Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 13, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.160/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 13, 2002 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 13, 2002
|
Şedinţa începe la ora 9,50. Lucrările sunt conduse Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Borbely Laszlo, secretar al Camerei Deputaţilor. |
|
||
|
Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, anunţându-vă că, din totalul de 484 deputaţi şi senatori, şi-au anunţat prezenţa 408 colegi, 76 fiind absenţi. Reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003. Vă anunţ că la ora 10,30 va rosti o alocuţiune în faţa Camerelor reunite domnul Pat Cox, preşedintele Parlamentului European. Stimaţi colegi, Ne-am oprit la anexa nr. 4. Vă anunţ că la anexa nr. 4 - "Sume defalcate" - avem o serie de amendamente de la poziţia 386, 387, 390, 391, 392, 395, 397, 400, 403, 404, şi mergem până la poziţia 411, amendamente propuse în timpul dezbaterilor în comisii, acceptate de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi care au fost însuşite de către Ministerul Finanţelor Publice, respectiv, de către Guvern. În consecinţă, vă propun să intrăm pe amendamente respinse. Dacă sunt intervenţii? Imediat. Domnul deputat Damian, vă rog! |
||||
|
Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor! Bună dimineaţa, domnilor preşedinţi, domnilor miniştri! În anexa nr. 4 am avut amendamente la mai multe poziţii referitoare la sume care să se refere la judeţul Cluj. Reamintesc că am avut aceste amendamente la sugestia şi la solicitarea Consiliului judeţean Cluj, consiliu care este condus de către reprezentanţii partidului de guvernământ. Am avut în vedere aceste amendamente, date fiind evidentele defavorizări ale judeţului Cluj în privinţa sumelor care i-au fost repartizate în raport cu alte judeţe şi mai ales în raport cu o medie pe ţară de 723.500 lei/persoană. Surprinzător, au fost amendamente în această anexă care au fost susţinute de marea majoritate a parlamentarilor de Cluj, indiferent de partidul politic din care fac parte. În acest sens, atrag atenţia asupra amendamentului privind echilibrarea bugetelor locale la judeţul Cluj, în sensul suplimentării de la 365,4 miliarde lei a sumei alocate la 508 miliarde de lei, prin aplicarea acelei medii pe ţară, pe care am menţionat-o. Necesitatea acestei sume rezidă în majorarea alocaţiilor pentru protecţia socială privind asigurarea ajutorului social pentru încălzirea locuinţelor şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap la suma de 390 miliarde de lei în loc de 178,2 miliarde lei. Majorarea alocaţiilor privind sistemul de protecţie al copilului şi majorarea alocaţiilor prevăzute pentru cultură, aşa cum am avut posibilitatea să arăt şi în dezbaterile de ieri, inclusiv pentru revista Tribuna, revistă care a fost preluată prin ordonanţă de Guvern de către bugetul consiliului local. Considerăm că, având în vedere această situaţie deosebită, în sensul că toţi parlamentarii P.S.D., P.R.M., P.D. şi U.D.M.R. se raliază acestui punct de vedere, credem că ar fi un semnal pentru a determina Executivul să aibă în vedere această suplimentare pentru a nu face din judeţul Cluj o Cenuşăreasă a bugetului de stat. De asemenea, am dori să nu se confirme prin atitudinea pe care o are Guvernul şi aserţiunea tot mai frecvent întâlnită în mass-media şi în discuţiile publice, potrivit unei posibile răzbunări din partea Executivului pe rezultatele electorale modeste obţinute de partidul de guvernământ în alegerile din anul 2000, atât la prezidenţiale, cât şi alegerile pentru Camerele Parlamentului României. Deci, am în vedere în acest sens poziţiile 387, 389 şi 420. Mulţumesc. |
||||
|
La poziţiile amintite dacă mai aveţi intervenţii? Deci, mă refer la poziţiile... Domnule deputat Adrian, Urmăriţi-mă! Deci, poziţiile 387, 389 şi 420. Da? Dacă la aceste 3 poziţii aveţi intervenţii? La acestea 3, ca să terminăm cu ele şi după aceea... Dacă mai sunt intervenţii, aici? Înţeleg că nu mai sunt. (Rumoare.) Imediat revenim. Vă dau cuvântul imediat, domnule deputat. Întâi să rezolvăm şi să discutăm aceste amendamente. Îl rog pe domnul ministru Mihai Tănăsescu... |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu -ministrul finanţelor publice: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor! Legat de amendamentele care au fost propuse în dimineaţa aceasta aici, aş vrea să mă refer, pe rând, la ele. La amendamentul de la poziţia 387, sigur, se solicită această suplimentare a sumei defalcate, dar aş vrea să vă informez, să vă reamintesc, că aceste sume defalcate sunt stabilite pentru fiecare judeţ pe baza unei formule care a fost acceptată. A majora, la ora actuală, această sumă pentru judeţul Cluj înseamnă a încălca această formulă de calcul care a fost aplicată strict la toate judeţele respective. Amendamentul de la poziţia 389 are, de fapt, aceeaşi destinaţie, şi anume suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit cu 85 de miliarde de lei. Şi acest lucru ar însemna ca formula de calcul care a fost avută în vedere să fie nerespectată. În ceea ce priveşte amendamentul de la poziţia 420, acest calcul al subvenţiilor aferente energiei termice au fost foarte clar calculate, pe baza datelor transmise de către Agenţia Naţională de Reglementare în domeniu şi, bineînţeles, ele au fost calculate, aceste subvenţii, la nivelul procentului de 45%, urmând ca diferenţa, conform legislaţiei în vigoare, să fie acoperită din veniturile colectivităţilor locale. De aceea, domnule preşedinte, vă propunem ca aceste 3 amendamente să fie respinse. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Damian, aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu am înţeles formulele pe care le evidenţiază domnul ministru, dar pe care nu le face publice. Nu ştiu, sunt secrete, nu e bine să le cunoască deputaţii pentru a nu putea reacţiona? Eu ştiu că din calculele care au fost făcute de către reprezentanţii Consiliului judeţean Cluj, rezultă că, cel puţin în ceea ce priveşte sumele defalcate din impozitul pe venit, s-a calculat o medie de 723.500 lei pe persoană. În aceste condiţii, suma calculată în raport cu populaţia efectivă, în urma recensământului recent, ar rezulta pentru judeţul Cluj nu suma de 365,4 miliarde de lei (aproape), ci 508 miliarde de lei. Păi, dacă este vorba să aplicăm un principiu, să-l aplicăm pentru toate judeţele. Nu pentru unii mumă, pentru alţii ciumă! Eu nu cer să se umble în bugetele niciunui alt judeţ. Sunt convins că au fost argumente riguroase, pe deplin justificate, în stabilirea sumelor pentru toate celelalte judeţe. Dar de ce nu se aplică acelaşi principiu şi pentru judeţul Cluj? Aici este problema! Deci, domnule ministru, cu tot respectul noi vă cerem să aplicaţi principiile pe care le-aţi folosit în stabilirea sumelor pentru celelalte judeţe, şi judeţului Cluj. Dumneavoastră, ca ministru al finanţelor, cunoaşteţi acest lucru mai bine decât oricare dintre noi, cei prezenţi aici, şi vă daţi seama, va trebui să recunoaşteţi, cel puţin pentru dumneavoastră, că din acest punct de vedere judeţului Cluj nu i s-a făcut dreptate. Iar în ceea ce priveşte amendamentul de la poziţia 420, noi vă reamintim că dumneavoastră, Guvernul, sunteţi cei care aţi dat Ordonanţa nr. 115/2001, prin care v-aţi asumat răspunderea acoperirii diferenţei de preţ şi tarif, prin subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei. Deci, dacă aţi emis o asemenea ordonanţă, domnule ministru, Guvernul dumneavoastră, pe deplin responsabil, care este foarte atent la toate nuanţele imaginii sale în populaţie, cred că nu este bine să periclitaţi această imagine, tocmai acum, când vă pregătiţi de un nou pas electoral pentru anul viitor. Vă rog cu tot respectul să analizaţi în deplină obiectivitate şi imparţialitate aceste sume ce revin şi judeţului Cluj, ca el să, cum spuneam, să nu fie "ciuca bătăilor" în ceea ce priveşte bugetul. |
||||
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule deputat, Judeţul Cluj nu-i "ciuca bătăilor" şi este tratat la fel ca toate celelalte judeţe ale României. Luaţi anexa 7, vă rog frumos, care v-a fost prezentată. Aveţi formula de calcul a modului în care se repartizează aceste sume şi o să vedeţi că sumele care sunt trecute judeţului Cluj corespund în totalitate cu această formulă. Noi nu putem să ne abatem de la o formulă care este aprobată. Mai mult, legat de energia termică: aveţi foarte clar şi avem comunicate împreună, şi s-a lucrat împreună cu judeţul Cluj, vizavi de cantităţile de gigacalorii care urmează să fie pe judeţul Cluj. Acestea sunt clar înmulţite cu subvenţiile totale şi, sigur, cota de 45%, care este suportată de către contribuabil, de către bugetul de stat, este trecută aici. Deci, vreau să vă asigur încă o dată, şi pe această cale, că sumele care sunt trecute nu vin în dezavantajul judeţul Cluj sau în avantajul altui judeţ, ci ele sunt calculate strict matematic pentru nişte formule, pentru toate judeţele. |
||||
|
Da. Eu cred că răspunsul a fost concludent. Stimaţi colegi, La poziţia 387 din anexa 4, amendamentul susţinut de domnul deputat Damian Brudaşca nu a fost acceptat de către Ministerul Finanţelor Publice, Guvern, şi nici de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, după cum aţi observat. Supun, totuşi, votului dumneavoastră această anexă. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Cu 32 de voturi pentru, majoritate de voturi împotrivă, 4 abţineri, amendamentul a fost respins. (Rumoare.) Numai o secundă, că n-am terminat! La poziţia 389, de asemenea, pentru judeţul Cluj au fost iniţial 185 de miliarde; pe aceleaşi considerente, legat de explicaţia dată de ministrul Mihai Tănăsescu, a fost respins şi de către comisii şi de către Guvern. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 389. Cine este pentru? 42 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Cu majoritate de voturi a fost respins şi acest amendament. Legat de poziţia 420 vom reveni, întrucât se referă la anexa 6. Domnul deputat Ludovic Mardari. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, La anexa 4 am două amendamente respinse. Primul se găseşte la poziţia 407. Prin acest amendament solicit să se aloce sistemului de protecţie a copilului, aferent judeţului Timiş, o sumă de 120 de miliarde de lei, în loc de 69 de miliarde de lei, cât este prevăzut în proiectul Legii bugetului de stat. Sursa de finanţare: Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a rămas încă suficient de mare. Motivarea acestui amendament este următoarea: în judeţul Timiş există aproximativ 1.200 de copii instituţionalizaţi, cifră care a rămas, practic, aceeaşi în ultimii 2 ani. Suma prevăzută în proiect pentru anul 2003 este mai mare doar cu 15% faţă de anul 2002, fără să se ţină cont, în suficientă măsură, de creşterea preţurilor la utilităţi, căldură, gaz metan, energie electrică, precum şi de creşterea alocaţiei la hrană. Pe de altă parte, judeţul Timiş, în domeniul protecţiei copilului, a câştigat cele mai multe proiecte cu finanţare externă, în care este prevăzută şi o cotă-parte de contribuţie din partea României. Unele dintre acestea se află deja în derulare, iar altele urmează a fi demarate în 2003. Se pune problema: cum vor fi asigurate sumele necesare, din moment ce Guvernul, prin banii alocaţi în proiectul de buget pe anul 2003, n-a luat în calcul nici măcar creşterile reale de preţuri intervenite în anul 2002? Cel de-al doilea amendament se află la poziţia 410. Prin acest amendament solicit să se aloce 200 de miliarde de lei pentru judeţul Timiş la capitolul "Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare", în loc de 98 de miliarde, cât este prevăzut în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003. Sursa de finanţare: am lăsat să fie identificată de către domnul ministru al finanţelor. Motivarea amendamentului este următoarea: judeţul Timiş deţine locul 3 pe ţară în ceea ce priveşte contribuţia adusă la constituirea bugetului de stat. Acest aspect justifică faptul că şi activităţile economico-sociale sunt mai intense decât în zonele surclasate. În consecinţă, sunt necesare cheltuieli mai mari pentru reparaţii de şcoli, iluminat public, reparaţii de drumuri etc. Cu toate acestea, Guvernul s-a gândit să ofere, pentru anul 2003, o sumă care este cu 7% mai mare decât în 2001, şi cu 22% mai mare decât în 2002, bani care nu acoperă nici măcar creşterile de preţuri intervenite în perioada anului în curs. S-a făcut abstracţie de faptul că, începând cu anul 2003 vor apare obligaţii noi în sarcina autorităţilor locale. Care va fi soarta, de exemplu, a spitalelor în condiţiile în care finanţarea nu va putea fi asigurată de la un buget local insuficient? Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Vă rog un răspuns, domnule ministru Mihai Tănăsescu, pentru amendamentele de la poziţiile 407 şi 410. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Legat de amendamentul de la poziţia 407, această creştere de 15% a fost avută în vedere, pe de o parte, ca urmare a numărului de copii din fiecare centru, şi el corespunde, pe de o parte, cerinţelor şi, pe de altă parte, faptului că aceste sume care au fost alocate fiecărui judeţ, în speţă judeţului Timiş, în valoare de 69,1 miliarde de lei, cerinţelor pe care aceştia le au de rezolvat. Aş vrea să specific că nu este posibilă diminuarea fondului de rezervă cu diferenţa între 120 de miliarde şi 69 de 3 miliarde, având în vedere faptul că la ora actuală fondul de rezervă, repet, este sub cel dimensionat în anul acesta. Legat de amendamentul de la poziţia 410, prin care se solicită o suplimentare de la 97 de miliarde la 200 de miliarde de lei, vreau să mai adaug, încă o dată, că aceste sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale sunt alocate conform acelei formule de calcul care este prezentată în anexa 7 la proiectul Legii bugetului de stat. A adăuga o sumă în plus ar însemna să nu respectăm această formulă şi, în mod automat, ar însemna să prejudiciem alte judeţe. Ca atare, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă propunem respingerea celor două amendamente, aşa cum ele au fost respinse şi de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Vom continua.... Este ora 10,15. Permiteţi-mi să dăm o pauză de 15 minute pentru amenajare. La ora 10,30, domnul Pat Cox, preşedintele Parlamentului European, va rosti o alocuţiune în faţa celor două Camere. Rugămintea mea este să rămâneţi în sală. |
||||
|
PAUZĂ |
||||
|
|
DUPĂ PAUZĂ |
|
||
|
Am o rugăminte: în primul rând, să vă ocupaţi locurile în sală. De asemenea, rog pe toţi colegii să-şi închidă telefoanele mobile. S-a înţeles, domnule deputat Bar? E neplăcut să sune telefonul în timp ce la tribună se rosteşte un discurs. Doamnelor şi domnilor parlamentari şi invitaţi, Domnul Pat Cox, preşedintele Parlamentului European. (Aplauze.) Stimate domnule preşedinte Pat Cox, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi ambasadori, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat în România, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Îmi revine onoarea deosebită de a adresa un călduros "Bun venit în România şi în Parlamentul României!" a domnului Pat Cox, preşedintele Parlamentului European. (Aplauze.) În primul său discurs, după alegerea sa ca preşedinte, domnul Pat Cox a subliniat imperativul politic al creşterii rolului Parlamentului European în construirea dimensiunii democratice a viitoarei Europe, având ca prioritate politică centrală unificarea continentului european. Acest program de acţiune reflectă convingerile puternice care au marcat cariera politică prestigioasă a domnului Pat Cox ca ziarist, ca economist, ca om politic în ţara sa natală - Irlanda - şi, începând din anul 1989, ca membru marcant al Parlamentului European şi preşedinte al Grupului Partidului European Liberal Democrat, funcţie în care a devenit o personalitate foarte importantă în dezvoltarea strategiei politice şi a politicii acestui grup, culminând prin nominalizarea sa în Comitetul de Program care a redactat în 1999 platforma electorală a democraţilor liberali din Europa. În anul 1998 a fost ales în unanimitate în funcţia de preşedinte al Grupului Partidului European Liberal Democrat şi Reformist. După alegerile parlamentare europene din anul 1999 a fost reales în funcţia de preşedinte al Grupului Partidului European Liberal Democrat şi Reformist. Domnul Pat Cox a fost ales preşedintele Parlamentului European la data de 15 ianuarie 2002. Este căsătorit şi are 6 copii. (Aplauze.) |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Am onoarea de a vă invita, domnule preşedinte Pat Cox, să vă adresaţi plenului Parlamentului României. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte! (Aplauze.) |
|
||
|
Domnul Pat Cox - preşedintele Parlamentului European: Domnule preşedinte, Distinşi ambasadori, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Îmi face o mare plăcere să mă aflu azi, aici. Personal îmi face o mare plăcere şi consider, de asemenea, că este şi un privilegiu pentru mine să am posibilitatea să mă adresez plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României. De asemenea, mă simt emoţionat de acest moment în care se află continentul nostru european. Aşa cum aţi observat, domnule preşedinte, am fost ales ca preşedinte al Parlamentului European la data de 15 ianuarie 2002. Pentru mine este foarte important, date fiind convingerile mele politice, să mă aflu cu dumneavoastră aici, în primul an al mandatului meu. Doresc să vă fac să înţelegeţi ce înseamnă acest rendez-vous comun cu istoria europeană. Cred că luna octombrie a acestui an a fost deosebit de importantă pentru procesul de extindere comun. La nivelul Parlamentului European, Comisia Europeană a oferit rapoartele privind procesul de aderare. Este un lucru pozitiv în ceea ce priveşte posibilitatea de a merge mai departe. La data de 19 octombrie, cu o mare majoritate, la nivelul tuturor circumscripţiilor electorale, colegii mei şi cetăţenii Irlandei au votat procesul de extindere, de lărgire. Metaforic vorbind, aş dori să subliniez o imagine care este pregnantă în mintea mea, şi anume modul în care s-au schimbat lucrurile în ultima perioadă, în ultimii ani. Doresc să subliniez că am fost atinşi de mâna istoriei atunci când am văzut cum s-a prăbuşit Zidul Berlinului. Chiar dacă nu aveam toate amănuntele la vremea respectivă, am realizat însă că lucrurile s-au schimbat, şi s-au schimbat în bine. Sâmbăta trecută a avut loc a 13-a aniversare a acelui moment extrem de important şi, metaforic vorbind, le-am cerut celor din ţara mea să voteze pozitiv pentru a îndepărta ultima cărămidă rămasă din Zidul Berlinului. Eu vin dintr-o ţară mai mică decât ţara dumneavoastră şi vreau să vă spun că suntem, cumva, izolaţi în ocean, dar, aşa cum simţiţi şi dumneavoastră, tot aşa şi noi avem o mare mândrie pentru ceea ce reprezentăm. Sunt irlandez, sunt european şi mă simt extrem de mândru pentru acest lucru. După foarte, foarte multe dezbateri am ajuns la concluzia că a sosit momentul extinderii, şi acest moment este acesta, cel prezent. Evenimentul din octombrie a fost, de asemenea, extrem de important pentru că a avut loc decizia Comisiei de la Bruxelles de a încheia negocierile cu cele 10 ţări candidate aflate în faza de negociere. Azi vreau să vă spun, stimaţi colegi parlamentari, că, din punctul meu de vedere, procesul de extindere - şi ştim ce s-a întâmplat în primele două valuri - este ireversibil. Acest val este ireversibil, de fapt. Deci va include ţările respective şi este un proces ireversibil. Subliniez acest lucru. Aş dori să vă exprim punctul meu personal de vedere. Săptămâna viitoare vom discuta rapoartele Comisiei Europene şi eu voi fi împuternicit să expun punctul de vedere al Parlamentului European. Nu am acest mandat azi, de aceea vă exprim punctul meu personal de vedere. În ceea ce priveşte România, vreau să văd că ajunge la destinaţie, la negocierea tuturor acelor elemente necesare integrării. De asemenea, realizarea acquis-ului comunitar şi cum va putea România realiza toate aceste lucruri pentru a putea, împreună, să ne atingem scopul. Al doilea lucru pe care vreau să-l exprim este faptul că eu susţin foarte puternic sprijinul pe care trebuie să-l primiţi în 2004 - 2006 şi este vorba de o solidaritate - şi financiară - care face parte din acest proces. Este un nou semnal. Nu vrem ca România să rămână în spate. Vrem ca România să mărească ritmul pentru a atinge obiectivul comun. Personal vreau să subliniez că aş dori ca la Copenhaga să se stabilească un lucru foarte clar, o ţintă, un scop foarte clar. Sunt extrem de mândru că Parlamentul, pe care am privilegiul să-l conduc, pe parcursul anului 2002 a ţinut dezbateri în legătură cu ceea ce înseamnă programul celui de al V-lea val. Cercurile politice şi diplomatice au susţinut că acest lucru nu este posibil. Permiteţi-mi să vă spun că în noiembrie 2000 am spus că dorim ca ţările candidate să fie pregătite până în anul 2004. Ştiţi, la Nisa, o lună mai târziu, cuvintele noastre au reprezentat, de fapt, concluzia luată de şefii de state şi de guverne. Săptămâna viitoare aş dori să încercăm să stabilim un nou ţel şi haideţi ca în luna decembrie 2002 să dăm un nou mesaj, clar şi fără echivoc, care să fie ireversibil. Cu alte cuvinte, destinul României se află în inima Uniunii Europene. (Aplauze.) În ceea ce mă priveşte, problema este cum şi când se va realiza acest lucru pentru România. Şi dumneavoastră aveţi ceva să ne oferiţi. Vă aflaţi în partea de sud-est a Europei. Acest spaţiu este complex. Spaţiul est-european, balcanic, este extrem de important din punct de vedere strategic. Dumneavoastră trebuie să veniţi cu experienţa dumneavoastră - experienţa a ceea ce însemnaţi - şi aceasta trebuie să se adauge structurilor noastre europene. Desigur, şi din punct de vedere al limbii, al istoriei şi al culturii dumneavoastră faceţi parte din Europa modernă şi Europa istorică. În final, cu toţii avem o moştenire comună. Mesajul meu din partea Parlamentului European este că suntem pregătiţi să parcurgem acest drum şi, de asemenea, suntem hotărâţi să reuşim. Am, de asemenea, un alt mesaj pentru dumneavoastră în ceea ce priveşte Parlamentul European, astfel încât să nu existe nici o neînţelegere, astfel încât lucrurile să fie clare. În baza Tratatului de la Nisa, 732 de membri au fost stabiliţi. Dacă avem o uniune de 25 de state, dacă Bulgaria şi România nu participă, înseamnă că va avea loc o distribuţie egală până la numărul de 25. Vreau să vă spun simplu de tot: acest lucru nu vă va exclude pe dumneavoastră pentru că nu participaţi acolo. În momentul în care veţi intra veţi avea posibilitatea să desemnaţi şi dumneavoastră. Veţi avea dreptul de la început. Asta nu înseamnă ca dumneavoastră să daţi altcuiva locurile dumneavoastră. În momentul în care ajungem la destinaţia comună, locurile acestea vă aparţin şi nimeni altcineva nu le va ocupa, decât dumneavoastră înşivă. Desigur, temporar pot fi dureri de cap, ca să zic aşa, dar vă rog să înţelegeţi, vreau să spun foarte clar că este o decizie care nu vă va afecta sub nici o formă negativ. Al doilea lucru pe care doresc să-l subliniez are de a face cu practica şi mai puţin cu alte aspecte. Îmi face mare plăcere că săptămâna viitoare veţi participa la sesiunea noastră parlamentară şi vreau să vă spun, aşa cum aş spune oricui altcuiva, că atunci când va sosi momentul, indiferent când, se va semna un tratat. Perioada ratificării poate dura, dar în momentul în care aţi semnat tratatul, şi înainte de a deveni un instrument juridic, vă invităm să trimiteţi 32 de deputaţi la parlamentul nostru, la grupurile noastre. În ceea ce mă priveşte, uşa noastră vă este deschisă. Nu numai uşa, ci şi mintea şi sufletul nostru vă este deschis. Vom lucra cu dumneavoastră exact în aceleaşi condiţii în care lucrăm şi cu ceilalţi. Vreau să vă reasigur azi de acest lucru. Am văzut, aşa, nişte speculaţii de presă, şi este posibil ca anumite persoane să aibă senzaţia că veţi fi excluşi. Repet: nu! Cel de al V-ea val nu vă exclude, ci vă include. Este un proces ireversibil şi vreau să vă asigur de acest lucru. Doresc să folosesc această ocazie, domnule preşedinte, pentru a mă adresa şi dumneavoastră. Acest proiect european este foarte important. Nu este proprietatea unui guvern sau a unui partid, ci are legătură cu destinele oamenilor. Aş dori să mulţumesc tuturor acelor partide care au contribuit la realizarea a ceea ce trebuie, indiferent că este vorba de partidul de guvernământ sau de opoziţie. Este un serviciu adus naţiunii dumneavoastră, din punctul meu de vedere. Sarcina dumneavoastră este foarte dificilă. Dumneavoastră transformaţi generaţia politicienilor. Dumneavoastră aţi făcut tranziţia de la comunism la o democraţie pluralistă şi de la o economie centralizată la o economie de piaţă. Mai mult decât atât, tot dumneavoastră aţi avut de a face cu această transformare către integrarea europeană. Este o provocare extrem de dificilă şi vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru tot ceea ce aţi făcut şi pentru tot ceea ce faceţi în prezent în acest sens. Ştim că există foarte multe lucruri care trebuie realizate, dar începutul este bun şi doresc să subliniez că această generaţie, cu toate dificultăţile cu care s-a confruntat, pregăteşte un drum şi o cale mai bună pentru o nouă generaţie de români. Dumneavoastră veţi oferi din munca dumneavoastră un dar generaţiilor viitoare. Sper - şi consider din experienţa mea, de pe insula mea - că veţi oferi copiilor dumneavoastră ceea ce am oferit noi copiilor noştri: şanse pe care poate alte generaţii nu leau avut. Faceţi un serviciu minunat pentru viitorul ţării dumneavoastră prin ceea ce realizaţi. Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să spun, în acest context, câteva cuvinte în legătură cu o serie de lucruri la care trebuie să mai lucrăm. Nu este vorba de o critică, dar dumneavoastră ştiţi foarte bine ce reprezint eu şi de unde provin. Avem provocări comune şi trebuie să le abordăm împreună, dacă vrem să respectăm şi să îndeplinim lucrurile şi termenele pe care ni le-am propus. Vreau să spun că în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică în această ţară, faptul că a fost redusă rata inflaţiei, faptul că s-au obţinut realizări în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, toate aceste lucruri demonstrează un progres realizat; este vorba, de fapt, de un progres substanţial. Din rapoartele comisiei înaintate Parlamentului nostru în luna octombrie reiese că mai trebuie să se realizeze o serie de lucruri în ceea ce priveşte reforma microeconomică. Dumneavoastră ştiţi foarte bine, că aţi parcurs rapoartele, nu le voi cita aici, dar trebuie să găsiţi posibilitatea de a merge mai departe cu această reformă. Ştiu că este dificil în perioada aceasta de tranziţie, numai că este un lucru indispensabil pentru România, un lucru pe care trebuie să-l parcurgă până în anul 2007. Subliniez, de asemenea, că este foarte important să vă concentraţi pe acest aspect al reformei. Un alt aspect. Există în continuare extrem de mult de făcut,şi recunosc că intenţia de a realiza acest lucru există, însă este mult de făcut în ceea ce priveşte administraţia publică şi puterea judecătorească. Acestea au nevoie de integritate şi independenţă pentru a putea pune în aplicare politicile publice şi, de asemenea, în ceea ce priveşte administrarea şi realizarea actului de justiţie. În raportul comisiei se spune, din acest punct de vedere, şi subliniez că este vorba de un lucru major: haideţi să vedem care sunt aceste elemente care creează probleme, să facem astfel încât ele să nu devină obstacole, ci să sprijine acest proces. În ceea ce priveşte tot rapoartele comisiei, permiteţi-mi să citez: "Corupţia rămâne în continuare o cauză, o problemă care creează îngrijorare". Nu am venit aici să emit nişte judecăţi, nu este scopul meu în viaţă. Vreau să vă spun cu toată prietenia că această problemă trebuie abordată, această imagine trebuie schimbată, inversată, modificată. Este în interesul dumneavoastră să faceţi acest lucru. Dacă realizaţi acest lucru, se va ridica economia. La fel s-a întâmplat şi în Irlanda. Putem obţine un dinamism extraordinar. Numai dumneavoastră puteţi face aceasta. Numai dumneavoastră puteţi să vă oferiţi cele mai bune şanse, domnule preşedinte. Respect faptul că ţara dumneavoastră este o ţară liberă şi dumneavoastră sunteţi aleşi ai ţărilor membre. Permiteţi-mi să subliniez două lucruri care vă aparţin. Eu sunt politician, sper să-mi permiteţi să exprim acest punct de vedere. În ceea ce priveşte Curtea Internaţională, noi considerăm că reprezintă un punct extraordinar în ceea ce priveşte promovarea drepturilor omului la scară internaţională. Am lucrat timp de mai mulţi ani asupra acestei chestiuni. Considerăm că este un proces care nu este îndreptat către democraţi. Colegii din acelaşi domeniu - şi cu mine - vrem să subliniem că Uniunea Europeană este conştientă de faptul că S.U.A. au o serie de îngrijorări şi preocupări, dar Uniunea Europeană nu vrea să submineze rolul Curţii Internaţionale. Vrem să păstrăm acest instrument al politicilor publice şi vrem, de asemenea, să asigurăm o relaţie bună cu colegii noştri din S.U.A.. Ştiu că aveţi în totalitate dreptul să luaţi o decizie naţională. Atunci când doriţi să vă asculte Uniunea Europeană problemele cu privire la economie, şi aşa mai departe, să nu vă surprindă când şi noi vom dori să ascultaţi care sunt problemele noastre în plan european. În ceea ce priveşte România, aceasta trebuie să fie într-o atitudine unificată cu Europa. Am urmărit foarte mult controversele. Nu este treaba mea în ceea ce priveşte noua reformă politică. Vreau să fac o remarcă pur personală. Dacă aş avea o astfel de lege în ţara mea nici măcar nu aş putea fi ales în parlament şi uneori îmi pun întrebarea: Oare persoane ca mine ar trebui excluse din aşa ceva? Vreau să vă spun, în lumina acestor comentarii, şi nu este vorba de critică, am spus că sunt politician şi cred în ceea ce afirm. Vreau să vă spun că aţi ascultat cu mare atenţie care sunt preocupările noastre în ceea ce priveşte politicile noastre în diverse domenii, inclusiv cele privind protecţia copilului. Ştiu că aţi făcut paşi semnificativi şi vă spun că munca dumneavoastră este minunată. De asemenea, ştiu că aţi extins moratoriul în ceea ce priveşte adopţiile internaţionale, pentru a putea găsi mijloacele de a merge mai departe. Vreau să vă felicit şi în ceea ce priveşte modificările aduse Codului penal pentru ca acesta să fie armonizat cu prevederile internaţionale în domeniul discriminării. Încă o dată, nu vreau să vin cu detalii. Este vorba de voinţa politică de a reuşi. Ştiu că dumneavoastră recunoaşteţi mult mai mult decât mine ce înseamnă acest drum şi sunteţi conştienţi mult mai mult decât mine, fiindcă este drumul dumneavoastră. La nivelul Parlamentului European, vreau să subliniez că noi vom fi cu dumneavoastră pas cu pas, vom lucra cu dumneavoastră pentru a putea realiza acea construcţie. Vom lucra cu dumneavoastră pentru a beneficia de fondurile necesare în procesul de aderare şi eu voi lucra cu dumneavoastră, dacă Parlamentul meu îmi va permite, săptămâna viitoare, voi ajuta ca acea dată din 2007 să fie rendez-vous-ul cu istoria europeană. Am avut privilegiul să vizitez toate ţările candidate, în calitate de preşedinte al Parlamentului European, şi din experienţa mea practică ştiu că atunci când sunt parcurse astfel de modificări lucrurile sunt dificile. Ştiu din experienţa ţării mele. Aşteptările pe care electoratul le are de la dumneavoastră sunt mari. Bun. Ei sunt de acord să sufere, să îndure foarte multe. Dar când se va finaliza ceva? Eu ştiu că este un fel de contract între ei. Răbdarea electoratului nu este infinită. În calitate de politician ştiu ce înseamnă acest lucru, apreciez acest lucru. Puteţi spune: "Uite, noi realizăm, noi putem realiza acest lucru şi vom realiza acest lucru astfel şi în intervalul respectiv de timp". Istoria v-a jefuit ţara. Subliniez: v-a jefuit ţara. V-a luat, v-a jefuit după cel de al doilea război mondial de locul pe care aţi fi putut să-l deţineţi. Acum avem nevoie şi aveţi nevoie de foarte multă energie. De asemenea, să aveţi şi dumneavoastră acel vis de realizare a unei Uniuni Europene comune, de respectare a drepturilor omului. De asemenea, respect pentru diversitatea culturală. Fiţi dumneavoastră înşivă! Veniţi cu istoria, cu limba, cu tradiţiile, cu cultura dumneavoastră! Veniţi cu mândria dumneavoastră, pentru că respectul faţă de diversitate ţine de lumea în care trăim. Sunt valori ale acestei lumi. Este un fel de angajament că vom lucra împreună pentru a susţine aceste lucruri. Lucrurile acestea le putem realiza, deoarece numai aceste valori pot uni bătrânul nostru continent. Nu ca în zilele de demult, cu ajutorul săbiilor şi nu cu arma de foc, cu puşca. Nu! Trebuie să realizăm aceste lucruri, să creăm ceva ce nu a mai existat până acum. Este un premiu minunat, un lucru minunat, strălucitor. Haideţi să folosim întreaga noastră autoritate, să folosim convingerile noastre, devotamentul nostru! Să folosim toate aceste lucruri pentru acel rendez-vous pe care ni l-a dat istoria. Permiteţi-mi să închei, aşa cum am început, domnule preşedinte. Mă simt profund impresionat şi emoţionat astăzi, aici. Chiar şi în acest moment am un sentiment extrem de puternic, pentru că mă adresez dumneavoastră din adâncul inimii mele ca un cetăţean al Europei. Acest proces de mărire este ireversibil, vă include, şi această Europă este destinul dumneavoastră! (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Aplauzele au spus tot. Ne-a impresionat pe toţi acest discurs de suflet, dar, în acelaşi timp, pragmatic, la obiect. Este un îndemn pentru noi, pentru perioada care urmează, o perioadă, într-adevăr, cum spuneţi, dificilă, dar vreau să vă asigurăm, domnule preşedinte, că toate forţele politice din Parlamentul României, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, au acest obiectiv - integrarea în Uniunea Europeană şi sunt hotărâte să facă tot ce este posibil pentru a ne respecta toate angajamentele pe care ni le-am asumat, inclusiv pe cele care rezultă din procesul de negociere. Vreau să vă mulţumesc, domnule preşedinte, în numele meu, al colegilor mei, pentru aprecierile la adresa României cu privire la progresele pe care le-am făcut în ultimul timp, recuperarea unor rămâneri în urmă, faptul că astăzi putem spune că am făcut un pas important, dar mai avem de soluţionat, aşa cum afirmaţi, o serie de probleme, aici, la noi acasă. Exprimăm satisfacţia, domnule preşedinte, referitoare la afirmaţia dumneavoastră cu privire la caracterul inclusiv şi ireversibil al actualului proces de extindere a Uniunii Europene. De asemenea, apreciem în mod deosebit poziţia dumneavoastră constantă, legată de accelerarea procesului de extindere, de stabilirea unui pachet politic pentru România şi Bulgaria, care să vizeze anul 2007 ca an de aderare. Domnule preşedinte, Sunt convins că activitatea dumneavoastră, susţinerea de care ne-am bucurat în toată această perioadă se va regăsi şi la Consiliul European de la Copenhaga, din 12-13 decembrie anul acesta, unde sperăm, cu sprijinul dumneavoastră, să regăsim concluziile Comisiei Europene de la Bruxelles. Tradus simplu, aşa cum am zis aici, aderare 2007, menţinerea ritmului de negociere, un itinerar stabilit în detaliu, cu termene şi date precise, o strategie de preaderare revizuită, suplimentarea finanţării în perioada de preaderare pentru România. Vreau să vă spun, în încheiere, domnule preşedinte, că am apreciat realismul raportului de ţară pe anul 2002 pentru România. Am trecut şi la acţiune. La nivel de Guvern s-a stabilit un program de acţiuni pe termen scurt. De asemenea, în plan parlamentar toţi colegii mei sunt, aş spune, la pupitru, pentru a pune la dispoziţia Executivului instrumentele juridice necesare, în vederea eliminării cât mai curând posibil a unor aspecte negative care se regăsesc în raportul de ţară. Nu vreau să le enumăr, aţi făcut-o dumneavoastră foarte bine. Daţi-mi voie, domnule preşedinte, să vă mulţumesc, în numele meu şi al colegilor, pentru acest discurs de excepţie, să vă dorim sănătate şi putere de muncă şi să aveţi convingerea că în România, la noi în ţară, se vor depune toate eforturile pentru ca în cel mai scurt timp respectiv până în 2007, să vorbim de îndeplinirea condiţiilor, astfel încât România să fie membră a marii familii europene. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.) |
|
||
|
PAUZĂ |
||||
|
|
DUPĂ PAUZĂ |
|
||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Continuăm discuţiile asupra bugetului de stat. Suntem la anexa 4. Rog colegii secretari să poftească la pupitru. Vă rog! Domnul secretar Mihai Ungheanu! Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile! Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari, pentru a relua argumentele legate de amendamentul de la poziţia 407 şi 410. Vă rog, domnule deputat! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc doar o scurtă intervenţie. În legătură cu amendamentul de la poziţia 407, domnul ministru Tănăsescu a omis să se refere şi la faptul că judeţul Timiş a câştigat cele mai multe proiecte cu finanţare externă, dar şi cu o cotă-parte de contribuţie autohtonă, proiecte care au ca obiect protecţia copilului. În legătură cu amendamentul 410, judeţul Timiş contribuie la bugetul de stat cu 8.500 miliarde lei. I se returnează doar 5% din această sumă. Alte judeţe contribuie la bugetul de stat cu 400 miliarde lei şi li se returnează 100%. Nu credeţi că, procedându-se în acest mod... (Discuţii în sală.) |
||||
|
Numai o secundă, domnule deputat! Stimaţi colegi... Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală! Domnul senator Novolan! Fac un apel la dumneavoastră. Haideţi să continuăm lucrările noastre, care sunt extrem de importante. Vă ascultăm, domnule deputat Mardari! |
||||
|
Prin această repartizare incorectă a banilor de la bugetul de stat, nu credeţi că nu vor mai fi stimulaţi conducătorii locali să creeze un climat de afaceri favorabil? Nu credeţi că diminuarea evaziunii fiscale şi a corupţiei vor fi obiective greu de atins? Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul ministru Mihai Tănăsescu, vă rog! |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vroiam doar să adaug că toate aceste programe naţionale la care aţi făcut referire, domnule deputat Mardari, aceste sume sunt cuprinse nu aici, ci la Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului, care este ordonator principal de credite şi derulează aceste programe. Deci, sumele corespunzătoare, aferente fiecărui judeţ, inclusiv judeţului Timiş, se regăsesc în anexa pe care am votat-o ieri la Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să supun la vot cele două amendamente, chiar dacă sunt respinse de către Guvern, Ministerul Finanţelor Publice şi comisii. Deci, amendamentul de la poziţia 407. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Deci, amendamentul este respins. La poziţia 410, de asemenea, amendament respins de către Ministerul Finanţelor Publice şi comisii. Cine este pentru? 35 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Deci, cu majoritate de voturi a fost respins şi acest amendament. Dau cuvântul domnului deputat Adrian Moişoiu. Da? Domnul deputat Moisoiu. Scuzaţi-mă! Dau un miel, până la urmă. Deci, domnul Moisoiu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi chiar vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi reţinut şi numele, deşi mă pregătisem să vă dau o carte de vizită. Asta, oricum, după! (Voci suprapuse.) |
||||
|
Veniţi de câteva ori la tribună! Să ştiţi că învăţ şi familia. Vă rog frumos! |
||||
|
Deci, poziţia 395, domnule preşedinte, se referă la sume defalcate prin impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Eu nu le-am mai făcut pe 3 amendamente distincte, cum au făcut colegii mei - şi aţi văzut ce soartă au avut ele. Eu am făcut numai pe o singură poziţie, şi anume a reieşit faptul că în judeţul Mureş suma prevăzută la sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale este insuficientă, în valoare de 190.204.600.000 lei. In acest sens, mă refer la faptul că la susţinerea protecţiei copilului ar trebui încă o diferenţă de 6.617.100.000 lei; pentru protecţia socială privind asigurarea ajutorului social pentru încălzirea locuinţelor şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap - 163.587.500.000 lei; pentru sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrare - 10 miliarde, iar pentru cultură şi culte ar fi trebuit 10 miliarde, dar ştiu că este un amendament propus pentru aprobare, în valoare de 6 miliarde lei. Sper să se accepte. In consecinţă, suma care era în total, aşa cum v-am anunţat-o - 190.204.600.000 lei. Bineînţeles, bănuiesc răspunsul pe care o să mi-l dea domnul ministru Tănăsescu, pentru că nu sunt definite sursele de acoperire a acestor sume. Intrebarea este: vom putea sau nu vom putea funcţiona fără aceste sume? Cred că nu. Concluzia, care este? Că ulterior se vor face nişte inginerii, se vor găsi nişte modalităţi prin care, de bine de rău, la limită, aceste sume să fie acoperite. Si atunci, întrebarea pe care i-o pun domnului ministru, cu această ocazie, este: de ce mai târziu, când putem s-o facem de la bun început? Haideţi, prin această lege a planificării activităţii noastre pe anul 2003, să stabilim exact modul în care vom reuşi să acoperim toate necesităţile. De ce trebuie să vină rectificări şi para-rectificări?! Sau trebuie culese felicitări la diverse intervale, la sfârşitul semestrului I, la sfârşitul trimestrului III, în luna noiembrie, pentru ca în felul acesta să putem să ne acoperim necesităţile? Deci, domnule ministru, rugămintea pe care v-o exprim de la această tribună şi de la acest microfon este să găsim acea modalitate ca aceste sume să le acoperim acum, de la bun început. Orice lucru care se face planificat este altfel decât cel care se face la voia întâmplării. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnule ministru Mihai Tănăsescu, Vă rog să luaţi cuvântul! |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să menţionez faptul că sumele care sunt trecute aici, în anexa 4 la Legea bugetului de stat, au fost fundamentate împreună cu judeţele respective, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi, distinct de aceste sume, putem vedea foarte clar că sumele cu privire la susţinerea sistemului de protecţie a copilului, care sunt detaliate pe fiecare judeţ, pot fi completate şi din sumele defalcate care sunt la nivelul judeţului şi la nivelul bugetelor locale ale comunelor şi oraşelor. În ceea ce priveşte sumele legate de protecţia socială, aferente Legii nr. 416/2001, de asemenea, pe parcursul execuţiei există această tendinţă, la unele judeţe şi în cadrul judeţelor respective, de modificare, între componentele respective, a sumelor respective. Aş vrea să specific că aceste sume rămân la dispoziţia judeţelor, iar în fiecare lună ele sunt împărţite pe fiecare localitate. Deci, noi considerăm că, în această etapă de aprobare a Legii bugetului de stat, sumele, aşa cum sunt repartizate, după ce au fost evaluate împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi colectivităţile locale, răspund cerinţelor respective. Sigur că pe parcursul execuţiei bugetului pot interveni anumite mutaţii. Unii au mai mult şi renunţă, alţii, probabil, au mai puţin şi se completează. De aceea, noi considerăm că a face de acum această repartizare sau această... ne gândim că există o tendinţă de modificare între judeţe... este foarte greu de anticipat. De aceea, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă propun să aprobăm, aşa cum au fost ele elaborate, pe baza fundamentărilor primite de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de la judeţe, sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii aici? Inţeleg că nu sunt. Stimaţi colegi, Amendamentul la nr. crt. 395, pe argumentele arătate, a fost respins atât de către comisiile de buget-finanţe, cât şi de Ministerul Finanţelor Publice şi de Guvern. Supun totuşi votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru? 40 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Împotrivă? Mi-ar face plăcere dacă şi doamna deputat Naom ar sta cu faţa către noi. Vă mulţumesc foarte mult. Deci, cu mare majoritate, a fost respins amendamentul. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat! |
||||
|
Deputat P.R.M. de Braşov, Gheorghe Dinu. La anexa 4, consultându-mă cu colegii mei de la Braşov, respectiv cu administraţia locală, se impune suplimentarea, la poziţia 8, judeţului Braşov... |
||||
|
La ce poziţie sunteţi? |
||||
|
396. |
||||
|
Mulţumesc. |
||||
|
...suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de aproximativ 126 miliarde lei: 25 miliarde lei pentru protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinţelor şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap; 15 miliarde lei pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; 86 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local, de la 104 la 191, repartizate pentru bugetul propriu, cu cel local şi aşa mai departe. Ideea este următoarea: judeţul Braşov este un judeţ de munte, care contribuie la bugetul statului cu venituri în sume respectabile. Mă uit pe anexa aceasta, domnule ministru, de la pagina 96: pentru Braşov se repartizează 367 miliarde lei, în timp ce pentru Botoşani 483 miliarde lei. Care este logica? Dacă aplicăm formula aceea de la 7, cum iese judeţul Botoşani totdeauna pe primul loc? Noi înţelegem o solidaritate naţională, dar până la un anume moment, pentru că, la un moment dat, o parte din judeţe, numai ele sunt donatoare, în timp ce altele sunt acceptoare. Trebuie să delimităm în timp. Cât timp facem această subvenţie încrucişată, luăm de la un judeţ, care tot timpul dă, şi punem la un judeţ care, din varii motive, nu reuşeşte să aibă veniturile necesare? Altfel, la nivelul judeţului Braşov, unde temperaturile reci sunt cam 8 luni pe an, noi primim ca subvenţie doar 150 miliarde lei, în timp ce judeţe precum Constanţa sau Timiş, cu temperaturi mult mai prietenoase, primesc aproape dublu. Este cazul judeţului Timiş, care primeşte 315 miliarde lei. Deci, se pune problema: până unde mergem cu această încrucişare şi cei care donăm îi ajutăm pe cei care acceptă tot timpul? Asta pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că judeţul Braşov, fost preponderent industrial, devine, din ce în ce, preponderent în şomaj. Gândiţi-vă puţin la industria de apărare, care este pe butuci, gândiţi-vă că embleme ale economiei româneşti, precum Tractorul şi Roman - S.A., care erau şi sunt încă unicate în producţia internă de camioane, respectiv tractoare, îşi trăiesc obştescul sfârşit. Până unde mergem? Până la a avea o explozie socială ca cea din 1987? E o întrebare pe care mi-o pun şi vă rog, cu deosebită condescendenţă, să vă aplecaţi asupra ei. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog! |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Nu aveam intenţia să iau cuvântul la acest capitol, la acest amendament, însă colegul antevorbitor m-a determinat să vin la această tribună din dorinţa de a vă convinge pe dumneavoastră, cei care veţi vota, că judeţul Botoşani are, într-adevăr, nevoie de această sumă şi să-l rog pe colegul antevorbitor să nu ne invidieze pentru situaţia pe care o au locuitorii judeţului Botoşani, situaţie de care nu ei sunt vinovaţi, ci, poate, cei 50 de ani în care s-au dezvoltat mai mult alte zone ale ţării. Aşadar, vă rog din tot sufletul să aveţi în vedere că, dacă judeţului Botoşani i s-au alocat sume mai mari, asta este pentru că nevoile sunt mult mai mari, pentru că posibilităţile de venit local sunt mult mai mici şi vă rog, în final, nu ne invidiaţi pentru ceea ce nu avem, invidiaţine pentru ceea ce avem, şi anume pentru geniile pe care le-a dat judeţul Botoşani. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. (Domnul deputat Gheorghe Dinu solicită cuvântul.) Domnul deputat Dinu Gheorghe, vă rog frumos, nici o problemă, poftiţi la microfon! |
||||
|
Doamna deputat, Am spus-o şi o repet: noi înţelegem această solidaritate naţională şi înţelegem că Botoşanii, din motivele pe care lesne le înţelegem cu toţii, nu au resursele financiare, deocamdată, dar trebuie să delimităm în timp, pentru un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, până când unele judeţe vor dona iar altele vor accepta. Altminteri, nu vor exista suficiente motive pentru competiţie, pentru ca judeţele să fie interesate să producă, să dezvolte economia, pentru că, din veniturile din impozitele pe salarii, iată, se constituie, de fapt, cel mai mare procent la venitul naţional. |
||||
|
Domnul ministru Mihai Tănăsescu, vă ascultăm. Înţeleg că domnul deputat Florin Georgescu vorbea pe mobil cu domnul ministru Mihai Tănăsescu. Vă rog! Vă ascultăm, domnule ministru! |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă spun, legat de acest amendament de la poziţia 396, că majorarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, aşa cum am menţionat, nu poate să fie efectuată. De ce? Fiindcă formula de calcul care ţine cont de modul în care se repartizează aceste sume defalcate este egală pentru toate judeţele. Această formulă de calcul se aplică de sus şi până jos, în aşa fel încât ea să răspundă cerinţelor fiecărui judeţ în parte. Sigur, acolo unde veniturile proprii sunt mai mici la un judeţ, cum este judeţul Botoşani, el, prin această formulă de calcul, primeşte sume mai mari pentru echilibrare. Aceasta este politica pe care noi o ducem. Suntem convinşi că în momentul în care şi judeţe mai puţin dezvoltate vor ajunge la un anumit nivel de dezvoltare, prin aplicarea acestei formule, în mod cert şi aceste sume de echilibrare se vor diminua, dar în etapa de astăzi trebuie să respectăm acest principiu al solidarităţii, trebuie să respectăm faptul că unele judeţe care nu au avut şansa, încă, să aibă aceste venituri proprii mai mari trebuie ajutate prin aceste sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare. De aceea, domnule preşedinte, vă rog să respingeţi amendamentul respectiv. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, legat de amendamentul de la nr. crt. 396, aţi auzit argumentele. Sigur că nevoie de surse financiare avem peste tot. Deci, amendamentul este respins de domnul Mihai Tănăsescu, în numele Guvernului, şi de comisiile de buget-finanţe. Supun votului dumneavoastră acest amendament de la poziţia 396. Cine este pentru? 26 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Stimaţi colegi, Voturi împotrivă? Domnule deputat Marin Cristea, Am crezut că sunteţi contra. Vă rog! Sunteţi pentru. Vă mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Amendament, de asemenea, respins cu votul majorităţii. Domnul deputat Mihai Stănişoară? Nu? La ce poziţie aveţi? 400? Vă ascultăm, domnule deputat! |
||||
|
Pentru exactitate, Alexandru Pereş, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. |
||||
|
Scuzaţi-mă! Să ştiţi că am vrut să pronunţ numele, că vă cunoşteam după figură, numai că m-a derutat, pentru că în fişa mea scrie Partidul România Mare şi am zis: "Domnule, s-a întâmplat ceva" şi atunci m-am abţinut. Aveţi cuvântul, domnule Alexandru Pereş! |
||||
|
Domnul Florin Georgescu poate trebuia să scrie P.S.D., nu P.R.M. |
||||
|
Vă aşteptăm. |
||||
|
Nici o problemă. Aşteptaţi-l! Legea nr. 522/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002, referitoare la taxele şi impozitele locale, la art.61 alin.5 stipulează: "Persoanele fizice care au domiciliul şi locuiesc efectiv în localităţile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.323/1996 privind aprobarea programului special pentru sprijinirea dezvoltării economicosociale a localităţilor din Munţii Apuseni, cu modificările ulterioare, beneficiază de reducerea cu 50% a impozitelor şi taxelor locale". Ca urmare, şi sumele bugetelor locale sunt mai mici, aproximativ la jumătate. Pentru ca programul special de dezvoltare a acestei zone să fie o reuşită, solicităm, domnule ministru, suplimentarea bugetului judeţului Alba cu suma necesară echilibrării bugetelor locale a celor 22 de localităţi din Munţii Apuseni aparţinătoare judeţului Alba. Menţionez şi votul favorabil a 3 comisii: Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului din Senat, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport din Senat şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, Chiar prin formula de calcul, care este aplicată acolo unde veniturile pe cap de locuitor sunt mai mici, sigur, sumele defalcate sunt mai mari. De aceea, prin repartiţia care este efectuată prin proiectul de buget, judeţul Alba, un judeţ cu venituri proprii mai mici decât multe dintre judeţele ţării, beneficiază de sume superioare din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. De aceea, considerăm că nu poate fi avut în vedere acest amendament. |
||||
|
