Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.28/2003
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 2003
|
Şedinţa a început la ora 16,50. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, anunţându-vă că din cei 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 291. Sunt absenţi 53, din care 24 participă la alte acţiuni parlamentare. Vă voi prezenta la început informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent, care urmează să fie avizate de comisiile permanente. - Proiectul de Lege privind Statutul corpului diplomatic şi consular al României, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003; a fost sesizată în fond Comisia pentru politică externă, iar pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; termen pentru depunerea raportului - 20 martie 2003. - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, primit de la Guvern; A fost sesizată în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; termenul de depunere a raportului: - 21 martie 2003; procedură de urgenţă. - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzut de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, primit de la Guvern; în fond, a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru drepturile omului; termenul de depunere a raportului - 21 martie 2003; procedură de urgenţă. - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945, iniţiată de domnul deputat Cornel Popa; A fost sesizată în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru drepturile omului; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; termenul de depunere a raportului - 16 mai 2003. - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.65/1995 (republicată) privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, iniţiată de domnul deputat Cristian Nechifor; a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; termenul de depunere a raportului - 16 mai 2003. - Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, iniţiată de 2 deputaţi; A fost sesizată în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; termenul de depunere a raportului - 16 mai 2003. - Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art.4, alin.1, al Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 sept.1940, iniţiată de 3 deputaţi; a fost sesizată în fond pentru raport Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru drepturile omului; termenul de depunere a raportului - 16 mai 2003. - Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.422/2002 privind protejarea monumentelor istorice, iniţiată de domnul deputat Vekov Karoly-Janos; a fost sesizată în fond Comisia pentru cultură, iar pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; termenul de depunere a raportului - 16 mai 2003. |
||||
|
|
În continuare, vă prezint legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării, de către dumneavoastră, a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi alin.3 din Legea nr.47/1992: - Legea pentru înfiinţarea comunei Sânnicolau Român, judeţul Bihor, prin reorganizarea comunei Cepa; - Legea privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului; - Legea pentru înfiinţarea comunei Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, prin reorganizarea comunei Voila. |
|
||
|
|
Daţi-mi voie, în continuare, să vă supun votului dumneavoastră comisia de mediere cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.296/2000 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului. sunt propuşi domnii deputaţi: Marin Gheorghe, Lepădatu Lucia, Giuglea Ştefan, Mocioi Ion, Popescu Eugen, Man Mircea, Tcaciuc Ştefan. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
||
|
|
Stimaţi colegi, Primul raport înscris pe ordinea de zi de astăzi este cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2002. La primul punct al raportului, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor; nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.2 şi pct.3 - tot variantele Camerei Deputaţilor; aceeaşi soluţie. Pct.3 este ultimul. Vom supune votului final acest raport în şedinţa de mâine. |
|
||
|
|
Raportul de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/1999. La primul punct - textul Camerei Deputaţilor; nu se fac dezbateri şi nici vot; la pct.2 şi pct.3 - tot textele Camerei Deputaţilor; pct.4 - de asemenea; pct.5 - de asemenea; pct.6 - tot varianta Camerei Deputaţilor; pct.7 - tot varianta Camerei Deputaţilor; pct.8, pct.9, pct.10, pct.11, pct.12, pct.13, pct.14 - variantele Camerei Deputaţilor, acelaşi regim - nu se supun dezbaterii şi nici votului dumneavoastră. Vom supune raportul votului final mâine. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/2002. Pct.1 - textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Este unicul punct în mediere. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Votul final îl vom da mâine. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2002. Pct.1, varianta Camerei Deputaţilor; pct.2, tot varianta Camerei Deputaţilor, nu se supun dezbaterii sau votului dumneavoastră, după Regulamentul Camerei. Vom supune raportul votului final mâine. |
|
||
|
|
Următorul raport este cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2002. Pct.1 şi pct.2 - variantele Camerei Deputaţilor; nu se supun dezbaterii şi nici votului; pct.3 - şi ultimul - tot varianta Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie. Vom supune raportul votului final mâine. |
|
||
|
|
Raportul de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2002. La acest raport avem o situaţie destul de particulară, în sensul că la pct.1, pct.2 şi pct.3 comisia de mediere nu a putut ajunge la un acord, astfel încât, cu privire la aceste trei puncte va trebui să intrăm în procedura de divergenţă, respectiv să reunim cele două Camere ale Parlamentului. Pentru pct.4, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.5, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.6, tot text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Aşadar, stimaţi colegi, am votat trei dintre cele şase puncte în mediere. Pentru primele trei, vom intra în procedura de divergenţă. Vom stabili în Birourile permanente reunite data când va fi acest lucru. |
|
||
|
|
