Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of November 6, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.154/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of November 6, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of November 6, 2002
|
Şedinţa a început la ora 9.18. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, bună dimineaţa! Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor cu anunţul tradiţional privind prezenţa. Din cei 344 de deputaţi s-au înregistrat 221, absenţi fiind 123, din care 38 participă la alte acţiuni parlamentare. Începem dezbaterile cu proiectul amânat, cel de la pct.29, privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil proprietate privată a statului în proprietatea Comitetului Olimpic Român. (Domnul director Constantin Diaconu de la MTS propune să se amâne discutarea acestui proiect.) Domnule secretar de stat, nu se poate! ne bulversaţi întreg programul de lucru. Amânăm atunci pentru săptămâna viitoare. Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea pornografiei. Domnul Antonescu este aici. Suntem în procedură obişnuită. Aveţi cuvântul să vă prezentaţi proiectul domnule ministru Antonescu. |
|||||
|
Domnul Ion Antonescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sunt convins că toată lumea a auzit despre Legea pornografiei, sunt convins că toată lumea este de acord să apară o asemenea lege. Ce să vă spun că, atunci când am făcut-o, am studiat mai multe legi din mai multe ţări din Europa şi, eu zic, aşa cum a ieşit de la Comisia juridică şi Comisia de cultură, este foarte bine şi v-aş ruga să fiţi de acord să o votăm în forma în care a apărut de la cele două comisii. |
|||||
|
Domnul Mihai Mălaimare vă rog să prezentaţi raportul comisiei. |
|||||
|
Domnul Mihai-Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Cele două comisii s-au întrunit, am căzut de acord asupra unor lucruri comune, eu cred că formula pe care au ales-o în final cele două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru cultură, este una acceptabilă şi noi v-am ruga să votaţi raportul aşa cum a fost el redactat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Márton Árpad poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cunoaştem această istorie destul de zbuciumată a acestei legi care a început cu scandal de presă şi continuă în foarte multe domenii. Într-adevăr, există, ca în orice democraţie nouă, nişte excese, mai ales în modul în care sunt comercializate anumite publicaţii, ca atare este nevoie de această lege. Este adevărat, în forma în care a venit de la Senat, însăşi legea a fost puţin tributară acestui spirit justiţiar, câteodată prea excesiv. Noi, în Comisia de cultură, şi pe urmă în discuţiile comune cu cealaltă comisie avizată în fond, Comisia juridică, am încercat să găsim o formulă cât mai acceptabilă. Această formulă nu este perfectă, trebuie să spun că eu însumi am în foarte multe puncte rezerve. Au mai rămas câteva elemente care eu zic că sunt excesive, câteva formulări; în alte locuri am fost prea blânzi. De exemplu, nu vor dispărea de pe tarabe acele femei goale care sunt pe majoritatea copertelor acelor produse care se comercializează pe aceste tarabe unde ar trebui să fie comercializate în primul rând ziare. Deci, asta din păcate, nu va dispărea. Este însă o lege nouă, perfectibilă şi zic eu să încercăm cu forma pe care o avem, pe urmă ne dumirim şi noi unde am greşit şi cum s-a procedat la mai toate legile noi într-un domeniu, să o modificăm ulterior conform experienţei căpătate pe parcursul aplicării ei. Vă mulţumesc. Propun să se voteze în forma în care este conţinută în raport. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul deputat Boc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Democrat a susţinut şi susţine acest proiect de lege, pornind de la premisa că acolo unde nu există o reglementare este mai rău decât acolo unde există o reglementare care încearcă să pună unele bariere. În acest domeniu, practic nu aveam reglementări explicite şi de aceea, în practică aveam tot felul de situaţii care au trezit, pe de o parte, deliciul presei, dar, pe de altă parte, au provocat multiple abuzuri. Această lege, fără a fi perfectă, totuşi pregăteşte nişte cadre juridice cu privire la controlul unei activităţi pe care, vrem sau nu vrem, o avem în viaţa de zi cu zi. Avantajele acestei legi sunt acelea că se referă la condiţiile exprese în care, de exemplu, persoanele juridice care prestează activităţi fie de striptease sau programe de noapte, trebuie să îndeplinească nişte rigori cerute de lege, rigori care se regăsesc şi în legislaţia altor state, aşa cum iniţiatorul a prezentat în comisii, pe baza unei documentări foarte serioase. Răspunzând oarecum colegial colegului meu cu privire la faptul că nu vor fi înlăturate de pe tarabe acele publicaţii care prezintă femei goale, totuşi avem în textul legii o formulă care spune că publicaţiile care redau explicit pe coperte acte sexuale, trebuie comercializate în spaţii special amenajate conform legii, iar legea impune acelora care distribuie imposibilitatea răsfoirii la stand a publicaţiei să fie comercializată într-un ambalaj care să nu permită răsfoirea la stand a unei asemenea publicaţii. Din acest punct de vedere credem că se rezolvă, iar, pe de altă parte, se introduce o sursă suplimentară de venit la bugetul de stat prin faptul că se taxează accesul pe internet pe baza unei parole şi în urma plăţii unei taxe minime care o va face fiecare ce accesează un anumit site, iar cel care este proprietarul site-ului este obligat să se înscrie la finanţe şi în consecinţă, să plătească impozit. Este un avantaj, dacă ne putem exprima şi din acest punct de vedere al legii. În rest, sunt convins că în urma medierii, eventualele divergenţe şi neclarităţi vor putea fi rezolvate, dar astăzi cred că trebuie să mergem mai departe şi să adoptăm proiectul de lege cu amendamentele propuse de către cele două comisii ale Camerelor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Trecem la dezbaterea pe texte a acestui proiect de lege. La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni, stimaţi colegi? Nu sunt. Adoptat în unanimitate în formula Senatului. La titlul cap.I nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în formularea Senatului. La art.2, alin.1 şi 2, vă rog să urmăriţi 1, 2 şi 3, să urmăriţi amendamentul 1 în raportul comisiei de fond. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, art.2 se modifică în întregime potrivit acestui amendament. La art.3, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Comisia ne propune amendarea celor două alineate ale art.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adopatat amendamentul 2, se modifică în mod corespunzător art.3. Titlul cap.II. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea Senatului. La art.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 3, potrivit căruia întreg textul se modifică uşor, inclusiv se elimină lit.d). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi. Domnul Boc. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, aici este vorba de o corelare tehnico-lingvistică şi din partea comisiei avem rugămintea să realizăm acest lucru. Deci, la alin.2 de la art.4 se menţionează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească localurile unde se desfăşoară acele activităţi sau programe de noapte şi la lit.f) se face menţiunea "să fie amplasate la o distanţă mai mare de 200 de metri faţă de şcoli, internate sau de lăcaşuri religioase". Cu permisiunea dumneavoastră am dori să vă propunem pentru unificarea terminologiei ca în loc de "lăcaşuri religioase", aşa cum avem şi la art.12, să avem "lăcaşuri de cult", cred că este o eroare materială şi ar trebui să fie modificată, să fie completată, să fie corectată aici în plen, pornind de la premisa că în comisie s-a impus punctul de vedere potrivit căruia trebuie să vorbim nu de "lăcaşuri religioase" într-un sens restrâns, ci de "lăcaşuri de cult" în sens larg, pentru a cuprinde toate cultele, inclusiv cel mozaic, într-o asemenea abordare a legii. De aceea, vă solicităm să înlocuim sintagma "lăcaşuri religioase" cu "lăcaşuri de cult" pentru a respecta unitatea terminologică a legii, aşa cum v-am menţionat dumneavoastră. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnule coleg, s-a înţeles, şi pe fond este mai cuprinzătoare şi din punct de vedere al unităţii de exprimare pe tot cuprinsul legii. Stimaţi colegi, La art.4 vă rog să examinaţi încă o dată amendamentul 3 cu modificarea pe care domnul deputat Boc o propune la lit.f) "lăcaşuri de cult". Cine este pentru acest amendament, având în vedere că s-a corectat? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul 3 astfel cum a fost reformulat aici şi art.4 s-a modificat în mod corespunzător. La art.5, urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Domnul Marton. Poftiţi. |
|||||
|
Aici, Comisia de cultură a avut o altă propunere, şi anume că aceste publicaţii să fie împachetate în foi opace, ca atare, am fi adoptat o altă formulare şi tot în această formulare am introdus şi o definiţie care deocamdată lipseşte din lege, şi anume, "publicaţiile având caracter pornografic sunt destinate exclusiv persoanelor majore..." şi continua textul cu opacitatea învelişului. S-a rămas la cealaltă formulă care prevede marcarea cu culoare roşie, dar a dispărut definiţia dată acestor publicaţii şi astfel avem "publicaţiile destinate persoanelor majore vor fi marcate", numai că nu avem definite nicăieri ce înţelegem prin "publicaţii destinate persoanelor majore". Ca atare, propun o reformulare care să sune astfel: "publicaţiile având caracter pornografic sunt destinate exlusiv persoanelor majore şi vor fi marcate...", deci, textul care va apare în acest raport. Prima parte apare la amendamente respinse, am înţeles, discutând cu colegii mei din Comisia de cultură că şi ei agreează această formulă. |
|||||
|
Comisia am înţeles că este de acord cu această reformulare, domnul ministru la fel. Stimaţi colegi, deci, la amendamentul 4, pentru art.5 alin.1, prima parte se va reformula potrivit amendamentului propus de domnul Márton şi, în consecinţă, supun votului dumneavoastră raportul cu intervenţia acestei modificări, întregul amendament 4, repet, cu reformularea alin.1. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Rog pe domnul deputat Márton să depună amendamentul. Domnule Márton, să depuneţi în scris amendamentul pentru a fi cuprins în reformularea textului. De fapt nu este un amendament, ci o reformulare. Art.6 vă rog să urmăriţi amendamentul 5, comisia propune eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Admis amendamentul, se elimină art.6. Art.7 care, în consecinţa votului anterior, se va renumerota în 6, vă rog să urmăriţi amendarea acestuia de la pct.6 din raport. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 6? Mulţumesc. În consecinţă, textul a fost reformulat. La art.8, care va fi renumerotat, vă rog să urmăriţi amendamentul 7 care propune modificarea alin.1 şi 2 şi eliminarea alin.3, dar şi introducerea în locul acelui alineat a unuia nou, pe care îl găsiţi la pag.10, care va fi numerotat tot cu 3, în locul celui eliminat. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, se modifică în mod corespunzător fostul art.8 care devine 7. Art.9, care va deveni 8 prin renumerotare, este propus spre reformulare de către comisie, prin amendamentul 8. Urmăriţi amendamentul 8. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 8. Fostul art.9 va fi numerotat acum 8. Titlul cap.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului. La art.10, care va deveni 9, urmăriţi amendamentul 9. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul 9, fostul art.10 se modifică şi va deveni 9. Art.11 prezent, comisia propune, prin amendamentul 10, eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 10? Nu aveţi. Admis amendamentul. Se elimină art.11. Art.12 actual, urmăriţi amendamentul 11. Comisia propune modificarea uşoară a acestuia, renumerotarea lui în 10 şi eliminarea alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 11. Admis amendamentul, se modifică actualul art.12 şi se renumerotează în 10. Art.13, urmăriţi amendamentul 12, practic acesta urmează să-şi păstreze conţinutul, dar va fi renumerotat în 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Se adoptă actualul text al art.13 cu renumerotarea lui corespunzătoare cu art.11. Art.14, urmăriţi amendamentul 13. Comisia modifică textul şi îl renumerotează în art.12. Domnul deputat Boc. |
|||||
|
Domnule preşedinte, pe aceleaşi considerente de unificare teminologică la articolul pe care noi l-am aprobat deja la art.6, vorbeam de şcoli, internate sau de lăcaşuri de cult. În vederea folosirii şi la art.12 a aceleiaşi unităţi terminologice, vă propunem ca la lit.b) unde se sancţionează amenajarea de spaţii destinate vânzării de materiale cu caracter obscen la o distanţă mai mică de 200 de metri faţă de instituţii de învăţământ şi de internate preuniversitare, precum şi de lăcaşurile de cult, să folosim aceeaşi terminologie ca şi la art.6, unde se precizau condiţiile, şi anume: să se vorbească de şcoli, internate sau lăcaşuri de cult. Deci, formula pe care v-o propunem este să înlocuim "instituţii de învăţământ, de internate preuniversitare", care există la art.12, lit.b), cu formula "faţă de şcoli, de internate sau de lăcaşuri de cult", exact cum este la art.6 pe care noi l-am adoptat. Nu putem impune la condiţii o formulă, iar la sancţiuni o altă formulă. |
|||||
|
Domnule coleg, se pare că nu este vorba de formule aici. Într-un loc se referă la şcoli, aici se referă şi la instituţii de învăţământ care cuprind şi instituţii de învăţământ superior. Într-un loc se referă la internate în general şi aici doar internate... |
|||||
|
Domnule preşedinte, comisia, şi colegii mei pot confirma, a ajuns prin majoritate de voturi la impunerea formulei pe care v-am precizat-o dumneavoastră "şcoli, internate sau lăcaşuri de cult" în locul formulei "instituţii de învăţământ, internate preuniversitare, precum şi lăcaşuri religioase". Între cele două formule, după dezbateri în comisie, s-a ajuns la o formulă unitară care să sune aşa: "şcoli, internate sau lăcaşuri de cult". Aşa s-a votat în comisie. Noi ne facem datoria doar să prezentăm punctul de vedere al comisiei, dacă dumneavoastră în plen veţi decide o altă soluţie, asta rămâne de văzut, dar în comisie am abordat această formulă într-o manieră unitară atât la 6 cât şi la 12. Dumneavoastră decideţi eventual dacă doriţi să schimbaţi această formulă acceptată, dar, din câte înţeleg, şi iniţiatorul este de acord cu această formulă: "şcoli, internate sau lăcaşuri de cult". Mulţumesc. |
|||||
|
Întreb încă o dată comisia, nu numai dacă este vorba de o unitate de exprimare, dar şi de faptul că se doreşte explicit să se excludă din această interdicţie instituţiile de învăţământ superior. (Domnul ministru Gaspar se consultă cu prezidiul.) Domnule Márton, poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Într-adevăr, dacă este o interdicţie în prima parte a legii, sancţiunea trebuie să se refere la interdicţia din prima parte, încălcarea prevederilor din prima parte, pe de o parte. Pe de altă parte, noi am avut, într-adevăr, o discuţie pe această temă. Noi încercăm să protejăm minorul, deci, persoana sub 18 ani, or, în universitate învaţă majorii. Ca atare, acele prevederi care se impun pentru şcoli, nu se impun pentru universitate, unde sunt persoane majore. Evident că nu se vor comercializa în incinta universităţii, dar această distanţă de 200 de metri faţă de universitate nu se mai impune. |
|||||
|
S-a înţeles. De fapt, universităţile au şi o autonomie universitară şi... Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră art.14 actual, care va deveni 12 în formularea amendată prin art.13, dar cu această corectură de la lit.b); în loc de "instituţii de învăţământ şi internate universitare" va fi "şcoli şi internate". Dacă sunteţi de acord cu această reformulare a amendamentui 13. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. După art.12, prin amendamentul 14, comisia propune introducerea unui nou articol care va fi numerotat 13. Vă rog să-l urmăriţi la pag.15, amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 14? Nu aveţi. Admis amendamentul, se introduce noul art.13. La actualul art.15 care va deveni 14 după renumerotare, vă rog să urmăriţi amendamentul 15. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică actualul art.15 în mod corespunzător şi va fi renumerotat 14. Actualul art.16, vă rog să urmăriţi amendamentul 16, comisia propune modificarea acestuia şi renumerotarea lui. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 16? Admis amendamentul, se modifică textul art.16 în mod corespunzător şi va fi renumerotat în 15. Titlul cap.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Actualul art.17 vă rog să urmăriţi amendamentul 17, se propune modificarea acestuia şi renumerotarea lui în 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Se admite amendamentul 17, se modifică actualul art.17 şi va fi renumerotat 16. Art.18, vă rog să urmăriţi, articol care este şi ultimul, vă rog să urmăriţi amendamentul 18; comisia propune atât modificarea lui cât şi renumerotarea în 17. Dacă aveţi obiecţiuni la art.18? Nu aveţi la amendamentul 18. Adoptat amendamentul 18, se modifică actualul art.18 potrivit amendamentului şi se renumerotează în 17. Cu aceasta vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege, urmează să-l supunem votului final astăzi în şedinţa planificată pentru voturi finale. |
|||||
|
|
Am amânat de asemenea ieri şi urma să revenim la dezbaterea proiectului de la pct.23, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Domnul general Abraham. |
|
|||
|
Domnul Pavel Abraham (secretar de stat, Ministerul de Interne): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Elaborarea prezentului Proiect al Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, supus aprobării dumneavoastră, s-a datorat necesităţii perfecţionării reglementării unor relaţii social deosebit de importante care vizează drepturi fundamentale ale omului, aşa cum sunt dreptul la viaţă, sănătate, integritate fizică precum şi dreptul la proprietate. Prin acest nou act normativ se va abroga Legea 18 din 1996 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor, modificată şi completată prin Legea 190 şi Ordonanţa Guvernului nr.161 din 2000 a cărei aplicare a fost grevată, de la data intrării în vigoare şi până în prezent, de unele impedimente datorate fie unor lacune ale legii, aşa cum este cazul protecţiei persoanelor sau funcţionării societăţilor specializate de pază, fie existenţei unor norme redactate confuz ale căror efecte exced voinţei reale a legiuitorului. Proiectul de lege în forma prezentată ţine seama de exigenţele armonizării legislative şi a sistemului instituţional românesc cu cerinţele aquisului comunitar de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi de standardele în domeniu din unele state membre ale Uniunii Europene. Acest proiect de act normativ propune în principal reglementarea următoarelor aspecte: competenţele privind coordonarea şi controlul în domeniu, atribuţiile şi obligaţiile factorilor implicaţi pentru a evita eventualele acţiuni arbitrare, formele de pază admise de lege şi relaţiile funcţionale dintre acestea, sistemul de acordare a licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate, respectiv de avizare şi atestare a personalului care exercită atribuţiuni de pază şi protecţie de proiectare, realizarea sistemelor de alarmă împotriva efracţiei ori monitorizarea acestora, paza transporturilor unor bunuri şi valori importante cu caracter special, atribuţii ale personalului de pază şi de gardă de corp, regimul juridic al proiectării, realizării şi instalării sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei. În aplicarea prevederilor legale urmează a se elabora norme metodologice care vor detalia modalităţile de aplicare a legii. În încheiere aş dori să mulţumesc tuturor domnilor deputaţi care au făcut o serie de amendamente importante la proiectul propus de noi şi vă adresez respectuos rugămintea să adoptaţi prezentul proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Rog reprezentanţii Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau care este comisia sesizată în fond să prezinte raportul. Comisia de apărare? Vă rog să prezentaţi raportul, domnul deputat Oltei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de pază, transporturilor speciale şi investigaţii. În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi potrivit aceluiaşi articol din regulament, cu adresa PL 182/17 iunie 2000, Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a examinat aceste proiecte de lege şi a hotărât în majoritatea voturilor ca aceasta să fie supusă dezbaterii Camerei Deputaţilor şi votată în forma prezentată de iniţiator. Menţionez că s-au făcut foarte multe amendamente care se găsesc în raportul prezentat în caseta dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Radu Stroe din partea PNL. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Toată lumea a fost de acord că acest proiect de lege este necesar, este util. Eu nu vreau la această etapă a dezbaterilor generale decât să fac două referiri concrete. Prima: din nefericire, în legătură cu modul de evoluţie al discuţiilor în comisie, partea guvernamentală şi reprezentanţii Puterii au încercat în mai multe rânduri să facă din Ministerul de Interne o instituţie de rangul II, iar din SRI o instituţie de rangul I. Acest fapt ne scoate puţin din canoanele internaţionale şi eu cred că în dezbaterile de astăzi ar trebui să luăm în consideraţiune această eroare şi, eventual, să o corectăm. La momentul potrivit vom vedea despre ce este vorba. Al doilea element, vreau să informez, cu scuzele de rigoare pentru colegii mei din Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi, în primul rând, pentru preşedintele Răzvan Ionescu. Sunt convins că nu există nici un fel de rea credinţă în întocmirea raportului comisiei, totuşi la art.20 eu am avut un amendament care nu apare în raport şi care se referea la faptul că SRI-ul nu trebuie să fie chemat să avizeze înfiinţarea societăţilor şi nici chiar atestarea persoanelor fizice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu, atunci trecem la dezbaterea pe text. La titlul legii, stimaţi colegi, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni, comisia n-a avut, adoptat în unanimitate în formularea Senatului. Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea Senatului. La art.1 pentru alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat amendamentul 3 şi se modifică art.1 alin.1 şi 2. Amendamentul 3 vizează modificarea ambelor alineate de la art.1. Fiind adoptat amendamentul se modifică, deci art.1. Art.2. Îmi cer scuze, aţi avut un amendament respins? Vă rog. Revenim, în aceste condiţii, la art.1. |
|||||
|
Îmi cer scuze o să fiu mai prompt data viitoare. Deci, faţă de formula iniţială care a venit adoptată de la Senat şi care se referă la următoarele elemente: "Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare, dezvoltare, societăţile comerciale...", atenţie, "...indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi sunt obligate", al doilea element, "să asigure paza acestora". Amendamentul meu, în esenţă, se referea la faptul că această obligativitate trebuie să revină numai instituţiilor cu capital de stat ori majoritar de stat, indiferent că e vorba de ministere, de companii naţionale, de societăţi comerciale. Am făcut acest amendament şi susţin că nu este bine ca printr-o lege să venim să impunem unor agenţi privaţi, unor societăţi private, un anumit mod de organizare şi de apărare a bunurilor şi patrimoniului. Sunt convins că există alte modalităţi tehnice pentru rezolvarea acestor chestiuni şi vă propune, domnule preşedinte, să nu extindem această obligativitate şi la societăţile private. |
|||||
|
