Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem secvenţa intervenţiilor.

Domnule Baban, sunteţi pregătit? Poftiţi.

Urmează domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Românii alimentaţi cu salmonela cu ajutorul statului"

Instituţiile publice ale statului permit, cu bună ştiinţă, comercializarea preparatelor din carne contaminate cu salmonela. Astfel, sute de tone de carne dezosată mecanic, contaminată cu acest germen, au fost importate şi scoase pe piaţă cu avizul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică şi al Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare. Deşi a depistat la timp acest germen în probele de carne recoltate din cantităţile importate, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică a menţionat, în buletinele de analiză, că pasta din carne infestată poate intra în compoziţia preparatelor de carne. Ca urmare s-au obţinut sute de tone de preparate din carne, în special parizer, crenvurşti şi pateu, care au fost date spre consumul populaţiei ţării. Implicată a fost şi Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară care, deşi a ştiut tot timpul ce se întâmplă, nu a luat nici cea mai mică măsură pentru stoparea importurilor realizate de cele 30 de firme mari procesatoare de carne. Toate acestea s-au întâmplat cu cel puţin 9 luni în urmă.

Având în vedere că produsele preparate au fost consumate până acum 4 luni, iar efectele infestării cu salmonela pot apărea după multă vreme de la contaminare, sunt explicabile, acum, epidemiile de toxiinfecţie alimentară care au apărut în ţara noastră în ultimele 6 luni, mai ales în perioada de vară. Marea majoritate dintre noi am dat vina pe patronii care doreau să se îmbogăţească peste noapte pe spinarea şi sănătatea noastră, fără să ne gândim că, poate, şi ei, la rândul lor, erau victimele sistemului autohton sanitar-veterinar. Lucrurile însă nu se opresc aici: salmonela poate face, în continuare, victime, deoarece unele persoane infestate pot deveni purtătoare, pentru multă vreme, a acestui germen şi, în atare condiţii, îl pot transmite şi altora, ducând, din nou, la apariţia unor focare de toxiinfecţie alimentară la nivel naţional.

Mai grav este faptul că toate aceste date au fost ţinute secrete, timp de 8 luni. Organele menţionate în acest expozeu nu au informat conducerea Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi nici nu au sistat importurile de produse necorespunzătoare. Nu au fost trecute corect în procesul-verbal de recoltare cantitatea recepţionată efectiv şi cantitatea trecută în buletinul de analiză, existând diferenţe de zeci de kilograme, nu au fost menţionaţi parametrii fizico-chimici după care să se efectueze comparaţii, iar ceea ce este mai grav este faptul că toate aceste date au fost făcute publice după ce preparatele respective au fost deja consumate.

În condiţiile de sărăcie cruntă existentă la nivelul întregii ţări, care cuprinde, pe zi ce trece, tot mai multă populaţie, instituţiile româneşti abilitate şi plătite din banii publici ca să asigure o stare alimentară optimă şi sigură cetăţenilor acestei ţări sunt primele care atentează material şi moral la starea de sănătate a acestora, promovând materii prime şi produse care, în alte state, sunt incinerate pentru siguranţa tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E greu să fii român în Ţara ta. E foarte greu să fii român în judeţul Mureş, dar cel mai greu e să fii român în judeţul Harghita!

Acest adevăr voi încerca să-l demonstrez prin câteva exemple, ce provin din situaţia social-explozivă care domneşte în Ţară, cât şi din existenţa unui protocol mârşav încheiat între un partid politic efemer la guvernare - PSD, şi o uniune culturală apreciată ilegal drept partid politic - UDMR.

E greu să fii român în România, atunci când populaţia apreciază că Ţara merge într-o direcţie greşită, dar îi votează pe cei care ne conduceau sau ne conduc încă… O singură dată a încercat să procedeze altfel, în 1996, dar a căzut din lac în puţ…

Cine este răspunzător pentru dezastrul care domneşte peste tot? Oamenii simpli sau cei care ne-au condus: FSN, PDSR, CDR, adică PNL + PNŢCD + PD împreună cu UDMR, iar acum PSD şi PUR împreună cu acelaşi UDMR?

Cine a iniţiat exportul de inteligenţă şi a alungat mii de tineri aiurea pe meridianele globului, îndepărtându-i de un viitor pe care trebuiau să-l aibă aici, la noi acasă?

Cine a permis atâtea tunuri financiare (Safi, FNI, Bancorex, Sovata, Combinatul Siderurgic Reşiţa, Societatea Naţională a Tutunului Românesc şi multe, multe altele), pentru a-şi satisface clientela politică?

Dacă e greu să fii român în România, atunci e şi mai greu în judeţul Mureş, acolo unde pe lângă criterii politice, românii sunt divizaţi şi pe criterii religioase, acolo unde, pe lângă greutăţile vieţii de zi cu zi, fiinţează terorismul şi provocările udemeriste, palpabile sub toate formele.

Cine i-a separat pe copiii români de copiii maghiari din şcolile unde învăţau împreună, i-a dat afară ca pe nişte măsele stricate pe părinţii lor de la locurile de muncă, a provocat conflictul de la 20 martie 1990?

Aici se duce o politică permanentă, abilă şi eficientă de maghiarizare, aici nervii sunt permanent puşi la încercare şi vigilenţa mereu trează.

Este politica paşilor mărunţi, promovată de UDMR, susţinută de un protocol de colaborare PSD - UDMR care se reînnoieşte anual şi care se manifestă prin sfidarea autorităţii statului român prin cele mai diverse acţiuni: nedepunerea sau depunerea unor coroane în bernă la sărbătorirea Zilei Naţionale a României, ridicarea şi dezvelirea de statui ale unor criminali de război care au ucis cu sânge rece zeci de mii de români, începând cu cei 13 generali executaţi în 1848, continuând cu Horthy, criminalul de război Wass Albert sau, mai recent, Kossuth Lajos.

Şi dacă UDMR sfidează şi batjocoreşte poporul român, aceasta se face cu sprijinul conducătorilor noştri, a unor inconştienţi care le permit să arboreze steagul naţional al Ungariei pe teritoriul României, să dezvelească basoreliefuri fără a avea aprobările necesare, să pregătească autonomii pe care să le marcheze cu table indicatoare bilingve şi care sfidează Legea administraţiei publice locale. UDMR-ul îşi permite cheltuirea a miliarde de lei din banii publici pentru montarea plăcuţelor bilingve acolo unde recentul recensământ nu consemnează un procent de 20% minoritari, extinzând legea la cătune sau cartiere (de exemplu cartierul Hetiur sau chiar municipiul Sighişoara). Este necesar de ştiut că de multe ori numele localităţii tradus în limba maghiară nu are nimic comun cu denumirea ei în limba română !

Cum poate fi interpretat faptul că, la o lună şi jumătate de la deschiderea anului şcolar, nu sunt manuale de limba română, istorie şi geografie pentru elevii care studiază în limba maghiară?

Şi dacă în judeţul Mureş este situaţia aceasta, cum este ea în judeţul Harghita, unde românii sunt minoritari, găsindu-se într-o proporţie de circa 14%? Acolo, muzeele româneşti sunt transformate în muzee secuieşti şi nici măcar cimitirele nu le mai aparţin!

Distinşi domni pesedişti, amintirea suferinţelor şi masacrelor suferite în anii '40, nu pot fi uitate de românii ardeleni niciodată, oriunde ar trăi ei!

Scoaterea la înaintare a lupului, fiindcă aşa defineşte un proverb pe cel ce-şi schimbă părul dar îşi menţine năravul, mă refer la obscurul dumneavoastră purtător de cuvânt, Cosmin Guşă, ieri cederist azi un remarcabil pesedist, care înalţă ode armoniei PSD-UDMR, deşi UDMR militează pentru eliminarea din Constituţie a sintagmei "stat naţional unitar", dovedeşte că PSD s-a angrenat într-o dragoste nechibzuită: iubeşte pe cine nu merită!

De aceea, afirm: e greu să fii român în ţara ta! Dar în judeţul Mureş? Dar, mai ales, în judeţul Harghita ?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Emil Rus. Se pregăteşte doamna Maria Lazăr.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doresc ca această declaraţie politică să fie auzită de ministrul educaţiei şi cercetării, doamna profesor doctor Ecaterina Andronescu, şi chiar de domnul prim-ministru, profesor doctor Adrian Năstase, pentru că este strigătul unor copii de vârsta învăţăturii care, încă până în momentul de faţă, nu frecventează şcoala. Este cazul celor 81 de copii din localitatea pe nume Orosfaia, comuna Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud, situată în partea din Câmpia Transilvaniei, în vecinătatea cu judeţul Mureş, care nu are căi de acces practicabile spre Bistriţa şi nici înspre Mureş, iar trenul pe linie îngustă este desfiinţat de câţiva ani şi locuitorii ţărani încă tineri s-au înverşunat să trăiască din agricultură.

Din birourile Inspectoratului şcolar judeţean, s-a decis comasarea elevilor la şcoala de centru din Milaş, ceea ce, în aparenţă, este uşor realizabil şi eficient, numai că realitatea din teren este cu totul alta. Inspectoratul nu a luat în considerare numărul copiilor, de 81, de la învăţământul preşcolar şi gimnazial, în uşoară creştere. Nu a fost atent la configuraţia satelor ale căror case sunt răsfirate ca cele din zona de munte, sunt şi cătune, iar unii copii, până în centrul satului, fac pe jos 3 - 4 km, pe cărări şi drumuri desfundate. Ei au local de şcoală corespunzător, în care s-au investit, în această vară, 70 de milioane pentru reparaţii, dispun de încălzire pe gaz şi, în final, aceşti oameni rupţi de lume au, şi ei, nevoie de o intelectualitate a satului. Mai mult decât atât, nici microbuzul de care dispun şi căruia i s-a făcut un garaj recent, de 50 de milioane, nu-i poate transporta decât în două curse şi, astfel, ei ajung greu la şcoala de centru, iar seara se întorc târziu acasă.

Precizez că şcoala a funcţionat până la sfârşitul anului de învăţământ precedent, prin urmare, în anul financiar în curs, mai figurează posturile profesorilor. La examenul de capacitate din sesiunea iunie 2002, toţi elevii au promovat.

Se susţine, sus şi tare, că trebuie aduşi aceşti copii în localitatea de centru, pentru că nu au profesori calificaţi. Regretăm: în judeţul în cauză, sunt destule cadre didactice în căutarea unei catedre, numai bunăvoinţă să fie!

În Comisiile pentru ştiinţă, tineret şi sport ale Camerei şi Senatului, la dezbaterea Legii bugetului pe 2003, am susţinut un amendament de creştere a numărului de posturi didactice de la 5.742 la 5.750, deci încă 8 posturi, motivând cu situaţia acestor oameni şi a fost acceptat. Dar în Comisiile de buget-finanţe, în raportul lor pentru dezbaterile în plen, amendamentul în cauză figurează la cele respinse. Sigur, nu vreau să dau acestui fapt o tentă politică. S-a acuzat că la mijloc este mâna PD-ului, or, PSD-ul, în Bistriţa-Năsăud, a obţinut recent succese de răsunet anunţate cu surle şi trâmbiţe, care vor fi urmate de vizita primului-ministru şi încă a 6 miniştri, tot pe rând sau cum vor domniile lor.

Eu vă asigur că Partidul România Mare, dacă e vorba, nu are nevoie de nici un vot din zonă. Le lăsăm pe toate puterii social-democrate, pentru permanentizare, dar lăsaţi-le şcoala acestor copii!

Sunt unităţi de învăţământ în ţară care funcţionează cu mai puţini elevi şi culmea e că, între cei 81 din Orosfaia, sunt şi 15 de naţionalitate maghiară, care au urmat cursurile la şcoala din sat în limba română.

În prezent, oamenii fac demersuri pe la rudele lor din alte localităţi ale ţării, pentru a se ajuta în şcolarizarea copiilor sau caută posibilităţi de strămutare. Şi, atunci, chiar aşa, dacă regimul comunist nu a reuşit distrugerea unor sate, această măreaţă operă se desăvârşeşte acum, în democraţia de tranziţie, în numele condiţiilor civilizate de muncă şi de viaţă.

Revin la cererea iniţială, doamnă ministru, ca această situaţie să fie rezolvată cu discernământ, să fie ascultaţi şi părinţii acestor copii, iar şcolarii să reintre în viaţa firească în următoarele zile, la şcoala lor de acolo din sat.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Maria Lazăr. Va urma domnul Kelemen Atilla.

Doamna Maria Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În viziunea actualului Guvern, apărarea drepturilor copilului reprezintă o prioritate absolută, rezolvarea situaţiei copiilor aflaţi în dificultate fiind unul din criteriile pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

În aceste condiţii, s-a impus reformarea întregului sistem, stabilindu-se măsuri oportune care să asigure gestionarea şi coordonarea problematicii drepturilor copilului, în special a celor aflaţi în dificultate. Înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţii, trecerea ei în directa subordonare a Guvernului, precum şi adoptarea unui pachet legislativ coerent, înăsprirea pedepselor pentru cazurile de violenţă şi comportament abuziv asupra minorilor sunt câteva dintre recentele măsuri care vor crea cadrul necesar implementării strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate, concepută pentru perioada 2001 - 2004.

Politica Guvernului Năstase este concepută în sensul consultării tuturor factorilor interesaţi. Am în vedere instituţiile statului, organizaţiile politice, societatea civilă, problematica protecţiei copiilor, aproape 6 milioane, din România, reprezentând o răspundere fundamentală a întregii societăţi. Atât legislaţia adoptată, cât şi măsurile luate sunt în consens cu prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale în domeniu ratificate de ţara noastră.

Pentru rezolvarea multiplelor probleme din acest sector, la preluarea puterii, Guvernul a alocat, din bugetul de stat, fondurile necesare, a şi orientat o serie de programe şi fonduri venite din partea organismelor internaţionale. Drept urmare, s-a reorganizat sistemul instituţiilor de ocrotire, prin descentralizarea lui şi externalizarea copiilor în unităţi de plasament dimensionate optim, cât şi plasamentul familial, creîndu-se un cadru mult mai adecvat nevoilor copiilor aflaţi în dificultate. În plan general, au fost sprijinite familiile cu mulţi copii şi cu venituri mici, prin creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor, acordarea gratuită, la începutul fiecărui an şcolar, de rechizite gratuite şi, ultima măsură, de acordare a produselor alimentare la peste 1 milion de copii din ciclul primar, iar de la 1 ianuarie 2003 şi a celor din învăţământul preşcolar.

Am venit în faţa Camerei Deputaţilor cu această declaraţie pentru a sublinia faptul că acţiunile Guvernului, în acest sens, sunt percepute pozitiv în rândul majorităţii cetăţenilor, părinţi şi copii care se bucură şi apreciază măsurile luate. Îmi exprim, totodată, dezacordul faţă de unele afirmaţii şi declaraţii ale unor lideri şi chiar parlamentari ai partidelor din opoziţie care nu contenesc să ironizeze şi să bagatelizeze unele măsuri, de exemplu acţiunea "Cornul şi laptele", ei socotindu-se, desigur, în afara răspunderilor ce le revin, ca cetăţeni şi demnitari, în rezolvarea acestor probleme deosebit de importante. Atitudinea răuvoitoare pe care aceştia o manifestă este cu atât mai nepotrivită în condiţiile în care ţara noastră este monitorizată îndeaproape din partea organismelor europene.

Par cu atât mai de neînţeles unele critici nefondate aduse în faţa reprezentanţilor organismelor europene, în condiţiile în care aceştia au făcut efortul să înţeleagă perioada prin care trece România, realităţile concrete din ţara noastră şi, mai ales, să aprecieze eforturile depuse de către Guvern în rezolvarea multiplelor probleme de care depinde aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Tocmai în aceste condiţii se impune o mai mare responsabilitate a noastră, dincolo de graniţele politice şi, mai ales, o atitudine pozitivă, creatoare faţă de ceea ce trebuie să facem în interesul general al societăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Kelemen Atilla. Va urma domnul Viorel Coifan.

Domnul Vlad Hogea a depus la secretariat declaraţia.

Domnul Kelemen Atilla Béla Ladislau:

Domnule preşedinte,

"Drumul spre Uniunea Europeană"

La sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc la Târgu Mureş dezvelirea basoreliefului fostului primar al oraşului, György Bernády. Statuia a fost dezvelită în holul Palatului Administrativ din oraş, şi nu întâmplător: palatul a fost construit de primarul în memoria căruia a fost amplasată placa memorială.

Nu cred că meritele lui Bernády pot fi contestate de cetăţenii oraşului, indiferent dacă sunt români, maghiari sau de altă naţionalitate, deoarece activitatea desfăşurată de Bernády, de-a lungul anilor, a slujit interesele şi bunăstarea tuturor cetăţenilor din Târgu Mureş. Efectul efortului depus în scopul servirii intereselor publice se simte şi astăzi. Este suficient să ne gândim la cele mai importante clădiri ale oraşului, de exemplu Palatul Culturii, clădirea Prefecturii. Pe lângă acestea, nu putem să nu reflectăm asupra faptului că şi cele 117 străzi din oraşul actual au fost fondate, proiectate de Bernády, proiectarea şi punerea în funcţiune a canalizării oraşului, de asemenea, se enumeră printre meritele lui. Ca urmare, oraşul de câmpie numit Târgu Mureş a fost transformat într-un oraş de nivel european. Nu cred că acest lucru l-a făcut doar pentru maghiari sau pentru români.

Cu toate acestea, cu o zi înaintea dezvelirii basoreliefului lui Bernády, un domn senator al Partidului România Mare a smuls, pur şi simplu, placa memorială amplasată pe clădirea Palatului Administrativ, declarând că nu va permite amplasarea acesteia, cât timp el îşi îndeplineşte mandatul de senator.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu cred că un asemenea eveniment cu caracter naţionalist poate fi acceptat într-un stat de drept cu aspiraţii la aderarea în structurile europene. Nu cred că asemenea manifestări ne vor netezi drumul către Uniunea Europeană. Nu cred că un astfel de comportament este admisibil cu 17 zile înaintea summit-ului NATO din Praga şi doar câteva săptămâni înaintea summit-ului Uniunii Europene din Copenhaga, în condiţiile în care unul dintre criteriile de aderare bine definite în structurile euro-atlantice este respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor acestora. O asemenea comportare, doamnelor şi domnilor, este cel puţin debusolată sau tendenţios răuvoitoare.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Coifan. Va urma domnul Ioan Sonea.

Domnul Emil Rădulescu a depus, de asemenea, la secretariat, declaraţia.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Majorarea tarifelor practicate de Romtelecom, îndeosebi pe segmentul acelora ce se referă la navigarea pe Internet, demonstrează că politica de monopol este mai tare decât cea a tarifelor de protecţie socială. În plus, această politică este şi antinaţională, ea lovind în utilizatorii anonimi de tehnică de calcul ce provin, în marea lor majoritate, din rândul elevilor şi studenţilor, adică sunt afectate, în mod direct, din punct de vedere educaţional, viitoarele generaţii, cele ce vor trebui să lucreze în spaţiul Uniunii Europene şi în alte activităţi decât cea a culesului căpşunilor.

În 29 noiembrie, am sărbătorit Ziua Mondială a Internetului. Anonimi de pe tot mapamondul s-au felicitat, au conversat, au accesat noi site-uri, navigând în mediul cu cel mai democratic acces posibil.

În acelaşi timp, accesul către lumea largă, pe firul Romtelecom, s-a scumpit: 1 dolar pentru 100 de minute de conectare la reţea în timpul zilei şi pentru 300 de minute pe timp de noapte. Reprezintă o sumă imensă pentru un cetăţean, căruia nu-i mai rămâne aproape nimic pentru el, dintr-un salariu de 100 de dolari.

Costul de a avea Internet acasă se ridică la sume semnificative. Abonamentul de telefon, plus costul navigatului, plus tarifele furnizorului de Internet etc. se ridică la 20 de dolari, adică la o cincime dintr-un salariu mediu lunar. Media de utilizare a Internetului la nivel internaţional este de 34 de procente din populaţia unei ţări. În aceste condiţii, România se situează sub medie, iar Romtelecom, care numai naţional nu mai este, contribuie din plin la torpilarea şanselor de afirmare ale românilor într-o lume, în plin proces de globalizare.

Guvernul, din raţiuni de aliniere la Aquis-ul comunitar, a promovat o serie de legi în domeniul tehnicii de calcul şi al industriei informatice. Ele devin caduce, din moment ce accesul cetăţeanului la resurse este substanţial îngreunat, datorită costurilor prohibitive practicate de unicul aşa-zis operator naţional.

Strategia naţională informaţională recent aprobată de Guvern va rămâne un simplu exerciţiu retoric atât timp cât nu se va asigura un mediu concurenţial sănătos pentru furnizorii şi operatorii de servicii de comunicaţii.

Pe cale de consecinţă, solicităm Executivului elaborarea, în regim de urgenţă, a unor măsuri care să creeze condiţiile apariţiei şi dezvoltării unui astfel de mediu, pe de o parte, iar pe de altă parte ameliorarea, din punct de vedere financiar, a accesului tinerilor la Internet. În caz contrar, aşa-zisa societate informaţională, des invocată în retorica PSD, va deveni o Fata Morgana, miraj în deşertul societăţii româneşti contemporane.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Ion Rădoi.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea se va numi "Groapa salamandrelor".

În urmă cu doi ani, un judeţ, Bistriţa-Năsăud, se individualiza printre celelalte din România. Majoritatea cetăţenilor au votat cu Partidul România Mare, pentru că erau nemulţumiţi de modul în care au fost conduse şi soluţionate problemele judeţului de fostele structuri de putere din legislaţiile anterioare: PSD, CDR şi aliaţii ş.a.m.d.

În anii acestor stăpâniri, s-a pornit avalanşa distrugerilor din judeţ. Ca şi când plăgile lăsate de aceste guvernări nu ar fi fost destule, asupra cetăţenilor judeţului, fără alegere, a căzut anatema pentru modul cum au fost alegerile în 2000. Din partea puterii instalate cu această ocazie, li s-a spus, şi unii tembeli o mai spun şi astăzi, că nu ar fi ştiut cum şi cu cine să voteze.

Lucrurile nu au evoluat deloc bine, deşi nu PRM era la conducerea judeţului şi nu este la conducerea judeţului. Noi credeam că PSD va face totul ca să atragă electoratul nu prin blamări şi ameninţări, ci prin fapte concrete care să îmbunătăţească situaţia judeţului. Speranţe deşarte, pentru că PSD-ul unul era cel din 2000 şi altul este astăzi. Pare de necrezut, dar aşa este. În anul 2000 erau pesedişti adevăraţi, care au luptat pentru a câştiga, iar rezultatele, chiar dacă nu au fost cele dorite, au fost bune, reflectând un salt major al partidului în judeţ, dar conducerea superioară nu a fost satisfăcută. Conducerea locală trebuia aspru pedepsită şi a fost. Conducerea actuală a PSD-ului este formată, în proporţie de 98%, din achiziţii, ultima mare achiziţie, preşedintele Consiliului judeţean şi câţiva primari, toţi pedişti. Primarilor care nu au făcut încă pasul li s-a dat un ultimatum, era vorba de sâmbătă, aşa că, iată că PSD-ul a devenit o "groapă a salamandrelor". Ce-i mâna pe toţi la groapă? Numirile în funcţii politice erau prea puţine, dar să fii în AGA, în consilii de administraţie, responsabil de piaţă, responsabil cu distribuirea locuinţelor, responsabil cu acordarea de locuri de muncă, cu organizarea de licitaţii, aducerea de recuperatori şi alte asemenea însemnau ceva, ceva foşnitor şi verde. Şi, iacă aşa, groapa a devenit tot mai largă şi mai mocirloasă, corupţia tot mai mănoasă şi dragostea de PSD tot mai cuprinzătoare. Cui îi pasă de o minimă morală şi decenţă în politică? Cum mai pot fi crezuţi politicienii şi partidele, dacă totul se reduce la vânzare şi cumpărare de funcţii şi voturi?

În aproape toate judeţele ţării s-a procedat la fel şi s-a schimbat radical harta politică a ţării. Ce importanţă mai are votul cetăţeanului: adevărată batjocură faţă de electorat! Suntem la un pas de catastrofă, de partidul unic. România este roşie din nou!

Ce poate deveni o ţară în care corupţia şi trădarea sunt puncte pe ordinea de zi a Guvernului şi e felicitat cel care îşi trădează partidul, pe motiv că astfel va aduce mai mulţi bani în judeţ şi ce partid şi ce Guvern este acela care împarte ţara şi gestionează bugetul pe criterii de simpatii politice, şi nu pe criterii de eficienţă economică?

Unde este PSD-ul de altădată care promitea dreptate, prosperitate şi moralitate, a devenit "groapa salamandrelor" PD-iste, PRM-iste, liberale, ţărăniste, ecologiste, APR-iste şi mereu schimbiste. Hoţia, corupţia, minciuna, imoralitatea, exploatarea sentimentului de încredere şi speranţa celor mulţi şi obidiţi sunt crime care trebuie condamnate odată cu "groapa salamandrelor". A venit vremea ca românii să pună mâna pe lopată.

Se dovedeşte că cei mulţi din judeţul Bistriţa Năsăud nu au greşit când au votat; cred că nu vor greşi nici în viitorul apropiat. Toate "salamandrele" care îşi schimbă culoarea devenind una cu scârna din groapa... nu pot scăpa însă de muntele de deasupra gropii; este muntele de suferinţe şi umilinţe, adunate de cei mulţi şi umiliţi.

A sosit vremea să se astupe "groapa salamandrelor", deasupra să se aşeze uitarea şi iarba verde. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Ion Rădoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori ca această declaraţie a mea să fie un semnal de alarmă pentru ceea ce se întâmplă cu o unitate destul de importantă în transporturi, mă refer la metrou, mai cu seamă când ştim ce se întâmplă cu transportul de suprafaţă şi cât de isterizat este Bucureştiul.

Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2002 aprobat prin Legea nr.743/2001 a fost fundamentat la capitolul "Venituri", având în vedere veniturile proprii şi transferurile de la bugetul de stat. Întrucât suma acordată prin Legea bugetului de stat nu acoperă cheltuielile minime necesare desfăşurării activităţii de exploatare, se impune completarea acesteia la rectificarea bugetară.

Menţionăm că în anul 2002, gradul de acoperire a cheltuielilor din transferuri este cel mai scăzut din ultimii ani.

Cunoscând condiţiile de austeritate ale bugetului de stat, S.C.Metrorex S.A. a analizat cheltuielile din 2002 şi a efectuat reduceri la cheltuieli materiale care constau în principal din diminuarea numărului de reparaţii la trenuri de la 108 la 60, inclusiv a numărului de subansamble, a reparaţiilor generale pentru scări rulante, cale de rulare, reparaţii la terţi în valoare de 122 de miliarde lei.

Societatea face eforturi pentru diminuarea cheltuielilor, în special pentru expertizarea ramelor electrice în vederea prelungirii numărului de kilometri parcurşi între două reparaţii.

În prezent, sunt în circulaţie 95 de trenuri cu peste 150 de km parcurşi. Diminuarea cheltuielilor sub limita efectuată mai sus nu este posibilă fără afectarea siguranţei circulaţiei. În urma acestor diminuări, cheltuielile totale pe anul 2002 au ajuns la 1659 de miliarde din care s-a efectuat pe primele 8 luni ale anului, cheltuieli totale în sumă de 106 miliarde.

