penală, care conferă toate garanţiile procesuale pentru luarea acestor măsuri, cu respectarea drepturilor omului.

De aceea, noi considerăm că textul este pe deplin constituţional şi trebuie aprobat în varianta pe care noi, Executivul, am formulat-o.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentele colegilor noştri, Boc şi Ştirbeţ. Aţi ascultat şi pledoariile dumnealor, şi ale Guvernului.

Cine este pentru? 25 de voturi pentru.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 83 de voturi împotrivă, 25 pentru şi 2 abţineri, amendamentele colegilor noştri au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră art.16 alin.1 lit.a), în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 83 de voturi pentru, 26 împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat textul art.16 alin.1 lit.a), în formularea iniţiatorului.

La art.16 lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.15. Nu aveţi obiecţiuni. A fost adoptat amendamentul de la pct.15, şi se modifică lit.b).

Art.16 lit.c). Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.16, alin.2, 3, 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.17, 18 şi 19. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.20 alin.1. Urmăriţi amendamentul 16. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat textul art.20, alin.1. (Comentarii în loja comisiei)

Da, s-a admis amendamentul comisiei, la art.16 alin.1. Pardon, amendamentul 16 cu privire la art.20, alin.1, în sensul comisiei.

Art.20, alin.2 şi 3. Comisia nu a avut amendamente. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.24, urmăriţi amendamentul 17. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 17 al Comisiei juridice? Nu sunt. Admis amendamentul 17, modificat 24.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţială.

La art.25, urmăriţi amendamentul 18. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul Comisiei juridice, modificat art.25.

Art.26, urmăriţi amendamentul 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 19, modificat art.26.

Titlul capitolului VI. Nu sunt obiecţiuni. Votat, în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.27, 28. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.29, 30, 31. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.32. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.33 şi 34, care este ultimul. Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele în formularea iniţiatorului.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele acestei legi. Urmează s-o supunem votului final astăzi, după epuizarea celorlalte puncte înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de vot final.

Pentru că prezenţa în sală este cea pe care o vedeţi şi pentru că ea rezultă ca fiind insuficientă pentru exprimarea votului, vom face apelul nominal.

Domnul secretar Leonăchescu a primit mandatul unanim al prezidiului.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Anastasescu Olga Lucheria - prezentă
- Andea Petru - absent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - absent
- Asztalos Ferenc - absent
- Antal Istvan - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga, pe cei care nu răspundeţi prima dată, să aveţi răbdare pentru a doua strigare. (Se adresează doamnei deputat Maria Apostolescu)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Apostolescu Maria - prezentă
- Baban Ştefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - absent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - absent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - absentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - absent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - absent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - absent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - absent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - absentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - absent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - absent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - absent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - absent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - absentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - absent
- Păun Nicolae - absent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - absent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - prezent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - absent
- Pribeanu Gheorghe - absent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - absent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - absent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octav - prezent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - absent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - absent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - prezent
- Ştefănoiu Luca - absent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamás Sándor - absent
- Tărâţă Culiţă - absent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - absent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - absent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Refacem prezenţa pentru cei care au venit între timp.

Vă rog să fiţi foarte atenţi.

- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - absent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - absent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeţ Mitică - Absent
- Bălăşoiu Amalia - Prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Bondi Gyongyike - Prezentă
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - Absent
- Buzatu Dumitru - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriţă Dumitru - Absent
- Cîrstoiu Ion - Absent

este absent. La cei prezenţi spun eu prezent şi zic şi dânşii prezent. (Răspunde unui domn deputat care spune de domnul Cârstoiu că este în Parlament, dar nu este în sală.)

Încă o dată:

- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cojocaru Nicu - Absent
- Dan Matei Agathon - Absent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolănescu Ion - Absent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Absent
- Dumitriu Carmen - Absentă
- Duţu Constantin - Absent
- Eserghep Gelil - Absent
- Firczak Gheorghe - Absent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Georgescu Filip - Absent
- Georgescu Florin - Absent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gingăraş Georgiu - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Absent
- Haşotti Puiu - Absent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - Absent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Mihaela - Prezentă
- Ionescu Răzvan - Absent
- Iriza Marius - Absent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Absent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lepşa Victor Sorin - Absent
- Longher Ghervasen - Absent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Absent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Absentă
- Marcu Gheorghe - Absent
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Meşca Sever - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihăilescu Petru Şerban - Absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - Absent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mogoş Ion - Absent
- Motoc Marius Adrian - Absent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Ovidiu - Absent
- Nan Nicolae - absent
- Năstase Adrian - Absent
- Neacşu Ilie - Absent
- Negoiţă Gheorghe Liviu - prezent
- Nica Dan - Absent
- Nicolae Ion - Absent
- Nicolescu Gheorghe Eugen - Absent
- Nistor Vasile - Absent
- Pambuccian Varujan - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cei care aţi răspuns prezent, rămâneţi în sală!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Paşcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Absentă
- Patriciu Dinu - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pop Napoleon - Absent
- Podgoreanu Radu - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Tăriceanu Călin - Absent
- Predica Vasile - Absent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Puşcaş Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Raduly Robert Kalman - Absent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Ruşanu Dan Radu - Absent
- Sali Negiat - Absent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Saulea Dănuţ - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Severin Adrian - Absent
- Sireţeanu Mihail - Absent
- Stan Ioan - Absent
- Stanciu Zisu - Absent
- Stănişoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - prezent
- Şnaider Paul - Absent
- Ştefănoiu Luca - Absent
- Tamas Sandor - Absent
- Tărâţă Culiţă - Absent
- Tcaciuc Ştefan - Absent
- Teculescu Constantin - Absent
- Timiş Ioan - Absent
- Tudor Marcu - Absent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Ţocu Iulian Costel - Absent
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Videanu Adriean - Absent
- Voicu Mădălin - Absent
- Winkler Iuliu - Absent

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog pe toţi cei care aţi răspuns, să intraţi în sală şi să vă reluaţi locurile, pentru că am senzaţia că unii au spus "prezent" şi au plecat.

Vă rog să poftiţi în sală!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Doamna Muscă Octavia - prezentă

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră sunteţi prezent sau doamna Muscă? n-am înţeles. A..., nu o văzusem pe colega noastră. (Doamna deputat Musca a intrat în sală, nefiind prezentă când s-a strigat apelul nominal.)

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău să constat că din cei 232 de colegi care au răspuns "prezent", au mai rămas în sală 133. În aceste condiţii, sunt nevoit să suspend lucrările pentru ziua de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.15.