Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 12, 2002

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 12, 2002

Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 (anexa nr.3/01 - anexa nr.3/65)

Şedinţa a început la ora 9,45.

Lucrările au fost conduse de domnii Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camere Deputaţilor, asistaţi de domnii Borbély László, secretar al Camerei Deputaţilor, şi Constantin Nicolescu, secretar al Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să deschid lucrările comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor cu privire la dezbaterea bgetului de stat pe anul 2003.

Vă anunţ că, din totalul de 484 de colegi senatori şi deputaţi şi-au anunţat prezenţa 388, 96 sunt absenţi, mare parte dintre ei absenţi motivaţi.

Intrăm în dezbaterea pe anexe. Vom începe cu Anexa nr.3.

Stimaţi colegi,

Vă rog să mă urmăriţi cu atenţie.

La Anexa 3/01 - Aministraţia prezidenţială.

Dacă sunt observaţii?

Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră, spre aprobare, Anexa 3/01.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Anexa 3/01 a fost votată cu mare majoritate de voturi.

Anexa 3/02 - Senatul României.

Dacă sunt observaţii?

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/02.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Anexa 3/02 votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/03 - Camera Deputaţilor.

Dacă sunt intervenţii?

Avem un amendament propus de comisiile de buget-finanţe şi, înţeleg, acceptat de către Guvern. Cu acest amendament, supun votului dumneavoastră Anexa 3/03.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, s-a votat şi Anexa 3/03.

Trecem la Anexa 3/04 - Curtea Supremă de Justiţie.

Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, s-a votat şi Anexa 3/04.

Anexa 3/05 - Curtea Constituţională.

Dacă sunt observaţii?

Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/06 - Consiliul Legislativ.

Nu avem observaţii. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/07 - Curtea de Conturi.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/08 - Consiliul Concurenţei.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu majoritate de voturi, s-a votat şi Anexa 3/08.

Anexa 3/09 - Avocatul Poporului.

Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/10 - Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/11 - Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/12 - Secretariatul General al Guvernului.

Avem un singur amendament al Comisiilor de buget-finanţe, acceptat de Guvern.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/12 cu acest amendament acceptat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

S-a votat cu majoritate de voturi.

Anexa 3/13 - Ministerul Afacerilor Externe.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Votată cu majoritate de voturi.

Trecem la Anexa 3/14 - Ministerul Integrării Europene.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/15 - Ministerul Finanţelor Publice.

În primul rând, avem, din partea Comisiilor de buget-finanţe, 2 amendamente acceptate de Guvern.

Vă rog dacă sunt alte intervenţii asupra Anexei 3/15? Înţeleg că nu sunt intervenţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

S-a votat Anexa 3/15, cu amendamentele acceptate de către Ministerul de Finanţe.

Trecem la Anexa 3/16 - Ministerul Justiţiei.

Vă rog, stimaţi colegi, dacă aveţi amendamente?

Domnul profesor Stanciu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Deci Anexa 3/16, stimaţi colegi.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, onorat prezidiu.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

I-am permis o clipă de răgaz domnului preşedinte, ca să nu termine toate anexele, inclusiv cele nescrise, de la buget, aşa că fac o mică pauză, amintindu-le domnului preşedinte şi domnului ministru că, la Ministerul Justiţiei, noi am intervenit, la timpul respectiv, şi am cerut circa 1.500 de miliarde din cele 3.997 de miliarde.

S-a justificat, în momentul respectiv, de către domnul ministru Tănăsescu, că această sumă reprezintă, de fapt, cea mai mare parte din finanţarea acestui minister. Ca atare, s-a căzut de acord, atunci, şi cred că-şi aminteşte şi domnul secretar de stat Gherghinescu, că acest titlu, evaluarea activităţii fiecărei instanţe, pe baza indicatorilor stabiliţi şi existenţi şi stabilirea necesarului de judecători şi personal auxiliar, în vederea creării independenţei magistraţilor, nu este cel mai fericit. De aceea, domnule preşedinte, s-a propus, atunci, şi s-a acceptat, oarecum, să se găsească o nouă formulare, pentru că, aşa, cine citeşte şi are capul pe umeri şi mai are ceva raţiune găseşte că nu poate să fie finanţat pe o evaluare, pe bază de indici statistici, în vederea creării independenţei magistraţilor, cu 4.000 de miliarde. De aceea eu aş insista să se voteze, nu este nici o problemă, dar să găsim, până la sfârşit, până terminăm anexele, o formulare care să pună de acord titlul cu formularea, cu ceea ce este în spate, conţinutul. Aceasta ar fi rugămintea noastră.

Putem merge mai departe, dar cu rezerva că, la momentul respectiv, înainte de final, se va găsi, cu Ministerul Justiţiei, o denumire, ca să nu creadă lumea că, în buget, se aplică vechea vorbă românească: "Afară-i vopsit gardul şi înăuntru-i leopardul".

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Vă rog, numai o secundă, să-mi daţi voie.

Aveţi un amendament? Deci nu este cazul să-i răspundeţi domnului deputat Stanciu. Imediat vă dau cuvântul.

Domnul deputat Stanciu a ridicat o problemă de principiu, legată în general de buget.

La Anexa 3/16, nu avem un astfel de amendament.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

 
 

Doamna Carmen Dumitriu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

S-ar părea că, în urma discuţiilor dintre Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, procurorul general şi, de asemenea, şi Comisia juridică care a avut în vedere un amendament ce se află la poziţia 139, la Anexa 3/16/09 a Ministerului Justiţiei, referitor la suplimentarea numărului de posturi, s-a găsit o soluţie şi face referire, în special, la o situaţie de urgenţă, mă refer la înfiinţarea Institutului Naţional de Criminologie, organ de specialitate juridică din subordinea Ministerul Justiţiei, care a început să funcţioneze în luna octombrie 2002.

Din cele 15 posturi alocate iniţial, prin acelaşi act normativ, au mai fost suplimentate, prin Ordonanţa de urgenţă nr.133/2002, publicată în "Monitorul Oficial" partea I, încă 23 de posturi, prin diminuarea cu 15 posturi şi, respectiv, 8 posturi a numărului maxim de posturi prevăzut în bugetele Ministerului de Interne şi Ministerului Public.

Având în vedere înţelegerile şi negocierile dintre ministerele implicate, cât şi acest amendament pe care noi îl susţinem astăzi, şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră să-l votaţi în forma în care a fost promovată, deci având în vedere cele prezentate de mine, propunem majorarea numărului total de posturi cu 23 de posturi finanţate la Ministerul Justiţiei, care duce la amendarea Anexelor 3/18/08 şi 3/18/09, prin diminuarea cu 15 posturi finanţate la Ministerul de Interne şi, respectiv, amendarea Anexelor 3/35/08 şi 3/35/09, urmare a diminuării cu 8 posturi finanţate de Ministerul Public.

În acest fel, Institutul Naţional de Criminologie poate să funcţioneze, pentru că trebuie să vedeţi inadvertenţa care a avut loc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, doamnă deputat. Vă rog să sintetizaţi, am înţeles foarte bine.

 
 

Doamna Carmen Dumitriu:

Deci, în aceste condiţii, v-am ruga să aprobaţi această suplimentare, iar poziţia amendamentului 139, amendament respins, să se considere amendament propus a fi votat de Comisia juridică.

Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor,

Domnule preşedinte,

Legat de remarca domnului profesor, suntem de acord cu reformularea acestui program, cu reprezentantul Ministerul Justiţiei, şi ne-am gândit, într-o primă fază, să-l intitulăm "Finanţarea activităţii fiecărei instanţe pe bază de indicatori statistici existenţi şi stabilirea necesarului de judecători şi personal auxiliar în vederea creării independenţei magistraţilor". Mai lucrăm la această formulare şi vă prezentăm în perioada următoare.

Legat de propunerea doamnei deputat, domnule preşedinte, suntem de acord cu acest amendament. Aş vrea să fac doar specificarea că, pentru aducerea la îndeplinire a acestui amendament, vor avea loc unele redistribuiri de sume, şi anume o diminuare a bugetului ministerului cu 3 miliarde de lei şi o suplimentare cu 2 miliarde de lei din fondul de rezervă la Ministerul Justiţiei, pentru a putea pune în aplicare această creştere de cheltuieli de personal la Institutul Criminologic din cadrul Ministerului Justiţiei.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Aveţi o intervenţie aici?

Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Doresc să mulţumesc domnului ministru Tănăsescu, pentru ideea pe care a acceptat-o de a modifica. Poate ne mai gândim puţin la termenul de independenţă, pentru că dânşii sunt deja inamovibili. Dacă îi faci şi inamovibili şi independenţi, nu s-ar putea să ajungă sfinţi?! Deci poate puţin se umblă şi acolo.

Vă mulţumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră acest amendament acceptat de ministrul de finanţe, deci majorarea numărului de posturi cu redistribuirea de sume, aşa cum s-a propus aici.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? Înţeleg că nu sunt.

Abţineri?

Cu 2 abţineri, cu mare majoritate de voturi, s-a votat acest amendament.

Dacă mai sunt amendamente la Anexa 3/16? Înţeleg că nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/16.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa 3/16 a fost votată cu majoritate de voturi.

La Anexa 3/17, dacă sunt amendamente? Nu sunt amendamente.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/17, în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votată cu majoritate de voturi.

La Anexa 3/18 - Ministerul de Interne, dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votată cu majoritate de voturi.

La Anexa 3/19 - Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/20 - nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/21.

Dacă sunt amendamente de ridicat? Înţeleg că nu sunt.

Cine este de acord cu Anexa 3/21? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votată cu majoritate de voturi.

Anexa 3/22.

Stimaţi colegi, dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Cine este de acord cu Anexa 3/22?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Anexa nr.3/22 a fost votată.

Anexa 3/23.

Dacă sunt amendamente?

Aveţi cuvântul, domnule deputat Bălăeţ.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi domni miniştri,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

La Anexa 3/23 - Ministerul apelor şi protecţiei mediului, la fişele obiectivelor de investiţii, pagina 109, "Amenajarea râului Argeş pentru apărarea împotriva inundaţiilor, irigaţii şi alte folosinţe", cu o investiţie de 15 miliarde pe anul 2003, cer să se prevadă, pentru bugetul anului viitor, în cadrul aceleiaşi cifre, terminarea capetelor podului deja făcut peste Argeş, între oraşul Budeşti şi localitatea sa subordonată, Crivăţ, deoarece circulaţia între aceste localităţi se face prin apă, alături de podul deja existent, pod terminat în proporţie de 90%. Nu este necesară decât punerea capetelor de asfalt şi se poate realiza o trecere civilizată peste râul Argeş.

Toată documentaţia acestui pod se află, în prezent, la Regia Apelor şi, de acolo, ea poate fi înnoită, respectiv, dacă nu se găseşte o sumă, eu cred că s-ar putea rezolva prin 2 - 3 miliarde de lei, nu se găseşte o sumă aferentă, în cadrul sumei propuse, să se înceapă reactualizarea proiectului şi să se continue anul viitor.

Mie îmi este indiferent dacă această investiţie pe care am discutat-o şi la Comisia pentru buget, finanţe se face din fondul drumurilor sau din această cifră la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, dar ea trebuie neapărat făcută, pentru că, în felul acesta, întreaga zonă capătă o circulaţie mai bună a oamenilor, a mărfurilor şi o dezvoltare corespunzătoare.

Vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot şi să cerem Ministerului Mediului, ministerului domnului Mitrea, şi consiliului local unde se poate repartiza această sumă, pentru a se începe şi a se termina acest pod între Budeşti şi localitatea Crivăţ.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog, cine dă un răspuns aici? Deci, în primul rând, pentru râul Argeş, care e cel mai amenajat râu, sunt prevăzute o serie de sume importante pentru amenajare împotriva inundaţiilor. Nu se poate totul odată.

Vă rog, vă ascultăm, domnule ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, ceea ce a remarcat domnul deputat este o problemă, dar, plecând de la construcţia actuală a bugetului, aşa cum a fost aprobată de către Comisia de finanţe, bugetul, în etapa actuală, nu cred că există vreo posibilitate de suplimentare a bugetului Ministerului Mediului, pentru această problemă. Dar, pe parcursul execuţiei, în funcţie de realizări, o să vedem exact cum se efectuează aceste cheltuieli şi, desigur, în cazul în care vor exista anumite economii, probabil vor fi nişte redistribuiri de sume cu această destinaţie pe care dumneavoastră aţi menţionat-o.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aţi ascultat explicaţiile ministrului de Finanţe pentru judeţul Argeş, unde sunt şi senatori, avem o sumă importantă legată de continuarea amenajărilor pe Argeş, se va încerca, prin redistribuire, pentru reproiectare şi pentru podul prevăzut de dumneavoastră, însă nu putem să o facem acum.

Supun totuşi votului dumneavoastră acest amendament. Deci, el este respins pe motive de, recunoaşteţi, legat de lipsă de resurse. În procesul execuţiei se va încerca o soluţie pentru reproiectare. Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de Ministerul de Finanţe.

Cine este pentru? 26 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Marea majoritate.

Abţineri? O abţinere.

Cu marea majoritate de voturi a fost respins amendamentul. Înţeleg că nu mai avem altceva.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/23.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Votată cu marea majoritate de voturi.

Trecem la Anexa nr.3/24. Dacă sunt amendamente. Vă dau cuvântul. Are cuvântul domnul deputat Damian. Domnule deputat Damian, dumneavoastră poftiţi la tribună.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Domnilor miniştri,

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

La poziţia 198 de la "Amendamente respinse" am solicitat alocarea de bani pentru finalizarea lucrărilor de construcţie pentru judeţul Cluj, având în vedere şi solicitarea Consiliului judeţean Cluj. Este vorba de circa 2 miliarde de lei necesari pentru suplimentarea bugetului Ministerului Lucrărilor Publice la titlul 40 "Transferul", alin.47, cadastrul imobiliar. Am solicitat acest lucru datorită faptului că nu a fost prevăzută iniţial în buget suma necesară autorizării unor funcţiuni compatibile cu extravilanul pentru 75 de comune din judeţul Cluj, din lipsa fondurilor necesare.

De asemenea, la poziţia 199 am solicitat suplimentarea cu 14 miliarde de lei la titlul 39 "Transferuri consolidabile", alin.19 "Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale către construcţii de locuinţe, această sumă fiind necesară pentru finalizarea lucrărilor de construcţie la blocul pentru tineret T3 din Cluj-Napoca, unde 66 de apartamente nu pot fi finalizate, deoarece suma iniţial alocată prin Ordonanţa Guvernului nr.19/1994 a fost insuficientă datorită creşterii inflaţiei, implicit a creşterii costurilor materialelor de construcţie.

De asemenea, tot la această anexă am solicitat la poziţia 201 suplimentarea bugetului ce revine judeţului Cluj în vederea terminării centurilor de ocolire vestică a municipiului Cluj-Napoca pe drumuri judeţene în direcţia Turda şi Zalău, respectiv în direcţia Dej, şi sume necesare consolidării a două drumuri judeţene de munte calamitate chiar şi în vara aceasta, ca urmare a inundaţiilor care au avut loc pentru acces la comunele Măgură, Cătău şi Mărgău.

De asemenea, tot la această anexă am solicitat fonduri pentru judeţul Cluj în vederea efectuării lucrărilor pentru sistemul de apropiere vizuală, Direcţia 26 reparaţii capitale la pista de decolare-aterizare şi platformă de îmbarcare şi parcare, extinderea pistei de decolare-aterizare la aeroportul Cluj.

Considerăm că sumele alocate în bugetul acestui minister pentru asemenea lucrări nu vor permite pentru unele atacarea lor, iar pentru altele finalizarea lor, ceea ce va produce dificultăţi în desfăşurarea activităţii judeţului nostru. Precizez încă o dată că aceste aspecte au fost subliniate în nota care a fost înaintată de către preşedintele Consiliului judeţean Cluj, domnul Graţian Şerban, care este membru al PSD şi este în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la necesităţile reale pe care le are judeţul Cluj privind sumele ce-i sunt alocate.

Am citit argumentele din această parte cu respingerea, consider că ele nu sunt decât o metodă de a nu recunoaşte adevăruri social-economice deosebit de acute.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Rog, cine dă răspuns din partea Guvernului la amendamentele domnului deputat Damian Brudaşca? Domnul ministru Mihai Tănăsescu. Vă ascultăm.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentele care au fost propuse vizează de fapt resurse suplimentare pentru nişte obiective de investiţii care, în proiectul bugetului şi prin strategia ministerului de resort, au cuprinse sume pentru anul care urmează. Aş vrea să vă informez, aş vrea să vă spun că, în conformitate cu Legea finanţelor publice, ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea alocaţiilor bugetare. Mai mult, aş vrea să fac remarca că aceste obiective de investiţii au sume deja alocate prin proiectul de buget şi în discuţiile purtate cu Ministerul Transporturilor, aceste obiective se pot realiza în cadrul alocaţiilor prevăzute cu această destinaţie prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Pe parcursul execuţiei şi funcţie de modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani o să vedem în cadrul ministerului dacă există posibilitatea unor repartizări suplimentare sau unor redistribuiri pentru în cazul în care la aceste obiective de investiţii care au fost specificate aici, există necesitatea unor fonduri suplimentare să se poată răspunde cerinţelor domnului deputat.

Ca atare, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă propun respingerea acestor amendamente şi păstrarea sumelor şi defalcării pe obiective de investiţii, aşa cum a fost efectuată de către Ministerul Transporturilor. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Damian Brudaşca.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Am un deosebit respect pentru abilităţile şi performanţele domnului ministru, dar trebuie să informez plenul în legătură cu alunecarea pe lângă adevăr.

Domnule ministru, cu tot respectul, vă informez că în ceea ce priveşte blocul pentru tineret, nu există sume alocate. Sumele alocate la consiliul local sunt total insuficiente. Aceste blocuri trebuiau terminate şi nu au fost terminate din lipsă de bani încă în urmă cu 3 ani de zile. Anul trecut, în urma intervenţiilor pe care le-am făcut la minister, la Ministerul Transporturilor, mi s-a promis că la reanalizarea bugetului se va aloca suma de 14 miliarde de lei. Ulterior, s-a motivat că nu s-au primit suficienţi bani pentru acoperirea acestor cheltuieli. În momentul de faţă, din nou, se trece, se şterge cu buretele peste un obiectiv adresat tineretului. Din câte reţin, politica Guvernului prezidat de domnul Adrian Năstase este deosebit de favorabilă încurajării şi sprijinirii tineretului. Prin această decizie pe care dumneavoastră o sugeraţi Parlamentului României veniţi în contradicţie cu esenţa politicii pe care o promovează Guvernul din care faceţi parte. Pe de o parte, teoretic, susţineţi tineretul, iar atunci când este vorba de a veni concret cu sumele necesare finalizăriii unei construcţii destinate tineretului, cunoscută fiind criza acută de locuinţe pentru tineret în judeţul Cluj, dumneavoastră nu acordaţi nici măcar o şansă finalizării unei construcţii. Construcţia a fost începută, aşa cum v-am aminit, în baza unei ordonanţe emise tot de un Guvern PSD, prezidat pe atunci de preşedintele Senatului, iar astăzi nu permiteţi Guvernului PSD să finalizeze ceea ce a început în urmă cu 8 ani. Nu am înţeles logica ce stă la baza unei asemenea decizii.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Suntem la poziţia 199, domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Aş vra să vă informez, stimaţi parlamentari, că pentru obiectivul de investiţii specificat de către colegul nostru, sunt sumele alocate pentru finalizarea lui în anul 2003. Mai mult, săptămâna trecută sau acum două săptămâni, când ministrul de resort a făcut această vizită acolo, şi aş vrea să vă răspund exact la această problemă, nu este vorba de bani în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, este vorba de banii aferenţi racordării acestui cvartal pentru blocuri de locuinţe cu energie ş.a.m.d., problemă care este rezolvată prin bugetul de venituri şi cheltuieli al societăţii Electrica, care va efectua aceste lucruri.

Există un protocol între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Industriilor pentru a racorda toate aceste blocuri care sunt deja într-un stadiu final de execuţie.

Deci, în anul 2003, conform angajamentului ministrului de resort, vreau să vă informez că acest bloc de locuinţe pentru tineri, care intră în politica noastră, a partidului, aşa cum spunea dânsul, şi vreau să-i amintesc pe această cale că noi am dat această ordonanţă şi noi sprijinim aceste obiective de investiţii, va fi dat în funcţiune cu toate cheltuielile care urmează să fie făcute pentru racordarea blocului respectiv la gaze, la electricitate ş.a.m.d.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, aţi auzit răspunsul, sunt dator să supun votului dumneavoastră amendamentele propuse de domnul deputat Damian Brudaşca. Aţi auzit argumentele ministrului de finanţe care respinge aceste amendamente, de acord cu respingerea şi Comisiile de buget finanţe. Supun totuşi votului.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri?

Cu marea majoritate de voturi au fost respinse aceste amendamente. Domnul deputat Liviu Bara.

 
 

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La poziţia 197, la "cele respinse", a fost o propunere privind alocarea de fonduri la Ministerul Lucrărilor Publice. Prin Ordonanţa de Guvern nr.53 din 16.08.2002 a fost înfiinţat, cum cred că domnul Stanciu ştie, Centrul Naţional pentru reducerea riscului seismic, instituţie care lucrează împreună cu Guvernul japonez. Japonezii au asigurat o valoare de 5,2 milioane de dolari pentru înfiinţarea acestui centru şi pentru a începe să lucreze.

Având în vedere importanţa realizării proiectului, propunem cuprinderea în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pe anul 2003 a sumei de 8606 milioane lei la capitolul 63.01, servicii şi dezvoltare publică şi locuinţe, titlul subvenţiei instituţiei publice în completarea veniturilor proprii cu drept de utilizare pentru cheltuieli curente şi de capital. Cu suma de 8606 milioane de lei se va diminua, prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pe anul 2003 în acelaşi capitol, titlul "Transferuri neconsolidabile, credit ipotecar".

Deci, aşa cum observaţi, stimaţi colegi, se transferă dintr-un cont, dintr-un capitol în altul în cadrul aceluiaşi minister suma respectivă de 8606 milioane de lei. Eu, în dicuţiile care le-am avut pe urmă şi cu Comisia de buget-finanţe, cele două comisii au agreat această idee, dacă vom avea şi părerea ministerului, eu propun să propuneţi plenului să aprobe această modificare, deci, în cadrul aceluiaşi minister, în cadrul unor capitole separate, fără suplimentare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles. Vă mulţumesc foarte mult. Domnul ministru Mihai Tănăsescu deci, în cadrul aceluiaşi capitol, unele mişcări de surse. Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem de acord cu acest amendament, cu specificarea foarte clară că aceşti 8,6 miliarde de lei vor fi luaţi de la capitolul "Transferuri" articolul "Locuinţe" şi vor fi redistribuiţi către subvenţii în cadrul aceluiaşi minister suma de 8,6 miliarde cu menţiunea de elaborare a unei fişe distincte pentru Centrul Naţional pentru reducerea riscului seismic, care să fie anexă la Ministerul Transporturilor. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La poziţia 197, Anexa 3/24, cele 8,6 miliarde de lei, în cadrul aceluiaşi capitol trecerea de la un articol la altul în care Ministerul de Finanţe a fost de acord. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 2voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere s-a votat acest amendament.

Dacă mai sunt amendamente la Anexa 3/24. Vă rog aveţi cuvântul domnule deputat. Să ne daţi şi poziţia, vă rog frumos.

 
 

Domnul Alexandru Pereş:

206, domnule preşedinte şi vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

206, vă mulţumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereş:

În Legea 33/1996, precum şi Legea 144/2000 se acordă facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţi rurale aflate în zonele montane. Facilităţile se referă la reducerea cu 50% a tarifului legal de transport pe CFR pentru materialul lemnos supus comercializării. Prin Legea 229/2002 de modificare a art.12 din Legea 33/96, reducerea cu 50% pe calea ferată şi reducerea cu 50% din costul materialului lemnos de care beneficiază locuitorii din aceste zone se suportă de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Iată motivaţia pentru care am propus suplimentarea cu 5 miliarde de lei la Capitolul 60.01, asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, subcapitolul 50, alte acţiuni privind asistenţa socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, iar sursa de finanţare am identificat-o din bugetul Ministerul Administraţiei Publice, subvenţii pentru buget pentru instituţii publice. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc domnului deputat Alexandru Pereş. Vă rog, domnul ministru Mihai Tănăsescu. Dacă sunt intervenţii aici? Nu sunt. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. La acest punct nu sunt intervenţii. Vă ascultăm.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Prin propunerea domnului deputat Pereş, de fapt, se doreşte ca această sumă de bani, 5 miliarde să fie diminuat bugetul administraţiei publice. Acest lucru nu se poate şi nu poate fi avut în vedere. Mai mult, acest tip de cheltuieli sunt deja prevăzute în bugetul Ministerului Transporturilor, la titlul "Subvenţii", în sumă de 24,5 miliarde de lei. Având în vedere că în proiectul bugetului există aceste sume şi că afectarea bugetului Ministerului Administraţiei Publice ar duce la o diminuare a funcţiilor acesteia, nu putem fi de acord cu acest amendament, având în vedere că sursa respectivă nu este sursa pe care putem să o avem în vedere şi, mai mult, existând sumele necesare în cadrul titlului "Subvenţii", în sumă de 24,5 miliarde.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulţumesc foarte mult. La această poziţie? (Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să vină la microfon).

Aveţi puţină răbdare.

Aţi ascultat explicaţiile date de domnul ministru Tănăsescu. Deci, ministrul de finanţe a respins acest amendament de la poziţia 206. Cu această respingere au fost de acord şi Comisiile de buget, finanţe. Supun votului dumneavoastră totuşi acest amendament.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Cu marea majoritate, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule senator Damian Brudaşca, aveţi o intervenţie. Vă rog să poftiţi.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Evoluez văzând cu ochii, domnule preşedinte.

Eu, la poziţiile 212, 213 unde, din păcate, dintr-o eroare tehnică nu apare şi numele meu, dar am avut un asemenea amendament şi la poziţia 219, aş dori să vă atrag atenţia asupra altor trei aspecte care au fost ridicate, aşa cum spuneam, prin nota stabilită de către conducerea Consiliului judeţean Cluj care ne solicita suplimentarea bugetului alocat în vederea finalizării pietruirii drumurilor comunale DC46 Căian-Văleni şi DC170 Aluniş-Pruneni. Pentru această lucrare care este în stare avansată de execuţie s-a solicitat suplimentarea de la bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei cu suma de 14 miliarde de lei. S-a indicat drept sursă de finanţare fondul de rezervă bugetar la dispoziţia Guvernului.

În cazul în care această lucrare care, aşa cum spuneam, se află în fază avansată de lucru, nu ar fi asigurate sursele de finanţare pentru continuarea ei, s-ar putea compromite şi ceea ce s-a investit până în momentul de faţă.

Prin urmare, aduc rugămintea Consiliului judeţean şi a locuitorilor judeţului Cluj, Ministerului Finanţelor pentru a găsi o soluţie să ne sprijine. Formula de respingere că asemenea sume se asigură din bugetele locale, mi se pare doar o indicaţie frumoasă atâta vreme cât bugetele locale nu dispun de resursele necesare finalizării lucrării.

La poziţia nr.213 unde, cum spuneam, dintr-o eroare tehnică, nu îmi apare numele dar se poate găsi la secretariatul Comisiei de buget, finanţe, amendamentul propus, se pune problema introducerii unui nou obiectiv de investiţii, respectiv finalizarea lucrărilor de investiţii în cadrul programului de alimentare cu apă a următoarelor sate: Livada, Câţcău, Moldoveneşti, Luna, Poeni, Gulişor şi Călata. Suma solicitată în acest scop este de 25 de miliarde de lei.