Trebuie subliniat faptul că fondurile consumate pentru realizarea activităţii de transport public sunt afectate de toate modificările din economie, creşterea preţului la energia electrică, materiale şi piese de schimb, a cursului valutar etc.

Impulsurile provocate de acestea sunt recepţionate în final de societate, astfel încât creşterea valorilor unitare ale acestor cheltuieli se situează mult peste rata inflaţiei luată în calcul la întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli.

Din datele statistice rezultate şi la nivelul S.C.Metrorex pe anul 2001, creşterea preţurilor la principalele materiale, piese de schimb şi subansamble, achiziţionate în anul 2002 este de 195%.

În trimestrul al treilea al acestui an, din lipsa lichidităţilor, cu acordul AGA şi conducerii ministerului, S.A.Metrorex a fost nevoită să deschidă o linie de credit în valoare de 100 de miliarde cu rambursare până la finele anului 2002, sumă ce atrage cheltuieli lunare din dobânzi de 3 miliarde. Numai costurile energiei, 265 de miliarde, şi a reparaţiilor pentru material rulant pentru anul 2002, 394 miliarde, depăşesc cuantumul transferurilor acordate prin Legea bugetului, care în total este de 595 de miliarde.

Analizând situaţia economico-financiară a societăţii în perioada în care ne aflăm, septembrie-decembrie 2002, se constată că diferenţa rămasă neacoperită este de 548 de miliarde, dintre care numai energia electrică 110 miliarde, obligaţii la bugetul statului 183, linie de credit 103. Cu această sumă se acoperă parţial din veniturile proprii ale societăţii, în sumă de 116 miliarde.

Până la aplicarea proiectelor de modernizare, achiziţionare de trenuri noi este necesară asigurarea fondurilor pentru procurarea de subansamble şi piese de schimb în scopul menţinerii în circulaţie a parcului actual în condiţii de siguranţă.

Menţionăm că şi pentru anul 2003, repartizarea transferurilor de la bugetul de stat în valoare de 709 miliarde reprezintă doar 44,5% din totalul transferurilor necesare fundamentate.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să ne sprijiniţi în repartizarea transferurilor solicitate pentru trimestrul IV la rectificarea bugetară, precum şi la stabilirea transferurilor ce se vor aloca pentru 2003, întrucât metroul este menţinut în funcţie numai ca urmare a disciplinei feroviare a lucrătorilor şi profesionalismului acestora, reamintindu-vă că el reprezintă 70% obiectiv strategic şi numai 30% transport călători.

Declaraţia este făcută, fireşte, către Ministerul Finanţelor, domnului ministru Mihai Tănăsescu. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să mă refer la faptul că APAPS-ul are tendinţa să devină un CSP. Faptul că interesul actualei guvernări pentru obţinerea mult solicitatei stabilităţi legislative în România nu este decât o lozincă politică fără susţinere în fapt, este dovedit încă o dată de emiterea unei noi ordonanţe de urgenţă a Guvernului, nr.131/2002, pentru a modifica şi completa o altă Ordonanţă de Urgenţă, nr.296 din 2002, privind înfiinţarea Autorităţii pentru Privatizare a Participaţiilor Statului.

Ca în majoritatea cazurilor de acest gen, caracterul de "urgenţă" nu reiese în nici un fel din cuprinsul reglementării, decât poate din nerăbdarea unor noi viitori demnitari să-şi preia posturile de secretari de stat, întrucât noua ordonanţă prevede la art.3 un număr de 6 vicepreşedinţi cu rang de secretari de stat, care vor asigura conducerea operativă şi coordonarea activităţii APAPS, în loc de 3 vicepreşedinţi, cât erau până acum.

Modificările introduse nu justifică emiterea unor ordonanţe de urgenţă şi pentru faptul că acestea nu aduc nici un plus de reglementare în ceea ce priveşte derularea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, care ar fi trebuit să fie principala şi cea mai importantă preocupare a APAPS. În schimb, ordonanţa ne introduce însă, într-adevăr, într-o "stare de urgenţă" în ceea ce priveşte amestecul Executivului în hotărârile şi în viaţa societăţilor comerciale autonome.

Într-o economie de piaţă, dacă un guvern promovează strategii sectoriale, implementarea acestora este posibilă dacă respectivele strategii sunt însoţite de mecanisme economico-financiare de stimulare atractive pentru societăţile comerciale. Acestora din urmă trebuie să le fie lăsată libertatea de a decide singure participarea la o strategie, urmând semnalele pieţei şi avantajele mecanismelor de stimulare pentru propria lor existenţă.

Este un nonsens ca astfel de obligaţii să fie stabilite prin hotărâre de guvern în sarcina unor societăţi, indiferent de structura capitalului social, iar APAPS să le monitorizeze, probabil pe baza altor rapoarte transmise periodic, care se adaugă la alte zeci de situaţii solicitate de alte instituţii ale statului.

De când APAPS-ul urmează să amendeze societăţile comerciale că nu aplică deciziile Guvernului în propria lor strategie de piaţă? Sau poate Guvernul îşi asumă şi falimentul societăţilor pentru care o strategie sectorial-administrativă le va fi nefastă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

În urmă cu o lună şi o săptămână, mai precis pe data de 1 octombrie a.c., formulam o interpelare pe adresa ministrului Finanţelor Publice, d-lui Mihai Tănăsescu, intitulată "În ce mileniu îşi va plăti datoriile Media Pro Internaţional"? Deşi am revenit cu o declaraţie politică, formulată de la această tribună a Camerei Deputaţilor pe această temă, nici până astăzi nu mi s-a răspuns la interpelarea respectivă şi nu mi s-a spus care este datoria pe care Media Pro Internaţional o are către statul român. Probabil că suma de 1800 de miliarde lei ce se vehiculează în presă este cea reală din moment ce ministrul de finanţe nu a catadicsit să se deplaseze până în Parlamentul României ca să-mi răspundă, el considerând că ceea ce s-a relatat în mass-media este îndeajuns pentru a-mi satisface curiozitatea, morbidă, aş spune.

Art.110 din Constituţia României, alin.2 prevede următoarele: "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor devine obligatorie". De asemenea, în Regulamentul Camerei Deputaţilor se prevede faptul că "după două săptămâni de la depunerea interpelării, ministrul va trebui, obligatoriu, să formuleze un răspuns". Acest lucru nu s-a întâmplat, domnule Tănăsescu, ceea ce mă face să cred fie că aveţi ceva de ascuns, mai precis datoriile exorbitante ale PRO TV, fie că vă este teamă să răspundeţi unei simple interpelări, fiindcă, evident, nu sunteţi în stare să aveţi o intervenţie în plenul Camerei Deputaţilor.

Oricare ar fi motivul dumneavoastră, consider că singura modalitate de bun simţ pentru rezolvarea situaţiei respective ar fi aceea de a vă da demisia din postul pe care îl ocupaţi. Nu puteţi să sfidaţi Constituţia României cu atâta nonşalanţă şi să nu vi se întâmple nimic. Dacă aveţi un dram de bun sim, domnule Tănăsescu, prezentaţi-vă demisia. Aţi încălcat legea fundamentală a ţării, aţi încălcat Regulamentul unei Camere a Parlamentului şi aţi dovedit că nu aveţi nici o afinitate pentru funcţia în care aţi fost propus. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia mea de astăzi face referire la programul construcţiilor de locuinţe iniţiat de Guvernul Partidului Social Democrat.

Realizarea locuinţelor sociale şi creditarea în sistem colectiv a domeniului locativ face parte integrantă din Programul social al Guvernului PSD, care este preocupat ca politica socială pe care o promovează să fie durabilă şi viabilă, să nu transfere costuri exagerate către generaţiile următoare şi să nu pună în dificultate realizările reformei economice atât de greu obţinute.

Programul vizează accesul tinerilor la o locuinţă, asigurarea stabilităţii specialiştilor prin crearea unor condiţii de locuit decente şi va conduce la crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele disponibilizate din alte domenii de activitate. Pentru realizarea locuinţelor pentru tineri au fost adoptate soluţii constructive moderne, rapide şi ieftine cu utilizarea preponderentă a materialelor de construcţii de provenienţă locală. În cadrul programului amintit se derulează şi alte două subprograme cu caracter social: construirea de locuinţe pentru tinerii proveniţi din instituţiile de ocrotire socială care au împlinit 18 ani şi construirea de locuinţe destinate închirierii de către medicii rezidenţi şi alţi tineri specialişti.

Guvernul a alocat în acest an pentru construcţia de locuinţe cu caracter social suma de 850 miliarde lei, iar din credite acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, 1044 miliarde lei. De asemenea, au fost alocate încă 30 de miliarde lei pentru 368 unităţi locative. Se mai finanţează cu credit extern în valoare de 43 de milioane de dolari SUA încă 1372 unităţi locative. Numai judeţul Teleorman beneficiază din plin de programul Guvernului PSD, construindu-se 786 de apartamente în cele trei municipii şi două oraşe ale judeţului, program care credem noi că va rezolva aproape în întregime problema locuinţelor la nivelul oraşelor şi municipiilor judeţului.

Pentru cei care contestă măsurile luate de Guvern în domeniul social, reamintesc încă o dată, dacă mai este nevoie, că Partidul Social Democrat este un partid cu doctrină social- democrată care înseamnă viziune şi capacitate de a face planuri cuprinzătoare, de a prevedea efectele pe termen lung şi de a gândi în avans căile de a consolida efectele pozitive şi modalităţile de a contracara efectele negative.

Angajamentul nostru, al social-democraţilor, este de a investi şi în dezvoltarea economică şi în dezvoltarea socială în egală măsură. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Regionalizarea. Ca orice propunere sau măsură legislativă făcută de actuala guvernare, nici măsura regionalizării nu este una nouă, originalitatea nefiind, se pare, la îndemâna oamenilor Puterii. Aplicată prin anii ’50 de către comuniştii cominternişti pentru a se putea crea Regiunea Autonomă Maghiară, acum tema este reluată din aceleaşi motive. Adică, crede cineva că oamenii uită cine este constantul aliat de la guvernare al PSD-ului? Sigur că UDMR-ul visează, încă de la înfiinţare, la federalizarea ţării. Pentru cine nu ştie, aderarea la Uniunea Europeană poate fi făcută şi de către regiuni autonome, nu doar de state independente.

Aduceţi-vă aminte de cazul provinciei Kossovo care a forţat comunitatea internaţională să îi asigure statutul de provincie autonomă pentru ca, apoi, prin liderii ei politici, să militeze pentru unirea cu Albania!!!

Ce ar însemna regionalizarea pentru ţară? Crearea a încă 8-9 parlamente regionale (după modelul german) şi dirijarea fondurilor către reşedinţa regiunii respective. Atunci, adio investiţii majore pentru restul reşedinţelor de judeţ. Dacă, doamne fereşte, conform birocraţiei româneşti, vei avea nevoie de vreo hârtie eliberată de o instituţie regională, nu o să mai trebuiască să mergi la reşedinţa judeţului, ci a regiunii... În ceea ce priveşte soarta localităţilor din mediul rural, vom vedea adevărate drame de abandon economic, de neglijare a calităţii vieţii oamenilor de care nu se va mai ocupa nimeni. Doar în campaniile electorale vor mai avea bieţii săteni cu cine să stea de vorbă. Planurile de investiţii şi de redresare economică vor fi întocmite la nivel global, neglijându-se comunităţile mici, hotărârile judecătoreşti fiind luate tot la "micro-centru".

Trăim drama de a fi conduşi de oameni pentru care deznaţionalizarea reprezintă un deziderat, produse ale unei nomenclaturi de partid comunist arhaice, ce viza globalizarea, lichidarea graniţelor, renunţarea la propria limbă şi la orice mijloc de identitate naţională. Se spune că poporul are conducătorii pe care îi merită. Aşa este, dar dacă acest popor se va trezi? Aşa cum anticipam, raportul de ţară situează România în coada listei ţărilor aspirante la aderarea la Uniunea Europeană. Speriat că eforturile cabinetului pe care îl conduce au dus la eşec, premierul a confiscat spaţiul de emisie al principalelor canale de ştiri televizate pentru a justifica eşecul în faţa naţiunii şi a îmbrobodi populaţia cu falsa speranţă a pregătirii aderării pentru anul 2007... Cu alte cuvinte, "lungeşte-mi Doamne zilele!" Cu toate astea, problema regionalizării rămâne. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Giuglea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se intitulează "Avem nevoie de o cooperaţie în România". Ampla reformă legislativă începută în anul 1990 în România, prin care statul de drept trebuie să asigure respectarea drepturilor umane şi civile, aplicarea fără echivoc a legii, a făcut ca şi în domeniul cooperaţiei să fie imperios necesară asigurarea unui cadru juridic de organizare şi funcţionare.

În prezent, sectorul cooperatist funcţionează conform Decretului-lege nr.66 din 1990 şi a Legii nr.109 din 1996. Funcţionarea economiei româneşti în tranziţie şi post-tranziţie impune o legislaţie cooperatistă adecvată condiţiilor concrete, dar care să respecte principiile ce guvernează mişcarea cooperatistă naţională şi internaţională. Aceste principii sunt: asocierea voluntară deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomie şi independenţă, educaţie, instruire şi informare, cooperare între cooperative, preocupare pentru comunitate.

Regimul comunist totalitar, prin conducătorii cooperaţiei din acea perioadă a alterat grav politica şi principiile cooperatiste, transformând cooperaţia într-o cenuşăreasă a economiei naţionale şi o prostituată a politicii comuniste.

Legislaţia în domeniu elaborată după 1990 nu a reuşit în totalitate să elimine influenţele comuniste şi să stabilească rolul şi locul cooperaţiei în economia românească. Cred că este necesar ca Guvernul Adrian Năstase să elaboreze şi să aplice pentru cooperative o politică de sprijinire şi încurajare de natură economică, financiară, tehnică şi logistică fără a se încălca principiile mai sus menţionate. Elaborarea acestei politici trebuie să ţină cont de condiţiile economice şi sociale concrete, de resursele disponibile şi rolul pe care cooperativele îl pot juca în dezvoltarea ţării.

Natura legală a Legii cooperatiste depinde de definirea obiectului ei. Dacă legislaţia cooperatistă are menirea de a reglementa activitatea sectorului cooperatist va face parte dintr-o lege economică publică şi va trebui să includă, în afara reglementărilor de formare, structura activităţii şi dezvoltarea cooperativelor, reglementări privind autoritatea tutelară şi responsabilitatea acesteia.

În cazul de faţă, legislaţia cooperatistă reprezintă doar o chestiune de a propune potenţialilor cooperatori un mod de organizare şi funcţionare, găsindu-ne astfel în domeniul legii private.

Cuprinderea legii cooperatiste într-unul din aceste domenii reflectă, fără doar şi poate, o opţiune politică. În contextul ajustării structurale, legea privată trebuie să reprezinte opţiunea logică, având în vedere că legiuitorul nu caută să se amestece în activităţile cooperativelor, permiţându-i să-şi dezvolte activităţi într-o manieră autonomă.

În momentul de faţă există în Camera Deputaţilor 3 iniţiative parlamentare şi se aşteaptă o ordonanţă de la guvern. Pentru ca legea cooperaţiei să fie eficientă, aplicabilă şi funcţionabilă, ea trebuie să respecte următoarele considerente: să fie suplă, explicită şi să nu cuprindă elemente de statut sau de convenţie, să fie făcută pentru miile de cooperatori, nu numai pentru conducătorii diferitelor structuri ale cooperaţiei, să cuprindă cât mai puţine elemente de centralizare şi de supercentralizare, să apere şi să prezinte interesele cooperaţiei şi ale cooperatorilor şi nu anumitor grupări economice sau politice, să permită promovarea conducătorilor şi liderilor care să stăpânească şi să aplice ferm principiile conducerii moderne. În acest context, cred că este oportun să promovăm o lege a cooperaţiei echilibrată economic, social şi politic, dar care să răspundă principiilor cooperatiste.

Tergiversarea Legii cooperaţiei va da posibilitatea unor părţi intrate în opoziţie să facă interpretări speculative care au drept scop acumularea unui fals capital politic. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

Se împlinesc 120 de ani de când, la 6/19 noiembrie 1882, s-a născut la Binţinţi, judeţul Hunedoara, Aurel Vlaicu, un nume de referinţă al aviaţiei româneşti şi mondiale, peste a cărui figură se aşterne, din ce în ce mai gros, praful uitării şi al nerecunoştinţei.

Şi-a făcut studiile în satul său natal, apoi la Orăştie, Sibiu şi Budapesta, pentru ca în perioada 1903-1908 să fie studentul Şcolii Politehnice din München.

El a intrat în istoria aeronauticii noastre ca fiind un inventiv constructor de avioane şi un pionier al aviaţiei. A construit două tipuri originale de avioane, cu care a zburat stârnind admiraţia contemporanilor şi demonstrând tuturor capacitatea de creaţie a românilor.

În perioada 1910-1013, zborurile sale potenţau speranţele fraţilor noştri din Transilvania într-o viitoare unire într-un singur stat al tuturor românilor.

În perioada 17-30 iunie 1913 a participat la concursul aviatic internaţional de la Aspern, lângă Viena, la care a obţinut premii notabile, menţionate elogios de presa timpului. Din cei 48 concurenţi proveniţi din opt ţări, Aurel Vlaicu a ieşit din anonimat rapid, impunând lumii creaţia sa originală şi numele ţării sale.

Decesul său prematur a avut loc în ziua de 31 august/13 septeambrie 1913, prăbuşindu-se în apropierea satului Băneşti, judeţul Prahova.

Am prezentat datele de mai sus spre a ne raporta la o cruntă realitate. În satul său de naştere, alături de casa părintească, declarată casă memorială, o statuie şi o clădire muzeu cu exponate care i-au aparţinut cinstesc memoria marelui pionier al aviaţiei româneşti.

Muzeul se află înt-o stare normală. Casa memorială şi anexele gospodăreşti sunt într-o situaţie precară şi numai o intervenţie hotărâtă a administraţiei locale şi centrale poate împiedica ruinarea lor.

Nepoata, Aurelia Vlaicu, bătrână şi cu o pensie derizorie, de abia supravieţuieşte de la o lună la alta, privind neputincioasă cum paragina cuprinde casa memorială. În plus, pericolul ca exponate de valoare să dispară este major.

Dacă Ministerul Culturii nu poate face nimic, ar trebui ca acest complex să treacă sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale, care are motivaţia şi mijloacele de a salva casa memorială de la distrugere.

În caz contrar, viaţa şi creaţia lui Aurel Vlaicu în loc să devină un mit va fi o simplă amintire şi nu peste mult timp se va aşterne uitarea peste tot şi toate. şi nu ne va ierta nimeni!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

România a reuşit o adevărată "lovitură" în materie de diplomaţie, graţie căreia va obţine aproape sigur invitaţia de a adera la NATO, la summitul Alianţei din noiembrie de la Praga, relatează cotidianul american The Washington Times, în ediţia sa de joi, 31 octombrie 2002.

România a impresionat Alianţa Nord-Atlantică mai ales prin reformele din domeniul militar, iar oficialii care au vizitat recent România au recunoscut progresele obţinute de aceasta în direcţia dezvoltării unei democraţi şi a unei economii de piaţă funcţionale, avertizând, totodată, că primirea unei invitaţii de aderare la Praga nu înseamnă şi o acceptare imediată ca membru deplin în comunitatea occidentală.

"În ceea ce priveşte Praga, reprezintă doar începutul. mai sunt multe de făcut în lunile şi anii de după acest summit", a declarat un înalt oficial american.

Potrivit The Washington Times, unii diplomaţi occidentali sunt preocupaţi îndeosebi de faptul că foştii agenţi ai securităţii vor putea avea acces la informaţiile NATO în momentul primirii României în Alianţă, deşi oficialii NATO par să fie satisfăcuţi de poziţia Guvernului român care i-a asigurat că aceste chestiuni delicate sunt gestionate cu grijă şi că mulţi dintre foştii agenţi ai securităţii vor dispărea treptat - treptat din posturile de conducere, o dată cu schimbarea generaţiilor. "În proporţie de 80-85%, cadrele care activează în structurile de informaţii externe şi interne sunt noi", scrie The Washington Times, citându-l pe ministrul de externe, Mircea Geoană.

Publicaţia americană aminteşte despre cotaţia pe care a primit-o România miercuri, 30 octombrie, din partea agenţiei de rating Fitch reflectă, o dată în plus, natura situaţiei economice şi a climatului de afaceri existent în România. După ce a îmbunătăţit ratingul de ţară în privinţa stabilităţii pe termen lung al monedei naţionale, Fitch consideră că, "în ultimii doi ani, România a câştigat un credit mult mai mare şi, în prezent, se bucură de cea mai solidă performanţă macroeconomică de la începerea procesului de tranziţie".

Cu toate acestea, agenţia a avertizat că "acest proces poate fi obstrucţionat de un cadru instituţional şi administrativ defectuos, de puternice interese şi de corupţie". Această declaraţie a fost principalul motiv pentru şedinţa CSAT care a discutat modul cum va funcţiona Oficiul Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat. Această instituţie va verifica toate persoanele care vor avea acces la informaţiile de tip NATO.

Mediile occidentale sunt îngrijorate de faptul că informaţiile strict secrete vor fi manipulate de persoane cu legături cu fosta Securitate. Dintre toate statele aspirante, România s-a dovedit a fi cea mai pro-americană, iar sprijinul său deschis pentru SUA i-a afectat relaţiile cu Uniunea Europeană, la structurile căreia speră să adere în 2007. Dacă ar fi să aleagă între cele două părţi, Europa - Statele Unite, România pare să fi optat deja pentru cea din urmă, deşi, în plan oficial, autorităţile de la Bucureşti susţin cu tărie că ambele sunt egale ca importanţă pentru politica lor externă.

Ministrul român de externe, Mircea Geoană, a apreciat că "România are nevoie de NATO în preajma sa, deoarece UE nu este cu adevărat un actor în această zonă". Conştient de cuvântul greu pe care SUA îl are de spus în procesul decizional al Alianţei, Mircea Geoană şi-a orientat ofensiva diplomatică spre Washington, curtând administraţia americană, dar făcând în acelaşi timp lobby pe lângă importante grupuri media. Pentru această atitudine, Guvernul României trebuie să dea explicaţii în faţa oficialilor Uniunii Europene.

În conferinţa de presă, ministrul afacerilor externe, Mircea Geoană, a declarat că problema foştilor ofiţeri ai securităţii, prezenţi în structurile guvernamentale româneşti, este o problemă pe cale de dispariţie, ea nefiind în vreun fel un obstacol în relaţiile României cu partenerii săi occidentali sau în calea aderării ţării noastre la NATO. Şeful diplomaţiei române a recunoscut, de asemenea, că există mai degrabă o preocupare pentru ceea ce a numit "influenţa reziduală" a foştilor lucrători ai Securităţii care, în prezent, desfăşoară diverse activităţi economice şi de afaceri.

Problema fostei securităţi reprezintă o "îmbinare interesantă între realitate şi mitologie", pornind de la reputaţia acesteia, însă, în ultimii 10 ani, datorită unui proces de transformare, doar 85% din personalul acestei instituţii a fost recrutat sau angajat dup㠒90.

Aceste probleme nu sunt atât de dominante cum par să fie. ele reprezintă un semnal de preocupare pentru noi, dar a spune că dacă ne uităm pe o listă, pe o scală a "gravităţii" acestor acuze, aş spune că problema foştilor securişti în România este astăzi o problemă pe cale de resorbţie, iar invitarea României la Praga va accelera, nu numai în termeni interni practic, dar şi în termeni de reputaţie a României, resorbţia acestui subiect (...) Problema foştilor securişti este, în evaluarea mea, din punct de vedere politic, o chestiune pe cale de a fi resorbită", a afirmat ministrul afacerilor externe.

Desigur că puteţi face asemenea afirmaţii, domnule ministru Geoană, atunci când aveţi de partea dumneavoastră un mecanism, precum Consiliul de Supraveghere al Dosarelor Securităţii, condus de un "distins" domn care, alături de S.R.I., încearcă să tergiverseze aflarea adevărului în legătură cu Securitatea din România.

În perioada următoare, autorităţile române vor îndeplini obligaţiile ce revin României ca viitor membru NATO. Veţi înfiinţa, începând cu 23 noiembrie, o nouă instituţie, Oficiul Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat (ORNISS), care va verifica toate persoanele ce vor avea acces la informaţiile clasificate de tip NATO.

Şeful diplomaţiei române a mai spus că este firesc ca presa occidentală, înainte de o decizie atât de importantă, cum este invitarea unei ţări să devină "aliatul Americii", să radiografieze viitorii aliaţi. Articolele apărute în presa internaţională trebuie privite înţelegând faptul că mai sunt lucruri de corectat, dar fără a considera că tot ce apare în presă este "singura preocupare".

De aceea, domnule ministru, ar trebui să fiţi mai atent la declaraţiile pe care le faceţi, astfel încât să nu afectaţi politica externă a României, acum, cu câteva zile înaintea invitării României la NATO.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Emil Crişan şi, ultimul vorbitor, domnul Costache Mircea.

Domnul Emil Crişan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Act de virtute din escrocheria acoperită cu documente".

Fac această declaraţia politică pentru a sensibiliza Ministerul de Interne, pe domnul ministru Ioan Rus personal, pentru rezolvarea unei situaţii în care o familie cu 13 copii din oraşul Abrud, judeţul Alba, a fost înşelată, după cum mi s-a relatat la Biroul parlamentar, de către un salariat de la Serviciul evidenţa populaţiei de pe lângă Poliţia oraşului Abrud.

Familia Voicu Ticu şi Voicu Lucica are 13 copii, sunt neştiutori de carte şi-şi duc zilele trăind din venitul minim garantat şi alocaţia copiilor.

Intrând în legătură cu numitul Felea Sorin, salariat al Serviciului evidenţa populaţiei de pe lângă Poliţia oraşului Abrud, domiciliat în Abrud, judeţul Alba, care avea o casă de vânzare moştenire din partea soţiei sale, convine să vândă această casă familiei Voicu cu suma de 70 de milioane lei, solicitând drept arvună suma de 20 de milioane lei, pe care familia Voicu îi deţinea la acea dată şi despre care el avea cunoştinţă.

În acest sens, Felea Sorin, motivând faptul că este salariatul Poliţiei şi cunoaşte legea, întocmeşte un precontract de vânzare-cumpărare, doar cu Voicu Lucica şi una dintre fiicele acesteia ca martor, precontract în care strecoară fraza: "Suma de 20 de milioane lei, cu titlu de arvună, se va pierde dacă cumpărătoarea nu va respecta termenul de trei luni de zile pentru achitarea diferenţei de 50 de milioane lei, până la plata integrală a locuinţei". Precontractul nu a fost citit în faţa cumpărătoarei care, de bună-credinţă, l-a semnat, numitul Felea Sorin semnând şi el ca martor vânzător din partea soţiei sale.

După trei luni, perioadă în care această familie a achitat şi o chirie de 500 de mii de lei pe lună, familia Voicu nu a reuşit să procure diferenţa de bani de 50 de milioane lei, situaţie în care au fost ameninţaţi cu evacuarea. Dar, pentru a avea un act oficial pentru cei 20 de milioane lei, Felea Sorin a cerut familiei Voicu, de această dată şi soţului, să meargă împreună la notar, unde a hotărât să-i mai păsuie încă două luni, pentru a face rost de diferenţa de bani, perioadă în care a majorat chiria de la 500 de mii lei la un milion lei pe lună, fără a achita impozite din această chirie la finanţe, făcând şi un act de evaziune fiscală.

