Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Laszlo Borbely şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 282 de deputaţi, 62 de deputaţi sunt absenţi, iar 41 de deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Vă propun să începem derularea ordinii de zi, din punctul în care am ajuns în şedinţa de luni. La pct.23 s-a ridicat problema că nu a fost suficient timp pentru ca deputaţii şi, în special, iniţiatorii să ia cunoştinţă de raport. Şi, în consecinţă, lăsăm acest proiect pentru săptămâna viitoare.

La pct.24, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.122/2002 pentru modificarea art.138 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, prin raport, propune respingerea acestui proiect.

Rog comisia să motiveze această propunere.

Doamna deputat Lepădatu, poftiţi, vă rog.

Doamna Lucia Cornelia Lepădatu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.122/2002 pentru modificarea art.138 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a dezbătut proiectul de lege, în şedinţa din 5 decembrie 2002, şi a propus cu 28 de voturi pentru respingerea proiectului de lege, având în vedere că prevederile acestei ordonanţe au fost abrogate expres, prin art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.165/2002. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului, dacă sunteţi de acord cu respingerea?

Doreşte cineva să ia cuvântul în legătură cu această propunere? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final, marţi.

La pct.25, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.523/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor.

Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, de această dată, propune respingerea.

Domnule Grigoraş, vă rog să motivaţi această propunere din raportul dumneavoastră.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget-finanţe şi bănci a examinat propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.523/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor, şi a hotărât, în urma acestei analize, cu unanimitate de voturi, respingerea.

Iniţiativa legislativă prevedea eliminarea obligativităţii utilizării documentelor fiscale speciale pentru comercianţii în sistem angro, aşa cum de fapt era şi în ordonanţă iniţial, însă, pe parcursul aplicării ordonanţei, până la aprobarea ei prin lege, au fost constatate atât de către organele fiscale cu atribuţii de control, cât şi de garda financiară, o serie de fenomene de fraudă şi evaziune, care se situau tocmai în această zonă.

Din acest motiv, cu ocazia dezbaterii ordonanţei respective şi aprobarea ei prin lege, s-a introdus obligativitatea utilizării documentelor fiscale speciale şi de către comercianţii care desfăşoară activitate comercială în sistem angro.

În aceste condiţii, noi suntem pentru menţinerea în textul de lege a acestei obligaţii şi, respectiv, de respingere a iniţiativei legislative pentru modificarea acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul este de acord cu această propunere de respingere.

Dintre dumneavoastră, dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final de marţi.

La pct.26, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale.

Tot Comisia pentru buget-finanţe şi bănci a întocmit raport de respingere.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Legea nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2002, care a fost aprobată prin Legea nr.522/2002.

În aceste condiţii, propunerea legislativă nu mai are obiect de reglementare şi propunem respingerea ei.

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul este de acord cu această propunere.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să comenteze? Nu.

Vom supune propunerea votului final, marţi.

La pct.27, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.144/2000 cu privire la acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţi rurale aflate în zonele montane.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de această dată, a făcut un raport în care soluţia propusă este respingerea.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, sesizată spre dezbatere şi avizare, a acordat aviz negativ.

De asemenea, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci a respins propunerea, potrivit avizului existent la dosar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu avizul existent la dosarul comisiei.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiei au subliniat că, în conformitate cu prevederile art.7 alin.1 din Legea nr.144/2000, tinerii căsătoriţi care au domiciliul în zona de munte primesc deja o singură dată material lemnos pentru construcţii, în cantitate de 25 metri cubi de familie. Ca atare, extinderea facilităţilor şi pentru construirea de pensiuni agro-turistice, prin acordarea a încă 100 metri cubi de material lemnos, în condiţiile în care 50% din preţul acestora este suportat de stat, ar reprezenta un efort bugetar major.

Pe de altă parte, facilităţile pentru turismul rural sunt deja reglementate de Ordonanţa Guvernului nr.63/1997, adoptată prin Legea nr.187/1998, şi de ele pot beneficia inclusiv familiile tinere ce desfăşoară acest tip de activitate.

De asemenea, legiuitorul, iniţiatorul propunerii legislative nu a prevăzut sursele de finanţare pentru acordarea facilităţilor preconizate.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridică, de disciplină şi imunităţi, s-a hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2000 cu privire la acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zone montane. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poftiţi, domnule deputat Pereş. Sunteţi cumva iniţiatorul?

Domnul Alexandru Pereş:

Da, domnule preşedinte, sunt iniţiatorul acestei modificări.

Din păcate, realitatea şi datele statistice din ultimii ani dovedesc o migrare masivă a tinerei generaţii din localităţile rurale aflate în zonele montane spre alte aşezări, în general spre mediul urban.

Toate eforturile guvernelor post-decembriste de a stopa şi a limita plecarea tinerilor, precum şi stabilizarea mişcării populaţiei din zonele de munte au rămas fără rezultate pozitive, deşi există preocupări caracteristice care puteau opri acest fenomen nefast.

Agroturismul ar putea fi o activitate care, pe lângă un profit economico-financiar, ar aduce o punere în valoare a potenţialului turistic montan al României. Este, însă, necesar, am considerat eu, ca în prima fază a unui asemenea proiect, Parlamentul şi Guvernul să acorde facilităţi, în principal celor care s-au născut şi domiciliază în aceste locuri, ei putând fi foarte buni ghizi, păstrători ai obiceiurilor zone şi valorificatori ai bogăţiilor cu care au fost înzestraţi de natură.

Iată de ce considerăm că aceste facilităţi date tinerelor familii din zonele montane, în scurt timp pot fi surse de venit şi pentru administraţia locală, care în acest moment se confruntă cu mari lipsuri financiare, fără nici o perspectivă.

Pe de altă parte, efortul făcut de stat este mult mai mic decât profitul obţinut, şi ar putea duce la redresarea economică şi repopularea acestor zone.

Privitor la susţinerea financiară. Sigur, n-am adus nici o modificare Legii nr.144, pentru că în această lege, inclusiv cele 25 metri cubi de lemn şi inclusiv transportul pe CFR, sunt suportate de cele două ministere: Ministerul Agriculturii şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. Am considerat că tot din sursele bugetare se poate susţine şi această facilitate pe care, sigur, n-o să fie aşa de mare ca şi construirea de case, pentru că nu toţi tinerii din zona montană vor putea fi pregătiţi pentru a accede la o asemenea activitate de agroturism. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să intervină. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi doamnelor colegi,

Îmi însuşesc punctele de vedere exprimate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Într-adevăr, se regăsesc o serie de facilităţi preconizate în această propunere legislativă în acte existente, în legi care precizează şi condiţiile în care se acordă tinerilor facilităţi pe linia construirii de locuinţe.

Ceea ce, însă, trebuie avut în vedere, în privinţa acestei zone, care este cea mai săracă zonă din România, este necesitatea de a găsi stimulente, în primul rând pentru a localiza, pentru a menţine în localităţile respective, mai ales, tânăra generaţie, disperată în urma negăsirii locurilor de muncă, şi, pe de altă parte, pentru stimularea cu adevărat a dezvoltării turismului montan şi rural. Pentru că, şmecheriile de tipul "Parcul Dracula", ca singura preocupare majoră a turismului românesc, în momentul de faţă, nu este suficientă pentru a rezolva o asemenea chestiune.

Poate că, chiar dacă această propunere legislativă este respinsă, după practica curentă a Guvernului prezidat de domnul Adrian Năstase, este posibil să ne găsim, peste puţină vreme, în faţa unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă inspirată de această realitate socială pe care o aduce în atenţia noastră propunerea legislativă pe care o dezbatem. Este o necesitate de a se aborda chestiunea zonelor montane, cu toată seriozitatea, recunoscând gradul de înapoiere în care aceasta se găseşte în momentul de faţă, şi nu în ultimul rând necesitatea exploatării, în interes naţional, a potenţialului turistic pe care această zonă îl are. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune votului final această propunere a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în ziua de marţi.

La pct.28, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea.

Domnule profesor Neagu, vă rog să susţineţi.

