Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa.

Îl invit pe domnul Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul Ştefan Giuglea.

Domnul Ştefan Baban:

Bună dimineaţa.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Cooperaţia de credit în România - o fata morgana."

Cooperaţia de credit în România nu deţine în prezent nici 1% din piaţă, pe când, în alte ţări europene, ponderea este de 30%, reprezentată în cea mai mare parte de creditul agricol, creditul mutual şi altele.

Şi în ţara noastră trebuie să se dezvolte o alternativă de finanţare pentru mediul rural.

CEC-ul şi-a închis în ultimii ani mai multe agenţii rurale, iar de ceva vreme este într-o continuă restructurare.

Raiffeisen Banca Agricolă ţinteşte exclusiv clientela de la SAFI, dar îşi simplifică reţeaua din mediul rural şi nu va reuşi să facă faţă tuturor cerinţelor.

Într-un mediu economic sănătos, cooperativele de credit vor constitui o alternativă de finanţare.

Lacunele şi schimbările repetate din legislaţia românească cu privire la acest domeniu a adus multe prejudicii, dând naştere inclusiv la cazuri nefaste, precum Banca Populară Română.

Practic, în ultimii doi ani, perioada în care BNR a intervenit cu măsuri exprese care să pună ordine în sistemul cooperaţiei de credit, o serie de instituţii abia au reuşit să supravieţuiască, altele au dispărut sau urmează să fie lichidate.

O primă întrebare esenţială este: ce surse de finanţare au cooperativele de credit? Dacă până în 1995 acestea s-au alimentat în proporţie de 95% din fondul social al membrilor cooperatori, ulterior s-a ajuns ca acesta să reprezinte până la 45%.

Până acum doi ani, când a apărut Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2000, cooperativele de credit au funcţionat după Legea nr.109/1996. Această ordonanţă a redefinit sistemul cooperatist de credit ca unul de activitate bancară, cu o casă centrală care îndeplineşte rolul bancar pentru cooperativele afiliate, toate coroborate dând naştere la atâtea probleme şi disensiuni în sistem, impunându-se necesitatea existenţei unui fond propriu de garantare, precum şi afilierea la fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

Marile probleme apărute în sistem au fost generate, în cea mai mare parte, de vidul legislativ, de reglementările în continuă schimbare. Pe lângă Legea nr.109/1996, au mai apărut: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2000, Legea nr.272/2000, care a modificat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 şi Legea nr.200/2001, care le-a aprobat pe amândouă. Legea nr.109 a fost prea permisivă, în baza acesteia fiind înfiinţate băncile populare, care nu ar fi trebuit să fie autorizate, controlate şi supravegheate nici de BNR şi nici de o altă reţea cooperatistă; pur şi simplu, au putut să funcţioneze de capul lor. La ce ne referim: simplu, în ultimii doi ani, cooperativele de credit funcţionează şi după Legea nr.109 şi după Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97, creându-se astfel multe confuzii.

În prezent, haosul este deplin. Reorganizarea cooperativelor de credit se face după Legea nr.200, iar, de funcţionat, funcţionează încă după Legea nr.109. În aceste condiţii, dacă vom mai avea sau nu un sistem viabil al cooperaţiei de credit, rămâne de văzut.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul Ştefan Giuglea. Va urma domnul Vlad Hogea.

Domnul Ştefan Giuglea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă reţin atenţia cu o problemă deosebit de importantă a judeţului Constanţa, în general, şi a litoralului Mării Negre, în special, pentru care trebuie luate măsuri urgente, ferme şi de durată.

Studiile întreprinse arată că litorarul românesc se află într-o stare gravă în ceea ce priveşte extinderea eroziunii, circa 60-70% din lungimea ţărmului fiind afectat.

În zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din suprafaţă în ultimii 35 de ani peste 2400 de hectare (circa 80 de hectare pe an), iar pe unele porţiuni în care lăţimea cordonului litoral este mai redusă, la furtuni marea acoperă complet ţărmul, uneori formând breşe care se unesc cu apele lacurilor litorale, afectându-se ecosistemul lacului respectiv.

În sectorul sudic Midia - Vama Veche, mobilitatea liniei ţărmului înregistrează o evoluţie diferită: plaja din Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, plaja Venus-Saturn cu 36 de metri, şi zona 2 Mai, unde plaja a dispărut sau are lăţimi de ordinul metrilor.

Principalele cauze care au condus la acest fenomen, pe lângă cele naturale care se referă la ridicarea nivelului Mării Negre, a circulaţiei curenţilor marini, sunt: lucrări pe Dunăre şi principalii afluenţi (Porţile de Fier 1 şi 2), lucrări inginereşti în zona litorală (Sulina, diguri portuare), intervenţia directă asupra plajelor (exploatarea nisipurilor).

Lucrările hidrotehnice realizate au vizat protejarea ţărmului cu faleze de înaltă şi joasă altitudine. Protecţia falezelor s-a realizat prin lucrări de terasare, taluzare, drenare, consolidare, implementarea soluţiilor de tip greu (diguri şi epiuri) şi de tip uşor (innisipare artificială, garduri de fixare a depozitelor de sedimente).

În acest sens, au fost executate construcţii hidrotehnice de apărare începând cu perioada anilor 1936 şi continuând apoi, treptat, pe etape de dezvoltare până în anul 1991, când această activitate a fost mult diminuată sau stagnată.

La o investigaţie preliminară efectuată de organismele de specialitate în anul 2000 asupra stării sistemului de protecţie litorală, se constată o pondere de circa 55% din diguri cu grad mediu şi avansat de degradare.

În perioada anilor 1990-2000, în zona litorarului sudic amenajat s-a înregistrat o modificare majoră a liniei ţărmului, în care efectul eroziv a avut o pondere de circa 76%, ceea ce reflectă faptul că soluţiile de protecţie şi-au atins numai parţial scopul iniţial.

Eroziunea plajelor duce la pierdere de teritoriu, dar, mai ales, compromite ecosisteme, costiere marine şi valoarea socio-economică a zonei litorale şi, în principal, activitatea de turism şi balneologie, generând pagube importante economiei naţionale şi dezvoltării durabile a ţării.

Problema procesului de degradare prin eroziune a litoralului este considerată de multe state ca fiind de importanţă naţională, motiv pentru care mi-am permis să trag un semnal de alarmă în legătură cu fenomenele grave ce se produc în acest sens pe teritoriul ţării, pe o lungime de 244 de kilometri de litoral românesc.

În acest context, propun: implicarea tuturor factorilor responsabili de la nivelul judeţelor în programe şi proiecte comune, menită să înlăture cauzele de eroziune, altele decât cele naturale; reconsiderarea şi revitalizarea comisiei interministeriale pentru analizarea şi studierea situaţiei într-o manieră ştiinţifică, pentru o cunoaştere aprofundată a fenomenelor locale şi regionale a diferitelor sectoare de litoral, dar şi a întregului geosistem Dunăre - Marea Neagră; verificarea proceselor şi soluţiilor de protecţie şi reabilitare în poligoane experimentale şi, după găsirea variantelor optime, aplicarea lor în teren; dirijarea unor fonduri speciale interne sau externe, pentru punerea în aplicare a programelor şi măsurilor adoptate în scopul diminuării şi înlăturării gravelor fenomene care afectează zona litorarului românesc, programe ce pot acţiona pe o perioadă de 25-50 de ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Domnule preşedinte,

Onorată Adunare,

Autoritarismul are două feţe: una frumoasă şi surâzătoare, cea a respectării legii şi a sistemului tradiţional de valori, şi una hâdă, urâţită de grimase, aceea a abuzului, a presiunilor ilegale, a şantajului generalizat, a tiraniei instituţionale.

PSD a optat pentru varianta a doua, care a adus în ultimii ani alienarea democraţiei noastre fragile şi originale, transformarea acesteia într-o caricatură grotescă de cea mai proastă calitate şi concepţie. Fudulia a devenit aroganţă. Aceasta s-a prefăcut în megalomanie care, la rândul ei, a fost antecamera dictaturii de subdezvoltare, instaurată de actualii noştri guvernanţi pe nepusă masă şi în dispreţul tuturor.

Cuvintele ar putea părea prea dure, iar exprimarea nefericită, dar, la o cercetare mai atentă a tentaţiilor şi tendinţelor satrapice ale unor lideri ai Partidului Social Democrat, vom vedea că ideea enunţată de noi anterior este cât se poate de bine fundamentată.

Aici nu este vorba de minuscule erori de sistem, inerente volumului mare de activitate, nici de acţiuni izolate fără relevanţă şi finalitate.

Noi credem că PSD greşeşte deliberat, prin repetatele încălcări ale legii. Suntem convinşi că totul este premediat şi planificat cu grijă, iar paşii făcuţi de 19 luni încoace sunt gradaţi într-un crescendo care va sublima în creuzetul dictaturii nulităţilor.

Nu mai departe de săptămâna trecută, oficialii PSD Iaşi, reprezentanţii Guvernului în teritoriu, dar şi fruntaşii organelor alese ale administraţiei publice judeţene, au declanşat o campanie infernală de diversiuni, ameninţări şi promisiuni demagogice în comuna Rediu, unde vor avea loc duminică, 23 iunie, alegeri pentru primăria localităţii.

Înfuriaţi de faptul că reprezentantul PRM, Vasile Haidău, este cotat cu prima şansă, baronii PSD-işti şi-au dat, pentru a câta oară, arama pe ţară. Să le spui unor dezmoşteniţi şi năpăstuiţi ai soartei că le tai racordul de gaz metan şi legătura la reţeaua electrică dacă nu votează cu omul mediocru pe care Puterea îl vrea cu orice preţ primar?! Aceasta este o imensă grosolănie pe care nimeni nu trebuie să şi-o permită.

Nu cu ambiţiile tiranice ale unor vătafi de plasă, ca aceia implicaţi în evenimentele de mai sus, va intra România în Europa, ci cu oameni valoroşi, pragmatici şi cinstiţi, capabili să ţină în echilibru balanţa Puterii.

În măselele deja putrede ale PSD a intrat caria dictaturii.

Degeaba şi-a pus Puterea o proteză europeană, pentru că alegerile din 2004 vor fi o nucă nu tare, ci de-a dreptul pietroasă.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Codrin Ştefănescu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Locul tricolorului românesc este şi pe primăria din Sfântu Gheorghe.

"Cred într-un Dumnezeu,

Cred într-o patrie,

Cred într-o dreptate divină eternă,

Cred într-o reînviere a Ungariei! Amin."

Este crezul unguresc cu care începeau şi se terminau orele de clasă şi la aproape 20 de ani de la Trianon, şi prin care se imprima în conştiinţa şcolarilor, ca un "adevăr etern al lui Dumnezeu", ideea reînvierii vechii Ungarii.

Aici îşi are explicaţia gestul primarului Almos Albert al municipiului Sfântu Gheorghe şi preşedinte al UDMR Covasna care, înainte de Ziua Eroilor, când un grup de militari de la unitatea de vânători de munte din Sfântu Gheorghe a dat jos drapelul decolorat de intemperii de pe turnul primăriei Sfântu Gheorghe, a interzis arborarea noului tricolor. Acest drapel avea o semnificaţie deosebită: eliberarea în ziua de 8 septembrie 1944 a primului oraş din Transilvania de sub ocupaţia horthistă.

Gestul său, care constituie o sfidare deliberată şi incalificabilă a însemnelor naţionale ale României, a bulversat pentru moment societatea civilă românească în ajunul Zilei Eroilor, dar şi aşa-zisei comemorări a 82 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Iar Trianonul este considerat de toţi ungurii, chiar şi în ziua de astăzi, drept cea mai mare tragedie a istoriei lor.

În acea zi fatală pentru ei, de 4 iunie 1920, când Agoston Bernad, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lázár, însărcinat extraordinar şi ministru plenipotenţiar, au semnat Tratatul, în întreaga Ungarie au bătut clopotele, pe clădiri au fost arborate steaguri de doliu, circulaţia s-a oprit, ziarele au apărut cu un chenar negru, iar în biserici s-au ţinut slujbe de prohodire.

Trianonul a însemnat amputarea naţiunii ungare şi sfârşitul Ungariei istorice. A fost un şoc din care ungurii nu şi-au revenit nici astăzi, exprimat plastic prin sintagma "Nu, nu, niciodată!" Ei nu pot să uite că Ungaria a cedat României un teritoriu mai mare decât cel cu care au rămas: 36,2%, faţă de 32,7%.

"Bajcsi zsilinszky" în limba engleză şi tradus în limba maghiară de chiar fostul preşedinte al Ungariei, Árpád Göncz, în cartea "Transilvania - trecut şi viitor" spunea: "În ceea ce priveşte Transilvania, există o singură alternativă: naţiunea ungară, înainte şi după Tratatul de la Trianon, ţine în modul cel mai ferm la drepturile ei de proprietate asupra întregii Transilvanii. Nu va exista niciodată o generaţie de unguri dispusă să renunţe la acest sfânt drept istoric. Naţiunea ungară este gata ca, în orice clipă, să ia arma în mână pentru a-şi exercita acest drept, sacrificându-şi chiar viaţa în luptă, fiindcă fără Transilvania nu poate să existe un stat ungar, nici o misiune ungară, şi nici o viaţă ungurească". Într-o singură problemă "nu putem face concesii, Transilvania, în întregimea ei, ca unitate intangibilă, trebuie repusă sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare".

Şi ce facem noi în aceste condiţii? Încheiem un protocol de colaborare la guvernare între PSD, partidul care a fost votat de majoritatea românilor, eu spun credibili, fiindcă au crezut în retorica naţionalistă a lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase, şi o minoritate care niciodată nu va înceta să uneltească pentru a repune Transilvania, sub o formă sau alta, sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare.

Este soluţia pe care au găsit-o şi negociat-o Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc la nivel central sau prefectul Ovidiu Natea şi întreg staful PSD din judeţul Mureş la nivel local şi care, apoi, s-a materializat prin darea afară din Liceul Bolyai din Târgu Mureş a elevilor de la secţia română.

Oare ungurii, în locul nostru, ar fi procedat la fel?

Este amnezia de care au suferit toţii ionii, şi adrienii, şi viorelii, şi ovidii, şi acoliţii lor, şi care nu vor să-şi amintească de jertfa de sânge a eroilor noştri căzuţi în două războaie mondiale, de cei asasinaţi în lagărele de exterminare ungureşti, de prigoana la care a fost supusă Biserica Română, atât cea ortodoxă, cât şi cea greco-catolică din Transilvania, de cei trimişi drept carne de tun şi ucişi pe câmpul de luptă în cadrul regimentelor ungureşti din Ucraina şi până în Germania, în anii Dictatului de la Viena.

Oare atât de uşor se poate trece peste declaraţia din 6 ianuarie 1990 a organizaţiei ungurilor americani, din care citez: "Statele Unite să ceară guvernelor româneşti dreptul de autodeterminare pentru ungurii din Transilvania. Să se deschidă acolo universitatea Bolyai, să rămână limba ungară egală cu cea română. Toate monumentele, bisericile ungureşti să fie reparate. Pe clădirile oficiale, denumirile să fie scrise în ungureşte şi româneşte, la fel străzile. Ungurii care au suferit să fie despăgubiţi. Ungurii să fie admişi în oficii şi alte locuri de muncă şi să aibă reprezentanţi politici. Pretindem libertate politică, religioasă şi culturală. Românii din Transilvania să înveţe ungureşte, să se înţeleagă cu populaţia maghiară. Toate aceste libertăţi să fie garantate de către Statele Unite, până când se vor trasa frontierele definitive. Numai aşa putem rămâne fiii lui Kossuth. Acum este ora păcii, să aducem înapoi milioanele de unguri." Semnat Demeter Tibor.

De aceea, revenind la primarul din Sfântu Gheroghe, al cărui nume nu mai vreau să îl rostesc, nu mă mir că, la solicitarea Ministerului Administraţiei Publice de a repune tricolorul la locul său, de a înceta acţiunile provocatoare şi de a respecta Constituţia şi simbolurile statului român naţional şi unitar, a declarat ritos: "Acest steag nu va mai fi niciodată acolo." Şi acest steag, aseară, 17 iunie, încă nu era repus!

Este dovada clară că Guvernul României şi+a pierdut autoritatea asupra judeţelor Covasna şi Harghita.

Domnilor guvernanţi,

Doresc să închei alocuţiunea mea cu două citate, la care vă invit în mod deosebit să meditaţi, rostite de Nicolae Iorga la 8 septembrie 1915 la Vălenii de Munte, în prefaţa la "Istoria românilor din Ardeal şi Transilvania": "În această carte este numai sânge şi lacrimi. Ne-am plătit cu ele pentru cel puţin 1000 de ani. Aibă deci măcar urmaşii noştri zile mai bune!", şi, respectiv, de Nicolae Titulescu la 1 noiembrie 1915 la Iaşi: "România este patria noastră şi a tuturor românilor de pretutindeni. Este o singură fiinţă etnică. Este România celor de demult şi a celor de mai apoi. Este patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie."

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Codrin Ştefănescu. Va urma domnul Damian Brudaşca.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asistăm de o bună perioadă, tot mai deziluzionaţi, la adevărate "lupte" politice interne care se desfăşoară în cadrul Partidului Naţional Liberal.

Luând în considerare statutul pe care acest partid îl are, acela de partid de opoziţie, unul mai mult formal decât relevant, mi se pare firesc ca eventualele critici aduse Guvernului, sau cel puţin unei părţi a acestuia, să aparţină unei formaţiuni politice stabile, capabilă să îşi soluţioneze divergenţele interne.

În acest context, PNL nu se află nici pe departe în postura de critic obiectiv demn de luat în considerare şi, cu atât mai puţin, de a emite pretenţiile unui bun colaborator şi sfătuitor. Astfel, consider inoportună cererea PNL de demitere a domnului Mihai David din funcţia de secretar de stat al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei.

A fi solicitată demiterea din funcţie a unui tânăr specialist, expert în mai multe domenii de activitate şi un adept declarat al abandonării mentalităţilor învechite, tocmai de aceia care şi-au demonstrat în timpul guvernării 1996-2000 lipsa totală de profesionalism şi eficienţă, iresponsabil conservatorism în ideea de schimbare, ţine de umorul ieftin cu care PNL şi-a obişnuit deja firavul său electorat. Acesta este şi adevăratul motiv pentru care primul- ministru Adrian Năstase nu a dat curs solicitării venite din rândurile liberalilor, răspunsul său nefiind nicidecum o adeziune pentru limbajul caracterizat de aceştia ca fiind "de mahala".

Mai mult decât atât, tot acest "spectacol dezagreabil", acest "tumultum nejustificat", după cum îl prezintă chiar un membru marcant - Radu F. Alexandru, fac din PNL un partid care şi-a pierdut identitatea şi încearcă să şi-o regăsească, prin atacuri succesive, la adresa oricărei persoane care le poate aduce mai multă mediatizare.