Precizez că şi în cazul acestor obiective de investiţii, ele sunt începute. Pentru exemplificare folosesc comuna Poeni căreia, de la bugetul local, de la bugetul judeţean, i s-a alocat pentru anul în curs suma de 500 de milioane de lei care ulterior s-a făcut 200 de milioane, punând administraţia locală de acolo în imposibilitatea efectuării plăţilor. Lucrarea este într-o stare avansată şi cetăţenii din aceste localităţi aşteaptă sprijinul Guvernului în vederea finalizării acestui obiectiv de investiţii.

La poziţia 219 am propus suplimentarea bugetului ministerului la Capitolul 5001 titlul 40, alin.56 "Transferuri pentru drumuri, căi ferate, aviaţie şi navigaţie", pentru terminarea lucrărilor de investiţii la alimentarea cu apă...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, domnule deputat, o luaţi de la capăt... Ne-aţi justificat 219, nu este nevoie să o mai repetaţi.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Da. E-n regulă. Eu, aceste aspecte am dorit să le aduc în atenţia colegilor şi a Ministerului Finanţelor, în speranţa că aşa cum văd că pentru unii colegi se găsesc surse de finanţare, poate şi judeţului Cluj, unul dintre cele mai văduvite în sumele alocate de la buget anul acesta, i se va acorda atenţia pe care o merită.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. O singură precizare, stimaţi colegi. Trebuie să respectăm clasificaţia bugetară şi modul de alimentare a bugetelor. Alimentările cu apă pentru localităţi se fac din surse numai locale sau pe proiecte elaborate de către consiliile locale pentru alimentări cu apă este pe credite externe atunci când acestea reuşim să le obţinem.

Deci, dacă aveţi proiecte pentru alimentări cu apă în cadrul sumei care o ştiţi, de 280 de milioane de dolari, şi a fost bine făcut proiectul şi acceptat, sigur că se poate derula şi acest program. Dacă pe plan local nu s-a elaborat un astfel de proiect, eu v-am dat o lămurire generală pe care o cunoaşteţi cu toţii, nu trebuie să v-o explic eu. Domnul ministru Tănăsescu dacă doreşte să mai completeze.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte, pe lângă cele spuse de dumneavoastră, aş vrea să menţionez faptul că pentru toate cele trei amendamente, fie că este vorba de pietruire, fie că este alimentare cu apă ş.a.m.d., aceste sume, în cadrul bugetului Ministerului Transporturilor se găsesc într-o sumă globală.

Ministerul Transporturilor ca ordonator principal de credite, conform legislaţiei în vigoare, are această latitudine să împartă aceste sume globale pe fiecare judeţ, pe fiecare obiectiv în parte. Mai mult, aş vrea să specific că, repet, în discuţiile purtate cu ministerul de resort vor fi alocate sume din aceste poziţii globale atât pentru pietruirea drumurilor, cât şi cu alimentări cu apă pentru unele obiective pe care domnul deputat le-a spus. De aceea, considerăm că nu putem să fim de acord cu aceste amendamente, repet, ele fiind un prerogativ al ordonatorului principal de credite, de împărţire a banilor care se regăsesc în bugetul care este supus discuţiei dumneavoastră în poziţii globale. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriţi o intervenţie aici? Nu. Permiteţi-mi să supun votului dumneavoastră cele două amendamente de la poziţia 213, 219, amândouă privesc finanţările unor localităţi. Aţi auzit explicaţiile de rigoare, deci, au fost respinse aceste amendamente şi de către Comisiile de buget, finanţe şi de către Guvern.

Supun votului dumneavoastră totuşi.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi împotrivă.

Cu marea majoritate de voturi au fost respinse aceste amendamente. Vă rog, vă ascultăm, domnule deputat.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Sunt deputatul Ionescu Anton şi am două amendamente la poziţia 201 şi 226. În ce priveşte poziţia 201, cred că nu trebuie să subliniez, mai toată lumea ştie, dar dacă nu ştie, vă spun acum, municipiul Cluj este unul dintre cele mai aglomerate din punct de vedere al circulaţiei din ţară. Este o circulaţie îngrozitoare şi acest lucru afectează buna funcţionare a acestui municipiu. De aceea, consiliul judeţean a cerut, să zicem, bunăvoinţa Parlamentului pentru a aloca o sumă de circa 120 de miliarde de lei pentru începerea celor două ocoliri ale acestui municipiu, şoseaua spre Turda şi Zalău şi cea în direcţia Dejului. Prin aceste sume, credem că începută o dată această acţiune, municipiul Cluj va scăpa de această aglomeraţie îngrozitoare şi va fi o circulaţie fluentă.

Menţionez că aceste sume, deocamdată, nu sunt în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

În ce priveşte amendamentul la poziţia 226, cred că toată lumea, de data aceasta, ştie că un monument al naturii cunoscut în toată ţara şi nu numai, Cheile Turzii, sunt într-o stare avansată de degradare. Acest monument care a ocazionat turnări de filme şi alte şi alte manifestări celebre, acolo îşi fac antrenamentul şi echipele naţionale de alpinism, este într-o stare avansată de degradare. De aceea, s-a cerut o sumă minusculă, şi anume 12 miliarde de lei aproximativ, pentru ca acest monument al întregii ţări, monument al naturii, să fie reamenajat şi dat în circuitul turistic naţional şi internaţional. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat Anton Ionescu, numai că aţi trecut la Anexa 3/25, dar am reţinut amendamentul, noi suntem la Anexa 3/24, deci, rog să dea răspuns la amendamentul de la poziţia 201.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Doar pentru poziţia 201, celălalt fiind aferent Ministerului Turismului.

Sigur, aş vrea să înţelegem foarte clar, acest gen de lucrări de reabilitări de drumuri nu se găsesc în bugetul Ministerului Turismului, dar ele se regăsesc în bugetul fondului special al drumurilor. Toate aceste reabilitări de drumuri judeţene şi modernizarea lor se efectuează din fondul drumurilor prin cotele pe care le ştiţi, 35-65% pentru drumurile naţionale.

Repet, şi acest fond care este gestionat de către Ministerul Transporturilor, prin Legea finanţelor, există acest prerogativ al ministerului de repartizare în cadrul acestor sume care sunt alocate fiecărui judeţ, obiectivele de investiţii respective care urmează să fie aprobate la nivelul fiecărei colectivităţi locale. De aceea, nu putem să acceptăm majorarea cu aproximativ 33 de miliarde a acestui obiectiv. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulţumesc. Aveţi răbdare. Tot la amendamentul de la poziţia 201? (Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să vină la microfon.)

Vă rog, vă ascultăm.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Eu aş dori să vin cu alte câteva elemente în sprijinul propunerii făcute de colegul de Cluj, domnul deputat Ionescu.

Aş vrea să vă spun, domnule ministru, că aici nu este vorba de drumuri judeţene. Este vorba de drum naţional. Pe de altă parte, potrivit unei statistici care a fost făcută de către Poliţia judeţului Cluj în ultimii 5 ani de zile, ca urmare a inexistenţei unei centuri ocolitoare care să preia sarcinile de pe drumul morţii, care este drumul Feleacului, s-au produs aici accidente care au cauzat pierderi materiale de peste 50 de miliarde lei, 12 morţi şi 58 de răniţi, unii dintre ei grav, ajungând în stare de handicap gradul I şi gradul II.

Prin urmare, Consiliul judeţean Cluj, atunci când le-a solicitat parlamentarilor de Cluj intervenţia în vederea suplimentării fondurilor alocate acestui obiectiv, a avut în vedere şi evitarea, în viitor, a unor asemenea accidente care se petrec cu o frecvenţă uluitoare, mai ales acum, în perioada sezonului rece.

Eu aş dori să vă rog cu tot respectul, chiar dacă nu s-a cunoscut acest aspect, chiar dacă el n-a fost punctat suficient în amendamentele care au fost transmise de mai mulţi deputaţi de Cluj, v-aş ruga să ţineţi cont de acest aspect deosebit de grav. Inexistenţa unei centuri ocolitoare, nu numai că nu degajă Clujul şi-l face unul dintre cele mai poluate oraşe din România, dar este şi o sursă permanentă a morţii, a morţii pe patru roţi, având în vedere că Şoseaua Feleacului nu prezintă condiţii suficiente pentru a evita astfel de incidente nedorite.

Respingând această solicitare a Consiliului judeţean Cluj, implicit condamnăm a priori la moarte încă alte zeci de persoane în viitorul apropiat. S-au făcut demersuri nenumărate la Agenţia Drumurilor Naţionale, care a arătat că este în imposibilitate, la nivelul fondurilor ce-i revin, pentru a realiza o lucrare de asemenea complexitate.

Prin urmare, domnule ministru al finanţelor, stimaţi colegi, aveţi în vedere că nu salvaţi doar poluarea în municipiul Cluj-Napoca, ci vă daţi un vot favorabil şi pentru viitoarele vieţi ameninţate cu moartea de această calamitate pe care o reprezintă Şoseaua Feleacului.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule Mihai Tănăescu, cred că răspunsul a fost foarte clar. Domnule deputat Brudaşca, vreau să reţineţi, la poz.201, în primul rând că solicitaţi un transfer de 33 de miliarde, transferul pentru drumuri judeţene, nu pentru naţionale, că n-aveţi ce să solicitaţi transferul pentru drumuri naţionale.

Pentru drumuri naţionale există fondul care se găseşte la Ministerul Transporturilor şi, pe proiectele respective fundamentate, se solicită finanţare. Nu există defalcare la ora actuală în buget.

Acesta a fost răspunsul pe care vi l-a dat domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Permiteţi-mi să supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.201, acea suplimentare care a fost respinsă de Ministerul Finanţelor şi de Comisiile buget-finanţe, pe argumentaţia care s-a dat.

Cine este pentru? 35 de voturi pentru.

Abţineri? Două abţineri.

Împotrivă?

Vă mulţumesc foarte mult.

Cu marea majoritate de voturi, amendamentul de la poz.201 a fost respins.Dacă mai sunt amendamente la poz.24, stimaţi colegi?

Vă rog, domnule deputat.

Vă rog să ne indicaţi poziţia.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

În primul rând, vreau să reţineţi şi numele meu, că şi ieri mi-aţi dat cuvântul şi nu l-aţi ştiut. Mă numesc deputatul Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să mă scuzaţi, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Şi sunt de la poz.220 încolo. Deci, chiar următorul faţă de cel care a fost înainte discutat - 219.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Adrian Moisoiu, aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, este vorba de amendamentul de la poz.220, şi anume este vorba de programul lucrărilor de pietruire a drumurilor comunale în judeţul Mureş.

Şi pentru că tot dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi făcut adineauri câteva remarci în legătură cu aceasta, aş dori să subliniez că, în primul rând, pentru anul 2002 sunt lucrări nefinalizate. acele 29 de miliarde lei care apar ca solicitare din partea Consiliului judeţean Mureş - şi subliniez, a Consiliului judeţean Mureş, eu mă fac numai portavoce a acestuia aici, în Parlament -, deci 9 miliarde de lei sunt pentru finalizarea lucrărilor care sunt începute în clipa de faţă, în anul 2002, şi nefinalizate, iar un alt număr de 10 drumuri comunale, deci într-o lungime totală de 20 km, socotind cât este un miliard drumul comunal pentru pietruire, în total 20 de miliarde. Ca sumă totală, este 29 de miliarde.

Trăim în secolul XXI şi cred că în acest caz ar fi cazul, poate şi în judeţul Mureş, aşa cum sunt atâtea şi atâtea localităţi, să beneficiem de binefacerile civilizaţiei.

Să le prezint în continuare, domnule preşedinte, pe toate, sau discutăm distinct pe fiecare dintre acestea?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem la poz.221. Mai aveţi ceva …?

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Aceasta a fost poz.220.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai aveţi vreun amendament?

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Dar, cum să nu?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La ce poziţie?

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

În continuare - poz.221, poz.222, poz.223, poz.224 şi poz.225.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să le prezentaţi.

Poz.221.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

La poz.221 este vorba de ceva asemănător cu ceea ce au discutat adineauri domnii deputaţi de Cluj - domnul deputat Ionescu şi respectiv domnul deputat Brudaşca.

Deci, este vorba de realizarea unui drum de ocolire între Tg.-Mureş şi Topliţa, astfel încât municipiul Tg.-Mureş, la rândul său, să fie, în felul acesta, evitat.

Punctele de vedere ale domnului deputat Brudaşca şi domnului deputat Ionescu, care a fost şi ministru al construcţiilor, deci este de specialitate, cred că nu mai este nevoie să le subliniez. În orice caz, este vorba de o lucrare de 30 de miliarde de lei. Nu cred că este o sumă atât de mare pentru Ministerul Lucrărilor Publice.

În continuare, dacă tot vă referiţi la aceasta - este vorba de poz.222, şi anume este vorba de o lucrare de refacere a drumurilor judeţene şi a podurilor afectate de calamităţi. Inundaţiile şi ploile care au loc în Transilvania în fiecare primăvară, deci prin lunile mai-iunie, de fiecare dată se soldează cu distrugerea acestora.

În acest sens, avem nevoie, în clipa de faţă, în judeţul Mureş, de o sumă de 123,400 de miliarde lei, care ar însemna de fapt refacerea a 15 drumuri judeţene afectate de calamităţi, lucrare în valoare de 86.700.000.000 lei şi refacerea a 6 poduri afectate de calamităţi, 36.700.000.000 lei, deci totalul pe care vi-l spuneam adineauri. Deci, sunt lucrări absolut de strictă necesitate.

Şi, mai departe, poz.223, domnule preşedinte, şi anume pentru reabilitarea unor drumuri judeţene finanţate din fondul special al drumurilor. Eu l-am auzit pe domnul ministru Tănăsescu adineauri discutând despre această problemă, dar n-am înţeles un singur lucru, şi anume: de ce anume nu se poate face o listă, pe care s-o cunoaştem şi noi, care să fie publică, ca să se ştie care sunt acele drumuri care se finanţează din fondul special al drumurilor prin transfer. este vorba despre reabilitarea aici a drumurilor pe 110 km, deci asta înseamnă de la bun început 121 miliarde lei, de asemenea, de refacerea unui podeţ între Odorheiul Secuiesc şi Vânători, a unui pod care este peste Târnava Mare - o lucrare de 16 miliarde lei - şi lucrări suplimentare care sunt impuse la tehnologia de pod peste Mureş, în valoare de 10 miliarde lei, deci un total de 147 de miliarde de lei.

Observaţi că toate solicitările noastre sunt solicitări de extremă importanţă şi de extremă urgenţă.

La poz.224, domnule preşedinte, undeva se schimbă dorinţa, şi anume este vorba de protejarea - deci este vorba de o solicitare ecologică - a zonelor naturale din judeţul Mureş, protejarea acestora fiind aprobată prin Legea nr.5/2000. Solicitarea este mică în comparaţie cu ceea ce v-am propus până acum; 3.000.902.000 - este vorba de câteva rezervaţii, rezervaţia de bujori de la Zaua de Câmpie, rezervaţia de la Lacul Fărăgău, rezervaţia de la Pădurea Mocear din comuna Solovăstru şi rezervaţia de stejari seculari de la Breite, de lângă Sighişoara, a molidului de rezonanţă din Lăpuşna. Deci, iată câteva din localităţile Mureşului, unde, într-adevăr, se cere o intervenţie a noastră, a tuturor.

Degeaba spunem că ne îndreptăm şi dorim ca să purificăm aerul, să ne purificăm însăşi viaţa noastră de zi cu zi, dacă de aceste rezervaţii nu ne ocupăm absolut deloc.

Şi, în sfârşit, ultima dintre ele, domnule preşedinte, este despre dezvoltarea Aeroportului Internaţional Tg.-Mureş - 20 de miliarde de lei.

Observaţi, este vorba de o solicitare cu o deosebită importanţă şi economică în zonă, pentru că, de fapt, încheierea, finalizarea lucrărilor de execuţie, de dare în funcţiune a Aeroportului Internaţional Tg.-Mureş ar însemna, în acest caz, şi un avânt economic care ar fi asigurat de aceste zone.

Stimaţi colegi,

Domnilor senatori şi domnilor deputaţi,

Eu îmi cer scuze că v-am reţinut cu nişte solicitări de strictă necesitate, care au pornit din partea Consiliului judeţean Mureş. Mă bazez pe discernământul dumneavoastră şi speranţa că cei care au astăzi puterea să decidă, vor decide în mod corespunzător.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Este normal să ridicaţi probleme pentru circumscripţia dumneavoastră electorală.

Este adevărat că toate aceste cinci poziţii înseamnă vreo 350 de miliarde în plus, nici mai mult, nici mai puţin, înmulţiţi cu nu ştiu câte oraşe şi municipii avem şi înseamnă că mai avem nevoie de vreo patru bugete.

Daţi-mi voie să dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu, pentru a răspunde la poziţiile 220, 221, 222, 223, 224 şi 225.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, aşa cum menţionaţi, aceste amendamente adunate reprezintă 353 de miliarde de lei. Dar aş vrea să vă informez că toate aceste amendamente care se propun în faţa dumneavoastră reprezintă, de fapt, introducerea unor obiective noi de investiţii în diverse faze.

Conform legislaţiei în vigoare, aceste obiective noi de investiţii trebuie aprobate. Dacă au o valoare mai mare de 130 de miliarde, prin hotărâre de Guvern, dacă au valoare mai mică de 130 de miliarde, trebuie întocmite nişte acorduri, nişte studii de fezabilitate care să fie aprobate de către ministerul de resort şi de către Ministerul Finanţelor. Aceste studii nu sunt efectuate, aceste acorduri nu există încă.

Deci, într-un viitor, dacă aceste elemente sunt îndeplinite, ele vor fi transpunse în bugetul de stat. Mai mult, în proiecţia bugetului pe anul 2003 sunt cuprinse acele acorduri, acele studii şi acele hotărâri de Guvern care au fost aprobate până la sfârşitul lunii august, în aşa fel încât, bugetul, fiind construit în luna septembrie şi depus în luna octombrie, să poată fi incluse în acest program.

ca atare, toate aceste obiective de investiţii sunt nişte obiective noi care, probabil, în decursul lunilor următoare şi anului 2003, urmează să îndeplinească toate fazele respective, ca să poată fi incluse în bugetul de stat pentru anul următor.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, doriţi să completaţi? Vă rog frumos, vă dau cuvântul.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Aş vrea să subliniez totuşi, faţă de răspunsul domnului ministru, că aici sunt o serie întreagă, poate sunt şi nişte lucrări care ar trebui începute, dar sunt şi lucrări de finalizare.

eu m-am referit foarte clar şi am subliniat de fiecare dată că sunt pentru finalizarea unor anumite lucrări. Deci, finalizarea unor lucrări de pietruire a unor drumuri - acolo erau 9 miliarde de lei. De asemenea, 20 de miliarde pentru Aeroportul din Tg.-Mureş, iar cât priveşte pentru calamităţi - poduri şi drumuri judeţene, oare cât timp trebuie aşteptat pentru ca populaţia … Pentru că acelea sunt de strictă urgenţă, deci nu se poate pune problema, cred, în acest fel. Iar documentaţiile sunt depuse toate şi unele dintre ele sunt începute, dar n-au intrat pe finalizare.

cred că totuşi s-ar mai putea discuta pe această temă, domnule ministru.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit argumentele şi de o parte şi de alta.

Daţi-mi voie să supun votului dumneavoastră aceste amendamente.

Au fost, pe motivaţia dată, respinse de către Comisiile de buget-finanţe şi de către Ministerul Finanţelor.

Amendamentul de la poz.220.

Cine este pentru? 53 de voturi pentru.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Voturi împotrivă?

Cu marea majoritate, a fost respins amendamentul.

La poz.221 - acelaşi lucru, amendamentul de la poz.221.

Cine este pentru? 52 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Cu marea majoritate de voturi, a fost respins.

Poz.222 - amendament, de asemenea, respins de Ministerul Finanţelor şi comisii.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 44 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Cu marea majoritate de voturi, a fost respins.

La poz.223 - acea suplimentare de 147 de miliarde, de asemenea, respinsă.

Cine este pentru? 51 de voturi pentru.

Abţineri?

Împotrivă?

Vă mulţumesc.

Cu majoritate de voturi a fost respins.

Poz.224 - amendament, de asemenea, respins.

Cine este pentru? 50 de voturi pentru.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Vă mulţumesc.

De asemenea, respins cu majoritate de voturi.

Poz.225.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 56 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Cu marea majoritate a fost respins.

Să ştiţi că încercăm să numărăm exact voturile împotrivă şi abţineri. Aici cunoaştem în permanenţă numărul şi se adaugă.

Problema este acolo că nu ridică toţi colegii mâna; unii ridică, unii nu ridică.

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul deputat. Vă rog să ne spuneţi şi poziţia. La ce poziţie?

 
 

Domnul George Dumitru Moisescu:

La poz.218, se propune includerea, în Anexa nr.3/24/30 a următoarelor obiective de investiţii: extindere port Brăila, etapa a doua, amenajare şi consolidare pasaj rutier pe DN 22 Brăila-Tulcea cu suma de 18 miliarde de lei şi demararea lucrărilor pentru construirea pod peste Dunăre Brăila-Smârdan-Insula Mare a Brăilei, cu suma de 333 de miliarde de lei.

Primul este investiţie în derulare încă din 1989, iar cel de al doilea este un obiectiv care urmează să se deruleze conform Programului de guvernare al PSD-ului.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Cine dă răspuns? Vă rog. La poz.218.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiatorii acestui amendament, în primul rând, nu motivează includerea obiectivului de investiţii în Anexa nr.3/24/30 a Ministerului …

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aici este vorba de 251 de miliarde, nu 253.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, corect.

Aş vrea să fac specificarea că aceste sume de bani, pe care le solicită în plus, nu sunt indicate sursele de acoperire, pentru a putea fi introduse în listele de obiective de investiţii.

Mai mult, aş vrea să menţionez faptul că, în conformitate cu Legea finanţelor, strategia în domeniul investiţiilor este un prerogativ al ministerului de resort şi, ca atare, sigur ei vor definitiva dacă aceste obiective vor intra sau nu vor intra în exerciţiul bugetar al anului 2003.

Fiind vorba de o sumă foarte mare de bani, domnule preşedinte, vă propunem respingerea acestui amendament nr.218. De fapt, aşa cum a fost propus şi de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, aţi auzit cauzele pentru care a fost respins amendamentul. Vi-l supun, totuşi, votului.

Cine este pentru? 56 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Cu marea majoritate, amendamentul a fost respins.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenţii în Anexa nr.3/24? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/24.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu majoritate de voturi, a fost acceptată Anexa nr.3/24.

Domnul senator Radu Alexandru.

Vă rog.

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Domnule preşedinte,

Cu statornică preţuire şi afecţiune, doar din raţiuni care ţin de acurateţea stenogramei şi a judecării celor care o vor citi mai târziu, îngăduiţi-mi să vă reamintesc că "majoritate" nu comportă comparaţie "mare" sau "mică majoritate".

Vă propun să rămânem la formularea "cu majoritate de voturi", şi nu "cu o mare majoritate de voturi".

Vă mulţumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. Sunteţi elegant.

Stimaţi colegi, la Anexa nr.3/25, dacă sunt intervenţii?

Vă rog. Domnul deputat. La ce poziţie, domnule deputat?

 
 

Domnul Anton Ionescu:

La poz.226.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La poz.226 aţi argumentat, domnule deputat Anton Ionescu. Vreţi să mai adăugaţi ceva. Vă rog.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Vreau să-mi cer prima dată scuze că am devansat pledoaria la această anexă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nici o problemă.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Fondul rămâne acelaşi şi vreau să fac un apel domnului ministru, şi anume: dacă de glasul deputatului Anton Ionescu care este mic aici, în această sală, pentru că suntem foarte mulţi, să ţină cont de faptul că adevăraţii autori sunt de o mare seriozitate, şi anume Comisia economică a Senatului şi Comisia de industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor.

Eu aş face o invitaţie domnului ministru, după ce aprobă măcar jumătate din suma cerută, este invitatul meu personal la vizitarea acestui monument extraordinar al naturii, care se numeşte Cheile Turzii.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu. Poz.226, deci o suplimentare de 186 …

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să menţionez faptul că acest tip de cheltuieli, din păcate, nu se finanţează din bugetul de stat. Ele sunt finanţate de către autorităţile administraţiei publice locale şi aş vrea să fac remarca totuşi că, prin bugetul de stat, ministerul de resort - în speţă Ministerul Turismului - poate să finanţeze proiecte de marketing, de promovare turistică şi proiecte de dezvoltare.

Ca atare, există posibilitatea unei împărţiri a cheltuielilor, respectiv Ministerul Turismului, prin bugetul pe care-l are aprobat, să poată să finanţeze acest tip de cheltuieli, urmând ca, în cadrul colectivităţii locale, acest obiectiv să fie finalizat.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

aţi auzit motivaţia pentru care a fost respins, inclusiv de Comisiile de buget-finanţe.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.226.

Cine este pentru, pentru amendament? 28 de voturi pentru.

Abţineri? 4 abţineri.

Voturi împotrivă?

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt amendamente la această poziţie?

Dacă la Anexa nr.3/25 mai sunt amendamente de susţinut? înţeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/25 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? 44 de voturi împotrivă.

Abţineri? Trei abţineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr.3/25 a fost votată.

Trecem la Anexa nr.3/26.

Deci, la Anexa nr.3/26 dacă sunt intervenţii?

Domnul senator Ciocârlie. Vă rog.

 
 

Domnul Alin Ciocârlie:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi şi colege, senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri şi reprezentanţi ai Guvernului,

Anexa nr.3/26, fiind destinată Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, numărul de amendamente este foarte mare, corespunzător ministerului, adică în număr de două, şi mă voi referi la amândouă - şi la poz.231 şi la poz.232 din raport.

La poz.231, se propune majorarea bugetului Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii cu 4 mii de miliarde de lei în anul 2003 la Titlul "Transferuri"; această sumă ar urma să fie destinată susţinerii programelor specifice de dezvoltare şi de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vă reamintesc faptul că acestea au beneficiat, prin Legea nr.133/1999, în perioada 2001 şi în prima jumătate din acest an, de fapt singura perioadă în care această lege a fost în vigoare, de un sprijin din partea bugetului de stat de aproximativ 12 mii de miliarde de lei, reprezentat în aceste 18 luni de zile, de scutirea pentru taxele vamale şi taxa pe valoarea adăugată la importul de maşini, utilaje, echipamente şi materii prime pentru producţie, de reducerea impozitului aferent profitului reinvestit şi, de asemenea, reducerea impozitului pe profit în condiţiile creării de noi locuri de muncă.

În comparaţie cu aceste 12 mii de miliarde, de care au beneficiat întreprinderile mici din România în anul 2001 şi în prima jumătate a acestui an, pentru anul 2003 propunem numai 4 mii de miliarde de lei, este o sumă echivalentă strict cu avantajele de care au beneficiat IMM-urile prin scutirea de taxă vamală la importul de maşini utilaje, echipamente şi materii prime. Printr-un proiect extrem de bine şi foarte riguros, foarte strâns calculat de ministerul de resort, se are în vedere ca în următorii 4 ani, în intervalul 2003-2006 numai prin această alocare anuală a unei sume echivalente cu cea de 4 mii de miliarde de lei pe care v-o propunem pentru anul următor să se creeze 160 de mii de locuri de muncă, deci o contribuţie deosebită de însemnată din partea sectorului IMM-urilor la programul de guvernare care prevede pe această perioadă de 4 ani, la jumătatea căreia ne aflăm acum, crearea de 750 de mii de locuri de muncă.

Ca sursă de finanţare pentru aceste 4 mii de miliarde de lei, am propus alocarea a 10% din veniturile obţinute din privatizare şi considerăm că ar fi un lucru perfect normal ca privatizarea societăţilor cu capital de stat să contribuie la susţinerea dezvoltării sectorului antreprenorial al întreprinderilor mici şi mijlocii din România.

Poziţia Guvernului de respingere a acestui amendament se bazează pe faptul că prin alte acte normative veniturile din privatizare se fac sursă de diminuare a datoriei publice.