Domnul general Abraham. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Aş dori să arăt faptul că este vorba de o obligaţie cu caracter general, este o practică, nu numai la noi, ci în toată lumea, de a stabili prin actele normative, în scop preventiv, că fiecare persoană fizică sau juridică care deţine un bun este obligată să-i asigure protecţia şi numai pentru faptul de a nu crea probleme altor persoane. Deci, în acest context, obligaţia are caracter general şi nu are sancţiuni pentru neîndeplinirea acesteia în mod expres, ci numai în măsura în care anumite reglementări pentru aplicarea legii vor consacra în mod concret în raport de valoarea bunurilor pe care unele le au, de natura acestora şi aş da doar un exemplu, dacă este vorba de un agent economic care comercializează bunuri toxice care pun în pericol şi alte persoane, în aceste situaţii se vor aplica şi sancţiuni contravenţionale sau penale, după caz. Deci, consider că este binevenită această apreciere şi obligaţia să rămână pentru toate persoanele să-şi protejeze bunurile. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule general. Legea prevede şi structuri obligatorii sau prevede doar obligaţia generală. Pentru că distinsul nostru coleg se referea la faptul că legea ar obliga o societate privată să-şi organizeze munca într-un anumit fel, activitatea şi structura sa organizatorică, ceea ce nu se regăseşte în cuprinsul legii. (Domnul Răzvan Ionescu, preşedintele Comisia pentru apărarea, ordine publică şi siguranţă naţională vrea să ia cuvântul.) Domnule Ionescu, lăsaţi-l totuşi că poate răspundeţi la urmă la totul. Poftiţi, domnule Stroe. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Îmi vine tare greu să cred când în textul unei legi scrie expresis verbis că "cineva este obligat să", putem discuta despre obligaţii cu caracter general, tocmai de aceea trebuie să lămurim lucrurile şi sunt convins că există modalităţi comerciale, administrative şi de altă natură care să oblige pe cei indisciplinaţi şi nu prin acest text de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul preşedinte Ionescu Răzvan. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că varianta de început a acestei legi nu face altceva decât creează o construcţie şi logică a legii pe parcurs, astfel încât definirea art.1 privind paza şi protecţia ca activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, şi puteţi parcurge cu uşurinţă textul mai departe, nu face altceva decât ne introduce în definirea obiectului şi a scopului acestei legi. Amendamentul susţinut de domnul Radu Stroe, este adevărat, are mai departe o susţinere în cadrul legii, existând un capitol aparte privind paza proprie. Deci, eu cred că atunci când vom ajunge la dezbaterea acestui capitol, domnia-sa îşi poate susţine amendamentul. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Aţi auzit toate argumentele şi pro şi contra. Supun votului dumneavoastră, în aceste condiţiuni, amendamentul 3 în formularea comisiei. Cine este pentru? |
|||||
|
Aş avea ceva de spus, domnule preşedinte. |
|||||
|
V-am dat cuvântul de 3 ori, stimate coleg. Stimaţi colegi, nu putem continua dezbaterile la fiecare text, până ajungem de acord cu toţii. Se fac dezbateri pe text ascultând părerile pro şi contra şi la urmă supunem votului şi decide democraţia. Insistaţi? |
|||||
|
Da, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnule Stroe, pentru că ştiţi bine că vă stimez vă dau cuvântul a treia, dar ultima dată, aici, la textul acesta. |
|||||
|
Domnule preşedinte, cu tot respectul pentru colegul şi prietenul meu, domnul Răzvan Ionescu, tocmai argumentul domniei sale ne-ar putea face să înţelegem următorul fapt. Că la acest prim articol de la alin.1 ar trebui să lăsăm textul curat, limpede, fără complicaţii şi atunci când vom ajunge la celălalt text o vom regla tehnic chestiunea acestei obligativităţi. Este un argument în plus pentru a lua în considerare amendamentul propus de mine. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră amendamentul 3 al comisiei sesizate în fond. Cine este pentru amendamentul comisiei, stimaţi colegi? 64 voturi pentru. Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Stimaţi colegi, amendamentul 3 a fost admis cu 64 pentru, 16 contra şi 2 abţineri. La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Se modifică art.2. Art.3, urmăriţi amendamentul 5. Rog aparatul tehnic să monteze un aparat de amplificare în zona dreaptă a sălii pentru a putea urmări şi colegii de la liberali... Deci, la amendamentul 5 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, admis amendamentul şi se modifică în mod corespunzător art.3. La art.4 pentru alin.1 urmăriţi amendamentul 6 care propune modificarea alin.1 şi eliminarea alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6. Nu aveţi. Este admis amendamentul, modificat corespunzător. Art.5, urmăriţi amendamentul 7. Nu sunt obiecţiuni, votat amendamentul, se modifică art.5. Titlul Capitolului II nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate. La art.6, urmăriţi amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Art.7, urmăriţi amendamentul 11. Nu aveţi obiecţiuni, a fost admis amendamentul şi se modifică art.7. Art.8, urmăriţi amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu, admis amendamentul, modificat art.8. Art.9, urmăriţi amendamentul 13. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Modificat art.9. Titlul Secţiunii a II-a. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea iniţială. Art.10, 11 comisia nu a avut amendamente. Dacă a aveţi dumneavoastră. Adoptat în formularea iniţială. Art.12, poziţia 17, nu sunt amendamente, dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat în formularea iniţială. Art.13, 14 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut. Votat în formularea iniţială. Titlul Secţiunii a III-a. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea iniţială. Art. 15, nu sunt obiecţiuni, votat în formularea iniţială. Art.16, urmăriţi amendamentul 22, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Admis amendamentul 22 şi se modifică şi aici în mod corespunzător. Art.17, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu sunt. Votat în formularea iniţială. La art.18 urmăriţi amendamentul 24, dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art.18. Art.19, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu sunt. Votat în formularea iniţială. Titlul Secţiunii a IV-a. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea iniţială. După actualul alineat al art.20 comisia propune prin amendamentul 27 noi texte, le aveţi pe toate precizate de la pag.16 până la pag.20. Deci, la amendamentul 27 dacă aveţi obiecţiuni? Domnul Stroe are obiecţiuni şi domnul Virgil Popescu are o observaţie. Avei cuvântul, domnule Stroe. Vă rog să vă concentraţi şi să spuneţi tot ce aveţi de spus în legătură cu acest text, ca să nu vă obosiţi şi să veniţi de 3 ori la microfon. |
|||||
|
Depinde de replica colegilor mei, domnule preşedinte. Este vorba de art.20 alin.1 acolo unde se spune aşa: "Societăţile specializate de pază se înfiinţează şi funcţionează conform legii, pe baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei şi cu avizul prealabil alsecurităţii". Textul are o modificare, însă, în esenţă, problema pe care eu am ridicat-o în amendamentul meu a fost aceea că nu este necesar "avizul SRI şi prealabil". Domnilor, aici o să fac apel şi la reprezentantul Ministerului de Interne pe care eu îl pot înţelege că trebuie să se prezinte pentru un anume mod punctul de vedere aici, în Parlament, dar dânsul trebuie să fie până la urmă corect şi să recunoască faptul că Ministerul de Interne nu este o instituţie de rangul II care trebuie avizată în prealabil de către Serviciul Român de Informaţii. Acesta este un aspect. Al doilea aspect. Celor care spun că Ministerul de Interne nu are calităţile, atribuţiile şi calificările necesare pe care le are SRI din anumite puncte de vedere, astfel încât este necesar avizul prealabil al SRI, am să le spun că există o sumedenie de modalităţi de conlucrare între SRI şi Ministerul de Interne, astfel încât Ministerul de Interne în această chestiune să rămână un minister, ca să zic aşa, tutelar al activităţii. Prin urmare, vă rog respectuos, domnule preşedinte şi domnilor colegi din comisia de apărare, precum şi pe dumneavoastră, domnule reprezentant al Ministerului de Interne, luaţi în considerare această propunerea a mea, pentru că este şi corectă şi face şi foarte bine în exterior. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul general Abraham şi apoi dacă mai doreşte şi domnul preşedinte Răzvan Ionescu. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sigur, trebuie să avem în vedere problemele pe care domnul deputat le-a ridicat aici şi dacă avem în vedere câteva argumente referitoare la motivele care au determinat introducerea SRI, aş dori să precizez faptul că posibilitatea de a se implica SRI-ul există oricând, dar această unitate se implică numai atunci când sunt probleme care vizează siguranţa naţională. Or, sigur, în anumite condiţii şi într-un anumit context, oricare instituţie şi orice activitate poate să capete asemenea conotaţii dacă vizează valorile fundamentale apărate şi care se circumscriu problemei securităţii naţionale şi siguranţei naţionale. De aceea, sigur că având în vedere şi practica internaţională în acest domeniu am putea opina pentru a nu se introduce această dispoziţie, avizarea prealabilă de către SRI şi reînnoire la fiecare 3 ani în acest context şi pe linia pe care Guvernul României a adoptat-o în ultima perioadă de a simplifica condiţiile de avizare a agenţilor economici, de reducere a numărului avizelor la numărul necesar şi, sigur, eu cred că în acest context am putea să revedem textul, şi, aşa cum dumneavoastră veţi aprecia, să renunţăm sau nu la această prevedere. Eu vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Răzvan Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În primul rând, îmi cer scuze faţă de colegul meu, într-adevăr a fost o scăpare a staff-ului tehnic, amendamentul dânsului, din păcate, nu a fost prins în raport, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să luăm în considerare propunerea cu care domnia sa a venit. Discuţiile în timpul dezbaterilor în comisii pe acest subiect au fost pe lângă faptul că au fost deosebit de interesante, ele au avut şi un anumit substrat, am purtat discuţii extrem de deschise şi cred eu elocvente şi cu membrii SRI-ului şi cu reprezenntanţii Ministerului de Interne. Cred că în ansamblul său, textul propus urmăreşte ideea ca serviciile private de securitate să nu devină o activitate care poate fi monopolizată de o singură instituţie, în cazul de faţă, Ministerul de Interne, ci ideea este aceea de a promova şi a promova dialogul şi colaboarea dintre instituţiile de resort ale statului şi, evident, prestatorii particulari de servicii de securitate. Ce s-a întâmplat până în momentul de faţă? Şi în momentul de faţă, Ministerul de Interne eliberează aviz pentru firmele de pază şi protecţie. Şi nu o dată aţi fost martorii, atât în presa scrisă, cât şi în presa vizuală, a modului cum anume firme, anume companii, anumiţi reprezentanţi ai acestor companii au înţeles să presteze aceste servicii faţă de cetăţean. De aceea, cred că trebuie să evităm în primul rând abuzurile faţă de cetăţean şi o introducere în plus, suplimentară a unui aviz pe care SRI-ul dă numai în ceea ce priveşte acţionariatul unor firme, modul în care acestea îşi desfăşoară activitatea, modul în care acestea acoperă o anumită zonă, un anumit teritoriu, modul în care serviciile prestate către cetăţean sunt din cele mai bune, nu face altceva decât să întărească ideea că un aviz prealabil al SRI-ului, în ceea ce priveşte înfiinţarea serviciilor de pază şi protecţie este binevenită. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Doreşte să intervină şi domnul secretar Leonăchescu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Noi putem purta discuţia pe această temă pe două planuri. Un plan structural, de subordonare, şi aici identificăm şi un anume orgoliu, care instituţie trebuie să dea avizul, care se subordonează şi cărei instituţii se subordonează, dar putem purta discuţie şi pe fond. Şi până la urmă obiectul contează. Pentru că sunt foarte multe cazuri în care asemenea structuri pot să apară pe filiera unor rezidenţi străini care au obţinut fie cetăţenie română, fie dublă cetăţenie. Şi pot desfăşura sub firma acestei structuri de pază şi protecţie şi alte activităţi care scapă de sub control. De aceea, mi se pare util să căpătăm şi avizul unei structuri specializate a statului, cum este SRI-ul, în asemenea situaţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Radu Stroe. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Dacă în cazul colegului meu domnul Răzvan Ionescu, mai tânăr, înţeleg eliberarea sa de tot felul de complexe şi de amintiri vechi, nu înţeleg la colegul nostru, domnul secretar, această eliberare, pentru că domnia-sa a trăit vreo 25 de ani în plus decât Răzvan Ionescu în vechea societate comunistă. Aş dori să vă spun că, în mod concret, la obiect, că există o modalitate tehnică de rezolvare a acestor eventuale temeri fundamentate probabil în anumite situaţii, şi această modalitate tehnică poate să fie transpusă într-un protocol între Ministerul de Interne şi SRI, dar care nu trebuie stabilit prin lege, ci prin modalităţile de lucru care oricum trebuie să existe nu numai între acest minister de interne şi SRI, eu sunt convins că şi cu SIE vor avea probleme. Sunt convins că vor avea probleme şi cu alte structuri. Vă rog mult, nu faceţi o suprainstituţie din acest SRI. Nu vă supăraţi, n-am lucrat în viaţa mea în nici o structură militară şi cu atât mai puţin în Ministerul de Interne şi nu sunt eu cel mai abilitat să apăr liniştea şi demnitatea Ministerului de Interne. Dar nu faceţi din acest minister o instituţie de rangul doi. Şi ei sunt la fel de serioşi şi de credibili în realizarea acestor obligaţii. Iar restul elementelor de dificultate, de mare complexitate, daţi-o, domnule, printr-un document care oricum va exista, un protocol între Ministerul de Interne şi SRI, Ministerul de Interne şi SIE, Ministerul de Interne şi alte instituţii ale statului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul 27 în formularea comisiei. Domnul deputat Popescu Virgil dorea o precizare. Vă rog! |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. O singură observaţie pentru corelarea exprimării în text, la art.20 alin.3 se vorbeşte despre obţinerea licenţei de funcţionare, iar la lit.e) a aceluiaşi alineat, trebuie o corecţie în sensul că "...prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare". Deci, să fie o corelaţie cu titlul alineatului şi la lit.e). Înlocuirea cuvântului "activitate" cu "funcţionarea". Mulţumesc. |
|||||
|
Este corectă observaţia, îmi confirmă şi iniţiatorul şi comisia. Supun votului dumneavoastră amendamentul 27 cu această rectificare tehnologică. Cine este pentru? (În acest moment în sala de şedinţe s-a stins lumina, a fost o cădere de tensiune pe reţea, timp de 3 minute) S-a stins lumina ca să se spună că este o intervenţie a SRI-ului!? |
|||||
|
Domnule preşedinte, cred că este momentul ca arcul puterii să mulţumească SRI-ului tocmai când eram gata-gata să punem ministerul de interne pe aceeaşi treaptă cu SRI-ul, ni s-a luat lumina. Vi s-a luat lumina, am vrut să spun!? |
|||||
|
Stimaţi colegi, haideţi să nu speculăm lucrurile pentru a naşte dispute între cele două organisme ale statului. Nu e vorba aici de organizarea Ministerului de Interne pentru a-l pune într-o poziţie de inferioritate faţă de SRI. E vorba de contribuţia ambelor instituţii pentru protecţia bunurilor şi aşa mai departe. Domnul general Abraham mai doreşte să facă o precizare. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş dori să nu extrapolăm de la nivelul unei legi de bază a bunurilor la raporturile noastre foarte bune cu Serviciul Român de Informaţii. Şi, mai mult, ca să fiu mai fără echivoc, v-aş spune că nu cred că nu poate supăra pe nimeni dacă Serviciul Român de Informaţii face această activitate.Şi aş vrea să fie foarte clar şi fără echivoc în ceea ce mă priveşte şi în ceea ce ne priveşte. Cred că interesul nostru să ne aliniem la Uniunea Europeană este clar şi, după metode şi tehnici, raportându-ne la acest sistem de valori. De aceea, eu cred că dumneavoastră aveţi posibilitatea să votaţi fără nici un fel de prejudecată. Vă mulţumesc. (Domnul deputat Radu Stroe ar mai dori să intervină) |
|||||
|
Textul de la amendamentul 27 a fost votat, stimaţi colegi! |
|||||
|
Domnul Radu Stroe (din sală): Dacă s-a întrerupt la jumătatea votului din cauza luminii, înseamnă că nu s-a votat. |
|||||
|
Deocamdată am numărat numai voturile pentru, 64 de voturi pentru. Împotriva amendamentului 27 al comisiei? (Vociferări din partea deputaţilor P.N.L.) |
|||||
|
Eu cred că trebuie înţeles exact ceea ce domnul secretar de stat Abraham a spus aici. Să ne gândim că trebuie să ne aliniem la normele internaţionale. Cu alte cuvinte, este necesar ca SRI-ul să întocmească un protocol cu Ministerul de Interne fără a se discuta despre un aviz prealabil. |
|||||
|
Nu vă stă bine să vă repetaţi. Dumneavoastră ştiţi prea multe argumente de fond ca să fiţi obligat să vă repetaţi. Repetăm votul de la amendamentul 27. Cine este pentru amendamentul comisiei? 78 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? (Domnii deputaţi din grupul parlamentar P.N.L. nu au fost atenţi când au fost întrebaţi dacă sunt împorivă) |
|||||
|
Domnul Andrei-Ioan Chiliman (din sală): Noi suntem împotrivă. |
|||||
|
Nu, nu! Dumneavoastră puteţi fi cel mult...să vă abţineţi. Dumneavoastră vă abţineţi acum. Am anunţat voturi împotrivă, n-a fost nici un vot împotrivă. Stimaţi colegi, ori vorbiţi între dumneavoastră, ori sunteţi atenţi la lucrări! Am întrebat cine e împotrivă şi m-am uitat la dumneavoastră. Şi dumneavoastră vorbeaţi între dumneavoastră. |
|||||
|
Domnul Radu Stroe (din sală): Procedură! |
|||||
|
Stimaţi colegi de la liberali! Încă o dată vă spun: vă respect pe foarte mulţi de la dumneavoastră dar nu-mi place să fiu tratat altceva decât...şi să invoc... (Vociferări din partea deputaţilor P.N.L.) Mă uitam la dumneavoastră şi vorbeaţi între dumneavoastră, nu vă supăraţi! Am rugămintea să fiţi mai decenţi şi mai colegiali faţă de sală şi faţă de mine. Vă rog! |
|||||
|
Domnul Andrei-Ioan Chiliman (din sală): Adică noi nu suntem decenţi? |
|||||
|
Domnule Chiliman, în măsura în care eu am întrebat cine este împotrivă şi nu aţi ridicat mâna...?! (În acest moment, din nou s-a stins lumina în sala de şedinţe) |
|||||
|
Ne aflăm în etapa de procedură, domnule preşedinte. Aş fi vrut să vă asigur că membrii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Cameră acordă toată consideraţiunea şi seriozitatea şi atenţia acestor discuţii, chiar dacă unul sau altul dintre colegi cere lămuriri suplimentare cu privire la textul de lege, nu înseamnă că nu suntem atenţi. Respectuos vă rog, în calitate de vicelider al grupului, să nu ne mai obrăzniciţi atunci când nu este cazul. Asta este o problemă. A doua problemă, vreau să vă spun că într-adevăr, m-am convins acum că nu SRI-ul este de vină, ci organele administrative ale Camerei care pregătesc funcţionarea bună a Camerei pentru mâine când vine domnul prim-ministru Adrian Năstase!? Mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Să încep cu sfârşitul intervenţiei colegului nostru, nu aparatul tehnic este de vină , ci compania de electricitate care a oprit curentul de două ori şi-i mulţumim public pentru acest lucru. În ceea ce priveşte faptul că eu v-aş fi obrăznicit, nu mi-aş fi permis aşa ceva. Este adevărat că uneori nu se aude în sală, recunosc. Am cerut să se repare microfoanele, dar de data aceasta, încă o dată vă spun, m-am uitat expres la dumneavoastră şi dumneavoastră eraţi într-un moment când vă consultaţi probabil cum să votaţi. Repet: sper că nu-mi cereţi să repet din nou votul pozitiv. Întreb cine este împotrivă? 17 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu 78 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 5 abţineri, a fost adoptat amendamentul 27. Îl rog pe domnul secretar Mohora să revină în sală pentru a putea desfăşura lucrările corect. S-ar putea număra voturile din dreapta sălii. Trecem la amendamentul 28 prin care comisia, la pagina 20 din raport, propune un articol nou, 21. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 28. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Votat noul text. Art.21 actual. Urmăriţi amendamentul 29. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul 29. Admis amendamentul. Se modifică art.21 care devine 22, prin renumerotare. Titlul Secţiunii a V-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.22 care va deveni 23. Urmăriţi amendamentul 31. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul şi renumerotat. Art.23 care va deveni 24 nu are nici o propunere de modificare. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţială. Titlul Cap.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţială. Art.24 care va deveni 25. Urmăriţi amendamentul 34. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul 34 în noua alcătuire a art.24 care va deveni 25. Art.25 care va deveni 26. Urmăriţi amendamentul 35. Nu sunt obiecţiuni. Admis...Aveţi obiecţiuni, domnule Popescu Virgil? Da. Stimaţi colegi din Comisia de apărare îmi cer scuze că vă fac un mic reproş. Nu e prima intervenţie. De ce nu încercaţi să vă puneţi de acord atunci când analizaţi textul pentru a nu fi puşi în situaţia ca tocmai dumneavoastră să interveniţi frecvent la propriile dumneavoastră amendamente. |
|||||
|
Domnule preşedinte, mulţumesc pentru luarea de cuvânt. Scuzaţi-ne că intervenim. E vorba numai de o corecţie dar n-am vrea să treacă aşa. Noi am sesizat-o staf-ului tehnic dar e cazul s-o spunem şi în plen: la art.25 alin.7 datorită unei renumerotări apărute pe parcurs şi acceptată de către plen, art.24 din text trebuie renumerotat şi devine 25. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Deci nu la 25-26? (Domnul deputat Virgil Popescu se consultă cu domnul preşedinte) Stimaţi colegi, urmăriţi la pag.25 în dreptul alin.7 trimiterea la art.24 e greşită. De fapt trebuie la 25. Însă v-aş ruga să fiţi atenţi ca să abilităm comisia şi aparatul tehnic pentru ca trimiterile pe care le fac la un text în urma renumerotării să le corecteze din oficiu. De acord? Da. Cu aceste precizări supun votului dumneavoastră amendamentul...nu, n-au fost obiecţiuni la amendamentul 35, cu excepţia acelei trimiteri. Nefiind obiecţii, admis amendamentul, modificat art.25 care va deveni 26. Art.26 care va deveni 27. Urmăriţi amendamentul 36. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul. Modificat corespunzător textul. Titlul Cap.IV. Sunt obiecţiuni? Nu. Adoptat. Titlul Secţiunii I. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. La art.27 care va deveni 28, urmăriţi amendamentul 39 care, practic, propune doar modificarea alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul. Se modifică alin.1, celelalte texte rămân corespunzător. Textul devine renumerotat 28. Art.28 actual va fi renumerotat 29 şi urmează să fie modificat potrivit amendamentului 40. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, modificat textul care se renumerotează. Art.29 şi 30. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptate în forma iniţială dar renumerotate 30-31. Art.31. Urmăriţi amendamentul 43. Nu aveţi obiecţiuni. Votat amendamentul. Se modifică textul şi se renumerotează 32. Art.32 actual. Urmăriţi amendamentul 44. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 44, modificat art.32 care va deveni prin renumerotare 33. Titlul Secţiunii a II-a. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 45. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Se modifică titlul Secţiunii a II-a. Art.33. Urmăriţi amendamentul 46. Domnule deputat, aveţi cuvântul. V-aş ruga măcar a treia oară să încercaţi să vorbiţi o singură dată la un singur amendament. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, este ultima încercare pe care o facem de a mai îndrepta ceva din răul deja produs, respectiv, faptul că noi am propus un amendament prin care am spus că avizul SRI-ului trebuie să se dea în termen de 15 zile. Deci, dacă tot aţi hotărât acest lucru, măcar acest aviz să nu fie lăsat sine die, să nu fie lăsat la întâmplarea jocurilor pe care ar putea să le facă. Vă propun, domnule preşedinte, ca acest aviz să se dea în maximum 15 zile. În condiţiile în care nu doriţi să luaţi în considerare acest amendament al nostru, vă informăm că grupul parlamentar va fi pus în situaţia să voteze împotriva acestei legi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Distinse coleg, sunteţi amabil să citiţi şi alineatul 2? Rămâne nemodificat. În alin.2 se spune că "persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin.1 sunt obligate ca în termen de 15 zile să comunice în scris unităţii competente... |
|||||
|
Domnul Andrei-Ioan Chiliman (din sală): E altceva! |
|||||
|
Da, e altceva. Nu, nu, nu! Domnule deputat, e altceva! |
|||||
|
Domnul Radu Stroe (din sală): E altceva! Mea culpa! |
|||||
|
Domnul preşedinte Răzvan Ionescu. Deci, colegul nostru a propus ca SRI-ul să fie obligat să-şi dea avizul în 15 zile. |
|||||
|
Este vorba de art.33, paragraful 1, domnule preşedinte, nu? |
|||||
|
Da. |
|||||
|
Domnule preşedinte, revenim la aceeaşi discuţie. S-ar putea, de multe ori, în complexitatea unor cercetări pe care SRI-ul le face la cererea Inspectoratului General de Poliţie să depăşească termenul de 15 zile. Este adevărat că poate şi un termen de 30 de zile s-ar putea să fie puţin sau mult, însă eu cred că amendamentul pe care colegul de la Partidul Naţional Liberal l-a propus, poate fi adoptat, în funcţie şi de opinia reprezentantului Ministerului de Interne, cred că din acest punct de vedere nu avem nici o obiecţie. |
|||||
|
