Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Puiu Haşotti, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Puiu Haşotti:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Conform programului, ziua de astăzi începe cu declaraţiile politice. Îl rog pe domnul Leonăchescu să deschidă şedinţa. Mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

Recent, un institut de studii sociale a realizat un sondaj de opinie pe un eşantion de 1100 persoane din 82 localităţi. Tema sondajului a fost simplă: câte partide politice trebuie să existe în România pentru ca lucrurile să meargă mai bine?

Rezultatul arată că 22% dintre cei chestionaţi nu doresc numai două partide, unul la putere şi unul în opoziţie, în timp ce aproximativ 58% au optat pentru două partide ca în Statele Unite ale Americii. Restul de 20% este format din nehotărâţi; cam mulţi nehotărâţi, am zice noi!

Câte partide sunt necesare într-o ţară? Iată o întrebare demnă de comentat.

Din start, constatăm că, în lumea modernă, ideologiile extremiste, totalitarismele de dreapta sau de stânga şi, cu atât mai mult, dictaturile nu au statut ştiinţific. Aceasta pentru că sistemele socio-economice umane nu suportă viteze mari de evoluţie. Terapiile de şoc au fost vise care n-au ţinut seama de vitezele admisibile de evoluţie; structurile de putere, care au crezut că pot schimba lumea dintr-o dată, au eşuat lamentabil şi au chinuit lumea în zadar! De aici, excluderea din viaţa lumii moderne a partidelor extremiste - de dreapta sau de stânga - şi evitarea repetării unor experienţe triste, cum au fost: comunismul, extremismul roşu de stânga, şi fascismul, extremismul brun de dreapta.

Deoarece sistemele complexe, aşa cum sunt entităţile statale contemporane, au limite maxime de suportare a schimbărilor, acceptă anumite viteze maxime de evoluţie, numai partidele de centru-stânga şi cele de centru-dreapta pot acoperi, prin programe şi metode, asemenea cerinţe de normare şi monitorizare a evoluţiei sociale.

Schimbările spre stânga sau spre dreapta, de amplitudine rectificabilă, permit calarea pe realitate a diverselor modele politice. În caz de eroare sau de eşec, pierderile pot fi limitate, iar corecţia rapidă de traiectorie devine posibilă şi uneori chiar insesizabilă. Din câteva iteraţii, procesele reale pot fi "readuse la centru", iar relansarea se poate face, respectând vitezele maxime admise de sistem, pe noua vectorizare.

Este recomandabil sistemul politic format din două partide, unul la putere şi altul în opoziţie?

Personal, gândesc drept neperformantă o asemenea soluţie. Procesele naturale cer o competiţie efectivă şi reală a valorilor. Existenţa unui singur partid la putere sau în opoziţie, în dreapta sau în stânga, conduce la monopol politic. Mai devreme sau mai târziu, un asemenea partid, fără concurenţă, se prăbuşeşte prin implozie.

Un partid de centru-stânga aflat singur în opoziţie nu are cum să se perfecţioneze; nu are partener de competiţie ideatică, nu are mecanisme de blocare a generării relaţiilor de tip mafiot! La fel şi un partid de centru-dreapta: aflat singur, fie la putere, fie în opoziţie, îşi pierde capacitatea de a lupta pe baricadele sale ideologice şi de a se perfecţiona prin confruntare continuă şi deschisă.

Lupta oarbă pentru putere este mai uşor de câştigat pentru un partid aflat la guvernare, dacă se confruntă cu un singur adversar.

Lupta pentru progres impune perfecţionarea modelelor politice, iar asta cere competiţia ideilor pe ambele laturi ale baricadei.

Iată de ce, pentru România, existenţa a două partide de centru-dreapta şi a două partide de centru-stânga reprezintă o soluţie minimală naturală şi, deci, morală, care acoperă şi parametrul fundamental de evoluţie, viteza admisibilă a schimbării. În caz contrar, vom vinde ieftin făina şi vom cumpăra scump tărâţele!

Problema partidelor culturale, etnice, metodologice sau constituite pe orice alte criterii nu face parte din temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, domnule deputat!

Domnul deputat Florin Iordache. Se pregăteşte domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi din faţa dumneavoastră a fost determinată de ultima pseudomoţiune simplă iniţiată de colegii noştri din coaliţia de tristă amintire P.D.-P.N.L.

De ce pseudomoţiune? Foarte simplu! Constatând în ultima perioadă o lipsă acută de popularitate sau legat de această găselniţă parlamentară, pentru a atrage într-un fel atenţia populaţiei. Uită dânşii că în perioada de tristă amintire, 1996-2000, în care dânşii au condus şi gestionat România, nivelul de trai a fost cel mai scăzut de la Revoluţie şi până în prezent, uită câtă nemulţumire au produs populaţiei prin măsurile antisociale întreprinse.

Tocmai acum când s-a constatat că acest guvern face totul pentru creşterea nivelului de trai, scăderea inflaţiei, creşterea salarială şi crearea unor condiţii decente de muncă şi viaţă. Şi ca totul să fie complet, ne-au demonstrat că nici măcar unităţile de măsură ale energiei şi puterii nu se cunosc, atunci ne punem sincer întrebarea: oare cum au ajuns aici? Şi nu mai este, fără îndoială, nici o problemă de ce populaţia i-a taxat aşa la alegerile din 2000 şi cred eu că nici în 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Damian Brudaşca să ia cuvântul. Urmează domnul Károly Kerekes care nu este. Doamna Paula Ivănescu, nu este. Domnul Eugen Nicolăescu nu este. Înseamnă că domnul deputat Iosif Armaş urmează.

Domnul Damian Brudaşca:

Demonstrând că acţionează constant împotriva intereselor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca, cei care au fost aleşi, în iunie 2000, consilieri, s-au întrunit recent, într-o şedinţă a Consiliului local, dizolvat de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, pentru a aproba bugetul pe anul 2003. Manipulaţi de reprezentanţii P.S.D., reprezentanţii locali ai U.D.M.R., P.N.L., U.F.D. şi P.U.N.R. au folosit acest prilej nu pentru găsirea de soluţii viabile, concrete şi urgente pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii economico-sociale, culturale ştiinţifice şi sportive a municipiului, conform menirii pe care o au, ci exclusiv pentru răfuieli politice, respectiv pentru asigurarea fondurilor necesare firmelor baronilor locali ai P.S.D., dintre care unii sunt chiar aleşi locali, dar şi pentru punerea executivului în imposibilitatea de a rezolva problemele cetăţenilor. Unii dintre aleşii locali au avut chiar tupeul să afirme că, prin deciziile luate, vor demonstra că ei, respectiv P.S.D., conduc, de facto, activitatea din municipiu.

Mass-media locală a subliniat caracterul aberant al deciziilor luate, ca şi dorinţa, primitivă şi lipsită de simţul responsabilităţii civice, a aleşilor locali, care nu au dorit nici măcar să salveze aparenţele în ce priveşte transformarea unui buget destinat bunei gospodăriri a unuia din cele mai mari municipii ale ţării, în sursă de bani şi profit pentru Puterea P.S.D.-U.D.M.R. şi clientela sa.

Iată doar câteva dintre aberaţiile votate de cei care ar trebui, prin statut şi atribuţii să contribuie la dezvoltarea, nu la distrugerea municipiului Cluj-Napoca:

a) deşi art. 38 lit. q a Legii nr. 215/2001 obligă consiliile locale să asigure ordinea publică prin angajarea de gardieni, aleşii locali au repartizat acestei activităţi doar 500 milioane lei. Suma este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor pe anul 2003 doar pentru 7,8125 gardieni publici.

Dacă, potrivit voinţei consilierilor locali, la Cluj-Napoca pot funcţiona doar 7,8125 de gardieni publici, la Craiova sunt 95, la Constanţa 350, la Braşov 173, la Timişoara 102, la Iaşi 316, iar la Bucureşti 1436. În judeţul Cluj, în localităţi urbane cu o populaţie de cel puţin 10 ori mai mică decât a municipiului Cluj-Napoca, primăriile au un număr mai mare de gardieni publici. Astfel, la Turda sunt 34, la Dej 21, iar la Câmpia Turzii 22. şi asta pentru că primarii respectivi sunt pe listele P.D.S.R.

b) un obiectiv urmărit de actualul guvern este accelerarea eforturilor de integrare europeană şi euro-atlantică. Dar, pe un an întreg la Cluj Napoca s-au alocat zero lei la capitolul "cofinanţări pentru proiecte europene". Este evident că aleşii locali, nu executivul, nu doresc atragerea de fonduri europene pentru comunitatea clujeană. Prin urmare, aleşii locali din Cluj-Napoca şi-au propus şi au reuşit cu brio, cu intenţie sau din prostie, să boicoteze politica Puterii PSD-UDMR.

c) fondurile alocate pentru cheltuielile de personal sunt suficiente doar pentru primele nouă luni ale anului în curs. Este clar că scopul urmărit este subminarea prin orice mijloc a activităţii executivului pentru ca acesta să nu poată soluţiona problemele numeroase şi complexe pe care le ridică cetăţenii.

d) pentru fondul de protocol al Primăriei s-au alocat tot zero lei. În schimb, având în vedere faptul că în fruntea acestora se află directori în solda P.S.D., cheltuielile de protocol ale Regiilor de Termoficare şi de Transport Urban Călători se ridică la 50 milioane de lei fiecare, iar ale RADP la 425 milioane de lei. E de prisos, cred, orice comentariu suplimentar.

e) tot zero lei sunt şi prevederile bugetare pentru mansardarea Şcolii gen. Nr. 10 din cartierul Zorilor sau pentru consolidarea Şcolii nr. 25.

f) pentru extinderea Colegiului Naţional "George Coşbuc" aflat într-o stare avansată de deteriorare, s-au alocat doar 15 miliarde de lei, dintr-un necesar de 90 de miliarde, iar pentru extinderea Clinicii Chirurgie II, medicală II şi ORL, doar achiziţionarea dotărilor necesare din acest an se ridică la peste 18 miliarde de lei. Dar pentru aleşii locali, manipulaţi în mod ordinar de reprezentanţii P.S.D., acest lucru nu are absolut nici o semnificaţie.

g) aleşii locali din Cluj-Napoca dovedesc o ostilitate de care nici chiar regimurile totalitare nu dau dovadă în ceea ce priveşte cultura. Am în vedere decizia stupidă de sistare a apariţiei publicaţiilor editate de primărie, în primul rând a revistei de cultură, literatură şi artă "Cetatea culturală", publicaţie care şi-a câştigat un binemeritat prestigiu în ţară şi departe peste hotare.

În meschinăria lor, consilierii locali ai P.S.D., U.D.M.R., P.N.L., U.F.D. şi P.U.N.R. şi-au dovedit dispreţul şi pentru artiştii Operei Române din Cluj-Napoca. Ei au respins un proiect de hotărâre al primarului de a aloca 50 de milioane de lei pentru a-i putea omagia pe marii artişti lirici Lya Hubic, Mariana Nicolesco, David Ohanesian, Ionel Pantea, Ion Buzea, pentru a aminti doar câţiva, în cadrul spectacolului de gală al Festivalului "Oamenii de Aur ai Operei". Dar aceiaşi consilieri au alocat 400 de milioane de lei pentru modernizarea, deci, nu pentru repararea, acoperişului Operei Maghiare din Cluj-Napoca. Deci, în viziunea acestor ipochimeni, artiştii lirici români nu valorează nici măcar cât o ţiglă sau o rigolă pentru modernizarea unei instituţii pusă în slujba iredentismului şi şovinismului.

Politica de umilire a poporului român promovată la vârf de P.S.D., în cârdăşie criminală cu UDMR, este imitată şi în capitala de suflet a Transilvaniei.

Hotărârea adoptată de aleşii locali clujeni este lovită de nulitate întrucât mulţi dintre ei au interese personale, de ordin material şi financiar, în stabilirea structurii bugetului municipiului pe anul 2003. Rămâne ca justiţia clujeană să-şi dovedească măcar o singură dată echidistanţa şi competenţa anulând această hotărâre ce urmăreşte distrugerea, din raţiuni ce ţin de patologic, a municipiului Cluj-Napoca.

Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Distinşi colegi, cu tot respectul, vă reamintesc că declaraţiile politice nu pot depăşi trei minute. Sunt 37 declaraţii astăzi. Timpul nu este suficient. În situaţia în care unii dintre dumneavoastră găsesc că este convenabil să depună declaraţiile la secretariat, o pot face. Asta şi pentru a reuşi să ne încadrăm în timpul alocat.

Îl rog pe domnul deputat Iosif Armaş să ia cuvântul. Se pregăteşte domnul Kerekes Károly.

Domnul Iosif Armaş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Mâine, se vor împlini trei săptămâni de când primul-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, a prezentat în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, declaraţia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi priorităţile economice şi sociale în anii 2003-2004.

Dată fiind importanţa deosebită a acestui demers, îmi rezerv dreptul, în limita timpului ce-mi este alocat, să punctez o temă din discursul premierului.

Şeful Executivului a vorbit pe înţelesul tuturor despre coordonatele fundamentale ale politicii Guvernului la jumătatea mandatului. La fel procedase domnia sa şi la sfârşitul anului 2001 când, pentru prima dată, în viaţa parlamentară postrevoluţionară, potrivit prevederilor constituţionale, un guvern şi-a angajat răspunderea unei declaraţii de politică generală.

Nu doresc să mă refer în intervenţia mea la ansamblul declaraţiilor domnului Adrian Năstase. În general, acesta a făcut trimitere pe larg la bilanţul economico-social la jumătatea mandatului, la măsurile ce trebuie întreprinse pentru realizarea economiei de piaţă funcţionale, la desfăşurarea formei administrative, etc.

S-a realizat, cu alte cuvinte, un tablou corespunzător al vieţii social-economice şi politice actuale şi de perspectivă. Vreau să scot în evidenţă, cu permisiunea dumneavoastră, în câteva cuvinte, un aspect prin care domnul Adrian Năstase a prezentat colaborarea dintre Legislativ şi Executiv, după opinia mea, esenţial, şi pentru care, în calitatea mea de deputat al P.S.D., îi mulţumesc.

Guvernul s-a angajat şi cred că în bună parte a reuşit să-şi restabilească raporturile constituţionale dintre Executiv şi Legislativ, având drept urmare repunerea Parlamentului în rolul său de reprezentant suprem al poporului român şi de unica autoritate legiuitoare a ţării, aşa cum stă scris în Constituţie.

"Vă mulţumesc pentru atenţia care aţi acordat-o", a spus domnul Adrian Năstase, adresându-se Parlamentului, "şi pentru modul responsabil în care aţi tratat în cadrul procedurilor parlamentare proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi a integrării ţării noastre în Uniunea Europeană."

Acestea au fost şi sunt într-adevăr obiectivele fundamentale ale politicii externe româneşti. Anul care urmează este esenţial pentru accelerarea procesului de pregătirea aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progresului înregistrat în politica internă, devine posibilă finalizarea negocierilor şi semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.

Aş dori să închei declaraţia mea politică prin a sublinia că actul de frondă al grupurilor parlamentare al P.D. şi P.N.L. petrecut datorită transmisiunilor în direct la televiziune, în văzul întregii ţări, a fost în opinia mea doar un spectacol ieftin şi un refuz nejustificat de a participa la o dezbatere consacrată unor probleme fundamentale ale ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Kerekes Károly. Se pregăteşte domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Károly Kerekes:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale, un capitol aparte este consacrat problemelor referitoare la protecţia socială a persoanelor cu handicap.

În acest document se recunoaşte lipsa capacităţii serviciilor sociale generale, nespecifice de a se adapta nevoilor speciale ale persoanelor cu handicap. Se recunoaşte, de asemenea, că serviciile comunitare sistematice menite să vină în sprijinul persoanelor cu handicap neinstituţionalizate sunt limitate, atât ca număr, cât şi ca tip, şi că serviciile privind plata şi contractarea unor îngrijitori personali pentru persoanele cu handicap grav sunt deficitare.

Documentul citat prevede, printre altele, ca obiectiv îmbunătăţirea serviciilor la domiciliu pentru persoanele cu handicap grav neinstituţionalizate, pe fondul serviciilor de asistenţă socială comunitară.

Dar se pare că măsurile guvernamentale luate, paradoxal, ulterior elaborării acestui document nu sunt în concordanţă cu acest obiectiv. Din cauza unor dispoziţii recente, o parte a persoanelor cu handicap sunt puse într-o situaţie care le poate duce la limita unei vieţi suportabile.

Astfel, în conformitate cu Ordinul Secretarului de stat pentru persoanele cu handicap nr. 90/2002 s-a restrâns aria bolilor sau a sechelelor generatoare de handicap, mai ales a celor cronice şi a celor specifice vârstei a treia. Ca atare, în baza noilor criterii medico-legale de expertizare, o parte dintre persoanele din evidenţele inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap care au beneficiat de îngrijire prin asistent personal nu se vor mai încadra într-o categorie de persoane cu handicap. Multe dintre aceste persoane au suferit amputaţii sau grave accidente vasculare, intervenite după vârsta pensionării. Oameni paralizaţi sau cu picioare amputate sunt respinşi pe considerentul că nu se încadrează în gradul de handicap avut până în prezent. În afara faptului că pierd dreptul de a avea un asistent personal, aceste persoane nu mai beneficiază nici de celelalte facilităţi prevăzute de lege.

O altă dispoziţie, dată prin Ordinul 726/2002 al ministrului sănătăţii şi familiei prevede că examinarea celor care solicită eliberarea certificatului de încadrare într-o categorie de persoană cu handicap care necesită protecţie socială se va face numai până la împlinirea vârstei de pensionare, persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare urmând a fi îndrumate către autorităţile administraţiei publice locale în vederea acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

Stimaţi colegi,

Consider că aceste măsuri au fost luate în mod pripit, fără o analiză prealabilă a situaţiei reale. De mai multă vreme, UDMR obiectează împotriva neadoptării cadrului legal pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de asistenţă socială comunitară, fapt prevăzut în legea-cadru a sistemului naţional de asistenţă socială şi nerealizat nici până azi. Întârzierea creării cadrului legal lasă fără asistenţă socială persoanele cu handicap în cauză.

De altfel, nici Legea nr.17 amintită privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice nu este în măsură să rezolve problema persoanelor vârstnice cu handicap din cauza greutăţilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale.

În aceste condiţii, din păcate, obiectivele enunţate în Planul naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale rămân doar la nivelul declarativ.

Prin această intervenţie, vreau să atrag atenţia asupra neliniştilor şi nemulţumirilor provocate de măsurile amintite în rândul familiilor în care sunt astfel de persoane cu handicap şi că este nevoie de urgenta remediere a situaţiei din partea celor care au provocat-o. În aceste condiţii, elaborarea cadrului legal al serviciilor de asistenţă socială comunitară nu mai poate fi amânată.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Încă o dată vă rog să reţineţi că declaraţia trebuie să aibă maximum trei minute.

Îl rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu să-şi expună declaraţia politică. Urmează domnul Napoleon Pop.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea politică de astăzi este intitulată "Graiul nostru".

După ce agricultura a fost pusă la pământ - producţia de cereale la hectar obţinută anul trecut fiind comparabilă cu cea care se obţinea în anul 1938, după ce marile combinate zootehnice au fost desfiinţate, după ce flota României a fost înstrăinată pe nimic, după ce industria a fost, cică, "privatizată" prin vindere la preţuri derizorii deoarece a fost apreciată drept o "grămadă de fier vechi", după ce forţele armate au fost, practic, lichidate, învăţământul, din unul performant la nivel mondial, transformat într-o cenuşăreasă, sănătatea reformată în rău şi atâtea altele, în aer mai plutea o întrebare: oare a mai rămas ceva de distrus sau de furat în această ţară ?

Răspunsul ni l-a dat Comisia de modificare a Constituţiei, care, cu mândrie, ne-a informat în seara zilei de marţi, 25 februarie 2003, că după o muncă de aproximativ opt luni şi-a finalizat lucrările şi a stabilit că mai avem ceva de cedat: graiul. În acest fel, membrii acesteia au dat dovadă că nu cunosc poezia "Graiul neamului", scrisă în 1901 de marele poet ardelean George Coşbuc, care spunea:

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Napoleon Pop să ia cuvântul. Urmează domnul Marian Ianculescu, dacă nu este, domnul Codrin Ştefănescu de la P.S.D. Domnul Codrin este prezent? Nu este. Atunci, domnul Cristian Sandache.

Domnul Napoleon Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să mă refer la faptul că efortul de integrare în Uniunea Europeană este sub nivelul cerinţelor convenite cu partenerii.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm deja în luna martie a acestui an 2003, un an crucial pentru România atunci când vorbim ca ţara noastră să devină membru deplin al Uniunii Europene în 2007, şi constatăm lipsa unei modificări în bine a dinamicii în efortul de integrare sau, cel puţin, nu avem cunoştinţă de acest lucru.

Un nou pact politic a fost încheiat recent pentru acest obiectiv între partenerii politici, dar guvernul întârzie să ne informeze şi să ne mobilizeze pentru demersul pe care l-am convenit, astfel încât să nu ieşim din calendarul propriilor noastre promisiuni.

Este tot mai evident faptul că anul 2007 este un obiectiv necesar pentru noi, dar nu obligă Uniunea Europeană la nimic, aceasta reiterându-ne în mod repetat că România va deveni membru deplin când va fi pregătită.

Cred că fiecare dintre noi este conştient de această capcană, la care aş adăuga efectele negative ale duelului din ultimul timp dintre preşedinte şi premier precum şi o percepţie, poate greşită, a aşezării aproape totale sau neechilibrate a ţării noastre de partea S.U.A. în posibilul conflict armat din Irak, spre insatisfacţia unor parteneri din Uniunea Europeană, de care avem nevoie în efortul nostru de integrare euro-atlantică.

Diplomaţi străini relevă că pot înţelege acest comportament, dar acuză lipsa de consultări prealabile, cu atât mai mult cu cât am reuşit să fim asimilaţi "de facto" în clubul euro-atlantic, recunoaşterea de "jure" fiind, practic, pe un drum cu o finalitate clară, repet, dacă suntem pregătiţi.

În aceste circumstanţe, sunt obligat să reflectez dacă s-a schimbat ceva în realizarea relativ concomitentă a celor două obiective strategice ale acestui deceniu - NATO şi Uniunea Europeană - sau, în timp ce sperăm să devenim cât mai repede membru NATO, integrarea în Uniunea Europeană o amânăm pentru că nu mai vrem sau nu putem să ne pregătim.