Da, mulţumesc. Totuşi, supun votului amendamentul domnului deputat Alexandru Pereş. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi contra? Cu mare majoritate, amendamentul a fost respins. Vă rog, domnule deputat! |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Trebuie să constat şi eu că am devenit membru al Grupului parlamentar P.R.M., deşi sunt încă reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Cred că este un fenomen, cum se spune pe aici... Da... Sper să se facă corecturile de rigoare... Domnule preşedinte, Propun, pentru modificarea sumelor alocate bugetului judeţului Hunedoara, o sumă de aproximativ 26,5 miliarde şi o motivez pe următoarele lucruri. După cum ştiţi, judeţul Hunedoara este mereu în topul judeţelor cu rata şomajului cea mai mare şi este caracterizat de monoindustria care se găseşte în acest judeţ, în special în industria mineritului şi siderurgiei. În al doilea rând, există un lucru care se întâmplă numai în Valea Jiului, în sensul că este singurul loc în ţară unde se subvenţionează de către consiliile locale apa potabilă; acest lucru se face de la bugetul consiliului local. Din păcate, acolo veniturile proprii nu se realizează niciodată, decât în proporţie foarte mică, şi acest lucru este cunoscut la nivelul Guvernului, datorită neefectuării vărsămintelor din partea Companiei Naţionale a Huilei, în principal. În plus, există în Valea Jiului un program, finanţat prin împrumut BERD, la care se fac rambursări anuale de două ori, în martie şi septembrie, dacă reţin exact. Şi în tot anul 2002, şi parte din 2001, Regia Apei Valea Jiului nu a reuşit să ramburseze aceste sume. A fost nevoie de sume de la bugetul consiliului judeţean. Acestea sunt motivele principale pentru care am făcut această propunere, pentru suplimentarea bugetului propriu al consiliului judeţean şi al administraţiei locale, în special a celor din Valea Jiului, şi aş mai adăuga un lucru, care sper să-şi găsească soluţionarea, în ultimă instanţă, din rezerva bugetară aflată la dispoziţia Guvernului. Cred că va fi un unicat în România, dacă un municipiu, cum este Orăştie, va rămâne fără primărie. Primăria a fost restituită, câştigată de proprietar şi, în acest moment, este chiriaşă în sediul în care funcţionează, cu expirarea termenului contractual de închiriere la sfârşitul anului 2003. Există un proiect de hotărâre de Guvern pentru susţinerea acestei primării, de vreo 7-8 luni, care nu a fost materializat, aprobat de către Guvern. Am avut discuţii cu domnul ministru Tănăsescu, pe care îl rog şi acum, de la această tribună, să găsescă o soluţie pentru rezolvare şi un sprijin financiar, întrucât Orăştie, datorită restructurărilor masive din domeniul industriei de apărare, de la Mecanica Orăştie şi Rom-Piro, se găseşte într-o situaţie dificilă din punct de vedere al veniturilor şi nu poate singură să suporte modificările şi reparaţiile necesare la o nouă clădire primită, prin hotărâre de Guvern, de la Ministerul Culturii şi Cultelor, în patrimoniul public al primăriei. Sper ca această rugăminte să fie auzită şi soluţionată. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Barbu. Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Şi în cazul de faţă se propune o suplimentare a sumelor defalcate din impozitul pe venit. Sigur, acceptarea acestui principiu ar duce la încălcarea formulei care a stat la baza acestei determinări de fonduri pentru fiecare judeţ în parte. Sigur, cele expuse de domnul coleg, domnul deputat, sunt reale. De aceea, vedeţi, încă o dată, şi-mi pare bine că face această remarcă, se justifică faptul de a lăsa 50% la dispoziţia colectivităţilor locale, ca, pe baza unor criterii proprii, să poată să judece mai bine cum să fie repartizaţi aceşti bani. Deci, chiar dumneavoastră, membru al opoziţiei în Parlamentul României, veniţi în întâmpinarea acestei gândiri care a fost făcută vizavi de această repartizare a sumelor. Sigur, în ceea ce priveşte Orăştie, am discutat şi este adevărat. V-am spus că suntem, la ora actuală, în discuţii, pentru a vedea ce soluţie concretă găsim pentru acest oraş. Ca atare, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă propun respingerea amendamentului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, aţi ascultat argumentele pentru care se respinge acest amendament de la poziţia 401. Supun votului dumneavoastră însă acest amendament. Cine este pentru? 27 de voturi pentru. Abţineri? O abţinere. Voturi împotrivă? Cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins. Înţeleg că nu mai avem alte amendamente. Aveţi, domnul Alexandru Ionel, un amendament peste care am sărit? La ce poziţie? Vă rog, la microfon! |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentul este înregistrat la nr. crt. 399. Deci, în calitate de parlamentar de Brăila, încerc şi eu să obţin de la domnul ministru o suplimentare, şi poate va fi rezolvată. Am o serie de argumente pe care vreau să vi le prezint, şi anume este vorba de o suplimentare de 8 miliarde, pe care o solicităm pentru judeţul Brăila. De la 74 de miliarde la 82 de miliarde. De ce avem această solicitare? Pentru faptul că, în urma calculelor făcute de noi, judeţului Brăila i s-a acordat o creştere total nesemnificativă, şi anume, doar de 7,75%, faţă de prevederile anului 2002, în condiţiile în care pe restul ţării, la total buget, la sumele defalcate, creşterea a fost de 19%. Şi aş vrea să-l întreb pe domnul ministru: de ce s-a făcut această discriminare? Judeţul Brăila are o situaţie delicată, suntem pe locul 2 la şomaj, la şomajul real şi, dacă vă aduceţi aminte, în urma listei Guvernului Ciorbea, "lista neagră" din 1997, din cele 17 unităţi lichidate, 3 erau din judeţul Brăila. Practic, ne-a lichidat nu numai economia, ci şi toate sursele de finanţare. De aceea, solicităm această suplimentare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să-i spun domnului coleg că ministrul finanţelor nu împarte, respectă legile. Şi ca atare, şi acest amendament al dumneavoastră vine în neconcordanţă cu legea, şi anume cu respectarea formulei de calcul. Şi vreau să vă informez, domnule deputat, că la judeţul Brăila, la care făceaţi menţiune, creşterea sumelor defalcate nu este de 7%, ci ea este de aproape 30% în anul 2003, vizavi de anul 2002. Deci, creşterea este, după părerea noastră, o creştere substanţială. De aceea, domnule preşedinte, vă propunem respingerea amendamentului. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră acest amendament de la nr. crt. 399, respins de comisii şi de Ministerul Finanţelor Publice. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Abţineri? Două abţineri. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc foarte mult. Amendamentul a fost respins. Înţeleg, stimaţi colegi, că nu mai avem amendamente. Deci, supun votului dumneavoastră anexa nr. 4, cu amendamentele acceptate la poziţiile 39, 40 şi 41, acceptate în Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi de către Ministerul Finanţelor Publice, respectiv Guvernul. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 36 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu majoritate de voturi, anexa 4 a fost votată. Trecem la anexa nr. 5, lista instituţiilor de cultură care se finanţează din bugetele locale. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră, în totalitate, anexa nr.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 16 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu mare majoritate anexa nr. 5 a fost votată. Trecem la anexa nr. 6. Vă rog, dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt. Da... Vă rog, domnule deputat! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La poziţia 418. Judeţul Alba traversează şi în prezent o perioadă grea, determinată de procesul de recesiune, caracteristic zonelor miniere şi celor cu industrie specială. Aceste condiţii economice precare au generat creşterea şomajului şi diminuarea economiilor populaţiei, precum şi imposibilitatea administraţiei publice locale şi judeţene de a asigura din resurse proprii finanţările necesare pentru asigurarea plăţii energiei termice pe perioada de iarnă 2002-2003. Iată pentru ce am propus suplimentarea sumei cu 3 miliarde lei. Pe de altă parte, aş dori să fac o precizare. Ştiu că sunt demesuri atât la nivel de Guvern, la nivelul Ministerului Administraţiei Publice, la domnul ministru Tănăsescu, în special pentru oraşul Cugir, şi am următoarea rugăminte: Dacă efortul meu, împreună cu cel al prefectului şi al administraţiei locale, al domnului preşedinte al consiliului judeţean, poate fi materializat pentru a primi această sumă de 3 miliarde lei în plus la ceea ce înseamnă plata energiei termice în perioada de iarnă 2002-2003, în general, pentru oraşul Cugir. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac menţiunea, vizavi de această anexă, privind sumele sau subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică livrată populaţiei, că situaţia a fost întocmită în strictă concordanţă cu datele livrate de către Agenţia de Reglementare din Domeniul Energiei Electrice, în cazul judeţului Alba fiind luată în calcul o cantitate de 260.386 de gigacalorii pentru întreg judeţul. Repet, nu ştiu cât este pentru oraşul Cugir. Subvenţia totală, care este acordată judeţului Alba, este de 37 miliarde lei, care se partajează în două, respectiv, aproape 17 miliarde de la bugetul de stat, deci din sume defalcate, ceea ce reprezintă cota de 45 %, iar diferenţa, sume defalcate de la bugetele locale. Ca şi anul acesta, dacă pe parcursul execuţiei bugetare există disfuncţii, există depăşiri de sume la acest capitol specific, şi anume subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de tarif la energia termică, vom acoperi la rectificarea bugetară sumele respective. În nici un an, nici o localitate nu a rămas neacoperită cu asemenea sume. De aceea, repet, în această etapă noi considerăm că cifrele care au fost date de către Ministerul Industriilor, respectiv de către Agenţia de Reglementare, sunt corecte şi, sigur, ele au stat la baza fundamentării cifrelor pentru banii alocaţi pe fiecare judeţ în parte, funcţie de cantităţi şi subvenţia totală. Vă mulţumesc. |
||||
|
Deci, s-a argumentat respingerea la amendamentul domnului deputat Alexandru Pereş. Supun votului dumneavoastră acest amendament de la nr. crt. 418. Cine este pentru? 22 de voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins. Scuzaţi-mă, la nr. crt. 420... numai o secundă... Deci, la nr. crt. 420, domnii deputaţi Damian Brudaşca şi Ion Miclea au avut un amendament, de asemenea respins, dar nu l-am supus la vot, am zis să-i vină rândul. Dacă doresc să mai adauge ceva? Dacă nu, supun la vot acest amendament de la nr. crt. 420, respins de Ministerului Finanţelor Publice şi comisii. Cine este pentru? 16 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Cu mare majoritate a fost respins şi acest amendament. Domnul deputat Adrian Moisoiu, aveţi cuvântul! Observaţi că pronunţ şi bine acum. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi am să mă pregătesc şi pentru la anul, eventual, dacă cu alegerile astea anticipate nu se va întâmpla... |
||||
|
Vă rog să nu vă schimbaţi numele. Aveţi cuvântul! |
||||
|
Nu. Şi dacă la anul vom mai fi amândoi aici! |
||||
|
Vom fi, sigur, nu vă faceţi griji! |
||||
|
Sau măcar unul dintre noi. Deci, la poziţia 417, şi anume la sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei, în judeţul Mureş s-a prevăzut suma de 21 miliarde 627 milioane lei. Numai municipiul Târgu Mureş, într-o adresă pe care am primit-o la o zi după ce am depus acest amendament, deci în 22 octombrie, şi amendamentul a fost depus în 21 octombrie, solicită suma de 57 miliarde 450 milioane. Ştiu ce o să spună domnul ministru Tănăsescu că, de fapt, numai 45%, - nu, domnule ministru? - v-aţi gândit ca să suportaţi dumneavoastră şi 55% să fie efortul propriu al populaţiei. Am făcut şi un calcul de acest gen şi, atunci, la cei 45%, faţă de 57 miliarde, judeţul Mureş ar fi trebuit să primească 25 miliarde 852 milioane. Dacă însă luăm suma totală care corespunde, deci, faţă de cele 63 miliarde pe care le-am propus, fără ca să iau majorarea judeţului Mureş, în acest caz ar mai trebui încă 6,8 miliarde lei, ca să mai faceţi o completare. Dacă iau şi cu suplimentul respectiv, la care mă refeream aici, am zis de 7 miliarde la nivelul Târgu Mureşului, deci în acest caz ar trebui 10 miliarde 129 milioane. Domnule ministru, Adineauri aţi dat un răspuns pentru domnul deputat din judeţul Alba, parcă, domnul Pereş, şi aţi spus următorul lucru... Dacă, cumva, rezultatele de pe teren, deci, pe urmă, când se va trage linie şi se va aduna... |
||||
|
Vorbiţi, vă rog, la microfon! |
||||
|
Dacă aceste rezultate vor justifica completarea, în acest caz veţi fi dispus să completaţi sumele necesare pentru judeţul Alba. Ei, atunci, vă pun şi eu aceeaşi întrebare şi, în acelaşi timp, îmi exprim aceeaşi speranţă. Dacă dumneavoastră credeţi că acelaşi răspuns, pe care l-aţi dat pentru judeţul Alba, îl veţi da şi pentru judeţul Mureş şi, în acest sens, sumele respective vor fi acoperite pentru această subvenţie a energiei termice livrată populaţiei, atunci nu pot să spun altceva decât că trebuie să fiu mulţumit dacă veţi face acest pas. Să sperăm că răspunsul va fi acelaşi şi respectiv fapta, nu numai răspunsul, va fi pe măsură. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, o să dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu, dar, sincer să fiu, suma este enormă. Nu ştiu cum au făcut calculele acolo. La domnul Pereş era vorba de 3 miliarde. Vă rog! Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să răspund tuturor celor care vor ridica această problemă. Bugetul de stat va asigura 45% pentru toate judeţele ţării, nu numai pentru judeţul Alba sau pentru judeţul dumneavoastră, funcţie de consumul care va fi efectuat pe perioada sezonului de iarnă. Aş vrea să vă spun că absolut pentru toate aceste judeţe, că este Alba, că este Botoşani, că este alt judeţ, am avut în vedere cantităţile date de către Agenţia Naţională de Electricitate. Repet, este doar un singur caz în care aceste date au fost date eronat. Este cazul judeţului Giurgiu aici - vreau să menţionez acest lucru - dar, în rest, aceste cantităţi sunt date corect de către agenţie. Şi repet încă o dată, în cazul în care aceste sume depăşesc, aşa cum am făcut-o şi anul acesta, şi în anii anteriori, sumele respective vor fi acoperite de la bugetul de stat în mod corespunzător. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, asta este situaţia. Deci, la poziţia 417 se respinge amendamentul. Aţi auzit argumentele. Totuşi, îl supun votului. Cine este pentru? 41 de voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? Cu majoritate de voturi a fost respins amendamentul de la nr. crt. 417. Înţeleg că aici nu mai avem amendamente. În consecinţă, supun votului dumneavoastră anexa nr.6, în totalitate. Cine este pentru? Da, vă ascultăm, domnule deputat! |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este vorba de un amendament la poziţia 415, care este creat datorită unei greşeli făcute de noi, cei din Giurgiu, în determinarea nivelului energiei termice ce urmează a fi livrată populaţiei în anul 2003. În loc să determinăm nivelul real de 99.000 gigacalorii, am determinat numai 59.000 gigacalorii şi, ca urmare, suma defalcată din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei în 2003 este de numai 17 miliarde lei, în loc de 28 miliarde, cu o descoperire de 11 miliarde. Vă propun să ne ajutaţi să reparăm această greşeală, pentru că pe o greşeală de-a noastră nu este bine ca 22.000 familii din Giurgiu să sufere anul viitor. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Înţeleg că Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au confirmat această greşeală. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi, acest amendament de la poziţia 415 a fost votat. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Numai un singur comentariu. |
||||
|
Vă ascultăm, domnule ministru. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Un singur comentariu aş vrea să fac, fiindcă este de datoria mea să informez Parlamentul. Influenţa financiară, vizavi de această aprobare a dumneavoastră, este de 11,5 miliarde lei, cu care bugetul judeţului Giurgiu va fi suplimentat. |
||||
|
Deci, 11,5, nu 18. S-a înţeles, domnilor. Bine. Deci, atâta este eroarea. Deci, corecţia la poziţia 415 acceptată. Supun votului dumneavoastră, acum, anexa nr. 6, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 26 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritate de voturi anexa nr.6 a fost votată. La anexa nr. 7 dacă sunt intervenţii? Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, vă ascultăm. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Desigur, intervenţia mea pare a fi inutilă, câtă vreme sumele care au fost calculate pe baza anexei nr. 7, şi anume sumele defalcate, au fost deja votate. Aş ruga ca în viitoarea lege această anexă să fie introdusă înaintea celorlalte anexe, pentru că pe baza ei se calculează toate aceste sume defalcate şi vreau să fac această intervenţie pentru a lămuri un anumit lucru. Sumele care sunt repartizate judeţelor, după părerea noastră, am spus-o de mai multe ori, sunt îndreptate datorită unor factori politici. Calculul nu poate fi verificat de către nimeni datorită acestei complexe formule, dar sumele pe care anumite judeţe le primesc sunt atât de mari, depăşesc de două ori sau de trei ori, de exemplu, sumele destinate judeţului Braşov, încât nu poate să existe o altă explicaţie. Am spus şi la Legea bugetului pe 2002, o spun şi astăzi, eu cred că trebuie să existe o motivare pentru acele sume şi am arătat în amendamentul meu că rog ca rezultatul final obţinut după aplicarea "vestitei" formule, rezultatul să fie majorat cu sumele restante ale judeţelor la 31.12.2002 la furnizorii de investiţii şi utilităţi. Acolo este statul care este dator, lucrările au fost făcute, cred eu că este firesc ca acele sume să fie plătite. Totodată, să fie majorat rezultatul obţinut cu 50% din sumele neacoperite ale programelor de dezvoltare pentru judeţele care au astfel de programe în derulare. Este vorba despre o multitudine de programe de dezvoltare care sunt blocate, spun eu, nejustificat. E firesc ca dumneavoastră să aveţi în vedere aceste programe de dezvoltare şi să acordaţi în buget o parte pentru continuarea acestor programe. Am ajuns în multe judeţe ca astfel de programe să fie blocate datorită lipsei de finanţare. Deci, vă rog foarte mult să aveţi în vedere şi aceşti doi factori şi să adăugaţi rezultatului formulei amendamentul meu. |
||||
|
Da, vă mulţumesc, domnule senator Nicolae-Vlad Popa. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a menţionat şi colegul nostru, domnul deputat, am ţinut cont în elaborarea bugetului de această formulă. Sigur, ţinem cont de remarca şi de sfatul care ne-a fost dat, să prezentăm această formulă înainte de începerea discuţiilor la anexele respective în proiectul de buget pentru anul următor. De aceea cred că comentariile care au fost făcute aici trebuie să le avem în vedere, dar repet, întreaga construcţie bugetară, vizavi de sumele defalcate din impozitul pe venit pentru sume de echilibrat, a avut în vedere această formulă de calcul care a fost acceptată de către toate colectivităţile locale. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. În consecinţă, pe aceste argumente amendamentul de la 425 este respins de Ministerul Finanţelor Publice şi de Comisiile de buget-finanţe şi bănci. Totuşi eu îl supun aprobării. Cine este pentru? 27 de voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? Cu marea majoritate de voturi a fost respins. Supun votului dumneavoastră anexa 7 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 18 voturi împotrivă. Abţineri? Cu marea majoritate a fost aprobată anexa nr. 7. La anexa nr. 8 dacă sunt intervenţii? Domnul deputat Adrian Moisoiu. Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, este ultima oară când vom lua cuvântul pe această temă pentru că este şi ultima dintre anexe. Amendamentul este nr. 426, domnule preşedinte: "Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor de învăţământ preuniversitar de stat, a creşelor şi a centrelor judeţene şi locale de consultanţă agricolă." În anexa nr. 8A, de la pagina 107, la poziţia 28, judeţul Mureş este prevăzut la învăţământ special cu suma de 24.851.700.000 lei Deci, de data aceasta, domnule preşedinte, în speranţa că măcar acum ne veţi da ceva, este o solicitare minimă şi anume, o solicitare de 3.991.300.000 lei, şi anume reprezintă faptul că necesarul pentru judeţul Mureş la învăţământ special în 2003, conform calculelor, în clipa de faţă, după formula care este dată de către domnul ministru Mihai Tănăsescu, este de 28.843.000.000 lei. Nu trebuie să mai explic importanţa învăţământului special sau de ce este nevoie de o asemenea sumă, Speranţa mea este că măcar acum, în ultimă oră, să fiu sprijinit şi să fim sprijiniţi, eu spun "fiu" pentru că sunt fiul judeţului Mureş. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Tot la nr. crt. 427, domnul senator Nicolae-Vlad Popa. |
||||
|
Eu am prezentat în amendament toate sumele de care judeţul are nevoie pentru ca administraţia publică să funcţioneze; învăţământul preuniversitar de stat să funcţioneze, diferenţa, într-adevăr, poate fi considerată apreciabilă, dar din punctul nostru de vedere, aşa cum am arătat şi cum a fost susţinut acest amendament şi de către Comisiile pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, de Comisiile de sănătate, ecologie, tineret şi sport din Senat şi din Camera Deputaţilor, considerăm că poate fi aprobată această mărire a sumelor defalcate pentru judeţul Braşov. Vreau să vă spun, chiar dacă realizez foarte bine care va fi rezultatul votului, vreau să vă spun că în judeţul Braşov ne aflăm într-o situaţie cu totul şi cu totul specială. În curând, peste câteva zile se va întâmpla un lucru deosebit, vom aniversa o rebeliune, o răscoală a muncitorilor de la fosta uzină Steagul roşu din 15 noiembrie 1987, şi situaţia şi tensiunile care există în Braşov sunt, cred eu, justificate de o criză profundă economică în care se află judeţul şi oraşul Braşov. Cred că aceste fonduri sunt necesare într-o mică parte pentru a ţine un echilibru social în judeţul Braşov. Vă rog foarte mult să ne ajutaţi şi să primiţi acest amendament care măreşte sumele defalcate pentru judeţul Braşov la o sumă minimă de subsistenţă pentru ca să nu fim nevoiţi ca în viitor să venim şi să vă anunţăm că există un blocaj total în judeţul Braşov. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul ministru Mihai Tănăsescu pentru nr. crt. 426, 427, cele două amendamente, unul este al domnului deputat Adrian Moisoiu, celălalt al domnului senator Nicolae-Vlad Popa. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte, Atât amendamentul 426... sau în principiu aş vrea să fac remarca că această anexă a 8-a are în vedere numărul exact de posturi şi salariul aferent numărului de posturi. Aferent fiecărui judeţ, aici sunt trecute numărul de posturi şi salariile respective, repet, nu credem că calculele care au fost făcute sunt justificate vizavi de majorarea acestor cheltuieli pentru învăţământul special în acest context. De aceea, domnule preşedinte,... Doamnelor şi domnilor, Vă propun să fim de acord cu propunerea Comisiilor de buget-finanţe şi bănci în sensul respingerii celor două amendamente. |
||||
|
Aţi ascultat argumentele, amândouă amendamentele respinse, votăm întâi amendamentul de la 426. Cu acest amendament şi cu celălalt nu au fost de acord nici Comisiile de buget-finanţe şi bănci. Cine este pentru? 24 de voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? Amendament respins cu majoritate de voturi. La nr. crt. 427, amendamentul domnului senator Nicolae-Vlad Popa şi al senatorului P.R.M. Vă rog, de asemenea, respins. Supun votului însă. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? De asemenea, cu majoritate de voturi este respins şi acest amendament. Vă rog, domnul deputat Ludovic Mardari, aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am un amendament admis la poziţia 42 şi am ţinut să mulţumesc celor două Comisii de buget-finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; de asemenea, mulţumesc domnului preşedinte Florin Georgescu şi domnului ministru Mihai Tănăsescu pentru faptul că au manifestat înţelegere faţă de creşele din judeţul Timiş acordându-le o suplimentare de 1,47 miliarde de lei. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Trecem la vot. Supun votului dumneavoastră anexa 8A. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Anexa a 8-a fost votată. Anexa 8B. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Fără abţineri, a fost votată anexa nr. 8B. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 8. Cine este pentru? (Se adresează domnului Ion Predescu.) Vă mulţumesc, domnul Predescu. Cine este împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Anexa nr. 8 a fost votată cu majoritate de voturi, sigur cu cele două amendamente la poziţia 42, 43 acceptate, am spus la început, de Comisiile de buget-finanţe şi bănci, de către Ministerul Finanţelor Publice şi de către Guvern. Deci, poziţiile 42 şi 43. La anexa nr. 9 dacă sunt intervenţii? Din sală: Vă rog! |
||||
|
Aveţi? Din sală: Da. |
||||
|
Domnul deputat Ludovic Mardari, vă rog, aveţi cuvântul. Vă anunţ că avem un amendament acceptat de către Comisiile de buget-finanţe şi bănci şi de Ministerul Finanţelor Publice. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul respins se află la poziţia 431. |
||||
|
Mulţumim. |
||||
|
Am solicitat ca numărul de posturi în învăţământul preuniversitar din judeţul Timiş să fie 11.230 în perioada 1 ianuarie 2003 - 31 august 2003, în loc de 11.029, cât este prevăzut în proiectul Legii bugetului de stat. Sursa de finanţare va fi stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Motivarea: Ministerul Educaţiei şi Cercetării în anul 2002 a aprobat un număr de 11.230 de posturi pentru învăţământul preuniversitar din judeţul Timiş, prin planul de şcolarizare aferent perioadei 15 septembrie 2002 - 31 decembrie 2002. Consider că în anexa nr. 9, referitor la judeţul Timiş s-a greşit prin înscrierea cifrei de 11.029 de posturi pentru perioada 1 ianuarie 2003 - 31 august 2003, cu 201 cadre didactice mai puţin decât în 2002. S-a omis faptul că anul şcolar a început în septembrie 2002 şi se va termina în iunie 2003. Dacă am considera valabilă cifra 11.029 ar însemna că elevii celor 201 cadre didactice care ar urma să-şi părăsească locurile de muncă în ianuarie 2003 să nu mai beneficieze de şcolarizare. Solicit, deci, să se realizeze această corecţie absolut necesară. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vizavi de această cerere a domnului deputat Ludovic Mardari aş vrea să comentez faptul că la ora actuală în judeţul Timiş, în teren sunt 10.966 de posturi. Propunerea noastră de 11.029 este o propunere acoperitoare; mai mult, venind în întâmpinarea celor spuse de dumneavoastră, de 11.230, acest număr de posturi va fi valabil de la 1 septembrie anul 2003, atunci când clasa suplimentară va fi introdusă. Aş vrea să vă asigur, domnule deputat, că, aşa cum au fost construite sumele de bani aferente numărului de posturi finanţate pentru învăţământul preuniversitar, se asigură buna desfăşurare a activităţii şi în judeţul Timiş, în care dumneavoastră sunteţi deputat. |
||||
|
Domnule deputat Ludovic Mardari, aveţi cuvântul! |
||||
|
Vreau doar să fac o precizare: informaţia conţinută în amendamentul pe care l-am susţinut anterior provine de la Consiliul Judeţean Timiş, care este condus de către P.S.D.; în orice caz, cifra cadrelor didactice care semnează în prezent state de plată în judeţul Timiş este chiar mai mare decât 11.230; rămâne de văzut ce se va întâmpla. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la nr. crt. 431 respins de Comisiile de buget-finanţe şi bănci şi de Ministerul Finanţelor Publice. Cine este pentru? 19 voturi pentru. Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu majoritate de voturi a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 9 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi a fost votată anexa cu amendamentul acceptat de la poziţia 44; mă refer la anexa 9. La anexa nr.10 înţeleg că nu avem amendamente. Cine este pentru? Numai o secundă, scuzaţi-mă, m-am mişcat eu prea repede. Din sală: Vă rog! |
||||
|
La poziţia 433 este amendamentul. |
||||
|
La nr. crt. 433, da? Domnul Iustian Mircea Teodor. |
||||
|
Da. |
||||
|
