Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa! Înţeleg că sunt 34 de înscrieri la cuvânt. Cred că nu mai este cazul să repet acel apel la consistenţa prezentării şi se poate depune la secretariat textul integral.

Are cuvântul domnul Valeriu Zgonea. Este? Nu este.

Doamna Eugenia Moldoveanu şi se pregăteşte domnul Damian Brudaşca.

Doamna Eugenia Moldoveanu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Teatrul liric are, în România, o frumoasă, veche şi bogată tradiţie. În ciuda tuturor dificultăţilor, anii de după cel de-al doilea război mondial au însemnat o perioadă de glorie pentru artiştii lirici români: montările noastre au primit aplauze pe toate continentele, iar interpreţii români au cântat pe toate marile scene ale lumii. Au fost succese obţinute cu sacrificii imense şi cu foarte, foarte multă muncă şi dăruire.

Ultimii 12 ani au însemnat, pe de o parte, câştigarea unei libertăţi - atât în ceea ce priveşte posibilităţile artiştilor de a-şi clădi o carieră internaţională, cât şi referitor la posibilităţile de exprimare artistică -, dar şi ivirea unor dificultăţi de neimaginat, până acum, pe toate palierele pregătirii de specialitate şi ale exercitării profesiei.

Acum, învăţământul muzical românesc duce lipsă de profesori suficient de experimentaţi, iar salariile - cu toate creşterile din ultima vreme - nu sunt, încă, suficient de atractive, pentru a menţine interesul acestor profesori. Din păcate, studiourile muzicale experimentale studenţeşti şi cele care existau pe lângă teatrele lirice, care asigurau tinerilor, altădată, posibilitatea de a-şi exersa calităţile artistice, încă de pe băncile facultăţii, au fost desfiinţate. Studenţii primesc, acum, o pregătire mai mult teoretică, astfel încă, la absolvire, nu posedă experienţa necesară pentru a se integra uşor într-un colectiv artistic, într-un teatru liric de prestigiu. Probabil că stabilirea unor relaţii de colaborare directă între universităţile de muzică şi teatrele de operă, ca şi ceva mai multă iniţiativă, din partea decanatelor facultăţilor, ar putea duce la îmbunătăţirea substanţială a situaţiei.

Fără îndoială, problema teatrelor de operă este şi cea mai dificilă. Acestea sunt cele mai complexe instituţii de spectacole; ele necesită un personal numeros şi extrem de variat, investiţii în clădiri, decoruri şi instrumente muzicale, participări la mari festivaluri internaţionale şi invitaţii adresate muzicienilor străini să vină în România etc. Pentru coordonarea unui asemenea mecanism, deosebit de complicat, este nevoie de o echipă de conducere, în care directorii artistici să fie dublaţi, în munca lor, de nişte manageri experimentaţi. În al doilea rând, este nevoie de o bugetare adecvată, atât din partea autorităţii administraţiei tutelare, cât şi, după caz, a Ministerului Culturii şi Cultelor.

Am văzut, recent, clădirea Operei Române, întinerită prin lucrări ample, care i-au redat strălucirea specifică unui asemenea lăcaş de cultură. Putem spune, aşadar, că Ministerul Culturii şi Cultelor şi-a făcut, din acest punct de vedere, datoria de a subvenţiona lucrările de minuţioasă renovare a acestei clădiri specializate. Din păcate, nici pereţii proaspăt zugrăviţi, nici luminoasele candelabre nu sunt suficiente întotdeauna pentru a vedea, pe scena Operei, spectacole de mare valoare. Pentru aceasta este nevoie de un colectiv valoros şi de un management pe măsură.

Cu regret trebuie să constat că dificultăţile de până acum ale tranziţiei au măcinat fără milă forţele artistice ale teatrelor lirice româneşti. Ştiu cazuri destule ale unor tineri valoroşi, care au părăsit primele scene ale ţării pentru doar câteva sute de dolari în plus. Îi puteţi vedea în locuri aflate la graniţa dintre artă şi comerţ, gata să îşi abandoneze vocaţiile artistice pentru o relativă bunăstase imediată. Nu am nici un drept să îi condamn, dar trebuie să observ că acesta este rezultatul unei pervertiri a idealurilor de viaţă ale unei generaţii încă debusolate şi care se simte părăsită şi trădată de cei care ar fi trbuit să îi îndrume paşii. Ansamblurile vocale, orchestrele şi trupele de balet din străinătate sunt pline cu artişti români, care în ţara noastră au fost lipsiţi de satisfacţiile de care orice artist are nevoie pentru a se împlini profesional.

Cei care au rămas în ţară şi-au consumat energiile în greve, scandaluri şi conflicte generate de orgolii mărunte ori în montări, pe cât de costisitoare, pe atât de contestate.

Cu toate că numărul celor care au părăsit scenele româneşti este imens, România are, încă, suficient de multe talente. Din păcate, ne lipsesc managerii pe măsură. Bunăvoinţa de care Guvernul României a dat dovadă, acordând subvenţii suficiente pentru desfăşurarea unei activităţi normale - într-o situaţie în care, încă, bugetul culturii rămâne victima exigenţelor reformei economice - nu este suficientă. Ne lipsesc acei profesionişti capabili să conducă o instituţie artistică de pe poziţiile unui patron de concern industrial. Ştiu că ultimii ani au făcut posibilă apariţia unor absolvenţi în management cultural. Din păcate, ei sunt, încă, prea tineri şi prea puţin experimentaţi pentru a putea conduce, cu mână forte, un teatru de operă. Multe ţări europene, aflate în situaţii similare, au adus manageri din străinătate. Nici această soluţie nu ne stă încă la îndemână, din cauza lipsei banilor pe care, îndeobşte, aceşti manageri de excepţie îi solicită. România nu va avea, prea curând, resursele necesare pentru a plăti salariul pe care Austria îl achită unui Ioan Holender, de exemplu.

Şi atunci, singura cale ce ne rămâne este aceea a unirii forţelor pe care le avem: artişti şi administratori, deopotrivă. Trebuie să ne bazăm pe oamenii pe care îi avem şi care vor să facă ceva, aici şi acum, să lăsăm deoparte supărările trecute şi divergenţele pornite din "orgolii rănite" şi să formăm echipe care să îşi asume responsabilitatea renaşterii teatrului liric în România, aducând, totodată, corecţiile necesare unui sistem de învăţământ care, din păcate, a involuat în anii tranziţiei.

Iată mesajul meu de la această înaltă tribună, al unei artiste care şi-a pus cariera şi viaţa în slujba artei româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD şi vânzarea Transilvaniei".

După cum se ştie, pentru a forma noul guvern, în urma alegerilor parlamentare din anul 2000, PDSR, partid contestat în Occident şi considerat drept continuator al PCR, a făcut o alianţă odioasă cu reprezentanţii coloanei a V-a a hungarismului revizionist şi revanşard. Spre deosebire de CDR, fostul aliat al UDMR, PDSR a considerat prioritare nu problemele social-economice grave care au generat adevărate drame în rândul populaţiei româneşti, ci acordarea de privilegii minorităţii maghiare. PDSR (actualmente PSD) îndeplineşte punctual, potrivit calendarului impus de UDMR, absolut toate solicitările aberante ale acesteia. Pentru liderii PSD important nu este poporul român adus la disperare şi obligat să migreze cu sutele de mii din cauza sărăciei cronice din ţară, ci vrerea baronilor UDMR, care urmăresc cu tenacitate subminarea instituţiilor româneşti şi a integrităţii naţional-teritoriale a statului român. În mai puţin de doi ani de când se află în cârdăşie cu UDMR, PSD i-a acordat mai multe privilegii decât reuşise aceasta să obţină în cei 10 ani anteriori.

Aceasta a însemnat retrocedarea către UDMR şi minoritarii unguri, din proprietatea publică a statului român, a peste un milion de ha de teren, în vreme ce sute de mii de familii de români trăiesc o dramă cumplită, nereuşind să intre în posesia bunurilor proprii sau moştenite de la părinţii lor, mulţi dintre ei exterminaţi în închisorile înaintaşilor actualilor guvernanţi. În plus, prin minciună şi fals, cu concursul nemijlocit al unor miniştri români, aceeaşi uniune culturală este pe cale să submineze activitatea a mii de instituţii, şcoli, spitale etc. româneşti în pericol de a fi evacuate pentru a intra în posesia unor fundaţii, ligi, asociaţii etc., cele mai multe din Ungaria, sau manipulate de acolo, gândite de fondatorii lor ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva României. Actualii guvernanţi uită sau desconsideră un adevăr istoric incontestabil: în anii care au urmat formării României Mari, statul român a răscumpărat toate proprietăţile străine aflate înainte în hotarele Austro-Ungariei cu datoria statului succesor al acesteia - Ungaria - ca reparaţii pentru acţiunea şi distrugerile pe care ni le-a produs în timpul primului război mondial.

Un alt adevăr trecut cu vederea de guvernanţii PSD, sub teroarea şi ameninţările UDMR şi ale cercurilor revizionist-revanşarde occidentale, este că, cu foarte mici excepţii, de la înfiinţare şi până în anul 1921, clădirile revendicate şi suprafeţele de teren aferente, împreună cu toată finanţarea necesară, au ca sursă domeniul public. Noi ne considerăm moştenitorii contribuabililor români, marginalizaţi în cadrul societăţii multietnice şi pluriculturale din Transilvania medievală, singurii proprietari de drept ai clădirilor şi terenurilor pe care azi PSD, ca să se menţină la Putere, le fac cadou minoritarilor unguri. Practic, prin politica promovată de PSD, se anulează nu numai efectele legii optanţilor, ci şi ale Tratatului de la Trianon. Aici, în Transilvania, autorităţile de la Budapesta, indiferent de partidul politic aflat la putere, se comportă ca şi cu o provincie aflată efectiv sub puterea sa. Aşa se explică prigoana sistematică împotriva partidelor politice româneşti naţionale şi a liderilor acestora, care se opun jocurilor mârşave ale duşmanilor milenari ai poporului român.

Ca să sfideze şi mai mult demnitatea noastră naţională, emisarii Budapestei incită sistematic la acţiuni care dovedesc că sunt cu adevărat stăpâni pe situaţie şi că nu trec încă la desprinderea Transilvaniei de România doar spre a evita reacţiile internaţionale. Retrocedând UDMR, respectiv Ungariei, peste un milion de ha de teren şi păduri, mii de clădiri şi alte bunuri din Transilvania, în valoare de zeci de mii de miliarde de dolari, guvernul de la Bucureşti a renunţat efectiv la acest teritoriu. Aşa şi numai aşa ne putem explica acceptarea de către guvernul PSD a sfidării însemnelor naţionale, jignirii repetate a istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti, nepedepsirea cazurilor vădite de antiromânism.

Atât reprezentanţii UDMR, cât şi emisarii Budapestei se comportă ca adevăraţii stăpâni ai Transilvaniei. Nu am în vedere doar adoptarea de legi care - lucru singular în Europa şi în lume - produc efecte pe teritoriul suveran al altei ţări, sau sărbătorirea, în Transilvania, a aşa-ziselor zile naţionale ale Ungariei, agresiunea asupra economiei acestei provincii, stabilirea de legături rutiere şi feroviare directe între Budapesta şi oraşele transilvane, destabilizarea sistemului românesc de învăţământ şi cultură prin finanţări ale unor oficine de sabotaj şi propagandă antiromânească, ci faptul că însuşi preşedintele actual al Ungariei îşi permite un comportament dincolo de orice uzanţe diplomatice sau limite ale bunului simţ.

Că lucrurile au atins acest stadiu deosebit de grav îl dovedeşte declaraţia recentă a deputatului UDMR, Kelemen Hunor, care afirma postului de radio Kossuth că ne aflăm în situaţia, pentru a doua oară, susţine el, dar pentru prima oară, în realitate, a "ocupării de ţară" a Ardealului de către unguri.

Oare nici această situaţie, recunoscută, din neatenţie sau voit de UDMR, nu-i va trezi la realitate pe liderii PSD? Să fie, cu adevărat, Transilvania pierdută pentru statul român? Adrian Năstase şi Ion Iliescu să fi uitat că pentru a deveni parte integrantă a statului român, Transilvania a dat nenumărate jertfe de sânge, că marii patrioţi români ardeleni au înfruntat prigoana, teroarea şi închisorile ungureşti, că unii dintre ei nu şi-au sacrificat doar sănătatea, ci şi viaţa? Dar mai ales că Transilvania nu e a lor, ci a noastră, a celor ce locuim aici cu mult înaintea invadării acestei părţi a Europei de triburile nomade de unguri şi mai ales a urmaşilor şi urmaşilor-urmaşilor.

PRM este azi singura forţă politică românească pentru care nici un sacrificiu nu va fi prea mare pentru a apăra liniştea şi siguranţa Transilvaniei româneşti şi a tuturor locuitorilor lui. Ca deputat de Cluj voi acţiona întotdeauna ca jertfele şi sacrificiile precursorilor statului naţional român, unitar şi suveran să nu fie zadarnice, iar Transilvania să fie în veci românească, aşa cum ne-au lăsat-o moşii şi strămoşii noştri.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolaescu. Va urma domnul Valentin Iliescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolaescu:

Domnule preşedinte,

Fără să-mi cronometraţi timpul, o să vă rog respectuos să urmăriţi timpul fiecărui deputat şi pe partide politice, pentru a se respecta timpul de declaraţii politice aşa cum a fost el programat în Biroul permanent.

Şi acum fac declaraţia politică.

Folosesc timpul alocat pentru susţinerea unei declaraţii politice pentru a da citire unei scrisori deschise adresate doamnei ministru Hildegard Puwak.

În urmă cu o săptămână am tras un semnal de alarmă în problema trecerii Registrului Comerţului în subordinea Ministerului Justiţiei. Deşi am arătat că această decizie poate fi generatoare de corupţie, de întărirea clientelismului politic şi afectează în mod negativ mediul de afaceri, demersul meu a rămas fără răspuns.

Acest fapt nu numai că nu mă miră, ignorarea glasului opoziţiei fiind o procedură îndelung practicată de Guvernul Năstase, dar îmi confirmă indiferenţa cu care actualul Guvern al României tratează problemele grave ale ţării.

Deşi se declară campionii luptei împotriva corupţiei, reprezentanţii PSD iau decizii contrare spiritului şi reglementărilor europene, invocând de cele mai multe ori similitudini cu situaţii din alte ţări europene sau necesitatea de acordare a legislaţiei româneşti la aquis-ul comunitar.

De aceea, stimată doamnă ministru, vă înaintez, de o manieră deschisă, solicitarea mea de a informa opinia publică în baza cărei directive europene se justifică trecerea Registrului Comerţului în subordinea Ministerului Justiţiei.

Dorim să faceţi această precizare deoarece noi am fost informaţi că din 2001 acţionează o directivă europeană care solicită trecerea în administrarea privată a Registrului Comerţului şi în ţările europene care n-au organizat încă activitatea în acest mod.

În speranţa că răspunsul dumneavoastră va sparge tăcerea guvernamentală, vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu pentru concizie.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am dorit să fac această declaraţie politică de la tribuna Parlamentului României astăzi, 8 octombrie 2002, pentru că, fără a fi o zi deosebită, această zi confirmă, încă o dată, revenirea la normalitate.

Astăzi, în şedinţa de Guvern, Cabinetul Adrian Năstase va adopta proiectele legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003. O decizie politică care confirmă, dacă mai era nevoie, că odată cu instalarea administraţiei Partidului Social Democrat lucrurile se aşază pe făgaşul normal, legea se respectă iar promisiunile făcute în campania electorală se onorează de către cei aflaţi la putere.

Cu toate acestea, fără ruşine şi fără decenţă, cei care şi-au asumat destinele guvernării acestei ţări în perioada 1996-2000, fără a încerca cel mai mic efort de a analiza şi compara rezultatele catastrofale ale celei mai negre perioade din istoria postdecembristă a României cu ceea ce se întâmplă astăzi, au trecut la un atac deşănţat, demagogic şi lipsit de substanţă asupra a tot ceea ce întreprinde actuala putere. Profitând de iminenta dezbatere a bugetului de stat pe anul 2003 şi în spiritul adevărului, se cuvine a aminti opozanţilor noştri şi, bineînţeles, opiniei publice câteva consecinţe ale dezastrului pe care l-au provocat în perioada 1996-2000.

Produsul intern brut a cunoscut o reducere dramatică cu 15%, România fiind singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a înregistrat regres economic timp de trei ani consecutiv (1997-1999);

Producţia a cunoscut o scădere substanţială în toate sectoarele economice creatoare de valoare adăugată: industria cu 24%, agricultura cu 8%, transporturile cu 12%, activitatea portuară cu 22%:

Politica de falimentare a economiei şi lichidarea multor întreprinderi fără fundament economic a generat creşterea ratei şomajului de la 6,3% în 1996 la 11% în 2000;

Fenomenul inflaţionist s-a inflamat foarte puternic şi s-a menţinut la cote foarte înalte: 151% (în 1997), 40% (în 1998), 55% (în 1999) şi 45% (în 2000);

Puterea de cumpărare a salariilor s-a diminuat cu 25%, iar a pensiilor cu 35%, concomitent cu adâncirea polarizării sociale, concretizate în atingerea unei rate fără precedent a sărăciei, de 43% în 2000, faţă de 19,9% în 1996;

Moneda naţională s-a depreciat într-un ritm aberant în 4 ani (de 6,7 ori mai mare era cursul de schimb în 2000 faţă de 1996);

Credibilitatea exernă a României, evidenţiată prin scăderea gravă a riscului de ţară, s-a prăbuşit catastrofal;

Fiscalitatea a crescut exagerat, acest lucru generând în intervalul 1996-2000, falimentarea a nu mai puţin de 300.000 de întreprinderi mici şi mijlocii.

Pentru orice om de bună credinţă, astăzi, sub guvernarea Partidului Social Democrat, lucrurile au căpătat o orientare pozitivă.

Pentru al doilea an consecutiv, după mai bine de un deceniu de dureroasă anormalitate, Guvernul României definitivează, la termenul stabilit de legea finanţelor publice, proiectul de buget şi îl trimite, pentru dezbatere şi aprobare, Parlamentului României, după ce, anterior, făcuse obiectul unor discuţii şi negocieri cu partenerii sociali, sindicatele şi patronatele, cu organismele financiare internaţionale, şi fusese prezentat tuturor grupurilor politice parlamentare.

Pentru al treilea an consecutiv al guvernării sale, Cabinetul Adrian Năstase îşi asumă o creştere economică importantă, creştere economică care evidenţiază direcţia pozitivă în care se îndreaptă România, graţie măsurilor macroeconomice luate de Guvernul Adrian Năstase de la preluarea puterii. După doi ani de creştere spectaculoasă, lucru confirmat şi de studiile şi analizele organismelor financiare internaţionale, produsul intern brut se estimează să crească în 2003 cu 5,2%, pe seama măririi volumului de activitate, cu deosebire în ramurile producătoare de bunuri. Acest lucru va genera o creştere de 4% a consumului individual efectiv al gospodăriilor, o creştere a numărului de salariaţi şi a celorlalte categorii profesionale, în condiţiile sporirii productivităţii muncii.

Politica monetară sănătoasă promovată de Guvernul României va determina o nouă reducere a ratei inflaţiei, care se va limita la 15% în anul 2003.

Beneficiind de prevederile noii Legi privind finanţele publice, nr. 500/2002, lege-cadru ce orientează întregul proces bugetar spre rezultate, obiective, performanţă şi este adaptată noilor condiţii economice, precum şi standardelor utilizate în ţările Uniunii Europene, bugetul de stat pe anul 2003 va reconfirma angajamentul Partidului Social Democrat, asumat la alegerile din anul 2000, de reducere treptată a presiunii fiscale şi, îndeosebi, a celei de pe forţa de muncă, până la nivelul care să asigure o creştere durabilă a producţiei şi a investiţiilor. Reducerea fiscalităţii asumată de Guvernul Adrian Năstase va determina o diminuare a contribuţiei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, începând cu luna ianuarie 2003, care se vor adăuga celor 3 puncte procentuale reduse în anul 2002.

Ca un adevărat exponent al unui partid social democrat, Guvernul României, puternic preocupat de situaţia populaţiei şi, în mod special, a celor mai defavorizate categorii sociale, şi-a consolidat politica socială prin asigurarea cheltuielilor pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii şi indemnizaţii cuprins în bugetul general consolidat care continuă să deţină ponderea cea mai mare în produsul intern brut şi în anul 2003, adică 10,1%. Aceste fonduri importante vor fi alocate pentru acele măsuri guvernamentale iniţiate de Cabinetul Adrian Năstase: acordarea de ajutoare sociale în funcţie de venitul minim lunar garantat, acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă, diferenţiat în funcţie de venitul mediu net lunat pe membru de familie şi de tipul de încălzire, continuarea etapei de recorelare a pensiilor şi indexarea acestora, asigurarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar de stat obligatoriu şi asigurarea rechizitelor şcolare gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse. Este de menţionat faptul că bugetul de stat pe 2003, iniţiat de Guvernul Adrian Năstase, stabileşte majorarea salariului de bază minim brut pe ţară la 2,5 milioane lei, faţă de 1,75 milioane lei cât este în prezent şi indexarea alocaţiei de stat pentru copii cu 17%, ajungând, astfel, "..

Domnul Corneliu Ciontu:

Poate ajungeţi la final, domnule Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

... la 210.000 lei/copil. Închei, domnule preşedinte.

Sunt, însă, încă multe lucruri de făcut. Aflat apoape de jumătatea mandatului, Partidul Social Democrat este conştient de acest lucru, de numeroasele probleme şi nevoi cu care se confruntă o bună parte a populaţiei.

Dornic să-şi reconfirme încrederea electoratului, Guvernul Adrian Năstase nu şi-a uitat crezul politic din 2000, asumându-şi în continuare o politică de ameliorare a şanselor fiecăruia, ţinând în permanenţă seamă de respectul şi de demnitatea la care are dreptul fiecare cetăţean, de faptul că toate măsurile economice şi sociale pe are le promovează trebuie să le ofere şanse mai mari oamenilor şi condiţii de viaţă mai bune.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Ştefan Păşcuţ, va urma domnul Napoleon Pop.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu am să fiu mult mai scurt, ca să recuperez un pic din timpul, să spunem, pierdut, cu nişte laude. Eu am să vin cu nişte aspecte critice.

Suntem la început de secol şi mileniu într-o ţară, România, care după aproape 13 ani de când a scăpat de un regim totalitar, încă mai caută drumul către democraţie şi o economie de piaţă, către o viaţă mai bună de tip occidental.

Din păcate, ţara aceasta este condusă de un guvern care nu ne dă senzaţia că ar dori acest lucru. În timp ce în judeţul Hunedoara sunt sate unde nu se recepţionează programul 2 al televiziunii publice, iar programul 1 al aceleiaşi televiziuni se recepţionează greu, iată că ne permitem luxul de a interzice posturi de televiziune. Exemple sunt: satele Ohaba, Ponor, Feder, din Comuna Pui, unde nu se recepţionează nici măcar programul 1 al Televiziunii Române.

În timp ce sunt sate în judeţul Hunedoara unde nu este măcar un post telefonic - cel mai apropiat este la aproape 10 Km - în România se închid posturi TV. Exemple sunt tot în Comuna Pui, satele Feder, Fizeşti, Sere, Luric, Ohaba, Ponor şi aşa mai departe.

Dar, oare, sunt prea pretenţios? Vreau televiziune şi post telefonic în fiecare sat, în timp ce în judeţul Hunedoara sunt sate unde nu este nici măcar reţea de alimentare cu energie electrică? Exemplu este Comuna Bătrâna, care are în componenţă patru sate. Unul dintre ele a fost electrificat în anul 1970, iar celelalte aşteaptă de atunci şi tot aşteaptă să vadă un bec electric aprins, dar în zadar.

Probabil Guvernul nu are timp de aşa ceva şi, oricum, această problemă, speră ei, se va rezolva de la sine, prin depopulare, până la desfiinţarea acestor sate.

Astfel, Guvernul se ghidează după zicala: "Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine, lasă pe poimâine, poate nu mai trebuie să faci!".

Din păcate, aceste exemple nu sunt singulare în România. Şi atunci, vine întrebarea: de ce s-a interzis postul de televiziune "Oglinda TV"? Pentru că arată şi nerealizările actualei guvernări? Sau probabil că actualii guvernanţi nu se pot uita la oglindă, pentru că oglinda te arată aşa cum eşti?!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vorbesc tot despre buget, dar dintr-o altă perspectivă.

În sinteză. Bugetul pe 2003 ar trebui să reprezinte într-o economie de piaţă principalul instrument de intervenţie statală, care în mod natural ar trebui să fie orientat spre dezvoltare. Propunerea de buget rămâne consecvent austeră pe toate liniile, lucru care în principiu nu poate deschide o perspectivă optimistă unei dezvoltări pe termen lung. Mă refer la faptul că austeritatea totală a bugetului limitează tocmai bazele eventualei dezvoltări durabile: investiţii noi pentru modernizare şi exporturi, ambele constrânse de fiscalitate nestimulativă.

Evoluţiile macroeconomice, monetare şi valutare în 2003 nu fac nici o referire explicită la angajamentele asumate faţă de FMI, reactualizate prin scrisoarea părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al FMI din 28 august 2002.

Ca urmare, ceea ce apare, de regulă, ca o restricţie în construcţia bugetară ca precondiţie a consolidării macrostabilizării impuse de FMI, probabil că viitorul buget le va consemna ca realizări exclusive ale politicii guvernamentale, numai bune pentru propagandă electorală. În acest context, chiar sinteza suferă de prezentări asimetrice atât ca indicatori, cât şi ca exprimare numerică a acestora, fiind greu de comparat performanţele economice ale bugetului pe 2002 cu cele propuse prin bugetul 2003. În tot cazul, pentru populaţia sărăcită a acestei ţări o creştere cu 4% a consumului individual efectiv al gospodăriilor în 2003 nu poate fi o fericire, comparativ cu noile ajustări de preţuri la utilităţi pentru a căror acoperire statul îşi propune să majoreze ajutoarele pentur familiile eligibile cu 20-40% începând chiar cu 1 noiembrie a.c.

Bugetul pe 2003 va fi construit în conformitate cu noua legislaţie aprobată în 2002, puternic motivată prin necesitatea armonizării la Uniunea Europeană. Deşi această nouă legislaţie ne-a lăsat la mulţi gustul amar al unei fiscalităţi sporite, ne întrebăm cum politica fiscal-bugetară pe 2003 va avea cu adevărat efectul diminuării presiunii fiscale şi creşterii bazei de impozitare. Mi-e frică că sintagma "mai multă supleţe" în politica fiscală ascunde, de fapt, direcţia adevărată încotro ne va duce în materie de impozitare, creşterea accizelor şi majorarea graduală a cotei impozitului pe profit.

În final, vorbindu-se de orientarea întregului proces bugetar spre rezultate, obiective şi performanţe, sinteza nu spune nimic despre cheltuirea banului public cu prioritate pe programe, aşa cum prevede noua lege a finanţelor publice. În schimb, constată că un element de mândrie în realizarea veniturilor la buget rămâne contribuţia cetăţeanului la asigurările sociale, fond care ar trebui să dispară din oala bugetului consolidat şi să treacă într-o administrare adecvată şi separată, pe măsura caracterului lui social.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Baciu:

Da, domnule preşedinte, am înţeles rugămintea dumneavoastră. Din această cauză, iată, am venit şi cu vreo două, trei pagini scrise, ca să nu mă întind.

Astăzi iert PSD-ul, din dragoste creştină de oameni şi voi aduce în faţa dumneavoastră o problemă care ne interesează pe toţi, cei din această sală, pe toţi parlamentarii, dar ea se află şi în atenţia clasei politice româneşti: accesul opoziţiei în mass-media şi în general necesitatea prezentării echidistante în mass-media a raportului de forţe politice.

Problema este mai veche, dar ea a revenit puternic în actualitate cu ocazia suspendării de către CNA a licenţei de emisie a postului OTV.

În dezbaterile aprinse pe marginea acestui eveniment, unii oameni politici, în principal din opoziţie, au condamnat suspendarea licenţei, invocând, între altele, şi argumentul că OTV-ul era un post de televiziune echidistant politic, difuzând, fără discriminare, toate punctele de vedere şi luările de poziţie semnificative ale tuturor partidelor politice. În consecinţă, opoziţia avea posibilitatea să se facă auzită de o parte importantă din populaţia ţării.

Nu comentez raţiunile invocate de CNA pentru suspendarea licenţei, după cum nu apelez nici la argumentele celor care s-au opus acestei măsuri. Sunt numeroase şi unele şi altele, le cunoaşteţi şi ştiţi foarte bine că, dacă le-am aduna, am face câteva volume bune.

Eu vreau doar să subliniez că aceste dezbateri au evidenţiat apăsat că problema accesului opoziţiei la mass-media este una reală, urgentă şi constituie un barometru important al gradului de democraţie al societăţii româneşti.