Familia Voicu susţine că, deşi în actul de autentificare se scrie că acesta a fost citit de notarul public, din cauză că ei sunt neştiutori de carte, acest fapt nu este real, spunându-li-se doar că li s-a prelungit termenul pentru procurarea banilor cu două luni de zile şi că totul este în ordine.

Trecând şi acest ultim termen, până la care familia cu cei 13 copii nu a reuşit să-şi achite cei 70 de milioane lei - şi acest lucru îl ştia şi Felea Sorin încă de la prima negociere cu familia respectivă, că nu va fi posibil -, aceştia au fost aruncaţi fără milă în stradă.

Familiei Voicu i-a fost repartizată de către primărie, pe o perioadă limitată, o cameră insalubră într-o clădire foarte veche, plină de igrasie şi mizerie, în care cu greu pot să înveţe copiii.

Cu durere în suflet, familia Voicu s-a prezentat la Biroul parlamentar, solicitând un sprijin pentru recuperarea celor 20 de milioane lei care li se cuvin, căci sunt lipsiţi de orice mijloc material pentru a-l acţiona pe Felea Sorin în instanţa de judecată.

Fiind chemat, Felea Sorin s-a prezentat la Biroul parlamentar din Abrud, unde, în prezenţa mea şi a şefului de cabinet, a recunoscut că ar trebui înapoiaţi banii acestei familii nevoiaşe, dar că nu face acest lucru pentru că are acte în regulă.

Am luat legătura şi cu comisarul Guţanu Gigel, şeful Poliţiei Abrud, şi comisarul şef Aron Marin, şeful Poliţiei judeţene Alba, care cunosc cazul, dar nici ei nu au rezolvat situaţia.

În numele credinţei în Dumnezeu şi ţinând cont că un salariat al Ministerului de Interne a pătat onoarea acestui minister prin escrocheria comisă şi prezentată mai sus, vă cer, domnule ministru, să ajutaţi această familie în recuperarea acestei sume care pentru ei înseamnă o adevărată mană cerească şi pe care au pierdut-o din cauza neştiinţei de carte.

Vă mulţumesc, domnule ministru, în numele celor 13 copii oropsiţi şi nevinovaţi, în speranţa că veţi reuşi să le faceţi dreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Crişan.

Dau cuvântul domnului Mircea Costache.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar,

"Un vis sublim - reindustrializarea". În plină ofensivă de pulverizare a patrimoniului public, în vreme ce industria română este vândută cu sârg la fier vechi, tocmai când mă îngrijoram că regresăm spre epoca pietrei, când dinspre Putere emană legi precum acelea ale dezafectării macaralelor, în vreme ce SIDEX-ul a fost dat pe mâna domnului Avaramu spre a ajunge astfel mai aproape de civilizaţia de tip indian, cu câţiva magnaţi şi o gloată în zdrenţe, tocmai când mă îndurera lipsa de orizont social şi economic al guvernanţilor şi mai ales perspectiva sumbră a societăţii româneşti, rămasă fără principalele ramuri economice dătătoare de speranţe într-o viaţă demnă, iată, ni se revelă o mare surpriză: elanul distructiv al guvernelor post-revoluţionare nu era un scop în sine, ci crea, prin deşertizare, premisa relansării economice şi, prin ea, a întregii societăţi româneşti.

Într-un discurs recent, domnul Adrian Năstase, premierul minune, a vorbit sindicatelor despre necesitatea reindustrializării ţării. Deci, asta era. Trebuia dată la topit industria română, în întregul ei, pentru a putea dânsul porni noua revoluţie pentru reindustrializarea ţării. Adâncă gândire, înaltă cugetare, măreaţă cutezanţă! Numai că, domnule Năstase, fiţi atent că, în visul dumneavoastră frumos, nu v-a apărut şi monstrul reindustrializării proletariatului, fără de care nu se poate concepe nici o industrie.

Credeţi că noii proletari vor fi tot atât de uşor de manipulat şi de mânat împotriva propriilor interese, ca şi derutata clasă muncitoare, care asistă umilă şi uimită la actuala lichidare a industriei româneşti civile şi de apărare? O nouă industrializare nu are nevoie de resurse? De ce se exportă, atunci, fierul vechi, căci, uneori, nu este chiar atât de vechi, ci doar un mijloc de îmbogăţire a ciocoiului nou lacom şi apatrid.

O nouă industrializare presupune, cumva, şi o nouă revoluţie culturală?

Proiectul reconstrucţiei şi reindustrializării nu are loc, deocamdată, de amploarea şi furia dezafectărilor, dezmembrărilor, distrugerilor. Febra lichidării şi falimentării nu rimează deloc cu himera reindustrializării.

Dar eu, oricum, apreciez gestul şi vă ajut, spunând: popor român, dormi liniştit, premierul visează frumos pentru tine! Finalul acesta cred că trebuia rostit pe un fundal sonor al corului "Trec rânduri, rânduri muncitorii/Cu steagu-n vânt desfăşurat/E steagul marilor victorii/De partid înălţat".

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru atenţie.

Cu aceasta, timpul afectat declaraţiilor politice s-a terminat. Vă doresc o zi spornică.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de către domnii deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Principalul mesaj al actualei Puteri este că economia românească este pe calea cea bună. Argumentele sunt creşterea produsului intern brut (PIB) de anul trecut cu 5,3%, şi din acest an, estimată la peste 4,5% pentru ca şi pentru anul următor să fie elaborate prognoze optimiste.

Românii o duc şi ei mai bine în statisticile oficiale, puterea lor de cumpărare crescând cu 3,9% anul trecut.

Cu toate acestea, populaţia este nemulţumită de nivelul de trai şi nu se sesizează nici o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Un studiu realizat de GfK România relevă că ponderea celor care declară că puterea lor de cumpărare a scăzut este în creştere de la 13% în 1999 la 17% la sfârşitul anului trecut, situaţia economică a familiei lor în 2001 este insatisfăcătoare pentru 67% dintre cei intervievaţi, faţă de 64% în 1999.

Dacă acestea pot fi considerate drept percepţii subiective, datele privind consumul arată o evidentă înrăutăţire a situaţiei economice a majorităţii gospodăriilor din ţară. Anul acesta s-au consemnat scăderi ale consumului de produse alimentare şi nealimentare.

Şi alte studii de piaţă au demonstrat reorientarea celei mai mari părţi a populaţiei spre produse ieftine, ceea ce denotă o scădere a nivelului de trai şi a consumului. Şi aceasta, pe fondul unei creşteri a salariului mediu net în ultimele 12 luni de la 104 USD per lună, în august 2001, la 114 USD în august 2002. Dar chiar şi această creştere nu înseamnă decât o majorare de la 3,43 dolari pe zi la 3,9 dolari acum. Dacă ne referim la pragul de sărăcie stabilit de Banca Mondială, care este de 4 dolari pe zi, rezultă că majoritatea populaţiei trăieşte în sărăcie.

Se pune întrebarea, de ce creşterea această economică nu se resimte la nivelul populaţiei? Principala explicaţie a faptului că populaţia nu resimte creşterea din ultimul timp a PIB-ului este că veniturile suplimentare obţinute la nivelul economiei naţionale se distribuie unui segment foarte redus de persoane.

Creşterea PIB-ului prin majorarea exporturilor, în cea mai mare parte realizate în sistem lohn sau de materii prime sau produse cu valoare adăugată mică.

Salariile din domeniul care asigură cea mai mare parte a exporturilor româneşti au şi cele mai mici salarii. Pe de altă parte, o creştere a salariilor va conduce inevitabil la plasarea comenzilor în alte ţări, unde mâna de lucru este mai ieftină. Rezultatul va fi explozia ratei şomajului în ţară. Dacă lucrurile decurg în ritmul actual, poate peste zece ani vom avea o creştere sensibilă a nivelului de trai. Deocamdată, are loc o polarizare puternică a societăţii româneşti din punct de vedere al veniturilor.

Şi este evident că Guvernul ascunde sărăcia în spatele statisticii.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Ultimii doi ani au adus schimbări importante pentru societatea românească reflectate de cele mai multe ori în politica Guvernului PSD. Iată că, după ce premierul Adrian Năstase ocupă rând pe rând toate palierele de dezvoltare a României, uimindu-ne cu vastele cunoştinţe în combaterea corupţiei, a protecţiei sociale (în principal pentru şcolarii din clasele I-IV) sau în relaţiile externe ale României, preşedintele PSD ia parte la lucrările Congresului Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

După cum mărturisteşte chiar domnia sa, acesta a cerut "în mod deosebit" să fie prezent la lucrările Congresului. Cauza acestui zel deosebit al premierului o poate reprezenta fie dorinţa de a controla un sector care, în condiţiile social-economice actuale, pare a fi butoiul cu pulbere al guvernării Năstase, fie dorinţa de a juca o nouă reprezentaţie în faţa partenerilor de dialog social şi a invitaţilor europeni.

Mai mult decât atât, premierul vorbeşte despre restructurarea economică a României şi despre costurile sociale pe care le-a implicat acest proces. După ce am citit relatările amănunţite ale presei care citau pe larg din discursul premierului m-am întrebat cu stupefacţie:

Care restructurare, domnule Năstase? Însuşi discursul dumneavoastră că "restructurarea economică a însemnat, în România, (…) reducerea numărului de salariaţi şi o presiune asupra unor întreprnderi care păreau stabilizate".

Care protecţie socială?

Poate că în turnul de fildeş în care s-a închis premierul în ultimul timp, la Palatul Victoria, nu mai răzbat strigătele celor disponibilizaţi, fără nici un fel de alternativă de reconversie profesională. Se pare că statisticile oficiale ale Guvernului omit să îi relateze premierului că numărul şomerilor în România este în creştere şi nici că un număr tot mai mic de salariaţi susţine un număr tot mai mare de beneficiari ai ajutoarelor sociale.

Domnule Năstase, restructurarea economică înseamnă crearea de alternative, de paliere performante care să absoarbă forţa de muncă şi nu de căutarea unor "compromisuri", aşa cum înţelege domnul Năstase datoria sa de creare de noi locuri de muncă.

Domnul Victor Paul Dobre:

În fiecare an, în preajma discutării şi adoptării noului buget de stat pe anul viitor, societatea civilă, cadre didactice, părinţi şi elevi deplâng soarta învăţământului românesc care se vede din ce în ce mai strâmtorat între limitele impuse de guvernarea PSD.

Fondurile insuficiente şi lipsa de preocupare a autorităţilor au dus la prezenta situaţie, în care din ce în ce mai multe şcoli, în special cele din mediul rural, se văd puse în imposibilitatea de a desfăşura actul de învăţământ în condiţii de calitate. Deşi se constată o lipsă acută de personal calificat în multe dintre comunele şi satele ţării, Guvernul pare a fi mult mai preocupat de acţiuni propagandistice de imagine, precum "Cornul şi laptele", decât de asigurarea minimului necesar pentru studiul copiilor din mediul rural.

Astfel, deşi mai bine de 50% dintre tinerii şcolari se regăsesc în spaţiul rural, instituţiile de învăţământ din această zonă se confruntă cu o situaţie materială precară, dar şi cu lipsa educatorilor, învăţătorilor şi a profesorilor calificaţi. În schimb, Guvernul Adrian Năstase nu pare a fi preocupat de remedierea acestei situaţii, care - este adevărat - nu are un impact deosebit asupra promovării imaginii personale.

Observăm acum că reprezentanţii Puterii nu numai că nu au nici o iniţiativă pe acestă direcţie, dar resping orice demers care ar putea aduce soluţii în acest sector. Astfel, propunerea legislativă 660/2001 care prevedea acordarea de burse de către consiliile judeţene pentru calificarea personalului din învăţământul rural, aceştia având drept obligaţie rămânerea timp de 5 ani în localităţile care i-au finanţat, pentru a profesa. Dar, iată că şi acest proiect primeşte aviz negativ, singurul argument fiind cel al respectării direcţiei de respingere a oricărei iniţiative din partea opoziţiei.

Vă întrebăm, domnule premier, dacă tot refuzaţi orice iniţiativă în domeniu, care sunt soluţiile Guvernului şi partidului dumneavoastră pentru a asigura tinerilor de la sate un învăţământ de calitate? Vă semnalăm faptul că laptele şi cornul nu pot ţine loc unor educatori, invăţători sau profesori calificaţi, oricâte calorii ar avea!

Domnul Vlad-Gabriel Hogea:

Fondul "România" - bani publici pentru interese private.

Ministrul coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Şerban Mihăilescu, a anunţat cu ceva timp în urmă că Guvernul consideră oportună finanţarea deplasării în străinătate a unor corespondenţi ai TVR, deoarece, în acest mod, Executivul va afla mai repede ce se întâmplă în capitalele lumii pentru a fi mai coerent în reacţiile sale. El a arătat că, pentru început, vor fi trimişi corespondenţi la Londra, Paris, Ierusalim şi, apoi, în alte capitale mai puţin importante. Ministrul informaţiilor publice, Vasile Dâncu, anunţase anterior înfiinţarea unor posturi de corespondenţi ai TVR în străinătate, ziariştii urmând să fie plătiţi din Fondul "România". Dâncu explicase că este vorba despre o acţiune foarte importantă pentru promovarea imaginii României în lume, în special în acest an, când România speră să fie invitată să adere la NATO … V-aţi obişnuit deja cu această gargară PSD-istă prin care factorii de putere încearcă (pentru a câta oară?) să tragă o perdea de fum între clica de la conducerea României şi restul populaţiei înfometate şi deznădăjduite. În cele ce urmează, ne propunem să arătăm ce se ascunde, în realitate, în spatele acestor declaraţii demagogice.

Totul a debutat cu adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 95 din 21 iunie 2001, privind constituirea şi utilizarea Fondului "România", "în vederea promovării imaginii reale a ţării în exterior". Fondul urma să fie gestionat în regim extrabugetar de către Secretariatul General al Guvernului, iar sursa principală de finanţare era o cotă de 1% plătită de către contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum şi din prestări de servicii pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Această cotă instituită abuziv de către Guvern era adiţionată celei prevăzute în O.G. nr. 70/1994!

Celelalte modalităţi de alimentare a fondului vizau "sponsorizări, donaţii, dobânda aferentă disponibilităţilor fondului, precum şi alte venituri dobândite în condiţiile legii". Pentru constituirea fondului, în anul 2001, pe lângă sursele menţionate s-a alocat suma suplimentară de 7 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Strategia şi priorităţile anuale în utilizarea Fondului "România" erau de competenţa unui "Consiliu interministerial pentru imagine externă", prezidat de Adrian Năstase.

Prin O.U.G. nr. 163 din 6 decembrie 2001 erau reglementate o serie de măsuri financiare, printre care şi schimbarea naturii juridice a Fondului "România", din fond extrabugetar, în fond bugetar. Sumele datorate de contribuabili, precum şi cele neachitate la termenele legale de plată (ne referim la acea cotă fanariotă de 1% din exporturi!) se făceau, de atunci înainte, venit la bugetul de stat, iar eventualele sume virate necuvenit către Fondul "România" urmau să fie regularizate cu bugetul de stat. Cota de 5% prevăzută de O.G. nr. 70/1994 era majorată (firesc?!) la 6%, aceasta pentru ca ingineria financiară a celor de la Putere să fie completă. De asemenea, potrivit O.U.G. nr. 163, disponibilităţile Fondului "România" existente la data de 31 decembrie 2001 urmau să fie virate la bugetul de stat pe anul 2002 până la data de 25 ianuarie 2002. Deşi Ordonanţa nr. 95 din 21 iunie 2001 a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2001, majoritatea prevederilor acestui act normativ defunct au fost reînviate prin Ordonanţa nr. 163, ba, mai mult, s-a introdus chiar şi finanţarea "cheltuielilor necesare organizării în ţară a unor acţiuni cu caracter internaţional privind imaginea externă a României, stabilite prin hotărâre a Guvernului". Aceasta era, însă, a doua Cutie a Pandorei, prima fiind deschisă în iunie 2001, prin includerea finanţării "unor emisiuni pe posturi de televiziune" în infama Ordonanţă nr. 95. Aşa s-a ajuns la aruncarea pe Apa Sâmbetei, în numai câteva luni, a impresionantei sunme de 13,2 miliarde lei, pentru trimiterea unor corespondenţi ai TVR în străinătate. Scopul declarat este cosmetizarea imaginiii României în lume, dar nici nu poate fi vorba de aşa ceva, din moment ce reporterii televiziunii publice (ca, de pildă, Marcela Feraru, care se lăfăieşte la Paris într-un apartament de lux plătit din banii românilor!) transmit ştiri doar pentru telespectatorii din ţară!!! Şi atunci, unde este justificarea alocării unor sume uriaşe de bani pentru deplasările unor ştirişti analfabeţi, care papagalicesc profesiunea de jurnalist, prin profunda lor incultură şi superficialitate?!

Numai în primle şase luni ale anului 2002, Guvernul a risipit peste trei milioane de dolari pe aşa-zise "proiecte de promovare a imaginii României în lume", din care amintim acţiunea "Guide Bleu România" (pentru care s-au cheltuit 30 de miliarde de lei), participarea Bricului "Mircea" la întrecerea navelor cu catarg "Tall Ships Challenge" (6,7 miliarde lei), Festivalul "Japonia 2002" (3,8 miliarde lei), proiectul "Euro-Prahova" (2 miliarde lei) etc. O atenţie specială trebuie acordată uşurinţei cu care s-au acordat 2,04 miliarde lei firmei "Ogilvy&Mather" pentru elaborarea şi punerea în practică a proiectului "Strategia de comunicare pentru susţinerea procesului de aderare a României la NATO în Marea Britanie", proiect de care n-a auzit nimeni. Cu o lejeritate la fel de cinică s-au alocat 7,5 miliarde lei (după Şerban Mihăilescu) sau chiar 14,6 miliarde lei (după alte surse) pentru programul "Europolis 2002"; banii au intrat, fără licitaţie (ca şi în cazul anterior) în conturile firmei de partid "Multiproduction Media Group".

Să fim bine înţeleşi. Noi nu spunem că nu este nevoie de fonduri pentru promovarea imaginii României în lume. Problema este alta: cum şi de către cine se cheltuie aceste fonduri uriaşe. Dacă Năstase, Dâncu, Geoană, Mihăilescu ar da de la ei din buzunar pentru ca ţara noastră să fie privită în afară cu alţi ochi, ar fi cu totul altceva, dar în momentul în care Guvernul pune un bir de 1% pe toate veniturile valutare realizate de pe urma exporturilor, atunci trebuie intervenit ferm. Nu ne este indiferentă modalitatea de cheltuire a banilor contribuabilului român. Iar să plătim cu toţii, din truda noastră, pentru ca nişte rataţi să facă pe corespondenţii TVR la Londra, Paris, Ierusalim sau Washington - ni se pare total inacceptabil.

Valentin Nicolau (preşedinte - director general al Societăţii Române de Televiziune) a solicitat Comisiei de Cultură a Senatului să valideze o hotărâre a Consiliului de Administraţie al TVR, privind fixarea unui salariu de 80.000.000 lei. Comisia şi-a declinat competenţa în această problemă şi - mai mult - l-a invitat la o audiere amănunţită, săptămâna viitoare, în legătură cu mai multe chestiuni suspecte, care trebuie urgent elucidate. Decât să ceară, ca un ciocoi PSD-ist ce este, sume exorbitante pentru propria persoană, Nicolau ar face bine să-i retragă urgent de la post pe toţi corespondenţii TVR din străinătate, pentru a mai spăla din ruşine. Ne îndoim însă că va face dovada acestui elementar bun simţ. Fondul "România" este (nu-i aşa?) o vacă de muls pentru lipitorile puterii de la Bucureşti.

După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschise lucrările şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 288; 56 sunt absenţi, din care 25 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vom începe cu o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, adoptat de Senat în şedinţa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2002 privind completarea alin.(1) al art.XIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, adoptat de Senat în şedinţa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2002 privind punerea în valoare a plantaţiilor vitipomicole abandonate, adoptat de Senat în şedinţa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2002 pentru modificarea alin.(6) şi (7) ale art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2002 pentru modificarea numărului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, primit de la Preşedintele României cu cerere de reexaminare.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în vederea reexaminării în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Termenul de depunere a raportului - 22 noiembrie 2002.

7. Proiectul de Lege privind organizarea pieţei tutunului brut în România, adoptat de Senat în şedinţa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia de industrie şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia de industrie şi servicii. Termenul de depunere a raportului - 19 noiembrie 2002.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2002 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru finanţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei Internaţionale a Vârstnicilor în anul 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2002 pentru modificarea articolului 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a Societăţii Comerciale " Combinatul Siderurgic Reşiţa" - S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2002 pentru completarea art.45 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.139/2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale " Cai de rasă" S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi băneşti personalului militar român care se încadrează în Comandamentul Brigăzii Multinaţionale de Pace din Europa de Sud-Est (SEEBRIG) pe perioada dislocării acestuia pe teritoriul României, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 5 decembrie 2002.

14. Propunerea legislativă privind exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi a Serviciului de Informaţii Externe, iniţiată de domnul deputat Victor Babiuc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

15. Propunerea legislativă privind efectuarea inspecţiei tehnico-periodice a remorcilor pavilion apicol, iniţiată de un număr de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond - Comisia de industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

16. Propunerea legislativă privind reglementarea relaţiilor de familie - Codul Familiei -, iniţiată de doamna deputat Paula Ivănescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002

17. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.74/1995, republicată, privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, respins de Senat.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminării, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize -Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 19 noiembrie 2002.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, adoptat de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 5 decembrie 2002.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, adoptat de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

21. Propunerea legislativă privind Ordinul " Meritul Cultural" şi Medalia " Meritul Cultural" , iniţiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile, după care comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

22. Propunerea legislativă privind Ordinul " Meritul Sportiv" şi Medalia " Meritul Sportiv" , iniţiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile, după care comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, adoptat de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru sănătate si familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.140/2002 privind transmiterea fără plată a unor imobile din domeniul privat al statului şi administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare, în proprietatea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, respectiv în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2002 privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2002 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi unele legi speciale, în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

27. Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Valea Drăganului, judeţul Cluj, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

28. Propunere legislativă privind declararea ca oraş a comunei Gilău, judeţul Cluj, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

29. Propunere legislativă privind modificarea alin.(1) şi (2) ale art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, iniţiată de un număr de 3 deputaţi PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 17 decembrie 2002.

30. Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, iniţiată de domnul deputat Roşculeţ Gheorghe.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

31. Propunerea legislativă privind reînfiinţarea Comunei Rădeşti, judeţul Galaţi, iniţiată de un număr de doi parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 20 decembrie 2002.

32. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 13 decembrie 2002.

33. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

34. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, adoptat de Senat în şedinţa din 24 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului - 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În continuare, vă prezint spre aprobare o comisie de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale.

Sunt propuşi domnii deputaţi: Bara Radu Liviu, Iordache Florin, Lazăr Maria, Pleşa Eugen Lucian, Şnaider Paul, Kovács Csaba Tiberiu, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga, în continuare, să vă pronunţaţi cu privire la cererea Grupului parlamentar al PD de a fi înlocuit domnul deputat Radu Mircea Berceanu din calitatea de membru al Comisiei pentru Regulament cu domnul Romeo Marius Raicu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat schimbarea domnului Berceanu cu domnul Romeo Raicu.

Trecem, stimaţi colegi, în continuare, la dezbaterea rapoartelor de mediere, începând cu cel la Proiectul de Lege privind producerea şi comercializarea hameiului.

Vă rog să luaţi raportul comisiei de mediere.

La pct.1 se propune textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac, după regulament, dezbateri şi nici vot. Acelaşi lucru şi la pct.2, care este ultimul din raportul de mediere.

Parcurgând textele raportului de mediere, urmează să supunem votului dumneavoastră final raportul, în cursul zilei de mâine.

Pct.3 de pe ordinea de zi. Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluţii de către Organizaţia Maritimă Internaţională.

Pct.1, cu privire la titlul legii, textul Camerei Deputaţilor.

Nu se supune dezbaterii şi nici votului dumneavoastră. Este singurul punct din raportul de mediere. Vom supune raportul votului dumneavoastră final în şedinţa de mâine.

Raportul de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională la Londra, 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii pe mare.

Un singur punct are acest raport de mediere, care consemnează varianta Camerei Deputaţilor.

Potrivit regulamentului, nu se supune dezbaterii, nici votului, dar vom supune raportul votului final mâine.

Acum urmează medierea la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă nr.10/1998 privind stabilirea unor măsuri referitoare la datoria Societăţii Comerciale PETROTEL.

La pct.1 - textul Camerei Deputaţilor; nu se fac dezbateri.

Pct.2 - tot textul Camerei Deputaţilor; nu se fac dezbateri.

Pct.3 - aceeaşi soluţie.

Pct.4 - tot varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.5 - idem.

Pct.5 a fost şi ultimul.

Parcurgând punctele raportului de mediere, urmează să supunem votului final acest raport, lucru pe care-l vom face în şedinţa de mâine.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul Legii sindicatelor.

La pct.1 - varianta Camerei Deputaţilor; nu se fac dezbateri şi nici vot.

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi cuvântul!

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, după regulamentul nostru, vă rog să-l urmăriţi, distinse coleg, acolo unde comisia de mediere propune textele Camerei Deputaţilor, pe care noi înşine le-am votat, nu se fac dezbateri.

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

Corect!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

La pct.2 există un text comun referitor la art.2 alin.1 şi alin.4.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, textul comun; fac precizarea că s-a referit la alin.1 din art.2. Pentru alin.4 de la acelaşi articol, urmăriţi pag.3 din raport. Comisia propune textul Senatului.

Poftiţi, domnule deputat. Aveţi obiecţiuni, înţeleg.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor domnilor colegi,

Înainte de a spune obiecţiunea pe care o am, vă rog să-mi permiteţi ca măcar să vă aduc la cunoştinţă următoarele lucruri: în comisia de mediere, ca din întâmplare, nici de la Senat, nici de la Camera Deputaţilor, n-a făcut parte nici un reprezentant al Partidului Democrat.

Întrebăm: oare, de ce? Şi destul de curios …

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, îmi daţi voie să vă răspund la această întrebare.

Domnul Gheorghe Barbu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Există un algoritm convenit între partidele politice, între grupurile parlamentare, care se calculează începând de la prima comisie de mediere şi până la sfârşit. La acest punct, Partidul Democrat nu a avut reprezentarea rezultată din acest algoritm. Eu credeam că de patru sesiuni, de cât durează actuala legislatură, ştiţi treaba asta şi nu mai faceţi sugestii tendenţioase.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte, nu fac sugestii tendenţioase şi bineînţeles, nu am …

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, vreau să vă spun că, totdeauna, în Biroul permanent există înţelegere între reprezentanţii grupurilor parlamentare şi, atunci când un grup care nu are la acel proiect rândul venit din algoritm, se fac schimburi, ceea ce nu s-a întâmplat, deci nu s-a înregistrat o asemenea cerere din partea dumneavoastră.

Deci, rugămintea este să vă referiţi la obiecţia pe care o aveţi.