În paralel, fără a conştientiza că toate aceste acţiuni nu fac decât să grăbească prăbuşirea PNL şi să îi anuleze orice şansă de a constitui o opoziţie democratică, liderii săi continuă să se implice în sandaluri ieftine.

În final, cu riscul de a mă identifica în apărătorul domnului Mihai David, consider că importante sunt realizările acestuia, capacitatea de soluţionare a problemelor complexe pe care le presupune funcţia pe care o deţine, şi nu micile "găselniţe" de moment pe care o Opoziţie mult prea anemică încearcă a le transforma în veritabile "bombe de presă".

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudaşca. Se pregăteşte domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

În cele 18 luni de când se află la conducerea ţării, Guvernul prezidat de Adrian Năstase nu a dat dovadă doar de incompetenţă, inconştienţă şi iresponsabilitate, ci şi de laşitate.

Cu toate fumigenele pregătite minuţios în laboratoarele ministrului Vasile Dâncu, cetăţenii României, mai ales cei din Ardeal, se simt astăzi cu mult mai puţin în siguranţă decât în decembrie 2000, şi aceasta datorită sacrificării sistematice a interesului naţional şi a liniştii populaţiei, spre a face concesii care miros a trădare de ţară.

Astăzi, în România lui Iliescu şi Năstase, cetăţenii români sunt mai batjocoriţi de unguri chiar decât în timpul dualismului de tristă amintire.

Vrând să obţină cu orice preţ bunăvoinţa unor cercuri străine, Adrian Năstase a cedat în faţa ungurilor mult mai mult decât ar fi vrut aceştia să obţină. Chiar dacă nu se recunoaşte, astăzi, limba maghiară este limbă oficială, contrar Constituţiei şi celorlalte legi în vigoare. S-au cedat, sau sunt pe punctul de a se ceda ungurilor şi instituţiilor acestora, proprietăţi ce nu le-au aparţinut niciodată, cele mai multe construite din sudoarea tuturor locuitorilor Transilvaniei, nu din fondurile grofilor şi magnaţilor.

Autoritatea instituţiilor statului român este simplă vorbă în vânt în judeţele Harghita şi Covasna, cu toate încercările de contestare a acestui adevăr dureros. Cea mai recentă dovadă în acest sens este este obrăznicia fără de margini a primarului din Sfântu Gheorghe de a da jos tricolorul naţional de pe primăria acestui municipiu românesc.

Este un fapt de o gravitate extraordinară, dar Adrian Năstase şi miniştrii săi nu iau nici o măsură împotriva acestui duşman declarat al statului şi poporului român. Ei sunt însă viteji şi exigenţi nevoie mare când este cazul primarilor Funar, Ghişe, Ciuhandu şi alţii, pentru că luptă pentru respectarea legii, iar unii dintre ei sunt patrioţi autentici.

Domnul Adrian Năstase face, prin lipsa de reacţie în faţa acestei infamii, dovada de necontestat că puţin îi mai pasă de această ţară şi de problemele ei. El a ajus să lase obrajii ţării scuipaţi cu neruşinare de acest individ al cărui loc nu este pe jilţul de primar într-un oraş al României, ci după gratii, alături de alţi infractori periculoşi.

Fapta primarului de Sfântu Gheorghe nu este unică şi singulară. Chiar dacă ar fi, primul-ministru ar trebui să nu mai obstrucţioneze, cel puţin justiţia să îşi facă datoria. Este grav şi de neiertat atunci când un demnitar atât de important ca Adrian Năstase tace şi întoarce spatele de la această faptă periculoasă. Această atitudine a încurajat, încurajează şi va încuraja şi mai mult extremismul unguresc să acţioneze împotriva unităţii şi integrităţii statele a României.

De fapt, această unitate şi integritate au fost contestate şi de deputatul Vida Iuliu în declaraţii consacrate împlinirii a 82 de ani de la încheierea Tratatului de la Trianon. Aceste declaraţii nu aparţin unui om de rând, ci unei persoane care de mulţi ani de zile este deputat în Parlamentul României, unui om care, în această calitate, a jurat să respecte Constituţia şi legile ţării. Dar deputatul Vida Iuliu are privirile îndreptate spre trecut şi regretă existenţa statului naţional unitar român cu preţul, consideră el, dispariţiei himericei Ungarii Mari.

Credem că deputatul Vida Iuliu are şi alte motive personale, de familie, să atace dur statul care i-a încredinţat demnităţi şi în care se bucură de respect, pe care, se vede, nu le merită.

Şi în cazul său, premierul Năstase a tăcut şi continuă să tacă, tăcere ca va stimula şi alte luări de poziţie şi acţiuni îndreptate împotriva statului român.

Frecvenţa, numărul şi gravitatea unor asemenea declaraţii şi fapte produc o profundă îngrijorare şi teamă în rândul populaţiei româneşti din Ardeal. Oamenii sunt speriaţi nu numai că văd ameninţată ţara, ci se văd ei înşişi posibile victime ale terorismului de mare cruzime al urmaşilor celor care au săvârşit crimele de la Ip, Trăsnea, Huedin, Sărmaş, Oradea, şi care au îndoliat întregul pământ al Ardealului.

Există toate motivele pentru asemenea îngrijorare. Cu cât, din slăbiciune, laşitate sau indiferenţă, guvernanţii români cedează în faţa rapacităţii cercurilor extremiste ungureşti, cu atât acestea devin şi se manifestă mai ostil, mai dispreţuitor, mai semeţ. Iar instituţiile statului român tolerează să fie sfidate şi umilite, fiind neputincioase să impună respectarea legii şi sancţionarea acestor duşmani din interior ai poporului român.

Ca deputat din Ardeal al Partidului România Mare, atrag atenţia premierului Adrian Năstase că nici un alt premier al României nu a mai manifestat o asemenea slăbiciune şi nu s-a aliat cu extremismul maghiar împotriva ţării şi a poporului român.

Chiar dacă cesiunile lui în faţa pretenţiilor şi obrăzniciei acestor minoritari dau bine peste hotare, poate fi sigur că românii nu iartă, nu uită şi nu vor tolera în veci să fie batjocoriţi în propria lor ţară.

De pe acum sunt pregătite locurile în care, în curând, vor fi pedepsiţi cei care cred că pot abuza la nesfârşit de omenia şi toleranţa românilor.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregăteşte domnişoara Lia Olguţa Vasilescu.

Domnul Dezideriu Coloman Becsek-Garda:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cetăţeanul României, la începutul mileniului al III-lea, dacă doreşte să călătorească cu trenul, este nevoit să constate lipsa de respect şi bun-simţ din partea acelora care, conform legii, ar trebui să vegheze pentru confortul şi timpul călătorului, ca trenurile să nu aibă întârzieri care să afecteze durata nepermisă a călătoriilor în dauna cetăţeanului. Realitatea este, însă, cu totul alta. Aş enumera doar câteva exemple în acest sens.

Exista o cutumă în cadrul planificării, a mersului trenurilor, care cuprindea şi lucrările de întreţinere a căii ferate, refacţii, şi eventualele anulări de trenuri în perioada respectivă. Dar, în prezent, parcă am trăi într-un stat african subdezvoltat, unde interesul călătorului nu contează.

Pe linia Ploieşti - Bucureşti unde, începând cu vara anului trecut, are loc modernizarea căii ferate, trenurile întârzie regulat, o oră, o oră şi zece minute, faţă de cele prevăzute în mersul trenurilor.

Eu aş fi de acord să cunoaştem mai bine frumuseţile Câmpiei Române, în special localităţile Crivina, Buftea, Periş şi Chitila, unde trenurile aşteaptă deschiderea liniei, dacă pe lângă calea ferată în aceste aşezări nu ar exista munţi de gunoaie.

Ar fi preferabil ca în mersul trenurilor, planificarea să fie întocmită în aşa fel ca aceste staţionări să nu mai existe. Dar o asemenea planificare cere competenţă din partea conducerii SNCFR-ului.

În aceste situaţii deosebite când, din cauza lucrărilor, trenurile întârzie, ar fi de preferat ca trenurile de legătură să aştepte aceste trenuri, pentru că nu călătorul este pentru CFR, ci CFR-ul pentru călători.

Sunt nişte fapte dezgustătoare, când angajaţii CFR-ului râd de călătorii care, în momentul sosirii în gară a trenului întârziat văd coada trenului cu care trebuiau să continue călătoria. În statele din Uniunea Europeană se spune că timpul costă bani. Noi, călătorii CFR-ului trebuie să aşteptăm, din cauza acestor întârzieri, ore întregi în gări murdare unde s-au desfiinţat sălile de aşteptare clasa I-a, cum este cazul staţiei Braşov-călători.

Casierii, de multe ori, au un comportament inacceptabil, cum s-a întâmplat la gara de scurt parcurs din Cluj-Napoca, unde, după ce am stat la rând la casa de bilete, casiera Neamţ Paula mi-a spus că nu are bilet pe parcursul Cluj - Gheorghieni şi m-a trimis la o altă casă de bilete, unde, din nou, a trebuit să stau la rând şi unde casiera Chiţan Dana a folosit un ton necuviincios, jignindu-mă cu cuvinte necuvenite.

După cum ştiu, prima casieră trebuia să mă servească cu bilet de mână, dacă nu avea bilet tipărit pentru relaţia respectivă, bilet bianco. Am vrut să depun reclamaţie la şeful staţiei sau la şeful de tură, dar ei erau de negăsit.

În trenul rapid "Avram Iancu", pe distanţa Tg.Mureş - Bucureşti, la clasa a II-a, sunt vagoane de calitate, iar la clasa I-a vagonul nr.12 este într-o stare catastrofală care ar corespunde clasei a IV-a. Este o jignire pentru călători care plătesc bani grei pentru diferenţă de clasă faţă de clasa a II-a, unde confortul este mult mai bun. Ar fi preferabil ca domnul ministru Mitrea se impună ca, compunerea acestor garnituri să se facă cu mai mult simţ de răspundere.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

O invit pe domnişoara deputat Lia Olguţa Vasilescu să prezinte declaraţia politică.

Între timp, poate mai apare cineva dintre cei înscrişi pe listă.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Prin această intervenţie, aş dori să atrag atenţia Executivului că trebuie să se implice mai mult în problemele ce ţin de agricultură, întrucât, cel puţin în judeţul pe care eu îl reprezint în Parlament, Doljul, situaţia este de-a dreptul dramatică. Astfel, din cauza îngheţului din această iarnă, precum şi a secetei care a pârjolit aproape tot, în acest an, 92% din suprafaţa cultivabilă a judeţului a fost afectată, pagubele ridicându-se la cifra de 644 miliarde lei, fără şansa de a fi recuperată vreodată.

Judeţul Dolj se află pe unul dintre primele locuri pe ţară în ce priveşte numărul agricultorilor care au solicitat instalaţii şi echipamente de irigat subvenţionate de stat cu 70%, în baza Ordinului Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr.117/2002. Până acum s-au cerut echipamente în valoare totală de 25,1 miliarde lei, însă valoarea aprobată pe ţară este de aproximativ 600 miliarde lei, ceea ce înseamnă că numai Doljul ar epuiza circa 20% din această sumă. Absolut insuficient aş spune.

Deşi Doljul este unul dintre judeţele cele mai afectate de secetă, valoarea pagubelor fiind de peste 640 miliarde lei, nu se întrevăd speranţe ca aceşti bani sau o parte din ei să fie recuperaţi ca ajutor din partea Guvernului. Culturile de vişin, prun, cais, zarzăr au fost calamitate în proporţie de 50%, în vreme ce la grâu situaţia este aproape de dezastru, specialiştii estimând proporţii de 1.055 kg/ha la grâu şi secară, 910 kg/ha la orz şi 715 kg/ha la ovăz.

Situaţia judeţului nu este mai bună nici în ceea ce priveşte zootehnia. Deşi statul a hotărât acordarea în folosinţă gratuită a construcţiilor zootehnice dezafectate, în baza Ordonanţei de urgenţă nr.168/2001, pentru agricultorii care doresc să le populeze cu animale şi să relanseze acest sector, s-a dovedit că doar o mică parte dintre acestea pot fi atribuite. Astfel, din 21 de ferme inventariate la nivelul judeţului, doar 5 au fost atribuite şi din 127 de adăposturi inventariate numai 16 au fost acordate până la această dată.

În aceste condiţii, este foarte posibil ca rezervele de hrană să nu ne ajungă nici măcar până în luna noiembrie, ceea ce înseamnă că vom fi din nou nevoiţi să importăm cereale şi produse de origine animală din alte ţări. Poate că, din aceste motive, Guvernul va înţelege să aloce mai mulţi bani de la buget, anul viitor, Ministerului Agriculturii, mai ales că instalaţii de irigat nu prea mai există pe nicăieri.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să mă refer la câteva măsuri în învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2002 - 2003 aprobate printr-un recent Ordin al ministrului, nr.3342/11 martie a.c.

Metodologia privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2002 - 2003, aprobată prin Ordinul MEC menţionat mai sus, prevede la art.17 organizarea cu clasă întreagă a activităţilor de laborator tehnic şi de instruire practică comasată, ceea ce înseamnă că numărul de elevi la clasă va creşte la 25, la numărul maxim admis de Legea nr.84/1995, adică 28 de elevi pentru clasele de liceu şi 30 de elevi pentru clasele de şcoală profesională.

Este de menţionat că, până în prezent, aceste activităţi s-au desfăşurat zeci de ani cu clasa împărţită în două grupe de maximum 10 elevi.

O consecinţă negativă imediată a acestei măsuri o constituie problemele de spaţii şi de dotare, întrucât:

1. marea majoritate a laboratoarelor şi atelierelor de instruire practică existente în şcoli sunt dimensionate, dotate şi organizate pentru 15 - 18 locuri de instruire practică;

2. spaţiul existent permite cu greu organizarea altor locuri de instruire, în detrimentul respectării normelor de protecţia muncii, activităţile practice fiind desfăşurate de minori necalificaţi;

3. în foarte puţine situaţii se dispune şi de resursele materiale necesare pentru echiparea a noi locuri de instruire: mobilier, scule, maşini, aparate, ş.a.m.d.;

4. într-un număr extrem de redus de situaţii există contracte de colaborare cu agenţii economici pentru perioade de timp compacte, care, însă, nu asigură parcurgerea corectă a programelor şcolare.

Măsura este discriminatorie, în primul rând, pentru cadrele didactice care desfăşoară activităţi practice, întrucât, la acelaşi salariu, efortul de supraveghere şi de instruire este dublu, iar eficienţa muncii este redusă, conducând la aprecieri nefavorabile ale activităţii cadrelor didactice, cu consecinţe negative privind acordarea salariului de merit, a gradaţiei de merit, prioritate la detaşare, transferare, susţinerea de grade didactice, disponibilizări.

Măsura este discriminatorie, de asemenea, şi pentru elevii de liceu, filiera tehnologică şi şcoli profesionale, deoarece prin măsurile de organizare a activităţii elevii sunt discriminaţi în ceea ce priveşte şansa unei bune pregătiri. Astfel:

1. toate normele pedagogice şi de muncă demonstrează că un singur cadru didactic nu poate simultan supraveghea şi îndruma 28 - 30 de minori pentru a le forma deprinderi practice specifice la nivelul practicării unei meserii;

2. condiţiile de pregătire practică oferă absolvenţilor de liceu şanse reduse de promovare a examenului pentru obţinerea certificatului de competenţe profesionale;

3. programele de pregătire practică la şcoala profesională sunt concepute conform Programului de reformă în învăţământul profesional şi tehnic PHARE-VETRO 9405 şi au ca obiectiv principal formarea profesională la nivelul pregătirii elevilor din ţările Uniunii Europene;

4. şansa integrării absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă va fi diminuată şi din cauza pregătirii slabe în domeniul de calificare, ratându-se o formă de protecţie socială a tinerilor conferită tocmai de calitatea pregătirii.

Organizarea activităţii practice cu clase de 28 - 30 de elevi este contrară tuturor programelor şcolare în vigoare restructurate în anii 1999, 2000 şi 2001, în cadrul programului de reformă a învăţământului care precizează că activitatea practică în ateliere şi laboratoare se desfăşoară cu clasa împărţită în două grupe de câte 10 elevi.

Nu în ultimul rând, menţionez faptul că imposibilitatea supravegherii normale a unui număr mare de minori care desfăşoară activităţi practice specifice (de exemplu, lucrări în domeniul electric, cu maşini unelte, în construcţii etc.) poate conduce la accidente de muncă, cu toate consecinţele medicale şi legale cunoscute.

Este de neînţeles această modificare a metodologiei angajării personalului didactic din învăţământul preuniversitar, care transferă dificultăţile de finanţare a salariilor din învăţământ tot pe spinarea elevilor, fiindu-le compromisă pregătirea profesională şi viitorul lor imediat într-o piaţă a muncii şi aşa precară din punct de vedere al capacităţii de absorbţie, al organizării şi competiţiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Valentin Vasilescu.

Domnul Valentin Vasilescu:

Stimaţi colegi,

În ultimii 12 ani, au existat nenumărate operaţiuni speciale, pregătite în secret şi executate, fie nemijlocit, fie de forţe coordonate de serviciile noastre de informaţii.

Atunci când una dintre acestea ajungea să transpire, din greşeală, în presă, exista posibilitatea desconspirării persoanelor de care depindea autorizarea lor şi în folosul cărora se executau. Cum aceste persoane se găseau în vârful ierarhiei statului, acoperirea lor constituia sarcina de serviciu pentru toate serviciile secrete: poliţie, armată şi justiţie. Se găseau rapid ţapi ispăşitori, se confecţiona o variantă cât de cât credibilă şi nu mai conta că, pentru atingerea acestui scop, se încălcau toate legile şi unor oameni nevinovaţi li se stricau rostul şi li se distrugeau familiile.

Infractorii care ne conduc sunt mai presus de lege, de omenie şi, pentru a-i scăpa pe aceştia nepedepsiţi, oamenii obedienţi puşi chiar de ei în fruntea serviciilor speciale, ale armatei, poliţiei şi justiţiei, nici nu-şi imaginează măcar vreodată că vor plăti alături de foştii lor stăpâni.

Manopera menită să-i scoată basma curată pe infractorii din fruntea statului nu ar fi avut sorţi de izbândă fără o intensă mediatizare, doar a versiunii plăsmuite de autorităţi. Tonul era dat pe canalele consacrate, adică pe posturile naţionale de Radio şi TV.

Fabulaţiile comise în paginile cotidianelor sau în emisiunile posturilor de Radio şi TV private nu constituiau nimic altceva decât variaţiuni pe tema preluată de pe posturile naţionale de Radio şi TV, ceea ce demonstrează, fără doar şi poate, că, prin această complicitate dovedită cu adevăraţii infractori, patronii de presă din România, şi nu altcineva, sunt cei care, de ani buni, au compromis ideea de libertate a presei. Bombardamentul cu informaţii false, dar dirijate, a avut darul de a întări, în mintea consumatorului de ştiri, acea percepţie confecţionată de profesionişti în manipulări din instituţiile statului.