Sper că opţiunea încă neexprimată a Executivului cu privire la dinamica integrării în Uniunea Europeană, nu este ca România să devină o nouă Turcie, într-o zonă total europeană, însă pentru un alt timp şi din alte considerente.

Această "speranţă" mă îngrijorează cu atât mai mult cu cât a deveni pregătit pentru integrarea în Uniunea Europeană înseamnă că actualul Executiv să renunţe chiar din acest moment la anumite abordări. Acestea, deocamdată, nu sunt convingătoare cu privire la economia de piaţă funcţională, independenţa politică a justiţiei, stăvilirea corupţiei şi, evident, capacitatea instituţională de a administra eficient acest proces complex al integrării, care presupune şi mai multă descentralizare, iniţiativă, privatizare, restructurare, implicarea societăţii civile, transparenţă, competiţie şi renunţarea la măsuri administrative etatiste.

Aş dori să fiu cât mai repede contrazis pentru implicare parlamentară de legiferare tocmai în sensul implementării Programului legislativ de integrare în Uniunea Europeană pe care-l are în vedere Executivul, însă nu prin ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Scurta mea intervenţie se intitulează: "Dacă opoziţia este slabă, nu-i vina puterii".

Există o serie de analişti care nu contenesc a deplânge starea unei anumite părţi a opoziţiei, respectiv Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal, întrebându-se care ar fi explicaţiile potrivit cărora aceste formaţiuni politice, fie stagnează, fie cresc cu greu pe scara procentajelor. Respectivii acuză în acest sens Partidul Social Democrat, iar voci importante din Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal preiau un astfel de mesaj pe care-l focalizează tot înspre PSD, pe care-l numesc în mod invariabil partid-stat.

În fapt, slăbiciunea celor două partide, participante la guvernarea anilor 1997 - 2000, aparţine doar lor. Lipsa de credibilitate vine tocmai din amatorismul preponderent al mesajelor pe care ele le emit, pe scurt, a manierii de a exercita rolul politic.

În special este cazul Partidului Democrat, transformat aproape în totalitate în portavocea unei singure persoane, în speţă domnul Traian Băsescu.

Critici avântate, dar infantile pe fond şi chiar în formă pe alocuri, atacuri oarbe ce dovedesc febrilitate, incoerenţă, spirit autodistructiv de tip kamikadze. Este nevoie de o opoziţie coerentă şi mai ales matură sub aspectul manifestărilor. Un important politolog, Isabel de Madariaga, considera că o opoziţie valoroasă constituie un enorm câştig pentru statul respectiv, dar şi pentru însăşi ideea de democraţie. În cazul României actuale, însă, mai trebuie exersată.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Kelemen Atilla. Urmează domnul Ştefan Baban.

Domnul Kelemen Atilla:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cuvântul meu de astăzi vrea să fie un nou semnal de avertizare pentru România anului 2003, a României care după evenimentele anului 1989 şi-a exprimat ferm dorinţa sa de a păşi pe drumul democraţiei adevărate, care în final să ne ducă în structurile euroatlantice şi în Uniunea Europeană, adică în acea lume considerată civilizată, în care atât de mult am visat să fim membri cu drepturi depline, să contribuim cu civilizaţia României, polifonică şi multinaţională, la coloratul tablou al culturii europene.

Ca deputat de Mureş, bineînţeles nu pot uita de acea lună martie a anului 1990, când forţele obscure au comis un atentat împotriva bunei convieţuiri a etniilor din judeţul Mureş şi din municipiul Târgu-Mureş.

Nu am uitat aceste zile negre şi suntem convinşi că acesta va rămâne numai un eveniment istoric trist şi niciodată repetabil. Sperăm din inimă că asemenea fapte necugetate niciodată nu vor mai tulbura liniştea urbei Târgu-Mureşene.

Cu toate acestea, în ultima vreme hidra xenofobiei iarăşi întinde tentaculele veninoase spre meleagurile noastre. În ultima vreme, asistăm din nou la vopsirea, murdărirea, profanarea tăbliţelor bilingve ale localităţilor mureşene.

Degeaba suntem mândri, şi suntem, - stimaţi colegi - de euroconformitatea Legii nr. 215/2001, care garantează inscripţionarea bilingvă în localităţile cu peste 20% a localnicilor de o etnie oarecare, dar practica zilnică dovedeşte nouă şi celor veniţi din alte ţări, din alte localităţi, un trist adevăr, şi anume nerespectarea acelora de altă naţionalitate, care trăiesc împreună cu noi.

Stimaţi colegi,

Pe această cale doresc să vă avertizez pe toţi, atât majoritatea, cât şi pe cei care trăim în minoritate, că respectul reciproc este o valoare fundamentală a acelei Europe unde cu toţi vrem să ajungem, iar redresarea stării inscripţiilor bilingve este o atribuţie a organelor responsabile, o datorie pe care unii încearcă, din păcate, să o uite.

Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Baciu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ministerul Finanţelor - dinozaurul din economia românească.

Mai toate ministerele şi implicit miniştrii actualei guvernări au fost blamaţi sau arătaţi cu degetul, atât pentru aşa-zisele iniţiative legislative, cât şi pentru birocraţia, încetineala şi hibernarea activităţii din sectorul pe care-l conduceau şi coordonau. Dar nici unul parcă mai mult decât Ministerul Finanţelor.

Începând de la propunerile de majorare a unor taxe li impozite, de la instituirea unor noi taxe şi impozite, de la apariţia unor noi legi care să reglementeze fiscalitatea din România (chiar dacă normele de aplicare a acestor acte normative apar fie cu întârziere, fie deloc), de la haosul care domneşte în legislaţia financiar-contabilă şi până la încălcarea deontologiei profesionale de către unii din funcţionarii săi, acest minister deţine cu brio primul loc în topul scandalurilor şi nemulţumirilor, fiind considerat unicul şi adevăratul dinozaur al economiei româneşti.

De ce această asemănare? Pentru că acest minister are cei mai mulţi angajaţi şi cele mai multe direcţii din actuala schemă a executivului, pentru că unităţile din subordine nu reuşesc de cele mai multe ori să se adapteze mecanismelor suple şi diverse, în continuă evoluţie, ale economiei de piaţă, lucrând, acolo unde ar fi nevoie de bisturiul stimulentelor, cu toporul sancţiunilor.

Recentul scandal legat de impozitarea globală a unor beneficii extrasalariale arată direcţia urmată de acest minister: aducerea de noi venituri la buget, dar nu ca rezultat al reformei economice şi fiscale, ci prin taxarea unor drepturi acordate salariaţilor. Angajatorii care şi-au putut permite aceste facilităţi pentru angajaţi - telefon mobil, autoturism de serviciu, asigurări etc. - au urmărit în special evitarea plăţii impozitelor supradimensionale pe salarii şi apoi stimularea factorului uman, pentru a dispune de specialişti bine pregătiţi şi pentru a dovedi acestora că firma investeşte şi în resursele umane.

Care a fost răspunsul Ministerului de Finanţe? Unul simplu şi la îndemâna celui care are foarte puţine idei, iar când le are provoacă stupefacţie. Deci, prin Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2001, apărute în 2003, acest dinozaur a urmărit din umbră toate facilităţile acordate salariaţilor şi a hotărât să le impoziteze. Nu este corect ca la un an şi jumătate - iunie 2001 - de când a apărut ordonanţa respectivă, normele metodologice să modifice radical aplicarea acesteia, având în vedere că în anul 2002 tot ce a reprezentat venit obţinut de cetăţenii români - mă refer doar la ei - a intrat sub incidenţa acestui act normativ.

Într-un interviu la radio, ministrul Mihai Tănăsescu a răspuns la întrebarea unui ascultător, întreprinzător privat, că salariaţii din acest minister - şi mă refer şi la unităţile din teritoriu - nu sunt corupţi, nu solicită mită şi nu sunt puşi pe decapitarea patronilor. Domnule ministru, cu respect vă informez că ce aţi spus este valabil doar pentru 10 până la 20% din funcţionarii dumneavoastră. Pentru restul, întrebaţi-i pe cei care trebuie să cotizeze lunar pentru a-şi putea menţine afacerile. Iar pentru returnările de t.v.a., mai mult sau mai puţin legale, s-a scris prea mult. Ori sunteţi rupt de realitate, ori nu vreţi să vedeţi de fapt ce se întâmplă în curtea ministerului ce cu onoare îl conduceţi.

Stimaţi colegi,

Credeţi că relaţia existentă în România între stat şi cetăţean este una corectă sau una bazată pe neîncredere şi tentative de înşelăciune reciprocă? Poate cetăţeanul să aibă încredere în statul care schimbă regulile în timpul jocului şi le aplică după cum îi convine? Merită ca cetăţeanul să dea de bună voie când ştie bine să nu va primi nimic înapoi?

Dacă nici în acest an de reformă fiscală nu se iau măsuri ferme şi eficiente de restructurare şi modernizare - implicit actualizarea cu standardele europene la care tot facem referire - în acest domeniu al finanţelor, să nu ne mire dacă şi peste 2 - 3 ani Ministerul Finanţelor, indiferent de conducerea pe care o va avea, va rămâne unicul dinozaur al economiei româneşti pe piaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Baciu. Se pregăteşte domnul deputat Radu Stroe.

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să încep cu ceea ce mă gândisem încă de azi dimineaţă, dar înainte de a începe vreau să fac o precizare şi o subliniere care mi-a fost inspirată de intervenţia unui coleg de-al nostru din această sală, de mai înainte, de la PSD, care ne-a acuzat pe noi, cei din PD de amatorism, infantilism politic şi că am fi tentaţi sau, mă rog, că suntem cumva o portavoce a unui singur individ şi aşa mai departe.

Nu dau răspuns la asemenea chestiuni, ci vreau să vă spun un singur lucru, mai ales că cel care a spus aşa ceva este istoric de meserie şi nu este un istoric rău, este un om cultivat. În secolul VI al Erei Creştine, pe timpul împăratului Iustinian, în Bizanţ, a trăit un foarte interesant istoric pe care îl chema Procopius din Cezareea. El a scris două istorii: o istorie oficială, pentru că era istoricul curţii împăratului Iustinian, în care istorie scria că împăratul este cel mai grozav om din istorie, salvarea tuturor, centrul universului, împăratul împăraţilor etc. şi mai scria o istorie acasă, "Istoria secretă a lui Procopius", a rămas aşa cunoscută, în care scria că împăratul Iustinian este ultimul dintre oameni, că este un bandit, că este un dictator, că este o ruşine a speţei omeneşti şi că va duce imperiul de râpă. Acum, sigur că după secole şi secole s-au întrebat istoricii: când a fost sincer Procopius? Când a scris despre măreţia împăratului Iustinian sau în istoria secretă de acasă, din sertar, când a scris despre ticăloşia împăratului? Rămâne în continuare această dilemă, şi această dilemă rămâne şi pentru colegii noştri din PSD şi mă gândesc la ceea ce spun aici şi la ceea ce eventual spun acasă, scriu acasă sau vorbesc cu neamurile. Aşa că, să trecem mai departe...

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule deputat, iertaţi-mă, domnule profesor, domnule coleg, dacă vreţi să concluzionaţi, că au trecut deja trei minute.

Domnul Mihai Baciu:

Concluzionez, domnule preşedinte, pentru că o ţară bine guvernată nu înseamnă numai legi bune, ci în egală măsură respectarea şi aplicarea acestora în litera şi spiritul lor.

Acest lucru presupune, printre altele, ca sancţiunile aplicate pentru nerespectarea legii să fie cele prevăzute legal, de cele mai multe ori în corpul însuşi al legii, şi nicidecum altele. Nimeni, în această ţară - fie el persoană fizică, persoană juridică, instanţă de judecată, organ al administraţiei locale sau centrale, inclusiv Guvernul - nu are voie să aplice alte sancţiuni pentru nerespectarea unei legi decât cele prevăzute legal sau să stimuleze aplicarea şi respectarea legii prin mijloace de constrângere inventate şi recomandate verbal sau confidenţial de nu ştiu care şefi judeţeni sau de la "centru".

Am vizitat zilele trecute mai multe comune din judeţul Iaşi şi se ştie că perceperea impozitului pe terenurile agricole şi forestiere din extravilan a început de la 1 ianuarie a.c., în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. Se ştie, de asemenea, că Legea prevede nişte sancţiuni pentru cei care, aflaţi sub incidenţa ei, nu plătesc acest impozit, ori nu-l plătesc la timp ş.a.m.d.

Numai că primăriile, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, - nu numai din judeţul Iaşi, ci din toată ţara - aplică alte metode de constrângere, cu totul alte sancţiuni decât cele prevăzute în lege, pentru a-i obliga pe ţărani să-şi plătească impozitul pe pământ.

Se ştie că România "beneficiază" de-o birocraţie dezvoltată, ba chiar înfloritoare, de sorginte - aş zice eu - bizantină. Românul, inclusiv ţăranul - are nevoie de un act, o adeverinţă, un certificat şi multe altele asemenea, de la stăpânire.

Dacă i se naşte un copil, dacă moare cineva, dacă se însoară omul trebuie să ceară o hârtie de la primărie; ba chiar şi dacă vrea să vândă un porc sau o vită, câţiva saci de porumb sau de grâu şi în multe alte situaţii - unele cu totul inedite -, ţăranul trebuie să obţină o adeverinţă, un certificat, un permis şi Dumnezeu mai ştie ce de la primărie.

Şi dacă unele din aceste documente sunt realmente necesare şi le regăsim în orice ţară modernă şi democrată, altele sunt rodul imaginaţiei birocratice nelimitate a Guvernului şi a structurilor de putere supuse lui şi partidului de guvernământ.

Domnul Puiu Haşotti:

Dacă vreţi să concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Mihai Baciu:

Problema pe care o supun, azi, domnule preşedinte, şi aceasta ţine loc de concluzie, atenţiei dumneavoastră nu este cea a caracterului raţional sau mai puţin raţional al acestui noian de produse ale birocraţiei noastre, ci modul abuziv şi ilegal în care primăriile utilizează aceste instrumente ca mijloace de constrângere. Astfel, dacă un cetăţean solicită de la o primărie comunală unul din multele acte pe care le-am amintit mai înainte, el este refuzat dacă nu şi-a plătit impozitul pe pământ. Au fost situaţii în care rudele n-au putut să-şi îngroape mortul până nu au plătit acest impozit; nu mai vorbesc de cei care vor să meargă la târg să vândă un porc, o vită sau câţiva saci de cereale.

Nici un text de lege nu permite aşa ceva, aşa încât ne aflăm în faţa unui abuz de putere de care, de fapt, nu sunt vinovaţi primarii comunelor. Lor li s-a "recomandat" insistent de către prefecţi, preşedinţii şi secretarii Consiliilor Judeţene să folosească labirintul nostru birocratic ca mijloc de intimidare şi constrângere a celor datori, de la 1 ianuarie a.c, să plătească impozitul pe terenurile agricole şi forestiere.

Eu nu ştiu dacă Ministerul de Finanţe şi titularul său cunosc această situaţie dar, fie că o cunosc sau nu, consider că mijloacele de colectare a taxelor şi impozitelor trebuie să fie numai cele prevăzute în lege; în plus, acelaşi minister ar face mai bine să-şi îndrepte atenţia spre marii evazionişti fiscali şi spre imensa economie subterană şi să nu mai permită acest terorism la adresa micului proprietar de pământ care, în realitate, nici nu prea are de unde plăti.

De altfel, plecând de la această realitate la care adăugăm şi alte puternice motive de ordin social şi legislativ, noi, deputaţii PD, am iniţiat o propunere legislativă de amendare a Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002, în sensul amânării impozitării terenurilor agricole şi forestiere din extravilan.

Această, însă, este o altă temă pe care o voi aborda în viitoarea Declaraţie Politică în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie "

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Încă o dată vă rog, cu toată colegialitatea, rezumaţi-vă la cele trei minute; oricum nu ne vom încadra în timpul afectat declaraţiilor politice. Vă anunţ de pe acum că domnii deputaţi Nicolae Vasilescu, Emil Rădulescu, Dan Coriolan Simedru, subsemnatul, domnul deputat Sonea, domnul deputat Nicolaescu au depus la secretariat declaraţiile domniilor lor.

Îl rog pe domnul deputat Radu Stroe să ia cuvântul. Se pregăteşte domnul deputat Victor Bercăroiu.

Domnul Radu Stroe:

La mai bine de 13 ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi circa 10 ani de la data aprobării Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, actuala putere P.S.D., Guvernul Adrian Năstase, într-un dispreţ fără margini faţă de români, a îndrăznit să expedieze în Parlamentul României un simulacru de Proiect de Lege care să reglementeze adunările publice, pe care, din păcate, ilustra cameră a Senatului s-a grăbit să îl aprobe fără discernământ.

Prin respectivul proiect, guvernanţii au decis să pună "botniţă" tuturor primarilor opoziţiei, în special acelora din marile oraşe: Bucureşti, Timişoara, Braşov etc., anulându-le acestora atribuţiile pe care le aveau în legătură cu organizarea şi apărarea mitingurilor şi adunărilor publice.

Este de înţeles acest comportament al puterii dacă se are în vedere faptul că, până la alegeri, vremurile vor fi tot mai grele pentru guvernanţi, iar singura armă democratică a populaţiei sărăcită şi batjocorită de saltimbancii de imagine ai P.S.D. a rămas manifestaţia publică.

Dar P.S.D. nu doreşte să pună botniţă numai primarilor opoziţiei sau opoziţiei în ansamblul său! Guvernul P.S.D. pune botniţă populaţiei României şi democraţiei acestei ţări!

Absurdul proiectului de lege elaborat de Guvernul Năstase şi aprobat de Senatul domnului Văcăroiu constă, în esenţă, în textele de la punctele 6, 7 şi 8 care vizează art. 8, 9 şi 10 din Proiectul nr. 719/2002.

Culmea acestui absurd constă în faptul că primarul este "aşezat" într-o comisie, alături de secretarul numit de prefect (care şi el este numit de Guvern) şi de reprezentanţii Poliţiei şi ai Jandarmeriei, numiţi de Ministerul de Interne, adică tot de către Guvern.

Rămas singur într-o astfel de comisie, primarul Timişoarei, spre exemplu, n-ar mai putea niciodată să aprobe un miting împotriva guvernanţilor!

Aşa arată absurdul democraţiei Guvernului Năstase care, neîndoielnic, este de inspiraţie cozmâncisto-comunistă! Asta pentru a mai da o şansă domnului Adrian Năstase!

Dacă acesta este drumul democraţiei pe care vă duceţi domnilor de la P.S.D. - vă avertizez că oricâte legi proaste sau ticăloase veţi mai face de acum înainte, nu uitaţi, vine şi vremea când veţi da socoteală, când veţi păţi cum a păţit-o şi Ceauşescu!

Vă puteţi juca cu impozitele, cu facturile la energie, cu privatizarea, dar când este vorba de libertatea naţiunii române veţi fi spulberaţi într-o clipă, până când nici nu veţi gândi măcar!

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnul deputat.

Are cuvântul domnul deputat Victor Bercăroiu. Se pregăteşte domnul deputat Marinache Vişinescu.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează: "28 februarie - ziua protecţiei civile".

În prag de primăvară, la 28 februarie 2003 s-au împlinit 70 de ani de când, prin Decretul regal nr. 468/1933 a fost aprobat Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene, act prin care s-a legiferat înfiinţarea apărării pasive.

Deşi apărarea pasivă ia naştere la 28 februarie 1933, totuşi acţiuni pentru protecţia cetăţenilor şi a bunurilor materiale împotriva efectelor, atacurilor din aer sau de altă natură ale agresorului s-au desfăşurat chiar şi în primul război mondial, dar şi mai înainte, astfel ca, în cel de-al doilea război, activităţile de apărare pasivă să se intensifice şi mai mult, aducându-şi o contribuţie deosebită la salvarea numărului mare de vieţi omeneşti şi bunuri materiale afectate de bombardamente.

Caracterul complex al distrugerilor, cât şi numărul mare de victime din rândul populaţiei civile, într-un procent mult mai mare decât cel al forţelor armate, au dat nou sens importanţei protecţiei civile de-a lungul timpului. Astfel, se trece la reorganizarea apărării pasive, înfiinţându-se în anul 1952 apărarea locală antiaeriană, care corespunde mai bine din punct de vedere organizatoric şi al misiunilor încredinţate.

Ţinând seamă de experienţele acumulate în urma cutremurului din anul 1977, în anul 1978 apărarea locală antiaeriană se transformă în apărare civilă.

Aderarea ţării noastre la Convenţia de la Geneva din anul 1990, precum şi afilierea la diferite organisme ale ONU, cu profil de protecţie civilă, a impus ca o necesitate revitalizarea concepţiei de organizare şi conducere a apărării civile din România, pentru a ne alinia noilor prevederi cu aplicabilitate în plan internaţional.

Prin adoptarea Legii nr. 106 din 25 septembrie 1996 apărarea civilă devine protecţie civilă şi este definită ca o componentă a apărării naţionale, cuprinzând ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale şi a factorilor de mediu în caz de război sau dezastre.

Dacă la începutul existenţei sale protecţia civilă îndeplinea exclusiv misiuni în caz de conflict armat, în prezent, acestea privesc, printre altele: prevenirea populaţiei pentru înştiinţare şi alarmare în caz de pericol, la producerea calamităţilor naturale sau catastrofelor, acordarea primului ajutor şi ocrotirea populaţiei în situaţii de dezastre, pericol aerian sau căderi de obiecte cosmice, asigurarea protecţiei valorilor culturale şi de patrimoniu, a bunurilor materiale, prin adăpostire şi evacuare, precum şi asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată după cel de-al doilea război mondial.

Aceste misiuni sunt asemănătoare celor ale structurilor protecţiei civile din ţările Euroatlantice, indiferent de subordonarea lor: la Ministerul Apărării Naţionale, Guvern, Ministerul Justiţiei sau Ministerul de Interne.

Stimaţi colegi,

De la această tribună, cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de la înfiinţarea protecţiei civile în România urez întregului personal militar şi civil, care îşi desfăşoară activitatea în sistemul protecţiei civile, cele mai călduroase felicitări, sănătate, mult succes în îndeplinirea misiunilor care îi vor reveni, bucurii şi îndeplinirea tuturor dorinţelor, alături de cei dragi.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Marinache Vişinescu. Se pregăteşte domnul deputat Becsek - Garda Dezideriu. Domnul deputat Rus depune declaraţia.