Reprezentantul iniţiatorului este de acord şi dânsul cu acest amendament şi, în consecinţă, supun votului dumneavoastră la amendamentul 46 cu privire la alin.1, adăugarea la sintagma "cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii" precizarea termenului de 15 zile pentru formularea avizului. Dacă sunteţi de acord cu această modificare a amendamentului 46. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog, domnule deputat Stroe, să depuneţi amendamentul în scris pentru a fi formulat corect. Art.34 actual. Urmăriţi amendamentul 47. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Modificat art.34 şi renumerotat în 35. Titlul Secţiunii a III-a. Urmăriţi amendamentul 48. (Domnul deputat Stroe se plânge că nu a auzit ce a spus domnul preşedinte) La titlu! Deci, alin.4 de la... eu am parcurs, am discutat art.33 în întregime, amendamentul 46. Iau în discuţie amendamentele care se referă la tot textul. Alin.4 face parte din amendament. Pentru apărarea dreptului de autor a domnului deputat Radu Stroe, fac precizarea că din amendamentul 46 eliminarea alin.4 s-a făcut la propunerea domniei sale. Amendamentul 48, titlul Secţiunii a III-a. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat titlul. Art.35, urmăriţi amendamentul 49. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat 35 şi renumerotat în 36. Titlul Cap.V. Nu sunt obiecţiuni, adoptat în formularea Senatului. Titlul Secţiunii I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.36 şi 38. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Comisia n-a avut amendamente. Adoptat în formularea Senatului dar renumerotat în 37-38. Art.38. Urmăriţi amendamentul 54. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Modificat art.38, renumerotat în 39. Art.39 actual. Urmăriţi amendamentul 55. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Modificat art.39, renumerotat în 40. Titlul Secţiunii a II-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.40 actual. Urmăriţi amendamentul 57. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 57. Modificat art.40 renumerotat în 41. Art.41 actual. Urmăriţi amendamentul 58. Se propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament. Admis amendamentul, eliminat articolul. Titlul Secţiunii a III-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.42. Urmăriţi amendamentul 60. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 60. Art.42 se modifică în mod corespunzător. Art.43. Am revenit la renumerotarea din text. Urmăriţi amendamentul 61. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat art.43. Art.44, 45, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votate în formularea Senatului. Art.46. Urmăriţi amendamentul 64. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.46. De fapt, art.46 alin.1. Titlul Cap.VI. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Secţiunea I a titlului. Nu sunt obiecţiuni. Votată în formularea Senatului. Art.47. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Nici comisia nu a avut. Votat în formularea Senatului. Art.48. Urmăriţi amendamentul 68. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis amendamentul 68. Se modifică art.48. Art.49. Urmăriţi amendamentul 69. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat art.49. Art.50. Urmăriţi amendamentul 70. Dacă aveţi obiecţiuni. Domnule Stroe, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. M-aş fi mirat că era amendamentul dumneavoastră. Am vrut să verific dacă sunteţi atent. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul 70. Admis amendamentul, eliminat art.50. Titlul Secţiunii a II-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.51. Urmăriţi amendamentul 72. Dacă aveţi obiecţiuni. Domnul deputat Radu Stroe! Avem microfoane, avem tot ce trebuie, vă rog să vă exprimaţi! Şi lumină!? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, După atâta bunăvoinţă cât aţi manifestat faţă de mine, vă mai încerc o dată răbdarea. Dacă sunteţi de acord vă rămân îndatorat, aţi mers foarte repede şi art.37 nu l-am putut semnala. Există o chestiune la acest art.37 pe care eu am numit-o că într-un text de lege e corectă aşa cum am propus-o în amendament şi nu cum este în textul legii. Dacă-mi permiteţi, eu pot da citire acestui text. Deci, în art.37 se spune aşa: "Personalul cu atribuţii de pază se compune din: agenţi de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori şi însoţitori de valori..." etc.etc.etc. Amendamentul meu vine şi spune următorul lucru: "Personalul cu atribuţii de bază se stabileşte de conducerea unităţii în cauză, cu avizul Inspectoratului general al poliţiei". Ce vreau să spun cu acest lucru? N-are rost în textul legii să înşiruim "n" funcţii de tot felul, mai noi, mai vechi. Haideţi să lăsăm acest lucru pentru că ele pot fi chiar mai multe. Să lăsăm la mâna unităţii în cauză şi a Inspectoratului general al poliţiei care împreună să convină. Mulţumesc. |
|||||
|
Am o întrebare prealabilă, distinse coleg! Are dreptate preşedintele de şedinţă când vă îndeamnă să fiţi atenţi la texte? |
|||||
|
Da, dar numai în ce mă priveşte pe mine care eram preocupat de textul legii, nu şi de colegii mei. |
|||||
|
Domnul general Abraham. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cred că formularea aprobată de Senat este evident, în opinia noastră mai bună, având în vedere că se pune problema statelor de funcţii, se pune problema nomenclatorului de funcţii din România şi la care trebuie să se raporteze şi exigenţele sistemelor de pază şi agenţilor economici în acest perimetru şi, de aceea, cred că este formularea mai bună la Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Aceeaşi părere o are şi comisia. Distinse coleg, având în vedere că a fost votat insistaţi să-l pun la vot din nou? Nu. Mulţumesc mult. Ajunsesem la art.52. Urmăriţi amendamentul 73. Aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.73? Nu. S-a admis amendamentul şi s-a modificat art.51. Titlul Cap.VII. Rămâne nemodificat, nefiind obiecţiuni. Art.53. Urmăriţi amendamentul nr.75. Se modifică potrivit acestui amendament alin.1 şi se renumerotează textul în art.52. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. S-a admis amendamentul. Modificat alin.1, restul textului rămâne ca la Senat, dar se renumerotează textul. Art.54. Urmăriţi amendamentul nr.76. Nu sunt obiecţiuni la amendament. Modificat art.54 şi renumerotat în art.53. Titlul Cap.VIII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.55. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. A admis în formularea Senatului, dar renumerotat în art.54. Art.56. Urmăriţi amendamentul nr.79. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. S-a modificat art.56, dar renumerotat în art.55. Art.57. Urmăriţi amendamentul nr.80. Nu sunt obiecţiuni la amendament. S-a admis amendamentul. Se modifică art.57 actual, şi se renumerotează în art.56. Titlul Cap.IX. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţială. Art.58. Nu sunt amendamente. Nu aveţi nici dumneavoastră. Admis în formularea iniţiatorului, dar renumerotat în art.57. Art.59. Urmăriţi amendamentul nr.83. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul nr.83. Modificat conţinutul art.59 actual şi renumerotat în art.58. Art.60. Urmăriţi amendamentul nr.84. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat cuprinsul art.60 şi renumerotat textul în art.59. Art.61. Urmăriţi amendamentul nr.85. S-a admis amendamentul. Modificat textul art.61 şi renumerotat în 60. Art.62. Urmăriţi amendamentul nr.86. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat actualul text şi art.62 şi renumerotat în 61. Art.63. Urmăriţi amendamentul nr.87. Nu sunt obiecţiuni. Modificat conţinutul art.63, care se renumerotează în art.62. Art.64 actual. Urmăriţi amendamentul nr.88. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat textul art.64 şi renumerotat în art.63. Art.65 actual. Urmăriţi amendamentul nr.89. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat textul art.65 şi renumerotat în art.64 Art.66 actual. Urmăriţi amendamentul nr.90. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat textul art.66 şi renumerotat în art.65. Art.67 actual. Urmăriţi amendamentul nr.91. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat textul art.67 şi renumerotat în art.66. Art.68. Comisia nu are obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Votat textul, dar renumerotat în art.67. Titlul Cap.X. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Art.69. Urmăriţi amendamentul nr.94. S-a admis amendamentul. Modificat conţinutul art.69 şi renumerotat în art.68. Art.70 actual. Urmăriţi amendamentul nr.95. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat textul art.70 şi renumerotat în art.69. Art.71. Urmăriţi amendamentul nr.96. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat textul art.71 şi renumerotat în art.70. Art.72. Urmăriţi amendamentul nr.97. Aici există o observaţie a domnului ministru Gaspar: intrarea în vigoare nu se poate face în termen de un an, ci la un an. Stimaţi colegi, deci la art.72 actual urmăriţi amendamentul nr.97, care este corect. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul. Art.72 actual se modifică potrivit amendamentului nr.97 şi se renumerotează în art.71. La art.73 era observaţia: "Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile", ci "intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării " " "" Dacă sunteţi de acord cu această reformulare a amendamentului nr.98. De acord. Unanimitate. Se modifică art.73, care va deveni art.72, potrivit amendamentului nr.98. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege. Vă mulţumesc pentru răbdarea pe care aţi avut-o şi pentru participarea tuturor. Vom supune votului final acest proiect în şedinţa de astăzi. |
|||||
|
|
Mai rămăsese de ieri proiectul de la pct.29 Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2002. Suntem în ordonanţă de urgenţă. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domnul deputat Oltean, Comitetul Olimpic Român Domnule preşedinte Oltean, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Pe ordinea de zi se află raportul comisiei privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2002 referitoare la transmiterea cu titlul gratuit a unui imobil proprietatea statului în proprietatea Comitetului Olimpic Român. Propunem ca timp general 10 minute, şi un minut şi jumătate pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Dacă sunt voturi împotrivă? Unanimitate. Dacă doreşte cineva să facă vreo precizare prealabilă înainte de a intra în dezbaterea textelor? Nu. Vă rog să urmăriţi, în aceste condiţii, în paralel, raportul comisiei cu textul transmis spre adoptare. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 din raportul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. S-a admis amendamentul. Se modifică textul articolului unic. Trecem la ordonanţa de urgenţă, la titlul acesteia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Art.1. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.2. La amendamentul nr.2 practic alin.1 şi 2 rămân nemodificate. Deci, dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni la alin.1 şi 2 de la actualul art.1? Nu. Votat în formularea din ordonanţă. După alin.2, comisia propune, prin amendamentele nr.3 şi 4, două alineate suplimentare. Dacă aveţi obiecţiuni în legătură cu cele două alineate? Din partea iniţiatorului. |
|||||
|
Domnul Constantin Diaconu (director, Ministerul Tineretului şi Sportului): Din discuţiile pe care Ministerul Tineretului şi Sportului le-a avut cu Comitetul Olimpic Român se acceptă cele două amendamente propuse de comisie, cu observaţia la alin.4, în loc de acel termen de 5 ani, prin care Comitetul Olimpic este obligat să realizeze aceste investiţii, propunem termenul de 10 ani, întrucât sunt nişte investiţii extrem de mari şi costisitoare, şi ar fi păcat ca acest demers pozitiv la un moment dat să eşueze. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte Oltean, în numele comisiei, de acord cu această modificare? Da. stimaţi colegi, la amendamentele nr.3, 4, propuse de către comisie, cu propunerea de modificare a termenului de 5 ani în 10 ani, supun votului dumneavoastră cele două amendamente, dacă nu sunt alte obiecţiuni. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Am parcurs şi textele acestei ordonanţe de urgenţă. O vom supune votului final astăzi. Stimaţi colegi, Aş ruga liderii grupurilor parlamentare să-şi invite în sală colegii pentru derularea operaţiunii de vot final. Vreau să nu fim puşi în situaţia de a face apel nominal. Rog şi colegii mei din PSD să se mobilizeze. Votul este prevăzut la ora 12,00. Deci, pentru ora 12,00, invit toţi şefii grupurilor parlamentare să-şi cheme colegii la vot. |
|||||
|
|
La pct.32 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2002 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să fie prezentă. Invit iniţiatorul să-şi prezinte legea. |
|
|||
|
Domnul Constantin Diaconu: În anul 2000, a fost închis provizoriu capitolul nr.18 "Educaţie, formare profesională şi tineret", în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În memorandumul aprobat de Guvernul României se precizează că în domeniul tineretului vor fi promovate iniţiative legislative specifice voluntariatului pentru tineri, care vor dezvolta cadrul general creat de legislaţia adoptată în domeniu, în anul 2001, realizând armonizarea completă cu aquis-ul comunitar în domeniu. În acest sens, s-a impus modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr.195/2001, cu prevederile referitoare la voluntariatul pentru tineri şi cu cel de la voluntariatul transnaţional. Astfel, s-a urmărit armonizarea cu prevederile Deciziei nr.1031/2000 a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 13 aprilie 2000, prin care se stabileşte Programul de acţiune comunitară "Tineret", şi a Recomandării R-94 a Consiliului Miniştrilor Uniunii Europene către statele membre, cu privire la promovarea serviciilor de voluntariat. În modificările incluse s-a avut în vedere, în special, crearea cadrului de exercitare a activităţilor de voluntariat deopotrivă pentru cetăţenii români şi străini; asigurarea asistenţei medicale: asigurarea de accidente şi alte riscuri civile pentru tinerii voluntari - cetăţeni români sau străini; garantarea rezidenţei temporare pe durata efectuării stagiului de voluntariat; supravegherea voluntarilor de către un îndrumător; implicarea autorităţilor locale în derularea activităţii de voluntariat. Susţinem aprobarea proiectului în forma în care a fost aprobată de Senat. |
|||||
|
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Poftiţi, doamna deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/2002 pentru modificarea şi completarea voluntariatului, nu cuprinde amendamente. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr.1104/2002; Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a hotărât să acorde aviz favorabil acestui proiect de lege. De asemenea, Senatul a aprobat proiectul de lege în şedinţa din 17 septembrie 2002, pentru că, aşa cum aţi observat din cuprinsul proiectului de lege, nu se realizează decât o armonizare a legislaţiei noastre cu cea europeană, ţinându-se cont de directivele şi recomandarea Consiliului de Miniştri, decizia Parlamentului European, şi având în vedere cele spuse de către noi în raport, vă rugăm să aprobaţi acest raport, deoarece el a fost aprobat şi de către comisie în conformitate cu raportul care a fost dezbătut şi adoptat de către Senat. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină în dezbatere? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Titlul proiectului de lege. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Articolul unic - preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Linioara de la articolul unic, cu textul care prevede modificarea punctului 8, lit.d) al art.7, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea Senatului. Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în formula existentă. Articolul unic - preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea existentă. Punctul 1, 2, 3 şi 4 din ordonanţă. Dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votate în formularea din ordonanţă. Punctele 5, 6, 7. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în formularea din ordonanţă. La punctul 8, lit.c), e) şi f) nu au fost modificări la Senat. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votate în formularea din ordonanţă. La lit. d), noi am votat deja textul din cuprinsul legii adoptate de Senat (linioara despre care vă vorbeam). Dacă mai există obiecţiuni? În consecinţă, textul de la lit.d), din ordonanţă, rămâne votat aşa cum a fost propus spre modificare de către Senat, şi a fost votat de Senat şi de către noi. Punctul 9 şi 10. Dacă aveţi obiecţiuni din ordonanţă? Nu. Sunt votate în formularea din ordonanţă. Am parcurs textele proiectului de lege şi a ordonanţei. Urmează să supunem proiectul de lege votului final. |
|||||
|
|
Următorul punct 33: proiectul de Lege privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor. Doamna ministru Gheorghiu, iniţiatorul proiectului fiind Ministerul Sănătăţii. |
|
|||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei): Domnule preşedinte, Stimaţi parlamentari, Suntem în faţa unui cumul a două propuneri legislative: a unor domni deputaţi şi senatori şi a proiectului Ministerului Sănătăţii. Sigur, este o necesitate adoptarea unei noi legi a spitalelor, din punct de vedere al armonizării cu legislaţia europeană, raportat de evoluţia care a avut loc şi transformările legislative în cadrul sistemului de sănătate, aşa încât noul proiect, care va înlocui legea care există acum, se referă în mod special şi punctează aspecte privind organizarea şi funcţionarea spitalelor, descentralizarea şi autonomia spitalului, conducerea, modul de finanţare diferenţiat pentru unităţile sanitare clinice. Şi, un aspect deosebit, se reglementează şi aspectul privat, deci, spitalele private, lucru care, până acum, nu a fost în lege. Este o singură chestiune care trebuie avută în vedere la Senat, pentru că între timp s-au adoptat încă alte două ordonanţe importante: - Ordonanţa nr.70/2002, adoptată în perioada de abilitare, deci în perioada de vacanţă parlamentară, care se referă la trecerea sub Administraţia Publică Locală a spitalelor ca imobile. Deci, nu din punct de vedere al politicii de sănătate. - Şi a doua ordonanţă care a fost adoptată săptămâna trecută în Guvern privind asigurările sociale de sănătate. Sigur, este o necesitate adoptarea acestui proiect, precizarea ca la Senat să se aibă în vedere aceste două ordonanţe importante, deci, trebuie corelate între ele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină după raport? Domnule preşedinte Ifrim, poftiţi, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Prezenta lege reprezintă o necesitate vitală pentru sistemul sanitar. S-a lucrat la această lege aproximativ 5 luni de zile, luându-se în dezbatere trei proiecte legislative, unul al Ministerului Sănătăţii, unul al unui grup de 17 senatori şi deputaţi din toate partidele politice, şi un proiect legislativ al Partidului Naţional Liberal. Luând tot ceea ce este bun din aceste legi, în acord cu Ministerul Sănătăţii am realizat această formă, care considerăm că este exact ceea ce necesită buna funcţionare a spitalelor la ora actuală. Aş vrea, în acelaşi timp, să spun, că această lege, în forma pe care v-o prezentăm, este perfectibilă, întrucât ea va trebui şi mai mult pusă în acord cu Ordonanţa nr.70, Ordonanţa 70 care ea însăşi se află spre amendare în comisie şi va suferi modificări. Dar, odată ajunsă la Senat, sigur că se vor face şi aceste, să spunem, acordări care vor face acestă lege şi mai eficientă. Vă propunem să votaţi legea în forma în care a fost elaborată de către comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nefiind înscrieri la dezbateri generale, să începem dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formula iniţială. Titlul Cap.I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţială. La art.1. Domnul secretar Leonăchescu are o observaţie la art.1. Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu propun o reformulare, datorită unei cacofonii jenante, "personalitate juridică care asigură servicii etc." Redactarea nouă pe care eu o propun, şi care elimină această cacofonie, este următoarea: "Spitalul este unitatea sanitară cu personalitate juridică, având în dotare paturi de utilitate publică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale". Mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Nu mai supun dezbaterii această propunere firească şi evidentă. Vă întreb dacă există alte obiecţiuni la amendamentul nr.3? Nu. Deci, înţeleg că a fost adoptat amendamentul cu această propunere de eliminare a rezonanţei nepotrivite din înşiruirea celor două texte. Deci, repet, s-a adoptat amendamentul nr.3, cu eliminarea acelei inadvertenţe de exprimare. Art.2. Urmăriţi amendamentul nr.4. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul nr.4. Modificat în mod corespunzător art.2. Art.3. Urmăriţi amendamentul nr.5. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. Modificat art.3. Art.4. Urmăriţi amendamentul nr.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul. Modificat art.4. După art.4, comisia propune, prin amendamentul nr.7, introducerea unui text nou, care va fi numerotat cu nr.5. Urmăriţi amendamentul nr.7. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul. S-a introdus art.5 nou. Titlul Cap.II. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut. Adoptat în formularea din proiect. Art.5, care va deveni nr.6. Urmăriţi amendamentul nr.9. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul nr.9. Se modifică art.5 şi se renumerotează potrivit amendamentului. După art.6, prin amendamentul nr.10, comisia propune un articol nou, nr.7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.10? Nu. S-a admis amendamentul. Se introduce art.7. Prin amendamentul nr.11, comisia propune un nou text, nr.7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.11? Nu. S-a admis amendamentul. S-a introdus noul text al art.8. Actualul art.5. Ce facem cu alin.1 de la art.5? Rămâne în formularea iniţială? comisia? |
|||||
|
Da. |
|||||
|
Deci, art.5 rămâne. Stimaţi colegi, La art. 5 actual, care prin renumerotare va deveni 9... Nu, nu, nu este în regulă. Domnule preşedinte Ifrim, poftiţi. Stimaţi colegi, urmăriţi şi textul legii în paralel. Art. 5 alin. 1 actual: "Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor" n-a fost modificat de comisie. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Art. 5 alin. 1 va fi încorporat în actualul art. 9 propus de comisie şi rog comisia, în aceste condiţii, să renumeroteze toate alineatele, pentru că dumneavoastră aţi început cu alin. 1 care, de fapt, a fost 2. Stimaţi colegi, Ne-am lămurit. Revenim la amendamentul 12 care privea art. 5 alin. 2 şi 7 şi eu nu găsisem unde este alin. 1. Alin. 1 a fost votat şi renumerotat în 6 la amendamentul 9, ceea ce înseamnă că din actualul art. 5, prin amendamentul 12 comisia propune reformularea alin. 2 şi 7 care au mai rămas, prin preluarea alin. 1 la amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 12? Nu. Admis amendamentul. Alineatele 2 şi 7 din art. 5 se modifică şi se renumerotează în art. 9. Articolul 6 actual urmează să devină prin renumerotare 10. Urmăriţi amendamentul 13. Textul se propune a fi reformulat. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul şi se modifică textul art. 6 şi se renumerotează în 10. Articolul 7, urmăriţi amendamentul 14. Se propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, eliminat textul. După textele actuale, prin amendamentul 15 comisia propune un nou text, art. 11. Urmăriţi amendamentul 15. Admis amendamentul. Nefiind obiecţiuni, se introduce art. 11, care va fi renumerotat. Actualul art. 8, prin amendamentul 16 comisia propune să fie modificat şi renumerotat în 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art. 8, renumerotat în 12. După textul pe care l-am votat, prin amendamentul 17 comisia ne propune un nou art. 13, un nou text. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, introdus noul text care este numerotat 13. Actualul art. 9. Comisia propune eliminarea, prin amendamentul 18. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul, eliminat textul. Prin amendamentul 19 se propune un text nou care să fie renumerotat 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul 19, introdus art. 14. Prin amendamentul 18 se propune un text nou, mai exact trei noi texte: art. 15 şi 18. Urmăriţi amendamentul 18. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La paginile 124, 125 şi 126 există un amendament respins, poziţia 20, după câte constat eu. Noi propunem un nou alineat, alin. 4, la art. 15. Conţinutul acestui alineat este următorul: "Personalul medical care deţine cabinete sau clinici particulare nu va putea ocupa funcţii în conducerea spitalelor publice, precum şi a secţiilor acestora. De asemenea, aceştia nu vor putea face parte din consiliile de administraţie ale spitalelor publice". Iată motivarea acestui amendament: se doreşte eliminarea concurenţei neloiale dintre unităţile spitaliceşti publice şi cele din sistemul privat. De asemenea, se previn sustragerile de bunuri şi consumabile din spitalele publice. Şi nu în ultimul rând, se rezolvă problema incompatibilităţii, conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, care a generat ample discuţii şi disfuncţionalităţi, inclusiv abuzuri. Aş vrea doar să mai precizez: chiar şi domnul prim-ministru le cere salariaţilor Guvernului să opteze între afaceri şi slujbe la stat. Noi nu suntem chiar atât de răi, lăsăm personalul medical care deţine clinici sau cabinete particulare să activeze în spitale publice, dar să nu deţină funcţii de conducere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte Ifrim, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi, în comisie, am respins acest amendament - şi sublinem încă o dată - facem doar politica sănătăţii naţiunii şi aş vrea să spun că acest amendament ar fi scăzut calitatea activităţii în spitalele publice, întrucât nu putem lua dreptul marilor personalităţi de a avea clinici private. Şi dacă îi privăm de dreptul ca să facă parte din consilii de administraţie sau din conducere, privăm în fapt nu aceste personalităţi care dau din timpul lor pentru activitatea de management, ci privăm un bun management al spitalelor. Lucrul a făcut obiectul unor discuţii foarte pertinente şi a unor largi consultări. Menţinem punctul de vedere al comisiei. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Mardari. |