Bagajul de cunoştinţe redus al majorităţii oamenilor simpli nu le permitea acestora să analizeze în profunzime datele şi explicaţiile oferite cu lux, în flux continuu, de autorităţi şi aceştia, chiar dacă sesizau că era ceva necurat la mijloc, tot nu erau capabili să discearnă adevărul de minciună.

Dacă dorim să înţelegem procesul manipulării, trebuie să tratăm informaţia precum un vector. Este compusă dintr-un modul cantitativ, comensurat prin multele faţete, precum numărul de cuvinte sau cifre ineditul ei, gradul de generalizare, etc. Cel mai important este faptul că, pentru a fi considerată drept informaţie, înşiruirea de elemente mai sus amintite trebuie să fie utilă cuiva şi de aceea are un sens şi o direcţie.

Atâta timp cât, cu complicitatea patronilor şi directorilor de canale media din România, opinia publică a fost supusă unui asalt mediatic menit să inoculeze nevinovăţia celor aflaţi în fruntea statului, este evident că intenţia şi scopul aplicării procedeului diversionist servea în exclusivitate acestora.

Zilele trecute, media românească a comentat în exces de imaginaţie un presupus accident care l-a avut ca protagonist pe Sorin Ovidiu Vântu. Au fost relatate întâmplări delirante care, potrivit jurnaliştilor, se petreceau în toate mediile: pe apă, sub apă, în aer şi pe pământ. După două zile, s-a dovedit că opinia publică din România a fost indusă în eroare tocmai de presă, adică de cea care avea obligaţia s-o informeze corect.

Atâta timp cât pentru presa din România a devenit o practică curentă reflectarea fidelă a oricărei minciuni sfruntate emanate de cei aflaţi la putere, nu pot să spun decât că presa este, de cele mai multe ori, doar o unealtă de manipulare a opiniei publice. A fost suficient ca cineva, nu spun cine, să se substituie unei persoane din Executiv şi să emită o informaţie falsă, dar cu un grad ridicat de credibilitate. Obedienţi până peste poate, patronii de presă, fără nici o excepţie, au crezut că i-au identificat corect sensul şi direcţia acestei informaţii, ceea ce i-a determinat să înghită pe nerăsuflate găluşca, amplificând-o mai apoi. Au procedat astfel pentru că li s-a format deja un reflex care s-a dovedit plin de avantaje în trecut şi nu au crezut, nici un moment, că nu se vor evidenţia, şi de această dată, în ochii celor de la putere.

Este clar că printre criteriile care au stat la crearea unui eveniment de primă pagină nu a stat suferinţa pe care ar fi putut s-o suporte fiinţa omenească, fie ea şi Sorin Ovidiu Vântu, ci percepţia eronată că au primit dezlegare chiar de la putere pentru a trata acest subiect tabu. Privit din acest unghi, demersul făcut de conducerea Clubului Român de Presă de a se întâlni cu preşedintele Ion Iliescu, pentru a-l determina pe acesta să nu promulge un proiect de lege iniţiat în conformitate cu toate legile ţării de un deputat care este întâmplător şi ministru, nu mi se pare o aberaţie, aşa cum părea la început.

Dacă domnul Tinu şi domnul Nistorescu au dorit să-i reamintească domnului Iliescu că a ajuns preşedinte şi datorită campaniei murdare de presă dusă împotriva PRM şi a liderului său Corneliu Vadim Tudor, Clubul Român de Presă este cu adevărat o invenţie jalnică, de care România nu cred că are nevoie. Ceea ce e mai trist este că, prin trecutul său controversat, actualul preşedinte al României este susceptibil de a fi şantajat de baronii presei care au dovedit deseori că, pentru ei, legea se negociază şi nu se aplică.

Constat că în România există oameni adevăraţi care sunt conştienţi de lipsa de moralitate a aşa-zişilor "baroni ai presei". Constat că aceşti oameni au descifrat la perfecţie mecanismul de manipulare a opiniei publice de către putere, cu ajutorul presei şi reuşesc să-l destructureze fără nici o dificultate.

O veche zicală spune că: "Cine ridică sabia, de sabie va pieri". Dacă presa din România va continua să urmeze aceeaşi cale ca şi până acum, nimic nu o va împiedica să se autodistrugă.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregăteşte domnul Nicolae Vasilescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

În ziua de 14 iunie 2002, a avut loc un eveniment deosebit, a cărui derulare nu a sensibilizat aşa cum trebuie redacţiile presei de toate nuanţele.

Membri ai Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului României şi o delegaţie similară a Parlamentului Bulgariei s-au întâlnit într-o amplă dezbatere cu reprezentanţii Comisiei pentru Uniunea Europeană a Parlamentului Spaniei. Cei trei preşedinţi ai comisiilor respective, senatorul Liviu Maior, deputatul Daniel Vâlcev şi deputatul Jozep Borrell Fontelles, au asigurat trilateralei întâlniri succesul discuţiilor pe mereu actuala temă a integrării europene. Din tonul optimist al intervenţiilor, a rezultat că integrarea României şi Bulgariei este acceptată şi momentul deciziei finale se apropie.

În calitate de parlamentar al Partidului România Mare, am prezentat poziţia constructivă a partidului nostru faţă de amplul proces de construcţie europeană. Analiza parametrilor definitorii ai acestui proces arată limitele decizionale ale principalilor actori şi capcanele în care pot cădea ţări întregi. Este evident pentru oricine că integrarea ar trebui să se desfăşoare asimptotic şi, atunci când diferenţele au devenit acceptabile, decizia politică a aderării să devină şi actul juridic de confirmare.

Apariţia în timp a unor noi provocări şi schimbarea continuă a realităţilor geopolitice au ca efect formularea unor noi condiţii impuse statelor în curs de aderare, fapt care amână ad libitum decizia finală de aderare. În acest fel, oricând pot fi introduse criterii noi pentru ţările candidate, spre a putea fi menţinute la distanţă, pe post de surse de forţă de muncă ieftină şi pieţe de desfacere pentru produsele fabricate în ţările avansate.

Este un joc periculos de-a şoarecele şi pisica pe spinarea popoarelor, pentru că, pe măsură ce avansăm în asimilarea legislaţiei europene, pe măsură ce creşte gradul de integrare în Uniunea Europeană, scade nivelul de trai al populaţiei. Ne vom integra cu o populaţie sărăcită, eurosceptică. Lipsurile duc la frustrări şi indiferenţă. Să ne aşteptăm, deci, la un absenteism major al alegătorilor la viitoarele alegeri.

Din punctul de vedere al Partidul România Mare, soluţia integrării este una pur politică. Aceasta este şi mai evidentă dacă se compară atitudinea Uniunii Europene faţă de ţările baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - în raport cu România şi Bulgaria, aflate la limita sud-estică a Europei unite.

Fără îndoială, România şi Bulgaria vor intra împreună în structurile euro-atlantice şi simultan, pentru că au cinci parametri definitorii comuni: 1. ortodoxia; 2. destin istoric apropiat; 3. experienţa tristă a socialismului de import care, după Saracioglu, ministrul turc de externe, a fost expresia imperialismului rus; 4. Dunărea; 5. Marea Neagră.

Nu se poate o Europă durabilă fără Marea Neagră şi fără Dunăre, viitorul fluviu al prosperităţii europene.

Partidul România Mare priveşte integrarea simultană a României şi Bulgariei în structurile europene ca un fapt inevitabil şi necesar. De aici, efortul nostru constructiv pe traiectoria faptelor care apropie decizia finală.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu, ultimul vorbitor.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor a dat undă verde, cu o repeziciune impresionantă, Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la mişcarea antifascistă din România. Respectivul proiect descrie, practic, istoria României, inventând un curent fascist actual care trebuie urgent combătut prin lege.

S-a făcut o obsesie de către guvernanţi pentru fascism, cuvânt vehiculat mai des decât în perioada apariţiei şi existenţei acestuia. Dintr-o dată, România devine singura ţară fascistă, singura ţară care a organizat crime împotriva umanităţii, singura ţară cu criminali de război, cu lagăre de exterminare.

În viziunea celor care ne conduc, noi, poporul român, suntem cei mai răi locuitori ai planetei. Cum or suporta sărmanii să conducă un asemenea popor barbar?! Ungaria, Italia, Germania, Bulgaria, state foste fasciste, nu sunt incriminate de nimeni, evrei sau neevrei.

Iată de ce mi se pare cel puţin primejdios, iresponsabil, dar şi ridicol, în acelaşi timp, ca România să fie declarată, indirect, ţară fascistă de actualii guvernanţi. În timp ce noi ne siluim istoria şi ne acuzăm pe nedrept conducătorii patrioţi, amiralul Horthy este reînhumat în Ungaria, chiar sub nasul Europei, încă de acum 9 ani, fără ca ungurii să se teamă că nu vor intra în NATO sau în Uniunea Europeană. La 4 septembrie 1993, amiralul maghiar a fost redat pământului ţării sale cu onoruri, având sprijinul discret al autorităţilor maghiare. Garda de onoare de la catafalc era formată din marinari purtând, în semn de recunoştinţă, uniformele vechii armate. Chiar şi membrilor Guvernului li s-a permis participarea, în calitate de persoane particulare. Au fost de faţă 6 miniştri şi mai mulţi parlamentari.

Nici un om politic din Ungaria sau din afara graniţelor ei nu s-a exprimat critic la adresa Ungariei de atunci sau a lui Horthy, cu toate că acesta a deportat sute de mii de evrei în lagărele de exterminare naziste. Numai din nord-vestul Transilvaniei, vremelnic ocupată de unguri, Horthy a trimis în lagărele de exterminare hitleristă peste 150.000 de evrei. Şi, totuşi, Ungaria este membră NATO, Ungaria cert va fi primită în Uniunea Europeană înaintea noastră, nimeni nu le-a reproşat nimic, nu i-a mustrat pentru gestul de cinstire post-mortem a eroului lor, a istoriei lor.

Amiralul Horthy a fost lăsat în pace de occidentali, murind în linişte în Portugalia, la venerabila vârstă de 89 de ani, spre deosebire de mareşalul Antonescu, care a fost arestat de Palat, în cârdăşie cu comuniştii români, şi apoi predat, de către ultimii, sovieticilor, pentru a-i hotărî moartea. Oare pentru că în Guvernul american sunt şi unguri evrei determină Occidentul să-şi exercite memoria selectiv: Horthy, prin trimiterea evreilor la moarte în lagărele naziste este absolvit de orice vină, pe când mareşalul Antonescu rămâne cu marea "vină", aceea de a fi reuşit să-i facă scăpaţi pe evreii refugiaţi din nord-vestul Ardealului cotropit de horthyşti şi chiar din Ungaria, trimiţând o mare parte din ei în Palestina, chiar sub nasul naziştilor. Însuşi Hitler recunoştea că "evreii considerau România ţara lor de refugiu, evreii din Ungaria traversează în masă frontiera română, unde sunt primiţi mai bine decât soldatul ce se întoarce de pe front". Iată ce spunea Hitler!

În timpul amiralului maghiar, horthyştii au cotropit teritorii ale statelor vecine: nord-vestul României, o parte din Iugoslavia, precum şi Ucraina subcarpatică care aparţinea Cehoslovaciei. Populaţia din aceste teritorii a fost supusă unui calvar inimaginabil: crime, masacre odioase, profanări, maltratări, expulzări în masă. Dar istoria maghiară descrie într-o manieră impresionantă luptele eroice şi martiriul maghiarilor.

Este posibil ca cercurile conducătoare actuale de la Budapesta, ca şi cele occidentale, să considere că toate crimele şi atrocităţile horthyste împotriva altor state să fi fost făcute pentru binele poporului maghiar, iar pe Horthy să-l prezinte ca pe un conducător care s-a străduit pentru ca ţării lui să-i fie bine.

În 1920, Ungaria devine primul stat fascist din lume şi rămâne aşa până în 1945, luptând alături de Germania, când aceasta a fost învinsă. Alianţa lui Horthy cu Hitler, după ajungerea acestuia la putere în Germania, în 1933, precum şi alianţa predecesorului său Bela Kun cu Lenin, în 1919, când Ungaria a devenit stat al sovietelor, au fost şi sunt considerate, de către urmaşii actuali ai acestora, ca fiind conjuncturale, acte săvârşite pentru binele ţării.

Ungaria a fost paşalâc turcesc, a fost stat al sovietelor, stat fascist şi, cu toate acestea, istoria Ungariei nu are ce-şi reproşa nimic, în timp ce poporul român, care a rezistat deznaţionalizării, a rezistat transformării teritoriilor sale în paşalâc sau al transformării României în stat fascist, este obligat să-şi arunce istoria la lada de gunoi.

Pentru declanşarea "războiului sfânt", cu sprijinul regelui, a şefilor partidelor istorice, a marii mase a populaţiei din România pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, precum şi pentru redobândirea Transilvaniei de sub ocupaţia Ungariei fasciste, mareşalul Ion Antonescu este stigmatizat de unii reprezentanţi actuali ai poporului român. Pentru sângele vărsat de armata română, pentru umilinţele la care a fost supus poporul român, noi pe cine ar trebui să tragem la răspundere? De ce românii sunt mereu căutaţi şi găsiţi vinovaţi fără vină şi obligaţi să-şi ceară scuze pentru vini care nu le aparţin? Noi, poporul român, cui să cerem daune, atât morale cât şi materiale, pentru nedreptăţile îndurate din partea cotropitorilor, atât din est cât şi din vest. Deplângem soarta milioanelor de evrei ucişi în lagărele naziste, deplângem şi înfierăm holocaustul, acolo unde el s-a produs, dar pe poporul român cine îl deplânge, dacă înşişi conducătorii lui îl hulesc?!

Lovind în eroii neamului, se loveşte în trecut şi în istoria sa. Protestăm împotriva intenţiei Guvernului şi Parlamentului României de a impune prin lege un anumit punct de vedere asupra istoriei româneşti şi facem apel la întreaga societate românească să se opune revenirii poporului român la stadiul de cobai ideologic, pe care l-a avut în perioada comunismului, solicitând, totodată, ca iniţiatorii Legii privind unele măsuri referitoare la mişcarea antifascistă din România să-şi depună capadopera la Parlamentul Ungariei, acolo unde s-ar putea să-şi aibă obiectul.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Vă mulţumesc tuturor pentru atenţie.

Cu aceasta, prima parte a şedinţei de astăzi s-a încheiat.

(Partea a doua a şedinţei este condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă a doua parte a şedinţei noastre de astăzi destinată dezbaterii actelor normative înscrise pe ordinea de zi, să vă anunţ că din 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 281 şi 63 sunt absenţi, din care 36 participă la alte acţiuni parlamentare. Am rămas data trecută la proiectul Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice. La pct.38 din...

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

... poziţia 39.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. 38 era titlul Secţiunii a 3-a de fapt care nu era cu amendament, însă eu trebuie să întreb sala dacă are obiecţiuni la titlul Secţiunii a 3-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.28 vă rog să urmăriţi amendamentul 39 care propune de fapt renumerotarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se renumerotează textul.

Art.29 alin.1 - urmăriţi amendamentul 40. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 40? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică art.29, alin.1 care va fi şi renumerotat 30.

Art.29 alin.2 - urmăriţi de asemenea, tot la amendamentul 40 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 40. Se modifică alin.2 de la art.29.

Art.30, urmăriţi amendamentul 41. Dacă aveţi obiecţiuni?

La art.30 urmăriţi amendamentul 41. Dacă aveţi obiecţiuni la art.30 alin.1? Nu aveţi. Adoptat amendamentul.

Art.30 alin.2 - urmăriţi amendamentul de la aceeaşi pagină, înregistrat tot la amendamentul 41. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul, se modifică art.30, alin.2 în mod corespunzător.

Art.30, alin.3, 4. Nu au fost amendamente făcute de comisie, dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.31, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Art.32, urmăriţi amendamentul 43, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, eliminat textul.

Titlul cap.III. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.33 alin.1 - urmăriţi amendamentul 45. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art.33 alin.1 în mod corespunzător.

După alin.1 vă rog să urmăriţi acelaşi amendament 45. Comisia propune adăugarea unui alin.2. Îl găsiţi la pag.27 sus. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se introduce alin.2.

Actualul alin.2 de la art.33 va deveni alin.3 şi este uşor amendat de către comisie. Urmăriţi amendamentul 45, poziţia a III-a de la amendament la pag.27. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică actualul alin.2 care va deveni 3.

Actualul alin.3 care va fi renumerotat 4 este amendat de comisie prin amendamentul 45, poziţia 4, la pag.27. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică alin.3 care va deveni, prin renumerotare, 4.

După alin.4 urmăriţi la pag.28 din raport, alin.5 nou propus de comisie. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se adaugă un nou alin.5.

Art.34, alin.1 şi 2, comisia nu are modificări de propus, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

La alin.3, urmăriţi amendamentul 46, poziţia a III-a. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 46 poziţia a III-a? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică art.34 alin.3 în mod corespunzător.

După actualul alin.3, comisia propune la acelaşi amendament 46 poziţia a IV-a un alineat nou. Urmăriţi la pag.29. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se introduce art.34 alin.4.

Art.35 alin.1, urmăriţi amendamentul 47, poziţia 1. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat 35.1 în mod corespunzător.

Art.35 alin.2, urmăriţi amendamentul 47, poziţia a II-a. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art. 35 alin. 2 în mod corespunzător.

Art.36 alin.1, urmăriţi amendamentul 48, poziţia a I-a. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art. 36 alin.1 în mod corespunzător.

După art.36 alin.1, urmăriţi amendamentul 48, poz. a II-a, comisia propune un alin.2 nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se adaugă alineatul nou.

Actualul alin.2 de la art.36 se propune de către comisie să fie modificat prin amendamentul 48, poz.a III-a. Urmăriţi pag.30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică actualul alin.2 în mod corespunzător.

Art.37, urmăriţi amendamentul 49. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 49, modificat art.37 în mod corespunzător.

Art.38, comisia propune modificarea preambulului acestuia. Urmăriţi amendamentul 50. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 50, se modifică preambulul art.38. Lit.a), b), c), d) şi e) din componenţa art.38 nu sunt propuse spre modificare de către comisie. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul cap.IV. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.39 alin.1 lit.a), b), c), d), comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votate toate în formularea iniţiatorului. După lit.d), comisia propune, prin amendamentul 52, o literă nouă e). Urmăriţi-o la pag.32. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se introduce lit.e).

Art.39 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 52, poz. a II-a. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat 39, alin.2 în mod corespunzător.

Art.39 alin.3, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art.40 alin.1, urmăriţi amendamentul 53. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 53, se modifică 40 alin.1 în mod corespunzător.

Art.40 alin.2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Admis în formularea iniţiatorului.

Art.41. Nu are obiecţii comisia. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră nu aveţi. Votat în formula iniţiatorului.