Domnul Marinache Vişinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În discursul din 12 februarie 2003 Adrian Năstase, liderul PSD, deşi recunoaşte rolul prioritar al agriculturii tratează această importantă ramură a economiei naţionale cu suficienţă, am zice cu o suficienţă deosebit de gravă ca efect pentru această zonă. Problemele deosebit de complexe şi în acelaşi timp de importanţă deosebită pentru agricultură şi zona rurală, unde trăieşte 45% din populaţia ţării, sunt tratate în trecere, în câteva pagini, mesajul cuprinzând câteva generalităţi şi concluzii, toate la nivel laudativ.

Realitatea este cu totul alta: agricultura României trece printr-o criză profundă, gravă. PSD-ul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru această situaţie, întrucât este responsabil, în primul rând, că, în restructurarea agriculturii de după 1990, în promovarea legilor ce au vizat acest sector economic, precum şi în aplicarea lor, nu a ţinut cont de realităţile momentului şi nu a prevăzut nimic pentru protejarea marilor investiţii tehnice făcute în agricultură din banii ţărănimii şi nici sancţiuni pentru cei ce le-au distrus. Aceste erori au condus trecerea sistemului de agricultură practicat de la unul modern, bazat pe exploataţii agricole dimensionate optim, cu o tehnologie agricolă bazată pe mecanizare, chimizare, sisteme de producţie de tip industrial, la un sistem agricol practicat înainte de 1948, fărâmiţarea excesivă a proprietăţilor funciare în exploataţii mici, în medii de 2,2 ha, formate la rândul lor din mai multe parcele, în fapt, exploataţii mici, de subzistenţă, dispariţia practică a exploataţiilor agricole, legumicole, viticole de tip industrial intensiv.

În plan social, cei doi ani de guvernare ai domnului Adrian Năstase s-au materializat prin: scăderea accentuată a nivelului de trai; 60% din populaţia satelor trăieşte într-o sărăcie lucie, locurile de muncă s-au redus drastic, corupţia face ravagii, criza din sistemul sanitar are urmări grave pentru populaţia din mediul rural; veniturile scăzute ale ţăranilor nu le permit acestora să-şi procure medicamentele necesare, ceea ce a condus, alături de hrana insuficientă, la situaţia ca mortalitatea să fie foarte ridicată; sărăcirea tot mai accentuată a populaţia din mediul rural duce la o creştere pe an ce trece a numărului copiilor ce nu sunt cuprinşi în procesul de învăţământ, abandonul şcolar fiind în creştere; lipsa oricărei speranţe pentru tinerii din mediul rural este evidentă; lipsa locurilor de muncă; suprafeţele de pământ în majoritatea cazurilor abia dacă asigură familiilor minimum de hrană necesară.

Domnul Puiu Haşotti:

Iertaţi-mă, domnule coleg. Dacă aveţi amabilitatea să concluzionaţi.

Domnul Marinache Vişinescu:

Imediat. Două minute maxim.

La acestea se adaugă faptul că micii proprietari de pământ ce îşi dau în arendă pământul, neavând mijloacele necesare pentru a-l lucra singuri sunt lăsaţi la cheremul arendaşilor care nu respectă contractele şi drept arendă le dau mai nimic. Guvernul, în ciuda tuturor sesizărilor, nu ia nici o măsură.

La toate acestea - ca şi cum nu ar fi de ajuns pentru populaţia din mediul rural, necazurile în care se zbat - producătorii agricoli au mai primit o lovitură din partea Guvernului Năstase, din 2003 fiind obligaţi să plătească impozit pe terenul agricol. Trebuie să menţionăm că producătorii agricoli fac greu faţă cheltuielilor necesare înfiinţării culturilor agricole, dacă mai adăugăm că în fabrici, promovata Lege a exploataţiilor agricole face ca subvenţiile şi facilităţile prevăzute pentru producătorii agricoli să meargă numai spre exploataţiile agricole cu dimensiuni însemnate, atunci este evident pentru toată lumea cât de socială şi democrată este politica economică a Guvernului Năstase şi câtă atenţie este acordată gospodăriilor ţărăneşti şi populaţiei satelor.

Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregăteşte doamna deputat Paula Ivănescu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sâmbătă, în ziua de 1 martie 2003 a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România, organizaţie care are ca obiectiv fundamental, pe lângă reprezentarea acelor cetăţeni care conform legilor de retrocedare deveneau proprietari ai terenurilor cu vegetaţie forestieră, şi dezvoltarea silviculturii, în condiţiile diversificării formelor de proprietate asupra pădurilor, în scopul creşterii contribuţiei acesteia la ridicarea calităţii vieţii, pe baza gestionării durabile a pădurilor.

În cadrul lucrărilor s-a afirmat că România este pe ultimul loc dintre ţările postcomuniste, în privinţa retrocedării pădurilor. Mulţi s-au plâns că sunt purtaţi prin tribunale de către conducerile direcţiilor silvice, cu toate că administratorul pădurilor nu beneficiază de calitatea procesuală. Judecătorii, însă, susţin interesele direcţiilor judeţene silvice de stat, care caută orice mijloc pentru întârzierea retrocedărilor.

Proprietarii de păduri nu au reprezentanţi nici în comisiilor locale, nici în cele judeţene.

Majoritatea primarilor folosesc pădurea comunală în scopuri personale, fără a lua în considerare că aceste terenuri cu vegetaţie forestieră ar trebui să reprezinte averea reală a comunităţii.

Majoritatea vorbitorilor erau îngrijoraţi de abuzurile ciocoilor locali care încearcă prin toate căile să distrugă documentaţia, actele doveditoare necesare pentru retrocedarea pădurilor. În schimb, clientela lor politică este angrenată în defrişarea acelor păduri care trebuiesc retrocedate celor îndreptăţiţi.

Această stare sinistră se conturează într-o perioadă când Guvernul, pentru a îmbunătăţi imaginea sa externă, face eforturi deosebite pentru accelerarea retrocedărilor. Însă, până când corupţia va fi menţinută de prefecţi, subprefecţi, primari şi secretari situaţia jalnică, în privinţa reîmproprietăririi, va persista.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu. Se pregăteşte domnul deputat Marian Ianculescu. Domnul deputat Codrin Ştefănescu este? Dacă nu, domnul "..

O voce din sală:

Nu-i mai citiţi pe cei care nu au venit!

Domnul Puiu Haşotti:

Eu am obligaţia să dau cuvântul în ordinea listei... Asta este! Atunci are cuvântul domnul deputat Ioan Miclea, după doamna deputat Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru amabilitatea de a-mi fi dat cuvântul.

Şi, pentru că tot suntem la început de primăvară, când, de obicei, vorbim despre ce trecem cu vederea tot anul, despre cât de necesare sunt femeile în viaţa noastră, cât de importante sunt ele pentru societate, cât de dragi ne sunt, poate că nu ar fi rău, în această perioadă în care se pare că urechile sunt mai receptive pentru semenii noştri majoritari, dar trataţi ca nişte minoritari în această ţară, deci, poate nu ar fi târziu să discutăm despre situaţia lor şi să ne gândim că putem să facem să le fie mai bine. Noi, cei din Parlament, trebuie să ne gândim ce înseamnă viaţa de azi pentru femei, ce trebuie să le oferim din punct de vedere legislativ şi cum să le tratăm, ca pe nişte parteneri, ca pe nişte oameni, vieţuitori în parteneriat cu bărbaţi, pe acest tărâm.

În acest moment, femeile din această ţară constituie marja majoritară a sărăciei, existând deja un concept sociologic, care se numeşte "feminizarea sărăciei". 80% din şomerii cronici, cei de lungă durată, care nu mai sunt cuprinşi în nici un fel de statistică, sunt de fapt femei, care sunt trecute de vârsta de 40 de ani, de care, se pare, nimeni nu mai are nevoie în această ţară. Situaţia lor este dramatică, sunt mame, sunt soţii, sunt femei care sunt în toată puterea şi împlinirea vârstei, dar care nu mai sunt acceptate pe piaţa muncii.

De asemenea, din cauza sărăciei şi a condiţiilor existente, chiar şi înainte de '89, fenomenul de destrămare a familiei se accentuează pe zi ce trece şi tot mai multe familii rămân cu un singur părinte. Acele familii monoparentale, din care 80% sunt conduse şi susţinute de femei.

Avem, de asemenea, problema femeii care este la început de drum, a adolescentei, a tinerei, care, de foarte multe ori, nu găseşte calea pentru a-şi împlini însuşirile, pentru a-şi croi un drum în viaţă, conform celor pe care le doreşte şi le-ar putea face ea cel mai bine.

Avem problema femeii vârstnice, care, după ce a îngrijit o familie, a îngrijit părinţi, ajunge în situaţia de a fi muritor de foame, muritor din lipsă de sănătate, muritor din lipsă de căldură. Şi ne mor bătrânii, părinţii, bunicii cu zile.

Sigur, tabloul pare foarte sumbru, spus de la această tribună. În curând vor apărea florile de primăvară, pomii îşi vor schimba aspectul, prin florile lor şi prin verdele optimist afişat, dar noi, politicienii, nu trebuie să uităm că avem o datorie, o menire, şi anume: una, pentru a da legi care să favorizeze condiţia femeii şi, în al doilea rând, implicarea femeii în decizie.

Şi acum am să mă refer direct şi pe scurt. Eu sper că aici, în Parlament, sunt forţe politice responsabile, care sunt capabile să depăşească mentalităţile populare şi să gândească cu un pas înainte în viitor şi care vor accepta, chiar dacă nu cu mare deschidere de inimă, faptul că trebuie să-şi împartă fotoliile din conducerea partidelor, fotoliile din Parlament cu colegele lor, cu partenerele lor femeile.

Sper că veţi fi alături de iniţiativele, care sunt nu numai ale Partidului Democrat, dar şi ale altor organizaţii de femei, din alte partide, de a elabora o lege electorală care să încurajeze participarea femeii la viaţa politică. Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamnelor, domnilor colegi,

Mai sunt 12 vorbitori şi mai avem câteva minute. Dacă, dintre dumneavoastră, mai doresc să depună la secretariat, ar fi bine. Îl rog pe domnul deputat Ioan Miclea să ia cuvântul, urmează domnul deputat Ovidiu Drăgănescu şi, apoi, domnul deputat Tamas Sandor.

Domnul Ioan Miclea:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intitulez declaraţia mea politică: "Un servilism păgubos, pe fondul unei lipse de pragmatism politic!"

Faptul că România a ales varianta politică a alianţei cu Statele Unite în problema irakiană este o chestiune greu de definit ca oportunitate politică. Argumentul că, în acest fel, se va putea recupera mai uşor creanţa de 1,7 miliarde de dolari pe care irakienii o au faţă de ţara noastră încă dinainte de 1989 iscă, după cum se poate vedea, discuţii pro şi contra.

Un lucru este însă cert, şi anume, faptul că Parlamentul şi Guvernul României, punând la dispoziţia Statele Unite infrastructura pentru a traversa ţara noastră cu trupe şi logistică spre Irak, fără ca pentru aceasta să ceară compensaţii (aşa cum fac Turcia şi Bulgaria), mi se pare a fi o lipsă de pragmatism politic, un servilism păgubos şi o lipsă de interes pentru binele ţării.

Este evident pentru oricine vrea să vadă că punerea la dispoziţia trupelor americane a Aeroportului "Mihail Kogălniceanu" şi a hotelurilor din Mamaia blochează, practic, turismul pe litoral în sezonul următor, fapt ce va aduce României o pagubă foarte mare. Avem noi prea mulţi bani, ne merge nouă prea bine, ca să ne permitem un asemenea lux? Nici una, nici alta!

Aş dori să prezint aici, pentru ştiinţa dumneavoastră, dar şi a opiniei publice din ţară, un fapt care defineşte clar lipsa de pragmatism a Guvernului României în această chestiune. În cadrul recentei vizite pe care Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, a efectuat-o în Bulgaria la invitaţia omologului său, într-o discuţie pe care a avut-o cu un oficial bulgar, acesta a sugerat ca autorităţile române să ceară Statelor Unite acordarea pentru ţara noastră a unui ajutor financiar, aşa cum a acordat şi Turciei pentru facilităţile pe care aceasta le acordă trupelor americane pe teritoriul ei.

Iată că trebuie să vină alţii să ne spună ce ar trebui să facem. Dar, cred eu că această atitudine păguboasă a Guvernului în ce priveşte solicitarea de compensaţii Statelor Unite nu este chiar gratuită. Guvernanţii noştri speră ca, în schimbul laşităţii lor, a acestui bir greu pe care îl pun pe spinarea Poporului Român, să obţină la viitoarele alegeri un sprijin substanţial din partea oficialilor americani, sprijin care, în mod precis, se va evalua în dolari, suma având multe zerouri la coadă.

Aceasta este faţa nevăzută a "mărinimiei" guvernanţilor faţă de americani. Şi tare îmi este teamă că, în cele din urmă, în cazul unei invazii în Irak şi a răsturnării lui Hussein, Guvernul nostru va renunţa şi la recuperarea creanţelor de 1,7 miliarde de dolari, numai de dragul de a fi pe placul americanilor.

Doresc ca în cadrul acestei declaraţii politice să atrag atenţia guvernanţilor că problema războiului din Irak este una de ordin economic. Să nu uite guvernanţii noştri că pe preşedintele Bush l-au adus la putere petroliştii, iar subsolul Irakului musteşte de petrol, materie primă strategică, de care americanii au nevoie ca de aer. Atunci, dacă această campanie militară este una de interes economic (care campanie militară nu are în spate un interes economic?), de ce noi, ca parte a ei, să nu ne primim felia pe care o merităm pentru efortul material şi militar pe care îl facem?

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule coleg, dacă vreţi să concluzionaţi. Au trecut cele 3 minute.

Domnul Ioan Miclea:

Vreau să fiu bine înţeles, nu pledez aici împotriva războiului pe care americanii îl pregătesc împotriva regimului condus de Saddam Hussein, deşi, personal, aş opta pentru continuarea, încă cel puţin 6 luni, a încercării diplomatice de rezolvare pe cale paşnică a chestiunii.

Sunt de acord că Irakul este un mare pericol pentru pacea şi securitatea lumii. Sunt de acord că regimurile precum cel al lui Hussein nu au ce căuta într-o lume civilizată. Dar, dacă suntem agrenaţi într-o asemenea treabă, atunci, să se ştie care ne este contribuţia şi să stăm şi noi la masa învingătorilor! (Dacă vor exista învingători!) Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu Drăgănescu are cuvântul. Colegii noştri, domnii deputaţi Gheorghe Dinu şi Paul Şnaider, au depus la secretariat declaraţiile. Urmează domnul deputat Tamas Sandor.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

"Învăţământul universitar de stat este gratuit." (Art. 58 alin. 1 din Legea învăţământului.)

Am ales acest text de o manieră deloc întâmplătoare, pentru a arăta că actualul Guvern, prin strategii mai mult sau mai puţin vizibile, găseşte modalităţi de a încălca legea chiar şi în domeniul învăţământului. Dacă pentru a fi student trebuie să fii dedicat atât studiului cât şi dotat intelectual, pentru a face faţă unor examene, acum, prin bunăvoinţa social-democratului Adrian Năstase se adaugă o nouă condiţie: să ai o situaţie materială peste medie.

Politica de protecţie socială a Guvernului are repercusiuni dintre cele mai grave asupra categoriei pe care o menţionez aici, asupra studenţilor. Cei care după un an de studiu asiduu obţin burse, acordate, în principiu, pentru achiziţionarea de cărţi şi materiale necesare învăţământului, se văd puşi acum în situaţia de a cheltui întregul cuantum al bursei şi uneori de a mai aduce şi bani de acasă pentru a plăti costurile devenite exorbitante, pentru plata căminului sau pentru o masă la cantina studenţească.

Un student primeşte o bursă de circa 1 milion de lei, din care trebuie să achite o chirie lunară pentru cămin de minim 700 de mii de lei, la care se adaugă un abonament pentru cantină de cel puţin jumătate de milion de lei. Iată că bursa nu acoperă nici măcar cheltuielile de subzistenţă.

Însă, pe de altă parte, pentru ca studentul să nu uite totuşi că se află la cea mai frumoasă vârstă, la vârsta tinereţii, sunt necesari alţi bani, ce pot veni fie de la familie fie dintr-o slujbă a studentului. În ambele cazuri, situaţia se complică foarte mult, deoarece, în prezent, peste 80% din familii fac cu greu faţă cheltuielilor cu întreţinerea, pentru a asigura coşul zilnic etc. De unde să găsească atunci părinţii studenţilor aproape 2 milioane de lei, pentru a-i trimite acestora lunar?

Slujbele pe care le pot obţine studenţii, pe de altă parte, sunt foarte prost plătite. Aproape întotdeauna ele sunt la negru, fără acte şi afectează timpul acordat studiului.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, studenţii nu se regăsesc în Proiectul "Fabricat în România", căci o proporţie covârşitoare a acestora optează pentru plecarea către ţările occidentale, care recunosc importanţa unei pregătiri intelectuale temeinice pentru viitorul propriilor ţări şi nu al României.

Poate că Guvernul Adrian Năstase ar trebui să lanseze un nou proiect, de această dată, fără a urmări beneficiile de imagine, şi care, parafrazând un film celebru, să se intituleze: "Am fost cândva studenţi şi tineri!" Prin intermediul acestui program noi propunem ca guvernanţii să fie cazaţi, pentru o lună, nu mai mult, în căminele mizere studenţeşti, să se hrănească la cantină, pentru a simţi pe propria piele cum e să fii student în România de azi. Precizez că participanţii la program nu vor putea folosi maşinile de lux, telefoanele mobile sau accesa conturile bancare din România sau din afara României.

Este un pariu de supravieţuire pe care studenţii, din păcate, trebuie să-l câştige în fiecare zi. Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Támas Sándor să-şi susţină declaraţia politică.

Domnul deputat Codrin Ştefănecu? Nu este. Atunci, urmează domnul deputat Emil Boc.

Domnul Támas Sándor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am cerut cuvântul, ca să vă informez despre faptul că în viziunea Prefecturii judeţului Covasna, legislaţia română are, se pare, un alt înţeles decât cel publicat în Monitorul Oficial al României şi aplicat, evident, în restul ţării. Este vorba despre validarea parţială a drepturilor composesorale.

Legislaţia în vigoare, adică Legea nr. 1/2000, la articolul 26 alin. (1) vorbeşte despre "foştii membri ai formelor asociative de proprietate". Conform unui principiu fundamental de drept, unde legea nu distinge, nici cei care aplică legea nu pot distinge. Sau, cu alte cuvinte, dacă legea vorbeşte despre membrii formelor asociative - care pot fi atât persoane fizice cât şi persoane juridice - nici secretarul general al prefecturii, nici comisia judeţeană de aplicare a legilor de retrocedare a terenurilor agricole şi celor forestiere, şi în general nimeni nu poate distinge între persoane fizice şi juridice îndreptăţite.

Cu toate acestea, în judeţul Covasna, contrar legislaţiei în domeniu şi principiilor de drept, comisia judeţeană, de repetate ori, a invalidat, sau mai bine zis a şters de pe lista membrilor formelor asociative de proprietate consiliile locale care au fost şi sunt membrii-persoane juridice ale unor composesorate, împreună cu persoane fizice şi alte persoane juridice, cum ar fi şcoli, biserici etc.

Nemaivorbind de faptul că art. 29 alin. (4) al Legii nr. 1/2000 se spune clar şi răspicat: "Comunele, oraşele, municipiile, care au deţinut în proprietate terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, redobândesc la cerere proprietatea acestora, în limitele probate cu actele pe care le atestă suprafeţele solicitate"

Deci, subliniez încă o dată: "în limitele probate cu actele pe care le atestă suprafeţele solicitate"

Cu toate acestea, comisia judeţeană de aplicare a legilor de retrocedare a terenurilor agricole şi celor forestiere, în repetate rânduri, a refuzat să aplice legea. De exemplu, în cazul comunei Aita-Mare, pur şi simplu ştergând această comună, cu suprafaţa de 11,4 ha teren forestier, de pe lista membrilor composesori. Iar de câteva zile, şi în cazul municipiului Sfântu Gheorghe, unde nu a fost validată suprafaţa de 2,14 ha de teren forestier în cadrul composesoratului Görgo. Nu suprafaţa în sine este importantă, ci principiile de drept şi legile ţării, care nu sunt respectate la Prefectura judeţului Covasna.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule coleg, dacă doriţi, să concluzionaţi.

Domnul Támas Sándor:

În consecinţă, la Prefectura judeţului Covasna nu legile şi normele legale în vigoare sunt baza activităţii, ci alte interese, străine de legislaţia românească şi de programul Guvernului PSD.

Întreb de la acest microfon pe domnul ministru al administraţiei publice, domnul Octav Cozmâncă: contează părerea personală a secretarului general al prefecturii sau şi în judeţul Covasna este în vigoare şi trebuie aplicată fără rezerve şi în mod consecvent legislaţia românească privind retrocedările terenurilor forestiere?

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emil Boc are cuvântul, se pregăteşte domnul Marian Ianculescu.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează: "Subminarea rolului Parlamentului şi derapajul spre dictatura Executivului".

Potrivit Constituţiei, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării şi organul suprem legislativ al poporului român. Acest text constituţional a devenit o normă de recomandare pentru Guvernul Adrian Năstase. În acest moment, asistăm la o sfidare fără precedent a rolului Legislativului, ca factor de control şi legiferare în România.

Argumente:

1) Practica generalizată a ordonanţelor de urgenţă reprezintă, poate, cea mai importantă modalitate de compromitere a funcţiei legislative a Parlamentului. În 2 ani, au fost emise 416 ordonanţe de urgenţă, adică 416 legi, care ar fi trebuit să fie dezbătute aici, în Parlamentul României, au fost, practic, adoptate de Guvernul Adrian Năstase.

2) Sustragerea de la dezbaterea parlamentară a celor mai importante legi care afectează viaţa publică şi viaţa cetăţenilor, în general. Exemple:

a) Codul Rutier. Adoptat de Senat, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, retras şi promovat prin ordonanţă de urgenţă.

b) Codul Muncii. Poate cea mai importantă lege a democraţiei capitaliste din România, a fost promovat prin angajarea răspunderii Guvernului, procedură ce nu permite dezbaterea şi amendarea legii.

c) Proiectul de Lege privind averile demnitarilor. Depus la Senat în februarie 2002, adoptat de către Senat, adoptat de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, blocat în vederea angajării răspunderii de către Guvern.

d) Proiectul de Lege privind conflictul de interese. Depus din iulie 2002, depus de colegii liberali, în acelaşi timp, la Camera Deputaţilor, stopat în vederea angajării răspunderii guvernamentale.

e) Statutul aleşilor locali. Adoptat de către cele două Camere ale Parlamentului României, blocat din 13 iunie 2002 la votul final al Camerei Deputaţilor, se doreşte probabil o ordonanţă de urgenţă sau o angajare a răspunderii pe acest proiect de lege.