Vă ascultăm, domnule senator! |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Din cele 145 de instituţii pentru protecţia specială a persoanelor cu handicap ce asistă persoane pe raza unui judeţ sau a mai multor judeţe, doar 30 se află în localităţi medii sau mari ce sunt în măsură să acopere, chiar la nivel teoretic, cheltuielile necesitate de aceste instituţii, din resurse proprii. Celelalte instituţii, în număr de 115, se află în localităţi mici şi foarte mici, imensa majoritate sunt comune care nu asistă cetăţeni ai localităţii respective, ci ai întregului judeţ. Aceste localităţi nu pot asigura cheltuielile instituţiilor speciale pe care le găzduiesc pe teritoriul lor, singura sursă pentru acoperirea cheltuielilor fiind sumele venite de la judeţ pentru reechilibrarea bugetelor locale. Prin urmare, dacă oricum bugetul judeţean acoperă aceste cheltuieli, este normal ca ele să se facă direct către aceste instituţii de asistenţă. Simplul fapt că sumele destinate instituţiilor de asistenţă provin din sumele de reechilibrare, determină consiliile locale care administrează fondurile instituţiilor să folosească aceste fonduri pentru reechilibrarea tuturor deficitelor localităţii respective. În acest fel, folosesc o bază legală pentru deturnarea fondurilor primite de la judeţ pentru instituţiile de asistenţă. Pentru corectarea acestei situaţii am propus completarea textului de la Capitolul I de "Cheltuieli", punctul 5 al anexei nr. 10, astfel încât consiliul judeţean, ca autoritate locală, să finanţeze aceste instituţii de îngrijire şi asistenţă, acolo unde aceste instituţii sunt de interes judeţean. Având în vedere cele expuse, cât şi faptul că amendamentul nu vizează sume suplimentare, ci doar alocarea lor conform destinaţiei, vă rog să fiţi de acord cu el. Referitor la amendamentul respins, cu numărul 433, prin care se solicita introducerea în anexa nr. 10, capitolul I de "Cheltuieli", punctul 5, a unor texte suplimentare prin care consiliile judeţene pot finanţa instituţiile de protecţie specială a persoanelor cu handicap, în motivaţia respingerii se face în mod greşit referire la Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999 aprobată, de altfel, cu modificări prin Legea nr.519/2002, invocând faptul că astfel de cheltuieli se finanţează din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor şi nu din bugetul propriu al judeţului. În sensul Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, în noţiunea de autorităţi ai administraţiei publice locale intră reprezentanţii locali aleşi prin vot la nivel de comună, oraş sau judeţ, după caz. Prin urmare, art. 7 alin. 2, mai sus citat din Legea nr.519/2002, se referă inclusiv la bugetele consiliilor judeţene, nu doar la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor. |
||||
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Am înţeles, să ştiţi! |
||||
|
În consecinţă, vă rog să analizaţi amendamentul propus şi să fiţi de acord cu el, acesta venind în întâmpinarea acestor instituţii de asistenţă pentru protecţia persoanelor cu handicap. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumim, domnule senator Mircea Iustian Teodor. Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să remarc faptul că la această anexă nr. 10, cheltuielile enumerate de colegul nostru se regăsesc la pagina 121, la cheltuielile aferente consiliilor locale; ele nu sunt de categoria consiliilor judeţene. Aş vrea să remarc, însă, faptul că la anexele care fac parte din Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999 se arată foarte clar acolo care sunt categoriile de venituri şi cheltuieli care intră în componenţa consiliilor locale, iar acestea care au fost enumerate aici sunt de competenţa consiliilor locale şi nu a consiliilor judeţene. De aceea, anexa nr. 10 a fost elaborată sub forma care v-a fost prezentată dumneavoastră. Mulţumesc. |
||||
|
Da, s-a înţeles motivele pentru care se respinge acest amendament. Îl supun, totuşi, votului. Cine este pentru? Probabil un vot, cine l-a susţinut. Două voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Împotrivă? Vă mulţumesc. Amendament respins. La anexa nr. 11/01, înţeleg că nu avem amendament. Din sală: Vă rog! |
||||
|
Vă rog, domnul deputat Mircea Ifrim, vă ascultăm. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Avem amendamentul nr.52, făcut de Comisiile pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport de la Camera Deputaţilor şi de la Senat în unanimitate. Este vorba de o solicitare de a creşte Fondul pentru asigurări de sănătate cu 12.400 miliarde, exact suma pe care o datorează la ora actuală spitalele furnizorilor de servicii, fapt pentru care sistemul sanitar se găseşte într-o criză foarte gravă. Cunoaştem o serie de argumente care ni s-au adus pe parcursul acestor dezbateri şi nu am dori ca să le mai primim din nou, faptul că sunt bani publici cei de la asigurările de sănătate, dar depinde cum interpretăm. La amendamentul nostru privind salarizarea ni s-a spus că salarizarea sunt bani de la buget şi nu de la Fondul de asigurări de sănătate, motiv de respingere a amendamentului. În fapt, este banul privat al populaţiei, dat pentru sănătate. Ni s-a spus că avem dobânzi, aceste dobânzi nu le putem cheltui pentru că planul de cheltuieli este limitat de Ministerul Finanţelor Publice şi, chiar dacă avem aceste dobânzi, ele rămân la locul respectiv. Ni s-a imputat că facem risipă în sistemul sanitar. Dorim să veniţi şi să vedeţi starea spitalelor şi să vedeţi dacă se face sau nu risipă. Întrebarea mea la această creştere de fonduri este una singură, la care nu ni s-a răspuns. Titlurile de creanţă, care devin titluri executorii, nu sunt luate în evidenţele contabile, ci în cele extracontabile, astfel încât veniturile provenite de la populaţie nu sunt evidenţiate precum trebuie. La sfârşitul anului 2001, 20.000 miliarde au rezultat din creanţe şi 9.000 miliarde - un excedent. Am ruga distinsul ministru al finanţelor să reanalizeze situaţia din sănătate şi să îi acorde puţină atenţie deoarece realităţile sunt realităţi şi chiar dacă bugetul consolidat este format în nişte parametri, situaţia sănătăţii naţiunii este cea care este şi rugăm acest lucru; de asemenea, l-aş ruga în mod expres pe distinsul ministru al finanţelor să ne spună care este situaţia acestor titluri executorii, întrucât datele despre care vorbesc sunt date ale Curţii de Conturi, care de asemenea a pus pertinenta întrebare: De ce nu sunt evidenţiate aceste creanţe? Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să remarc faptul că proiectul de buget pentru anul 2003, aferent Fondului de asigurări, este un buget echilibrat, respectiv doar cu un plus de 400 de miliarde aferent Fondului de rezervă, conform legislaţiei în vigoare. Deci, bugetul Fondului de asigurări nu mai înregistrează excedentele din anii trecuţi. Aş vrea să-i spun domnului deputat că aceste creanţe sunt evidenţiate, nu există să nu fie evidenţiate. Ele poate nu sunt încasate, asta este cu totul altceva, dar absolut toate creanţele se ştiu şi sunt evidenţiate, iar ele se încasează pe parcurs în funcţie de posibilitatea de încasare a acestor creanţe. Nu poţi să construieşti un buget pe nişte pontenţiabilităţi de creanţe care urmează să fie încasate în ianuarie, în februarie, în martie şi aşa mai departe, dar ele sunt evidenţiate. Nu putem spune că nu sunt evidenţiate, nu sunt luate în calculul veniturilor pentru acest buget, dar ele sunt evidenţiate chiar într-un mod foarte analitic de urmărire şi încasare a lor. Aş vrea să spun totuşi că Fondul de asigurări sociale de sănătate, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, înregistrează peste 12.000 de miliarde de lei, datorii ale Casei, faţă de diverse firme pentru medicamente şi alte prestări de servicii. În fiecare an Parlamentul a aprobat un buget de venituri şi cheltuieli ale Casei. Acest buget de venituri şi cheltuieli, dacă a înregistrat datorii, înseamnă că nu a fost respectat, înseamnă că disciplina financiară în modul de management al acestui buget nu a fost efectuată în mod corespunzător. De aceea, una dintre măsurile care au fost luate prin proiectul de buget a fost, clar: să nu mai avem excedente în anul 2003. A doua măsură, şi am menţionat, însăşi prin legea de rectificare au fost alocaţi 1.100 de miliarde pentru recuperarea acestor debite care au fost acumulate, repet, dintr-o cauză sau alta, nu este rolul meu să intru în aceste amănunte, dar vreau să vă asigur, domnule preşedinte, că aceşti bani care sunt prevăzuţi în 2003 în bugetul Fondului de asigurări de sănătate răspund cerinţelor şi programelor pe care noi dorim să le efectuăm. De aceea, domnule preşedinte, vă rog să aprobaţi anexa nr. 11, în forma acceptată de către Comisia de buget-finanţe şi bănci. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Mircea Ifrim, aveţi cuvântul! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule ministru, În primul rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru faptul că veniturile sunt egale cu cheltuielile. Au fost 2 ani de luptă a acestor comisii de sănătate pentru ca să avem acest buget consolidat şi este incontestabil un progres. În ce priveşte datoriile, datoriile nu se fac pentru că nu se respectă bugetul; la noi vin bolnavi şi dacă un bolnav vine şi necesită tratament, trebuie să i-l dai, şi dacă bolnavii sunt atâţia, încât banii sunt mai puţini decât ce aţi prevăzut dumneavoastră, nu-i putem lăsa să moară la poarta spitalelor, aşa încât aceste datorii sunt create obiectiv de către viaţă, care nu este doar un buget în nişte parametri şi, deci, sunt realităţi. Toate analizele făcute până în prezent, şi aţi văzut cele ridicate de distinşii colegi deputaţi, numărul mare de amendamente care au fost aprobate de Comisiile pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport ale Parlamentului, peste 52 care au fost respinse, toate sunt pertinente şi arată faptul că aceste calcule făcute în birou pentru un buget, sigur, care are cerinţele lui, înţelegem alte cerinţe care trebuie îndeplinite, nu este corespunzător pentru sănătate. Dumneavoastră vorbiţi de 1.100, dar datoriile sunt 12.400, deci de 11 ori mai mult. Noi am dori, şi acesta este scopul intervenţiei mele, deşi ştiu că şi acest amendament va cădea, pentru a vă face totuşi să vă aplecaţi asupra problemelor de sănătate şi să nu le socotiţi atât de birocratic şi să luaţi realităţile în considerare. Toate amendamentele prezentate de colegii mei care au fost aprobate de comisii sunt amendamente reale şi aceşti bani ar fi trebuit să fie la Sănătate. Dacă ar fi fost, nu am fi fost ultima din ţările candidate la Uniunea Europeană cu indicatorii de sănătate, şi vă citez doar cel privind bolile cardiovasculare care este de 720 la suta de mii, următoarea ţară din Europa înregistrând 280, iar Franţa având 140. Deci, trebuie să ne atragă atenţia acest lucru. Eu vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră anexa 11/01, în formularea prevăzută de iniţiator şi aprobată de Comisiile bugetfinanţe. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 36 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa 11/02. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa 11/03. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 28 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 11 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 27 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa 1, care va cuprinde toate modificările acceptate; mă refer la amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 26 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi s-a aprobat anexa 1. Supun votului dumneavoastră anexa 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 22 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată anexa 2. Supun votului dumneavoastră art. 15 alin. 1, votat de principiu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 20 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobat alin.1 al art. 15. Supun votului dumneavoastră art. 15 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 15. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vă spun câteva lucruri. Ca o consecinţă a amendamentelor admise în contextul proiectului legii şi în anexele acestuia, modificările respective se vor efectua în tot cuprinsul proiectului de lege, acolo unde este cazul, sigur, ţinându-se cont de clasificaţia bugetară. Potrivit prevederilor Legii privind finanţele publice, bugetul se aprobă de către Parlament pentru anul bugetar. Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă numai informaţii, orientări privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu fac obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi. Ca urmare, Parlamentul României aprobă bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2003, nu şi estimările 2004-2006. Sunt plafoane, bineînţeles, orientative. După aprobarea bugetelor de către Parlament, stimaţi colegi, se vor publica în Monitorul Oficial numai datele pentru anul pentru care s-a aprobat bugetul, cu excepţia bugetului pe programe, proiectelor de finanţare internaţionale şi investiţii, care vor fi publicate aşa cum sunt prezentate în acest proiect. Stimaţi colegi, Vă propun să reluăm lucrările noastre la ora 15,30. Vom începe cu dezbaterile, sper eu, într-o formă mai în sinteză asupra bugetului de asigurări sociale de stat, vom intra pe articole şi amendamente şi vă propun, dacă sunteţi de acord, să facem un efort ca între orele 19,00 - 20,00 să dăm votul final, atât pentru bugetul de stat, cât şi pentru bugetul asigurărilor sociale de stat. Rugămintea este să ne încadrăm în acest program. Vă mulţumesc foarte mult! Vă aşteptăm la ora 15,30. |
||||
|
PAUZĂ |
||||
|
|
DUPĂ PAUZĂ |
|
||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa noastră comună. Vom continua cu discutarea bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2003. Conform celor stabilite în Birourile permanente reunite, Guvernului i se alocă 30 de minute în total, iar pentru grupurile parlamentare câte 15 secunde pentru fiecare deputat şi senator. În consecinţă, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Umanist din România - 59 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - 26 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat - 10 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România - 10 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 5 minute, parlamentarii fără apartenenţă - 3 minute. Vă anunţ că s-au înscris la cuvânt, din partea Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, doamna deputat Smaranda Dobrescu, din partea P.R.M., domnii Ion Mînzînă şi Iulian Mincu, din partea P.D.-ului, doamna deputat Paula Ivănescu, din partea P.N.L.-ului, doamna senator Norica Nicolai, din partea U.D.M.R.-ului, doamna deputat Bndi Gyngyke, din partea minorităţilor naţionale, domnul deputat Gheorghe Firczak. Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi Umanist, doamnei deputat Smaranda Dobrescu. Scuzaţimă, un moment! Am greşit, îmi cer scuze! Vă rog să luaţi loc, doamna deputat! Din partea Guvernului dacă se ia cuvântul?! Domnul secretar de stat Petre Ciotloş. Domnule secretar de stat, Vă rog, aveţi cuvântul! După aceea vom prezenta raportul comisiilor şi urmează luările de cuvânt. |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş - secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Pentru următorii ani Guvernul îşi propune continuarea măsurilor de reformă economică prevăzute în planul de acţiuni al Programului de guvernare, măsuri care vor asigura menţinerea creşterii economice în ritmuri anuale de peste 5 %. Transformările structurale ale economiei şi societăţii româneşti au ca obiectiv construirea unei economii competitive şi dinamice capabile de realizarea unei creşteri economice durabile, de ameliorare cantitativă şi calitativă a ocupării forţei de muncă, de realizarea unei mai mari coeziuni sociale. Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost fundamentat pe un număr mediu de salariaţi de 4.863.000 de persoane, cu 69.000 de persoane mai mult faţă de numărul mediu cu care s-a fundamentat bugetul în anul 2002, rata şomajului estimată pentru anul 2003 fiind sub 9%. De menţionat că rata şomajului înregistrată în luna iunie 2002 a fost de 9,6%, faţă de 12,4% cât se înregistra în ianuarie 2002. Salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului este de 6.962.000 lei, comparativ cu 5.582.000 lei în anul 2002. Această evoluţie salarială are în vedere acoperirea integrală a creşterii indicelui mediu al preţurilor de consum în anul 2003, asigurându-se, totodată, o creştere în termeni reali cu 3%. Politica socială promovată de Guvern urmăreşte asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie socială, servicii sociale cât mai accesibile întregii populaţii, şanse reale pentru toţi cetăţenii. Printre măsurile aprobate prin programul social, care vizează protecţia socială pentru categoriile de persoane cu venituri mici, sunt incluse şi cele referitoare la continuarea recorelării pensiilor în două etape din anul 2003, respectiv în lunile ianuarie şi iulie, concomitent cu indexarea trimestrială a acestora în funcţie de evoluţia inflaţiei. Stimularea ocupării forţei de muncă şi reducerea şomajului prin stimularea angajatorilor prin încadrarea în programul de ocupare temporară a forţei de muncă pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale prin acordarea unei subvenţii pentru fiecare loc de muncă la nivelul a 70% din salariul de bază minim brut pe ţară. Proiectele bugetelor asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor pentru şomaj au fost construite pe baza datelor de prognoză privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici în anul 2003, execuţia preliminată pe anul 2002 şi susţinerea financiară a măsurilor de protecţie socială care se au în vedere pentru anul 2003. La determinarea veniturilor ambelor bugete sociale s-a avut în vedere reducerea, de la 1 ianuarie 2003, cu 5% a nivelului contribuţiilor şi anume: o reducere cu 2,67% la nivelul angajatului şi cu 2,33% la nivelul angajatorului. Astfel, contribuţia angajatului este de 9,5 % pentru pensii şi de 1% pentru şomaj, iar în cazul angajatorului aceasta este de 25,3% pentru pensii, incluzând şi contribuţia de 0,5% pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi de 3,5% pentru şomaj. Reducerea cotelor de contribuţii de asigurări sociale se încadrează în măsurile de reformă fiscală necesare alinierii acestora la nivelul celor practicate în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, fiind şi un pas intermediar trecerii la sistemul unic de colectare a contribuţiilor începând cu data de 1 ianuarie 2004. Un alt element de noutate pentru construcţia bugetară a anului 2003 este acela că, începând cu 1 ianuarie 2003, din bugetul de asigurări sociale de stat nu se va mai plăti contribuţia pentru asigurările de sănătate datorate de pensionari, aceştia fiind asiguraţi fără plata contribuţiei. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 133.505,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 7,2% din P.I.B. şi sunt destinate plăţii pensiilor şi celorlalte prestaţii de asigurări sociale, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă datorată bolii, maternităţii, îngrijirii copiilor bolnavi, creşterii copiilor până la împlinirea vârstei de 2 ani, tratamentului balnear şi de odihnă, ajutoarelor de deces. Cheltuielile cu pensiile în sumă de 114.751 miliarde lei reprezintă 86% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi sunt destinate plăţii drepturilor celor 6,26 milioane pensionari, din care 4,6 milioane pensionari proveniţi din sistemul de stat. Pentru recorelarea pensiilor în anul 2003 au fost alocată suplimentar suma de 4.695.000 miliarde lei, de acest proces beneficiind un număr de 2.675.000 de pensionari. Pensia medie anuală a pensionarilor proveniţi din sistemul asigurărilor sociale de stat care cuprinde influenţa aplicării indexărilor şi recorelării pensiilor în anul 2003 va ajunge la 1.946.000 lei, cu o creştere de circa 20% faţă de cea din anul 2002. Ca urmare a proceselor de indexare diferenţiată şi recorelare, pensia medie netă a persoanelor cu vechime completă, care beneficiază de recorelare, va ajunge la 2.777.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce reprezintă o creştere de peste 27% faţă de luna decembrie 2002. Pensia medie a celor 1,68 milioane pensionari proveniţi din sistemul pensiilor pentru agricultori va fi de 391.592 lei, asigurându-se o creştere de 17% faţă de anul 2002. Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 a fost construit echilibrat, excedentul de 1.675 miliarde lei, care este evidenţiat, fiind, de fapt, suma contribuţiilor ce se estimează că se vor încasa în temeiul Legii 346/2002 pentru constituirea fondului iniţial de accidente de muncă şi boli profesionale. În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj, acestea sunt destinate plăţii indemnizaţiilor de şomaj, alocaţiei de sprijin, plăţilor compensatorii şi indemnizaţiilor pentru absolvenţi. În categoria indemnizaţiilor pentru şomaj sunt incluse şi veniturile de completare pentru salariaţii din unităţile sectorului producţiei de apărare care îşi reduc temporar activitatea, cu menţinerea contractului de muncă pentru personalul disponibilizat. În anul 2003 beneficiază de plăţi compensatorii persoanele disponibilizate prin concedieri colective din unităţile prevăzute în planul de restructurare în vederea aplicării Programului de restructurare a întreprinderilor şi de reconversie profesională - RICOP. De asemenea, o importanţă deosebită este acordată cheltuielilor destinate realizării măsurilor active, care să conducă la îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă. În cadrul acestora trebuie remarcate plăţile pentru stimularea angajatorilor care încadrează absolvenţi sau şomeri aparţinând unor categorii defavorizate, plăţile pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj, plăţile pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă şi, nu în ultimul rând, sumele destinate acordării de credite cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii care creează locuri de muncă ocupate cu prioritate de şomeri. Bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj este constituit cu un excedent de 2.186 miliarde lei. Faţă de cele expuse mai sus supunem dezbaterii şi aprobării Parlamentului proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi cel al asigurărilor de şomaj pe anul 2003. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule secretar de stat. Permiteţi-mi să dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Senat, domnul senator Ştefan Viorel, pentru a prezenta raportul la bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2003. Vă ascultăm, domnule preşedinte! |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Onorat prezidiu, Doamnelor şi domnilor parlamentari, În urma examinării proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, a amendamentelor depuse la comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului şi a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, care au fost sesizate în fond, propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele prezentate în anexele 1 şi 2 la prezentul raport. Fac precizarea că anexa 1 conţine un număr de 6 amendamente admise de către comisiile reunite, amendamente care vizează în principal modificări de redactare şi două dintre ele vizează mutarea de sume de la o poziţie la alta în cadrul aceluiaşi capitol de cheltuială, iar anexa 2 conţine un număr de 24 de amendamente respinse, în legătură cu care se vor aduce argumente pro şi contra în cadrul dezbaterilor care urmează. Suplimentar, fac precizarea că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Trecem la dezbateri pe marginea bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2003. Permiteţi-mi să dau cuvântul doamnei deputat Smaranda Dobrescu, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist. Doamna deputat, aveţi cuvântul! |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 reflectă prevederile Programului de guvernare, ale Programului social aprobat prin Hotărâre de Guvern în vara 2002 şi măsurile pe termen scurt din Planul naţional de combatere a sărăciei şi promovarea incluziunii sociale. Prevederile bugetului de pensii demonstrează atât aspecte pozitive, cât şi negative existente în sistemul public de pensii. Printre cele pozitive putem enumera: În primul rând, veniturile reale din pensii în anul 2003 vor creşte pentru categoria de pensionari de limită de vârstă şi vechime completă, adică pentru 2.275.000 de pensionari, cu 11%, datorită etapei a doua de recorelare. Pensiile reale ale urmaşilor vor creşte cu 8,93% şi cele ale agricultorilor cu 9%. Toate celelalte categorii de pensie ce nu suportă procesul de recorelare nu-şi vor eroda cu nimic puterea de cumpărare din 2002, întrucât indexările trimestriale prevăzute vor acoperi integral indicele de creştere a preţurilor de consum. Pensia medie netă pentru limită de vârstă şi vechime completă va atinge în decembrie 2003 cuantumul de 2.700.000 lei, reprezentând aproape 60% din cuantumul salariului mediu net din acea lună. Valoarea medie a punctului de pensie - 39% - arată o creştere cu 0,5% faţă de 2002. Al doilea aspect pozitiv e acela că pe fundalul indexării salariale cu 15% din 2003, efectuată în două etape, care va menţine puterea de cumpărare din decembrie 2002, micşorarea de la 11,67% din salariu la 9,5% a contribuţiei individuale pentru CAS, cât şi prin reducerea cotei individuale la asigurările de sănătate, veniturile reale ale salariaţilor vor creşte cu 3%. În al treilea rând, ultimele modificări ale legislaţiei muncii şi a Legii pensiilor se reflectă în Legea bugetului asigurărilor sociale prin mărirea veniturilor bugetare. Printre aceste măsuri amintim: în primul rând, ridicarea limitării bazei de contribuţii de la 3 la 5 salarii medii brute, măsură care, pe de o parte, va permite obţinerea unor pensii mai mari din sistemul public în prezent limitate la circa 6.000.000 lei, iar pe de altă parte va îmbunătăţi colectarea prin mărirea cuantumului contribuţiilor celor ce au venituri salariale mari. Veniturile bugetului de pensii vor creşte cu circa 7% datorită preluării cheltuielilor medicale pentru pensionari de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Şi nu în ultimul rând, veniturile bugetului public de pensii se aşteaptă să crească urmare a apariţiei Legii privind munca în fracţiuni de timp prin transformarea convenţiilor civile în contracte de muncă. Menţionăm că în această perspectivă prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii vor trebui modificate în sensul corelării beneficiilor cu valoarea contribuţiilor, şi nu a salariului, întrucât toate contractele de muncă ale unui salariat sunt supuse contribuţiilor CAS. În al patrulea rând, se creează premisele de degrevare a bugetului asigurărilor sociale de sănătate de cheltuielile corespunzătoare bolilor profesionale şi accidentelor de muncă, cât şi a creării unui sistem corect, european de asigurări pentru aceste riscuri. Anul 2003 reprezintă primul an de colectare a contribuţiilor minime de 0,5% din partea patronilor, urmând ca din 2004 Fondul naţional pentru accidente de muncă şi boli profesionale să intre în funcţiune. Toate aspectele ce le-am menţionat concură la o colectare mai bună a veniturilor, premisă a echilibrării bugetului de pensii şi a implementării unor fonduri de pensii complementare în perioada următorilor ani. Desigur, despre sistemul public de pensii nu putem avea doar cuvinte de laudă. El constituie în continuare, datorită deficitelor înregistrate în ultimii ani, o mare problemă a bugetului de stat şi a politicilor bugetare şi fiscale. Pornind de la rata de dependenţă mare existentă, proiectul bugetului asigurărilor sociale de pensii reflectă şi unele trend-uri negative cum ar fi: creşterea mediei anuale de noi pensionari pe baza pensionării anticipate, pentru care legea este suficient de permisivă. În al doilea rând, colectarea contribuţiilor, fundamentată în buget a avea un grad de colectare de circa 87%, este încă destul de scăzută, reflectând potenţialul economic slab şi gradul de îndatorare mare, în special al marilor societăţi cu capital de stat şi al companiilor naţionale. Colectarea în ultimii ani a fost slabă dintr-un complex de motive printre care putem menţiona: contribuţia legală foarte ridicată, numărul scăzut de contribuabili, dimensiune ridicată a muncii la negru, renunţarea la prevederea legală de calcul a pensiei funcţie de contribuţia plătită şi lipsirea de conţinut a noţiunii de stagii de cotizare, indisciplină financiară. Şi, în ultimul rând, cuantumul pensiei este încă scăzut în raport cu preţurile de consum, în special cu preţurile utilităţilor şi al medicamentelor. Acest proiect al bugetului de pensii pe 2003 ne îndeamnă să tragem anumite concluzii asupra politicii de urmat în domeniul pensiilor, astfel ca susţinerea sistemului de pensii să nu impieteze asupra creşterii economice, dar şi ca bugetul de pensii să fie sustenabil, indiferent de fluctuaţiile economice. Astfel, rezultă ca necesare: creşterea gradului de colectare prin aplicarea strictă a legislaţiei, scăderea treptată a costurilor sociale ale unui loc de muncă, condiţia creşterii gradului de ocupare, reducerea severă a muncii la negru, creşterea numărului de contribuabili cu cea mai importantă măsură a creşterii cheltuielilor de protecţie socială, rezolvarea problemei pensionarilor agricultori într-o manieră asemănătoare Poloniei sau Bulgariei. Bugetul, la rubrica contracte de asigurări ale agricultorilor, nu prevede nici o sumă, semn că viitorii pensionari nu vor beneficia de pensii, conform legislaţiei existente. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar ca statul, adică bugetul de stat să contribuie cu o parte clară la pensia fiecărui agricultor, care va contribui individual, fără a avea un cuantum minim obligatoriu al contribuţiei. O altă posibilă rezolvare ar fi crearea unui cadru legislativ necesar funcţionării unor fonduri de pensii capitalizate, în stare să ofere viitorului pensionar câştiguri suplimentare şi o viaţă decentă. În privinţa bugetului asigurărilor pentru şomaj, putem spune că fundamentarea acestui buget a avut în vedere o contribuţie din partea angajatorilor, redusă la 3,5 de la 5 procente, o rată medie a şomajului de 8,9%, o creştere cu 69.000 de persoane a numărului de salariaţi şi respectarea prevederilor Legii nr. 76/2001 şi a Legii privind combaterea marginalizării sociale. Bugetul asigurărilor pentru şomaj este consonant cu reforma Guvernului în sectorul de apărare, cu planurile de privatizare şi restructurare ale economiei naţionale şi cu prevederile Programului european de acompaniament social. Structura cheltuielilor dovedeşte ponderea în creştere a cheltuielilor cu măsurile active de combatere a şomajului, dar şi cu cele privind formarea profesională, calificarea, recalificarea, serviciile de preconcediere. Grăitoare sunt prevederile de cheltuieli, majorate cu 74 de procente faţă de 2002, pentru stimularea angajatorilor care angajează absolvenţi, cu 142% pentru cei care încadrează şomeri aparţinând unor categorii defavorizate şi cu 238 de procente mai mari decât pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj. Structura cheltuielilor reflectă politica activă în domeniu, cu accent de includere socială şi angajare, cu orice chip, singura premisă solidă de luptă cu sărăcia şi marginalizarea. Noii şomeri, care primesc o indemnizaţie de 75% din salariul minim, vor beneficia de o creştere de 43% faţă de anul 2002, cu impact pozitiv asupra numărului de beneficiari ai Legii nr. 416 privind venitul minim garantat. Pe ansamblul bugetului de stat regăsim în 2003 un complex de măsuri favorabile categoriei persoanelor fără loc de muncă. Printre acestea amintim: creşterea indemnizaţiei de şomer cu 43 de procente, mărirea cu 17% a venitului minim garantat pe familie, mărirea cu 40% a pragului de calificare pentru obţinerea venitului minim garantat, intrarea în vigoare a Legii combaterii marginalizării sociale. Corelate cu măsurile de stimulare a zonelor cu rată ridicată a şomajului, la obţinerea de credite avantajoase de dezvoltare şi angajare a şomerilor, aceste măsuri, regăsite în bugetul asigurărilor de şomaj, ne dau garanţia unor rezultate bune, urmare a eforturilor combinate de creare de noi locuri de muncă. În concluzie, fără a exagera virtuţile celor două bugete, putem aprecia că mărirea pensiilor reale, plata regulată a acestora, dar şi multiplele burse ale locurilor de muncă organizate de ANOF în cadrul unor politici diversificate de creare de locuri de muncă demonstrează o politică de protecţie socială aflată pe un trend ascendent, corespunzător trend-ului general de creştere economică. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Daţi-mi voie să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar România Mare, domnului deputat Ion Mînzînă. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Domnilor miniştri, Analizarea unui proiect de buget, în cazul de faţă a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, ne pune, de fiecare dată, în situaţia de a stabili dacă resursele bugetare alocate în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecţie socială sunt în deplină concordanţă cu aspiraţiile categoriilor sociale cărora se adresează. Într-o simplă normalitate, acest buget trebuie privit dincolo de fundamentul statistic, pentru că de cele mai multe ori nivelurile indicatorilor bugetari ne îndepărtează dramatic de trăirile zilnice ale celor care aşteaptă din partea guvernanţilor soluţii capabile să determine o reducere a sărăciei, devenită o constantă a societăţii româneşti. Prezentat de Guvern ca un punct forte, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003 a primit critici chiar din partea Preşedintelui României, care a declarat că asistăm la un buget modest pentru protecţie socială, deoarece nu numai că nu se acordă mult, dar nu suntem capabili să alocăm atât cât este necesar, pentru că, din păcate, una din problemele dominante a societăţii româneşti este sărăcia şi, chiar sărăcia extremă. Poziţia parţial pertinentă a Preşedintelui l-a determinat pe primul-ministru să declare că: "Nu cred în sărăcia extremă, pentru că nimeni nu ţine cont de economia subterană". Declaraţia premierului surprinde din cel puţin două motive. Primul motiv se referă la faptul că deşi nu crede în sintagma "sărăcie extremă", premierul stabilea ca prioritate în discursul de la şedinţa comună a Parlamentului de prezentare şi susţinere a proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 prevenirea şi combaterea sărăciei extreme, prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii şi persoanele care se află în situaţii de maximă dificultate. Al doilea motiv, paradoxal, stabileşte o legătură între sărăcia extremă, de care "se bucură" o mare parte a populaţiei, şi economia subterană, în fapt, o dovadă de cinism, şi nu rodul unei analize lucide. Rezultă că economia subterană este strâns legată de cei care se află la guvernare şi că Guvernul, deşi are la dispoziţie toate pârghiile necesare, susţine economia subterană, ca instrument de păcălire a populaţiei cu privire la sfera de cuprindere a sărăciei. Acum câteva zile presa a publicat o listă a celor mai bogaţi oameni din România. Ne punem, firesc, următoarele întrebări: 1. Care sunt datoriile către bugetul asigurărilor sociale de stat pe care le au firmele acestor milionari în dolari?! 2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin organele de control abilitate, pentru recuperarea acestor sume debitoare?! Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale prevede ca venituri contribuţii care se ridică la circa 10,1% din produsul intern brut. Aceste contribuţii provin din sacrificarea unei părţi a veniturilor private ale populaţiei şi au ca scop susţinerea protecţiei sociale pe bază de mutualitate. Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este constituit să se închidă cu un excedent de peste 1.675 miliarde lei. Cum el reprezintă fondul care asigură constitutiv funcţionarea sistemului de pensii, a sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, rezultă că anii următori vor fi plini de evenimente nefericite. Această concluzie poate părea apocaliptică. Creştineşte, nu ne rămâne decât să spunem: "Doamne fereşte şi apără-ne!" În cadrul bugetului de asigurări sociale se urmăreşte ca veniturile obţinute să acopere în totalitate măsurile de protecţie socială privind cheltuielile destinate pentru plata pensiilor şi a celorlalte prestaţii de asigurări sociale de stat. Corelările de care vor beneficia 2.775.000 de pensionari, din care 400.000 pensionari agricultori, în cele două etape, reprezintă sume curpinse între 40.000 şi 142.000 pentru prima etapă, sume cuprinse între 60.000 şi 151.000 în cea de a doua etapă, la care se adaugă mecanismul indexărilor trimestriale, care se vor realiza fără să se apeleze la subvenţii de la bugetul de stat, dar cu o economie de fonduri din contribuţii private de aproape 1.700 miliarde lei, care pe principiul vaselor comunicante vor permite actualei Puteri să consume fonduri publice din surse private, fără a da socoteală populaţiei de contribuabili. O minimă moralitate ar trebui să conducă, ţinând cont de condiţiile în care îşi duc traiul majoritatea pensionarilor, la respectarea sacrificiului populaţiei, prin care se constituie acest buget, care să asigure alocarea veniturilor astfel constituite pentru realizarea nevoilor domeniului de referinţă. Indicele preţurilor de consum şi evoluţia cursului de schimb sunt condiţii minimale în redimensionarea valorii reale a drepturilor cumpărate de contribuabil. Starea pauperă a pensionarilor de drept, care şi-au cumpărat dreptul la pensie, pensie garantată de Constituţie, inclusiv ca putere de cumpărare, constituie o obligaţie ce revine de drept Executivului. Nerespectarea ei este o încălcare flagrantă a unui drept constituţional şi, în acest caz, nu am mai asista la situaţia în care un pensionar a fost nevoit să se adreseze unor instanţe de judecată internaţionale pentru a revendica păstrarea cuantumului pensiei în funcţie de cursul de schimb. Toate recorelările şi indexările pensiilor pentru anul 2003 vor determina un nivel mediu lunar al pensiei de asigurări sociale de stat de circa 1.946.000 lei, iar pentru agricultori de 391.592 lei, faţă de un nivel mediu lunar în anul 2002 de circa 1.730.000 pentru pensiile de asigurări sociale de stat, respectiv, 357.400 pentru pensionarii agricultori. Rezultă astfel o creştere, în termeni nominali, de circa 12,5% în cazul pensiei de asigurări sociale de stat şi de 9,6% pentru pensiile agricultorilor, în condiţiile în care rata inflaţiei, negociată cu organismele internaţionale, va fi de 22% la sfârşitul anului 2002 şi de circa 15% până la finele anului 2003. Proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj pentru anul 2003 prezintă o situaţie şi mai paradoxală prin existenţa unui excedent de peste 2.186 miliarde lei, sold care, adăugat la excedentul de circa 5.000 miliarde lei din anul 2002, însumează peste 7.000 de miliarde lei, sumă de care populaţia de şomeri nu va beneficia niciodată. Faptul că în expunerea de motive a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003 se aduce în discuţie o rată a şomajului de 9,6% pentru luna iunie 2002, faţă de 12,4% în ianuarie acelaşi an, nu are nici o relevanţă, ştiut fiind faptul că în orice perioadă de iarnă cererea de forţă de muncă este mai mică, vorba primarului Capitalei, "iarna nu-i ca vara", şi, spunem noi, nici numărul salariaţilor din ianuarie comparabil cu cel din iunie. Din excedentul fondului asigurărilor sociale pentru şomaj se pot asigura resurse suplimentare importante pentru activitatea de calificare şi reconversie profesională. Aserţiunea noastră este susţinută şi de afirmaţia reprezentantului Uniunii Europene pentru probleme de muncă şi protecţie socială, care a declarat că "România trebuie să facă eforturi pentru îmbunătăţirea nivelului scăzut de pregătire a angajaţilor şi a celor care caută un loc de muncă". Privitor la cheltuielile de investiţii pentru obiectivele Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale constatăm că ele privesc, în principal, Capitala, Bacăul - prietenii ştiu de ce - şi Alexandria. Prea puţin, dacă ne raportăm la condiţiile de desfăşurare a activităţii salariaţilor care asigură gestionarea fondului, sumele putând fi direcţionate către lucrări de investiţii care să creeze şi să perfecţioneze centrele de calificare şi recalificare locale. Analiza proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 ne-a creat serioase semne de întrebare referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale asiguraţilor, "beneficiari" de drept ai proceselor de alienare şi excludere socială la care sunt supuşi de actualul Guvern care, culmea, se declară "social-democrat". Revenind la spusele Preşedintelui României, citez: "ceea ce prevede Legea bugetului la capitolul protecţie socială este un minim necesar" constatăm că afirmaţia este forţată, pentru că, din păcate, construcţia bugetară nu rezolvă, sub nici o formă, problemele încredinţate acestui fond. Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din cele două Camere nu vor vota acest proiect de buget, care nu este un buget de austeritate, nu este un buget de inspiraţie social-democrată, ci un buget prin care se asigură, din bani privaţi, disponibilităţi financiare suplimentare la dispoziţia Guvernului. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnului Barbu Gheorghe. Aveţi cuvântul, domnule deputat! |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă rog să-mi permiteţi să-mi exprim regretul că la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat nu participă ministrul muncii şi solidarităţii sociale, şi cred că acest lucru ar fi fost important la această lege, cea mai importantă în ceea ce priveşte buna funcţionare a protecţiei sociale şi a asigurărilor sociale în România. Construcţia bugetului asigurărilor sociale de stat, la capitolul venituri, prezintă o variantă de creştere mult prea optimistă pentru realitatea economică şi socială existentă în România. Cum altfel ar putea fi acest lucru caracterizat, din moment ce bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 s-a încheiat cu un deficit de peste 7.000 de miliarde, iar pe anul 2002, pe 9 luni, are un deficit mai mare de 10.000 de miliarde. Considerăm că prevederea prin care veniturile din contribuţiile datorate de angajatori cresc cu 131%, în condiţiile diminuării contribuţiei cu 1%, este o cifră nerealistă, care ar presupune atât un grad de colectare mult mai mare, cât şi o creştere importantă a numărului de asiguraţi. Acest buget ne prezintă o creştere a cheltuielilor de personal cu aproape 173%, în timp ce cheltuielile cu pensiile de asigurări sociale cresc cu doar 113,6%, ceea ce este mai puţin decât rata prognozată a inflaţiei, iar ajutoarele acordate asiguraţilor pentru decese cresc cu 141,6%. Aceste prevederi bugetare conduc la concluzia că P.S.D. are o politică prin care se îngrijeşte, cu deosebire, de salariaţii propriului sistem de asigurări, iar pensionarilor le asigură un nivel de trai în continuă scădere, ceea ce va conduce la creşterea numărului de decese, pe care, anticipându-le, P.S.D. se pregăteşte financiar, prin buget, să acorde ajutoarele prevăzute de lege. Bugetul asigurărilor sociale de stat se dovedeşte a fi netransparent şi prost gestionat în anii anteriori, din moment ce prevederile privind alte cheltuieli autorizate prin lege cresc cu 810%, iar dobânzile datorate Trezoreriei Statului cresc cu 366%, respectiv, 2.500 de miliarde. De remarcat şi faptul că, după o creştere substanţială, cu peste 30-35% a salariilor angajaţilor din sistemul de pensii, peste nivelul de creştere a salariilor din restul sistemului bugetar, Casa Naţională de Pensii îşi propune o creştere pentru plata orelor suplimentare cu 1.033%. Cea mai gravă prevedere a bugetului asigurărilor de stat este cea de la art. 15.1, care încalcă prevederile legilor în vigoare, prin stabilirea pentru trimestrul I 2003 a valorii salariului mediu brut pe economie de 5.809.490 lei, la care se aplică coeficientul de 39%, şi nu prin aplicarea acestui coeficient la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, de 6.962.000 lei, aşa cum prevede Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare. Bugetul asigurărilor pentru şomaj consolidează instituirea indemnizaţiei de şomaj unice, sistem de tip egalitarist. Bugetul nu cuprinde excedentele bugetare din anii anteriori, deşi numai pentru anul 2002 se estimează un excedent de 5.000 de miliarde, sume care fizic nu mai există, ele fiind utilizate în acoperirea găurilor negre ale deficitului bugetar, deşi acest excedent provine din contribuţiile de asigurare, nu din taxe şi impozite. Trebuie să remarcăm şi faptul că acest proiect de buget al Fondului de şomaj a fost fundamentat pe contribuţii diminuate, cuprinse în expunerea de motive, deşi la data fundamentării acestui buget legislaţia în vigoare nu prevedea acest lucru, ea apărând ulterior depunerii proiectului de buget la Parlament. Considerăm că prin acest proiect de buget, Guvernul României este, ca de obicei, nerealist, se plasează deasupra prevederilor legale şi nu soluţionează gravele probleme sociale cu care se confruntă mare parte a populaţiei, motiv pentru care Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat vor vota împotriva acestui proiect de lege. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar naţional liberal, doamnei senator Norica Nicolai. Doamna senator, aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Bugetele sociale ale tranziţiei româneşti sunt oglinda fidelă a stării naţiunii, naţiune care nu interesează nici pe domnul Adrian Năstase, şi nici pe domnul ministru Sârbu, care ar fi fost normal să vină şi să susţină un asemenea proiect în faţa dumneavoastră, astăzi. Nici acest buget nu face excepţie de la acest lucru, el fiind expresia unei stări de sărăcie generalizată. Guvernul social-democrat ne propune un buget care pretinde a avea o viziune pragmatică, deschisă spre o economie reală. Nu vreau să cred că singurul element de pragmatism este majorarea alocaţiei pentru înmormântare cu 53%. Cert este că 10% din produsul intern brut al României trebuie să susţină o populaţie în sărăcie extremă. Este, de asemenea, cert că 4.000.400 de persoane trebuie să realizeze venituri care să alimenteze un buget, este cert că 69.000 de locuri de muncă şi 9% procent de şomaj nu caracterizează o economie reală în România ci, dimpotrivă, caracterizează o economie care este departe de a fi o economie de piaţă, o economie viabilă, o economie a supravieţuirii. Explicaţia veşnică a acestor proiecţii bugetare o constituie resursele limitate. Fără îndoială, resursele sunt limitate datorită incapacităţii şi ineficienţei guvernanţilor, care nu au capacitatea să susţină proiecte pentru stimularea liberei iniţiative, pentru stimularea competiţiei, pentru stimularea concurenţei, care nu au capacitatea să creeze o economie de piaţă. Privilegiile acordate unora şi promisiunile făcute tuturor caracterizează acest buget şi în acest an. Aţi promis o reducere a contribuţiilor cu 5% şi aţi oferit, printr-o recentă ordonanţă de urgenţă, reduceri de 0,5 şi 1,5% la contribuţiile asigurărilor sociale. Aţi promis recorelări semnificative ale pensiilor şi aţi oferit şi un procent de indexare de 8,9% şi sume de bani cuprinse între 53.000 şi 142.000, în prima fază, pentru ca mai apoi, spre sfârşitul mandatului, să oferiţi sume generoase, între 60.000 şi 150.000 de lei. Aţi promis că veţi recalcula pensiile, dar această prevedere legală aţi uitat-o. Probabil o veţi aplica în campania electorală din 2004, pentru că legea este ultimul lucru care susţine acest buget. Aţi promis, de asemenea, o majorare a veniturilor salariale de 6,9% şi doresc să cred că aceasta nu cumulează veniturile premierului şi ale femeii de serviciu, printr-o medie aritmetică. De asemenea, aţi promis că veţi crea locuri de muncă. În ceea ce priveşte politicile active de combatare a şomajului, folosiţi aceleaşi privilegii, privilegii care înseamnă 1.100 de miliarde acordate prin credit societăţilor care creează locuri de muncă, un credit maxim accesat de 25 miliarde de lei. Dacă am admite că în România există societăţi comerciale care nu sunt atât de decapitalizate şi ar putea oferi garanţii pentru accesarea acestui credit, doar 40 de societăţi comerciale ar avea acces la aceste credite. Mă întreb: cine şi cum va accesa aceste credite?! Stimaţi colegi, Aţi trimis în Parlament şi oferiţi populaţiei un buget cantonat efectiv într-o susţinere statistică. Statistica nu este susţinută de realitate şi sperăm că această realitate va fi cea pe care o veţi plăti. În consecinţă, Grupurile parlamentare liberale nu pot susţine un buget care nu este aproape de oameni şi împreună cu ei, aşa cum generos v-aţi angajat atunci când aţi câştigat Puterea. (Aplauze.) |
||||
|
Mulţumesc, doamna senator. Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., doamnei deputat Bondi Gyongyike. |
||||
|
Doamna Bondi Gyongyike: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Fără doar şi poate, un prim aspect pozitiv care trebuie evidenţiat în legătură cu proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor este faptul că se află în dezbaterea Parlamentului acum, la începutul lunii noiembrie 2002. De asemenea, demn de remarcat este şi modul de alocare al fondurilor publice pe programe concrete, care urmează să fie finanţate din bugetele ministerelor de resort, fapt ce conferă un caracter de transparenţă în privinţa utilizării resurselor publice, spre atingerea unor scopuri clar definite. Este, aşadar, cel de al doilea an consecutiv, în care Guvernul înaintează forului legislativ al ţării în timp util proiectul Legii asigurărilor sociale, document fundamental care asigură premisa funcţionării normale a întregului sistem de protecţie socială, incluzând plata pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale, continuarea procesului de recorelare a pensiilor, indexările trimestriale ale acestor drepturi, reluarea programelor legate de piaţa muncii, precum şi respectarea prevederilor programului social pe perioada 2002-2003. De asemenea, trebuie remarcat faptul că acest proiect prezintă, pentru prima dată, un buget echilibrat, însoţit de o analiză în perspectiva evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor până în 2006, conferind astfel transparenţă şi predictibilitate întregului sistem, garantând totodată respectarea dreptului la protecţie şi asistenţă socială a cetăţenilor. În condiţiile actuale, când resursele financiare sunt limitate de capacitatea economiei de a genera resurse la un nivel adecvat necesităţilor sociale, politica în acest domeniu, promovată de Guvern, urmăreşte asigurarea unui nivel cât mai apropiat de ceva ce am putea numi "acceptabil", de protecţie şi servicii sociale tuturor categoriilor defavorizate ale populaţiei, şanse reale pentru reintegrarea în societate a celor marginalizaţi social, reinserţia pe piaţa muncii a celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, prin diferite programe şi măsuri active, căutând mobilizarea tuturor mijloacelor financiare şi umane. La elaborarea acestui document s-a ţinut cont de următoarele:
Categoria socială cea mai defavorizată a perioadei de tranziţie, care în România durează de 12 ani, o constituie cea a pensionarilor, reforma în sistemul pensiilor neaducând rezultatele dorite. Totuşi, prin continuarea cu etapele a III-a şi a IV-a ale procesului de recorelare, precum şi prin indexarea trimestrială a pensiilor, situaţia economică a acestei categorii se va îmbunătăţi, fără însă ca această ameliorare să însemne rezolvarea satisfăcătoare a situaţiei din sistem, cu atât mai mult cu cât sesizăm, cu dezamăgire, că de efectele acestui proces nu beneficiază şi pensionarii de invaliditate, fapt inechitabil, care va duce la o înrăutăţire a situaţiei şi aşa destul de precară a lor. Cauzele problemelor din sistemul de pensii sunt complexe, şi aş dori să evidenţiez doar două dintre acestea. Legea pensiilor nr. 19/2000 nu a fost urmată de Legea fondurilor private de pensii, iar întârzierea adoptării şi aplicării ei va întârzia şi mai mult înfiinţarea unui sistem echitabil. A doua cauză ţine de starea generală a economiei şi rezidă în proporţia, mai bine-zis, disproporţia dintre numărul pensionarilor şi cel al persoanelor angajate, creşterea economică înregistrată în ultimii ani nefiind încă în măsură să asigure crearea acelor locuri de muncă noi, care să stabilească raportul dintre numărul pensionarilor şi cel al persoanelor angajate, în favoarea celor din urmă. O măsură care este menită să contribuie la corectarea stărilor negative constatate o constituie reducerea cotei de contribuţii la asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, scăzând în felul acesta costul forţei de muncă. Măsura va avea multiple efecte benefice asupra pieţei forţei de muncă, va duce la reducerea fenomenului muncii la negru şi la stimularea creării de noi locuri de muncă, asigurându-se o bază mai largă de impozitare şi, implicit, venituri suplimentare la buget. Un alt set de măsuri a căror aplicare ar putea înclina balanţa în sensul creşterii numărului de locuri de muncă din economie îl reprezintă programele derulate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, un accent puternic fiind pus pe măsurile active, în detrimentul celor de natură pasivă, consumatoare de resurse şi a căror eficienţă redusă a dovedit-o experienţa anilor trecuţi. Propunem ca excedentul prevăzut Fondului asigurărilor de şomaj pentru anul 2003 să fie utilizat, în exclusivitate, pentru finanţarea programelor active de combatere a şomajului şi de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă. În paralel, dorim să subliniem necesitatea reducerii, dacă nu chiar desfiinţării practicilor de acordare a plăţilor compensatorii la unele categorii de angajaţi, aceasta fiind, pe de o parte, discriminatorie, iar, pe de altă parte, nu produce efectele scontate. În ceea ce priveşte colectarea veniturilor la buget, aş dori să atrag atenţia autorităţilor responsabile despre necesitatea îmbunătăţirii controlului financiar la acele societăţi cu capital de stat, care se dovedesc rău platnice, înregistrând debite de miliarde de lei la plata obligaţiilor şi contribuind la crearea acelor imense goluri financiare care macină bugetul, în timp ce managerii acestor unităţi nu se sfiesc să-şi stabilească salarii de sute de milioane, în condiţiile în care unităţile pe care le conduc nu sunt competitive nici pe piaţa internă, şi nici pe cea externă. Referitor la controlul colectării contribuţiilor la cele două fonduri - Fondul asigurărilor sociale şi de şomaj - suntem de părere că ar fi mai bine dacă activitatea ar reveni în atribuţia instituţiilor responsabile cu administrarea acestor fonduri. În speranţa că execuţia bugetară pe anul 2003 va asigura îndeplinirea întocmai a obiectivelor programului social pe 2002-2003 aprobat de Guvern, iar sumele prevăzute vor fi colectate şi utilizate conform destinaţiilor prevăzute, noi - Grupul parlamentar U.D.M.R. -, votăm favorabil proiectul de Lege al bugetului pe anul 2003. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Dau cuvântul domnului senator Athanasiu Alexandru, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat şi umanist). |
||||
|