Art.42 dacă aveţi obiecţii? Nici dumneavoastră, nici comisia nu a avut. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.43. Urmăriţi vă rog la art.43 amendamentele 56, 57. Comisia propune scindarea art.43 în două. La art. 43 alin.1 comisia nu propune nici o modificare. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Adoptat art.43 alin.1 în formularea iniţiatorului.

Art.43 alin.2 - nu propune modificare comisia. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.43 alin.3 - urmăriţi amendamentul 56, poziţia a III-a. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică art. 43 alin. 3 în mod corespunzător.

Art.43 alin.4 care va deveni 44 alin.1, urmăriţi amendamentul 57. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 57? Nu aveţi.

Art.43 actual alin. 4 va deveni art. 44 alin.1 în alcătuirea de la amendamentul 57.

Actualul art. 43 alin.5, urmăriţi amendamentul 57 poz. a II-a. Comisia propune renumerotarea lui în alin.2 de la art.44. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. art.43 alin.5 se transformă în art.44 alin.2 cu formularea de la amendamentul 57, poz. a II-a.

Pentru alin.6 de la fostul 43, mai exact de la actualul 43, urmăriţi amendamentul 57, poziţia a III-a, primul de la pag.35. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, alin.6 va deveni alin.3 de la noul art.44.

Urmăriţi în continuare actualul alin.7 de la art.43, poziţia a II-a de la pag.35. Comisia propune modificarea acestuia şi transformarea lui în alin.4 de la art.44. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, textul va deveni în formularea propusă, alin.4.

Actualul alin.8 de la art.43, comisia propune prin poziţia a III-a de la pag.35 eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se elimină textul.

Actualul art.44, urmăriţi amendamentul 58. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 58, se modifică actualul art.44 şi se renumerotează potrivit amendamentului.

La art.45 alin.1 actual, urmăriţi amendamentul 59. Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzător.

Art.45 alin.2, comisia nu are propuneri de modificare. Desigur, textul se va renumerota. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis textul în formularea iniţiatorului.

Alin.3 actual de la art.45, urmăriţi poz. a III-a de la amendamentul 59. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică actualul alin.3, potrivit amendamentului 59, poziţia a III-a.

Art. 46, articolul actual, alin.1 urmăriţi amendamentul 60. Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul 60. Art.46 alin.1 se modifică în mod corespunzător devenind 47.1.

Art. 46 alin.2 actual, urmăriţi tot amendamentul 60 la poziţia a II-a. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

După actualul alin.2, comisia ne propune, prin acelaşi amendament 60, dar la poziţia a III-a, un alineat nou introdus. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se introduce noul alineat.

Alin.3 care va deveni 4, lit.a) şi b), comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat textul în formularea iniţiatorului.

Actualul alin.4, comisia propune, prin amendamentul de la pag.38, poziţia a II-a, reformularea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se reformulează actualul alin.4 de la art.46.

Alin.5, urmăriţi amendamentul de la poziţia a III-a din pag.38. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, alin.5 se modifică în mod corespunzător şi va deveni 6.

Actualul alin.6 va fi renumerotat, comisia nu are propuneri cu privire la conţinutul acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat alineatul în formularea actuală, dar va fi renumerotat.

Titlul cap.V. Nu aveţi obiecţiuni, nici comisia nu a avut, rămâne în formularea iniţiatorului.

Art.47. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Adoptat textul, dar va fi renumerotat.

Art.48, alin.1. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 63, se modifică alin.1 în mod corespunzător.

Pentru art.48, alin.2 urmăriţi amendamentul 63, poziţia a II-a. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Adrian Câmpurean (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiatorul solicită să se voteze varianta propusă de Guvern care este mult mai realistă decât propunerea comisiei. Noi mulţumim pentru intenţia de a ne da 0,8% din p.i.b., dar suntem convinşi că această cifră este foarte greu de atins, de aceea, vă rugăm să votaţi versiunea propusă de noi. Merci.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Stanciu. Vorbiţi în numele comisiei sau în nume propriu, că nu sunteţi autorul amendamentului?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh!

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, diseară, la liturghie, vă exprimaţi în felul acesta!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Amendamentul este al comisiei, votat în comisie şi nu îndrăznesc să spun, susţinut şi de minister, că mi-e frică.

Chestiunea pe care noi, astăzi, o luăm în dezbatere este esenţială pentru viitorul acestei ţări. Ceea ce din 1990 nu se înţelege este că, fără cercetare ştiinţifică şi transfer tehnologic, produsele noastre nu pot fi competitive şi nu pot ocupa piaţa. Asta este clar. Şi atunci, noi, comisia, ca organ de specialitate al Camerei, am hotărât să dăm acest semnal, solicitând să se investească în cercetarea ştiinţifică românească.

Toate ţările din jurul nostru investesc peste valorile pe care noi le-am preconizat. Cele dezvoltate, în afară de alocaţiile bugetare, atrag şi din mediul economic surse mai mari decât alocaţiile bugetare, pentru că ştiu care este forţa progresului; cercetarea ştiinţifică. Noi, pe undeva, ne-am obişnuit că acel cercetător este undeva, cercetează ceva şi nu foloseşte la nimic. Nu credem că aceasta este viziunea corectă.

De aceea, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, noi v-am propune să votaţi varianta comisiei. Votul vă aparţine, dar şi responsabilitatea dacă nu votaţi. Cert este că noi am închis, domnule ministru, acquis-ul comunitar şi acolo, vă rog să spuneţi, ce prevede; la cât trebuie să ajungem şi în cât timp. Deci, s-a închis dosarul privitor la cercetarea ştiinţifică şi Comunitatea Europeană ne obligă să investim, ea ne obligă.

Deci, iată, domnule preşedinte, că sunt şi eu în situaţia să vă cer să votaţi acquisul comunitar. Votaţi împotrivă, domnilor, ca să pot să vă critic. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Capitolul 17 referitor la cercetarea ştiinţifică este, într-adevăr, închis, angajamentul României este formulat aşa cum apare el în propunerea noastră. Este vorba, într-adevăr, de a se atinge valoarea de 1% din p.i.b, dar de abia în 2007, deci, de abia în 2007. Este vorba de o creştere graduală la fel cum se întâmplă în toate ţările membre ale Comunităţii Europene, aşa este prevăzut şi în documentul de poziţie, aşa cum am prevăzut noi în proiectul de lege.

Ce este de precizat, că nu este vorba de o alocare exclusivă de la bugetul de stat, ci este vorba de finanţarea, în general, a cercetării, or, aici se ia în calcul inclusiv contribuţia pieţei libere la cercetare, nu numai alocarea la buget. Şi aş da exemplul celei mai puternice ţări în domeniul cercetării din Europa, Finlanda, care are o alocare de 3,6% din p.i.b., dar această alocare se referă strict la alocarea globală, nu la cât suportă bugetul Finlandei.

Bugetul cheltuieşte în Finlanda pentru cercetare doar 0,9% din p.i.b. Atunci când vorbim de finanţarea cercetării, ne referim la finanţarea globală, finanţare bugetară plus finanţarea de pe piaţa liberă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că cercetarea este un domeniu foarte important şi este un domeniu care poate să prefigureze viitorul, dezvoltarea, progresul ş.a.m.d., însă, de principiu, nu mi se pare corect să stabilim, prin legi speciale, cât trebuie să acordăm unuia sau altuia din domenii, fiindcă dacă am face aşa am ajunge în situaţia de a nu mai fi nevoie să mai votăm bugetul. Dacă am stabili prin legi speciale cât să acordăm pentru fiecare domeniu de activitate, înseamnă că Legea bugetului nu ar mai fi necesară să mai fie discutată în Parlament.

Pe de altă parte, sigur că pentru cercetare sunt necesari foarte mulţi bani, dar aceştia, şi la noi, probabil în viitor, vor trebui să fie acordaţi şi din alte surse în afara bugetului de stat.

Cercetarea este susţinută în foarte multe ţări şi din fonduri private şi cred că şi la noi va fi susţinută, într-un timp cât mai scurt, din aceste fonduri, dar rămâne de principiu că, prin legea specială, prin legea aceasta pe care noi o discutăm astăzi, nu putem să fim de acord să stabilim o anume cotă, fiindcă, repet, vom ajunge în situaţia ca, însumând cotele pe care le aprobăm pentru fiecare domeniu de activitate, să depăşim cota care revine bugetului din produsul intern brut.

Din p.i.b. pentru bugetul de stat se acordă aproape 30% din acesta, iar dacă vom aloca pentru fiecare domeniu, prin legi speciale, cote fixe, vom ajunge să depăşim procentul anual din p.i.b. care îl acordăm pentru bugetul de stat.

Deci, v-aş ruga să fim de acord cu propunerea reprezentantului Guvernului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnilor colegi,

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Asistăm în ultima perioadă la o situaţie care cred că nu este caracteristică altor guvernanţi. La acest microfon, atunci când Parlamentul încearcă să ajute un domeniu sau altul de activitate, aflat în stare de avarie, aşa cum este în momentul de faţă cercetarea ştiinţifică în România, vin demnitarii, titulari ai ministerelor respective, şi spun că n-au nevoie de bani, ca, după aceea, să ajungem în situaţii ridicole - pe vremuri se făceau coşciuge la teatre şi în alte instituţii - poate că se va ajunge din nou ca cercetătorii, din lipsă de fonduri, să treacă şi la alte activităţi, aşa cum trec poliţiştii, care au ajuns să facă servicii infractorilor şi altor categorii declasate.

Nu ştiu, nu înţeleg această logică guvernamentală. Parlamentul doreşte, prin această lege specială, cu titlu special, dată fiind situaţia deosebit de gravă pe care o cunoaşte cercetarea ştiinţifică românească, lipsită de cadre importante care în ultimii ani au părăsit România, datorită condiţiilor materiale precare, vrea Parlamentul să sprijine această activitate de cercetare, iar titularul departamentului respectiv spune: "Îmi pare rău, dar noi nu avem nevoie de bani". Eu aş dori mai multă angajare şi responsabilitate, inclusiv din partea guvernanţilor, pentru că noi sesizăm poate mai bine decât o fac guvernanţii, situaţia destul de critică, dacă nu o putem califica şi altfel, în care se află acest domeniu important. Trebuie să se reţină că noi vom rămâne în istorie nu prin sloganurile electorale sau prin alte afirmaţii în sfera politică, ci vom rămâne pentru acele rezultate ale cercetării ştiinţifice care ne vor impune în atenţia lumii întregi şi a generaţiilor ce vin.

Prin urmare, susţin această iniţiativă de majorare cu caracter temporar, pentru că se va reveni desigur asupra acestei situaţii atunci când starea economică a României va permite o finanţare corespunzătoare, propun deci, să se susţină acest amendament de suplimentare a fondurilor alocate activităţii de cercetare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionescu, poftiţi!

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

În calitate de iniţiator al acestui amendament, vreau să vă spun că s-a discutat mult în Comisia noastră de învăţământ cât la sută trebuie să acordăm din p.i.b. pentru cercetare, iar Guvernul vine şi ne spune nouă că nu susţine acest lucru.Vreau să spun că aceste considerente sunt tratate diferit, cu unităţi de măsură diferite. Dacă la învăţământ s-a acceptat tot din partea aceluiaşi guvern să existe un procent şi se merge pe acest procent mai departe şi în Comisia de învăţământ a fost unanim acceptat acest lucru, deci, în consens cu Guvernul, de ce venim acum cu cercetarea care se discută la aceeaşi comisie şi spunem că nu suntem de acord.

Deci, eu consider că ar trebui să judecăm cu aceeaşi unitate de măsură şi să susţinem această iniţiativă că sunt convins că şi domnul Câmpurean are în gând aşa ceva, numai că i s-a transmis pe semne, printr-o altă filieră, să nu susţină acest lucru, cu toate că are nevoie imperativă de acest 0,8%. Din considerente logice şi legice, eu consider că trebuie să menţinem şi să susţinem 0,8% din p.i.b., considerând că am judecat cu aceeaşi unitate de măsură, atât pentru învăţământ cât şi pentru cercetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş dori să spun un singur lucru: finanţarea cercetării medicale este absolut sub limitele posibilităţii de a fi ceea ce trebuie să fie la ora actuală şi dacă ne gândim la faptul că facem nişte lucruri de vârf şi am adus nişte contribuţii foarte importante în balanţa cercetărilor internaţionale, acest lucru trebuie să ne dea de gândit. Cred că stabilirea unui procent din p.i.b. pentru cercetare este un lucru absolut necesar pentru ca să nu rămânem fără cercetare şi aş vrea să vă spun că cercetarea fundamentală, care este poate cea mai importantă, la ora actuală este absolut subfinanţată şi aş dori să vă rog să analizăm, cu toată profunzimea, acest lucru şi să acordăm acest 0,8% din p.i.b. care este o necesitate, cu atât mai mult cu cât noi acţionăm la fel pentru învăţământ căruia îi asigurăm 4%, dăm pentru sănătate 4,1 din care, în fond, de la bugetul de stat nu dăm decât 0,38%, restul fiind banul privat al contribuabilului, vă rog să ne gândim adânc, pentru că cercetarea se află într-o suferinţă deosebită. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş, pentru o ultimă intervenţie.

Domnul Neculai Grigoraş:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Revin şi îmi cer scuze pentru timpul consumat. Vreau să vă spun că este nevoie pentru a susţine cercetarea, dar nu este corect ca, printr-o lege specială, să alocăm o sumă fixă, un procent fix din produsul intern brut pentru cercetare, fiindcă dacă facem acest lucru va trebui să facem pentru toate domeniile de activitate şi o să ajungem în situaţia să alocăm, prin legi speciale, mai mult decât este posibil să alocăm pentru întregul buget din produsul intern brut.

Deci, să lăsăm la latitudinea Guvernului care înţelege foarte bine importanţa acestui sector de activitate, să aloce, în măsura în care este posibil, o sumă cât mai mare pentru cercetare. Repet, nu este corect din punct de vedere tehnic, al finanţării ca să alocăm, să stabilim printr-o lege specială, cât trebuie să stabilim pentru fiecare domeniu de activitate.

Deci, este bine să rămânem pe varianta pe care o susţine iniţiatorul şi care a fost de fapt stabilită în proiectul iniţial de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu.

Vă propun să încheiem dezbaterea la acest amendament, după această intervenţie.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Grigoraş nu a citit atent amendamentul propus, pentru că prin amendament se prevede un plafon minim, de la care Guvernul poate să ofere oricât doreşte de mult. Şi-mi doresc ca domnul deputat Grigoraş să mă asculte.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Comisia, pentru a doua oară. Am propus sistarea dezbaterilor. După asta, sunt obligat, într-adevăr, să dau cuvântul comisiei, dar nu mai reluăm dezbaterile cu alte intervenţii, după aceasta.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să ne credeţi că cei care am iniţiat acest amendament şi care a întrunit majoritatea voturilor, adică unanimitatea voturilor în comisie, am fost perfect conştienţi că el va întâmpina o opoziţie. Aşa cum conştient este şi domnul ministru Câmpurean, că amendamentul este foarte bun. Dar trebuie să mişte în front, că, altfel, i se pun în cârcă ceea ce spune distinsul nostru coleg Grigoraş care, împreună cu distinsul nostru coleg Ionescu, nu ascultă. Pentru că, dacă asculta, şi-ar aduce aminte distinsul nostru coleg că în legislatura trecută, tot comisia noastră, cu sprijinul PDSR-ului, nu al PSD-ului, a impus în textul legii 0,8%. Şi atunci s-a putut. Domnul Grigoraş ne-a susţinut, cu doamna ministru Andronescu şi cu toţi ceilalţi, trăgând semnalul de alarmă.

Acum, domnul Petruş, care este autorul amendamentului şi care ne-a băgat asta în casă, nu mai ia cuvântul.

Deci, noi vom vota, domnule preşedinte, conform conştiinţei noastre de oameni, angrenaţi în cercetare. Plenul va vota din punct de vedere politic. Dar, cert este - şi o spun cu toată responsabilitatea - că dacă ne vom mai juca cu cercetarea ştiinţifică cu alba-neagra într-o subfinanţare, nu de 0,30, domnule Grigoraş … Domnule ministru, depăşit 0,18? Deci, atât avem, când bulgarii, când ungurii bagă deja peste 1%.

Deci, am vrut să tragem efectiv un semnal de alarmă, domnule preşedinte. Şi dumneavoastră ştiţi acest lucru, pentru că şi dumneavoastră aţi pus la dosarul de conferenţiar şi de profesor lucrări de cercetare ştiinţifică, că, altfel, nu se poate.

Dar, am dori să vedem, cel puţin din partea celor angrenaţi în cercetare, că dau acum un vot de conştiinţă şi unul politic.

Vă rog să-i urmăriţi şi dumneavoastră, domnule preşedinte, cum cercetătorii noştri vor abandona cercetarea pentru cariera politică, prin votul pe care-l dau. Noi rămânem, comisia, consecvenţi şi vom vota pentru acest amendament.

Vă mulţumim, indiferent care va fi rezultatul. Semnalul de alarmă l-am tras.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am spus de două ori: s-au încheiat dezbaterile la acest amendament. Au fost peste 12 intervenţii şi nu cred că se mai invocă alte argumente.

Supun votului dumneavoastră, potrivit regulamentului, întâi amendamentul comisiei şi apoi, dacă acesta, în funcţie de cum se va vota, vom vedea ce facem cu textul iniţiatorului.

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? 43 de voturi pentru.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

(Aplauze)

Deci, cu 43 de voturi pentru, nu mai contează abţinerile, şi cu 25 de voturi împotrivă, amendamentul comisiei a fost admis şi, în consecinţă, nu mai supunem votului textul iniţiatorului.

La amendamentul nr.63, alin.3.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.63, poz.3, de la pag.39.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; se modifică alin.3 de la art.48.

Alin.4.

Vă rog să urmăriţi primul amendament de la pag.40.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat alin.4 în mod corespunzător.

La alin.5, urmăriţi al doilea amendament de la pag.40.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat alin.5 în mod corespunzător.

Pentru alin.6, urmăriţi al treilea amendament de la pag.40.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat alin.6.

La alin.7, urmăriţi ultimul amendament de la pag.40.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat alin.7.

Art.49 alin.1.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.64.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat textul în mod corespunzător.

Amendamentul nr.64, alin.2.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Admis textul în formularea iniţiatorului.

După alin.2, comisia vă propune, printr-un amendament de la poz.3 a pct.64 un alineat nou - alin.3; urmăriţi-l la pag.41.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; introdus alin.3.

La art.50, comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră.

Admis textul în formularea iniţiatorului.

Art.51. De asemenea, comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Admis în formularea iniţiatorului.

Art.52 alin.1, partea introductivă.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi nici dumneavoastră.

Se adoptă textul în formularea iniţiatorului.

La lit.a), urmăriţi partea a doua a amendamentului nr.67, al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul nr.67 cu privire la lit.a), care se modifică în mod corespunzător.

Lit.b). Urmăriţi amendamentul de la pag.42.

Nu aveţi obiecţiuni.

Modificat textul lit.b), potrivit amendamentului comisiei.