3) Ordonanţele simple, o altă modalitate de sfidare a Parlamentului. Iată, în ianuarie 2003, au fost deja emise 42 de ordonanţe simple, din care 12 sunt ordonanţe de modificare a altor ordonanţe. Nici nu apucă Guvernul să trimită ordonanţele la Parlament, că le şi modifică printr-o altă ordonanţă. Ce formă supremă de sfidare mai poate fi decât aceasta?

4) Premierul sfidează practica întrebărilor şi interpelărilor, deşi a promis personal că se va prezenta să răspundă aici, în faţa deputaţilor, nici până în prezent nu s-a prezentat la Parlament, pentru a răspunde întrebărilor şi interpelărilor adresate de deputaţi şi senatori.

5) Moţiunile simple iniţiate de Opoziţie sunt programate la ore care să nu permită mediatizarea corespunzătoare şi, pe de altă parte, sunt programate luni, în locul şedinţelor întrebărilor şi interpelărilor. Adică, i se dă cu o mână şi i se ia cu două Opoziţiei posibilitatea de a se exprima în Parlament, de a face din Parlament un adevărat for de dezbatere democratică.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule coleg, fiţi amabil, să concluzionaţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

6) Înaintarea de către Premierul Adrian Năstase a peste 1.500 de pagini cu mai puţin de 24 de ore, în vederea unei dezbateri parlamentare, ce reprezintă o formă supremă de sfidare.

7) Peste 80% din actele aflate pe ordinea de zi a Camerelor sunt proiecte de lege de aprobare a unor ordonanţe sau, eventual, de ratificare a unor acorduri internaţionale. Legile adevărate sunt, de fapt, dezbătute la Palatul Victoria şi nu în Parlamentul României. Parlamentul a devenit anexa Guvernului, fiind utilizat doar ca un decor, pentru a legitima acţiunile şi practicile abuzive ale Guvernului României.

Palatul Victoria declară război deschis nu numai Palatului Cotroceni, ci şi Palatului Parlamentului. Atacul la adresa Parlamentului este un atac la adresa democraţiei, la adresa fundamentelor statutului de drept din România. Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu, se pregăteşte domnul deputat Costache Mircea.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La şedinţa anterioară a Camerei Deputaţilor consacrată intervenţiilor am prezentat declaraţia mea politică, fiind şocat, ca locuitor al urbei, de circul şi haosul care are loc de doi ani de zile la Primăria Generală. Îmi cer scuze faţă de unii membri ai Partidului Democrat, pe care, de altfel, îi consider oameni onorabili şi buni amici, pentru aşa-zisa "duritate" a unor expresii, care, de altfel, a şi fost taxată, în aceeaşi şedinţă, de colegul nostru, domnul Emil Boc, vicepreşedinte al Partidului Democrat.

Domnia sa mai făcea afirmaţia că respectiva declaraţie politică este "iresponsabilă" şi, drept pedeapsă, propunea să fiu debarcat înaintea trupelor americane în Irak, considerându-mă un nedemocrat şi, probabil, să fiu lichidat în cadrul unui eventual război, cum au mai fost exterminaţi, într-o perioadă de tristă amintire, fruntaşi politici şi oameni gospodari, prin deportările în Bărăgan şi la Canal. Oare doreşte domnul Emil Boc să reînnoiască perioada stalinistă a deportărilor?

Oricum, distinse coleg Emil Boc, acea perioadă de tristă amintire a apus pentru totdeauna! Dacă, totuşi, mă vreţi deportat în Irak, nu pot să plec fără domnia voastră, pentru că este nevoie acolo şi de un clănţău mai combativ, aşa cum sunteţi, de altfel, dumneavoastră.

Şi o ultimă chestiune. Asistăm în ultimul timp la o nouă escrocherie, prin sondajul transmis prin viu-grai şi prin mass-media, chiar şi prin programele radio-tv suplimente la unele cotidiene, sub deviza: "Primarul General are nevoie de semnătura ta!"

Şi eu, deputat PSD, domnule Primar General, v-aş da semnătura, dacă scoateţi din chestionar şi din planul dumneavoastră Pasajul suprateran Basarab şi Parcarea subterană Gara de Nord, pe care le consider azi ca inoportune, încadrându-se la categoria "tichia de mărgăritar". Populaţia trebuie informată corect, parcarea subterană de la Gara de Nord ar costa circa 60 de milioane de dolari, bani cu care pot fi construite circa 1.000 de garsoniere sau circa 500 de apartamente cu două camere, pentru oameni fără casă. Şi există mulţi, printre ei aflându-se un număr mare de tineri ziarişti, de care avem nevoie într-o societate democrată.

Faţă de această realitate, ar mai semna angajamentul populaţia Capitalei?

Nu mai vorbesc de costurile exorbitante ale execuţiei Pasajului suprateran Basarab. Alte mii de garsoniere sau sute de apartamente, care s-ar putea construi în locul celor două obiective propuse de Primarul General.

De ce nu informaţi corect populaţia, prin sondajul pe care îl realizaţi, cum că toate aceste cheltuieli cu credite BEI sau BERD sunt rambursabile şi că fiecare dintre noi vom suporta cheltuielile respective? Aşa că nu mai strecuraţi în sondaje, alături de obiectivele într-adevăr necesare, pe cele privind Pasajul suprateran Basarab şi Parcarea subterană Gara de Nord.

Mă declar cu totul de acord cu celelalte obiective, cum sunt: contorizarea căldurii, modernizarea punctelor termice, restaurarea zonei istorice, modernizarea tramvaielor, reabilitarea străzilor, cu specificarea că acest ultim obiectiv, în opinia noastră, ar trebui să fie trecut în sondaj primul în ordinea priorităţilor.

Domnule Primar General,

Mare parte din obiectivele prezentate populaţiei Bucureştiului în sondaj au fost incluse în platforma dumneavoastră electorală, cu care aţi câştigat Primăria Generală. Aţi realizat oare ceva din ceea ce v-aţi propus?

Poate prea puţin, în raport cu aşteptările, şi mai mult circ! Acest lucru ar trebui să vă pună pe gânduri!

Vă propun, domnule Primar General, să lăsăm orgoliile la o parte! Aruncaţi securea războiului şi să trecem la unificarea social-democraţiei în România! Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Costache Mircea.

Domnul deputat Eugen Pleşa este; Domnul deputat Nicolae Enescu? Nu.

Atunci, urmează domnul deputat Raduly Robert Kalman.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi are drept titlu o întrebare: "Simplă şmecherie sau crimă cu premeditare?"

În timp ce majoritatea covârşitoare a românilor nutrea cele mai curate şi nobile sentimente patriotice în cumpăna lui decembrie 1989, în timp ce lăcrimau de emoţie la auzul colindelor strămoşeşti, la auzul acordurilor Cântecului "Deşteaptă-te române!" sub faldurile tricolorului, în timp ce cuvântul de ordine era: "Nu distrugeţi, nu vandalizaţi, sunt bunurile noastre! Vom fi o ţară minunată! Vom fi un popor cum nu e altul sub soare!" În timpul ce eroismul romantic se contopea cu dorinţa de lege şi ordine, de muncă şi progres, de sacrificiu şi bunăstare, de libertate creatoare şi de elan constructiv, românii adevăraţi nu aveau vreme să croiască planuri devastatoare.

Şi, totuşi, au existat câţiva inşi, preponderent alogeni, care ori le-au avut gata pregătire ori diavolul le-a inspirat într-atât, că ne-am pomenit încet-încet cu nişte apologeţi din oficiu ai disoluţiei statului român. Când o fi produs ştiinţa românească atâţia profesori de reformă, atâţia dascăli ai pustiului, atâţia propagandişti ai marasmului economic, nu putem şti!

Ce ne spuneau ei, promotorii dezindustrializării, ai subdezvoltării, ai deşertizării programatice a României? Că statul român e prost manager, că statul român e prost administrator, că statul român e prost gospodar. În concluzie, că statul român e prost şi, prin urmare, averea statului trebuia să fie dată gratis pe mâna deştepţilor. Atât de deştepţi, cum nu se mai află!

Aşa s-a făcut că oameni care în viaţa lor nu avuseseră în subordine o femeie de serviciu, care nu îşi asumaseră răspunderea cumpărării unei mături să devină stăpâni pe un patrimoniu uriaş! Oameni care nu construiseră în viaţa lor un coteţ de găini au declarat că erau din naştere nişte găinari de mare talent, de mare anvergură!

În aceste condiţii, "deştepţii" şi "luminaţii" au pus mâna pe bunuri din patrimoniul public de mare valoare, pe fabrici, combinate, rafinării şi a început marele jaf: exportul de buşteni, de fier vechi, construcţia de vile, umflarea conturilor în valută, achiziţionarea de automobile de lux! Din când în când, un alogen, cu albul ochiului galben, cu căutătura hoaţă şi perfidă, vine şi ne spune că: "Rafinăria a fost prea scumpă!" (la 50 de milioane de dolari şi la un patrimoniu de 3 miliarde de dolari şi că avea datorii ascunse)...

În doi ani de management "deştept", după smulgerea ei din mâna statului român, Petromidia Năvodari a acumulat o datorie la buget, ca să dăm numai un exemplu, de 9 mii de miliarde. Buget din care unii aşteaptă pensii, medicamente, vrem învăţământ modern, sănătate publică, ordine şi apărare... De la un stat pe care l-au prădat, l-au jefuit, l-au şubrezit, l-au devalizat, l-au vandalizat!

Ce să le facem noi, acum, acestor impostori, ajunşi multimilionari în dolari într-o ţară înfometată şi în zdrenţe? Mergând pe linia tembelismului de până acum, ar trebui să le ştergem în continuare datoriile, precum la SNTR, Rafo, Lukoil, Romtelecom şi câte şi câte altele, şi să mai preluăm la datoria publică tot desfrâul lor, în buna tradiţie statornicită de guvernele postdecembriste.

Domnul Puiu Haşotti:

V-aş ruga să concluzionaţi.

Domnul Costache Mircea:

Să plătească poporul, pentru că el e vinovat că are în sânul său hoţi, infractocraţi, manageri ai mişeliei fără margini numită "reformă la români"!

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc mult.

Are cuvântul domnul deputat Raduly Robert. Şi ultimul vorbitor este domnul deputat Vlad Hogea. Este? Da. Dânsul încheie prima parte a şedinţei de astăzi.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am să vă vorbesc astăzi despre o altă ordonanţă a Guvernului, care a fost emisă pe baza legii de abilitare în cursul lunii ianuarie 2003. Una dintre cele 12 ordonanţe, din cele 42, câte au fost emise, care a modificat o altă ordonanţă. Este vorba de Ordonanţa Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, care, printre altele, a modificat şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002, ordonanţă care a apărut în Monitorul Oficial la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, respectiv, pe 23 decembrie 2002.

Problema stă în felul următor: în decembrie, Guvernul vine şi, printr-o ordonanţă de urgenţă, instituie anumite obligaţii spre administraţia publică locală, spre primăriile din municipii, respectiv din oraşe, înspre furnizorii de utilităţi de la nivelul comunităţilor locale şi în ceea ce îi priveşte pe agenţii economici care depăşesc o anumită cifră de afaceri, nici până astăzi ştiută, de a accepta plată prin cărţi de plată.

Ideea în sine este foarte bună pentru că, nu-i aşa, cărţile de plată reprezintă un instrument de plată modern care garantează posesorului acestora o anumită siguranţă şi a institui aceste cărţi de plată nu reprezintă altceva decât un pas spre modernism în sistemul financiar din România. Problema este, însă, alta - se instituie în decembrie obligaţia, prima scadenţă fiind 1 februarie. Se instituie prin aceeaşi ordonanţă amenzi serioase, trece data de 1 februarie, şi Guvernul stabileşte că, până în 23 ianuarie, va emite norme metodologice de aplicare a ordonanţei respective, şi ele nici până astăzi nu sunt intrate în vigoare, nu au apărut în Monitorul Oficial.

Mai mult, ca să scoată cămaşa pe undeva, ca să spunem aşa, Guvernul vine cu Ordonanţa Guvernului nr.36/2003 cu care schimbă întrutotul ceea ce dictase cu o lună înainte şi vine cu texte total noi cu care bulversează atât administraţia publică locală, cât şi furnizorii de utilităţi locale, respectiv agenţii economici care, nu-i aşa, prin contribuţia lor, aduc bani la buget. Care ar fi concluzia?

Sunt două concluzii: pe de o parte, am putea spune că principalul motiv pentru care astăzi este încă instabilitate legislativă în România este faptul că încă se guvernează prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă cu precădere, iar, în momentul în care se dictează aceste ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, Guvernul nu ştie foarte bine ce doreşte.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule coleg, dacă vreţi să concluzionaţi.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Am ajuns la concluzii, domnule preşedinte.

Am spus prima concluzie.

A doua concluzie este legată de faptul că Guvernul, prin aceste ordonanţe, cu foarte mare mărinimie şi lipsit cu totul de realitate, instituie anumite termene altora şi sie însuşi, fără ca el să fie în stare să respecte aceste termene.

Mă întreb, şi pun această întrebare retorică nouă, tuturor: cum poate cineva să respecte pe altul ca să fie înlăuntrul unui termen, când el însuşi nu reuşeşte? Nu poate, domnilor colegi? Avem datoria să facem astfel încât şi Guvernul şi alţii să respecte deopotrivă legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Vlad Hogea.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă spun că patru colegi au fost absenţi - domnii Metin Cerchez, Codrin Ştefănescu, Eugen Pleşa şi Nicolae Ion Enescu. Nouă colegi şi-au depus declaraţiile şi 24 şi le-au citit în plen. Am depăşit cu o jumătate de oră timpul afectat.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimaţi colegi,

Nu reprezintă o noutate faptul că UDMR este o organizaţie antiromânească şi anticonstituţională de factură terorist extremistă.

Zilele acestea, am aflat stupefiaţi că doi deputaţi UDMR au forţat frontiera sub acoperirea paşaportului diplomatic în scopul de a introduce în ţară peste 2500 de certificate de maghiar. Mai exact, la data de 29 ianuarie, Szilagyi Zsolt a dezonorat calitatea de parlamentar român, încălcându-şi jurământul de credinţă faţă de ţară, depus acum mai puţin de un an, şi a încercat să traficheze nu mai puţin de 1600 de legitimaţii de maghiar. La insistenţa organelor vamale, deputatul s-a întors din drum în Ungaria, ţara pe care o consideră mai aproape de inima sa decât cea în care s-a născut şi care îi oferă privilegii importante ca înalt demnitar, reintrând pe teritoriul României fără marfa de contrabandă pe care o returnase la furnizor.

Al doilea deputat care nu merită nici măcar cetăţenia română, cu atât mai puţin imunitatea parlamentară în dosul căreia s-a ascuns, este Tamas Sandor, care a dorit, dar nu a reuşit, să intre în ţară pe 26 februarie cu 800 de legitimaţii de maghiar şi 150 de legitimaţii speciale pentru studenţi şi profesori. Restul scenariului s-a repetat, parlamentarul UDMR făcând cale întoarsă pentru a înlătura, ca ultimul borfaş, urmele infracţiunii.

Inutil să mai amintim aici că documentele respective erau destinate unor cetăţeni români de etnie maghiară din judeţele Covasna şi Harghita. Scopul evident este schimbarea raportului demografic în acele zone ieşite practic de sub autoritatea statului român.

Reacţia Partidului România Mare, cel mai important partid din Opoziţie, nu poate fi decât una singură - de protest hotărât şi energic împotriva acestei noi provocări odioase la adresa statului naţional, unitar român.

Măsurile care se impun merg de la aducerea celor doi contrabandişti în faţa Comisiei de disciplină a Camerei Deputaţilor până la ridicarea imunităţii lor parlamentare.

O eventuală muşamalizare a cazului de către PSD ar dovedi că, în România, unii infractori sunt mai presus decât alţii şi că, în vreme ce prostituatele de stradă sunt luate pe sus cu duba, prostituatele politice beneficiază de regim special.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de domnii deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vreau ca prin această declaraţie politică să amplific glasul celor mulţi care suferă, protestează sau cer cu insistenţă ministrului sănătăţii, doamnei Daniela Bartoş, şi implicit Guvernului Adrian Năstase, clarificarea situaţiei din sănătate, înlăturarea haosului care domină toate compartimentele şi este întreţinut parcă în mod deliberat, şi nu de altcineva decât de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

În Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind situaţia asigurărilor de sănătate s-au stabilit termene foarte precise, care nu sunt respectate nici de Casă nici de minister. N-a fost constituită încă adunarea reprezentanţilor caselor de sănătate judeţene; n-au fost stabilite atribuţiile vicepreşedinţilor Casei Naţionale; n-a fost adoptat noul statut al Casei Naţionale, şi partea dură este că nu au fost aprobate criteriile privind acreditarea furnizorilor de servicii medicale.

Decontarea cheltuielilor pe decembrie 2002 şi până în prezent se va face ilegal; normele care trebuie aplicate de la 1 ianuarie 2003 lipsesc cu desăvârşire, şi să nu uităm că există restanţe de plată a unor servicii medicale şi medicamente din 2002, care nu ştim ce soartă vor avea.

Bolnavii cronici au dreptul, potrivit ultimelor reglementări date, numai la trei medicamente compensate, ceea ce este nedrept şi inuman, întrucât nevoile sunt complexe şi medicii nu au libertatea de a prescrie tratamentele aşa cum consideră ei că sunt necesare şi eficiente.

În "Cartea albă a guvernării P.S.D." la pag. 217, vol. I se spune limpede şi clar: "Strategia de reformă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei a identificat ca prioritate patru arii de intervenţie strategică: "Organizarea şi conducerea sistemului sanitar", "Finanţarea sistemului sanitar", "Sănătatea populaţiei şi serviciile de sănătate", "Raţionalizarea resurselor fizice şi umane". Ce s-a realizat în aceste "arii de intervenţie strategică"? Noi nu avem decât semnalele unui mare şi cumplit haos.

Duminică, 2 martie, intrând într-un spital judeţean, am aflat, spre disperarea unor bolnavi aduşi la urgenţă, că nu există medicamentele pentru intervenţie. Situaţie fără răspuns. Sau alta: în localitatea Teaca, judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a construit un "Centru de sănătate" între anii 1993-1995 cu fonduri considerabile de la Crucea Roşie din Austria. Acestui spital, Casa de Sănătate nu-i poate asigura mijloacele necesare unei funcţionări reale, iar consiliul local nu are posibilităţi financiare pentru a-l susţine. Se pune problema trecerii acestui centru de sănătate în cadrul îngrijirilor sociale, ceea ce presupune consimţământul austriecilor şi, fireşte, aceştia nu sunt de acord să-i schimbe destinaţia.

Cum stăm cu "ariile strategice pesediste" cântate "în registru, grav major de către soliştii executivului"? Pun această întrebarea cu toată seriozitatea pentru că sănătatea nu poate să aştepte, în situaţia prezentă timpul lucrând în defavoarea celor în grea suferinţă din spitale.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Sub mottoul "O pasăre nu-şi taie niciodată craca pentru că îşi pierde cuibul" vom analiza noile isprăvi ale partidului de guvernământ. Pentru a elimina orice neclarităţi conceptuale precizăm: pasăre = PSD, cracă = clientela politică şi, în cele din urmă, cuib = accesul la fondurile publice.

Sub paravanul unor teme impuse în spaţiul de discuţie, ce prezintă un mare grad de spectaculozitate, cum ar fi ordonanţa privind organizaţiile nonguvernamentale sau asumarea răspunderii guvernamentale pe proiectul "România curată", în culise se desfăşoară o altă acţiune la fel de importantă. Altfel cum s-ar putea explica de ce, numai de la începutul acestui an, Partidul Social Democrat a avut ca iniţiative legislative şase legi referitoare la înfiinţarea de noi comune, sub diferite pretexte, utilizând tehnicile de diversiune ale ministrului propagandei.

Insesizabilă de către opinia publică sau de către presă din cauza lipsei de senzaţional, de impact social vizibil, această acţiune face parte din strategia PSD de manipulare a masei de votanţi.

Apare întrebarea firească: cum?! Răspunsul este foarte simplu: interimatul la primăriile comunelor nou înfiinţate va fi asigurat de către primari numiţi prin ordin de la prefectură; cum prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, ne punem problema: oare ce opţiune politică trebuie să îmbrăţişeze noul primar? Astfel se dezvoltă şi se întreţine clientelismul politic deoarece înfiinţările de comune înseamnă o redistribuire de fonduri de la bugetul local în folosul primăriilor, care nu sunt altceva decât organizaţii teritoriale (comunale) ale PSD, sub o formă mascată.

PNL semnalează pe această cale dezvoltarea tentaculelor partidului de guvernământ, care, pentru a aduna capital şi clientelă politică, reconfigurează unităţi administrativ teritoriale după bunul său plac.

Ce vorbeam despre motto? Quod erat demonstrandum.

Domnul Paul Şnaider:

Toate guvernele postdecembriste au declarat în programele lor învăţământul ca fiind prioritate naţională. Şi, totuşi, începând cu primele zile ale lui 1990, sistemul nostru de învăţământ a intrat într-o criză perpetuă cu implicaţii deosebite care pot afecta pe termen lung viitorul naţiunii române.

Deşi oficializat prin legi ca un pilon de bază în formarea viitoarelor generaţii de români, deşi toţi cei care au ocupat fotoliul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au clamat sus şi tare că reformează şi modernizează învăţământul, în practică se acţionează haotic şi conjunctural, ignorându-se elemente importante, precum starea economică a ţării, comanda prezentă şi în perspectivă a societăţii, importanţa socială a profesiei de dascăl, dialogul cu această categorie profesională şi, nu în ultimă instanţă, tradiţia şcolii româneşti, cândva etalon pentru alte ţări.

Sistemul este bântuit de confuzie, nesiguranţă şi sărăcie, de cârpeli şi abuzuri legislative, de experimente ilogice şi dăunătoare generaţiilor de copii, nevoite să traverseze anual drame inimaginabile care-şi lasă amprenta asupra existenţei lor viitoare.

De parcă n-ar fi de ajuns, înşişi dascălii sunt traumatizaţi de lipsa de respect faţă de munca lor, remunerată foarte slab, de reactualizarea unor metode desuete de inspecţii şi controale, urmate de măsuri comandate politic, de spectrul punctajelor producătoare de şomaj, de elevii înghesuiţi în clase datorită nerespectării legislaţiei, de şcolile desfiinţate şi de abandonul şcolar în creştere, de urmările dezastruoase ale descentralizării excesive a finanţării etc.