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea care este vizată a fi modificată a fost abrogată prin Legea nr.55/2000 şi, în consecinţă, propunerea de modificare a unei legi care a fost deja abrogată, este de la sine înţeles că primeşte din partea comisiei respingerea, hotărârea de respingere.

În consecinţă, comisia propune respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. Aceasta a rămas fără obiect. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Guvernului sunt de acord reprezentanţii cu această propunere.

Dacă din partea dumneavoastră, din sală, doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Vom supune votului final propunerea de respingere, marţi.

La pct.29, Proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Tot Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea.

Aveţi cuvântul, domnule profesor Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte, proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Codului penal şi al Codului de procedură penală, cuprinzând texte care reglementează un domeniu special şi au ca scop corelarea legislaţiei române cu legislaţia Uniunii Europene, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi rezoluţiile Consiliului Europei.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor la 28 iunie 2000 şi înaintat Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.

În şedinţa din noiembrie 2002, Senatul a respins proiectul de lege şi, în conformitate cu art.75 din Constituţia României, l-a restituit Camerei pentru o nouă dezbatere.

Senatul a avut în vedere faptul că acesta a rămas fără obiect, întrucât dispoziţiile sale au fost incluse în diferite acte normative emise în perioada 2000-2002. Şi, sunt după cele două puncte, în mod firesc, enunţate toate actele normative în care sunt cuprinse aceste propuneri ce vizau proiectul de lege pe care-l discutăm.

Îngăduiţi-mi să nu menţionez toate actele normative care au preluat normele ce se impuneau prin această lege. Şi, faţă de aceste considerente, s-a hotărât - cu unanimitate de voturi - să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, ca rămas fără obiect. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul este de acord cu această propunere.

Dacă dumneavoastră mai doriţi să interveniţi? Mulţumesc.

Vom supune propunerea votului final, marţi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.121 din Codul penal.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de asemenea, susţine că acest proiect trebuie respins.

Aveţi cuvântul, domnule profesor Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Şi acest lucru pentru următoarele considerente: fiindcă obiectul propunerii legislative îl constituie modificarea prevederilor art.121 din Codul penal, în sensul extinderii imprescriptibilităţii răspunderii penale, atât asupra infracţiunilor care aduc atingere siguranţei naţionale, cât şi pentru infracţiunile de corupţie. Noi am evidenţia aici şi aspectele de drept comparat. O asemenea propunere nu-şi găseşte reglementare - prin simetrie - în alte legislaţii, pe de o parte. Iar Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg, la 28 ianuarie 1999, care a fost ratificată, fără rezerve, de România, prin Legea nr.27/2002, nu a prevăzut imprescriptibilitatea pentru infracţiunea de corupţie.

Faţă de aceste considerente, şi în urma opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât respingerea iniţiativei legislative privind modificarea şi completarea art.121 din Codul penal.

Precizez, era vorba de prescripţie, şi se dorea imprescriptibilitatea răspunderii penale pentru infracţiunea de corupţie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule deputat Costache.

Domnul Mircea Costache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am constatat că unele termene de prescripţie sunt prea mici faţă de gravitatea faptelor care se comit, într-o perioadă în care pulverizarea patrimoniului public este o realitate.

De asemenea, art.121 Cod penal incrimina doar faptele care aduc atingere păcii şi omenirii. Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, şi cum ştim cu toţii, cu pacea şi cu omenirea stăm bine. Cu corupţia şi cu infracţiunile care aduc atingere siguranţei naţionale stăm mai prost.

Şi, pentru că tot am văzut că este un elan deosebit de luptă împotriva corupţiei, am crezut că este cazul să creăm şi cadrul legal pentru aceasta. Şi, atunci, că fără instrumente vorbim degeaba sau mimăm şi o să ne ridiculizăm cu toţii, am considerat că modificarea art.121 Cod penal, în sensul introducerii imprescriptibilităţii infracţiunilor de corupţie şi care aduc atingere siguranţei naţionale este binevenită pentru toată lumea.

A venit dis-de-dimineaţă, s-a sculat de la ora 8,00 în ziua aceea, domnul Gaspar Acsinte, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să ne spună că nu este cazul să discutăm acum modificarea acestui articol, pentru că va veni dânsul, cândva, într-un viitor ipotetic, cu o modificare mai amplă a întregului Cod penal, a tuturor articolelor ş.a.m.d.

Eu ştiu că, ceea ce s-a depus la Consiliul Legislativ şi se află pe ordinea noastră de zi, trebuie discutat acum şi aici. Cine doreşte să lărgească cadrul de instrumente legale, de luptă împotriva infracţionalităţii în România, trebuie să se uite mai atent la acest proiect de lege de bun simţ şi util pentru toată lumea.

Convenţia de la Strasbourg şi celelalte poveşti care ni s-au servit şi ni s-au spus, şi care s-au invocat şi astăzi, cred că nu sunt de luat în considerare, deoarece toate forurile internaţionale ne atrag atenţia asupra ratei corupţiei, asupra fenomenului acestuia, care subminează întreaga economie naţională. Şi, atunci, nu cred că, de acolo, de unde vin semnale că trebuie să facem ceva pentru stăvilirea acestui flagel, tocmai de acolo să ne vină şi oprelişti în a aduce îmbunătăţirile necesare legislaţiei. Vă mulţumesc. Vă rog să gândiţi înainte de a vota acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu, domnule coleg.

Vom supune votului final propunerea de respingere, marţi, cu prilejul şedinţei afectate votului final.

La pct.31, Propunerea legislativă privind ortografierea numelor şi prenumelor persoanelor ale căror acte de stare civilă au fost traduse în altă limbă.

Domnul preşedinte Neagu prezintă motivarea raportului în care propune respingerea.

Domnul Victor Neagu:

Mulţumesc.

Obiectul acestei propuneri legislative îl constituie modalitatea în care cetăţenii al căror nume sau prenume a fost înregistrat în acte de stare civilă, tradus în altă limbă decât cea maternă, ori cu ortografia altei limbi, pot solicita înscrierea prin menţiuni, pe aceste acte, a numelui, prenumelui retradus sau cu ortografia limbii materne.

Prin consult, soluţia avută în vedere de iniţiator, propunerea legislativă nu se justifică, aspectele vizate fiind deja reglementate prin Decretul nr.975/1968 cu privire la nume, aflat în prezent în vigoare, precum şi prin Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Adoptarea acestei iniţiative legislative, subliniază în continuare comisia, ar crea paralelisme de reglementare, încălcând astfel dispoziţia art.12 şi 14 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative cu privire la unicitatea reglementării în materie şi, respectiv, evitarea paralelismelor.

Faţă de aceste considerente şi în urma opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât în unanimitate să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind ortografierea numelor şi prenumelor persoanelor ale căror acte de stare civilă au fost traduse în altă limbă decât cea maternă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de comisie juridică,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă este inspirată de o realitate pe care o cunosc mai multe zone ale României, care de-a lungul anumitor perioade de timp s-au aflat vremelnic sub stăpânirea altor puteri, puteri care şi-au propus, aproape consecvent şi aproape identic, printre altele şi o agresiune la adresa identităţii persoanelor aflate temporar pe teritoriile respective.

Nu este vorba doar de o problemă care se referă la zona Ardealului. Avem în vedere şi cei care provin din Moldova, cei care au fost în Cadrilater ş.a.m.d. Ceea ce este curios este că onoraţii colegi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-au referit numai la existenţa parţială a unei asemenea prevederi în alte acte normative.

Dacă ar fi adâncit această lectură, ar fi constatat că propunerea mea vine şi cu câteva facilităţi reale, pentru ca să fie posibilă asemenea schimbare fără o serie de obligaţii, de cheltuieli şi fără a pune angrenajele birocratice ale sistemului să mai macine şi timpul şi răbdarea cetăţenilor.

Deci, era vorba de simplificarea procedurilor pentru o asemenea schimbare pe linie administrativă a numelor persoanelor, care au avut neşansa să le fie traduse numele de familie sau prenumele în limbile ocupaţiilor vremelnice.