Noi considerăm că prin sprijinul alocat întreprinderilor mici şi mijlocii care vor deveni creatoare de locuri de muncă, prin taxele şi impozitele care vor fi plătite de întreprinderile mici şi mijlocii nou create de noii salariaţi din aceste întreprinderi, Guvernul va avea la dispoziţie surse mai însemnate de acoperire a datoriei publice decât această sumă de 4 mii de miliarde de lei. Cheltuind 4 mii de miliarde, veniturile Ministerului Finanţelor, veniturile statului vor creşte.

Celălalt amendament la poz.232 nu necesită sursă de finanţare, practic este vorba de o modificare a bugetului alocat deja Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, cu suma de numai 30 de miliarde de lei prevăzută la Capitolul "Transferuri" şi creşterea corespunzătoare cu această sumă a titlurilor "Cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii" şi "Cheltuieli de capital". Practic această sumă este destinată înfiinţării reţelei teritoriale a Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, practic înfiinţarea a două funcţii de reprezentanţi ai ministerului în fiecare judeţ, în cadrul administraţiei descentralizate a statului, sub controlul, bineînţeles, al prefecturilor, astfel încât şi întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţia să poată beneficia şi de sprijin şi de consultanţă mai bună în teritoriu, fără a fi nevoie să se deplaseze în permanenţă la Bucureşti pentru cunoaşterea programelor care le sunt destinate.

Motivaţia respingerii amendamentului de către Guvern constă în faptul că nu există încă o bază legală pentru înfiinţarea acestor oficii teritoriale ale Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei. Doresc să-l informez şi pe domnul ministru Mihai Tănăsescu să vă informez şi pe dumneavoastră, stimate şi stimaţi senatori şi deputaţi, că la şedinţa de Guvern care va avea loc în această săptămână, joi, după cum este programată, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii va veni cu un proiect de hotărâre de Guvern care să creeze astfel temeiul legal de înfiinţare al oficiilor teritoriale ale ministerului, astfel ca atunci când vom da votul final pe Legea bugetului de stat, va exista şi hotărârea legală de înfiinţare a acestor reprezentanţe teritoriale ale ministerului.

Noi credem că prin aprobarea acestor amendamente, Parlamentul va demonstra că sprijinul IMM-urilor reprezintă o preocupare constantă, permanentă a actualului legislativ şi a executivului şi nu va rămâne doar o promisiune electorală pe perioadă strict determinată, aşa cum a fost în anul trecut şi în prima jumătate a acestui an.

România are nevoie de creşterea sectorului antreprenorial, eu vreau să vă precizez faptul că în timp ce în Uniunea Europeană, spre care tindem cu atâta ardoare şi într-un consens politic atât de admirabil, sunt aproximativ 45 de întreprinderi active la mia de locuitori, în timp ce în România sunt la ora actuală numai 12-13 întreprinderi active la mia de locuitori, deci integrarea noastră europeană va fi puternic văduvită dacă nu vom face tot posibilul pentru creşterea spiritului antreprenorial al românilor.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul senator Ciocârlie cunoaşte foarte bine că bugetul se elaborează pe proiect, pe legi în vigoare. Deci în condiţiile în care va aproba Guvernul un proiect de hotărâre, cum spuneţi în şedinţa de azi, săptămâna viitoare, automat pentru dezvoltarea reţelei teritoriale dă şi sursa şi, bineînţeles, poate s-o dea pe rezerva bugetară la dispoziţie.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru buget-finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor, domnul Florin Georgescu.

Aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, motivaţia şi obiectivul pentru care se susţine amendamentul din partea domnului senator Ciocârlie pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, reprezintă o prioritate a economiei româneşti care se reflectă într-un mod corespunzător, spunem noi, deocamdată, în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003. E nevoie de sume suplimentare şi în acest sector şi în alte domenii de activitate, sursa indicată însă de iniţiator pentru a acoperi aceste solicitări suplimentare, însumând circa 4 mii de miliarde, este aceea a veniturilor din privatizare, or printr-o lege anterioară, Parlamentul a aprobat şi este totodată o condiţie convenită cu instituţiile financiare internaţionale, aceste sume să fie destinate diminuării stocului de datorie publică şi implicit reducerii serviciului datoriei publice, adică a dobânzilor plătite din bugetul de stat pentru datoria publică. Dacă din veniturile obţinute din privatizare alocăm o mai mică sumă pentru diminuarea datoriei publice şi implicit a serviciului aferent acesteia, înseamnă că dăm mai mulţi bani la domeniul acesta al IMM-uri. De obicei, efectul unor alocaţii suplimentare concretizat în sporirea impozitului pe profit, a TVA-ului, impozite pe salarii etc. se manifestă cu o întârziere de circa 8-10 luni, un an, 12 luni, deci uneori chiar peste un an, aşa încât se creează un gol bugetar, o influenţă negativă care va genera creşterea deficitului bugetar şi implicit ieşirea din parametrii macroeconomici proiectaţi, adică rata inflaţiei, deficitul contului curent şi, desigur, deficitul de 2,65 al bugetului consolidat, convenit în cadrul bugetului şi în cadrul acordurilor cu finanţatorii noştri internaţionali.

Nu putem să facem această mutaţie, pentru că, repet, se destabilizează şi se reaşează de o manieră negativă pentru alte sectoare alocaţiile bugetare prevăzute iniţial, ceea ce va afecta domenii cum sunt învăţământul, sănătatea, cultura, ordinea publică, apărarea naţională etc.

Deci sursa nu este viabilă pentru că ea este deja avută în vedere, pentru că din veniturile din privatizare alocate pentru reducerea datoriei publice interne am prevăzut acolo o anumită sumă pentru serviciul datoriei publice. Nu ştiu, să zicem 40 de mii de miliarde. Dacă luăm banii aceia şi-i dăm la IMM-uri, serviciul datoriei publice nu va mai fi de 40 de mii de miliarde, va fi de 60 de mii de miliarde şi înseamnă că trebuie să luăm de undeva 20 de mii de miliarde din domeniile menţionate anterior.

Cu tot respectul pentru formaţiunea politică pe care o reprezintă domnul senator şi pentru dumnealui însuşi, îmi permit să nu fiu de acord cu acest amendament, pentru că el modifică o construcţie bugetară coerentă şi un sistem de priorităţi pe care Guvernul României pe care noi îl susţinem l-a stabilit.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim, domnule deputat. Înseamnă că acestea sunt şi argumentele Guvernului.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.231, respins, pe argumentele arătate de către comisiile de buget finanţe şi de către Guvern.

Cine este pentru? 57 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritatea de voturi a fost respins amendamentul de la poz.231.

La poz.232, de asemenea respins de Ministerul Finanţelor şi de comisiile de buget, finanţe, e o problemă de principiu a finanţelor publice. Nu putem lua în calcul decât proiecte de lege existente şi care produc efect.

Guvernul va avea grijă pe rezervă, atunci când va aproba reţeaua teritorială, să dea şi sumele corespunzătoare. Deci, în consecinţă, Guvernul şi comisiile propun respingerea poz.232. Supun totuşi votului.

Cine este pentru? Un singur vot pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Cu majoritate de voturi a fost respins amendamentul la poz.232.

Dacă la Anexa 3/26 mai sunt amendamente. Înţeleg că nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/26.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritatea de voturi Anexa 3/26 a fost votată.

Suntem la Anexa 3/27 - Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că la această anexă avem mai multe amendamente aprobate de către Guvern, propuse de comisiile de buget finanţe şi de către colegii senatori şi deputaţi. Mă refer de la poz.20, 21, 22. Dacă sunt amendamente de ridicat la poz.3/27? Înţeleg că nu sunt.

Vă ascultăm... spuneţi-ne poziţia.

 
 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deci aş dori să mă refer la poz.248. Iniţial, autorii acestui amendament au fost domnii deputaţi Winkler Iuliu şi subsemnatul, deputatul Ferenc Asztalos, dar având în vedere faptul că acest amendament a fost acceptat de cele două comisii de specialitate ale Parlamentului, membrii acestor două comisii au devenit automat autorii acestui amendament.

Prin acest amendament se propune suplimentarea bugetului Ministerului Educaţiei şi Cercetării - Anexa 3/27 poz.30 cu suma de lei, după cum urmează. Total sursă de finanţare a investiţiei 1961 de mii de miliarde lei, din care buget de stat 110 de mii de miliarde de lei. Asteriscul va avea următorul cuprins: "Se adaugă suma de 300 miliarde de lei care se va utiliza atât pentru obiectivele de investiţii în continuare, consolidări şi reabilităţi imobile şi laboratoare din învăţământul preuniversitar, pe bază de hotărâri de guvern, cât şi pentru consolidări şi reabilitări imobile şi laboratoare din învăţământul universitar şi din alte unităţi a căror finanţare se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării".

Sursa de finanţare: 240 de miliarde lei, fondul de rezervă bugetar la dispoziţia Guvernului şi 60 miliarde de lei, fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.

Prin acest amendament, deci prin suplimentarea propusă, am dori să venim în sprijinul necesităţii continuării şi finalizării construcţiei unor unităţi şcolare, precum şi a finalizării lucrărilor de consolidări şi reparaţii capitale la unităţi de învăţământ preuniversitar, fonduri la care vor contribui şi autorităţile administraţiei publice locale prin cofinanţarea lucrărilor, cât şi pentru consolidări şi reabilitări imobile şi laboratoare din învăţământul superior.

Stimaţi colegi, eu aş dori să acceptaţi acest amendament al celor două comisii, fiindcă nu pot face abstracţie de faptul că şi în programul de guvernare şi în Legea învăţământului se spune cât se poate de clar că învăţământul este o prioritate naţională. Eu cred că am putea demonstra cu toţi prin acest amendament că, de fapt, clasa politică românească a înţeles şi înţelege o ecuaţie cât se poate de simplă şi anume că societatea viitorului depinde de calitatea şcolilor prezentului.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat Ferenc Azstalos.

Domnul deputat Andea.

 
 

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Se ştie că în şcoală, prima disciplină fundamentală pe care o învăţăm este aritmetica. Foarte multe reguli putem schimba prin vot în Parlament, mai puţin aceste reguli simple şi directe ale aritmeticii.

Este motivul pentru care şi bugetul propus de domnul Tănăsescu, în general, operează cu această regulă şi respinge amendamentele pe care le formulăm, trebuind să păstrăm regula aritmetică simplă între venituri şi cheltuieli.

Cred însă că de această dată, aritmetica este în favoarea adoptării amendamentului propus de către colegul nostru domnul Azstalos şi am să explic în felul următor.

Sunt prevăzute 800 de miliarde pentru investiţii, unele lucrări de investiţii în învăţământ. Marea majoritate a acestor sume şi rog pe domnul Radu F.Alexandru să accepte de această dată formularea: "marea majoritate a acestor sume" sunt pentru reabilitarea şcolilor. Ele ajung pentru circa 400 de şcoli în anul financiar următor. Cam acelaşi număr de şcoli au fost reabilitate şi în anul acesta, precum şi în anul trecut. Sunt 23 de mii de şcoli în toată ţara. Ca urmare, cu o rată de 400 de şcoli pe an, ne-ar trebui circa 50 de ani pentru a le reabilita.

Iată aşadar că acest rezultat aritmetic este greu de suportat de logica parlamentară, de logica bugetară şi de logica aritmetică, fireşte.

În consecinţă, consider că solicitarea colegului Azstalos este pe deplin motivată şi chiar dacă sursa de venituri poate n-a fost cea mai potrivit indicată, poate că domnul ministru Tănăsescu ne ajută să găsim şi alte resurse pentru a satisface această solicitare îndreptăţită.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Dobrescu.

 
 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cei doi colegi deputaţi antevorbitori au susţinut cu foarte mari argumente acest amendament care, într-adevăr, merită toată atenţia. Nu vreau să subliniez că învăţământul este prioritate naţională, fiindcă o ştim cu toţii, dar vreau să vă atenţionez că merită toată atenţia învământul preuniversitar cu precădere şi că programul pe care Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, l-a avut în anul în care ne aflăm şi ca an şcolar 2002-2003 are nevoie de această sumă de bani tocmai pentru îndeplinirea acestui program. Este absolut necesară corecţia despre care aritmetic vorbea colegul meu deputat, pentru că altfel banul nu ajunge ca să se îndeplinească aceste obiective.

De aceea, vă rog să votaţi acest amendament.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc. Să fiţi convinsă că nu există senator şi deputat care să nu considere prioritatea nr.1 învăţământul. Dar, totul până la ".. ştiţi cum este.

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu, legat de acest amendament - suplimentarea cu 300 de miliarde.

 
 

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

De la bun început vreau să fac următoarea remarcă, şi anume că sumele alocate pentru învăţământ prin proiectul de buget, sigur, poate nu sunt suficiente, dar oricum sunt mai mari decât în anul precedent. Toţi dorim să avem bani mai mulţi la învăţământ, să putem să acordăm un serviciu public de calitate în învăţământul românesc.

Anul trecut sau anul acesta au fost utilizate sume importante pentru domeniul învăţământului şi prin proiectul de buget sunt alocate, prin anexa respectivă, 200 de miliarde de lei pentru acele obiective de investiţii.

A suplimenta cu încă 300 de miliarde, respectiv prin diminuarea fondului de rezervă şi a fondului de intervenţie, acest lucru ar periclita foarte grav parcursul execuţiei bugetare în anul viitor, modul în care sunt utilizaţi banii din fondul de rezervă. Doamne fereşte, se întâmplă o problemă, există o calamitate, Guvernul trebuie să aibă acest mijloc pentru a putea să intervină de urgenţă în rezolvarea unor probleme care pot apărea.

De aceea, nu pot fi de acord cu utilizarea fondului de rezervă şi a fondului de intervenţie pentru suplimentarea sumelor la această categorie bugetară, dar, aşa cum am aprobat, doamnelor şi domnilor, domnule preşedinte, la un articol precedent, la rectificarea bugetară în cazul în care există surse suplimentare, sumele alocate vor fi cu prioritate acordate învăţământului. Deci acest lucru a fost aprobat de către dumneavoastră la un articol precedent.

De aceea, vă rog, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, să votăm această anexă, aşa cum a fost aprobată în cadrul Comisiei pentru buget-finanţe, bănci.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, şi să fiţi convinşi că pe rezerva bugetară probleme deosebite legate de reabilitări, şcoli, Guvernul va interveni, dacă va fi cazul în procesul execuţiei.

Dacă la această poziţie 248 mai aveţi intervenţii? Nu sunt.

Stimaţi colegi, aţi ascultat argumentele, imposibilitatea adoptării din rezerva bugetară a acestei sume, deci respingerea amendamentului de la poz.248, de altfel s-a discutat mult în comisii.

Supun votului dumneavoastră totuşi amendamentul de la poz.248, respins de Ministerul Finanţelor şi de comisiile de buget finanţe, pe motivaţia respectivă.

Cine este pentru? 92 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă?

Cu majoritatea de voturi a fost respins amendamentul.

La altă poziţie, domnule deputat Stanciu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poziţia?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, m-a mai întrebat cineva poziţia şi era să-mi frâng piciorul! (Râsete în sală.) Acum cred că poz.258...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Dar, nu am ajuns încă până acolo, domnule preşedinte...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ei, nu se ştie niciodată!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, pentru că aveţi încredere şi eu speranţă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ar părea la prima vedere că este prima dată când pledez pro domo, în sensul că încă mai sunt cadru didactic la Politehnica din Iaşi, dar dacă nu reuşesc să trec acest amendament într-o anumită formă, s-ar putea să stau zilnic aici şi să iau cuvântul până când el se va aproba.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este în folosul nostru.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

La Iaşi se realizează o sală de sport. Se realizează de mult timp, Politehnica din Iaşi cu aproape 28 de mii de studenţi nu are sală de sport. S-a propus în bugetul de anul acesta, la Anexa nr.3/27/30 pe codul 27.57.01.16 la pag.137 - 5 miliarde din bugetul de stat şi 4,890 miliarde din surse proprii. Cum surse proprii nu prea sunt, noi ne-am gândit la timpul respectiv şi acest amendament a trecut prin comisiile reunite de învăţământ şi am indicat atunci şi sursa. Acum probabil că ne vom schimba şi valoarea şi sursa, atunci noi ne gândisem să luăm de la Anexa 3/36/01 de la SRI. Serviciul Român de Informaţii are o sumă alocată pentru obţinerea de informaţii.

Ca urmare, noi ne-am gândit că informaţiile pot fi adevărate sau pot fi false. Informaţiile adevărate ne dau informatori adevăraţi şi informaţiile false le dau informatorii falşi. Şi atunci, sunt 50% şi hai să renunţăm la cei care dau informaţii false, să rămână cei cu informaţii adevărate şi să luăm de la ei 5 miliarde, domnule preşedinte. Şi, în felul acesta, creşte şi eficienţa activităţii de strângere de informaţii, nu? Şi scăpăm şi de falşii informatori care pot fi daţi pe mâna Consiliului Naţional de Evaluare a Arhivelor Securităţii Statului. Atunci ne-am gândit la această sursă, că era interesant. Între timp, se pare că am fost convinşi să renunţăm, că ştiţi, au şi ei arhive acolo. Şi, ca atare, vrem un singur lucru, domnule preşedinte şi domnule ministru. Vrem să punem o steluţă sus, adică steluţa aceea de sus, deci unde apar 5 miliarde şi punem o steluţă, iar jos, la explicaţia steluţei, se va putea suplimenta cu până la 5 miliarde din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, făcând referire la faptul că s-a aprobat la "Dispoziţii finale" acel amendament, că dacă poate se va strânge, se vor distribui către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Deci noi avem această dezlegare, dacă se vor strânge bănuţii respectivi, 5 miliarde de acolo se vor duce la sala de sport din Iaşi. Şi, atunci, domnule preşedinte, veţi fi mai eficient în Parlament, că mă duc la sala de sport, mai lipsesc de pe aici şi... îmbinăm plăcutul cu utilul.

Domnule ministru Tănăsescu, atât dorim. O steluţă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am înţeles, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, am cerut o steluţă... Dacă vreţi să cer mai multe pe umăr...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă îi daţi voie domnului ministru Tănăsescu, vă dă un răspuns.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna ministru Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Obiectivul pentru care a venit la acest microfon domnul preşedinte Stanciu, respectiv sala de sport a Universităţii Politehnica din Iaşi, este unul dintre cele care în anul următor se vor finaliza. Ministerul le are în vedere şi va aloca suma necesară finalizării acestui obiectiv din ceea ce are dat prin buget la Capitolul - Investiţii.

În acelaşi timp, aş vrea să precizez faptul că, în acord cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării se află în acest moment într-o perioadă în care negociază obţinerea unui împrumut de 150 de milioane de dolari pentru a-i putea folosi la reabilitarea şcolilor, a clădirilor de învăţământ superior şi a căminelor.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu alte cuvinte, domnule deputat Stanciu, să fiţi în contact cu doamna ministru pentru a soluţiona problema.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Păi, suntem mereu în contact, domnule preşedinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot la acest punct aveţi? La poz.258? Vă rog.

 
 

Domnul Octavian Petruş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu sunt profesor la Universitatea Tehnică din Iaşi şi ştiu că acest obiectiv a început mai demult şi are nevoie de exact 10 miliarde pentru a fi finalizat anul viitor. În buget este prevăzută suma de 5 miliarde. Vă rog foarte mult să votaţi acest amendament pentru a termina această sală de sport necesară studenţilor.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

O să supun la vot indiscutabil amendamentul, dar vreau să vă spun că doamna ministru Andronescu v-a spus unde are sursa.

Deci, înţeleg că nu este de acord cu amendamentul. Propune respingerea, dar are în vedere sala de sport, mai ales la presiunea dumneavoastră şi a profesorilor, când se va obţine creditul extern. În aceste condiţii, se propune respingerea poziţiei de la 258.

Cine este pentru amendamentul cu sala de sport, respins de Ministerul Finanţelor. Vă rog să număraţi. 62 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă?

Cu majoritate de voturi a fost respins acest amendament.

Stimaţi colegi,

Vă fac următoarea propunere: la ora 12,00 avem un invitat de seamă, care va ţine o alocuţiune în faţa camerelor reunite, domnul Peter Schieder, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Vă propun să luăm o pauză până la ora 12 fără 5, când vă aşteptăm să veniţi în sală pentru a asculta alocuţiunea, după care vom continua, da? Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

 
 

După pauză, şedinţa este condusă de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Constantin Nicolescu, secretar al Senatului, şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog colegii senatori şi deputaţi să poftească în sală.

Stimaţi colegi, continuăm dezbaterile noastre asupra bugetului de stat. Suntem la Anexa nr. 3/27 -Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Dacă mai doriţi să faceţi amendamente?

 
 

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt deputatul Marian Ionescu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule deputat.

 
 

Domnul Marian Ionescu:

Doamnelor şi domnilor,

Doresc să prezint un amendament privind cercetarea românească, al Comisiei de învăţământ, ştiinţă a Senatului şi a Comisiei de învăţământ, cercetare, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, şi a domnului deputat Doru Dumitru Palade care se găseşte în străinătate la această oră.

Amendamentul inserat la nr. 234. Se propune suplimentarea bugetului Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la Cap."Cercetare ştiinţifică", cu suma de 627 miliarde lei, repartizat astfel: 313,5 miliarde lei, la Cap. 71.01 subcapitolul 03 "Cercetarea aplicativă şi experimentală", şi 313,5 miliarde lei la Cap. 71.01 Titlul 40, alin.8 "Alte transferuri".

Doamnelor şi domnilor, doresc să subliniez importanţa cercetării româneşti, încă o dată, de la acest microfon, deoarece se ştie că motorul oricărei societăţi o constituie cercetarea. Şi, putem să spunem că, dacă cercetare ştiinţifică nu e, nimic nu este.

Iată, deci, că Guvernul României a alocat pentru cercetarea ştiinţifică din anul 2003, circa 0,2134% din p.i.b. Această cifră este insuficientă, deoarece la ora actuală în statele dezvoltate europene sunt alocate peste 0,8, chiar 1%, ajungând chiar până la 3% în Spania, în Italia şi în alte ţări dezvoltate. Am pledat, de asemenea, de la acest microfon, în cadrul Legii Cercetării Ştiinţifice pentru alocarea a 0,8% din p.i.b.

Problema este că acest lucru s-a aprobat în Camera Deputaţilor, în sesiunea trecută, dar, spre surprinderea noastră acest lucru nu a fost validat de către Guvernul României şi a apărut ca Ordonanţă de Urgenţă, cu 0,2% din p.i.b., o încălcare grosolană a Constituţiei României.

Eu doresc să vă rog să înţelegeţi necesitatea cercetării româneşti, deoarece din cei 140.000 cercetători din anul 2000, s-a ajuns la sub 10.000 de cercetători.

Necesitatea existenţei unei cercetări ştiinţifice serioase, aplicative, fundamentale în ţara noastră este deosebită pentru viitorul acestei ţări. Creşterea de 627 miliarde reprezintă o creştere de la 0,2134 la 0,22% din p.i.b., respectiv cu 637 de miliarde. Acest lucru vine să explice următoarele argumente forte:

1. Ordonanţa nr.57/2002 impune acordarea de sume crescătoare în valoare absolută. Dacă nu sunt respectate acestea, clauzele contractelor sociale sunt în dificultate. De asemenea, dacă nu sunt respectate, documentul pentru închiderea provizorie a dosarului nr.17 "Ştiinţă şi cercetare" din martie 2000, semnat de fostul Guvern al României, pică, iar actualul Guvern este îndreptăţit să răspundă în faţa societăţii.

De asemenea, creşterea acordată de către Guvernul României privind cercetarea ştiinţifică este de numai 11% faţă de anul 2002, cu toate că inflaţia prognozată este de circa 20%. De asemenea, fondurile alocate sunt insuficiente, aşa cum am explicat anterior, pentru Programul Naţional de Cercetare-Dezvoltare al Guvernului, şi nici programele noi, conform Ordonanţei nr.57. De asemenea, nu pot fi realizate cele două programe sectoriale pentru ministerele economice. Nu poate fi realizat programul-nucleu pentru institutele naţionale de cercetare.

În final, aş dori, şi mă bucur că mi s-a dat cuvântul să fiu primul, după preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Peter Schieder, şi consider că pentru intrarea noastră în Europa trebuie să adoptăm o poziţie convingătoare pentru europeni şi, de asemenea, şi pentru români, deoarece în art.45 din Constituţia României este stipulat că: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent".

Din aceste motive, doamnelor şi domnilor, vă rog să înţelegeţi necesitatea stringentă a acordării unui buget, nu suficient, dar în nişte limite rezonabile, aşa cum am solicitat noi de câteva sute de miliarde. Nu am ajuns la 0,8% din p.i.b., am ajuns decât la 0,22 faţă de 0,2134, necesară pentru o activitate de subzistenţă, absolut stringent pentru ca, într-adevăr, această cercetare să reprezinte motorul economiei naţionale. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Sigur, suplimentarea cu 627 miliarde de lei, fără să ştim de unde, este aproape imposibil. Dar, ceea ce aş vrea să remarc este un lucru foarte important. Este foarte clar că, până la momentul aderării României către Uniunea Europeană, acest capitol va trebui să aibă un trend crescător. Este foarte adevărat că, şi în anul 2002 şi în anul acesta, păstrăm, practic, la acelaşi nivel din p.i.b., cheltuielile pentru cercetare ştiinţifică.

Este foarte clar că în perioada anilor care urmează cercetarea ştiinţifică finanţată din bugetul de stat va trebui să aibă încet-încet un trend crescător. V-aş propune, doamnelor şi domnilor, ca pentru proiectul de buget pe anul 2003 să păstrăm suma care a fost posibil de alocat acestui capitol important al bugetului de stat, şi să păstrăm echilibrele macroeconomice prin care am construit bugetul de stat, păstrând în aşa fel deficitul bugetar pe care ni l-am propus, de 2,65% din p.i.b., şi să avem în vedere, pe de altă parte, aprobarea acestui capitol şi de către Comisia pentru buget-finanţe şi bănci. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Cu toţii am dori, dar din păcate nu avem surse pentru aceasta. Sperăm că vom găsi cândva şi sursa pentru cercetare, extrem de importantă.

Stimaţi colegi,

Deci, acest amendament de la poziţia 234, cu o suplimentare 627 miliarde nu-şi găseşte sursa.

În consecinţă, eu vă supun totuşi amendamentul votului dumneavoastră.

Cu acest amendament nu au fost de acord nici Comisiile de buget-finanţe, bănci, şi nici Guvernul, pe argumentele legate de sursă.

Vă rog, cine este pentru? 48 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Deci, cu o majoritate de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Dacă mai există vreun amendament?

Domnul Damian Brudaşca, vă rog.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Domnilor preşedinţi, la poziţia 256 am discutat anterior cu domnii de la Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, care mi-au spus că este posibil să fi apărut o greşeală tehnică (nu-mi apare numele). Este vorba despre un amendament care se referă la suplimentarea cu 2 miliarde de lei a sumei alocate pentru lucrările de construcţii la sediul Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca.

Lucrările la această construcţie au început în anul 1995. Sunt avute în vedere cinci corpuri de clădire, care să fie folosite de cei 5.350 studenţi români şi străini care sunt înscrişi anul acesta în evidenţele Facultăţii de ştiinţe economice respective.

Informez pe cei de faţă că patru din aceste corpuri de clădire sunt ridicate. Cel de-al cincilea, care va urma să găzduiască decanatul, biblioteca, o aulă şi facilităţile pentru învăţământul de la distanţă, fiind de-abia începută fundaţia.

Vă mai informez că două dintre aceste corpuri de clădire nu sunt tencuite şi, prin urmare, nu pot fi folosite de studenţii clujeni, astfel încât, doar în două corpuri de clădire cei 5.350 de studenţi sunt obligaţi să-şi desfăşoare activităţile curente.

Având în vedere faptul că, din anul 1995 şi până în prezent, s-au adoptat hotărâri privind alocarea de sume până la 8,5 miliarde de lei în medie, anual, s-a reuşit să se ajungă în acest stadiu al construcţiei.