Următorul proiect este cel cu privire la înfiinţarea comunei Roşiori, judeţul Bihor. La primul punct, textul Camerei Deputaţilor; nu se supune votului, nici dezbaterii dumneavoastră. La pct.2, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, pct.2 şi pct.3 au fost variantele Senatului. Pct.4 - varianta Camerei Deputaţilor; nu se supune dezbaterii şi nici votului dumneavoastră. Pct.5 - pentru art.3 alin.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Tot la pct.5, pentru alin.2 şi alin.3 ale art.3, comisia ne propune textele Camerei Deputaţilor; în consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot, potrivit Regulamentului Camerei. Pct.6 - tot varianta Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie. Vom supune acest proiect votului final mâine. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere pentru înfiinţarea comunei Traian, judeţul Ialomiţa. Pct.1 - varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2, pct.3 şi pct.4, care este şi ultimul, variantele Camerei Deputaţilor; nu se fac dezbateri şi nici vot. Vom spune raportul votului final în şedinţa de mâine. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Un singur punct are raportul de mediere şi acesta consemnează punctul de vedere al Camerei Deputaţilor; în consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot. Vom supune raportul comisiei votului final mâine. |
|
||
|
|
La pct.11 - Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/1999. Pct.1 - text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Tot la pct.2, vă rog să urmăriţi la pag.5, cel cu privire la art.5, comisia ne propune un text al Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.17, acelaşi punct din raportul de mediere, la pag.7, tot text comun ne propune comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, Vreau să fac o rectificare pentru stenogramă: textele comune sau ale Senatului, pe care le-am votat, nu fac parte din pct.2 al raportului de mediere, ci din art. II şi se află între pag.2 şi pag.8. La pct.2 din raportul de mediere - textul Camerei Deputaţilor; nu se fac dezbateri şi nici vot. La pct.3 sunt textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textele Senatului au fost până la pag.33, la acelaşi punct din raportul de mediere. La pct.4, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor; în consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot. Vom supune votului final acest raport în şedinţa de mâine. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii creditului agricol pentru producţie. La pct.1 din raportul de mediere, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2, pentru prima parte, comisia ne propune la art.3 text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit.b) de la art.3, tot la pct.2, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Aveţi obiecţiuni, domnule preşedinte? (Se adresează domnului deputat Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.) Domnul Stanciu nu are obiecţiuni. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit. c) de la acelaşi pct.2, comisia ne propune un text comun, ca şi pentru alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni la cele două texte comune? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3 - varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4 şi pct.5 - tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din ele? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.6 - varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7 - varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8 şi pct.9 - tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul dintre ele? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10 şi pct.11 - care sunt şi ultimele. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul dintre ele, la textul Senatului? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. Vom supune votului final acest raport, în şedinţa de mâine. |
|
||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.206/2002. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Domnule preşedinte Stanciu, vă rog să terminaţi cu discuţiile particulare şi să vă luaţi îndatoririle de preşedinte al comisiei. Propuneţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Mă scuzaţi, domnule preşedinte. Suntem şi noi în etapa în care întocmim armaghedonul acela şi trebuia să tăiem unul de pe listă. |
||||
|
Să nu mă omiteţi! |
||||
|
Domnule preşedinte, este vorba despre un memorandum privind crearea unui spaţiu al cercetării şi inovării în Europa. Comisia l-a examinat cu foarte multă atenţie, îl găseşte întemeiat şi propune să fie acceptat. Deoarece sunt convins că distinşii noştri colegi îl vor aproba în forma în care, în înţelepciunea sa, Guvernul l-a redactat, vă propun două minute, la intervenţii câte 15 secunde. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, V-aş ruga să-mi permiteţi o revenire. La Raportul Comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor în redactări diferite la Legea privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii unor cetăţeni români, am omis să pun în discuţia dumneavoastră o problemă. Noi am votat deci punctul care rămăsese în mediere şi care a fost ales de către comisia de mediere ca fiind textul Camerei Deputaţilor. A rămas însă o problemă soluţionată greşit prin această lege, respectiv în art.1 alin.2 şi în art.2 alin.1, art.4, art.5 alin.2, textul se referă la sintagma "moştenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv". Departamentul legislativ ne semnalează că referirea doar "la moştenitorii legali" este neconstituţională şi, în acest sens, sunt relevate prevederile Deciziei Curţii Constituţionale nr.312/2002 şi propune departamentul, dacă şi Senatul va fi de acord, chiar dacă acest text nu a fost în divergenţă, să-l modificăm, în sensul ca la textele pe care le-am invocat, sintagma "şi moştenitori legali" să fie înlocuită cu sintagma "moştenitori". Dacă sunteţi de acord? Domnul Stanciu. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Sunt convins că n-am înţeles eu bine. De aceea, vă rog să-mi permiteţi să vă adreseze eleganta rugăminte de a mai face o dată precizarea. Este vorba de un text care se află în momentul de faţă în divergenţă şi care este nominalizat în textul raportului de mediere, sau este vorba de textul unui articol la care nu a fost divergenţă? Pentru că, atunci, lucrurile se schimbă foarte mult, indiferent de faptul că noi suntem sau nu suntem de acord. Deci, într-un raport de mediere, evident că, repet, nu pentru dumneavoastră, nu pentru mine, nu pentru colegii mei, ci pentru stenogramă, se iau în discuţie numai textele aflate în divergenţă. Nu poate fi vorba de alte texte, indiferent ce recomandă Consiliul Legislativ acum. Pe vremea când dumneavoastră păstoreaţi cu atâta competenţă acest consiliu, nu s-a întâmplat ca dânşii să vină la nivelul unui raport de mediere cu propuneri. |