Domnul Gheorghe Barbu:

Obiecţia pe care o am este susţinerea punctului de vedere al Camerei Deputaţilor, care spune că persoanele care deţin mai multe locuri de muncă, în domenii diferite de activitate, pot face parte în acelaşi timp din mai multe organizaţii sindicale. În timp ce varianta Senatului, cea care a fost adoptată de comisie, spune: o persoană poate face parte, în acelaşi timp, numai dintr-o singură organizaţie sindicală.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să reţineţi că, conform reglementărilor, o persoană poate avea mai multe locuri de muncă, în locuri diferite şi în profesii diferite, chiar dacă este cu timp parţial. Dacă el doreşte să fie în organizaţii sindicale mai multe, care să-i apere drepturile de salariat, nu înţeleg de ce noi ar trebui să interzicem o astfel de chestiune.

Drept urmare, vă propun să susţinem, chiar dacă comisia a spus în alt mod, punctul de vedere al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, preşedinta Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este adevărat, într-o versiune iniţială, Camera Deputaţilor a acordat această libertate, ca un membru de sindicat să poată face parte din mai multe organizaţii.

Colegii senatori, însă, din comisia de mediere, au venit cu nişte argumente care îşi aveau rădăcinile într-o situaţie reală, aceea că acum câţiva ani numărul sindicaliştilor declaraţi, membrilor de sindicat declaraţi şi totalizat faţă de toate declaraţiile confederaţiilor sindicale, depăşea cu mult numărul salariaţilor. Deci, pentru ca acest lucru să nu incite, să nu invite la o anumită lipsă de sinceritate în declararea numărului de membri, lucru care ar dezavantaja clar pe toate confederaţiile sindicale, colegii din Senat au hotărât că este mai bine, ca un salariat, adică o persoană care are un contract de muncă şi o relaţie de muncă, prin opţiunea lui, să poată să adere la o singură organizaţie sindicală.

În cadrul comisiei de mediere acest argument a prevalat argumentelor aduse de către Camera Deputaţilor. După cum vedeţi, şi numărul voturilor demonstrează faptul că majoritatea membrilor comisiei au aderat la această idee, în consecinţă, vă rog să adoptăm varianta propusă de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit şi argumentele colegilor noştri de la Partidul Democrat care pledează pentru varianta Camerei Deputaţilor şi contraargumentele doamnei Smaranda Dobrescu care explică raţiunea votului din Comisia de mediere.

Potrivit regulamentului, eu supun întâi votului textul propus de către comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 55 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 55 de voturi pentru, 210 voturi împotrivă şi o abţinere s-a votat varianta Senatului.

La pct.3, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

La pct.4, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5, varianta Camerei Deputaţilor, nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.6, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.9, varianta Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.10. Varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.11, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritatea voturilor pentru s-a adoptat.

Pct.12, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.13, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.14, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.15, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.16, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.17, varianta Camerei Deputaţilor, nu sunt dezbateri, nu se supune votului.

Pct.18, la fel.

Pct.19, varianta Seanatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.20, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.21, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.22, variantă comună a comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.23, tot text comun, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.24, tot text comun, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Da, la pct.24 am greşit, nu e vorba de text comun, ci e vorba de textul Senatului. Vă rog să reţineţi acest lucru.

Vă rog să vă uitaţi şi în nota de la sfârşitul raportului de mediere: "Pentru corelarea din punct de vedere tehnic şi legislativ a prevederilor din art…, comisia de mediere a hotărât înlocuirea la art.47 al expresiei: "de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere în registrul special" cu sintagma "de la data înscrierii în registrul special prevăzut în art.46 alin.1 a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii..."

Doamna preşedinte Dobrescu, vreţi să veniţi puţin?

Dacă aveţi obiecţiuni la această notă de la sfârşitul raportului? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, am parcurs toate punctele raportului de mediere la acest proiect de lege al sindicatelor. Urmează să supunem votului final raportul în cursul zilei de mâine, e vorba de o lege organică.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării. Şi aici avem de a face o lege organică.

La pct.1 şi 2 variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului dumneavoastră.

Pct.2, textul Camerei Deputaţilor vizează alin.3 de la art.1.

La alin.4 urmăriţi pagina 2 din raport. Comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.6 de la acelaşi articol, textul Camerei Deputaţilor nu se supune votului şi nici dezbaterii.

Pct.3 cu privire la lit.g), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

Pct.3 cu privire la lit.l), varianta Senatului. Urmăriţi pagina 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.o) de la acelaşi punct, varianta Camerei Deputaţilor, nu se dezbate.

Pct.4 şi 5 din raportul de mediere, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat şi nici nu se supun votului.

Pct.6, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7 pentru lit.a) a art.11, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.e), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

Pentru pct.8, 9 şi 10, variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat şi nici nu se supun votului.

La pct.11, text comun pentru lit.b), dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.d), textul Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.12, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.13, varianta Camerei Deputaţilor. O găsiţi în raport la pag.8 şi 9. Nu se supune dezbaterii şi nici votului.

Am parcurs punctele raportului de mediere, vom supune votului final acest raport în şedinţa de mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice.

Poftiţi, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art.127 coroborat cu art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, v-aş ruga să-mi permiteţi, domnule preşedinte, înainte de a intra în dezbaterea textelor de mediere să fac câteva precizări cu privire la aceste texte aflate în mediere şi cu privire la proiectul de lege în ansamblu.

În primul rând, trebuie să menţionez faptul că acest proiect de lege este un exemplu tipic, cum să nu redactezi o propunere legislativă, cum să nu faci o lege, în sensul că în expunerea de motive nu există nici un fel de argumentaţie, nu există nici un fel de analiză cu privire la implicaţiile pe care o asemenea lege le va avea în viaţa practică. Este regretabil faptul că interpretările legii s-au făcut de către iniţiator la televizor, în loc să facă şi să conţină în interiorul proiectului, în expunerea de motive, precizările cu privire la ceea ce înseamnă caracter publicitar, la ceea ce înseamnă text de interes public, la ceea ce înseamnă potrivit legii, denumire, mesaj, informaţii cu caracter direct sau indirect publicitar. A trebuit să asistăm la televizor la interpretări ale legii, aceste lucruri nu se fac prin interpretări în direct, ci se fac aşa cum spune legea în conţinutul textului, pentru a nu da prilej de interpretări abuzive.

Vă daţi seama, dacă această lege va intra în vigoare, când acum nu ştim exact ce se doreşte prin lege, ce vor înţelege aceia care vor trebui să aplice această poliţie a limbii instituită prin proiectul de lege.

Pe de altă parte, noi considerăm că limba română nu are nevoie să fie apărată printr-un proiect de lege. Limba română s-a apărat şi se apără singură prin mecanismele interioare pe care le are la dispoziţie. Noi însă avem datoria să apărăm limba română de domnul Pruteanu. Aceasta este datoria noastră în acest moment. Să apărăm limba română faţă de intervenţia domnului Pruteanu, printr-un proiect care, repet, este nociv la adresa limbii române. Şi, nu în ultimul rând, avem astăzi şansa să blocăm această lege astăzi şi mâine la votul final pentru a nu ajunge în situaţii de genul celor petrecute în Parlamentul României când Legea dreptului la replică, trecută datorită neglijenţei noastre, a ajuns acum într-o fază moartă, practic inoperantă. Să nu mai ajungem acolo. Sau să ne amintim de Legea cu privire la sancţiunile penale....

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vreau să vă cenzurez intervenţiile, nici să comentez opiniile dumneavoastră, dar dacă tot m-aţi trimis la art.127 şi 128 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să observaţi că după aceste articole, ceea ce discutăm noi acum sunt textele propuse de către comisie. Nu facem dezbateri generale.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, vreau să vă menţionez, nu am făcut referire la art.127, ci am invocat art.126 care spune: "Raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmărindu-se procedura prevăzută la art.80 - 103". Da? Dacă ne ducem la art.95 care este între art.80 şi 103...

Domnul Valer Dorneanu:

Eu cred că veţi fi mult mai elocvent dacă în locul lecturii unor texte v-aţi fi referit la obiect, la textele raportului de mediere.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte…

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să-mi exercit atribuţiile de preşedinte şi să vă aduc la obiectul discuţiilor.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Dacă dumneavoastră nu m-aţi fi întrerupt, eu nu aş fi invocat textele de regulament, le-am invocat la început. Art.95 spune: "Pentru dezbaterea generală fiecare grup parlamentar are posibilitatea să intervină..."

Deci daţi-mi voie, domnule preşedinte, în virtutea regulamentului, să intervin şi să expun punctul de vedere al grupului parlamentar cu privire la acest proiect inclusiv mediere. Nu putem desprinde acum câteva texte de ansamblul legii. Nu pot să vorbesc izolat. O lege este un ansamblu şi, în consecinţă, trebuie să o privim ca atare.

Deci, doamnelor şi domnilor, astăzi avem raportul de mediere în faţă, mâine vom avea votul final la acest proiect de lege şi există două şanse. La raportul de mediere va trebui să optăm pentru una dintre soluţiile propuse, Senat - Camera Deputaţilor sau soluţia comună propusă de comisia de mediere.

Prima propunere ar fi să adoptăm în formă diferită de cea propusă de comisia de mediere texte pentru a ajunge cu câteva din textele respective în plenul celor două Camere şi pentru a avea o analiză mai profundă asupra implicaţiilor acestei legi. Iar, evident, dacă acest lucru nu se va întâmpla, mâine, la votul final, aceste texte şi acest raport de mediere, în ansamblu, să fie respins. Repet, avem cred că datoria să apărăm limba română de proiectul de lege iniţiat de domnul Pruteanu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

La pct.1 din raportul de mediere, cel cu privire la titlul legii,, comisia şi-a însuşit textul Camerei Deputaţilor, deci după regulametnul nostru fiind vorba de propriul nostru text, nu se mai supune dezbaterii sau votului.

La pct.2 cel cu privire la art.1 comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţii?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum este cunoscut, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor nu a avizat acest proiect de lege, datorită, aşa cum s-a spus aici şi cum s-a discutat şi în mass media, imperfecţiunilor care sunt cuprinse în textul proiectului propus spre adoptare, ca şi efectelor negative care s-ar produce în urma adoptării unui asemenea proiect.

Vreau să mă refer concret aici la textul comun propus de cele două Camere, art.1, după cum vedeţi, defineşte textul scris sau vorbit care trebuie să fie corect din punct de vedere al proprietăţii termenilor, sub aspect gramatical şi sub aspectul punctuaţiei şi ortografiei, conform normelor academice în vigoare.

Vă rog să reţineţi, "conform normelor academice în vigoare".

La art.7 alin.1 se prevede tot printr-un text comun că potrivit prevederilor prezentei legi, constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte: a)"Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art.1 alin.1 cu amendă de la 1 milion la 10 milioane de lei".

Vă rog să coroboraţi cele două articole şi cele două texte de lege şi să observaţi dacă în discursurile noastre în această Cameră sunt aplicabile sau nu prevederile prezentei legi.

După opinia mea, ele sunt aplicabile şi în această situaţie cred că ar trebui cineva să stea cu chitanţierul la uşă şi sunt absolut sigur că primii care vom contribui la bugetul de stat vom fi noi şi nu din acest motiv vă solicit să respingem acest text, ci din motivul că legea, în integralitatea ei, aşa cum a reieşit şi din dezbaterile publice, nu este o lege, practic. Aici, acest text putea să fie, să ţină locul unor discursuri literare, unor dezbateri publice sau unor critici literare, dar în nici un caz să se constituie într-un text de lege.

Ca urmare, soluţia pe care o avem la îndemână sau o mai avem la îndemână este aceasta: respingerea textelor, unui text sau mai multor texte comune, urmând ca la votul final al celor două Camere să respingem în integralitate acest proiect de lege. Rugămintea, propunerea mea este aceasta, vă rog să fie adoptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton şi mi se pare că s-a înscris şi domnul Boc la acest... Asta nu înseamnă că vă dau cuvântul din oficiu, dar am avut impresia că aţi ".. Bine. Domnul deputat Marton.

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu nu susţin că acele expuse să nu fie adevărate. Dar, art.1 are un text aprobat de Senat, un text aprobat de Camera Deputaţilor şi un text comun.

Textul venit de la Senat a avut o oarecare formulare. Noi, în comisia Camerei Deputaţilor, am încercat să-l reformulăm pentru a fi mai clar. Cu aceeaşi aplecare ne-am orientat şi în comisia de mediere. Ceea ce s-a invocat aici este o prevedere care se află la un capitol următor. Deci, în primul rând este o obligativitate de a vorbi corect, e adevărat că această obligativitate trebuie să fie coroborată cu art.2, prin care se dă o interpretare a sintagmei cu "caracter de interes public".

Pe de altă parte, evident este sancţiunea pe care o putem accepta sau n-o putem accepta. Noi suntem aici la o mediere. Adevărul este că acest art.1, într-o formă sau alta, a fost aprobat de una din Camere. Că ea s-a aprobat, aşa cum s-a aprobat, poate este vina noastră, a tuturora. Medierea n-a avut o altă posibilitate decât să încerce o formulare mai clară, să zic aşa, mai corectă din punct de vedere gramatical, şi mi se pare că nici asta nu am reuşit să o facem. Evident, dumneavoastră aveţi posibilitatea de a alege între a vota pentru textul propus de comisia de mediere sau a respinge, situaţie în care vom ajunge la o mediere în plenul celor două Camere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş supune plenului spre reflecţie şi vot în acelaşi timp varianta Camerei Deputaţilor, menţinându-mi încă o dată afirmaţia potrivit căreia proiectul de lege, în ansamblu, el va trebui să fie respins, dar în acest moment, din punct de vedere procedural, nu putem face, ceea ce noi putem realiza în acest moment este să adoptăm o formă diferită de cea propusă de comisia de mediere, pentru a permite şi domnului Pruteanu să aibă mai multă reflecţie asupra proiectului de lege pe care l-a iniţiat şi, eventual, să realizeze o expunere de motive pe măsură, în vederea analizării implicaţiilor pe care legea domniei sale le are în viaţa practică pentru că, repet, în expunerea de motive sunt 7 fraze seci şi golite de conţinut, fără a face nici un fel de referire la implicaţiile practice. Din acest punct de vedere cred că textul Camerei Deputaţilor sub aspectul acurateţii, ar trebui să fie votat de către noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului, trebuie să supun votului dumneavoastră textele în ordinea propusă de către comisia de mediere. Deci supun votului dumneavoastră textul comun propus de comisia de mediere.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 70 voturi pentru, 18 împotrivă şi o abţinere s-a adoptat textul comun la pct.2 din raportul comisiei de mediere.

La pct.3 tot text comun. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru textul comun propus de comisia de mediere la pct.3? Vă rog să fiţi atenţi şi să urmăriţi lucrările exprimându-vă votul. 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 70 de voturi pentru, 20 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat textul comun pentru pct.3 din raportul de mediere.

La pct.4 tot text comun, dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 70 de voturi pentru, 20 împotrivă şi nici o abţinere s-a adoptat textul comun la art.3, pct.4 din raportul de mediere.

Pct.5, tot text comun.

Domnul Boc are o obiecţie. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că mai avem ocazia să mai oferim un exemplu plenului Camerei Deputaţilor, poate vom reuşi să schimbăm punctul de vedere existent până acum, în sensul că avem un precedent fără precedent, ca să fiu mai plastic, când într-o lege supusă aprobării dumneavoastră instituim o obligaţie să se respecte o prevedere dintr-o altă lege. Este absolut un nonsens. Este o bizarerie juridică fără precedent, când noi facem o lege prin care obligăm cetăţenii să respecte prevederile unei alte legi, aşa cum am face o lege să obligăm cetăţenii să respecte prevederile legii circulaţiei să nu treacă pe roşu.

Cu alte cuvinte, să facem legi suplimentare în acest sens. Exemplul care este? Se spune aici la art.4: "Denumirile, explicaţiile, instrucţiunile şi oricare alte informaţii în limbi străine, relevante pentru consumatorul român, referitoare la produsele comerciale, vor fi traduse în limba română, potrivit legislaţiei în vigoare."

Domnule Pruteanu,

Domnilor colegi,

Avem legi în vigoare care spun acest lucru de 10 ani de zile, Ordonanţa Guvernului nr. 21/1991 prevede de atunci această obligaţie pentru toţi comercianţii să traducă în limba română informaţiile referitoare la produsele comerciale şi aşa mai departe. Aveam nevoie să vină domnul Pruteanu 10 ani mai târziu şi să spună: domnilor, aveţi grijă, este o lege pe care trebuie să o respectaţi. Este o bizarerie fără precedent, ceea ce demonstrează încă o dată inconsistenţa acestui proiect de act normativ şi îmi menţin încă o dată afirmaţia că limba română să protejează singură şi că în acest moment avem datoria să protejăm limba română faţă de domnul Pruteanu.

De aceea, propunerea noastră este să votaţi şi să votăm împreună pentru textul Camerei Deputaţilor şi a încerca cu această ocazia, în procedura de mediere în comun a celor două Camere, să eliminăm definitiv acest text de lege.

Altfel nu vom putea elimina. Vom intra în analele istoriei, vom fi daţi ca exemple în manualele universitare despre modul cum nu trebuie să facem legi. Dacă dorim să intrăm şi în istoria sau în arhivele universitare cu un proiect de lege prin care noi am instituit o obligaţie să respectăm o altă obligaţie dintr-o altă lege, atunci înseamnă că noi ne descalificăm ca şi profesionişti, ca şi oameni care facem legile.

Iată de ce vă propunem spre aprobare textul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai curând ar fi vorba de o mică intenţie de procedură în ce mă priveşte, deoarece constat că după ce au făcut eforturi să întocmească proiectul acestei legi şi timp de 4-5 ani l-a chinuit pe unde l-a chinuit, şi în vechea legislatură şi în noua legislatură, domnul Pruteanu care ar fi trebuit să fie aici, eventual să răspundă la anumite nelămuriri care ne apăreau pe parcursul discuţiilor, tocmai domnia sa nu este aici. Astfel încât ne trezim noi să protejăm, ştiu eu, prin discuţii, n-aş zice interesul, că nu este elegant, ceea ce ar fi trebuit să susţină dânsul.

Ni s-a replicat aşa, mai în glumă, mai în serios, că noi suntem domnul Pruteanu. Eu am zis că este o glumă. Bineînţeles că da. Aş fi propus, domnule preşedinte, să facem demersurile cuvenite pentru ca să vină aici domnul Pruteanu să-şi susţină punctele de vedere, pentru că este cel mai în măsură să o facă, chiar dacă nu are drept de vot, pentru că este totuşi şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor. În plen!? E un fel de a zice că văd că plenul este foarte redus. Mai ales că este nevoie de anumite lămuriri. Dacă găsiţi de cuviinţă, puneţi cumva la vot să amânăm puţin până vine domnia sa, dacă nu continuăm aşa. Dar oricum eu îmi fac punctul de vedere cunoscut. Nu mi se pare normal ca cel care a iniţiat un proiect de lege să nu fie prezent, chiar şi pentru detalii, dacă nu pentru alte lucruri mai de substanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, există o practică parlamentară în materie de dezbatere a rapoartelor de mediere. De regulă, iniţiatorii nu sunt prezenţi.

Pentru a nu exista însă nici o suspiciune că noi vrem să forţăm adoptarea acestui raport şi pentru că s-ar putea ca însuşi iniţiatorul să dorească să ne ofere nişte explicaţii, pentru că regulile parlamentare le stabileşte totuşi plenul, în suveranitatea sa, vă consult dacă amânăm dezbaterea acestui raport până mâine când îl vom anunţa pe iniţiator să fie prezent.

Cine este pentru această soluţie? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Trei voturi împotrivă.

Abţineri?

Mulţumesc foarte mult.

Cer scuze presei că nu mai are posibilitatea să urmărească un proiect interesant pentru domniile lor, dar îi invit mâine să se prezinte din nou.

Următorul proiect: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2002 pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă.

La pct.1 din raportul de mediere, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.71/2002, pct.1 şi 2, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se supun votului.

Pct.3, 4, 5, tot variantele Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie.

Pct.6, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7. Textul Camerei Deputaţilor. Pct.8, 9 şi 10, la fel, nu se supun dezbaterii şi nici votului dumneavoastră.

Pct.11 şi ultimul, de asemenea, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se votează.

Am parcurs textele raportului de mediere. Vom supune votului dumneavoastră final raportul mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

Pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Dacă aveţi obiecţiuni. Pardon! E varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pct.2, de asemenea, varianta Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie.

La pct.3, pentru alin.2 de la art.3, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate.

Pentru alin.3 de la acelaşi articol, comisia propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Camerei Deputaţilor. Nu pct.4, ci alin.4 de la art.3. Este textul Camerei Deputaţilor şi nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

Parcurgând punctele din raportul de mediere, urmează să-l supunem votului dumneavoastră final în cursul zilei de mâine.

Ultimul raport de mediere, la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2002 privind serviciile poştale.

Pct.1. Varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.6, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8. Textul propus de comisie este un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am parcurs punctele raportului de mediere. Urmează să-l supunem votului dumneavoastră final mâine.

La pct.12 avem Proiectul de Lege privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării.

Din partea iniţiatorului, domnule ministru, vă rog să prezentaţi acest proiect.

Domnul Dan Banciu (consilier, M.L.P.T.L.):

Încă prin Legea 85 din 1997, România a aderat la Codul internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi prevenirea poluării, prescurtat Codul ISM. Scopul ei era asigurarea unui standard internaţional privind managementul siguranţei exploatării şi prevenirea poluării mediului marin.

În anul 2000, la Sesiunea Comitetului Securităţii maritime de la Londra, acest cod a fost amendat. Codul fusese aplicat deja pentru mare parte din categoriile de nave încă din 1998, iar din amendamentele admise, s-a schimbat aplicarea acestui cod la toate tipurile de nave, s-au introdus sarcini noi în privinţa securităţii maritime şi în privinţa prevenirii poluării. Aceste prevederi au devenit obligatorii de la 1 iulie 2002.

Ca urmare, am fost obligaţi să avem în vedere atribuţiile instituţiilor în domeniul siguranţei maritime, să elaborăm acest proiect de lege precum şi să prevedem noile norme metodologice care vor trebui aplicate în respectarea modificărilor aduse la Codul ISM.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Rog colegii liberali şi democraţi să nu facă strategia electorală acum, aici, în sală şi să urmărească lucrările Parlamentului.

Raportul comisiei de fond.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a luat în analiză acest proiect de Lege privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării.

După cum aţi sesizat şi iniţiatorul în cuvântul său, acest cod ISM a fost preluat obligatoriu de către România în iulie anul acesta şi sigur că amendamentele aduse între timp la acest cod al ISM trebuie preluate şi adoptate şi de către România, ca semnatari ai acceptării acestui cod, fără de care activitatea navală, activitatea maritimă nu se poate desfăşura în bune condiţiuni.

Rugăm Camera Deputaţilor să dezbată şi să aprobe raportul comisiei în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să participe la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

Stimaţi colegi, trecem la dezbaterea pe texte. Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei cu textul proiectului de lege.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

La pct.2, cel cu privire la art.I, vă rog să urmăriţi amendamentul 2.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul 2. Se modifică art.I în mod corespunzător.

Art.II din proiectul de lege. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.II fără obiecţiuni a fost doar preambulul.

La pct.1 din art.II vă rog să urmăriţi amendamentul 4, cel cu privire la art.2, alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul 4. Se modifică în mod corespunzător pct.1 referitor la art.2 alin.1.

Pct.1, art.2, alin.2. Nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în formularea Senatului.

La pct.2 cu privire la art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi obiecţiuni. Se admite amendamentul 5. Se modifică pct.2 cu privire la art.3.

La pct.3 de la art.II, cel cu privire la art.4 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6. Nu aveţi. Adoptat amendamentul 6. Se modifică pct.3 cu privire la art.4.

La pct.4, de la art.II, vă rog să urmăriţi amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică pct.4 cu privire la art.5.

Vă rog să urmăriţi în continuare amendamentul 8 prin care comisia ne propune abrogarea pct.5 din art.II, respectiv propunerea de abrogare a art.6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul. Se abrogă art.6.

Art.III. Vă rog să urmăriţi amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul 9. Se modifică art.III.

Urmăriţi în continuare amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se admite amendamentul 10 şi se introduce art.IV.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune proiectul în ansamblu votului dumneavoastră final în şedinţa de mâine.

Următorul proiect de la pct.13: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Europa Centrală şi de Est (EUROFISH).

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect şi Comisia pentru agricultură să se pregătească pentru raport.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.):

Domnule preşedinte,

Ţara noastră este angrenată în procesul de aliniere la acquis-ul comunitar şi sigur că o ţară care se integrează într-o structură trebuie să accepte şi să facă parte din toate organismele structurii respective. Aşa este cazul şi cu Eurofish-ul, memorandumul a fost semnat de preşedintele României în 6 septembrie 2001, iar acest acord s-a semnat în 12 octombrie 2001 şi am devenit deja membri ai Organizaţiei Eurofish.

Avantajele statelor care sunt membre componente ale acestui organism sunt de natură că vor primi surse financiare pentru realizarea unor programe şi susţinerea activităţii de aliniere a acquis-ului comunitar.

De aceea, eu adresez rugămintea plenului Camerei să votăm acest proiect aşa cum este, pentru că el corespunde Legii nr.4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor internaţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei. Poftiţi, domnule preşedinte!

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege are ca obiect ratificarea Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru dezvoltarea sectorului piscicol în Europa Centrală şi de Est - Eurofish.

În baza memorandumului aprobat de preşedintele României la 6 septembrie 2001, România a semnat acest acord la 12 octombrie 2001, devenind membru al organizaţiei Eurofish. Ca stat membru al acestei organizaţii, România va beneficia de programele de ajutorare a statelor din centrul şi estul Europei, în special pentru implementarea acquis-ului comunitar şi îndeplinirea angajamentelor asumate prin documentul de poziţie privind aderarea la Uniunea Europeană, Capitolul 8 - pescărie.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei internaţionale pentru dezvoltarea sectorului piscicol al Europei Centrale şi de Est - Eurofish, adoptat la Copenhaga, la 23 mai 2000, face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 16.X.2002. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 3 octombrie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia. Raportul comisiei ne propune formularea pe care a trimis-o Guvernul şi a aprobat-o deja Senatul.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.1. Dispoziţia de ratificare a Acordului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2 şi ultimul, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmează să-l supunem mâine votului dumneavoastră final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2002 pentru ratificarea Protocolului adiţional la scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la 3 iulie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 24 septembrie 2002.

Comisia de apărare împreună cu Comisia juridică. Poftiţi, domnule Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Dacă îngăduiţi, domnule preşedinte, raportul este comun.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga, înainte de raport, să propuneţi timpii de dezbatere, fiindcă ne aflăm în procedură de urgenţă.

Domnul Ionel Olteanu:

Timpii de dezbatere: câte trei minute pentru fiecare articol şi zece minute în ansamblu.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi. Rămâneţi acolo.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Prezentaţi foarte pe scurt proiectul.

Domnul Ionel Olteanu:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la 3 iulie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite, face parte din categoria legilor ordinare şi se adoptă potrivit art.74 din Constituţia României.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Protocolul adiţional ratificat prin Ordonanţa de urgenţă 125 din octombrie 2002 vizează obţinerea unei asistenţe tehnice şi financiare pentru activităţi specifice în domeniile de competenţă ale Ministerului de Interne.