Acest aspect al chestiunii vreau eu să-l subliniez de aici, aspect pe care până şi CNA-ul a fost obligat să-l ia în discuţie. Drept urmare, cu vreo zece zile în urmă, acest conclav suprem al audiovizualului românesc s-a întrunit, a invitat şi reprezentanţi ai partidelor politice, cu care a dezbătut tocmai această temă fierbinte a accesului opoziţiei la mass-media. Toţi reprezentanţii partidelor de opoziţie, ba, chiar, interesant şi pitoresc, şi cel al PUR, s-au plâns, pe bună dreptate, că accesul partidelor lor la posturile de radio şi televiziune este restrictiv şi discriminatoriu.

Este de la sine înţeles că domnul Guşă, prezent şi acolo, ca peste tot, de altfel, s-a declarat mulţumit de modul în care audiovizualul reflectă activitatea PSD şi a domniei sale, ca figură emblematică a partidului de guvernământ. Ba, chiar, domnul Guşă, ca autentic "homo sapiens", cum îl ştim cu toţii, a mers mai la adâncime şi a descoperit că nu buletinele de ştiri trebuie modificate, aici totul este O.K., ci talk-show-urile cu politicieni este adevărata problemă. Cu alte cuvinte, domnul Guşă ne sfătuieşte pe noi, cei din opoziţie, să ne schimbăm look-ul: să facem dezbateri captivante, cum ar fi, de exemplu, conferinţele de presă ale domniei sale, şi atunci, pur şi simplu, nu vom putea face faţă solicitărilor posturilor de radio şi televiziune.

Totuşi, CNA a dat dovadă de o oarecare opacitate faţă de meditaţiile secretarului general al PSD, pentru că a înţeles că este ceva putred în Danemarca, a se citi în România, evident. În consecinţă, membrii săi, ai CNA-ului, au căzut pe gânduri (care, de altfel, nici nu erau prea multe) şi au hotărât în final să invite posturile radio şi tv să acorde Opoziţiei o treime şi Puterii două treimi din timpii de antenă consacraţi informaţiilor şi dezbaterilor de tip politic. Ba chiar unii au propus ca această invitaţie sau sugestie să îmbrace forma unei recomandări a CNA.

Ştiţi foarte bine cu toţii, ştim foarte bine, că rezultatul "pe teren", ca să zic aşa, a fost nul. Cine va respecta o recomandare? Cine va măsura treimile emisiunilor politice ca să dea una Opoziţiei şi două Puterii? Pe ce temei legal pot fi obligate posturile de radio şi tv private să respecte o asemenea recomandare?

De altfel, eu nici nu cred că problema pusă de mine aici în discuţie are vreo legătură cu posturile private, aşa-zise "comerciale", eu mă gândesc la televiziunea naţională şi la radioul naţional, ambele fiind finanţate din bani publici. De asemenea, ambele au cea mai mare putere de pătrundere într-o parte semnificativă a teritoriului naţional şi mă refer, evident, la zona rurală.

Este adevărat că Radiodifuziunea Română acordă timpi de antenă partidelor parlamentare în conformitate cu algoritmul din Parlament, atât în studioul central, cât şi în studiourile teritoriale. De bine, de rău, aici ne mai putem face şi noi auziţi.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Baciu, v-aş ruga, totuşi, să ajungeţi la fraza finală.

Domnul Mihai Baciu:

Mai am puţin, domnule preşedinte.

TVR, însă, nu acordă decât un spaţiu foarte restrâns partidelor şi numai din studioul central. Vă amintesc că prin anii ‘92-93 exista o emisiune TV, vinerea după-amiază, dacă îmi mai aduc bine aminte, consacrată dezbaterilor din Parlament. Era o emisiune utilă, cu mare audienţă, ca dovadă că o ţin minte, nu eram în Parlament, şi, poate, tocmai de aceea ea a dispărut de mult.

Fiind limpede că recomandarea CNA este o măsură propagandistică, fără efect practic, şi subliniind necesitatea ca Parlamentul să fie mai corect perceput, suntem cei mai prost percepuţi, după cum ştiţi, de populaţia ţării, propun şi cu aceasta închei:

1. Să se reintroducă la TVR emisiunea săptămânală privind activitatea Parlamentului.

2. Să se acorde timp de antenă partidelor politice şi în studiourile regionale ale TVR: Cluj, Timişoara, Iaşi şi unde or mai fi, mărimea acestor timpi urmează să fie stabilită printr-un acord între TVR şi Parlament şi Comisiile de cultură ale Camerei şi Senatului.

Numai prin asemenea măsuri concrete, stimaţi colegi, PSD va demonstra că este un partid democratic, care, nu numai că nu se teme de Opoziţie, dar chiar are nevoie de ea şi, ca atare, îi crează condiţii să se facă auzită. Eu sper că sunt auzit şi de CNA şi de TVR, fiindcă este o chestiune foarte importantă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, amabil ca întotdeauna.

Domnul Corneliu Ciontu:

Aţi fost auzit şi de noi.

Îl rog pe domnul Becsek să vină la microfon şi urmează domnul Dumitru Chiţă. Deci, începem o nouă tură.

Am mai primit 10 minute din partea domnului preşedinte.

Vreau să anunţ, pentru stenogramă, că domnii deputaţi Emil Rădulescu, Baban Ştefan şi Corneliu Ciontu vor depune declaraţiile la secretariat.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În dimineaţa zilei de 6 octombrie s-au împlinit 153 de ani de la executarea celor 13 generali ai Armatei revoluţionare maghiare. Aceste personalităţi şi-au jertifit viaţa pentru ideile Revoluţiei paşoptiste. Deci, Armata revoluţionară, în luptele care au durat un an şi jumătate a înfrânt în mai multe bătălii oştile habsburgilor, până când intervenţia trupelor ţariste a schimbat raportul de forţe pe plan militar, fapt ce a cauzat înfrângerea Revoluţiei maghiare.

Depunera armelor la Şiria a fost urmată de represalii sângeroase ale Casei Imperiale, printre care şi jertfirea celor 13 generali la Arad.

Împlinirea a 153 de ani de la executarea celor 13 generali maghiari a readus în actualitate problema reamplasării la Arad a Grupului statuar cunoscut sub denumirea ""Statuia Libertăţii". Statuia Libertăţii a fost amplasată în Arad în anul 1890 şi a fost demontată de către Guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu în anul 1925.

Reinstalarea statuii, aflate în prezent în curtea Bisericii minoriţilor din Arad, într-un loc public, în oraşul de pe Mureş, ar însemna cinstirea reciprocă a unei istorii zbuciumate în care au predominat valorile umane. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul Dumitru Chiriţă, va urma domnul Emil Rus.

Între timp, domnul Lepădat Ştefan şi domnul Valeriu Gheorghe au depus la secretariat declaraţiile politice.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reforma în sistemul asigurărilor de sănătate, aşa cum a fost concepută prin Legea nr. 145/1997, ar fi trebuit să reprezinte o schimbare în bine pentru întreaga populaţie. Din păcate, în perioada 1997-2000, România, condusă de Regimul Constantinescu şi monstruoasa coaliţie, formată din PD, PNL şi defunctul PNŢCD...

Domnul Puiu Haşoti (din sală):

Şi UDMR!

Domnul Dumitru Chiriţă:

..., a cunoscut o recesiune economică, cu impact social major asupra cetăţenilor, datorită preocupărilor pentru jaf şi distrugere, inclusiv în domeniul asigurărilor de sănătate.

În aceeaşi perioadă, cetăţenii români au fost împărţiţi în trei categorii, în ceea ce priveşte sistemul asigurărilor de sănătate. Astfel, în afara sistemului public de asigurări de sănătate, unde se regăseşte majoritatea cetăţenilor români, au mai fost înfiinţate case de sănătate paralele pentru transportatori şi pentru lucrătorii din armată, ordine publică şi siguranţă naţională. Această măsură a condus la o abordare clientelară a acordării asistenţei medicale, oferind cetăţenilor prestaţii medicale total diferite din punct de vedere calitativ, în funcţie de casa de sănătate la care sunt asiguraţi.

În afara situaţiei menţionate mai sus, sistemul asigurărilor de sănătate a fost supus unor presiuni extraordinare pentru cheltuirea fondurilor publice, nu întotdeauna în interesul populaţiei.

Pentru a limita fenomenul de corupţie, Guvernul Adrian Năstase a dispus ca şi achiziţiile de medicamente şi de produse sanitare în spitale să se facă prin sistemul de licitaţie electronică, reducând în mod substanţial cheltuielile cu prestaţii medicale pentru cei aflaţi în dificultate. Prin această măsură, Partidul Social Democrat dovedeşte o dată în plus că este preocupat de modul în care banii publici sunt cheltuiţi în interesul cetăţeanului şi nu în favoarea unor structuri clientelare, preocupate de jefuirea banului public, aşa cum a procedat monstruoasa coaliţie până în anul 2000.

În legătură cu existenţa celor trei case de asigurări de sănătate şi cu tratamentul discriminatoriu acordat cetăţenilor în funcţie de casa la care sunt asiguraţi, precum şi în legătură cu proasta înţelegere a autonomiei caselor de asigurări de sănătate, consider că trebuie luate cel puţin următoarele măsuri:

1) Înfiinţarea unei singure case de asigurări de sănătate, la care să cotizeze toţi contribuabilii din România, indiferent de funcţia şi locul pe care îl ocupă.

2) Definirea unui pachet de prestaţii medicale oferit în baza apartenenţei la sistemul public de asigurări de sănătate, acelaşi pentru toţi cetăţenii României.

3) Prestaţiile medicale vor conţine în mod obligatoriu, pe lângă cheltuielile curente, şi cheltuielile de capital, în special în cazul spitalelor.

Şi, nu în ultimul rând,

4) Preşedintele casei de asigurări de sănătate să fie, în acelaşi timp, şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Această nouă abordare poate să ne aducă în situaţia în care, pe lângă tratmentul egal al cetăţenilor în cadrul unui sistem unic şi public al asigurărilor de sănătate, fondurile colectate vor fi utilizate mai eficient. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Emil Rus, va urma domnul Emil Anton.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea se referă la formele şi consecinţele privatizării frauduloase şi abuzive.

În ţara aceasta, România, căreia îi spunem "a noastră", totul se privatizează, încât privatizarea a devenit o calamitate de care ne e frică, pentru efectele ei mereu dureroase, cu bătaie lungă, de care Dumnezeu, marele, nu ne iartă şi nici nu ştim câte generaţii ale noastre au să sufere în continuare din pricina păcatelor săvârşite acum: sinucideri, pruncucideri, incesturi, alcoolism, prostituţie, desmăţ, droguri, corupţie, încât ţi se face negru înaintea ochilor.

Şi boala privatizării s-a extins în politică, cultură şi chiar în spiritualitatea noastră, roade din toate părţile! Se sfinţeşte o biserică, se pun în faţă privatizaţii, baronii locali şi dregătorii puterii social-democrate de la centru, mai ales, iar ceilalţi nu încap pentru că e o acţiune care aparţine privatizaţilor. Se depun coroane la mormintele eroilor, dar au dreptul numai exponenţii Puterii, ai Regimului Iliescu-Năstase, pentru că ei au monopolizat totul. Ce să caute reprezentanţii Opoziţiei la aceste manifestări, pe câtă vreme la aceste acţiuni nu se face politică? Se organizează, nu de Opoziţie, ci de Putere, pentru că aceasta nu are dreptul la iniţiativă, iniţiativa e şi ea apanajul celor tari, se iniţiază, deci, o comemorare sau o aniversare a unor evenimente sau oameni de ştiinţă, cultură sau literatură, cu mare fast, pe banii contribuabililor, fireşte, baronii locali cenzurează totul, nu contează personalităţi cultural-ştiinţifice, nu contează parlamentari. Ei, Puterea, ei, cei pătrunşi de tezele şi orientările primului ministru la teleconferinţele săptămânale, ei şi numai ei au dreptul! Ei şi numai ei rezolvă problemele oamenilor, în frunte cu prefecţii, pe post de prim-secretari ai judeţelor!

Au racolat astfel primarii şi consilierii locali ai celorlalte partide şi trai nineacă pe banii contribuabililor! Serbări câmpeneşti, emisiuni televizate, simpozioane, conferinţe, vizite în străinătate fără rost. Ceilalţi primari şi consilieri care s-au încăpăţânat să rămână pe poziţii sau să-i respecte pe cei care i-au ales, stau "pe lângă", aşa, vorba lui Rebreanu, "ca şi câinele la uşa bucătăriei".

Sigur, dacă-i democraţie, democraţie fie! Presa, emisiunile de radio şi televiziune locale, ca şi cele centrale, nu au spaţii pentru reprezentanţii celorlalte partide, pentru parlamentarii din Opoziţie, decât, eventual, pe paginile 10-14, în notiţe sumare sau la "alte ştiri", cu nuanţe şi subînţelesuri negative.

Iată binefacerile unui regim: Iliescu-Năstase, curat constituţional! Iată binefacerile democraţiei pesediste!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Marin Anton, urmează domnul Tamas Sandor.

Domnul Valentin Iliescu (din sală):

Din partea "Defunctei guvernări"! (Râsete.)

Domnul Marin Anton:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Constat apetitul Guvernului pentru tot felul de programe populiste şi improvizate, cu scopul de a reţine sistematic atenţia populaţiei, fie prin a-i manipula voinţa, fie prin a-i produce blocaje de tot felul. Mă refer la "cornul cu lapte" şi la "centralele termice". PSD se străduieşte să scoată maxim de profit politic, în loc să respecte populaţia, o manipulează prin programe care ţin de România anilor 1950, de tipul "cornul cu lapte", sau îi încalcă libertatea de a se debranşa de la sistemul energetic centralizat.

Nu cred că acestea trebuiau să fie soluţiile, umilitoare, de altfel, soluţiile trebuiau să fie în altă parte, la populaţie, adică. Populaţia să fie adusă în situaţia de a putea să-şi permită singură "cornul cu lapte", nu să fie nevoită să primească pomană de la stat.

În alte condiţii, solicit Guvernului României să facă uz de transparenţă şi să facă publice sursele de finanţare prin care sunt realizate sau subvenţionate aceste programe de protecţie socială.

Şi pentru că guvernanţii nu-şi văd capul de treabă, le mai sugerez şi eu un program, pentru că tot au ştiinţa de a implementa orice şi oricum: lupta împotriva corupţiei se amână până la o dată ce va fi stabilită ulterior! Presa abundă de exemple de corupţie, de la deturnarea banilor publici până la orientarea fondurilor Phare către tot felul de clienţi politici. Zilnic, avem parte de exemple din care aflăm cum mulţi dintre mai marii PSD-ului s-au îmbogăţit datorită independenţei care li se acordă în manipularea banilor statului şi, mai ales, datorită faptului că sunt situaţi în poziţii din care pot plasa banul public după bunul lor plac. Furtul din avuţia publică a devenit regula unui joc politic la care iau parte numai iniţiaţii PSD.

Până în momentul de faţă nu am avut parte decât de partea complementară a Programului anticorupţie, adică, cea de imagine. S-au înfiinţat agenţii, birouri unice, parchete anticorupţie. Numai faptul că Guvernul a înfiinţat ceva special nu indică altceva decât că sistemul nu face faţă. Principala problemă care există se referă la suspiciunea care planează asupra justiţiei, care nu îşi face datoria şi care ar trebui să fie forma finală de punere sub control a fenomenului.

Până acum, la instituţiile la care s-au făcut bilanţurile acestei probleme, s-a vorbit de circa 350 de cazuri, din care 200 sunt extrem de mărunte şi care nu vizează corupţia instituţionalizată. Nu ar putea, de exemplu, prefectul de Hunedoara şi fiul acestuia să facă obiectul sesizării Parchetului anticorupţie mai degrabă, decât nişte amărâţi de controlori de bilete de la RATB?

Mai nou, ca să se găsească surse de finanţare pentru salariile magistraţilor, Guvernul subordonează politic organisme autonome, cum ar fi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în loc să acţioneze ca firmele clientelare să-şi plătească datoriile de miliarde la stat.

În cele din urmă, PSD va trebui să înţeleagă, în ciuda realizărilor pe care le afişează, că are mari restanţe la capitolul corupţie instituţionalizată, politizarea justiţiei precum şi subordonarea în proporţie de 80% a administraţiei locale. Dacă nu se iau măsuri serioase vizavi de aceste probleme, într-adevăr, lupta împotriva corupţiei se amână până la o dată ce va fi stabilită ulterior.

De aceea, PNL va sprijini în această sesiune parlamentară legi care vizează diminuarea corupţiei, precum cele care reglementează conflictul de interese, Legea partidelor politice şi tot ce va ţine de creşterea transparenţei în domeniul administrării banului public. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Tamas Sandor, urmează domnul Cornel Boiangiu.

Domnul Tamas Sandor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţin în mod deosebit să se consemneze în stenograma Camerei Deputaţilor şi, totodată, să vă informez despre abuzul comis de Comisia judeţeană Covasna pentru aplicarea legilor fondului funciar privind retrocedarea păşunilor şi fânţelor aparţinând persoanelor fizice şi juridice din judeţ.

Conform legislaţiei în vigoare privind retrocedarea terenurilor agricole şi a celor forestiere, păşunile şi fânţele se restituie foştilor proprietari. Contrar legii, în judeţul Covasna acest lucru se refuză.

În anul 1990, aşa-zisele "islazuri comunale", care, de fapt, după natura proprietăţii erau de trei feluri, adică: islazuri comunale propriu-zise, cândva în proprietatea comunelor şi oraşelor; fâneţele şi păşunile formelor asociative şi păşuni ale persoanelor fizice, în total, într-o suprafaţă de 45.980 de ha, au fost date în administrarea consiliilor locale printr-un protocol încheiat între direcţia silvică şi comunele respective. Legea nr. 18/1991 reglementează acest fapt, adică, "administrarea" acestor terenuri. Subliniez încă o dată, au fost date în "administrare", şi nu în "proprietate".

În cursul aplicării Legii nr. 18, sub îndrumarea comisiei judeţene, comisiile locale au trecut pe Anexa nr. 16 toate fânţele şi păşunile, fără să ţină cont de forma iniţială a proprietăţii, adică: islazuri comunale propriu-zise, fânţele şi păşunile formelor asociative, păşuni ale persoanelor fizice. Forma republicată în anul 1998 a Legii nr. 18, în art. 33, reglementează expres soarta fostelor islazuri comunale, care s-au aflat în folosinţa cooperativelor agricole de producţie.

Deci, conform actelor normative în vigoare, numai fostele islazuri comunale sunt date în proprietatea comunelor şi a oraşelor. Totuşi, cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate de către persoanele fizice şi juridice asupra păşunilor şi fâneţelor au fost respinse de unele comisii locale şi de comisia judeţeană.

Comisiile locale, conform. H.G. 1172/2001 pentru aplicarea legilor fondului funciar, au semnalat în mai multe rânduri că există trei feluri de proprietate în cazul fâneţelor şi păşunilor şi nu numai islaz comunal. Din partea comisiei judeţene ar fi fost indicat să se urmeze o analiză profundă asupra formelor de proprietate, dar, în loc de analiză, a urmat o dispoziţie a prefectului, prin care comisiile locale au fost obligate ca, citez: "În termen de 7 zile de la primirea prezentei, ne veţi înainta documentaţia necesară emiterii ordinului prefectului prin care terenurile, foste islazuri comunale, trec în proprietatea privată a localităţilor", am încheiat citatul.

Ca urmare a adresei sus-menţionate, un număr de 20, din totalul de 36 de comune şi oraşe, au trecut, din punctul meu de vedere, ilegal, proprietatea de păşune şi fâneaţă a formelor asociative şi a persoanelor fizice din judeţul Covasna, în proprietatea comunelor şi oraşelor.

Între timp, a apărut şi Legea nr. 400/2002, care, printre altele, prevede în mod expres, la art. 31: "Retrocedarea păşunilor şi fâneţelor aparţinând formelor asociative". Dar, după demersul comisiei judeţene, aproape că nu a mai rămas teren retrocedabil.

În consecinţă, sub îndrumarea comisiei judeţene de aplicare a legilor fondului funciar, ca urmare a adresei emise de preşedintele comisiei judeţene, o parte din păşunile şi fânţele care le-au aparţinut persoanelor fizice şi juridice au fost trecute în mod ilegal în proprietatea comunelor şi oraşelor.

Trebuie să menţionez că am întocmit o adresă către domnul ministru Octav Cozmâncă, pentru a cerceta şi remedia această ilegalitate. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Cornel Boiangiu, va urma domnul Pavel Târpescu. Între timp, doamna Constanţa Popa a depus declaraţia la secretariat.

Domnul Cornel Boiangiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vorbesc în calitate de deputat independent, dar şi de vicepreşedinte al "defunctului", cum s-a exprimat în mod plastic un distins coleg, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat. Şi vreau să spun că tema declaraţiei mele politice de astăzi este: "Corupţia instituţionalizată, principala cauză a sărăciei, apanaj al Guvernării PSD".

Argumente? Puterea de cumpărare a românului a scăzut cu 30% faţă de anul 2000; însuşi primul ministru a semnalat că salariul mediu pe economie este mai mic decât costul întreţinerii; Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Institutul Cato din Statele Unite situează România pe ultimul loc din ţările candidate la integrarea în Uniunea Europeană, privind stadiul dezvoltării şi reformelor economice înfăptuite. Din 123 de ţări analizate, România este pe locul 114, în condiţiile în care Cehia este pe locul 38, Ungaria pe locul 51, Polonia pe 89, iar Bulgaria pe locul 97.

OCD semnalează măsurile antireformiste din perioada 2001-2002, prin reintroducerea unor întreprinderi falimentare în circuitul economic şi subvenţionarea lor în detrimentul societăţilor comerciale rentabile, cota alarmantă a arieratelor şi nivelul ridicat al economiei subterane, care constituie 38% din totalul veniturilor şi peste 20% din p.i.b. PNUD subliniază că 42% din populaţia României trăieşte sub pragul sărăciei.

În 2001, sub guvernarea PSD, s-a realizat cel mai mare deficit comercial din istoria România: diferenţa dintre importuri şi exporturi a crescut de la 2,68 miliarde de dolari în 2000 la 4,16 miliarde de dolari în 2001! Într-o singură lună, decembrie 2001, s-a înregistrat un deficit de 590 de milioane de dolari, în 2001, importurile au crescut cu 19,1% faţă de 2000.

Ştergerea datoriilor uriaşe: RAFO; SNTR şi creditările preferenţiale, cum este creditul fiscal de peste 1 miliard de dolari acordat celui de-al doilea producător mondial de oţel - ISPAT, după ce România a pierdut 250 de milioane de dolari prin privatizarea păguboasă a Sidex Galaţi, ruinează, pentru prima oară, bugetul României. Pentru prima oară, în istoria de zece ani a privatizării în România, Banca Mondială a impus o expertiză pentru evaluarea corectitudinii privatizării ALRO Slatina, unde statul a încasat ridicola sumă de 11 milioane de dolari, în loc de 300 de milioane de dolari, cât s-ar fi obţinut prin vânzarea întregului pachet de acţiuni.

Ministrul bulgar pentru afaceri externe Meglena Kuneva refuză asocierea României cu Bulgaria pentru integrare în Uniunea Europeană, datorită rezultatelor slabe ale României: numai 13 capitole încheiate, faţă de 22 ale Bulgariei. Şi, aşa cum ştiţi, până la sfârşitul anului 2000, în 5 luni de zile, "monstruoasa coaliţie", de care vorbesc unii dintre dumneavoastră, a realizat 6 capitole integral şi a început 11 capitole de negociere.

Mai mult decât atât, se vorbeşte în permanenţă de "creşterea economică a Guvernului Văcăroiu" (şi unii au început chiar să creadă acest lucru), de până în 1996, care a însemnat devalizarea băncilor, credite externe cu scadenţă pe termen scurt care au fost plătite în perioada 1996-2000 de populaţie, creşterea datoriei externe cu 5 miliarde de dolari, secătuirea rezervei valutare a ţării, aduse la cel mai mic nivel din istoria României, adică, 546,6 milioane de dolari, şi s-a ridicat, aşa cum ştiţi bine, la 2,5 miliarde de dolari la sfârşitul "monstruoasei coaliţii". Producţiile pe stoc pe care le-a făcut până în 1996 şi cu care unii se laudă, care n-au fost lichidate nici până în prezent, garanţii guvernamentale pentru împrumuturile unor firme de stat sau private ale liderilor şi clientelei PDSR, care nu au fost plătite niciodată.

Sunt multe asemenea lucruri care se pot spune şi "defunctul" PNŢCD vă răspunde la toate!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Târpescu şi urmează domnul Puiu Haşoti, ultimul vorbitor. Între timp, au mai depus declaraţiile domnii Dobre Victor, Coifan Viorel, Adrian Moisoiu, Ioan Miclea şi Ioan Sonea.

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Vă rog să reţineţi, este a doua oară când sunt "pasat"!

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să prezint câteva considerente referitoare la Programul social şi Programul antisărăcie promovate de actualul Executiv, în sperenţa înlăturării unor tendinţe de minimalizare a importanţei acestora.

Implementarea acestor programe răspunde unor opţiuni strategice asumate pragmatic de Guvernul Adrian Năstase pentru relansarea economiei naţionale, combaterea sărăciei, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi protecţiei copilului, susţinerea domeniului educaţiei, cercetării şi culturii, ca factori strategici ai dezvoltării. Actualul Executiv acţionează pentru atingerea obiectivului strategic al Uniunii Europene pentru acest domeniu, şi anume, de a deveni cea mai dinamică şi competitivă economie din lume, cu o coeziune socială ridicată.

Acţionând pentru înfăptuirea obiectivului strategic european, Programul de guvernare pe perioada 2001-2004 urmăreşte asigurarea şi amplificarea sprijinului populaţiei pentru procesul de reformă economică, ce se poate obţine, dacă reforma promovează un model social bazat pe echilibrul dintre competiţie şi solidaritate.

Politica socială, în concepţia actualului Executiv, reprezintă o componentă a reformei şi nu o piedică în derularea acestuia, întrucât procesul de tranziţie îşi dovedeşte viabilitatea numai dacă se bucură de sprijinul şi particiaprea tuturor factorilor sociali. De aceea, Guvernul a intervenit cu un ansamblu de măsuri sociale concrete pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale unor categorii sociale defavorizate.

Programul social pe perioada 2001-2004 este racordat la principiul de bază al politicii sociale a Uniunii Europene, şi anume, consolidarea politicii sociale ca factor pozitiv, considerând că cea mai mare parte a cheltuielilor sociale destinate educaţiei şi sănătăţii înseamnă investiţie în resurse umane, cu efecte pozitive. Indexarea venitului minim garantat cu 17% de la 1 ianuarie 2003, ajutorarea familiilor cu venituri mici pentru traversarea perioadei de iarnă, acordarea de rechizite şcolare gratuite copiilor proveniţi din familiii cu venituri reduse, ajutor alimentar acordat zilnic copiilor din clasele I-IV, dotarea cu microbuze a şcolilor, continuarea acţiunii de recorelare şi indexare a pensiilor, ca şi extinderea magazinelor de tip economat, suplimentarea fondurilor pentru acordarea de medicamente în regim compensat şi gratuit, demonstrează preocuparea Guvernului de a implementa principiul solidarităţii sociale la nivel naţional.

La toate aceste preocupări se adaugă şi programul de construire a unor locuinţe sociale şi pentru tineri, destinate închirierii. Nu au fost neglijaţi nici cetăţenii afectaţi de calamităţi naturale, care au fost ajutaţi să-şi refacă gospodăriile şi nici agricultorii afectaţi de seceta din acest an.

Toate aceste măsuri şi rezultate favorabile obţinute de actualul Executiv sunt evidente, chiar dacă o parte din adversarii noştri politici se cantonează într-o anumită zonă a contestării, considerându-le "populiste". În realitate, măsurile de protecţie socială redau încrederea cetăţeanului în stat, aşezând nevoile populaţiei în centrul preocupărilor activităţii statale, reprezentând în mod egal interesul naţional, având ca finalitate redresarea economică, socială şi politică a ţării. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Puiu Haşotti, ultimul vorbitor.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum ne-a obişnuit, Guvernul Adrian Năstase tratează campania pentru eliminarea corupţiei de o manieră propagandistică, prin acţiuni care vizează mai degrabă imaginea PSD, şi nu cauzele care duc la proliferarea acestui fenomen.

În discursul inaugural în faţa Parlamentului, premierul desemnat Adrian Năstase a vorbit despre imaginea proastă pe care clasa politică o are în ochii opiniei publice şi, parcă gândindu-se la actualul Guvern şi la actualul PSD, vorbea despre imaginea unui Bizanţ decandent şi corupt.

PNL a solicitat în nenumărate rânduri reforma clasei politice. Este o temă pe care o împărtăşim alături de opinia publică.