Eu accept punctele de vedere pe care le-a spus domnul preşedinte, dar vreau să atrag atenţia că aici asistăm la o chestiune foarte interesantă. În vreme ce propunerea venită din partea unui deputat al Partidului România Mare va cădea, aşa cum au căzut în general toate propunerile Opoziţiei, şi cum cad pe bandă rulantă, vreau să atrag atenţia că se găseşte deja distribuit un proiect de lege, de fapt o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care abordează exact aceeaşi problemă, dar modificarea este în titlu: "Schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice""

Eu mă aştept ca, în obiectivitatea de care dă dovadă Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi onoraţii săi membri, să respingă şi acel proiect de lege, pe exact acelaşi considerent: existenţa unor prevederi parţiale în acte normative deja adoptate. În felul acesta se va face dovada tratamentului egal şi a celorlalţi membri ai Parlamentului, care nu fac parte din caruselul Puterii şi, în acelaşi timp, se va dovedi şi competenţa profesională indiscutabilă a celor care fac parte din această comisie.

Eu, însă, în naivitatea mea, cred că este vorba şi de un alt aspect: am verificat 10 dintre propunerile legislative pe care le-am supus atenţiei Camerei, din cele 34. Au fost respinse, dar am avut surpriza să găsesc în alte acte normative ulterioare (hotărâri de Guvern, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă) exact aceleaşi idei. Oare, nu cumva, în pană de idei, Puterea începe să plagieze propunerile legislative ale Opoziţiei? Este o întrebare retorică. Nu am nevoie de răspuns. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Vom supune votului final propunerea de respingere în şedinţa de vot final, de marţi.

La pct.32, Propunerea legislativă privind înfiinţarea Centrului intercultural româno-ebraic.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, de această dată, propune respingerea.

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Mihai Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă a stârnit un deosebit interes, şi nu vă ascund că noi dorim cu toţii ca subiectul, ca fondul profund al acestei propuneri să se realizeze.

Am discutat la comisie, dar în prezenţa secretarului general şi al secretarului de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, am constatat că înfiinţarea acestui centru româno-ebraic se poate realiza extrem de eficient, mult mai repede şi acoperind întreaga plajă de probleme, pe care o astfel de realitate o presupune, printr-o hotărâre de Guvern.

Am discutat cu iniţiatorul, care a fost de acord, şi, în consecinţă, accentuând încă o dată că suntem absolut de acord şi credem în necesitatea înfiinţării acestui centru intercultural româno-ebraic, noi vă propunem respingerea acestei iniţiative. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să comenteze propunerea de respingere, a domnului preşedinte Mihai Mălaimare? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înfiinţarea unui astfel de centru intercultural româno-ebraic la Iaşi nu reprezintă un lux. Oraşul Iaşi este un exemplu unic pentru mari valori ale iudaismului universal, iar coexistenţa elementului românesc cu cel ebraic a creat o istorie aparte, dominată de luminile, dar şi de umbrele sale.

Iaşii rămân, din păcate, şi oraşul pogromului sângeros din 1941, pe care unii îl minimalizează, jonglând în mod cinic cu cifre şi statistici. În numele dreptului la liberă exprimare, anumite voci fac şi astăzi elogiul urii rasiale, readucând în prim-plan judecăţi desprinse din întunericul zoologiei politice.

Relaţiile româno-ebraice la Iaşi, relaţiile dintre români şi evrei în general, au o complexitate excepţională, în cadrul cărora rolul factorului cultural este incomensurabil. Etnicii evrei originari din România rămân unii dintre cei mai fervenţi susţinătorii ai spiritualităţii şi intereselor ţării noastre în lume.

Consider că un asemenea demers are, în substanţa sa, semnificaţia unei reveniri la normalitate, prin cultura care uneşte, toleranţa care înnobilează, democraţia care construieşte. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule deputat,

Îmi cer scuze că trebuie să intru în contradicţie cu dumneavoastră şi să vă spun că nu faceţi decât să folosiţi tribuna ca să comiteţi o opinie pe care eu deja am pronunţat-o. Ca deputat de Botoşani sunt cel mai interesat să se înfiinţeze acest centru intercultural româno-ebraic. Eu cred că în Moldova, în România, cultura românească suferă, dacă această etnie suferă.

Deci, noi am spus foarte clar că acest centru trebuie înfiinţat. Secretarul general şi secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării ne-au rugat, în comisie, să respingem iniţiativa, pentru că ei propun o hotărâre de Guvern.

În faţa acestei realităţi şi de comun acord cu iniţiatorul am respins iniţiativa. Deşi noi, repet, suntem de acord ca acest centru intercultural să se înfiinţeze cât mai repede. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş dori să îl completez pe colegul meu cu faptul că Guvernul a propus această soluţie nu pentru că nu ar fi de acord, ci pentru că nu este de domeniul legii înfiinţarea unui centru cultural, ci de competenţa administrativă a Guvernului.

Aveţi cuvântul, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu am o nedumerire. Ştim că am mai înfiinţat în ultima perioadă, tot prin acte normative, o serie de institute şi centre de cercetare, pe diverse teme, inclusiv cele care privesc minorităţile din România. Oare, nu este de competenţa Parlamentului să facă acest lucru? Să rezulte din cele declarate de antevorbitor că Parlamentul a devenit doar maşina care e obligată să ridice mâna sus?

Pe de altă parte, legat de propunerea legislativă în sine, eu aş vrea să vă precizez că şi la Cluj-Napoca există instituţii care se ocupă de studiul foarte aplicat al problematicii raporturilor interculturale cu minoritatea ebraică. Aş vrea să precizez, în acest sens, că există în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, o instituţie prestigioasă, o secţie care acordă studiilor iudaice importanţa pe care o merită.

Şi revista "Cetatea culturală", al cărei redactor şef sunt, publică, cu o frecvenţă foarte mare, texte ale unor scriitori de origine română, trăitori actualmente în Israel.

Eu mă gândesc că Academia Română, de asemenea, are secţii care sunt specializate în cercetare şi în valorificarea acestor relaţii. În aceste condiţii, când sunt deja create pe lângă universităţi, când în cadrul Academiei Române există deja structuri care au, prin statut, menirea să rezolve această problemă foarte importantă... Pentru că, într-adevăr, minoritatea ebraică şi-a adus o contribuţie fundamentală de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii române. Să nu uităm că au existat personalităţi marcante, să nu uităm că astăzi sunt o serie de personalităţi marcante în lume, originare chiar din spaţiul pe care domnul deputat Sandache l-a evocat aici: şi în lumea cinematografiei, şi în lumea ştiinţei, şi în lumea medicinei, şi în lumea literaturii. Dar, dacă există deja nişte instituţii competente în materie, oare, nu apare ideea redundanţei, aşa cum s-a evocat ca motiv de respingere a unei legi şi în această situaţie?

Adică, eu cred că această problemă merită şi trebuie să fie studiată şi aprofundată, dar să nu neglijăm competenţele deja afirmate în această direcţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Eu sunt un om pragmatic şi când vreau să construiesc ceva construiesc în mod sigur. În secunda când a venit această iniţiativă la comisie, noi, cu toţii, am fost de acord cu ea. Din pornire, deci, nu încap discuţii.

Îmi pare rău că sunt nevoit să spun, am constatat că textul este prost făcut, că avem mult de lucrat, am constatat că iniţiatorul nu a venit niciodată la comisie, să stea de vorbă cu noi, şi am mai constatat intenţia Guvernului României de a rezolva problema printr-o hotărâre de Guvern, care rezolvă, într-adevăr, multe din necunoscutele acestei ecuaţii.

Domnule deputat, ştiţi foarte bine, ca şi mine, că prin lege nu poţi să spui că i se dă sediu în strada cutare, la numărul cutare, că i se dau dotările cutare ş.a.m.d. Or, printr-o hotărâre de Guvern, lucrul acesta se rezolvă într-o zi.