|||||
|
Domnul Ludovic Mardari (din sală): Poftiţi dumneavoastră, doamnă secretar de stat. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Sigur, amendamentul, cel puţin aşa cum a fost prezentat, considerăm că este pertinent. Pentru a se elimina acele suspiciuni care există astăzi în domeniul sanitar, şi anume, persoanele care deţin cabinete private fac o fluctuaţie şi o mişcare de personal, deci de oameni care sunt în tratament, de la spitalul public la cabinetul privat, făcându-se chiar analizele la spitalul public şi după aceea diagnosticul şi, mă rog, consultaţia în sine, de taxă, se suportă corespunzător la cabinetul privat. Chiar în această lege se precizează expres că managerul, într-un spital, trebuie să stea 8 ore, pentru că aşa, având 7 funcţii în 7 unităţi, de fapt nu se face nimic. Cred că ar fi momentul să se facă un adevărat manageriat şi cei care sunt în consiliile de administraţie să răspundă şi să stea acolo 8 ore, deci, în spitalul public şi după cele 8 ore să-şi desfăşoare activitatea în cabinetul privat. Mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Márton. Numai puţin, domnule, lăsaţi-l şi pe dânsul să vorbească pentru că poate vă dă vreo sugestie sau vreun motiv de intervenţie în plus. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Eu cred că întotdeauna este bine ca înainte să ne spunem punctul de vedere în legătură cu un amendament, să fim atenţi ce spune amendamentul şi ce consecinţe are. În primul rând, da, într-adevăr este această posibilitate ca cineva care activează ca medic în domeniul public să direcţioneze o parte dintre pacienţi către clinica personală, dar aceasta nu se face de către manager, ci de către persoana, medicul care lucrează ca medic în domeniul public şi nu de manageri. Această susţinere nu are nici o legătură cu un amendament, pentru că amendamentul se referă la manageri. A doua problemă: consiliul de administraţie este una, directorul este o altă funcţie. Nicăieri în lume membrii unui consiliu de administraţie nu activează 8 ore zilnic la conducerea instituţiei pe care o au sub cârmuire. Consiliul de administraţie este un grup de oameni care se adună periodic, pentru a lua nişte decizii. Alta este situaţia directorului. Ca atare, nici una din aceste susţineri pentru cele spuse de colegul nostru nu pot fi acceptate. Ca atare, eu cred că punctul de vedere al comisiei, în situaţia actuală - accentuez - poate ar fi bine să fie luat în serios. |
|||||
|
Domnule deputat... |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Practic, după intervenţia pe care a avut-o doamna secretar de stat, nu mai era cazul să mai iau cuvântul. Aşa este, cum susţine şi doamna secretar de stat: ori se fac afaceri, ori se desfăşoară slujbă în interesul pacienţilor în spitalele publice. În orice caz, cei care au clinici particulare sau cabinete medicale particulare este nevoie să opteze. Noi nu le-am interzis posibilitatea de a activa ca medici, pentru că, într-adevăr, cei mai mulţi dintre actualii conducători ai spitalelor sunt foarte bine pregătiţi profesional şi pot să desfăşoare în continuare, conform amendamentului propus de către 13 parlamentari, pot să desfăşoare în continuare activitate în spitalele publice. Atâta doar că nu se mai pot implica în partea de conducere, în partea de administrare. Sunt de acord cu cele spuse de doamna secretar de stat şi consider că nu mai este nevoie să le dau replică domnului preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi colegului de la UDMR. Vă rog să ţineţi cont de amendament şi să-l aprobaţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat, poftiţi, luaţi cuvântul. |
|||||
|
Este, într-adevăr, un subiect delicat şi de aceea am vrut să aduc câteva precizări. În primul rând, s-a făcut o mică confuzie: am clarificat prin proiectul de lege, aşa cum vă va fi supus aprobării, problema conducerii spitalelor, conducerii executive, prin directorul general. Prin lege el va fi obligat să lucreze cu normă întreagă, nu ca şi până acum facultativ şi cum avea el chef, deci cu normă întreagă de la 8,00 la 16,00, să-şi facă programul şi îndatoririle, iar ce face în afara programului la spital este absolut problema lui personală. Acum, în privinţa posibilităţii ca din conducerea spitalelor şi din consiliul de administraţie a spitalelor să facă parte medici care au şi activitate privată, eu cred că, totuşi, este bine să acceptăm acest punct de vedere. Şi vă explic de ce. În primul rând, în majoritatea ţărilor europene dezvoltate - mă refer la ţările vestice - unde un medic la stat, care lucrează în serviciul public, este extrem de bine plătit - şi vedeţi cazul Germaniei şi al altor ţări, totuşi, ei au dreptul să profeseze, chiar dacă se află în conducerea spitalelor, şi în medicina privată. În al doilea rând, ne aflăm într-o perioadă de tranziţie în România, în care medicina privată abia acum începe să se dezvolte. Ar fi absolut păcat ca celor mai buni medici, care au asigurat până acum conducerea spitalelor, unităţilor de sănătate publică, să le luăm posibilitatea de a presta medicină particulară, în condiţiile în care ştim cu toţii foarte bine cât de prost sunt plătiţi medicii de la stat. Deci, pe de o parte afirmăm şi recunoaştem şi ne asumăm această situaţie, că medicii sunt extrem de prost plătiţi, iar pe de altă parte, ar însemna ca în acest context pe care cu toţii îl recunoaştem să le interzicem celor mai buni medici, aşa prost plătiţi cum sunt, să mai facă şi medicină privată în afara orelor de program la stat. Motiv pentru care, în calitate de medic, în calitate de reprezentant al Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, vă rog să respingem acest amendament, pentru a crea posibilitatea ca cei mai competenţi medici să lucreze în sistemul de stat, dar să ofere servicii către populaţie şi prin sistemul privat. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul secretar Leonăchescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să susţin amendament propus de Grupul parlamentar PRM, un număr foarte mare de deputaţi, pentru că se înscrie în problema grea, foarte grea a incompatibilităţilor, pe care toţi am identificat-o şi încercăm să o soluţionăm prin diverse aspecte, prin diverse soluţii. Iată, spre exemplu, începe de la nivelul ministerelor rezolvarea acestei probleme şi sunt înlocuiţi în funcţii cei care au instituţii particulare privatizate, întreprinderi, spre a nu confunda activitatea în sectorul de stat public, cu activitatea privată personală. Suntem, la acest capitol, puşi în faţa unei situaţii să judecăm funcţiile administrative cu competenţele ştiinţifice. Sunt două linii paralele, se pot intersecta, se pot întâlni ca să ducă la o soluţionare optimă. Posibilitate de exprimare ştiinţifică a personalităţilor există, nu o împiedică nimeni; fie pe o filieră pur ştiinţifică, fie pe o filieră administrativă, cu caracter de consultare. Dar, problematica administrativă trebuie rezolvată eliminând concurenţele neloiale şi incompatibilităţile şi iată avem prilejul să o facem de acum prin lege, nu să venim ulterior cu diverse ordonanţe de urgenţă, cu diverse prevederi regulamentare sau să o lăsăm aşa nerezolvată. Aici putem rezolva de la început problema incompatibilităţilor. Iar în ceea ce priveşte consiliile de administraţie nu trebuie să intre neapărat numai medici, pot intra şi jurişti şi alţi specialişti. Dar, repet, nu putem transforma aceste funcţii într-o sursă de fluxuri absolut de condamnat. Iată, mor în spitale copii înainte de a se naşte, pentru că nu ştiu cine spune: "Dacă nu-mi dai atâta, nu vin să te consult!". Noi trebuie deja să soluţionăm de la început această grea problemă a incompatibilităţii. Aici suntem în faţa unei asemenea variante: o soluţionăm sau nu şi daţi-mi voie să susţin ceea ce propune domnul Mardari şi grupul, spre a elimina asemenea surse. Mulţumesc. |
|||||
|
Mai doreşte cineva să intervină? Nu. Stimaţi colegi, Aţi ascultat amendamentul depus de colegul nostru de la PRM, susţinerile domnului ministru care, practic, sunt favorabile acestui amendament. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru? Vă rog să participaţi la vot. Stimaţi colegi, Vă rog să fiţi atenţi la lucrări şi să vă exprimaţi votul. 65 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 65 pentru, 1 abţinere, s-a adoptat amendamentul domnului Mardari. Voci din sală: Împotrivă? |
|||||
|
Am întrebat. Da, domnule Márton, care este problema? |
|||||
|
Nu s-a auzit solicitarea de vot împotrivă, cel puţin în partea în care am stat eu. Pe de altă parte pot să constat că partea aceasta de aici, toată sala nu a votat nicicum (arată spre partea din mijloc a sălii). Deci, mai mult de jumătate a sălii nu a votat nicicum. |
|||||
|
Este adevărat că unii n-au votat, dar foarte mulţi au votat pentru. Cine este contra? Am senzaţia că unii aţi votat şi pentru, stimaţi colegi din faţă. 27 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 65 pentru, 27 împotrivă şi 4 abţineri s-a adoptat amendamentul domnului Mardari. Revin la amendamentul 18, cel privind introducerea a trei texte noi: 15 - 18. Textul domnului Mardari va fi plasat în noua numerotare. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 18? Nu. Admis amendamentul, se introduc trei texte noi. Articolul 10 actual. Urmăriţi amendamentul 21. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 10, renumerotat în 19. Înainte de art. 11 urmăriţi amendamentul 22 care propune introducerea unui text nou, 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul 22, introdus art. 20. Actualul art. 11, urmăriţi la amendamentul 23. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 11 actual, renumerotat în 21. După art. 21 votat, prin amendamentul 24 comisia propune încă ".. La care aveţi observaţii, domnule Márton? 25 care este numerotat sau 25 vechi? La ce pagină? |
|||||
|
La pagina 38 art. 25 alin. 6 lit. b) şi se regăseşte amendamentul la pagina 119, într-un set de amendamente care poartă numărul 18. Deci, 24 conţine în total vreo 6 articole. Dacă mergem pe articole, intervin la articolul respectiv, dacă nu, aţi anunţat amendamentul 24, a trebuit să intervin, că s-ar putea să se voteze fără. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Dacă-mi permiteţi, la pagina 37, la amendamentul 24, art. 25 alin. 3 solicităm înlocuirea sub următoarea formulare: "La şedinţele consiliului de administraţie participă fără drept de vot reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor reprezentative din sistemul sanitar". Este o necesitate raportat şi la Legea sindicatelor, la Hotărârea nr. 314 din aprilie 2001 privind constituirea comisiilor de dialog social. Practic, eliminarea acestora, deci a sindicatelor de la dreptul de a participa şi de a se consulta la consiliile de administraţie înseamnă o nemulţumire privind realizarea păcii sociale. Reprezentative conform Hotărârii nr. 314 din 2001. Deci, acolo sunt enunţate patronatele şi sindicatele reprezentative, deci confederaţiile care au reprezentanţă la comisiile de dialog social din fiecare minister.Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul preşedinte Ifrim. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia este de acord cu amendamentul propus de doamna ministru. |
|||||
|
Domnule Marton, poftiţi. Faţă de explicaţiile primite de la doamna ministru, vă rog să vă pronunţaţi. |
|||||
|
Teoretic, ar putea fi acceptat ca, fără drept de vot, să participe la aceste şedinţe reprezentanţii sindicatelor din instituţia respectivă şi nu ai sindicatelor de ramură naţională. Adică, în ce fel să fie reprezentat, de exemplu, un sindicat care, eventual, nu are nici un membru în instituţia respectivă la şedinţa consiliului de administraţie? Şi, pe de altă parte, nu văd ce rol ar avea patronatul din siderurgie, de exemplu, în luarea deciziei unui spital dintr-o localitate care nu are nici o activitate siderurgică? Deci, reprezentarea patronatelor, în general, în administrarea spitalelor nu văd ce loc ar avea? Nu are nici un loc! Nici consultativ, nici altfel de loc, patronatul, la nivel naţional. Eu cred că s-ar putea să se aprobe şi, eventual, o rog pe doamna secretar de stat să se gândească la această variantă, ca sindicatul să fie prezent, dar patronatul nu se poate susţine. Patronatul, eventual, este consiliul local căruia i-aţi dat în administrare clădirea, şi atunci, da, să fie prezent consiliul local. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Am senzaţia că vorbiţi în paralel. Domnule Marton, rămâneţi puţin aici. Mie mi-aţi spus că aţi propus prin amendamentul dumneavoastră ca la art. 6 lit. b) de la pag. 39 din raport consiliul de administraţie să nu propună direcţiei de sănătate publică, respectiv, 3 candidaţi, ci să-i numească. |
|||||
|
Dar mi-aţi spus, procedural, ca această intervenţie să o fac atunci când vom ajunge la articolul respectiv. |
|||||
|
Şi, acum, problema cu patronatul unde să o plasăm? |
|||||
|
La amendamentul susţinut înainte la acest articol, acolo am intervenit. S-a propus participarea consultativă, fără drept de vot, a sindicatelor şi a patronatelor. Ce înţelegeţi prin "patronat reprezentativ"? |
|||||
|
Domnule Marton, la ce text propuneţi participarea aceasta, ca să ştie lumea despre ce vorbiţi? |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Domnul deputat combătea într-un fel susţinerea noastră din alin. 3 al art. 25, amendamentul nr. 24, regăsit la pag. 38. Şi până acum s-a mers pe această formulă, la consilile de administraţie participă sindicatele şi patronatele reprezentative din sistemul sanitar, conform Hotărârii nr. 314/2001 prin care s-au înfiinţat comisiile de dialog social la nivelul ministerelor. Or, în sistemul sanitar participă acele sindicate şi patronate cu membri din sistemul sanitar care sunt afiliate la confederaţiile respective. Şi vă dau exemplu: Sindicatul Sanitar, TESA, Ambulanţa. Deci, sunt oameni care au pregătire medicală. |
|||||
|
Domnul Marton Arpad (din sală): Şi patronatele? |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Sunt patronatele medicilor, cele din Ugir, deci, sunt oameni reprezentativi, care reprezintă medicii. Prin urmare, patronatul medicilor. |
|||||
|
Stimaţi colegi, La amendamentul nr. 24, care vizează introducerea mai multor texte, de la 22 la 27, vom lua textele pe rând. Şi vă voi face observaţia cu privire la discuţiile care s-au făcut. La art. 22, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Nici nu s-au făcut în discuţii. Votat în unanimitate. La art. 23? Nu s-au făcut obiecţiuni. La art. 24? Nu sunt obiecţiuni. Admise şi acestea în unanimitate. La art. 25 alin. 1 şi 2, n-au fost observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. La alin. 3, cel care spune: "La şedinţele consiliului de administraţie participă fără drept de vot un reprezentant al asociaţiilor medicale reprezentative" s-a făcut propunerea, şi doamna ministru a fost de acord, ca în locul "asociaţiilor medicale reprezentative" să fie numite "organizaţiile sindicale şi patronale". Dacă sunteţi de acord cu această formulare a alin. 3? Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate, s-a adoptat alin. 3 de la art. 25 în formularea pe care aţi auzit-o: "La şedinţele consiliului de administraţie participă fără drept de vot câte un reprezentant al organizaţiilor sindicale şi patronale". La alin. 4 şi 5 n-au fost obiecţii. La alin. 6 de la art. 25, domnul deputat Marton a propus ca în atribuţiile principale ale consiliului de administraţie să nu intre "propune direcţiei de sănătate publice trei candidaţi", ci să-i numească.. Nu? |
|||||
|
Exact. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Noi suntem pentru o descentralizare reală a acestor spitale, am avut în acest sens foarte multe amendamente, unele admise, altele respinse. Eu cred că, după cum ştiţi, în general, un consiliu de administraţie este forul decizional suprem al oricărei activităţi. Ca atare, descentralizarea înseamnă că, dacă am numit în consiliu de administraţie, acela decide şi asupra conducerii şi nu propune direcţiei de sănătate publică, respectiv, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, trei candidaţi, care vor fi numiţi, pe urmă, de către minister (ceea ce nu este o descentralizare), ci: "Numeşte, cu avizul direcţiei de sănătate publică, directorul general al spitalului, în urma prezentării de către candidaţi a programului de management". Mi se pare că aceasta înseamnă descentralizare şi atunci, într-adevăr, avem un consiliu de administraţie. Altfel, acest consiliu de administraţie nu-şi are rolul, nu-şi poate intra în atribuţii, nu are control efectiv asupra managerului, dacă numai îl propune, nu şi îl numeşte. |
|||||
|
Doamnă ministru, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Ministerul Sănătăţii face politica sănătăţii. Corespondentul Ministerului sănătăţii la nivel judeţean este direcţia de sănătate. Or, ca să se realizeze politica de sănătate, formularea din textul iniţial este foarte bună. Deci, ne opunem amendamentului formulat. |
|||||
|
Mai doreşte cineva să intervină la această propunere? Nu. Poftiţi, domnule preşedinte. |
|||||
|
Susţinem punctul de vedere al comisiei şi al Ministerului Sănătăţii, apreciind că în actuala etapă este bine să se procedeze in acest fel pentru a avea o calitate corespunzătoare a celor care conduc. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Brânzan. |
|||||
|
Aş mai vrea să fac o precizare. Este vorba de consiliile de administraţie la spitalele foarte mari, adică, spitalele judeţene, interjudeţene şi naţionale. Deci, spitalele care sunt de interes strategic naţional, unde este firesc ca Ministerul Sănătăţii să aibă un punct de vedere fiindcă este vorba despre strategia naţională în sănătate. Şi aceasta a fost formula cea mai fericită pe care am găsit-o: "La propunerea consiliului de administraţie, Ministerul Sănătăţii poate numi un director". La aceste spitale, repet, de importanţă majoră. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Potrivit regulamentului, eu supun întâi votului amendamentul comisiei cu privire la art. 6 lit. b), îl găsiţi la pag. 39 din raport. Cine este pentru formularea comisiei: "Propune direcţiei de sănătate publică trei candidaţi"? Vă rog să participaţi la dezbateri şi mai ales la vot! Mulţumesc. Împotrivă? Au fost înregistrate 22 voturi contra. Abţineri? Nu sunt. Cu 93 voturi pentru şi 22 împotrivă, s-a adoptat lit. b) de la alin. 6, în formularea comisiei. La art. 6 în ansamblu, dacă mai sunt discuţii? Nu. Adoptat în formularea comisiei. Alin. 7 şi 8. Nu sunt obiecţiuni. Adoptate în formularea comisiei. Art. 26? Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea comisiei. Art. 27? Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea comisiei de la amendamentul nr. 24. Pentru articolele de la 12 la 15 actuale, prin amendamentul 25, comisia propune eliminarea lor. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, eliminate textele. Prin amendamentul nr. 26 comisia propune un text nou, numerotat 28. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul nr. 26, introdus art. 28. Prin amendamentul nr. 27, comisia propune eliminarea art. 16 actual. Domnule Marton, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Din păcate, acest amendament nr. 27 mai are şi nişte alin. 2 şi 3, care vor deveni art. 29. Eu am amendament la acest art. 29, dar care se regăseşte la acelaşi număr curent. Deci, nu doresc să intervin la problema eliminării. Dacă o supuneţi votului separat, aştept discuţiile la art. 29 de la pagina următoare, pag. 49 continuă. |
|||||
|
Şi unde vreţi dumneavoastră să faceţi discuţia? |
|||||
|
La alin. 1 al art. 29. Deci, nu am nimic împotrivă să se elimine primul alineat al actualului articol, ci doresc să se reformuleze alin. 1 propus de comisie, care ar fi art. 29 alin. 1, cu următoarea adăugire: "Conducerea spitatelor publice răspunde în faţa direcţiei de sănătate publică teritorială şi/sau a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv, în faţa ministerului de resort sau a consiliului local respectiv pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin". Adică, am un consiliu local, care este autoritatea locală. Conform acestei legi şi conform altor ordonanţe guvernamentale, consiliul local este proprietarul clădirii şi terenului. Totodată, consiliul local poate contribui cu o sumă de bani pentru susţinerea spitalului. Iar conducerea spitalului nu răspunde în faţa acestui consiliu local. Nu mi se pare normal! |
|||||
|
S-a înţeles, domnule coleg. |
|||||
|
Deci, solicit să se introducă aici şi consiliul local respectiv. Doamna ministru? |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Suntem de acord, cu precizarea: "Consiliul local sau judeţean", în raport de subordonarea spitalului respectiv conform Ordonanţei nr. 70/2002. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Să le luăm pe rând. Prin amendamentul nr. 27, comisia propune întâi eliminarea actualului alin. 1 de la art. 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admisă această parte a amendamentului, eliminat alin. 1. Art. 16 alin. 2 este reformulat la pag. 49 de către comisie, prin amendamentul nr. 27, şi propus ca alin. 1 al art. 29. La propunerea domnului deputat Marton, vă supunem votului dumneavoastră acest amendament, cu adăugarea... Poftiţi. Domnul preşedinte al comisiei nu s-a pronunţat. |
|||||
|
În privinţa amendamentului propus de colegul nostru, domnul deputat Marton, comisia nu este de acord. De ce? Este vorba de marile spitale, vorbim despre clinicile universitare, despre spitalele de interes naţional, despre spitalele interjudeţene. La nivelul acestor spitale, ele trebuie să răspundă în faţa Ministerului Sănătăţii, aşa cum este formulat la comisie. Pentru că deja s-au creat confuzii prin Ordonanţa nr. 70, care se află la ora actuală în dezbatere şi, probabil, va suferi îmbunătăţiri, întrucât primarul dintr-o localitate a chemat profesorul universitar şef de clinică să-i prezinte statul de funcţiuni. Or, în aceste condiţii, comisia susţine respingerea amendamentului domnului Marton. |
|||||
|
Domnul Marton. |
|||||
|
Aş putea fi de acord, chiar sunt de acord cu susţinerea domnului preşedinte, numai că art. 29 alin. 1 grăieşte astfel: "Conducerea spitalelor publice", fără nici un fel de precizare. Şi atunci, cred că formularea dată de doamna secretar de stat este pertinentă, dacă vorbim de "consilii locale sau judeţene, după caz", este clar că este vorba doar de spitalul judeţean, care are această situaţie pe care am spus-o eu. Sau spitalul care este într-o reşedinţă de judeţ, care este supus unei administrări locale. Şi nicidecum clinicile respective şi interjudeţenele. |
|||||
|
Domnul deputat Brânzan. |
|||||
|