Dacă avem în vedere definiţia corupţiei, anume folosirea funcţiei publice în interes privat, acest fenomen aparţine evident şi exclusiv zonei Puterii.

Primul-ministru Adrian Năstase ar trebui să caute corupţii în propriul partid, în propriul Guvern. Ei sunt cei care au acces la resursele gestionate de stat, resurse pe care le distribuie în interes clientelar. Aceasta este şi cauza pentru care promisiunile Guvernului de a combate flagelul nu sunt îndeplinite.

Atitudinea Guvernului de tergiversare a cauzelor corupţiei este dovedită de noul proiect de lege care încearcă să reglementeze în esenţă incompatibilitatea dintre funcţia de parlamentar şi cea de avocat.

Citind acest act normativ ne dăm seama că el a fost elaborat doar pentru cosmetizarea imagini PSD în materie de corupţie şi că lupta cu iorgovanii este doar o joacă a actualului Guvern, pentru că proiectul nu va intra în vigoare după adoptarea lui de Parlament, cum este firesc, ci din 2004.

Altfel spus, această lege va reprezenta o formă de protecţie legală a iorgovanilor care îşi vor păstra intacte interesele până în 2004.

În plus, Guvernul tratează această problemă separat de iniţiativele legislative privind conflictul de interese.

Considerăm de premierul ar trebui să citească textul propunerii legislative a Partidului Naţional Liberal privind conflictul de interese în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, proiect care reglementează şi situaţia incompatibilităţilor dintre funcţiile de parlamentar şi avocat, cu aplicabilitate imediată şi care urmează să fie dezbătut în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor.

Cerem Guvernului să facă demersurile necesare, astfel încât proiectul de lege care reglementează incompatibilităţile avocaţilor parlamentari să fie dezbătut odată cu iniţiativa PNL, pentru a putea fi amendat în sensul producerii de efecte juridice imediate, şi nu din 2004.

Nu se poate ca anumite incompatibilităţi ale parlamentarilor să fie sesizate după adoptarea iniţiativei PNL de Parlament, iar incompatibilităţile dintre funcţiile de parlamentar şi avocat să mai aştepte doi ani. În caz contrar, proiectul Guvernului va rămâne doar o unealtă de protejare a avocaţilor parlamentari bifată în cadrul acţiunilor pro-NATO, fără însă a ataca cauzele corupţiei din România.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, prima parte a şedinţei de astăzi a luat sfârşit.

Vă mulţumesc pentru participare şi vă urez o zi senină pe toate planurile.

(În continuare au fost consemnate declaraţiile politice depuse la secretariatul de şedinţă, neprezentate la microfon.)

Domnul Corneliu Ciontu:

De câteva zile, o nouă campanie agresivă de denigrare a fost declanşată împotriva Partidului România Mare. E un scenariu devenit deja clasic: din când în când, unii politicieni îşi reamintesc că PRM este un partid incomod, cu o poziţie radicală faţă de politica abuzivă şi antinaţională a guvernanţilor. Din acel moment, timp de câteva săptămâni, toate armele sunt îndreptate împotriva preşedintelui Vadim şi a mişcării politice pe care acesta o conduce: demnitarii cer strategie anti-Vadim, Executivul se gândeşte să modifice programa şcolară pentru a-i învăţa pe copii să nu voteze Partidul România Mare, unii analişti politici - care nu au citit nici măcar un rând din doctrina partidului nostru - ne acuză de propagarea doctrinală a extremismului.

Este un adevăr incontestabil, greu de digerat pentru unii, că PRM, al doilea partid al ţării, cu o cotă electorală în continuă creştere, reprezintă în acest moment marele adversar al unui sistem politic corupt. Toţi denigratorii săi l-ar dori rupt în bucăţi sau eliminat definitiv din viaţa politică, sperând să îşi apropie, în acest mod antidemocratic, un electorat semnificativ şi fidel.

Care să fie cauza acestei recente campanii declanşate împotriva Partidului România Mare? Poate că ultimul sondaj de opinie la scară naţională, care acordă formaţiunii noastre peste 30 de procente din preferinţele electoratului, procente care, printr-o tendenţioasă intervenţie chirurgicală, s-au transformat în 19%, pentru ca în unele cotidiene să ajungă chiar la 12%.

Este o performanţă fără precedent ca un partid de guvernământ care nu reuşeşte să ofere populaţiei altceva decât statistici spectaculoase să crească fulminant în intenţia de vot, într-o perioadă în care erodarea ar fi trebuit, în mod logic, să se manifeste. Asta în timp ce - nota bene - tocmai principalul partid de opoziţie este prezentat, în mod tendenţios, ca o formaţiune politică în cădere. Un astfel de fenomen ar putea avea loc, pentru a cita un filosof clasic, numai în cea mai bună dintre lumile posibile, sub cea mai rodnică guvernare. Dar actualul executiv se află departe de o asemenea performanţă.

Experţii în dezinformare arată că cel mai bun mod de a-ţi lovi adversarul survine în momentul în care reuşeşti să creezi acestuia o falsă imagine, susceptibilă de a-l compromite definitiv. Şi ce etichetă mai puţin onorabilă şi mai agresivă putea fi alipită partidului nostru, dacă nu aceea - atât de puţin acceptabilă în lumea contemporană - de "extremişti".

Fără nici o dovadă palpabilă - dovadă ce nu poate fi prezentată deoarece nu există decât în mintea adversarilor noştri - s-a sugerat că formaţiunea noastră politică ar propaga formule agresive în raporturile cu alte ţări şi naţionalităţi. Unde sunt consemnate, domnilor, aceste formule agresive? În care document al Partidului România Mare? Din câte ştim noi, nu un primar PRM, ci unul reprezentând Partidul Social Democrat a încercat, la Piatra Neamţ, să construiască un cartier al segregaţiei rasiale. A încercat cineva, în acel moment, să izoleze politic partidul de guvernământ? A cerut cineva atunci o strategie îndreptată împotriva lui Adrian Năstase? Întrebarea este, evident, retorică…

Dar haideţi să vedem, punctual, cine suntem noi şi cine sunt cei care ne acuză de extremism. Partidele guvernamentale care, din 1996 şi până astăzi, şi-au asumat postura de specialiste exclusive într-ale democraţiei, nu practică cumva o formă gravă de dispreţ la adresa electoratului şi a democraţiei prin practica racolării de parlamentari, primari şi consilieri locali? Cum mai poate fi considerat votul ca fundament al unui stat democratic, dacă cei care sunt desemnaţi de populaţie să o reprezinte pe baza unei anumite platforme şi unei anumite identităţi politice sunt atraşi prin cântece de sirenă sau, efectiv, prin şantaj într-o altă tabără politică? Spre exemplu, astăzi, numărul de primari şi consilieri ai principalului partid de guvernământ este dublu faţă de cel obţinut în alegeri. Mai mult, sunt unii care ne acuză de populism - în general o formă a extremismului - dar ce formă mai cruntă de populism poate fi concepută decât Contractul de 200 de zile sau acţiunea „Laptele şi cornul"?

În încercarea de a găsi un cap de acuzare împotriva noastră, unii au fost dispuşi să sugere că, citez, "PRM ar putea atrage ţara într-un război". Împotriva cui, domnilor? Faţă de cine a exprimat partidul nostru intenţii agresive? Nu avem de cerut nici unui vecin nimic şi credem în revenirea paşnică şi consensuală a Basarabiei la patria-mamă.

România nu este inamicul nimănui, dar are - şi va avea până în momentul aderării propriu-zise la NATO - amici mai mult sau mai puţin bine intenţionaţi.

Dacă cineva târăşte ţara în război, atunci acesta este actualul guvern, care a explicat recent faptul că România va participa la războiul preconizat împotriva Irakului, fără a mai fi nevoie, în acest sens, atenţie, nici măcar de votul Parlamentului! Totuşi, domnilor, pentru o măsură atât de gravă trebuie să avem dovezi evidente că o agresiune împotriva Irakului este necesară în cadrul campaniei anti-teroriste. Opinia publică din România trebuie informată şi consultată. Dată fiind gravitatea eventualelor implicaţii prin antrenarea ţării noastre în războiul anti-irakian, ar fi poate oportună nu doar consultarea Parlamentului, ci chiar realizarea unui referendum. Altfel, vom fi târâţi într-un război fără a avea nici cea mai mică posibilitate de a ne exprima un punct de vedere. Şi nu PRM va face acest lucru. În faţa acestei situaţii, lăsăm opinia publică românească să judece dacă un partid a cărui politică are la bază realul interes naţional poate fi considerat extremist.

În concluzie, invităm pe toţi denigratorii partidului nostru să renunţe la placa tocită cu referiri la extremism, xenofobie, execuţii pe stadioane şi alte minciuni. Lăsaţi electoratul să decidă ce partid îl poate prezenta mai bine, aceasta fiind garanţia unei adevărate democraţii!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

"Cibernetica s-a născut în România".

Există anumite momente de răscruce ale dezvoltării ştiinţei moderne, adevărate pietre de hotar, care într-un mod sau altul contribuie la mersul înainte al cunoaşterii omeneşti. O asemenea piatră de hotar o constituie opera doctorului Ştefan Odobleja.

Columb a descoperit America, dar descoperirea Americii a fost atribuită lui Amerigo Vespucci.

Ştefan Odobleja a creat modelul cibernetic, descoperind psihologia consonantistă ce se identifică cu cibernetica generalizată întemeiată pe principii, teorii şi legi riguroase, dar el a fost atribuit lui Norbert Wiener.

Medicul Ştefan Odobleja, creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate, s-a născut în zorii zilei de 13 octombrie 1902, în casa unor ţărani săraci şi neştiutori de carte din comuna Hoţu, astăzi Izvorul Aneştilor, judeţul Mehedinţi. După absolvirea studiilor liceale la Drobeta Turnu Severin, a studiat medicina ca bursier al Institutului medico-militar din Bucureşti, susţinând doctoratul în 1928.

A funcţionat ca medic militar în diferite garnizoane din ţară şi a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, materializată prin diverse studii, printre care şi lucrarea "La phonoscopie metode d’exploration clinique" ("Fonoscopia, nouă metodă de explorare clinică"), care a fost distinsă în anul 1935 cu premiul "Medic general dr. Papiu Alexandru" "

Lucrarea lui monumentală în două volume şi totalizând 880 de pagini - "Psychologie consonantiste" - a apărut la Paris în limba franceză în 1938-1939. Cum era de aşteptat, cele două volume au stârnit nedumerire şi discuţii. Pentru prima oară, un om de ştiinţă vorbea despre mecanizarea gândirii, despre realizarea gândirii instrumentale, tehnicizată, propunând elaborarea creierului artificial, a unor maşini investite cu memorie, logică, apte de a stoca informaţii şi de a judeca omeneşte.

A venit cel de al doilea război mondial, la care Ştefan Odobleja a luat parte activă în calitate de medic de regiment. Nimeni n-a mai avut timp sau chef să cerceteze îndeaproape lucrarea medicului român. Spun nimeni sau aproape nimeni, deoarece, după cum s-a dovedit mai târziu, "Psihologia consonantistă" a devenit un obiect de studiu pentru un grup de savanţi americani.

Pentru medicul militar Ştefan Odobleja au urmat ani dramatici, fiindcă cibernetica era cotată o disciplina absurdă, dezumanizantă.

După război, în 1946, se retrage din armată şi, nereuşind să obţină un serviciu corespunzător, devine beneficiarul unei pensii modeste.

Zece ani mai târziu, Norbert Wiener publică lucrarea "Cibernetica", ale cărei idei fundamentale sunt frapant de asemănătoare cu cele ale savantului român. Simplă coincidenţă sau două drumuri paralele spre una şi aceeaşi ţintă? Este dureros să constatăm că ignoranţa, neştiinţa, invidia sau reaua credinţă ale unor contemporani au pus în umbră realizările de excepţie ale unui român! Un lucru este sigur: lucrarea medicului român a văzut lumina tiparului cu un deceniu înaintea celebrului tratat al savantului american distins cu Premiul Nobel!

Astăzi, la 100 de ani de la naşterea sa, nici un om de bună credinţă nu se mai poate îndoi de faptul că cibernetica s-a născut în România, iar părintele ei real şi legal a fost doctorul Ştefan Odobleja, care l-a devansat pe Norbert Wiener.

Într-o cămăruţă iluminată cu lampă cu gaz, marele şi nedreptăţitul savant severinean trece în nefiinţă la 4 septembrie 1978, la câteva zile după ce, la cel de al IV-lea Congres Internaţional de Cibernetică de la Amsterdam, desfăşurat între 21-25 august 1978, a obţinut recunoaşterea internaţională de precursor al ciberneticii.

Academia Română i-a acordat în anul 1990 titlul post mortem de membru al său.

Analizându-şi propria sa viaţă, marele savant spunea cu durere în suflet: "Într-adevăr, n-am ştiut să mă bat pentru ideile mele. Am crezut că vor răzbi singure. N-a fost aşa! Apoi mi-a fost indiferent ce se va întâmpla cu ele. Poate tocmai pentru faptul că le-am iubit prea mult. Pe urmă, când le vezi în casa altuia, te apucă teama - uite aşa se împacă soarta cu viaţa."

Doresc totodată să prezint şi scepticismul lui referitor la adevărata recunoaştere: "Cui crezi că ar mai servi acest adevăr şi, mai ales, cui ar mai conveni? Chiar la noi în ţară sunt foarte mulţi adepţi ai lui Norbert Wiener. Mi i-aş face duşmani pe toţi. La ce bun? Eu m-am împăcat cu soarta şi cu lumea. Ce să fac dacă aşa mi-a fost dat ? Eu am studiat principiile ciberneticii într-o cameră, finanţat de greutăţi şi griji; Wiener a studiat în laboratoare, finanţat de Rockefeler şi împrejmuit de tot felul de colaboratori pe care i-a plătit bine. Sigur că dreptatea va fi de partea celui mai tare."

Oare aşa să fie ?

La 100 de ani de la naşterea marelui nostru înaintaş, de la microfonul Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, aduc prinosul de recunoştinţă celui care a fost creatorul legitim al ciberneticii şi-i închin un gând curat.

Fie ca generaţiile care vor urma să facă mult mai mult şi să-l aşeze în memoria definitivă a neamului românesc! Tezaurul de gândire prioritară românească trebuie reconsiderat!

Domnul Costache Mircea:

"Duşul OCDE".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În ciuda triumfalismului din mass-media românească referitor la marile realizări ale Guvernului actual, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezbatere Economică (OCDE) critică într-un recent raport Cabinetul Năstase pentru ineficienţă, proastă gestiune, lipsă de transparenţă şi pentru corupţie. Cabinetul Năstase este perceput în afara graniţelor ca un Guvern INEFICIENT. Experţii OCDE pentru evaluarea Românei critică existenţa unui număr excesiv de secretari de stat, a căror activitate rămâne deocamdată o necunoscută. Corupţia este percepută atât de Comunitatea internaţională, cât şi de români ca fiind situată la cote foarte ridicate. În comunitatea de afaceri este bine cunoscut cât trebuie plătit şi cui, pentru a obţine ce doreşti! 89% dintre români cred că aproape toţi funcţionarii publici, inclusiv miniştrii!!, iau mită şi sunt corupţi, precizează un studiu al Centrului pentru Studiul Noului Barometru European de Politică Publică.

În acelaşi timp, România a ajuns sub guvernarea Năstase la un trist record, deţinând un indice internaţional de corupţie de 7,2, fiind depăşit doar de Rusia cu 7,7%, cea mai puţin coruptă ţară fiind Estonia, cu 4,4%.

Politica fiscală reflectă proasta gestiune, restanţele permanente la colectarea veniturilor la buget. Experţii OCDE atrag atenţia că economia subterană a depăşit estimările optimiste de 20%, ajungând la 40% din PIB!

Cabinetul Năstase a promis să ţină cont de recomandările OCDE, cu atât mai mult cu cât România încearcă să devină stat membru al acestei organizaţii, deşi membrii OCDE s-au împărţit deja în două, în privinţa candidaturii noastre: o parte s-a plictisit de atâtea promisiuni, alţii ne mai dau totuşi o şansă, fără a preciza însă dacă această şansă este cu sau fără actualul Guvern!!!

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia politică de astăzi o dedic principiilor şi măsurilor care trebuie să guverneze viaţa unui om şi a unui stat.

Nu pot exista două măsuri şi două principii: una pentru tine şi una pentru ceilalţi; principii valabile pentru tine ca om, şi pentru tine ca individ într-o comunitate.

Modul în care ne raportăm la ceilalţi trebuie să fie valabil şi în cazul celorlalţi pe care îi raportăm la noi. Dincolo de poziţie socială, profesie, chiar vârstă, politica universal valabilă este cea a bunului simţ sau, pe româneşte, a celor şapte ani de acasă. Este dreptul fiecăruia de a se supăra când este nedreptăţit pe oricine consideră că îl nedreptăţeşte sau îi periclitează interesele. Important este să folosim măsura şi principiile.

Dacă fac parte din partidul de guvernământ, pot fi supărat, indignat de faptul că presa nu reflectă acţiunile pozitive ale partidului meu, iar dacă acestea sunt ale unui partid aflat în opoziţie, trebuie să fac orice pentru ca acestea să nu fie mediatizate şi în nici un caz susţinute? Sau poate se consideră că o persoană aflată în opoziţie nu are niciodată o idee valoroasă sau o acţiune pozitivă pentru societate? Pentru acest nivel putem găsi totuşi o justificare: lupta politică. Ce se întâmplă însă dacă schimbăm parametrii şi vorbim despre oameni obişnuiţi, în sensul de oameni neimplicaţi în politică şi care au schimbat proverbul "să moară şi capra vecinului" cu "mai bine să moară vecinul, ca să îi iau eu capra".

Ca membru al Parlamentului României, am considerat necesar să fac această declaraţie politică. Noi dăm un semnal nu numai mediului politic, ci societăţii în ansamblul ei şi fiecărui cetăţean individual.

Dincolo de modul în care fiecare, individual, percepe mesajele şi realitatea, cu toţii trebuie să ne raportăm aceloraşi valori şi principii, respectând toate drepturile şi libertăţile pe care le consfinţeşte Legea supremă a statului: Constituţia.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

În ediţia electronică de vineri, 4 octombrie 2002, precum şi în ziarul "Adevărul" de luni, 7 octombrie, apare o ştire ce leagă intrarea ţării noastre în NATO de deblocarea adopţiilor internaţionale de către România.

Iată că nici nu se stinge bine scânteia scandalului legat de poziţia României faţă de Curtea Penală Internaţională, şi Guvernul Năstase se vede pus în faţa unei alte dileme de tipul: America sau Uniunea Europeană.?

După ce Baroneasa Emma Nicholson, în cadrul numeroaselor sale vizite în România, a exprimat clar necesitatea stopării adopţiilor internaţionale, acum abordarea acestei spinoase probleme pentru ţara noastră este din nou pusă pe tapetul discuţiilor.

Ceea ce este mai grav este faptul că, deşi încă de vineri au apărut semnale în presa externă, autorităţile de la Bucureşti nu au avut nici o luare de poziţie fermă prin care să confirme faptul că au înţeles mesajul transmis de către Romano Prodi acum câteva zile, prin care se spunea că "Uniunea Europeană nu este doar o piaţă comună, este o comunitate care împărtăşeşte acelaşi set de valori".

Mai mult decât atât, chestiunea adopţiilor internaţionale beneficiază deja de reglementări în vigoare, conforme cu spiritul european, PNL înregistrând un proiect de lege pe această problemă care priveşte adopţia internaţională, ca pe o ultimă formă la care se poate recurge după epuizarea tuturor căilor interne de protecţie a copilului.

România a demonstrat prin luările sale de poziţie că este un partener credibil pentru Statele Unite ale Americii, dar Guvernul Năstase înregistrează mari restanţe privind credibilitatea sa faţă de Uniunea Europeană.

Acesta este motivul pentru care Partidul Naţional Liberal cere clarificarea poziţiei oficiale a României în problema adopţiilor internaţionale, înainte ca acest subiect să scape de sub controlul autorităţilor de la Bucureşti, dinamitând relaţiile internaţionale ale României fie cu Uniunea Europeană, fie cu Statele Unite ale Americii.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Constat pentru a nu ştiu câta oară că interesele economice ale partidului de guvernământ sunt mai importante decât interesele naţionale, adică ale producătorilor interni, care sunt dezavantajaţi în această ţară.

În scrisoarea pe care am primit-o în data de 2 octombrie este menţionat faptul că PSD-ul nu a respectat acordul scris cu Patronatul Român al cărnii de porc, de a anula facilităţile vamale importatorilor de carne din zonele defavorizate începând cu data de 1 octombrie 2002.

La Camera Deputaţilor s-a primit cu numărul 482/2002 Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 lit.b) al art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Prin această ordonanţă iniţiată de Guvern cu nr.E282/29 august 2002 se creează o concurenţă neloială producătorilor interni. În această perioadă (octombrie - decembrie) se înregistrează vânzări masive. Societăţile care importă sunt favorizate în detrimentul producătorilor interni de carne. Carnea importată are un preţ mult mai scăzut decât cea produsă în România, întrucât produsele importate conţin inclusă în preţ subvenţia ţării respective, ceea ce duce la dezavantajarea producătorilor interni care nu beneficiază de subvenţii.

Nu ne miră asemenea situaţii prezentate de preşedintele Caruz Gheorghe de la Patronatul Român al cărnii de porc. Vreau să vă dau un exemplu: doamna Ciuciureanu, consilieră a primului-ministru, printr-un lobby susţinut, a reuşit să impună în continuare monopolul în acest sector pentru firmele soţului său. Trebuie să amintesc aici că la fiecare camion cu carne introdus în ţară profitul obţinut prin neplata taxei vamale şi a t.v.a.-ului se depăşeşte valoarea de 700 de milioane de lei. Dacă ţinem cont că aceste unităţi importă zilnic 1 sau 2 camioane fiecare, se poate calcula suma imensă de care beneficiază de aici, rezultând interesul PSD de a-i sprijini prin orice mijloace. În alte ţări, subvenţiile la carne sunt de cinci ori mai mari ca în România, preţurile interne scăzând ca urmare a importurilor masive de carne de porc. De aici provine şi efectul dezastruos asupra crescătorilor de porci din România.

Domnul prim-ministru ar trebui să gândească prin prisma calităţii sale de şef al Guvernului României, protejând producătorii interni de carne, şi nu calitatea sa de şef al Partidului Social Democrat, protejându-şi clientela politică.

Domnul Victor Paul Dobre:

În calitate de reprezentant în Parlamentul României a judeţului Galaţi, mă văd nevoit să atrag atenţia clasei politice şi opiniei publice româneşti asupra ultimelor evenimente care afectează în mod negativ viaţa socială şi economică a acestui judeţ.

Trebuie să amintesc faptul că judeţul Galaţi a reprezentat întotdeauna un important centru comercial, fiind cel mai mare port de-a lungul Dunării. În afară de industriile tradiţionale - construcţiile navale, textile, prelucrarea lemnului, înfiinţarea Combinatului Siderurgic Galaţi a reprezentat un nou impuls în dezvoltarea vieţii economice a întregii zone.

În acord cu politica de orientare către econoia de piaţă asumată de România după decembrie 1989, în 2001 a fost privatizat cu o mediatizare excesivă Combinatul Siderurgic Galaţi.

Intervenţia mea de astăzi nu pune totuşi în discuţie modul în care a fost făcută această privatizare şi nici necesitatea absolută a acesteia, având în vedere situaţia economică a întreprinderii la momentul respectiv. Ceea ce vreau să semnalez se referă la efectele acestui proces şi la modul în care actualii guvernanţi au înţeles să le gestioneze. Aceasta, pentru că trebuie să subliniez că, în calitate de conducător al destinelor unei ţări, trebuie să îţi asumi nu doar meritele şi rezultatele unei campanii mediatice excesive, ci şi responsabilităţile pentru măsurile concrete ce pot afecta un anumit sector, viaţa a mii de oameni.

Astfel, judeţul Galaţi este teatrul unui şir de evenimente negative cauzate în principal de intrarea în vigoare a unor acte normative emise de către Guvernul României, şi mă refer în principal la Ordonanţa Guvernului nr.66/2002.

Dacă la începutul acestei veri Galaţiul ocupa pentru prima dată locul doi privind ponderea şomajului, rata fiind 13,4%, prin aplicarea actului normativ amintit, care prevedea autodisponibilizările, este foarte posibil ca până la finele anului în curs să ocupe un regretabil loc 1. Astfel, la o primă estimare, numărul şomerilor va depăşi 45000, cifră ce poate reprezenta o rată a şomajului de aproximativ 20%.

În această situaţie, un gălăţean a ajuns să susţină alte opt persoane, ale căror singure venituri le reprezintă diverse forme de asistenţă socială.

Acest fapt este cu atât mai grav cu cât zona Galaţi - Brăila este cea de-a doua mare aglomerare urbană a ţării care concentrează aproximativ 500-700 de mii de locuitori. În condiţiile în care judeţul Brăila şi, în special, municipiul Brăila se confruntă de mai bine de cinci ani cu o gravă criză economică, o accenturare a declinului economic şi social în judeţul Galaţi ar putea transforma întreaga zonă într-o regiune subdezvoltată, încremenită în revendicări fără răspuns.

Cele expuse mai sus mă îndreptăţesc să atrag atenţia că este responsabilitatea Guvernului de a utiliza toate pârghiile necesare - economice, financiare şi sociale, pentru a nu transforma zona Galaţi - Brăila într-o a doua Vale a Jiului.

Credem că acest fapt este cu atât mai necesar deoarece reprezintă o chestiune de voinţă politică, bugetul pe anul 2002 alocând pentru judeţul Galaţi o cotă mai mică a resurselor financiare, comparativ cu 2001.

În aceste condiţii, solicit Guvernului să prezinte în cât mai scurt timp o evaluare a zonei menţionate, precum şi un plan de măsuri pentru susţinerea economică şi socială a judeţelor Galaţi şi Brăila.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Lipsa de transparenţă a Ministerului Administraţiei Publice în organizarea colocviului "Regionalizarea în România", Sinaia, 7-8 octombrie 2002.

În perioada 7-8 octombrie 2002, sub auspiciile Ministerului Administraţiei Publice, a Uniunii Naţionale a Consiliilor judeţene şi a Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa, a fost organizat la Sinaia un colocviu axat pe problematica regionalizării în România.

Organizarea acestui colocviu reprezintă una dintre măsurile din cadrul mai larg al procesului de monitorizare a situaţiei democraţiei regionale în România şi care a constituit obiectul Raportului de informare asupra democraţiei locale şi regionale în România, prezentat la Strasbourg cu ocazia celei de-a opta sesiuni a CPLRE din aprilie 2002.

Dezbaterile din cadrul acestui colocviu ar fi putut constitui o bună ocazie pentru clarificarea conceptelor ce stau la baza regionalizării, pentru prezentarea principiilor Consiliului Europei în materie de autonomie regională, şi nu în ultimul rând pentru cunoaşterea experienţelor ţărilor europene ce au constituite astfel de structuri. Ar mai fi putut demonstra voinţa Guvernului PSD de a purta un dialog sincer referitor la un subiect sensibil pentru opinia publică, cu toate forţele politice reprezentate în Parlament. Nu a fost să fie!

Organizatorii români - MAP şi UNCJ - au ignorat din neştiinţă, dar şi cu reavoinţă conţinutul raportului menţionat anterior, şi anume stadiul democraţiei locale şi regionale din ţara noastră.

A discuta un subiect de o mare actualitate dar în acelaşi timp sensibil, prin conotaţiile ce se pot da, datorită confuziei în termeni, în absenţa parlamentarilor membri în comisiile de administraţie publică din Senat şi Camera Deputaţilor, în absenţa primarilor din marile municipii, reprezintă un gest de o gravitate majoră prin consecinţele pe care le poate genera. Organizatorii români au invitat doar miniştri şi secretari de stat, doar preşedinţi de Consilii judeţene cu cotizaţia pentru Uniune plătită la zi, cu alte cuvinte doar reprezentanţi ai actualei puteri PSD şi doar o parte dintre autorităţile publice implicate în procesul de descentralizare.

Ministerul a ignorat Parlamentul, iar UNCJ celelalte asociaţii din cadrul FALR. În realitate, s-a demonstrat, dacă mai era necesar, că actuala Putere nu doreşte nici dialogul onest şi constructiv, nici respectarea principiilor transparenţei şi a parteneriatului cu cei aleşi la diferite niveluri. Actuala Putere ignoră valenţele constructive ale unor astfel de comportamente. Aşa se explică faptul că în administraţia publică reforma stagnează, iar legi importante ca şi Statutul Aleşilor Locali sunt retrimise pentru corecturi la Guvern doar în urma sugestiilor de la Strasbourg.