Pentru anul în curs, vă informez că toate taxele şcolare, de 23 miliarde lei, vor fi folosite pentru finalizarea lucrărilor la cele două corpuri, astfel încât să se creeze premisele asigurării spaţiului pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ.

Noi solicităm, şi în această direcţie mă asociez unui alt parlamentar clujean, este vorba de deputatul de Cluj al Partidului Democrat, pentru a solicita suplimentarea cu doar 2 miliarde de lei a sumei prevăzute iniţial, de 15 miliarde.

Considerăm că efortul pe care îl cerem este pe deplin justificat şi posibil, şi am indicat drept sursă fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Dacă avem în vedere faptul că, în urma excursiei pe care domnul ministru al finanţelor a făcut-o la Ciucea şi Negreni, a dat cu generozitate, din fondul la dispoziţia Guvernului, câte 1 miliard de lei, nu văd de ce, cu aceeaşi generozitate să sprijine pregătirea viitorilor colegi, care poate unii vor fi tentaţi să ia locul, chiar în calitatea de ministru al finanţelor publice.

Considerăm că sumele aflate la dispoziţia Guvernului, prin folosirea celor 2 miliarde de lei, în acest scop nobil, nu periclitează cu nimic obiectivele pe care şi le propune Guvernul, mai ales când aceste obiective sunt cele de imagine, pe care le-a realizat domnul ministru, prin declaraţia cu care a influenţat electoratul din cele două comune unde au fost alegerile. N-aş vrea, prin intervenţia domniei sale, să ne confirme că situaţia bugetului este "albastră", precum florile din faţă, şi nici să credem că deja este îngropat bugetul şi noi discutăm degeaba.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat Damian Brudaşca.

Sigur, 400 de amendamente, câte 2 miliarde, fac 800 miliarde, toată rezerva bugetară.

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este vorba despre un amendament legat de o suplimentare. Această suplimentare este destinată Universităţii "Babeş Bolyai", de 2 miliarde.

Ceea ce aş vrea să remarc, este că, prin Bugetul de stat, la acest obiectiv există o propunere de 15 miliarde lei. Propunerea noastră către dumneavoastră este să vedem modul în care sunt cheltuiţi aceşti 15 miliarde de lei. Şi, în cazul în care, într-adevăr, estimarea este făcută corect, că este nevoie de un plus de 2 miliarde, sau poate că este nevoie de un plus de 4 miliarde, să fim gata ca, la momentul unei posibile rectificări, să acordăm acest plus de resurse pentru finalizarea acestui obiectiv de investiţii.

Propunerea noastră este să vedem, însă, cum se derulează pe parcursul execuţiei modul de cheltuire al celor 15 miliarde, care sunt deja cuprinşi în proiectul Legii Bugetului. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriţi să interveniţi, domnule deputat? Vă rog.

Nu trebuie să ne lămuriţi prea mult, că sunt aici amendamente pentru încă 30 de universităţi, cu sume destule.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Este vorba despre două corpuri de clădire, absolut necesare, pentru care se fac toate eforturile pe plan local. Am menţionat că 23 miliarde sunt folosiţi din sursele proprii. Am mai menţionat faptul că sunt numai două corpuri de clădire. Pentru finalizarea acestor două corpuri de clădire, cu dotările aferente, estimarea celor de la universitate, sunt de 80 miliarde de lei.

Prin finalizarea lucrărilor s-ar permite ca, măcar în partea a doua a anului viitor să se poată da în exploatare cele patru corpuri de clădire, astfel încât viitorii economişti pregătiţi la Cluj să nu aibă de suferit.

Eu cred că avem încredere, aşa cum s-a făcut tot mereu apel aici, la cei din teritoriu, avem încredere în competenţa cu care cheltuiesc banii şi nu avem nici un motiv să credem că aceste 2 miliarde, pentru care insistăm, ar fi folosite în cu totul alte scopuri decât cele pe care le-am supus atenţiei dumneavoastră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc domnule deputat Damian Brudaşca.

Domnule ministru Mihai Tănăsescu, vă păstraţi punctul de vedere, da?

Deci, este o propunere legată de acest amendament, cu cele 2 miliarde. Ministerul de Finanţe şi Comisiile de buget-finanţe şi bănci au respins amendamentul. Îl supun şi votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 36 voturi pentru.

Abţineri?

Nu sunt.

Împotrivă?

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins.

Dacă mai doriţi să ridicaţi vreun amendament?

Domnule Ionescu, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Acelaşi Adrian Moisoiu, domnule preşedinte.

Amendamentul 249 de pe listă, dacă sunteţi amabil să urmăriţi.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Este în legătură cu Universitatea "Petru Maior" din Municipiul Târgu Mureş, universitate care, de la înfiinţare, din 1960 şi până în prezent încă nu a primit nici un fel de spaţii pentru învăţământ şi, din acest motiv, şcolarizarea în clipa de faţă se realizează foarte greu. În clipa de faţă s-a ajuns la un număr de 4.400 de studenţi şi care se realizează în diverse instituţii de învăţământ preuniversitar din Municipiul Târgu Mureş.

Motivaţia care este arătată în materialul de respingere, la amendamentele respinse, mie mi se pare că este insuficient. Adică se spune că: "Întrucât nu se precizează sursele de finanţare".

În fond, deşi este vorba de o sumă de 22 de miliarde, care este suma globală, se poate numai "agăţa" această investiţie în acest an cu câteva miliarde, iar această "agăţare", să spunem aşa, această introducere pe lista de investiţii a anului 2003 s-ar putea face prin luarea unor fonduri, prin transferul unor fonduri din altă parte. Personal, căutând să-mi dau seama cam unde ar putea să se găsească asemenea fonduri, am studiat şi Proiectul de buget de la Consiliul Naţional pentru combaterea discriminării şi am văzut un lucru foarte interesant, la pagina 9, unde programul din 2002 faţă de programul din 2003 presupune o creştere de la 2.933.379.000 în 2002 la 16.985.960.000 în 2003.

Cheltuielile de personal, în acest caz, cresc de la 1.556.509.000 la 5.332.849.000. Iar, după cum rezultă din anexa de aici a numerelor de posturi, deci, din anexa respectivă 3.52 numărul de posturi din 2002 este egal cu numărul de posturi propus şi pentru 2003. În condiţiile în care nu există o creştere de posturi, nu se justifică o creştere de personal de la 1.556.000.000 la 5.332.000.000, iar la materiale de consum şi aşa mai departe, dintr-o dată sumele respective devin, de asemenea, disponibile.

Deci, la o creştere de la 2 miliarde 900 la 16 miliarde, deci, practic o creştere de 14 miliarde, normal că se va putea găsi şi 4 miliarde pentru învăţământ, în acest caz universitatea din Târgu Mureş putând să-şi înceapă o investiţie.

Cred că este clar din toate punctele de vedere şi sper în sprijinul dumneavoastră să fiu înţeles şi ajutat.

Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. Aveţi în vedere că e o instituţie nouă care intră în schema de organizare de-abia în 2003.

Ministerul de Finanţe îşi păstrează punctul de vedere, da? Şi Comisiile de buget, finanţe, la fel, domnule Florin Georgescu?

Stimaţi colegi,

Se propune un amendament: majorare la Târgu Mureş de 22,8 miliade lei, poziţia 249, propunere respinsă de Guvern şi Comisiile de buget, finanţe, bănci, pe motivul lipsei de surse.

Aţi ascultat şi argumentele domnului deputat Adrian Moisoiu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? 34 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins.

Dacă mai există vreun amendament? Aveţi amendament, domnule senator Horga, da?

Vă rog, poftiţi la microfon.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş mai fi susţinut acest amendament...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La ce poziţie, domnule senator?

 
 

Domnul Vasile Horga:

La poziţia... N-am poziţia...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

N-aveţi poziţia? Vă rog, susţineţi-l!

 
 

Domnul Vasile Horga:

326, 327?

N-aş mai fi susţinut acest amendament, înţelegând constrângerile bugetare. Din discuţiile pe care le-am avut în Comisia de specialitate, de buget, finanţe şi bănci, în legătură cu sumele alocate pentru investiţii în spaţii de învăţământ, dar studiind foarte bine fişele de investiţii de la Ministerul Învăţământului, am constatat că an de an, în bugetul Ministerului Învăţământului, unele universităţi primesc sume constant pentru dezvoltarea spaţiilor lor de învăţământ, în timp ce universitatea din Târgovişte, universitate care are peste 10 ani în învăţământul românesc, universitate de stat, la Facultatea de inginerie, care are o fişă de investiţii separată nu a primit din alocaţii bugetare în acest an nici măcar un leu, fiind repartizate sume din fonduri proprii, ceea ce este o utopie să credem că acele fonduri se vor încasa, având în vedere şi constrângerea din Legea învăţământului pe care am extins-o, în sensul că doar atâţia studenţi câţi învaţă la învăţământ pot să înveţe şi la învăţământul cu taxă şi în acest context am propus ca şi această facultate de inginerie să primească măcar o sumă modică, 10 miliarde lei, dacă este posibil, din alocaţii bugetare.

Eu consider că Târgoviştea, o citadelă a culturii româneşti, o fostă capitală, unde, de fapt, s-a plămădit într-o oarecare măsură poporul român, o capitală care 400 de ani a ţinut stindardul tuturor bătăliilor duse pe această vatră străveche românească, merită o atenţie din partea Parlamentului României, astfel încât să-i fie alocate un minim de fonduri pentru dezvoltare, ţinând seama că astăzi învăţământul târgoviştean este împrăştiat în zeci de cămine refăcute, în zeci de spaţii într-o oarecare măsură adaptate învăţământului superior, dar nu pentru un învăţământ superior modern, aşa cum ne place să credem că vom avea oameni de talie.

Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am înţeles, domnule senator.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna ministru Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, Ministerul Educaţiei şi Învăţământului are 53 de universităţi de stat şi se uită cu aceeaşi unitate de măsură la toate şi încearcă să sprijine, în măsura fondurilor disponibile, fiecare demers al oricărei universităţi, în ideea în care ea doreşte să se dezvolte.

Şi în acest an bugetar 2002 noi am cheltuit peste 1.800 de miliarde şi sigur că aceste miliarde au fost repartizate în mod echilibrat către toate universităţile şi unităţile de învăţământ, ţinând seama de un principiu pe care l-am avut în vedere şi pe care dorim, de asemenea, să-l respectăm. Să nu începem investiţii noi până când nu reuşim să le terminăm pe cele începute. De aceea, am dat cu precădere investiţiilor începute, în aşa fel încât să le putem termina.

Şi universitatea din Târgovişte, Universitatea "Valahia" este cuprinsă în programul de investiţii pe anul viitor şi sigur îşi va primi fondurile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat aici.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

În consecinţă, şi Guvernul şi Comisiile pentru buget, finanţe, bănci îşi menţin propunerea de respingere a acestui amendament de la poziţia 253.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 48 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins.

Dacă mai avem la această anexă? Da, domnule Alexandru Ionel. Vă ascult, domnule senator. Aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentul meu este la poziţia 259 şi se referă la acordarea unor investiţii în valoare de 20 de miliarde pentru o şcoală cu 24 de săli de clasă din Municipiul Brăila şi tot aceeaşi sumă pentru o altă şcoală, în oraşul Ianca.

Situaţia este în felul următor: la Ianca şcoala în care se desfăşoară şi în prezent cursurile respective este într-un stadiu foarte grav, se poate prăbuşi oricând clădirea respectivă, fiind fisurată de la cutemur. Noi am solicitat şi anul trecut o serie de fonduri şi ni s-a promis, într-adevăr, anul trecut că la rectificările respective se vor acorda o parte din sumele solicitate, am primit câte 3 miliarde de ficare şcoală şi mulţumim pe această cale doamnei ministru al învăţământului Ecaterina Andronescu. Însă, acum dorim ca investiţia să fie continuată şi de aceea vă rog să supuneţi la vot această cerere a noastră.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna ministru Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi şcoala de la Ianca şi şcoala din Brăila sunt printre investiţiile pe care dorim şi noi să le terminăm cu prioritate.

De aceea, şi anul viitor avem în proiectul de buget intenţia de a le susţine, cum le-am susţinut şi anul acesta, în vederea finalizării lucrărilor de investiţii.

În acelaşi timp, avem înţelegere şi cu consiliul judeţean să îşi aplece punga şi spre aceste şcoli pentru că, aşa cum ştiţi, şcolile sunt în proprietatea autorităţilor locale. Sigur, ministerul intervine prin hotărâri de guvern, ca urmare a deciziei pe care parlamentul a luat-o prin lege şi a oferit această posibilitate, dar cred că acest lucru nu exclude consiliul local de la contribuţia pe care trebuie să o aibă pentru a finaliza cele două obiective de investiţii.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În concluzie, sursa o constituie bugetele de finanţare, bugetele locale, în mod excepţional în cursul execuţiei, la propunerea Ministerului Învăţământului, dintr-o anumită sumă se alocă pentru a continua investiţia. În consecinţă, se propune de către Guvern şi comisie respingerea amendamentului de la 259.

Supun, totuşi, votului.

Cine este pentru? Înţeleg că numai două voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate.

Abţineri? 10 abţineri.

S-a respins amendamentul la 259.

Dacă mai sunt intervenţii la anexa 3/27? Înţeleg că nu mai avem.

Supun votului dumneavoastră în totalitate anexa 3/27, cu amendamentele pe care le-am menţionat acceptate şi, în special, cele făcute de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 44 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Anexa nr.3/27 a fost votată.

Trecem la anexa nr.3/28- Ministerul Culturii şi Cultelor. Vă atenţionez că la această anexă avem poziţiile 23, 24, 25, cu amendamente făcute şi acceptate de Comisiile de buget, finanţe şi de către Guvern.

Legat de amendamente, dau cuvântul domnului deputat Mălaimare, preşedintele Comisiei de cultură.

 
 

Domnul Adrian Mihai Mălaimare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă sunt dator o explicaţie tehnică. În suita de amendamente care au apărut la Comisia pentru cultură s-a ivit la un moment dat o eroare tehnică. Amendamentul propus de domnul senator Radu F. Alexandru nu a putut fi inserat în raportul final, noi am trimis către Comisia de buget, finanţe şi bănci un aviz suplimentar care a fost primit, astfel încât, având în vedere amendamentul domnului senator Radu F. Alexandru de suplimentare a fondurilor pentru cinematografia română, având în vedere dezbaterea care a avut loc în plenul celor două Camere, Comisia pentru cultură vă propune suplimentarea bugetului cinematografiei române cu 20 miliarde. Nu vreau să redeschid o discuţie. Aş adăuga doar, ca un argument în plus, o nevoie mai acută de transparenţă, în legătură cu cheltuielile pentru bugetele filmelor, o responsabilitate crescândă faţă de organismele statului şi în orice caz, o aşezare pe baze sănătoase a producţiei viitoarei industrii a filmului românesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc şi eu. Dacă sunt intervenţii aici? Domnul Radu Alexandru. Domnule senator, aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Feldman Radu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am venit la microfon să-i mulţumesc domnului deputat Mihai Mălaimare, preşedintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor care, într-adevăr, şi-a onorat promisiunea făcută la dezbaterea privind Legea cinematografiei, că va susţine amendamentul pe care l-am depus. Îi mulţumesc cu deplină consideraţie şi vă rog, distinşi colegi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, acceptaţi acest amendament, este un amendament care apelează la memoria dumneavoastră cea mai recentă, discuţiile la Legea cinematografiei v-au ilustrat cât de acută şi cât de gravă este problema financiară pentru filmul românesc, nu am un alt cuvânt de adăugat decât rugămintea de a susţine acest amendament, cu atât mai mult cu cât am înţeles că şi Comisia de finanţe şi Ministerul finanţelor au înţelegerea şi disponibilitatea pentru acceptarea acestui amendament.

Vă mulţumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înţeleg că Ministerul de Finanţe şi Comisiile de buget, finanţe sunt de acord? Domnule Mihai Tănăsescu. Vă ascultăm, domnule ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, plecând de la această problemă cu care se confruntă cinematografia română, pe de o parte, pe de altă parte plecând de la discuţiile care au avut loc în această sală, cu ocazia Legii cinematografiei române şi ca urmare a discuţiilor purtate cu domnul senator Alexandru, cu domnul senator Sergiu Nicolaescu, cu domnul deputat Mihai Mălaimare, suntem de acord să suplimentăm cu 20 de miliarde de lei acest important segment al activităţii culturale şi aş vrea să fac specificarea că aceasta vine în ideea în care acea cotă de 2% care era în legea anterioară a fost eliminată şi, ca atare, prin acest suport transparent din cadrul bugetului de stat, sperăm să întărim producţia naţională de filme.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că nu mai sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră acest amendament acceptat de Ministerul de Finanţe şi de către Comisiile de buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat şi acest amendament.

Dacă la poziţia 3.28 mai sunt amendamente? Înţeleg că nu mai sunt.

 
 

Domnul Alexandru Feldman Radu:

Mai am eu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi de-abia aţi câştigat unul, domnule! Credeţi că o să câştigaţi mereu? Vă rog. Aveţi cuvântul. Glumesc. Domnule senator, aveţi cuvântul, vă rog frumos. Domnul senator Radu Alexandru.

 
 

Domnul Alexandru Feldman Radu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de anexa nr. 3.28/27 şi este vorba de un subiect de maximă importanţă. Ştiu că sunteţi obosiţi, vă reţin o clipă, să vă reamintesc de discuţiile care au avut loc, atât în interiorul ţării, cât şi ecoul din afara ţărilor, legat de problema Bibliotecii Naţionale. A exista iniţial o hotărâre de Guvern, în virtutea căreia clădirea construită, alocată Bibliotecii Naţionale devenea noul sediu al Guvernului.

Ca urmare a discuţiilor pornite, domnul prim-ministru Adrian Năstase a avut înţelepciunea deciziei de a anula hotărârea de preluare a clădirii şi de a încredinţa Parlamentului dreptul de a se pronunţa asupra oportunităţii şi asupra sorţii acelei clădiri.

Deci, prin decizia domnului prim-ministru, această clădire, acest şantier la care se lucrează de ani de zile, în care s-au investit miliarde şi miliarde de ani de zile este în continuare în structura Ministerului Culturii. Spre surprinderea mea şi spre regretul meu am descoperit că în bugetul alocat Ministerului Culturii acest obiectiv nu mai funcţionează, nu mai există, cu toate că nu există nici un element care să facă ca acest obiectiv să dispară din structura Ministerului Culturii.

Deci, amendamentul meu şi apelul către dumneavoastră este de a corecta o formulare greşită în bugetul pe structura Ministerului Culturii şi reintroducerea fişei "obiectiv de investiţie Biblioteca Naţională", cu suma alocată, cu suma prevăzută la buget, în structura Ministerului Culturii.

Vă mulţumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot la punctul acesta, Biblioteca Naţională?

Vă ascultăm. Domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri şi reprezentanţi ai ministerelor,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Problema ridicată de domnul Radu F. Alexandru este şi ridicată de mine. Este ridicată şi de Comisia de cultură, culte şi mijloace de informare a Senatului, de comisia Camerei Deputaţilor, de Grupul parlamentar PNL şi domnul Emil Boc şi Ioan Onisei...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă referiţi la dumneavoastră, nu trebuie să ne citiţi să pierdem timpul. Ceilalţi colegi doresc să ia cuvântul.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Bineînţeles, dar vreau să spun "..

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Trebuie să amintesc condiţiile în care a fost discutată această chestiune...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să vină ceilalţi colegi şi o să susţină!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

... la Comisia de cultură, la comisiile reunite de cultură, această problemă a rămas în suspensie datorită faptului că este vorba de constituirea la nivelul Parlamentului a unei comisii care să hotărască în legătură cu scrisoarea trimisă conducerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, de către domnul prim-ministru, prin care revocă acea hotărâre de Guvern 578 de astă vară, la protestele foarte categorice ale opiniei publice.

Această scrisoare a domnului prim-ministru a fost dată în jurul datei de 1 august şi comisia, după cum am aflat, nu s-a întrunit niciodată până acum, existând riscul ca problema aceasta a Bibliotecii Naţionale să fie ocolită de bugetul de stat pe 2003, ceea ce ar fi o foarte gravă eroare.

De aceea, stă la dispoziţia Parlamentului, la ora de faţă, de a hotărî realizarea acestei investiţii şi reintroducerea ei, aşa cum a fost şi anul trecut în bugetul de stat, ca investiţie. Banii şi sursa de finanţare există la Secretariatul General al Guvernului, unde prin citata hotărâre de guvern s-au transferat şi investiţia de anul trecut şi de unde se poate prelua foarte simplu investiţia pe anul acesta, prin hotărârea parlamentului.

Iată de ce vă propun, stimaţi colegi, să fim de acord şi să rezolvăm această problemă, pentru că instituţia Biblioteca Naţională, în noua ei clădire este o instituţie fundamentală, pentru cultura acestei ţări, pentru ştiinţa şi pentru cercetarea noastră.

De aceea, socotesc că trebuie să se realizeze acum un asemenea transfer de la Secretariatul General al Guvernului la Bibliteca Naţională. Suma pe care o poate acorda poate să fie cea de anul trecut, 70 miliarde lei sau o sumă cumulată cu bugetul anului trecut şi a anului acesta, pentru că, într-adevăr, banii nu s-au folosit, iar investiţia este făcută ca bibliotecă în proporţie de peste 70%, încât transformarea ei în sediu al "..

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, domnule deputat...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

unei instituţii guvernamentale este riscantă şi neproductivă, înseamnă cheltuieli enorme pe această linie. Pe când acordându-se ceea ce cerem noi prin acest amendament, se poate intra în anul viitor în Biblioteca Naţională, în noua clădire a Bibliotecii Naţionale, fie şi parţial, dar este un pas enorm înainte, pe linia aceasta.

Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Cine răspunde, vă rog? Domnul ministru Mihai Tănăsescu? Tot la bibliotecă? Vă rog frumos. Doamna deputat Monica Octavia Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Văd că, din când în când, parlamentarii revin la bibliotecă. Şi nu întâmplător, pentru că Biblioteca Naţională a avut în bugetul pe anul trecut 70 de miliarde de lei.

La foarte scurt timp după adoptarea bugetului, s-a redus acest buget de 70 de miliarde de lei la 30 de miliarde lei. Nu mult după această reducere, s-a anulat complet orice investiţie şi s-a ajuns la zero, în privinţa Bibliotecii Naţionale.

Ca atare, îi cer domnului ministru al finanţelor să repare această imorală şi indecentă atitudine a finanţelor faţă de Biblioteca Naţională, îi cer să ne spună unde s-au dus banii care au fost repartizat prin buget Bibliotecii Naţionale în bugetul trecut şi, trei, îl rog foarte mult să îşi exprime poziţia clar "şi răspicat în legătură cu Biblioteca Naţională pe bugetul pe 2003 şi atitudinea domniei sale faţă de Biblioteca Naţională. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă, referitor la Biblioteca Naţională, mai doriţi să luaţi cuvântul? Înţeleg că nu, aşteptăm răspunsul domnului ministru Mihai Tănăsescu.

Aveţi cuvântul, domnul ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Suntem la Anexa nr.3/28/29 - Ministerul Culturii şi Cultelor. Actele normative care au stat la baza construirii bugetului de stat ne arată că în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor nu mai există obiectul de investiţii "Biblioteca Naţională". Aş vrea să vă informez că prin acea Hotărâre nr. 578/2002 s-a trecut acest imobil proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în cadrul Regiei autonome Administraţia Protocolului de Stat.

Nu e mai puţin adevărat că, într-adevăr, a fost remisă o scrisoare de către Premierul României celor două Camere, pentru a discuta acest subiect. Până în prezent, nu este luată o decizie în ceea ce priveşte acest obiectiv de investiţii şi, sigur, nu există o decizie a comisiilor parlamentare în acest subiect.

Cum bugetul de stat este construit pe actele normative existente la data în vigoare, prin Legea bugetului nu se puteau aloca sume Ministerului Culturii pentru acest obiectiv de investiţii, el neexistând la ora actuală, conform legii, în patrimoniul Ministerului Culturii. Aş vrea să vă informez, totodată, că în anul 2002, din cei 70 de miliarde, aşa cum foarte bine a fost stipulat aici, s-au cheltuit 22 de miliarde de lei, iar diferenţa, în momentul trecerii imobilului din patrimoniul Ministerului Culturii la Secretarului General al Guvernului, de 48 de miliarde, a fost transferată acestui ordonator principal de credite, urmând ca ordonatorul principal de credite să efectueze cheltuieli cu această destinaţie pe parcursul anului 2002, pentru acest obiectv de investiţii.

De aceea, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă supunem dumneavoastră respingerea acestui amendament. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Nici o problemă, vă dau şi dumneavoastră cuvântul, dar să i-l dăm doamnei deputat Monica Munscă, întâi. Vă ascult, doamnă deputat.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule ministru,

Îmi permit să vă mai pun o întrebare şi o să vă rog să-mi răspundeţi: dacă în cadrul RAPPS există vreo sumă alocată Bibliotecii Naţionale? Bănuesc că ştiţi, chiar dacă suntem la bugetul pentru cultură, culte, sunt convinsă că ştiţi să-mi spuneţi.

Şi, a doua întrebare, dacă suma aceea, care nu a fost cheltuită şi a fost trecută la RAPPS, continuă să fie pentru Biblioteca Naţională pe 2003?

Vă mulţumesc anticipat.

 
 

Domnul Radu Alexandru(din sală):

Să-i răspundă întâi doamnei deputat, domnul ministru!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriţi, domnule senator? Vă rog, ca să nu-l urcăm şi să-l corobrâm de zece ori pe scări pe domnul ministru.

Vă dau cuvântul, domnule senator Radu Alexandru. Aveţi cuvântul. Dacă doriţi, repetaţi şi dumneavoastră întrebarea pusă.

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Domnule preşedinte,

Mie mi se pare că în spiritul unei fireşti colegialităţi trebuie să ţineţi cont că şi parlamentarii care vin la microfon fac aceeaşi mişcare pe care o face şi domnul ministru, venind tot la microfon. Deci, mi se pare normal să ne respectăm în egală măsură unii pe ceilalţi!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu de atâtea ori, de câte ori vine dânsul...

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Întrebarea mea are sens în continuare, în funcţie de răspunsul domnului ministru. I s-a pus o întrebare de fond, este vorba de nişte bani care vrem să ştim dacă mai există sau nu mai există şi dacă sunt alocaţi în continuare acestui şantier de însemnătate naţională.

În funcţie de răspunsul domniei sale, mă pronunţ şi eu în continuare sau nu. Îmi pare rău şi cred că domnul ministru de finanţe nu o să-mi ia în nume de rău, că aştept răspunsul dumnealui.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, aveţi experienţă în Parlament, deci nu mai este ordonator de credite prin intermediul Ministerului Culturii, ordonanţa se află în Parlament, în cele două Camere. Dar dacă domnul Mihai Tănăsecu cunoaşte, referitor la întrebarea doamnei deputat Monica Muscă, îi dau cuvântul, să dea un răspuns.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă pot informa, stimată doamnă deputat, că prin bugetul de venituri şi cheltuieli al regiei autonome, RAPPS, aceasta poate să aloce sume cu această destinaţie, sume care provin din procesul de vânzare sau privatizare a imobilelor pe care aceasta le are în patrimoniu.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, dacă sumele respective se regăsesc în bugetul Secretarului general, răspunsul este da. Aceşti bani se regăsesc în bugetul Secretarului general al Guvernului la nivelul anului 2002.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Radu Alexandru.

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Domnul ministru,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că în momentul de faţă nu mă interesează în mod expres unde se găseşte prins acest obiectiv - Biblioteca Naţională. Mă interesează să fie alocate din bugetul statului sumele necesare, pentru ca lucrările de terminare a acestui obiectiv să nu fie blocate.

În momentul în care dumneavoastră...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vi s-a dat răspunsul foarte clar: conform Legii finanţelor publice, din bugetul de stat nu mai este posibil!