Pentru a rezolva această problemă, am o propunere. Însă, pentru a o putea susţine, o să vă fac o scurtă prezentare asupra felului în care am fundamentat această lege a spitalelor. Pentru o bună funcţionare, practic, s-au împărţit spitalele în privinţa conducerii lor, în două mari categorii: sunt spitalele mari, care sunt cele de interes naţional, interjudeţean şi judeţean, care sunt conduse de un consiliu de administraţie şi un comitet director; şi sunt spitalele de rang mai mic, de la spitale municipale în jos, orăşeneşti şi comunale, care nu au consiliu de administraţie, ci au doar un comitet director şi un director general. Deci, acestea sunt cele două grupe de spitale, în funcţie de interesul naţional sau local pe care ele îl prezintă. Pentru a soluţiona această problemă care a apărut acum în discuţie, pentru a fi în ton şi cu strategia de descentralizare administrativă şi de autonomie şi pentru a rezolva şi problema amendamentului propus de colegul nostru, propun ca formularea acestui alineat să fie în consonanţă cu departajarea pe care am făcut-o. Deci, spitalele mari, cele de importanţă naţională sau interjudeţeană, să răspundă în continuare, conform textului propus de Comisia de sănătate, în faţa Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv, în faţa direcţiei de sănătate publică sau a ministerului de resort. Prin urmare, o categorie: "Spitalele mari, care să răspundă..." şi în continuare să rămână textul propus de comisie. Celelalte spitale: municipale, orăşeneşti şi comunale, deci, spitalele mai mici, să răspundă, aşa cum propune colegul nostru, în faţa consiliilor locale, care sunt noul proprietar al acestor spitale. Şi, in acest fel, am împăcat cele două problematici. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Supun atunci alin. 1 al art. 29 votului dumneavoastră, în reformularea propusă de domnul deputat Brânzan, care cuprinde, practic, ambele situaţii care se pot ivi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. La alin. 2 de la art. 29, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea comisiei. Pentru art. 17 actual, comisia ne propune reformularea lui şi renumerotarea în 30, prin amendamentul nr. 28. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, reformulat textul şi renumerotat. Art. 18. Urmăriţi amendamentul nr. 29. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, reformulat art. 18 şi renumerotat în 31. După art. 31, prin amendamentul nr. 30, comisia propune trei noi texte: 32, 33 şi 34. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, se introduc cele trei texte. Titlul Cap. III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea din proiect. Prin amendamentul nr. 32, comisia ne propune, în acest titlu, patru articole, de la 35 la 41. Urmăriţi-le de la pag. 55 până la pag. 62. Are o obiecţiune domnul Marton. Poftiţi. |
|||||
|
Am un amendament care se regăseşte la pag. 140, la art. 38 alin. 2. În prealabil, mulţumesc pentru înţelegerea pe care aţi avut-o faţă de amendamentul anterior şi sper că şi acest amendament, pe aceeaşi raţiune, să fie aprobat. Concret, propun completarea acestui alin. 2 cu următoarea frază: "Pentru partea de cheltuieli care se propun a fi acoperite prin finanţare de la bugetele locale se va obţine şi avizul consiliului local respectiv". Deci, spitalul îşi propune să cheltuiască nişte bani, având nişte venituri pe care şi le propune. O parte din aceste venituri, crede că le va obţine de la consiliul local. Mi se pare normal să primească avizul şi de la acesta, că, altfel, s-ar putea să se gândească spitalul că va primi nişte bani, pe care, eventual, nu-i va primi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Iniţiatorul? Îl rog să se pronunţe. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Sigur, corelat şi cu amendamentul admis anterior, deci, reformulat, este necesar ca în momentul folosirii unor bani de la bugetul local să existe şi avizul consiliului local, respectiv, judeţean. Mulţumim. |
|||||
|
Domnule preşedinte Ifrim? |
|||||
|
Sunt de părerea doamnei ministru Luminiţa Gheorghiu. La fel, să facem diferenţierea ca anterior: clinicile universitare şi cele de interes naţional, cele interjudeţene - deci, spitalele mari, rămân în prima categorie, nu cer aviz; celelalte cer şi acest aviz. |
|||||
|
Domnule Marton, dacă sunteţi de acord? |
|||||
|
Domnul Marton Arpad (din sală): Da. |
|||||
|
Bun. Atunci, vom proceda la fel ca data trecută, vom lua articolele "pe rând, de la amendamentul nr. 32. La art.35, nu s-au semnalat obiecţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. La art. 36, de asemenea, nu s-au semnalat obiecţii. Adoptat în formularea din amendament. La art. 37, de asemenea, nu s-au formulat obiecţiuni de către dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului. La art. 38 alin. 1 nu s-au formulat obiecţii. Votat în formularea propusă prin amendament. La alin. 2 de la art. 38, supun votului dumneavoastră acest text, cu completarea făcută de domnul deputat Boc şi cu amendarea acestei completări de către doamna ministru şi de către domnul preşedinte Ifrim. Vă rog să depuneţi în scris acest text, stimaţi colegi. Supun votului dumneavoastră alin. 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 3, nu au fost formulate obiecţiuni. Nici la alin. 4 "şi 5. Votată în unanimitate propunerea comisiei din amendament. Art. 39 şi 40. Dacă mai sunt obiecţiuni? Nu. Votate în formularea din amendament. Art. 41, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea din amendament. Pentru art. 19 actual, comisia propune, prin amendamentul nr. 33, eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, eliminat textul. Art. 20, la pct. 34, comisia propune să fie păstrat în textul formulat iniţial, dar renumerotat în 42. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis art. 20 în formula iniţială, dar renumerotat în 42. Art. 21 actual. Urmăriţi amendamentul nr. 35. Nu aveţi obiecţiuni. Reformulat textul şi renumerotat în 43. Prin amendamentul nr. 36, comisia propune textele de la art. 44 la 47. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. În consecinţă, se socoteşte amendamentul admis în unanimitate şi se introduc textele propuse de către comisie: 44, 45, 46 şi 47. Pentru actualele art. 22 şi 23, comisia propune prin amendamentul nr. 37 eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul nr. 37, se elimină cele două articole. Titlul Cap. IV. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţiatorului. Prin amendamentul nr. 39, comisia propune un text nou, 48. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, se introduce art. 48. Pentru actualul art. 24, prin amendamentul nr. 40, comisia propune reformularea şi renumerotarea lui în 49. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul nr. 40, art. 24 se reformulează şi devine 49 prin renumerotare. La art.25 alin.2, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Alin.2 al art.25 a fost eliminat. Restul textului de la art.25 se modifică potrivit amendamentului de la pct.41 şi se renumerotează în art.50. La art.26, comisia propune menţinerea lui. Dacă aveţi obiecţiuni. Textul art.26 a fost votat, dar se renumerotează în art.51. După art.51, comisia propune, prin amendamentul de la pct.43, un text nou, art.52. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost admis amendamentul de la pct.43, şi se introduce art.52. Prin amendamentul de la pct.44, comisia ne propune un alt text nou, art.53. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost admis amendamentul de la pct.44, şi se introduce art.53. La art.27 actual, comisia propune, prin amendamentul de la pct.45, modificarea lui şi renumerotarea lui în art.54. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.45. A fost admis amendamentul de la pct.45, şi se modifică art.27 alin.1 care devine art.54, potrivit celor propuse de comisie. La art.27 alin.2, prin amendamentul de la pct.46, comisia propune reformularea lui în art.55. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.46. Nu aveţi. A fost admis amendamentul de la pct.46, şi se modifică textul de la art.27 alin.2, având alcătuirea rezultată din amendament propus la art.55. Cu aceasta, am încheiat dezbaterea la acest text pe care îl vom supune votului final. Există o solicitare din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic cu privire la pct.41. Îl rog pe domnul vicepreşedinte Hrebenciuc să preia conducerea. În continuare, domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, preia conducerea lucrărilor şedinţei. |
|||||
|
Domnule Florescu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a adoptat raportul de respingere a Proiectului de lege privind Ordonanţa Guvernului nr.69/2001, în opinia a 13 deputaţi din 25 ai comisiei, cu încălcarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor. Cum au stat mai în amănunt lucrurile. În data de 15 octombrie 2002, s-a discutat în cadrul comisiei cu reprezentanţii Guvernului, care bineînţeles au susţinut proiectul de lege, după care au avut loc discuţii generale pe marginea legii. Acestea fiind epuizate, urma să se treacă la art.1 al legii. Fiind la limită de cvorum, unul dintre colegii noştri a făcut propunerea să întrerupem lucrările şi să le continuăm a doua zi. Comisia neacceptând, dumnealui a procedat de următoarea manieră, spunând: "Dacă voi nu vreţi să întrerupem şedinţa, eu plec şi nu mai aveţi cvorum." A ieşit din sala de şedinţă, nu a mai fost cvorum, şi am întrerupt şedinţa pe care, bineînţeles, am reluat-o a doua zi. A doua zi, respectiv pe data de 16 octombrie, în loc să se continue dezbaterea pe articole şi fără a se supune la vot reluarea discuţiilor generale, s-a înfăptuit bineînţeles acest lucru: fiind 19 în sală, 10 au votat pentru respingere, 9 împotrivă. Precizăm că la comisie nu s-a înregistrat nici un amendament de respingere, încălcându-se, în opinia noastră, art.93 al Regulamentului Camerei Deputaţilor. De asemenea, tot pe data de 15 octombrie se stabilise ca a doua zi să participe la şedinţă şi reprezentantul Comisiei de tehnologia informaţiei. Nu a mai fost cazul, deoarece s-a hotărât, aşa cum v-am spus şi în condiţiile relatate, respingerea. Faţă de cele arătate, am rugat şi Biroul permanent, şi vă rog şi pe dumneavoastră acum şi aici, domnule preşedinte, să propuneţi plenului Camerei Deputaţilor retrimiterea la comisie pentru dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă rog, domnule Sassu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Mi se pare absolut incorect ceea ce a făcut colegul nostru. În primul rând, nu este preşedintele comisiei în acest moment aici, deoarece este într-o acţiune a Camerei. În al doilea rând, am sărit foarte multe puncte de pe ordinea de zi pentru a spune acest lucru într-un moment în care preşedintele comisiei nu este. Mi se pare absolut incorect. Dacă au o problemă de genul acesta, după opinia mea, trebuia să şi-o rezolve în comisie, să se ajungă la o propunere a comisiei, şi nu a unui deputat, care, dacă o are, să o facă atunci când ajungem la punctul respectiv, şi nu în acest moment. Repet: este absolut incorect. Problema este a comisiei. Să şi-o rezolve în comisie şi să vină cu un punct de vedere. În al doilea rând, eram la cu totul şi cu totul alt punct. Astfel, în consecinţă, vă rog să trecem la votul final, după cum trebuia să facem de la ora 12,00, să terminăm şi, când vom ajunge la acel punct, dacă constatăm că există un punct de vedere al comisiei sau o cerere a unui parlamentar legată de retrimiterea respectivă a proiectului de lege la comisie, vom lua o decizie în acel moment. Dar cred că este absolut incorect ceea ce a făcut colegul nostru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Colegul nu a vorbit în numele său, dar, în principiu, aveţi dreptate. Atunci când vom ajunge la pct.41, vom discuta acest subiect. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Victor Paul Dobre (din sală): Domnule preşedinte... |
|||||
|
Doriţi să vorbiţi tot cu privire la acelaşi subiect? |
|||||
|
Domnul Victor Paul Dobre (din sală): Da. |
|||||
|
L-am închis. Îl vom discuta atunci când vom ajunge la pct.41. |
|||||
|
În primul rând, nu este nici o solicitare a comisiei. |
|||||
|
Am înţeles acest lucru. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Vă propun să trecem la vot final. |
|
|||
|
|
Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a Bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2000. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a Bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2001. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/1999 pentru abrogarea Legii nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr.28/2001. Domnul Boc. Vă rog, |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere ineditul situaţiei, trebuie să avem o prezentare în faţa dumneavoastră a poziţiei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pe care să v-o supunem votului, fiind vorba de o solicitare a preşedintelui României care a sesizat Curtea Constituţională. Curtea Constituţională a acceptat obiecţia de neconstituţionalitate şi, în acest context, se pune problema acceptării de către Parlament a obiecţiei de neconstituţionalitate formulată de către Curtea Constituţională. Formula pe care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor v-o propune este aceea ca textul să sune în felul următor: "Ca urmare a acceptării de către Parlament a obiecţiei de neconstituţionalitate formulată de Curtea Constituţională la sesizarea preşedintelui României." Deci textul pe care vi-l propunem dumneavoastră este ca legea să se numească "Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/1999 pentru abrogarea Legii nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat", cu un articol unic care să aibă următorul conţinut: "Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/1999 pentru abrogarea Legii nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat, publicată în Monitorul Oficial partea I-a din 26 aprilie 1999, care şi-a încetat efectele la data de 14 iunie 2000, data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Curţii Constituţionale nr.15/2000 prin care s-a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/1999 este neconstituţională." Este o formulă juridică destul de complicată. Ideea este că noi am convenit să acceptăm obiecţia Curţii Constituţionale. Iar dacă acceptăm obiecţia Curţii Constituţionale, trebuie să includem în textul legii de respingere data de la care încetează efectele vechii ordonanţe de urgenţă. Aceasta a fost obiecţia, noi am acceptat-o şi, în consecinţă, vă supunem dumneavoastră să acceptaţi propunerea formulată de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pe baza obiecţiei de neconstituţionalitate formulată de către Curtea Constituţională la sesizarea preşedintelui României. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Boc. Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|||||
|
|
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea termporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Vă supun votului Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Vă supun votului propunerea de respingere a Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Vă supun votului propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/2000 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturilor persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului propunerea de respingere a Propunerii legislative privind compensaţiile acordate cetăţenilor români persecutaţi din motive politice de regimurile de dictatură din perioada 6 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989 pentru bunurile avariate, distruse, confiscate sau naţionalizate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind asigurarea încadrării în muncă a persoanelor cu handicap. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 2 abţineri. |
|
|||
|
|
Supun votului propunerea de respingere a Propunerii legislative privind ajutorarea familiilor aflate în situaţia de sărăcie extremă, precum şi a celor cu mai mult de patru copii minori ale căror venituri nu depăşesc salariul minim pe economie, prin reducerea costurilor către regiile autonome şi societăţile comerciale prestatoare de servicii comunitare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 48 de voturi împotrivă şi 182 pentru, propunerea a fost respinsă. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind despăgubirea deponenţilor la Casa de Economii şi Consemnaţiuni care au depus diverse sume de bani până la data de 1.11.1990 în vedere achiziţionării de autoturisme "Dacia". Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Cu 179 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog, domnule Becsek-Garda. |
|
|||
|
Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În raportul negativ care v-a fost prezentat se face referire la Legea finanţelor publice nr.72 din 1996 în care se prevede obligativitatea iniţiatorilor de a prevedea resurse financiare necesare aplicării normei legislative propuse, în cazul în care aceste resurse nu se regăsesc în bugetul în vigoare la data intrării în vigoare, afirmându-se că noi nu am fi precizat astfel de surse. Este cu totul fals, întrucât noi am arătat exact sursa - fondul special din profiturile instituţiilor bancare aflate în proprietatea statului şi, în special, profitul Băncii Naţionale. Ca răspuns la pct.2 al raportului, prin care se afirmă că între solicitanţi şi fosta IDMS nu a existat un contract scris, ci numai o luare în evidenţă şi o programare, putem afirma că este o denaturare a faptelor. Este binecunoscut faptul că acel cont nr.8000 a fost înfiinţat de către Ministerul Finanţelor în anul 1976, iar actele încheiate au un caracter bilateral şi îndeplinesc condiţiile de validitate ale unui contract prevăzute în art.948 Codul Civil. Persoanele aflate sub incidenţa prezentei propuneri legislative nu au depus banii la CEC pentru a-i economisi, ci cu unicul şi precisul scop de a achiziţiona un autoturism. După depunerea sumei şi înregistrarea ei la CEC, a trimis evidenţele la IDMS, care emitea un accept şi un număr de ordine de livrare centralizat pe ţară. Se poate afirma că dispoziţiile de livrare, comunicările şi numărul de ordine dovedesc fără orice îndoială existenţa unui contract între cetăţean şi statul român. Din adresa CEC nr.14809 aflăm că banii depuşi în vedere cumpărării unui autoturism au ajuns, prin intermediul Băncii Naţionale a României, în circuitul naţional. De asemenea, mai aflăm că şi înainte de anul 1989 se aplicau dobânzi diferite asupra sumelor depuse spre economisire şi asupra celor depuse în vedere cumpărării de autoturisme. Cu alte cuvinte, contractele civile erau înlocuite de către norme legale emise de statul comunist. Prin urmare, foştii deponenţi aveau dreptul la despăgubire. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
În continuare, trecem la propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 18 voturi împotrivă, 3 abţineri şi 191 pentru, propunerea a fost respinsă. Domnul Raicu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Tinerii între 18 şi 29 de ani se confruntă mai mult decât orice categorie socială cu gravele probleme generate de sărăcie, de lipsa locuinţelor, de dificultatea de a găsi un loc de muncă la terminarea studiilor şi de rata înaltă a şomajului. Toate acestea duc la creşterea delicvenţei, a numărului consumatorilor de droguri şi emigrarea în rândul tinerii generaţii crescute şi şcolite în România. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a propus respingerea acestei legi în primul rând pentru motivul că s-ar introduce o dublă discriminare pe de o parte faţă de persoanele care realizează venituri dintr-un singur loc de muncă şi, pe de altă parte, faţă de persoanele în vârstă de peste 29 de ani. Toate partidele parlamentare au prins în programul lor politic cu care s-au prezentat în faţa electoratului iniţiativa de a rezolva problemele cu care se confruntă tinerii din România. Mai mult, Guvernul, în Planul naţional antisărăcie, vorbeşte despre completarea legislaţiei în acest domeniu. Dacă nu respectăm programele politice ale partidelor noastre, dacă Guvernul nu completează legislaţia în domeniu, în sensul propunerii noastre legislative, fără o acţiune afirmativă, fără o discriminare pozitivă a tinerilor, aşa cum există în cazul femeilor şi copiilor, cum putem, atunci, rezolva problemele tinerilor între 18 şi 29 de ani, care nu lenevesc pe spinarea statului, ci muncesc? Am votat pentru cei cu care România se mândreşte la toate concursurile internaţionale, pentru cei datorită curajului cărora acum 13 ani am intrat în democraţie, pentru tinerii care îşi iau soarta în propriile mâini şi îşi întemeiază şi întreţin familiile prin muncă în România, contribuind la dezvoltarea socială şi economică a societăţii româneşti. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Raicu. |
|||||
|
|
În continuare, trecem la Propunerea legislativă pentru completarea alin.1 al art.11 din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată. Se propune respingerea propunerii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 26 de voturi împotrivă, o abţinere şi 192 de voturi pentru, propunerea a fost respinsă. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă pentru modificarea alin.3 al art.49 din Legea nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale. Se propune respingerea propunerii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 16 voturi contra şi 6 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
Supunem votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi persoanelor care dovedesc eroism în acţiuni de salvare a unor vieţi omeneşti ori de recuperare a unor bunuri aparţinând patrimoniului public sau privat. Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 18 voturi contra, 6 abţineri, propunerea legislativă a fost respins. |
|
|||
|
|
Se propune respingerea Proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea jocurilor de noroc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 15 voturi. Abţineri? 3 abţineri. Cu 15 voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost respins. |
|
|||
|
|
Se propune respingerea Propunerii legislative cu privire la despăgubirea membrilor Asociaţiei pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme Bucureşti. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 14 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea şi comercializarea hameiului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Vă mulţumesc. |
|
|||
|
|
Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000 şi 5 decembrie 2000, şi respectiv la 6 iunie 2001 la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974, precum şi a Codului internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului (Codul FSS) adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.98(73) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000 la Protocolul din 1998 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/1998 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la datoria Societăţii Comerciale PETROTEL S.A. Ploieşti prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.72/1997 şi la protecţia mediului înconjurător din arealul petrolier Ploieşti, ca urmare a declanşării procesului de privatizare a societăţilor comerciale din domeniul petrolier. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 33 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii sindicatelor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 48 de voturi împotrivă şi 174 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. Vă rog, domnule deputat. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii sindicatelor, aşa cum a fost adoptat, va aduce, prin unele prevederi ale sale, grave prejudicii mişcării sindicale din România. Prin eliminarea prevederii adoptate de Senat prin care organizaţiile sindicale sunt organizaţii ale lucrătorilor fără caracter politic se intră în contradicţie cu prevederile Convenţiei nr.87 din 1950 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care îi defineşte pe membrii de sindicat ca lucrători, nu ca şi salariaţi, aşa cum este în acest raport de mediere, şi, de asemenea, prevede la art.3 alin.2: "Autorităţile publice trebuie să se abţină de la orice intervenţie de natură să limiteze acest drept de asociere sindicală sau să îi limiteze exerciţiul legal." Proiectul de lege aşa cum ne este propus va limita drastic drepturile membrilor de sindicat din rândul funcţionarilor publici, aşa cum sunt prevăzute în legislaţie privind contractul colectiv de muncă şi conflictele de muncă, deoarece funcţionarii publici nu intră în categoria salariţilor. Prin faptul că s-a acceptat în continuare ca demnitarii să poată face parte din organele de conducere a organizaţiilor sindicale se creează premisele desăvârşirii politizării mişcării sindicale şi a aservirii definitive a acesteia faţă de factorul politic. Raportul de mediere, aşa cum a fost adoptat, prin faptul că va obliga o persoană să se înscrie într-o singură organizaţie sindicală, chiar şi atunci când are mai multe locuri de muncă în domenii diferite de activitate, încalcă dreptul fundamental de liberă asociere prevăzut de Constituţie şi îl lasă pe lucrător fără posibilitatea de a i se apăra interesele la un eventual alt loc de muncă. Prin aceste prevederi, legea va servi, mai degrabă, unor grupuri de interese şi nu mişcării sindicale din România. Partidul Democrat a votat împotriva raportului de mediere, pentru a da posibilitatea reîntoarcerii proiectului de lege în dezbaterea Camerelor, în vederea amendării şi medierii prevederilor incorecte şi dăunătoare mişcării sindicale, refuzând astfel să devină groparul sindicalismului românesc. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumim şi noi. Doamna Dobrescu, 1 minut. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ceea ce distinsul coleg, domnul deputat Barbu, spunea cu referire la lucrători, şi nu salariaţi, este o traducere, să spunem, mai largă a cuvântului "worker", dar Convenţia OIM din '48 spune clar care sunt posibilităţile de a organiza sindicate, şi anume acelea în care sunt salariaţi, unde există o relaţie de muncă. De altfel, aşa-zisul lucrător, adică cei care au profesiuni libere şi nu au, să spunem, un angajator, un patron, aceia pot liniştit şi liber să adere la oricare alt sindicat creat. Ei nu pot să organizeze sindicate, întrucât nu au relaţii de muncă. Problema politizării eu cred că trebuie s-o privim cu mai puţină ipocrizie, întrucât, distinşi colegi din opoziţie care sunt în conducerea uniunilor patronale şi sunt şi senatori consideră că acest lucru este perfect legal, adică este normal ca şi capitalul românesc să aibă reprezentare, reprezentanţi în Parlament, dar nu sunt de acord ca salariaţii din ţara noastră să aibă reprezentanţi în Parlament. La urma urmelor, este o problemă de opţiune politică, şi anume aceea ca partidele liberale să dorească să reprezinte capialul românesc în Parlament, iar partidele social-democrate să invite lideri de sindicat în Parlament. În privinţa ultimei menţiuni făcute de colegul Barbu, anume că Comisia de mediere a hotărât ca un salariat să fie membru al unui singur sindicat este chiar un amendament pe care l-a adus Senatul, întrucât experienţa ultimilor ani a dovedit că înscrieri multiple pot distorsiona numărul real al membrilor de sindicat, creîndu-se nişte lobby-uri şi nişte presiuni asupra Guvernului şi asupra patronilor, poate irelevant de mari. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, doamnă Dobrescu. Domnul Bolcaş, 1 minut! |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sub 1 minut! Două probleme ridicate de explicaţiile doamnei ministru Dobrescu, care m-au convins că această lege este neconstituţională. Dacă permiţi unui lider de sindicat să candideze pe listele unui partid politic, înseamnă că el face politică, iar sindicatele nu au acest drept. În aceste condiţii, legea permisivă e neconstituţională. A doua explicaţie, care m-a întristat, ca să folosesc un eufemism: de când, în Parlamentul României, se caută justificări pentru noţiuni nejuridice şi fanteziste, în traduceri din legi străine? Cred că avea dreptate domnul senator Pruteanu şi poate mai mult decât atât. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule Bolcaş. Îmi pare rău că sunteţi trist. |