Este oare necesar ca forurile europene, CPLRE, APCE, Parlamentul European să intervină aproape constant pentru a corecta stângăciile din actul de guvernare? Nu s-a demonstrat de atâtea ori că, atunci când un proiect de lege, un program de reformă dintr-un anumit domeniu sunt discutate serios eliminând accentele politicianului, promovarea lor are reale şanse de succes?

Regionalizarea în ţările excomuniste din Europa Centrală reprezintă un proces important, consumator de resurse materiale şi umane. Ea este privită în primul rând din perspectiva dezvoltării durabile comparabilă cu cea din spaţiul Uniunii Europene. Un astfel de proces nu poate fi tratat superficial doar din orizont guvernamental, pentru a mai bifa un obiectiv din Programul de guvernare al PSD.

Prin urmare, considerăm că lipsa de transparenţă cu care s-a abordat acest subiect în cadrul colocviului organizat de MAP reprezintă mai mult decât o lipsă elementară de politeţe faţă de Parlament. Este o gafă politică din lungul şir al unor astfel de erori ce vor fi sancţionate de electorat la momentul potrivit. Adică la alegerile din 2004.

Domnul Ion Luchian:

Având în vedere marile datorii ale spitalelor, conflictul dintre furnizorii de medicamente şi conducerile spitalelor, iminenţa de a se închide unele spitale pentru că nu-şi pot plăti utilităţile, mă simt obligat să atenţionez asupra faptului că Ministerul Sănătăţii şi Familiei nu s-a folosit de prerogativele de care dispune pentru a obţine un buget satisfăcător pentru anul 2003.

Proiectul de buget de 3,7% din p.i.b. pentru ministerul pe care îl conduce doamna Bartoş este insuficient, având în vedere gravele probleme de sănătate existente astăzi în România.

Mă voi referi în continuare la faptul că însăşi doamna ministru Bartoş a declarat că mortalitatea generală (respectiv numărul de decese la 1000 de locuitori) are o evoluţie negativă în anul 2002 comparativ cu anul 2001. Creşterea numărului de decese de la 130972 în primul semestru al anului 2001 la 142499 în aceeaşi perioadă a acestui an are ca efect o creştere a mortalităţii generale de la 11,8% la 12,2%.

Cum veţi rezolva aceste grave probleme, inclusiv a mortalităţii generale din România cu bugetul pe care l-aţi acceptat?

În altă ordine de idei, ţin să vă atrag atenţia că, în condiţiile acestui proiect de buget, numărul de reţete compensate la finele anului 2003 va ajunge la maximum 2, faţă de 6, cât impuneţi în acest moment. În plus, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va monitoriza, de la 1 noiembrie, consumul de medicamente, structurat pe tipuri de produse, asigurat, medic de familie şi farmacist care a onorat reţetele compensate şi gratuite, tocmai pentru a rezolva insuficienţa mijloacelor financiare.

Pe dumneavoastră vă intersează mai mult să preluaţi prerogativele legale ale Colegiului Medicilor, să sancţionaţi administrativ medicii care comit greşeli profesionale şi să controlaţi spitalele din ţară, în loc să vă preocupaţi de asigurarea condiţiilor tehnico-materiale din aceste spitale.

Din cele anunţate mai sus, reiese "grija" acestui guvern al PSD pentru sănătatea populaţiei din România.

Domnul Ioan Miclea:

Apreciez în mod deosebit răspunsul domnului prim-ministru la o interpelare pe care i-am prezentat-o de la tribuna Camerei Deputaţilor, privitor la Legea maghiarilor de peste graniţă.

Nu mă îndoiesc nici eu şi nici colegii de mei de partid de bunele intenţii ale Guvernului în această chestiune şi îmi exprim totala adeziune la modul cum s-a reuşit să se dezamorseze o stare conflictuală care era gata să izbucnească.

Cu regret însă trebuie să constat că atât domnul prim-ministru, cât şi colegii de partid ai domniei sale consideră că Partidul România Mare duce o politică de învrăjbire a etniilor române şi maghiare ce convieţuiesc în Ardeal. Îl asigur pe domnul prim-ministru şi Partidul Social Democrat că scopul nostru este pacea socială şi etnică în toată România şi, bineînţeles, mai ales în Ardeal. Problema care ne deranjează însă este aceea că etniei maghiare i se acordă privilegii (sau altfel spus i se face o discriminare pozitivă), în detrimentul etniei române. Acesta a fost motivul pentru care, în interpelarea amintită am imputat Guvernului o politică de discriminare a cărei victimă este populaţia românească din Ardeal.

Concret, vreau să vă prezint, domnilor colegi, următoarele aspecte:

1) Legea restituirii imobilelor naţionalizate către cultele religioase este o lege dată în exclusivitate în favoarea bisericilor maghiare, la presiunea UDMR. Conform acestei legi, foarte multe clădiri din centrul istoric al municipiului Cluj Napoca au fost date bisericilor maghiare, şi operatiunea mai continuă. Nenorocirea este că bisericile care au preluat clădirile măresc chiriile nepermis de mult şi în dispreţul legii (vă stau la îndemână cu nenumărate cazuri concrete), punând în mod deliberat locatarii în situaţia de a ajunge în stradă şi apoi de a închiria locuinţele unor societăţi comerciale, cu predilecţie maghiare sau unor persoane străine.

În subsidiar, aş dori să vă informez asupra aspectului juridic al retrocedării unor imobile către bisericile maghiare din Ardeal. Aceste clădiri au fost construite şi întreţinute de către Principatul Transilvaniei sau de către Imperiul Austro-Ungar din contribuţia publică (majoritatea cetăţenilor Principatului să nu uităm că erau români). În anul 1918, România Mare a plătit bani grei Ungariei - succesoarea de drept a Imperiului Austro-Ungar - drept despăgubiri pentru toate imobilele preluate după actul de la Trianon.

Propun domnului prim-ministru formarea, în fiecare localitate unde se revendică imobile de către bisericile ungureşti, a unei comisii mixte de istorici şi jurişti care să caute în arhive actele prin care se dovedeşte construirea şi întreţinerea acestor clădiri, de-a lungul secolelor până în anul 1918, din banii publici.

În interpelarea pe care am adresat-o domnului prim-ministru am semnalat desele încălcări la Cluj Napoca a memorandumului semnat cu Guvernul Ungariei. Informaţiile sunt uşor de verificat; ele vin de la oamenii de pe stradă care nu sunt membri PRM şi care sunt deranjaţi de atitudinea sfidătoare a UDMR în acest sens.

2) Exprimăm aici durerea şi necazul membrilor partidului din care fac parte pentru că duşmanii declaraţi ai ţării şi ai poporului român (cazul primarului din Sfântu Gheorghe, cazul prefecturii din Covasna, cazul doliului declarat în secuime cu ocazia sărbătorii noastre naţionale) nu au fost pedepsiţi pentru infracţiunile (evidente) comise, ci doar "mustraţi" de către reprezentanţii Guvernului. În România, legea nu este egală pentru toţi? Maghiarilor infractori nu li se aplică prevederile Codului penal? Sunt convins că dacă în Bucureşti un cetăţean român de etnie română ar fi dat jos de pe clădirea primăriei drapelul naţional, ar fi fost pedepsit cu ani grei de puşcărie! Dar acest lucru nu se petrece şi la Covasna. De ce oare?

Vă rog foarte mult să înţelegeţi corect demersul meu. Nu am nimic nici eu şi nici colegii mei de partid cu cetăţenii români de etnie maghiară, deoarece noi, românii din Ardeal, convieţuim excelent cu maghiarii. Supărarea mea şi a românilor din Transilvania se îndreaptă împotriva iredentiştilor şi extremiştilor din UDMR care ne sfidează şi incită la învrăjbire interetnică.

Sunt mâhnit că, în răspunsul domnului prim-ministru dat la interpelarea mea, noi, membrii PRM, suntem consideraţi extremişti. Poate că unele luări de poziţie sau declaraţii, dar puţine şi izolate, ar putea avea o asemenea tentă. Dar nu se poate generaliza cazul în toată masa membrilor sau simpatizanţilor PRM. Poziţii asemănătoare (poate chiar identice) cu ale noastre privitoare la manifestărilor extremiste şi iredentiste ale conducătorilor UDMR au şi alte partide (PD, PNL etc.), însă la ei nu sunt considerate extremiste, ci conjuncturale. Regretabil este faptul că acţiunile noastre nu sunt cântărite cu aceeaşi unitate de măsură.

Regret că unii domni din conducerea PSD, în frunte cu domnul prim-ministru, nu încearcă să ne cunoască şi să ne înţeleagă. Noi nu suntem şi nu vrem să fim decât nişte buni români, şi atât. Unde este aici extremismul?

Vă asigur că în ţara noastră extremismul se manifestă într-un singur focar, în acela în care se boceşte pe toate drumurile urmările tratatului de la Trianon.

Oamenii de ştiinţă, profesori renumiţi, cercetători de talie internaţională recunosc extremismul naţionalist în iredentismul maghiar. Noi nu facem altceva decât să punem în evidenţă acest adevăr. Cui nu îi place?

3) Dacă noi suntem naţionalişti extremişti, aşa cum ne consideră domnul prim-ministru, înseamnă că, odată cu noi, sunt extremişti şi cei peste 3000000 de români care ne-au votat. Dacă este aşa, atunci trebuie cu toţi să ne regândim doctrinele politice şi concepţiile despre ceea ce este naţionalism şi extremism.

Dacă noi, cei de la PRM, suntem naţionalişti, extremişti, atunci ce au fost Nicolae Iorga, Titulescu, Iuliu Maniu, Ciceo Pop, Vasile Goldiş, Călinescu, Brătienii, memorandiştii, a căror concepţie naţionalistă o aplicăm neschimbată?

Doresc să vă asigur pe toţi că aşa-zisul nostru extremism de care ne acuză domnii guvernanţi se întinde peste toată Transilvania şi a trecut şi Carpaţii. Vă asigur că acest "extremism" va răbufni îngrijorător pentru adversarii noştri la alegerile din 2004.

Vreau să asigur Guvernul României şi pe domnul prim-ministru că fac această declaraţie politică doar pentru a răspunde la acuzaţiile făcute în răspunsul pe care l-am primit la interpelarea mea.

Intenţia mea este de a vă face să înţelegeţi, domnule prim-ministru şi stimaţi colegi din PSD, că noi nu vă suntem duşmani, că apreciem tot ce faceţi bun pentru ţară şi acest oropsit popor român (şi faceţi), dar şi criticăm, ca un partid de opoziţie important ce suntem, tot ce credem noi că faceţi rău.

Daţi-ne voie să avem şi noi părerile noastre de opozanţi, nu ne băgaţi de fiecare dată pumnul în gură atunci când încercăm să ne facem cunoscute public părerile noastre despre guvernarea dumneavoastră, deoarece o asemenea atitudine nu este democratică, ci, dimpotrivă, extremistă, or dumneavoastră vă consideraţi democraţi şi luptaţi împotriva extremismului (se pare însă că numai împotriva "extremismului" Partidului România Mare).

Noi apreciem în mod desoebit efortul pe care guvernanţii îl fac pentru a depăşi această perioadă grea prin care trecem. Apreciem în mod deosebit de sincer efortul pe care guvernanţii îl fac de a ne integra în structurile euro-atlantice şi am fost întotdeauna şi vom fi alături de ei în aceste demersuri.

Repet, domnilor colegi din PSD, dorim să vă ajutăm în demersurile ce le faceţi pentru a situa ţara şi poporul român acolo unde ele au dreptul legitim: în Europa. Dar încetaţi, pentru numele lui Dumnezeu, să mai consideraţi partidul nostru extremist. Lăsaţi-ne să ne exprimăm părerile aşa cum ştim noi mai bine şi credeţi în intenţiile noastre bune. Nu trebuie să vedeţi numai răul din acţiunile noastre. Vă rog să vedeţi şi ce se ascunde în dosul cuvintelor. Consideraţi-ne nişte oameni normali care încearcă un exerciţiu politic legal şi în interesul poporului român. Dacă ceea ce facem nu este bun, fiţi sigur că electoratul ne va sancţiona. Dar trebuie să vedeţi în noi parteneri de dialog, de lucru, de acţiune.

Noi vrem, domnilor, ca românii să fie egali în ţara lor. Egali şi liberi. Dar dumneavoastră, domnilor guvernanţi, printr-o păguboasă politică a concesiilor în favoarea unei precare susţineri parlamentare, ne-aţi făcut pe unii mai "egali" decât alţii.

Şi pentru a argumenta acest ultim deziderat, voi da un singur exemplu: copilul unui cetăţean de etnie română se chinuie să intre la o facultate deoarece are o singură şansă, şansa facultăţii în limba română. Ungurii au posibilitate de a alege între o facultate în limba română şi alta în limba maghiară. De notat că secţiile de limba maghiară, din greu susţinute de la bugetul statului, abia îşi găsesc în fiecare an candidaţi pentru a-şi ocupa locurile, şi vă asigur că la aceste facultăţi nota 5,00 este suficientă pentru a intra în facultate, pe când la facultăţile de limba română (cu acelaşi profil) se intră cu note peste 8,00 sau 9,00. Mai adaug aici faptul că, după ce copiii absolvesc aceste facultăţi pe banii contribuabililor români, ei se duc să lucreze aproape exclusiv în Ungaria.

În acest caz, am dreptul să fie revoltat şi nemulţumit de politica de discriminare a românilor din Transilvania.

Cu convingerea că voi fi bine înţeles în acest demers, vă mulţumesc anticipat.

Domnul Ioan Sonea:

"Proporţionalitate politică."

Au început cursurile noului an şcolar. Copiii vin cu drag la şcoală. Ei vin cu maşinile noi, colorate, şi fiecare călătorie este ca o excursie pe lângă "şcoala veche", acum muzeu sau bar. Pe bancă îi aşteaptă cornul cu lapte şi o etichetă cu numele binefăcătorului - Guvernul României.

Aşa ar începe un şcolar mic prima lui compunere. Dar el, micuţul, nu ştie ce drepturi are. De aceea, mulţumeşte din inimă "partidului şi Guvernului" pentru ceea ce i să dă. Astfel se face propagarea de la "om la om" a recunoştinţei faţă de conducătorii iubiţi. Nu ştie că acestea sunt de fapt din banii lui mămica şi tăticu luaţi de partid şi de Guvern ca taxe şi impozite şi că de aceea nu poate mama să îi pună pacheţelul cu mâncare de acasă. Desigur, nu vorbesc despre "micuţii" ce provin din "elita societăţii noastre": clienţi politici, politicieni, afacerişti, profitori, recuperatori, delapidatori şi alţii asemenea. Aceştia sunt aduşi cu maşina de serviciu la şcoală şi îşi fac cumpărăturile în dolari sau euro. Doar toate au un loc şi un rost în politică.

Astfel se face că în judeţul Bistriţa-Năsăud, conform datelor făcute publice de Direcţia de Sănătate Publică, 415 şcoli au primit avize sanitare de funcţionare, dar 138 însemnând 25% din unităţile de învăţământ supuse atenţiei nu corespund normelor pentru a obţine aceste avize. Dacă în cele patru oraşe ale judeţului nu sunt autorizate 19 unităţi de învăţământ, aceasta înseamnă 13 şcoli şi 6 grădiniţe cu program normal. În localităţile judeţului nu au autorizaţii sanitare 119 unităţi, însemnând 48 de şcoli şi 70 de grădiniţe. Adică 86,2% din cele care nu satisfac condiţiile sunt din mediul rural. Cauzele care determină această situaţie, şi nu de ieri, de astăzi, sunt lipsa apei potabile la 69 de unităţi şcolare, grupuri sanitare necorespunzătoare la 14 unităţi, starea proastă a clădirilor la 35 de unităţi etc. De reţinut că 70 de unităţi şcolare sunt de fapt case vechi deteriorate, improprii procesului de învăţământ. În acelaşi "spaţiu" al învăţământului, tot la început de an şcolar, s-au efectuat controalele medicale ale elevilor. În judeţ au fost examinaţi 25267 elevi în mediul urban şi 20469 în mediul rural. Cu afecţiuni au fost depistaţi 284 în oraşe şi 390 la sate, cu scabie (râie) au fost găsiţi 11 la oraş, 10 la sate, iar cu păduchi 135 în urban şi 151 în rural. Copiilor li s-au dat tratament şi, corespunzător afecţiunii, vor putea reveni în mediul şcolar numai cu avizul medicului de familie. Se poate constata un uşor "avantaj" al mediului rural la toate capitolele, ceea ce corespunde de fapt şi cu datele privind starea unităţilor de învăţământ. Poate că nu este situaţia cea mai dramatică din ţară; ba, la un moment dat, se poate spune că este "normală", chiar dacă nu sunt lucruri fireşti pentru acest timp. Desigur că au fost stabilite termene pentru înlăturarea deficienţelor, dar cât depinde de posibilităţile locale şi cât de bunăvoinţa "celor de sus" rămâne o problemă de propagandă politică viitoare. Că lucrurile vor sta aşa se poate deduce din datele propuse pentru bugetele ministerelor pentru anul viitor. Se vor face desigur multe discuţii pe marginea celor propuse. V-ar surprinde dacă aţi afla că aproape 25% din buget ar fi la capitolul "la dispoziţia Guvernului"?

Este firesc să existe o rezervă pentru cazuri excepţionale. Nu este normal ca aproape un sfert din buget să facă obiectul unor conjuncturi şi interese propagandistice, ca binefaceri adresate unor categorii sociale sau zone geografice ori pe baza altor criterii de partid. Sălile de sport sunt foarte bune, dar nu lângă şcoli, care nu au apă, grup sanitar, sau sunt pe cale de a se dărâma, şi nu pentru copiii cu scabie şi păduchi. Desigur că nici nu aţi văzut aceste săli lângă acele zise şcoli, ci sunt lângă cluburi sportive care fac afaceri, lângă palate de justiţie, bănci şi alte lăcaşuri înmărmurate. De ce nu ar putea avea în mod planificat, prin buget, dreptul la o parte din sumele rezervate: Învăţământul - pentru a face şcoli, Sănătatea - pentru a nu mai exista scabie şi păduchi, Mediul - pentru a nu mai avea poluare, IMM-urile - pentru a consolida o clasă de mijloc şi a nu mai avea cerşetori?

Pentru că atunci nu ar mai avea de unde să se manifeste generozitatea personală, intervenţia politică, favoritismul recompensat, lozincile de tip stalinist privind veşnica recunoştinţă faţă de cel mai inteligent sau cel mai bun ori cel mai iubit fiu al poporului sau toate deodată, şi produs al partidului.

"Tovarăşi (de Guvern, desigur), trebuie să luptăm pentru un buget cât de mare pentru a avea la dispoziţia Guvernului cât mai mult pentru a putea face o propagandă cât mai puternică. Acesta este legea proporţionalităţii politice." Ar putea fi lozinca pentru lansarea Legii bugetului pe 2003.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Primele date comunicate oficial referitoare la recensământul populaţiei şi al locuinţelor efectuat în primăvara acestui an au relevat schimbări cu consecinţe semnificative în planul indicatorilor economici.

Deşi datele prezentate de statisticieni sunt de ordin general şi au caracter provizoriu, tendinţele şi salturile cantitative sunt certe, iar influenţa lor asupra evoluţiilor economico-sociale dă de gândit.

Chiar înaintea încheierii analizei complete a datelor primare se conturează ideea că ultimul deceniu a fost unul dintre cele mai grele din istoria României în timp de pace.

Cea mai importantă modificare constatată la recensământ, faţă de situaţia din 1992, o reprezintă scăderea cu circa un milion de persoane a populaţiei stabile până la cifra provizorie de 21698181 locuitori. Numărul cetăţenilor de etnie română s-a diminuat cu 4,9% sub pragul de 20 de milioane de persoane, iar cel al cetăţenilor români de altă etnie a scăzut cu 4,7% (până la 19409400 de locuitori, şi respectiv 2288782 locuitori). Situaţia este gravă, cu consecinţe pe termen lung. În toată Europa, doar Ucraina (-5,1%) şi Bulgaria (-3,9%) au mai suferit un asemenea proces.

Un recul important, cu dispariţia fizică a mai mult de un român din 25, în decurs de un deceniu, merita o atenţie mai mare din partea autorităţilor, figurând la pasivul tuturor guvernărilor postdecembriste.

Nu este o simplă chestiune de aritmetică demografică, pe principiul dacă suntem mai puternici, cu atât mai bine. A fost afectată însăşi capacitatea productivă a ţării, a scăzut numărul producătorilor şi consumatorilor de bunuri şi servicii. Potrivit statisticilor internaţionale, România se situa la începutul acestui mileniu pe locul 44 din lume ca populaţie, imediat după Uganda, Nepal şi Irak şi cu puţin peste RPD Coreeană, Malaiezia şi Afganistan. Tendinţa actuală ne duce spre locul 60 în 2020, sub Sri Lanka, Niger şi Burkina Faso şi înaintea unor ţări precum Cambodgia şi Mali.

Se ştie faptul că fenomenele demografice predetermină volumul resurselor de muncă disponibile, anunţând modificările pe piaţa forţei de muncă cu un decalaj de circa 20 de ani în avans. Pentru prima oară în istoria României, populaţia activă a scăzut pe timp de pace, odată cu reducerea populaţiei totale, fără a mai vorbi despre degradarea biologică (subnutriţie, înrăutăţirea asistenţei medicale, creşterea morbidităţii şi a mortalităţii), degradarea morală (creşterea criminalităţii şi a corupţiei), degradarea profesională (scăderea ratei de activitate şi a celei de ocupare, exodul de creiere) şi degradarea educaţională (abandonul şcolar, reducerea pregătirii, inadecvarea învăţământulu la cerinţele de pe piaţa muncii).

Cifrele constatate la recensământ ar fi trebuit, după toate regulile de bun simţ, să provoace stupoare. Toată lumea ştie, inclusiv statistica oficială, că sunt circa 22,4 milioane de români, ceva mai puţini decât în 1992. Eroarea cu care s-a lucrat şi care a fost identificată după numărătoarea care a dat aproximativ 21,7 milioane de persoane este ciudat de mare, cei 3,3% depăşind chiar obişnuitul 32% din sondajele de opinie. Este interesant că la sondajele electorale au dat rezultate mult mai aproape de realitate decât anchetele din rândul populaţiei. Dacă luăm o broşură cu populaţia României, citim că populaţia a scăzut în perioada 1997/2001 cu 20/40000 de persoane pe an. Milionul lipsă la apelul din 2002 ne arată de media anuală a fost de 100000 de persoane, adică depopularea ţării a avut loc acum de trei ori mai repede decât se ştia. În aceste condiţii, apare şi mai bizar că numărul membrilor din familie a fost subevaluat în toate statisticile şi calculele guvernamentale referitoare la necesarul de consum al fiecărei familii.

Altă modificare semnificativă este cea a reducerii substanţiale a ponderii populaţiei urbane de la 54,3% la 52,7%, concomitent cu majorarea populaţiei rurale de la 45,7% la 47,3%. Acest fapt indică o deplasare în sens contrar apropierii de structura înregistrată în Uniunea Europeană. Faptul că de la 29% în 1990 s-a ajuns la 42% a ponderii populaţiei ocupate în sectorul primar indică un proces accentuat de agrarizare.

Datele arată o involuţie spre structurile feudale şi autoconsum. În ceea ce priveşte recensământul locuinţelor, datele sunt extrem de interesante, deşi pe cu totul altă cale decât cea preconizată în 1989 a fost atinsă şi depăşită suprafaţa locuibilă de 14 mp de persoană, cu un spor de 23,5%.

Statisticile arată o creştere cu 451,4 mii a numărului de locuinţe (+4,5% oraşe şi +7,5% la sate).

Distribuţia haotică a spaţiilor de locuit a creat o situaţie în care spaţiile excedentare coexistă cu penuria de apartamente.

La fel ca în cazul multitudinii de vile şi case de vacanţă construite din bani negri şi care constituie partea vizibilă a înfloritoarei economii subterane, puţini şi-au pus problema posibilităţilor de întreţinere a spaţilor de locuit peste nivelul mediu.

Practic, s-a ajuns în situaţia frecventă ca aceia care au spaţii de locuit să nu le poată întreţine, iar cei care ar avea bani să le întreţină să nu aibă spaţiile.

Blocurile României sunt pline de pensionari care ocupă spaţii de două sau de trei ori mai mari sub salariul mediu pe economie şi se plâng că este scumpă gigacaloria.

Datele făcute publice în urma recensământului populaţiei şi locuinţelor reflectă consecinţele politicilor sociale din ultimii zece ani şi lipsa de perspectivă în abordarea de la momentul conceperii lor.

Acumulările cantitative au generat importante mutaţii calitative care, pe măsură ce vor fi diagnosticate corect, ar trebui să ducă la modificări substanţiale în acţiunile statului, îndeosebi prin prisma consecinţelor pe termen lung.

Acestea se impun de urgenţă, cu atât mai mult cu cât primele rezultate indică anii ‘90 drept una dintre cele mai distructive şi dezagregante perioade din istoria României.

Domnul Ştefan Lăpădat:

"O nouă povară asupra contribuabililor".

Aproape trei milioane de cetăţeni se află abonaţi la cea mai populară sursă de informare şi divertisment din România, televiziunea prin cablu.

Comisia de mediere Senat - Camera Deputaţilor a întocmit raportul final privind Legea cinematografiei, care a fost înaintat celor două Camere. În urma votului comisiei, art.15 lit.g), care prevedea o contribuţie de 5% din încasarea taxelor de abonament pentru recepţia prin cablu a emisiunilor televizate a fost eliminat.

Membrii comisiei de mediere au sesizat în mod evident incompatibilitatea dintre tehnologia CATV (care constituie un simplu mijloc tehnic de transmitere a semnalului electronic) şi finanţarea fondului cinematografiei. În timp ce în Camera Deputaţilor raportul a fost votat în unanimitate, la Senat, domnul senator Sergiu Nicolaescu a reuşit să introducă în lege contribuţia de 5% din încasările operatorilor de cablu.

Vă rog să îmi permiteţi să evidenţiez câteva argumente care susţin eliminarea contribuţiei cabliştilor la Fondul Cinematografiei:

- Eventuala obligare a operatorilor de cablu de a contribui la Fondul Cinematografiei ar afecta liberalizarea comunicaţiilor din 2003, unul din elementele importante ale Programului de guvernare al cabinetului Adrian Năstase. Aceasta, datorită faptului că o parte semnificativă din profitul operatorilor de cablu nu ar mai putea fi utilizată pentru modernizarea reţelelor de telecomunicaţii, ci ar fi alocată fondului Cinematografiei. La momentul actual, toţi operatorii mari de cablu sunt implicaţi în proiecte ample de modernizare a reţelelor pentru a putea oferi servicii de telecomunicaţii şi transmisie de date. Astfel, contribuţia la Fondul Cinematografiei ar diminua resursele financiare disponibile şi, în consecinţă, o mare parte din proiectele de investiţii ar fi anulate.

Aceste contribuţii la fondul cinematografiei vor determina pe operatorii de cablu să mărească abonamentele lunare, fapt ce va fi perceput ca un nou impozit al statului asupra contribuabilului şi ar avea ca efect şi creşterea pirateriei în domeniu.

- Abonamentul la cablu este un serviciu opţional, iar plata acestui serviciu nu trebuie grevată de costul altui serviciu/impozit.

- Taxa pentru fondul naţional al cinematografiei s-ar adăuga la taxele existente şi la drepturile de autor: 1,2% muzica, 4,5% film, 1,1% artişti interpreţi, 1,2% fonograme plătite de operatorii de cablu.

Prin prevederile ei, legea ar consfinţi colectarea de bani de la cei mulţi (contribuabili) şi alocarea lor către un grup restrâns de creatori de filme.

Sunt pentru sprijinirea cinematografiei, dar nu pentru aplicarea discriminatorie a impozitului pentru jumătate din deţinătorii de televizoare prin cablu din totalul de 6,4 milioane de deţinători de aparate.

Aplicarea noului impozit ar putea duce la creşterea neîncrederii investitorilor străini în domeniul dinamic al comunicaţiilor în care forţa motrice au reprezentat-o întreprinzătorii privaţi. Asemenea contribuţii vin în contradicţie cu directivele Comisiei Europene în domeniul audiovizualului.

În vederea integrării europene, asimilarea legislaţiei în vigoare, dublată de reducerea fiscalităţii, în vederea stimulării investiţiilor, reprezintă un principiu de bază.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Legea finanţelor publice versus sistemul sanitar"

Potrivit finanţelor publice, de la 1 ianuarie 2003, directorii de spitale care vor depăşi bugetele alocate vor face închisoare sau vor primi amenzi de zeci de milioane de lei. Aceasta, în condiţiile în care, anual, spitalele sunt subfinanţate, fapt pentru care sunt nevoite să se îndatoreze.

În aceste condiţii draconice, spitalele ar putea rămâne fără directori, deoarece conform textului de lege sus menţionat, sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute, în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Nerespectarea acestor prevederi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau amendă.