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Domnule preşedinte,

Am toată consideraţia faţă de competenţa dumneavoastră financiară, vă rog să ţineţi cont de faptul că în calitate de preşedinte al şedinţei nu aveţi nici un fel de motiv să daţi răspunsuri în locul unui ministru!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am răspuns tehnic...

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Domnule preşedinte,

Vă rog să nu mă întrerupeţi şi să lăsaţi să termin ce am de spus!

Deci, este de neadmis, este de neimaginat! Şi răspunsul pe care mi-l daţi este absolut în afara oricărei logici, să-mi spuneţi că nu mai este cheltuială prevăzută în bugetul de stat! Ce se întâmplă cu această clădire?

Dacă vreţi să mă convingeţi că Guvernul actual lasă această clădire în această stare de paragină ca toate macaralele şi toate şantierele, în momentul acesta, orice discuţie nu mai are rost! Indiferent cine va fi titularul, indiferent cine îşi va desfăşura activitatea în această clădire, ea trebuie terminată. Nu se poate lăsa un an de zile, până la viitorul Guvern, ca în funcţie de decizia pe care o va lua Parlamentul să punem sau nu în continuare geamuri, parchete şi calorifere într-o clădire în care s-au investit miliarde şi miliarde de lei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat Monica Octavia Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

"Muscă", dacă vreţi să spuneţi totul...

Nu înţeleg ce a vrut să spună domnul ministru. Ceea ce a spus domnia sa, răspunsul pe care mi l-a dat, e un răspuns normal, de principiu. Sigur că RAPPS-ul, fiind ordonator principal de credite, poate să dea bani la unele din obiectivele lui.

Eu nu asta am întrebat. Am întrebat dacă, în actualul buget, există, indiferent că la RAPPS sau în altă parte, o poziţie specială pentru Biblioteca Naţională? Este incalificabil gestul renunţării la un obiectiv cultural de interes naţional, ca Biblioteca Naţională, de către Ministerul Culturii. Aceasta este o altă problemă.

Dar, dacă, acest obiectiv este la ora actuală în grija şi în subordinea RAPPS-ului, întrebarea mea revine: dacă RAPPS-ul, în formula de buget pe care dumneavoastră aţi aprobat-o şi aţi iniţiat-o, are o poziţie specială, o sumă specială alocată Bibliotecii Naţionale? Având în vedere că, aşa cum dumneavoastră aţi spus, diferenţa între 70 de miliarde şi 22 de miliarde cheltuite a intrat la RAPPS, a fost transferată acestuia.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îi rog pe cei de la Ministerul de Finanţe, să daţi un telefon la directorul regiei şi să-l întrebaţi în mod expres, ca să dăm un răspuns concret doamnei deputat Mona Muscă. Dacă cunoaşteţi exact...

Deci, rog Secretariatul tehnic de la Camera Deputaţilor, un telefon la directorul general al regiei, să ne dea un răspuns.

Vă rog, doamnă Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Eu nu înţeleg ca la Legea bugetului să apelăm la directori care să dea răspunsuri, eu sunt convinsă că domnul ministru al finanţelor are răspunsuri pentru orice întrebări care ţin de buget. Vă rog frumos, nu-l puneţi într-o situaţie atât de delicată, încât noi să credem că dânsul nu poate să ne răspundă, sunt convinsă că poate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnă deputat, eu am făcut-o cu bune intenţii, să vă dăm un răspuns concret. Bugetul n-are de a face, la ora actuală, cu regia, deci, sunt două lucruri distincte, din cauza aceasta am dorit...

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dacă îmi permiteţi?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Mihai Tănăsescu. Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, nu aş vrea să fac aici teoria ordonatorului principal, ordonatorului terţial sau a unor regii autonome care n-au de a face cu bugetul de stat. Regia autonomă Protocolul de Stat este o regie care nu este finanţată prin bugetul de stat.

M-aţi înţeles ce am spus, că pe anul 2002 s-au transferat banii către ordonatorul principal de credite - Secretarul General al Guvernului.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă: (din sală):

Nu am auzit.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Îmi cer scuze, poate nu vorbesc eu în microfon.

Deci, am specificat că pe anul 2002, în momentul trecerii obiectivului de investiţii de la Ministerul Culturii la Secretarul General al Guvernului, s-au transferat banii respectivi secretarului General, care îi foloseşte cu această destinaţie, în anul 2002 - Biblioteca Naţională.

Din anul 2003, în proiectul bugetului prezentat dumneavoastră, nu sunt cuprinse sume în bugetul de stat pentru Biblioteca Naţională.

Ce a spus domnul preşedinte, că aş şti sau n-aş şti, sigur, eu ştiu să vă răspund la întrebare, dar nu ştiu în detaliu bugetul regiei, care, repet, este un buget independent, care este aprobat de un consiliu de administraţie şi nu de Ministerul Finanţelor.

Vă pot informa dacă în proiectul e buget pe anul 2003 al regiei există o poziţie, la capitolul "cheltuieli de investiţii", cu această destinaţie. Din ceea ce ştiu eu, dar vreau să vă fac o confirmare finală după ce am această discuţie cu directorul respectiv, există o poziţie distinctă, din "cheltuieli de capital" ale bugetului regiei respective, cu destinaţia Biblioteca Naţională.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru precizare şi rămâne în continuare întrebarea - pe care v-am pus-o, de altfel, la început - cum s-au cheltuit cele 48 de miliarde: diferenţa de la 70 la 22 de miliarde de lei, de către Secretarul General al Guvernului, atâta vreme cât aceste sume erau pentru Biblioteca Naţională? Şi vă aduc la cunoştinţă, cu alte cuvinte, domnule ministru şi stimaţi colegi, că nici un ban din cei transferaţi nu s-au folosit pentru Biblioteca Naţională!

Drept urmare, e un răspuns de dat: ce s-a întâmplat cu 48 de miliarde de lei, cu destinaţie precisă în bugetul din 2002 şi nefolosiţi de către Secretarul General al Guvernului pentru Biblioteca Naţională? Bag sama, s-au folosit pentru altceva!

Întrebarea mea a fost foarte limpede: pentru ce s-au folosit acei bani?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim.

Are cuvântul deputat Bălăeţ.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

În legătura cu problema pe care o discutăm acum, Biblioteca Naţională, banii de anul trecut prevăzuţi pentru Biblioteca Naţională au fost trecuţi în mod abuziv la RAPPS şi folosiţi pentru a transforma obiectivul Biblioteca Naţională în sediu al Guvernului. Dar dumneavoastră ştiţi că a fost un protest foarte dur al opiniei publice interne şi internaţionale.

Eu nu vreau să vă citez aici din cele 120 de luări de poziţie în cadrul presei noastre, în acest sens. Uitaţi, citez numai câteva, pentru a se înţelege că este una din cele mai grave probleme pe care trebuie să o rezolvăm acum: "Oamenii de cultură resping soluţia bibliotecii electronice, pe care au introdus-o ca diversiune câţiva reprezentanţi ai Ministerului Culturii în această problemă!" Pe urmă: "Guvernul, călăul cărţii!" "O glumă proastă: Guvernul Iorga a funcţionat în Casa Vernescu, acum, pentru guvernanţi nu mai ajung palatele care se văd şi de pe lună!" Şi se pot găsi extraordinar de multe, toate aceste poziţii care l-au determinat pe primul ministru să renunţe la acea hotărâre greşită şi să dea Parlamentului posibilitatea să hotărască în această privinţă.

Eu nu cred că e cazul să sfidăm opinia publică şi să venim cu o soluţie aberantă în continuare, să lăsăm această investiţie să se transforme în altceva decât a fost ea proiectată de la început. De aceea, stimaţi colegi, socotesc absolut necesar ca şi domnul ministru de finanţe şi domnul ministru al culturii, care a participat la dezbaterea în Comisia pentru cultură şi care a spus că este la dispoziţia Parlamentului, să reintroducem această investiţie, prin puterea Parlamentului de a decide în acest sens. Mai ales că Hotărârea nr. 578 a fost desfiinţată prin această scrisoare a primului ministru.

Vă rog foarte mult să se găsească soluţia normală, pentru a reveni la o situaţie normală şi a realiza acest obiectiv ca Bibliotecă Naţională, absolut necesar intrării României cu capul demn, sus, în Europa şi în lume. Toate ţările dau o importanţă deosebită acestor obiective, nu există sistem de biblioteci fără o bibliotecă naţională, aşezată într-o clădire funcţională, construită de sus până jos ca bibliotecă naţională.

A transforma această clădire în sediu al Guvernului este o crimă la adresa culturii naţionale!

Şi eu cred că e cazul să o evităm şi să fim responsabili, ca parlamentari, în faţa opiniei publice şi în faţa viitorului intelectual al ţării!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc mult, domnule deputat. Vreau să vă amintesc că nu se televizează.

Stimaţi colegi,

Dacă mai sunt intervenţii, în legătură cu Biblioteca Naţională? Înţeleg că nu mai sunt.

În al doilea rând, vreau să vă amintesc că noi discutăm aici bugetul de stat pentru anul 2003. Doamna Monica Octavia Muscă a pus o întrebare legată de 2002, rugămintea este ca la o interpelare, o întrebare, în cadrul activităţii curente a Camerei Deputaţilor, şi secretarul general să vină să vă dea răspunsul.

Abordăm şi discutăm proiectul de buget pe anul 2003! Proiectul de buget este construit, ştiţi foarte bine, pe acte normative în vigoare, Ministerul Culturii nu mai este ordonator principal de credite pentru bibliotecă şi, în condiţiile acestea, aceasta este situaţia!

Mai doriţi o intervenţie, doamna Mona Muscă? (Vociferări, proteste ale parlamentarilor din majoritate.) Vă rog să aveţi răbdare, stimaţi colegi!

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu vă enervaţi, ştiu şi eu să "bâzâi", nu numai dumneavoastră!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu trebuie să "bâzâiţi", că dumneavoastră vorbiţi frumos!

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Putem "bâzâi" toţi, unii la microfon unii din bancă, să vedem care e mai puternic la "bâzâit"!

Drept urmare, domnule preşedinte de şedinţă, domnule Văcăroiu, am următoarea rugăminte. Într-adevăr, să ne vină răspunsul de la RAPPS.

Şi, a doua întrebare - şi aici nu ştiu dacă dumneavoastră îmi răspundeţi, Guvernul, ministrul de finanţe: dacă mai există Biblioteca Naţională? Într-o formă sau într-alta, cuprinsă într-un buget sau într-altul, la o regie sau la un minister, mai există Bibliotecă Naţională sau nu?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ministerul Culturii este prezent aici? Domnule secretar de stat, răspundeţi, dacă există Biblioteca Naţională sau nu? Vă rog să daţi un răspuns doamnei deputat Monica Muscă!

 
 

Domnul Dumitru Pîslaru:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum s-a spus aici de nenumărate ori, obiectivul de investiţii Biblioteca Naţională nu aparţine Ministerului Culturii, el a fost transferat Secretarului General prin Hotărârea nr. 578, aşa cum ştiţi. În cazul în care se decide revenirea, aş vrea să vă atrag atenţia că pentru acest obiectiv s-au cheltuit în decursul anilor aproape 200 de milioane de dolari şi cu întreg bugetul Ministerului Culturii, dacă ar fi alocat 10 sau 14 ani, în totalitate, nu s-ar finaliza de o manieră satisfăcătoare această clădire.

De aceea, dacă se hotărăşte revenirea, noi nu suntem de acord, decât dacă bugetul este dimensionat de o măsură acoperitoare, pentru ca noi să nu ne încărcăm cu încă un şantier, care va trena din an în an.

Privind Biblioteca Naţională, sigur că da, ea există, funcţionează şi este finanţată prin subvenţii ca toate celelalte instituţii care aparţin Ministerului Culturii. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Radu Alexandru.

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Senator.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Senator, scuzaţi-mă. Nu se ştie, poate candidaţi data viitoare. Scuzaţi-mă!

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Nu este nici o problemă, dacă rămânem colegi şi prieteni, este foarte bine.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E foarte bine.

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de autor al acest amendament, eu sunt în situaţia de a-l retrage sau de a-l susţine. Pentru a lua o decizie şi pentru a proceda dumneavoastră, a-l pune sau nu la vot, vă rog să aveţi bunăvoinţa să trecem la un alt punct, până primim răspunsul, dacă este sau nu este prins în bugetul regiei de stat acest obiectiv? Dacă este prins...

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Ce are regia cu bugetul de stat?

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Doamnă, veniţi la microfon!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să-l ascultăm pe domnul senator. Vă rog!

Vă ascultăm, domnule senator.

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

În momentul în care primesc răspunsul că acest obiectiv are cheltuielile asigurate, eu mi-am retras amendamentul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Vă propun să votăm acest amendament, cu menţiunea foarte clară, bugetul pe anul 2003 al regiei este în proces de definitivare, urmând să fie supus aprobării Guvernului în decembrie 2002. Deci, eu vă asigur de la această tribună că în bugetul pe 2003 regia va avea sume alocate Bibliotecii Naţională. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Putem trece la vot sau mai doriţi să interveniţi?

Domnul Dumitru Bălăeţ. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Problema aceasta, cu "sume exorbitante" pentru a termina Biblioteca Naţională, este o gogoaşă umflată! Calcule "făcute cu specialişti de la bibliotecă, care nu sunt ascultaţi, ne arată că dacă am avea un buget de 2 ani de 200 de milarde, acest obiectiv ar fi terminat şi s-ar rezolva odată această problemă.

Este un obiectiv unicat în România, constituit după un model apropiat puterilor noastre economice şi nevoilor noastre, este construit după Noua Bibliotecă Regală a Belgiei, şi are o structură excepţională pentru serviciile de bibliotecă. A începe să construim şi să ne gândim de anul viitor la o nouă bibliotecă naţională, înseamnă a omorî cultura română încă vreo 10 ani de acum înainte. Tocmai în sectorul de informare, care este cel mai important în momentul de faţă.

De aceea, dacă domnul prim-ministru a transferat către Parlament problema aceasta, este normal ca Parlamentul să hotărască în acest moment asupra acestei chestiuni.

Miron Costin, atunci când a fost "chemat de către vizirul oştilor turceşti să-l vadă şi să stea de vorbă cu el la cucerirea Cameniţei, a fost întrebat dacă se bucură de întinderea Împărăţiei turceşti, a oştilor vizirului în nordul continentului nostru. Şi Miron Costin a răspuns: "Extinde-se, ducă-se Împărăţia turcească oriunde în lume, numai asupra noastră nu!"

Cam aşa trebuie să spunem şi noi, în momentul de faţă: Guvernul poate lua orice clădire din Bucureşti, să se instaleze, dar Biblioteca Naţională nu! Ea trebuie continuată ca Bibliotecă Naţională şi terminată în cel mai scurt timp. Se poate face lucrul acesta cu un buget minim. Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Doamna deputat Monica Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnul ministru Tănăsescu, vă mulţumesc pentru ceea ce aţi spus. Am înţeles din felul cum aţi spus, dumneavoastră aţi spus foarte clar, că va avea o poziţie - prin "poziţie", înţeleg poziţie financiară - deci, fonduri, Biblioteca Naţională. Fiind "Biblioteca Naţională", articulat, înseamnă că este vorba de această clădire, care este acum numită "Biblioteca Naţională".

Drept urmare, eu cred în cuvântul dumneavoastră, sunteţi finanţist şi finanţiştii trebuie să-şi ţină cuvântul, că lucrează cu cifre exacte şi nu cu vorbe, ca noi, filologii. Drept urmare, vă mulţumesc pentru ce aţi spus şi vă mai spun să fiţi neliniştit, pentru că o să urmăresc, dacă, într-adevăr, vă ţineţi de cuvânt. (Rumoare.) Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Radu Alexandru. Senator, scuzaţi-mă.

 
 

Domnul Radu Feldman Alexandru:

Domnule preşedinte,

Vă rog să luaţi notă că îmi retrag amendamentul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul, legat de Biblioteca Naţională? Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Stimaţi colegi,

S-a retras şi acest amendament. Totuşi, supun votului dumneavoastră respinderea poz. 276, la propunerea Ministerului de Finanţe şi, respectiv, a Comisiilor pentru buget, finanţe, având în vedere explicaţiile pe care le-a dat ministrul de finanţe, domnul Tănăsescu, legat de trecerea la regie.

Cine este pentru acest amendament legat de Biblioteca Naţională? Deşi el nu are obiect, e respins de Ministerul de Finanţe, dar trebuie să-l supun la vot.

Cine este pentru? 28 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Amendamentul este respins.

E retras, am reţinut.

Domnule deputat Dumitru Bălăeţ, mai aveţi aici?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Personal, nu mi-am retras amendamentul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-am supus la vot, nu retragerea.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Foarte bine. L-aţi supus la vot, a fost respins ca atare, partidul de guvernământ să-şi ia răspunderea în legătură cu situaţia culturii naţionale, privind biblioteca. Aceasta este problema.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim.

Stimaţi colegi,

Dacă mai sunt amendamente la poz.3/28.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Chiar dacă nu figurez la poz.278, am depus un asemenea amendament prin care am solicitat...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă nu figuraţi în anexă...

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Nu este vina mea.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să spuneţi la ce poziţie aţi făcut amendamentul.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Am făcut amendamentul la poz.278 anexa nr.3/28/29.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă supăraţi, dar la poz.278 figurează deputatul Emil Boc.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Da. Eu aş ruga să întrebaţi Secretariatul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci de ce nu am fost trecut cu o serie de amendamente pe care le-am făcut. Nu sunt eu vinovat de erorile pe care le-au făcut cei de la comisie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule deputat.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am solicitat, prin amendamentul pe care l-am făcut, fonduri necesare pentru reabilitarea unor bunuri din patrimoniul cultural naţional, respectiv am avut în vedere Muzeul Naţional de Artă din Cluj Napoca şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la acesta din urmă cu trimire directă la necesitatea efectuării unor lucrări de reparaţii la biserica construită de către Horia, care se află în parcul în aer liber aparţinând Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Am precizat prin intervenţii anterioare făcute Ministerului Culturii necesitatea efectuării unor asemenea lucrări pentru salvarea picturii interioare, ca şi pentru salvarea întregii construcţii.

De asemenea, în amendamentul meu se face trimitere şi la necesitatea demarării lucrărilor de consolidare şi de reparare a bisericii monument istoric din Lujerdiu, judeţul Cluj, care este ctitorie a lui Mihai Viteazul.

Prin urmare, susţin acest amendament de la poz.278, prin necesitatea efectuării lucrărilor respective, întrucât fiecare dintre obiectivele pe care le-am menţionat reprezintă unicate în patrimoniul cultural naţional, iar resursele financiare locale de care se dispune sunt insuficiente. S-au dovedit de-a lungul ultimilor ani total insuficiente pentru realizarea unor asemenea lucrări.

Şi, dacă îmi permiteţi, pentru a nu vă mai deranja, domnule preşedinte, cu problemele ridicate ale judeţului Cluj, daţi-mi voie să fac referire şi la poz.287, unde, de asemenea, am avut un amendament referitor la suplimentarea la bugetului judeţului Cluj.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Nici la poz.287 nu figuraţi cu amendament.

Haideţi să nu exagerăm. Am înţeles că a fost o eroare. Dar mereu erori...

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu vreau să îmi permiteţi să vă prezint aceste amendamente în cursul acestei seri.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu este cazul dacă nu le-aţi făcut.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Nu este vina mea că nu au fost consemnate aici. Regret că secretariatul comisiei în sarcina căruia a intrat evidenţierea tuturor amendamentelelor depuse nu a ţinut cont de ele. Sunt înregistrate şi vi le voi aduce pe toate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm domnule deputat, cu privire la poz.287. Vă rog.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Eu aş vrea să spun că, printr-o hotărâre de Guvern pe care am salutat-o cu tot entuziasmul la momentul pronunţării ei, s-a hotărât finanţarea revistei "Tribuna", publicaţie apărută în 1884 din iniţiativa lui Ioan Slavici, până în momentul de faţă singurul săptămânal de cultură din Transilvania. Ca urmare a dezinteresului unora dintre cei care s-au aflat în conducerea acestei publicaţii, inclusiv a ministrului informaţiilor publice, care este redactorul său şef, revista "Tribuna" a cunoscut în ultima perioadă momente de adevărată criză. S-a luat o hotărâre salutară de trecere a sa spre finanţare la Consiliul judeţean Cluj, dar, din păcate, nu s-au asigurat şi fondurile necesare finanţării propriu-zise.

La solicitarea expresă a Consiliului judeţean Cluj făcută deputaţilor de Cluj, ni s-a cerut să intervenim acum, cu ocazia dezbaterii bugetului, pentru suplimentarea cu un miliard de lei a sumelor care să revină pentru finanţarea revistei "Tribuna".

Având în vedere ceea ce înseamnă revista "Tribuna" pentru cultura şi literatura română şi situaţia dramatică în care se află această publicaţie, consider că suplimentarea cu un miliard de lei chiar din rezerva bugetară nu reprezintă un dezastru şi nu va periclita celelalte obiective pe care le are Guvernul în vedere să le finanţeze în viitor de la această sursă de finanţare.

Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Pâslaru.

Aveţi cuvântul în legătură cu poz.278 şi poz.287.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aceste amendamente vor fi însoţite de altele numeroase în care se propun nominalizări - fie că sunt locaşuri de cult, instituţii, edituri sau orice altceva, multe dintre ele întemeiate în principiu. Dar aici este o chestiune de filozofie a construcţiei Bugetului, care este alcătuit, după cum ştim, pe programe de cheltuieli, pe investiţii, personal, salarizare şi aşa mai departe. Eventual cifra iniţială trebuie dezbătută şi supusă corecţiilor pozitive ale domniilor voastre.

Este de atribuţia Executivului ca să stabilească priorităţile şi sumele care se defalcă şi se alocă fiecărui obiectiv în parte, în funcţie de un ansamblu de criterii vă asigur mai complex decât reprezentativitatea politică şi poziţia afectivă.

De asemenea, Ministerul Culturii va respinge de acum înainte orice nominalizare de obiectiv de orice natură, pentru că, în felul acesta, am împărţi Bugetul sau cea mai mare parte a lui în câteva obiective pe nişte zone care, din fericire, au reprezentare şi reprezentanţi mai activi.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate domnule secretar de stat, aici s-a făcut un amendament nu pe seama resurselor existente şi propuse pentru Ministerul Culturii, ci să se majoreze pe seama rezervei bugetare.

 
 

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, aţi fost convingător. Solicitaţi 8 miliarde de lei din rezerva bugetară.

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Referitor la amendamentul aferent revistei "Tribuna", aş vrea să spun şi să vă informez că acest amendament nu poate să fie susţinut datorită faptului că revista "Tribuna" este deja preluată de consiliul judeţean şi, ca urmare, ea nu poate să mai fie finanţată prin Bugetul de stat.

Referitor la amendamentele de la pct.278 şi 279, se propun de fapt noi obiective de investiţii. După cum bine ştiţi, un nou obiectiv de investiţii nu poate să fie trecut în Bugetul de stat indiferent cu ce sumă - un miliard de lei, 8 miliarde de lei sau 15 miliarde de lei, până nu îndeplineşte toată documentaţia necesară pentru a fi aprobat şi inclus în Legea bugetului.

Ca atare, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă propun respingerea amendamentelor respective.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi pare rău că trebuie să îl contrazic pe distinsul ministru al Finanţelor.

Domnule ministru, vă informez cu tot respectul că documentaţia care subliniază necesitatea efectuării unor asemenea lucrări a fost depusă de către conducerile celor două instituţii încă de anul trecut. Îmi pare rău că acestea nu au parvenit şi domniei voastre, pentru a vedea dezastrul în care acestea se găsesc.

În ceea ce priveşte intervenţia domnului secretar de stat, domnia sa chiar mi-a ridicat mingea la fileu. Domnia sa a menţionat aici susţinerea de edituri.

Din păcate, domnule secretar de stat, în loc să se susţină asemenea obiective de importanţă şi patrimoniu naţional, o parte dintre banii ministerului din care faceţi parte sunt epuizaţi într-o serie de proiecte născute moarte pentru susţinerea unor titluri pe care nu le citeşte nimeni. În loc să sprijiniţi această cultură în mod concret, dumneavoastră azvârliţi banii pe geam pentru a face o literatură care va rămâne probabil cel mult sub praful bibliotecilor şi necitite de nimeni.

Eu cred că ar trebui o reorientare şi o viziune diferită, pentru ca asemenea obiective să fie avute în vedere, până când acestea nu se prăbuşesc şi distrug odată cu ele colecţii de artă deosebit de importante.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

La aceste poziţii mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Stimaţi colegi,

Poz.278 a fost respinsă de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi de către Guvern.

Supun totuşi acest amendament aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? 34 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu mare majoritate de voturi, a fost respinsă poz.278.

De asemenea, amendamentul de la poz.279 a fost respins pe aceleaşi considerente.

Totuşi, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 34 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost respins.

Poz.287, referitoare la revista "Tribuna" a Consiliului judeţean, a fost respinsă de Guvern şi de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru acest amendament? 17 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

A fost respins cu majoritate de voturi.

Domnul deputat Anton Ionescu.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am două amendamente la poz.275 şi la poz.277.

În legătură cu poz.275, vreau să vă spun că mă alătur Comisiilor pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi susţin în faţa dumneavoastră alocarea sumei menţionate în amendament pentru unul dintre monumentele de care Transilvania are nevoie neapărat, şi anume cel al eroilor de la Oarba de Mureş. Toată lumea cunoaşte ceea ce s-a întâmplat. Dacă nu, vă spun că acolo a fost una dintre cele mai mari jertfe ale armatei române din cel de-a doilea război mondial şi acel gest extraordinar încă nu este menţionat şi nu este consemnat printr-un monument pe măsura acestei vărsări de sânge pe care a dat-o armata română pentru eliberarea ţării.

În ceea ce priveşte poz.277, vreau să vă spun un lucru aproape incredibil, şi anume că Filarmonica de stat "Transilvania" este singura instituţie de cultură de prestigiu din România care nu are sediu. Cunosc bine situaţia. De zeci de ani se zbate această filarmonică să îşi obţină un sediu. Nici măcar proiectarea nu a putut să înceapă. De aceea susţin acest amendament pentru începerea proiectării lucrărilor pentru sediul acestei filarmonici.

Fac o mică digresiune. De data aceasta, m-am lămurit foarte bine de ce merg treburile în cultură aşa cum merg. Pentru că domnul secretar de stat de aici şi-a dat examenul de capacitate în faţa Parlamentului. Pur şi simplu, m-am mirat cu câtă bucurie a aprobat trecerea Bibliotecii Naţionale la Regia Autonomă a Protocolului de Stat şi cu câtă bucurie a spus că ne-am scăpat şi de acest punct de pe lista investiţiilor Ministerului Culturii. Eu cred că aceasta este o ruşine: ca o bibliotecă naţională să o dăm unei regii de administrare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu se transmite la televizor. Vă rog foarte mult să vă referiţi la amendamente.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Am susţinut acest amendament, îl susţin, şi v-aş ruga să îl supuneţi la vot.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

La cele două amendamente de la poz.275 şi 277, mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă ascultăm.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Fiind din Cluj şi întrucât îmi însuşesc întru totul punctul de vedere exprimat de antevorbitor...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Punctează domnul Vadim acolo luările de cuvânt? Nu înţeleg.

Vă rog frumos, nu aţi făcut amendament.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Nu ştiu la ce vă referiţi, domnule preşedinte.

Eu sunt din judeţul Cluj, şi am interesul şi datoria să sprijin instituţiile de cultură care au fost uitate de Ministerul Culturii.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Eu vreau să atrag atenţia că Filarmonica din Cluj nu numai că este una dintre cele mai prestigioase filarmonici, ci este cu o activitate pe tărâm internaţional deosebită. De asemenea, în ultimii ani, aici au fost prezente o serie de personalităţi - atât dirijori, cât şi interpreţi, instrumentişti, care au constatat starea de precaritate în care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea colegii lor români.