Domnule preşedinte, Distinşi colegi senatori şi deputaţi, Bugetul asigurărilor sociale de stat din acest an îşi propune să îndeplinească câteva funcţii obligatorii şi, în primul rând, o redistribuire, pe cât posibil, echitabilă a resurselor financiare pe care le are la dispoziţie. În al doilea rând, acest buget urmăreşte să pună în practică obiectivele politicii sociale a Partidului Social Democrat şi anume: sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale, reducerea discrepanţelor între diferite categorii de pensionari, ajustarea periodică a beneficiilor sociale în raport cu rata inflaţiei şi costurile generale ale vieţii, dezvoltarea unei securităţi sociale multiforme prin extinderea gamei de prestaţii sociale şi prin îmbogăţirea formelor de asigurare prin pensii, accentuarea dimensiunii active a politicilor sociale prin încurajarea, finanţarea măsurilor de reinserţie socială, preocuparea constantă pentru ameliorarea prestaţiilor sociale prin dezvoltarea tratamentelor medicale pentru pensionari şi, în fine, ceea ce credem că trebuie subliniat, mai important, mai încurajator şi, sigur, mai bine este reducerea taxelor sociale. S-a vorbit aici şi de către reprezentanţii Guvernului, şi de către parlamentarii Majorităţii, dar şi de către parlamentarii Opoziţiei despre această reducere a taxelor sociale. Reducerea taxelor sociale este un deziderat vechi cu realizări minime încă. Este primul buget care, în mod clar, neechivoc, şi cu o proiecţie de viitor în privinţa susţinerii politicilor sociale în România, îşi propune acest lucru. Reducerea taxelor sociale are câteva obiective imediate importante. În primul rând, ieftinirea costului mâinii de lucru. Este firesc şi obligatoriu totodată ca o politică social-democrată să încurajeze angajarea, iar încurajarea angajării se face pe diverse căi, dar cel mai repede, mai sigur şi mai profitabil în timp scurt este ca taxa pe forţa de muncă să scadă. Ori acest buget, pentru prima dată, aduce în câmpul dezbaterii parlamentare şi apoi al execuţiei bugetului această soluţie. Putem să o criticăm, putem să spunem orice, dar nu putem s-o ignorăm. A critica este şi democratic, şi benefic câteodată, dar nu este, în nici un caz, real acum să criticăm acest prim pas. Nimeni nu spune că acest buget este un buget care să rezolve problemele sociale ale României. El le susţine în limitele resurselor financiare şi a posibilităţilor economiei româneşti, dar curajul şi asumarea ideii de a reduce taxa socială, taxa pe forţa de muncă este un lucru pe care poţi să-l critici dar, în nici un caz - şi este regretabil - să-l ignori. A-l ignora, astăzi, înseamnă că puţini credem în această politică despre care toată lumea vorbeşte la superlativ, rezumându-se la vorbă şi trecând greu, încet la faptă. Reducerea taxei sociale are şi un alt obiectiv important şi anume reducerea evaziunii fiscale. Acest buget îşi propune - şi sperăm că va reuşi măcar în parte - să scoată la suprafaţă piaţa muncii neimpozitată, piaţa muncii dereglementată, piaţa muncii precară, piaţa muncii fără protecţie, piaţa muncii în care nu există nici o regulă, în care nu există nici un drept, decât dreptul de a tăcea, eventual, şi de a nu spune cum se plătesc anumite sume de bani. Şi, în fine, reducerea taxelor sociale reprezintă o posibilă, chiar probabilă sursă de atragere de venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale. Cu cât mai mulţi angajaţi, cu atât mai multe contribuţii la un buget care are probleme şi de structură şi de execuţie. În legătură cu acest buget am putea spune astăzi, analizându-l, că, în primul rând, este un buget echilibrat şi realist. Exprimarea veniturilor şi dimensiunea cheltuielilor au avut în vedere atât rezultatele execuţiei bugetare, controlul susţinut şi constant al surselor de venituri, precum şi distribuirea cheltuielilor în raport cu posibilităţile bugetare, cu obiectivele politicii sociale, cu nevoile curente şi de durată ale beneficiarilor. Ca o primă concluzie, am putea spune că prezentul buget are meritul de a constitui o bază solidă pentru dezvoltarea politicilor sociale în România de a funcţiona fără deficite şi de a permite, în limitele constrângerilor economice cunoscute, să asigure funcţionarea ameliorată a prestaţiilor sociale. Un buget care asigură prezentul şi construieşte - credem noi - pe baze solide, viitorul. Un buget reformist, pentru că acest buget este generator de venituri, şi nu consumator de deficite, un buget care-şi depăşeşte condiţia de a administra venituri inerţiale şi care, dimpotrivă, stimulează crearea de venituri nu prin mărimea taxelor, ci prin stimularea creării locurilor de muncă şi mărirea numărului contribuabililor, un buget reformist pentru că subliniază, prin măsuri concrete, aportul politicilor sociale la îmbunătăţirea ambientului economic, un buget al incluziunii sociale, al încurajării coeziunii sociale şi al muncii şi nu al marginalizării şi politicilor asistenţiale de supravieţuire, un buget care încorporează coerent şi articulat politici sociale necesare şi dezvoltă, în acest domeniu, multiple forme de asigurare, un buget care încurajează politicile de economisire şi de garantare a veniturilor profesionale prin sisteme de asigurări sociale în defavoarea politicilor de împovărare a sarcinii sociale asupra forţelor active ale societăţii prin dezvoltarea unor scheme asistenţiale, un buget care reuşeşte să îmbunătăţească raportul de dependenţă între activi şi pensionari şi îşi propune acest lucru ca o modalitate sigură şi obligatorie pentru dezvoltarea unei protecţii sociale acoperitoare şi cu beneficii decente, un buget care individualizează responsabilităţile instituţionale şi care dezvoltă dialogul social şi pune premise consistente pentru viitorul generaţiilor. Putem spune astăzi că acest buget încurajează crearea locurilor de muncă, că acest buget scade costul forţei de muncă, că acest buget încurajează creşterea numărului de contribuabili, că acest buget întăreşte coeziunea socială prin locuri de muncă suplimentare şi prin participarea activă la producerea produsului intern brut, un buget care întăreşte funcţia de asigurare a prestaţiilor sociale şi limitează, la niveluri normale, politicile asistenţiale, un buget care împacă exigenţele creşterii economice cu cerinţele distribuţiei sociale de echitate şi de beneficii, un buget care lansează politici novatoare în materie socială, strict legate de obiectivele dezvoltării economice ale României şi de ameliorarea vieţii cetăţeanului, un buget administrat transparent şi coerent pe baza dialogului social. Domnule ministru al finanţelor, şi stimaţi colegi, Reuşita acestui buget depinde, în mod sigur şi direct, de îmbunătăţirea situaţiei economice a României, dar reuşita lui depinde şi de coerenţa şi responsabilitatea instituţiilor, menite să administreze politicile sociale. Depinde de cooperarea permanentă între obiectivele economice şi exigenţele sociale. Dezvoltarea economică, civilizaţia socială, coeziunea socială şi performanţa economică - acestea trebuie să fie deviza permanentă a acţiunii de aplicare a bugetului asigurării sociale şi, desigur, garanţia că, prin execuţia sa, obiectivele bugetare au fost îndeplinite atât pe capitolele sale, cât şi - mult mai important - în viaţa cotidiană a fiecărui cetăţean român. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumim, domnule senator. Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Domnule deputat, aveţi cuvântul ! |
||||
|
Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Guvernului, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Nu de mult, premierul Năstase spunea: "În politică trebuie întotdeauna să începi cu concluziile", şi mai departe: "Eu sunt învăţat să enunţ mai întâi premisele". Cele spuse de dânsul seamănă mult cu aforismul unui scriitor şi filozof englez - citez: "Viaţa este arta de a trage concluzii suficiente din premise insuficiente". 1. Una din premisele premierului a fost atacul dur la adresa Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Casei pentru Asigurări de Sănătate pentru cheltuielile exagerate şi nemotivate - spune el - în eliberarea de medicamente. Exemplul devenit clasic, medicamente cu nume de discotecă - este vorba de Tanacan - cunoscut şi cu numele de Ginko bilboa - vasodilatator cerebral, eliberat în primul semestru al anului 2002 în valoare de 73 miliarde lei la compensate şi 29 miliarde lei la gratuităţi, este şi rămâne încă clasic în exemplele date de premier. Vreau să vă spun, însă, că Tanacan-ul, care este vasodilatator cerebral, a rămas în continuare, la propunerile comisiei, printre medicamentele compensate şi gratuite. Aceasta este premisa. Concluzia nu se lasă aşteptată. La 31 decembrie 2002, Guvernul, sub conducerea premierului, a hotărât naţionalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care trece sub conducerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei pe anul 2003, 14.000 miliarde lei, va constitui împreună... |
||||
|
Numai o secundă, domnule deputat! Stimaţi colegi, Vă rog să păstraţi liniştea şi să ascultăm pe domnul deputat Mincu. Aveţi cuvântul, domnule deputat! |
||||
|
Bugetul ministerului pe anul 2003, 14.000 miliarde, va constitui împreună cu bugetul asigurărilor de sănătate 56.000 de miliarde, un fond unic depus la Trezoreria Statului din care vor fi aprovizionate toate instituţiile şi serviciile sanitare din ţară. Confiscarea, de fapt, a banilor patronilor şi muncitorilor a declanşat revolta sindicatelor şi patronatului. 3. Pentru a justifica această atitudine, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a alcătuit o listă a ruşinii, formată din 31 de medici, care au cheltuit mari fonduri financiare. În capul listei se găseşte un medic primar de la Piteşti cu 9 miliarde lei cheltuite pe medicamente, în primul semestru al anului 2002. Pare impresionant, dar în tratamentul medicului respectiv se găsesc peste 100 de bolnavi cu hepatită cronică, majoritatea cu virus B şi virus C, forme de boală care, netratată, evoluează rapid spre ciroză şi cancer hepatic. Tratamentul este prescris însă de comisii ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi a caselor de asigurări de sănătate, iar medicul nu face nimic altceva decât să elibereze reţetele. Într-adevăr, tratamentul este foarte scump. Interferon - tratamentul pe o lună costă 15-16 milioane, tratamentul cu Penitron - 12 milioane, dacă se adaugă 5 tablete zilnic de Rebetol, costă 41 milioane lunar. Uneori se ridică la 96 milioane lunar. 4. Premierul uită însă să menţioneze lista datornicilor la Casa pentru Asigurări de Sănătate - 177.267 agenţi economici cu o datorie de peste 20.000 miliarde lei, unde peste 43% sunt întreprinderi de stat şi de pe lista aceasta nu am să citesc decât pe primul şi pe ultimul dintre cei 10 mari datornici: Compania Naţională a Lignitului - 1.055 miliarde şi Cugir cu o datorie de 155 miliarde lei. 5. De reţinut că la sfârşitul anului 2001 nu s-au plătit datoriile pe medicamente şi întreţinere a spitalelor, în valoare de 5.700 miliarde lei, deşi în Trezorerie exista un plus de venit al asigurărilor de sănătate de peste 8.400 miliarde lei, iar acum, la sfârşitul semestrului I 2002, deşi există un plus de încasări de peste 10.000 miliarde lei, nu se plătesc datoriile de 7.000 miliarde ale spitalelor. În România de azi, conform recensământului din 2002, există o populaţie de 21.698.181, faţă de 23 milioane cât existau în 1989. Peste vârsta de 60 de ani trăieşte 19% din populaţie. Incidenţa bolilor peste această vârstă este: de 42% boli cardiovasculare, 18% bolnavi neuropsihici, 10% cancer, 15% diabet zaharat. Îngrijirea lor costă foarte mult. Aş vrea să menţionez ceea ce am spus într-o interpelare făcută în Parlament: există un număr de bătrâni internaţi în azil pentru că nu are cine să-i întreţină. Aceşti bătrâni plăteau, până nu demult, 400.000 lei pe lună, ulterior 900.000 lei pe lună, iar acum au fost obligaţi, din iunie, să plătească 1 milion şi jumătate lei lunar. Mulţi dintre ei nu au această posibilitate şi au fost obligaţi să părăsească azilul. S-au dus cine ştie pe unde! Aş vrea să mai menţionez că alimentaţia acestor bătrâni costa până nu demult, în luna iunie, 32.000 lei pe zi, iar cea de la cantinele sociale costa 23.000 pe zi. În momentul de faţă se dă o alimentaţie de 51.000 pe zi la azil şi 37.000 la cantină. Menţionez că în penitenciar, limita pentru o masă pe zi este de 75.000 lei. 6. La sfârşitul semestrului I 2002, conform Institutului Naţional de Statistică, există această mişcare naturală a populaţiei - natalitatea, în scădere; mortalitatea - în creştere, mai ales mortalitatea generală e în creştere faţă de semestrul I al anului 2001, în semestrul II al anului 2002, cu 2,2. Aş vrea să spun că sporul natural are un deficit al populaţiei de minus 2,4 în 2002 faţă de 2 în 2001. 7. Două sunt cauzele majore ale acestei situaţii: sărăcia, respectiv nivelul de trai mult scăzut şi asistenţa medicală ineficientă. Acestea sunt concluzii care nu-mi aparţin, ci aparţin unor foruri de specialitate internaţionale. a) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D., analizează 173 de ţări şi, din această monitorizare, România este pe locul 63. Sărăcia citată de acest for reprezintă ca evoluţie: 7% din populaţie săracă în 1989, între 22 şi 39% în 1994, 39% în 1997 şi 44% în 2001. P.N.U.D. acuză lipsa investiţiilor pentru modernizarea tehnologică din industrie. PIB-ul din industrie era, în 1985, peste 45%, iar în 1999, 28%. Recent, premierul şi-a exprimat concepţia că păstrarea acestor fabrici este un ajutor social la care trebuie să contribuim întreaga societate. Societatea germană GPK - Centrul de cercetare al pieţii - publică în luna septembrie 2002 o situaţie comparativă a tuturor ţărilor din Europa. Mă refer la ţările din centrul şi sud-estul Europei. Românii o duc mai prost decât ungurii, decât cehii, decât polonezii. Venitul mediu anual pe cap de locuitor al României este de 986 euro, faţă de Ungaria - 3213 euro, Cehia - 3020 euro, Polonia - 3019 euro, Slovacia - 2120 euro. Aş vrea să menţionez dintre ţările Uniunii Europene numai 3: Elveţia - 28.000, Norvegia - 22.000, Franţa - 17.000 de euro. Deci banii pentru sănătate, pentru educaţie şi cultură în România lipsesc. 44% dintre români trăiesc în limita de sărăcie, iar 2.500.000 dintre ei suferă de sărăcie extremă. Aş vrea să citez din "Cartea despre sărăcie", publicată de români, că între vârsta 16 şi 24 ani, 38,2% trăiesc în sărăcie şi 17,3% trăiesc în sărăcie extremă. Şomerii - 40% în sărăcie, 21,2% în sărăcie extremă. Lucrători pe cont propriu - 40,2% în sărăcie, 19,4% în sărăcie extremă, ţăranii - 48,1% în sărăcie, 22,6% în sărăcie extremă. Familii cu 3 copii - 58,4% în sărăcie, 30,6% în sărăcie extremă. Familii cu 4 sau mai mulţi copii - 68,3% în sărăcie, 44,2% în sărăcie extremă. Peste 85% din salariaţi se plâng că salariul nu le ajunge de la o lună la alta şi că trebuie să se împrumute. Comparativ cu anul 1989, luat ca 100%, valoarea reală a salariului mediu a fost în 1994 de 69,1%, iar a salariului minim de 39,8%; în anul 1996 - 88,4%, respectiv, 30,1% minim, în 1999 - 68,6% şi, respectiv, 25,8% minim şi în 2001 - 71% şi, respectiv, 42%. În ceea ce priveşte pensiile... |
||||
|
Domnule profesor, Vă rog să grăbiţi o concluzie. Timpul a expirat. |
||||
|
Trec la concluzii. În ceea ce priveşte pensiile, valoarea reală, faţă de 1999 a fost la pensiile pentru asigurări de stat, în 2001, de 47,8%, iar la pensionarii agricoli de 36,4%. De fapt, expresia elocventă a "grijii" faţă de populaţie se regăseşte în cota din PIB alocată protecţiei sociale, de 10,1%, adică 18 dolari U.S.A. an/persoană, situaţie care ne plasează pe ultimele locuri din Europa. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Iulian Mincu. Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului Napoleon Pop, deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, domnule deputat! |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Domnilor miniştri, Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari, Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat ridică semne de întrebare, atât pe latura veniturilor, cât şi a cheltuielilor. La o inflaţie de 19%, luată în calculul pentru construcţia bugetului 2003, observăm că veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrează, în termeni reali, o scădere. În aceste condiţii, dacă avem în vedere că veniturile sunt asigurate în proporţie covârşitoare de contribuţiile pe asigurările sociale, 93%, ne întrebăm care este impactul creşterii economice de 5,2% în susţinerea politicilor sociale generale ale Guvernului şi din ce venituri se vor asigura obiectivele acesteia, cu atât mai mult cu cât în expunerea de motive la lege se face precizarea că resursele financiare, generate prin bugetul asigurărilor sociale de stat, rămân limitate şi în 2003. Dacă contribuţiile pentru asigurări sociale datorate de salariaţi cresc nominal cu numai 3,5% în 2003, ne întrebăm cum această cifră, chiar în condiţiile scăderii cu 2,67 puncte procentuale a cotei contribuţiei, poate să fie expresia unei mai bune colectări, determinate de anunţatele creşteri ale salariului minim şi mediu pe economie şi al creşterii numărului locurilor de muncă. Mai departe, dacă contribuţiile pentru asigurări sociale datorate de angajatori cresc nominal cu 31% în 2003, faţă de 2002, atunci nu putem să înţelegem deloc care este impactul scăderii cotei corespunzătoare de 2,33 puncte procentuale în sarcina angajatorilor şi care este corelaţia adevărată între contribuţia acestora şi numărul salariaţilor. Ceea ce este evident este faptul că agenţii economici sunt sever amendaţi că aceştia creează locuri de muncă, singura bază pentru o protecţie socială reală. Sau, ce este mai grav, mediul de afaceri este mai neprietenos din perspectiva acestor contribuţii, ceea ce este în contradicţie cu puţina relaxare fiscală anunţată şi cu interesul agenţilor economici să se creeze noi locuri de muncă într-o economie transparentă. Resursele financiare limitate menţionate în expunerea de motive reflectă, în fapt, tocmai aceste contradicţii de abordare între declaraţii şi realitate. Pe latura cheltuielilor, dacă ne uităm la nivelul mediu lunar al pensiilor de asigurări sociale de stat şi al pensiilor agricultorilor, şi care consumă 86% din veniturile bugetului, acestea nu pot asigura statutul de pensionari demni al unor oameni care au muncit o viaţă şi care astăzi sunt nevoiţi să renunţe la puţinele - şi parţial şi total - utilităţi publice, să se izoleze şi să recurgă chiar la gesturi necugetate. Într-o atare situaţie, bugetul asigurărilor sociale de stat este un buget al 6,7 milioane de asistaţi, la care se mai adaugă şi o parte din cei 4,4 milioane de salariaţi. Şi, ca urmare, este greu de acceptat afirmaţia că, prin acest buget, se pot asigura, citez: "un nivel corespunzător de protecţie socială, servicii sociale cât mai accesibile întregii populaţii şi şanse egale pentru toţi cetăţenii". Tot la capitolul "cheltuieli" mai sunt de semnalat unele aspecte care ne trimit în zona amărăciunii şi chiar a cinismului. La o creştere, când sporul natural este negativ, indemnizaţiile pentru concedii de maternitate cresc, în termeni reali, cu 9%, iar sumele prevăzute pentru concediile plătite pentru creşterea copiilor cresc, tot în termeni reali, cu 37%. Ajutoarele acordate asiguraţilor şi pensionarilor pentru decese şi proteze, o îmbinare stranie de destinaţii ale unor cheltuieli, înregistrează creşteri cuprinse între 42 şi 56%. Dacă ştim ce se întâmplă cu fondurile şi birocraţia pentru proteze, atunci nu ne rămâne decât să spunem: "Dumnezeu să-i odihnească" pe cei mai mulţi care ne vor părăsi în 2003, fapt conştientizat de acest buget. În concluzie, bugetul asigurărilor sociale de stat este subdimensionat din punctul de vedere al cheltuielilor, faţă de obiectivele sociale ale Programului de guvernare. Grupurile parlamentare ale P.N.L., votând Programul de guvernare, nu pot vota acest buget. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Daţi-mi voie, ultima luare de cuvânt. Are cuvântul domnul deputat Sali Negiat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Vă ascultăm, domnule deputat! |
||||
|
Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor miniştri, senatori şi deputaţi, Rezultatele financiare-economice ale anului 2001 şi cele estimative ale anului 2002 sunt la baza stabilirii în forma actuală a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003. Continuarea realizării şi aplicării măsurilor de reformă economică, prevăzută de către actuala guvernare, vor crea premisele susţinerii actualului proiect de lege, prin obţinerea veniturilor planificate şi chiar mărirea lor. Înţelegem că în condiţiile actuale, când resursele financiare sunt limitate, politica socială promovată de Guvern urmăreşte asigurarea unui anumit nivel de protecţie socială tuturor cetăţenilor ţării, în special la categoriile de persoane cu venituri mici. Limita resurselor de asigurare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat necesită, în mod pragmatic, continuarea realizării unei economii reale, a relansării creşterii economice, condiţii de bază pentru întrunirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, cât şi pentru acoperirea necesităţilor nevoilor sociale ale ţării. În aceste condiţii, noi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, considerăm că există şanse reale de îmbunătăţire a protecţiei sociale, prin realizarea celor propuse prin actualul proiect de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat şi vom vota pentru acest buget, cu speranţa de a fi o bază pentru îmbunătăţirea bugetelor pentru anii următori. Vă mulţumim. |
||||
|
Vă mulţumesc. Stimate colege şi stimaţi colegi, Putem trece, după dezbateri generale, la aprobarea pe articole a legii. Legat de titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi! Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Chiar la titlu? Vă mulţumesc, stimate colege şi stimaţi colegi. 26 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu majoritate de voturi, titlul a fost aprobat. Cap. I. Titlul capitolului. Sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 52 de voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Deci, denumirea cap. I a fost aprobată. Art.1. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 69 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost votat. Art. 2 alin. 1. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 71 de voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, alin. 1 a fost votat. Din sală: Nu avem cvorum! |
||||
|
Să ştiţi că numărăm corect, chiar ceva în plus. Să nu aveţi grija aceasta. (Rumoare în sală.) La art. 2 alin. 2, stimate colege şi stimaţi colegi. Nu sunt amendamente. Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au propus un amendament, care a fost acceptat de Ministerul Finanţelor Publice. Deci, supun votului dumneavoastră alin. 2 la art. 2, cu acest amendament acceptat de minister, la poziţia 1, nr. crt. 1. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 70 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Deci, cu majoritate de voturi, alin. 2 a fost votat. La alin. 3, stimate colege şi stimaţi colegi, nu avem amendamente. |
||||
|
Doamna Norica Nicolai (din sală): Procedură, domnule preşedinte! |
||||
|
Stimată colegă, unde sunteţi? |
||||
|
Nu, domnule preşedinte, procedură. În conformitate cu Regulamentele Camerelor, urmează să fiţi asistat de cel de al doilea secretar, pentru că riscaţi să număraţi din doi în doi, ceea ce s-a întâmplat până acum. (Rumoare în sală.) |
||||
|
Mulţumesc, doamna senator. Credeam că aveţi o impresie mai bună despre mine. V-aş ruga, chiar vă invit, facem o pauză, am numărat 70. Vă rog să poftiţi aici. Deci, Grupul parlamentar al P.R.M., ştiu tot, este numărat, sunt 60, se adaugă 10. Vreţi de fiecare dată, a intrat unul, a ieşit unul? Aşadar, v-am spus şi repet: nu se fac greşeli, poate o persoană, două. Stimate colege şi stimaţi colegi, Alin. 3. Nu avem amendamente. În consecinţă, supun votului dumneavoastră art. 2 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 81 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Deci, cu majoritate de voturi, art. 2 a fost votat. Stimate colege şi stimaţi colegi, Trecem la art. 3. Doamna deputat Paula Ivănescu, vă rog, art. 3 alin. 2, da? Vă ascultăm, doamna deputat. |
||||
|
Grupul parlamentar al Partidului Democrat a propus, ca de altfel şi în anii trecuţi, ca în bugetul asigurărilor pentru şomaj şi celelalte bugete să fie trecute şi excedentele din anii trecuţi. Şi anul acesta a introdus amendament, prin care să se modifice suma de venituri cu excedentul de 4.898,4 miliarde lei, reprezentând excedentul prognozat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2002. Cred că este normal ca aceste sume să nu fie deturnate, de indiferent ce partid guvernează ţara, către alte locuri decât acelea, scopurile pentru care angajatorii şi angajaţii depun bani la riscul pierderii locului de muncă. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Vă rog, dacă mai sunt intervenţii la acest alineat? Dacă nu, vă rog, cine răspunde? Domnul secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul! Am o rugăminte, domnul Petre Ciotloş, poate daţi un răspuns colegilor, de ce nu este ministrul Marian Sârbu aici? |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Da. Domnul ministru Marian Sârbu nu este în ţară, în momentul de faţă, iar eu sunt aici în calitate de secretar de stat şi de preşedinte al Casei Naţionale de Pensii. |
||||
|
Vă rog să răspundeţi! |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, bugetele instituţiilor publice cuprind numai veniturile şi cheltuielile curente ale anului bugetar, respectiv ale anului financiar pentru care se aprobă bugetul, în cazul în speţă, pentru anul 2003, fără ca în acestea să se reflecte şi rezultatele exerciţiului bugetar din anii precedenţi. Având în vedere cele prezentate, nu putem susţine amendamentul propus. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimate colege şi stimaţi colegi, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul propun menţinerea alin. 2 în formularea iniţială. Supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 3 în formula propusă de Guvern. Cine este pentru, vă rog? Vă mulţumesc. Împotrivă? 81 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat şi alin. 2. Supun votului dumneavoastră art. 3 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Art. 3 a fost votat. Dacă la titlul cap. II aveţi observaţii? Nu sunt observaţii. Puteţi să lăsaţi mâinile în jos, stimate colege şi stimaţi colegi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Acum se pot ridica mâinile. 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Două abţineri, scuzaţi-mă! Nu am observat. S-a votat titlul cap. II. Art. 4. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 81 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. 3 abţineri, scuzaţi-mă! Art. 4 a fost votat. Art. 5. Dacă aveţi amendamente? Doamna senator Norica Nicolai, aveţi cuvântul! Vă rog să fiţi dură! |
||||
|
Domnule preşedinte, Am propus modificarea acestui text de lege în sensul următor: "Controlul fiscal pentru stabilirea, urmărirea şi încasarea debitelor pe anii precedenţi se efectuează potrivit legii". În această materie există o reglementare legală, mă refer la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.189/2001, deci este prea aproape ca să nu o putem respecta. În al doilea rând, nu putem apela la o normă de trimitere legală şi să acordăm un regim fiscal pentru o lege care încă nu este în vigoare. Aşadar, este clar că un agent economic, în măsura în care creează debitul, trebuie judecat în raport de legea în vigoare existentă la data creării debitului. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Ciotloş, vă rog, daţi un răspuns. |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Tocmai acesta este motivul pentru care susţinem respingerea amendamentului. Pentru rigurozitate, se doreşte ca textul din proiectul de lege să accentueze faptul că stabilirea, urmărirea şi încasarea debitelor din anii precedenţi se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data când au avut loc operaţiunile supuse controlului fiscal. Şi, având în vedere cele pe care le-am susţinut aici, nu putem susţine amendamentul propus. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă mai sunt intervenţii? Vă mulţumesc foarte mult. Deci, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, dacă au un punct de vedere? Aşadar, vă păstraţi punctul de vedere. Supun votului dumneavoastră art. 5 în formula propusă de iniţiator şi acceptată de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. S-a votat art. 5. Cap. III. Titlul cap. III, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră titlul cap. III. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Vedeţi că aţi rămas cu mâna sus de la voturi contra. O abţinere, înţeleg. Deci, s-a votat titlul cap. III. La art. 6, stimate colege şi stimaţi colegi, avem amendamente? La art. 6 alin. 2. Înţeleg că nu se susţine. În condiţiile acestea, supun votului dumneavoastră art. 6 în totalitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 81 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Art. 6 a fost votat cu majoritate de voturi. Dacă se mai susţine amendamentul privind introducerea unui articol nou, art. 61? Nu se mai susţine. Trecem la art. 7. Se susţine, doamna deputat Ivănescu? |