||||
|
Fac precizarea că Departamentul nostru legislativ ne-a semnalat acest lucru, nu Consiliul Legislativ. |
||||
|
Cu atât mai grav, că Departamentul nostru legislativ era înfiinţat şi fiinţa înaintea Consiliului Legislativ. Aşa mi-aduc eu aminte. După aceea a venit Consiliul. Deci, trebuia, la timpul respectiv - şi, domnule preşedinte, profit de acest prilej, spre a abuza de autoritatea dumneavoastră şi a mai dispersa pe la comisii pe distinşii jurişti de la Departamentul legislativ, pentru că eu vă spun, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în ansamblul său, nu va accepta formulări, semnalate postraport, ale Departamentului legislativ, ci, conform regulamentului, noi le vom face invitaţii şi trebuie să onoreze cu invitaţiile la comisie şi să ne spună observaţiile domniilor lor acolo. Nu să stăm noi, 30 de deputaţi, ne batem capul, găsim o formulare şi ne trimit raportul înapoi, că nu sunt dânşii de acord. Cred că nu punem căruţa înaintea boilor, ci invers. Deci, domnule preşedinte, vă rog să ne precizaţi ce am spus, iar, în ceea ce priveşte Departamentul legislativ, la muncă, domnule preşedinte!, n-au venit dânşii la Putere; la Putere a venit PSD-ul. Trebuie să muncească PSD-ul?! Nu se poate, domnule preşedinte! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze) |
||||
|
Constat, cu mare bucurie, că îndemnul dumneavoastră "La muncă!" a prins rezultate şi-i animă pe toţi colegii noştri. Cred că îndemnul acesta l-au aplaudat, şi nu celelalte observaţii. Cât priveşte Departamentul legislativ, sunt dator să aduc aminte preşedinţilor de comisii că, de multe ori, departamentul trimite consilieri la comisii şi comisiile, pentru că au propriii consilieri, chiar nu răspund sugestiilor dumnealor. În ceea ce priveşte obiecţiunea dumneavoastră, este întemeiată, în sensul că, într-adevăr, textul n-a făcut obiectul medierii. Eu îmi aduc, însă, aminte de intervenţia aceluiaşi preşedinte al Comisiei de învăţământ, care, referindu-se la nişte chestiuni de principiu, spunea, cu logica dânsului carteziană, că suntem datori noi, deputaţii, până în ultima clipă a votării, să vedem orice lacună, orice greşeală, pentru că este mai important să iasă o lege bună decât să ne legăm de o chichiţă regulamentară. Este chiar cuvântul dumnealui. Acum, dacă şi-a schimbat această logică, nu pot decât să nu iau act de această obiecţie regulamentară. Dacă cineva mai doreşte să intervină cu privire la discuţia pe care am provocat-o, într-adevăr, oarecum forţând regulamentul, dar crezând că mai bine să adoptăm o lege bună, decât una care să se întoarcă înapoi la noi. Doriţi să interveniţi, domnule Sassu? |
||||
|
Domnule preşedinte, Trebuie să fiu de acord cu argumentele pe care domnul Stanciu le-a adus. Totuşi, pentru că este o chestiune extrem de importantă, pentru că exclude, într-adevăr, o anumită categorie de la un drept legal, după părerea mea, există o singură soluţie: să ajungem cu textul respectiv în Camerele comune şi să discutăm acolo. Este singura soluţie ca să vedem cum, să discutăm acolo acest text; este o chestiune de bun simţ şi cred că nimeni nu se poate opune în momentul în care ajunge în Camerele comune. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, Să lăsăm raportul votat aşa cum l-am votat, cu problema care a rămas în mediere şi o să vedem în continuare cum vor decurge procedurile parlamentare. |
||||
|
|
Supun votului dumneavoastră timpii de dezbatere la procedura de urgenţă cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.206/2002. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă reamintesc că Raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport vă propune să adoptăm proiectul în forma adoptată de Senat. În consecinţă, urmăriţi, vă rog, forma Senatului. La titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Trecem la dezbaterea ordonanţei de urgenţă. La titlu? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Preambulul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vă semnalez că memorandumul care se ratifică vă este prezentat în continuarea ordonanţei. Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, vom supune votului final acest proiect, în şedinţa de mâine. |
|
||
|
|
proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor şi autorităţilor teritoriale. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect. |
|
||
|
Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu ocazia ratificării Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră şi potrivit prevederilor acesteia, România a formulat două declaraţii interpretative. Întrucât la Consiliul Europei, Comisia juridică a Consiliului Europei a avut dificultăţi în înţelegerea declaraţiilor făcute de Parlamentul României cu ocazia ratificării, a solicitat să le revedem pentru a le face puţin mai clare. În acest sens, am elaborat alăturatul proiect de lege prin care s-au reformulat cele două declaraţii interpretative, în aşa fel încât această ratificare făcută de noi să poată să fie acceptată de Consiliul Europei. Avem convingerea că prin formulările propuse vom înlătura ambiguităţile semnalate de forul european. În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege în forma redactată de Guvern. Vă mulţumesc. |
||||
|
Preşedintele comisiei, domnul Oltean. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia a fost sesizată cu proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr. 120/1998. În acest sens, la întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, ale Comisiei pentru politică externă, precum şi ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În baza acestor avize, precum şi a dezbaterilor purtate în prezenţa reprezentantului Guvernului, comisia a întocmit raportul a cărui aprobare o solicităm astăzi în forma în care a fost înaintată. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină dintre dumneavoastră? Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic în forma adoptată de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Parcurgând textele proiectului de lege, îl vom supune votului final mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croaţia la Acordul Central European de comerţ liber CEFTA. Suntem în procedură de urgenţă. Domnule preşedinte Antal, propuneţi, vă rog, timpii de dezbatere şi în două minute prezentaţi-vă şi raportul. |