Nu facem doar un serviciu Filarmonicii din Cluj, ci facem un serviciu de imagine României. Gândiţi-vă cu ce impresii pleacă aceşti reprezentaţi remarcabili ai culturii mondiale despre România atunci când, la Cluj, o instituţie de prestigiu şi renumele Filarmonicii "Transilvania" nu dispune de sediu.

Mai mult decât atât, în ultima perioadă, datorită extinderii procesului de învăţământ, o serie de spaţii care au aparţinut filarmonicii au fost preluate din nou de către Universitatea Babeş Bolyai, care este stăpâna acestei clădiri, iar artiştii clujeni sunt înghesuiţi în câteva săliţe şi nu pot face repetiţii, nu îşi pot desfăşura în mod firesc activitatea.

Suma care este solicitată pentru demararea studiilor de fezabilitate cred că este nesemnificativă şi cred că ar fi trebuit să fie avută în vedere de cei care spun că lucrează pentru Ministerul Culturii, dacă într-adevăr i-ar şi durut soarta culturii din Transilvania.

Reamintesc de la acest microfon că au fost extrem de generoşi, şi chiar domnul secretar de stat spunea că au fost alocate câteva sute de milioane pentru activităţi desfăşurate pentru susţinerea unor spectacole şi manifestări ale minorităţilor, dar nu este susţinută în Transilvania cultura română.

Putem face o corecţie, astăzi, prin alocarea sumelor necesare începerii lucrărilor pentru un nou sediu al Filarmonicii "Transilvania" din Cluj Napoca. Depinde de maturitatea şi înţelepciunea noastră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenţii legate de poz.275 şi 277.

Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Pentru că sunt singurul lider prezent la şedinţă de la grupul nostru, trebuie să îmi apăr colegul şi să îmi permit să vă reamintesc ceea ce este prevăzut la pag.35 la "Proceduri speciale. Aprobarea Bugetului de stat şi a Bugetului asigurărilor sociale de stat" - art.50 alin.2 precizează: "La discutarea fiecărui articol, deputaţii şi senatorii pot lua cuvântul."

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar şi preşedintele poate interveni pentru limitarea cuvântului, dacă citiţi un alt articol din Regulamentul comun, pe care îl cunoaşteţi foarte bine.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Aşa cum eu nu intervin la finanţe, v-aş ruga să fiţi puţin mai precaut când inverveniţi la Regulament. Altceva nu fac de 12 ani, decât aceasta. Acolo spune că preşedintele poate propune sistarea discuţiilor. Deci puteţi propune sistarea.

 
 

Domnul Florin Georgescu (din banca rezervată comisiilor):

Şi limitarea o poate propune.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Limitarea la vot.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule profesor.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Eu vă mulţumesc.

Am vrut să precizez clar că domnul Brudaşca a fost pe Regulament, deci poate să ia cuvântul, chiar dacă nu are amendament la discutarea unui articol.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la cele două poziţii. Nu mai sunt luări de cuvânt.

Domnule ministru Mihai Tănăsescu, aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la amendamentul de la poz.277, aş vrea să vă informez că, din păcate, aceste instituţii care sunt menţionate în amendamentul respectiv nu sunt în subordinea Ministerului Culturii, astfel încât nu există baza legală pentru includerea sumelor respective în bugetul acestui minister.

Privitor la amendamentul de la poz.275, în care se propune majorarea cu 50 de miliarde de lei, respectiv de la 300 de miliarde de lei la 350 de miliarde de lei, în propunerea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal se menţionează că această sumă, acest plus de cheltuieli poate să fie efectuat din sumele pe care Partidul Naţional Liberal le-a propus ca plus de venituri. Dar aş vrea să vă informez că deja dumneavoastră aţi aprobat până în prezent capitolele legate de veniturile Bugetului de stat, în aşa fel încât nu se mai pot aduce modificări acestui capitol legat de venituri.

În legătură cu problema studiilor, sigur, există posibilitatea legală să fie făcute aceste studii de fezabilitate, şi există sume importante de bani la dispoziţia Ministerului Culturii, respectiv la "Alte cheltuieli de investiţii", să efectueze aceste studii pentru obiectivele de investiţii respective.

Ca atare, domnule preşedinte, vă propunem respingerea celor două amendamente.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La poz.275 era vorba de acea suplimentare de 50 de miliarde de lei.

Aţi auzit argumentaţia reprezentatului Guvernului. Şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au respins acest amendament.

Supun totuşi votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru? 46 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost respins.

La poz.277, referitor la obiectivele Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Etnografic şi Filarmonica, aţi ascultat argumentele. Ministerul Finanţelor şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci propun respingerea.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendament? 45 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

De asemenea, cu majoritate de voturi, a fost respins şi acest amendament.

Dacă mai sunt amendamente de ridicat.

Domnul deputat Ifrim. Aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de amendamentele de la poz.290 şi 292, prin care solicităm 3 miliarde de lei pentru Catedrala ortodoxă din Baia Mare şi un miliard de lei pentru Mănăstirea Rohia.

Motivaţia Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a fost că sunt la transferuri, şi nu la această poziţie.

Dintr-o discuţie cu ministrul Culturii, a rezultat că s-au rezolvat la poziţia transferuri. Dacă lucrurile stau în această manieră şi ministrul Finanţelor este aici, eu retrag aceste amendamente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Pâslaru. Aveţi cuvântul.

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Fără îndoială că edificarea a noi locaşe de cult răspunde unor trebuinţe spirituale şi instituţionale pentru o zonă care a fost multă vreme ignorată, abandonată.

Există în fază de şantier peste 800 de construcţii, pe lângă cele 1000 care au fost finalizate.

De altfel, vreau să vă spun că, din bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor care se cifrează în jurul sumei de 2000 de miliarde de lei, 870 de miliarde de lei reprezintă numai sectorul cultelor. Adică, la o creştere pentru cultură de 9% corespunde o creştere de 31% în domeniul cultelor. Acest lucru, tocmai pentru a se acorda un sprijin eficient în această zonă.

Vreau să mai pecizez că tipul acesta de construcţii nu intră în proprietatea Ministerului Culturii, a Patriarhiei Române, ci reprezintă proprietatea comunităţilor locale care trebuie să participe cu partea cea mai consistentă din punct de vedere financiar.

Conform legii, Secretariatul de stat pentru culte contribuie, ajută comunităţile locale în edificarea construcţiilor respective. Anul acesta au fost ajutate numeroase locaşe de cult cu sume care au coborât de foarte multe ori sub 100 de milioane, tocmai pentru a se acoperi cererea aceasta enormă în acest domeniu. Situaţia este însă diferită de la zonă la zonă, de la parohie la parohie, în funcţie de resursele economice, de gradul şi darea de mână a enoriaşilor. Într-o zonă de exemplu cum este Brăila nu se pune problema lipsei unor sponsori; la fel şi în Baia Mare.

Ceea ce pot eu să spun, şi am precizat într-o luare de cuvânt anterioară, este că bugetul pe acest domeniu este aproape suficient şi Secretariatul de stat al cultelor va încerca să acopere o parte din necesar pentru cât mai multe din cele 800 de locaşe de cult în construcţie, dar nu putem şi nu sunt de acord să nominalizăm cu titlu de investiţie în buget una în defavoarea celeilalte.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul domnului secretar de stat este cu totul altul decât al ministrului Culturii, care a avut o receptivitate deosebită.

Faptul că aceste construcţii sunt ale comunităţilor locale nu trebuie să ni se spună, pentru că întregul patrimoniu al Bisericii Ortodoxe, conform religiei ortodoxe, aparţine enoriaşilor.

Eu cred în ceea ce mi-a spus ministrul Culturii: că s-au trasferat aceste sume. O biserică ortodoxă a episcopiei nu este numai a unei comunităţi locale, cu atât mai mult cu cât Mănăstirea Rohia nu este o oarecare, ci este un lucru foarte important al ţării.

Cred în ceea ce mi-a spus ministrul Culturii şi, în acelaşi timp, iau notă de cele spuse de domnul secretar de stat.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveţi cuvântul, domnule deputat Damian Brudaşca.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

M-am fi aşteptat ca secretarul de stat de la Ministerul Culturii şi Cultelor să gândească puţin mai profund cele două amendamente propuse, în ce sens: în primul caz, este vorba de un loc care are o reverberaţie cu totul deosebită în istoria culturii româneşti din a doua jumătate a secolului al XX-lea - este legat de numele lui Nicolae Steinhart, este legat de numele poetului Ioan Alexandru. Poate că pentru domnul secretar de stat aceste două nume nu înseamnă nimic, dar, pentru cultura românească, ele înseamnă imens. Construind sau finalizând lucrările de acolo se sporeşte zestrea patrimonială a acestui locaş de cultură şi obiectiv turistic major. Deci ar fi o întrepătrundere a activităţii culturale cu cea turistică.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea amendament legat de necesitatea suplimentării sau asigurării de fonduri pentru Catedrala ortodoxă din Baia Mare, poate că domnul secretar de stat ar fi trebuit să se gândească şi la peisajul religios în acest spaţiu. Aici au fost dispute foarte mari între ortodocşi şi greco-catolici. Actualmente, biserica pe care o considerăm drept catedrală ortodoxă în Baia Mare este fosta catedrală ortodoxă greco-catolică.

Prin construirea acestei singure catedrale ortodoxe în Baia Mare s-ar fi putut permite o chestiune pe care Guvernul din care face parte domnul secretar de stat ar putea-o rezolva - sprijinirea soluţionării conflictelor interreligioase.

Deci trebuie văzute lucrurile în mai mare complexitate, decât prin aceste luări de cuvânt superficiale de care a făcut dovadă, prin intervenţiile sale, secretarul de stat.

Insistenţa pe care o punem pe alocările de sume respective ţine, deci, de o complexitate, de argumente pe care l-aş ruga pe domnul ministru al finanţelor să le aibă în vedere, chiar dacă domnia sa nu răspunde de resortul culturii. Din păcate, în această seară, Ministerul Culturii nu este reprezentat de cine trebuie. (Aplauze în Grupul PRM)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că nu mai sunt intervenţii.

Deci aţi ascultat argumentele, e vorba despre cele două amendamente, două lăcaşuri de cult, poziţia 290 - 292, respinse de către Ministerul de Finanţe, de Comisiile de buget-finanţe. Le supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru aceste amendamente? 7 voturi pentru. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Au fost respinse cele 2 amendamente.

Dacă mai sunt amendamente la poziţie?

Domnule senator Alexandru Ionel, vă ascultăm.

 
 

Domnul Alexandru Ionel:

E vorba de nr.crt.265. Acest amendament se referă la alocarea unei sume de 5 miliarde pentru Mânăstirea Măxineni din judeţul Brăila, un monument istoric ctitorit de Matei Basarab.

De ce l-am refăcut? De fapt, noi am mai revenit cu acest amendament şi anul trecut. S-a alocat, conform promisiunii domnului ministru Răzvan Theodorescu, 1 miliard de lei, numai că, în realitate, la Brăila au ajuns doar 500 de milioane. Acum, am reluat amendamentul pentru bugetul anului 2003, cerând 5 miliarde, dar, totodată, adresăm întrebarea ministerului care este suma pe care ministerul a alocat-o pentru acest obiectiv, pentru că ştiu, de la domnul ministru, că s-a alocat o anumită sumă.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci înţeleg că Ministerul de Finanţe, Comisiile de buget-finanţe îşi păstrează punctul de vedere, ca şi la celelalte obiective de investiţii.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de la poziţia 265, de asemenea, respins. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 39 voturi pentru.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi, a fost respins şi acest amendament.

Dacă mai avem amendamente la această poziţie? Înţeleg că nu mai avem.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/28, cu amendamentele acceptate - mă refer la poziţiile 23, 24, 25 - inclusiv de Comisiile de buget şi finanţe şi de către Guvern.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi pentru. Vă mulţumesc.

Împotrivă? 36 de voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu mare majoritate de voturi, s-a votat Anexa 3/28.

Trecem la Anexa 3/29.

La Anexa 3/29, avem o serie de amendamente pe care dumneavoastră, stimaţi colegi, comisiile le-au făcut, la poziţiile 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34... Eu vorbesc de acceptate. (Îi răspunde domnului deputat Anghel Stanciu, care comentează din sală) ... 35, care au fost acceptate, înţeleg, nu, scuzaţi-mă, inclusiv 33, deci acceptate de Comisiile de buget-finanţe şi de Ministerul de Finanţe.

Acum discutăm amendamente respinse.

Vă rog?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

La poziţia 312, avem.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

312? Vă ascultăm.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Onorată Comisie de buget-finanţe,

Veţi lua, astăzi, la cunoştinţă că, în municipiul Iaşi, se construieşte o piramidă, în sensul că obiectivul despre care vorbesc intră deja în al şaptelea an de execuţie şi, după proiecţia bugetară, mai urmează încă 7 ani. Or, în 14 ani, am văzut, pe la Teleenciclopedie, că se construia o piramidă mai înaltă şi mai făloasă decât Spitalul de urgenţă din Iaşi!

S-a spus Spitalul de urgenţă din Iaşi şi cred că s-a făcut, domnule preşedinte, o greşeală, pentru că acest spital de urgenţă nu este numai al municipiului. Acest spital de urgenţă este al întregii Moldove, pentru că nu mai există alt spital de urgenţă, cum nu mai există, în Moldova, altă universitate de medicină, cum în alte părţi există şi mai multe centre de cardiologie ş.a.m.d. Numai noi suntem un bazin electoral al PSD-ului, dar nu şi acumulator de venituri pentru sănătate.

Vreţi, cumva, să creadă lumea că noi nu suntem sănătoşi, că nu avem spital de urgenţă sau că votăm aşa?! De aceea cred, domnule preşedinte, că aveţi încredere, chiar dacă nu avem spital, suntem puţin sănătoşi, să împărţim voturile! Dacă nu ne daţi, o să le luăm, pentru că nu e posibil ca acest spital să aibă 7 ani de zile de existenţă în faza de şantier şi să mai proiectăm încă 7 ani de zile. De aceea aş propune, domnule preşedinte, să ne concentrăm asupra acestei execuţii, asupra acestei construcţii, s-o terminăm şi celelalte obiective, evident, să le reeşalonăm, pentru că este posibil ca acest obiectiv pe care dumneavoastră l-aţi aprobat, în calitate de prim-ministru, în data de 26.02.1996, atunci l-aţi aprobat şi costa, atunci, 50 de miliarde, acum să fie estimat la 384 de miliarde. Deci cred, domnule preşedinte, că, în calitatea dumneavoastră de preşedinte de şedinţă, să puneţi punct unui obiectiv pe care l-aţi aprobat acum 6 ani, alocând, am spus noi, încă 28 de miliarde, pe lângă cele 16 care au fost date, în anul 2003, 16 miliarde, faţă de 19 în 2002. Deci nici măcar la nivel de inflaţie nu s-a luat în considerare. De aceea, ţinând seama de inflaţie, cele 19 miliarde vin, să spunem, încă vreo 30 şi ceva, 36 şi, pentru continuarea lucrărilor crescendo, cerem, în total, 47 de miliarde, adică 16 plus 28.

Întrebaţi, domnule preşedinte, de unde? Sunt două variante: o concentrare pe acest obiectiv, să-l terminăm, să aibă, şi Moldova, spital de urgenţă, ca să nu mai veniţi după noi cu elicopterul ca să ne aduceţi încoace, doamne fereşte, şi altă variantă am propus-o noi, aici, de la un serviciu care le este drag unora, este Serviciul de Protecţie şi Pază. Acest Serviciu de Protecţie şi Pază are suficienţi bani, capitolul 50, titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii". Noi credem că s-au luat suficiente maşini pentru Serviciul de Protecţie şi Pază, s-a luat şi tipografie, s-au luat şi pistoale, s-au luat de toate şi, deci, nu mai are ce să ia şi nici nu are pe cine să păzească. Noi declarăm public, aici: senatorii şi deputaţii Partidului România Mare nu cer protecţia Serviciului de Pază instituit. Deci să ne dea banii la spital!

Vedeţi că suntem sănătoşi?!

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi sper că veţi pune punct, aici, Spitalului de urgenţă din Iaşi, nu în sensul de a-l demola, ci de a-l finaliza tot dumneavoastră. Dumneavoastră l-aţi început în 1996, dumneavoastră, astăzi, mai daţi încă 28 de milioane şi noi vom pune o placă acolo. Şi dacă daţi mai mult, vă punem două plăci!

Mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să creştem nivelul de trai, să nu ne mai îmbolnăvim, să nu mai avem nevoie de spital de urgenţă.

Doamnă ministru Bartoş, aveţi cuvântul.

 
 

Doamna Daniela Bartoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş vrea să consideraţi că fac o glumă, domnule deputat: 28 de milioane pot să vă dau oricând, că atâta aţi solicitat dumneavoastră, deci nu aia este problema, este problema de miliarde.

E adevărat că investiţia este începută de multă vreme, că suma necesară terminării ei este foarte mare, dar ţineţi cont că sunt două componente acolo: există o parte hotelieră, cu paturi de spital, care, într-adevăr, necesită foarte mult şi pentru care nu s-au alocat bani, în momentul de faţă, şi o parte care cuprinde corpul administrativ şi tehnic, în care, de anul trecut, începând, s-au dat mulţi bani şi care este aproape finalizată şi eu am considerat că suma de 16 miliarde, care este trecută iniţial în buget, va putea să ducă la continuarea şi la apropierea de sfârşit a lucrărilor la acest corp de spital. Poate că, pe parcursul execuţiei bugetare, dacă se vor mai ivi sume disponibile, să le putem trece la capitolul respectiv şi să suplimentăm, pentru a avea, la sfârşitul anului, gata acest corp.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci vă retrageţi amendamentul, înţeleg, domnule...

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu îl retrag!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă ascultăm, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Eu nu pot crede ce a spus doamna ministru, că-mi dă 18 miliarde, că vă demonstrez că are buzunarele cusute! Nu ştiu dacă are cusute cu banii în interior sau invers. Vă rog să verificaţi. Uitaţi: de unde să-mi dea?! Eu cer la domnul ministru Tănăsescu, dânsul să vină aici, că dânsul e trezorierul, era să zic al partidului, al Guvernului!

Deci nu este glumă, domnule preşedinte. Dumneavoastră ştiţi că nu-i glumă, pentru că, dacă era glumă, în 1996, nu-l aprobaţi, dar glumă mai mare ca asta, să continue pe 7 ani, de aici încolo... Păi va mai fi domnul Solcanu, atunci, şi eu?! Cine ştie cine taie panglica?! Hai s-o tăiem noi, acum, domnilor!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se ştie!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci să ne dea bani! Nu plecăm de aici. Este şi domnul senator Mocanu, şi alţi colegi de Iaşi, din Moldova... Deci nu merită Moldova un spital de urgenţă?! Să aşteptăm 7 ani? Dar şi păpuşoiul creşte într-un an! Aista nu poate creşte?! Nu se poate!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar ce facem cu învăţământul?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Păi, domnule..., la învăţământ, mi-a promis şi are buzunarele descusute! Aşa că, vă rog, domnule preşedinte, trebuie să dăm un semnal, nu se poate, o Moldovă...! S-a dat mai mult când erau ţărăniştii. Nu se poate: vrem să câştige ei iarăşi?!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Şi eu vă mulţumesc şi aştept de la domnul ministru să ne dea ceva, totuşi. (Comentarii din sală)

Nu, nu, domnul zice că au plecat ziariştii. Nu au plecat, că am vorbit eu cu vreo doi!

Deci, vă rog, domnule ministru Tănăsescu, când e glumă e glumă, aici e spital! Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu am să-i dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu.

Doamna ministru a promis că, în procesul execuţiei, este unul dintre obiectivele avute în vedere.

Domnule ministru Tănăsescu, aveţi sursă pentru suplimentare?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din loja Guvernului):

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Deci şi Comisiile de buget pe aceeaşi formulă.

Rămâne ca doamna ministru să-i acorde prioritate, în continuare.

Supun votului dumneavoastră, totuşi, acest amendament respins de Ministerul Finanţelor.

Cine este pentru? (Domnul deputat Anghel Stanciu protestează din sală) A răspuns că nu are cum să taie la Protecţie şi Pază. 34 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Este, de asemenea, cu mare majoritate.

Vă rog, dacă sunt...

Domnul Ludovic Mardari.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Scuzaţi-mă, domnule deputat Ifrim, nu am fost atent. (Domnul deputat Ludovic Mardari ceruse cuvântul mai înainte)

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Este pentru a treia oară când solicit bani pentru continuarea investiţiei Spitalul municipal din Timişoara. Amendamentul respins se află la poziţia 331.

Solicit 100 de miliarde de lei pentru continuarea investiţiei. Sursa de finanţare: fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Investiţia a fost demarată în urmă cu 8 ani, în anul 1994 şi ar fi trebuit să fie finalizată în 1996, în timpul guvernării PDSR, când prim-ministru era actualul preşedinte de şedinţă, domnul senator Văcăroiu. S-a reuşit construirea doar a structurii de rezistenţă. Începând cu anul 1997, activitatea de construcţie a clădirii a fost, practic, abandonată. Încercarea de colaborare din anul 2002 cu Firma Philips s-a solidat cu un eşec. Pentru finalizare, ar mai fi necesare aproximativ 350 de miliarde de lei.

Dacă actualul Guvern ar aloca, în următorii 2 ani, câte 100 miliarde de lei, la sfârşitul anului 2004, ar putea să dea în folosinţă parţială această clădire atât de necesară pentru asigurarea asistenţei medicale în Timişoara.

În prezent, Spitalul municipal Timişoara este constituit din secţii dispersate în diverse zone ale localităţii, multe dintre spaţiile respective fiind adevărate hrube construite în urmă cu sute de ani.

Îi rog pe domnul ministru al finanţelor şi doamna ministru al sănătăţii să explice de ce a fost abandonată aceasăt investiţie şi, mai ales, ce se va întâmpla cu ea.

Nu credeţi că ar trebui să se acorde Timişoarei un plus de atenţie?! De ce guvernele, indiferent de culoarea lor, preferă să adreseze doar cuvinte de complezenţă, cu ocazia zilei de 17 decembrie, realizând, în fapt, prea puţin pentru acest autentic oraş martir?!

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, nu vă supăraţi, nu acuzaţi aşa! Acolo, am făcut şi am finanţat cel mai mare Centru cardiologic din ţară. Deci de ce acuzaţi chiar aşa, la Timişoara?

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră aţi aprobat acest proiect...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am şi finalizat investiţia, nu vă supăraţi!

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Eu mă refeream la Spitalul municipal Timişoara, care este cu totul altceva.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt de acord, dar aţi acuzat, în general, că nimeni nu a făcut şi nu s-a făcut nimic acolo!

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

S-a făcut prea puţin. S-a făcut la ortopedie, s-au dat 10 miliarde, anul trecut, 10 miliarde anul acesta, dar un spital municipal nu există şi nu a existat, niciodată, în Timişoara. Din aceste motive, s-a aprobat proiectul şi eraţi dumneavoastră prim-ministru, când s-a aprobat proiectul. S-a făcut structura de rezistenţă, după care nu s-a mai dat nimic.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vreau să vă spun câţi bani am băgat în Centrul cardiologic de la Timişoara. De acord cu Spitalul municipal, dar aţi acuzat, pe urmă, în general, că nimic nu s-a făcut acolo. Nu-i chiar aşa!

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

 
 

Doamna Daniela Bartoş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acuzaţia este gravă, că nu se face sau că nu s-a făcut nimic pentru Timişoara. Este adevărat că nu s-au alocat fonduri pentru Spitalul municipal, care este o clădire nouă şi care nu reprezintă, în momentul de faţă, un element esenţial pentru acoperirea asistenţei medicale în Timişoara, unde funcţionează, pe lângă Spitalul judeţean, încă alte câteva unităţi sanitare care acoperă necesarul de paturi al zonei respective. Pe de altă parte, sumele care sunt cerute sunt extrem de mari şi nu trebuie să uităm că, în toată ţara, s-au început extrem de multe investiţii care nu mai corespund necesarului actual de paturi de spital.

Vreau să vă spun că, în ţara noastră, este aproape dublu numărul de paturi de spital, comparativ cu ţările din Uniunea Europeană, şi că noi nu vom avea, în continuare, o politică de creştere a numărului de paturi de spital, ci, dimpotrivă, o politică de reducere a paturilor de spital.

În aceste condiţii, nu văd necesară, în momentul de faţă, alocarea unor sume atât de mari pentru a continua această investiţie la Timişoara. Am dat la celelalte obiective şi, atunci, cred că, cu aceasta, se poate acoperi necesarul pentru asistenţa medicală în Timişoara.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Tot la poziţia asta? Vă ascultăm, domnule deputat Ludovic Mardari.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Vreau să precizez, ca să ştie şi doamna ministru, dacă n-a aflat până acum: Spitalul municipal are nişte secţii cu totul şi cu totul speciale şi, ca urmare, nu trebuie confundat faptul că activitatea se poate desfăşura şi la Spitalul judeţean.

În altă ordine de idei, doamna ministru a promis, cu ocazia celuilalt buget, că, anul acesta, va rezolva problema, în sensul că va găsi o colaborare cu Firma Philips, pentru continuarea investiţiei. Ei bine, ţin să vă informez că, timp de câteva luni de zile, au stat dosarele la doamna ministru Bartoş şi nici măcar nu s-a uitat peste ele! Vă daţi seama câtă lipsă de interes faţă de un astfel de obiectiv.

Vreau, după aceea, să vă mai spun că, de doi ani încoace, nu s-au mai dat bani nici măcar pentru pază şi conservare. Dar măcar, doamnă ministru, dacă tot aţi fost la această tribună, puteaţi să daţi un semnal tuturor hoţilor din zona Timişoarei şi a Timişului că se pot duce acolo, să dezmembreze şi să fure ce vor din tot ce s-a făcut, pentru că, oricum, s-au investit nişte bani până în anul 1997, din 1994 până 1997, s-au investit nişte bani. Şi ce se va întâmpla?! Oricum, nu mi-aţi răspuns ce se va întâmpla cu această construcţie: o lăsaţi pe mâna celor care vor să fure, cu atât mai mult cu cât sunt atât de numeroşi hoţi în ţară?!

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Doamnă ministru Bartoş, vă rog.

 
 

Doamna Daniela Bartoş:

Dacă m-aţi acuzat că nu am citit dosarele, vă înşelaţi foarte tare. Am negociat cu Firma Philips, care a încercat să facă un fel de leasing, să preia într-un fel de leasing, un leasing care ne-ar fi costat aproape de trei ori investiţia Spitalului municipal şi, în aceste condiţii, fiind ordonator de credite, eu nu pot să-mi permit să-i plătesc unei firme private, unei firme străine de trei ori valoarea investiţiei respective. Deci, dacă pleca de la o valoare iniţială de 25 de milioane de dolari, el cerea asigurarea unui aport lunar de 115 miliarde de lei. Deci dorea să-i asigurăm o finanţare ritmică, lunară, de 115 miliarde de lei, ceea ce era inadmisibil nu numai pentru bugetul pe care-l avem, dar, pentru condiţiile în care el dorea să facă contractul cu noi.

Spuneţi că nu ne-am gândit ce să facem? Ne-am gândit: am gândit ca, din aceste clădiri care s-au pornit, care sunt cu structura de rezistenţă ridicată, să încercăm să le oferim să facem din ele locuinţe, pentru a nu se degrada şi pentru a nu pierde banii care au fost deja investiţi.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Mardari.

Haideţi, că facem, acum, un dialog de vreo două ore pe tema asta. Nu sunt bani. Deci eu supun la vot. Daţi-mi voie să supun la vot.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Ultima intervenţie, domnule preşedinte.

Aşa cum am spus şi la Comisia pentru buget, finanţe, având în vedere că Spitalul municipal îşi desfăşoară activitatea în secţii dispersate în întreaga localitate, în clădiri construite în urmă cu sute de ani, poate de pe vremea turcilor, consider că ar fi mai nimerit să mă adresez Guvernului turc să aloce bani să renoveze, eventual, spaţiile existente.