La lit.c). Urmăriţi acelaşi amendament - nr.67, de la pag.42.

Nu aveţi obiecţiuni.

Modificat lit.c) în mod corespunzător.

La lit.d), urmăriţi amendamentul comisiei, de la aceeaşi pagină.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat textul în mod corespunzător.

Lit.e). Urmăriţi amendamentul ultim de la pag.42.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat amendamentul; modificat lit.e).

Art.52 alin.2.

Urmăriţi primul amendament de la pag.43.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat amendamentul; se modifică alin.2 în mod corespunzător.

Alin.3. Urmăriţi amendamentul de la poz.2, pag.43.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; modificat alin.3.

Alin.4. Urmăriţi amendamentul de la poz.3, pag.43.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat alin.4.

Alin.5. Urmăriţi ultimul amendament de la pag.43.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; modificat alin.5.

Art.53. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.54 alin.1. Urmăriţi amendamentul nr.70.

Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.70.

Se modifică art.54 în mod corespunzător.

Art.54 alin.2. Comisia nu are amendamente.

Nu aveţi obiecţiuni.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.55 alin.1 şi alin.2.

La nici un alineat comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat art.55 în formularea iniţiatorului.

Art.56 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.72, poz.1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.72, poz.1; se modifică art.56 alin.1 în mod corespunzător, care se va şi renumerota.

Alin.2 şi alin.3 lit.a).

Comisia nu a avut obiecţiuni.

Nici dumneavoastră.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Alin.3 lit.b).

Urmăriţi amendamentul de la pag.45, cu privire la lit.b).

Admis amendamentul; modificat lit.b) în mod corespunzător.

Lit.c). Comisia nu a avut obiecţii.

Nici dumneavoastră.

Votat în formularea iniţiatorului.

Lit.d). Urmăriţi primul punct de la pag.46 - amendamentul comisiei.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; se modifică lit.d) în mod corespunzător.

Lit.e), lit.f), lit.g), lit.h) şi lit.i).

Nu mai sunt amendamente din partea comisiei.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Alin.4 şi alin.5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptate în formularea iniţiatorului.

Art.57 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.73, prima parte.

Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.73, prima parte.

Adoptat în varianta comisiei.

Pentru amendamentul nr.73 alin.2, comisia propune eliminarea.

Domnul ministru are o obiecţie.

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimulentele pe care le-am prevăzut la alin.2 sunt menite să încurajeze şi să ajute întreprinderile mici şi mijlocii inovative să transfere rezultatele cercetărilor.

Transferul tehnologic, după cum ştiţi, este una din marile probleme cu care se confruntă cercetarea românească. Adică, se cheltuiesc foarte mulţi bani de la buget pentru realizarea acestor cercetări, iar rezultatele nu sunt aplicate, deci ele nu se transformă în produse şi, ca atare, nu se reîntregeşte bugetul prin taxele pe care ar trebui să le recuperăm din vânzarea produselor noi, realizate pe baza cercetării.

De aceea, vă rugăm să lăsaţi acest paragraf, pentru a stimula întreprinderile mici şi mijlocii - cele mai flexibile şi mai capabile să preia rezultatele cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia. Poate ne lămureşte dilema, după care, până acum, a cerut stimulente peste tot şi acum este împotriva lor.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Evident că argumentaţia domnului ministru este corectă.

Ceea ce, însă, ne-a determinat pe noi să solicităm eliminarea acestui paragraf îl constituie faptul că, dacă întreprinderile mici şi mijlocii le ţine numai cu stimulente în toate legile şi mai vine o lege acum şi rezultatul cercetării ştiinţifice îl transferăm - pe un leu, o să ne ceară domnul ministru - tot către întreprinderile mici şi mijlocii, s-ar putea să piardă efectiv acel reflex de supravieţuire. Dacă-i dai tot timpul?! Nu mai caută.

Şi atunci, eu aş zice să lăsăm întreprinderea mică să preia, prin transfer tehnologic, la un preţ chiar de un leu, cum o să susţină domnul ministru la punctul următor al ordinii de zi - şi cred că asta-i stimularea cea mai mare; dar să iei din banii cercetării, care sunt 0,17-0,18 din p.i.b., ca să dai la întreprinderea mică, cred că-i prea mult. Ea are alte stimulente, are alte legi în care i se acordă facilităţi. Şi noi acordăm facilitate în sensul transferării rezultatelor cercetării ştiinţifice, nu la valoarea lor reală, ci la o valoare, am putea spune, efectiv de stimulare, conform proiectului de lege care vine imediat după acesta.

Cred că stimul mai mult decât atât să-i dai voie să preia rezultatele cercetării ştiinţifice, nu la preţul efectiv, ci să poată să preia la forţa întreprinderii, eu zic că-i suficient. Dumneavoastră hotărâţi. Dar să nu încurcăm planurile, că ajungem iar la bancurile ştiinţifice, tehnologice şi industriale. Aici este vorba de cercetarea ştiinţifică, dincolo este vorba de aplicarea cercetării ştiinţifice. Va prelua cercetarea ştiinţifică la preţuri sub cele care le-au produs. Este suficient şi o să vă solicităm să votaţi legea care vine în continuare şi care stimulează tocmai acest transfer tehnologic.

Aş propune să fie şi domnul ministru de acord că ce-i mult strică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Voi supune, întâi, votului, potrivit regulamentului, desigur, amendamentul comisiei care propune eliminarea textului.

Cine este pentru? Da, este unanimitate.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Stimaţi colegi, care aţi votat pentru, nu puteţi vota şi împotrivă.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei şi s-a eliminat textul.

Art.58 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.74.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat art.58 alin.1.

Art.58 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.74, poz.2.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; modificat alin.2.

Art.59 alin.1.

Urmăriţi prima parte a amendamentului nr.75, pag.48.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; modificat textul.

Alin.2 şi alin.3.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.60 alin.1.

Comisia nu are modificări, decât propuneri în numerotare.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat textul în formularea iniţiatorului; textul se renumerotează, însă.

După actualul art.60, actualul text, comisia propune un text nou care se constituie în alin.2; urmăriţi-l la poz.2 de la pag.49.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Da, poftiţi, domnule ministru.

Domnul Adrian Câmpurean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi suntem, în principiu, de acord cu acest alineat nou introdus, dar am dori ca formularea să fie următoarea: "Valoarea contractelor de finanţare încheiate pe perioade multianuale se poate actualiza anual, luându-se în calcul şi coeficientul de inflaţie înregistrat"; adică, să se adauge "se poate" şi "şi coeficientul de inflaţie", având în vedere că sunt diverse cauze care pot determina modificarea sau recalcularea contractelor de finanţare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci: "se poate actualiza, luându-se în calcul şi coeficientul de inflaţie". Păi, aici, textul curge aşa! De ce aţi subliniat "şi", pentru că este şi în …

Domnul Adrian Câmpurean:

În loc de "se actualizează" - "se poate actualiza".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, doar cuvântul "poate" îl propuneţi.

Preşedintele Comisiei de învăţământ - domnul Stanciu. Spuneţi dacă putem introduce cuvântul "poate".

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este primul caz în care "poate" înseamnă "nu poate", pentru că în formularea noastră - a comisiei -, era o chestiune imperativă: să se actualizeze valoarea în raport de anumiţi factori, inclusiv de coeficientul de inflaţie. Când punem "poate", nu mai este imperativ.

Deci, iată, când putem, nu dăm; când nu putem, dăm.

Şi vă spun lucrul ăsta, că l-am întâlnit la toţi prim-miniştrii care au fost profesori şi, după ce nu mai erau prim-miniştri, voiau să dea bani la învăţământ. Adică, atunci când puteau, nu dau; când nu puteau, dau.

De aceea, domnule preşedinte, eu aş zice, haideţi, să dăm acum, când putem. După ce n-o să mai fim nici eu aici, nici dumneavoastră acolo, degeaba dăm.

Deci, rămânem la formularea iniţială. Chiar dacă se va adopta cea pe care o prevede domnul ministru, rezultatul va fi acelaşi: vom putea, şi nu vom da.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un aspect tehnic. Deci, în momentul de faţă eu închei un contract pentru desfăşurarea unui anumit proiect de cercetare, pe o durată de trei ani, să spunem - rata medie, doi-trei ani, -, şi anumite prevederi în contract privind finanţarea contractului, eu le estimez la nivelul în care-mi înaintez oferta. În desfăşurarea proiectului apar coeficienţii aceştia pe care, din păcate, mă rog, îi estimăm într-un fel, ies alt fel - este vorba de inflaţie - şi atunci, practic, în ultimii ani de desfăşurare a activităţii, eu sunt cu sume la mai puţin de jumătate decât îmi sunt necesare pentru desfăşurarea contractului de cercetare.

Din acest motiv, este bine să rămână aşa cum este amendamentul comisiei. Ţin minte că acest lucru se făcea până în anii ’95-’96; automat, în fiecare an, se făceau aceste corelări ale valorilor planificate în contractele încheiate de minister cu diverse unităţi de cercetare şi coeficienţii de inflaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Şi eu cred că trebuie să rămână varianta noastră şi să vă spun de ce: sunt două moduri de a calcula valorile pentru contracte multianuale.

De exemplu, se poate calcula în dolari de la început sumele, sau în ceva echivalent - euro, ce vreţi dumneavoastră, care rămâne stabil - şi, atunci, nu se mai pune problema reactualizării, pentru că mă refer la ceva stabil. Şi sunt astfel de contracte.

Deci, în cazul când am aprobarea asta, contractele care se calculează de la început în … sunt cele internaţionale, mai ales, care vin şi finanţează din afară.

Aşa cum a spus şi domnul Palade, există acest risc, ca să nu mai poţi să desfăşori lucrările pe care le-ai făcut.

Deci, asta nu înseamnă că este şi obligatoriu, dacă vă uitaţi, pentru că se spune aşa: "Valoarea contractelor de finanţare încheiate pe perioade multianuale se actualizează anual, luându-se în calcul şi coeficientul de …" Înseamnă că trebuie să iau în calcul şi altceva, şi alţi factori. De exemplu, pot să-i reduc valoarea, dacă constat că el nu a făcut ceea ce trebuie în cadrul contractului respectiv. Nu înseamnă neapărat numai să crească; sigur că da, poate să şi scadă.

Deci, dacă eu recalculez anual această valoare, poate să şi scadă. Şi s-au întâmplat lucrurile astea, de exemplu la multe programe. El n-a făcut ce s-a angajat să facă şi i-a scăzut valoarea.

Deci, să nu înţelegem că înseamnă neapărat creşterea valorii respective la recalculare. Deci, rata inflaţiei evident că aduce un plus, dar sunt alţi factori care pot să coboare valoarea contractului. Aşa că, eu zic că formularea aprobată de comisie este bună şi poate fi acceptată aşa.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului, voi supune întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei, în formularea existentă în raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei, în formularea prezentată în raport.

Art.61 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.77.

Comisia propune eliminarea lui.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul; eliminat textul.

De fapt, la art.61 este un singur alineat.

Art.62. Urmăriţi amendamentul nr.78.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; se modifică textul în mod corespunzător.

Art.63 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.79.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; modificat art.63 alin.1, în mod corespunzător.

După art.63 alin.1, comisia ne propune un alineat nou, pe care-l numerotează alin.2.

Urmăriţi poz.2 de la amendamentul nr.79, pag.50.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; se introduce alineatul nou.

Actualul alin.2 va fi renumerotat.

Dacă aveţi obiecţiuni la formularea actuală?

Comisia n-a avut.

Nici dumneavoastră.

Admis textul; se renumerotează.

Actualul alin.3.

De asemenea, comisia nu are obiecţii.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Adoptat textul, dar va fi renumerotat.

Art.64 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.80, poz.1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat art.64 alin.1, în mod corespunzător.

Alin.2 actual.

Urmăriţi poz.2 de la amendamentul nr.80.

Comisia propune eliminarea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; eliminat alineatul.

După fostul alineat, comisia propune un text nou.

Dar de ce-l numerotaţi cu alin.1, domnule Stanciu? Pentru că alin.1 a rămas.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Este o eroare de maşină; nu este umană.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, nu este "umană". Deci, reţineţi, vă rog, este o eroare de maşină, nu umană, la Comisia de învăţământ.

Poz.2 de la amendamentul nr.80.

Nu aveţi obiecţiuni.

Adoptat amendamentul introdus în noul text.

Actualul alin.3.

Comisia vă propune, prin amendamentul de la poz.1, pag.52, eliminarea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul; eliminat textul.

Comisia vă mai propune, la poz.2 de la pag.52, un alineat nou - alin.3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; se introduce un nou alineat.

Actualul alin.4.

Comisia propune eliminarea.

Urmăriţi poz.3 de la pag.52.

Nu aveţi obiecţiuni.

Adoptat amendamentul; eliminat actualul alin.4.

În continuare, la ultima poziţie de la pag.52, comisia ne propune încă un alineat nou - alin.4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; introdus textul.

Alin.5. Comisia propune eliminarea.

Urmăriţi pag.53.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; eliminat textul.

În continuare, comisia ne propune un text nou - alin.5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; introdus alin.5.

Comisia ne mai propune încă un alineat - alin.6.

Urmăriţi ultima poziţie de la pag.53.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; introdus alin.6.

Prima poziţie de la pag.54.

Comisia ne mai propune încă un alineat - alin.7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; se introduce alin.7.

Art.65. Urmăriţi amendamentul nr.81.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; modificat art.65.

La art.66. Urmăriţi amendamentul nr.82.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; introdusă modificarea propusă de comisie.

Art.67. Urmăriţi amendamentul nr.83.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.83; modificat art.67.

Art.68. Urmăriţi amendamentul nr.84; pentru prima parte a acestuia şi pentru lit.a), urmăriţi prima parte a amendamentului nr.84.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul; se modifică art.68, preambul, şi lit.a).

Lit.b). Comisia nu are obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Adoptat lit.b) în formularea iniţiatorului.

Lit.c). Urmăriţi amendamentul nr.84.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul; modificat lit.c), în mod corespunzător.

Lit.d), lit.e), lit.f) şi lit.g).

Comisia nu are obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Adoptate, toate, în formularea iniţiatorului.

Titlul Capit.VI.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.69 alin.1, partea introductivă.

Urmăriţi amendamentul nr.86.

Nu aveţi obiecţiuni.

Modificat textul în mod corespunzător.

V-aş ruga să următiţi lit.a), lit.b) şi lit.c).

Comisia propune păstrarea acestora, dar inversarea lor.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Sunt adoptate textele în formularea iniţială, dar modificată ordinea acestora, potrivit propunerii comisiei.

Comisia mai propune o nouă lit.b) care rămâne cu această numerotare pentru că, vă rog să sesizaţi amendamentul 86, comisia a reaşezat aceste litere şi aceasta rămâne în formularea propusă de comisie la ultima poziţie de la pag.56. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Lit.b) a fost modificată corespunzător.

Art.69 alin.2 şi 3, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut, nici dumneavoastră, adoptate în formularea iniţiatorului.

Art.70, urmăriţi amendamentul 87 cu privire la partea introductivă şi la lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, adoptate în formularea propusă de comisie.

Lit.b). Comisia nu are observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptată în formularea iniţiatorului.

Lit.c). Urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.57 penultima poziţie. Nu aveţi obiecţiuni, a fost admis amendamentul, modificată lit.c).

Lit.d), urmăriţi ultima poziţie, de la pag.57. Nu aveţi obiecţiuni, este modificat textul corespunzător.

Lit.e), comisia nu are propuneri. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Rămâne în formularea iniţiatorului.

Art.71. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 88. Nu sunt. Este admis amendamentul, modificat art.71, corespunzător.

Art.71 alin.2, dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.72. Urmăriţi amendamentul 89. Nu aveţi obiecţiuni la 89, modificat art.72 în mod corespunzător.

Titlul Capitolului VII. Nu aveţi obiecţiuni, votat în formularea iniţiatorului.

Art.73 până la lit.c) inclusiv, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut. Adoptate în formularea iniţiatorului.

Lit.d), urmăriţi amendamentul 91 final. Nu aveţi obiecţiuni? Este admis amendamentul, modificată lit.d), în mod corespunzător.

Alin.2 şi 3 de la art.73 nu sunt obiecţiuni la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.74 până la alin.4 inclusiv, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptate toate 4 alineatele de la art.74 în formularea iniţiatorului.

Art.74 alin.5 urmăriţi, vă rog, primul amendament de la pag.61. Nu aveţi obiecţiuni. Este admis amendamentul modificat în alin.5 corespunzător.

Art.75. Urmăriţi pct.93, nu are propuneri de modificare, decât renumerotarea acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Se renumerotează textul în formularea iniţială.

Art.76. Nu aveţi obiecţiuni. Este admis în formularea iniţiatorului, se renumerotează.

Art.77 alin.1, urmăriţi amendamentul 95, prima poziţie. Nu aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul, modificat art.77 alin.1 în mod corespunzător.

Art.77 alin.2, urmăriţi poz. 2 de la amendamentul 95. Adoptat amendamentul, modificat art.77 alin.2 corespunzător.

Art.78, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în formularea iniţiatorului. Se renumerotează acest text.

Art.78, alin.2 actual, urmăriţi amendamentul 96 poz.2, adoptat amendamentul, modificat alin.2.

Art.78, alin.3 actual, comisia nu are obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Alin.3 rămâne în formularea iniţiatorului.

Art.79, urmăriţi amendamentul 97. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 97. Se modifică 79 corespunzător.

Art.80, alin.1, 2, 3, 4 şi 5 - comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră, votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Capitolului VIII. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea iniţiatorului.

Art.81, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.82, urmăriţi amendamentul 101 pentru alin.1. Adoptat amendamentul 101, se modifică 82 alin.1 şi se renumerotează în mod corespunzător.

Art.82 alin.2, comisia nu are obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului. Se renumerotează însă textul.

Art.83 alin.1, urmăriţi amendamentul 102. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 102, se modifică art.83. alin.1 în mod corespunzător.

Art.83 alin.2, urmăriţi, vă rog, poz.2 de la amendamentul 102, dar îl rog pe domnul Stanciu să se pronunţe asupra următoarei dileme. Câte alineate 1 poate avea un articol? Sunteţi de acord cu renumerotarea acestora? Vă mulţumesc.

Vă rog să urmăriţi art.83 alin.2, poz.2 de la amendamentul 102. De acord cu amendamentul, modificat textul şi se renumerotează însă în 2.

Art.84 alin.1 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptate în formularea iniţiatorului.

Art.84 alin.2 urmăriţi amendamentul de la poz.2 de la pag.66. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat alin.2 de la art.84.

Art.85 alin.1, urmăriţi amendamentul 104. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi, adoptat amendamentul şi este modificat art.85, alin.1.

Art.85 alin.2, 3 şi 4, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.85 alin.5, urmăriţi amendamentul de la poz.3 pag.67. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul modificat în alin.5.