Nu avem nimic de comentat în ceea ce priveşte textul legii. Cunoaştem cu toţii cazurile unor unităţi sanitare mari risipitoare de fonduri, care nici până în ziua de azi nu au putut da explicaţii despre cheltuirea banilor şi ai căror director şi-au cumpărat maşini luxoase sau au dobândit proprietăţi importante în perioada de directorat. Problema gravă este că, în fiecare an, spitalele primesc fonduri care sunt insuficiente, atât ca fundamentare cât şi ca alocare, deoarece chiar principalii ordonatori de credite sunt cei care înjumătăţesc sumele, din motive mai mult sau mai puţin întemeiate, ceea ce duce la acumularea datoriilor. Astfel, în primul semestru al anului 2002, sistemul sanitar are datorii de peste 6.000 miliarde de lei, 76% din ele fiind reprezentate de medicamente şi materiale necesare.

Pentru a respecta legea, există alternative pe care directorii de spitale vor fi nevoiţi să le aplice, dacă nu vor să facă închisoare sau să plătească amenzi serioase; diminuarea raţiei de mâncare a bolnavilor, şi aşa destul de redusă, micşorarea salariilor cadrelor medicale, ceea ce ar duce la mişcări sociale şi la nerespectarea legii salarizării sau în ultimul stadiu, renunţarea la administrarea tratamentului pentru bolnavi. Dar cum aceşti medici au făcut un jurământ, cred că ultima variantă nu va fi acceptată.

Deşi anul acesta, la bugetul asigurărilor de sănătate s-a colectat mai mult decât era planificat, totuşi la rectificarea bugetară din august 2002, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a primit doar a şaptea parte din ceea ce a solicitat, iar în proiectul bugetului de stat pe anul 2003 i se va aloca, ca de obicei, de către Ministerul de Finanţe, care este gestionarul fondurilor de asigurări de sănătate, un procent redus. Acest lucru ne face să credem că instituţia care a participat la elaborarea legii finanţelor publice şi care ţine la ciorap banii sănătăţii, este cea care cere sancţionarea atât de drastică a directorilor de spitale.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Permiteţi-mi să deschidem a doua parte a şedinţei de astăzi, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 283. 61 sunt absenţi, din care 21 participă la alte acţiuni.

Aseară am întrerupt lucrările la dezbaterea Proiectului de Lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

V-aş propune să continuăm, înaintea votului final, cu acest proiect, pentru a-l putea supune şi pe el votului final şi, dacă timpul ne mai permite, până la începerea şedinţei de vot final, v-aş ruga să fiţi de acord să luăm în dezbatere şi rapoartele de mediere.

Aş vrea să vă prezint înalţi oaspeţi. Ne vizitează ţara şi se află în sala de şedinţă domnul Anton Cottier, preşedintele Consiliului Statelor Confederaţiei Elveţiei. Vă rog să îl salutăm. (Aplauze.)

Pentru a nu vă simţi ameninţate poziţiile Camerei Deputaţilor, vreau să vă spun, ca amuzament, că domnul preşedinte Cottier ne-a încurajat să păstrăm actualul sistem bicameral, pentru că este mai sigur pentru democraţie.

Vă mulţumesc încă o dată, distinse domnule preşedinte. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Ieri am ajuns la alin.7 de la art.19.

La alin.7, până la lit.e), comisia nu a avut nici o obiecţiune. Vă întreb dacă aveţi dumneavoastră de făcut observaţii la alin.7 lit.a), b), c) şi d). Nu. Votat în unanimitate.

La lit.e), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.18. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. votat în unanimitate.

După lit.e), comisia propune amendamentul de la pct.19, pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Se adoptă amendamentul şi se introduce alin.7¹.

Alin.8, 9, 10, 11 şi 12. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în unanimitate.

La alin.13, urmăriţi amendamentul de la pct.20. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate, şi se modifică alin.13.

La alin.14, comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

După alin.14, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.21. Comisia propune un alineat nou, alin.15. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Amendamentul a fost adoptat, şi se introduce alin.15.

La art.20 alin.1, 2, 3 şi 4, comisia nu a făcut obiecţii. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La alin.5, urmăriţi amendamentul de la pct.22. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul de la pct.22 a fost votat, şi se modifică art.20 alin.5.

La art.20 alin.6, urmăriţi amendamentul de la pct.23. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost admis, şi se modifică alin.6.

Alin.7 şi 8. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.21, 22, 23, 24, 25 şi 26. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La art.27 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.24, pag.9. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost votat în unanimitate, şi se modifică alin.1.

La art.27 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.25. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost votat, şi se modifică art.27 alin.2 în mod corespunzător.

La art.27 alin.3, comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.27 în ansamblu va avea alcătuirea rezultată din modificarea alin.1 şi 2 şi votarea alin.3 în formula Senatului.

Titlul cap.V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.28 şi 29. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.30 şi 31. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Axena la proiectul de lege care cuprinde salarizarea Oficiului pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.26 care modifică uşor anexa votată de către Senat. Nu.

Preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord cu unele modificări de ordin redacţional. La anexă, la pct.1 şi 2, la denumirea coloanei a 4-a, propunem să se înlocuiască denumirea "poziţia cu care se asimilează" şi denumirea "salarizarea asimilată" cu denumirea "reglementarea legală în funcţie de care se stabileşte salarizarea".

Deci, este vorba de înlocuirea a două titluri cu "reglementarea legală în funcţie de care se stabileşte salarizarea".

M-am consultat şi cu staful tehnic de la Direcţia de legislaţie, şi se pare că au dreptate.

Vă rog să fiţi de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Dacă sunteţi de acord, stimaţi colegi, cu această propunere de reformulare a capului de coloană - înlocuirea cu sintagma "reglementarea legală în funcţie de care se stabileşte salarizarea".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege.

Stimaţi colegi,

Observ că timpul ne permite să luăm în dezbatere şi rapoartele de mediere.

Rog şefii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii să intre în sală, pentru a putea parcurge şi lista votului final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere.

La pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5 şi 6, textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Pct.7, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, 9 şi 10, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pct.11, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pct.12, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pct.13 şi 14, textele Camerei Deputaţilor. Nu se face dezbateri şi nici vot.

Pct.15, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.16, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.17, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.18, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.19, 20 şi 21, textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.22, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.24, textul Camerei Deputaţilor.

Vă rog să constataţi că am parcurs acest raport de mediere, pe care îl vom supune în şedinţa de astăzi votului final.

Încă o dată vă rog insistent să poftiţi în sala de şedinţă.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere.

La pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.6, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.9, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.10, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.11, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.13, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.14, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.15, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.16, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.17, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.18, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.19, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.20, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.21, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.22, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.23, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.24, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.25, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.26, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am parcurs punctele raportului de mediere şi îl vom supune în ansamblu votului dumneavoastră final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.

La pct.1, cu privire la reprezentarea sau prezentarea părţilor în faţa comisiei, comisia de mediere ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.5, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.6, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii partidelor politice.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.6, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.9, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea, pentru a putea parcurge textele raportului de mediere cu atenţia care se impune.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire şi răspândire a maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rog şefii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru că urmează ultimul raport de mediere şi, după aceea, vom începe lista de vot final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

Pct.2, 3, 4 şi 5, tot variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.6, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7 şi 8, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.9, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.10, 11 şi 12, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.13, 14 şi 15, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.16, text comun. Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.17, 18 şi 19, variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.20 şi 21, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Precizeze că la pct.21 există un text comun pentru lit.o). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.22, 23 şi 24, textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.25, 26, 27 şi 28, textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nu se supun votului.

La pct.29, vă rog să urmăriţi pentru art.8 preambul lit.b şi c), variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

La lit.e), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.30, 31 şi 32, textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.33 şi 34, textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.35, text comun, pentru art.13 alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.3 şi 4, textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.36, pentru alin.1 de la art.14, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4 de la acelaşi articol, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.37 şi 38, textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nu se votează.

Pct.39, textul Camerei Deputaţilor. Nu se votează, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Am parcurs şi acest raport de mediere.

Stimaţi colegi,

Ni se sesizează şi din partea iniţiatorului şi a comisiei că la pct.12 există un proiect de lege înscris pe ordinea de zi care nu poate fi dezbătut astăzi şi urmează să fie trimis comisiei.

Pentru a progresa pe calea sesizării în timp a comisiei, daţi-mi voie să dau cuvântul domnului Bivolaru, pentru a prezenta motivele pentru care solicită restituirea proiectului la comisie.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimaţi colegi,

La punctul 12, este o ordonanţă prin care se cere modificarea articolului 6 din Ordonanţa nr.143 privind ajutorul de stat. S-a introdus o sintagmă nouă "întreprindere publică" şi, în acest context, au apărut discuţii foarte mari, pentru că, în această Ordonanţă nr.143 privind ajutorul de stat nu există această sintagmă de "întreprindere publică". În acest context, ieri, domnul secretar de stat Oană de la Ministerul de Finanţe ne-a solicitat să refacem raportul respectiv pentru că această sintagmă de "întreprindere publică" apare în o ultimă directivă la care Ministerul de Finanţe doreşte neapărat să alinieze textul respectiv, deci, trebuie făcută o discuţie suplimentară în cadrul comisiei, împreună cu iniţiatorul.

În acest context, rugăm, domnule preşedinte, să se aprobe restituirea raportului pentru raport suplimentar la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? De acord.

Supun votului dumneavoastră restituirea acestui proiect la comisia sesizată în fond.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Să începem procedura votului final la lista care v-a fost comunicată, listă care urmează să fie completată cu Proiectul Legii pentru prevenirea, sancţionarea spălării banilor, pe care l-am dezbătut şi votat pe articole astăzi şi cele 6 rapoarte de mediere.

1.Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei, lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru?

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă manifestaţi votul!

Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

269 voturi pentru, 13 abţineri şi 1 vot împotrivă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, lege cu caracter organic, articolul 74, alineatul 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 223 voturi pentru.

Împotrivă? 47 voturi împotrivă.

Abţineri? Aveţi abţineri acolo? 1 abţinere.

Cu 223 voturi pentru, 47 împotrivă, 1 abţinere, s-a adoptat această lege.

Domnul Văsălie Moiş doreşte o intervenţie pentru a motiva votul negativ al Partidului România Mare.

Poftiţi.

Domnul Văsălie Moiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege, fiind consecvent cu propria lui politică. Noi suntem pentru modificarea legislaţiei care reglementează această putere judecătorească, în ansamblul ei. Nu suntem de acord cu tot felul de proiecte care nu fac altceva decât să adâncească confuzia.

Al doilea motiv pentru care nu am votat acest proiect de lege este faptul că noi nu am fost de acord nici cu Parchetul Naţional Anticorupţie, ci dorim, în această ţară, o legislaţie consecventă, o legislaţie unitară care să reglementeze domeniul puterii judecătoreşti, care să-i asigure independenţa faţă de elementul politic.

Pentru aceste două considerente, am votat împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

3. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 199 de voturi.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abţineri?

Stimată opoziţie democratică din partea dreaptă, aţi înţeles să nu participaţi la vot? Pentru că nu aţi votat nici pentru, nici împotrivă, nici nu v-aţi abţinut!

Domnul Valer Dorneanu:

E dreptul dumneavoastră, dar vreau să ştiu...

Domnul Emil Boc (din sală):

Regulamentul permite!

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Deci, nu participaţi la vot, nu sunteţi prezenţi în sală.

Mulţumesc. (Amuzament în partea dreaptă a sălii)

Cu 199 pentru, 49 împotrivă, nici o abţinere şi nu mai comentez, a fost votat raportul Comisiei de mediere.

Domnul Lucian Bolcaş doreşte să explice votul negativ.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Într-o singură frază, e o problemă de consecvenţă şi, dacă vreţi, de verticalitate. Ne-am pronunţat întotdeauna împotriva reorganizării CEC-ului, ca instituţie bancară, având în vedere, în primul rând, tradiţia sa şi utilitatea sa publică, în primul rând în raport de omul sărac. Ne păstrăm acelaşi punct de vedere şi am votat împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

4. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1, litera c) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea de drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, din motive etnice, lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Sunt voturi împotrivă?

Abţineri? E o abţinere sau cineva şi-a uitat mâna sus? Nu e.

283 voturi, unanimitatea...

Domnul Damian Brudaşca doreşte să explice votul favorabil, de această dată, al PRM-ului.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu, domnule preşedinte, în calitate de autor al acestui proiect de lege, doresc să mulţumesc colegilor pentru că, în sfârşit, şi o lege provenită de la un deputat din opoziţie primeşte girul Camerei Deputaţilor.

Aş dori să precizez că, prin această modificare la Ordonanţa nr.105/1999, am încercat să aduc corecţiile necesare pentru ca un mai mare număr de persoane, în special din Transilvania, să beneficieze de prevederile legii pentru suferinţele care le-au fost produse prin alungarea, exilarea sau îndepărtarea lor ca urmare a ocupării vremelnice a teritoriului românesc de către hoardele horthyste.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

5. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală - caracter organic, articolul 74, alineatul 1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 283 de deputaţi prezenţi.

6.Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 40 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii - caracter organic, articolul 74, alineatul 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Împotrivă? 33 voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt? Nici o abţinere.

Poftiţi, domnule deputat.

Doriţi să explicaţi votul partidului dumneavoastră?

Domnul Mircea Toader:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vreau să justific votul negativ. Se datorează, în special, poziţiei pe care a avut-o iniţiatorul, de a modifica articolul 40, în sensul ca, cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementărilor tehnice care, de regulă, veneau în procent de 0,7% către Inspectoratul de Stat din Construcţii, a fost redistribuit parţial către Ministerul Transporturilor, parţial către Inspectoratul de Stat din Construcţii şi cel mai grav e că a fost repartizat Companiei Naţionale de Investiţii, în mod direct, pentru rezolvarea unor probleme aşa-zise deosebite referitoare la calamităţile naturale.

Iniţial, aşa cum a motivat Guvernul, ar fi trebuit ca sumele care deja s-au adunat în valoare foarte mare la nivelul acestui inspectorat să fie redus, procentul de 0,7% este mult prea mare şi ar fi trebuit redus, iar dacă nu a fost redus este incorect să fie repartizat direct către Compania Naţională de Investiţii, o companie creată special pentru rezolvarea clientelei politice a PDSR-ului.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieţei transporturilor rutiere şi măsurile ce trebuie luate în situaţii de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc. 252 de voturi.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 252 de voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 2 abţineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Poftiţi.

Domnul Mircea Toader:

Am să explic şi de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotrivă, deoarece motivaţia apariţiei acestei ordonanţe, adaptarea legislaţiei din România cu legislaţia europeană, pe baza unei reglementări a Consiliului Europei care se referă la transportul rutier de mărfuri. Această ordonanţă nu a avut avizul Ministerului Integrării Europene, a avut numai avizul ministrului transporturilor, ceea ce dovedeşte că nu are fondul acestei ordonanţe, nu este de a reglementa legislaţia română cu legislaţia europeană, ci pentru a crea o modalitate de monitorizare a traficului intern de mărfuri şi, în ultimă instanţă, de a interveni într-o piaţă de transport şi aşa bulversată de traficul internaţional impus de licenţele de transport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimate coleg,

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2002 pentru modificarea Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate - lege ordinară, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

291 de voturi, între timp s-a înmulţit prezenţa în sală.

9.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2002 privind acordarea unor înlesniri la plată pentru Societatea comercială "LUKoil Black Sea România" SRL Bucureşti şi Societatea comercială "Petrotel LUKoil" SA Ploieşti - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

O să vă dau cuvântul să explicaţi votul, domnule Stroe!

Cine este pentru? 201 voturi pentru. (Proteste în Grupul PNL)

Ce aveţi?! Mai număraţi o dată, vă rog frumos.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

200 suntem toţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, pentru cei care s-au amuzat, au fost 106 cu 85. Vedeţi dacă fac 201.

Împotrivă? Voturi împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Abţineri?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

50 suntem noi!

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că nu am numărat partea cealaltă. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Nu am numărat partea cealaltă, aşteptaţi!

86 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

201 voturi pentru, 86 împotrivă, nici o abţinere.

Da. PRM-ul doreşte să explice votul.

Aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Ionescu:

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/2002, derogând de la Ordonanţa de urgenţă nr.40 privind recuperarea arieratelor, Executivul acordă un ajutor de stat individual de 71 de miliarde unui SRL "LUKoil Black Sea România".

În expunerea de motive asumată şi semnată de primul-ministru, se vorbeşte de grupul de firme "LUKoil". Exterior problemei, dat fiind că în cota de privatizare în urma căreia a apărut "LUKoil Petrotel" SA, firma cumpărătoare este "Petrotel LUKoil Holding" BV din Olanda şi nu are nici în clin nici în mânecă cu "LUKoil Black Sea" SRL, înfiinţată, de fapt, în 1998 în Bucureşti de aceeaşi firmă care a cumpărat şi "Petrotel"-ul.

Pentru cultura dumneavoastră între ale economiei de piaţă şi între ale politicii economice la zi, iată aportul activelor la acest SRL care a fost înfiinţat, e clar acum, pentru a ne oferi un know-how specific în domeniul strategic al scumpirii benzinei şi motorinei la pompă. LUKoil Europa Holding BV din Olanda - aport de capital: 9.988 de dolari; LUKoil Internaţional GmbH SRL din Austria: 12 dolari. Pentru un aport de 10.000 de dolari, statul, prin Guvern, oferă un suport de 2,1 milioane de dolari. După părerea mea, este o mostră de colonie economică.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marin din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin această ordonanţă, Guvernul a dorit să acorde înlesniri la plată pentru Societatea comercială "LUKoil Black Sea România" SRL şi Societatea comercială "Petrotel LUKoil" SA Ploieşti, deoarece ar trebui să ne aducem aminte, în cadrul procesului de privatizare, în data de 03.02.1998, Compania petrolieră LUKoil a cumpărat de la fostul FPS pachetul majoritar de acţiuni al S.C. "Petrotel" SA, reprezentând 51% din valoarea capitalului social.

În perioada în care s-a analizat oportunitatea acestei investiţii şi a depunerii ofertei de cumpărare, era în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/1997 privind regimul investiţiilor străine în România, abrogată parţial prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/1997 privind stimularea investiţiilor directe şi Legea bugetului de stat nr.36/1999. Anularea acestor acte normative a generat influenţe negative în economia societăţilor din cadrul Grupului LUKoil România. Totodată, la momentul de faţă, când se fac aceste înlesniri, bugetul de stat datorează societăţilor din Grupul LUKoil România impozit pe profit de restituit şi t.v.a. de rambursat. Anularea actelor normative menţionate a generat influenţe negative în economia societăţilor din Grupul LUKoil România. Deci, credem noi că aceste înlesniri la plată pentru societatea aceasta care este un investitor în România era necesară.

Domnul Valer Dorneanu:

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2002 privind cumpărarea unui imobil pentru sediul Misiunii Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană - lege ordinară, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

251 voturi pentru, 18 împotrivă, nici o abţinere.

Doriţi să explicaţi votul? Poftiţi.

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal a votat împotrivă din următoarele considerente. 1. nu s-a prezentat dosarul privind cheltuielile cu reparaţiile, cu toate că reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe a promis că va pune la dispoziţie Parlamentului documentele respective. 2. cheltuielile aferente reparaţiilor reprezintă nivelul cheltuielilor pentru o clădire nouă. 3. solicitarea noastră ca organele Curţii de Conturi să verifice oportunitatea, legalitatea şi nivelul devizului de cheltuieli nu a fost acceptată.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2002 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România - lege ordinară, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 265 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 265 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2002 privind valorificarea unor active corporale aferente capitalului imobilizat, aparţinând societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar şi care se află în proces de privatizare - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 256 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? 11.

Cu 256 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 11 abţineri, s-a votat proiectul de lege.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2002 privind revenirea în proprietate publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor a imobilului Corp A1-S-Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, Str.Mihai Viteazul nr.4, judeţul Dolj, din patrimoniul Societăţii comerciale "Editura Scrisul Românesc" SA.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu aţi respectat ordinea!

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim! (Proteste în Grupurile PD şi PNL)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Procedură, ridică procedură domnul Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O singură problemă: ordinea dezbaterilor şi ordinea la votul final este aprobată şi bătută în cuie. Nu poate să fie modificată decât prin acordul plenului. Dacă doriţi ca să se sară peste acest proiect de lege, vă rog să supuneţi votului plenului.

Domnul Valer Dorneanu:

Era la nr.13 şi cred că, din superstiţie, am sărit peste ea. E vorba de greşeală.

Revin la punctul 13. Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 222 voturi pentru.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? (Aplauze în Grupul PRM)

Am rugămintea să nu aplaudaţi în timpul numărării voturilor!

27 abţineri.

Cu 222 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 27 abţineri, a fost adoptat acest proiect de lege.

Domnule deputat Haşotti, nu, în primul rând că e doamnă şi, în al doilea rând, mi se pare că a ridicat mâna înaintea dumneavoastră.

Doamna Ionescu.

Explicaţi votul PRM-ului.

Domnul Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să explic votul afirmativ la această lege, legea care este la punctul 13, punct fatidic sau punct cu ghinion, pentru ea a fost noroc. Am votat pentru această lege, a fost un vot politic, şi anume, pentru că partidul nostru este singurul partid care are cuvântul România în titulatură şi nu ne puteam opune unei legi pentru folosirea limbii române.

Votăm şi pentru sârguinţa iniţiatorului, domnul senator, am înţeles profesor la o universitate particulară "Andrei Şaguna" din Constanţa, chiar dacă rezultatul nu este perfect, legea abundând în expresii ambigue cum ar fi articolul 2, punctul 2.1, chiar dacă, de mai multe ori, în lege sunt articole care sunt acoperite şi de Legea protecţiei consumatorului, cum ar fi articolele 1 alin.2 şi 2 alin.2. Din păcate, legea poate şi contribui la accentuarea birocraţiei, prin prevederile legate de înfiinţarea Biroului pentru aplicarea legii, care vor consta din reprezentanţi pentru apărarea limbii române, dar şi unul al minorităţilor, acolo unde este cazul.

Cu ştiinţă sau nu, legea poate deveni şi motiv de cenzură pentru unele publicaţii care trăiesc din reclamă şi care nu pot să se dispenseze de acestea şi acestea abundă în cuvinte cum ar fi: Orange prepay, perspiration, body lotion ş.a.m.d.

Apreciem că legea nu cred să convingă prea mult pe anumiţi politicieni implicaţi în politica externă care folosesc cuvinte străine pentru noţiuni care au echivalentul perfect adaptat scopului mesajului în limba română. Mă gândesc aici la cuvinte ca: "road-map" pentru care există "itinerar", "deadline" - "limită" sau "briefing". Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Puiu Haşotti, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de toate, să-l salut pe domnul senator Pruteanu, iniţiatorul acestei legi, pe care-l cunosc din împrejurări deosebit de plăcute, din campania anului electoral 1996, când am făcut campania electorală împreună.

Noi am votat împotrivă şi, personal, cred că legea este una dăunătoare şi neproductivă şi cred că ea nu va putea fi aplicată.

Acestea sunt principalele obiecţiuni care pot fi aduse acestei legi. Ştiu că..., şi este firesc aşa, unii dintre dumneavoastră aţi votat dintr-o firească solidaritate politică, alţii dintre dumneavoastră pentru că aţi crezut că se protejează limba strămoşească. Problema ce zice-se că ea conţine şi ceva adevăr şi o eroare este cu atât mai periculoasă cu cât conţine mai mult adevăr.

Cred însă că legea este o eroare. Nu este nici pe departe în intenţia autorului acestei legi, pe care-l stimez în mod deosebit, ideea ca această lege să aibă o anumită tentă ipocrită, sigur că nu a dorit acest lucru, dar o vorbă mai am să-i mai spun, apropo de acest lucru că ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii.

Ar mai fi de adăugat că, într-un alt context politic, observându-se inutilitatea şi neaplicabilitatea acestei legi, va trebui dată o lege de anulare, de abrogare a acestei legi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înscris domnul Árpad Ferenc înaintea dumneavoastră. (Se adresează domnului deputat Ştefan Cazimir.)

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În decursul dezbaterii acestei legi, de mai multe ori, ne-am spus punctul de vedere. Am spus că înţelegem acea idee de încercare de prezervare a unei limbi, în primul rând împotriva unor elemente englezisme care apar în acest proces de integrare când televiziunea este peste tot, când folosim cuvinte străine chiar şi atunci când nu se justifică. Totodată este bine să fie protejat consumatorul. Totodată am spus şi faptul că avem legi pentru aceasta, avem prevederi legale bine conturate pe care le-am modificat şi că faţă de acestea s-ar putea crede că este de prisos această lege.

Credem şi noi că poate era mai bine ca în acele elemente eventual să mai intervenim cu câteva modificări în legea pentru reclame, în Legea protecţiei consumatorului, dar legea există şi ne-am pus întrebarea ce să facem. Există un pericol ca această lege să se poată folosi împotriva utilizării limbii materne, împotriva acelor prevederi legale, ulterioare care s-au votat. Deci, există această suspiciune. A existat o dezbatere mare în sânul grupului nostru parlamentar; noi am încercat şi de comun acord cu iniţiatorul legii am găsit nişte soluţii pe care noi credem că în varianta Camerei Deputaţilor ar putea elimina aceste suspiciuni şi nu ar mai da posibilitatea acestor folosiri abuzive, dar având în vedere că mai este încă o mediere, noi am decis să ne abţinem, să vedem cum va fi votată legea după raportul Comisiei de mediere, pentru că putem fi de acord cu astfel de lege numai atunci când ea nu are nici intenţie şi nici nu poate fi folosită împotriva folosirii limbilor minorităţilor naţionale din această ţară. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi de la Grupul parlamentar al PSD, vă aduc aminte că, potrivit Regulamentului, un singur reprezentant al grupului poate explica votul. Am văzut când s-au ridicat doi: domnul Buzatu şi dumneavoastră. (Se referă la domnul deputat Ştefan Cazimir.)

Deci, aţi renunţat domnule Buzatu, da? Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin votarea pe articole a proiectului de lege în şedinţa plenară din 3 octombrie s-a realizat de fapt o testare a pieţei, iar reacţia pieţei a fost promptă şi negativă. Iată unele extrase din presă: Evenimentul zilei" titrează: "Poliţia limbii române": "Legea privind protecţia limbii române a trecut de Senat şi de Camera Deputaţilor, Varianta adoptată în cele două Camere ale Parlamentului conţine prevederi considerate aberante de către cei care ar trebui să le aplice. Practic, orice text cu caracter de interes public, scris sau vorbit, într-o limbă străină trebuie dublat de traducerea în limba română. Deşi legea nu a fost încă promulgată de către preşedintele Ion Iliescu, ea stârneşte deja vii controverse", Angajaţii şi asociaţii din cadrul firmelor comerciale cu denumire în limbi străine nu privesc cu ochi buni obligativitatea traducerii numelui companiei în limba română".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule profesor, am o întrebare: din câte am observat, Grupul parlamentar al PSD a votat pentru acest proiect, deci, eu am înţeles că v-a delegat grupul parlamentar să explicaţi votul pozitiv. Asta faceţi dumneavoastră?! (Râsete, aplauze.) Sau aveţi un punct de vedere particular şi atunci îl spuneţi la declaraţii politice sau în alt context, pentru că nu facem dezbateri generale acum, a trecut acea fază.

Domnul Ştefan Cazimir:

Domnule preşedinte, observaţia dumneavoastră este, ca întotdeauna, pertinentă, dar asupra sensului termenului "pozitiv" sau "negativ" încă mai putem discuta. (Râsete.)

Votul pozitiv al grupului parlamentar nu a fost totuşi un vot unanim încât, dacă consideraţi că şi aceia dintre membrii PSD-ului care au votat împotrivă îşi pot exprima punctul de vedere, este locul să o facem.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu tot respectul pe care vi-l datorez pentru frumoasa dumneavoastră limbă română, eu trebuie să mă supun Regulamentului şi să vă aduc aminte, ca un distins reprezentant al Comisiei juridice, de data aceasta, ce sunteţi, că dumneavoastră, în cazul unui vot determinant, cum a fost votul PSD-ului, trebuie să explicaţi poziţia dominantă, ceea ce înţeleg că nu intenţionaţi şi atunci v-aş ruga să lăsaţi să explice votul pozitiv al Grupului PSD cei care l-au dat.

Domnul Ştefan Cazimir:

Bine, în cazul acesta, îi cedez cuvântul domnului Buzatu. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult. Doreşte domnul preşedinte Mihai Mălaimare, cel care a avut de fapt, în calitate de preşedinte la Comisia de cultură, raportul de fond de întocmit. Poftiţi.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Sunt foarte multe vorbele care ar trebui spuse despre ideea protecţiei, protejării, limbii române. Sigur nu este momentul acum să facem o dizertaţie mai amplă. Vă reamintesc doar că acest proiect de lege a trecut de două ori prin comisia noastră, că a doua oară, potrivit tuturor normelor bunului simţ, ale civilităţii şi ale fair-play-ului, am acceptat absolut toate amendamentele Comisiei juridice şi le-am acceptat nu pentru că veneau neapărat din partea unei comisii conduse de un coleg şi de un prieten, ci pentru faptul că am dorit din tot sufletul ca această lege să devină aplicabilă.