Soluţia pe care a găsit-o doamna ministru nu este cea mai potrivită, să transforme o construcţie prevăzută pentru asistenţă medicală în clădire de locuinţe.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule ministru Tănăsescu, vă păstraţi poziţia de respingere, pe lipsă de surse?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din loja Guvernului):

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisiile la fel, da?

 
 

Domnul Florin Georgescu (din loja comisiei):

Da!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule Florin Georgescu.

Stimaţi colegi,

Supun la vot amendamentul 312 respins, şi de Ministerul de Finanţe şi de comisii, pe lipsă de surse, nu pentru că nu este important obiectivul.

Vă rog, cine este pentru? 42 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Deci, cu mare majoritate, s-a respins... (Din partea grupului PNL se contestă votul cu majoritate.)

Cu majoritate de voturi. Număraţi că e majoritate!

Deci s-a respins amendamentul de la 312, fără "mare", cu majoritate.

Domnul deputat Ifrim. Rog să spuneţi şi poziţia.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Voi susţine poziţiile 299, 301, 303, 305, care sunt amendamente făcute de plenurile celor două Comisii pentru sănătate şi familie ale celor două Camere.

Legat de amendamentul 299, este cel legat de salarizarea medicilor, la care se face amendamentul în acord cu Ordonanţa nr.224/2000 a Guvernului, de a face o salarizare corespunzătoare, cât de cât, şi decentă. Se respinge amendamentul, pe motivul că salariile cuprinse în prezentul buget sunt finanţate de la Bugetul de stat, şi nu de la Fondul de asigurări de sănătate. Este absolut nereal, întrucât Casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu spitalele şi asigură fonduri de salarii.

Aş vrea să subliniez, nu mai repet: salariile existente sunt absolut sub limita decenţei şi prejudiciază întreaga activitate a corpului medical.

Referitor la amendamentele făcute la 301, 303 şi 305, se referă la problemele de sănătate. În proiectul de buget sunt trecute 4 programe mari de sănătate care, de fapt, trebuie să cuprindă cele 33 de programe existente.

Solicităm o oarecare, în primul rând, redistribuire, întrucât Programul-reformă "Politici sanitare şi administraţie sanitară" este cotat cu 2.571, în timp ce Programul comunitar, care include o serie de alte programe, aş cita numai programul de HIV, în care avem jumătate din copiii cu SIDA din Europa şi în care sunt incluse şi alte programe, cum ar fi bolile transmisibile, are doar 1.351, deci mai puţin de jumătate din acest program de reformă, iar Programul privind bolile netransmisibile, în care este înglobat şi programul oncologic, are doar 289. Deci, în primul rând, solicităm redistribuirea, în aceste programe, după gravitatea indicatorilor pe care-i avem, nu mai citez, de pildă, Programul de sănătate a copilului şi familiei, cotat doar cu 608, când suntem primii la mortalitate infantilă în Europa. solicităm o redistribuire: mai puţin pentru administrare sanitară şi pentru aceste programe, mai mulţi bani pentru bolile reale cu care se confruntă cetăţenii ţării. Deci, acest lucru şi în măsura posibilului, sigur şi de la rezerva bugetară, dacă se poate, ceva. Acestea sunt 4 amendamente foarte serioase pe care s-a discutat foarte îndelung în plenul celor două comisii şi vă rugăm să le acordaţi toată atenţia şi să le găsiţi rezolvarea, întrucât aceste amendamente sunt deosebit de importante. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, vă rog să răspundeţi la toate intervenţiile. Poftiţi. La ce amendament vă referiţi, domnule deputat?

 
 

Domnul Ion Luchian:

La cel la care s-a referit şi domnul profesor Ifrim.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

299?

 
 

Domnul Ion Luchian:

Da şi la poziţia 293, ca să nu vin de mai multe ori. Este vorba de poziţia 293, Anexa 3/29/01 - Ministerul Sănătăţii şi Familiei prin care noi solicităm suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii cu 4000 de miliarde. Sigur că sănătatea este o prioritate guvernamentală şi ne-am dat seama de lucrul acesta prin faptul că toate amendamentele Opoziţiei au fost respinse. Acum chiar mă gândeam să pun la cale, să o răpesc pe doamna ministru a sănătăţii, să vedem, din fondul de rezervă al Guvernului, cât ne-ar da doamna ministru, probabil că 10.000 de miliarde şi ar fi fost ceva pentru sănătate.

Am două poziţii punctuale pentru judeţul Prahova, este vorba de sediul Direcţiei de sănătate publică din Ploieşti, finalizare pentru anul 2003. Din anul 2000 nu s-a mai primit nici un leu la această instituţie, amendamentul este respins. Din discuţiile care le-am avut cu factorii locali de la Ploieşti, reprezentanţii PSD-ului mi-au spus că pe altă cale, dânşii au obţinut de la doamna ministru 7 miliarde, cât ar costa investiţia. Nu ştiu despre ce este vorba, probabil că o chestie mai puţin transparentă.

Un alt amendament, este vorba de Anexa nr.3/29/30, este vorba de investiţia de la Sinaia în care, de asemenea, de 2 ani de zile nu s-a...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cu ce număr este înregistrat ultimul amendament, domnule coleg?

 
 

Domnul Ion Luchian:

Deci, anexa 3/29/30 la poziţia 325.

Este vorba de Spitalul cu paturi de la Sinaia; eu vreau să vă spun că în zona Sinaia, spitalele sunt toate vechi şi cred că un cutremur le-ar dărâma în întregime şi responsabilitatea cred că ne aparţine nouă tuturor cei care, oricum, spunem că ne ocupăm de politica României.

Cred că doamna ministru, după ce, la primul buget în 2001, mi-a spus că o să fie în 2002, în 2003, iată că sunt zero lei şi pentru 2003, poate că cineva ne poate da un răspuns. Eu cred că în această zonă, în Prahova, pe Valea Prahovei este nevoie de un spital serios, pentru că Sinaia este, dacă vreţi, o capitală politică şi este posibil ca unuia dintre dumneavoastră sau dintre noi să i se facă rău în această zonă. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mincu şi apoi domnul deputat Moisoiu.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş vrea să încep în cuvântul meu cu o problemă care m-a urmărit de ani de zile, problema salarizării medicilor, începând de la începutul carierei lor şi până la sfârşitul carierei lor.

Aş vrea să vă spun că, de-a lungul istoriei, dacă a fost cineva mai prost plătit prin bugetul de stat, a fost medicul. Aş vrea să vă spun că, de-a lungul istoriei, dacă cineva şi-a făcut datoria când a fost necesar, a fost medicul şi aş vrea să vă spun că, în momentul de faţă, acelaşi medic este la fel de prost plătit ca înainte.

Vreau să vă spun că între medicul rezident, adică după ce a terminat şi respectiv în primul an când a terminat şi a intrat ca rezident şi între medicul primar care îşi sfârşeşte cariera este o diferenţă de 3 milioane de lei. Între timp, aş vrea să arăt că acest lucru se datoreşte unei proaste calităţi a socotelii care se face în ceea ce priveşte salariul medical. În timp ce în ţările Uniunii Europene, dar mai ales, în Statele Unite, există un coeficient care îl pune pe medic deasupra tuturor, aici, la noi, medicul este inferior tuturor. De exemplu, salariul minim în medicină este de 2,1 ca indice şi salariul maxim este de 7,71 în America, în timp ce la noi practic s-a plecat de la un salariu minim de 2 "661.000 la medic şi un salariu maxim de 5.562.000 de lei la medic.

Domnule preşedinte,

În momentul de faţă, salariul mediu în România este de 191 de Euro, în momentul de faţă salariul mediu din toate ţările din jurul nostru variază de la 495 de Euro în Ungaria, 530 de Euro în Polonia, 514 Euro în Cehia şi 1.057 de Euro în Slovenia, dar bineînţeles că aceste lucruri nu vă pot spune nimic, însă aş vrea să vă dau, domnule preşedinte, situaţia care se găseşte în momentul de faţă pe piaţă chiar de la data de 8 noiembrie şi, dacă vreţi, vă citesc toate preţurile care se găsesc la alimente şi acestea variază între 2.300 un ou, 3.500 o pâine de 400 de grame şi 13-17.000 un kg de lapte.

Aş vrea să vă spun că un medic primar care nu are un alt salariu decât al lui, cu salariul pe care-l va primi, de 9.586.850 salariu brut, el nu poate să-şi ţină la sfârşit de carieră o familie formată din două persoane şi doi copii. Este o problemă de care mă leg în mod deosebit, pentru că este o problemă de viaţă pentru medicina românească. Vă mulţumesc. (Aplauze din stânga sălii.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea se referă la numărul curent, amendamentul 309 unde, spre surpriza zic a sălii, de data aceasta pentru că există şi o asemenea situaţie, mă găsesc împreună cu un reprezentant al UDMR-ului, doamna Böndi Gyöngyike. Iată că atunci când este problema de sănătate, atât Partidul România Mare cât şi Grupul UDMR reuşesc ca să depună un amendament similar.

Amendamentul la care mă refer este la lucrările de reamenajări, renovări şi reparaţii capitale la unităţile sanitare din judeţul Mureş, trecute în administraţia autorităţilor locale. Şi aici sunt o serie întreagă de unităţi care au fost enumerate la Spitalul din Luduş, Spitalul din Reghin, Spitalul din Târnăveni, din Sângiorgiu de Pădure, Sovata, Miercurea Mirea, Sărmaş, cât şi la construcţia unui spital nou la Sighişoara şi o supraetajare la Secţia de pediatrie din Târgu Mureş de la Spitalul judeţean. Totalul sumei la care se referă acest amendament este de 127 de miliarde de lei.

Consider că, şi încă o dată subliniez, răspunsul care a fost dat în motivaţia respingerii este nesemnificativ, pentru că, la urma urmei, asemenea cheltuieli de reparaţii, de renovări ş.a.m.d. sunt obligatorii de făcut de către cei care au avut în posesie aceste spitale şi respectiv în posesia celor în care se doreşte să fie transferate, deci, în clipa de faţă, a administraţiei locale.

Găsesc că motivaţia privind stabilirea priorităţii este neconcludentă şi încă o dată şi poate pentru a treia oară şi poate nu ultima dacă refuză domnul ministru Tănăsescu să dea răspunsul, am să fac referire la faptul că se pot găsi surse de finanţare şi pentru aceste probleme sociale, ca şi cea pe care am prezentat-o adineauri şi mă refer, din nou, la acest Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării pe care o am aici ca sursă, nu ştiu, 52 sau ce număr are ca indicativ şi unde reiese foarte clar că este vorba de zeci de miliarde de lei care s-au propus, deocamdată propus, pentru că probabil că mâine vor fi astfel şi aprobate în diverse alte scopuri fără o motivaţie pertinentă.

Deci, revin încă o dată cu rugămintea, sănătatea fiind o necesitate şi, aşa cum se spune, o prioritate naţională trebuie neapărat să contribuim pentru ca ea să fie menţinută, iar în cazul celor care sunt bolnavi, neapărat să le putem reda sănătatea. Sper ca şi Grupul parlamentar UDMR să susţină măcar de data aceasta acest amendament care este depus în colectiv cu dânşii. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, pentru a nu greşi ordinea, domnule Moisoiu v-aş ruga să vă referiţi încă o dată la punctul unde este înscris amendamentul, să nu greşesc la supunerea la vot.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

309, domnule preşedinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

309. Mulţumesc frumos.

Poftiţi domnule senator Zlăvog.

 
 

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am propus la nr.crt.300, Anexa nr.3/29/09 alocarea sumelor necesare pentru acordarea bonurilor, tichetelor de masă pentru salariaţii din cadrul instituţiilor sanitare publice, în conformitate cu Legea 533 din 23.09.2002, lege care permite ca, din veniturile proprii ale acestor instituţii, să se acorde salariaţilor tichete de masă.

În acord cu această lege, rezultă ca sumă necesară 1936 de miliarde de lei, în timp ce din veniturile proprii ale instituţiilor sanitare publice se estimează pentru anul 2003 a se realiza suma de aproximativ 350 de miliarde de lei, din care numai o parte se va putea folosi pentru plata tichetelor de masă. Având în vedere veniturile mici ale salariaţilor din sistem şi pentru o mai bună cointeresare a acestora, solicit ca diferenţa de aproximativ 1700 miliarde lei să fie suportată de la bugetul de stat, astfel încât Legea nr.53 din 23.09.2002 să nu rămână fără obiect, ca să nu fie o lege care nu va putea fi aplicată tuturor salariaţilor instituţiilor respective.

Cu alte cuvinte, dacă Guvernul şi Parlamentul pe care le conduceţi propun şi promovează o lege, consider că tot dumneavoastră trebuie să găsiţi şi resursele necesare aplicării acesteia. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. la apelul de solidaritate al domnului Moisoiu, ia cuvântul domnul Borbély, pentru amendamentul 309.

 
 

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Noi suntem totdeauna receptivi la orice apel al colegilor şi vreau să vă spun în legătură cu acest amendament, evident, Grupul parlamentar al UDMR susţine şi a susţinut aceste prevederi bugetare în ceea ce priveşte şi sănătatea şi cultura şi alte prevederi şi, după cum reiese din proiectul de buget, sunt unele acceptate de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi eu zic că este bine că totuşi unele prevederi care au fost cerute de Grupul parlamentar al UDMR au fost luate în seamă.

În ceea ce priveşte în mod punctual acest amendament, sunt sume globale care sunt prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii. Evident, la defalcarea acestor sume pe buget, noi contăm pe defalcarea acestor sume pe judeţe, noi contăm pe bunăvoinţa Ministerului Sănătăţii şi avem promisiunea că vor fi luate în considerare unele priorităţi, unele urgenţe care ţin de sistemul de sănătate din judeţul Mureş, cum şi din celălalte judeţe. Deci va fi o fază ulterioară a defalcării acestor sume şi, evident, noi nu putem decât să susţinem aceste cheltuieli prevăzute pentru spitale care sunt, din păcate, într-o situaţie, unele deplorabile, şi care trebuiesc ajutate. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Poftiţi, domnule deputat.

 
 

Domnul Ludovic Abiţei:

Sunt deputatul Ludovic Abiţei.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să mă refer strict la amendamentul de la pct.296, deci la "Amendamente respinse", dar care are legătură directă cu 302, 304, 306 şi 307. Este vorba de programele de sănătate şi, ca de obicei, deşi la toate consfătuirile ştiinţifice sanitare se spune că este mai uşor să previ decât să tratezi, când este vorba de bani, se consideră că acea minimă cheltuială mai bine să o dai de o parte.

De aceea, am cerut suplimentarea programului de sănătate, motivând creşterea numărului de boli cronice, creşterea recăderilor şi, de asemenea, mortalităţii generale, ca să nu mai vorbim de cea infantilă. Am solicitat creşterea sumei cu 191.947.224 lei şi îl defalcasem pe următoarele sectoare de programe. Este vorba de programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, era vorba de programul comunitar de sănătate publică şi aici, v-a explicat mai devreme şi domnul profesor Ifrim despre creşterea HIV-ului şi a celorlalte afecţiuni, este vorba de programul de sănătate a copilului şi familiei şi programul privind implementarea strategiei naţionale privind protecţia specială a persoanelor cu handicap, unde, în general şi mereu, se rămâne fără bani.

Cu toate acestea au fost respinse, mă gândesc că poate dumneavoastră reuşiţi să treceţi peste sfatul Comisiei de buget, finanţe şi să acceptaţi acest amendament. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos mai spuneţi încă o dată la ce punct este?

 
 

Domnul Ludovic Abiţei:

Deci, 296, 302, 304, 306 şi 307.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Poftiţi. Domnul Damian Brudaşca.

 
 

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, trebuie să mulţumesc Comisiei de buget, finanţe că m-a sărit şi la poziţia 332. Am solicitat, împreună cu alţi parlamentari de Cluj, suplimentarea sumei ce să fie rezervată pentru continuarea lucrărilor la obiectivul de investiţii Spitalul clinic de urgenţă şi Centrul de investigaţii, diagnostic şi tratament Cluj-Napoca. Precizez că acest amendament a fost făcut la solicitarea expresă a Consiliului judeţean Cluj. Având în vedere faptul că şi acest obiectiv a fost început de mult, riscă să devină un monument al indiferenţei dacă nu se vor aloca sume suficiente pentru continuarea lucrărilor, astfel încât, într-un timp rezonabil, el să poată fi folosit pentru destinaţia care a fost gândită la început.

De ce spun acest lucru? Pentru că de foarte multă vreme, sumele care au fost alocate sunt insuficiente, fiind necesară chiar la un moment dat oprirea lucrărilor şi chiar, prin aplicarea unei legi care a fost adoptată de noi, obligativitatea demontării macaralei care zace acolo de mai multă vreme.

Eu aş solicita atenţia domnilor miniştri de la finanţe şi de la sănătate, sugerându-le în afara celor care au fost menţionate aici, acest lucru l-am făcut la amendamentul meu să se aibă în vedere ca sursă de finanţare unul din suma cuprinsă în capitolul "Alte cheltuieli de investiţii" care figurează în Anexa nr.3/29/28 sub cod 25.98.01.01, rezerva bugetară a Guvernului, respectiv cheltuieli cu dobânzile la datoria publică.

N-am făcut următorul amendament la care mă voi referi, dar aş dori să-l menţionez aici pentru a veni în sprijinul Guvernului şi al partidului de guvernământ pentru a reuşi să câştige alegerile pentru funcţia de primar de la Negreni.

Domnul ministru a fost generos şi a oferit în timpul campaniei un miliard de lei, nu se ştie cu ce destinaţie. Iată că această comună care a fost înfiinţată în baza Legii 492/2002, eu sunt unul dintre autorii ei, a fost înfiinţată şi ea are nevoie şi de o serie de dotări printre care şi de un dispensar medical al comunei, pentru reparaţiile care sunt necesare aici, pentru dotările de modernizare ar mai fi nevoie de circa 500.000.000 lei. Nu s-au terminat alegerile, domnule ministru, peste două săptămâni vor avea loc, s-ar putea ca dacă decizia este negativă să nu aveţi şansa să aveţi un primar în comuna Negreni, cu toate eforturile financiare pe care le-aţi făcut din puşculiţa guvernamentală.

De aceea, eu, ţinând la prestigiul dumneavoastră, aş dori să mai faceţi un efort de 500 de milioane şi atunci, cu siguranţă, veţi câştiga alegerile. Mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu v-aş ruga insistent, cei care iau cuvântul să se concentreze asupra celor ce au de spus şi să vorbească o singură dată, valabil pentru distinsul nostru coleg, domnul profesor Mincu. nu v-a combătut nimeni, domnule profesor, nu a spus nimeni altceva, nu înţeleg de ce mai solicitaţi încă o dată cuvântul.

Poftiţi.

 
 

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu vreau să mă refer la pct.338, unde este un amendament al domnului deputat Dan Radu Ruşanu şi al domnului deputat Ştefan Păşcuţ, adică eu. Recunosc că eu nu am făcut acest amendament.

Amendamentul meu se referă la acelaşi obiectiv de investiţii, dar este un alt amendament. Este vorba despre Spitalul Lupeni, investiţie în derulare care a început în anul 1991 şi iată că de 11 ani nu reuşim să terminăm acest spital. Pentru anul acesta au fost prevăzuţi 2 miliarde de lei pentru continuarea acestei investiţii, iar amendamentul meu se referă la creşterea acestei sume de la 2 miliarde la 5 miliarde. Sursa de finanţare - fondul de rezervă bugetară de la dispoziţia Guvernului, iar motivarea este necesitatea menţinerii ritmului de lucrări de construcţii pentru ca lucrările odată făcute să nu înceapă să se degradeze.

Deci, amendamentul meu a fost prezentat în Comisia de politică economică, reformă şi privatizare a Camerei şi Comisia pentru privatizare a Senatului, unde a fost aprobată în unanimitate. Văd că în acest material nu apare amendamentul meu, de aceea, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului plenului şi acest amendament. Mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Mincu la un alt amendament se referă, nu la cel care l-a evocat prima dată. Poftiţi.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să mă scuzaţi, pentru că există la Anexa 3/29/07 în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei un articol la care vreau să mă refer, şi anume problema care este tot medicală şi este bine că este băgată aici, deşi ea este cuprinsă şi la Ministerul Muncii, pentru că este problema handicapaţilor. Handicapaţii, din păcate, ocupă un loc în viaţa noastră pentru că ei sunt susţinuţi de către societate din momentul în care devin handicapaţi şi până mor. Ei suferă din mai multe puncte de vedere, suferă din punct de vedere moral pentru că ei sunt la dispoziţia altora, suferă din punct de vedere social pentru că societatea, uneori, îi priveşte cu dispreţ şi suferă din punct de vedere intelectual pentru că sunt mulţi care ar fi putut să devină oameni deosebit de necesari societăţii.

Aş vrea să vă spun că în bugetul pe care îl considerăm că se datoreşte acestor oameni nenorociţi, noi anexăm pe anul 2003 suma de 421.243 de lei. Este o sumă cu totul insuficientă; nu este şi nu se ridică nici măcar la alocaţia bugetară minimă care există pe salariu şi care ştim că ea trebuie să ocupe acest minim garantat în economie, 43% din salariu. Deci, vin şi ridic această problemă.

Să nu uităm că handicapatul nu-şi datoreşte soarta lui decât situaţiei în care se găseşte printr-un, din păcate, capriciu al soartei sau uneori printr-un accident. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc domnule coleg. Poftiţi.

 
 

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La pct.329 este vorba de un amendament prin care se solicită încă 2 miliarde la Centrul de recoltare sânge Galaţi.Vreau să vă spun că este vorba de o investiţie care a început în 1995, trenează foarte mult într-un oraş cu risc major seismic şi într-un oraş în care accidentele colective de muncă, din păcate, nu sunt o realitate şi necesitatea acestei instituţii de a fi finalizată investiţia este imperioasă. Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnilor miniştri, v-aş ruga să vă referiţi, în ordinea pe care o doriţi dumneavoastră, la amendamentele 299, 293, 325, 309, 300, 296, 302, 304, 307, 332, 329 şi 338. Sper că vi le-aţi notat.

 
 

Doamna Daniela Bartoş:

Da, le-am notat. Vă mulţumesc frumos.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
 

Doamna Daniela Bartoş:

Să mă refer la programele de sănătate. Este adevărat că proiectul bugetului de stat este făcut pe Anexa Ministerului Sănătăţii pe 4 mari programe de sănătate. Trebuie să vă menţionez că programele de sănătate pentru bolile transmisibile la care dumneavoastră aţi cerut finanţare suplimentară, pe bugetul Ministerului Sănătăţii se prevăd, pe de o parte, numai sumele strict alocate programelor de prevenţie, iar, pe de altă parte, pentru anul 2003 avem şi surse suplimentare, mai ales pentru programul HIV, SIDA şi pentru tuberculoză sunt surse atrase prin programe PHARE. La celelalte programe pentru bolile netransmisibile, şi aţi menţionat aici programele pentru cancer şi bolile cardiovasculare, de asemenea, noi nu finanţăm decât partea strict de profilaxie, deci, anumite programe de depistare a afecţiunilor, restul programului de terapie fiind finanţat prin bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.

De altfel, imediat după aprobarea bugetului în Parlament va apare hotărârea de guvern în care vor fi defalcate sumele pe programe de sănătate atât din bugetul de stat cât şi din bugetul de asigurări de sănătate pentru fiecare dintre programele de sănătate, programele naţionale de sănătate. Din acest motiv, nu cred că este necesar ca să se facă redistribuiri sau modificări ale sumelor de programe de sănătate, noi făcând calcule în funcţie de execuţia bugetară şi de necesităţile pe care le-am estimat că sunt sume suficiente pentru a desfăşura programele de sănătate pe 2003.

Legat de amendamentul referitor la investiţia la Direcţia de Sănătate Publică Prahova, anul acesta am găsit posibilitatea de a finanţa această investiţie, care este aproape finalizată, suma care este trecută pentru anul viitor este suma care este necesară ca în primul semestru să fie finalizate lucrările la Direcţia de Sănătate Publică Prahova.

Spitalul din Sinaia. Spitalul din Sinaia este în aceeaşi situaţie, poate chiar o situaţie mai nefavorabilă decât Spitalul de la Timişoara, în sensul că este o investiţie care abia a început, deci nu este decât ridicat de la nivelul fundaţiei. Este prevăzut a avea 400 de paturi, ceea ce este un număr imens de paturi faţă de necesarul zonei respective şi, din această cauză, nu s-a finanţat, pentru că s-a considerat că este o investiţie gândită cu mult prea multe paturi faţă de necesarul real şi s-a cerut întâi o regândire a întregului proiect ca, după aceea, să poată fi începută finanţarea.

Legat de salarizare, salarizarea pentru personalul medico-sanitar nu se reglementează prin Legea bugetului de stat, ci prin alte legi specifice.

Tichetele de masă, legat de amendamentul nr.300. Conform Legii finanţelor publice şi art.39 din legea care a fost votată, spitalele care se finanţează prin venituri extrabugetare au posibilitatea de a acorda tichete de masă. Nu au voie să dea tichete de masă unităţile care sunt finanţate numai de la bugetul de stat. Restul unităţilor spitaliceşti, deci spitalele, au voie să dea tichete de masă.

Spitalul de Urgenţă Cluj. Vă rog să notaţi, domnule deputat, că anul acesta s-a reînceput finanţarea pentru Spitalul de Urgenţă din Cluj, finanţare care fusese oprită de câţiva ani şi s-a reînceput finanţarea pentru că municipiul Cluj-Napoca are o situaţie specială comparativ cu celelalte centre din ţară, celelalte mari centre, pentru că Spitalul judeţean din Cluj-Napoca funcţionează în momentul de faţă cu 35 de clădiri distincte, clădiri care au o vechime de peste 100 de ani.

Aceasta a fost raţiunea pentru care s-a reînceput finanţarea la Spitalul judeţean din Cluj. Suma nu este foarte mare, suma iniţială este de 7 miliarde, sumă necesară pentru a face anumite reproiectări şi pentru a începe din nou lucrările, rămânând ca, pe parcursul execuţiei bugetare, să găsim posibilitatea de a creşte sumele alocate.

La amendamentul nr.338, pentru Spitalul din Lupeni. Anul acesta, acum de curând, am fost şi am inaugurat Policlinica de la Lupeni, care este un obiectiv finalizat şi, cu această ocazie, am văzut că Spitalul funcţionează, are posibilitatea de îngrijire a bolnavilor, iar suma care a fost acordată de 2 miliarde este o sumă care să permită continuarea lucrărilor, dar la un ritm mai lent pentru restul spitalului restul investiţiei care este începută, dar nu există o presiune pentru a face un spital mare în această zonă, mai ales că avem în apropiere şi Spitalul de la Petroşani, spital care el necesită anumite sume pentru reparaţii capitale, mai ales că au probleme cu acoperişul.

La amendamentul legat de Secretariatul de Stat pentru Handicapaţi, la poziţia de "pensii, ajutoare, indemnizaţii şi sporuri", creşterea pentru 2003 faţă de bugetul 2002 este de 58% şi considerăm că este o sumă acoperitoare.

La amendamentul nr.309, în primul rând aş face o menţiune: în textul amendamentului sunt amestecate lucrări de investiţii pentru care este necesar să se aprobe indicatori specifici lucrărilor de investiţii, să fie aprobaţi şi lucrarea să fie trecută pe lista de investiţii şi acestea sunt amestecate cu lucrări de reparaţii capitale.

Menţionez că reparaţiile capitale sunt aprobate ca o poziţie globală care, ulterior, este defalcată în buget, deci, după aprobarea bugetului se face defalcarea pe poziţii.

Vom ţine cont de propunerile dumneavoastră şi, în limita sumelor alocate, le vom acoperi.

Vă mulţumesc. Cred că nu am pierdut alt amendament.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneţi, domnule Ifrim, ce doriţi?