|||||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2002 pentru încheierea, de către Regia Naţională a Pădurilor, a contractului de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? 49 de voturi împotrivă, nici o abţinere şi 175 de voturi pentru. Raportul a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 7 voturi împotrivă, raportul Comisiei de mediere a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2002 privind serviciile poştale. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 1 vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind acceptarea de către România a amendamentelor Acordului Internaţional de Management pentru Exploatarea în Siguranţă a Navelor şi Prevenirea Poluării (Codul internaţional de management al siguranţei - Codul ISM.) adoptat de către Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC 104 (73) din 5 decembrie 2000, şi pentru modificarea Legii nr.85/1997 privind acceptarea de către România a Codului internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru Prevenirea Poluării (Codul internaţional de management al siguranţei - Codul ISM) adoptat de către Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia A-741 (18) din 4 noiembrie 1993. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Remarcaţi că PSD-ul nu se opune la problemele de ordin maritim. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol în Europa Centrală şi de Est (Eurofish), adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2002 pentru ratificarea Protocolului Adiţional la Scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată în data de 3 iunie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 24 septembrie 2002. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Internaţionale privind reprimarea finanţării terorismului, adoptată la New York la 9 decembrie 1999. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, convenit prin Scrisoarea semnată la Washington D.C. la 8 mai 2002 şi la Bucureşti la 27 mai 2002, pentru Proiectul de dezvoltare internaţională a sectorului privat şi public. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (al doilea acord de împrumut de ajustare structurală a sectorului privat) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2002. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2002 pentru ratificarea amendamentelor aduse la Angajamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea Părţii Române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi Memorandumului tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea Părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind Auditul public intern. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2002 privind unele măsuri pentru dezafectarea macaralelor abandonate pe şantierele de construcţii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Bărăganul, judeţul Constanţa. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 3 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. Vă rog, domnule Boc. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Democrat a votat împotriva acestei Propuneri legislative pentru înfiinţarea comunei Bărăganul, judeţul Constanţa, nu pentru motivul că am avea ceva cu cetăţenii din comuna Bărăganul, pe care urmează să o constituim, ne bucurăm că se realizează aceste comune, dar nu vom putea fi de acord să perpetuăm, în continuare, această practică de fabricare la comandă şi prin lege a primarilor PSD, prin prevederi în conţinutul legii care creează o competiţie electorală neloială. Şi când spun acest lucru mă refer la faptul că, ieri, nu s-au acceptat amendamentele propuse de către reprezentanţii Partidului Democrat, nu s-a acceptat propunerea de a discuta, rediscuta la comisie situaţia numirii primarilor şi viceprimarilor interimari, care, în continuare, sunt numiţi de către prefect, fără nici un fel de consultare a comunităţii, a comunei, a locuitorilor comunei care urmează a se înfiinţa. Singura consultare pe care o are prefectul, ca agent al statului, este consultarea cu organizaţia de partid PSD şi, din acest punct de vedere, creează o competiţie, repet, inegală din perspectiva şanselor altor candidaţi de a accede la funcţiile de primar. Pentru perioada interimatului, trebuie să se numească o echipă echidistantă din punct de vedere politic, care să asigure climatul unei competiţii corecte din punct de vedere electoral, şi nu să participe cu toate mijloacele şi cu tot arsenalul politic la desemnarea viitorului candidat, care este, de obicei, din partea partidului de guvernământ. Statisticile ne arată că, în 99% din cazuri, în comunele nou înfiinţate, primarii aleşi sunt primari din partea partidului de guvernământ, pentru că prefectul este acela care, profitând de autoritatea funcţiei, momeşte, ademeneşte pe cei mai competitivi candidaţi din comunitate, de la alte partide politice şi chiar am un caz propriu în judeţul Cluj, când preşedintele unei organizaţii PD a fost luat şi momit, ademenit de către PSD, în vederea candidării din partea acestei formaţiuni politice şi această practică trebuie să înceteze. (Vociferări în Grupul PSD) Nu avem nimic cu înfiinţarea de noi comune, dar ideea de a fabrica, repet, pe bandă rulantă primari compromite autonomia locală, descentralizarea şi principiul guvernării locale. Soluţia propusă a fost ca o autoritate aleasă, cum este consiliul judeţean, după consultarea cu membrii comunităţii, să propună primarii respectivi, viceprimarii interimari. Aceasta este formula care răspunde exigenţelor democratice, şi nu formula aceasta ca un reprezentant al Guvernului, care are în spate o legitimitate dată de un vot, eventual al soţiei, să numească primari şi viceprimari pe o perioadă de interimat. Vă mulţumim. |
|||||
|
Mulţumim, domnule Boc. |
|||||
|
|
Supun, în continuare, votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Titeşti, judeţul Vâlcea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 1 abţinere, 7 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind transparenţa decizională în administraţia publică. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 1 vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. Domnule Boc, 30 de secunde, vă rog frumos, pentru că se face ora 1 fără 5! (Rumoare în Grupul PSD) |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Dând dovadă de opoziţie constructivă, Partidul Democrat a votat acest proiectul de lege iniţiat de Guvern, pentru că Partidul Democrat a votat şi va vota orice proiect de lege care vizează transparenţa, că este vorba de transparenţa decizională, că este vorba de transparenţa averilor, va vota orice proiect de lege fundamentat pe principiul transparenţei. Şi încă un lucru: am votat pentru că a existat deschidere atât la nivelul comisiei, cât şi, ieri, în plen, ca amendamentele formulate de către Partidul Democrat şi de către alţi colegi din opoziţie să fie preluate în conţinutul textului. Totuşi, vrem să atragem atenţia, în perspectiva parcurgerii acestui text de către Senat, că tot avem câteva rezerve care pot periclita punerea în aplicare a acestei legi. Doar le voi enunţa pe scurt, urmând, ca la Senat, aceste lucruri să fie îndreptate. Spun acest lucru, pentru că, dacă ele se vor menţine în lege, birocraţia din administraţia publică va face ineficientă transparenţa. La ce se referă obiecţiile noastre? În primul rând, prin faptul că autorităţile administrative nu sunt obligate să justifice situaţia excepţională care stă la baza evitării procedurilor de consultare cu cetăţenii, atunci vom avea situaţia în practică, când, prevalându-se de articolul 9, autorităţile administraţiei locale vor invoca, de fiecare dată, situaţia excepţională şi nu vor recurge la transparenţa cerută de lege, la a afişa consultarea cu cetăţenii şi, în consecinţă, s-ar putea să facem ineficientă această lege. Doi: nu s-a aplicat şi nu s-a acceptat posibilitatea ca cetăţenii să propună proiecte de acte normative diferitelor autorităţi locale. Dacă au dreptul, de exemplu, să propună Parlamentului proiecte legislative, nu au dreptul să facă propuneri de acte normative la autorităţile locale, judeţene sau la alte autorităţi administrative autonome. Cred că acest lucru se impune şi, în ultimul rând, domnule preşedinte, ultima sintagmă pe care dorim s-o eliminăm este aceea care vizează interesele economice şi politice ale ţării. Autorităţile vor putea invoca această sintagmă pentru a evita aplicarea prevederilor Legii cu privire la transparenţă. Sub rezerva acestor trei considerente, ne exprimăm speranţa că legea, la Senat, va fi îmbunătăţită şi lacunele menţionate vor fi înlăturate. Vă mulţumim. |
|||||
|
Mulţumim, domnule Boc. |
|||||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităţilor din Delta Dunării. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 32 de voturi împotrivă şi 182 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind Registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 25 de voturi împotrivă şi 182 pentru, proiectul de lege a fost aprobat. Da, domnule deputat, vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva Ordonanţei privind trecerea Registrului comerţului în subordinea Ministerului Justiţiei. Am avut un amendament prin care am cerut respingerea acestei ordonanţe, motivaţiile le-am expus. Prin această trecere sub autoritatea Ministerului Justiţiei, se realizează, de fapt, o distorsionare a activităţii care s-a desfăşurat până acum în condiţii normale şi corecte. Justificările aduse nu recomandă o astfel de recomandare. Singura justificare care poate fi susţinută şi pe care dumneavoastră, personal, aţi susţinut-o până acum este aceea legată de transferul fondurilor care se obţin din taxele de înregistrare la Registrul comerţului în bugetul de stat. Din acest motiv, Partidul Naţional Liberal a votat împotrivă şi... |
|||||
|
Da, am înţeles, domnule deputat. Mulţumim foarte mult. |
|||||
|
Nu am să repet ceea ce s-a spus mai devreme, doar am să spun că este o activitate privată, care s-a dus în sistemul de stat. În aceste condiţii, chiar dacă existau nişte nefuncţionalităţi, ele trebuiau rezolvate în sistemul în care au fost create. Suntem împotriva acestei legi şi vom vedea dacă nu cumva soluţia este atacarea la Curtea Constituţională. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumim, domnule preşedinte Sassu. |
|||||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea pornografiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Nu discută nimeni votul. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor private de pază, transporturi speciale şi investigaţii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 4 voturi împotrivă şi 7 abţineri şi 192 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil proprietate privată a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 16 voturi împotrivă şi 182 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/2002 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr.195/2001. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Ultimul proiect de lege este Proiectul de Lege privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, Propunerea legislativă privind Legea spitalelor şi Propunerea legislativă privind Legea spitalelor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 11 abţineri şi 182 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa de dimineaţă a Camerei Deputaţilor. Ne întâlnim la ora 14, pentru continuarea dezbaterilor la legile ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
După pauză, şedinţa este condusă de domnul vicepreşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari. |
|
|||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Stimaţi colegi, Doresc să vă informez cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comsiile permanente. Au fost înregistrate următoarele. Proiectul de Lege privind Legea partidelor politice, primit de la Administraţia prezidenţială, cu cerere de reexaminare. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2002. Procedură de urgenţă. -Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală, primit de la Administraţia prezidenţială, cu cerere de reexaminare. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2002. Procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia Specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.145/2002 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|||||
|
|
Să continuăm cu Proiectul Legii drepturilor pacientului. Comisia pentru sănătate, aveţi cuvântul. Nu, scuzaţi-mă, iniţiatorul este? Da. Să ascultăm întâi iniţiatorul, vă rog frumos. |
|
|||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Proiectul Legii drepturilor pacientului considerăm că este o necesitate, se creează cadrul juridic privind stabilirea şi protejarea drepturilor pacientului, având, în acelaşi timp, ca scop creşterea calităţii serviciilor medicale. De fapt, este şi o armonizare cu legislaţia europeană şi, sigur, se face punctual precizarea în ceea ce priveşte dreptul pacientului de a decide asupra intervenţiilor medicale şi de a apela la serviciile medicale ale unuia sau altui doctor pe care şi-l alege. Se asigură, de asemenea, şi confidenţialitatea datelor medicale. De asemenea, este un capitol special pentru sancţionarea personalului medical care nu respectă confidenţialitatea. Deci este un proiect care asigură şi acordă cadrul juridic privind drepturile asiguratului. Era timpul, pentru că trebuie o corelaţie, de asemenea, între drepturi şi obligaţii. Vă mulţumim. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul profesor Ifrim, preşedintele comisiei. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Privind proiectul Legii drepturilor pacientului, prin această lege trebuie să vă spun că reuşim să dăm o lege pe care o au toate statele europene, care este în acord cu Convenţia de la Lisabona privind drepturile pacienţilor, era o necesitate sub acest aspect al integrării noastre în Uniunea Europeană şi în acelaşi timp, ea va ridica nivelul calităţii actului medical prin această legătură funcţională ce se va stabili între pacient şi medic, pacientul având drepturile sale stipulate prin lege. Vă rugăm să votaţi în forma în care a fost adoptată de către comisie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Să intrăm în dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.I. Vă rog să priviţi în raport, se propune o reformulare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Se propune introducerea unui noi text, ca art.1. Vă rog să priviţi în raport la poziţia a treia. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Actualul art.1 din proiect se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pentru art.2 se propune, de asemenea, eliminarea de către comisie. Poftiţi. La art.2, da? |
|||||
|
Eu sunt împotriva propunerii de eliminare, mai ales că motivaţia comisiei nu susţine eliminarea acestui articol. Articolul, în principiu, are două părţi: o parte care se referă la faptul că consumatorul de servicii medicale, denumit în continuare "consumator", are dreptul să fie reprezentat la fiecare nivel al sistemului medical în probleme legate de elaborarea politicilor ş.a.m.d. şi o parte a doua care se referă la serviciile care trebuie să fie acordate, să fie accesibile în concordanţă cu nevoile şi cu posibilităţile financiare. Motivaţia de eliminare este faptul că acest lucru se regăseşte în art.13 din Carta Social Europeană, ceea ce nu este exact, doar partea a doua se regăseşte acolo, partea întâia nu, iar faptul că se regăseşte în Cartea care a fost adoptată prin lege de către Cameră nu este suficient pentru eliminarea părţii a doua, însă partea întâia care se referă la faptul că consumatorul de servicii are dreptul să fie reprezentat la orice nivel în care se iau decizii în ceea ce priveşte modul în care decurg lucrurile, mi se pare o chestiune extrem de importantă şi tocmai în spiritul Cartei Europene. Eu cred că acest lucru trebuie avut în seamă şi, mai ales, repet, atâta vreme cât motivaţia eliminării unui întreg articol se referă la o parte care este reglementată în cealaltă parte. Nu există nici o motivaţie din partea comisiei pentru eliminarea primei părţi. Pe de altă parte, această idee care apare şi, după părerea mea, foarte corect a fost introdusă în art.1, a faptului că pacientul este de fapt un consumator de servicii, în momentul acela în care facem această apropiere între pacient şi consumatorul de servicii trebuie să-i dăm şi toate drepturile de a se exprima în această direcţie. Eu cred că este o chestiune fundamentală şi sunt împotriva eliminării. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Comisia dacă vrea să vină cu nişte explicaţii suplimentare. Poftiţi. |
|||||
|
Referitor la această primă parte la care vă referiţi, întreg textul legii subliniază participarea pacientului la luarea unor decizii asupra sa, bineînţeles vorbesc metaforic, în contul pacientului, pentru că sunt condiţii în care pacientul trebuie să fie reprezentat fiind în imposibilitate de a lua decizii. În ce priveşte partea a doua este corect, este cuprinsă în Carta Social Europeană revizuită, aşa încât pentru a elimina repetiţii, comisia menţine punctul de vedere de eliminare a art.2. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da. Din partea iniţiatorului un punct de vedere, poftiţi. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: În prevederile Legii 74/99 privind ratificarea Cartei Social Europene, revizuită, adoptată la Strasbourg, se regăseşte textul amendamentului susţinut de domnul deputat Sassu şi ştim foarte bine că totdeauna un text european care este ratificat la noi completează orice act normativ din ţară. Referitor la ce se preciza, deci, să participe pacientul la elaborarea politicilor şi programelor de sănătate, cum? vă întreb, pentru că eu nu am auzit până acuma că este o asociaţie a pacienţilor sau ceva o organizaţie legal constituită. Ar fi un haos, ar veni fiecare om, fiecare pacient după stradă să participe în mod neorganizat la elaborarea programelor, dar eu spun în acelaşi timp că, chiar medicii care fac parte din Colegiul medicilor sau din conducerea ministerului sau a Casei, automat şi ei sunt pacienţi, deci, automat reglementează şi acest aspect. Deci, politica care se face la nivel de stat, automat este făcută prin prisma pacientului normal, de rând. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, eu înţeleg că unii care iau decizii pot să fie şi pacienţi, să fie bolnavi, dar nu înţeleg de ce totuşi s-a introdus iniţial textul dacă consideraţi că nu prea poate să fie aplicat. Domnul Sassu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş vrea să revenim în normal. Deci, art.13 din Carta Europeană de care vorbeam nu se referă decât la partea a doua a acestui articol. Eu am pus în discuţie partea întâia şi aş vrea să-i spun doamnei secretar de stat că acest lucru al mecanismelor este o chestiune care vine ulterior legii. Problema este dacă recunoaştem dreptul unui consumator de servicii să participe la elaborarea politicii în domeniul respectiv. Dacă nu-l recunoaştem, atunci e-n regulă, eliminăm acest lucru. În al doilea rând, am spus că aceste lucruri trebuie puse aici şi chiar dacă o parte dintre ele se regăsesc, aşa cum spunea domnul preşedinte al comisiei, se regăsesc în text, aici discutăm despre o parte, un capitol care se intitulează "Dispoziţii generale" şi unde se discută despre principiile care stau la baza construcţiei acestei legi, sunt definiţii ş.a.m.d. Deci, eu nu văd care ar fi problema ca aceste lucruri să apară în lege, deci este vorba de un principiu al faptului că pacientul nu este pacient, ci este un consumator de servicii, faptul că nişte doctori pot fi şi ei la rândul lor pacienţi, asta nu înseamnă că ei trebuie să şi reprezinte sau reprezintă implicit pe toţi ceilalţi în luarea deciziilor. Deci, repet, este un capitol de "Dispoziţii generale", cu atât mai mult cu cât aceste lucruri se regăsesc în lege, părerea mea este că aceste lucruri trebuie să apară la momentul în care discutăm despre principiile care fundamentează aceste legi şi acestea se găsesc la "Dispoziţii generale". Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Ifrim. |
|||||
|
Cred că, foarte scurt am să vă spun, această lege, aşa cum este practica acestei comisii, a fost făcută prin largi audieri ale unor oameni de meserie în domeniul medical şi dacă este să judecăm foarte corect, "consumator de servicii" este o sintagmă comercială, de asta nici n-am spus "drepturile consumatorului de servicii medicale", ci am spus "drepturile pacientului". Nu aş vrea să intru într-o discuţie semantică, dar absolut suntem pentru eliminare pe baza consultării cu personalităţi medicale şi chiar dacă legea a fost făcută în acest fel în urmă cu 3 ani, de atunci până acum am realizat nişte consultări mai largi cred eu decât în acea vreme. Vă mulţumesc. Menţinem punctul de vedere al comisiei. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da. Eu voi supune întâi la vot punctul de vedere al comisiei cu care şi iniţiatorul este de acord. Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să număraţi! 40 pentru varianta comisiei. Cine este contra? Număraţi! 7 voturi contra. Abţineri? Nu sunt abţineri. Vă mulţumesc. Deci, a fost adoptată varianta comisiei. Vă rog să priviţi în raport la poziţia 6; se propune ca art.3 să devină art.2 şi să se reformuleze, aveţi reformularea în raport. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4 care bineînţeles acum este art.3 are o reformulare pe care o găsiţi la poziţia 7 din raport. Dacă sunt obiecţii? Da, poftiţi. Domnul Sassu. |
|||||
|