La acestea se adaugă planurile de învăţământ defectuoase, planurile de şcolarizare neadecvate situaţiilor reale din teren, programele şcolare supraîncărcate, manuale de slabă calitate, normarea după interesele inspectoratelor cu personal didactic şi nedidactic a unităţilor şcolare, ceea ce impietează asupra procesului de învăţământ şi creează grave disfuncţionalităţi în asigurarea unui minim de condiţii igienico-sanitare.

Sfidând normele democratice, încălcând Legea învăţământului, fără a efectua un studiu minimal privind consecinţele, respectiv posibilităţile materiale de aplicare, în stilul său brutal devenit norma uzuală de conduită, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a dat în aceste zile o nouă lovitură sistemului românesc de învăţământ preuniversitar, şi aşa destul de şubrezit, instituind şcolarizarea obligatorie a copiilor în vârstă de 6 ani. Măsura este dezavuată deopotrivă de personalităţi marcante ale învăţământului nostru, de părinţi şi de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Ca om politic, care nu a uitat de unde a plecat, îmi exprim totala adeziune faţă de aceste proteste, întemeiate de altfel, dar şi speranţa că guvernanţii vor renunţa la metodele dictatoriale în aplicarea reformei învăţământului, conştientizând ei înşişi că, aşa cum spunea poetul naţional Mihai Eminescu, "Şcoala de azi reprezintă naţiunea de mâine".

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Emigrarea către ţările Organizaţiei pentru Comerţ şi Dezvoltare Economică (OCDE) continuă să ia amploare, în pofida încetinirii activităţii economice şi a întăririi controalelor la frontieră, conform raportului anual al OCDE asupra emigrării internaţionale.

Această tendinţă implică atât regrupările familiale, cât şi imigrarea la expirarea contractului de muncă sau solicitările de azil. Emigrările tradiţionale continuă (exemplu: mexicanii către Statele Unite, marocanii către Franţa sau Spania etc.), însă se dezvoltă noi curente de emigrare. Ţările cu cea mai puternică contribuţie la acest fenomen sunt, în special, China, Filipine, România şi, mai recent, Ucraina, Brazilia, Ecuador, Argentina, dar şi Africa, Senegal, Capul Verde şi Africa de Sud.

Raportul indică, de asemenea, un număr aflat în creştere de acordări de naţionalitate în ansamblul ţărilor OCDE, cu o medie de circa 550000 de persoane pe an în cursul ultimilor zece ani.

Ţările afectate de imigrare au în comun voinţa de a administra mai eficient fluxul de imigranţi. În acest sens, ele şi-au multiplicat iniţiativele legislative pentru a preveni imigrarea ilegală şi pentru a descuraja cererile de azil, semnând totodată acorduri de readmisie cu ţările generatoare de emigranţi, însă îmbunătăţind integrarea imigranţilor deja prezenţi, favorizând în special învăţarea limbii.

Anumite ţări au adoptat politici restrictive de intrare şi de sejur pe teritoriul lor, aspirând de exemplu condiţiile pentru regruparea familială (Austria, Danemarca şi Olanda), altele selecţionând noi imigranţi în favoarea muncitorilor calificaţi (Australia, Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa sau Norvegia). De asemenea, studenţii străini sunt în număr tot mai mare în ţările în care studiază, cu tendinţa de a uşura accesul la piaţa muncii, pe baza studiilor, fapt care denotă nevoia de specialişti străini.

Raportul pare să concluzioneze o dezbatere aflată în curs după apariţia unor rapoarte alarmante, în special din partea ONU, pe tema evoluţiei demografice a ţărilor cu o rată scăzută a natalităţii şi a populaţiei active, care recurg în cele din urmă la imigranţi pentru a rezolva criza de mână de lucru.

Raportul OCDE subliniază că "imigrarea nu poate rezolva singură disfuncţiile pieţei de muncă". Unul dintre autorii raportului, Martine Durand, explică: "Este clar faptul că imigrarea nu rezolvă problemele îmbunătăţirii. Fluxul de imigranţi care ar fi necesar ar fi atât de mare încât intervine problema integrării."

Astfel, pe termen scurt, ţările membre OCDE vor încerca să evalueze lipsa de mână de lucru în sectoarele tehnologiei informaţiei, personalului medical şi al personalului cu înalte calificări în domeniul biomedical şi agroalimentar. Anumite ţări OCDE au în calcul o anumită "îndulcire" a legislaţiei pentru o imigrare a forţei de muncă, punctuală şi pe termen scurt.

Imigrarea minorilor neînsoţiţi este un fenomen "în creştere şi îngrijorător", conform raportului OCDE, care estimează că numărul acestora ar putea ajunge la 100 de mii doar în Europa de Est. Conform Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al ONU, numărul minorilor care cer azil în 15 ţări ale Europei a ajuns de la 12100 în 1998 la 16100 în 2000, iar, pentru ansamblul celor care cer azil, procentajul minorilor a ajuns la 4%. Astfel, creşterea este spectaculoasă de exemplu în Olanda (+34% în 1999). 15% dintre cererile de azil sunt depuse de minori, majoritatea provenind din China (67%).

Numărul de tineri neînsoţiţi veniţi în Statele Unite s-a dublat aproape în ultimii cinci ani, ajungând de la 3400 în 1997 la 5400 în 2001. Ei au sosit în mare parte din China, Mexic, Guatemala, Honduras şi Salvador. Aproape o treime dintre aceşti tineri sunt ţinuţi în centre securizate.

Pentru noi, semnalul de alarmă tras de raportul OCDE este că România se situează printre ţările cu cei mai mulţi emigranţi.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Moţiunea "Gigaîntreţinerea"...

Înaintată de PNL şi PD şi iniţiată de Radu Berceanu, această ultimă sforţare a unei alianţe care şi-a dovedit deja eşecul, reprezintă impertinenţa supremă, aş spune "gigatupeul" care caracterizează din ce în ce mai mult acţiunile Opoziţiei.

După modul în care a fost conceput textul acestei moţiuni, realizez acum cauzele are au provocat haosul din Ministerul Industriei în perioada în care domnul Berceanu s-a aflat la conducerea acestuia.

Ca dovadă a "gigapoliticii" Partidului Democrat, constatăm că, rând pe rând, tot mai mulţi membri ai acestei formaţiuni părăsesc corabia domnului Băsescu. Las la latitudinea conducerii, care, în curând, va realiza că nu mai are cine să conducă, să analizeze motivele care au stat la baza plecării propriilor adepţi. Nu putem să nu constatăm însă că ei sunt "gigamulţumiţi" de conducerea lor, fiind "gigahotărâţi", ca atare, să se transfere într-un adevărat "gigagrup" la PNL.

Oricum, românii nu au fost acum atât de disperaţi cât au fost la alegerile din 2000, când au înregistrat o "gigadebusolare" în ceea ce priveşte rezultatele măreţe ale Partidului Democrat la prezidenţiale: "gigaprocentul" de 2%!

Este limpede că domnul Berceanu nu este la curent cu programele sociale ale Guvernului Adrian Năstase, singurul, de altfel, care doreşte şi acţionează în sensul rezolvării problemelor cu care se confruntă populaţia. Îl rog respectuos pe fostul ministru să consulte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2003, publicată pe 20 februarie 2003, şi ale cărei norme metodologice au fost aprobate pe 27 februarie, care, printre altele, prevede trei tipuri de ajutor către populaţie cu privire la problema întreţinerii: subvenţii în preţul de referinţă şi preţul de producţie al fiecărui producător, ajutoare pentru încălzire în sistem centralizat majorate, precum şi ajutoare de urgenţă pentru acoperirea datoriilor celor care beneficiază de venitul minim garantat. Ca notă de exemplu, familiile cu persoane cu venit de 750.000 lei beneficiază de ajutoare de până la 1.650.000 lei. Această ordonanţă a intrat în vigoare şi se va aplica cu începere de la data facturării pe luna februarie.

În loc de concluzie, recomand acelora care sunt "gigaîncântaţi" de termenul "moţiune" să studieze actele normative pe care le emite Guvernul, lăsându-ne să folosim acest timp pentru restul problemelor care trebuie soluţionate.

Domnul Gheorghe Dinu:

Declaraţie politică "Pentru o Săgeată albastră românească."

Recent, pe toate canalele mass-media a fost difuzată cu surle şi trâmbiţe ştirea unei noi victorii a ministeriatului domnului Miron Mitrea şi a guvernării PSD, respectiv importul şi punerea în circulaţie a unui număr de automotoare Diesel produse de firma Siemens din Germania.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu problemele CFR-ului, introducerea în circulaţie a acestor automotoare pe trasee importante şi cu rang de trenuri Intercity, precum şi supranumirea lor cu emfază de "Săgeata albastră", constituie un pas înainte în reînnoirea parcului de vagoane de călători şi, mai ales, în creşterea gradului de confort al trenurilor noastre.

Într-adevăr, mijloacele de transport aduse din vest, rutiere sau feroviare, chiar şi "second-hand", sunt mai confortabile, astfel că şi automotoarele la care ne referim sunt superioare din acest punct de vedere parcului învechit de vagoane de călători de care dispune în acest moment Societatea de transport feroviar de călători.

Dar, la o privire mai atentă şi din mai multe unghiuri, această "afacere" nu mai apare aşa profitabilă, ba chiar apare ca un regres, cel puţin din punct de vedere tehnic şi, în acelaşi timp, păguboasă economic.

Astfel, etapele progresului tehnic la calea ferată au constat în trecerea de la tracţiunea cu abur la tracţiunea diesel şi, apoi, de la tracţiunea diesel la cea electrică. Or, transportul cu tracţiune diesel, aşa cum am mai arătat, automotoarele în cauză fiind de acest tip, pe linii ferate electrificate, nu are nici o logică. Mai mult, este mai costisitor şi mai poluant decât cel efectuat cu locomotive electrice. Dacă tot s-au cheltuit banii ţării, şi nu puţini (peste 300 de milioane de dolari), atunci fie trebuiau cumpărate automotoare electrice (aşa numitele rame), sau, dacă este vorba de automotoare diesel, acestea să fie folosite exclusiv pe linii neelectrificate. În concluzie, apreciez că regresul tehnic vine de la faptul că în anul 2003 folosim tracţiunea diesel sub linia electrificată.

Dacă actuala guvernare doreşte într-adevăr un progres tehnic în transportul feroviar de călători, mai rentabilă din multe puncte de vedere era cumpărarea unor patente. Măsura s-a mai aplicat la calea ferată cu mulţi ani înainte, atunci când s-au cumpărat locomotivele electrice diesel electrice, instalaţiile de vigilenţă etc. Trebuie să remarc că, la vremea respectivă, specialiştii feroviari s-au aplecat cu multă responsabilitate asupra patentelor respective şi le-au adus îmbunătăţiri, astfel că ulterior au fost create produse finale exportate în multe ţări.

Nu neg faptul că este nevoie de o înnoire a parcului de vagoane de călători, de îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie în transportul feroviar românesc, dar şi industria noastră, reprezentată prin Întreprinderea de vagoane Arad, Uzina Electroputere Craiova, Înterprinderea Griviţa din Bucureşti, SC Marub Braşov şi altele, are capacităţi şi specialişti să producă material rulant confortabil pentru transportul de călători, inclusiv automotoare, competitive cu standardele europene, chiar şi în ceea ce priveşte nivelul dotărilor şi gradul de confort al "Săgeţii albastre".

Am afirmat mai sus că această "afacere" este păguboasă economic, şi o motivez de următoarele întrebări:

De ce trebuie să irosim banii chiar obţinuţi prin împrumuturi externe dar care vor trebui în final restituiţi pentru a da de lucru întreprinderilor germane, iar industria noastră de profil să fie împinsă la faliment şi muncitorii trimişi în şomaj?

De ce aceşti bani nu au fost folosiţi pentru retehnologizarea întreprinderilor româneşti care, apoi, puteau să preia comanda de automotoare sau rame electrice, asigurând un important număr de locuri de muncă pentru muncitorii români pe termen lung?

De ce nu s-au cumpărat patente pentru fabricarea unor asemenea produse?

Sunt întrebări retorice desigur, dar şi le pun din ce în ce mai mulţi oameni preocupaţi de soarta căii ferate şi a industriei româneşti.

Un posibil răspuns poate fi acela că unii prea îşi fac un titlu de glorie din a importa cu orice preţ produse din Occident, multe din cele de care occidentalii doresc să scape, chiar dacă preţul este distrugerea industriei româneşti, pe care aceştia continuă să o privească cu dispreţ.

Domnul Puiu Haşotti:

Declaraţie politică "Aberaţii PSD în colectarea taxelor şi impozitelor locale".

Prin adoptarea Ordonanţei nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, partidul de guvernământ, chipurile social-democrat, produce o nouă gaură în buzunarele cetăţenilor români. Aplicarea acestui act normativ va produce efecte năucitoare pentru contribuabilii oneşti, ruinaţi de taxele şi impozitele stabilite de PSD pe criterii arbitrare. Lipsa de expertiză cu care PSD ne-a obişnuit de mai multe ori în reglementarea fiscalităţii, în detrimentul populaţiei, este dovedită şi de rezultatele practice ale Ordonanţei 36/2002.

Apariţia întârziată a normelor de aplicare, timpul insuficient pentru asimilarea acestora şi ambiguităţile cuprinse în ordonanţă şi în normele de aplicare a acesteia vor face ca aplicarea ei să se facă neunitar şi subiectiv, producând inechităţi privind scutirea de la plata impozitelor şi taxelor pentru proprietăţi ale statului, sau pentru cei care au concesionate terenuri de la stat. Anexa 4, elaborată în baza unor criterii care nu au nici o legătură logică în aplicarea impozitelor, va crea mari inechităţi între plătitori. Terenurile sunt împărţite în patru zone fără să se ţină cont de potenţialul productiv al solului şi, în felul acesta, terenuri cu un potenţial foarte scăzut dintr-o localitate sunt impuse la o valoare mult mai mare decât terenuri cu un potenţial mediu sau chiar ridicat dintr-o altă localitate. Coeficienţii prevăzuţi de "nota" de la anexa 4 produc diferenţe năucitoare între localităţi, funcţie de rangul acestora; astfel, pentru terenuri încadrate la aceeaşi categorie se plăteşte diferenţiat, chiar de opt ori mai mult, pe fiecare hectar, funcţie de zonă.

O altă eroare: dacă la impozitarea terenurilor intravilane, PSD foloseşte criterii corecte, la clădiri valoarea de impozitare a unei case în Bucureşti sau în alt mare oraş este cu nici 20% mai mare decât a uneia identice, situată într-o comună, deşi valoarea de piaţă este de zece ori mai mare.

Dacă un contribuabil îşi montează, pe cheltuiala proprie, o centrală într-un imobil (inclusiv apartament), el va plăti un impozit aproape dublu faţă de situaţia în care s-ar încălzi cu sobă sau altfel de instalaţie, care nu foloseşte un agent termic, fiind astfel descurajate modernizările privind instalaţiile de încălzire. Taxa de şedere în staţiunile turistice se plăteşte doar pentru prima noapte, în timp ce şederea în orice oraş (municipiu) se plăteşte zilnic.

Aceste aspecte sunt doar câteva dintre aberaţiile PSD în materie de taxe şi impozite locale, orientate împotriva intereselor cetăţenilor. Ele reflectă lipsa de expertiză în abordarea acestei problematici, lipsa de profesionalism, lipsa de înţelegere şi respect faţă de contribuabil. Toate acestea nu pot justifica nebunia goanei pesediste pentru a strânge fonduri la buget prin sufocarea unor contribuabili sau "relaxarea" fiscală pe sprânceană.

Totodată, recomand reprezentanţilor Ministerului de Finanţe şi ai Ministerului Administraţiei Publice să fie mai receptivi la sugestiile Asociaţiei Oraşelor din România şi să nu mai folosească prezenţa la masa de lucru a asociaţiilor doar pentru a-şi legitima consultarea, prevăzută la art.8 din Legea administraţiei publice, şi pentru a instaura un haos fiscal pe umerii cetăţenilor.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Banca Mondială a cerut imperios guvernului Năstase privatizarea PETROM. Pentru a nu exista concurenţă românească pe piaţa ţiţeiului? Pentru că americanii vor cu orice preţ să deţină monopolul petrolului în această zonă? Nimic foarte clar!... Cert este că PETROM practică un joc "de glezne" periculos, poate şi cu gândul la ce lasă în urmă ca moştenire pentru viitorul "investitor strategic".

Afacerile PETROM sunt de cele mai multe ori teleghidate politic, având în spate foarte multe personaje intitulate de presa românească "baroni PSD". Cel mai recent exemplu îl constituie cazul vicepreşedintelui PSD Arad, Medinţiu Gheorghe, care prin firma lui SC Expo Market Jackson Ltd, emitea facturi proforme şi obţinea file de cecuri, garantate de companie. În baza contractelor cu PETROM, acesta lua credite de la diferite bănci comerciale. Dar, de ce trebuia Petrom să cumpere prin intermediar motorină şi nu direct din rafinării? La această întrebare ar trebui să răspundă conducerea SNP PETROM SA şi consilierul primului-ministru, fost director general, fost membru PNŢCD, Ioan Popa.

Mai nou, presa a descoperit că o treime din băncile comerciale din România au de încasat cecuri de la PETROM în valoare de sute de miliarde de lei, eliberate pentru tot felul de clienţi politici, unii dintre ei evident insolvabili. Brusc, Ioan Popa, invocând motive legate de starea sănătăţii sale, şi-a prezentat demisia, urcînd în barca Primului-Ministru.

Petrom, cea mai mare din ţară, în acest domeniu, societate strategică, ce include firme de tradiţie, precum Arpechim Piteşti, Petrobrazi Ploieşti şi Doljchim Craiova, cu cei mai mulţi bani viraţi la buget, a fost cocoşată de datorii.

PETROM reprezintă totodată una dintre cele 25 de Companii Transnaţionale CTN din Europa Centrală care apar în "Raportul investiţiilor mondiale" al Naţiunilor Unite, privind cele mai mari companii transnaţionale şi strategii de corporaţie. Este de asemenea membru al Petroleum Recovery Institute - Canada; este asociată cu ELF AQUITAINE, în contractul de concesionare referitor la explorarea în Blocul Neptun din Marea Neagră; are licenţa de explorare şi exploatare pentru perimetru Jusaly din Kazastan, iar în 1999 devine titular al drepturilor de exploatare pe o perioadă de 25 de ani a zăcământului Tasbulat şi pe 5 ani a licenţelor de explorare, respectiv, pe o perioadă de 20 de ani, a licenţelor de dezvoltare şi producţie pentru blocurile Aktas şi Turkmenoy din Kazahstan, zăcămintele petroliere fiind confirmate, cu o rezervă de 30 milioane t de ţiţei.

În 1998 a fost creată PETROM Hungaria SRL,deţinută 100% de SNP PETROM, având ca obiect de activitate construcţia de staţii distribuţie pentru produse petroliere în Bekescsaba şi Nagylak. În Turcia există societatea mixtă pentru exploatarea zăcământului Selmo din Turcia, unde PETROM deţine 65,86 % din acţiuni.

În 1999 s-a semnat contractul cu Universal Oil Products SUA în vederea modernizării sucursalelor Arpechim şi Petrobrazi; a fost semnat contractul cu Essar Oil Limited pentru lucrări de exploatare dezvoltare şi producţie în Blocul off shore BB - OS5, în India; a fost înfiinţată societatea mixtă Arab Petro Base Ltd.,între PETROM şi Base Group Intl (SUA); s-au demarat negocierile pentru înfiinţarea unei alianţe strategice PETROM, KAZAHOIL şi KAZTRANSOIL pentru realizarea unui coridor de transport ţiţei din Kazahstan către Europa Centrală şi de Est.

Între anii 1998 - 2000 au fost modernizate peste 170 de benzinării existente şi s-au construit altele noi.

Conform statisticilor declarate de SNP PETROM, în promotion-ul lor, societatea extrage anual circa 6 milioane tone de ţiţei, aproximativ 6,1 miliarde m³ de gaze naturale şi produce în jur de 96000 tone de gazolină şi 47000 tone de etan. Totodată, PETROM comercializează, prin cele circa 600 benzinării dispuse într-o reţea naţională proprie, 1.680.000 tone de carburanţi şi aproximativ 2000 de tipuri de produse complementare, iar direct din rafinăriile sau depozitele sale, către distribuitorii privaţi, încă aproximativ 800.000 tone.

Aceasta este doar o mică parte a vastei activităţi interne şi internaţionale a Petrom pe care baronii pesedişti obişnuiţi să bage mâna toată în vistieria ţării, vor s-o aducă la faliment pentru a fi vândută ca toate marile societăţii în defavoarea ţării. Deci, PETROM nu este o societate în pierdere, ci o societate cu pierderi, marea lor majoritate planificate, prin scurgerea banilor în buzunarele celor aflaţi la putere de-a lungul anilor.

Cu toate acestea se încearcă falimentarea SNP PETROM pentru a putea fi cumpărată la un preţ mic. Declanşarea unui război în Orientul Mijlociu ar avea o influenţă asupra pieţei petroliere şi asupra interesului american pentru ţiţeiul din România, motiv pentru care guvernanţii nu se gândesc cum să facă profitabilă această companie, ci cum să răspundă ei mai bine unor interese care nu sunt, în nici un caz, naţionale.

Domnul Ioan Sonea:

În numele poporului...

Dacă facem o incursiune în istorie, numai în cea a Europei, începând din antichitate şi până astăzi, totul se întâmplă în numele popoarelor.

Împăraţii romani au construit un imperiu în numele poporului roman. Când romanii au început să cucerească lumea au uitat de plug, de coasă, de casă. Armata cuceritoare aducea poporului Romei pâinea şi circul. Nobila familie romană s-a destrămat, matroanele sumar îmbrăcate (din cauza căldurii...) erau plimbate de sclavi în lectici, iar soţii lor, principi, senatori, generali puneau la cale comploturi, se sinucideau la comandă sau îşi vedeau de lucru cu sclavele şi mai ales cu sclavii...

Papii romani şi patriarhii bizantini au construit imperii care se măcinau între ele. Călugări războinici şi împăraţi degeneraţi, în numele popoarelor lor creştine, construiau cetăţi şi catedrale în care să poată intra cu carul de luptă tras de două perechi de cai pentru ca, apoi, între două ucideri fanteziste de frate, părinte, fiu sau adversar, să îşi mâine credincioşii şi copiii în lupte în numele crucii pe care o fac sabie ...