Domnule senator,

Doamnelor şi domnilor,

Apărarea limbii române nu se face numai prin lege, apărarea limbii române se face prin decizia noastră de a trăi civilizat şi demn pe acest pământ. Sunt deputat de Botoşani, merg prin satele judeţului şi simt că facem prea puţin pentru ca limba noastră să fie aşa cum ne-au lăsat-o cei care au desăvârşit-o.

Eu sper din tot sufletul că veţi fi, domnule senator, urmăritorul exact al spiritului acestei legi şi sper că Ministerul Culturii va da acele soluţii pentru ca legea să devină aplicabilă.

În orice caz, mulţumesc din suflet colegilor din Comisia pentru cultură şi colegilor adevăraţi din Comisia juridică şi dumneavoastră tuturor. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu. Aş dori să-i mai explic o dată distinsului nostru coleg, domnului Ştefan Cazimir, că dacă ar fi fost deputat independent, atunci şi-ar fi putut explica votul, dar pentru că este deputat PSD, trebuia să dau cuvântul Grupului PSD să-şi motiveze votul pozitiv.

Aveţi cuvântul, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte, din punct de vedere al Grupului parlamentar al PD, această idee de a apăra limba română este o idee generoasă. Din păcate însă, legea nu întruneşte, în opinia noastră cel puţin, două calităţi: nu este utilă şi nu este aplicabilă. Nu este utilă pentru că ceea ce se prevede acolo sunt lucruri care, fie sunt prevăzute în alte legi, cele care privesc de exemplu transcrierea informaţiilor referitoare la utilizarea unui anumit produs, fie sunt lucruri care nu se pot face decât cu costuri care se vor reflecta în buzunarul populaţiei, mă refer la preschimbarea ambalajelor şi a celorlalte lucruri care se vor reflecta în creşterea preţurilor produselor respective, fie sunt alte chestiuni care nu îşi au rostul.

Nu este aplicabilă pentru că toate aceste lucruri duc la sancţiuni date de către funcţionari publici, care şi aşa au alte lucruri de făcut, date de către CAN, care are un personal subdimensionat, sau sancţiuni date de către primari sau împuterniciţii acestora, care au cu totul şi cu totul alte priorităţi în condiţiile sărăciei şi ale problemelor sociale din ziua de astăzi. Din păcate, această lege, în opinia noastră, mai are un defect. Ne pune într-o situaţie proastă faţă de opinia publică care, în opinia noastră, aştepta cu totul şi cu totul altceva de la Parlament, şi anume să discute, să rezolve problemele de care vorbeam mai înainte, problemele sociale, problemele economice şi celelalte lucruri atât de importante şi pe care, din păcate, oamenii le aşteaptă de 12 ani.

Iată de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva acestei legi, repet încă o dată, care porneşte dintr-o idee generoasă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule senator Pruteanu. (Rumoare.)

O voce din sală:

Unde scrie în Regulament că nu trebuie supus la vot?

Domnul Valer Dorneanu:

Este iniţiatorul legii şi probabil doreşte să mulţumească celor care au... (Rumoare.)

Este o cutumă. Eu supun votului dumneavoastră doleanţa domnului senator, iniţiatorul acestei legi, de a explica sau de a-şi manifesta un punct de vedere cu privire la votul acestei legi. Dacă sunteţi de acord să-i dăm cuvântul? Mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Poftiţi, domnule senator. Îmi pare rău că v-am supus acestei proceduri, dar aţi văzut reacţia sălii.

Domnul George Pruteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, după cum îi mulţumesc şi domnului deputat Chiliman pentru ospitalitatea şi politeţea domniei sale.

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră a Deputaţilor,

Îmi fac întâi o datorie de conştiinţă din a mulţumi din toată inima, cu toată francheţea celor care, prin mâna lor ridicată, şi-au manifestat asentimentul faţă de ideile cuprinse în această lege. Îi rog să primească mulţumirea mea.

În al doilea rând, le mulţumesc şi celor care, din convingere, din pornirea minţilor şi nu din disciplină politicianistă au votat împotrivă. Dacă aceasta este convingerea lor, o respect, o respect şi sunt gata oricând să conversez, să convorbesc cu ei pentru a schimba puncte de vedere. După cum, pentru a nu-i ignora, trebuie să le adresez o strângere de mână şi celor care nu se aşază nici pe dreapta nici pe stânga şi se abţin, deşi le reamintesc că un mare poet al Evului Mediu, Dante, îi socotea drept cei mai bicisnici pe cei care o scaldă, care nu adoptă o poziţie nici aşa, nici aşa.

Sunt efectiv fericit că legea a trecut la Camera Deputaţilor cu o majoritate mult mai detaşată decât la Senat. La Senat, "scorul" fusese aproximativ 60 la 30; 60 pentru, 30 împotrivă. Aici, cifrele rotunde ar fi vreo 200 de voturi pentru, 30 împotrivă, 30 de abţineri; sper că am reţinut aproximativ, ceea ce este..., poate fi numită o victorie şi încă o dată mă înclin în faţa viziunii pe care o găsesc nobilă, generoasă a deputaţilor membri ai Camerei Deputaţilor.

Intenţia şi realitatea acestei legi este complet lipsită de xenofobie, complet lipsită de cea mai mică umbră de şovinism. Mă mândresc cu convingerea că am o mentalitate europeană, sunt un om crescut în cultul limbilor străine. Până la vârsta de 4 ani nici nu ştiam româneşte, ştiam numai nemţeşte, fiindcă avusesem o tetă, cum se numea pe atunci, citeam în copilărie Rududu şi Richichi, probabil ca mulţi dintre dumneavoastră, am vizitat multe capitale europene şi iată, de curând am fost la Bruxelles unde, aflându-mă într-un birou, pe unele din mese erau tastaturi de computer pentru limba franceză, alte tastaturi, la un metru distanţă, tastaturi potrivite pentru limba germană. Ei bine, simbolic este faptul că în nici un magazin românesc nu există această sculă, în fond, ieftină, costă o sută şi ceva de mii, 3-4 dolari, tastaturi pentru limba română. Eu văd în acest fapt comercial mărunt un simbol al faptului că limba română încă nu este pusă în drepturile ei, încă nu este respectată în România ca o limbă egală în drepturi cu celelalte. Repet, nu este o catastrofă, este un mărunt fapt comercial, dar cu implicaţii simbolice, după cum implicaţii simbolice are şi faptul că hotelul din centrul oraşului nostru care este capitala României, poartă un nume englezesc şi nu românesc, deşi purta unul românesc până în 1993 (se numea Hotelul Bucureşti), acum, de parcă străinii ar fi tâmpiţi, ăsta e cuvântul, şi nu ar înţelege cuvântul Bucureşti, s-a tradus cuvântul Bucureşti în Buckarest. Este un snobism de prost gust, un snobism de mahala care nu ne face cinste.

Sunt elemente simbolice pe care această lege, în miezul ei, îşi propune să le înlăture. Temerile unora că firmele vor trebui să mai cheltuiească câteva zeci de dolari pentru a face o completare cu traducerea în limba română, nu cu înlocuirea textului străin, nicăieri nu se prevede asta, textul străin rămâne unde este, dublat de explicaţii în limba română, ceea ce facilitează, cum a observat foarte bine şi domnul deputat Florin Georgescu, facilitează învăţarea acelor cuvinte, înfingerea lor în memoria românului şi în felul acesta intră în bagajul său de vocabular şi iată-l europenizându-se, pas cu pas, pe zi ce trece, stăpânind mai bine acest limbaj internaţional, acest cod de comunicare internaţional care este limba engleză.

Aşadar, nici o doză de xenofobie, nici o intenţie. În legea franceză prevederile sunt mult mai dure, în legea similară franceză, în textul ei, în litera ei, legea franceză nu îngăduie bilingvismul, nu îngăduie text în limbă străină şi în traducere franţuzească, ci numai în franţuzeşte.

Acest proiect care iată, a căpătat votul dumneavoastră, nu mai au răbdare colegii din partea dreaptă a sălii, iată, acest proiect este mai generos din acest punct de vedere, mai tolerant, mai european.

Eu cred că nu pentru burta românilor care suferă de foame, nu pentru frigul din multe case, dar pentru sufletul lor, pentru zona aceasta, dincolo de stomac, această lege este utilă, îi mai scapă puţin de sentimentul de agasare, de sentimentul de iritare, de sentimentul de înstrăinare, de senzaţia aceasta pe care o au uneori că trăiesc într-un fel de colonie străină, într-un fel de bazar internaţional.

Pentru aceste considerente vă mulţumesc încă o dată pentru votul dumneavoastră pozitiv. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule senator. Scuzaţi-mă! Poftiţi.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Un drept la replică. Mi s-a pronunţat numele.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Mi s-a pronunţat numele de la microfon, deci am un drept la replică.

O voce din sală:

Un nume istoric!

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

O să ajungă! Vreau să vă spun că Regulamentul Camerei Deputaţilor trebuie respectat, indiferent cine este autorul sau nu al unui proiect de lege şi, din acest punct de vedere am cerut respectarea Regulamentului. Ce s-a întâmplat ulterior, se încadrează în procedurile normale, aşa trebuia procedat de fapt de la început. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La pct.14, am citit proiectul, este vorba de un proiect de lege ordinară; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 271 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

271 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot contra, dar sunt mulţi care n-au votat.

La pct.15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din judeţele Dolj şi Mehedinţi, lege ordinară; art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 275 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Doriţi să justificaţi votul. Poftiţi. PRM-ul doreşte să explice votul.

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am votat acest proiect de lege din respect pentru locuitorii celor două judeţe, grav încercate de secetă în acest an, dar trebuie să menţionăm că asistăm astăzi la o demonstraţie de ignoranţă şi lipsă de înţelepciune cu care Guvernul tratează problema producţiei agricole în ansamblu în România, cel mai important şi periculos în acelaşi timp factor care va influenţa sistemul nostru politic, economic şi de mediu.

Este adevărat că în acest an, 2002, în sudul ţării s-a înregistrat una din cele mai cumplite secete din România ultimului secol, efectele acesteia impun stadiul de repunere în funcţiune a sistemului de irigaţii din această zonă pentru care se alocă anual de la bugetul de stat sume între 3 şi 5 miliarde de lei. Astfel, egalizăm astăzi practica tratării diferenţiate a producătorilor agricoli pentru care simpla apartenenţă la un judeţ sau altul îi plasează în sfera ajutoarelor, de altfel, simbolice, cuvenite din partea statului.

Se impune ca Guvernul să dispună din timp prin instituţiile sale descentralizate monitorizarea culturilor agricole şi influenţa factorilor de secetă, după care să treacă la acordarea de ajutoare pe criterii reale, proporţionale cu efectele înregistrate în toate zonele ţării.

În concluzie, astfel de practici demonstrează superficialitatea cu care Guvernul tratează cel mai important sector economic al României, agricultura. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La pct.16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2002 privind transferul pachetului de acţiuni deţinut de stat la Societatea Comercială Horticola S.A. de la Agenţia Domeniilor Statului la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, lege cu caracter organic, art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere şi multe voturi nemanifestate.

189 pentru, 61 împotrivă, o abţinere.

Din partea PRM-ului se doreşte explicarea votului.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Votul este uşor de explicat, doamnelor şi domnilor colegi, deoarece aceasta nu este o ordonanţă de urgenţă, este o afacere şi Partidul România Mare nu putea să voteze aşa ceva. Dacă vreţi, vă redau pe scurt o discuţie din cadrul comisiei. Un domn coleg de la PSD a replicat părţii drepte a celor din legislatura trecută: voi aţi luat ce a fost mai bun - Băneasa, restul; acum ce a mai rămas? Câteva terenuri la Mogoşoaia, câteva ferme, deci, ăstea normal trebuie să fie şi ele împărţite. Asta este explicaţia acestei afaceri, nu ordonanţe de urgenţă. Mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marin ne explică votul Partidului Social Democrat. Poftiţi domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fac parte din aceeaşi comisie din care face parte domnul deputat, antevorbitorul meu. Interpretarea pe care a dat-o dânsul este una personală, nu este ceea ce a fost acolo. Ceea ce vreau să vă spun este că Societatea comercială Horticola S.A., despre care este vorba, are ca obiect principal de activitate producerea şi comercializarea produselor floricole, dendrologice, alte produse vegetale, precum şi executarea de lucrări şi amenajări horticole, decoraţiuni florale şi alte prestări.

Prin această ordonanţă, această societate comercială trece în administrarea Regiei autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi potrivit Hotărârii Guvernului nr.854/2000, această regie are în obiectul de activitate şi producţia agricolă vegetală pentru unităţile de reprezentare şi protocol şi pentru terţi, cultura florilor şi plantelor ornamentale, precum şi desfacerea acestora, având în acest sens experienţă şi rezultate bune.

Deci, până la urmă, toată această trecere dintr-o zonă în cealaltă a fost făcută în vederea eficientizării activităţii economice a acestei societăţi. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.17, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, lege cu caracter organic, art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

221 voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere şi foarte multe voturi neexprimate din partea dreaptă a sălii.

Pct.18, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Consiliul Europei privind înfiinţarea şi funcţionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002, lege ordinară, art.74, alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 245 voturi pentru.

Împotrivă?

Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

245 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o abţinere, dar foarte multe voturi neexprimate.

Proiectul de Lege privind protecţia martorilor - lege cu caracter organic, art.74, alin.1, din Constituţie.

Cine este pentru? 272 de voturi.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

272 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, câteva voturi neexprimate.

Domnul Boc doreşte să explice votul.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte.

Partidul Democrat a votat pentru acest proiect de lege, întrucât îl consideră necesar României în momentul de faţă, dar asta nu înseamnă că nu are câteva rezerve cu privire la aplicarea acestei legi.

Prima rezervă se referă la faptul că acest proiect de lege protejează viaţa, libertatea şi integritatea corporală a martorului, dar nu protejează proprietatea acestuia.

Doi: Oficiul Naţional de Protecţia Martorilor, în discordanţă cu modelul preluat de România, modelul american, este plasat în subordinea Ministerului de Interne, şi nu în subordinea Ministerului Justiţiei, aşa cum este şi în America, aşa cum ar fi fost normal şi în legislaţia din România.

Suntem convinşi că aceste două lucruri vor impune o modificare ulterioară a legii, dar noi am votat astăzi pentru, întrucât acest proces trebuie să fie demarat.

Şi, nu în ultimul rând, ne exprimăm speranţa că această lege generoasă va dispune şi de resursele necesare, mă refer la resursele financiare, pentru ca ea să fie aplicabilă.

Având în vedere aceste considerente, aceste rezerve, am votat pentru şi suntem convinşi că, mai devreme sau mai târziu, legea va fi modificată în sensul rezervelor formulate de către Partidul Democrat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Proiectul de lege de la pct.20, pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, lege cu caracter organic - art.74 alin.1, din Constituţie.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abţineri?

189 de voturi pentru, 52 împotrivă şi 35 de abţineri.

Domnul Boc doreşte să explice votul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat s-a abţinut de la votul acestei legi, pentru prea simplul motiv că, deşi este o lege necesară şi utilă, modificând Legea nr.21/1999, în forma adoptată de Camera Deputaţilor există câteva prevederi care periclitează aplicarea acesteia.

Observaţiile noastre, care ne-au determinat să ne abţinem, sunt următoarele: în primul rând, plasarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor în subordinea Guvernului îi va afecta independenţa, imparţialitatea şi, implicit, eficienţa acestuia, în lupta anticorupţie.

Potrivit recomandărilor Comisiei Europene şi a practicii existente în alte state din Europa, şi mă refer aici, în special, la Austria, acest organism trebuie să fie plasat în subordinea Băncii Naţionale a României.

Doi: deşi, în cadrul comisiei, abordând problema transpolitic, am inclus un control asupra acestui oficiu, pentru ca el să nu funcţioneze ca un stat în stat şi să acţioneze la comandă politică, spuneam, am introdus controlul Curţii de Conturi asupra acţiunilor şi activităţilor legale desfăşurate de către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, din nefericire, Camera Deputaţilor, în plenul ei, nu a acceptat această propunere a celor două comisii reunite. Iată o observaţie majoră.

În al treilea rând, în privinţa încetării mandatului de membru al plenului oficiului, după cum veţi putea observa, el poate înceta oricând prin revocare de către autoritatea care l-a numit. Este o greşeală, pentru că asta înseamnă că oricând Guvernul poate să revoce un membru al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, întrucât nu a răspuns unei comenzi politice.

Soluţia ideală şi întâlnită şi în alte sisteme de drept era aceea ca mandatul să poată înceta prin revocare de către autoritatea care l-a numit, în condiţiile intervenirii unei incompatibilităţi. Era singura situaţie când autoritatea care l-a numit avea dreptul să-l revoce dacă intervenea o incompatibilitate. În rest, posibilitatea aceasta arbitrară de a-l revoca oricând pe un membru al Oficiului Naţional, nu face altceva decât acesta să stea tot timpul cu sabia lui Damocles deasupra capului, să răspundă la comandă politică, cu riscul pierderii poziţiei pe care o are în cadrul oficiului.

Iată argumentele care ne-au determinat să ne abţinem de la votul acestui proiect de lege cu privire la spălarea banilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiş doreşte să explice votul Partidului România Mare.

Domnul Văsălie Moiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Francisco Franco spunea: când există o problemă deosebită, înfiinţăm o comisie sau un minister şi o înmormântăm.

În România există efectiv o problemă a spălării banilor.

Dar, prin acest proiect de lege adoptat astăzi de către Camera Deputaţilor, nu se soluţionează problema spălării banilor, ci este un exerciţiu de demagogie politică.

Aşa cum a fost conceput oficiul, el nu poate funcţiona, pentru motivele expuse de către colegul nostru, domnul deputat Boc.

Noi am votat împotrivă, având curajul opiniei, nu ne-am abţinut, pentru că apreciem faptul că acest oficiu nu poate să funcţioneze în condiţiile în care a fost elaborat proiectul de lege. Mai mult decât atât, reprezintă un pericol pentru adversarii politici ai celor aflaţi la putere, pentru că, oricând, pe baza unei simple adrese, pot fi blocate conturi, pot fi oprite operaţii financiare. Orice persoană juridică sau persoană fizică poate fi pusă la stâlpul infamiei, fără să aibă o posibilitate de a se apăra.

Pentru aceste considerente, punând mai presus de toate drepturile şi obligaţiile fiecărui cetăţean, noi considerăm că trebuie o lege care să ţină cont de toate principiile, motiv pentru care am votat împotrivă.

(Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului România Mare)

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.21, stimaţi colegi, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor, lege ordinară, art.74 alin.2, din Constituţie.

Cine este pentru? 183 de voturi.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

183 de voturi pentru, 51 abţineri, nici un vot împotrivă; PNL şi PD n-au votat.

(Domnul deputat Alexandru Sassu vociferează din bancă.)

Am constatat, n-am comentat. Ca să se explice diferenţele de cifre.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.186/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83; deci, pct.21 şi pct.22 - subiecte similare, nu vă neliniştiţi.

Cine este pentru acest raport de mediere? - lege ordinară, art.74 alin.2, din Constituţie. 223 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abţineri? 51 de abţineri.

Cu 223 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 51 de abţineri, s-a adoptat şi acest raport.

La pct.23: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, lege cu caracter organic, art.74 alin.1, din Constituţie.

Cine este pentru? 271 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abţineri? Nici o abţinere.

Şi în acest caz, câţiva dintre dumneavoastră n-au votat.

Cu 271 de voturi pentru, nici o abţinere şi nici un vot împotrivă, s-a adoptat raportul comisiei de mediere de la pct.23.

La pct.24 - Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii partidelor politice, lege, de asemenea, organică; art.74 alin.1, din Constituţie.

Cine este pentru? 221 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

221 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi nici o abţinere.

Doreşte cineva să intervină?

Domnul Văsălie Moiş doreşte să explice votul împotrivă al Partidului România Mare.

Vă rog să nu-l mai citaţi pe Franco.

Domnul Văsălie Moiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Un singur motiv a determinat Grupul parlamentar al Partidului România Mare să voteze împotrivă: încălcarea unui principiu constituţional al libertăţii de asociere. Impunerea unui prag determină, până la urmă, încălcarea acestui principiu. Există alte pârghii de control ale partidelor politice. Nu trebuie pusă talpă încă de la înfiinţarea lor.

Pentru acest motiv, am votat împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA; art.74 alin.2, din Constituţie; lege ordinară.

Cine este pentru? 283.

Împotrivă?

Abţineri?

283 pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, câteva voturi neexprimate.

Pct.26: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului; lege ordinară, art.74 alin.2, din Constituţie.

Cine este pentru raport? 273 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 10 abţineri.

273 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 10 abţineri.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, am parcurs lista de vot.

Urmează, în continuare, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea bugetului Camerei Deputaţilor.

V-aş ruga, înainte, o chestiune mică de procedură. Grupul parlamentar PSD propune desemnarea domnului deputat Octavian Mitu, în calitate de membru al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor.

Cu această desemnare, numărul membrilor comisiei se majorează la 23.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

282 de voturi pentru, o abţinere, nici un vot împotrivă.

Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor.

Rog pe domnul chestor Lăpuşan.

Domnule Grigoraş, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog să vă pregătiţi să susţineţi raportul comisiei.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2003 a fost întocmit potrivit prevederilor art.25 alin.1 din Legea privind finanţele publice nr.72/1996 şi ţinând seama de Precizările nr.120.972 din 2002, emise de Ministerul Finanţelor Publice, la nivelul sumei de 1.853 de miliarde 729 de mii 215 mii lei şi a fost transmis în luna iunie a.c., Ministerului Finanţelor Publice pentru a fi avut în vedere la întocmirea Proiectului bugetului de stat.

Ulterior, la data de 2.08.2002, în conformitate cu prevederile art.25 alin.3 din Legea privind finanţele publice, Ministerul Finanţelor a transmis limita de cheltuieli pe 2003, stabilită şi convenită împreună cu Guvernul, la nivelul sumei de 1.354 de miliarde 974.035 mii lei, în vederea definitivării proiectului de buget.

Ca urmare, cheltuielile prevăzute în bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2003 au fost redimensionate la nivelul acestei sume, care este cu 182 de miliarde 60 de milioane 100 de mii de lei mai mare faţă de prevederile pe anul 2002.

Din volumul total de credite, de 1.354 de miliarde 974.035 mii de lei, 1.345 de miliarde 007.430 de mii lei sunt pentru activitatea proprie, iar 9 miliarde 966.605 mii lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

La fundamentarea indicatorilor de buget pe anul 2003 s-au avut în vedere propunerile compartimentelor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, precum şi prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul viitor, rezultând, în principal, următoarele: cheltuieli de personal - 930 de miliarde 261.786 mii lei; aceste cheltuieli au fost determinate luând în considerare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.187/2001 privind creşterile salariale care se acordă în cursul anului 2002 personalului bugetar, aplicate la nivelul întregului an 2003, în condiţiile creşterii cu 26 a numărului de posturi pentru funcţiile de execuţie, de specialitate specifice, faţă de numărul aprobat pentru anul 2002 şi a unei indexări medii anuale de 8,43% pentru acoperirea ratei inflaţiei pe anul 2003.

S-au avut în vedere, de asemenea, influenţele ce vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea, transportul, suma forfetară, alte drepturi acordate deputaţilor, precum şi cele aferente deplasărilor în străinătate.

Cheltuielile materiale şi servicii, în sumă de 266 de miliarde 951.779 mii lei, au fost prevăzute pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii sediului Camerei Deputaţilor, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, precum şi pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

De asemenea, s-a avut în vedere efectuarea de cheltuieli de protocol pentru primirea în ţară a delegaţiilor străine şi pentru întreţinerea caselor de oaspeţi destinate cazării acestora.

Potrivit înţelegerii dintre cele două Camere ale Parlamentului, în anul 2003, cotizaţiile şi contribuţiile la organismele internaţionale vor fi suportate din bugetul Camerei Deputaţilor, aceste cheltuieli estimate fiind în sumă de 3 miliarde 182.000 mii lei.

Cheltuielile de capital, în sumă de 154 de miliarde 578.470 mii lei, sunt necesare pentru continuarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii ale Camerei Deputaţilor, din care 150 de miliarde 578.470 mii lei pentru definitivarea şi amenajarea parcajului subteran de pe platforma Palatului Parlamentului, precum şi 1 miliard pentru alte cheltuieli de investiţii.

Pentru anul 2004-2006, se estimează un necesar de surse de 1 miliard 1.598 de miliarde 700.935 mii lei, de 1.858 de miliarde 719.262 mii lei şi respectiv de 2.163 miliarde 361.003 mii lei, scopul principal fiind asigurarea în continuare a eficienţei procesului legislativ.

La activitatea extrabugetară pentru 2003, se propune, la resurse, suma de 51 de miliarde lei, iar la cheltuieli, suma de 43 miliarde 750 de milioane de lei.

Faţă de cele prezentate, în temeiul art.29 lit.d) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rugăm a supune spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor bugetul pe anul 2003, cuprins în proiectul de hotărâre anexat.

Sper ca să nu fi făcut erori de pronunţare, pentru că sunt foarte multe cifre.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2003, a analizat proiecţia bugetului pentru anul 2003 pe reperele prezentate în memorandumul intern de către domnul chestor Alexandru Lăpuşan. Sunt, de asemenea, estimate şi sursele pentru anul 2004-2006.

În urma examinării acestui proiect de hotărâre, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, cu unanimitate, ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină?

Domnul deputat Chiliman. Poftiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a trece mai departe cu alte discuţii, aş dori să pun o întrebare pentru membrii Biroului permanent: dacă în Biroul permanent de ieri, unde s-a dezbătut acest proiect de buget, s-au dezbătut şi s-au aprobat anexele detaliate privind investiţiile pe anul 2003 şi, respectiv, anexele privind achiziţiile publice, detaliate vorbesc, anexele detaliate privind achiziţiile publice, sau s-au discutat numai cifrele globale?

Şi, după aceea, văd ce alte intervenţii o să mai am.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă aduc aminte, în numele Biroului permanent, că în moment când şi dumneavoastră eraţi membru, listele de investiţii, listele de cheltuieli au fost aprobate de către Biroul permanent, iar acum, la aprobarea bugetului, nu era nevoie să aprobăm regulamentar şi aceste liste din nou.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, eu am pus o întrebare şi nu mi-aţi răspuns la ea.

Am întrebat dacă în Biroul permanent s-au discutat, s-au dezbătut şi s-au aprobat aceste anexe detaliate, sau numai cifrele globale?

Nu mi-aţi răspuns la această întrebare. În anul trecut, s-au dezbătut aceste anexe, pentru că, dacă ţineţi minte, au fost o mulţime de dezbateri, inclusiv în presă, despre ele. Şi, până la sfârşit, s-au mai redus o serie de lucruri care erau prevăzute pe acolo. Deci, a fost o dezbatere care a avut loc.

Eu asta am întrebat şi nu mi-aţi răspuns la întrebare. S-au dezbătut ieri, o dată cu cifrele globale, şi anexele respective? S-au distribuit? Pentru că eu, în mapa de ieri a domnului Haşoti nu le-am găsit şi nu le-am găsit nici în materialele distribuite ulterior.

Ori, ca atare, dânsul mi-a confirmat că nu au fost distribuite nici în plenul Biroului permanent de ieri şi că nu le-a văzut până în momentul respectiv.

Deci, aş dori să-mi spuneţi doar atât, să-mi confirmaţi dacă aceste anexe detaliate au fost aprobate de Biroul permanent după ce au fost dezbătute?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, o să vă răspundă doamna director Roşca cu privire la acest lucru.

Dar, vă reamintesc încă o dată, că listele de dotări, listele de investiţii le-am dezbătut chiar în prezenţa dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, noi nu le-am dezbătut pentru anul 2003. Am dezbătut numai anul 2002.

Iar, dacă le-am dezbătut în prezenţa mea, aş dori să-mi produceţi stenogramele Biroului permanent în care s-a întâmplat acest lucru.

Deci, pentru 2002, într-adevăr, s-a întâmplat lucrul acesta; pentru 2003, nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul chestor Chiliman şi cu doamna Roşca, vă rog să răspundeţi detaliat la această întrebare, dacă le permiteţi să vină la microfon, desigur, sau vreţi să-l monopolizaţi?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte, îmi permiteţi, eu nu ţin să monopolizez un microfon, dar dacă facem un lucru trebuie să-l facem ca lumea şi pentru acest lucru, dacă nu s-au dezbătut şi nu s-au aprobat în plenul Biroului permanent aceste anexe, noi putem să aprobăm astăzi în cel mai bun caz cifrele globale, urmând ca aceste anexe să fie aprobate ulterior în Biroul permanent. Dezbătute şi aprobate acolo.