De principiu consider că reformularea comisiei este mult mai bună, însă cred că ar fi sunat mult mai bine dacă ar fi avut un text de genul "pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană fără nici o discriminare", deci, "pacientul are dreptul la respect al persoanei sale", este un text puţin mai ambiguu. Cred că un text de genul "pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană fără nici o discriminare" este un text mai aproape de o formulare mai clară. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, domnul profesor este de acord; Ministerul Sănătăţii este de acord, deci, mergem pe această formulare propusă de domnul Sassu. Alte obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat această variantă. Art.5 din proiect, se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată propunerea comisiei. La art.6, de asemenea, se propune eliminarea. Domnul Márton Árpad are obiecţii. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Acest art.6 suna astfel: "securitatea fiecărei persoane este respectată, nimeni neputând fi supusă torturii psihice sau fizice, tratamentelor crude sau degradante". Propunerea de eliminare este motivată prin faptul că această prevedere se regăseşte în art.22, alin.2 din Constituţie. Aceasta nu este o argumentaţie, că ceva este prevăzut în Constituţie sau nu are relevanţă numai în sensul dacă Constituţia interzice ceva, nicidecum preluarea unui element din Constituţie, din două motive. Unul din motive este că, foarte des, elementele din Constituţie se preiau în legi şi se dezvoltă. Celălalt motiv este că prevederile constituţionale nu prevăd sancţiuni, or, vedeţi aici, în acest text de lege, ca şi orice lege, se termină cu capitolul "Sancţiuni" care vorbeşte despre nerespectarea de către personalul medico-sanitar a prevederilor prezentei legi. Ca atare, într-o ţară unde ştim cu toţii că înainte de 89 s-au folosit de anumite metode împotriva anumitor persoane chiar în spitale, cred că se impune, de aceea am preluat şi în Constituţie această prevedere ca să trecem în lege această prevedere şi să sancţionăm încălcarea acestei prevederi de către personalul sanitar. Nu este permis ca să nu sancţionăm o eventuală tortură sau o eventuală intervenţie psihică asupra unor persoane declarate pacienţi în anumite spitale. Cred că mă înţelegeţi despre ce vorbesc. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Din partea comisiei. doamna secretar de stat întâi. Poftiţi. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, suntem de acord cu formularea iniţială din art.6, aşa cum a susţinut şi domnul deputat, este bine să rămână acest text, pentru că el trebuie să se regăsească şi la sancţiuni. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Leonăchescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să fiu de acord cu propunerea comisiei, de eliminare, din două motive. În primul rând că se referă la securitatea oricărei persoane, nu a pacientului. Conceptul este, deci, mul mai larg. Al doilea motiv este acela că nu definim undeva ce înseamnă tratament crud sau degradant. Eu nu ştiu, poate că în unele situaţii, în procesul de tratament al unui pacient, medicii aplică un anume scenariu care poate fi taxat de unii drept crud, de alţii tratament normal. De aceea susţin punctul de vedere al comisiei. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Comisia. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu aş face un apel la citirea în integralitatea ei a acestei legi. Legea faţă de cum a fost elaborată în urmă cu 3 ani, pentru că atât cam a fost timpul de gestaţie, dacă nu mă înşel, a fost complet revizuită, văzută într-un spirit în acord cu toate Convenţiile europene asupra dreptului pacientului şi legea caută să elimine pe cât se poate pleonasmele. Acest articol trebuie eliminat, deoarece, aşa după cum spunea şi domnul secretar Leonăchescu, este o generalitate şi, în acelaşi timp, toată legea este clară în acest sens şi, în acelaşi timp, Constituţia garantează. Normal că dacă vorbim de profesia medicală este respectată viaţa, integritatea psihică şi morală. Avem o lege a Colegiului medicilor, avem legi privind sancţiunile, deci v-am ruga ca legea să fie văzută în integralitate şi în spiritul ei pentru a putea fi lucrativi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Mai doreşte doamna secretar de stat să intervină. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Propun ca art.6 în forma iniţială să fie reformulat sub forma: "securitatea fiecărui pacient este respectată, nimeni neputând fi supus torturii fizice sau psihice, tratamentelor crude sau degradante". |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: În această formă aţi agreea totuşi... |
|||||
|
Domnul Mircea Ifrim (din loja comisiei): Se propune eliminarea şi, în continuare, eu rog citirea în integralitate, pentru că dacă citim articolul în forma aceasta, riscăm să fie firul în devans. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Deci, comisia se menţine cu această poziţie de eliminare a art.6, Ministerul Sănătăţii a agreat ca el să rămână în text cu menţiunea "securitatea pacientului este respectată". Eu trebuie să supun la vot propunerea comisiei întâi şi vedem. Cine este pentru propunerea de a se elimina acest articol? Număraţi vă rog! 41. Voturi contra? 12 voturi contra. Abţineri? Nu sunt abţineri. S-a eliminat. Pentru art.7 se propune, de asemenea, eliminarea. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Stimaţi colegi, Vreau să vă informez că în sala noastră de şedinţe se află o delegaţie din Olanda, condusă de domnul senator dr. Hubrech Eversdijk. Dânsul este un mare prieten al ţării noastre, a vizitat România încă din 1978, după 1990 a devenit consulul onorific al României în Olanda. Îi urăm: "Bine aţi venit în ţara noastră !" (Domnii deputaţi se ridică în picioare şi aplaudă delegaţia.) Pentru art.8, de asemenea, se propune eliminarea. Dacă sunt obiecţii cu privire la această propunere a comisiei. Nu sunt obiecţii. S-a adoptat. Se propune, de asemenea, după aceste eliminări să se introducă un nou text ca titlu al cap.II. vă rog să priviţi în raport la poziţia 12. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Se propune ca art.9 din proiectul de lege care devine art.4 şi are o anumită reformulare pe care o găsiţi în raport la pct.13. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.10 care devine art.5, are şi el o reformulare pe care o găsiţi la art.14. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.11 care devine art.6 are o anumită reformulare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.12 care devine art.7, se propune reformularea lui, o găsiţi la poziţia 16 din raport. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.13 care devine art.8 are o anumită reformulare pe care o aveţi în raport la pct.17. Domnul Márton Árpad are obiecţii. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Puteţi observa că la acest pct.17 apare ca autor colega noastră Iulia Pataki şi există o formulare care nu se regăseşte nicăieri în legislaţia română, nu prea înţeleg ce înseamnă şi mai mult ca sigur, având în vedere că noi avem cam aceleaşi genuri de amendamente, dar la astfel de texte suna altfel. Pentru că aici se spune: "în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, se va căuta o formă de comunicare". Este o formulare vagă care nu se regăseşte nicăieri în legislaţia românească. Ca atare, propun formularea care există în legislaţia românească în mai toate legile care au o astfel de problemă reglementată: "în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţia se aduce la cunoştinţa sa în limba maternă sau o altă limbă pe care o cunoaşte". Mi se pare, este formula uzitată în mai toate legile care au o prevedere pentru persoana care nu cunoaşte limba persoanei respective, adică limba română. Poate să fie un cetăţean străin care are un accident, trebuie să i se comunice ceva, etc., etc. Găsesc o persoană prin care îi aduc informaţii într-o limbă pe care o cunoaşte, ori limba engleză, franceză etc., etc. şi mi se pare că aşa este aplicabilă. Cealaltă, "se caută o formă de comunicare", este inaplicabilă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Leonăchescu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, aici sunt două probleme. Prima este o problemă de limbă oficială, etalonul comun de comunicare pe teritoriul României. Şi aceasta este, prin Constituţie, limba română. A doua problemă este limba în care comunici cu cei din jurul tău, indiferent de unde vin, de la ţară, de la oraş, din România sau din alte azimuturi. Se ia şi se stabileşte la faţa locului în ce limbă se adresează pacientul medicului, poate şi prin semne. Deci, nu discutăm problemele de comunicare, ci numai problemele de etalon unic de comunicare la nivelul legii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, este adevărat, nu o să comunice prin semne, totuşi este exagerată formularea din proiect. Domnul preşedinte Ifrim. |
|||||
|
Eu nu am nimic nici împotriva formulării, făcută de colegul nostru Márton, m-am sfătuit cu colegii mei, dar nu este corectă până la capăt, pentru că există forme de tulburări ale activităţii cerebrale în care avem de a face cu o agnozie verbală; pacientul la nici un zgomot, la nici o limbă nu înţelege nimic, în schimb, poate să înţeleagă scrisul sau poate să înţeleagă o anumită mimică şi atunci, pornind de la rigoarea medicală, s-a spus că se va căuta o altă formă de comunicare, pentru că uneori comunicarea auditivă verbală prin natura afecţiunii este întreruptă dacă zonele 44, 45 broca sunt distruse. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Márton Árpad poftiţi şi pe urmă şi iniţiatorul. |
|||||
|
Problema este că acest text se referă la altă situaţie, pentru că vorbeşte clar: "în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română", deci, nu ne găsim în situaţia în care persoana respectivă nu înţelege nici o limbă, dar eu aş fi de acord şi cu această variantă, ca să avem această propunere, deci se aduce la cunoştinţa sa în limba maternă sau în altă limbă pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare şi atunci ne referim la cazul pe care l-aţi spus dumneavoastră. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, comisia se pare că agreează această formulare, nu-i aşa? Da. Bun. Şi iniţiatorul. Mergem pe această variantă îmbunătăţită, contribuţia şi a comisiei şi a domnului Márton Árpad. Dacă mai sunt alte obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat această formulă. La art.14, care se propune să devină art.9, este o reformulare cuprinsă la poziţia 18 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.15 va deveni art.10. Alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.16, care devine art.11, este este reformulat, îl găsiţi la poziţia 20. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.17 devine art.12. Sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Cap.II devine cap.III, iar titlul se reformulează, găsiţi reformularea la poziţia 22 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.18 devine art.13 şi capătă o anumită reformulare pe care o găsiţi la pct.23 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei. Art.19 devine art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.20 devine art.15, găsiţi o reformulare a sa la poziţia 25 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei. Art.21 devine art.16; este reformulat la pct.26 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.22 devine art.17. Vă rog să vedeţi reformularea sa făcută de către comisie la pct.27 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această variantă a comisiei. Art.23 devine art.18. Vedeţi reformularea la poz.28 din raport. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat. Art.24 devine art.19. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat. Art.25. Se propune eliminarea acestui articol. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această variantă. Art.26 devine art.20 şi este reformulat de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Capitolul III devine Capitolul IV, iar titlul se reformulează. Vedeţi reformularea la pct.32 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.27 devine art.21. Vedeţi reformularea sa făcută de comisie la pct.33 din raport. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptată această variantă. Art.28 devine art.22 şi este reformulat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.29 devine art.23 şi este reformulat de comisie. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat. Se propune eliminarea art.30. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.31 devine art.24 şi este reformulat. Sunt obiecţii. Poftiţi, domnule Sassu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu cred că este o chestiune de fond. Totuşi, discutăm despre o lege care priveşte drepturi. Şi cred că într-o lege care priveşte drepturi ale pacientului nu putem porni de la faptul că nu are acces. Cred că formularea Senatului este mult mai apropiată de realitate. Deci, pacientul are drept de acces la propriile date medicale rezultate din dosar, cu investigaţii, medicamente şi îngrijiri primite. În ceea ce priveşte partea a doua, acest acces exclude date referitoare la terţi. Ea este sau nu este necesară, pentru că este rezolvată în fostul art.27, actualmente art.21, în care se vorbeşte de confidenţialitatea datelor. Dar, repet, discutăm despre o lege care priveşte drepturile, şi nu interdicţiile, nu restricţiile la care sunt supuşi pacienţii. Şi cred că trebuie să vorbim despre un drept şi, în condiţiile acestea, formularea este mult mai aproape de ceea ce este spiritul legii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Iniţiatorul? |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Sigur, mergând pe principiul confidenţialităţii, deci pacientul are acces la datele medicale personale. Şi atunci, eliminând formularea "numai", atunci se poate răspunde şi amendamentului formulat. Deci, ca să nu spunem "nu". Deci, "are acces la datele medicale personale", ca să nu i se facă , să i se pună impedimente. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Comisia, vă rog. Mă scuzaţi, domnule profesor, daţi întâi posibilitatea domnului Márton şi pe urmă comentaţi toate intervenţiile. |
|||||
|
Aş putea fi de acord cu această formulare: "pacientul are acces la datele medicale personale numai în ipostaza în care...", atunci preluăm cea de a doua frază din art.31: "Acest acces exclude date referitoare la terţi". Pentru că sunt două enunţuri, două lucruri distincte: unul - dreptul de a avea acces la toate informaţiile legate de persoana sa, şi celălalt - prin care protejăm datele personale ale terţilor, date de foarte multe ori intime, legate de sănătatea lor. Deci, aceşti terţi trebuie protejaţi prin această prevedere legală. Ca atare, atunci, dacă rămâne prima frază propusă aici, cum s-a conturat, este nevoie şi cea de a doua frază - "Acest acces exclude date referitoare la terţi", cum este în textul iniţial. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Leonăchescu, vă rog. |
|||||
|
Stimaţi colegi, La capitolul "terţi" am putea găsi pacienţi care sunt membri ai familiei tale - copii minori şi chiar bătrâni, handicapaţi. Şi atunci, n-am voie, eu, să cer date despre membrul familiei mele - o terţă persoană, pacient fiind? |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Sassu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să spun doar două lucrur. În ceea ce priveşte chestiunea - şi aici că domnul profesor, domnul preşedinte avea dreptate, legea trebuie citită în totalitatea ei. La fostul art.27, actualmente art.21, după renumerotare, se spune foarte clar: "Toate informaţiile privind: starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale, chiar şi după decesul acestuia". Deci, chestiunea de confidenţialitate este lămurită într-un articol anterior. De aceea, spuneam că poate nu este absolut necesar să scriem "Acest acces exclude date referitoare la terţi". Ea este lămurită. În ceea ce priveşte problema familiei, iarăşi este lămurită în articolele anterioare, pe care abia le-am votat. Ceea ce spuneam este faptul că nu trebuie, în opinia mea, şi acest lucru se vede din toată construcţia legii, nu este vorba numai de datele medicale personale. Eu cred că reformularea din forma Senatului este mai aproape de ceea ce înseamnă o totalitate de informaţii de care are nevoie, aşa cum este definit, de altminteri, în tot restul capitolului pe care l-am discutat până acum - cel al informaţiilor la care pacientul are dreptul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă mai sunt alte intervenţii, înaintea preşedintelui comisiei? Nu. Poftiţi, domnule profesor Ifrim. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc domnule deputat Sassu, pentru înţelegere. Aş dori să spun că, dacă dumneavoastră vă uitaţi puţin la art.31 în varianta Senatului, înseamnă aşa: pacientul are acces la propriile date medicale, la rezultate, la dosare cu investigaţii, la tratamente şi îngrijiri primite. Deci, pacientul are acces la tratamente şi îngrijiri primite. Deci, dacă luăm ad literam art.31, el necesita o reformulare. În articolul făcut de comisie, vrem să precizăm faptul că pacientul are acces numai la datele medicale personale; date medicale personale includ toate celelalte elemente şi sunt toate în foaia de observaţie a bolnavului, la care găsim şi analizele şi radiografiile şi toate elementele. De ce am pus acest "numai"? Pentru a preciza încă o dată că nu este permis altora. Putem să fim de acord, dacă sub raport juridic e mai bine aşa, pacientul are acces la datele medicale personale. Deşi ceea ce nu este restrictiv este permisiv, din cunoştinţele mele privind legile - sigur, destul de reduse. Aşa încât, între aceste două variante, comisia consideră că menţinerea formulării "pacientul are acces numai la datele medicale personale" ar pune un accent şi nu ar lăsa o permisivitate, pentru că experienţa noastră de spital arată uneori că este necesar să punem acest stop, nu atât numai pentru pacient, cât pentru cei care-i furnizează anumite date. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Bine. Poftiţi. |
|||||
|
voiam doar să clarific o problemă. Eu sunt de acord cu domnul profesor că, aşa cum este scris textul Senatului, nu este foarte clar, şi atunci aş pune după "dosare cu investigaţii", pentru că înţeleg că ceea ce am înţeles şi eu şi ceea ce cred că se referă la dosarele privind " precum şi cele privind tratamentele şi îngrijirile primite". Este vorba de dosarele care privesc tratamentele şi îngrijirile primite, pentru că, aşa cum spunea domnul profesor, s-ar putea înţelege că este vorba că are dreptul la îngrijiri, pe care oricum deja le-a primit sau este în curs să le primească. Este o formulare relativă, ambiguă. accesul la dosarele respective este o chestiune care cred că este un drept care poate fi garantat. Pe de altă parte, totuşi, susţin ideea de a vorbi despre drepturi. Şi, într-o lege în care vorbim despre drepturi, nu cred că este nevoie să începem cu o interdicţie, mai ales că spun încă o dată, în articolul fost 27, actualmente art.21, lucrurile sunt rezolvate. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule Sassu, dumneavoastră vreţi ca să se elimine de la formularea comisiei cuvântul "numai". Bun. Deci, asta este propunerea în fond - propunerea de eliminare a cuvântului "numai", da? Bun. Pentru că domnul profesor Ifrim v-a spus că datele personale presupun informaţiile cuprinse în fişa medicală, în care sunt cuprinse absolut tot ceea ce este detaliat în proiectul Senatului. Iar problema confideţialităţii este acoperită de un articol anterior. Domnul Márton. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Poate şi domnul Sassu va fi de acord cu mine. Chiar şi într-o lege în care vorbim de drepturi, în situaţia când considerăm că acest drept are nişte limite, putem ca să aducem, într-un text ulterior, formularea exactă a limitării acestui drept. Şi este cea de a doua frază din textul iniţial. Pentru că s-ar putea ca, într-adevăr, o informaţie să fie strict legată de starea de sănătate a unei persoane, care să se refere şi la o terţă persoană. De exemplu, în cazul unor boli venerice, contactate, posibil, din aceeaşi sursă. Este normal să afle fiecare de situaţia celuilalt? Nu mi se pare normal. Deci, eu cred că, aşa cum este o frază - a doua, în prima variantă a textului, dacă se elimină textul, aşa cum a propus domnul Sassu, deci, acesta este dreptul, venim cu a doua frază - limitarea dreptului. Unde este limita? Până acolo unde încalcă dreptul altei persoane, unei a treia persoane. Mi se pare normal. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule deputat, nu mai mergem mai departe cu aceste explicaţii. Domnul Sassu are dreptate. La fostul art.27 există această obligaţie de confidenţialitate care priveşte pe toată lumea, domnule. Fie că-i pacient, fie că-i medic, fie că este unul venit după stradă, care nu este nici pacient, nici medic. Pe de altă parte, există, pentru personalul medical, obligaţia de confidenţialitate şi care este pedepsită şi în Codul penal. Este protejat secretul profesional. Deci, chestiunea aceasta de protecţie este rezolvată cu vârf şi îndesat. Deci, domnul profesor, în numele comisiei, acceptă ca din formularea comisiei să fie eliminat cuvântul "numai", da? Aşa am înţeles. bun. Alte obiecţii nu mai sunt. Nu mai sunt alte obiecţii, nu? Bun. Perfect. Textul este adoptat, aşa cum l-a formulat comisia, cu excepţia eliminării cuvântului "numai". Art.32. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.33, devenit art.25. Se propune reformularea sa. Vedeţi la poz.39 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Capitolul IV devine Capitolul V. Titlul se reformulează. Vă rog să priviţi în raport, la poz.40. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.34 devine art.26 şi este reformulat. Poftiţi, vă rog. Domnul Sassu are obiecţii. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. articolul spune: "dreptul femeii la viaţă şi sănătate prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc". cred că trebuie totuşi să punem acolo faptul că este de natură să-i pună viaţa în pericol, mai ales că, ulterior, o să vedeţi că în aceste cazuri, în cazul în care există acest factor de risc şi prevalează dreptul la viaţa femeii, medicul poate lua hotărârea să întrerupă sarcina. Deci, atâta vreme cât nu se ajunge într-un caz extrem pentru sănătatea omului respectiv, cred că este dreptul lui de a hotărî lucrul acesta. Atunci când acest factor de risc este de natură să-i pună viaţa în pericol, este o problemă la care eventual doctorul poate să-şi spună cuvântul. Repet, în articolele ulterioare, în acest caz, referitor la articolul fost 34 devenit art.26, lasă la latitudinea medicului de a interveni. Cred că putem să lăsăm acest lucru peste hotărârea pacientului. Deci, cred că în acest caz trebuie să punem totuşi "risc de natură a-i pune viaţa în pericol". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Deci, nuanţa mi se pare destul de clară. Depinde ce variantă adoptăm. Deci, medicul poate să intervină în cazul prima variantă era "numai în cazul în care sarcina îi pune în pericol viaţa", iar în varianta actuală a comisiei - " când prezintă un factor de risc", ceea ce presupune şi mai puţin decât pericolul vieţii, eventual un risc pentru sănătate. Alte comentarii? Iniţiatorul. Pe ce variantă mergem? Şi apoi comisia. Iniţiatorul este pentru varianta comisiei. Domnul profesor Ifrim. Având în vedere ceea ce a spus domnul Sassu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am sesizat perfect nuanţa între cele două formulări. Noi, comisia, menţinem formularea în care sarcina reprezintă un factor de risc, pentru că, de foarte multe ori, există în spitale situaţii în care medicul, conştient că acest factor de risc este major, nu poate lua o decizie. Or, dacă vrem să protejăm viaţa, totuşi, trebuie să lăsăm medicului dreptul de a lua decizie, şi nu a lăsa în mâna pacientului de a face un joc care poate să-l coste însăşi viaţa. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Păi, nu, că e vorba aici că poate să-i prejudicieze sănătatea pacientei, că viaţa este la alt articol; adică prima variantă. Am înţeles, dar este greu de precizat. Domnul Márton Árpád. |
|||||
|
Eu cred că la acest articol care va deveni art.26, ar trebui să rămână acest text. Modificarea trebuie să intervină la art.28 şi să rămână "Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat."; şi să eliminăm "cu excepţia cazurilor prevăzute la art.26". Aici trebuie eliminat acest art.26. În rest, rămânem la art.26, pentru că acolo este vorba de dreptul femeii, şi nu de al medicului. Deci, încă o dată repet: eliminarea, deci rezolvarea acestei probleme se poate realiza prin eliminarea celei de a doua părţi, a celei de a doua teze din art.28 şi art.26 să rămână aşa cum e. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Aşa cum e în varianta comisiei, sau aşa cum e în proiectul de lege? |
|||||
|
În varianta comisiei; deci, varianta Camerei, art.26 şi fără teza a doua a art.28, tot varianta comisiei. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Sassu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că deja am ajuns într-o dezbatere care priveşte alte teme. Până unde poate să hotărască cineva despre ceea ce se întâmplă cu viaţa lui, sau nu? Până unde poate risca într-o astfel de situaţie? Totuşi, am să revin la formularea pe care am spus-o aici. Părerea mea este că nu putem merge pe formularea spusă, în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc, pentru că, atâta vreme cât nu spunem că este vorba de viaţă, putem lărgi acest risc foarte mult dincolo de orice limită şi lăsăm la responsabilitatea medicului dacă femeia naşte sau nu naşte. Deci, chestiunea este, între altele fie spus, sau între noi, fie spus, dreptul femeii de a hotărî dacă să nască - pentru că discutăm despre ceea ce se întâmplă în spital; să aibă un copil se poate întâmpla şi în urma unei adopţii. Deci, formularea corectă ar fi "Dreptul femeii de a hotărî dacă să nască", sau dacă domnul profesor, sau comisia are altă formulare mai bună din punct de vedere medical, sunt absolut de acord. Dar, dreptul femeii de a hotărî să aibă un copil este o chestiune care ne duce şi către adopţii. Or, acolo discutăm despre altceva. Însă, revin la chestiunea de care spuneam. Cred că ne putem opri într-o zonă foarte clară, de responsabilitate a medicului, de hotărâre a medicului, acolo unde riscul implică viaţa. Dincolo de asta, risc înseamnă foarte mult şi este o decizie pe care trebuie s-o ia pacientul respectiv. Cred că chestiunea este, din acest punct de vedere, foarte clară. Repet, art.21 spune: "Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.26". În cazurile prevăzute la art.26, medicul hotărăşte, trece peste voinţa pacientului. Eu cred că nu putem să mergem până acolo, în care medicul hotărăşte într-o situaţie fără nici un fel de , trecând peste voinţa pacientului, dincolo de viaţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul profesor Ifrim. |