Domnule preşedinte, eu nu vreau să intrăm într-un anume clinci şi să constatăm că, ştiu eu, deputaţii PSD se opun înfiinţării unui centru intercultural româno-ebraic. Ar fi o prostie imensă, drept care eu vă propun să trimiteţi la comisie înapoi, spre rediscutare acest proiect de lege şi îl rog pe domnul deputat să aibă amabilitatea să vină să-şi susţină proiectul, aşa cum este firesc şi civilizat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reţin şi eu motivaţia dumneavoastră, mai ales că înţeleg de la alţi colegi, din alte zone, că asemenea centre ar fi utile. Şi supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră retrimiterea propunerii la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a restituit proiectul comisiei, unde să fie reanalizat, inclusiv cu invitarea reprezentanţilor Ministerului Culturii.

La pct. 33 avem Propunerea legislativă privind interpretarea autentică a art. 17 lit. B.a). Comisia pentru buget, vă rog?

Domnul Neculai Grigoraş:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Propunerea legislativă privind interpretarea autentică a art. 17 lit. B.a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adăugată. Cu toată bunăvoinţa pe care am manifestat-o faţă de iniţiativa colegului nostru, domnul Gheorghe Marcu, şi cu toată atenţia comisia a decis, cu unanimitate de voturi, respingerea acestei iniţiative, având în vedere şi punctul de vedere al Guvernului şi avizul negativ al Consiliului Legislativ.

S-a reţinut că normele de aplicare ale acestei ordonanţe, la pct. 9, care se referă în mod expres la operaţiunile prevăzute la art. 17, nu completează cadrul legal creat prin ordonanţa de urgenţă şi nu contravin principiilor şi dispoziţiilor acestora. Consiliul Legislativ ne semnalează faptul că este impropriu a se interpreta un text dintr-un act normativ cu putere de lege, prin raportare la un act de rang inferior, cum este prevăzut în proiectul de faţă.

În contextul legislativ actual, se consideră că finalitatea propunerii de reglementare conţinută în proiectul de lege propus poate fi realizată printr-o decizie a Comisiei fiscale, lucru care a şi fost făcut prin Decizia nr. 4/2002 a Comisiei fiscale.

De altfel, Ordonanţa nr. 17/2000 a fost abrogată în mod expres prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, care a intrat deja în vigoare la data de 1 iunie 2002.

Având în vedere aceste considerente, comisia propune respingerea iniţiativei legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule deputat. Ce înseamnă tinereţea, ce repede aţi ajuns la tribună.

Domnul Gheorghe Marcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Vă rog să îmi permiteţi să argumentez această propunere legislativă, promiţându-vă că voi fi foarte scurt, pentru a nu plictisi.

În aplicarea legislaţiei fiscale prin acte administrative cu caracter normativ, aceleiaşi noţiuni, şi anume, "încasarea în şi prin conturi bancare la bănci", i-a fost dată o interpretare diferită, creându-se paradoxul ca acelaşi termen juridic din legi diferite să aibă un conţinut diferit. Iar această situaţie a generat soluţii contradictorii în practica administrativă şi judecătorească, astfel încât o interpretare autentică a art. 17 lit. B.a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 17/2000 este necesară, chiar dacă ea a fost abrogată prin Legea nr. 345/2002.

În materie de disciplină financiară a agenţilor economici, Legea nr. 12/1995 prevede următoarele: "Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să încaseze sumele în valută aferente exporturilor de mărfuri, executărilor de lucrări şi prestărilor de servicii în străinătate, precum şi din orice alte operaţiuni şi tranzacţii externe prin conturi deschise la bănci autorizate de B.N.R.".

Prin Instrucţiunile nr. 1/26.10.1995 ale Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Comerţului şi Băncii Naţionale a României, la pct. 4 alin. 2, se prevăd următoarele: "În cazul încasării în numerar, data repatrierii valutei se consideră data documentului care atestă depunerea sumei la ghişeele băncii exportatorului, prestatorului de servicii şi celorlalţi titulari cărora le-a aparţinut creanţa". Ceea ce demonstrează că autorii instrucţiunilor, aceiaşi care au iniţiat Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994, au avut în vedere că în noţiunea "încasarea în conturi valutare deschise la bănci" sunt cuprinse şi încasările cu numerar, urmate de depunerea la bancă.

Regulamentul Valutar nr. 3/1997, emis de Banca Naţională a României şi care este în vigoare, stipulează la art. 4 că: "Rezidenţii pot efectua în mod liber şi fără restricţii operaţiunile valutare". Iar la art. 1 se face o delimitare clară între operaţiunile valutare, care sunt: încasările, plăţile, compensările, creditările, precum şi alte tranzacţii exprimate în valută, şi modalităţile de efectuare, care se pot face prin: transfer bancar în numerar cu instrumente de plată sau alte modalităţi de plată acceptate sau agreate de bănci. Este cea mai clară definire între operaţiunea de încasare şi modalitatea de încasare.

Art. 17 lit. B) din Ordonanţa de urgenţă nr. 17/2000 a preluat noţiunea de încasare în conturi valutare la bănci autorizate B.N.R., însă Normele de aplicare aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 401/2000 au restrâns conţinutul noţiunii numai la modalitatea de încasare prin transfer bancar. Autorii normelor, confundând operaţiunea valutară de "încasare în conturi valutare" cu "modalitatea de efectuare a operaţiunii prin transfer", au stipulat, la pct. 9, că nu beneficiază de cota zero t.v.a. contribuabilii care încasează valută în numerar sau prin transferuri în conturi bancare personale.

Se observă foarte clar cum precizările Ministerului Finanţelor Publice au restricţionat legea, mai direct spus, cum norma bate legea.

Normele au fost aplicate de inspectorii fiscali, care au stabilit obligaţii de plată la agenţii economici care au făcut export, şi aceştia au fost obligaţi la plata t.v.a.

Prin noua Lege nr. 345/01.06.2002, privind taxa pe valoarea adăugată, disfuncţia între aplicarea legii, generată de confuzia termenilor "încasare în conturi la bănci autorizate" cu "modalitatea de încasare prin transfer bancar" a fost eliminată, inclusiv noţiunea de "cota zero", iar operaţiunile de export şi de transport internaţional devin scutite, fără nici o condiţionare de încasare sau modalitate de încasare. Au rămas, însă, numeroase litigii în contenciosul administrativ, din perioada de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 17/2002 şi a Normelor aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 401/2000.

Această iniţiativă legislativă a avut tocmai rolul de a pune capăt acestor litigii. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere, marţi.

Următorul proiect, la pct. 34: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/1998.

Comisia pentru buget ne propune respingerea. Aveţi cuvântul, domnule Grigoraş, să motivaţi această propunere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, examinând Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea, întrucât ordonanţa la care se referă proiectul de lege pe care îl discutăm a fost abrogată în mod expres prin Ordonanţa nr. 61/2001, preluând absolut tot ce a intervenit pe parcursul aplicării Ordonanţei nr. 11/1996 ca şi propuneri de modificare.

În aceste condiţii, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/1998 nu mai are obiect de reglementare şi propunem respingerea.

Pentru eventualele lămuriri, fiind o procedură de urgenţă, propunem 5 minute total şi un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să comenteze această propunere? Nu.

Guvernul? Guvernul este de acord.

Vom stabili soluţia finală marţi, în şedinţa de vot final.

Proiectul de Lege de la pct. 35 este cel pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plăţii obligaţiilor faţă de bugetul de stat.

Tot Comisia pentru buget este invitată să-şi motiveze propunerea de respingere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget propune respingerea proiectului de lege şi, respectiv, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plăţii obligatorii faţă de bugetul de stat, întrucât aceasta şi-a încetat aplicabilitatea la sfârşitul anului 1999, ca urmare a încheierii exerciţiului financiar pe anul respectiv. Ea a avut o perioadă de aplicabilitate strict limitată, deci, nu mai este de actualitate şi propunem respingerea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Guvernul este de acord cu această propunere.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte să intervină cineva? Nu. Mulţumesc.

Vom supune propunerea de respingere votului final de marţi.

La pct. 36 este Propunerea legislativă pentru modificare Legii nr. 64/2002.

Comisia pentru industrii şi servicii, de această dată, propune respingerea. Cine este, din partea comisiei? Domnul preşedinte Antal. Vă rog să vă susţineţi propunerea, aveţi cuvântul.