Art.86 alin.1 şi 2, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.87, urmăriţi amendamentul 106. Nu aveţi obiecţiuni. Admis, art.87 se modifică în mod corespunzător.

Titlul Capitolului IX. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.88. Ce să înţeleg, stimată comisie, de la amendamentul 108. Trebuie eliminate cele două alineate de la art.88, pentru că dumneavoastră spuneţi aici: "Prevederea este inclusă în art.12 al legii".

Vă rog să propuneţi dumneavoastră ca să nu fiu eu obligat să fac propuneri în locul dumneavoastră.

Domnul Petru Andea:

Întrucât prevederile acestui articol au fost mutate în art.12 al legii se subânţelege că acest articol se elimină.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aceeaşi soluţie o aveţi şi pentru amendamentul 109?

Domnul Petru Andea:

Exact.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi, deci la amendamentul 108, dacă aveţi obiecţiuni la propunerea de eliminare? A fost admis amendamentul şi este eliminat textul.

La art.89 dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 109 care, de asemenea, propune eliminarea. Nu aveţi. A fost admis amendamentul şi se elimină textul.

Art.90 actual, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat în formularea iniţială, dar se renumerotează.

Titlul anexei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţială.

Pct.1, 2 şi 3 din anexă, dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Votate în formularea iniţiatorului.

După pct.3, comisia vă propune printr-un amendament pe care îl aflaţi la pag.71 o cifră 4, nouă. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce pct.4.

Actualele pct.4, 5 şi 6 care vor fi renumerotate, ca urmare a introducerii unui nou punct, 4, comisia le păstrează în formularea iniţiatorului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, adoptate în formularea iniţiatorului.

Pct.7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, comisia le păstrează în formularea iniţiatorului. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în această formulare, dar vor fi renumerotate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele acestei legi importante, dar voluminoase, vă vom supun votului final în şedinţa de astăzi.

Domnul Văsălie Moiş:

Am ceva de prezentat, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, după regulament, moţiunea o depuneţi la mine, n-o prezentaţi la tribună, pentru a verifica dacă este regulamentară sau nu.

Domnul Văsălie Moiş:

Aş vrea s-o prezint acum, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vă înţeleg dorinţa dumneavoastră de a apărea la televizor, dar nu pot să vă dau cuvântul. O lăsaţi la mine. Preşedintele este cel care anunţă depunerea moţiunii. O să fac acest lucru după ce vom verifica întrunirea condiţiilor prevăzute de lege.

V-aş ruga să-mi permiteţi să luăm rapid rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi de astăzi şi între timp rog toţi şefii grupurilor parlamentare să-şi adune colegii, pentru exprimarea votului final, se apropie ora cu pricina.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 232/2000.

Pct.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate şi nici nu se supune votului.

Pct.2 şi 3, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.4 şi 5, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.6, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.7, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.8 şi 9 variantele Camerei Deputaţilor. Pct.9 cuprinde şi anexele. Toate fiind variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat şi nici nu se supun votului.

Voi supune raportul în ansamblu votului final în şedinţa de astăzi.

Următorul raport de mediere, cel cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2002.

La pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat textul Senatului.

Pct.2 şi ultimul, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii sau votului.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final la sfârşitul şedinţei de azi.

Următorul raport de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2002.

Pct.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat singurul punct al raportului de mediere.

Raportul, în întregime, îl vom supune votului în şedinţa de astăzi.

Reiterez invitaţia de a pofti în sală pentru a nu fi nevoiţi să facem apelul nominal, stimaţi colegi.

Raportul de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2002.

Pct.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a adoptat pct.1.

Pct.2, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Raportul îl vom supune votului final în şedinţa de astăzi.

Următorul raport de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2001.

Pct.1, varianta Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a adoptat unicul punct al raportului de mediere.

Raportul final îl vom supune votului dumneavoastră în şedinţa de astăzi.

Raportul de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenurile aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ teritoriale.

Pct.1 şi 2, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului şi nici dezbaterii, potrivit regulamentului nostru. Cele două puncte au fost unicele aflate în mediere.

Raportul final îl vom supune votului dumneavoastră în şedinţa de astăzi.

Raportul de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2001.

Pct.1, varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune votului.

Pct.2, 3 şi 4 tot variantele Camerei Deputaţilor.

Pctd.5, 6 şi 7, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.9, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.10 şi 11, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.12 şi 13 la fel.

Pct.14 şi 15, tot variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.16 la fel.

Pct.17 şi 18, aceeaşi soluţie.

Pct.19, Camera Deputaţilor.

Pct.20, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a adoptat varianta Senatului.

Tot la pct.20 pentru alin.2 şi 4 de la art.41, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor ca şi pentru pct.5. Nu se fac dezbateri cu privire la acestea.

Pct.21 şi 22, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

Pct.23, pentru alin.1 de la art.44 varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri.

La alin.2, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.3 de la art.44, urmăriţi pag.17, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

La pct.24 şi 25, 26 din raport, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului.

Pct.26, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului.

Pct.27, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.28, varianta Camerei Deputaţilor, nu se supune dezbaterii, fiind varianta proprie.

Pct.29, 30, 31, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.32, 33, 34 şi 35, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.36, 37, 38 variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.39, varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.40 şi 41, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.42, 43, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.44, care e ultimul punct aflat în mediere, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Cu aceasta am parcurs textele aflate în mediere la acest raport.

Voi supune votului dumneavoastră final raportul în întregime astăzi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Ciocăneşti, judeţul Suceava.

Pct.1 şi 2, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

Pct.3, 4 şi 5, variantele Camerei Deputaţilor, nu se supun dezbaerii.

Vom supune însă votului final raportul în şedinţa de astăzi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, judeţul Suceava.

Pct.1 şi 2, 3, 4 şi 5, toate sunt variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului şi nici dezbaterii dumneavoastră.

Vom supun însă votului raportul în ansamblu în şedinţa de astăzi.

Avem două acorduri şi v-aş ruga să le parcurgem pentru a le putea vota astăzi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea acordului dintre România şi Regatul Ţărilor de Jos pentru exportul prestaţiilor de securitate socială.

Cine este iniţiator? Domnule ministru Gaspar, vă rog.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială să se pregătească să prezinte raportul.

Cine este din partea comisiei pentru muncă?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul supune spre dezbatere astăzi în plenul Camerei Deputaţilor proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre România şi Regatul Ţărilor de Jos pentru exportul prestaţiilor de securitate socială, care a fost semnat la Bucureşti la data de 13 noiembrie 2001.

Proiectul de Lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, a fost discutat în Comisia permanentă pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor care, în urma verificării concordanţei cu dispoziţiile Legii nr.4/1991 cu privire la încheierea şi ratificarea actelor internaţionale, l-a avizat favorabil.

Ca atare, rog plenul Camerei Deputaţilor să se pronunţe prin vot asupra proiectului de lege la care m-am referit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru muncă susţine prin raportul său adoptarea proiectului în forma prezentată de iniţiator. Mai doriţi să faceţi vreo precizare? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic care conţine şi acordul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în şedinţa de astăzi.

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare al Ţării. Cereri de reexaminare din partea Preşedinţiei.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune adoptarea legii în forma votată de Senat. Dacă mai doreşte să facă vreo adăugire? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 2 şi 3, nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate în formularea adoptată de Senat.

Titlul Capitolului II. Nu sunt obiecţiuni.

Art.4, dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Capitolul III. Titlul. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea Senatului.

Art.5, 6, 7 şi 8. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.9, 10, 11, 12 şi 13. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

Art.14. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea Senatului.

Am parcurs acest proiect aflat în reexaminare. Îl vom supune votului final astăzi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la fondul de cooperare al iniţiativei central-europene.

Domnule ministru Gaspar, dacă vreţi să prezentaţi acest proiect?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul prezintă plenului Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de Lege privind plata contribuţiei României la fondul de cooperare al iniţiativei central-europene. Proiectul de lege a fost dezbvătut de către Comisia de politică externă a Camerei Deputaţilor, a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ şi, ca atare, vi-l supunem spre adoptare în forma care a fost prezentată de către Guvern o dată cu sesizarea Camerei Deputaţilor prin Hotărârea de Guvern purtând data din 30 mai 2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru politică externă?

Comisia propune adoptarea legii în forma prezentată. Dacă doriţi să mai faceţi vreo adăugare? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, adoptat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni.Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

În sală se află 165-167 de persoane, deci nu avem cvorum.

În aceste condiţii, suntem nevoiţi să facem apelul nominal.

Vă rog, domnule secretar Mohora, să faceţi apelul.

Domnul Tudor Mohora:

- Abiţei Ludovic - Prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Ana Gheorghe - Prezent
- Anastasescu Olga Lucheria - Prezentă
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Absent
- Andronescu Ecaterina - Absentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Prezent
- Armaş Iosif - Absent
- Arnăutu Eugeniu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Baban Ştefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Prezent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Prezent
- Baltă Tudor - Absent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Bartoş Daniela - Absent
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeţ Mitică - Prezent
- Bălăşoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Prezent
- Bâldea Ioan - Prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Absent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeş Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boc Emil - Prezent
- Bogea Angela - Absentă
- Boiangiu Cornel - Prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - Absent
- Böndi Gyöngyike - Absentă
- Borberly Laszlo - Absent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Absent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brudaşca Damian - Prezent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Prezentă
- Buzatu Dumitru - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - Prezent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Absent
- Cazimir Ştefan - Prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Absent
- Cherescu Pavel - Absent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriţă Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Prezent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Absent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creţ Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crişan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Absent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dinu Gheorghe - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobre Victor Paul - Absent
- Dobrescu Smaranda - Absentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Absent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoş Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Absent
- Dumitriu Carmen - Absentă
- Duţu Constantin - Absent
- Duţu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Absentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Absent
- Gheorghiu Adrian - Absent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingăraş Georgiu - Absent
- Giuglea Ştefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraş Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Haşotti Puiu - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Prezent
- Holtea Iancu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Absent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Ionescu Mihaela - Prezentă
- Ionescu Răzvan - Absent
- Ionescu Smaranda - Prezentă
- Iordache Florin - Absent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Prezentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ştefan - Prezent
- Lăpuşan Alexandru - Absent
- Leonăchescu Nicolae - Prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepşa Victor Sorin - Absent
- Longhen Ghervazen - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Lazăr Dorin - Prezent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Prezent
- Merce Ilie - Prezent
- Meşca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - Absent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Miţaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Prezent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Prezent
- Mogoş Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Prezent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiş Văsălie - Prezent
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Absent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacşu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamţu Horia Ion - Prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - Absent
- Nica Dan - Absent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistor Vasile - Prezent
- Niţă Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Prezent
- Palade Doru Dumitru - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Paşcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Patriciu Dinu - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Păşcuţ Ştefan - Prezent
- Păun Nicolae - Absent
- Pécsi Ferenc - Prezent
- Pereş Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Absent
- Pleşa Eugen Lucian - Absent
- Podgoreanu Radu - Absent
- Pop Napoleon - Absent
- Popa Constanţa - Prezentă
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Virgil - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - Absent
- Popescu Costel-Eugen - Prezent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Gheorghe - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Absent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Puşcaş Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absent
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Absent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Absent
- Rădulescu Grigore Emil - Prezent
- Roşculeţ Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Ruşanu Dan Radu - Absent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Absent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Prezent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Absent
- Saulea Dănuţ - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Prezent
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Prezent
- Spiridon Nicu - Absent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănişoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Prezent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Prezent
- Şnaider Paul - Prezent
- Ştefan Ion - Prezent
- Ştefănescu Codrin - Absent
- Ştefănoiu Luca - Prezent
- Ştirbeţ Cornel - Prezent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tărâţă Culiţă - Absent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ştefan - Absent
- Teculescu Constantin - Absent
- Timiş Ioan - Prezent
- Toader Mircea Nicu - Absent
- Todoran Pavel - Absent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Ţibulcă Alexandru - Prezent
- Ţocu Iulian Costel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Lia Olguţa - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Videanu Adriean - Absent
- Vişinescu Marinache - Prezent
- Voicu Mădălin - Prezent
- Voinea Florea - Prezent
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan-Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

(Deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal îşi consemnează prezenţa la secretarul de şedinţă.)

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă): Citiţi încă o dată tabelul cu cei absenţi. Domnul Tudor Mohora: Am reţinut. Dar nu-i citesc pe toţi pentru că este inutil.
Tărâţă Culiţă - prezent
Toader Mircea Nicu - prezent
Andrei Ioan - prezent
Baltă Tudor - prezent
Bogea Angela - prezentă
Cliveti Minodora - prezentă
Gingăraş Georgiu - prezent
Ionescu Anton - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Lepşa Victor Sorin - prezent
Puşcaş Vasile - prezent
Puwak Hildegard -Carola - prezentă
Saulea Dănuţ - prezent
Gheorghe Valeriu - prezent
Pleşa Eugen -Lucian - prezent
Stanciu Zisu - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Primul proiect înscris la vot final: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, lege ce urmează a fi votată în condiţiile art.74 alin. (1) din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitatea celor prezenţi.

Până când numără colegul meu câţi sunt prezenţi, v-aş ruga să fiţi de acord ca în Comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, să-l înlocuim pe domnul Wittstock Eberhard-Wolfgang cu domnul Firczac Gheorghe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi. Vă mulţumesc.

Deci 253 de deputaţi au răspuns prezent şi tot atâţia au votat pentru prima lege.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Proiectul se adoptă în condiţiile art.74 alin. (1) din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vă rog să nu mai rămâneţi cu mâna ridicată pentru a ne induce în eroare.

Deci, 251 voturi pentru şi 2 abţineri.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 47/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Aplicabile dispoziţiile art.74 alin. (1) din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi - 253 de voturi.

Propunerea legislativă privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaţi pentru.

Proiectul de Lege privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Se propune respingerea acestui proiect, ca urmare a adoptării precedentului proiect. Proiectul se adoptă în condiţiile art.74 alin. (2) din Constituţie.

Cine este pentru această soluţie? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi, 253 de deputaţi.

Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 85/14.06.2001 şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 166/17.02.2001şi menţinerea prevederilor art.48, 79 şi 80 din Legea nr.164/2001, aşa cum au fost adoptate de parlamentul României. Se propune respingerea acestei propuneri legislative, în condiţiile art.74 alin. (1) din Constituţie.

Cine este pentru această soluţie? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi - 253 de voturi pentru.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind impozitul pe profit (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Vă rog să vă exprimaţi votul. Repet: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind impozitul pe profit.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Precizaţi atunci profitul.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu perturbaţi numărătoarea voturilor, domnule preşedinte Stanciu.

173 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Multe voturi neexprimate.

Cu 173 voturi pentru, 61 voturi împotrivă şi nici o abţinere s-a adoptat raportul Comisiei de mediere.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, art.74 alin (2) din constituţie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 175 voturi pentru, 63 voturi împotrivă şi nici o abţinere s-a adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat Boc vrea să explice votul grupului Partidului Democrat. Aveţi cuvântul!

Domnul Emil Boc:

Domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege. Partidul Democrat nu este împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanţe în perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare, dar este împotriva abilitării abuzive a Guvernului de a emite ordonanţe în perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare. Şi se pare că guvernarea actuală pregăteşte depăşirea oricăror recorduri în materie de ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă.

Dacă în materia ordonanţelor de urgenţă până în prezent, la fiecare două zile, Guvernul PSD a emis câte o ordonanţă de urgenţă, şi anume din cele 542 de zile de guvernare de până acum au fost emise peste 270 de ordonanţe de urgenţă, în materia ordonanţelor simple lucrurile stau şi mai bine. Vreau numai să vă reamintesc că în perioada iulie - august 2001, Cabinetul Năstase a emis 87 de ordonanţe simple, în baza Legii de abilitare. Cu alte cuvinte, mai mult de o ordonanţă pe zi. Acum se pare că vom avea de-a face cu o altă premieră. În cele două luni de zile Guvernul PSD îşi propune prin această lege de abilitare să sfideze orice record în materie şi să depăşească orice sfidare a Constituţiei şi să reglementeze prin ordonanţe toate domeniile scadente, pe care nu a reuşit să le treacă prin Parlament în perioada sesiunilor parlamentare. Cu aşa ceva nu vom fi de acord, nu vom putea accepta ca Parlamentul să fie transformat într-un factor de ratificare, un apendice al Guvernului, inutil, şi care doar să vină şi să aplaude după ce deciziile au fost luate în Guvern. Am făcut multiple amendamente; au fost respinse în totalitate, ca nu cumva să se ajungă la mediere.

În consecinţă, noi apreciem că aceste formule vagi, extrem de largi conţinute în textul Legii de abilitare vor da posibilitate Guvernului să reglementeze tot ce doreşte şi tot ce n-a reuşit de fapt prin Parlament. Mai mult decât atât, suntem convinşi că şi în această vară vom avea surprize, la fel cum am avut în iarnă, să apară reglementări aberante, cum este Ordonanţa nr. 21 emisă în iarnă, repet, prin care primarii sunt sancţionaţi de către împuterniciţii Administraţiei Publice Centrale, de către Ministerul Administraţiei Publice pentru faptul că n-au curăţit gheaţa din faţa clădirilor, n-au reuşit să realizeze un cadru arhitectonic adecvat, n-au reuşit să vopsească clădirile ş.a.m.d.

Iată că aceste lucruri se întâmplă în perioada vacanţelor parlamentare, când Guvernul - ştiind că nu mai are nici un fel de cenzură din partea Parlamentului - îşi permite să adopte reglementări care sunt contrare normelor europene în materie. Şi de această dată suntem convinşi că se va întâmpla acelaşi lucru. Mai mult decât atât, noi am apreciat că este inoportună includerea în Legea de abilitare a unor domenii doar pentru a da curs cererilor din Protocolul de colaborare PSD-UDMR. Să fim bine înţeleşi, n-avem nimic cu Protocolul PSD-UDMR. Este o chestiune democratică şi se practică peste tot în lume - alianţele. Dar nu credem că aceste puncte trecute în protocol trebuie introduse şi legiferate pe uşa din dos, adică prin ordonanţe simple şi nu prin dezbatere publică în faţa dumneavoastră, adică în faţa Parlamentului. Şi mă refer aici la abrogarea Decretului nr. 100/1990 cu privire la stabilirea procedurii de atribuire şi schimbare de denumiri. Credem noi că o asemenea procedură nu poate avea loc prin ordonanţă simplă. Nu este nici o urgenţă, nu este nici un fel de problemă ca ea să fie dezbătută în toamnă.

Iată de ce Partidul Democrat a votat împotriva acestei noi arme, împotriva acestei noi tendinţe pe care partidul de guvernământ o are, şi anume tendinţa de a instaura dictatura Executivului în România şi de a sfida în totalitate Parlamentul ca factor democratic şi de deliberare publică. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea grupului PSD, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Fiind vorba despre Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în perioada iulie - august, perioadă în care, aşa cum spuneam şi ieri, când s-a dezbătut în plen acest proiectul de lege, Parlamentul îşi desfăşoară activitatea în circumscripţii şi în comisii, am să vorbesc în calitate de membru al Guvernului şi trebuie să spun, cu părere de rău, că am impresia că o să expire mandatul acestei legislaturi 2000 - 2004 şi domnul deputat Boc nu o să înţeleagă care este sensul adevărat al instituţiei delegării legislative.