|||||
|
Cred că este chiar o mică neînţelegere. Art.26 spune următorul lucru: "Dreptul femeii la viaţă şi sănătate prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc". Acest cuvânt "prevalează" nu înseamnă că hotărăşte; stabileşte priorităţile. Şi este foarte corect în formularea comisiei, deoarece, atunci când există un factor de risc vis-a-vis de viaţă şi de sănătate, acest factor trebuie să prevaleze în luarea deciziei. Deci, comisia îşi menţine formularea iniţială. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, dar decizia nu o mai ia femeia, în cazul acesta, o ia medicul. |
|||||
|
Normal, însă este o decizie în care prevalează acest lucru. Nu este o exclusivitate, este o prevalare în care judeci o anumită situaţie şi legea permite, pentru că pot să existe situaţii foarte grele, în care chiar eşti în ipostaza în care nici nu poţi consulta femeia, pentru că este într-o anumită stare, să spunem de torpoare, de asemenea situaţie legată de maladia pe care o prezintă, şi atunci tu trebuie să iei o decizie şi poţi să fii incriminat: ce ai făcut? Ai omorât o viaţă, pentru că, în fond, asta înseamnă o întrerupere de sarcină. Dar, acest articol îţi dă dreptul ca să iei o decizie în care prevalează nişte elemente. Şi dacă tu poţi dovedi - şi sigur că dovedeşti că acele elemente prevalează -, tu iei decizia. Pentru că, dacă aţi fost într-un spital şi aţi lucrat într-un spital, veţi vedea că sunt situaţii în care care vine pacienta cu salvarea, fără nici un aparţinător, în imposibilitate să aibă un dialog coerent şi tu trebuie să iei o decizie. Şi atunci, în acea decizie, să nu fii incriminat că ai omorât o viaţă, în condiţiile în care ai făcut acest act medical. Aceasta este raţiunea acestui articol. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să dau doar o explicaţie simplă. Sunt medic practician. Dau exemplu: o femeie gravidă la termen; i se poate bloca copilul, deci naşterea care este declanşată, în canalul pelvin. Este foarte clar că în această situaţie femeia nu ar trebui să aibă dreptul să se sinucidă pentru acel copil şi ţine de Jurământul lui Hipocrat, dacă vreţi, de practica medicală, ca medicul să decidă să facă acel avort - deci, nu mai este avort, este vorba de altceva -, în folosul vieţii şi sănătăţii femeii. Despre asta era vorba. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, poftiţi, doamnă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că aici trebuie să înţelegem ce dorim să exprimăm în acest articol. Este o problemă de principiu. Şi, ca să înţelegem anumite principii, trebuie să cunoaştem lucrurile practice. O femeie face tratament pentru sterilitate. Este însărcinată, ajunge în şoc hemoragic, nu poate să decidă, medicul este pus într-o situaţie dificilă. Ce face? Totdeauna trebuie să cântărească. El ştie că acea femeie şi-a dorit copilul, a făcut tratament, a fost gravidă, dar este un avort şi în şoc hemoragic. Şi acest articol lămureşte, de fapt, care este prioritatea: prima este mama şi, după aceea, copilul, în cazul în care trebuie să alegem că, în rest, sigur, lucrurile se Mama este consultată, deci, nu se pune problema. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Eu aş avea o observaţie către membrii comisiei. dumneavoastră sunteţi, marea majoritate, specialişti în domeniul medical. Cunoaşteţi foarte mult o anumită cazuistică şi evident că aţi avut anumite argumente şi anumite situaţii de fapt care v-au determinat să adoptaţi o anumită variantă. Însă, ea trebuie să rezulte cu multă claritate din text. Pentru că, altfel, uite, foarte mulţi dintre noi nu înţelegem exact, iar problema aceasta a deciziei, în asemenea situaţii, este o problemă de maximă importanţă. Da. Domnul Márton. Domnul Sassu. Dar eu cred că ar trebui ca să reexaminăm acest articol la comisie. |
|||||
|
Eu spun încă o dată, domnule preşedinte, că există un articol - 28, care vorbeşte despre dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii. Deci, este dreptul femeii. Aici, într-adevăr, există excepţia cazurilor prevăzute la art.26. Dar, dacă eliminăm această parte, atunci rămânem cu dreptul femeii de a hotărî şi am rezolvat problema. Deci, prima teză în art.26, care prevede prioritatea sănătăţii şi vieţii femeii, evident în cazul în care femeia nu poate să-şi expună punctul de vedere; pe urmă, avem la art.28 prevederea care spune că dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat. Şi, dacă punem punct aici, am rezolvat problema. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Asta ar fi foarte bine dacă acest articol 26 ar fi fost formulat de aşa natură încât să ne ducă la convingerea că această decizie medicul o ia numai în situaţia în care pacienta nu-şi poate exprima voinţa. Or, articolul nu este deloc formulat într-o asemenea manieră. Domnul Sassu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Din păcate, trebuie să remarc că vorbim de pe poziţii diferite. Membrii comisiei vorbesc de pe poziţia medicului, care trebuie apărat în momentul în care este într-o situaţie dificilă. Eu, personal, vorbesc de pe poziţia, dacă vreţi, a pacientului care cred că răspunderea trebuie să meargă până la capăt. Atunci când ia o decizie, să fie responsabil şi să poată răspunde, iar pacientul, care în urma acestei decizii a suferit o pierdere, să poată să-l tragă la răspundere. Despre asta discutăm. Discutăm despre drepturile pacientului, nu despre drepturile medicului. Eu nu sunt de acord să uşurezi medicului actul de decizie, să i-l lărgesc în aşa fel încât să poată lua o decizie cu linişte şi fără nici un fel de reflexie. Nu sunt împotriva faptului că sunt cazuri grave în care medicul trebuie să ia o decizie de genul ăsta, dar s-o ia ştiind bine ce urmează: cu responsabilitate. Despre aceasta vorbim atunci când discutăm despre risc şi vorbind toate exemplele au fost despre un risc care implică viaţa şi atunci nu înţeleg de ce trebuie să dăm la o parte "risc de natură a-i pune viaţa în pericol" şi de ce, în condiţiile astea, toată chestiunea o punem în modul acesta. Eu sunt de acord cu ceea ce spuneţi, domnule preşedinte, şi anume că acest text să fie rediscutat la comisie, pentru că domnul Arpad a pus o problemă care, de exemplu, eu, personal, nu sunt de acord. Şi anume, ca trecând chiar şi peste viaţa pacientului, acesta să ia o decizie. Dar este un punct de vedere personal. Şi cred că acest lucru trebuie discutat astfel încât, aşa cum spuneaţi, să fie un text clar din care să rezulte toate aceste lucruri şi să fie o soluţie foarte clară. Spun lucrul acesta pentru că mai departe, cel puţin din punctul meu de vedere, nu este nici o problemă la legea respectivă, putem discuta; toate lucrurile celelalte nu sunt neapărat legate de chestiunea asta şi putem avea acest articol pe care să-l putem lămuri într-un termen foarte scurt. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Doamna secretar de stat, poftiţi! |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Stimaţi parlamentari, La textul care există formulat de comisii adăugăm "în situaţia când pacienta este în imposibilitate de a-şi exprima consimţământul". Pentru că situaţia este aşa rezolvată. De altfel, m-am consultat şi cu comisia şi este de acord. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Domnul profesor. |
|||||
|
În urma consultării şi cu iniţiatorul şi cu comisia, doamna ministru a prezentat punctul nostru de vedere. Eu aş dori să subliniez faptul că este vorba, într-un limbaj nu juridic şi nu legislativ, de situaţia în care o femeie vine, cum spunea doamna doctor Florea, într-un şoc hemoragic, nu se poate comunica, şi medicul trebuie să decidă ce face: întrerupe sarcina sau nu întrerupe sarcina şi n-are cu cine să comunice. Despre aceasta este vorba. Şi, ca atare, comisia propune în completare "Dreptul femeii la viaţă şi sănătate prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc în condiţiile în care "nu se poate... "pacientul nu-şi poate exprima voinţa". Este foarte clar în acest caz de ce este acest articol. Acest articol este făcut pentru a preciza aceste elemente şi rog pe domnul preşedinte să pună la vot această propunere a comisiei. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Sassu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, îmi pare rău. Dar e o aiureală totală. Deci, în momentul în care nu poate lua o decizie, hotărăşte medicul în locul ei, iar atunci când poate lua o decizie, îşi poate lua şi viaţa. E o chestiune care introduce două probleme absolut diferite. Eu vă rog, domnule preşedinte, totuşi, pentru că există modul ăsta de a veni cu propuneri de fond, până la urmă, în plen este neproductiv şi revin la ideea dumneavoastră de a propune totuşi trimiterea acestui articol la comisie pentru a veni cu o soluţie. Venim cu o chestiune care nu este bine fundamentată, pune pe o femeie în două situaţii diferite în funcţie de cum este. Haideţi să revenim la chestiunea respectivă şi haideţi să nu continuăm o discuţie cu tot felul de idei, că aşa ne mai vin alte idei şi ajungem cine ştie unde. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Bine. Rămânem la această ideea că am putea să rediscutăm acest articol pentru că poate că este bine ca întreaga comisie să-l rediscute într-o şedinţă şi să elaboreze un text nuanţat. Se retrimite acest articol la comisie. Pentru art.35. Se propune eliminarea. Sunt probleme? Nu sunt. Adoptat. Pentru art.36 care devine 27. Există o reformulare. Sunt probleme? Nu sunt. Adoptat. Art.37 care devine art.28. Există o corelaţie cu 26 dar presupune că va avea o formulare care să explice toate situaţiile. Sunt alte obiecţii? Nu. Adoptat. Pentru art.38 se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Cap.V devine Cap.IV şi reformulează titlul. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.39. Se propune eliminarea acestui articol. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.40. Se propune eliminarea. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.41. Se propune eliminarea. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.42 care devine 29. Este reformulat la poziţia 50 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.43 devine art.30. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.44. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.45 care devine art.31, este reformulat la poziţia 53 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.46 care devine art.32. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se propune introducerea unui nou text ca art.33. Vedeţi la poziţia 55 din raport această formulare, acest nou text. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.47 devine art.33 şi este reformulat. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.48. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.49 devine art.35 şi este modificat de către comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.50 devine art.36 şi este reformulat. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.51. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.52. Se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. După art.36, în noua numerotare, se propune introducerea unui nou capitol, Cap.VII, cu titlul "Sancţiuni" şi se propune o formulare a art.37. Îl găsiţi în raport la poziţia 62. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.63. Cap.VI devine Cap.VIII. Vedeţi titlul propus la poziţia 63. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se propune introducerea unui nou text ca art.38. Îl găsiţi la poziţia 64 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.53 devine art.39. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.54 devine art.40 şi este reformulat la ultima poziţie a raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs toată legea. Rămâne ca să ni se facă un raport suplimentar pentru articolul retrimis. Termenul este de o săptămână. Se poate lucra în paralel şi cu bugetul. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind acordarea gratuită a medicamentelor pentru copiii în vârste cuprinse între 0 şi 12 luni. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Analizând starea de sănătate a populaţiei unei ţări, un indicator deosebit de elocvent îl reprezintă mortalitatea infantilă. În cadrul statisticilor şi analizelor efectuate la nivel internaţional de organismele specializate, acest indicator este utilizat ca bază de comparaţie relevând, în ultimă instanţă, standardul de viaţă al populaţiei din ţările observate. Analizele comparative ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru populaţie indică pentru România o rată a mortalităţii infantile de 22 la o mie, în contextul în care rata medie în Europa este de 9 la o mie. Iar în Europa de Est de 15 la o mie de locuitori, România ocupând un tragic loc întâi. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare acordarea gratuită de medicamente pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 luni, în scopul îmbunătăţirii cadrului legislativ pentru protecţia sănătăţii precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate a acestei grupe de copii. De asemenea, se are în vedere ca prin punerea în practică a prevederilor conform cărora copiii în vârstă de 0-12 luni beneficiază de medicamente în mod gratuit la recomandarea medicilor de familie, fără restricţii legate de cantitate şi valoare, s-ar reduce rata mortalităţii infantile care, în prezent, situează România pe un loc nemeritat în cadrul ţărilor europene. Stimaţi colegi, vă rog să votaţi favorabil raportul Comisiei de sănătate. Mulţumesc frumos. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul profesor Ifrim. A! Din partea ministerului doriţi să aveţi o intervenţie? Da. Poftiţi! |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Stimaţi parlamentari, Propunerea doamnei deputat se regăseşte în actele normative sanitare care se aplică în prezent în România, în speţă Legea 145/1997 privind asigurările de sănătate şi în concret, în Normele metodologice de aplicarea contractului-cadru este expres prevăzută propunerea legislativă a doamnei deputat. Pentru anul 2002, este Ordinul comun al ministrului sănătăţii, al Casei de asigurări şi al Colegiului medicilor nr.629/4233/2001, sfârşitul anului. Mai mult, joia trecută s-a adoptat la Guvern o ordonanţă de urgenţă privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate în care, în mod expres, se regăseşte şi propunerea doamnei deputat. Şi anume, acordarea în mod gratuit a medicamentelor pentru copiii de la 0 la 12 luni. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule profesor Ifrim, poftiţi! |
|||||
|
Problema acestei iniţiative legislative a doamnei Pataki a fost dezbătută de comisie. Într-adevăr, este permisiv să se dea copiilor de la 0-12 luni, dar prin epuizarea fondului medicului de familie, acest lucru în fapt nu se realizează şi copiii 0-12 luni rămân fără medicamente. În acelaşi timp, indicatorul mortalitate infantilă ne arată că suntem primii din Europa în acest sens. Prin acest act normativ obligăm expres acest lucru. Deci, obligaţia expresă nu există nicăieri. În momentul în care va apare ordonanţa de urgenţă sau va apare în afară de ordonanţa de urgenţă, legea asigurărilor de sănătate în care în proiectul care s-a votat pe articole la Senat este trecut expres acest lucru nelimitat de fonduri, atunci legea nu-şi va mai avea rostul. Comisia, în urma ultimelor consultări, rămâne la punctul de vedere să ne daţi votul pentru acest proiect de lege. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Poftiţi, doamna secretar de stat. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Aşa cum am explicat în normele la contractul-cadru se prevede expres acest drept pentru copiii până la un an. Iar în ordonanţa de urgenţă care a fost adoptată de Guvern joia trecută, încă o dată este această prevedere chiar în textul legii. Deci, considerăm că nu se justifică această propunere. Punctul nostru de vedere este de respingerea propunerii. Este rămasă fără obiect. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Poftiţi! Din partea iniţiatorului. |
|||||
|
Doamna secretar de stat, nu vă supăraţi! Noi nu cunoaştem textul ordonanţei de urgenţă. Dumneavoastră ne spuneţi că aşa va exista în textul când o să apară în Monitorul Oficial. Deocamdată, nu există această obligativitate şi experienţa şi viaţa a dovedit că aceşti copii rămân fără banala, ştiu eu, crema Petrini. Deci şi eu, în continuare, doresc ca această lege să fie votată ca atare dacă va apare ordonanţa şi o să vedem textul ordonanţei, atunci normal că o să-şi piardă efectul. Dar până când apare ordonanţa şi până când o să-şi aibă efectele, este foarte mare nevoie ca aceşti copii să aibă asigurată asistenţa medicamentoasă, că despre asta vorbim noi. Normal, nici o mămică nu va putea să meargă la farmacie şi să ceară orice medicament doreşte, ce o taie capul, fiindcă în textul proiectului de lege se prevede clar că "...la dispoziţia şi la reţeta medicului de familie". Nu văd de ce vă sperie aşa de mult. Aşa cum se dă lapte praf la copii gratuit, exact aşa se pot da şi medicamentele. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Eu trebuie să pun în discuţie raportul comisiei. Dacă colegii noştri nu vor fi de acord, vor vota contra. Dar având raportul pozitiv al comisiei nu am o altă modalitate procedurală de a continua dezbaterea. Iar în ceea ce priveşte apariţia unor legi viitoare, evident că ele abrogă implicit sau explicit toate actele contrare şi cel mai recent în timp act normativ este cel care se aplică. Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.1. Este o reformulare la poziţia a doua din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Reformularea este la poziţia 4 din raport, din partea comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4 alin.1 se elimină şi avem la alin.2 o anumită reformulare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Propunerea legislativă în integralitatea ei va fi supusă votului final într-o şedinţă specială de vot, ocazie cu care, evident, puteţi adopta ce variantă consideraţi. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din sistemul sanitar din România. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Da. Poftiţi! |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, În numele iniţiatorilor, propunem ca raportul să fie adoptat în forma în care a fost votat de comisie. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Din partea comisiei, vă rog! |
|||||
|
Această propunere legislativă privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Naţional al biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor, este o lege necesară care reglementează funcţionarea acestei categorii profesionale deosebit de importante. În echipa medicală, alături de medic, care are Colegiul medicilor, alături de farmacist, care are Colegiul farmaciştilor, se impunea să reglementăm şi această profesiune a biologilor care sunt baza laboratoarelor noastre medicale. Vă rugăm să votaţi legea în forma adoptată de comisie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. A! Din partea Guvernului, poftiţi, exprimaţi-vă punctul de vedere. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Sigur, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a făcut o serie de observaţii, amendări necesare care să completeze această propunere şi ministerul susţine, în continuare, ca în denumirea propunerii şi în context, sintagma "colegiu" să fie înlocuită cu cea de "ordin" al profesiunii respective. Şi asta este foarte bine pentru că trebuie să avem o distincţie între Colegiul medicilor şi celelalte specialităţi care sunt coordonate. La fel cum a fost adoptată şi Legea asistentului medical, unde vorbim de ordinul asistenţilor medicali. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Domnul Buzatu. Din partea Grupului? Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul acesta de lege a fost trimis spre avizare şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor şi, în cadrul dezbaterilor care au avut loc pe marginea acestui proiect, în vederea avizării, a reieşit că acest proiect de lege trebuie respins. În primul rând, el face parte din suita de proiecte de lege care reinstaurează mentalitatea corporatistă în România. Nu ştiu cum o să se cheme, colegiu, ordinul templierilor, ordinul cavalerilor ioaniţi sau alt fel de ordine?! Dar eu cred că este cazul să terminăm odată cu...practic, statuarea unor profesiuni ca profesiuni privilegiate. Dacă veţi urmări acest proiect de lege, el nu are nici o legătură, practic, cu exercitarea profesiunii de biochimist. Singura raţiune de a exista a unui asemenea proiect este acela de a oferi un privilegiu, aşa cum am mai făcut şi în alte dăţi, celor care, datorită studiilor, voinţei sau întâmplării, au ajuns să exercite această profesiune. Eu cred că ar trebui să ne punem nişte întrebări foarte serioase atunci când facem, practic, să spunem, dovada unei anumite inconştienţe când pentru fiecare profesiune care are curajul să ceară anumite privilegii, noi acceptăm acest lucru şi poate că ar trebui să ne gândim dacă nu e cazul să statuăm şi colegiul zidarilor, al sculerilor matriţeri, al dulgherilor, că şi profesiunile acestea, după părerea mea, îşi justifică existenţa şi chiar sunt foarte importante. Eu v-aş ruga să luaţi în consideraţie avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială care propune respingerea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Poftiţi, doamna deputat! Acum, sincer să fiu, de exemplu, în profesiunea juridică, facultatea o faci degeaba dacă nu te admite colegiul avocaţilor, colegiul notarilor, asociaţia nu ştiu care... |
|||||
|
Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Este pentru prima oară când aflu, ca membru al Comisiei de sănătate şi familie că există un aviz negativ de la Comisia de muncă şi protecţie socială. Avizul nu a sosit la Comisia de sănătate şi, mai mult decât atât, intră în contradicţie cu avizul favorabil primit de la Guvernul României, cu nr.4420 din 23.09.2002, care, nu numai că avizează favorabil, dar a făcut câteva observaţii fără a fi observaţii de fond şi l-a trimis comisiei spre adoptare. Are avizul favorabil nu numai al Guvernului României, ci şi al Consiliului Legislativ şi al Comisiei de sănătate. Mai sunt trei argumente cel puţin în favoarea unui astfel de act normativ. Există la nivelul legislaţiei europene, o Europă spre care ne îndreptăm şi noi şi în care dorim să ne reintegrăm, organizaţii profesionale care, prin statut, îşi definesc drepturi şi obligaţii. În România există Colegiul medicilor, Colegiul farmaciştilor, Colegiul avocaţilor, Colegiul psihologilor. Vă repet: este o necesitate dictată de realitate pentru a statua drepturi şi obligaţii. Mai mult decât atât, este nevoie ca şi această profesie care participă la actul medical...cu toţii aţi avut, dacă nu dumneavoastră, măcar în familie, pe cineva care a mers la medic şi printre lucrurile pe care le recomandă sunt şi analizele medicale absolut necesare pentru un diagnostic şi conduita terapeutică pe care o instituie. Nu poţi să pui diagnostic de diabet fără să-i faci unui om o glicemie. O glicemie pe care o efectuează biologi, chimişti, biochimişti din sistemul sanitar. Mai există un argument european pentru a exista o astfel de lege şi anume, faptul că în Europa între 48% din Austria şi până la 100% în ţări precum Grecia şi Italia, personalul din laboratoarele medicale este alcătuit din biologi, chimişti şi biochimişti. Nu cunosc ponderea exactă în România, am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne spună şi nouă care este această pondere dar, cu siguranţă, reprezintă un număr important din personalul cu studii superioare din laboratoarele medicale din România. Mai există un argument pentru care vă rog să votaţi favorabil această propunere legislativă, şi anume, faptul că ea a fost iniţiată de membrii ambelor Comisii de sănătate din Camera Deputaţilor şi din Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile încheiate, însă nu mai intrăm în dezbaterea legii pentru că şedinţa de astăzi s-a încheiat. Vă mulţumesc pentru participare. Şedinţa s-a încheiat la ora 16,25. |
|||||
 |