Mahomed şi urmaşii lui, în numele drept credincioşilor, coboară Luna de pe cer şi o fac seceră a morţii. Înalţă moschei şi haremuri pentru lenevirea padişahilor, sultanilor, şeicilor, în aşteptarea otrăvirii, strangulării, decapitării ...

Conqistadorii, în numele spaniolilor, descoperă Lumea Nouă, Inchiziţia, plăcerea de a vâna şi distruge civilizaţii, culturi şi popoare.

Imperiul muscalilor toacă popoarele stepelor şi nu numai. Le adună, le dezbină, le pune la jug, le dărâmă bisericile, le schimbă limba. Tătucul face şi desface totul în numele poporului alb sau roşu...

Regi şi împăraţi francezi, în numele francezilor, aprind Europa, şterg de pe hartă ţări şi graniţe, numesc regi şi ţări, cuceresc continente...

Regi şi regine ale Albionului conduceau corsarii mărilor şi în numele şi pentru binele poporului englez cucereau şi construiau colonii oriunde se putea în lume ...

Principi prusaci, împăraţi germani şi austrieci, în numele popoarelor lor, fac războaie mondiale, împart ţări şi neamuri, trag cu tunuri catolice în biserici ortodoxe, inventează holocaustul pentru evrei, în numele unei noi civilizaţii ...

Iată că, în două mii de ani, conducătorii s-au manifestat la fel. În numele popoarelor lor au distrus popoare, culturi, civilizaţii, creaţii materiale şi spirituale, folosind aceleaşi procedee: crima, dezbinarea, aţâţarea unora împotriva altora, focul, dărâmarea, trecerea cu plugul. Pe unde au trecut au luat comori, bogăţii, resurse, lăsând moarte, deznădejde, dar şi speranţa celor care au supravieţuit.

Multe dintre aceste imperii au dispărut, cu toate că au învăţat unele de la altele, chiar prin lupta dintre ele. Dar este sigur că viermele distrugerii lor s-a născut chiar în ele şi odată cu ele. Unele mai caută forme de supravieţuire. Forma de manifestare a evoluat. Sclavia există într-o formă sau alta, mereu.

Şi aşa, ne apropiem de zilele noastre. Un imperiu, cel al comunismului, a căzut nu demult.

Din păcate, o putere care constituia la un moment dat un factor de stabilitate şi echilibru, ba chiar un model de democraţie, cu toate manifestările contradictorii şi cu multe necunoscute, autoproclamându-se jandarm mondial, se manifestă tot mai mult ca o putere imperială. Este vorba despre SUA. Nu vrem să detaliem momente de istorie, când în paralel cu declaraţii despre libertate şi democraţie, tânărul stat lichida în mod odios sute de seminţii. Observăm doar că astăzi pentru SUA nu mai contează decât propriul interes, adică după cum spun conducătorii, cel al poporului american. I s-a terminat poporului american pâinea, circul şi benzina? Are nevoie poporul american de eroi? Poate ar fi bine să-şi decoreze cetăţenii pentru lucruri şi fapte mai bune decât după numărul de victime umane şi obiective civile sau militare distruse.

Desigur, astăzi, lucrurile s-au schimbat puţin. Războiul este anunţat, se poartă numai cu avioane şi rachete, se distruge totul, gen Cartagina, Ierusalim, Sarmizegetusa. După aceea vine binefăcătorul ocupant, care, cu ajutorul trădătorilor pregătiţi şi plătiţi, reconstruieşte totul. Ţara dărâmată şi apoi binecuvântată cu ajutoare ia bani cu împrumut de la binefăcători cu care plăteşte lucrările binefăcătorilor şi apoi plăteşte datoria către binefăcători. De aceea, oamenii nu trebuie să moară toţi. Este nevoie de mână de lucru ieftină, de sclavi. Doar dacă se constată rezistenţă faţă de binefăcători, cei care se opun pot să moară. Până la epuizarea resurselor umane şi fizice se poate instala o conducere militară. Petrolul trebuie să se vândă pe dolari.

Dar aceasta nu e totul. In scenariu sunt actori şi figuranţi. Trebuie să existe susţinători ai războiului. Aceştia pot fi conducători de state, prim-miniştri, militari, analişti politici, agitatori, goebellşi, în general "toţi acei nebuni care conduc lumea". Toţi aparţin unor ţări. Deci ţările devin susţinătoare ale războaielor. Popoarele, naţiunile îşi manifestă în acest fel ataşamentul şi dragostea faţă de conducătorii iubiţi.

Se prea poate ca poporul american să fi ajuns la nivelul poporului roman în perioada de "culme" a decadenţei imperiului. Dacă nu i se dă tot ce cere, dintre cele cu care a fost obişnuit sau care i-au fost promise, poate ieşi în stradă şi, stricând echilibrul social, strică soclul pe care stă "cowboiul" conducător.

Aşa că gloanţele trebuie să ajute la stabilirea ordinii în afară, ca să poată fi linişte în interior. Aceasta ar fi problema lor.

Însă ce faci când popoarele Spaniei, Angliei, Italiei, aliaţi de nădejde ai SUA, nu sunt alături de conducători, adică nu vor război? Şi după câte se vede şi se aude, în foarte multe ţări au existat manifestări antirăzboinice. Deci, nu toate popoarele Europei vor război!

Dar există unul care îl vrea! Este poporul român!

Vocea Partidului România Mare, care cerea aşteptarea unei rezoluţii ONU privind intervenţia alianţei multinaţionale în Irak după raportul comisiei de control, a rămas fără ecou. Poporul român tace!

Un război nu se duce împotriva unui conducător de stat, chiar dictator fiind acesta, ci împotriva unui popor! Acum, problema fundamentală este cea a relaţiei dintre conducători şi conduşi.

Este foarte clar că, la această dată, conducătorii ţărilor nu ţin seama de opinia popoarelor lor. Cu excepţia conducătorilor poporului român! Care nu a fost nici informat corect, nici consultat printr-o formă sau alta asupra implicării României într-un război al unei alianţe militare din care nici nu face parte! În România există deja zone închise, hoteluri puse la dispoziţia unor militari străini, spitale de asemenea, stocuri de alimente, rezerve de sânge etc., în timp ce el, românul simplu, este mândru de toate acestea. Cât de uşor este "îmbrobodit" contribuabilul român! Chiar să nu ştie că într-un război aliatul unei părţi devine duşmanul celeilalte? Că este departe Irakul? Astăzi, într-un război nu distanţele contează! Toată lumea care se pretinde democrată condamnă terorismul, ceea ce este corect, dar uită să recunoască faptul că acesta este o formă de a face războiul în zilele noastre. Cel puţin de o parte. Iar teroriştii, la fel ca moartea, nu au frontiere!

Ar trebui să se spună adevărul că, deşi se vorbeşte despre armate de profesionişti şi că războaiele aceştia le-ar face, astăzi orice ins al unui popor care se angajează într-un război devine automat soldat, măcar şi pentru faptul că creează şi întreţine profesionişti ai războiului. În numele poporului...

Felul cum îşi urmează, orbeşte, românii, conducătorii, poate avea vreo legătură cu uriaşa rămânere în urmă, ca dezvoltare economică şi standard de viaţă, faţă de alte state ale lumii?

Când se va face electrificarea integrală a satelor, când toţi bolnavii vor avea medicamente, când vor avea toţi cetăţenii locuri de muncă şi pâine, când se va face şi ceea ce într-adevăr trebuie făcut în numele poporului?

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Luăm o scurtă pauză.

(După pauză, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a plenului Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 283. Sunt absenţi 61, 24 participă la alte acţiuni parlamentare.

Daţi-mi voie să vă prezint în continuare informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croaţia la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002 şi a Protocolului adiţional nr.12 la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea participării Jandarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre privind combaterea criminalităţii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura " Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu" , semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal de pregătire a ţărilor candidate pentru descentralizarea extinsă (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureşti la 23 octombrie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucureşti la 20 iulie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2003 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanţare referitoare la Programul naţional PHARE 2000, Programul ACCESS 2000 şi Facilitatea suplimentară pentru investiţii 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2003 pentru modificarea art.8 lit.e) din Legea nr.148/2000 privind publicitatea, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2003.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2003 privind acordarea dreptului de a procura, deţine şi folosi sigilii cu stema României şi timbru sec instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate, care fac parte din sistemul naţional de învăţământ, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2003 pentru modificarea alin.(3) al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2003 pentru modificarea art.36 din Legea nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003 "

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 martie 2003.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2003 pentru modificarea şi completarea unor prevederi legale privind serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi serviciile publice de salubrizare a localităţilor, adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 martie 2003.

17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind Programul FEU+6, semnat la Bucureşti la 17 mai 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică externă; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

18. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

19. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finală, adoptat de Senat în şedinţa din 24 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.400/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991, republicată, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001, iniţiată de 23 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

22. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, iniţiată de 2 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru sănătate şi familie; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, iniţiată de domnul deputat Emil Grigore Rădulescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

24. Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, iniţiată de domnul deputat Petru Andea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

25. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, iniţiată de domnul deputat Stanciu Zisu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.65/1995 (republicată) privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, iniţiată de domnul deputat Cristian Nechifor.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

28. Propunerea legislativă privind repartizarea costurilor pentru energia termică şi apă caldă, iniţiată de domnul deputat Mihail Fâcă.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 şi art.35 din Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, iniţiată de domnul deputat Ioan Sonea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

30. Propunerea legislativă privind modificarea art.185 alin. (2¹) din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, iniţiată de domnul deputat Gheorghe Marcu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/15.05.2002, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2001 privind procedura somaţiei de plată, iniţiată de 5 deputaţi.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 mai 2003.

32. Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităţilor cumulate de unităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, iniţiată de 6 deputaţi PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2003.

33. Propunerea legislativă " Legea Pomiculturii" , iniţiată de 8 deputaţi PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2003.

În continuare, vă voi prezenta legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.178/2002 pentru recompensarea personalului Ministerului Apărării Naţionale care a participat la activităţile desfăşurate în cadrul procesului de aderare a României la N.A.T.O.;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2002 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţională a Drumurilor pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.163/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanţare referitoare la Programul operaţional de ţară PHARE 1996, Programul naţional PHARE 1998, Programul naţional PHARE 1999, Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1999, Programul PHARE 1999 de cooperare transfrontalieră dintre România şi Ungaria, Programul PHARE 1999 de reformă a protecţiei sociale şi de implementare a acquis-ului în domeniul social - Consensus III;

- Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2003;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.180/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2002 pentru completarea Legii nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2002 pentru completarea art.45 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale.

Vă rog să fiţi de acord aprobăm şi câteva comisii de mediere.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Roşiori, judeţul Bihor. Sunt propuşi domnii deputaţi: Florescu Ion, Iordache Florin, Ţibulcă Alexandru, Pleşa Eugen, Şnaider Paul, Kovacs Ksaba, Mirciov Petru.

Cine este pentru?

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române. Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ion, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Miclea Ioan, Palade Dumitru, Boagiu Anca, Anton Marin.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.104/1999 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie. Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Fâcă Mihail, Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan, Toader Mircea, Erdeli Istvan.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind promovarea culturii scrise. Sunt propuşi domnii deputaţi: Moldovan Ileana, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen, Sassu Alexandru, Bălăeţ Mitică, Musca Octavia Monica, Gvozdenovici Slavomir.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de lege pentru înfiinţarea comunei Traian, judeţul Ialomiţa, prin reorganizarea comunei Griviţa. Sunt propuşi următorii deputaţi: Florescu Ion, Iordache Florin, Ţibulcă Alexandru, Pleşa Eugen, Dinu Gheorghe, Nan Nicolae, Kovacs Ksaba Tiberiu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. Sunt propuşi următorii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Miclea Ioan, Palade Doru Dumitru, Albu Gheorghe, Anton Marin.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi pe care îl dezbatem este raportul de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universtăţii Europene Drăgan din Lugoj.

La pct.1, 2 şi 3 sunt textele Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se supun nici dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

Pct.4, textul Camerei Deputaţilor. Acelaşi regim.

Pct.5, 6 şi 7, textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului dumneavoastră.

Anexa face parte din art.5.

Vom supune votului final acest raport în şedinţa de astăzi.

Următorul raport de mediere este la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2002.

Pct.1 şi 2 sunt textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii.

Pct.3, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.6, 7 şi 8, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii sau votului, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Pct.9, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.10, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.11, text Senat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.12, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate şi nici nu se supune votului.

Pct.13, varianta Camerei Deputaţilor.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final astăzi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Sânnicolau Român, judeţul Bihor.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, varianta Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul şedinţei de astăzi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov.

Pct.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, pentru alin.1 de la art.3, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, art.4, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor de la cadavre în vederea transplantului.

Pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii.

Pct.4, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.6, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.9, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.10, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.11, textul Senatului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune votului final acest raport la sfârşitul şedinţei de astăzi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi comunităţile europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnul Adrian Mitu (subsecretar de stat, Departamentul pentru Comerţ Exterior):

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Prezentul protocol adiţional conţine, pe lângă concesiile deja existente între cele două părţi, şi rezultatele exerciţiului de negociere desfăşurat de România şi Comisia Europeană pe parcursul anului 2002, care urmează să fie aplicate odată cu intrarea în vigoare a prezentului proiect de lege.

Negocierile al căror iniţiator a fost Comisia Europeană s-au desfăşurat în cadrul procesului de preaderare şi au vizat continuarea liberalizării comerţului cu produse agricole în relaţiile cu ţările candidate la aderare, obiectivul fiind alinierea graduală a acestora la cerinţele pieţei interne unice europene, în interiorul căreia mărfurile circulă liber, fără taxe vamale sau bariere netarifare, astfel încât şocul care se va produce la momentul aderării să fie cât mai redus.

În conformitate cu rezultatele ultimei runde de negocieri, noile concesii vizează liberalizarea exportului în Uniunea Europeană pentru o serie de produse de interes deosebit pentru exportatorii români, cum ar fi: ovinele vii, carnea de ovine, sucul de mere, mierea de albine, castraveciorii şi nucile.

De asemenea, au fost convenite şi o serie de contingente tarifare reciproce cu taxă vamală zero la produse cum sunt grâul, făina de grâu, porumbul pentru însămânţare şi porumbul de consum, orezul, carnea de bovine, preparatele din carne specialităţi de bovină şi malţ.

Produsele acceptate de România pentru liberalizare la importul din Uniunea Europeană au fost selectate în aşa fel încât să nu conducă la perturbarea echilibrului pe piaţa internă şi să nu prezinte un grad ridicat de sensibilitate pentru producţia naţională.

Aceste concesii au fost negociate avându-se permanent în vedere îmbunătăţirea accesului pe piaţa Uniunii Europene pentru produsele de interes pentru exportatorii români şi în vederea reducerii deficitului balanţei comerciale cu produse agricole.

Protocolul adiţional mai conţine o clauză potrivit căreia acesta se va aplica numai în urma îndeplinirii procedurilor interne de către ambele părţi. Partea comunitară a notificat îndeplinirea acestor proceduri, rămânând ca şi noi să le îndeplinim pe ale noastre.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim.

Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, prezentaţi pe scurt proiectul şi propuneţi şi timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond pentru dezbaterea şi avizarea în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere în România, pe de o parte, şi comunităţile europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Proiectul de lege sus-menţionat are ca obiect ratificarea Protocolului adiţional anexă la Acordul European în domeniul comerţului cu produse agricole de bază din România şi Uniunea Europeană, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere în România, pe de o parte, şi comunităţile europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 25 februarie 2003. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003.

Propunem un sfert de oră timp total; un minut pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină.

Supun dezbaterii titlul proiectului de lege.

Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a protocolului pe care îl aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul şedinţei.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind Procedura de Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide, care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998.

Din partea iniţiatorului, vă rog să prezentaţi acest proiect şi apoi Comisia pentru industrii.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia de la Rotterdam privind Procedura de Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză, care are ca obiect comerţul internaţional cu produse chimice periculoase şi pesticide, a fost adoptată la 10 septembrie 1998 de Olanda, fiind semnată de 73 de state. Principalul scop al convenţiei este acela de a furniza ţărilor informaţii detaliate referitoare la anumiţi compuşi chimici periculoşi, oferind motive întemeiate pentru interziceri sau restricţionări severe la importurile acestora. Convenţia de la Rotterdam oferă ţărilor importatoare puterea de a decide pe care din aceste produse doresc să le primească pe teritoriul lor sau să le excludă pe acelea pe care nu le pot administra în condiţii de siguranţă şi stabilitate, precum şi obligaţiile importatorilor de a oferi toate informaţiile solicitate şi răspunderea pe care o au pentru corectitudinea acestor informaţii.

Prin aderarea României la Convenţia de la Rotterdam, se asigură protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului în faţa posibilelor pericole care ar putea rezulta din comerţul cu produşi chimici toxici. aceasta presupune o reducere globală a riscului asociat cu folosirea unor astfel de substanţe. Din aceste motive, vă rugăm să aprobaţi legea propusă în varianta Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Antal, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 decembrie 2002, iar Comisia pentru industrii şi servicii a primit avizul Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru forma adoptată de Senat. Şi mai avem un aviz din partea Comisiei pentru sănătate şi familie, la fel, un aviz favorabil, tot pentru forma adoptată de Senat.

Aşa cum vi s-a spus de către iniţiator, această Convenţie de la Rotterdam privind Procedura de Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional permite statelor lumii să monitorizeze şi să reglementeze comerţul cu produşi chimici periculoşi şi pesticide.

Obiectivul major al procedurii este acela de a furniza ţărilor informaţii detaliate referitoare la anumite pesticide şi produşi chimici şi de a oferi astfel motive întemeiate pentru interziceri sau restricţionări severe la importul acestora.

Prin ratificarea Convenţiei de la Rotterdam, se va permite României accesul la programe menite să ofere oportunităţi de finanţare a unor proiecte comune cu statele semnatare ale convenţiei şi cu alte instituţii responsabile.

După dezbateri în comisie, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind Procedura de Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide, care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998 să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 26 membri ai comisiei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă se înscrie cineva?

Trecem la dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aderare la convenţie, convenţie pe care o aveţi anexată, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992.

Domnule ministru aveţi cuvântul să prezentaţi proiectul, în mod succint.

Domnul Florin Stadiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale este în vigoare din anul 2000 şi face parte din convenţiile elaborate în cadrul Forumului Comisiei Economice pentru Europa Naţiunilor Unite. Aplicarea prevederilor cuprinse în acest document se bazează pe o bună colaborare între state. Principalele obiective ale convenţiei sunt prevenirea, pregătirea şi intervenţia în cazul accidentelor industriale care pot avea efecte transfrontiere, inclusiv efectele unor astfel de accidente provocate de catastrofe naturale, precum şi cooperarea internaţională privind asistenţa reciprocă, cercetarea şi dezvoltarea, schimbul de informaţii şi schimburile de tehnologii în domeniul prevenirii, pregătirii şi intervenţiei în cazul accidentelor industriale.

Conform prevederilor convenţiei, la nivel naţional, se vor lua măsurile necesare pentru a proteja viaţa oamenilor şi mediul împotriva accidentelor industriale, prevenirea unor astfel de accidente prin reducerea frecvenţei şi severităţii lor şi limitarea efectelor acestora.

Faţă de cele prezentate, vă propunem, doamnelor şi domnilor deputaţi, să adoptaţi proiectul de lege în forma aprobată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Antal, din partea Comisiei pentru industrii, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 decembrie 2002. adoptarea Legii pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale este prevăzută în programul legislativ al Guvernului pentru anul 2002 şi reprezintă unul din angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, angajamente cuprinse în documentul de poziţie, capitolul XXII "Protecţia mediului înconjurător".

Având în vedere că acest document conţine prevederi importante privind prevenirea, pregătirea şi intervenţia în cazul accidentelor industriale care pot avea efecte transfrontiere şi care pot afecta sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător din România, cât şi în Europa, cât şi la nivel global, este necesar ca România să adere la această convenţie.

În şedinţa din 19 februarie 2003, după dezbatere în Comisia pentru industrii şi servicii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus aprobării Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei şi proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul zilei.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic şi a Legii nr.31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Din partea Guvernului.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Ovidiu Ionescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ovidiu Ionescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

În cazul acestui proiect de lege, acesta a fost discutat în comisie, a fost discutat şi cu iniţiatorii şi, în urma analizei acestui proiect, s-a hotărât respingerea lui, având în vedere că prevederile Codului silvic sunt acoperitoare şi că celelalte propuneri sunt incluse în Hotărârea de Guvern privind circulaţia şi controlul circulaţiei materialului lemnos şi instalaţiilor de prelucrat material lemnos, proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi avizat de majoritatea ministerelor implicate, proiect ce urmează să fie, foarte curând, înaintat spre avizare de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, aţi făcut...

Păi, v-am spus, staţi puţin, e propunere de respingere. Deci, întâi, motivaţi dumneavoastră respingerea şi pe urmă o să-i dau cuvântul iniţiatorului. (Se adresează domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman)

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond, spre dezbaterea şi avizarea Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic şi a Legii nr.31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, transmis cu adresa nr.656/16 decembrie 2002.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare cadrul legislativ care să permită înlăturarea unor nereguli şi ilegalităţi întâlnite în procesul de aplicare a Codului silvic şi a Legii nr.31/2000. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26 a Codului silvic şi Legii nr.31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

La dezbaterea proiectului au participat ca invitaţi, în conformitate cu art.51, 52 din Regulament, Ovidiu Ionescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Viorel Marinescu, director în cadrul Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 31 de deputaţi din totalul de 32 de deputaţi ai comisiei. Proiectul de lege a fost respins cu 3 voturi împotrivă, în şedinţa din 11.02.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea proiectului de lege, pentru următoarele considerente. Propunerile formulate în art.73-76 nu justifică adoptarea unei legi de modificare şi completare a Codului silvic, întrucât textul în vigoare este acoperitor. Propunerile formulate, ca grad de reglementare, nu sunt de nivelul legii, fiind cuprinse în mare parte în Hotărârea Guvernului nr.735/1998 şi în proiectul de Hotărâre a Guvernului cu privire la circulaţia şi controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat material lemnos, proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi avizat de majoritatea ministerelor implicate, urmând a fi înaintat Guvernului spre aprobare.