||||
|
Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală): La art. 7 alin. 3? |
||||
|
Da |
||||
|
Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală): Da, se susţine. |
||||
|
Vă rog, vă ascultăm, doamna deputat Paula Ivănescu. |
||||
|
Îmi fac, încă o dată, datoria de a vă ruga să eliminăm alin. 3 din art. 7, care prevede suspendarea acordării drepturilor de natură salarială pentru funcţionarii publici din acest domeniu. Măcar, poate, în ceasul al 12-lea să vă gândiţi că nu este normal ca 3 ani de zile să le acordăm numai obligaţii, şi drepturi nu. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Ciotloş, vă rog, un răspuns. Rog să se pregătească şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. La art. 7 suntem. |
||||
|
Doamna Norica Nicolai (din sală): Solicit cuvântul, domnule preşedinte! |
||||
|
Tot la punctul acesta? |
||||
|
Doamna Norica Nicolai (din sală): Da. |
||||
|
Atunci, să o lăsăm şi pe doamna senator Norica Nicolai. Aveţi cuvântul, doamna senator! |
||||
|
Domnule preşedinte, Dincolo de faptul că aceste legi sunt suspendate încă din 2001, noi punem în discuţie, prin aceste suspendări succesive, un principiu constituţional, acela al intrării în vigoare a legii. În conformitate cu art. 79 din Constituţie, o lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Doar în situaţii de urgenţă, în situaţii excepţionale, putem discuta despre amânarea intrării în vigoare a legii sau suspendarea executării unei legi, în conformitate cu Legea nr. 24/2000. Deci, dincolo de faptul că nu se respectă nici principiile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 24/2000, dar trebuie să spunem odată că adoptăm legi pe care nu le putem pune în aplicare chiar în perioada unui mandat de 4 ani. Este anormal acest principiu, mai ales că aceste ordonanţe vin şi îmbracă forma legislativă a ordonanţei de urgenţă. Atunci când leam dat, le-am dat ordonanţă de urgenţă considerând că sunt nişte probleme sociale care justifică şi salarizarea funcţionarilor publici, şi a magistraţilor, şi acum considerăm că, neavând fonduri financiare, nu putem pune în aplicare o lege. În aceste condiţii, punem în cea mai penibilă situaţie Parlamentul României care a votat o lege, care trebuie să fie respectată de toată lumea. Dacă nu suntem în stare să aplicăm o lege, atunci nu mai iniţiem legi. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna senator. Dacă mai sunt intervenţii pe acest alineat? Înţeleg că nu mai sunt intervenţii. Are cuvântul domnul secretar de stat Ciotloş. |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Mulţumesc, domnule preşedinte. La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 s-a avut în vedere reconsiderarea mecanismului de creştere a salariilor personalului bugetar, astfel încât evoluţia veniturilor salariale să fie corelată cu evoluţia inflaţiei. Şi, de altfel, prin corelare cu votul dat la aprobarea bugetului de stat, nu putem susţine amendamentul propus. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): Solicit cuvântul, domnule preşedinte! |
||||
|
Acum susţineţi aceeaşi problemă sau doriţi să luaţi cuvântul? |
||||
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): O chestiune de procedură, domnule preşedinte. |
||||
|
Domnul deputat Sassu, aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu înţeleg că domnul ministru Marian Sârbu este dezinteresat de votarea bugetului, pe care, ulterior, să îl coordoneze. Această plecare din ţară nu stă în picioare în faţa unei explicaţii, dar ca cel care este trimis să susţină aceste puncte de vedere ale Guvernului, domnul secretar de stat Ciotloş, să citească în viteză o hârtie şi să nu răspundă la ce este întrebat, mi se pare sfidător. (Rumoare în sală.) |
||||
|
Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul deputat Florin Georgescu. Aveţi cuvântul, domnule deputat! |
||||
|
Stimatul domn coleg deputat dorea o explicaţie mai analitică şi, poate, mai directă, da?, atât de natură economico-socială, cât şi juridică, pentru distinsa doamnă jurist, fost secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, parcă îi zicea atunci, când pensiile nu erau mai mari, nu aveau o putere de cumpărare mai ridicată şi nici salariile, ba, din contră, erau cu circa 10% mai mici decât astăzi. Despre ce e vorba? Este vorba despre o ordonanţă care a acordat nişte drepturi salariaţilor şi care, în condiţiile de austeritate în care este elaborat acest buget, pe total buget general consolidat e un deficit de 2,65%, ca să avem o inflaţie de 14%, dacă e inflaţia mare ne criticaţi că e prea mare, dacă e inflaţia prea mică ne criticaţi că nu dăm premii multe. Nu se poate şi inflaţie mică şi bani mulţi pe piaţă din pensii şi venituri, atâta timp cât producţia naţională creşte într-un ritm de 5% pe an. Ceea ce în fond doreşte să reglementeze acel articol invocat de dumneavoastră printr-un amendament este faptul că nu se acordă prime de vacanţă, indemnizaţia de delegare şi plata tuturor orelor lucrate peste program cu sută la sută, ci un anumit cuantum, restul se dă timp liber sau se munceşte mai intens în timpul programului, ceea ce este exprimat sintetic prin prevederea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Din punct de vedere juridic este, cred eu, nu sunt specialist, dar este o modalitate perfect legală şi anume, aceea ca într-o lege, cea a bugetului, care, potrivit Legii finanţelor publice... Domnul deputat Sassu şi doamna senator Nicolai, dacă m-aţi asculta, aţi înţelege, pentru că dumneavoastră vorbiţi între dumneavoastră şi nu puteţi să... Veniţi iar la microfon, după aceea, nu vă supăraţi... Vă mulţumesc pentru atenţie. Deci, din punct de vedere juridic, Legea finanţelor publice permite legii bugetare anuale, fie că e vorba de bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat, să introducă, cu caracter tranzitoriu pentru anul respectiv, anumite măsuri de natură fiscală, poate să modifice cota la un impozit sau să mărească - eu ştiu? - o redevenţă, şi de natură bugetară, cum este în cazul de faţă, pe partea de cheltuieli a bugetului. Deci, o lege pe care noi am adoptat-o şi care este bună în principiu, nu se aplică anul acesta. De ce? Nu sunt bani. Dacă veniţi dumneavoastră cu bani mai mulţi, cu soluţii viabile, o să aplicăm aceste prevederi. Acesta este conţinutul economic şi juridic al explicaţiei pe care noi v-o oferim dumneavoastră, dacă ne acordaţi atenţia necesară, aşa cum v-o acordăm noi, în timp ce vorbim de la acest microfon. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
Are cuvântul! |
||||
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): Solicit cuvântul, domnule preşedinte! |
||||
|
Domnul Sassu, fiţi elegant, doamna deputat Smaranda Dobrescu şi, după aceea, vă dau cuvântul. Vă mulţumesc pentru înţelegere. Aveţi cuvântul, doamna deputat! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să spun că, procedural, acest amendament identic a căzut la Legea bugetului de stat. Deci, noi l-am tranşat o dată. În al doilea rând, pentru veridicitate, nu în această legislatură a fost propusă nici Legea statutului funcţionarului public, nici legea privind salarizarea. Prin asumarea răspunderii în 1999, a fost aprobată Legea statutului funcţionarului public. În noiembrie 2000, cu iniţiativa Agenţiei Funcţionarului Public, condusă de domnul Ludovic Orban, s-a creat Legea funcţionarului public, salarizarea funcţionarului public neputând fi pusă în aplicare în anul 2000, rămasă pentru posteritate, când se va putea aplica. Acesta este adevărul! |
||||
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Sassu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îi mulţumesc şi domnului Florin Georgescu pentru că ne-a explicat punctul de vedere al Guvernului. Îmi cer scuze că l-am deranjat să facă acest lucru şi pot să vă spun că problema rămâne: de ce o lege nu se aplică de 3 ani de zile? Aceasta este întrebarea, iar răspunsul că nu sunt bani este o chestiune care nu stă în picioare. Dacă este aşa, atunci trebuia să găsim altă metodă, nu suspendarea unei părţi a unei legi - care s-a dat la un moment dat - timp de 3 ani de zile şi, eventual, la nesfârşit. |
||||
|
Mulţumesc. Are cuvântul domnul Damian Brudaşca. Domnule deputat, aveţi cuvântul! |
||||
|
Mulţumesc, domnilor preşedinţi. Eu aş dori să atrag atenţia asupra iminenţei adoptării acestui amendament, având în vedere faptul că există foarte multe semnale, în ultima perioadă, privind nemulţumiri în cadrul funcţionarilor publici, vizavi de condiţiile ce le sunt asigurate. Deci, dacă Guvernul, reprezentat prin segmentul său de muncă şi protecţie socială de domnul secretar Ciotloş, ar ţine cont de aceste semnale ar trebui să îşi însuşească punctul de vedere exprimat de către doamna senator. Pe de altă parte, ţineţi cont că menţinerea acestei situaţii conduce la încurajarea în continuare a stării de ciubucăreală în rândul funcţionarilor publici, ori, tocmai de la acest microfon, în ultimele două zile, s-a atras atenţia asupra existenţei în rândul societăţii româneşti a unui nivel destul de îngrijorător de fapte care sugerează corupţia, încălcarea legii şi celelalte lucruri care s-ar putea să creeze Guvernului, prezidat de domnul Adrian Năstase, probleme la examenele viitoare. Deci iată argumente în plus, în afara celor subliniate de antevorbitori, care ar trebui să conducă la acceptarea acestui amendament ca fiind de o necesitate imperioasă, atât pentru imaginea internă, pentru rezolvarea problemelor interne, cât, mai ales, pentru refacerea şi corectarea edulcorată a imaginii externe. |
||||
|
Numai o secundă! Doamna senator Norica Nicolai nu a fost la bugetul de stat şi nu ştie lupta pe care Grupul P.R.M. a dat-o pentru a tăia vreo 4.000 de miliarde de la justiţie. Are cuvântul domnul senator Marius Constantinescu. L-am anunţat şi nu am ce face. (Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu se adresează doamnei senator Norica Nicolai.) Aveţi cuvântul, domnule senator! |
||||
|
Domnul Eugen Marius Constantinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am o singură nedumerire: oare reprezentanţii Guvernului nu mai ştiu că un drept odată câştigat nu poate fi retras aşa de simplu, aşa de uşor?! Invocând... |
||||
|
Nu l-au câştigat, că nu s-a aplicat până acum. |
||||
|
Domnul Eugen Marius Constantinescu: Este un drept câştigat, domnule preşedinte, este o lege! Este un drept câştigat acesta, nu poate fi vorba de a bloca acordarea sau punerea în practică a acestei legi printr-o măsură justificată că nu sunt bani. Nu este logic să se procedeze în acest mod. De aceea susţinem amendamentul pe care l-a propus aici doamna Norica. Mulţumesc. |
||||
|
S-a înţeles, domnule senator. Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doresc să îi cer scuze domnului Florin Georgescu că l-am deranjat din somnul raţiunii şi să îi mulţumesc că mi-a mai furnizat câteva argumente pentru susţinerea acestui amendament. Trebuie să vă amintesc, stimaţi colegi, că statutul funcţionarului public este o lege organică. Salarizarea funcţionarilor publici, prevăzută în Ordonanţa nr. 33/2001, suspendarea acestei salarizări înseamnă neaplicarea unor texte din legea organică, ceea ce nu am avea dreptul să facem cu ocazia dezbaterilor bugetare, Legea bugetului fiind o lege ordinară. În plus, domnule preşedinte, aţi afirmat că nu am fost prezentă la dezbaterea bugetului de stat, am fost prezentă la o evaluare a performanţelor României la Uniunea Europeană şi doresc să vă spun că una din problemele majore care s-au ridicat acolo, cu privire la neîdeplinirea acquis-ului comunitar, este salarizarea magistraţilor şi a funcţionarilor publici, salarizare care este deficitară, care este penibilă şi una dintre principalele surse ale corupţiei din cele două sisteme, atât din administraţie, cât şi din magistratură. Ştim foarte bine cu toţii că suntem în plină negociere a capitolului XXIII - "Afaceri de justiţie şi afaceri interne", cred că este momentul să dăm un semnal politic Uniunii Europene că suntem în stare să ne respectăm angajamentele atunci când aceste angajamente capătă putere de lege, că suntem în stare să respectăm o politică pe care o afirmăm la Bruxelles cu toată tăria, că suntem în stare să respectăm condiţia oamenilor care servesc structurile puterii şi structurile administraţiei în România şi cred că trebuie să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra acestui text de lege. (Aplauze.) |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna senator. Era interesant dacă ne spuneaţi cum stă Parlamentul în evaluare. Oricum, vă mulţumesc. Domnul preşedinte Florin Georgescu, domnule deputat, vă rog! |
||||
|
Doamna senator, Eu vă respect pe dumneavoastră şi nu îmi permit să vă adresez calificative mai puţin elegante... rămâne la aprecierea dumneavoastră cum vă adresaţi de la acest microfon. Însă în ceea ce priveşte modul de aplicare a unei legi organice sau neorganice şi caracterul ei logic - cum se invoca de aici - dar totodată trebuie să fie şi un caracter legic al unui act juridic, este dovedit de faptul că neavând resurse bugetare nici în timpul guvernării dumneavoastră - pentru că de aceea trebuie să ne aducem aminte ce a mai fost prin istoria economică şi politică a ţării, unii vin la acest microfon şi vorbesc de parcă acum au venit în viaţa politică, nu au guvernat, nu au luat hotărâri, nu au dat ordonanţe, nu au scăzut producţia naţională a ţării cu 15%, nivelul de trai cu 20%, dânşii, din partea dreaptă, sunt nişte forţe politice venite, iată, de la Bruxelles şi nu din fosta Coaliţie de dreapta C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. ! (Aplauze.) |
||||
|
Domnule deputat... |
||||
|
Imediat, domnule preşedinte. |
||||
|
Domnule deputat, Vă rog să vă referiţi la amendament. |
||||
|
Păi, la amendament, întâi am luat-o pe la Bruxelles, de unde a venit doamna şi acum ajungem şi la amendament. Pentru a înţelege foarte bine raţiunea acestei măsuri este bine să amintim faptul că actul normativ invocat a fost emis de guvernarea Isărescu - aşa cum a menţionat doamna deputat Smaranda Dobrescu - în luna octombrie-noiembrie a anului 2000, înainte de alegeri, neavând resurse bugetare, ceea ce nu a afectat anul 2000 decât vreo lună de zile, urmând ca acele costuri bugetare să fie transferate în 2001, în 2002, către guvernarea noastră, de o manieră foarte elegantă, de altfel, ceea ce s-a confirmat, în final, prin creşterea procentajului domnilor Isărescu şi Stolojan de la 7,70 la 8 şi, respectiv de la 8 la 8,20 şi a partidelor P.N.L. şi P.N.Ţ.C.D., primul de la 8 la 8,5 şi P.N.Ţ.C.D. de la 3 la 3,4. Acesta este rezultatul măsurii respective. Nu putem să o aplicăm acum, cum nici dumneavoastră nu aţi putut să o aplicaţi atunci, de aceea aţi dat-o în ultimele săptămâni de mandat. O vom aplica probabil... (Discuţii; rumoare.) |
||||
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Eu cred că s-a discutat destul, art. 7, stimaţi colegi, alin. 3 a fost în discuţie, deci este un amendament respins, iar Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi Guvernul propun menţinerea alin. 3 în formula iniţială. Supun votului dumneavoastră alin. 3, în formula iniţială propusă de Ministerul Finanţelor Publice. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 83 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Alin. 3 s-a votat în formula iniţială a Guvernului. Supun acum votului dumneavoastră art. 7 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 85 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritate de voturi a fost votat art. 7. Suntem la art. 8, nu avem amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 83 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 8 a fost votat. Stimaţi colegi, Suntem la art. 9, nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu majoritate de voturi s-a votat art. 9. Art. 10, dacă sunt observaţii? Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 10. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 83 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, art. 10 a fost votat. Art. 11. Nu avem amendamente. O secundă! Dumneavoastră doriţi introducerea unui 111; este cu totul altceva. (Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu se adresează domnului deputat Gheorghe Barbu.) Supun votului dumneavoastră art. 11. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 73 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Art. 11 a fost votat. Un amendament respins, se propunea introducerea unui art. 111, din partea Grupului Democrat, vă ascultăm. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Am solicitat introducerea unui nou articol care este următorul: "Din bugetul asigurărilor de şomaj se vor asigura plăţile compensatorii, conform Ordonanţei nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor a căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobate prin Legea nr. 312/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a persoanelor cărora le-au încetat contractele individuale de muncă, din cadrul SIDEX Galaţi, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 119/2001 cu modificările şi completările ulterioare". Acest lucru este necesar, întrucât despre plăţile acestea prevăzute de către Ordonanţa nr. 119/2001 se face referire în expunerea de motive, dar nu se regăsesc în articolele legii şi, de asemenea, în Ordonanţa nr. 119/2001 se vorbeşte de venituri de completare şi nu de plăţi compensatorii. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnule secretar de stat Ciotloş, Vă rog, un răspuns! |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Mulţumesc, domnule preşedinte. În actele normative menţionate în amendament se prevede sursa de acoperire a cheltuielilor cu plăţile compensatorii. Potrivit normelor de tehnică legislativă în procesul de legiferare trebuie evitată instituirea aceloraşi reglementări în două sau mai multe acte normative. Trebuie menţionat faptul că în bugetul asigurărilor pentru şomaj apar evidenţiate distinct numai plăţile compensatorii, deoarece în Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2001, potrivit art. 19 alin. 5, veniturile de completare prevăzute de această ordonanţă sunt asimilate plăţilor compensatorii şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Din acest motiv nu susţinem amendamentul propus. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule secretar. Amendamentul susţinut de domnul deputat Gheorghe Barbu - aţi auzit explicaţiile - a fost respins de Ministerul Finanţelor Publice şi cele două Comisii pentru buget, finanţe şi bănci. Supun, totuşi, la vot acest amendament respins de Ministerul Finanţelor Publice şi comisii. Cine este pentru? 74 de voturi pentru. Împotrivă? Majoritatea voturilor împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Amendamentul a fost respins. Art. 12. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Art. 12 a fost votat. Suntem la art. 13. Nu avem amendament. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 74 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi a fost votat art. 13. Art. 14. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Împotrivă, stimaţi colegi, pe urmă spuneţi că nu v-am anunţat! 71 de voturi împotrivă. Abţineri? Art. 14 a fost votat în întregime. La art. 15 dacă aveţi amendamente? Înţeleg că nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 70 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Art. 15 a fost votat. Art. 16, dacă aveţi observaţii? Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 16. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 67 de voturi împotrivă. Abţineri? A fost votat art. 16. Art. 17, dacă susţineţi amendamentul? Doamna deputat Paula Ivănescu, aveţi cuvântul! |
||||
|
Avem un amendament care prevede mărirea sumei alocate pentru acordarea de credite, conform prevederilor art. 87 din Legea nr. 76/2002, de la 1.100 miliarde la 1.500 miliarde. Explicaţia şi sursa creşterii acestei sume se află în excedentul bugetului de şomaj şi toate amendamentele făcute la anexa respectivă se referă la creşterea creditelor, a sumelor date pentru înfiinţarea de noi locuri de muncă pentru şomeri, a creşterii cheltuielilor cu calificarea şi recalificarea şomerilor şi a susţinerii mobilităţii forţei de muncă. Cred că acest amendament, care are şi sursă de finanţare şi care se referă exact la ce ne doare mai tare, ar fi cazul să treacă prin votul dumneavoastră. |
||||
|
Dau cuvântul domnului secretar de stat Ciotloş pentru a răspunde. Dacă domnul Florin Georgescu are vreun răspuns aici?! |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Mulţumesc, domnule preşedinte. S-a avut în vedere execuţia bugetară, în principal execuţia bugetară pe anul în curs, precum şi posibilităţile de care dispune Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru exercitarea unui control optim al modului de utilizare a acestor credite. Propunerea făcută aici ar conduce la creşterea cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj, cu implicaţii nefavorabile asupra echilibrului financiar al acestui buget şi, în special, al bugetului general consolidat, convenit, de altfel, cu organismele internaţionale. Mulţumesc. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 17, în formula propusă de iniţiator, respectiv Guvern. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 75 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. S-a votat alin. 1 în formula iniţială a Guvernului. Dacă mai aveţi amendamente la art. 17? Doamna senator Norica Nicolai, probabil că la alin. 2, da? Vă ascultăm. |
||||
|
Domnule preşedinte, Noi am propus o diminuare a plafonului cuantumului maxim al creditului la 10 miliarde lei, cu următoarea motivare: în conformitate cu art. 86 din Legea nr. 76/2000 aceste credite sunt destinate sprijinirii întreprinzătorilor mici şi mijlocii. În raport de normele metodologice de finanţare şi de acordare a acestor credite, de garanţiile pe care băncile - şi, în acest context, Banca Comercială - le solicită şi în raport de o realitate care spune clar că se diminuează numărul persoanelor care creează întreprinderi mici şi mijlocii, credem că trebuie să facem mult mai atractivă preluarea acestui credit şi să dăm posibilitatea cât mai multor persoane să aibă acces la acest credit. De aceea, 10 miliarde lei o considerăm o sumă rezonabilă care poate fi susţinută de garanţii ale companiilor pentru obţinerea creditelor şi poate sprijini la utilizarea integrală a fondului care, din păcate, dat fiind dificultăţile birocratice în care creditul se scaldă în România, este dificil de accesat de către cei care vor să le acceseze. În acest moment sunt judeţe în care plafoanele de credite au fost acceptate la limite minime şi credem că este normal, pe principiul sprijinirii I.M.M.-urilor, principiu prevăzut şi în Legea nr. 133/1999, să dăm acestora o şansă. |
||||
|
Doamna deputat Smaranda Dobrescu, vă rog, tot la alin. 2. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După cum aţi văzut, cele două amendamente ale art. 17 alin. 2 propuse de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat şi de către Grupul parlamentar P.N.L., au direcţii opuse. Primul doreşte creşterea de la 25 la 30 miliarde, iar al doilea scăderea de la 25 la 10 miliarde. Sigur că există nişte explicaţii pro sau contra, dar legea spune următorul lucru: s-a propus 100 milioane lei pentru un loc de muncă ca un rezultat al analizei funcţionării de câţiva ani a acestei legi. Legea nr. 76, intrată în funcţiune în 2001, arată clar că există 250 locuri de muncă nou create, ca necesar pentru obţinerea unui credit. Cu alte cuvinte, dacă avem 100 milioane aproximativ pentru un loc de muncă şi obligatoriu 250 locuri noi create, sigur că vom fi exact peste propunerea de 25 miliarde, iar execuţia bugetară a anilor trecuţi arată clar că nu există capacitate mai mare de absorbţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii la acest alineat? Înţeleg că nu. Daţi un răspuns, domnule secretar de stat! |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş putea decât să adaug la ce a spus doamna deputat înainte, calculul din buget este rezultatul foarte simplu al înmulţirii celor 100 milioane la un loc de muncă cu cele 250 locuri de muncă nou create, aşa cum prevede legea ca atare, o deviaţie în jos sau în sus, cum sunt cele două amendamente, nu considerăm că este necesară şi oportună. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, aţi reţinut răspunsul, deci se păstrează alin. 2 - solicită colegii de la Guvern - în formula iniţială, acelaşi lucru l-a aprobat şi comisia, deci supun votului dumneavoastră art. 17 alin. 2 în formula iniţială a Guvernului. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 74 de voturi împotrivă. Abţineri? Abţineri, stimaţi colegi? 3 abţineri. Cu majoritate de voturi s-a votat alin. 2 al art. 17. Supun votului dumneavoastră art. 17 în totalitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 74 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Art. 17 a fost votat. Titlul cap. IV, ni se propune de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci o altă formulare, o aveţi la nr. crt. 2. Supun votului dumneavoastră titulatura cap. IV în formula propusă de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi aprobată de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Vă rog să votaţi! Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 77 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. S-a votat titlul cap. IV. Art. 18, stimaţi colegi, nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 18. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 77 voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Art. 18 a fost votat. Trecem la art. 19 alin. 1 propus de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci; este vorba de alin. 1, se propune eliminarea. A acceptat Guvernul, deci supun votului dumneavoastră eliminarea alin. 1 de la art. 19. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 71 de voturi împotrivă. Abţineri? Se abţine domnul Ungheanu şi domnul Sassu, deci două abţineri. Stimaţi colegi, Se propune, în consecinţă, alin. 2 de la art. 19 să devină articol unic la art. 19. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Art. 19 a fost votat. Trecem la cap. V - "Responsabilităţi în aplicarea legii". Dacă aveţi obiecţii la titlu? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 78 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Titlul cap. V s-a votat cu majoritate de voturi. Art. 20, înţeleg că avem un amendament. Domnule deputat Barbu, aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor colegi, Noi am propus eliminarea acestui articol întrucât el dă posibilitatea Guvernului de a opera modificări în structură şi între bugete. Mă refer la bugetul asigurărilor sociale, cât şi la bugetul asigurărilor de şomaj, în decursul execuţiei bugetare, ceea ce face inutil votul Parlamentului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt luări de cuvânt aici? Înţeleg că nu. Domnule secretar de stat, Daţi un răspuns aici. Rog răspuns, art. 20, vă rog! |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Vreau să menţionez că beneficiarul acordurilor de împrumut este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar conducătorul acestui minister este ordonator principal de credite pentru cele două bugete, respectiv pensii şi şomaj. Prevederea articolului de lege creează posibilitatea ca la un anumit moment să fie făcute modificări în structura celor două bugete, funcţie de gradul de realizare a programelor, fără afectarea pe ansamblu a împrumutului şi a destinaţiilor acestuia. Destinaţia este asigurări sociale sau ocuparea forţei de muncă. Se creează astfel un mecanism elastic şi eficient pentru derularea împrumutului. Considerăm că forma prezentată este cea bună. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Să tranşăm prin vot. Supun votului dumneavoastră art. 20 în formula iniţială propusă de Guvern şi acceptată de comisii. În condiţiile în care se respinge vom supune votului amendamentul. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 80 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Art. 20 a fost votat. Art. 21, dacă sunt obiecţii? Supun votului dumneavoastră art. 21. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 80 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu majoritate de voturi s-a votat şi art. 21. Titlul cap. VI - "Dispoziţii finale". Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 66 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu votul majorităţii, titlul capitolului a fost votat. Trecem la art. 22. Dacă aveţi observaţii? Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu. Vă ascultăm! |