Domnul Istvan Antal:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 64/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, iniţiată de domnul deputat Constantin Niculescu.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ transmis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere negativ al Ministerului Finanţelor Publice, punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin Adresa nr. 22/21.10.2002, care precizează că acesta nu susţine adoptarea propunerii legislative, şi avizul Consiliului Legislativ din 15.04.2002.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituţionale.

La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna Adriana Bănescu, din partea Ministerului Finanţelor Publice. Şi, din totalul de 26 de membri ai comisiei, la şedinţă au participat 22 de deputaţi.

După dezbateri, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: obligaţia agenţilor economici care desfăşoară activităţi de schimb valutar de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale nu s-a instituit o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 64, ci la data de 1.o1.2000 şi, respectiv, 1.07.2000, în funcţie de nivelul veniturilor totale realizate, aşa cum s-a stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128, aprobată prin Legea nr. 236; introducerea obligaţiei caselor de schimb de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale a avut în vedere practica de notorietate a unor case de schimb de a modifica datele privind tranzacţiile efectuate ulterior emiterii buletinului de schimb valutar, inclusiv prin înlocuirea acestuia, dat fiind că acesta este editat cu ajutorul tehnicii de calcul; buletinul de schimb valutar fiind un document cu regim special, dar nu factură fiscală, activităţile de schimb valutar nu se încadrează în prevederea art. 1 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28 referitoare la obligaţia emiterii de facturi fiscale; tehnica de calcul prevăzută la Cap. II pct. 2 lit. d) din Normele anexate la Regulamentul Valutar nr. 3/1997 emis de Banca Naţională a României poate îngloba şi funcţiile specifice aparatelor de marcat electronice fiscale numai în cazul în care aceasta este dotată cu memorie fiscală şi permite tipărirea documentelor prevăzute la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28; pentru operaţiunile de schimb valutar nu se emit două documente, ci doar bonul fiscal, emis cu aparatul de marcat electronic fiscal, care înlocuieşte buletinul de schimb valutar.

Deci, acestea fiind motivaţiile pentru care comisia propune respingerea acestui proiect de lege, eu supun atenţiei dumneavoastră această respingere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Domnul deputat Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur, eu nu aş vrea să intru în divergenţă cu domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, tocmai pentru că domnia sa a citit aici un articol din raport, prin care se spunea că tehnica de calcul existentă în casele de schimb valutar poate îngloba şi funcţiile specifice aparatelor de marcat ş.a.m.d.

Vreau să menţionez că acest punct de vedere este dat şi de către Guvern, cu toate că se încheie cu ideea că nu susţine adoptarea.

Deci, tehnica de calcul existentă în casele de schimb valutar permite. Şi probabil că mulţi dintre noi am schimbat valută prin străinătate, unde am văzut că ni se dă un document, nu un bon, ca şi când am cumpărat portocale sau mere.

Desigur că aceste instituţii aveau o tehnică de calcul. Pentru că în acest Parlament al nostru am votat semnătura electronică, am ajuns la lucruri moderne, se putea parola cu semnătură electronică tehnica de calcul, ca să nu mai poată nimeni să intre în ea. De asemenea, chiar domnul preşedinte a spus că pot să fie dotate cu memorie fiscală.

Părerea mea este că s-a ajuns la această soluţie de respingere deoarece sunt în posesia unui act prin care direcţia din Ministerul Finanţelor Publice recomandă un număr de 7-8 societăţi comerciale, care au adus din import case de marcat. Ministerul de Finanţe, pentru actele făcute prin ‘97-'98, iar această ordonanţă este făcută din '99, nu cumva ascunde tocmai acest interes comercial?

Pentru că, până la urmă, tot ce exista în aceste instituţii se putea adapta, fără să mai cheltuim bani, aducând din import aparate de marcat fiscale. Puteam să facem înregistrare de memorie fiscală, puteam să parolăm tehnica de calcul cu semnătură electronică, era mai ieftin. Pentru că, dacă ne gândim că, prin aceasta, am eliminat evaziunea fiscală, vă rog să-mi permiteţi să fiu sceptic, pentru că schimbul valutar care eludează legea se face la colţ de stradă, se poate face şi în casele de schimb valutar şi oriunde, fără documente fiscale.

Dar cred că a fost mai convenabil pentru cei din Ministerul Finanţelor, adică, pentru o direcţie din Ministerul Finanţelor - pentru că, întâmplător, aceeaşi direcţie apare şi la şedinţa Comisiei noastre pentru industrii - să recomande vreo 9 societăţi comerciale care vând asemenea aparate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnul preşedinte Antal.

Domnul Istvan Antal:

Domnule preşedinte,

Noi ne menţinem punctul de vedere, de respingere a ordonanţei. De altfel, între timp, s-au aliniat şi alte firme, aşa cum am fost informaţi ulterior de către ministerul de resort. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final, în şedinţa de marţi.

La pct. 37 este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 64/2002.

Comisia pentru industrii şi servicii a propus, de asemenea, respingerea. Se pare că e aceeaşi motivaţie.

Poftiţi. Domnul preşedinte Antal.

Domnul Istvan Antal:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este o altă propunere legislativă care a fost analizată de către comisie şi în urma dezbaterilor propunem respingerea propunerii respective, din următoarele considerente:

- comerţul cu amănuntul desfăşurat permanent de agenţii economici în pieţe, pe tarabe, cărucioare etc., în condiţii improprii de depozitare, expunere, manipulare a produselor, cu încălcarea normelor generale şi specifice de protecţie a muncii şi a mediului, de pază contra incendiilor, nu este comerţul civilizat către care tinde România în vederea integrării în Comunitatea Europeană.

- potrivit dispoziţiei Hotărârii Guvernului nr.1103/2002, comercializarea în pieţe, pe tarabe, pe mese ori în alte spaţii decât cele cu destinaţie prestabilită, a produselor alimentare, cu excepţia celor agroalimentare, cât şi a celor nealimentare, în alte condiţii decât cele cerute de legislaţia în vigoare este interzisă. Prin spaţii cu destinaţie prestabilită, se înţeleg spaţii de comercializare dotate cu alimentare cu energie electrică, apă, canalizare, ventilaţie, incinte frigorifice, banc de probe pentru aparatură electronică şi electrocasnică, spaţii de depozitare care să asigure o temperatură corespunzătoare, etc.

În aceste condiţii, argumentele iniţiatorilor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice în pieţe nu se justifică. În ţările membre ale Uniunii nu există obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice în pieţe, pentru că, practic, acest gen de comerţ desfăşurat de firme, companii, nu există acolo.

Preţul aparatelor de marcat electronice fiscale specifice micilor comercianţi, de circa 170 - 230 de Euro, nu constituie un efort financiar major pentru agenţii economici, aceştia trebuind să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de lege pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ. Achiziţionarea aparatelor de marcat electronice fiscale nu poate constitui motiv de creştere a preţurilor produselor comercializate, deoarece investiţiile efectuate de utilizatorii acestora sunt sume integral deductibile fiscal în luna înregistrării achiziţiei, cu condiţia utilizării aparatelor respective din acea lună.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doreşte să intervină domnul deputat Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În cadrul dezbaterilor generale, doar câteva observaţii la acest proiect de lege. Aşa cum se poate observa din expunerea de motive, respectiv din scrisoarea ataşată, iniţiativa a pornit de la o solicitare a Federaţiei Patronilor din Bihor, unde o parte dintre membrii acestui patronat au protestat pentru utilizarea aparatelor de marcat electronice în pieţe.

Dincolo de cele expuse de domnul preşedinte Antal István, aş vrea să mai adaug doar o idee pentru care grupul nostru parlamentar a fost pentru respingerea acestei iniţiative, cu toate că şi noi avem o serie de deputaţi de Bihor, este faptul că, încă de la bun început, în momentul în care s-a elaborat legislaţia privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, noi am fost pentru a fi cât mai puţine excepţii, dacă se poate chiar deloc.