M-am referit prin urmare şi la obiectul legii. Trebuie să mai menţionez că acest proiect de lege a fost adoptat în forma propusă de către iniţiator, de către cele două comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţia de ratificare a protocolului, protocol pe care-l aveţi în continuare. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect cu caracter ordinar votului dumneavoastră în şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei internaţionale privind reprimarea finanţării terorismului, adoptată la New-York la 9 decembrie 1999.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect şi Comisia juridică să se pregătească pentru prezentarea raportului.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Doamna Cristina Tarcea:

Mă numesc Cristina Tarcea. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei.

Convenţia internaţională privind reprimarea finanţării terorismului a fost adoptată la 9 decembrie 1999 de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a intrat în vigoare la data de 10 aprilie 2002, România semnând-o la data de 26 sepembrie 2000.

Această convenţie vizează îndeosebi infracţiunile săvârşite de persoane care direct sau indrect furnizează sau strâng fonduri cu intenţia de a le utiliza în întregime sau în parte în vederea comiterii infracţiunilor incluse în anexa la convenţie.

De asemenea, convenţia impune statelor o serie de măsuri ce vor fi luate în vederea identificării şi indisponibilizării fondurilor astfel utilizate precum şi dispoziţii privind competenţa jurisdicţională a statelor semnatare ale convenţiei.

Este de menţionat faptul că România va face două declaraţii cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare. Este o declaraţie în temeiul art.2, paragraful 2 din convenţie întemeiată pe faptul că România nu este încă semnatara Convenţiei internaţionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi şi, de asemenea, o declaraţie întemeiată pe dispoziţiile art.7 alin.3 din convenţie, în sensul că se stabileşte conform legii dreptului intern, jurisdicţia română pentru infracţiunile reglementate de convenţie.

Mai trebuie subliniată împrejurarea că ratificarea acestui document internaţional a fost pregătită prin adoptarea unor legi interne de natură a armoniza dispoziţiile convenţiei cu dreptul intern.

Prin urmare, vă rugăm să aveţi amabilitatea să adoptaţi proiectul de lege în forma care a fost adoptată de către plenul Senatului şi de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică. Domnul Ionel Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Comisia juridică vă propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat. Există, fără îndoială, şi s-a ţinut seama de avizul Consiliului Legislativ care a avizat favorabil acest proiect de lege. În şedinţa din 30 septembrie, Senatul a adoptat proiectul de lege în varianta pe care şi Comisia juridică v-o supune astăzi spre adoptare.

Mai mult decât atât, aşa cum s-a menţionat de către reprezentanta iniţiatorului, există un cadru legislativ prealabil pentru aplicabilitatea acestui proiect de lege, astfel încât angajamentele pentru România presupuse de adoptarea acestui proiect de lege sunt limitate la cadrul legislativ permis în momentul de faţă de către legislaţia în vigoare.

În consecinţă, comisia vă propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de către Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate ambele în formularea Senatului.

Cele două articole sunt şi singurele ale acestui proiect care vizează ratificarea Convenţiei internaţionale privind reprimarea finanţării terorismului, convenţie pe care o aveţi anexată proietului de lege.

Parcurgând textele acestuia, îl vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Următorul proiect de la pct.16: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România, reprezentantă de Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Comisia de buget o rog să propună timpii de dezbatere pentru că proiectul se dezbate în procedură de urgenţă.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2002 în forma prezentată de Guvern.

Vă propunem un timp total de 10 minute: un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru a fi operativi, v-aş ruga să urmăriţi expunerea de motive a acestui proiect de lege şi apoi să trecem la dezbaterea textelor acestuia.

La titlul legii, de aprobare, dacă aveţi obiecţiuni, la formularea Senatului, şi, de fapt, a iniţiatorului? Nu.

Votat în forma adoptată de către Senat.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea Senatului.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Art.1, 2, 3 şi 4 din ordonanţa de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate, în formularea Guvernului.

Art.5, 6 şi 7 (care este şi ultimul). Nu sunt obiecţiuni.

Votate toate trei în formularea Guvernului.

Textul acestui acord îl aveţi anexat şi el face parte din cuprinsul ordonanţei.

Vom supune legea de aprobare votului dumneavoastră final, mâine.

Punctul 17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2002 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie. Tot procedură de urgenţă, tot Comisia pentru buget-finanţe, şi tot domnul Grigoraş " " "

Domnul Neculai Grigoraş:

Propunem un timp total de 10 minute: un minut pentru fiecare intervenţie. Raportul este în forma prezentată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului dacă nu sunt precizări prealabile de făcut. Nu sunt.

Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate, în formularea prezentată de iniţiator.

Cuprinsul articolului unic din proiectul de lege care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3 în formularea Guvernului. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.4 din ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formula prezentată.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2002 pentru atestarea amendamentelor aduse la Aranjamentul Stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional.

Domnul Grigoraş, de la Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, vă rog să propuneţi timpii.

Domnul Neculai Grigoraş:

Pentru dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2002, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci propune timp total 15 minute: 2 minute pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această modalitate de repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, începând cu titlul acesteia.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2 ale ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.3 - şi ultimul. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Memorandumul care face parte din cuprinsul ordonanţei. Îl aveţi în anexa nr.1 şi 2. Dacă există vreo obiecţiune? Nu.

Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de Lege privind Auditul Public Intern. Şi aici suntem în procedură de urgenţă.

Domnule deputat Grigoraş, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe şi bănci a reţinut şi o serie de amendamente pentru dezbaterea acestui proiect de lege, respectiv Proiectul de Lege privind Auditul Public Intern. Vă propunem timp total 30 minute: 2 minute pentru fiecare intervenţie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă vreo intervenţie prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Urmăriţi, vă rog, textele proiectului de lege în paralel cu propunerile comisiei sesizate în fond.

La titlul proiectului de lege n-au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Cap.I. Titlu. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

La art.2 lit.a), urmăriţi amendamentul nr.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.1 şi se modifică în mod corespunzător art.2 lit.a).

La art.2 lit.b), urmăriţi amendamentul nr.2. Nu sunt obiecţiuni.

Votat amendamentul şi se modifică lit.b) de la art.2.

Art.2 lit.c), urmăriţi amendamentul nr.3. Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul şi se modifică în mod corespunzător lit.c).

Lit.d). Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră?

Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

Lit.e), urmăriţi amendamentul nr.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.4 şi se modifică lit.e) în mod corespunzător.

Lit.f), g), h), i), j) şi k). Nu sunt obiecţiuni, nici amendamente din partea comisiei.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votate în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Lit.l), urmăriţi amendamentul nr.5, pag.2. Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul şi se modifică lit.l) în unanimitate.

În consecinţă, art.2 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelor şi confirmarea literelor care n-au fost amendate.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.3, urmăriţi amendamentul nr.6, cel care priveşte, practic, întreg cuprinsul articolului 3, de la lit.a) până la lit.f).

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.6? Nu.

Admis amendamentul şi se modifică în întregime art.3.

Art.4. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art.5 alin.1. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.5 alin. 2, lit.a). Urmăriţi amendamentul nr.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.7 şi se modifică art.5 alin.2, lit.a).

De la lit.b) până la lit.e) şi alin.3, 4, 5, 6, 7 de la art.5, Comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Adoptate toate în formularea iniţiatorului.

La art.6 lit.a), b), c), d) şi e) nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Adoptate în formularea iniţiatorului.

La lit.f) urmăriţi amendamentul nr.8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Nu.

Admis amendamentul şi se modifică în mod corespunzător lit.f de la art.6.

Art.6 lit.j) şi h). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului. În consecinţă, art.6 va avea alcătuirea propusă de iniţiator, cu excepţia lit.f), care se modifică potrivit amendamentului nr.8.

Art.7 alin.1 şi 2. Nu sunt amendamente.

Votate în formularea iniţiatorului.

Art.7 alin.3. Urmăriţi amendamentul nr.9. Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.9 şi se modifică alin.3.

Art.8 lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votată litera în formularea iniţiatorului.

Lit.b). Urmăriţi amendamentul nr.10. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.10.

Se modifică, în consecinţă, lit.b), potrivit amendamentului nr.10.

Lit.c). Urmăriţi amendamentul nr.11. Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.11 şi se modifică lit.c) din art.8, în mod corespunzător.

Lit.d), e), f), g), h), i), j), k), l), m). Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii la vreuna din aceste litere? Nu.

Votate în formularea iniţiatorului.

Art.9. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.10 şi 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap.III. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.12 lit.a). Urmăriţi amendamentul nr.12. Nu sunt obiecţiuni.

Votat amendamentul nr.12 şi se modifică lit.a) de la art.12, în mod corespunzător.

Lit.b). Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votată lit.b) în formularea iniţiatorului.

Lit.c). Urmăriţi amendamentul nr.13. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul nr.13 şi se modifică în consecinţă lit.c), în mod corespunzător.

Art.13. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.14 şi 15. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.16 alin.1. Urmăriţi amendamentul nr.14. Nu sunt obiecţiuni.

Votat amendamentul nr.14 şi se modifică art.16 alin.1 în mod corespunzător.

Art.16 alin.2, 3, 4, 5, 6 şi 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate toate în formularea iniţiatorului.

Art.17 în întregime. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap.IV. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.18. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.19 alin.1. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.19 alin.2. Urmăriţi amendamentul nr.15. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul nr.15. Adoptat amendamentul şi se modifică alin.2 de la art.19 în mod corespunzător.

Art.19 alin.3, 4, 5, 6 şi 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate în formularea iniţiatorului.

Art.20. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap.V. Nu sunt obiecţiuni.

Votat titlul în formularea iniţiatorului.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecţiuni.

Votate toate în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap.VI. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.24, 25. Nu sunt obiecţiuni.

Votate ambele în varianta iniţiatorului.

Şi cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege, lege care are caracter ordinar, şi vom supune proiectul votului final, mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea sistemului de susţinere şi promovare a exportului, cu finanţare de la Bugetul de stat.

Procedură de urgenţă - Comisia pentru buget-finanţe şi bănci. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe şi bănci propune pentru dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2002 timp total 10: un minut pentru fiecare intervenţie. Raportul este în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este de acord cu timpii de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină cu vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

Titlul proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votată în formularea iniţiatorului.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.3 şi 4 (care este şi ultimul). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votate ambele în unanimitate.

Anexa, care cuprinde sistemul de susţinere şi promovare. Dacă la anexă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votată şi anexa în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Îl vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/1999.

Rog iniţiatorul să prezinte această ordonanţă şi proiectul de lege. Poftiţi, domnule ministru Oană!

Domnul Gheorghe Oană (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar îşi are fundamentul în acţiunile întreprinse pentru aplicarea Programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate din România.

Prin Legea nr.133/2002 s-au adus o serie de completări determinate de aplicarea în practică a acestei ordonanţe.

Guvernul, prin Ordonanţa nr.67/2002 a adus o serie de completări şi modificări, care se referă în principal la punerea de acord a activităţii de audit cu legea prezentată anterior şi cu modificările aduse în sistemul de contabilitate în baza aquis-ului comunitar adoptat de România.

Aceste modificări se referă, în principal, la definirea mai exactă a domeniilor de activitate în care auditorii financiari îşi exercită independent această profesie. Categoriile de membri ale Camerei auditorilor financiari din România şi modul de clasificare a acestora, în funcţie de dreptul de exercitare a profesiei, precizarea clară a incompatibilităţilor în efectuarea activităţii de audit financiar, completarea şi modificarea condiţiilor pe care le îndeplinesc cumulativ stagiarii în activitatea de audit financiar, completarea şi modificarea condiţiilor privind atribuirea calităţii de auditor financiar.

Comisia de specialitate a întocmit raportul de adoptare, cu unele amendamente, cu care suntem de acord, şi susţinem adoptarea în această formă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru buget-finanţe.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit fiananciar, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci a decis ca acesta să fie supus spre dezbatere şi aprobare cu amendamentele din anexă.

Am avut în vedere şi avizele de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, respectiv de la Consiliul Legislativ. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia parte la dezbaterile generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului. Urmăriţi, vă rog, în paralel raportul comisiei sesizate în fond, cu textele proiectului.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege constat că nu s-au făcut amendamente, dar aş sesiza comisia să se pronunţe asupra faptului că aţi operat modificări în cuprinsul ordonanţei şi, în consecinţă, textul articolului unic trebuie modificat.

Stimaţi colegi, în consecinţă, articolul unic ar urma să aibă următoarea formulare: "Se aprobă ordonanţa cu următoarele completări şi modificări".

Cine este pentru această formulare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Art.I, punctul 1. Nu sunt obiecţiuni de la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în formularea din ordonanţă.

Pct.1 votat în formularea Guvernului.

La punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7 comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votate toate punctele de la 1 la 7 ale art.I, în formularea iniţiatorului.

La pct.8 de la art.I, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.1 al comisiei, care se referă la art.8, alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul şi se modifică art.8 alin.2 în mod corespunzător.

Art.8 alin.1 nu a avut amendamente. Deci, dacă dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni, se adoptă în formularea iniţiatorului.

După art.8 alin.2, prin amendamentul nr.2, comisia propune un alineat nou, nr.3. Urmăriţi amendamentul nr.2. Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.2 şi se introduce alin.3 la art.8.

La pct.9, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3, care se referă la lit.b). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.3? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.3 şi se modifică lit.b) de la art.9.

La lit.a) şi c), de la acelaşi articol, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votate în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Pct.10 din ordonanţă, cel cu privire la art.10 - preambul. Urmăriţi amendamentul nr.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.4 şi se modifică preambulul art.10 în mod corespunzător.

Celelalte texte, de la art.10, pct.10 rămân neschimbate. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanţă.

Există, însă, la lit.d) de la art.10, amendamentul nr.5, pag.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.5? Nu aveţi.

Admis amendamentul şi se modifică art.10 lit.d) în mod corespunzător.

Deci, urmare a votării amendamentului nr.5 se introduce şi lit.c), care este o literă nouă.

Pct.11 şi 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

Pct.13, 14 şi 15 de la art.I. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea iniţiatorului.

Art.II. Urmăriţi amendamentul nr.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.6 şi se modifică art.II.

Art.III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat art.III în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Am parcurs textul acestui proiect de lege. Vom supune votului dumneavoastră proiectul de lege, mâine, la şedinţa de vot final.

Pct.22. Probleme administrative privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit.

Iniţiatorul. Domnule deputat Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Este vorba despre o iniţiativă legislativă cu privire la modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit. A fost analizată în comisie. S-a întocmit raport favorabil. S-a reţinut şi un amendament.

Propunem dezbaterea şi adoptarea cu amendamentul reţinut în raport. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele sale.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Articolul unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1, care-i şi singurul al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul nr.1 al Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci.

Textul articolului unic al propunerii legislative se reformulează în mod corespunzător.

Parcurgând textele propunerii legislative, urmează să o supunem votului final în şedinţa de mâine.

La pct.23 lipseşte iniţiatorul. Lăsăm mai la urmă.

Pct.24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate pe şantiere de construcţii.

Domnul deputat Oltean, din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, preşedintele acesteia, ne prezintă propunerea timpilor de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru dezbaterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2002 privind măsurile luate în vederea dezafectării macaralelor-turn abandonate pe şantierele de construcţii, propunem ca timpi generali 10 minute de dezbatere, şi 2 minute pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii la aceste propuneri?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.1 şi se modifică textul articolului unic în mod corespunzător.

La titlul Ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea Guvernului.

Art.1 alin.1. Urmăriţi amendamentul nr.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul nr.2 şi se modifică art.1 alin.1 în mod corespunzător.

Art.1 alin.2. Comisia nu avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă. Vom supune proiectul votului dumneavoastră final, mâine.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea Comunei Bărăganu, judeţul Constanţa.

Poftiţi domnule deputat Baltă, iniţiatorul propunerii.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comuna Bărăganu datează încă din anul 1800, sub denumirea de Osman Facâ. Acum 125 de ani, în anul 1877, după Războiul de Independenţă, în această zonă are loc o populare masivă cu populaţie din zona Buzăului, Râmnicu-Sărat, Vlaşca, Teleorman şi din Ardeal.

Comuna Bărăganu fiinţează în această componenţă până în anul 1968, când are loc reorganizarea teritorial-administrativă, conform căreia localitatea Bărăganu intră în componenţa Comunei Cumpăna, iar localităţile Lanurile în componenţa Comunei Mereni.

Începând din anul 1980 prin construirea canalului Dunăre-Marea Neagră, care întrerupe legătura cu reşedinţa de comună Cumpăna, localitatea Bărăganu trece ca parte componentă în structura administrativă a comunei Mereni.

În prezent cele două sate Bărăganu şi Lanurile se întind pe o suprafaţă de 5.700 ha, în care sunt incluse terenuri arabile, fâneţe naturale, păşuni, ape şi dumuri. Este o regiune de câmpie care face parte din podişul Negru Vodă.

Distanţa celor două sate faţă de sediul primăriei din Mereni este de circa 8 Km, îngreunând desfăşurarea normală a vieţii economico-sociale din zonă. Satele ce vor compune comuna Bărăganu au o populaţie totală de 2.050 locuitori şi un număr de 585 gospodării. Satele Bărăganu şi Lanurile sunt străbătute de un drum judeţean în lungime de 4 Km iar reţeaua de drumuri comunale are o lungime totală de 6 Km.

Satele Bărăganu şi Lanurile beneficiază de o reţea de alimentare cu apă potabilă. Aş menţiona că viitoarea comună dispune, de asemenea, de unităţi şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial, precum şi pentru învăţământul preşcolar. Comuna are 2 dispensare amplasate în cele două sate.

Actuala comună Mereni nu va fi afectată de desprinderea celor două sate, ea rămânând cu o populaţie de aproximativ 2.300 locuitori distribuiţi în trei sate actuale: Mereni, Ciobăniţa şi Osmancea.

Aş menţiona că populaţia comunei Mereni a fost consultată cu privire la înfiinţarea comunei Bărăganu, prin referndumul organizat şi desfăşurat în conformitate cu Legea nr. 3/2000, în data de 23 iunie 2002. Referendumul a fost declarat valabil prin participarea la vot a 77,7% dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale, iar 81,6% s-au pronunţat pentru înfiinţarea comunei Bărăganu.

Principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a comunelor au fost însuşiţi de consiliul local Mereni în şedinţa din 25 iunie 2002 şi vizaţi de Direcţia Judeţeană de Statistică, Preşedenţia Consiliului Judeţean şi Prefectura judeţului Constanţa.

Având în vedere cele prezentate şi ţinând seama de avizele pe care le avem, aş dori să fiţi de acord şi să aprobaţi reconstituirea acestei vechi comune - Bărăganu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Oltean, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a luat spre dezbatere propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Bărăganu, judeţul Constanţa. Pentru dezbatere au fost avute în vedere avizele favorabile depuse de către Comisia de buget, finanţe, Consiliul Legislativ, precum şi punctul de vedere favorabil exprimat de către Guvernul României prin adresa 4.536 din 27 septembrie anul curent. În baza acestor avize, precum şi a datelor pe care le-a prezentat iniţiatorul acestei propuneri legislative, comisia a apreciat că sunt întrunite toate condiţiile pentru înfiinţarea acestei comune şi, în consecinţă, a întocmit un raport favorabil şi rugăm plenul Camerei Deputaţilor să susţină acest raport şi să-l voteze în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul cu raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Titlul legii. Urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul şi se modifică în mod corespunzător titlul legii. La art. 1 vă rog să urmăriţi amendamentul 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentele 2 şi 3 care propun reformularea în întregime a art. 1? Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentele 2 şi 3 şi se modifică în mod corespunzător art. 1.

Pentru art. 2 din propunere, comisia, prin amendamentele 4 şi 5 propun reformularea art. 2. Urmăriţi amendamentele 4 şi 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentele, se modifică art. 2 în întregime, potrivit acestor amendamente.

De fapt, prin amendamentele 4 şi 5 s-a propus inversarea textelor. Articolul 2 va avea alcătuirea rezultată din votarea celor două amendamente, 4 şi 5. Actualul art. 2 a fost renumerotat de comisie ca art. 3 şi el are aceeaşi alcătuire. Da, domnule preşedinte Oltean? Actualul art. 2 va deveni art. 3 cu aceeaşi formulare.

Stimaţi colegi, actualul art. 2 este renumerotat în aceeaşi alcătuire.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Există amendamente? Poftiţi. Cine îl susţine, dumneavoastră sau domnul Boc? Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La art. 2 din textul legii am făcut un amendament pe care comisia l-a respins. Constat acum, cu regret, că el nu se găseşte în amendamentele respinse. Este o scăpare a noastră, a comisiei. Îmi însuşesc această scăpare, dar vă rog să-mi permiteţi, totuşi, să-l susţin în faţa plenului Camerei Deputaţilor, fiind un amendament susţinut în faţa comisiei.

Am apreciat că la acest articol se impune cu necesitate un nou alineat, alineat care vine să înlăture o stare de suspiciune deja creată prin aplicarea acestor acte normative, o stare pe care am constatat-o în practică privind alegerile privind funcţia de primar şi pentru funcţia de consilier în noile comune înfiinţate. Textul respectiv, care ar însemna un nou alineat la art. 2, ar avea următorul conţinut: "Persoanele delegate să deţină funcţiile de primar şi viceprimar nu pot candida pentru funcţia de primar la alegerile organizate pentru constituirea noului consiliu local". Am plecat de la premisa că atâta timp cât primarul şi viceprimarul sunt persoane delegate politic de către prefectul judeţului, care are toată libertatea în ce priveşte identificarea şi numirea acestora, pentru a fi în afara oricărei suspiciuni în ce priveşte obiectivitatea organizării alegerilor locale, să nu aibă posibilitatea de a fi participanţi direcţi, cointeresaţi la actul de campanie electorală în calitate de primar.

Un asemenea amendament ar veni şi ar înlătura orice fel de suspiciune şi ar crea posibilitatea ca aceşti doi delegaţi să organizeze alegeri corecte, să supravegheze respectarea legii în vederea unei corecte desfăşurări a alegerilor pentru funcţia de primar şi, acolo unde se impune, şi pentru funcţia de consilier local.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara, vicepreşedintele aceleiaşi comisii.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mie îmi pare rău, domnule preşedinte, că domnul coleg şi domnul prieten al meu a mai susţinut încă o dată acest lucru în plenul Camerei Deputaţilor; noi ne-am lămurit în cadrul comisiei. În primul rând, ar fi un articol anticonstituţional. Eu nu pot, printr-o lege, să-i opresc dreptul cuiva să participe ca şi candidat la primar sau la viceprimar. Nu se poate aşa ceva şi sunt ferm convins că comisia a hotărât bine. Eu, după câte îmi aduc aminte, chiar în unanimitate, în afară de votul domnului Oltean şi de aceea îi rog şi pe colegii din plen să voteze raportul comisiei aşa cum a fost propus de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să susţin amendamentul colegului meu, pe următorul considerent: actuala prevedere din lege şi, în general, prevederile din legile care vizează înfiinţarea de noi comune, sunt, practic, nişte maşini de produs primari pentru partidul de guvernământ. Şi o spun cu toată responsabilitatea. De ce? Prefectul este acela care are la dispoziţie şi care este reprezentantul Guvernului, fiind reprezentantul Guvernului este reprezentantul partidului de guvernământ care guvernează în comuna unde urmează a fi organizate alegerile, el, practic, pune mâna, prin amploarea funcţiei pe care o are, pe cei mai bine plasaţi candidaţi pe care-i numeşte temporar primar şi viceprimar. Sunt preşedintele unei organizaţii de Cluj şi am păţit exact aceeaşi situaţie. Am fost coautor al unui proiect de lege pentru înfiinţarea unei comune, am făcut în urma dezbaterilor de acolo proiectul de lege cu organizaţia PD din comuna Negreni, în momentul când s-a pus, însă, în discuţie numirea prefectului, practic, prefectul mi-a luat preşedintele de organizaţie şi l-a pus primar interimar şi acum candidează din partea partidului de guvernământ.

Deci, este o modalitate persuasivă de manipulare, prin care, practic, repet, fabricăm pe bandă rulantă primari, în mod artificial, pentru partidul de guvernământ. Echitabil este şi cred că am putea să privim în acest sens, problema să nu dăm acest avantaj extraordinar partidului care se află la putere temporar, pentru că puterea, prin excelenţă, este temporară; numai unii cred că le aparţine pentru eternitate.

La fel cum la începutul şedinţelor Parlamentului, înainte de a alege preşedintele, se numeşte pentru comitetul interimar deputatul sau senatorul cel mai în vârstă, însoţit de deputatul sau senatorul cel mai tânăr sau cei mai tineri şi cei mai în vârstă. De ce nu, şi în acest caz să nu venim în contradicţie cu ce spunea colegul Bara, că vom interzice cuiva dreptul de a candida, să conducă temporar comuna cel mai în vârstă alături de cel mai tânăr reprezentant al comunităţii, desemnat de adunarea generală a locuitorilor din comuna respectivă. Este o chestie echilibrată, echidistantă şi ei vor asigura gestionarea alegerilor şi nu vor da acest avantaj, repet, primordial. Şi vă rog să urmăriţi rezultatele de la alegerile parţiale care au avut loc până acum. În 99% din cazuri au câştigat acei reprezentanţi pentru că au fost, repet, unşi, de fapt, ca primar şi ştiţi bine că inspectoratul de cultură civică la sate, când deja uns primar sau pirău, cum se zice la noi în Ardeal, primar trebuie să rămâi şi mergi în virtutea inerţiei.

Deci, dacă dorim cu adevărat să respectăm principiile autonimiei locale, să respectăm cetăţenii, să dăm posibilitate unei competiţii libere, egale, trebuie să modificăm aceste prevederi.

Vă rog să faceţi, repet, o analiză pe toate comunele care s-au înfiinţat şi pe alegerile locale care au avut loc. Veţi constata acest lucru: primarii numiţi de către prefect au fost aceia care au câştigat alegerile, ceea ce, repet, creează un dezavantaj major în competiţia electorală.

De aceea, cred că formula cea mai potrivită şi dacă nu se poate, v-aş ruga să retrimiteţi textul la comisie, pentru că este o chestiune, repet, cu implicaţii majore în viaţa politică şi administrativă a ţării, ca acei primari sau viceprimari, interimari, care gestionează treburile comunităţii până la alegeri să fie aleşi de către întreaga comunitate, de adunarea generală a comunităţii, respectiv cel mai tânăr sau cel mai în vârstă sau cel puţin să aibă comunitatea posibilitatea să-şi desemneze şi nu prefectul. Prefectul este agent politic oricum l-am lua, este agent politic, agent al Guvernului, agent al partidului de guvernământ. Deci, o asemenea soluţie, o asemenea practică trebuie să înceteze dacă nu dorim să avem în continuare, aşa cum există, o racolare masivă a primarilor spre partidul de guvernământ şi dacă nu cumva partidul de guvernământ doreşte să aibe primari în toate localităţile din ţară. Eu cred că trebuie să judecăm aici această problemă, pe baza unei practici constante de peste un an de zile.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara, pentru o ultimă intervenţie.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că domnul coleg Boc a dat un exemplu, pe care dacă-l mai gândeşte puţin peste o jumătate de oră şi-l retrage singur. Deci, să pun să conducă o comună pe cel mai în vârstă om şi pe cel mai tânăr o perioadă de 4-5 luni de zile, o comună care, cel puţin în Negreni... Nu ştiu dacă cunoaşte domnul Boc în Negreni, chiar dacă este din judeţul Cluj, cel mai în vârstă este de 98 de ani. Probabil că va trebui să-l duc cu targa să conducă această comună 4 luni de zile. Deci, nu se poate aplica în cazul nostru cel mai în vârstă şi cel mai tânăr. Trebuie nişte oameni responsabili care trebuie să organizeze nişte alegeri, nimeni nu opreşte electoratul din satul respectiv să nu-i aleagă pe oamenii aceştia. N-am înţeles! Înseamnă că dacă dumneavoastră spuneţi că prefectul numeşte un om şi sigur acela şi ajunge primar, înseamnă că atunci nu mai votează numai prefectul?! În legătură cu comunele propuse de către opoziţie şi de către putere, eu v-aş ruga să treceţi pe la noi pe la comisie şi o să vedeţi că majoritatea comunelor propuse sunt din partea opoziţiei, nu din partea puterii. Deci, dacă ar fi invers, probabil că aţi avea dreptate.