|
||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Ţin să vă informez că proiectul de lege a fost aprobat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003 în forma prezentată de iniţiator şi a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politică externă şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. România, ca ţară semnatară a Memorandumului de înţelegere privind liberalizarea şi facilitarea comerţului din cadrul Pactului de stabilitate din sud-estul Europei, s-a angajat să încheie acorduri de comerţ liber cu toate ţările aparţinând acestei zone. În cazul Croaţiei, dată fiind solicitarea acesteia de aderare la CEFTA, negocierile privind încheierea unui acord de comerţ liber bilateral s-au transformat în tratative pentru convenirea condiţiilor de aderare a acestei ţări la CEFTA sub aspectul raporturilor comerciale bilaterale cu România. În cursul anului 2002 au fost finalizate negocierile dintre România şi Croaţia privind liberalizarea comerţului bilateral cu produse industriale, precum şi convenirea de facilităţi punctuale în cadrul schimbului cu produse agricole. Protocolul adiţional nr.12 la CEFTA se referă exclusiv la convenirea unor noi concesii în comerţul reciproc cu produse agricole între Republica Slovenia, pe de o parte, şi Republica Cehă şi Republică Slovacă care constituie o uniune vamală, pe de altă parte. Extinderea concesiilor în comerţul cu produse agricole dintre aceste ţări nu vizează comerţul dintre România şi cele 3 ţări care au negociat acest document. Conform procedurilor CEFTA, orice protocol adiţional trebuie ratificat de toate ţările membre. La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul director general Bivo Gheorghe, din partea Departamentului de comerţ exterior. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Domnule preşedinte, Propun 5 minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru intervenţii, dacă sunt, din partea colegilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord, în primul rând cu timpii de dezbatere propuşi? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Repet, este în procedură de urgenţă. La titlul legii de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni, adoptat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni, adoptat în unanimitate. Art.1 care cuprinde dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveţi în continuarea ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.2. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate. Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă, vom supune proiectul votului final mâine. |
||||
|
|
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare şi dezvoltare pentru o perioadă de 5 ani dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene. Din partea Guvernului, domnule ministru Andrei Popescu, aveţi cuvântul. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Programul elen de reconstrucţie şi dezvoltare economică a Balcanilor a fost lansat în luna septembrie 1999 şi este o iniţiativă de sprijin din partea Greciei pentru Albania, Macedonia, Bulgaria, România, Iugoslavia, Bosnia - Herţegovina. Acordul se adresează României pentru sprijinirea efectivă a procesului de aderare la Uniunea Europeană, fiind similar unui program PHARE, în sensul abordării multisectoriale şi multianuale a finanţării. Cooperarea dintre Republica Elenă şi România este susţinută printr-o asistenţă nerambursabilă care se va ridica pentru perioada 2002-2006 la o valoare de 70 de milioane euro. O componentă importantă a acestui program este aceea de sprijin a activităţilor productive, în acest sens 20% din fondurile programului vor fi direcţionate direct pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Din punctul de vedere al stadiului în care ne aflăm la ora actuală au fost depuse aproximativ 50 de proiecte eligibile din partea instituţiilor administraţiei locale şi centrale, selecţia proiectelor o va face însă comitetul elen de aprobare a proiectelor. În considerarea celor prezentate, vă rugăm să ne acordaţi votul dumneavoastră. |
||||
|
Comisia economică? Domnul vicepreşedinte Marin, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de 5 ani dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucureşti la 20 iulie 2002. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru politică externă. Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de 5 ani dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene. Acordul se adresează României pentru sprijinirea efectivă a procesului de aderare la Uniunea Europeană fiind similar unui program PHARE, în sensul abordării multisectoriale şi multianuale a finanţării. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003. În urma dezbaterii comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi aprobare în plenul Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Niculescu doreşte să intervină la dezbateri generale. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am intervenit în calitate de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Elenă. Respectivul acord încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene vine să demonstreze faptul că Republica Elenă este unul din partenerii de nădejde ai României în procesul de integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, sigur, alături de iniţiatori şi de Comisia economică, profit de microfonul Parlamentului să rog plenul ca să voteze ratificarea acestui acord. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Neîndoielnic, încheierea de asemenea acorduri bilaterale sunt deosebit de utile, necesare pentru programul de dezvoltare economico - socială a României şi, în acelaşi timp, pentru dezvoltarea relaţiilor în plan zonal sau pe plan internaţional, în ansamblu. Prin urmare, este de dorit ca şi acest proiect de lege să primească girul nostru pentru că acesta nu face decât să rezolve una dintre problemele importante cu un partener, aşa cum s-a evidenţiat, esenţial în demersurile noastre pentru integrarea euroatlantică. Supun însă, cu acest prilej, atenţiei dumneavoastră, chiar dacă nu face obiectul direct al acestui program de cooperare în atenţia Guvernului, în primul rând, o altă dimensiune a relaţiilor noastre cu Republica Elenă, pe care, din păcate, din 1940 le-am neglijat sistematic. Care este soarta populaţiei de etnie românească sau macedo - română din acest spaţiu, supusă unui proces de deznaţionalizare permanentă? Poate că în perspectivă, pe lângă dimensiunea economico-socială, vom viza şi aspectele de această natură, tot pe fundalul dorinţei noastre de integrare europeană, ca să nu ni se reproşeze în timp că am abandonat pe cei care fac parte din acelaşi trunchi de geneză romană şi românească. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă mai doreşte cineva? Nu. La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 9? Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate. Titlul ordonanţei? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.2, 3. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.4 şi ultimul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vom supune proiectul votului final mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială - Haga - 15 noiembrie 1965. Domnul ministru Ivanov, vă rog să prezentaţi proiectul. |
|
||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În cadrul Conferinţei de drept internaţional privat de la Haga, organizaţie interguvernamentală al cărei scop îl constituie, conform statutului acestei organizaţii, preocuparea privind unificarea progresivă a regulilor de drept internaţional privat, a fost adoptată la 15 noiembrie 1965 Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială. Convenţia îşi propune să creeze mijloacele corespunzătoare pentru ca actele judiciare şi extrajudiciare care trebuie să fie notificate sau comunicate în străinătate să fie cunoscute de destinatarii lor în timp util şi să îmbunătăţească asistenţa judiciară reciprocă a statelor prin simplificarea procedurii. Aderarea României la Convenţia cu privire la notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială este una dintre exigenţele integrării în Uniunea Europeană, fiind inclusă în acquis-ul comunitar la capitolul privind Cooperarea internaţională în materie civilă. Textul Convenţiei nu contravine prevederilor Constituţiei României sau principiilor de bază ale sistemului nostru de drept. Ţinând cont de reglementările interne în vigoare şi în raport de dispoziţiile convenţiei, aderarea la aceasta impune formularea unor declaraţii care au fost detaliate în cuprinsul proiectului Legii de aderare. Faţă de cele prezentate, a fost întocmit acest proiect de lege pe care îl supunem aprobării dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? Domnul deputat Căşunean. Prezentaţi dumneavoastră raportul comisiei? |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, sesizată spre dezbaterea în fond cu proiectul Legii pentru aderarea României la Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, a hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare acest proiect de lege în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? Vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Art.1. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate. Art.2 cu privire la declaraţiile pe care România le face cu prilejul aderării. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Am parcurs textele proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Şi dumneavoastră aţi votat aceeaşi formulă. Urmează să supunem proiectul votului final în şedinţa destinată acestui scop. |
||||
|
|
Proiectul de Lege, de la pct.18, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2003 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanţare referitoare la programul naţional PHARE-2000, Programul ACCESS 2000 şi Facilitatea suplimentară pentru investiţii 2001. Din partea Guvernului, tot domnul ministru Andrei Popescu. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu: După cum vă este cunoscut, memorandumurile de finanţare PHARE stabilesc datele limită până la care pot fi încheiate contracte în cadrul programelor aprobate, precum şi date limită până la care pot fi efectuate plăţile. Consecinţa nerespectării acestor termene o constituie pierderea sumelor alocate. Atunci când se intuieşte, se prevede imposibilitatea încadrării în perioada de contractare sau de efectuare a plăţilor, pentru evitarea pierderilor fondurilor, perioadele pot fi prelungite în baza unor addendumuri la memorandumurile de finanţare. Ministerul Integrării Europene, pe baza cererilor oficiale ale agenţiilor de implementare, a solicitat Comisiei Europene extinderea acestor perioade, iar comisia a aprobat extinderile şi au fost modificate corespunzător memorandumurile de finanţare prin aceste addendumuri. Respectiv cu o perioadă de prelungire de la 4 luni până la 12 luni, după caz. Toate celelalte dispoziţii ale memorandumurilor de finanţare rămân neschimbate. Vă rugăm să ne acordaţi votul dumneavoastră pentru aprobarea acestei ordonanţe pentru ratificarea addendumurilor de finanţare. |
||||
|
Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Domnul deputat Baltă. |
||||
|
Domnule preşedinte, În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2003 privind ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanţare referitoare la Programul naţional PHARE-2000, Programul access 2000 şi Facilitatea suplimentară pentru investiţii 2001, în şedinţa din 12 martie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină în dezbatere? Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. La titlul proiectului de lege, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formula Senatului. Cuprinsul articolului unic? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.1. Dispoziţia de ratificare a celor două addendumuri. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.4 care cuprinde referirea la anexe. Nu sunt obiecţiuni. Voturi împotrivă? În consecinţă, sunt votate şi addendumurile respective. Voi supune votului final proiectul de lege în şedinţa de mâine.