Am uitat un lucru din legislaţia privind fiscalitatea, nu numai în România, ci şi în alte ţări, că, cu cât avem mai multe excepţii în legislaţia fiscală, cu atât ea este mai puţin eficientă şi mai puţin corectă. Drept urmare, de la bun început, am fost pentru a se introduce, peste tot unde este posibil, acest aparat de marcat electronic fiscal, în speranţa de a se reduce zona gri din economie.

Cred că, în ultimii ani, s-a demonstrat oportunitatea şi corectitudinea acelei decizii şi a demersurilor noastre şi, drept urmare, nici astăzi nu putem să acceptăm nici o excepţie ulterioară de la sistemul care deja există. Drept urmare, am fost de acord cu respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Pavel Cherescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Desigur că, în urma avizelor primite, proiectul de lege este respins, dar subscriu şi eu observaţiilor pe care domnul deputat Nicolăescu le-a făcut, cu deosebită pertinenţă şi în baza unor informaţii certe şi vreau să fac doar o singură precizare la avizul pe care Ministerul de Finanţe l-a dat. Evaziunea fiscală nu este realizată doar de către micii comercianţi şi marii evazionişti fiscali scapă prin legile pe care noi le adoptăm sub cupola acestui Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere marţi.

La pct. 38: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/91 privind brevetele de invenţii.

Comisia pentru industrii propune, de asemenea, respingerea.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul iniţiativei legislative îl constituie scutirea de impozit a veniturilor inventatorilor obţinute din valorificarea brevetelor de invenţii şi propunerea de respingere a iniţiativei legislative se bazează pe mai multe considerente.

Îmi permit să vă citesc doar un singur considerent, ca să fie edificator: "Art.73 al Legii nr.64/1991, republicat în 2002, care, la fel, a fost dezbătut în comisia noastră, conţine facilitatea propusă privitoare la scutirea pe impozitul de venit a drepturilor patrimoniale cuvenite inventatorului şi, de aceasta, modificarea respectivă nu are acum obiect". Ca atare, vă rog să fiţi de acord cu respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final în şedinţa de marţi.

La pct. 39: Propunerea legislativă privind reglementarea relaţiilor de muncă.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog, doamnă preşedinte Smaranda Dobrescu, să vă susţineţi propunerea din raport.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât ea a devenit inutilă, urmare a adoptării proiectului noului Cod al muncii elaborat de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi devenit lege prin asumarea răspunderii în condiţiile art.113 din Constituţie.

Prin complexitatea sa, noul Cod al muncii adoptat include şi principalele deziderate exprimate în această propunere legislativă aflată în dezbatere, instituind, în final, cadrul legal adecvat desfăşurării în condiţii optime a relaţiilor de muncă. De altfel, propunerea legislativă conţine dispoziţii care nu sunt corelate cu legislaţia specială privind sindicatele, patronatele, contractele colective de muncă, soluţionarea conflictelor de muncă, reglementări ale Legii învăţământului şi ale Codului de procedură civilă privind competenţa materială, căile de atac ş.a. Ca urmare, vă propunem respingerea acestei propuneri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final marţi.

Următorul proiect: Propunerea legislativă pentru modificarea art.180 din Legea nr.19/2000.

Tot Comisia pentru muncă ne sugerează respingerea.

Vă rog, doamnă preşedinte, să susţineţi acest punct de vedere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât modificarea propusă presupune revenirea la formula de calcul din vechea legislaţie a pensiilor, cu toate implicaţiile largi pe care le presupune. Abia introdusă în aplicare, noua Lege a pensiilor ar reveni la Legea nr.3/1977. Este puţin aventuros, dacă nu chiar o glumă din partea noastră.

Noua Lege a pensiilor şi-a propus renunţarea la stabilirea pensiilor doar pe baza veniturilor din ultimii 5 ani, ceea ce ni se propune acum, iar în aceşti 5 ani luaţi drept bază de calcul a pensiei ar fi putut interveni unele situaţii favorabile sau chiar defavorabile persoanei.

În aceste condiţii şi ştiind că discrepanţele actuale remanente încă în sistem vor fi, pe cât posibil, preluate în procesul de recorelare care se va încheia în anul 2004, această propunere legislativă este inoportună.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? Nu.

Vom supune, în aceste condiţii, votului final propunerea de respingere marţi.

La punctul 41 - Proiectul de Lege pentru aprobarea necesităţilor de infrastructură, transport de interes naţional şi european.

Vă amintesc că am restituit Comisiei pentru industrii proiectul doar pentru discutarea anexei.

Domnule preşedinte, vă rog să ne precizaţi la ce concluzii aţi ajuns cu iniţiatorul, eventual.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ţin să vă informez că, luni, am purtat discuţii cu ministerul de resort şi am căzut de acord ca, la Anexa nr.3, la finalul secţiunii "Reţeaua de căi rutiere", să se introducă următoarea notă: "Având în vedere importanţa dezvoltării echilibrate a reţelei de autostrăzi şi drumuri expres, începând cu anul 2003, se vor efectua studii de fezabilitate privind secţiunea de autostrăzi şi drumuri expres amplasate în zona Transilvania, tronsonul Borş - Oradea - Cluj-Napoca - Tg.Mureş - Braşov".

La fel, în urma discuţiilor avute marţi, cu domnul ministru Mitrea, la solicitarea colegilor din Mureş, la Anexa nr.3 "Secţiunea aeroporturi", se completează punctul 13 cu Tg.Mureş. A fost singurul aeroport care a scăpat de la aceste modernizări şi am considerat util să fie introdus acest lucru. Este raportul suplimentar predat ieri la dumneavoastră şi punctul 3, în conformitate cu cele expuse, cele trei hărţi ataşate, care fac parte integrantă din Anexa nr.3, vor fi modificate în acord cu amendamentele propuse de comisie. S-a trecut iniţial greşit acolo că au fost modificate.

Pentru ziua de marţi, am vorbit cu ministerul, vin deja cu aceste trei hărţi modificate, în conformitate cu aceste amendamente admise.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea ministerului?

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Dan Banciu (consilier, MLPTL):

Ministerul a fost de acord cu propunerile făcute şi, ca urmare, vom modifica cele 3 hărţi până la votul final, ca să-l aibă plenul Camerei în momentul în care îşi dă votul final pe această lege.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat şi raportul suplimentar al comisiei şi punctul de vedere favorabil al Guvernului. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră Anexa nr.3, în noua formulare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Nu a fost trecut şi aeroportul de la Iaşi aici şi de asta domnul Stanciu...

Domnul Dan Banciu (din sală):

Este.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă retrageţi votul, atunci.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dacă este şi Iaşiul, sunt pentru.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

De asta v-am atras atenţia, pentru că mă miram: sunteţi împotriva interesului nostru de circumscripţie.

Este vreun vot împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat Anexa 3 aşa cum a propus-o Comisia de industrii şi a susţinut-o şi iniţiatorul.

Mai sunt anexe, domnule Antal? Anexa 3 a fost ultima.

Domnul Antal István (din loja comisiei):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vom supune proiectul de lege votului final în şedinţa de marţi.

Următorul proiect de la...

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

La cel pe care l-am votat?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Da, şi la proiectul pe care îl anunţaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi să-l anunţ! De unde ştiţi dumneavoastră că anunţ ceva?!

Nu puteţi anunţa o chestiune de procedură la nimic. Eu nu am anunţat încă nimic. Lăsaţi-mă să anunţ un proiect asupra căruia dumneavoastră vreţi să ridicaţi o procedură şi vă dau cuvântul, dar eu, deocamdată, nu am anunţat nimic. De unde ştiţi dumneavoastră ce vreau eu să vorbesc?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dumneavoastră nu ştiţi ce vreau. Este viceversa!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să luaţi loc în bancă, să-mi daţi posibilitatea să conduc şedinţa, ca să anunţ ce proiect urmează şi, dacă la proiectul pe care-l voi anunţa, veţi avea o excepţie, vă dau cuvântul obligatoriu.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.104/1999 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie.

Domnul deputat Stanciu are o problemă de procedură la acest proiect.

Poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

L-am rugat pe domnul rector Neagu, preşedintele Comisiei juridice, să facă o excepţie şi să mă accepte la universitatea domniei sale. Eu nu mai înţeleg nimic din Regulament şi, poate, dacă-mi fac, şi eu, şcoala aceasta înaltă de studii de drept, poate mă descurc mai bine. Problema este dacă îmi asigură cineva mandatul viitor, ca să termin facultatea.

Scrie undeva că, atunci când se cere cuvântul pe o chestiune de procedură, i se dă imediat cuvântul. Nu se negociază ce şi cum. De aceea, vă rog, domnule preşedinte, să luaţi act că, în baza art.149 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înmânez dumneavoastră, personal, în şedinţă publică, Moţiunea simplă "Sănătatea" semnată de 65 de deputaţi ai Partidului România Mare.

În conformitate cu art.150, dumneavoastră veţi verifica legalitatea acestei moţiuni, veţi dispune înregistrarea şi trimiterea sa la Guvern, stabilind şi ziua în care se va dezbate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi să ne urăm succes la această moţiune în care, cum este şi firesc, cel mai bun lucru este sănătatea!

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de depunerea moţiunii şi de faptul că vă uraţi dumneavoastră succes.

După îndeplinirea condiţiilor procedurale o să vă spun dacă am şi primit-o din punct de vedere regulamentar şi, în situaţia aceasta, voi anunţa data dezbaterii.

Trecem, cum am anunţat, la punctul 42.

Dacă preşedintele Comisiei de industrii a refăcut proiectul? Da?

Dau cuvântul, atunci, iniţiatorului.

Cine e iniţiatorul?

Domnul Fănel Iacobescu (director general, Biroul Român de Metrologie Legală):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.104 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie, transmis cu adresa nr.542/23 octombrie 2000.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României.

Prin adoptarea acestei ordonanţe, au fost create condiţiile de armonizare a legislaţiei României cu Directivele Uniunii Europene în domeniul metrologiei legale, în special cu Directiva Europeană nr.80/181 privind unităţile de măsură.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Bivolaru, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al comisiei.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest raport a fost întocmit în spiritul acomodării cu toată legislaţia europeană pentru modificarea de terminologie, în mod special, şi, sigur că această amendare e necesară în acest moment pentru această activitate a Ministerului Industriilor. În consecinţă, vă rugăm să supuneţi aprobării raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi, în paralel, raportul comisiei şi proiectul de lege.

La titlul proiectului legii de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Aprobat în unanimitate.

Textul articolului unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 2. Admis. Se modifică cuprinsul articolului unic şi se renumerotează în I.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Art.1, preambul. Urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Vă rog să aveţi în vedere că, prin amendamentul 4, s-a introdus şi un punct 2 la alineatul respectiv din art.1.

La art.2 din Ordonanţa nr.20, vă rog să urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul 6, se modifică art.2 din Ordonanţa nr.20, în mod corespunzător.

La art.3 din Ordonanţa nr.20, urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, se modifică textul din Ordonanţa nr.20.

La punctul 10, vă rog să urmăriţi titlul capitolului 2 din Ordonanţa nr.20. Comisia propune modificarea. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul. Se modifică titlul.

La art.6 din Ordonanţa nr.20, urmăriţi amendamentul 11. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul. Se modifică art.6, în mod corespunzător.

La art.7 din Ordonanţa nr.20, urmăriţi punctul 12 din raport. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 12. Se modifică art.7 din Ordonanţa nr.20.

Mi se semnalează de domnul vicepreşedinte Bivolaru că am sărit o pagină, respectiv de la amendamentul 7 care vizează art.3 din Ordonanţa nr.20.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, se modifică textul.

La art.4 din Ordonanţa nr.20, urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul 8, se modifică art.4 din Ordonanţa nr.20.

La art.5, urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat art.5 din Ordonanţa nr.20.

Capitolul II.

Titlul capitolului II din Ordonanţa nr.20. Urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul 10, modificat titlul capitolului II.

Cu privire la art.6 din Ordonanţa nr.20, urmăriţi amendamentul 11. Admis amendamentul, se modifică textul.

La art.7, urmăriţi, din Ordonanţa nr.20, amendamentul 12, care propune modificarea art.7 din ordonanţă şi a unui text din Legea nr.11 de aprobare a ordonanţei. Urmăriţi amendamentul 12. Admis amendamentul, se modifică textele respective.

Prin amendamentul 13, comisia propune abrogarea art.9 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică textul.

Tot în amendamentul 13, se propune abrogarea art.10 din Ordonanţa nr.20. Corect, domnule Bivolaru?

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis partea a doua a amendamentului 13. Se abrogă art.10 din Ordonanţa nr.20.

Prin amendamentul 14, comisia propune modificarea punctului 3 care vizează art.11 din Ordonanţa nr.104. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul 14, se modifică textul în mod corespunzător.

Capitolul IV. Titlul din Ordonanţa nr.20. Comisia propune, prin amendamentul 15, modificarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul.

Prin amendamentul 16, comisia propune modificarea art.12 din Ordonanţa nr.104, precum şi a textului din... Toate amendamentele de la punctul 16 sunt referitoare la Ordonanţa nr.104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 16, se modifică, în mod corespunzător, textele.

Prin amendamentul 17, comisia propune modificarea art.13 din Ordonanţa nr.104. Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul.

Prin amendamentul 18, comisia propune modificarea art.14 din Ordonanţa nr.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul, se modifică textele.

Prin amendamentul 19, comisia propune modificarea titlului 5 din Ordonanţa nr.20. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 20, comisia propune modificarea secţiunii I din capitolul V şi Ordonanţa nr.20. Nu aveţi obiecţiuni. Modificat textul.

Amendamentul 21. Comisia propune modificarea art.15 din Ordonanţa nr.104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul. Se modifică textul.

Amendamentul 22. Comisia propune modificarea art.16 din Ordonanţa nr.104. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul. Se modifică textul.

Prin amendamentul 23, comisia propune ca, după punctul 7, să se introducă punctul 7¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat textul.

Art.16 din ce ordonanţă face parte, domnule Bivolaru?

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Din Ordonanţa nr.104.

Domnul Valer Dorneanu:

Din 104, ca să se înţeleagă în stenogramă.

Admis amendamentul 23 cu privire la textul din Ordonanţa nr.104.

Amendamentul 24. Comisia propune abrogarea art.17 din Ordonanţa nr.104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul.

Amendamentul 15 cu privire la art.18 din Ordonanţa nr.20. Urmăriţi amendamentul la pag.16 - 18. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzător.

Amendamentul 27 se referă la art.19 din Ordonanţa nr.104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul.

La amendamentul 27 urmăriţi, vă rog, art.20 din Ordonanţa nr.104. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 28, se propune modificarea secţiunii a II-a din Ordonanţa 20 şi titlul pe care l-am enunţat. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică titlul.

Amendamentul 29, urmăriţi propunerile de modificare ale art.21 din Ordonanţa 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 30 vizează art.22 din Ordonanţa 104 şi alte texte din Ordonanţa 20. Urmăriţi pag.22, 23 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică textele enunţate.

Amendamentul 31 se referă la cap.VI din Ordonanţa 20. Titlul, dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică titlul.

Amendamentul 32 se referă la art.23 din Ordonanţa 104. Urmăriţi textul de la pag. 24, 25, 26 pagina... Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 32, se modifică textele respective.

Amendamentul 33 se referă la art.24 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 34 se referă la pct.15, art.25 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 34 se modifică textele enunţate.

Amendamentul 35 se referă la art.26 din Ordonanţa 104. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul.

Amendamentul 36 se referă la art.27 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică textele.

Amendamentul 37 se referă la art.29 din Ordonanţa 20, astfel cum a fost modificat prin Legea 211 şi alte texte din Ordonanţa 104. Urmăriţi pag.29, 30, 31 din amendamentul 37. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul şi se modifică toate textele respective.

Amendamentul 38, urmăriţi pct.19 cu privire la art.29 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică textele respective.