Deci, opoziţia este cea care doreşte să se facă mai multe comune şi dacă doriţi, chiar o să aveţi situaţia exactă.

Părerea mea este că, indiferent cât de mult ar fi susţinut acest lucru, nu pot să cred că cineva astăzi poate să voteze ca o comună să fie condusă de cel mai în vârstă şi cel mai tânăr locuitor o perioadă de 3-4 luni.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Radu-Liviu Bara:

În consecinţă, rog plenul să aprobe ce s-a votat în raportul comisiei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bara, nu mai pronunţaţi nume când susţineţi ceva că domnul Boc este omul care ştie să profite de orice situaţie pentru a pune mâna pe microfon. Şi nu-l mai dă pe urmă!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Sper că nu interpretaţi cu rea credinţă dreptul parlamentarului de a susţine un amendament. Cred că dumneavoastră aţi folosit o figură de stil spunând că profită cu orice preţ.

Domnule Bara, dându-vă posibilitate să replicaţi, eu m-am referit la faptul că această conducere a comunei interimară nu trebuie să fie asigurată de către un reprezentant desemnat de către prefect. Am dat doar exemple că nu se practică ceea ce propuneţi dumneavoastră. Şi am dat exemplul de la Camera Deputaţilor, când pentru alegerile până la preşedinte, Camera este condusă de un comitet format din cei mai în vârstă şi cei mai tineri deputaţi şi senatori. Soluţia pe care v-am propus-o pentru comună a fost aceea ca acolo să lăsăm comunitatea locală. În adunarea generală a comunităţii, pentru înfiinţarea comunei, un iniţiator se duce, discută şi comunitatea să spună: "Domnule, până la alegeri vă rugăm dumneavoastră să desemnaţi un primar şi un viceprimar interimar care să asigure o competiţie electorală corectă, pentru gestionarea alegerilor". Pentru că acum ce se întâmplă? Prefectul numeşte primarul şi viceprimarul, iar în campaniile electorale sunt în curs tot arsenalul: de la prefect, subprefect, consiliu judeţean, vicepreşedintele consiliului judeţean al partidului de guvernământ sunt un teritoriu pentru a arăta că, de fapt, aceia sunt oamenii partidului de guvernământ. Deci, este, repet, o inechitate electorală flagrantă şi această situaţie trebuie să înceteze, iar textul pe care vi-l propunem este ca "adunarea generală a comunităţii să desemneze prin vot primarul şi viceprimarul interimar care va asigura gestionarea treburilor comunităţii până la alegeri". Aceasta este soluţia pe care v-o propun şi nu cred că cineva de bună credinţă ar putea fi împotrivă. Dar, în privinţa a ceea ce dumneavoastră spuneţi aici, că majoritatea proiectelor de înfiinţare de comună sunt făcute de către opoziţie, eu nu văd care este problema! Avem dreptul să iniţiem, numai ce faceţi dumneavoastră într-un mod absolut perfid, sub masca aceasta a bunei credinţe şi a generozităţii puterii, de fapt, vă produceţi primari pe bandă rulantă. Noi rămânem cu ideea, dumneavoastră rămâneţi cu rezultatul. Este, repet, o fraudă electorală, în sens metaforic, evident, dar în acelaşi timp mascat, pentru că dumneavoastră aveţi această posibilitate, prin lege să impuneţi viitori primari şi viceprimari. Iată de ce, vă propun dumneavoastră, având în vedere art. 98 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să dispuneţi retrimiterea la comisie a acestui text de lege pentru a găsi o formulă corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sprijinim şi noi propunerea domnului Boc de a se retrimite la comisie acest proiect de lege. Nu am fi creat o problemă din aceasta desemnare de către prefect a celui care conduce temporar comuna, decât în această situaţie care s-a creat, de pesedizare continuă a primăriilor, o practică care cred că a excedat chiar şi o anumită normalitate a vieţii politice. Cred şi eu că trebuie să găsim o formulare, cel puţin din punct de vedere al procesului de alegere, să existe o minimă democraţie, pentru că, probabil, după aceea veţi recurge tot la practica dumneavoastră curentă de a-l racola pe cel nou ales. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru Sassu şi pe urmă propun sistarea dezbaterilor şi supunerea la vot a propunerii de restituire.

Domnul Alexandru Sassu:

În ultimii ani s-au făcut şi au apărut foarte multe comune. Nu spun că nu erau necesare şi poate foarte multe era chiar important să apară, însă a devenit o practică. În acest moment părerea noastră este că este nevoie să existe un cadru general care să reglementeze acest lucru. În condiţiile acestea, propunerea noastră este de retragere a tuturor acestor legi care privesc înfiinţarea de comune şi crearea unui cadru general de reglementare în domeniu, pentru că permanent apar, dacă vă uitaţi pe ordinea de zi, cred că săptămânal avem un număr de comune în fiecare judeţ. A devenit o practică înfiinţarea de comune, transformarea de comune în oraşe, a oraşe în municipii şi noroc că nu putem să le transformăm pe toate în capitale că făceam şi chestia aceasta.

Deci, cred că ar fi cazul să existe un cadru legal. Sigur că este foarte dificil de spus de la microfon să dăm o sarcină cuiva, dar cred că ar trebui să apară un cadru legal, să discutăm acest lucru cu Guvernul, pentru ca lucrurile să iasă, totuşi, să meargă pe un anumit tipic şi să nu mai avem astfel de dezbateri. Pentru că altfel ajungem la idei care unora li se par hilare, altora li se par extraordinare, cred că nu se pot rezolva, totuşi, în plenul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vreau să supun votului propunerea de restituire la comisie şi să vedem ".. Poftiţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiindcă discuţia a fost generată de amendamentul pe care eu l-am adus acestei legi şi întrucât formula aceasta nu este de natură să stăvilească sau să pună capăt unor stări de suspiciune privind organizarea alegerilor locale şi probabil că nu e cea mai bună formulă în această privinţă dacă sala sau colegii noştri ar fi de acord să retrimitem la comisie pentru a găsi o formulă necesară. Sigur, eu aş putea să renunţ la acest amendament, cu rezerva ca, în cadrul comisiei de specialitate, membrii comisiei să se aplece cu mai multă atenţie şi să găsim o formulă care să vină şi să răspundă unei asemenea stări de fapt şi care să înlăture orice fel de suspiciune în ce priveşte corectitudinea organizării alegerilor şi a persoanelor care se implică în mod direct în această activitate.

De aceea, eu aş opta pentru varianta retrimiterii la comisie a acestui act normativ, pentru a găsi o formulă care să fie pe deplin acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că amendamentul care a fost propus aici nu are nici un fel de susţinere constituţională. Nici completarea pe care a propus-o domnul deputat Boc, în sensul ca să fie organizată un fel de adunare generală acolo, în comuna respectivă, şi să fie desemnaţi cei doi care până la constituirea autorităţilor publice, în condiţiile legii, să poată să exercite. Trebuie să ne uităm un pic în textele constituţionale. Pentru ca cineva să poată să exercite atribuţiile de primar şi viceprimar el trebuie să fie investit într-un mod, până ce se alege primarul. Or, actul prin care poate fi investit nu poate fi decât actul pe care îl dă prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. În baza acelui act, într-adevăr, primarul poate să-şi exercite atribuţiile. Gândiţi-vă că el este cel care este ordonatorul de credite. Ca să poată să fie ordonator de credite, el trebuie să aibă o împuternicire legală, lucru care nu se poate da într-o adunare generală.

Cunoaşteţi prea bine că referendumul se organizează în condiţiile Legii nr. 3 doar cu privire la înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea acelei funcţii.

Pe de altă parte, ceea ce spuneţi dumneavoastră, că cei care sunt desemnaţi pe o perioadă de timp ca să îndeplinească atribuţiile ce revin primarului şi viceprimarului, să nu participe la alegeri, să nu candideze. Aceasta este în vădită contradicţie cu articolul din Constituţie care spune foarte clar, că au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 16. Dumneavoastră instituiţi într-o lege de organizare a unei unităţi administrative o interdicţie care vine în contradicţie cu Constituţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste reflecţii... Staţi puţin, n-am spus că nu vă dau cuvântul... Am vrut doar, în mod colegial, să vă supun reflecţiei dumneavoastră următorul lucru: a existat până acum un gen de solidaritate, de înţelegere între opoziţie şi putere cu privire la asemenea propuneri şi pentru a da posibilitate tuturor deputaţilor să-şi reprezinte circumscripţiile şi să promoveze iniţiativa, a existat o înţelegere. Dacă vreţi în continuare să ne boicotăm reciproc, gândiţi-vă care dintre cele două părţi are şanse mai multe să blocheze asemenea iniţiative? Nu, nu, este o invitaţie la reflecţie, stimaţi colegi, mai ales că cineva v-a spus că până acum au fost mai multe propuneri de la opoziţie! De ce, ce nu vă convine niciodată trataţi şi caracterizaţi cu asprime?!

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Folosesc această intervenţie ca drept la replică la intervenţia domnului ministru, precum şi cu privire la precizarea unui punct de vedere legat de intervenţia dumneavoastră.

Dacă este în desfăşurare un proces aceasta nu înseamnă că el trebuie să fie perfecţionat. Dacă până acum au fost înfiinţate comune şi sunt înfiinţate, nu înseamnă că nu au apărut probleme în procesul înfiinţării lor. Sunt coautor, repet, al unui asemena proiect şi am văzut ce implicaţii practice pot avea asemenea proiecte în viaţa cotidiană.

Aş vrea să-l întreb pe domnul ministru: în momentul în care prefectul desemnează primarul şi viceprimarul interimar, ce argumente are în vedere? cu cine se consultă? Se consultă cu organizaţia PSD de acolo. Şi atunci îşi nominalizează candidatul cel mai bine plasat, care sub aura numirii de către prefect, beneficiază, repet, de un avantaj electoral considerabil în raport cu ceilalţi contracandidaţi. La acest lucru mă refer. Am renunţat la discuţia cu privire la interdicţia dreptului de a candida şi am spus că nu este corect, dar cu cine se consultă prefectul? Cu nimeni! Decât cu organizaţia PSD, pentru a-l desemna pe cel mai bine plasat.

Şi, în al doilea rând, argumentul dumneavoastră că exercitând atribuţiile puterii de stat trebuie să fie nominalizat de către cineva prin lege sau printr-un ordin al prefectului, se poate face şi în continuare. Prefectul, după consultarea adunării generale a membrilor comunităţii numeşte prin ordin primarul şi viceprimarul interimar. Dar trebuie să existe forumul acesta instituţional de cooperare şi colaborare; nu există în actualul cadru legislativ.

Domnule ministru, să nu uităm că, pe de altă parte, în actuala Lege a administraţiei publice locale, cătunele din cadrul comunelor care nu sunt reprezentate prin consilieri în consiliul local, au dreptul să-şi desemneze un delegat sătesc. De către cine? De către adunarea generală a locuitorilor din cătunul respectiv. Deci, avem un precedent. Există Legea administraţiei publice locale, când acele cătune care nu sunt reprezentate în consiliul local, adunarea sătească desemnează un delegat. Ei, vedeţi că avem?

Deci, de ce nu doriţi să avem şi aici aceeaşi practică democratică? Să consultăm comunitatea. Domnilor, pe cine credeţi voi că ar fi bine să numim primar şi viceprimar interimar până la alegeri, care să asigure o competiţie electorală corectă, să dea posibilitate tuturor să participe cu şanse egale la competiţia pentru funcţia de primar, viceprimar şi, acolo unde este cazul, pentru funcţiile de consilier local. De ce vă opuneţi acestui lucru? Acest modus vivendi, invocat de domnul preşedinte, între putere şi opoziţie, să ne susţinem reciproc iniţiativele, în privinţa înfiinţării de comune are doar un singur câştigător: puterea. Iar dacă veţi consulta harta ţării, a primarilor, veţi vedea că îmi aduce foarte multe argumente. Deci, practic, primarii sunt doar ai partidului de guvernământ şi atunci de ce nu doriţi să îndreptăm această situaţie?

Eu am pornit cu entuziasmul de a ne apleca la problemele comunităţii. Dumneavoastră ne-aţi luat oamenii şi i-aţi pus primari. Acum trebuie să rezolvăm această problemă. Dacă, într-adevăr, există un respect faţă de opoziţie, există un respect faţă de regulile democraţiei, faţă de principiile fundamentale după care se guvernează un stat de drept, după principiile fundamentale invocate în Carta autonomiei locale, cunoscută şi ratificată de România.

Iată de ce, vă solicităm, în continuare, retrimiterea pentru a găsi, aşa cum a spus preşedintele comisiei, cea mai bună soluţie cu privire la această practică abuzivă existentă în realitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a nu părea, totuşi, prea restrictiv, deşi lumea se duce la microfon fără să dau cuvântul, din respect faţă de domnul preşedinte şi faţă de domnul Ştirbeţ care şi-a manifestat dorinţa de a lua cuvântul, vă dau cuvântul celor doi şi pe urmă supun votului dumneavoastră acum sistarea discuţiilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

După ce voi da cuvântul domnului Oltean şi domnului Ştirbeţ o să propun ceea ce domnul Boc şi mai mulţi, inclusiv domnul Oltean au solicitat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am cerut să intervin pentru a demonstra că primul raţionament al domnului Gaspar nu poate fi susţinut. Aş vrea să subliniez faptul că primarul este ales de comunitate, el reprezintă comunitatea. El nu este şi nu poate fi reprezentantul Guvernului la nivelul localităţii respective.

În consecinţă, numirea acestui primar interimar de către un reprezentant al Guvernului vine, dacă vreţi, într-o contradicţie flagrantă cu principiul eligibilităţii primarului de către comunitatea locală. În opinia mea, ar fi mai demn de apreciat şi de acceptat ca preşedintele consiliului judeţean sau consiliul judeţean, autorităţi alese prin votul direct al comunităţii, să fie, în ultimă instanţă, cei care decid persoanele care să reprezinte acolo autoritatea locală până la desfăşurarea alegerilor locale.

Iată doar o altă modalitate prin care putem identifica o autoritate aleasă, care este mult mai îndreptăţită decât prefectul, care este reprezentantul Guvernului, să desemneze delegaţii ce vor conduce comunitatea locală până la alegeri. O asemenea modalitate, în opinia mea, oferă mai multă legitimitate celor doi delegaţi decât desemnarea acestora de către prefect. Şi poate că, în felul acesta, elementul politic, care este evident, sută la sută, prin ordinul prefectului, ar fi mai puţin prezent într-o decizie a preşedintelui sau a consiliului judeţean respectiv.

De aceea, iată încă un element care vine să justifice necesitatea retrimiterii acestei propuneri legislative la nivelul comisiei pentru a se analiza ce variantă să fie aleasă în vederea eliminării oricărei suspiciuni în ce priveşte prezenţa elementului politic în actul de campanie electorală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De fapt, intervenţia mea se referea la această ultimă propunere a domnului preşedinte Olteanu, pentru că soluţia propusă în amendament este neconstituţională. Foarte clar, nu putem limita dreptul unui cetăţean să participe la alegere.

Dar, pe de altă parte, nici soluţia actuală, care este susţinută de domnul ministru Gaspar nu este constituţională,foarte clar, pentru că prefectul, fiind numit de Guvern şi reprezentantul Guvernului, nu poate să numească, la rândul lui, o autoritate care trebuie aleasă, aşa cum este primarul.

În consecinţă, cred că soluţia cea mai onorabilă şi corectă din punct de vedere constituţional ar fi aceea a alegerii unui primar de către consiliul judeţean, nu de către preşedinte. Consiliul judeţean să fie cel care desemnează, alege pentru o perioadă limitată primarul.

Ca urmare, susţin şi eu retrimiterea la comisie şi găsirea formulei corespunzătoare pentru proiectul de lege respectiv. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, supun votului dumneavoastră propunerea pe care au făcut-o mai mulţi colegi, inclusiv preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenjarea teritoriului şi echilibru ecologic, de a restitui la comisie, pentru a se discuta acel amendament, propus tot de domnul Olteanu.

Cine este pentru restituirea la comisie? 22 voturi pentru.

Aş ruga toţi colegii să păstreze, totuşi, liniştea, mai ales în timpul votului şi mai ales cei care vorbesc mai mult în sală decât au curajul să vină la microfon şi să spună ceva.

Împotrivă? 53 voturi împotrivă.

S-a respins cererea de restituire la comisie.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Olteanu. Aţi auzit şi argumentele pro şi argumentele contra.

Cine este pentru amendamentul domnului Olteanu? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 50 voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Trecem, în consecinţă, în continuare, la parcurgerea textelor propunerii.

Actualul art. 3 din propunerea legislativă va deveni, potrivit raportului comisiei, la amendamentul nr. 7, art. 4, cu alcătuirea prevăzută în amendamentele 7, 8 şi 9. Urmăriţi, deci, amendamentele 7, 8 şi 9, care se referă la actualul art. 3, modificat şi renumerotat în 4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptate amendamentele 7, 8 şi 9, reformulat actualul art. 3 şi renumerotat.

Actualul art. 4, potrivit amendamentului nr. 10, urmează să fie păstrat în formularea propusă dar renumerotat în art. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis, în aceste condiţii, amendamentul nr. 10.

Actualul art. 5 urmează să-şi păstreze conţinutul şi doar să fie renumerotat în 6, potrivit amendamentului nr. 11.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 11, adoptat textul art. 5, care se renumerotează în 6.

Cu aceasta, am parcurs textele acestui proiect de lege, va fi supus votului dumneavoastră final mâine.

Următorul proiect este tot o Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Titeşti, judeţul Vâlcea. Autorul propunerii, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Miţaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul de parlamentari PSD de Vâlcea, format din deputaţii: Acsinte Gaspar, Anton Miţaru, Nicu Spiridon, Vasile Belotu şi senatorii Şerbăn Brădişteanu şi Vintilă Matei, în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României şi ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au iniţiat Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Titeşti, judeţul Vâlcea, desfiinţată în anul 1968.

Noua unitate administrativ-teritorială va cuprinde satele Titeşti, Bratoveşti şi Cucoiu, în prezent, componente ale comunei Perişani. Noua comună va avea 1.661 de locuitori. Comuna Perişani rămâne cu o populaţie de 2.223 de locuitori şi va avea în componenţă 8 sate: Perişani, Băiaşu, Blăceni, Pripoare, Poiana, Podeni, Surdoiu şi Spinu.

Populaţia activă a celor 3 sate care vor constitui noua comună Titeşti este ocupată în cea mai mare parte în agricultură, preponderent pomicultură şi creşterea animalelor. Satele Titeşti, Bratoveşti şi Cucoiu sunt străbătute de două drumuri judeţene în lungime totală de 12 km, iar reţeaua totală de drumuri comunale are o lungime de 6 km, drumuri pietruite. În reţeaua instituţiilor de învăţământ de la nivelul primar şi gimnazial există 15 cadre didactice, iar ca învăţământ preşcolar 3 grădiniţe. Sistemul de asistenţă medicală cuprinde un dispensar uman în satul Titeşti, încadrat cu un medic şi un asistent medical. Comuna Titeşti are şi o bibliotecă publică, bibliotecă şcolară, precum şi cămine culturale în toate cele 3 sate componente.

La referendumul prevăzut de lege, din 2.970 de persoane cu drept de vot s-au prezentat 2.208, din care 2.170 au votat pentru înfiinţarea comunei Titeşti şi doar 28 s-au pronunţat împotrivă.

Întrucât atât comuna propusă a se înfiinţa, Titeşti, cât şi comuna rămasă, Perişani, îndeplinesc condiţiile stabilite prin Anexa nr. 4 la Legea nr. 351 pe 2001, şi având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu nr. 1.154/5.09.2002 şi punctul de vedere al Guvernului nr. 3.937/MRP/31.07.2002, cât şi avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu nr. 316/8.10.2002 şi Comisiei pentru administraţie publică, amenjarea teritoriului şi echilibru ecologic cu nr. 26/819/3.10.2002, comisie sesizată în fond, vă rugăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, să votaţi favorabil pentru înfiinţarea comunei Titeşti. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Olteanu. Mai aveţi şi amendamente în afară de raport?

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Mă mai gândesc dacă şi la acest proiect de lege susţinem amendamentul care a fost respins mai înainte, deocamdată, îngăduiţi-mi să precizez că la nivelul Comisiei pentru administraţie publică, amenjarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost luată spre dezbatere Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Titeşti, judeţul Vâlcea; că avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Consiliului Legislativ şi Guvernului, precum şi cadrul legislativ, care este întru totul îndeplinit, au determinat comisia să întocmească un raport favorabil şi rugăm plenul Camerei să-l susţină şi să-l adopte exact în forma în care a fost prezentat de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege, urmăriţi amendamentul nr. 1.

Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul, modificat titlul legii.

La art. 1 din propunerea legislativă, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2, reformularea acestui articol.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Admis amendamentul, se modifică art. 1 în mod corespunzător.

Pentru art. 2, comisia propune un text la amendamentele nr. 3 şi 4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admise amendamentele nr. 3 şi 4, art. 2 va avea alcătuirea rezultată.

Pentru art. 3 alin. 1 şi 2, comisia propune ca acest text să fie alcătuit din cuprinsul actualului art. 2. Urmăriţi, vă rog, pentru clarificare, amendamentul nr. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 5, se adoptă art. 3 cu un conţinut pe care îl are în prezent art. 2 din propunere.

Pentru art. 4, prin amendamentele nr. 6, 7 şi 8, comisia ne propune texte modificate ale actualului art. 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente? Nu.

Admise amendamentele, art. 4 va avea conţinutul rezultat din acestea.

Prin amendamentul nr. 9, comisia propune ca actualul art. 4 să fie păstrat în conţinutul său dar renumerotat în art. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul.

Pentru art. 6, prin amendamentul nr. 10, comisia ne propune păstrarea actualului text din art. 5 şi renumerotarea acestuia în 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege organică votului dumneavoastră final mâine.

În continuare, Proiectul de Lege privind transparenţa decizională în administraţia publică, prioritate legislativă.

Dau cuvântul Guvernului, domnule ministru Gaspar, cine prezintă? Poftiţi. Şi prezentaţi-vă la tribună, pentru stenogramă, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Jurcan:

Dan Jurcan, secretar de stat în Ministerul Informaţiilor Publice.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege privind transparenţa decizională în administraţia publică este un proiect extrem de important din punct de vedere al Guvernului pentru ceea ce înseamnă reforma administraţiei publice, reconsiderarea şi întărirea pe principii democratice a relaţiei dintre cetăţean, ca plătitor de taxe, şi instituţiile publice, ca gestionare ale banului public.

De ce este nevoie de o astfel de lege? Pentru că, atunci când vorbim de comunicare între instituţii publice şi cetăţeni, vorbim, pe de o parte, de informarea cetăţeanului - iar acest aspect a fost rezolvat prin Legea accesului la informaţiile de interes public, dar, în acelaşi timp, este nevoie ca informaţia să circule şi dinspre cetăţean spre instituţiile publice.

Acest aspect vrea să îl rezolve Proiectul de Lege privind transparenţa decizională în administraţia publică şi să oblige instituţiile publice, pe de o parte, să informeze din oficiu persoanele asupra proiectelor de acte normative şi a deciziilor ce urmează să fie luate, dar, pe de altă parte, să ofere cetăţenilor posibilitatea de a-şi exprima un punct de vedere cu privire la proiectele respective sau deciziile ce urmează a fi luate. Deci, cu alte cuvinte, este vorba de trei paşi: informare, consultare şi participare activă la luarea deciziilor administrative.

Legea prevede foarte clar care sunt instituţiile care se supun ei precum şi excepţiile. Pentru că am încercat să compatibilizăm, dacă doriţi, excepţiile din această lege cu cele care sunt prevăzute în Legea accesului la informaţiile de interes public.

În principiu, este vorba de obligativitatea instituţiilor de a publica un proiect de act normativ sau de reglementare cu 30 de zile înainte de începerea procesului de adoptare, de a organiza dezbateri publice, dacă acestea sunt solicitate, şi de a lua în considerare sugestiile şi observaţiile care se fac pe marginea proiectului.

De asemenea, a doua secţiune din proiectul de lege se referă la participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor şi, aici, apare obligativitatea de a difuza un anunţ public despre tematica şedinţei publice şi de a permite accesul cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor.

Sigur, legea are şi un capitol de sancţiuni care prevede că atunci când dreptul cetăţeanului de a fi informat şi consultat nu se respectă, problema se rezolvă în condiţiile Legii contenciosului administrativ. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisiile juridică, de disciplină şi imunităţi şi cea pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate, în temeiul prevederilor art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu dezbaterea pe fond a Proiectulului de Lege privind transparenţa decizională în administraţia publică. Înainte de a lua în dezbatere acest proiect de lege, am avut în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi pe cel al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

A fost un proiect de lege extrem de dezbătut, o antrenare de amendamente foarte serioasă. Până la urmă, apreciem că raportul care a fost adoptat este, de fapt, rezultatul participării sau votului majorităţii membrilor în cele două comisii şi el răspunde, în mare parte, la ceea ce s-a dorit prin acest proiect de lege, şi anume, de a face cât mai transparentă decizia administrativă.

În consecinţă, vă rog, domnilor colegi, să susţineţi raportul comisiei exact în forma care v-a fost înaintată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale cine doreşte să intervină, stimaţi colegi? Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc şi pentru generozitatea pe care o aveţi, de a da prilejul unor dezbateri generale, chiar dacă, fiind o prioritate legislativă, proiectul de lege ar intra sub incidenţa art. 107, fără dezbateri generale. Apreciem disponibilitatea dumneavoastră de a ne permite să ne precizăm un punct de vedere faţă de o lege extrem de importantă, care, practic, are şansele să revoluţioneze relaţia dintre administraţie şi cetăţean.

Şi nu sunt vorbe mari, sunt realităţi, şi Partidul Democrat va susţine acest proiect de lege, care are, pe de o parte, menirea să deschidă administraţia faţă de cetăţean, să-l facă pe cetăţean să simtă că este parte integrantă a unui proces de decizie cu privire la hotărâri care îl privesc, iar, pe de altă parte, să compatibilizăm legislaţia din România cu cea existentă în Uniunea Europeană sau în Statele Unite, unde este cunoscută această lege sub denumirea de "Legea sunshine", adică, "legea transparenţei", unde se porneşte de la premisa că lumina soarelui constituie cel mai bun dezinfectat şi dacă lucrurile se vor petrece la lumină - adică, la lumina soarelui - sunt foarte puţine şanse să existe acte de corupţie sau activităţi ilegale.