Poftiţi. Reluăm de la început caruselul. Vorbiţi dumneavoastră, vorbeşte doamna ministru şi …

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumim domnule preşedinte, dar, conform regulamentului şi procedurilor, după răspunsul ministrului, sau reprezentantului Guvernului, avem dreptul ca să ne spunem părerea şi, după aceea, se poate răspunde în continuare şi caruselul se opreşte atunci când este util să fie oprit.

Privitor la răspunsurile primite, doresc să subliniez câteva lucruri.

În primul rând, legat de amendamentul nr.300. Doamna ministru a dat răspunsul că se pot da tichete de masă din veniturile extrabugetare. Este foarte bine. Acelaşi răspuns l-am primit şi de la domnul ministru Tănăsescu ieri în plen, când am discutat art.31. În aceste condiţii, totul este foarte bine. Probabil că formularea art.31, care spune că "tichete de masă pot fi date numai de către unităţile care se finanţează integral cu venituri proprii", este probabil un defect de formulare. Dar acolo este scris aşa şi noi trebuie să ştim acest lucru. Cu atât mai mult cu cât avem o lege dată de Parlamentul României, prin care în sistemul de sănătate avem dreptul să dăm tichete de masă. Vă mulţumesc, dacă lucrurile stau aşa.

Privind amendamentul nr.299 - "salarii". Acest amendament este foarte pertinent făcut de comisie. Dacă nu se reglementează prin Legea bugetului, atunci nu trebuie trecute în buget şi nu trebuie făcută evaluarea "cheltuieli de personal" pe această bază. Motivaţia noastră rămâne valabilă dacă argumentul respingerii este cel formulat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, care spune că acolo unde sunt fonduri de la bugetul de stat se resping - şi este firesc să se respingă - şi noi nu primim de la asigurările de sănătate, salariile în sistemul medical fiind date şi prin asigurările de sănătate - majoritatea - şi, deci, argumentul respingerii nu poate să fie valabil cu această motivaţie.

Legat de art.301, 303, 305, care sunt programe de sănătate şi la care comisia a făcut amendamentele de redistribuire, noi considerăm - Comisiile de sănătate - că fondurile sunt insuficiente la programul de boli netransmisibile, programul comunitar şi programul pentru copil şi familie şi se pot redistribui, aşa încât ne menţinem acest lucru.

De asemenea, doresc să spun, de data aceasta în nume personal, eu am căutat ca să nu abuzez de timp, întrucât, dacă aş fi venit aici de 15 ori, câte amendamente aveam, era o nenorocire, să suţin doar amendamentele nr.334 şi nr.330 - Timişoara şi Tg.Lăpuş.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Adrian Moisoiu şi apoi doamna deputat Ionescu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În acelaşi timp, doamnă ministru Bartoş, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru răspunsul încurajator pe care l-aţi dat. Este primul răspuns încurajator pe care-l primesc în aceste zile de când se dezbate Legea bugetului pe 2003 şi sper să ţineţi cont şi să nu-l uitaţi atunci când vor fi făcute şi defalcările, aşa cum aţi promis.

Încă o dată, vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul doamna Ionescu şi-i invit insistent pe toţi colegii să vină în sală pentru a vota amendamentele propuse de colegii noştri şi apoi Anexa nr.3/29.

Poftiţi.

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Nu mi-aş fi permis să invervin, deoarece nu am avut amendament, dar vreau să susţin pe colegul nostru de la PNL, domnul Luchian, în ceea ce priveşte amendamentul pentru Spitalul din Sinaia, ca urmare a răspunsului doamnei ministru.

Dacă despre mizeria din celelalte spitale ştim noi şi este a noastră, internă, în ceea ce priveşte Spitalul din Sinaia o să ne afle toată lumea. Ne-a şi aflat toată lumea. Colegul meu spunea că s-ar putea ca să ajungă un străin la acest spital. În toamna aceasta, am fost cu o delegaţie englezească. Cineva a avut nevoie de o injecţie antitetanos la acest spital. Spitalul este în afara oraşului. Am trecut de o poartă ca de cale ferată, deci nu are nici poartă. Ar trebui ca cineva de la Ministerul Sănătăţii să meargă acolo, să vadă situaţia pe teren şi apoi să respingă acest amendament. Nu este vorba despre un spital despre a cărui stare să ştim numai noi, din ţară. Sinaia este locul unde se ţin majoritatea întâlnirilor internaţionale, la Cazinoul din Sinaia. Lunar, sunt una-două întâlniri internaţionale. Volens nolens cuiva i se face rău; volens nolens cineva o să vadă ceea ce am văzut eu în vara aceasta. Deci, cred că ar trebui să vă mai gândiţi la această situaţie. În plus, suma este foarte mică.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule senator.

 
 

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt. Vreau să mă refer încă o dată la Spitalul de la Lupeni. Sunt alocate 2 miliarde. Necesarul pentru finalizarea lucrărilor este de 66 miliarde, iar, cu o împărţire simplă, ne dăm seama că acest spital se va termina în 33 de ani.

Doamna ministru Daniela Bartoş a fost în această vară la Lupeni şi a inaugurat două secţii de pediatrie şi de obstetrică-ginecologie. Sigur, sigur nu va apuca să inaugureze acest spital în totalitate.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la votarea amendamentelor care au fost respinse de către comisie. Aţi auzit şi argumentaţiile celor care le-au făcut şi răspunsurile doamnei ministru Bartoş.

La amendamentul nr.299.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

31 de voturi pentru, majoritatea împotrivă; amendamentul n-a întrunit numărul de voturi necesar.

Amendamentul nr.293.

 
 

Domnul Mircea Ifrim (din sală):

Daţi-ne cifra! Nu avem cvorum!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă vreun grup parlamentar are îndoieli cu privire la prezenţa în sală, vă rog să vă pronunţaţi şi să cereţi apel nominal.

Amendamentul nr.293 - cel cu majorarea bugetului ministerului cu 4 mii de miliarde.

Cine este pentru? Tot 31 de voturi pentru.

Împotrivă?

Evident, majoritatea împotrivă şi 31 de voturi pentru - insuficient pentru a fi adoptat.

Amendamentul nr.325.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Majoritatea - împotrivă, 31 de voturi nefiind suficiente.

Amendamentul nr.309.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Împotrivă?

Vă mulţumesc. Majoritatea împotrivă.

Amendamentul nr.300.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 31 de voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea împotrivă - amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.296.

Cine este pentru? 31 de voturi şi de această dată.

Împotrivă? Majoritatea împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.302.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr.304.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru; s-a mai adunat un vot.

Împotrivă?

Majoritatea împotrivă.

S-a respins şi amendamentul nr.304.

Amendamentul nr.307.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Respins şi amendamentul nr.307.

Amendamentul nr.332.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 32 de voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Amendamentul nr.332 - respins.

Amendamentul nr.329.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

S-a respins şi amendamentul nr.329.

Amendamentul nr.338, care este şi ultimul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 32 de voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Stimaţi colegi,

În condiţiile în care s-au respins aceste amendamente, supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/29 în întregime, aşa cum a fost modificată prin admiterea amendamentelor votate deja.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Majoritatea pentru.

La Anexa nr.3/30, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/30 - Ministerul Tineretului şi Sportului.

 
 

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte, vă rog!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, am întrebat.

Domnul Crin Antonescu. Poftiţi. Chiar mă miram că nu susţineţi sportul.

 
 

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Am convingerea că şi dumneavoastră veţi susţine amendamentul pe care vreau să-l propun.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cel puţin moral.

 
 

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Da, e suficient.

Amendamentul pe care-l propun şi care constă în majorarea bugetului alocat Ministerului Tineretului şi Sportului de la 1.035 miliarde la 1.649 de miliarde 200 de milioane are la bază în esenţă o socoteală foarte simplă. Această cifră, la care noi dorim ridicarea sumei alocate Ministerului Tineretului Sportului constituie exact acea cotă procentuală din pib care a fost alocată de către Guvernul României în anul 1999 bugetului sportului. Avem de-a face în 2003 cu un an preolimpic, ca şi 1999. Atunci, în urma unei dinamici pozitive crescătoare s-a alocat 0,79 la mie sau 0,079 la sută din pib, cu rezultatele cunoscute strălucite ale sportivilor români şi considerăm că alocarea aceleiaşi cote din pib este normală din nou într-un an preolimpic, atunci când ne punem din nou speranţele în prestaţia sportivilor români la Olimpiada de la Atena.

Sursa pe care am indicat-o este fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, care, oricum, în acest proiect de buget are o creştere din punctul nostru de vedere, exagerată, de peste 5 ori, în raport cu ceea ce a fost în anul 2002.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte propuneri?

Rog pe domnul ministru Tănăsescu. Cine răspunde la acest amendament?

Poftiţi.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Aş vrea să lămuresc încă o dată, dacă mai este nevoie, şi se pare că mai este nevoie, că fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului prin proiectul de buget prezentat de dumneavoastră în anul 2003 nu creşte de 5 ori, aşa cum se spune. El, din contră, este mai mic decât cel din anul acesta. El a fost aprobat în anul 2002 - 700 de miliarde, s-a suplimentat la rectificare cu încă 200, deci 900 de miliarde. Pe parcursul execuţiei bugetare, acesta a fost cheltuit şi mai există la ora actuală încă aproximativ 60 de miliarde.

În anul 2003, prin fondul de rezervă, aşa cum vă este prezentat dumneavoastră bugetul, el a fost dimensionat la 931 de miliarde. În discuţiile care au avut loc în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, prin amendamentele care au fost acceptate de către comisie, s-au scăzut din acest fond de rezervă 117 miliarde. Vis-ŕ-vis de acest fond de rezervă, pe lângă sumele care au fost alocate în cursul zilei de ieri, de astăzi, ca urmare a discuţiilor purtate şi a acceptării unor amendamente, el este la ora actuală, nu ştiu, o să vedem, aproape 700 şi ceva de miliarde, deci cu mult sub cât a fost prezentat şi cât a fost aprobat de către dumneavoastră în anul 2002.

De aceea, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, nu considerăm că fondul de rezervă, sau fondul de intervenţie poate să constituie o sursă pentru suplimentarea bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun amendamentul domnului deputat Crin Antonescu votului dumneavoastră. Aţi ascultat şi argumentele dânsului şi ale Ministerului Finanţelor.

Cine este pentru amendamentul domnului Crin Antonescu? 32 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă mulţumesc. Majoritatea.

Supun, în aceste condiţii, Anexa nr.3/30 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Acelaşi scor - 32 de voturi împotrivă, majoritatea pentru; s-a adoptat Anexa nr.3/30.

Anexa nr.3/31- Ministerul Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Informaţiilor.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/31.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Majoritatea pentru.

Anexa nr.3/32 - Ministerul Administraţiei Publice.

Domnul Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Am să vă prezint în continuare, de fapt câteva la rând, care sunt acolo - mă refer la amendamentele nr.357, nr.358, nr.359 şi nr.360, care, din păcate, au fost toate respinse de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi nu ştiu dacă este corect din acest punct de vedere.

Primul lucru la care mă refer, la cel din amendamentul nr.357, este vorba de acelaşi mult amintitul astăzi aici şi alalteieri şi în zilele acestea, anume Teatrul Naţional din Tg.-Mureş. La "reparaţii" sunt prevăzute 40 de miliarde de lei. Adevărul este că această clădire, clădirea unde fiinţează Teatrul Naţional din Tg.-Mureş necesită reparaţii, iar motivaţiile de genul că nu sunt de aici, ci din fondurile administraţiei locale, eu îl întreb pe domnul ministru Tănăsescu: de unde fondurile acestea ale administraţiei locale, când toate fondurile administraţiei locale au fost suprareduse şi respectiv se tot promit rectificări şi pararectificări care, de fapt nu mai există?

De asemenea, s-a început în judeţul Mureş un program de alimentare cu apă la sate. Este vorba de amendamentul nr.358, unde, pentru ca să se aducă la îndeplinire acest program ce a fost început în anul trecut - subliniez ideea, deci este început, nu este nou, domnule ministru, însă necesită încă 18 miliarde 600 de milioane. Deci, rugămintea este în acest sens pentru ca să se poată găsi aceste fonduri.

De asemenea, mă refer la amendamentul nr.359, şi anume cheltuieli de capital pentru definitivarea lucrărilor sistate de introducere a gazului metan în 10 localităţi finanţate din contribuţia locuitorilor.

Amendamentul este pentru acordarea sumei de 56 de miliarde 303 milioane, având în vedere că termenul de punere în funcţiune a acestor investiţii este pentru anul 2003. Nu înţeleg, atunci, deci, pe de o parte se propune data de terminare a investiţiei pentru 2003 şi, în acelaşi timp, nu este introdusă în Legea bugetului.

Şi, în sfârşit, amendamentul nr.360 - despăgubiri conform Legii nr.10/2001 pentru un număr de 8 imobile, în care funcţionează autorităţi publice locale, deci sedii de primării din judeţul Mureş, în valoare de 8 miliarde de lei.

Deci, aşa cum reiese şi cum este clar, trebuie aduse la îndeplinire nişte hotărâri judecătoreşti care au devenit definitive şi, în consecinţă, şi noi trebuie ca să prevedem sumele absolut necesare în acest sens.

Deci, îl rog pe domnul ministru Tănăsescu ca să fie de acord pentru acordarea acestor sume.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Tănăsescu - deci la cele patru amendamente: nr.357, nr.358, nr.359 şi nr.360.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele patru amendamente însumează aproximativ 122 de miliarde de lei.

Aş vrea să fac menţiunea că toate cele patru amendamente, sau primele trei amendamente - nr.357, nr.358 şi nr.359 -, aşa cum au fost ele formulate, nu intră în competenţa de finanţare a Ministerului Administraţiei Publice. Acest tip de obiective de investiţii sunt la ora actuală, conform legislaţiei în vigoare, prerogative ale colectivităţilor locale.

Legat de amendamentul nr.360, sigur, sediile de primării, după cum bine ştiţi, se finanţează din bugetele locale, iar aspectele privind despăgubirile conform Legii nr.10/2001 nu fac obiectul Legii bugetului de stat, întrucât nu s-a adoptat legea cu privire la despăgubirile aferente acestei legi.

Ca urmare, domnule preşedinte, vă propunem respingerea celor patru amendamente.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu, pentru o intervenţie.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule ministru, având în vedere că nu sunt de specialitate finanţist, poate că am făcut o greşeală, când v-am făcut această propunere în legătură cu finanţarea. Dar întrebarea este în felul următor: cine le plăteşte, domnule ministru? Dacă noi nu prevedem fonduri, dacă administraţia locală nu are fonduri, atunci cine va putea ca să aducă la îndeplinire un program de introducere a gazului metan, sau de apă, sau aşa mai departe - cele care au fost prezentate în aceste amendamente?

Deci, cu această rugăminte, eu nu ştiu să glumesc, sau să spun aşa, sub o formă mai frumoasă, cum a spus-o colegul meu, domnul preşedinte Anghel Stanciu. Eu o spun aşa, mai simplu şi mai direct. De fapt, nu facem altceva noi, aici, decât să exprimăm o dorinţă a electoratului pe care îl reprezentăm. Eu consider că nu are sens să facem diferenţe că apare din grupul din partea stângă, sau din partea dreaptă, sau din partea din mijloc. Pentru că, de fapt, sunt problemele judeţului nostru şi de fapt sunt problemele ţării.

Şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că administraţia publică locală nu are fondurile pentru ca să rezolve această problemă. Cum vedeţi dumneavoastră, că de aceea sunteţi ministrul finanţelor?

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră cele patru amendamente formulate de domnul Adrian Moisoiu pe rând.

Amendamentul nr.357.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Amendamentul nr.358.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă?

Vă mulţumesc. Majoritatea voturilor împotrivă.

Amendamentul nr.359.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Amendamentul nr.360.

Cine este pentru? 17 voturi pentru.

Împotrivă?

Majoritatea voturilor împotrivă.

Cu aceste scoruri, toate amendamentele au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/32 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Majoritatea - pentru.

Stimaţi colegi,

Mai sunt câteva anexe care privesc autorităţi publice.

V-aş ruga să încercăm să le parcurgem în seara asta, pentru ca să ne oprim la Anexa nr.4 care prevede sumele defalcate din impozitul pe venit care va ridica multe probleme şi s-o lăsăm pe aceasta şi pe cele ce urmează, dimineaţă.

Deci, v-aş ruga să parcurgem cu puţină operativitate anexele care privesc autorităţile publice.

Anexa nr.3/33 - Ministerul Informaţiilor Publice.

Există, dacă nu mă înşel, un amendament, amendamentul nr.35 - amendament admis.

Domnule ministru, sunteţi de acord?

Supun amendamentul nr.35 cu privire la Anexa nr.3/33/07.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă.

Mai există amendamentul nr.36.

Ministerul Finanţelor este de acord?

Cine este pentru amendamentul nr.36? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu amendamentele admise, supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/33.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 6 voturi împotrivă, majoritatea pentru, s-a admis Anexa nr.3/33.

Anexa nr.3/34.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 6 voturi împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat Anexa nr.3/34.

Anexa nr.3/35 - Ministerul Public.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

8 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa nr.3/36 - Serviciul Român de Informaţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

7 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa nr.3/37 - Serviciul de Informaţii Externe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

8 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa nr.3/38 - Serviciul de Protecţie şi Pază.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

7 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa nr.3/39 - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi impotrivă? 6 voturi împotrivă.

Cu 6 voturi împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat Anexa nr.3/39.

Anexa nr.3/40 - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă, majoritatea pentru.

Oficiul Central de Stat pentru Problemele Speciale - Anexa nr.3/41.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

10 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa nr.3/42 - Consiliul Economic şi Social.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

11 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

La Anexa nr.3/43 - Academia Română. Vă rog să urmăriţi amendamentul Comisiilor de buget, de la Raportul cu amendamente respinse, pag.15, amendamentul nr.37.

Dacă domnul ministru este de acord cu el? De acord.

Stimaţi colegi,

Mă refeream la Raportul cu amendamente admise şi supuneam votului dumneavoastră amendamentul nr.37 al Comisiilor de buget la bugetul Academiei Române, amendament cu care este de acord şi Ministerul Finanţelor.

Cine este pentru amendamentul nr.37? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Mă bucur că toată lumea este de acord cu Academia, cu studiile Academiei.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/43 cu privire la Academia Română.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc foarte mult.

Unanimitate.

Anexa nr.3/44 - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Majoritatea pentru.

Anexa nr.3/45 - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Majoritatea pentru.

Anexa nr.3/46 - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Majoritatea pentru.

Anexa nr.3/47 - Institutul Naţional de Statistică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 16 voturi împotrivă, majoritatea pentru s-a adoptat Anexa nr.3/47.

Agenţia Naţională Resurse Minerale - Anexa nr.3/49.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

16 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa nr.3/50 - Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

16 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa nr.3/51 - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 12 voturi împotrivă, majoritatea pentru.

Anexa 3/52 - Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării …

Poftiţi, domnule deputat.

 
 

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, vreau să iau cuvântul în legătură cu amendamentele respinse de comisiile sesizate în fond - nr.378, nr.379 şi nr.380.

Când am analizat bugetul alocat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în comisii, am constatat că bugetul acesta este foarte mic pentru o instituţie aflată la început de drum, o instituţie importantă pentru apărarea drepturilor omului în România şi am propus majorarea acestui buget la diferite capitole. De exemplu, amendamentul nr.380 se referă la majorarea fondului pentru salarii, care corespunde majorării numărului posturilor la această instituţie - de la 30 la 50.

Am dorit să menţionez aceste lucruri şi solicit un vot în legătură cu aceste amendamente.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Moisoiu şi apoi domnul secretar Borbély.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru Tănăsescu, iertaţi-mă, în zilele acestea, sau respectiv ieri şi astăzi, tot timpul v-am rugat frumos să-mi daţi o explicaţie. Şi cred că acum am ajuns la momentul când puteţi să daţi această explicaţie privind acest Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Deci, reluăm ca idee: numărul de posturi în 2002 - 30; în 2003 - 30. Deci, numărul de posturi este acelaşi. Şi este prevăzut: cheltuieli de personal în 2002 - 1 miliard 556 de milioane şi ceva, iar în 2003 - 5 miliarde 332 de milioane 849, creştere de 342. Este posibil acest lucru, sau nu este posibil? Cheltuieli materiale şi servicii - la fel: 685 de milioane 850 în 2002, 6 miliarde 201 milioane 480 de mii în 2003 şi pe urmă sunt defalcările ca atare.

Deci, părerea mea care rezultă din acest material, că în acelaşi timp, în altă parte nu se găsesc fonduri, iar aici, dintr-o dată, practic, se aruncă cu banii. Vă rog frumos, măcar să daţi o explicaţie.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar Borbély László.

 
 

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de o instituţie foarte importantă şi care, în sfârşit, s-a înfiinţat după ce există o lege din 2000 în legătură cu înfiinţarea acestui institut.

Vreau să vă spun că România este una dintre puţinele ţări din această zonă care are o asemenea lege şi în sfârşit această lege ar trebui aplicată.

Şi vreau să vă spun că sunt destule manifestări în România care intră sub jurisdicţia acestei instituţii şi eu cred că va fi o instituţie foarte importantă nu numai în ceea ce priveşte imaginea externă a României, ci şi în ceea ce priveşte aceste acte care ţin de orice fel de discriminare etnică, rasială, de orice altă natură.

Deci, eu consider că, într-adevăr, trebuie să-i dăm sprijinul material necesar funcţionării acestei instituţii. Din discuţiile avute cu Ministerul Finanţelor, am înţeles că sunt unele programe care vor fi pornite anul viitor, nu numai seminarii, ci şi alte acţiuni foarte puţină lume, din păcate, în România cunoaşte de fapt activitatea şi atribuţiile acestei instituţii, şi eu susţin, evident, şi eu aceste amendamente, dar, dacă nu se aprobă, măcar la începutul anului viitor, din alte fonduri, să se aloce de fapt sprijinul material necesar pentru a avea într-adevăr o instituţie foarte importantă funcţională care este benefică pentru instituţiile democratice care s-au înfiinţat în ultimii ani în România.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Márton.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Eu am o nedumerire şi poate n-am fost atent, n-am înţeles bine, dacă colegul nostru doreşte să răspundă la această întrebare a mea e bine, dacă nu, şi aşa e bine, numai că aceste amendamente susţinute de domnul Wittstock, printre semnatari văd un senator aparţinând Grupului parlamentar PRM şi toate aceste solicitări să se mărească suma.

Or, din partea aceluiaşi grup parlamentar, sunt nişte observaţii legate de personal, de nejustificarea sumei etc. etc. Sunt cam nedumerit. Care este punctul de vedere al grupului?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a elucida această enigmă- din ce cauză în anul 2002 sunt alocate 2,9 miliarde lei, în anul 2003 - aproape 17 miliarde lei -, aş vrea să vă informez, doamnelor şi domnilor, că acest institut a început să funcţioneze de la 1 octombrie 2002. Deci, această sumă pe care o vedeţi în anul 2002 este aferentă ultimului trimestru al anului 2002. Ceea ce vedem pe anul 2003, vedem suma anualizată şi, sigur, atunci avem această creştere foarte mare de câteva sute - 579%. Numărul de persoane este acelaşi - 30 de persoane am început în anul 2002, cu 30 de persoane continuăm activitatea în anul 2003.

Vis-ŕ-vis de aceste propuneri de suplimentare a sumelor, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă rog să fiţi de acord ca să aprobăm sumele care sunt trecute în Anexa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării - este o instituţie nouă, aşa cum spuneam -, iar, pe parcursul execuţiei, în cazul în care aceste sume sunt insuficiente pentru programele care au fost menţionate, sigur, sumele vor fi majorate conform cerinţelor şi funcţiilor acestui nou ordonator principal de credite.

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi să interveniţi, domnule Moisoiu?

Poftiţi.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

O clipă.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Eu am înţeles, până la urmă, şi în clipa de faţă la ceea ce s-a referit şi domnul deputat Borbély în intervenţia domniei sale şi întrebările care s-au pus aici.

Eu aş spune şi aş răspunde şi cu o întrebare din acest punct de vedere, şi anume: această discriminare se referă şi la discriminarea socială? Pentru că, dacă se referă la discriminarea socială şi vom putea undeva să înlăturăm această distanţă care tot timpul este în creştere între săraci şi bogaţi şi am putea, în felul acesta, să ajutăm şi pe cei care dorm în canale şi care mor de foame şi care-şi dau foc, pentru că nu mai unde să mai locuiască sau din ce să trăiască, atunci este clar: un asemenea program şi un asemenea consiliu este binevenit. Dar, dacă nu …

Vă mulţumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu voiam decât să menţionez faptul că la pag.5 a acestei mici broşuri, care se cheamă Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, este bine definit în documentul de politică şi strategie al acestei instituţii la ce fel de discriminare se referă - discriminare în orice domeniu de activitate - şi, repet, ea este foarte bine definită şi foarte bine scrisă aici.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.378.

Cine este pentru? 20 de voturi pentru.

Împotrivă?

Vă mulţumesc.

Cu majoritatea voturilor împotrivă, s-a respins amendamentul nr.378.

Amendamentul nr.379.

Cine este pentru? 21 de voturi pentru.

Împotrivă?

Cu majoritatea voturilor împotrivă, s-a respins şi amendamentul nr. 379.

Ultimul amendament din cele trei susţinute în faţa dumneavoastră, amendamentul nr.380.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă?

Vă mulţumesc.

Majoritatea voturilor împotrivă.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/52, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 18 voturi împotrivă, majoritatea pentru s-a adoptat Anexa nr.3/52.

Anexa nr.3/54 - Societatea Română de Radiodifuziune.

Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 10 voturi împotrivă, majoritatea pentru - s-a adoptat Anexa nr.3/54.

Anexa nr.3/55 - Societatea Română de Televiziune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 18 voturi împotrivă, majoritatea pentru - s-a adoptat Anexa nr.3/55.

Anexa nr.3/56 - Societatea Naţională de Cruce Roşie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 14 voturi împotrivă, majoritatea pentru - s-a adoptat Anexa nr.3/56.

Anexa nr.3/57 - Agenţia Română pentru Investiţii Străine.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 15 voturi împotrivă, majoritatea pentru - s-a adoptat Anexa nr.3/57.

La Anexa nr.3/65, vă rog să urmăriţi amendamentul admis de Comisiile de buget, numerotat la nr.38, pag.15.

La acest amendament, vă amintesc că dumneavoastră aţi mai votat 22 de miliarde din fondul de rezervă bugetară, deci, care va trebui să fie diminuat de la ordonatorul nr.65.

Cu această observaţie, supun votului dumneavoastră amendamentul nr.38, întâi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 12 voturi împotrivă, majoritatea pentru - s-a adoptat amendamentul nr.38.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/65 care cuprinde şi amendamentul nr.38 modificat cu cele 22 de miliarde în minus.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 12 voturi împotrivă, majoritatea pentru s-a adoptat şi Anexa nr.3/65.

Stimaţi colegi,

V-aş mai propune, dacă sunteţi şi dumneavoastră de acord, pentru a fi mai operativi, să adoptăm şi Anexa nr.4.

(Rumoare, vociferări)

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule preşedinte,

Întrucât în sală avem un ministru de finanţe, un fost şi viitor ministru de finanţe, cineva ar trebui să numere câte voturi sunt pentru. (Rumoare, vociferări) Spuneţi "majoritate"; câte "majoritate"? Ce înseamnă "majoritate"? Puteţi să spuneţi "majoritate"? Ori număraţi …, nu ştiţi mai mult de 12? Ştiţi câte sunt contra, da? Aţi spus că sunt contra 12, dar niciodată nu spuneţi câte sunt la Putere? De-aia pleacă …

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, câtă vreme nu se contestă, diferenţa este la cei prezenţi, la cei înregistraţi prezenţi şi necontestaţi. Aceasta este cutuma parlamentară.

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

De aceea au plecat colegii noştri, pentru că tot nu sunt număraţi, au plecat pentru că tot nu sunt număraţi.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să ne oprim aici şi reluăm şedinţa mâine cu Anexa nr.4.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30.