|
||||
|
|
Proiectul de Lege de la pct.19, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal de pregătire a ţărilor candidate pentru descentralizarea extinsă - EDIS. Din partea Guvernului, cine prezintă? Tot domnul ministru Andrei Popescu. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu: În vederea dezvoltării corespunzătoare a capacităţii administrative a organismelor implicate în managementul fondurilor de preaderare, Comisia Europeană a iniţiat un program orizontal destinat pregătirii statelor candidate pentru a îndeplini cerinţele sistemului extins de implementare descentralizată, respectiv EDIS - sistem care va fi aplicabil integral în clipa în care România va deveni membră a Uniunii Europene. Prin Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind participarea la Programul EDIS, cuantumul asistenţei financiare acordate României este 0,9 milioane euro şi se va concretiza în audit operaţional, instruire, seminarii, campanii de informare cu privire la fondurile structurale, elaborarea de manuale de audit, de management financiar şi de control, adaptate fiecărei instituţii din cele implicate în program, respectiv fondul naţional şi agenţiile de implementare. După închiderea programului va fi efectuată o evaluare ex post de către serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, în vederea evaluării stadiului de îndeplinire a condiţiilor pentru a se putea solicita oficial trecerea la acest program. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci? |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/3002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la programul orizontal de pregătire a ţărilor candidate pentru descentralizarea extinsă EDIS în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureşti la 23 octombrie 2002, în şedinţa din 12 martie 2003, Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. La lucrările comisiei au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, reprezentanţii Ministerului Integrării Europene, domnul secretar de stat Andrei Popescu şi domnul director Răzvan Cotovelea care au susţinut forma rezultată din prezentul raport. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 20 februarie 2003 şi face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Gubandru. Dacă doreşte cineva să intre în dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma adoptată de către Senat. La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţiile de aprobare a Ordonanţei nr.8? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.1 - Dispoziţia de ratificare. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vom supune proiectul votului final mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect, cel de la pct.20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu", semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000. Din partea Guvernului, cine îl prezintă? Tot domnul ministru Andrei Popescu. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu: Proiectul de lege este consecinţa amendării Memorandumului de finanţare ca urmare a extinderii şi a lărgirii nu numai la 4 benzi a drumului naţional 5 Bucureşti - Giurgiu, ci mai cu seamă a variantei de ocolire Adunaţii Copăceni. Proiectul, în ansamblul său, are o valoare de 74 de milioane euro, din care finanţarea ISPA 43 de milioane. Amendamentul 2 însă priveşte numai construcţia variantei de ocolire Adunaţii Copăceni. Principalele obiective ale măsurii constau în: eliminarea şi prevenirea blocajelor de trafic, creşterea capacităţii de trafic şi a mediei de viteză, creşterea fluxului de trafic, precum şi reducerea accidentelor şi îmbunătăţirea siguranţei traficului. Beneficiarul final este Administraţia Naţională a Drumurilor. |
||||
|
Da. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru măsura "Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu", semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, în şedinţa din 12 martie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Menţionăm că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolul unic. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vom supune votului final proiectul în şedinţa de mâine. |
||||
|
|
La pct.21: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naţional Anticorupţie şi instanţelor judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea în Palatul Justiţiei din municipiul Bucureşti. Procedură de urgenţă. Domnule preşedinte Oltean, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării pe fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naţional Anticorupţie şi instanţelor judecătoreşti. La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei juridice şi ale Consiliului Legislativ. Ulterior dezbaterii şi întocmirii raportului, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr.181/2002 care modifică Ordonanţa nr.136. În plenul Camerei, s-a solicitat retrimiterea Ordonanţei nr.136 pentru dezbatere la comisie. Comisia, luând-o din nou în dezbatere, apreciază că punctul de vedere exprimat iniţial este cel corect şi, în consecinţă, îşi susţine punctul de vedere menţionat în primul raport şi solicită plenului Camerei adoptarea acesteia în forma iniţială, rezultată în baza dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru administraţie publică. Timpii propuşi pentru dezbatere sunt de cinci minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare intervenţie, domnule preşedinte. |