Am să-i recomand, şi îi promit că mâine am să-i aduc, monografia pe care au editat-o doi mari specialişti în drept constituţional, profesorul Ioan Muraru şi profesorul Mihai Constantinescu, ca să înţeleagă foarte bine în ce condiţii poate Guvernul să emită ordonanţe, în baza Legii de abilitare, şi că modul în care Constituţia a reglementat această instituţie, este tocmai pentru a veni în sprijinul actului de guvernare.

Vreau să-l liniştesc şi sub aspectul numărului de ordonanţe care vor fi emise în baza Legii de abilitare şi că nu vom depăşi recordurile pe care le-au avut guvernele din perioada 1996 - 2000. Guvernul Vasile a adoptat ca ordonanţe, în baza Legilor de abilitare, 210 ordonanţe, domnule deputat. Guvernul Isărescu - 138 de ordonanţe, în baza Legii de abilitare. Guvernul Ciorbea - 113.

Din punctul acesta de vedere, vreau să vă spun că în perioada ianuarie - 31 mai 2002, în baza Legii de abilitare, actualul Guvern a emis numai 39 de ordonanţe şi care erau absolut strict necesare pentru realizarea anumitor obiective din programul de guvernare. (Aplauze din partea grupului PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Boc.

Domnul Emil Boc: (de la microfon)

Drept la replică.

Domnul Valer Dorneanu:

V-a pronunţat numele? Dumneavoastră, ca distins profesor universitar, ştiţi când aveţi dreptul la replică. Când vi s-a afectat reputaţia? N-a spus nimic indecent.

Poftiţi!

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să-i amintesc domnului ministru că eu am făcut referire la vacanţa de vară iulie - august, anul trecut, când au fost 87 de ordonanţe simple, şi nu la perioada ianuarie 2002. Deci, domnia sa, în mod vădit intenţionat, deformează şi vă informează greşit pe dumneavoastră.

În al doilea rând, vreau să-l informez pe domnul ministru că partidul pe care îl reprezintă, în anul 1999 a sesizat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru numărul mare de ordonanţe simple şi de urgenţă, pe care le-au emis guvernele 1996 - 1999. Iată că acum, după ce au sesizat Consiliul Europei, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, acum vin şi spun: "Dom’ne, noi n-am făcut decât un pic mai mult decât ceilalţi". Cum rămâne cu sesizarea Adunării Parlamentare, domnule ministru, în condiţiile în care dumneavoastră exact aceeaşi procedură o urmaţi.

Mai mult decât atât, dumneavoastră, într-un an şi jumătate de guvernare, aţi emis mai multe ordonanţe de urgenţă decât guvernarea din perioada 1996 - 1998, la care facem referire.

Cum rămâne cu memoriul adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei?

Şi, mai mult decât atât, domnule ministru, mie nu-mi trebuie monografii şi alte lucrări de specialitate. Îmi face plăcerea să vă înmânez dumneavoastră Constituţia României, deschisă la art. 58, care spune: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi - domnule ministru - unica autoritate legiuitoare a ţării". Cred că aţi înţeles despre ce este vorba. (Aplauze din partea grupului PD)

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice (art. 74, alin.(2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Mecanismul de vot a funcţionat cu întârziere la unii colegi. Dar, în final s-au apropiat de unanimitate.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 246 voturi pentru, 5 abţineri şi un vot împotrivă s-a adoptat proiectul de lege.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaţii ale agenţilor economici care furnizează produse şi prestează servicii pentru instituţiile publice din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 1

Adoptat cu 252 voturi pentru, o abţinere şi nici un vot împotrivă.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK S.A. (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaţi prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură, (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi prezenţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al autovehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/97 privind regimul drumurilor, (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Ciocăneşti, judeţul Suceava (art. 74 alin. (1) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaţi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, judeţul Suceava (art. 74 alin. (1) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre România şi Regatul Ţărilor de Jos pentru exportul prestaţiilor de securitate socială, semnat la Bucureşti la 13 noiembrie 2001 (art. 74. alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaţi.

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (art. 74 alin. (1) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la Fondul de Cooperare al Iniţiativei Central-Europene (art. 74 alin. (2) din Constituţie).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaţi.

Am parcurs lista votului final de astăzi.

Vă anunţ despre depunerea unei moţiuni, de către colegii noştri de la PRM, moţiune simplă intitulată: "Falimentul de partid şi de stat" şi plină de "citate latine", dintre care: "Căţeluş cu părul creţ/Fură raţa din coteţ". Am citat de la dumneavoastră, stimaţi colegi!

O să stabilesc, potrivit Regulamentului, data dezbaterii acestei moţiuni.

În continuare trecem la dezbaterea proiectelor care sunt înscrise în continuarea ordinii de zi de astăzi.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea, organizarea şi finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare.

Iniţiatorul este prezent?

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rugăm să aprobaţi ordonanţa în forma în care a fost ea adoptată de Guvern, având în vedere că prin aceasta se stimulează transferul rezultatelor cercetării către producţie. Avem convingerea că dacă în timp de un an, o lucrare de cercetare nu a fost cumpărată de nimeni, ea riscă să devină depăşită din punct de vedere moral şi atunci este de preferat să fie transferată gratuit şi înregistrată în contabilitate pentru valoarea de un leu, pentru ca totuşi să putem valorifica rezultatele obţinute prin cercetarea respectivă.

Valorificarea nu se face nu datorită faptului că nu există un interes pentru rezultatele cercetării, ci pur şi simplu pentru că, din nefericire, agenţii economici, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, cele care ar avea posibilitatea tehnică să se adapteze la nou, nu au puterea financiară să cumpere aceste rezultate.

În consecinţă, marea majoritate a lucrărilor de cercetare rămân în rafturi şi nu se valorifică. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, preşedintele Comisiei de învăţământ, cercetare, tineret şi sport.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Iată că, după ce - prin bunăvoinţa dumneavoastră - Legea cercetării a întrunit, cum era şi firesc, unanimitate de voturi, se află acum în faţa dumneavoastră un proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe a cărei finalitate este o înlesnire a transferului tehnologic, de fapt a cercetării ştiinţifice spre întreprinderi.

Comisia noastră a luat în dezbatere şi a avizat practic, în unanimitate, acest raport. La lucrările comisiei au participat: doamna ministru Ecaterina Andronescu, domnul ministru Radu Damian şi domnul ministru Adrian Câmpurean.

Deci, vă supunem atenţiei dumneavoastră raportul în forma în care a fost votat de comisie, spre a nu crea alte probleme Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

V-aş ruga, stimaţi colegi, să urmăriţi în paralel raportul Comisiei de învăţământ, cercetare, tineret şi sport şi textul legii.

La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

S-a votat în formularea iniţiatorului.

Cuprinsul articolului unic - preambul.

Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La pct. 1 vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi.

S-a admis amendamentul 3.

Preambulul pct. 1 se modifică potrivit acestui amendament.

Cu privire la alin. 20 de la pct. 1 urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4 al comisiei? Nu aveţi.

S-a admis amendamentul. S-a modificat alin. 20 potrivit propunerii formulate de către comisie.

La alin. 20? Poftiţi. Păi, de ce nu aţi fost atent când v-am întrebat. Revenim la alin. 20.

Domnul Petru Andea:

După cum spuneam, scopul acestei ordonanţe este acela de a transfera în mod gratuit şi înregistra în contabilitate la valoarea de un leu. Altfel, se schimbă tot sensul acestei ordonanţe. Deci, suntem de acord ca durata să fie prelungită de la 6 luni la un an, dar insistăm asupra faptului ca valoarea să rămână valoarea de contabilitate de un leu.

Domnul Valer Dorneanu:

Unde este textul care insistaţi să rămână?

Stimaţi colegi,

Reprezentantul Guvernului este de acord cu prelungirea termenului de la 6 luni la 1 an, dar insistă să se păstreze sintagma: "transferate la agenţii economici solicitanţi, la valoarea de un leu", sintagma eliminată de comisie.

Domnul profesor Andea, din partea comisiei. Vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este adevărat că filozofia întregii reglementări se aşează pe ideea de a valorifica la un preţ simbolic cercetare ştiinţifică, însă, tot atât de adevărat este că întreaga construcţie a legii rezolvă această problemă, fără a trimite în derizoriu cercetarea ştiinţifică, presupunând că ea poate fi valorificată doar la preţul de un leu.

În consecinţă, comisia a considerat că se păstrează esenţa legii, fără a se menţiona valoarea de un leu.

Eu susţin măsura votată în comisie, deci fără "un leu", preţul cercetării ştiinţifice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aţi ascultat şi explicaţiile domnului ministru şi ale comisiei.

Supun votului dumneavoastră întâi amendamentul 4 al comisiei, astfel cum a fost formulat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi a fost adoptat amendamentul 4. Deci, alin. 20 se modifică în mod corespunzător.

Alineatul 21. Urmăriţi, vă rog, în text, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în formularea iniţiatorului.

Alineatul 22. Urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi. Admis amendamentul 6, alin. 22 se modifică în mod corespunzător.

Alineatul 23. Urmăriţi amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 7, modificat alin. 23.

Alineatul 24. Comisia nu are observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Comisia vă propune după alin. 24 un alineat nou, 25, prin amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 9, se introduce alin. 25.

La pct. 2, titlul, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră, votat în unanimitate.

Titlul anexei, al tabelului.

Urmăriţi amendamentul 11. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 11. Modificat titlul tabelului, anexa 1, potrivit acestui amendament, denumirea temei.

În continuare, textele tabelului nu mai au modificări propuse de comisie.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Nu aveţi. Adoptate toate textele tabelului în formularea iniţiatorului, mai puţin titlul tabelului.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege. Deşi proiectul are caracter ordinar, totuşi, prezenţa din sală nu-mi permite să o supun votului dumneavoastră. O vom face la şedinţa viitoare, destinată acestui scop.

Pentru proiectele de la punctele 18 şi 19 avem o cerere din partea doamnei ministru a învăţământului să se amâne dezbaterea, pentru că nu poate fi prezentă la susţinerea celor două proiecte, iniţiate de Guvern.

La pct. 20, propunerea legislativă privind reorganizarea grupurilor şcolare.

Cine este iniţiatorul propunerii? Domnule deputat Ionescu, poftiţi.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea privind reorganizarea grupurilor şcolare este în portofoliul Comisiei de învăţământ de foarte mult timp, de circa un an de zile. O mică istorie: a intrat în plen, după care a revenit înapoi în comisie şi comisia a dat verdictul cu 10 la 8 ca să fie respinsă.

Problema esenţială la această propunere legislativă este următoarea: această lege este iniţiată de mine şi de colegul meu, Moisoiu.

Se ştie că după Revoluţie, în majoritatea grupurilor şcolare, marea parte a cadrelor didactice de conducere şi-au asumat răspunderea pentru menţinerea cadrelor didactice, prin promovarea unor noi tipuri de filiere de învăţământ în aceste grupuri şcolare, şi anume, în afară de filiera tehnologică, s-a promovat filiera teoretică şi vocaţională.

În acest sens, s-a constatat, nu numai de către noi, care suntem specialişti şi avem, eu şi cu colegul meu o activitate mare în activitatea de management, în ceea ce priveşte conducerea grupurilor şcolare, cât şi de către Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, că a scăzut preponderent calitatea, deoarece baza materială nu este competitivă pentru toate cele trei filiere. Există unităţi şcolare în ţară în care se pregătesc elevii în cele trei filiere.

În acest sens, noi am venit cu propunerea comasării, acolo unde este cazul, a acestor grupuri şcolare pentru ca baza materială să fie reîmprospătată şi adusă la un nivel competitiv corespunzător, iar celelalte clase din filiera teoretică, acolo unde este cazul, de asemenea, să meargă către unităţile care pregătesc numai în filiera teoretică şi unităţile care pregătesc în filiera vocaţională.

În acest sens, am cerut un punct de vedere al inspectoratelor şcolare din ţară.

Deci, după o perioadă de câteva luni, din cele 41 de inspectorate şcolare, am primit aviz de la 30 de inspectorate şcolare favorabile, cu nişte amendamente, pe care noi am venit şi am îmbrăcat vechiul proiect de lege cu aceste amendamente şi le-am supus din nou comisiei.

În acest sens, vreau să reliefez faptul că acest proiect are o acoperire şi din punct de vedere juridic, în proporţie de 75% din sufragiile celor îndreptăţiţi să-şi spună punctul de vedere, şi anume favorabil, motiv pentru care eu vă rog şi vă invit ca să votăm, să dăm un vot de conştiinţă, pentru că acest proiect vine numai şi numai în scopul creşterii calităţii învăţământului, atât pe filiera teoretică, cât şi tehnologică.

Un singur exemplu vi-l dau: la unităţile unde funcţionează mai multe tipuri de filiere unde este un amalgam de tipuri de filiere şi o bază materială care este necontrolată şi nu este o bază materială consolidată pentru unul dintre aceste tipuri de filiere, se pregătesc copii, spre exemplu, atât la liceele de cultură generală, la filologie cât şi la unităţile unde se pregătesc în meserie.

Nivelul calitativ al elevilor după absolvire este net diferit, cu toate că au aceeaşi emblemă, aceeaşi diplomă. În acest sens, noi am dorit să creştem calitatea învăţământului atât teoretic, cât şi practic.

Nu am venit cu o lege impusă, ci am spus: acolo unde este cazul. Şi unde este cazul? Decât în zonele unde se găsesc mai multe unităţi şcolare de acest tip şi unde se poate face aşa ceva, şi anume în unităţile unde există o singură unitate noi nu venim imperativ să impunem acest lucru, decât în oraşe. Şi în oraşe se poate schimba în bine învăţământul, prin comasarea, în concluzie, a acestor unităţi şi readucerea învăţământului pe o treaptă calitativă superioară, deoarece învăţământul preuniversitar trece prin nişte colapsuri, mai cu seamă învăţământul de filieră tehnologică.

Deci, în concluzie, eu cred că hotărârea inspectoratelor şcolare de a trimite aviz favorabil acestui proiect de lege, în proporţie de 75% , deci cu o putere juridică de 75%, care ar reprezenta şi un referendum naţional, constituie cea mai bună dovadă că acest proiect de lege este viabil şi trebuie pus în aplicare. Motiv pentru care, vă rugăm să-l votaţi, deoarece vine în sensul creşterii calităţii învăţământului preuniversitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei de învăţământ, domnul preşedinte Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Cu adresa nr. 228 din 19 aprilie 2001, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată în fond şi a înaintat raport la propunerea legislativă privind reorganizarea grupurilor şcolare, nr. 29/232 din 25 februarie 2002.

În şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 5 martie 2002 s-a decis retrimiterea la comisie a propunerii legislative, pentru o nouă dezbatere şi întocmirea unui raport suplimentar.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 28 mai 2002, a reanalizat propunerea legislativă menţionată şi a hotărât menţinerea raportului în forma prezentată anterior: 6 voturi pentru modificarea raportului, 9 voturi împotriva modificării raportului şi 2 abţineri.

La lucrările comisiei au participat: doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării, domnul Radu Mircea Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Deci, acesta este raportul comisiei, care propune respingerea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină, cu privire la propunerea comisiei? Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Stimaţi colegi,

Ne găsim într-un moment în care ar trebui lucrurile puţin văzute altfel: este vorba de situaţia în care se găseşte învăţământul românesc şi dacă o anumită propunere legislativă este făcută de un anumit grup parlamentar, în acest caz, măsura cu care se judecă această propunere este alta decât cea dacă este făcută de un alt grup parlamentar. Eu cred că învăţământul, ca şi alte sectoare sociale ale ţării, trebuie tratate cu aceeaşi unitate de măsură.

Propunerea pe care o dezbatem, iniţiativa legislativă pe care o dezbatem astăzi, aceea privitoare la grupurile şcolare, înfiinţarea acestora sau reînfiinţarea acestor grupuri şcolare, este în concordanţă totală cu orientarea europeană, şi anume aceea de a pregăti nişte specialişti, în domenii, cât mai buni. Şi adevărul este că, până acum, învăţământul românesc a dat dovadă că poate şi că pregăteşte specialişti de calitate superioară, aceştia participând la diverse olimpiade, concursuri internaţionale, plecând peste ţări şi mări ca să se angajeze acolo. de fiecare dată au dovedit că au atât cunoştinţe teoretice, cât şi cunoştinţe practice, pentru ca să poată să fie competitivi. această propunere cu care s-a venit, această iniţiativă legislativă, de fapt, aceasta doreşte. Iar efortul material este minim, bineînţelesc, lăsând la o parte oarecari probleme de mutare a unor cadre didactice dintr-o şcoală în alta. De ce? Pentru că, în momentul în care se investeşte într-un anumit tip de şcoală, în acest caz baza materială trebuie adunată. Suntem prea săraci pentru ca să dispersăm fondurile în toate şcolile, iar această bază materială să nu fie folosită cu o eficienţă maximă.

Eu vă rog frumos să vă gândiţi şi să ne gândim cu toţii la această problemă şi, în consecinţă, propun ca să se respingă propunerea comisiei, respectiv iniţiativa legislativă să fie acceptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Terminându-se dezbaterile generale, voi supune votului dumneavoastră propunerea de respingere la şedinţa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Comisia pentru agricultură. Din partea Guvernului domnul ministru Gaspar. Rog Comisia pentru agricultură să-şi ia locul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul supune dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege care prevede trecerea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor în administrarea şi gospodărirea în regim silvic a Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Prin această lege se încearcă să se îndrepte o necorelare care a apărut ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 26/1996, Codul Silvic, respectiv a Legii nr. 103/1996, referitoare la fondul cinegetic şi protecţia vânatului. Având în vedere că Regia Protocolului încă din anul 1990 avea în administrare fondul forestier respectiv la care face referire legea, necorelarea acestor prevederi cu situaţia de fapt a dus, în acest fel, la o situaţie specială, ca anumite activităţi de interes public să nu poată fi desfăşurate de către regie.

Aşa cum menţionam, legea precizează foarte clar că fondul forestier va fi gospodărit în regim silvic, prin structuri silvice, constituite potrivit legii.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul legislativ.

De asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a avizat favorabil proiectul de lege.

Vom avea în final, domnule preşedinte, să facem un amendament care este un amendament de tehnică legislativă, ca urmare a faptului că între timp a apărut o nouă hotărâre de Guvern şi ar trebui ca referirea din art. 5 să se facă la această hotărâre şi nu la hotărârea menţionată, care este o hotărâre din anul 2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere şi avizare cu Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", transmis cu adresa nr. 4 din 28 ianuarie 2002.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului legislativ şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Protocolului de Stat" face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru, 7 împotrivă şi 1 abţinere în şedinţa din 21.05.2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea proiectului de lege în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul deputat Ludovic Mardari de la PRM.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul Comisiei de agricultură am propus respingerea acestui proiect de lege, deoarece, prin acest transfer la Agenţia Protocolului de Stat a terenurilor forestiere există riscul să se ajungă de la exploatarea în regim silvic la exploatarea în regim protocolar.