Iată de ce Partidul Democrat salută un asemenea proiect de lege, îl va susţine, evident că are în conţinutul proiectului unele amendamente de formă şi de fond, care, spunem noi, vor îmbunătăţi acest proiect de lege pentru a-l face practic şi a nu cădea în mâna birocraţilor, pentru a-l folosi ca o unealtă împotriva transparenţei decizionale în administraţia publică. Există în conţinutul acestui proiect de lege câteva articole care, interpretate abuziv de către instituţiile birocratice din România,pot bloca această inţiativă de deschidere a administraţiei către cetăţean. Asupra acestor articole, evident, noi vom interveni la momentul respectiv în cadrul discuţiilor pe marginea proiectului.

Deci, încă o dată, salutăm acest proiect de lege şi îl vom susţine, evident, şi cu rezerva acceptării amendamentelor pe care noi le-am formulat cu privire la acest proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi Grupul Partidului Naţional Liberal salută acest proiect de lege, ca fiind un început pentru democratizarea autentică a actului administraţiei publice. Consideărm că această lege, împreună cu un pachet de statute şi de coduri de conduită care se referă atât la aleşii locali, cât şi la funcţionarii publici, vor putea să dea un semnal autentic asupra a aceea ce numim transparenţa actului decizional în administraţia publică.

Însă, câteva articole au fost amendate. Amendamentele, din păcate, au fost respinse, le vom susţine în plen. Mă alătur colegului Boc în a spune că, dacă aceste articole nu sunt clar formulate, ar putea să constituie amorse pentru acte de abuz în exercitarea procesului decizional. Prin urmare, la momentul respectiv, vom susţine aceste amendamente.

Închei prin a spune că, în fine, o lege care doreşte să facă lumină în administraţia publică o vom discuta astăzi, acum şi aici. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamna Lazăr, din partea Partidului Social Democrat.

Doamna Maria Lazăr:

Proiectul de lege care urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor are, într-adevăr, o mare însemnătate, aşa cum arătau şi colegii care au vorbit înainte, de la celelalte partide, el vine să continue, alături de alte legi, procesul de reformă în administraţia publică. Este un lucru pozitiv şi eu m-am înscris ca să iau cuvântul şi să arăt că cele două comisii reunite: de administraţie publică şi Comisia pentru imunităţi şi juridică, au dezbătut cu foarte multă seriozitate proiectul acestei legi.

Au fost într-adevăr multe amendamente, cred că fiecare amendament a fost respins sau a fost acceptat în funcţie de importanţa şi de modul de adaptare a legislaţiei în administraţia publică, atât faţă de cerinţele perioadei pe care noi o străbatem, cât şi de necesitatea alinierii acestei legislaţii la cerinţele celei europene.

Grupul PSD din comisia noastră a depus mult interes şi a adoptat majoritatea amendamentelor care au venit din partea atât a colegilor din grupul nostru parlamentar cât şi din celelalte grupuri şi am fost de acord ca această lege să fie dezbătută în plen. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar PRM, domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Transparenţa înseamnă, în principiu, o continuă racordare la realitate. Nu avem cum să fim împotriva unui asemenea principiu de viaţă, de conducere şi de proiecţie în viitor. A adopta un alt stil de muncă, înseamnă a accepta modele de cabinet, rezultatul unor gândiri lacunare şi reducţioniste.

Suntem în totalitate pentru comunicare continuă cu cei care ne-au ales, cei care ne-au pus să luăm decizii şi aceste decizii trebuie comunicate în permanenţă acestora. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aş dori să vă fac o propunere, apropo de faptul că se subţiază rândurile. Astăzi e program în plen până la ora 13, pauză până la ora 14 şi, din nou, plen, între orele 14 şi 16. Mâine plen, plus vot final. V-aş ruga să fiţi de acord, de grija de a nu vă mai găsi la ora 14 aici, să mergem cu şedinţa în continuare până atunci şi să nu mai facem pauză. Deci, să încheiem şedinţa la ora 14.

De acord?

Voci din sală:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult. Dar v-aş ruga să vă mai adunaţi colegii de pe culoare, anunţându-i că nu mai lucrăm după-amiază.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art. 1 alin. 1, urmăriţi amendamentul nr. 1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr. 1, se modifică alin. 1 de la art. 1.

La art. 1 alin. 2 comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art. 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Aţi avut amendament respins la acest articol? Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 2, în cadrul amendamentelor respinse, primul amendament vi-l supun atenţiei dumneavoastră.

Potrivit art. 2, sunt menţionate principiile care stau la baza legii, iar la pct. 1, după lit. a), b), c), se spune: "Şedinţele autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice în condiţiile legii".

Care este problema pe care am sesizat-o noi? Care sunt condiţiile legii prin care se precizează condiţiile în care şedinţele autorităţilor publice sunt deschise publicului? Este Legea administraţiei publice locale, unde se menţionează faptul că, în principiu, şedinţele sunt publice, dar cu votul majorităţii consilierilor se poate decide ca ele să nu aibă un caracter public.

Temerea noastră este că, dacă păstrăm această formulă, nu îi vom putea împiedica pe consilierii locali, judeţeni sau pe celelalte autorităţi care intră sub incidenţa legii (dar mă refer în principal la autorităţile deliberative din cadrul consiliului local şi judeţean), să treacă peste prevederile acestei legi şi să decidă cu majoritate absolută a consilierilor şedinţe nepublice. Şi amendamentul pe care l-am formulat a fost în sensul că: "Şedinţele autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice în condiţiile prezentei legi".

Deci, formula amendamentului, repet, este următoarea: "Şedinţele autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul acestei legi sunt publice în condiţiile prezentei legi". Dorim prin aceasta să subliniem că nu se va putea, în nici o şedinţă a consiliului local sau judeţean, să se ia acea decizie, cu votul a jumătate plus unu, în vederea eliminării caracterului public al şedinţelor consiliului local.

Pentru că noi avem în această lege, de exemplu la art.5, o menţiune în care se spune: "Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi procesul de elaborare a actelor normative şi şedinţele în care sunt prezentate şi dezbătute informaţii privind..." Deci avem regulile care spun că nu se aplică prezenta lege.

Astfel, solicitarea noastră este de a fi mult mai precişi şi mult mai clari, repet, pentru ca în practică să nu fie blocată aplicarea acestei legi.

Este şi un amendament constructiv şi, dacă veţi aprecia că el este binevenit, îl supun votului dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului. Poftiţi.

Domnul Dan Jurcan:

În principiu, precizarea domnului deputat Emil Boc ar trebui să clarifice lucrurile, însă, în realitate, noi apreciem că nu putem face trimitere doar la Legea administraţiei publice locale; putem să facem trimitere la fel de bine şi la Legea nr.544 privind accesul la informaţiile de interes public.

Din acest motiv, ne menţinem poziţia iniţială.

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate este împotrivă.

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră art.2 în formularea existentă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat art.2 în formularea existentă.

La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.2, care presupune doar reformularea textului introductiv. Nu sunt. Amendamentul de la pct.2 a fost adoptat, şi se modifică preambulul art.3, restul textelor urmând să aibă alcătuirea din proiect.

La art.4, urmăriţi amendamentul de la pct.3, care prezintă doar o reformulare a textului introductiv. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Amendamentul de la pct.3 a fost admis, şi se reformulează partea introductivă a art.4, în formula din amendament.

Pentru preambulul art.5, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Nu. Art.5, partea introductivă, se votează în condiţiile amendamentului de la pct.4.

La art.5 lit.a) există amendamentul de la pct.5.

Înţeleg că domnul Boc are obiecţiuni la amendamentul de la pct.5.

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Voi fi foarte scurt.

La art.5 lit.a) sunt menţionate prevederile care nu intră sub incidenţa prezentei legi. Art.5 spune: "Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi procesul de elaborare a actelor normative şi şedinţele în care sunt prezentate şi dezbătute informaţii privind: a) apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică, interesele economice şi politice ale ţării, precum şi deliberările autorităţilor, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate potrivit legii."

Care este amendamentul pe care l-am formulat? Formula "interesele economice şi politice ale ţării" reprezintă o formulă extrem de largă şi extrem de vagă în acelaşi timp. Practic, sub cupola acestei sintagme - "interesele economice şi politice ale ţării", oricând consilierii locali, judeţeni, precum şi alte autorităţi publice care intră sub incidenţa legii, şi observaţi că sunt organele administraţiei publice aflate în subordinea Guvernului, deci serviciile descentralizate sau autorităţile administrative autonome, vor putea invoca prevederile acestei legi de la art.5 lit.a).

Deci această formulă - "interesele economice şi politice ale ţării" - trebuie să fie eliminată, pentru că ea va da pretext de interpretări abuzive şi, practic, va bloca aplicarea legii, spunându-se că, în cadrul autorităţii respective - fie că este vorba de Curtea de Conturi, fie că este vorba de consiliul local, judeţean sau de altă autoritate administrativă, deci toate - se discută interesele economice şi politice ale ţării în sens larg. Şi, atunci, de ce să lăsăm la îndemâna birocraţilor această unealtă legislativă, pentru a bloca practic aplicarea acestei legi?

Şi formula pe care v-am propus-o a fost de a elimina doar sintagma "interesele economice şi politice ale ţării" din conţinutul lit.a), pentru a avea mai multă concreteţe şi aplicabilitate legea pe care o discutăm astăzi.

Altfel, repet, vom avea, aşa cum am anunţat la început, blocaje birocratice în aplicarea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnul Boc are dreptate şi în sensul că ar trebui să fie eliminate aceste două cuvinte, şi în sensul că, într-adevăr, o astfel de formulare este prea vagă. Dar adevărata susţinere a acestei idei este că, din păcate, această formulare se regăseşte în Legea informaţiilor clasificate. Deci cea mai justă susţinere este tautologia, pentru că se repetă o parte a elementelor care se consideră a fi informaţii clasificate la care se referă legea acestor informaţii.

Ca atare, într-adevăr, nu se justifică din punct de vedere legislativ să se enunţe înaintea întregului un element al întregului. Deci, aceste două cuvinte fac parte din întregul informaţiilor clasificate. Ca atare, nu se justifică enunţarea separată a acestora.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Din partea iniţiatorului. Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Jurcan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnul deputat Boc nu are dreptate pentru că, dacă citim articolul până la capăt, vedem că, de fapt, este o condiţionare: "...apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică, interesele economice şi politice ale ţării, precum şi deliberările autorităţilor, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate potrivit legii." Prin acest articol nu am încercat altceva decât să corelăm excepţiile de aici cu excepţiile din Legea privind accesul la informaţiile de interes public, excepţii care de altfel sunt prevăzute în toate reglementările internaţionale care prevăd accesul la informaţii de interes public, chiar şi în sunshine-ul din Statele Unite. Cu alte cuvinte, oricum acele informaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate nu se supun dezbaterii publice; accesul oricum nu există.

Poate fi eliminată această sintagmă, dar problema rămâne aceeaşi. Indiferent că este eliminată sau rămâne, accesul la acele categorii de informaţii practic nu este posibil.

Noi am încercat să specificăm acest lucru în această lege pentru a face mult mai clare procedurile privind accesul la informaţii şi obligativitatea instituţiilor de a difuza public anumite proiecte de lege sau de acte normative.

Deci, nu suntem de acord cu amendamentul.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Eu am înţeles raţionamentul iniţiatorului. Am avut şi o discuţie în comisie. Problema rămâne la nivel local - cum vor şti anumite autorităţi locale, de exemplu consiliul local din comuna X, că asemenea lucruri care se discută intră sau nu sub incidenţa Legii privind protecţia informaţiilor clasificate. Vor fi foarte greu de găsit şi de decelat aceste informaţii şi, sub masca acestei sintagme, vor fi interpretări de genul: "A, aceasta este o informaţie clasificată şi nu o discutăm."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, dar necunoaşterea legii nu poate fi invocată nici de un om simplu; cu atât mai mult de un primar.

Domnul Emil Boc:

Nemo censetum ignorare lege. Să pornim de la realitatea existentă, şi nu de la realitatea virtuală, teoretică pe care o invocaţi, domnule preşedinte, cu bună-credinţă şi pe bună dreptate. Dar, repet, este doar un efort constructiv, şi mă supun voinţei dumneavoastră, evident.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc. Aţi auzit şi argumentele domniei sale şi ale iniţiatorului.

Cine este pentru? 13 voturi pentru.

Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.5 cu privire la lit.a), amendament propus de comisie.

Cine este pentru? 47 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 47 de voturi pentru, s-a adoptat amendamentul de la pct.5 cu privire la art.5 lit.a).

Art.5 lit.b).

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Se pare că este o scăpare a comisiei sau o formulare neatentă. Această literă - lit.b), în propunerea comisiei, cel puţin sună invers faţă de sensul legii.

Vă rog să fiţi atenţi la faptul că art.5 vorbeşte că "Prevederile prezentei legi nu se aplică", deci despre acele situaţii când nu se aplică prevederile prezentei legi. Lit.b) din iniţiativă spune: "...activităţile comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale", deci numai în ipostaza în care publicarea acestor informaţii aduce atingere concurenţei loiale.

La lit.b), în forma propusă de comisie se spune: "Valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor comerciale sau financiare care pot aduce atingere principiului concurenţei loiale". Deci, dacă cineva, prin aceste elemente, tocmai încalcă concurenţa loială, atunci trebuie să îl muşamalizez, să nu îl fac public. Acesta este sensul în formularea dată, deci tocmai invers.

Punctul meu de vedere este că esenţa lit.b) este tocmai în partea eliminată - acestor elemente nu se aplică această lege dacă prin publicarea acestora se aduce atingere principiului, şi nu dacă prin valorile, termenele şi realizarea datelor tehnice, activităţilor comerciale sau financiare se poate aduce atingere concurenţei loiale.

Deci secretizarea se impune pentru că aducerea la cunoştinţă este un act de concurenţă neloială, şi nu pentru că actul în sine este un fapt de concurenţă neloială şi nu îl aduc la cunoştinţa publicului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi. Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Regret că probabil intru în conflict cu antevorbitorul şi cu postvorbitorul, dar la art.5 lit.b) nu există un amendament respins depus de către colegul nostru.

Domnul Árpád-Francisc Márton (din sală):

Măcar să fiţi atenţi la ceea ce am spus.

Domnul Ioan Oltean:

În consecinţă, apreciez că intervenţia este neregulamentară. În al doilea rând, domnia sa a făcut aici o disertaţie legată de conţinutul textului, şi nicidecum un amendament.

De aceea, eu cred că este necesar să supuneţi spre adoptare amendamentele care sunt în raport, aşa cum au fost formulate.

Domnul Árpád-Francisc Márton (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marton, eu înţeleg că dumneavoastră aţi vorbit împotriva amendamentului comisiei. Vă mulţumesc.

Având în vedere că sunt obiecţiuni, vom supune amendamentul la vot.

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

A fost o discuţie destul de aprinsă pe marginea acestui amendament în comisie. Cei din comisie au apreciat formula pe care a propus-o iniţiatorul ca fiind foarte largă, evazivă - "activităţi comerciale sau financiare". Practic, orice chestiune legată de contracte, de concesionări, de alte afaceri care se fac la nivel local şi prin consiliul local ţin de activităţi economice sau financiare şi, atunci, practic, prin această lege, n-ai putea pătrunde în mecanismul de decizie cu privire la alocarea de contracte şi alte activităţi de acest gen ce se desfăşoară la nivelul autorităţilor locale. Şi, pentru a sparge clica la nivelul local, în sensul ca cetăţenul să poată avea totuşi acces la deliberările pe bani publici, pentru că acele contracte se fac pe bani publici, la propunerea colegului nostru Cristea, am redactat un amendament restrictiv, şi anume: nu orice dezbatere să fie nepublică cu privire la activităţile financiare sau comerciale de la nivel local, ci doar acelea care vizează valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor comerciale care pot aduce atingere principiului concurenţei, adică prin care spui, din oferta cu plic închis de exemplu a mai multor societăţi comerciale, care este conţinutul ofertei. Acele lucruri nu ai voie să le dezvălui, pentru că este ofertă să spunem cu plic închis, dar procesul de deliberare asupra ofertelor trebuie să fie transparent.

Aceasta a fost gândirea noastră în comisie: să dăm posibilitatea oamenilor să participe la procesul decizional, pe baza argumentelor formulate, şi să nu dezvăluim acele elemente care pot pune în pericol concurenţa loială. De aceea, susţinerea ar fi pentru amendamentul comisiei, aşa cum a fost formulat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am combătut modul de formulare a acestui text şi am enunţat că s-ar putea să fie o greşeală de redactare a raportului. Ascultând susţinerea de mai înainte, este acceptabilă această reformulare, cu o singură condiţie: să nu dispară această parte - "dacă publicarea acestora poate aduce atingere", pentru că, fără această formulare, textul nu are sens, şi vă rog să fiţi atenţi la ceea ce spun.

Deci, fără această formulare, textul nu are nici un sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat.

Domnul Dan Jurcan:

Precizarea făcută de domnul deputat de la UDMR nu face altceva decât să clarifice textul. Din acest motiv, noi susţinem modificarea, de fapt completarea amendamentului propus de comisie cu sintagma "dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la lit.b) cu această completare: "...dacă publicarea acestora poate aduce atingere..."

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.c) de la art.5 nu sunt amendamente. Votată în unanimitate.

Titlul cap.III şi al secţiunii I. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.6 alin.1. Urmăriţi amendamentul de la pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni. Amendamentul a fost admis, şi se modifică alin.1 al art.6.

Art.6 alin.2. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.6 alin.3. Urmăriţi amendamentul de la pct.8.

Domnul Dinu Gheorghe.

Domnul Gheorghe Dinu:

Eu am cerut la comisiile reunite - cea juridică şi cea pentru administraţie publică - eliminarea alin.3 pentru două motive. Unul ar fi legat de faptul că se regăsesc la alin.2 prevederile acestui alin.3, iar, pe de altă parte, este vorba de anunţul acesta de elaborare a unor proiecte de acte normative, şi mă gândesc la primării, la consiliile locale, chiar judeţene. Cum ar putea face să îi anunţe pe toţi oamenii de afaceri şi să le transmită să ia act de cunoaşterea acestui act normativ pe care vor să îl elaboreze la nivel local? Ar înseamna ca în primărie şi respectiv în consiliul judeţean să existe un aparat birocratic foarte important care să urmărească toţi oamenii de afaceri pe domenii de activitate. Noi avem suficient de multe prevederi legale în Legea nr.215, dar şi în Ordonanţa nr.35 din 2002, prin care se asigură această transparenţă. Nenorocirea este că noi nu aplicăm această transparenţă decizională şi, iată, organismele internaţionale ne înfierează pe această temă - faptul că legi avem, şi suficient de bune, dar, din păcate, nu le respectăm.

Deci ceream eliminarea alin.3 pentru nepragmatismul lui. Nu se poate pune în practică acest alineat pentru că am da naştere unei birocraţii exagerate la consiliile locale şi am da şi posibilitatea ca un consiliu local, o primărie, un consiliu judeţean să fie atrase într-un act juridic în instanţă pentru că, de exemplu, "Pe mine nu m-aţi informat că scoateţi la licitaţie nu ştiu ce - plantarea unui stâlp, undeva, şi sunt om de afaceri în industria construcţiilor!".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Vreau numai să simplificăm şi să menţionez faptul că, cu tot respectul pentru propunerea domnului deputat Dinu, pe care îl respect, aici nu pot fi de acord cu domnia sa, pentru că în fapt unul din scopurile acestei legi a fost şi acela de a informa inclusiv mediul de afaceri, deci pe reprezentanţii mediului de afaceri cu privire la proiectele de acte normative care se supun deliberării şi dezbaterii de către diferite autorităţi, pe de o parte pentru ca ei să nu fie puşi în situaţia de a lua cunoştinţă post factum despre ceea ce dorim să facem noi, reprezentanţii şi aleşii lor, ci să fie şi consultaţi înainte de elaborarea actelor normative. Iar expresia formulată aici - "pentru aviz consultativ" - cred că răspunde tocmai acestor exigenţe: de a fi consultaţi, rămânându-le la latitudine dreptul lor de a-şi exprima sau nu un punct de vedere. Dar, repet, este important să dăm posibilitatea aceasta legală ca ei să aibă cunoştinţă înainte de aplicarea unor acte care îi vizează în mod direct.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aveţi argumentele pentru care comisia a respins acest amendament. Totuşi, înainte trebuie să supun votului dumneavoastră chiar acest amendament, pentru că propune eliminarea textului.

Cine este de acord cu amendamentul domnului deputat Dinu Gheorghe de eliminare a art.6 alin.3? 8 voturi.

Împotrivă? Este evident că marea majoritate votează împotriva eliminării.

Supun votului dumneavoastră alin.3 în formularea din amendamentul de la pct.8.

Cine este pentru amendamentul de la alin.3 propus de către comisie? 40 de voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi.

Abţineri? O abţinere.

Cu 40 de voturi pentru, 8 contra şi o abţinere, s-a adoptat amendamentul de la pct.8, şi alin.3 al art.6 s-a modificat în mod corespunzător.

Alin.4 al art.6. Urmăriţi amendamentul de la pct.9. A fost admis amendamentul de la pct.9, şi se modifică alin.4.

Alin.5. Urmăriţi amendamentul de la pct.10. Nu sunt obiecţiuni. A fost admis amendamentul de la pct.10, şi se modifică alin.5 în mod corespunzător.

La alin.6, 7 şi 8 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votate în formularea iniţiatorului.

Alin.9 al art.6. Urmăriţi amendamentul de la pct.11. Nu sunt obiecţiuni. A fost admis amendamentul, şi se modifică alin.9 în mod corespunzător.

Domnul deputat Boc, aveţi amendament la art.6, după alin.9? Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

La alin.9 se spune: "În cazul reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedură de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare". Deci aici avem un alineat care practic ne scoate din prevederile acestei legi, şi textul respectiv spune că nu se aplică tot ceea ce am discutat până acum cu privire la transparenţă, dezbateri şi aşa mai departe.

Noi am apreciat că această formulă este prea vagă, având experienţa de la ordonanţele de urgenţă. Potrivit art.114 din Constituţie, în cazuri excepţionale se pot emite ordonanţe de urgenţă. La fel, autorităţile locale sau celelalte autorităţi care, potrivit legii, trebuie să se supună prevederilor ei, vor abuza de art.9 şi vor spune: datorită circumstanţelor excepţionale, nu mai supunem dezbaterii publice proiectul de act normativ respectiv.

Amendamentul pe care l-am formulat venea tocmai în acest sens: ca, după alin.9, să introducem un alineat nou, alin.10, în care să se spună: "Pentru fiecare act normativ adoptat conform alin.9, adică în procedură de urgenţă, autoritatea administraţiei publice în cauză este obligată să realizeze şi să publice prezentarea detaliată a motivelor întemeiate care s-au aflat la baza aplicării procedurii menţionate". Deci măcar să îi obligăm să motiveze de ce au adoptat actul normativ în procedură de urgenţă, care este situaţia excepţională. De ce acest lucru: eventual pentru a avea temei pentru a-i ataca în instanţă pe Legea contenciosului administrativ datorită faptului că au încălcat prevederile legii.

Dacă ei nici măcar nu sunt obligaţi să îşi motivele adoptarea actelor normative, va fi foarte greu în instanţă să îi poţi ataca pe Legea contenciosului administrativ.

Pe scurt, amendamentul nostru cere să explice situaţia excepţională care a stat la baza eliminării procedurii de transparenţă prevăzută de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Musca:

De foarte puţine ori sunt împotriva domnului Emil Boc.

De data aceasta, eu cred că va trebui să eliminăm categoric această posibilitate pentru că, dacă ea rămâne, toată legea este absolut în zadar.

În lege nu se spun criteriile sau situaţiile excepţionale, ca să ne putem raporta la ele. Drept urmare, până la urmă, orice se poate motiva ca fiind excepţional.

Dacă pentru Guvern sunt asemenea necesităţi, pentru un consiliu local, pentru un consiliu judeţean nu se justifică o asemenea măsură. Drept urmare, propun eliminarea din proiectul de lege a situaţiilor excepţionale - când este vorba de altceva în afară de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsă colegă, îmi pare rău că nu pot să supun votului propunerea dumneavoastră. Înainte de a veni dumneavoastră în sală, noi tocmai am votat acest text şi, tocmai consecinţa votării acestui text, domnul Boc a venit cu un amendament prin care vrea să îl amelioreze în concepţia domniei sale.

Doriţi să inteveniţi cu privire la propunera domnului Boc? Vă rog.

Domnul Dan Jurcan:

Propunerea domnului deputat Boc este superfluă întrucât la art.12 alin.1, unde se prevede obligativitatea autorităţilor publice de a întocmi un raport anual privind transparenţa decizională, la lit.c) se spune foarte clar: "Numărul şedinţelor publice închise şi motivaţia restricţionării accesului". Deci, practic, această motivaţie invocată de domnul deputat Boc apare în raportul anual.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Cu toată admiraţia pentru colegul meu cu care am colaborat foarte bine, domnia sa nefiind jurist, cred că i-a scăpat o nuanţă.

Domnule ministru, aici aţi invocat însă raportul anual. Ăla când se prezintă, după ce a trecut anul calendaristic, da, până în martie anul viitor, se prezintă raportul cu privire la acele decizii care nu au, cum spuneţi dumneavoastră, care au fost restricţionate. Păi, din punctul de vedere al legii, al cetăţeanului, este superfluu să mai treci acolo, dacă nu-i dai posibilitatea să atace în instanţă în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ, de 30 de zile. Degeaba veniţi dumneavoastră şi spuneţi că în raportul anual care se dă publicităţii, după expirarea anului, vom menţiona acele motive. Superfluu, nu are nici o eficienţă juridică, doar pentru statistici, pentru rapoarte prezentate la seminarii sau colocvii interne şi internaţionale, dar pentru cetăţean nu are nici un fel de relevanţă practică, pentru că el are termenul ăla de 30 de zile scadent din Legea contenciosului administrativ, pentru a se adresa instanţei de judecată. Or, el, dacă nu cunoaşte, în cele 30 de zile, motivaţia situaţiei excepţionale, nu putem face nimic. Deci de aceea cred că este nevoie să obligăm aceste autorităţi care intră sub incidenţa legii să-şi motiveze situaţia excepţională. Nu este greu, măcar introducem o cenzură indirectă sau punem o piedică în calea abuzului lor de a emite şi de a face inaplicabile prevederile prezentei legi.

Doamna Mona Muscă a spus foarte corect, aici, că s-ar putea ca această prevedere să blocheze aplicarea legii. Nu sunt de acord în totalitate cu domnia sa că nu ar trebui să avem o procedură specială, pentru că poate, într-adevăr, intervin situaţii excepţionale, de urgenţă. La Parlament avem procedurile de angajare a răspunderii, în 3 zile se rezolvă legea. La nivelul autoriătţilor locale, nu avem asemenea proceduri de urgenţă şi de aceea e nevoie să avem un text, numai că el trebuie să fie foarte bine delimitat, tocmai ca el să nu facă inaplicabilă întreaga lege. Şi, cunoscând practica din administraţia locală, indiferent de culoare politică, dacă nu vom restricţiona, fiţi convinşi că această lege va fi doar o simplă barieră de hârtie în calea închiderii administraţiei publice faţă de cetăţean. De aceea supun amendamentul acesta, repet, care nu vine decât să dea consistenţă acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc. Aţi auzit toate argumentele şi pro şi contra.

Cine este pentru?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Votaţi-l, că e bun!

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă deputat, aţi avut cuvântul la tribună, vi l-am dat...

13 voturi pentru.

Împotrivă? 40 de voturi împotrivă.

Amendamentul s-a respins.