Dar, în nici un caz nu pot fi aprobate ca şi conţinut în mod implicit în spatele unei cifre pe care o votăm astăzi, atâta vreme cât n-au fost dezbătute şi aprobate acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Lăpuşan.

Domnule chestor Lăpuşan?

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Şi eu am crezut la un moment dat că dacă eu nu sunt, nimic nu mai este. Deci, dacă domnul Chiliman nu mai este în Biroul permanent, liberalii nu mai sunt, însă liberalii au acum un vicepreşedinte care, sunt convins, a informat Grupul parlamentar al PNL despre cum stau lucrurile. Şi lucrurile stau în felul următor. Materialul care v-a fost prezentat a fost aprobat de către Biroul permanent în unanimitate. Materialul respectiv cuprinde atât nota justificativă, proiectul de hotărâre şi anexele la proiectul respectiv. Anexa 1, anexa 2 şi anexa 3. După cum ştim, şi liberalii şi democraţii şi alţii care sunt aici şi care trebuie să cunoască lucrurile, noi nu avem la Capitolul - Investiţii, respectiv Anexa 2, decât lucrări în continuare. Singurele cheltuieli care sunt de un miliard şi probabil că vor viza abgradări de tehnică de calcul, liste pe care le vom discuta la timpul lor, în funcţie de preţurile de pe piaţă şi de nevoi, dar atâţia bani avem, altceva nu mai avem la investiţii şi nu mai aveam ce să discutăm, decât să aprobăm eventual dacă existau diferitele probleme în cadrul Biroului permanent care n-au fost pentru că toată lumea a înţeles cum stau lucrurile. Sigur, ne-ar fi trebuit mai mulţi bani şi pentru aceste investiţii care sunt în continuare, dar nu ne-am putut permite să prindem alte categorii de investiţii, aceasta altă categorie care, de obicei, a şi dat naştere unor discuţii foarte multe. Dacă e bine să fie marca aceea sau altă marcă de maşini. Deci, noi nu vom achiziţiona, cel puţin din banii aceştia, nu vom achiziţiona altceva.

După aceea, la bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activitatea extrabugetară, iarăşi lucrurile sunt suficient de clare. Deci, din punctul meu de vedere, cred că singura discuţie la care putea domnul Chiliman să se refere era acel miliard care vizează la pct.c) de la Anexa 2, alte cheltuieli de investiţii. De acord, la timpul potrivit, vom putea să discutăm ce să facem cu aceşti bani.

Eu cred că lucrurile sunt foarte clare, domnule preşedinte, stimaţi colegi şi putem să trecem, dacă nu vor fi şi alte discuţii la aprobarea proiectului respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am fost mai mulţi ieri în şedinţa Biroului permanent al Camerei, sunt convins că domnul Lăpuşan îşi aduce perfect aminte când am cerut Departamentului financiar, Direcţiei financiare să-mi transmită la grup anexele acestui buget, anexele invocate cât se poate de pertinent de colegul meu Andrei Chiliman. Şi tot ieri am spus că noi votăm proiectul de buget, mai puţin alin.6 din art.4 care prevedea o chestiune care a fost observată foarte corect şi de domnul preşedinte Valer Dorneanu, încălca legea, era vorba de achiziţii publice, acel alineat a fost eliminat şi noi am aprobat acel proiect de buget, fără anexe. Şi, fac acum o declaraţie publică, am cerut în Biroul permanent al Camerei să mi se transmită aceste anexe la grup şi nici măcar nu a existat minima bunăvoinţă, decenţă, de a se transmite aceste anexe pentru a le discuta la grupul parlamentar. Prin urmare, noi, astăzi, Grupul parlamentar al PNL, nu putem face decât să votăm ceea ce ieri ni s-a prezentat la Biroul permanent al Camerei, nicidecum anexele, şi varianta propusă de colegul Chiliman care este cât se poate de corectă şi de regulamentară.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg şi stimate domnule Chiliman,

Eu vă reaminesc că doamna director Roşca, după aceste discuţii, v-a dat toate anexele şi a spus - am crezut că nu le aveţi. (Vociferări la Grupul parlamentar al PNL.) În orice caz, eu vă reaminesc că şi la dezbaterea bugetului de stat, ca şi la dezbaterea bugetului nostru, ceea ce se supune dezbaterii sunt aceste capitole de cheltuieli, în rest, se dau explicaţii în comisii şi în Comisia pentru buget-finanţe, bănci s-au dat asemenea explicaţii, ceea ce dezbatem noi aici este textul hotărârii şi anexele cu capitolele de cheltuieli.

Poftiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

O să iau nenumărate stenograme ale Biroului permanent şi o să vă arăt că aceste anexe detaliate s-au dezbătut în fiecare an în Biroul permanent. Ca urmare a dezbaterii ele au fost modificate, nu s-a umblat probabil la cifra globală, în anumite locuri s-a umblat însă. S-au scos anumite obiective, anumite piese care au dorit să le cumpere colegii de la Secretariatul general şi pe care le-au trecut în acele liste detaliate. Deci, noi astăzi nu putem să aprobăm în mod implicit aceste liste detaliate atâta vreme cât ele nu au fost dezbătute în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi să mutăm acest atribut al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor în mâna unui număr restrâns de oameni care să decidă ce se cumpără şi cât se cumpără ferit de ochii publicului, ferit de ochii celor care sunt incomozi în analizarea respectivă.

Din acest motiv, dacă vreţi, putem vota astăzi aici doar cifrele globale, urmând ca detaliul acestor cheltuieli care se va face, aceste anexe detaliate să fie dezbătute şi aprobate la rândul lor de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Aşa este corect, aşa s-a făcut şi în anii trecuţi. Şi, dacă doriţi să încălcăm această metodă, vom ajunge ca la Senat, unde Secretariatul general a cumpărat tot felul de televizoare de 100 de milioane de lei, pe care, pe urmă toţi dădeau din umăr de la Biroul permanent că nu ştiau că au fost cumpărate, dar le aveau acolo prin birouri. De a fost şi scandar de presă şi aşa mai departe.

Ori, eu cred că este în interesul cetăţeanului, în interesul dumneavoastră, al membrilor Biroului permanent şi al nostru, al tuturor, ca deputaţi, este în interesul nostru ca aceste cheltuieli să fie cunoscute, analizate, chibzuite în aşa fel încât să nu se întâmple să se cheltuiască anapoda banul public.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Se ştie foarte bine, de fapt, interesul acestor dezbateri este să furnizăm massmediei motive de ".. Doamnă Roşca, vă rog să precizaţi dacă aţi transmis sau nu aceste anexe.

Doamna Maria Roşca: (director general, Departamenul Economico-Financiar al Camerei Deputaţilor)

Aş vrea să precizez că, de fiecare dată, la prezentarea proiectului de buget pentru aprobarea în cadrul Biroului permanent sunt aceleaşi anexe. Deci, în fiecare an aceleaşi anexe au fost. Anexa privind cheltuielile de capital, sigur că există anexă la proiectul de buget pe care Biroul permanent l-a aprobat, deci, urmează lista de dotări care va fi aprobată de Biroul permanent după 1 ianuarie 2003.

În ce priveşte prima anexă, detalierea la proiectul de buget pe 2003, am fost întrebată de secretara domnului Haşotti dacă am această anexă şi am răspuns exact ce am spus în Biroul permanent: am transmis-o la cabinetul domnului Puiu Haşotti. Deci, am dat încă o anexă în plus care nu trebuia prezentată în Biroul permanent. Acea anexă este cea pe care noi o facem şi o ţinem în evidenţă. Nu există alte anexe decât acestea, în fiecare an, avem stenograme, avem documentele care sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Petrescu. Apoi domnul Alexandru Sassu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Lucrurile sunt foarte limpezi. Întotdeauna bugetul Camerei în Biroul permanent au fost votat în forma în care vi se prezintă acum. Mult mai târziu, mult mai târziu, domnule Chiliman, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine lucrul acesta, dar dumneavoastră spuneţi asta pentru publicul care nu ştie, în Biroul permanent s-au aprobat listele de dotări, listele cu obiective de investiţii care detaliază aceste cifre generale care se aprobă acum. Dar, stimate domnule preşedinte, este limpede că anumite grupuri parlamentare nu doresc să voteze bugetul Camerei. Aşa cum nu votează anumite legi. Care este problema? Dânşii spun punctul de vedere, noi trecem la vot, votăm, vedem care este rezultatul, nu văd nici un impediment în lucrul acesta, nu? Am avut o şedinţă de vot final, dumneavoastră chiar doriţi să aveţi unanimitate? Nu există unanimitate, că de aceea suntem partide politice, de aceea avem viziuni diferite, unele nu vor anumite prevederi aprobate. Ei, şi?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Petrescu, sunt obligat să vă reamintesc că noi, în Biroul permanent, am votat toţi bugetul. Şi atunci, nu ştiu care e poziţia colegială a noastră, într-un fel acţionăm în Biroul permanent ca să asigurăm cheltuielile funcţionării acestei Camere şi altfel ne manifestăm aici pentru presă. Asta mi s-a părut necolegial.

Domnul Sassu şi apoi domnul Borbely.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Trebuie să fac o remarcă, faptul ".. ca şi în alte dăţi, ne aflăm în faţa unei situaţii destul de proaste, ca parlamentari, mă refer. Votăm un buget despre care nu ştim multe lucruri, dar despre care vom răspunde timp de un an de zile permanent, în faţa opiniei publice, a massmediei, s.a.m.d. pentru ce s-a făcut cutare sau cutare lucru. Cred că bugetul Camerei ar trebui să fie mult mai transparent faţă de noi şi faţă de opinia publică pentru a scădea mult din aceste acuzaţii, de multe ori neîntemeiate, în faţa cărora suntem puşi în permanenţă.

De aceea, cred că acest proiect de buget să fie distribuit mai din timp cu toată presiunea care o înţeleg din partea Guvernului de a termina bugetul naţional la timp, ar fi trebuit să fie, spun încă o dată, distribuit mai din timp şi cu mai multe amănunte. Astfel, lucrurile ar fi putut fi mult mai clare, noi ne-am fi simţit în cunoştinţă de cauză şi implicaţi. Din păcate, repet, vom răspunde cu toţii şi fiecare în parte, în faţa opiniei publice la acuzaţii, la întrebări, la tot felul de alte lucruri, la care nu vom şti să răspundem pentru că nu avem aceste amănunte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Borbély şi apoi domnul secretar Mohora.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că trebuie să analizăm două faţete ale acestei probleme. Prima este una de principiu şi unde timp de 11 ani am fost obişnuiţi să votăm inclusiv bugetul Camerei, inclusiv bugetul de stat, cu mare întârziere, în luna mai, în luna aprilie a anului viitor.

Iată că de doi ani de zile încercăm să intrăm în normalitate şi, de fapt, începând de anul trecut s-a votat bugetul conform prevederilor Constituţiei şi a prevederilor Legii finanţelor publice.

Din acest punct de vedere, sunt în asentimentul colegilor care au ridicat problema transparenţei şi eu cred că ar fi trebuit să discutăm mai pe îndelete şi mai din timp acest buget pe anul viitor. Şi, aici cred că şi în Biroul permanent, de fapt, în şedinţa de săptămâna trecută am exprimat acest punct de vedere. Acest buget trebuie negociat şi între diferitele grupuri parlamentare trebuie discutat pentru că e vorba de bugetul nostru, este vorba de bugetul care anul viitor va dirigui această activitate a Camerei Deputaţilor. Deci, din acest punct de vedere, probabil că era mai bine să o discutăm cu 2-3 săptămâni în urmă şi să putem avea o discuţie pe fond şi cu grupurile parlamentare.

În ceea ce priveşte acele anexe şi lista de investiţii, vreau să vă spun că aici este un asterisc care spune în felul următor: "În funcţie de derularea procesului investiţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor poate să aprobe modificări în lista de investiţii cu încadrarea în valoarea totală a cheltuielilor aprobate". Deci, există posibilitatea, aşa cum a existat şi până acum, atât la lista de dotări care intră în sarcina Biroului permanent să o aprobe cât mai repede după aprobarea bugetului de stat, cât şi lista de investiţii să operăm modificări, deci, cu aceste amendamente de ordin principial, eu cred că de fapt, este şi obligaţia noastră să votăm acest buget pe anul viitor la Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Cred că este limpede pentru noi toţi că adoptarea acestei hotărâri este o chestiune, în primul rând, de responsabilitate politică. S-au spus foarte multe lucruri aici, dar eu vreau să aduc în discuţie unul singur care cred că lămureşte problema.

Domnilor colegi,

Este firesc ca să cerem controlul grupurilor parlamentare, al celor care sunt mandatate politic, să verifice nu numai modul de alcătuire al bugetului, dar şi execuţia lui. Şi acest control, vă reamintesc că prin Regulamentul Camerei Deputaţilor se exercită prin intermediul chestorilor Camerei Deputaţilor. Vă rog să observaţi în proiectul de hotărâre că cei 4 chestori care provin, unul de la PRM, altul de la minorităţi, altul de la PD şi altul ".. şi unul singur de la PSD, sub semnătura lor ne înaintează proiectul de buget. Puteau să-şi elimine colegii respectivi toate suspiciunile mergând până în pânzele albe să vadă fiecare leu care este justificat acolo. Deodată ce au semnat, pentru mine, ca membru al biroului, înseamnă că există controlul şi garanţia politică şi nu putea să facă cine ştie ce PSD-ul cu un singur chestor. Este adevărat că astăzi domnul Lăpuşan este cel care a prezentat.

În altă ordine de idei, doresc foarte colegial să-i aduc aminte domnului Chiliman, căruia i-am preţuit contribuţia în vechea structură a Biroului permanent, că noi am analizat şi am aprobat în Biroul permanent exact în acest mod capitolele de cheltuieli şi în bugetul trecut, iar dotările... de aceea s-a şi întreţinut spectacolul mediatic atâta vreme, dotările le-am aprobat ulterior şi reamintesc că dânsul a fost unul dintre cei care au şi criticat întârzierile cu care am adoptat acele liste de dotări.

În altă ordine de idei, vreau să vă spun şi nu mă împăunez cu asta, sunt acel membru al Biroului permanent care am solicitat să ni se dea, asta ca să răspund domnului Borbély mai devreme şi sunt de acord cu critica domniei sale că, în general, trebuie la Biroul permanent să ajungă mai devreme proiectul bugetului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deptuat Haşotti, poate ne spuneţi exact care este poziţia liberalilor faţă de bugetul Camerei.

Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Chestiunile sunt foarte clare.

Grupul parlamentar al PNL va vota proiectul de buget şi în calitate de reprezentant al acestui grup în Biroul permanent al Camerei, atunci când se va discuta... că aici este toată chestiunea şi mulţumesc domnului Mohora pentru lămuririle pe care le-a adus, când se va discuta în Biroul permanent Capitolul "Alte cheltuieli de investiţii" voi preciza poziţia grupului PNL. Deci, chestiunea este foarte clară.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, aş dori să vă atrag atenţia că în fiecare an, în bugetul Camerei este inclus şi bugetul Institutului Român pentru Drepturile Omului. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră ştiu exact ce face acest institut, ce activitate are, cine îl conduce şi ce folos are. Recunosc că am întrebat mai mulţi colegi, există un anumit fum de mister în jurul acestei instituţii.

Deci, înainte de vot, domnule preşedinte, aş dori să vă rog respectuos ca din partea biroului cineva care ştie mai mult despre activitatea acestei instituţii să ne dea şi nouă nişte detalii. Această problemă, de altfel, a fost ridicată de subsemnatul şi acum 2 ani şi acum 3 ani şi, într-adevăr, deputaţii au primit o carte editată de Institutul Român pentru Drepturile Omului şi atât. Nu am primit nici un raport de activitate, nu s-a prezentat nimeni pentru a ne da explicaţii suplimentare etc.

Eu nu spun că suma este foarte, foarte mare, dar este totuşi considerabilă. Or, dacă noi ne dăm votul pentru funcţionarea unei instituţii, avem şi dreptul, dar şi obligaţia să ştim ce se întâmplă acolo, ce se întâmplă cu banii alocaţi acolo. Şi, în această ordine de idei, eu v-aş ruga, domnule preşedinte, ca Biroul permanent să dispună în fiecare an ca deputaţii, respectiv grupurile parlamentare, să primească un raport anual despre activitatea institutului respectiv.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, problema activităţii institutului cu prezentarea rapoartelor de activitate este una, iar acum discutăm exclusiv bugetul alocat acestei instituţii. Deci, atunci când vom ajunge la anexa respectivă, dacă dumneavoastră doriţi să faceţi vreo propunere cu privire la majorarea sau micşorarea sumei alocate, o putem pune în discuţie.

Stimaţi colegi,

Eu zic că putem trece la dezbaterea hotărârii, dacă la titlul acesteia aveţi obiecţiuni? La titlu şi la preambul. Nu sunt. Adoptate în unanimitate.

La art.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. votat în unanimitate.

La art.2. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.5. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art.6. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art.7. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Anexa 1. Nu sunt obiecţiuni, votată în unanimitate.

Anexa 2. Nu sunt obiecţiuni, votată în unanimitate.

Anexa 3. Nu sunt obiecţiuni, votată în unanimitate.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră de ansamblu. Da, poftiţi, domnule Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, aş dori, domnule preşedinte, să se introducă în anexă acel asterisc în care să se spună că anexele detaliate pot fi aprobate şi modificate de Biroul permanent, în aşa fel încât să apară în mod clar că trebuie aprobate şi modificate de Biroul permanent.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă rog să veniţi până la mine şi să vedeţi nota de la Anexa 2 care spune textual exact ceea de doriţi dumneavoastră.

Dăm cuvântul comisiei.

Domnule Grigoraş, aţi reţinut propunerea? V-aş ruga să vă pronunţaţi dacă asteriscul care este aici este suficient sau nu.

Domnule Grigoraş, poftiţi.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma consultărilor, am convenit ca adnotarea din finalul listei să aibă două teze, respectiv, în primul rând, "lista dotărilor independente: se aprobă de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor" şi a doua teză, "în funcţie de derularea procesului investiţional, Biroul permanent al Camerei Deptuaţilor poate să aprobe modificări în lista de investiţii cu încadrarea în valoare totală a cheltuielilor de capital aprobate".

Domnul Valer Dorneanu:

La Anexa 2, da? Bun.

Cine este pentru completarea Anexei 2 cu această notă cu asterisc? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, în aceste condiţii, supun votului dumneavoastră pe ansamblu Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2003.

Cine este pentru? 245 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 245 voturi pentru, un vot împotrivă şi 13 abţineri, s-a adoptat Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi, ultimul punct înscris pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi este cererea ministrului Justiţiei de ridicare a imunităţii parlamentare şi de încuviinţarea trimiterii în judecată a domnului deputat Dănuţ Săulea pentru înfracţiunea de comunicare de informaţii false prevăzute şi pedepsite de art.168¹ din Codul penal.

Domnul Valer Dorneanu:

Dau cuvântul...Aveţi o problemă de procedură prealabilă. Poftiţi!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele Grupul parlamentar al Partidului România Mare, trebuie să vă declar, procedural, că nu vom participa la aceste dezbateri folosind acest mod de protest parlamentar împotriva unui act care nu se vrea justiţiar, ci a unui act care reprezintă numai o ingerinţă politică în viaţa democratică a ţării, de natură să pericliteze libera exprimare a cuvântului.

Sunt dator în faţa domniilor voastre să-mi justific acest gest pe care îl considerăm singurul ce poate să fie opus la această dată în plenul Camerei, respectând procedurile democratice, pentru a ne opune unei serii de acte cu adevărat extremiste săvârşite de actuala guvernare, începând cu evacuarea cărţilor din Biblioteca Naţională, dărâmarea statuilor istoricului...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ştiţi bine ce preţuire vă port, dar vă aduc aminte obiectul pricinii, cum se spune în tribunal. Deci, n-are legătură biblioteca naţională cu ceea ce discutăm noi aici şi cu faptele colegului dumneavoastră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Necazul este, domnule preşedinte, şi voi fi foarte la obiect, că mulţi gândesc ca dumneavoastră, şi anume: escaladarea acţiunilor antidemocratice nu interesează, dar ele se finalizează cu împiedicarea unui deputat să-şi exercite drepturile sale constituţionale. (Aplauze din partea deputaţilor P.R.M.)

La obiect, art.70 din Constituţia României ne protejează pe toţi, repet, pe toţi, în sensul că nu putem fi făcuţi responsabili juridic pentru votul nostru şi pentru declaraţiile politice făcute în exercitarea mandatului nostru. Asta stabilim noi şi Constituţia, nu stabileşte nimeni. Nici o instanţă de judecată în această ţară nu are dreptul să stabilească ceea ce Constituţia a stabilit.

Urmează să constataţi că deputatul nostru nu a făcut altceva decât să uzeze de procedurile democratice aşa cum sunt definite, daţi-mi voie să citez, şi cu aceasta aproape am încheiat, de către domnul prim-ministru Adrian Năstase care, ieri, răspunzând Senatului cu privire la criticile aduse unor declaraţii făcute într-o conferinţă de presă, a spus: "Semnificativ este şi faptul că domnul Bruce Jackson a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei conferinţe de presă răspunzând la întrebările jurnaliştilor şi, la fel ca şi dumneavoastră, cred că are dreptul să exprime un punct de vedere." Crede domnul Adrian Năstase!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dumneavoastră aţi venit la obiect acum, recunosc, numai că noi nu discutăm obiectul pe fond. Dumneavoastră v-aţi înscris la o problemă de procedură şi vă rog să expuneţi. Dacă vreţi să vă referiţi la fond, vă rog să rămâneţi în sală şi să răspundeţi sesizării ministrului justiţiei.

Aveţi cuvântul pe problemă de procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Numai pe problemă de procedură. eu am considerat că părăsirea dezbaterilor Parlamentului de către un grup parlamentar este un act politic cu o anume semnificaţie şi de o anumită gravitate pe care, democratic şi din respect pentru colegii mei, trebuie să-l explic.

Luaţi act de protestul nostru, luaţi act de protestul nostru pentru că ni se refuză aceste explicaţii într-un for de dezbatere politică, explicaţii pur politice cu privire la un act politic şi luaţi act de ideea noastră de bază că vom milita prin toate mijloacele pentru menţinerea democraţiei în primul rând prin respectarea Constituţiei în acest Parlament, şi, în al doilea rând, prin permiterea tuturor să se exprime liber. Unde este Ion Raţiu care spunea aici, în faţa dumneavoastră "Mi-aş da şi sângele meu să ai dreptul să ai o altă părere decât mine!"

Eu îmi dau demnitatea mea de parlamentar în faţa dumneavoastră pentru dreptul la libera exprimare.

Astea sunt considerentele pentru care noi nu înţelegem să participăm la aceste lucrări.

Vă mulţumim. (Aplauze din partea deputaţilor P.R.M. domnii deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al P.R.M. părăsesc sala.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Am luat act de tot ceea ce spuneţi dumneavoastră, dar vă rog ca şi dumneavoastră să luaţi act că vă invităm să rămâneţi la dezbateri pentru a vă putea apăra, pentru a vă putea expune punctele dumneavoastră de vedere.

Mulţumesc.

Doamna ministru, aveţi cuvântul!

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.69 alin.1 din Constituţia României, văzând şi prevederile art.182 alin.2 şi 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, v-am adresat cererea de ridicare a imunităţii parlamentare şi încuviinţarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea Dănuţ, pentru următoarele motive:

La 11 octombrie 2001, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie m-a sesizat despre faptul că Parchetul a efectuat acte premergătoare începerii urmăririi penale din dosarul penal nr.417/2001 privind infracţiunea de comunicare de informaţii false prevăzută şi pedepsită de art.168¹ din Codul Penal.

Din actele premergătoare rezultă că, în ziua de 14 septembrie 2001, în cadrul conferinţei de presă a Partidului România Mare, deputatul Saulea Dănuţ, referindu-se la preşedintele României, a spus, printre altele: "Acum câţiva ani, sub conducerea sa, Serviciul de Protecţie şi Pază instruia luptători Hamas la Brăneşti, centrul de pregătire de acţiuni a Serviciului de Protecţie şi Pază."

De precizat că prin afirmaţiile sale, deputatul Saulea a confirmat şi întărit declaraţiile formulate în aceeaşi conferinţă de presă de senatorul Corneliu VadimTudor referitor la acelaşi subiect, din context rezultând că, în calitate de fost ofiţer în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, ar fi luat cunoştinţă personal despre situaţia prezentă.

Afirmaţiile deputatului Saulea Dănuţ, alături de cele ale senatorului Corneliu Vadim Tudor, au fost preluate în presa centrală, fiind reproduse în ziarul "Curentul" din 15 septembrie 2001.

Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie s-a sesizat din oficiu, luând act de declaraţiile deputatului Saulea cu privire la desfăşurarea unor activităţi de factură teroristă care, dacă au fost realizate, puteau constitui ameninţări la adresa siguranţei naţionale, potrivit art.3 din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României.

Din verificările efectuate, a rezultat înmod cert că pe teritoriul României, în cadrul unor organe specializate ale statului român, nu au fost pregătiţi membri ai Organizaţiei Hamas.

S-a stabilit că în anii 1994-1995-1996, în baza unor hotărâri de guvern, Serviciul de Protecţie şi Pază a asigurat pregătirea unor cetăţeni palestinieni în probleme de pază şi intervenţie antiteroristă, precum şi pentru protecţia demnitar şi protocol.

De asemenea, Serviciul Român de Informaţii a asigurat în perioada 5.IX.-12.XII.1994, pregătirea a 23 cetăţeni palestinieni în specialitatea protecţie b.i.b.

Această activitate a fost aprobată prin hotărîre de guvern şi a făcut parte din ansamblul măsurilor întreprinse de România pentru sprijinirea instituirii autorităţilor statale în teritoriile cu autonomie palestiniană Gaza şi Ierihon, sub coordonarea Statelor Unite ale Americii şi Federaţiei Ruse.

Nu există nici un fel de informaţii sau date care să confirme că vreunul din cetăţenii palestinieni pregătiţi în România ar fi fost membru al Organizaţiei Hamas sau ar fi avut legătură cu această organizaţie ori cu structuri similare.

Concluzia verificărilor efectuate de Parchet este că informaţiile privind instruirea unor agenţi Hamas pe teritoriul României sunt false.

Deputatul Saulea a comunicat aceste informaţii în conferinţa de presă a Partidului România Mare, şi apoi le-a răspândit public prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Informaţiile false au fost preluate şi comentate atât de cotidiene din ţară, cât şi de publicaţii din străinătate. Comentariile unor mijloace de informare în masă din străinătate care contribuie la informarea opiniei publice ca şi a celei civile, s-au referit folosind drept argumente declaraţiile domnului Saulea la discreditarea României în raport cu Statele Unite ale Americii şi la cooperarea cu organizaţii teroriste.

Comunicarea şi răspândirea unor informaţii false, de genul celor enunţate, poate să denatureze imaginea ţării, să afecteze relaţiile internaţionale, mai ales că ele survin în contextul în care cele mai înalte autorităţi publice ale statului au exprimat oficial angajamentul ferm al României în eforturile de eradicare a terorismului şi într-o perioadă în care realizarea procesului de integrare în structurile euroatlantice se află într-o fază decisivă.

Potrivit art.168¹ din Codul Penal al României, constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani, comunicarea ori răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date şi informaţii false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranţei statului sau relaţiilor internaţionale ale României.

Faptele domnului deputat Saulea realizează latura obiectivă a infracţiunii de comunicare de informaţii false.

Ar mai fi de adăugat că cele exprimate de domnul Saulea privesc o stare de fapt, deci pregătirea unor organizaţii teroriste pe teritoriul României şi nu o opinie, nu o judecată de valoare cu privire la ceva. Ar mai fi de adăugat că atât Preşedinţia României, cât şi Serviciul de Protecţie şi Pază au dat comunicate oficiale prin care au infirmat cele spuse de domnul Saulea. Acesta însă a persistat în susţinerea lor şi se elimină astfel şi posibilitatea că domnul deputat să fi făcut afirmaţiile respective în necunoştinţă de cauză sau din eroare.

Pentru a permite justiţiei să-şi îndeplinească misiunea, în conformitate cu prevederile art. 69 alin.1 din Constituţia României şi în temeiul art.182 alin.2 şi 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă solicit ridicarea imunităţii parlamentare şi încuviinţarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea, pentru infracţiunea de comunicare de informaţii false prevăzută şi pedepsită de art.168¹ din Codul penal şi să lăsăm, aşa cum am spus şi data trecută, numai justiţiei dreptul de a stabili vinovăţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru!

Din partea Comisiei juridice, domnul preşedinte Neagu. Aveţi cuvântul!

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.182 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată prin adresa 757 din 22.X.2001 cu examinarea cererii ministrului justiţiei de ridicare a imunităţii parlamentare şi încuviinţarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea Dănuţ.