Amendamentul 39 se referă la art.30 din Ordonanţa 20. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 40 se referă la art.31 din Ordonanţa 20. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 41 se referă la art.32 din Ordonanţa 20. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 42 se referă la art.33 din Ordonanţa 20. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 43 se referă la art.34 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 44 se referă la art.35 din Ordonanţa 20. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 45 se referă la art.36 din Ordonanţa 104. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 46 se referă la art.37 alin.2 din Ordonanţa 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se modifică textul.

Amendamentul 47 se referă la pct.24 alin. 2.1 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 47, se modifică textele respective care sunt prezentate până la pag.43 din raport.

Prin punctul 25 amendamentul 47 comisia propune abrogarea anexei 2 din Ordonanţa 104. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, se abrogă anexa 2.

Prin amendamentul 48 care este şi ultimul, comisia propune un art.II la lege, de aceea v-am şi enunţat că, modificându-se articolul 1 din Legea de aprobare, unic, pardon!(?) în articolul 1, comisia propune un art.II prin amendamentul 48. Admis amendamentul, se introduce în cuprinsul legii de aprobare acel text.

Am parcurs acest proiect de lege, îl vom supune votului final în şedinţa de marţi.

La pct.43 avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.112 privind călătoriile gratuite. S-a solicitat refacerea raportului. În ce stadiu era acest proiect? Nu s-a prezentat? Nu? (Domnul deputat Ioan Bivolaru se consultă cu prezidiul.) Rog iniţiatorul să prezinte proiectul, pe scurt.

Domnul Dan Banciu:

Pe scurt, întrucât ordonanţa este lungă. Deci, practic gratuităţile pe calea ferată au existat în trecut, există şi în prezent, există şi în alte ţări şi se referă la personalul care lucrează în administraţiile de cale ferată, pensionari, etc.

În prezent, reglementarea care există este Decretul nr.1 din 1981, aşa cum a fost modificat prin Decretul-lege 26 din 90, iar dacă ne gândim la modificările care s-au adus la fostul departament al Căilor Ferate existent în fostul MTTC înainte de 1990, care în 1991 se transformă în Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, tot în 1991 din ea se desprind unităţile cu activităţi conexe în calea ferată, iar mai târziu, în 1998, prin Ordonanţa de urgenţă 12, societatea naţională se divide în mai multe societăţi. S-a creat astfel o situaţie ciudată din punct de vedere financiar întrucât numai Societatea de Transport Călători suporta costurile pentru toate gratuităţile, indiferent din ce zonă veneau, este evident că în condiţiile în care şi aşa transportul este subvenţionat în bună parte de către stat, această situaţie economică nu putea decât să ducă la un faliment al Societăţii de Transport Călători.

Ca urmare, prin actul normativ care este în faţa dumneavoastră s-a propus o soluţie logică şi normală, respectiv ca toate societăţile desprinse, reorganizate care acum au personalitate juridică, etc. să-şi suporte fiecare dintre ele costurile privind gratuităţile, astfel încât drepturile care au fost câştigate de personalul care a lucrat în calea ferată şi pensionarii lor, indiferent de zona de activitate, directă sau conexă, să nu-şi piardă aceste drepturi, iar repartiţia cheltuielilor să fie o repartiţie logică şi suportabilă de către toată lumea.

Aceasta este esenţa şi ne-am străduit să-l aducem la zi, el a fost promovat în 1999, cu ajutorul Comisiei de industrii i s-au adus o serie de modificări şi l-am adus la zi funcţie de toate întâmplările de-a lungul acestor ani în calea ferată privind societăţile nou înfiinţate, reorganizate, ş.a.m.d. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Bivolaru din partea Comisiei de industrii.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este necesară o scurtă explicaţie, de ce a durat atât de mult finalizarea acestui raport care a venit în anul 2000 de la Senat. Această întindere în timp a soluţionării problemei s-a datorat atâta, pe de-o parte, intervenţiei Ministerului Transporturilor care a executat în această perioadă o serie de modificări organizatorice în interiorul formaţiunilor pe linie de cale ferată cât şi a intervenţiei sindicale, este o problemă mai fierbinte, ca să o numim aşa, pentru că vizează nişte drepturi mai vechi care s-au statuat în calea ferată, aceea privind călătoriile gratuite pentru ceferişti.

Din acest punctul de vedere s-a finalizat, în sfârşit, acest raport şi vă propunem să-l supuneţi aprobării în forma adoptată. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. La dezbateri cine doreşte, stimaţi colegi, să participe? (Preşedintele Comisiei juridice, domnul Ion Neagu, se consultă cu prezidiul.) (Domnul deputat Anghel Stanciu vorbeşte din bancă.)

Vă dau cuvântul domnule Stanciu, vă rog să vă exprimaţi de la tribună îngrijorările. Aveţi vreo îngrijorare?

Nedorind nimeni să participe la dezbateri, nici chiar domnul vicepreşedinte al Comisiei de învăţământ, vicepreşedinte al Partidului România Mare am spus şi preşedinte al Comisiei de învăţământ, profesorul Stanciu.

Stimaţi colegi, trecem la parcurgerea raportului, în paralel cu proiectul de lege de aprobare a ordonanţei.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Comisia ne propune să-l modificăm prin alin.2, urmăriţi-l. Admis amendamentul, se modifică textul şi se renumerotează articolul.

Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în formularea existentă.

Art.1 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul 4, admis amendamentul 4, se modifică art.1 din ordonanţă.

Art.2 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul 5, se modifică art.2.

Art.3, urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, se modifică art.3.

Art.4, urmăriţi amendamentul 7, se modifică, dacă nu aveţi obiecţiuni, art.4 în mod corespunzător.

După art.4, comisia ne propune prin amendamentul 8 introducerea a două articole noi: 4¹, 4², urmăriţi-le la pag.8, 9. Nu aveţi obiecţiuni, se introduc cele două texte.

Art.5 actual, comisia ne propune să-l modificăm prin amendamentul 9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică art.5.

Art.6 actual. Le-aţi luat pe toate, comisia, şi pe toate le modificaţi metodic.

Urmăriţi amendamentul 10. Nu aveţi obiecţiuni, modificat art.6.

Art.7, amendamentul 11. Admis amendamentul 11, modificat art.7.

Art.8 actual, urmăriţi amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.9, urmăriţi amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.10, urmăriţi amendamentul 14. Admis amendamentul, se modifică art.10.

Art.11, urmăriţi amendamentul... nu este amendament, este primul text rămas nemodificat de către comisie. Aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Rămâne textul din ordonanţă, mă refer la art.11.

După art.11, comisia, prin amendamentul 16 ne propune un nou articol 11¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce textul.

La art.12 urmăriţi amendamentul 17. Admis amendamentul 17 care este destul de lung, urmăriţi-l până la pag.17. Admis amendamentul, se modifică textul.

După art.12 comisia ne propune 5 texte noi: 12¹ până la 12⁵. Dacă aveţi obiecţiuni?

Urmăriţi amendamentul 18 cu cele 5 articole noi. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul şi introdus textele respective.

Amendamentul 19, care este şi ultimul, se referă la introducerea unui art.II nou în cuprinsul legii de aprobare. Vă rog să-l urmăriţi. Admis amendamentul, se introduce art.II în lege.

Am parcurs textele acestui proiect de lege, urmează să supunem votului final în şedinţa de marţi.

Următorul proiect, la punctul 44, Comisia pentru administraţie. Lipseşte domnul preşedinte Oltean şi constat că nici pentru celelalte puncte rămase pe ordinea de zi nu sunt întrunite condiţiile de a fi dezbătute.

În aceste condiţii, parcurgând proiectele de pe ordinea de zi care au fost în stadiul de a fi preluate, declarăm închisă şedinţa, nu înainte de a vă anunţa pe depunătorii moţiunii că, după ce voi examina regulamentar condiţiile, voi afişa această moţiune şi voi stabili, potrivit Regulamentului, data dezbaterii, care vă va fi comunicată în termen util.

Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa de astăzi şi vă doresc o activitate constructivă şi fructuoasă în teritoriu.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.30.