Titlul secţiunii a doua.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

La articolul 7, pentru alineatul 1, vă rog să urmăriţi amendamentul 12.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 12? Nu aveţi. Admis amendamentul 12, articolul 7, alineatul 1 se modifică în mod corespunzător.

Articolul 7, alineatele 2, 3, 4, comisia nu a mai avut amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Articolul 8. Urmăriţi amendamentul 13. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 13.

Dumneavoastră la ce amendament vreţi să vă referiţi?

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

La amendamentul 14, articolul 8.

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul 14 respins, poate.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Dinu:

Aşa cum spune şi raportul, împreună cu domnul deputat Coifan Viorel de la PNL, am susţinut acest amendament, şi anume: "Persoana care prezidează şedinţa publică a solicitat punctul de vedere al invitaţilor cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi". Şi noi am propus eliminarea acestui articol, întrucât îl face de nefolosit. O şedinţă a consiliului local, de exemplu, are pe ordinea de zi cam 60 de proiecte de hotărâri. Dacă vor fi acolo numai 10 invitaţi...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog să vă referiţi la amendamentul comisiei, nu la textul iniţial. Amendamentul comisiei nu are sintagma "va solicita punctul de vedere al invitaţilor".

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte, eu citesc textul iniţial şi ce am propus noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră aţi propus eliminarea textului iniţial, iar comisia l-a amendat, eliminând sintagma aia care vă deranjează pe dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Dinu:

Iar noi am susţinut eliminarea articolului 8, ca să dispară totalmente din textul legii...

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare rău, dar, dacă noi am votat amendamentul comisiei care a reformulat textul iniţial, practic, obiecţiunea dumneavoastră a rămas fără obiect.

Domnul Gheorghe Dinu:

Da, dar, atunci, cum facem cu amendamentul nostru respins? Nu mai avem dreptul să-l susţinem.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-l susţineţi în raport de amendamentul comisiei, de textul articolului 8, aşa cum l-a propus comisia. Deci vreţi să eliminaţi amendamentul comisiei, care... ?

Domnul Gheorghe Dinu:

Nu...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mă ascultaţi pe mine, uitaţi-vă la text. Pe dumneavoastră vă nemulţumeşte sintagma "va solicita punctul de vedere al invitaţilor". această sintagmă a fost respinsă, scoasă din text de către comisie.

Domnul Gheorghe Dinu:

Şi, atunci, practic, articolul 8 rămâne fără punctul de vedere al invitaţilor, nu? Şi, atunci, suntem de acord, nici o problemă.

Domnul Valer Dorneanu:

Sigur că da.

Bine, mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea, amendamentul domnului Dinu Gheorghe, de eliminare a textului articolului 8. Aveţi amendamentul dânsului la pag.25 a raportului de mediere, la amendamente respinse.

Domnul Gheorghe Dinu:

Din păcate, nu am putut să expun motivele pentru care am propus eliminarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Dinu:

Spuneam de faptul că, pe ordinea de zi a unui consiliu local, sunt 60 de puncte. Vor fi, acolo, 10, 15, 20 de invitaţi, pentru că, iată, nu aţi fost de acord cu eliminarea acelui articol privind anunţarea tuturor oamenilor de afaceri, nu ştiu cum, mă rog, e o chestiune care să vedem cum se va putea pune în practică, dar revin, acum, şi vor fi 10 - 12 invitaţi acolo. Dacă înaintea şedinţei de consiliu local dăm cuvântul invitaţilor să-şi spună punctul de vedere vizavi de ordinea de zi, înseamnă că nu mai ţinem şedinţa, pentru că se lungeşte la 2 - 3 ceasuri punctul lor de vedere. Şi nu se mai poate face pragmatică şedinţa, nu se va mai putea desfăşura. De aceea am propus eliminarea, pentru că este o chestiune superfluă, e prea mult exces de zel în problema aceasta.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimaţi colegi,

Asta este raţiunea acestui proiect de lege. Culmea este că noi, de la liberali, de la PD, susţinem proiectul de lege şi îl apărăm mai mult decât majoritatea parlamentară.

Domnii mei, ăsta este spiritul, asta este raţiunea acestei legi, tocmai pentru a putea avea o participare din partea celor interesaţi de proiectele respective. Este ideea de guvernare participativă. Nu se poate să emiţi tot felul de proiecte şi să nu colaborezi cu cei care sunt interesaţi şi vizaţi de aceste proiecte de lege.

Drept urmare, ăsta este rostul legii. Dacă scoatem consultarea de aici, să-i chemi numai acolo, ca să fie în cunoştinţă de cauză, nu-i nevoie, pot afla şi după. Asta este raţiunea legii. O omorâm dacă scoatem şi asta. Şi aşa, cu articolul votat înainte, s-a ştirbit legea. Dacă mai facem şi acest lucru, o omorâm complet.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, la vot!

Vă rog eu frumos, s-a înţeles, am senzaţia că există şi o mică eroare din partea colegului nostru, care crede că stabilesc invitaţii ordinea de zi. Textul este că li se dă posibilitatea să vorbească în legătură cu ordinea de zi. Altminteri de ce să fie chemaţi acolo, ca să aplaude discuţiile din consiliu?

Vă mai menţineţi amendamentul?

Domnul Gheorghe Dinu:

Oricum, eu am, totuşi, o mică experienţă de consilier local. Nu ştiu doamna...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă susţineţi amendamentul?

Domnul Gheorghe Dinu:

Îl susţin, dar, încă o dată, trebuie, totuşi, să lămurim o chestie. Faptul că este invitat acolo, în ceva în care, probabil, îl priveşte, cum nu are drept de vot? Oricum, consilierii sunt cei care reprezintă interesele pe mozaicul politic al electoratului de acolo. Îl reprezintă cineva, nu trebuie neapărat să vină sau, de fiecare dată, când vreau să supun sau pun un proiect de hotărâre, nu trebuie să consult toată populaţia, pentru că nu pot, nu pot.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles, domnule coleg. Am înţeles şi de ce susţineţi amendamentul, pentru că vreţi ca, în calitate de consilier, să decideţi singur, fără să mai întrebaţi pe alţii.

Domnul Gheorghe Dinu:

Chiar dacă îl consult pe cel pe care l-am invitat acolo, oricum nu are putere de decizie, tot consilierii decid. Eventual îşi pune, şi el, în faţa camerelor de luat de vederi un punct de vedere, dar, mai departe, l-am adunat acolo sau l-am chemat acolo, tot ca să nu aibă nici un punct de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Împotrivă? Da, este evident, marea majoritate este împotriva eliminării textului. Textul a rămas în formularea comisiei, la amendamentul 13.

La articolul 9, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 10 - urmăriţi amendamentul 14. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 14, se modifică articolul 10, în mod corespunzător.

Articolul 11, alineatul 1...

La ce articol aveţi?

Domnul Emil Boc:

La articolul 10. Am renunţat la 3 amendamente până acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Tocmai l-am votat mai înainte. Acum revenim?

Poftiţi, poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, vă rog să apreciaţi că am renunţat la 3 amendamente, până acum, de a le mai susţine. Am convenit să punctăm doar asupra celor care pot…

Domnul Valer Dorneanu:

La atâtea renunţaţi, încât nu o să mai apucăm să votăm legea pe care dumneavoastră aţi lăudat-o, aşa, în ansamblu.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, o să avem timpul, dar numai asupra acelor puncte nevralgice ne-am oprit.

Care era problema: minuta dezbaterilor din cadrul unei şedinţe publice, inclusiv, după caz, rezultatul voturilor exprimate, va fi afişată la sediul fiecărei autorităţi. Noi am solicitat, pe linia aceasta a transparenţei, ca cetăţeanul să ştie ce îi face alesul în consiliul local, cum votează, ca să-l poată ajuta. Să se treacă, în minută, faptul că votul fiecărui membru va fi consemnat. Să ştiu exact dacă acel consilier pe care-l am în consiliul local mă reprezintă, cum a votat. Aşa, pe ansamblu, e foarte greu să-l judec, dar, dacă va fi vorba de o concesiune sau despre încheierea unui contract, aş vrea să ştiu cum a votat consilierul meu. De aceea ar fi bine ca, în acea minută care rezumă, se face o sinteză a şedinţei, să se consemneze, aşa cum se consemnează şi în Statele Unite, rezultatul votului fiecărui membru, pentru a şti, în cunoştinţă de cauză, cum s-a comportat alesul pe care l-am desemnat, ca la viitoarele alegeri să am o altă poziţie. Deci amendamentul este "inclusiv votul fiecărui membru".

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Absolut în toată lumea votul este transparent, numai la noi, în general, încercăm, în fel şi chip, să facem ca votul să nu fie transparent. Un vot transparent însă ajută la responsabilizarea celor care-şi fac treaba acolo. E foarte uşor ca, la umbra votului ascuns, să faci orice fel de mişcări. Deci, dacă vrem să responsabilizăm pe cei care îi alege electoratul în acele funcţii sau pe cei care sunt numiţi în acele funcţii, atunci, obligatoriu, votul trebuie să fie transparent. Vrem responsabilizarea lor sau vrem să-i ajutăm să facă tot felul de jocuri, de care niciodată nu o să fim conştienţi. E vorba de electorat. Ţinem cu electoratul, să ştie exact ce fac aleşii lor acolo sau vrem să-i lăsăm să facă jocurile cum vor ei? E şi interesul celor care-i trimit acolo, e şi interesul celor pe care ei îi reprezintă, ca electorat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Comisia m-a învrednicit să vă propun următorul text. Deci: "Se publică votul fiecărui membru, cu excepţia cazurilor când s-a hotărât vot secret", pentru că nu merge altfel.

Cu această reformulare, vă propun amendamentul domnului Boc, la articolul 10.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul reformulat al domnului Boc.

La articolul 11, alineatul 1, amendamentul 15.

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Dinu:

La articolul 11, am considerat necesar ca să completăm textul articolului 11, alineatul 1: "Atunci când se consideră necesar, şedinţele pot fi înregistrate audio şi când posibilităţile tehnice o permit". Altcumva, se poate întâmpla ca, în comuna Dor de Munte care nu are instalaţie de înregistrare, să se ceară înregistrarea şedinţelor consiliului local. Cum o poate face? Deci aceste şedinţe se pot înregistra, dar numai când posibilităţile tehnice permit aşa ceva. Plus de asta, noi nu avem încă reglementat modul cum se arhivează o bandă audio, când se şterge, cum o şterge, cine o şterge, cum se păstrează ca să poată să fie un element, într-o anumită situaţie, juridic, să zic, de interpretat. Deci am completat articolul: "când posibilităţile tehnice o permit".

Domnul Valer Dorneanu:

Tot la articolul 11, alineatul 1?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Aş vrea să citesc articolul, ca să vedeţi că nu e nevoie de acea completare. Ultima parte a articolului 11 spune, foarte clar: "atunci când se consideră necesar, şedinţele publice" - atenţie - "pot fi înregistrate audio". Deci este acolo: "pot fi înregistrate audio", nemaivorbind că înregistrarea audio, într-o sală mică, într-o comună unde se ţine un consiliu local, se poate face cu un reportofon care, la ora actuală, costă 500 de mii de lei şi caseta respectivă rămâne ca martor al acelei şedinţe. Deci nu este o problemă, chiar dacă ar fi obligatoriu, dar nu e cazul, e "pot".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mai menţineţi amendamentul, domnule Dinu?

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Oricum, cade la vot!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, vă întreb, pentru că v-a dat o explicaţie sugestivă. Textul este cu "pot".

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Degeaba pot, dacă nu am posibilităţi tehnice!

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, am supus votului amendamentul comisiei pentru articolul 11, alineatul 1 de la punctul 15.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Mai am şi eu un amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

La articolul 11, alineatul 1? Poftiţi.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că "călcâiul lui Achille", în acest articol, este "înregistrate audio". Există două variante: sau "pot fi înregistrate", sau, am completat eu, "pot fi înregistrate audio, video sau prin alte mijloace tehnice", pentru că, la ora actuală, avem şi videoconferinţe, şi consiliile judeţene pot fi înregistrate şi prin mijloace video. Legea trebuie să fie şi prospectivă, or, în prospectivă, asta înseamnă că putem să avem şi holograme. Acum, nu fac bancuri. Nu mai spun de mijloc de înregistrare. De aceea nu am făcut altceva, decât am completat, spunând că "audio" este restrictiv. Ori spunem "înregistrate", şi atunci sunt valabile toate mijloacele de înregistrare disponibile, sau completăm cu ceea ce, la ora actuală, este posibil, de exemplu "video".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Există, deci, mai multe amendamente. După Regulament, este supus votului dumneavoastră, întâi, amendamentul comisiei. Îl aveţi la pagina 11, amendamentul 15.

Cine este pentru amendamentul 15 al comisiei? Vă rog să participaţi la vot, aşa cum doriţi. 37 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

S-a adoptat amendamentul 15 cu privire la articolul 11, alineatul 1.

Articolul 11, alineatul 2 - urmăriţi amendamentul 16. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 16, modificat articolul 11, alineatul 2.

Articolul 12, alineatul 1 - urmăriţi amendamentul 17. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 17, articolul 12, alineatul 1 se modifică în mod corespunzător.

Articolul 12, alineatul 2 - urmăriţi amendamentul 18. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 18, se modifică alineatul 2 de la articolul 12.

Titlul capitolului III şi articolele 13, 14, 15. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate, în formularea existentă.

Articolul 15 - urmăriţi amendamentul 19. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat articolul 15.

La titlul capitolului IV şi articolul 16, alineatul 1, comisia nu a avut amendamente. La titlu, aveţi...?

Domnul Emil Boc:

La articolul 15.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, haideţi, serios... Mă uit la dumneavoastră, când citesc textul, pentru că ştiu că, de acolo, poate...

Domnul Emil Boc:

Am ridicat mâna sus!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aţi ridicat nici o mână!

Domnul Emil Boc:

De două ori am ridicat!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi. Nu-i corect ceea ce faceţi! Degeaba stabilim orice regulă, la început...

Domnul Emil Boc:

Este foarte corect, domnule preşedinte, şi repet: subliniez efectul constructiv pe care vrem să-l avem aici.

La articolul 15, se spune: "În cazul în care o persoană care participă la şedinţă preşedintele constată că încalcă Regulamentul, preşedintele dispune evacuarea". Deci noi am vrut să gradăm, prima sancţiune să nu fie direct evacuarea persoanei care, ştiu eu, ar perturba şedinţa, unul dintre invitaţi. Şi formula propusă a fost: "În cazul în care o persoană încalcă Regulamentul, preşedintele va dispune avertizarea şi, în ultimă instanţă, evacuarea". Tocmai pentru a nu da pretext de interpretări abuzive din partea preşedintelui. Prima oară îl avertizezi şi după aceea îl evacuezi, nu direct evacuarea, pentru că s-ar putea să exercite o modalitate abuzivă. De aceea, formula pe care o propunem e doar de atenuare. Prima dată dispui avertizarea şi după aceea evacuarea. Deci e o formulă graduală pe care v-am propus-o dumneavoastră şi se află la ultimul amendament de la punctul 20.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, din partea iniţiatorului.

Poate vorbiţi şi cu comisia.

Domnul Dan Jurcan:

Apreciem că amendamentul, în formularea propusă de domnul deputat Boc, este mai clar şi, în fond, este normal ca...

Domnul Valer Dorneanu:

Şi mai democratic!

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Da!

Domnul Dan Jurcan:

Şi mai democratic, da. Şi iniţiatorul îl susţine.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? 1 abţinere.

Articolul 15 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului domnului Boc, şi nu a comisiei.

Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 16, alineatul 1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 16, alineatul 2 - urmăriţi amendamentul 20. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 20. Se modifică articolul 16, alineatul 2.

Articolul 17. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Am parcurs această lege. O vom supun votului final mâine.

În continuare, poate cu mai mult succes ca viteză de dezbatere, să luăm Proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităţilor din Delta Dunării.

Suntem în procedură obişnuită. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect pe scurt.

Nu este? da, nu e iniţiatorul, care este un senator.

Comisia, vă rog să prezinte raportul.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităţilor din Delta Dunării.

Ţinând cont de avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, proiectul de lege a fost supus dezbaterii, s-a întocmit raportul, pe care vă rugăm să-l supuneţi dezbaterii plenului Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe texte.

La titlul proiectului, urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Am la titlu...

Domnul Valer Dorneanu:

La titlul legii. Nu sunteţi din partea comisiei?

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă rog să observaţi, domnule preşedinte, că legea e "privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate în intravilanul localităţilor", iar la iniţiator este "Lege privind constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului". Deci cuvântul "privată", dintr-o redactare, cred, din cauza...

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, la amendamentul comisiei privind constituirea, să se adauge şi "proprietate privată".

Domnul Radu-Liviu Bara:

Exact, exact, ca să fie în concordanţă cu titlul legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această adăugire a reprezentantului comisiei, dacă sunteţi de acord cu amendamentul 1? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci titlul s-a adoptat cu adăugarea sintagmei "private".

Articolul 1, alineatul 1 - urmăriţi amendamentul 2. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, se modifică articolul 1, alineatul 1.

Deci la amendamentul 1, pentru alineatul 1, se înlocuieşte verbul "se stabileşte" cu "se constituie", iar pentru litera a) de la articolul 1, alineatul 1 urmăriţi amendamentul 3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 3, se modifică litera a) de la articolul 1, în mod corespunzător.

Litera b) de la alineatul 1 şi alineatul 2 de la articolul 1 - comisia nu a mai avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votate în formularea iniţiatorului.

Articolul 2 - urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul 4, se modifică articolul 2, în mod corespunzător.

La articolul 3, în întregime, urmăriţi amendamentul 5. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 5. Se modifică articolul 3.

Articolul 4 - urmăriţi amendamentul 6. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul 6. Se modifică, în consecinţă, articolul 4.

Articolul 5 - urmăriţi amendamentul 7, care priveşte alineatul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 7, se modifică articolul 5, alineatul 1, în mod corespunzător.

Articolul 5, alineatul 2, 3, 4 - nu sunt obiecţiuni. Nici de la dumneavoastră. Votate în formularea iniţiatorului.

Articolul 6 - urmăriţi amendamentul 8.

Poftiţi, domnule Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Iar e o omisiune, domnule preşedinte: "la suprafeţele de teren pe care sunt amplasate lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, inclusiv platformele de apărare împotriva inundaţiilor, construite conform legii...". Deci: "împotriva inundaţiilor, precum şi zonelor de protecţie a acestora", ca să coincidă cu textul iniţial. A fost o scăpare. Deci: "platformele de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi zonelor de protecţie a acestora" şi, pe urmă, textul curge în continuare: "construite conform Legii apelor nr.107".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

E o scăpare, stimaţi colegi.

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 8, reformulat acum de reprezentantul Comisiei penntru administraţie publică.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După amendamentul 8, vă rog să urmăriţi amendamentul 9, care propune un alineat nou la articolul 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul 9, se introduce alineatul 2 la articolul 6.

La articolul 7, ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Am parcurs şi acest proiect, îl vom supune votului final mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2002.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie, rog timpii de dezbatere.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Având în vedere că acest proiect a fost retrimis comisiei şi raportul nu s-a schimbat, ţinând cont că a fost retrimis comisiei, pentru cuprinderea şi a altui imobil, eu propun, pentru discuţii, 5 minute, iar pentru fiecare articol câte 1 minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, iniţiatorul nu este prezent şi ne roagă să-l amânăm pentru mâine.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Este prezent, nu-i nici o problemă!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este domnul ministru Gingăraş, vrea să fie dânsul prezent. Următorul proiect, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 129/2002 pentru modificarea Legii 26/1990. Comisia juridică, domnul deputat, domnul vicepreşedinte al comisiei, Boc, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Având în vedere procedura de urgenţă avută în vigoare, propunem un termen de 15 minute, câte 2 minute pe articol. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul legii şi raportul comisiei care, practic, propune adoptarea în formula iniţială a amendamentelor luate în dezbatere de comisie fiind respinse. Vreţi o intervenţie prealabilă? Suntem în procedură de urgenţă. Poftiţi.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte, vă rog dacă studiaţi raportul, am un amendament la articolul unic, un amendament care a fost respins...

Domnul Valer Dorneanu:

Haideţi, să ajungem la articolul unic. Staţi aici că la proiectul de lege probabil nu sunt... Sunt obiecţiuni? Nu. Votat în formula iniţială.

La articolul unic înţeleg că există obiecţiuni şi există un amendament respins. Aveţi cuvântul.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Deci, am propus ca amendament respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129 pentru modificarea Legii 26, pentru următoarele argumente: în primul rând, activitatea Registrului Comerţului, care s-a desfăşurat până acum pe lângă Camera de Comerţ, s-a desfăşurat în condiţiuni bune, ca să nu zicem foarte bune; în nici un caz nu au fost sincope care să justifice schimbarea reglementărilor actuale. Nu cred că justificarea adusă de Guvern privind alinierea la reglementările europene stau în picioare pentru că Registrul Comerţului în ţările europene funcţionează atât la nivelul justiţiei cât şi la nivelul Camerei de Comerţ. Deci, există posibilitatea menţinerii actualei forme de organizare.

În al doilea rând, prin această ordonanţă de urgenţă, se produce o naţionalizare a patrimoniului Registrului Comerţului şi trecerea lui în patrimoniul statului. De asemenea, bazele de date şi toată infrastructura creată la nivelul Registrului Comerţului sunt preluate fără un temei legal.

Există, în fine, o a treia justificare care susţine simplificarea formalităţilor administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor.

În discuţiile care au avut loc la Comisia juridică pe această temă, chiar reprezentanţii majorităţii parlamentare au constatat că, de fapt, nu se simplifică nimic, nu se modifică absolut nimic din funcţionarea acestui Registru al Comerţului, decât se trece de la Camera de Comerţ la Ministerul Justiţiei.

Sigur că în dezbaterile publice care au avut loc, un lider al majorităţii parlamentare a spus că s-a făcut această trecere pentru a se prelua taxele care reveneau până acum Registrului Comerţului şi Camerei de Comerţ la bugetul statului. În măsura în care Guvernul susţine că asta este adevărata motivaţie, cred că putem accepta preluarea la Ministerul Justiţiei, dar nici o altă motivaţie nu este suficientă sau nu cred că justifică această trecere de la Camera de Comerţ la Ministerul Justiţiei.

Ca urmare, eu menţin amendamentul şi vă rog să supuneţi adoptării respingerea acestei ordonanţe de urgenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Boc al Comisiei juridice.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, sunt într-o situaţie delicată; am vrut să vorbesc în nume propriu, nu în calitate de vicepreşedinte. Evident, ca vicepreşedinte al Comisiei juridice, nu pot decât să susţin punctul de vedere al comisiei care este pentru respingerea acestui amendament, acesta a fost punctul de vedere al majorităţii membrilor din comisie, deci, de respingere a amendamentului colegului nostru. Cu titlu personal, vreau să spun că Grupul PD susţine acest amendament al colegului liberal din două argumente foarte simple. În primiul rând, în acest caz, nu avem întrunite condiţiile constituţionale pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă, nu avem acea situaţie excepţională cerută de Constituţie şi, potrivit practicii Curţii Constituţionale, acel interes public major aflat într-un pericol iremediabil, nu vedem ce pericol, ce interes public a pus într-un pericol iremediabil de a fost nevoie să trecem Registrul Comerţului, de pe o zi pe alta, la Ministerul Justiţiei, iar, pe de altă parte, vrem să atragem atenţia asupra acestei practici nocive ca foarte multe autorităţi relativ autonome, independente, sunt trecute sub controlul statului; ne referim la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care a trecut la Ministerul Sănătăţii şi Familiei, ne referim la Registrul Comerţului care trece la Ministerul Justiţiei, am văzut că APAPS-ul vrea să se reînfiinţeze sub forma unui Comitet de Stat al Planificării, deci, această practică nocivă de a trece sub controlul statului cât mai multe autorităţi independente sau autonome, în cazul APAPS-ului, firmele private să intre sub controlul acesta, repet, ar trebui să punem o piedică şi să spunem nu. De aceea, mă alătur amendamentului colegului meu de respingere a acestui proiect de aprobare a ordonanţei întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile constituţionale cerute de art.114. Mulţumesc. Dar, repet, punctul de vedere al comisiei a fost acela de respingere a amendamentului. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte reprezentanta iniţiatorului, doamna ministru, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la propunerea de respingere şi să motivaţi şi de ce a fost necesar să emiteţi această ordonanţă de urgenţă.

Doamna Cristina Tarcea:

Domnilor, doamnelor deputaţi, sigur motivul pentru care a fost elaborată această ordonanţă de urgenţă a fost extrem de justificat, au fost mult mai multe motive şi în ultimul rând acela al vreunui beneficiu pentru Guvern sau pentru Ministerul Justiţiei. Şi de ce fac această afirmaţie? Este de necontestat faptul că activitatea judecătorului în cadrul Registrului Comerţului avea un rol preponderent, activitate care se manifesta inclusiv în controlul operaţiunilor efectuate în cadrul Registrului Comerţului.

Prin urmare, atâta timp cât şi în alte state există practica funcţionării Registrului Comerţului pe lângă instanţele de judecată, considerăm că nu poate să fie excesivă o asemenea măsură.

De asemenea, Ministerul Justiţiei nu va beneficia de nici un fel de avantaje materiale, având în vedere dispoziţiile clare din art.10 al ordonanţei şi art.11, în sensul că taxele şi tarifele percepute se virează în contul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului deschis la Trezoreria statului.

De asemenea, nu este vorba nici despre o naţionalizare, nu este vorba despre preluarea bunurilor, având în vedere dispoziţiile art.VI şi VII din cuprinsul ordonanţei care reglementează în mod clar modalitatea în care, pe bază de protocoale, se vor folosi aceste bunuri.

Urgenţa este justificată, sigur, de degradarea climatului din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie şi a Registrului Comerţului şi este justificată de necesitatea eliminării imediate a deficienţelor constatate şi de necesitatea eliminării neîncrederii comercianţilor în activitatea care se desfăşura în aceste instituţii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul reprezentanţilor Partidului Liberal ca la articolul unic, în loc de textul de aprobare a ordonanţei să se menţioneze respingerea ordonanţei de urgenţă.

Cine este pentru?

7 voturi pentru.

Împotrivă?

Evident, marea majoritate împotriva propunerii de respingere a ordonanţei. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră textul articolului unic din proiectul de lege în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 37 voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi contra.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 37 voturi pentru, 9 contra, nici o abţinere s-a adoptat textul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2 şi 3 de la art.I. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Pct.4, 5, 6, 7, 8 şi 9. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate cu cele 10 puncte ale sale.

Art.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.V, VI, VII. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.VIII, IX şi X. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.XI. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege mâine votului final.

Stimaţi colegi, sunt doi reprezentanţi ai Guvernului care aşteaptă de dimineaţă aici şi v-aş propune să luăm punctele 30 şi 31. Sunt şi priorităţi legislative şi oricum, economisim două ore din cele date.

Domnul Emil Boc (din bancă):

Iar mergem repede?

(Proteste în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că au încetat vocile care protestau şi să luăm pct.30: aprobarea Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Legii 26/90.

Stimaţi colegi,

Vă aduc aminte că programul de mâine începe la 8.30. Deci, mâine la ora 8.30 începem dezbaterea acestor proiecte pentru a le termina până la votul final.

Cu aceasta suspendăm lucrările şedinţei de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.06.