Propunerile de modificare şi completare formulate, referitoare la art.1 din Legea nr.31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, nu se justifică, întrucât prevederile articolului în vigoare sunt acoperitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Garda, din partea iniţiatorilor, vă rog să vă prezentaţi punctul de vedere.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpretarea şi obstrucţionarea aplicării legilor în România, de către angajaţii Direcţiilor Silvice, se leagă de legislatura anterioară, când aşa-numita "promoţie de aur" a împiedicat retrocedarea terenurilor cu vegetaţie forestieră şi a impus ca, la punerile în posesie, pădurile private să fie comasate cu pădurile composesorale şi să nu se retrocedeze mai mult de 10 ha, după autor.

După tratative îndelungate între UDMR şi Partidul Social Democrat, s-a ajuns la deblocarea acestei situaţii, la începutul anului 2001, şi s-a permis retrocedarea efectivă a terenurilor cu vegetaţie forestieră.

Obstrucţionarea aplicării legilor am simţit-o şi cu ocazia înfiinţării structurilor private, dar, în special, în cursul anului 2002, când s-a retras, în mod arbitrar, la cererea unor funcţionari de la Direcţia Silvică Harghita, acestor structuri silvice proprii, dreptul de folosire a ciocanelor silvice de marcat în alte terenuri decât cele administrate de ei. Memoriile depuse de noi la minister, pentru deblocarea acestei situaţii, au rămas fără rezultat.

Prin urmare, eram nevoiţi să depunem această iniţiativă legislativă prin care ocoalele silvice private să aibă dreptul să pună în valoare masa lemnoasă în pădurile proprietate privată.

Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor a sesizat interpretarea tendenţioasă a Codului silvic şi, la cererea mea, a intervenit la Ministerul Agriculturii, pentru eliminarea restricţiilor. Acest caz s-a rezolvat în mod fericit. Nu este vinovat nici domnul secretar de stat, nu este vinovat nici domnul ministru, dar sunt vinovaţi unii funcţionari de la Direcţiile Silvice, care intervin pentru interpretarea tendenţioasă a legilor votate de Parlamentul României. Şi aici aş cere ca aceşti silvicultori de la Direcţiile Silvice să fie pedepsiţi conform legii, pentru că obstrucţionează activitatea legislativă şi în special aplicarea legilor.

Sunt de acord cu respingerea acestei legi iniţiate de noi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă şi iniţiatorul a fost de acord cu respingerea, nu mai are rost să dezbatem.

Vom supune votului final propunerea la sfârşitul şedinţei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.209/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Comisia pentru agricultură, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere şi să prezentaţi proiectul, pe scurt.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.209/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254 face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate, înregistrându-se 3 abţineri din voturile celor prezenţi, în şedinţa din 19.02.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Propunem 15 minute pe ansamblu şi 1 minut pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriţi, vă rog, în paralel, proiectul şi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? S-a votat în unanimitate.

La textul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 1, se modifică textul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Preambulul art. I. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Punctele 1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 3, 4, 5 şi 6 din ordonanţă. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La punctul 7, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 2, se modifică punctul 7 din ordonanţă.

La punctul 8, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formularea Guvernului.

Punctele 9, 10 şi 11. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

După punctul 11, vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Comisia propune un nou punct 12, prin care abrogă anexa. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi. Admis amendamentul, se abrogă anexa.

Art. II şi III din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. Anexa, deci, s-a abrogat.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ordonanţei de urgenţă, vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2002 privind societăţile de credit ipotecar; procedură de urgenţă.

Domnule Grigoraş, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere şi să prezentaţi pe scurt raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2002 privind societăţile de credit ipotecar. Acest act normativ urmăreşte satisfacerea unor obiective sociale importante, prin crearea unui cadru favorabil dezvoltării pieţii creditului ipotecar şi a sectoarelor de activitate aferentă: sectorul construcţiilor şi sectorul asigurărilor. Se va asigura astfel crearea unei pieţe a creditului ipotecar, pe baze competitive, prin reglementarea corespunzătoare şi libertatea de a participa pe această piaţă a unui număr cât mai larg de instituţii care să ofere un produs de tip credit ipotecar cât mai activ.

La ora actuală, nu este suficient de reglementat cadrul juridic aplicabil instituţiilor financiare autorizate, care, conform Legii nr.190/1999 au capacitatea de a acorda credit ipotecar, problemă care este rezolvată prin această ordonanţă pentru a cărei dezbatere propunem timp total 10 minute, 2 minute pentru fiecare intervenţie.

Comisia a fost de acord cu forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi textele proiectului de lege şi ale ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, 2 şi 3. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.4, 5, 6 şi 7. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul III, art.8, 9. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.10, 11, 12, 13, 14. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.15, 16, 17, 18, 19. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul IV, art.20, 21, 22, 23. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul V, art.24 şi 25. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectului votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.201/2002 pentru modificarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.201/2002 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare aduce o serie de îmbunătăţiri legii actuale, în funcţiune, Legii nr.190/1999. Se prevede reglementarea unor excepţii de la perioada minimă pentru care poate fi acordat creditul ipotecar, posibilitatea ca suma creditului acordat să fie exprimată în lei sau în valută, categoria instituţiilor care pot avea calitatea de cesionar al creanţelor ipotecate şi privilegiate, care este extinsă şi la alte instituţii autorizate. Se prevede, de asemenea, păstrarea caracterului titlului executoriu şi în cazul cesiunii creanţelor ipotecare pentru a putea forma piaţa secundară a creditului ipotecar.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi-a însuşit, în totalitate, forma prezentată de Guvern.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, 2 minute pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art. I, preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 şi 4 din ordonanţă. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art. II. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative.

Rog iniţiatorul să-l prezinte şi apoi Comisia pentru buget să prezinte raportul.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa nr.14/1999, executarea silită a creanţelor la Fondul special al drumurilor se realiza de către Autoritatea Rutieră Română. Tot prin această Ordonanţă nr.14/1999, erau prevăzute înlesniri la plata Fondului Special al Drumurilor care puteau fi date de către M.L.P.T.L.

Dat fiind faptul că, de la 1 ianuarie 2003, o dată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr.147/2002, veniturile Fondului Special al Drumului urmează regimul juridic al creanţelor bugetului de stat, controlul stabilirii, urmăririi şi virării sumelor se exercită de Ministerul Finanţelor şi unităţile sale teritoriale, prin organele de control fiscal. Având în vedere, pe de o parte, că executarea silită pentru aceleaşi debite nu se poate face de către două autorităţi, iar, pe de altă parte, că înlesnirile la plata Fondului nu pot să fie acordate decât de către ordonatorul principal de credite, am considerat necesară introducerea unei completări la art.7 din Ordonanţa nr.147/2002, care să vină să anuleze aceste prevederi care aparţineau Ordonanţei nr.14/1999.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a decis, în unanimitate, ca acesta să fie supus spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă aveţi obiecţiuni la titlu? Adoptat în unanimitate.

Dacă aveţi obiecţiuni la articolul unic? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală.

Am senzaţia că acest proiect trebuie să-l dezbatem în mod corelat cu cel de la punctul 23. Pe care îl luăm întâi? (Se adresează domnului deputat Neculai Grigoraş) Bun. Pentru că, la proiectul de la punctul 17, e preluat un text de la punctul 23 şi trebuie să existe o corelare între ele.

Deci Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.36/2003. Rog iniţiatorul să-l prezinte.

Doamnă ministru Manolescu, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ, s-au modificat unele dispoziţii legale din acte normative cu implicaţii financiar fiscale care s-au dovedit necesare din aplicarea şi gestionarea legislaţiei în vigoare, precum şi din necesităţi generate de adoptarea acquis-ului comunitar. Comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare, cu un amendament referitor la abrogarea art.12, respectiv din prevederile O.U.G. nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, care a fost preluat în raportul de adoptare a acestui act normativ.

Faţă de cele mai sus menţionate, Ministerul Finanţelor propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raportul comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Grigoraş. Prezentaţi, vă rog, raportul comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, propune dezbaterea şi adoptarea cu un singur amendament, respectiv un amendament de abrogare, dar v-aş ruga să aveţi amabilitatea, este o greşeală a comisiei, la articolul unic, dispoziţia de aprobare să fie completată cu sintagma: "cu următoarele modificări şi completări". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale cine doreşte să se înscrie? Domnul deputat Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din multitudinea de aşa-zise corelări sau, de fapt, din multitudinea de corelări aş vrea să mă opresc la una şi anume cea care se referă la modificarea Ordonanţei Guvernului 193/2002, pentru că, aici, în opinia noastră, sau, în opinia mea cel puţin, este vorba de o aşa-zisă corelare, vă şi citesc motivaţia ca să înţelegeţi mai bine: "În vederea introducerii sistemelor moderne de plată în bune condiţii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 193/2002 şi deoarece perioada de timp avută la dispoziţie pentru acest lucru este foarte scurtă, la solicitarea agenţilor economici, furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi a instituţiilor publice care încasează impozite, taxe, amenzi, penalităţi şi alte obligaţii de plată se prevede prelungirea termenului de la care acestea vor accepta încasări şi prin intermediul cardurilor de debit..." şi textul curge în continuare.

Aş vrea să vă spun pentru a fi informaţi în totalitate că această Ordonanţă de urgenţă 193/2002 apărută în Monitorul Oficial pe 22 decembrie 2002 şi, desigur, ea nefiind destul de bine pregătită, o să dezbatem de altfel şi proiectul de lege, aprobarea acesteia mai târziu, poate că cele două ar fi trebuit să fie dezbătute împreună, nefiind suficient de bine pregătită, de coagulată şi de gândită, iată că, la nici o lună de la intrarea ei în vigoare, ar trebui să fie modificată, fără ca ea să fie aplicată.

Drept urmare, aş vrea să vă spun doar că a legifera prin ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, iată că avem un nou exemplu că dă uneori greş, iar greşeala trebuie să fie corectată printr-o altă ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă.

Ce aş vrea însă să vă semnalez şi, profitând de ocazie să întreb iniţiatorul acestei ordonanţe, în Ordonanţa de urgenţă 193/2002, am avut un articol care obliga Executivul ca, în termen de 30 de zile care a curs din 22 decembrie 2002, să elaboreze şi să publice în Monitorul Oficial normele de aplicare ale ordonanţei respective. Trebuie să vă spun că nici până astăzi, aceste termene nu au fost publicate în Monitorul Oficial şi aş vrea să întreb pe stimata doamnă secretar de stat dacă ne poate oferi lămuriri, când putem să aşteptăm aceste norme, respectiv, ca Guvernul să respecte un termen pe care şi l-a stabilit de unul singur şi încă nu l-a respectat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Cu privire la intervenţia domnului deputat Ráduly, domnul deputat Grigoraş din partea comisiei. Vă rog să vă expuneţi punctul dumneavoastră de vedere. O să-l întreb şi pe iniţiator.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Aceste lucruri pe care le-a prezentat colegul nostru, domnul deputat Ráduly, au fost discutate şi în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci atunci când am discutat Ordonanţa 183, modificarea acesteia. V-aş ruga să acceptaţi să translăm discuţiile, dezbaterile la Ordonanţa 193, întrucât din textul Ordonanţei 36 noi am abrogat toate dispoziţiile cu privire la modificarea Ordonanţei 193, chiar dacă Ordonanţa 193 este ordonanţă de urgenţă, domnul Ráduly a purtat discuţii, a făcut amendamentul şi poate să şi-l susţină, eventual, la momentul potrivit. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, v-a pus o întrebare domnule Ráduly azi, răspundeţi?

La punctul respectiv când ajungem, o să-l punem în discuţie. Dacă nu mai sunt alte intervenţii generale, să trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic trebuie, stimaţi colegi, adăugat la cuprinsul articolului unic, cum vă propune domnul vicepreşedinte Grigoraş: "Se aprobă ordonanţa cu următoarele modificări". Vă rog să faceţi amendamentul care...

Domnul Neculai Grigoraş:

Deci, aşa cum spuneam şi în prima intervenţie, este o greşeală a noastră şi v-aş ruga să acceptaţi ca la articolul unic care se referă la dispoziţiile de aprobare a ordonanţei să completăm "cu următoarele modificări". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu acest amendament? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.I şi II din ordonanţă. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.VI. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.VII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.VIII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.IX. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.X şi XI. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La art.XII vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Comisia propune abrogarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se abrogă art.XII.

Art.XIII, XIV care se vor renumerota. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.XIV care este şi ultimul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa, dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votată în unanimitate.

Am parcurs şi proiectul de lege şi cuprinsul ordonanţei. Vom supune proiectul de lege votului final.

La pct.23: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Suntem în procedură de urgenţă. Domnule Grigoraş, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, acesta fiind obiectul de bază al acestui act normativ, propunem timp total 20 de minute, 2 minute pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, trebuie să faceţi amendamentul potrivit de completare. Vă rog!

Domnul Neculai Grigoraş:

Vă rog să acceptaţi scuzele comisiei, trebuie să introducem şi aici sintagma "cu următoarele modificări şi completări". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu acest amendament al comisiei? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat articolul unic în varianta propusă.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Art.1 alin.1 din ordonanţă, vă rog să vedeţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 1, se modifică art.1 alin.1, potrivit amendamentului.

Şi cu amendamentul 2 de la art.1 ce se întâmplă domnule Grigoraş? Aţi modificat art.1 alin.1 din ordonanţă. (Domnul deputat Grigoraş se consultă cu prezidiul.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi amendamentul 1 care, practic, transformă art.1 actual care cuprinde două alineate în trei. Nu aveţi obiecţiuni. Votat amendamentul în unanimitate. Art.1 va avea alcătuirea rezultată.

La art.2 comisia propune modificarea acestui articol la alineatele 1, 2, 4 şi 5. Vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni. Se modifică cele 4 alineate ale art.2. Dacă la alin.3 dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Adoptat în formularea Guvernului. În consecinţă, art.2 va avea alcătuirea rezultată din modificarea alineatelor 1, 2, 4 şi 5 şi din votarea în formularea iniţială a alin.3.

Alin.6, de asemenea, comisia nu a propus modificarea, dacă aveţi dumneavoastră? Votat în formularea iniţiatorului.

La art.3 comisia nu are amendamente la alin.1, 3 şi 4. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptate în formularea Guvernului.

La alin.2, comisia are un amendament la pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 3, se modifică alin.2 de la art.3, celelalte, repet, rămân neschimbate.

La art.4 din ordonanţă urmăriţi amendamentul 4. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 4, se modifică art.4. Vom supune şi acest proiect votului final astăzi. (Domnul Ráduly Róbert Kálman comentează în loja comisiei.)

Domnule Ráduly, vă rog să vă păstraţi calmul şi să vă duceţi la tribună, să vă prezentaţi punctul de vedere.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, procedural, trebuie să vă spun că ceea ce s-a întâmplat iarăşi nu este corect. Deci, dacă avem o ordine de zi în care sunt prezentate anumite puncte, stabilite de Comitetul ordinii de zi, nu orientativ ci în acea ordine în care a fost pusă de către cei din Comitetul ordinii de zi în înţelepciunea lor, nu este corect ca să se schimbe ordinea de zi aşa la întâmplare.

2. Eu am pus la Ordonanţa 36 nişte întrebări la care şi, onor reprezentantul comisiei, domnul deputat Grigoraş şi doamna secretar de stat au spus că vor răspunde la 193 şi am aşteptat ca la dezbateri, la începutul ordonanţei de urgenţă, să clarificăm anumite lucruri legate de ceea ce am ridicat eu şi să primim anumite răspunsuri. Ele nu au venit. Dacă vi se pare dumneavoastră corect să jucăm "alba-neagra" în Parlamentul României, ei bine, mie nu mi s-a părut niciodată corect. Dacă eu trebuie să fac mereu poliţie, să văd unde s-a ascuns proiectul de lege la care am avut amendamente şi am vrut să le susţin, iar dacă dumneavoastră vi se pare corect, mie nu mi se pare corect. Iau act de faptul că se joacă "alba-neagra" şi o să fiu şi eu mai atent, o să-mi aduc şi eu nişte colegi, să urmărim mai mulţi unde se ascunde între cele trei lucruri cea câştigătoare şi poate că o să nimerim şi noi. Nu aşa am fost obişnuiţi în cei 6 ani în care am fost în Parlament şi altfel o să încerc să mă schimb în virtutea vremurilor.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi daţi-mi voie să vă răspund şi eu la jocul cu "alba-neagra". În ce priveşte analizarea şi dezbaterea împreună a acestor două articole, toată lumea a fost de acord, pentru că erau legate, iar în ce priveşte "alba-neagră", dumneavoastră mă obligaţi să joc "alba-neagră", pentru că, în loc să staţi în bancă cu deputaţii ca să vă văd când ridicaţi mâna, tot timpul vă confundaţi cu aparatul tehnic şi atunci nu ştiu pe care din locuri să vă caut din priviri ca să vă dau eu cuvântul din oficiu.

Deci, dacă vreţi să încetăm jocul cu "alba-neagră", vă rog insistent să staţi în banca deputaţilor, ca să văd când doriţi să luaţi cuvântul. (După observaţia făcută de domnul preşedinte Dorneanu, domnul deputat Ráduly Róbert Kálman a coborât din loja comisiei în bancă.)

Doamna ministru şi apoi domnul Grigoraş.

Doamna Maria Manolescu (secretar de sta, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc. Aş vrea să fac menţiunea că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată a fost elaborată împreună cu sistemul bancar, cu reprezentanţii sistemului bancar, mai ales cu Asociaţia Română a Băncilor. Împreună cu aceştia am stabilit termenele în care unităţile bancare să se doteze cu toate echipamentele informatice astfel încât actul normativ să poată să fie pus în aplicare. Din păcate, s-au înregistrat anumite probleme legate de asigurarea suportului logistic astfel încât actul normativ să poată fi aplicat şi în aceste condiţii s-a solicitat prorogarea termenului de intrare în funcţiune, problemele respective fiind legate numai de partea tehnică, efectiv de asigurarea suportului logistic de către băncile din România. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să precizez pentru început că atunci când am solicitat ca să discutăm amendamentul domnului deputat Róbert Ráduly la Ordonanţa nr.193, am făcut-o de bună-credinţă şi cu intenţia de a dezbate acest amendament, fiindcă acolo îi era locul. Nici într-un caz nu am vrut să-l obstrucţionăm ca să nu mai aibă posibilitatea să-şi susţină amendamentul.

În ceea ce priveşte conţinutul amendamentului, îi reamintesc domnului coleg Ráduly care a fost prezent la dezbateri în comisie că această dezbatere a suscitat foarte multă atenţie şi interes din partea colegilor şi în urma discuţiilor şi cu reprezentanţii Executivului, dar chiar şi domnia sa şi-a însuşit punctul de vedere al comisiei, deci, noi ne menţinem acest punct de vedere aşa cum a fost el prezentat în raport. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu scuzele de rigoare, trebuie să vă spun că eu am pus o întrebare la dezbaterile generale la Ordonanţa nr.36 care s-a referit la acest punct şi am întrebat onor Ministerul de Finanţe dacă, pe 22 decembrie 2002, prin Ordonanţa de urgenţă nr.193/2002 şi a stabilit de la sine putere, nu noi am obligat Ministerul de Finanţe, ci de la sine putere, dânşii au stabilit 30 de zile ca să elaboreze normele de aplicare şi să apară aceste norme în Monitorul Oficial.

A trecut timpul. Onor Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a acceptat un amendament în care cele 30 de zile se prelungesc, adică se înlocuiesc cu 60 de zile care şi aşa sunt 60 de zile dacă rămâne aşa textul şi l-am adoptat deja, au trecut. Deci, termenul a fost depăşit de către onor, Ministerul de Finanţe şi am întrebat şi nu am primit nici un răspuns. Am înţeles că au fost dezbateri cu băncile, că băncile aveau 5.000 de post p.o.S-uri în stoc şi trebuia să le valorifice şi Ministerul de Finanţe a venit foarte frumos şi corect în întâmpinare, am înţeles că - şi am spus chiar de dimineaţă că - aceste carduri sunt sisteme moderne de plată şi eu chiar mi-am dat examenul de stat din această problemă şi susţin ca să fie introduse în România, însă întrebarea rămâne: Când vom primi şi noi sau vom vedea în Monitorul Oficial normele de aplicare, mai ales că termenul care astăzi este în vigoare este trecut de mult şi termenul pe care astăzi l-a adoptat onor, Camera Deputaţilor a trecut şi el, este depăşit şi aştept şi eu să spună doamna secretar de stat că mâine, că peste două săptămâni, peste trei săptămâni, peste 10 zile şi dacă tot o să profit de ocazie şi o să mai pun o întrebare care interesează toată lumea din sfera afacerilor: Care va fi plafonul minim de cifră de afaceri peste care va fi obligatorie instituirea acceptării cardurilor? Şi acestea sunt întrebările care este firesc sau era firesc să primim şi noi răspuns, dat fiind faptul că ne aflăm în Parlamentul României şi dezbatem o chestiune care priveşte, pe de o parte, administraţia publică locală, pe de altă parte, furnizorii de utilităţi locale şi, mai ales, mediul de afaceri. Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Vreţi să ieşiţi de la guvernare?

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna secretar de stat Manolescu, vă rog.

Doamna Maria Manolescu:

Pot să fac menţiunea că, la această dată, normele sunt într-un stadiu avansat, probabil că, în circa 20 de zile, vor fi aprobate astfel încât actul normativ să intre în vigoare la termenul prevăzut. Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Pot să pun o întrebare?

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Îmi exprim şi eu alături de colegul meu din UDMR pe care l-am întrebat din bancă dacă vrea să iasă de la guvernare, dar s-a făcut că nu aude, îmi exprim şi eu nedumerirea faţă de această prelungire sine die a unor termene, pentru că există următorul aspect pe care-l putem constata. Este vorba de superficialitatea inadmisibilă a unor ordonanţe care sunt elaborate de Guvern. Nu am făcut un an de zile decât să adoptăm legi de modificarea aceloraşi ordonanţe care au apărut tot în anul 2002. Până când va dura această superficialitate în activitatea ministerelor actualului cabinet?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ráduly, vă susţineţi amendamentele ca să le supun votului?

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din bancă):

Eu gândesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles că domnul Ráduly acceptă explicaţia dată de...

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din bancă):

Deja a trecut, mergem mai departe.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, eu am făcut o corectură...

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din bancă):

Eu susţin protocolul, dar mai şi gândesc. Asta este totul, iertaţi-mă că gândesc, da?

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.18 proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2003. Tot Ministerul Finanţelor, vă rog să prezentaţi proiectul.