Pe de altă parte, cine ne poate garanta că peste o anumită perioadă de timp nu vor fi solicitate pentru aceeaşi destinaţie şi alte suprafeţe de pădure din ţară.

Se creează un precedent care poate duce la refacerea privilegiilor partidului unic dinainte de 1990.

Rog pe domnii deputaţi să respingă acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Poftiţi, domnule deputat, din partea Comisiei pentru agricultură.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am discutat şi la comisie, asigurăm pe stimatul nostru coleg că într-adevăr nu se va întâmpla aşa, din mai multe considerente. Personal - am spus-o şi atunci - cred că este momentul să renunţăm la o serie întreagă de suspiciuni. Problema care este în discuţie nu este o problemă nouă, aşa, ca utilizarea aceasta pe care o are suprafaţa respectivă nu este de acum, este cu mult mai de mult timp. Nu facem altceva decât să intrăm în normalitate, deci să ne aliniem Legii nr. 26 şi Legii nr. 103. Iar prin art. 3 la această lege - vizează clar şi am aprobat cu marea majoritate - "fondul funciar prevăzut la art. 1 va fi gospodărit în regim silvic, prin structuri silvice constituite potrivit legii", iar la art. 4: "fondul de vânătoare, prevăzut la art. 2 va fi gestionat în Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", în conformitate cu prevederile legale în vigoare".

De ce spunem acest lucru? Această suprafaţă care intră în administrarea patrimoniului Protocolului de Stat este pentru o utilitate specială de care România are nevoie în relaţiile internaţionale, care au fost, sunt şi vor fi în continuare, de a reprezenta în această situaţie România.

De aceea, considerăm oportum ca dumneavoastră să votaţi hotărârea comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul 1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 2 şi 3. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolul 4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art. 5 s-a anunţat un amendament de formulare. Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Având în vedere faptul că Regulamentul de organizare şi funcţionare al regiei este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 533 din 2002, publicat în Monitorul Oficial al României partea I nr. 391 din 7 iunie 2002, care aborgă integral Hotărârea Guvernului nr. 854/2000, cu modificările şi completările ulterioare, propunem reformularea art. 5 din proiectul de lege pentru a pune în concordanţă cu situaţia juridică, în momentul de faţă.

Articolul 5 ar urma să aibă următoarea redactare: "Regulamentul de organizare şi funcţionare al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat a aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 533/2002, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr. 391 din 7 iunie 2002, va fi modificat prin Hotărârea Guvernului, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi".

Deci, nu am făcut decât să introducem noua hotărâre faţă de hotărârea care a fost abrogată.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră modificarea art. 5, potrivit propunerii domnului ministru Gaspar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Vă rog să vă exprimaţi voturile ceilalţi. Cine este pentru art. 5 în reformularea propusă de domnul Gaspar? 25 voturi pentru.

25 pentru, 8 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a votat cu 25 pentru şi 8 împotrivă textul art. 5.

La lista anexă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Vom supune votului final proiectul de lege în şedinţa destinată acestui scop.

Următorul proiect. La pct. 22, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această modificare în corpul Legii nr. 268 a survenit ca urmare a multiplelor observaţii şi mai ales a propunerilor care au venit din teritoriu, dar şi a constatărilor şi greutăţilor cu care s-a confruntat Agenţia Domeniilor Statului în procesul de privatizare.

În realitate, măsurile se referă la accelerarea procesului de privatizare şi de aceea au fost diversificate formele de licitaţie. S-a introdus la art. 14, prin două alineate, negocierea directă şi licitaţia publică cu strigare.

În acelaşi timp, s-a prevăzut şi posibilitatea ca după prima licitaţie, neadjudecată de o societate comercială, să poată fi divizată şi vândută ca active.

În esenţă, acestea sunt modificările în proiectul legii. Ea are toate avizele, inclusiv a fost votată şi de plenul Senatului şi de aceea v-am ruga să-i acordaţi votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru agricultură?

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere şi avizare cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi competarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului, cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, transmisă cu adresa nr. 180 din 8 aprilie 2002.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consililului legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului economic şi social.

Prin proiectul de lege se propun modificări şi completări la Legea nr. 268/2001, vizând accelerarea procesului de privatizare precum şi stabilirea unor metode de concesionare în vederea utilizării activelor aflate în stadiu avansat de degradare şi care nu prezintă interes pentru societăţile comerciale care le au în patrimoniu.

În raport cu obiectivul şi conţinutul său, ce vizează modifcarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 1 abţinere, în şedinţele din 28.05 şi 29.05 a.c.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 28.03.2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări şi completări, a proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul şi raportul.

La titlul proiectului de lege nu au fost obiecţiuni la comisie. Dacă aveţi dumneavostră? Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Partea de preambul a art. I.

Urmăriţi amendamentul nr. 1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 1 din art. I, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în formularea Senatului.

La pct. 2, urmăriţi amendamentul nr. 2. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La dezbaterea pe fond din cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001, la punctul 2 lit. f), la art. 4 alin. 1, Grupul parlamentar PRM a făcut următorul text: "Cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă în vederea concesionării sau arendării acestora pentru realizarea de exploataţii agricole optime", fiind propusă scoaterea sintagmei "sau schimbul".

Motivarea acestei propuneri o constituie faptul că schimburile de terenuri cu destinaţie agricolă care aparţin societăţilor formate pe terenurile fostelor IAS-uri pot duce la abuzuri în continuare. Astfel, terenuri cu fertilitate mai scăzută şi importanţă nesemnificativă a amplasării pot fi dirijate prin schimburi în proprietatea unei anumite clientele politice, căreia i se vor atribui terenuri cu fertilitate mărită şi amplasamente în locuri strategice. Fapt întâmplat cu ocazia aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, când, spre exemplu, au fost executate schimburi de terenuri de la Suceava lângă Bucureşti sau de la marginea unei localităţi mai lângă viitoarele amplasamente ale unor autostrăzi.

Aceste imperfecţiuni ale legii au împiedicat repunerea în drepturi pe vechile amplasamente pentru foştii proprietari, conducând la o mulţime de dosare în justiţie şi constituind un factor de întârziere în stabilirea dreptului de proprietate, care, şi la ora actuală, este nedefinitivat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să înţeleg că dumneavoastră susţineţi menţinerea textului iniţial?

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Amendamentul de la acest punct, respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Tot în cadrul discuţiei în comisie, s-a căzut de acord să rămână "cumpărarea sau schimbul de terenuri cu destinaţie agricolă, în vederea concesionării sau arendării acestora pentru realizarea de exploataţii agricole optime", însă, s-a venit cu o menţiune, făcută de către colegul Marinache Vişinescu şi Dan Rasovan, de a realiza acest schimb de teren cu destinaţie agricolă numai în cadrul aceluiaşi judeţ. Deci, fără să ajungem la schimburi de acestea, într-adevăr, între judeţe.

Care este rostul acestei propuneri? Ca să putem realiza exploataţii agricole funcţionale în cadrul judeţului, acţiune pe care nu o descoperim noi acum, au realizat-o alţii înaintea noastră şi în condiţii foarte bine, a se vedea situaţia din Franţa.

Acţiunea aceasta de cumpărare nu începe mâine, dar legea nici nu o facem pentru câteva luni sau un an, deci, este o lege care trebuie dimensionată şi să intre să funcţioneze. Şi, într-adevăr, prin realizarea acestui deziderat menţionat la articolul respectiv, avem toate şansele ca, într-adevăr să se realizeze exploataţii agricole, care să producă eficient, cu productivităţi mai mari şi care să ne pună în situaţii normale în competiţia aceasta între ţările Comunităţii Europene.

Deci, susţinem varianta comisiei, cu amendamentul făcut de către cei doi colegi, domnul Vişinescu, PRM, şi domnul Dan Raşovan, PSD. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei cu privire la lit. f).

Cine este pentru? 15 voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 15 la 4, s-a adoptat amendamentul nr. 2 al comisiei cu privire la lit. f).

La pct. 3 din proiect, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 4.

Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 3 al comisiei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul 3, se modifică pct. 4, cu privire la art. 7 alin. 1, în mod corespunzător.

La pct. 5 şi 6, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Pct. 7.

Urmăriţi amendamentul nr. 4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr. 4, modificat pct. 7 în mod corespunzător.

La pct. 8 şi 9, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate textele în formularea Senatului.

Pct. 10.

Urmăriţi amendamentul nr. 5. Nu aveţi obiecţiuni la acest amendament. Admis amendamentul, modificat pct. 10 corespunzător.

Art. II. Comisia nu a avut amendamente, dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. III? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. IV? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Am parcurs textele acestui proiect, urmează să-l supunem votului final la şedinţa care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare.

Aveţi cuvântul, domnule ministru Moucha.

Domnul Romulus Ioan Mouha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 30 ianuarie 1998, Guvernul României a emis o Ordonanţă nr. 39, care la art. 24 făcea o serie de decalări în timp ale aplicării unor articole din respectiva ordonanţă. 6 luni mai târziu, respectiv, la 27 iulie a aceluiaşi an, deci, în 1998, se emite Ordonanţa Guvernului nr. 44, care aplică alte decalări în timp ale aplicării Ordonanţei nr. 39 (precedenta, despre care făceam vorbire); de asemenea, Ministerului Finanţelor îi "trasează", să spunem aşa, sarcina de a aduce o serie de modificări în bugetul instituţiei standardizării statului.

Faţă de faptul că Ordonanţa nr. 44, al cărei text îl supunem atenţiei dumneavoastră este în momentul de faţă caducă şi că prevederile pentru bugetul de stat pe anul 1998 au fost operate la momentul respectiv, considerăm că această ordonanţă nu mai este necesar să fie legiferată.

Aş dori, de asemenea, să precizez faptul că în Camera Deputaţilor ea a fost analizată pe fond de Comisia pentru industrie şi servicii, care are şi ea soluţia ca această lege de aprobare a ordonanţei, respectiv, ordonanţa în sine, să fie respinsă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule Moucha.

Dacă, dintre dumneavoastră, doreşte cineva să participe la dezbateri?

Comisia pentru industrie şi servicii? Domnul preşedinte Antal.

Domnul Istvan Antal:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum vi s-a prezentat, acest proiect de lege a avut ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi din Ordonanţa nr.39 privind activitatea de standardizare, şi anume, prelungirea termenului de intrare în vigoare a respectivei ordonanţe cu 94 de zile.

Având în vedere că amânarea intrării în vigoare cu 3 luni a prevederilor articolelor menţionate la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 44 privind activitatea de standardizare naţională în România nu are nici un fel de relevanţă în prezent, deoarece şi-a exercitat efectul la rectificarea de buget pentru anul 1998, a adus corecturile necesare, în conformitate cu prevederile art. II din Ordonanţa nr. 44, precum şi datorită faptului că prin procesul de legiferare a Ordonanţei Guvernului nr. 39 se aduc modificări ale textului ordonanţei de bază, chiar abrogarea unuia dintre articole, la care se face referire în Ordonanţa nr. 44, s-a apreciat că nu este oportună aprobarea prin lege a acestei ordonanţe.

Ca atare, Comisia pentru industrie şi servicii propune respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte totuşi cineva să intervină cu privire la propunerea comisiei? Nu.

Vom supune această propunere votului final în şedinţa de vot stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Vă propun să luăm în dezbatere şi proiectul de la pct. 25: Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Ioan Jelev:

Mă numesc Ioan Jelev, secretar de stat la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Doresc să vă prezint Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării. Prin această lege, pe de o parte, noi realizăm o armonizare într-un capitol important al legislaţiei Uniunii Europene, prin preluarea unor prevederi ale unor directive specifice acesteia; în acelaşi timp, reuşim să simplificăm procesul de autorizare, prin faptul că se stipulează clar că numai 746 de unităţi economice, care au fost identificate, vor face obiectul acestei reglementări, e vorba de unităţi economice deosebite, cu impact asupra mediului în industria energetică, chimică, petrochimică, minerit, depozitarea deşeurilor.

Prin această reglementare se pune un accent deosebit pe prevenire, pe corelarea măsurilor pentru toate componentele de mediu în ansamblu şi promovarea celor mai bune tehnici disponibile în domeniile respective. De altfel, pentru activităţile existente se prevede că termenul limită de punere în aplicare, ţinând seama de costurile transpunerii în practică, este anul 2015. Pentru activităţile noi, desigur că de la început vor trebui luate în considerare aceste elemente specifice legii.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Ion Florescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu adresa nr. 223/29 aprilie 2002, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond, în procedură de urgenţă, în două şedinţe, respectiv, 8 şi 15 mai.

Prin Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării se urmăreşte completarea şi armonizarea legislaţiei române în domeniul protecţiei mediului cu prevederile Directivei nr. 96/1961 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

La lucrările comisiei din ziua de 8 mai au fost prezenţi 24 de deputaţi, dintr-un total de 12 membri. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege a fost adoptat şi de Senat, în şedinţa din 22 aprilie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune Camerei Deputaţilor admiterea, cu modificările rezultate şi care sunt anexate. Deci,propunem admiterea, cu modificări, a proiectului de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi în paralel titlul legii şi al ordonanţei. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă semnalez că la preambulul articolului unic va trebui să faceţi o îmbunătăţire, în aprobarea Senatului se spune: "Se aprobă ordonanţa, cu următoarea modificare...", or, dumneavoastră aveţi mai multe modificări. Deci "…cu următoarele modificări şi completări" sau vedeţi cum vine.

La alin. 2 din proiectul de lege adoptat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în formula propusă.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în formularea propusă.

La art. 1 alin. 1 şi 2, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Alin. 3 de la art. 1, urmăriţi amendamentul nr. 1. Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul nr. 1, modificat alin. 3 de la articol în mod corespunzător.

La art. 2, comisia nu a avut obiecţii, dacă aveţi dumneavostră? Nu.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Titlul Cap. II? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 3 alin. 1, urmăriţi amendamentul nr. 2, care se referă la lit. g), l) şi o).

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament 2? Nu aveţi.

Admis amendamentul şi modificat art. 3 alin. 1, la lit. g), l) şi o).

La celelalte litere, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanţă.

La alin. 2, nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

La art. 4? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Art. 5, la lit. c), urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 3 de la pag. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 3, se modifică art. 5 lit. c).

La art. 6 şi 7, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Art. 8 alin. 1? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în formularea din ordonanţă.

Art. 8 alin. 2? Urmăriţi amendamentul nr. 4 de la pag. 5. Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, modificat art. 8 alin. 2, potrivit amendamentului.

Art. 9. Pentru lit. a) şi c), comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Adoptate în formularea iniţiatorului.

Pentru art.9 lit. b), urmăriţi amendamentul nr. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul nr. 5, modificată lit. b).

Titlul Cap. III? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art. 11. La lit. a) şi e), urmăriţi amendamentul nr. 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 6 şi se modifică lit. a) şi e) de la art. 11 în mod corespunzător.

Pentru lit. b), c), d) şi f), comisia nu a mai avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu.

Votate în formularea din ordonanţă.

Art. 12 şi 13? Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea din ordonanţă.

Art. 14, urmăriţi amendamentul nr. 7. Nu sunt obiecţiuni.

Votat amendamentul, modificat art. 14.

Art. 15? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea din ordonanţă.

Titlul Cap. IV? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea din ordonanţă.

Art. 16 alin. 1 lit. a), j).

Comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nici dumneavoastră.

Votat în formularea din ordonanţă.

La lit. k), urmăriţi amendamentul nr. 8.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat amendamentul nr. 8, modificată lit. k).

Art. 16 alin. 2 şi 3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în formularea din ordonanţă.

Art. 17? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea din ordonanţă.

Art. 18.

Urmăriţi amendamentul nr. 9.

Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul, modificat art. 18.

Titlul Cap. V? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea din ordonanţă.

Art. 19.

Adoptat.

Art. 20 lit. a), c) şi e) de la pct. 1.

Comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Votat în formularea din ordonanţă.

Pentru. art. 20 pct. 1 lit. b) şi d), urmăriţi amendamentul nr. 10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 10, modificate lit. b) şi d).

La pct. 2, urmăriţi, de asemenea, tot amendamentul nr. 10, poz.2 de la pag. 9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 10, cu privire la pct. II, care se modifică în mod corespunzător.

La pct. 3, comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Art. 21.

Adoptat în formularea din ordonanţă.

Titlul Cap. IV?

Adoptat în formularea din ordonanţă.

Art. 22?

Adoptat în formularea din ordonanţă.

La Anexa nr. 1, dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votată în formularea din ordonanţă.

La Anexa nr. 2, urmăriţi amendamentul nr. 11.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 11 şi se modifică Anexa nr. 2 în mod corespunzător.

Vă rog să constataţi că la anexele nr. 3 şi 4, comisia nu a mai avut amendamente, dacă nici dumneavoastră nu aveţi, se votează în formularea iniţiatorului.

Am parcurs proiectul de lege, urmează să îl supunem votului final la şedinţa de vot specială.

Mai există iniţiatorul care aşteaptă de dimineaţă şi pentru proiectul de la pct. 26: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra formării şi instruirii asistenţilor medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967. Îi dau cuvântul domnului ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin Hotărârea nr. 160/30 aprilie 2002, Guvernul supune Parlamentului spre adoptare Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii şi formării asistenţilor medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967.

Acest proiect de acord a fost examinat de către Consiliul Legislativ şi avizat favorabil.

De asemenea, el a fost examinat de comisia sesizată în fond a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie. S-a constatat că acordul se încadrează în prevederile Legii nr. 4/1991 cu privire la încheierea şi ratificarea tratatelor şi, ca atare, supun plenului ca acesta să fie adoptat în forma pe care Guvernul a prezentat-o Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei de sănătate?

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Privind Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii şi formării asistenţilor medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967, Comisia pentru sănătate şi familie a analizat acest proiect de lege şi vă roagă să fiţi de acord cu el în această formă, întrucât el respectă cerinţele europene, respectiv, punctele cheie: 4.600 de ore de pregătire la asistenţii medicali şi intrarea în profesie între 17 şi 19 ani.

În aceste condiţii, prin ratificarea acestui proiect, vom putea să continuăm şcolarizarea şi să acordăm legislaţia noastră cu legislaţia europeană.

Vă propunem să adoptaţi acest proiect. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveţi anexat.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege, urmează să îl supunem votului final. Acest lucru se va realiza în şedinţa stabilită în acest scop de Comitetul ordinii de zi.

Cu aceasta, vă rog să îmi permiteţi să declar închisă şedinţa de astăzi şi să vă urez lucrări fructuoase în comisii, pentru după-amiază. La revedere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,40.