||||
|
Trebuie să recunosc că sunt insistentă. Poate, poate, ne aude şi partidul de guvernământ şi susţinătorii lui din Parlament că şi bugetarii au posibilitatea să obţină tichete de masă, dacă există disponibilităţi în bugetul respectiv, inclusiv prin surse extrabugetare, pe care, de obicei, cei care execută un buget de asigurări sociale sau de şomaj le realizează prin amenzile aplicate. Deci, în acest context, vă propun, doamnelor şi domnilor colegi, măcar acum, în ultimul ceas, să votaţi amendamentul nostru care oferă posibilitatea, în cazul existenţei unor sume peste bugetul actual, să primească tichete de masă. |
||||
|
Da, vă înţeleg misiunea. (Rumoare.) Ne ameninţaţi cu ceasul. O să ne vedem şi mâine. Domnule deputat Brudaşca, Aveţi cuvântul! Tot la articolul ăsta, nu? Vă rog! |
||||
|
Da. Domnule preşedinte de şedinţă, Vreau să atrag atenţia domnului secretar de stat şi distinşilor colegi de pe băncile Majorităţii, că există situaţii în România, chiar în acest an în derulare, când cetăţeni din domeniul pe care noi îl avem în vedere, respectiv, bugetari la instituţiile publice, în primării, mă refer în mod deosebit şi concret, au câştigat procese în instanţă care obligă instituţiile respective să le acorde tichete de masă. Ce se va întâmpla în viitor, când noi nu eliminăm acest articol care interzice acordarea tichetelor de masă, dar când există hotărâri definitive şi executorii în instanţă? Deci, este o chestiune care ar trebui să fie corelată şi avut în vedere, în afara acestui argument, şi situaţia salarizării destul de puţin stimulative pentru marea majoritate a celor care funcţionează în instituţiile publice. |
||||
|
S-a înţeles. |
||||
|
Or, pentru marea majoritate a acestora, domnule preşedinte, tichetele de masă erau paiul care să nu le permită să se înece. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnule secretar de stat, poftiţi! |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Datorită condiţiilor de austeritate în care au fost proiectate bugetul de stat, bugetele locale, bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, nu au fost alocate sume în vederea acordării tichetelor de masă, dar textul, aşa cum este formulat în articolul respectiv, deci, formularea textului dă posibilitatea acordării tichetelor de masă salariaţilor din instituţiile publice care sunt finanţate integral din venituri proprii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi auzit răspunsul. S-a propus eliminarea. Guvernul, respectiv, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci propun menţinerea art. 22, deci, vă propun menţinerea art. 22, în formularea Guvernului, vă propun să votaţi această formulă; în caz contrar, votăm amendamentul respectiv. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Art. 22 a fost votat. Art. 23. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Tot 82 de voturi. Abţineri? 3 abţineri. S-a votat art. 23. Art. 24. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 68 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Art. 24 a fost votat. Art. 25. Nu avem amendamente. Supunem votului dumneavoastră art. 25. Cine este pentru? Vă mulţumesc, domnule Păunescu. Cine este împotrivă? 79 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. A fost votat art. 25. Stimaţi colegi, Trecem la anexe. Anexa nr. 1/04. Dacă aveţi amendamente? Nu sunt amendamente. Aveţi, domnule senator Horga? Vă ascultăm! |
||||
|
Este vorba despre amendamentul care se referă la contribuţiile pentru asigurări sociale la agricultori, mai precis pensiile pentru asigurări sociale, care în bugetul pe care-l discutăm astăzi nu au fost prevăzute. Nu pentru că aceşti oameni n-ar avea nevoie de pensii, ci pentru simplul motiv că acest buget trebuia să se încheie cu un excedent, cum, de altfel, în fiecare an, el se încheie cu un excedent care finanţează cheltuielile bugetului de stat; de altfel, trebuie să intrăm în acea constrângere de deficit bugetar de 2,65% din PIB. Nu mi se pare normal ca, de fiecare dată cele două bugete, respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul Fondului de şomaj să finanţeze deficitul bugetului de stat, pentru că pensionarii din România nu trăiesc nici mai bine, nu au pensii nici mai mari, şomerii nu au ajutoare de şomaj suficient de mari, astfel încât cele două bugete să fie de fiecare dată prevăzute cu excedente. Din acest motiv şi pentru faptul că nu este vina agricultorilor care au fost obligaţi să lucreze în C.A.P.-uri, li s-a luat pământul în mod samavolnic, şi pentru faptul că ei n-au putut să cotizeze la aceste bugete, nu este normal ca astăzi să-i lăsăm să moară de foame şi să nu prevedem în bugetul asigurărilor sociale nici un fel de pensie pentru aceşti oameni. Din aceste motive, vă rog să aveţi în vedere acest amendament şi să vă aplecaţi cu atenţie asupra lui şi să daţi o şansă şi acestor oameni, care, de fapt, sunt şi părinţii dumneavoastră. (Aplauze din partea P.R.M.) |
||||
|
Vă mulţumesc. Reprezentantul Guvernului, vă rog! |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt necesare câteva precizări legislative. De la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, potrivit prevederilor art. 180, pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite în baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale, stabilite potrivit legislaţiei de pensii, devin pensii în înţelesul prezentei legi. Sumele necesare finanţării pensiilor pentru agricultori sunt incluse în capitolul 60/04 - "Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii", la titlul 38, la pensii de asigurări sociale. Faţă de aceste lucruri, sumele propuse la "Contribuţii pentru acoperirea cheltuielilor cu pensii pentru agricultori" nu sunt evidenţiate direct, deoarece sunt incluse în capitol, aşa cum am spus. Existenţa sumei în coloana 1, din Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001-2003 - "Pensii de asigurări sociale pentru agricultori" - se justifică prin faptul că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, vechea legislaţie prevedea această categorie de pensii. Deci, este o problemă de interpretare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Aţi ascultat argumentele. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de către reprezentantul Guvernului şi de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. Cine este pentru? 67 de voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Mulţumesc. Amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt amendamente la anexa nr. 1/04. Dacă nu, supun votului dumneavoastră anexa nr. 1/04. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 68 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Anexa nr.1/ 04 a fost votată. Anexa nr. 2/04 nu are amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 66 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu majoritate de voturi, anexa nr. 2/04 a fost votată. Anexa nr. 3/04/20/01. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă. Anexa nr. 3/04/20/02. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă. Fără amendamente şi anexa nr. 3/04/20/04. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă. Anexa nr. 3/04/20/07. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 70 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/04/20/08. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/04/20/09. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 70 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/04/20/16. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 70 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Şi această anexă s-a votat cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/04/20/29. Dacă sunt amendamente? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? 71 de voturi împotrivă. Abţineri? Anexa a fost votată în unanimitate. Anexa nr. 3/04/20/30. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 78 de voturi împotrivă. Abţineri? Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Trecem la anexele pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj. Anexa nr. 1/06. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 73 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 2/06. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 62 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Anexa nr. 2/06 a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/01. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 78 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă. Anexa nr. 3/06/20/04. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/07. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 78 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/08. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/09. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Anexa a fost votată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/16. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 82 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu votul majorităţii s-a adoptat şi această anexă. Anexa nr. 3/06/20/29. Stimaţi colegi, Avem două amendamente acceptate în Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, şi acceptate de către Ministerul Muncii. Supun votului dumneavoastră această anexă cu cele două amendamente acceptate. Cine este pentru? Vă mulţumesc Împotrivă? 77 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Anexa nr. 3/06/20/29 a fost adoptată cu majoritate de voturi. Anexa nr. 3/06/20/30. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Se numără corect, stimaţi colegi. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc foarte mult. Am parcurs, stimaţi colegi, şi anexele. Aş dori să vă aduc la cunoştinţă că amendamentele admise în proiectul de lege, precum şi anexele acestuia vor permite Ministerului Finanţelor Publice să efectueze modificările în cuprinsul întregului buget, conform clasificaţiei bugetare, pentru a asigura şi reface corelaţiile respective. De asemenea, vă informez că, potrivit Legii finanţelor publice nr. 500/2002, bugetul se aprobă de Parlament numai pentru anul bugetar, deci numai coloana 2003. În anexe aţi avut şi. comparativ, anul 2001 şi programul pe anul 2002. Deci, noi am votat numai această coloană - 2003. După aprobarea bugetelor de către Parlament se vor publica în mod oficial, bineînţeles, numai datele pentru anul respectiv, pentru anul 2003, pentru care am şi dat aprobare. Cu excepţia bugetului de programe, proiectelor cu finanţare internaţională şi investiţiilor, care vor fi publicate, aşa cum sunt prezentate în proiect. Stimaţi colegi, Am parcurs împreună bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale de stat pentru anul 2003. Suntem în faza finală; deci, vom da votul final pe cele două bugete. În conformitate cu prevederile art. 38 din Regulamentul comun al celor două Camere, votul se dă cu majoritatea celor prezenţi. Mă bucură că avem o astfel de prezenţă. De asemenea, mulţumesc domnului prim-ministru, membrilor Guvernului care au întrerupt şedinţa de Guvern pentru a veni la votul final pe cele două bugete. (Rumoare; aplauze.) Dacă se doreşte vreo luare de cuvânt? Domnule ministru Mihai Tănăsescu, Doriţi să luaţi cuvântul? Nu. Domnule prim-ministru... (Discuţii). Domnule Voinea, Ne perturbaţi în activitatea parlamentară. Domnule prim-ministru, Doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog să vă adresaţi de la tribuna Parlamentului înainte de a da votul final. |
||||
|
Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului României: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Vreau să vă mulţumesc, în primul rând, pentru entuziasmul pe care l-aţi manifestat în ceea ce priveşte dezbaterea şi aprobarea celor două bugete. Pentru noi, şi, de fapt, pentru toţi cei care aşteaptă promulgarea celor două legi, această durată record pentru -, record în sensul de eficienţă şi realizare a discuţiilor - va reprezenta un avantaj extraordinar, pentru că, practic, trebuie să încercăm cu toţii ca până la sfârşitul anului şi bugetele locale să poată să fie finalizate, astfel încât şi ordonatorii de credite secundari sau terţiari să poată să fie în măsură ca de la 1 ianuarie să înceapă de îndată să funcţioneze. Sigur că sunt multe nemulţumiri, sigur că ar fi fost bine să fie mai mulţi bani disponibili pentru diverse proiecte, pentru rezolvarea unor amendamente, n-au fost decât 150 de miliarde care s-au adăugat la sumele iniţiale, bani luaţi din rezerva Guvernului şi din banii pentru partidele politice, şi vreau să vă mulţumesc pentru această generozitate. Cred că este important în acest moment, dincolo de disputele politice, faptul că reuşim să creăm această stabilitate în planul funcţionării finanţării proiectelor. Să ne străduim cu toţii ca în anii viitori să avem mai mulţi bani de împărţit pentru diverse proiecte, care să fie relevante, şi pentru diverse instituţii, să fie şi pentru nivelul local, pentru diverse proiecte, să fie disponibil. Eu vreau să vă mulţumesc pentru felul în care aţi colaborat cu Guvernul, îndrăznesc să spun acest lucru, în finalizarea acestor două bugete. Vă mulţumesc încă o dată şi sper că banii vor fi bine cheltuiţi şi, repet, anul viitor dorim să fie şi mai mulţi bani pe care să-i putem împărţi pentru proiecte cât mai inteligente. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. I-am dat cuvântul domnului prim-ministru înainte de votul final, cu convingerea că colegii noştri din partidele de opoziţie vor vota bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale de stat. (Rumoare.) |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră bugetul de stat pe anul 2003. Cine este pentru? 274 de voturi pentru. Împotrivă? Vă rog să număraţi! 107 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Stimaţi colegi, Bugetul de stat pe anul 2003 a fost votat cu o largă majoritate de voturi: 274 de voturi pentru, 107 voturi împotrivă, nici o abţinere. (Aplauze.) Supun votului dumneavoastră bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003. Cine este pentru? 274 de voturi pentru. Împotrivă? Acelaşi lucru: 107 voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt? Înţeleg că nu sunt. (Discuţii la masa prezidiului.) Stimaţi colegi, Cu 274 de voturi pentru şi 107 voturi împotrivă, deci cu o largă majoritate, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 a fost votat. (Aplauze.) Eu vreau să vă mulţumesc, stimaţi colegi. Am făcut un efort împreună. Vreau să mulţumesc Guvernului pentru că a fost alături de noi în această dezbatere. Mâine, fiecare Cameră îşi va stabili programul. |
|
||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş (din sală): Doresc să iau cuvântul. |
||||
|
Imediat vă dau cuvântul, doar să comunic colegilor de la Senat că avem şedinţă de Birou permanent luni, la ora 12,30. N-am putut s-o ţinem miercuri, iar mâine vom lucra în circumscripţii electorale. (Discuţii.) Numai o secundă! Rog liderii de grupuri, probabil că au ceva de spus. Are cuvântul domnul deputat Bolcaş. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru, Onoraţi colegi, Nu vă reţin atenţia decât pentru a face o precizare la sfârşit de dezbateri. Pentru reprezentanţii Partidului România Mare dezbaterile bugetului şi votul pe care l-au dat nu a fost o problemă legislativo-financiară, ci a fost o problemă pur politică, pentru că numai dezbaterea bugetului poate să caracterizeze mai bine decât orice fel de declaraţie sau moţiune o politică guvernamentală pe toate planurile: sociale, economice şi, de-abia la urma-urmei fiscale. Am trăit un sentiment de tristeţe în raport de discrepanţa care există... |
||||
|
Domnule deputat, V-am dat cuvântul pentru anumite precizări, nu să ne faceţi o declaraţie politică. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Nu... |
||||
|
Vă rog! Bugetul a fost votat, vă rog, nu mă obligaţi să vă retrag cuvântul. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Domnule preşedinte, Mi-aţi dat cuvântul ca să explic votul nostru. |
||||
|
Vă rog foarte mult! Aţi explicat votul la dezbaterile generale, când aţi luat cuvântul şi, Slavă-Domnului!, aţi avut timp arhisuficient. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Da, dar... |
||||
|
Deci vă rog să încheiaţi. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Daţi-mi voie să închei cu o singură idee, pe care v-o propun la acest sfârşit de dezbateri, pe care le consider politice. Am participat cu zeci de amendamente, nu pentru a fi respinse neapărat de o maşină de vot, ci pentru a demonstra că se poate şi altfel, că există o variantă şi, oricât de grea ar fi moştenirea pe care ne-o va lăsa actuala guvernare, putem, avem capacitatea de a reconstrui. Vă mulţumesc. (Rumoare, aplauze.) |
||||
|
Eu sper că nu părăsiţi viaţa parlamentară. Dacă... (Discuţii.) Tot referitor la justificarea votului? Încă o dată... nu, declaraţii politice. Aveţi 2 minute. Am crezut că doriţi să faceţi un anumit anunţ al grupului parlamentar. Are cuvântul domnul deputat Crin Antonescu. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Domnule preşedinte, Conform Regulamentelor celor două Camere cred că avem dreptul la o declaraţie scurtă, de câteva minute, prin care să explicăm votul pe care Grupurile noastre parlamentare l-au dat şi vă rog să-mi permiteţi să fac uz, în numele colegilor mei, de acest drept. Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, Domnilor miniştri, Pe parcursul dezbaterilor din comisiile de specialitate, a dezbaterilor generale şi pe articole din plenul Camerelor reunite, parlamentarii P.N.L. au formulat cu claritate atât amendamentele propuse, cât şi criticile fundamentale aduse proiectului Legii bugetului de stat, în conformitate cu viziunea noastră asupra acestui instrument politic primordial, atât al actului de guvernare, cât şi al exerciţiului parlamentar. Acum, la capătul acestor dezbateri, nu putem constata, din păcate, decât întemeierea acestor critici confirmate din plin şi de modul în care Guvernul şi majoritatea sa parlamentară au înţeles să folosească Parlamentul României în ceea ce s-ar fi cuvenit să fie cea mai importantă dezbatere a întregului an legislativ. (Rumoare; vociferări; discuţii.) |
||||
|
Stimate domnule Crin Antonescu, Nu mă obligaţi să vă închid microfonul. Încă o dată, nu există procedură regulamentară în care să ţineţi discursuri politice după ce s-a încheiat. Vă rog, pe hol, conferinţă de presă, la partid, şi prezentaţi ce doriţi dumneavoastră. (Rumoare.) Vă rog să încheiaţi, ca să nu vă opresc microfonul. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Domnule preşedinte... |
||||
|
Vă rog frumos! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Domnule preşedinte, Eu cred că măcar atâta lucru se mai poate face în Parlamentul României, pentru că acesta nu a ajuns încă, sper, ca Guvernul, Parlamentul Năstase, ci Parlamentul României. Reprezentăm şi noi o parte din electoratul român. (Aplauze; urale.) |
||||
|
Domnu'... |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: ...şi avem dreptul măcar în 5 minute să ne spunem părerea despre o lege atât de importantă. |
||||
|
În primul rând nu se spune Năstase decât dacă domnul prim-ministru Năstase vă acceptă acest lucru. (Rumoare.) Vă rog să fiţi respectuos şi să încheiaţi! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Eu sunt foarte respectuos... |
||||
|
Vă rog să încheiaţi! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: ...atâta vreme cât dumneavoastră şi toţi colegii noştri respectaţi un drept elementar, şi anume acela de a comunica, în câteva minute, de a exprima... |
||||
|
Luni aveţi declaraţii politice la Camera Deputaţilor. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Nu este vorba de o declaraţie obişnuită, domnule preşedinte. Suntem la încheierea unui vot asupra bugetului ţării. |
||||
|
Vă rog să încheiaţi, domnule deputat! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să dau citire, în câteva minute, să închei această declaraţie. (Rumoare; discuţii; vociferări.) Imediat terminăm. (Rumoare; discuţii; vociferări.) |
||||
|
Aveţi 2 minute. Aveţi 2 minute ca să încheiaţi. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În discursul de prezentare a bugetului, primul-ministru spunea: "În acest cadru aş dori să vă mulţumesc dumneavoastră, stimaţi parlamentari, pentru ritmul susţinut în care aţi dezbătut cu profesionalism şi exigenţă, în comisiile de specialitate, fiecare din proiectele de buget supuse spre analiză, precum şi pentru numărul important de amendamente pe care le-aţi formulat. Apreciem că s-a manifestat disponibilitate faţă de propunerile rezonabile, realiste, avansate inclusiv din partea partidelor parlamentare aflate în opoziţie." Dacă nu ar fi fost ultima frază, am fi putut crede că primul-ministru se adresează colegilor săi de partid la o şedinţă a acestuia. De fapt, suntem mai degrabă în faţa unei încercări a domnului prim-ministru Adrian Năstase de a fi ironic. Nu a avut loc o dezbatere reală asupra proiectului de buget, ci doar o formalitate de ratificare a bugetului, hotărât de Guvern, de către o majoritate parlamentară preocupată, pesemne, mai curând de tema alegerilor anticipate. Nici un amendament important susţinut de opoziţie nu a fost acceptat... (Rumoare; discuţii.) |
||||
|
Domnule deputat, Vă rog să încheiaţi în momentul acesta. Repet: nu suntem la declaraţii politice. Domnule Crin Antonescu, Vă rog să poftiţi în sală! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Domnule preşedinte, Suntem la sfârşitul unei zile şi am sentimentul că unul din noi doi, cel puţin, este foarte obosit. (Rumoare; vociferări; discuţii.) |
||||
|
Stimate coleg... stimate coleg... este o problemă de respect. V-am şi prelungit 2 minute. Vă rog frumos! Nu am început campania electorală. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Dumneavoastră nu aţi încheiat-o niciodată. Numai asta faceţi! (Rumoare; discuţii.) |
||||
|
Vă rog să luaţi loc! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Aş dori, totuşi, fiindcă nu putem continua în acest fel, să protestez în numele tuturor colegilor mei încă o dată în faţa Parlamentului aflat în Camerele sale reunite pentru acest nou record între limitele democraţiei pe care dumneavoastră le stabiliţi. |
||||
|
Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Mergeţi bucuroşi la Praga şi spuneţi nu doar că aţi reuşit să treceţi bugetul, ci că nu aveţi nici o problemă în România, nici cu Opoziţia, nici cu populaţia... |
||||
|
Domnule deputat... vă rog! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: ...dar nu se mai poate nici măcar vorbi în Parlamentul României. |
||||
|
Se poate. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: La mai mare domnilor miniştri şi domnilor colegi din majoritatea parlamentară! |
||||
|
Vă rog. (Rumoare; discuţii; vociferări.) Vă rog foarte mult să luaţi loc! Stimaţi colegi... |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Să vină chestorii să-i lege că nu sunt cuminţi! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Dar se pune totuşi întrebarea: Dacă nu vreau? Ce faceţi? Îmi ridicaţi imunitatea parlamentară? Vă las să meditaţi. (Rumoare; vociferări; discuţii; aplauze.) |
||||
|
Nu v-o ridică nimeni. Stimaţi colegi, Vreau să fiu înţeles foarte exact. Eu cred că nu am oprit pe absolut nimeni să ia cuvântul de câte ori a dorit, la fiecare amendament. Şi dacă vreun coleg senator sau deputat poate spune că l-am oprit, deşi a venit la microfon de 2-3 ori, eu înţeleg că se poate face o declaraţie de 2 minute. Am avut dezbateri generale la fiecare proiect şi am făcut separat chiar dezbateri pe timpi care nu se regăsesc în regulament. (Rumoare; discuţii; vociferări.) Domnule deputat Sassu, vă rog! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Cred, totuşi, că suntem în Parlamentul României şi cred că, în faţa unei legi care defineşte politica guvernamentală pe un an de zile, este normal să existe în final un punct de vedere al fiecărui grup parlamentar. De asemenea, cred că este cazul să ne comportăm civilizat şi să acceptăm că există şi puncte care sunt împotriva a ceea ce credem şi susţinem noi. Voi fi foarte scurt. Grupul parlamentar al P.D. a privit cu bunăvoinţă încercarea Guvernului de a promova acest proiect de buget. Am apreciat gestul ministrului finanţelor de a se întâlni, anterior votării bugetului, cu grupul nostru parlamentar, cum am înţeles că a făcut-o şi cu celelalte. Am încercat să fim constructivi şi am avut foarte multe amendamente. Din păcate, trebuie să remarcăm că acest gest a fost refuzat de o maşină de vot şi de o concepţie bine stabilită. În consecinţă, nu putem şi nu credem că aceste două bugete votate azi vor putea aduce un pas în plus în ceea ce ne dorim cu toţii - o Românie prosperă şi oameni mai bogaţi. Credeţi-ne că în aceste condiţii nu am putut vota bugetul şi nu credem că lucrurile vor merge mai bine. Vă mulţumesc. (Aplauze; discuţii.) |
||||
|
Vă mulţumesc pentru cuvântul rostit aici. Mi se pare corect. |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu (din sală): Procedură! (Rumoare; vociferări; discuţii.) |
||||
|
Stimaţi colegi, repet... Vă rog, suntem la încheiere, nu suntem pe ordinea de zi, am încheiat-o. Dau cuvântul domnului Florin Georgescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi Umanist. Poftiţi! |
||||
|
Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu: Nu doresc, domnule preşedinte, decât să vă anunţ că în aceste condiţii parlamentarii liberali părăsesc sala şi dezbaterile acestui for pe care dumneavoastră l-aţi transformat într-o sală de ovaţii, în care nici măcar o voce din opoziţie nu se mai poate auzi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Permiteţi-mi să declar închisă şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului cu privire la bugetul de stat şi bugetul de asigurări. Vă mulţumesc foarte mult pentru participare. (Aplauze.) Şedinţa se încheie la ora 19,15. |
||||
 |