Doamna Maria Manolescu:

Prin proiectul de act normativ s-a aprobat finanţarea definitivării obiectivului de investiţii Casa de cultură Paşcani, sediul administrativ pentru autorităţile publice locale ale municipiului Paşcani în limita valorii aprobate în cazul documentaţiei în condiţiile legii din bugetul local al municipiului respectiv, inclusiv din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Clădirea în care funcţionează consiliul local şi Primăria municipiului Paşcani este construită în perioada anilor 1945-1950, se află într-o stare avansată de degradare, iar potrivit analizelor efectuate impune evacuarea de urgenţă a personalului care îşi desfăşoară activitatea în incinta acestui imobil. Lucrările necesare pentru repunerea în funcţiune a imobilului privesc atât consolidarea clădirii cât şi a terenului pe care acesta este amplasat. Comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare în forma prezentată, iar Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2003 privind finanţarea unui obiectiv de investiţii situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, a fost de acord în totalitate cu forma prezentată de Guvern şi propune dezbaterea şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor în această formă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

La titlul proiectului de lege? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.19, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001. Rog Ministerul Finanţelor să prezinte proiectul.

Doamna Maria Manolescu:

În vederea simplificării modului de calcul pentru diminuarea numărului de impozite şi taxe datorate bugetului de stat şi pentru îmbunătăţirea colectării şi eficientizării controlului, s-a adoptat includerea taxei de drumuri în accizele datorate pentru uleiurile minerale. Cele două taxe existente în prezent constituie, începând cu data aprobării Ordonanţei Guvernului nr.3/2003, o singură categorie de impozit indirect, respectiv acciză, iar controlul stabilirii, virării şi urmăririi sumelor datorate va fi exercitat de către Ministerul Finanţelor Publice.

Includerea taxei pentru drumuri în accize necesită modificarea actualelor surse de finanţare a drumurilor în sensul alocării în acest scop a unei cote procentuale din valoarea veniturilor încasate la buget din accizele aferente uleiurilor minerale.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare în forma aprobată de Guvern, iar Ministerul Finanţelor propune şi susţine adoptarea actului în forma rezultată din raport cu următorul amendament: la art.1, pct.2, respectiv la pct.15 din anexa nr.1 cuprinzând lista privind taxele speciale de consumaţie accize, cuprinderea unui text care se referă la hidrocarburi ciclice: benzen, toluen, xilen, inclusiv amestecuri în orice proporţie ale acestora, precum şi amestecuri de izomeri ai xilenului. Prin introducerea acestui text, apreciem că se diminuează posibilitatea de evaziune fiscală prin realizarea unor uleiuri minerale din anumite subproduse. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vom dezbate această propunere de redactare când va veni rândul anexei, domnule Grigoraş. Dacă mai doreşte cineva? Prezentaţi raportul întâi.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectărilor unor venituri bugetare, a întocmit raport favorabil, a fost de acord cu forma prezentată de Guvern şi propune dezbaterea şi aprobarea plenului în această formulă. În condiţiile în care, la momentul potrivit, dacă vom vota amendamentul propus de reprezentantul Executivului, cu care comisia este de acord, v-aş ruga să avem posibilitatea să revenim şi la conţinutul articolului unic pentru a face completările de rigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Toader. Poftiţi!

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Eu revin cu o propunere şi o solicitare pe care a făcut-o Comisia pentru industrii şi servicii privind reîntoarcerea acestei ordonanţe a fi discutată şi în cadrul Comisiei pentru industrii şi servicii deoarece această ordonanţă anulează fondul special al drumurilor, iniţiativă care a aparţinut întotdeauna Ministerului Transporturilor şi mi se pare absolut incorect ca acest minister nici măcar să nu-şi pună semnătura pe această ordonanţă prin desfiinţarea acestui fond. Nu este problema de desfiinţare a fondului, nu este problemă că trebuie desfiinţat fondul datorită acestei intenţii generale de a desfiinţa fondurile speciale, ci a modului în care a fost concepută colectarea şi apoi redistribuirea acestui fond.

Întotdeauna fondul special al drumurilor s-a aplicat pentru carburantul auto, deci, numai pentru cei care durizau drumurile publice, respectiv cei care erau în agricultură, cei care erau în domeniul transporturilor navale, transporturile feroviare şi Ministerul Apărării Naţionale, niciodată n-au plătit taxă de drum.

Prin această ordonanţă nu facem altceva, cu excepţia agriculturii, încât introducem taxa de drum şi pentru vapoare. Mă întreb când o să meargă vapoarele pe şosele? Din acest motiv, noi am pregătit nişte amendamente pentru Comisia pentru industrii şi servicii, amendamente care am dori să le susţinem în cadrul acestei comisii, că ni se părea corect să le susţinem faţă de cei care ştiau, într-adevăr, ce reprezintă acest fond special al drumurilor şi vin cu rugămintea ca această ordonanţă să fie retrimisă, de a fi discutată în cadrul comisiei, în cadrul unei comisii comune, atât Comisia pentru industrii şi servicii cât şi cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, mai ales că răspunsul pe care l-a primit domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii nu se referă la fondul problemei, ci la faptul că a fost depăşit termenul regulamentar în care se putea solicita această cerere.

Rugămintea este să se treacă peste această formă, în ultimă instanţă, o formă procedurală, plenul Camerei poate să reîntoarcă această ordonanţă de a fi discutată în cadrul comisiei respective şi pentru a putea să scoatem o lege corectă.

În alte condiţii, probabil că veţi întâmpina acelaşi fenomen al pierderii pavilionului românesc. Toate navele fluviale vor fi nevoite ca să intre într-o competiţie şi să schimbe pavilionul şi ne vom întreba iar: unde este flota României?

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Toader, de a fi restituit proiectul de lege şi raportul comisiei sesizate în fond, pentru a afla şi punctul de vedere al Ministerului Industriei şi Resurselor.

Propun, însă, ca termenul pentru depunerea raportului suplimentar să fie până lunea viitoare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost un vot împotrivă.

Se restituie, deci, comisiei, pentru a întocmi un raport suplimentar; termen, deci, luni.

Stimaţi colegi,

Pentru că nu suntem încă destui în sală, vă rog să mai parcurgem câteva proiecte. Între timp, rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, ca să nu fiu nevoit să facem apelul nominal.

Pct.20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.296/2000 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Poftiţi, doamnă deputat, să prezentaţi întâi timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Doamna Lucia-Cornelia Lepădatu:

Domnule preşedinte,

Propunem 10 minute ca timp total şi două minute pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă vreo precizare prealabilă?

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Punctul 1 din proiectul de lege, amendat de comisie la punctul 1 din raport.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Votat în unanimitate.

La art. 1 pct. 2 din proiectul de lege. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, pct. 3 din proiectul de lege.

Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, pct. 4 din ordonanţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Urmează să fie supus votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2003 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului să încheie acte adiţionale la contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru înstrăinarea acţiunii nominative de control după transformarea acesteia în acţiune comună.

Rog iniţiatorul s-o prezinte.

Domnul Claudiu Seucan (secretar de stat, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ Guvernul României vine să se alinieze prevederilor documentului de poziţie a României pentru Capitolul 4 de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană - libera circulaţie a capitalurilor - adoptat la data de 22.02.2001 de către Guvernul României, prin care ne obligam să avem în vedere prevederile Comunicării comisiei nr.C220/1997 referitor la condiţiile în care Uniunea Europeană acceptă ca unul dintre statele membre poate impune restricţii discriminatorii investitorilor din alte state membre, în eventualitatea utilizării acţiunii nominative de control la societăţile declarate de interes strategic. prin hotărâre a Guvernului se propune prin acest act normativ ca Autoritatea pentru Privatizare să fie mandatată să încheie acte adiţionale la contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe conţin clauza păstrării în proprietatea statului a unei acţiuni nominative de control, în scopul transformării acţiunii nominative de control în acţiune comună şi vânzarea acesteia către semnatarul contractului de privatizare sau succesorul legal al acestuia.

Vă rugăm să aprobaţi prezenta ordonanţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Raportul comisiei.

Doamna Lucia-Cornelia Lepădatu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului să încheie acte adiţionale la contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru înstrăinarea acţiunii nominative de control după transformarea acesteia în acţiune comună.

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului să încheie acte adiţionale la contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru înstrăinarea acţiunii nominative de control după transformarea acesteia în acţiune comună, trimis cu adresa nr.29 din 3 februarie 2002.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul nr.151 din 30 ianuarie 2003 al Consiliului Legislativ, avizul nr.218 din 29 ianuarie 2003 al Consiliului Economic şi Social, avizul nr.77 din 11 februarie 2003 al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului să încheie acte adiţionale la contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru înstrăinarea acţiunii nominative de control după transformarea acesteia în acţiune comună.

Se impune ca, de îndată ce a fost transformată în acţiune comună, acţiunea nominativă de control să fie oferită cumpărătorului care deţine pachetul de acţiuni achiziţionat de la fostul FPS la un preţ egal cu valoarea nominală a acestei acţiuni.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost primit de la Secretariatul General al Guvernului.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31 din 2003 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului să încheie acte adiţionale la contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru înstrăinarea acţiunii nominative de control după transformarea acesteia în acţiune comună, să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu, mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Comisia nu a propus modificări.

La titlul proiectului de lege sunt observaţii?

Nu sunt, votat.

Dacă la articolul unic sunt observaţii?

Nu sunt.

La titlul ordonanţei?

Nu sunt observaţii, votat.

La art. 1 din ordonanţă sunt observaţii?

Nu sunt, votat.

Art. 2 din ordonanţă. Observaţii? Votat.

La art. 3 din ordonanţă, nu sunt observaţii. Votat.

Urmează să fie supus votului final.

Pct.22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi cinegetic pentru concesionarea, în numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publică a statului, aferentă activelor vândute de Regia Naţională a Pădurilor. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Din partea iniţiatorului, cine prezintă proiectul?

Domnul Ovidiu Ionescu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Începând cu anul 2000, Regia Naţională a Pădurilor a vândut activele aflate pe terenurile forestiere proprietate publică a statului în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificări şi completări ulterioare şi cu normele metodologice de aplicare a acestei ordonanţe.

Cumpărătorii acestor active au solicitat concesionarea terenurilor aferente pentru clarificarea drepturilor şi obligaţiilor lor în legătură cu aceste terenuri.

Urgenţa emiterii prezentului proiect de act normativ este determinată de necesitatea încasării operative la bugetul de stat a sumelor cu titlu de redevenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă rog să prezentaţi.

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect reglementarea descentralizării activităţii de concesionare a terenurilor forestiere proprietate publică a statului aferente activelor vândute de Regia Naţională a Pădurilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2 din 2003 privind abilitarea inspectorilor teritoriali de regim silvic şi cinegetic pentru concesionarea în numele statului a terenurilor forestiere proprietate publică a statului aferente activelor vândute de către Regia Naţională a Pădurilor face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 19.02.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificarea şi completarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

La titlul legii n-au fost obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriţi amendamentul nr.2.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se modifică cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se modifică titlul.

La art.1 urmăriţi amendamentul nr.4.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.4, se modifică art.1, care în formula actuală va deveni alin.1.

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul nr.4?

Vă mulţumesc.

Se modifică, în consecinţă, art.1.

După art.1 actual care devine alin.1, comisia, prin amendamentul nr.5, propune un alin.2 nou.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul, se introduce alin.2.

Art.2 şi art.3.

Comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Se adoptă în formularea din ordonanţă.

Vom supune şi acest proiect votului final la sfârşitul şedinţei.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Nu este din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială nimeni?

Doamna Smaranda Dobrescu.

Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune un timp de discutare de 10 minute, cu luări de poziţie de un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fiind procedură de urgenţă, dacă nu sunt alte intervenţii, vom intra direct în dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.1 de la pag.2.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se modifică textul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni.

Admis în unanimitate.

Art.1, art.2, art.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.4, art.5, art.6. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1. Comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.7 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, se modifică alin.2 de la art.7 în mod corespunzător.

Art.8, art.9, art.10, art.11, art.12.

Comisia n-a mai avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

Art.13. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.14, urmăriţi amendamentul nr.3.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se modifică cuprinsul art.14.

La Anexa nr.I a, urmăriţi amendamentul nr.4.

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat amendamentul, se modifică, în consecinţă, Anexa nr.I a.

La Anexa nr.II a, comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră.

Adoptat în unanimitate.

Anexele nr.IV/1a, IV.11a, V/1a, V/2a, VI/1a, VI/2a, dacă aveţi obiecţiuni?

Nu sunt obiecţiuni.

La următoarele anexe, până la Anexa nr.VIIIb, dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votate toate în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Vom supune ordonanţa votului final astăzi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere. Suntem tot în procedură de urgenţă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune un timp maxim de dezbatere de 20 de minute şi luări de cuvânt de un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei şi proiectul de lege.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriţi amendamentul nr.1.

Adoptat amendamentul nr.1, se modifică cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cap. I, art.1, art.2, art.3.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cap. II, art.4.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.5, art.6, art.7, art.8.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.9, alin.1-3, comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art.9, alin.4.

Urmăriţi amendamentul nr.2.

Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul, modificat alin.4.

Alin.5 de la art.9, comisia n-a avut.

Dacă aveţi dumneavoastră amendamente?

Votat în unanimitate.

Cap. III, art.10, art.11, art.12, art.13.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.14 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.3.

Votat amendamentul nr.3, modificat art.14 alin.1.

La art.14 alin.2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Cap. IV, art.15, art.16, art.17.

Votat în unanimitate.

Cap. V, art.18, art.19, art.20, art.21, art.22, art.23, art.24.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cap. VI, art.25 alin.1 şi alin.2.

Comisia nu a avut obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.25 alin.3.

Urmăriţi amendamentul nr.4.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.25 alin.4 şi alin.5.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Art.26, art.27, art.28, art.29.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Anexa nr. I. Dacă aveţi obiecţiuni?

În prima parte a Anexei nr. I, comisia n-a avut, dar la pct.5 de la Anexa nr. I urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.5 şi amendamentul nr.6 de la pag.4.

Admis amendamentele, modificat corespunzător anexa.

La Anexa nr. II, urmăriţi amendamentul nr.7.

Admis amendamentul, modificat Anexa nr. II.

La pct.7 a fost o primă modificare la Anexa nr. II.

În finalul Anexei nr. II, pentru pct. c) de la "Indemnizaţii de conducere", urmăriţi amendamentul nr.8 şi amendamentul nr.9, de la pag.5.

Admis amendamentele, modificat pct. c) din Anexa nr. II.

La Anexa nr. III, urmăriţi amendamentul nr.10.

Admis amendamentul, modificat Anexa nr. III.

Tot la Anexa nr. III mai există un amendament pentru pct. b), respectiv amendamentele nr.11, nr.12 şi nr.13.

Dacă aveţi obiecţiuni la cele trei amendamente?

Adoptate toate, se modifică în mod corespunzător pct. b) de la Anexa nr. III.

Anexa nr. IV. Urmăriţi amendamentele nr.14 şi nr.15.

Vă rog. Doamna Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La amendamentul cu nr.15 de la Anexa 4 este eroare de redactare şi, cred eu, o omisiune. Deci, la alin.1 de la pct. c) steluţa trebuia pusă în dreptul cuvântului "arhitect şef", nu în dreptul "directorului general", ca să nu se facă vreo confuzie. Şi, corespunzător acestei soluţii, acestei steluţe, în subsolul tabelului ar trebui să se scrie: "Se utilizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi la municipii". De ce? Pentru că şi la nivelul judeţelor există arhitecţi şefi care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism general.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? Sunteţi de acord cu schimbarea steluţei?

Doamna preşedinte de comisie, Smaranda Dobrescu?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Doamna vicepreşedinte Paula Ivănescu are dreptate, steluţa se referă la arhitectul şef, este o eroare de dactilografiere, iar în privinţa extinderii acestei categorii şi la nivelul judeţelor, întrucât nu s-a discutat în comisie, solicităm punctul de vedere al iniţiatorului.

Suntem de acord cu propunerea doamnei deputat Ivănescu ca steluţa din subsolul Anexei IV lit. c), prima steluţă, să sune astfel: "Se utilizează la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti, judeţelor şi la municipii."

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, doamnă deputat? Da.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, dacă tot este "să schimbăm modificarea", haideţi să vorbim şi limba română. Nivelul este şi "al municipiilor", nu este "şi la municipii". Deci, să facem amendamente care să sune corect româneşte, pentru că le facem pentru români, nu pentru cei din Patagonia.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Supun votului amendamentul doamnei Ivănescu, acceptat de iniţiator şi cu corectura gramaticală propusă de domnul Damian Brudaşca.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat corectura de la amendamentul 15.

La amendamentul 14, nefiind observaţii a fost adoptat în formularea iniţiatorului.

Alte amendamente nu mai sunt la Anexa IV care este şi ultima.

Parcurgând şi acest proiect de lege îl vom supune votului final.

Stimaţi colegi,

îmi pare rău să constat insuficientul cvorum, dispun apel nominal şi îl rog pe domnul secretar Leonăchescu să înceapă să-l facă.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Abiţei Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - absentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Bondi Gyöngyike - prezent
- Borbéy László - prezent
- Bozgă Ion - absent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Stefan - absent
- Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - absent
- Căşunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - absent
- Creţ Nicoară - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - absent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Drăţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - absent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petre - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - absent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Karoly - prezent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezent
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervasen - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - absent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - absent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule secretar,

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să întrerupeţi, totuşi, că văd că s-a adunat lumea şi riscăm să plece şi cei care au venit.

Stimaţi colegi,

Pentru a urmări lista votului final, luaţi ordinea de zi de astăzi, pentru că sunt acele proiecte pe care le-am dezbătut şi adoptat astăzi.

Pct.3, Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Europene Drăgan din Lugoj.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă rog să vă manifestaţi votul. Vă rog să luaţi loc, să putem număra. 234 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.4: Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Pct.5. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Sânnicolau Român, judeţul Bihor, prin reorganizarea comunei Cefa.

Îl supun votului conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 34 de voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Pct.6. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Sîmbăta de Sus, judeţul Braşov, prin reorganizarea comunei Voila.

Conform art.74 alin.1 din Constituţie vi-l supun votului.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici una.

Pct.9. proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a lua în considerare rezultatele negocierilor dintre părţi pentru noi concesii reciproce în domeniul comerţului cu produse agricole, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Vă supun spre aprobare conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.10. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind procedura de Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide, care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam, la 10 septembrie 1998.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 231 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Pct.11. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 222 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.12. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1996 - Codul silvic şi a Legii nr.31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Se propune respingerea.

Cine este pentru propunerea de respingere? 196 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins proiectul.

Pct.13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

Conform art.74 alin.2 din Constituţie vi-l supun votului.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Domnule Pereş, aveţi cuvântul să vă explicaţi votul.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În fond, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002, prin titlu, ar dori să modifice Legea nr.254/2002 în sensul creşterii atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului.

De fapt, adevăratul scop este altul. Şi poate fi cunoscut doar citind expunerea de motive care însoţeşte modificarea propusă de executiv. Problema care frământă Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este modul total necorespunzător de încasare a datoriilor şi a redevenţei, convenite de părţi la momentul privatizării fostelor IAS-uri.

Pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002 este şi anticonstituţională din două motive.

1. Se aduc modificări inclusiv Legii nr.268/2001 - lege organică şi care reglementează regimul proprietăţii, conform art.72 alin.3 pct. k) din Constituţia României.

2. Se doreşte de asemenea, modificarea unor situaţii deja consfinţite - privatizarea fiind deja o realitate în mare măsură şi numai în mai mică măsură o acţiune viitoare.

Într-un cuvânt, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002 nu priveşte neapărat o situaţie de viitor, cum ar fi trebuit să fie privind atractivitatea privatizării, ci corectarea unor situaţii apărute post-privatizare.

Partidul Democrat înţelege şi recunoaşte că din producţia agricolă sau zootehnică nu se vor putea recupera rapid datoriile mari faţă de bugetul de stat şi faţă de alţi creditori, dar nu este de acord ca sub ideea de măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare să reglementăm un troc între Guvernul Năstase şi marea majoritate a celor care deţin acum fostele IAS-uri şi care sunt clienţi politici ai Puterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am sărit din ordinea de zi, pct.7, cel cu privire raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre, în vederea transplantului.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2002 privind societăţile de credit ipotecar.

Conform art.74 alin.2 din Constituţie vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 213 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 201/2002 pentru modificarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 212 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2003 privind completarea art.VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 212 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar - fiscală.

Îl supun votului conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 212 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2003 privind finanţarea unui obiectiv de investiţii situat în Municipiul Paşcani, judeţul Iaşi.

Îl supun votului dumneavoastră conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 212 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.296/2000 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2003 privind mandatarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului să încheie acte adiţionale la contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru înstrăinarea acţiunii nominative de control după transformarea acesteia în acţiune comună. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi cinegetic pentru concesionarea, în numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publică a statului, aferentă activelor vândute de Regia Naţională a Pădurilor. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 184 voturi pentru.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Pct.23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 197 voturi.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Pct.25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici. Supun votului, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs lista votului final. Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Numai puţin, stimaţi colegi! Staţi, că există câteva comisii de mediere:

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Rîca, judeţul Argeş.: Florescu Ion, Năstase Ioan Mihai, Zgonea Valeriu Ştefan, Pleşa Eugen Lucian, Dobre Victor Paul, Kovacs Csaba Tiberiu, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de duty-free. Au fost propuşi domnii: Bar Mihai, Bleotu Vasile, Neamţu Horia Ion, Ionescu Daniel, Baban Ştefan, Cladovan Teodor, Winkler Iuliu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc.

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul Legii creditului agricol pentru producţie. Au fost propuşi domnii: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Lăpuşan Alexandru, Mardari Ludovic, Pribeanu Gheorghe, Pereş Alexandru, Gheorghe Valeriu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România. domnii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rădoi Ion, Buzea Cristian Valeriu, Anton Marin, Erdei Dolóczki Istvan, Manolescu Oana.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind acordarea gratuită a medicamentelor pentru copiii între 0 şi 12 luni. Au fost propuşi domnii: Burnei Ion, Ionescu Dan, Moraru Constantin Florentin, Naidin Petre, Abiţei Ludovic, Popa Constanţa, Mera Alexandru Liviu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.130/2002 pentru modificarea alin. (6) şi (7) ale art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice. Sunt propuşi domnii: Bara Radu Liviu, Lazăr Maria, Ţibulcă Alexandru, Pleşa Eugen Eugen, Şnaider Paul, Dobre Victor Paul, Kovách Csaba Tiberiu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

După-amiază, activităţi în comisii. Miercuri, tot comisii şi joi, şedinţă comună a celor două Camere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,05.