Cererea formulată de ministrul justiţiei în temeiul prevederilor art.61 alin.1 din Constituţia României şi 182 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost adusă la cunoştinţa deputaţilor în şedinţa publică din data de 22 octombrie 2001. Şi, în continuare, îngăduiţi-mi să nu repet anumite aspecte pe care, aici, le-a evocat doamna ministru, senator Rodica Stănoiu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, având cvorumul îndeplinit, a examinat cererea în prezenţa ministrului justiţiei, în şedinţa din 20 noiembrie 2001. Deşi invitat, conform prevederilor regulamentare, domnul deputat Saulea Dănuţ nu a participat la dezbateri. Sunt relevate apoi aspecte de fond legate de faptele reţinute în sarcina domnului Saulea Dănuţ, pe care îmi îngădui să nu le mai amintesc deoarece au fost menţionate de către doamna ministru şi am să mă opresc către finalul raportului.

După dezbaterile în care membrii comisiei şi-au exprimat punctele de vedere asupra faptelor pentru care ministrul justiţiei solicită ridicarea imunităţii parlamentare a domnului deputat Saulea Dănuţ, precum şi asupra îndeplinirii condiţiilor procedurale regulamentare, s-a procedat la votul secret cu buletine. Cei 15 membri prezenţi ai comisiei au votat după cum urmează: 12 - pentru; 1 - împotrivă; 2 buletine au fost anualte întrucât nu exprimau nici o opţiune.

În consecinţă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi compusă din 24 de deputaţi nu a putut aviza favorabil cererea ministrului justiţiei de ridicarea imunităţii parlamentare şi încuviinţarea trimiterii în judecată a domnului deputat Saulea Dănuţ, datorită neîntrunirii numărului minim necesar de 13 voturi pentru, astfel, cum se prevede în art.182, alin.4 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevedderile art.182 alin.8 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prezentul raport se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu toate că Grupul parlamentar al Partidului România Mare s-a retras, eu îmi fac datoria din nou, dacă reprezentanţii grupului doresc să vină să-şi susţină punctul de vedere cu privire la raportul pe care l-au înaintat.

Întreb dacă domnul deputat Saulea Dănuţ doreşte să vină să intervină pentru a-şi apăra punctul său de vedere şi pentru a răspunde sesizării ministrului justiţiei. Nu este.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva. Şi-a manifestat dorinţa domnul deputat Sassu Alexandru.

Aveţi cuvântul, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Ne aflăm astăzi în faţa unui eveniment pe care noi îl considerăm deosebit de important. Grupul parlamentar al Partidului Democrat a fost pus în momentul în care a luat în discuţie acest caz în faţa unei situaţii deosebit de dificile pe care, din păcate, nici cererea ministrului justiţiei, nici raportul comisiei juridice nu au făcut-o mai uşoară ci, dimpotrivă, au îngreunat-o. Pentru că este prima dată când discutăm în Cameră ridicarea imunităţii parlamentare pentru nişte declaraţii făcute şi nu pentru fapte de altă natură.

Argumentaţia prezentată de ministru în cererea care a fost trimisă către Parlament, precum şi ceea ce scrie în raportul Comisiei juridice sunt lucruri în opinia noastră extrem de subţiri, foarte nesustenabile şi care dovedesc o mare superficialitate în tratarea unui caz care, repet, în opinia noastră este deosebit de grav.

Dacă vă uitaţi în raport, de exemplu, o să vedeţi că nu există nimic care să vină în argumentarea faptului că ceea ce a făcut domnul deputat Saulea nu este o opinie făcută în scopul unei exprimări a unei opinii politice în exercitarea mandatului respectiv. Dacă o să vă uitaţi în raport, o să vedeţi faptul că deşi întreg raportul este în sensul ridicării imunităţii parlamentare, concluzia este inversă: chiar dacă ea este exprimată în baza faptului că nu au fost destule voturi, scrisoarea nu ne spune nimic despre condiţiile în care au fost făcute acele declaraţii, despre modul în care acele declaraţii puteau să aibă implicaţii deosebit de grave pentru România. Nu ne ajută cu absolut nimic.

Este, după părerea noastră, tratată cu deosebită uşurinţă o problemă pe care, am spus mai devreme, noi o considerăm deosebit de importantă chiar un moment de cotitură poate în activitatea parlamentară, pentru că s-ar putea ca tot cu atâta uşurinţă, cu tot atâta degajare, mâine, să ne trezim unii dintre noi, pentru că pentru o anumită declaraţie făcută de la tribuna Parlamentului, pe culoar, aici, în faţa sălii Parlamentului, să te aştepte poliţia sau procuratura pentru că aşa nu-i convine unuia sau altuia.

De aceea, în opinia noastră, repet, dacă lucrurile sunt aşa tratate de Guvern şi aşa tratate de o Comisie juridică de la care aşteptam informaţii, date, concluzii în baza acestora care să ne ducă la un vot clar, din păcate, putem trage orice fel de concluzii despre modul în care alte cazuri vor fi tratate.

În al doilea rând, aş vrea să spun că, în opinia noastră, în aceste condiţii, datoria Ministerului Justiţiei, a Comisiei juridice ar fi fost să ne dea date clare asupra implicaţiilor care le are o astfel de declaraţie. De ce o astfel de declaraţie nu poate fi încadrată ca o opinie în exercitarea mandatului? Din păcate, aceste lucruri lipsesc în totalitate. Aş fi aşteptat ca astăzi să se spună lucruri mai multe, lucruri în plus faţă de ceea ce scria în cele două rapoarte.

Din păcate, se tratează, aşa cum spun, cu uşurinţă şi nimic în plus nu ni s-a spus, ni s-a citit raportul, şi acesta pe scurt, respectiv cererea. În aceste condiţii, am fi aşteptat ca, eventual, informaţii care provin aşa cum se pare că se lasă să se înţeleagă din sfera serviciilor secrete ar fi putut lămuri lucrurile şi cred că atunci când este vorba despre o chestiune atât de importantă, aceste lucruri trebuiau spuse.

Este vorba până la urmă despre nişte declaraţii care sunt făcute, aşa cum reiese din subtext, dar nu din text, împotriva intereselor României.

În aceste condiţii, Grupul parlamentar al Partidului Democrat ar fi fost tentat să voteze împotriva ridicării imunităţii parlamentare pentru că, repet, întreaga argumentaţie nu stă în picioare. Totuşi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a luat în consideraţie contextul şi implicaţiile în care s-au comis declaraţiile respective şi urmările care ar fi putut avea loc.

Am ţinut seama de faptul că această declaraţie a fost făcută la numai trei zile după tragicele evenimente din 11 septembrie că, în perioada respectivă, România atât prin vocea Parlamentului, cât şi prin vocea Guvernului, îşi anunţase opţiunea de a participa la coaliţia antiteroristă. Această opţiune, precum şi poziţiile ulterioare legate de paşii clari şi concreţi pe care România le-a făcut, ne-au creat un atu de nezdruncinat în drumul nostru către integrarea în structurile NATO şi au dus la revizuirea atitudinii multor ţări şi instituţii, precum şi a organismelor internaţionale faţă de România.

În aceste condiţii şi cu atât mai mult cu cât era vorba despre faptele despre care domnul Saulea spunea că are cunoştinţă, de câţiva ani, noi nu putem să nu ne punem întrebarea: care a fost scopul şi mai ales cui folosesc aceste declaraţii făcute cu toată greutatea unei persoane care declară că are informaţiile din interiorul sistemului, cu greutatea unei declaraţii făcute în conferinţa de presă a unui partid parlamentar cu preşedintele partidului alături, care preia şi susţine acele declaraţii?!

Ceea ce înseamnă că este vorba de poziţia unui partid parlamentar, lucru care nu poate fi neglijat într-un context în care discutăm despre poziţia României.

În aceste condiţii şi ţinând cont de faptul că în politică nimic nu este întâmplător, considerăm că aceste declaraţii au avut un scop clar şi contrar intereselor cetăţenilor acestei ţări care, după cum arată toate sondajele de opinie, doresc integrarea în structurile euroatlantice. Aceste declaraţii false, aşa cum susţine ministrul justiţiei, aşa cum susţine Parchetul şi aşa cum, de fapt, arată datele, aceste declaraţii false nu servesc interselor României şi, în opinia noastră, sunt contrare intereselor României, servind celor care se opun, care nu sunt de acord ca România să aibă un anume traseu, celor care se opun ca România să facă parte din coaliţia ţărilor democratice care au făcut acea coaliţie antiteroristă şi, repet, s-a făcut această declaraţie la numai trei zile după ce au avut loc tragicele evenimente din 11 septembrie, este contrară intereselor României de a fi parte a NATO şi a structurilor euroatlantice.

În aceste condiţii, considerăm că declaraţia domnului Saulea este o declaraţie care nu poate fi încadrată ca fiind o declaraţie în legătură cu exercitarea mandatului de parlamentar român şi, aşa cum prevede art.70 din Constituţie, în aceste condiţii, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota în mod clar pentru ridicarea imunităţii parlamentare a domnului deputat Saulea.

Totuşi, nu pot să nu subliniez încă o dată că nici Ministerul Justiţiei, nici Comisia juridică n-au spus nimic din toate acestea, ceea ce poate ar fi făcut ca lucrurile să fie mult mai clare, opinia publică să fie clar informată şi noi să putem vota în cunoştinţă de cauză. Au tratat, în opinia noastră, cu destulă uşurinţă, şi deschidem cu această ocazie un precedent care poate fi oricând folosit de orice putere împotriva oricărui reprezentant al Opoziţiei.

Pe de altă parte, Grupul parlamentar al Partidului Democrat consideră că Parlamentul ar trebui să se detaşeze în mod clar de aceste declaraţii; ar trebui, şi în opinia noastră, simplul fapt că votăm pentru ridicarea imunităţii parlamentare, nu este un gest suficient de solid. În opinia noastră, ar trebui ca să existe o declaraţie a Parlamentului, cu atât mai mult cu cât suntem, ca să zic aşa, pe ultima sută de metri înainte de integrarea în structurile NATO, eventual integrarea în structurile NATO, şi în care poziţia Parlamentului ar trebui să fie clară şi fără echivoc.

În aceste condiţii, noi vă cerem, domnule preşedinte, ca să convocaţi liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta oportunitatea unei declaraţii în acest sens. Repet, vom vota pentru ridicarea imunităţii parlamentare deşi nimic din ceea ce am primit şi nimic din ceea ni s-a spus, nu ne duce la această concluzie. Este concluzia unor lucruri care le-am discutat împreună; din păcate, însă, ceream şi aşteptam mai mult atât de la ministrul justiţiei cât şi de la Comisia juridică care ar fi trebuit să înţeleagă că este un moment deosebit de important în viaţa parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Poftiţi!

Domnul Crin Antonescu, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru ridicarea imunităţii parlamentare solicitate.

Şi aş vrea foarte pe scurt însă să facem nişte precizări. Mai întâi, împărtăşim şi noi, colegii din P.D., dezamăgirea faţă de ceea ce ne-a fost prezentat astăzi, aici, şi de doamna ministru al justiţiei şi de Comisia juridică a Camerei. Aş adăuga faptul că, în ceea ce priveşte Comisia juridică a Camerei, ne întâlnim la doar o săptămână cu o situaţie care se repetă, pentru că am avut aproape aritmetic la fel aceeaşi situaţie şi la precedenta discuţie de acum o săptămână privitoare la ridicarea imunităţii colegului Gheorghiu.

În al doilea rând, aş vrea să mai dau glas unei îngrijorări pe care noi cel puţin, membrii grupului liberal din Cameră, o avem. Votând astăzi pentru ridicarea imunităţii din motive care deja au fost expuse, noi nu facem decât să fim consecvenţi cu ceea ce şi colegii noştri senatori, reprezentanţi ai partidului, au făcut în Senat, atunci când a fost ridicată imunitatea senatorului Corneliu Vadim Tudor, pe aceeaşi temă, din aceleaşi motive.

Şi, fără îndoială, că am făcut şi atunci şi acum acest lucru pentru că există o distanţă enormă între o opinie politică şi o declaraţie politică, şi ceea ce au făcut cei doi reprezentanţi ai Partidului România Mare, pentru că la mijloc este vorba de interesul naţional al României şi pentru că asemenea afirmaţii devin fapte şi ele trebuiesc fie probate, fie pedepsite.

Ceea ce ne îngrijorează pe noi este însă că la scurgerea multor luni de la ridicarea imunităţii senatorului Vadim Tudor pentru aceste aceste motive, pentru aceleaşi motive invocate de ministrul justiţiei, nu am aflat nimic despre o anchetă, despre o cercetare, despre un progres în cercetarea acestor chestiuni.

Şi cu speranţa că nu mi-aş putea pierde şi eu imunitatea pentru atâta lucru, trebuie să dau glas temerii că, în spatele unei asemenea tergiversări, s-ar putea afla - de ce nu? - chiar un şantaj politic extrem de periculos. Vă mulţumesc. (Aplauze partea dreaptă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Cine mai doreşte?

Domnul deputat Viorel Hrebenciuc, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Spre surprinderea noastră, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru ridicarea imunităţii. gravitatea faptei fostului ofiţer Saulea este totuşi deosebită. Gândiţi-vă că el a fost ofiţer într-o structură a armatei române şi după ce a ieşit la pensie şi a ajuns deputat P.R.M., şi-a permis, nu să aibă o opinie, ci să facă o afirmaţie deosebit de gravă, într-un moment în care întreaga omenire era în emoţii şi lupta împotriva terorismului.

În acest cadru, acum, la un an şi ceva după acţiune, vorbim destul de lejer despre ce a fost în 11 septembrie, dar în momentele acelea, când toate ţările erau catalogate ca teroriste, sau - eu ştiu - se făcea lista ţărilor cu terorişti, într-un asemenea moment extrem de tensionat, a apărut declaraţia lui Vadim Tudor, susţinută de "tehnicul" Dănuţ Saulea. Deci, el ca fost ofiţer, eu nici nu vreau să mă gândesc acum, să merg la alte chestiuni pe care el le-a încălcat, şi-a călcat jurământul, deci nu mă mai gândesc la acest subiect, mă gândesc la simplul fapt că a pus ţara într-un real pericol, de a fi trecută pe o listă a terorismului internaţional. Şi acest lucru nu cred că-l merita România, şi nici că este adevărat, pentru că nu este adevărat, în fapt. Toată lumea a aprobat faptul că, în România, nu s-au pregătit terorişti. Deci, aceasta este esenţa problemei, fapt pentru care noi vom vota pentru ridicarea imunităţii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru Rodica Stănoiu doreşte să intervină pentru a răspunde la unele afirmaţii făcute.

Doamna Rodica Stănoiu:

Domnilor deputaţi,

În principiu, sunt de acord cu criticile dumneavoastră, dar dezamăgirea este reciprocă. Dacă deputaţii care fac parte din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, reprezentanţi ai Partidului Democrat şi ai Partidului Liberal ar fi participat la dezbaterile din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi n-ar fi absentat complet, nu ştiu din ce motive, atunci dumneavoastră aţi fi avut prilejul să ştiţi cum au fost dezbaterile acolo, care au fost argumentele aduse, nu le menţionăm, dar dumneavoastră ştiţi şi n-aţi spus, eu mă refer. Cei care au absentat, dumneavoastră - n-am spus şi n-am nominalizat, domnule Boc, iar dumneavoastră, domnule Boc, ştiţi că acolo am discutat îndelungat diferenţa dintre opinia şi declaraţiile politice şi declaraţii cu privire la o situaţie de fapt, aşa cum ne găsim astăzi. A fost o lungă discuţie, domnul Boc a participat, ceilalţi nu au participat. Deci, de asta vă spun că aţi fi ştiut mai multe.

O cerere asemănătoare a fost adresată de ministrul justiţiei în Senat. Ministrul justiţiei este şi senator. Acolo, ministrul justiţiei şi-a putut susţine argumentele ca senator, în acest sens. Aici, rolul lui a fost să prezinte această cerere sobră, lăsând justiţiei să se pronunţe, iar discuţiile foarte pe larg antamate în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi poate trebuiau să fie mai pe larg aici expuse şi de asta spun că aveţi, în principiu, dreptate, dar nu ne acuzaţi de superficialitate şi de neglijenţă, pentru că, aşa cum vă spun, n-am tratat-o în acest mod, cel puţin ministrul justiţiei. Deci, stenograma Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi poate să stea la îndemână. Acolo s-a discutat pe larg şi s-a mai discutat şi asupra acestei infracţiuni, care are o anumită caracteristică, este o infracţiune de pericol, care se consumă în momentul în care declaraţiile au fost făcute. Deci, în momentul în care aceste declaraţii au fost făcute, starea de pericol a fost creată, indiferent de rezultat.

Deci, acestea sunt cele două lucruri pe care mi le-am permis să le adaug, numai pentru că s-au ridicat acele probleme, pentru că, din punct de vedere procedural, ministrul justiţiei nu putea ieşi din cererea formală care se adresează. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Sassu, din câte ştiu, aţi luat cuvântul. Dreptul la replică este atunci când se precizează numele dumneavoastră, se invocă numele dumneavoastră.

Aş vrea să vă întreb: după care regulament cereţi cuvântul? Poftiţi!

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte, aş vrea să clarificăm un lucru. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi are o majoritate a arcului guvernamental suficientă pentru ca această decizie să fie luată. Unu.

Doi la mână. Din partea Grupului parlamentar P.D. a lipsit un singur deputat, care întâmplător nu putea să fie prezent, ceea ce nu trebuia să schimbe lucrurile.

Trei la mână. Noi, ca parlamentari, că doamna ministru este, înainte de a fi ministru, şi senator, şi ştie foarte bine, că discutăm despre ceea ce primim: raportul. Raportul este, în opinia noastră, insuficient argumentat şi destul de ambiguu pentru a nu folosi cauzei pe care o discutăm aici. Eu repet ceea ce am spus: vi se pare că este un lucru simplu, cât sunteţi la Putere. Când o să fiţi în Opoziţie, nu o să vi se pară la fel. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, dacă mai doreşte cineva?

Poftiţi, domnule Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

O simplă precizare, nu fiţi nerăbdători! Partidul Naţional Liberal, grupul din Cameră, avea la data discutării în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a acestui caz un membru, domnul deputat Cornel Ştirbeţ, care a fost prezent şi care a participat la dezbateri, şi care a votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul general Bădoiu, poftiţi, că aţi fost prezent în comisie la dezbaterea acelei cereri.

Domnul Cornel Bădoiu:

Îmi pare rău că domnul Crin Antonescu, care de regulă vine din an în Paşte la lucrările Camerei, s-a transformat într-un apărător al regulamentului Camerei. Mi se pare că este mai puţin moral din partea dumnealui să facă astfel de observaţii.

Şi acum am să vă spun de ce am fost determinat, printre altele, pe lângă acest aspect, să iau cuvântul. Pentru că, aici, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi n-a putut să ajungă la o majoritate, pentru că doi membri marcanţi ai Partidului Naţional Liberal, membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de la început până în prezent au lipsit cu desăvârşire. Unul se cheamă Valeriu Stoica, care a venit o singură dată la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Deci, la data aceea era membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Şi al doilea, domnul Mogoş Ion, secretarul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Deci, dacă adunaţi 12 voturi pentru cu alte 2 ar fi făcut 14.

În plus, aş vrea să-i amintesc domnului Crin Antonescu că acest raport al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a fost difuzat fiecărui parlamentar, fiecărui deputat.

Trei. Argumentele care există în acest raport nu au fost citite de actualul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ca să nu repete raportul doamnei ministru. Dacă doreaţi să pierdem vremea, îi dădeam citire. Ce rost are?

Deci, după părerea mea, iertaţi-mă, vă respect, dar după părerea mea ar trebui să fim obiectivi şi să discutăm pe aspecte reale, şi nu închipuite, numai de dragul de a face valuri. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Crin Antonescu are dreptul la replică. Poftiţi!

Stimaţi colegi, v-aş ruga încă puţină răbdare, pentru că într-adevăr " " "

Stimaţi colegi, i-am dat dreptul la replică domnului Crin Antonescu. De ce nu-l lăsaţi să vorbească?

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte, domnule general,

Unu. Domnul Valeriu Stoica a devenit membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi foarte recent şi la vremea respectivă nu se afla în comisie. Era membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul deputat Mogoş este membru al Coaliţiei de guvernare deja, care susţine guvernarea. Deci este membru PUR.

Iar în ce mă priveşte pe mine cu prezenţa, pe de o parte sunt măgulit, flatat de atenţia pe care mi-o acordaţi; pe de altă parte, înfiorat de asemenea monitorizare. Mă aşteptam s-o facă alţii. Mulţumesc. Solicit să acordaţi un termen cererii pentru întâlnirea grupurilor.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să vă calmaţi, să nu existe impresia că dorim să provocăm incidente ca să evităm soluţia.

Stimaţi colegi, încă o dată vă rog să vă calmaţi, să nu creăm incidente care să ducă la impresia că, de fapt, ceea ce dorim este amânarea votului.

Vă reamintesc, potrivit regulamentului Camerei, votul asupra cererii de ridicare a imunităţii deputatului Dănuţ Saulea şi încuviinţarea trimiterii lui în judecată se dă prin vot secret cu bile.

Invit pe domnii chestori să distribuie bilele.

Poftiţi, domnule Sassu!

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte, am anunţat în numele grupului parlamentar că votăm pentru ridicarea imunităţii parlamentare. Cred că această atitudine a domnului deputat este total nejustificată să dea vina pe membrii Opoziţiei pentru că nu s-a votat un raport, atâta vreme cât este o majoritate.

Eu cer, dacă nu vreţi să se întâlnească liderii grupurilor parlamentare, să vină şi să-şi ceară scuze pentru această atitudine. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentanţii grupurilor parlamentare care sunt prezenţi, să ne întâlnim puţin în biroul Biroului permanent. Şi v-aş ruga pe ceilalţi să nu părăsiţi sala de şedinţă. (Rumoare.)

După pauză

Stimaţi colegi, vă rog să vă reluaţi locurile în sală, pentru a finaliza această cerere. Domnul Viorel Hrebenciuc o să vă spună rezultatul întâlnirii grupurilor parlamentare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi, domnul general Bădoiu a vorbit în numele celor prezenţi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, nu în numele grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În numele grupului spun că regretăm asemenea incidente şi vă invit pe toţi la vot. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă reamintesc: votul asupra cererii de ridicare a imunităţii parlamentare a domnului Dănuţ Saulea şi asupra încuviinţării trimiterii sale în judecată se manifestă prin vot secret cu bile. Domnul secretar Ignat vă va împărţi bilele. Cunoaşteţi, vot cu bila albă în urna albă şi bilă neagră în urna neagră înseamnă vot pentru. Inversarea bilelor înseamnă vot împotrivă.

L-aş ruga pe domnul secretar Mohora să citească tabelul şi l-aş ruga, cu încuviinţarea dumneavoastră, să începem cu miniştri care trebuie să se întoarcă la şedinţa de Guvern.

Aveţi cuvântul, domnule secretar Mohora!

Domnul Tudor Mohora:

- Abiţei Ludovic - Absent
- Afrăsinei Viorica - Prezent
- Albu Gheorghe - Prezent
- Ana Gheorghe - Prezent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Prezent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Prezent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armaş Iosif - Prezent
- Arnăutu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Baban Ştefan - Absent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Prezent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Prezent
- Bartoş Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeţ Mitică - Absent
- Bălăşoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Prezent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Prezent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeş Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Prezentă
- Boajă Minică - Prezentă
- Boc Emil - Prezent
- Bogea Angela - Absentă
- Boiangiu Cornel - Prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - Absent
- Böndi Gyöngyike - Prezentă
- Borbely Laszlo - Prezent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brudaşca Damian - Absent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Absentă
- Buzatu Dumitru - Prezent
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Prezent
- Cazimir Ştefan - Prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Prezent
- Cherescu Pavel - Prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Prezent
- Chiriţă Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Absent
- Ciupercă Vasile Silvian - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creţ Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crişan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Absent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dinu Gheorghe - Absent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobre Victor Paul - Prezent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Prezent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezentă
- Duţu Constantin - Absent
- Duţu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Absent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Prezent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingăraş Georgiu - Prezent
- Giuglea Ştefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraş Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Haşotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Absent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Prezent
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Prezent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Absentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ştefan - Absent
- Lăpuşan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepşa Victor Sorin - Prezent
- Longher Ghervasen - Prezent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Maior Lazăr Dorin - Prezent
- Makkai Grigore - Absent
- Man Mircea - Prezent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Absent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Prezent
- Merce Ilie - Absent
- Meşca Sever - Absent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - Absent
- Mincu Iulian - Absent
- Mircea Costache - Absent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Miţaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoş Ion - prezent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Absent
- Moiş Văsălie - Absent
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamţu Horia Ion - Prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - Prezent
- Nica Dan - Prezent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Prezent
- Niţă Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Prezent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Paşcu Ioan Mircea - Prezent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Patriciu Dinu - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Păşcuţ Ştefan - Absent
- Păun Nicolae - Prezent
- Pécsi Ferenc - Prezent
- Pereş Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruş Octavian Constantin - Prezent
- Pleşa Eugen Lucian - Absent
- Pop Napoleon - Prezent
- Podgorean Radu - Prezent
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Constanţa - Absentă
- Popa Virgil - Prezent
- Popescu Bejat-Ştefan Marian - Prezent
- Popescu Costel-Eugen - Absent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Grigore Dorin - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Popescu Virgil - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Absent
- Puşcaş Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Prezent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Grigore Emil - Absent
- Roşculeţ Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Absent
- Rus Ioan - Prezent
- Ruşanu Dan Radu - Prezent
- Sadici Octavian - Absent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Prezent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuţ - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârbu Marian - Prezent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Prezent
- Simedru Dan Coriolan - Prezent
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Absent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănişoară Mihai - Prezent
- Stoian Mircea - Absent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Prezent
- Şnaider Paul - Absent
- Ştefan Ion - Prezent
- Ştefănescu Codrin - Prezent
- Ştefănoiu Luca - Absent
- Ştirbeţ Cornel - Prezent
- Tamás Sándor - Absent
- Tărâţă Culiţă - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ştefan - Prezent
- Teculescu Constantin - Prezent
- Timiş Ioan - Absent
- Toader Mircea Nicu - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - Prezent
- Ţibulcă Alexandru - Prezent
- Ţocu Iulian Costel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Videanu Adriean - Prezent
- Vişinescu Marinache - Absent
- Voicu Mădălin - Prezent
- Voinea Olga Lucheria - Prezent
- Voinea Florea - Prezent
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

Cei care nu v-aţi auzit, poftiţi aici.

Mai este vreun coleg deputat care nu a votat? Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi invit membrii Biroului permanent în sala de şedinţe a Biroului permanent. Domnii chestori, să fie transportate urnele acolo. Domnule Popescu, luaţi măsuri să fie transportate urnele.

Încă o dată, membrii Biroului permanent să se prezinte în sala Biroului permanent.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Poftiţi în sală să aflaţi rezultatul votului.

V-aş ruga frumos, şi pe cei care asaltează Guvernul, vă rog să luaţi loc puţin în sală.

Dau cuvântul domnului secretar Mohora pentru a citi procesul-verbal rezultat în urma numărării voturilor.

Domnul Tudor Mohora:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi asupra cererii ministrului justiţiei privind ridicarea imunităţii parlamentare şi încuviinţarea posibilităţii trimiterii în judecată penală a domnului deputat Dănuţ Saulea.

În temeiul prevederilor art. 116 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ca urmare a verificării şi numărării voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret cu bile asupra cererii ministrului justiţiei privind ridicarea imunităţii parlamentare şi încuviinţarea trimiterii în judecată penală a domnului deputat Dănuţ Saulea, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. 1 din Constituţia României şi ale art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Biroului permanent au constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 344; numărul deputaţilor prezenţi - 241; număr total de voturi exprimate - 241; numărul de voturi anulate - 0; numărul total de voturi valabil exprimate - 241; din care: voturi pentru aprobarea cererii 210; voturi contra cererii - 31.

În conformitate cu prevederile art. 182 alineatul ultim din Regulament, Camera Deputaţilor hotărăşte asupra cererii, cu majoritatea deputaţilor, ceea ce reprezintă minimum 173 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 344 deputaţi 210 au votat pentru aprobarea cererii, iar 31 au votat contra, se constată că a fost întrunită majoritatea cerută de Regulament şi, în consecinţă, Camera Deputaţilor a aprobat cererea ministrului justiţiei de ridicare a imunităţii parlamentare şi de încuviinţare a posibilităţii trimiterii în judecată penală a domnului deputat Dănuţ Saulea, pentru infracţiunea de comunicare de informaţii false, prevăzută şi pedepsită de art. 168 din Codul Penal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Ne revedem în plen joi. Mâine, activităţi în comisii şi astăzi după amiază, de asemenea.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,35.