||||
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţia de aprobarea ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.2 şi 3. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Anexa 1. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Anexa 2. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final, mâine. |
||||
|
|
La pct.22, un proiect înrudit cu primul. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2002. Tot procedură de urgenţă. Domnule preşedinte Oltean, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Nici această ordonanţă şi acest proiect de lege nu au prezentat probleme. Raportul este favorabil. Timpii propuşi sunt de trei minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare intervenţie. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere. Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul unic, preambulul. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.1, 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate. Pct.4, 5, 6. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Supunem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2002 votului final, mâine. |
||||
|
|
Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Şerbăuţi, judeţul Suceava. Iniţiator cine este? Domnul deputat Crăciun. Nu vine să-şi susţină proiectul? Nu. Vom amâna pentru o dată viitoare. |
|
||
|
|
Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Vlădeni, judeţul Dâmboviţa. Cine este iniţiator? (Domnul deputat Ioan Oltean îl informează pe domnul preşedinte că iniţiatorii sunt deputaţii de Dâmboviţa) Deputaţii de Dâmboviţa? Nu sunt. Domnule deputat Nicolae, aţi semnat şi dumneavoastră proiectul acesta? Vă rog să vă prezentaţi şi să susţineţi propunerea. |
|
||
|
Comuna Vlădeni a fost desfiinţată în anul 1968 ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale a României. Noua unitate administrativ-teritorială care este propusă are o populaţie de 2962 de locuitori, potrivit recensământului din anul 2002. Are o suprafaţă de 1470 de hectare teren arabil, dotări corespunzătoare, unităţi de mecanizare, o staţie de gaz metan, o reţea de 32 de sonde. Totodată, noua comună dispune de un sediu de primărie, şcoală primară şi gimnazială, grădiniţă, cămin cultural, poştă, dispensar uman, farmacie, clădiri pentru postul de poliţie, staţie CFR. Comuna Dărmăneşti, rămasă după reorganizare, va avea în componenţă satele Dărmăneşti şi Mărginenii de Sus, cu o populaţie de 5053 de locuitori şi un potenţial economic constituit din 2200 hectare teren arabil, are două fabrici de confecţii, o secţie de mecanizare, două fabrici de pâine, trei staţii PECO şi societăţi comerciale. Ca principale dotări, comuna Dărmăneşti dispune de primărie, două şcoli gimnaziale şi 18 săli de clasă, două grădiniţe, dispensare umane şi farmacie. În componenţa acestei localităţi a rămas satul Mărginenii de Sus. Comisia propune admiterea Propunerii legislative privind înfiinţarea comunei Vlădeni, judeţul Dâmboviţa. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul preşedinte Oltean. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia a luat în dezbatere Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Vlădeni, judeţul Dâmboviţa, luând în discuţie amendamentele depuse de către deputaţi, precum şi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului. S-a apreciat că toate condiţiile prevăzute de către Legea nr. 351/2002 sunt îndeplinite şi, în consecinţă, s-a întocmit un raport favorabil, sigur, cu amendamentele care sunt cuprinse în acest raport. De aceea, solicităm plenului Camerei Deputaţilor să voteze raportul, cu amendamentele pe care comisia le-a inserat în raportul prezentat. |
||||
|
Stimaţi colegi, dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel propunerea legislativă şi raportul comisiei. La titlul proiectului, urmăriţi vă rog amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 1. Modificat proiectul. La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentele 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admise amendamentele 2 şi 3. Modificat art.1. După art.1, vă rog să urmăriţi, prin amendamentul 4, comisia propune un nou articol 2, cu două alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4. Nu aveţi. Adoptat amendamentul. Se introduce un nou art.2, iar actualul art.2 va fi renumerotat 3. Vă rog să urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul. Se modifică actualul art.2 şi se renumerotează 3, potrivit amendamentului. Actualul art.3. Vă rog să urmăriţi amendamentele 6, 7, 8. Prin cele trei amendamente, art.3 se modifică şi se renumerotează 4. Dacă aveţi obiecţiuni. Admise amendamentele 6, 7 şi 8 şi se modifică şi se renumerotează actualul art.3. Pentru art.4 actual, urmăriţi amendamentul 9 care-l renumerotează şi-l modifică uşor. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 9, se modifică art.4 şi se renumerotează 5. La actualul art.5, prin amendamentul 10, comisia propune renumerotarea acestuia, ca urmare a introducerii art.2. Admis amendamentul 10. Se renumerotează art.5. Am parcurs proiectul de lege. Urmează să-l supunem votului final în şedinţa de mâine. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Programul de dezbatere legislativă pentru ziua de astăzi s-a încheiat. Ne oprim, deci, la pct.25. În continuare, trecem la următorul punct din programul de astăzi, destinat răspunsurilor orale la interpelări. |
|
||
|
Procedură de urgenţă, domnule preşedinte! |
||||
|
Da. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Protestez pentru faptul că nu se respectă regulamentul. Am depus în această sesiune patru interpelări şi nu am primit nici un răspuns în scris şi de la tribuna Parlamentului, aşa cum am cerut. Este vorba de două interpelări: nr.682 şi nr.710 din 17 februarie 2003, adresate domnului prim-ministru; o interpelare, nr.683B/17 februarie 2003, adresată domnului ministru Cozmâncă, şi o interpelare nr.737B din 11 martie, adresată domnului ministru Tănăsescu. Vă rog, domnule preşedinte, să interveniţi pentru a primi răspunsurile cuvenite. Consider că acest Guvern ar cam trebui să cadă datorită ineficienţei sale. Vă mulţumesc. |
||||
|
O să transmitem cererea dumneavoastră Guvernului pentru a vă răspunde la interpelările de care vorbiţi. Doamnei deputat Mihaela Ionescu o să-i răspundă domnul ministru Dan Matei Aghaton, cu privire la administrarea Proiectului "Dracula-Park". Doamna Mihaela Ionescu, sunteţi prezentă? Da. V-aş ruga să vă dezvoltaţi în timpul regulamentar interpelarea dumneavoastră. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Domnilor colegi, Scandalul de presă referitor la arestarea lui Gheorghe Medinţu sub acuzarea că printre altele a oferit suma de 3000 de euro mită pentru un credit de 30 de miliarde la Banca "Carpatica", a adus în atenţia opiniei publice şi un alt aspect, şi anume transferarea fondurilor destinate aşa-numitului Proiect de investiţii "Dracula Park" aflate iniţial în conturile BCR-ului, bancă cu capital de stat, şi mutate, din motive dubioase, în timpul verii trecute, într-o bancă obscură, Banca "Carpatica". Această bancă este cunoscută prin faptul că până anul trecut oferea credite cu dobândă foarte mare, în timp ce eventualii clienţi nu erau atraşi să-şi depună banii, căci aceştia obţineau dobânzi foarte mici. În plus, în spatele băncii, se afla aşa-numitul baron local, Ilie Carabulea. Acesta nu e nici pe departe vreun specialist bancar. Acum 13 ani, era dispecer de autobază de transporturi. Pe mâinile unui astfel de om au intrat 106 miliarde de lei, săltând substanţial fondurile băncii. În luna octombrie 2002, o anchetă senatorială s-a desfăşurat la Primăria Sighişoara, care administra fondurile private, pentru a vedea cum sunt şi ce, cât s-a cheltuit din aceşti bani destinaţi Proiectului "Dracula". La această dată, înainte de schimbarea locaţiei, se cheltuiseră deja 6 miliarde pentru studiul de consultanţă, 15 miliarde pentru studiul de prefezabilitate, 2 miliarde pentru măsurătorile topometrice şi arheologice ale platoului Braite, şi se aştepta avizul de la Ministerului Mediului şi cel de la Ministerul Agriculturii. Schimbarea locaţiei proiectului, după risipirea atâtor miliarde şi reînceperea studiilor care necesită din nou aceleaşi demersuri pentru noul amplasament, îi îngrijorează foarte mult pe acţionari. De altfel, astăzi, în ziarul "România Liberă", aceştia sunt anunţaţi că-şi pot retrage banii de la acest proiect. Faptul că banii rămaşi au fost transferaţi din motive obscure în banca ale cărei performanţe şi experienţă sunt puţin cunoscute, îi face să se întrebe dacă nu au fost păcăliţi şi nu fac parte din nou dintr-un fond fantomă, cu ambiţii mari, dar care se dovedesc irealizabile. În schimb, banii lor par a lua calea fondurilor Fondul Naţional de Investiţii, dispărute fără urmă. Ei sunt îndemnaţi să fie fără grijă căci Ministerul Turismului se preocupă de realizarea proiectului care, în treacăt fie spus, nu are cum să aibă succes, bazându-se pe un singur personaj cu colţul şi mantia sa, care nu poate stârni interesul, aşa cum ar fi făcut-o o galaxie a personajelor Disney. Pe de altă parte, ei află că Gheorghe Medinţu ar fi făcut împrumuturi probabil fără acoperire tocmai de la Banca "Carpatica" unde se află, de loc întâmplător, banii lor. Deoarece domnul ministru al turismului, Dan Aghaton, prin interesul manifestat personal şi prin desele apariţii în mass-media, girează acest proiect, cerem verificarea datelor apărute în presă referitoare la transferul banilor dintr-o bancă de stat, în una obscură, probabil din motive clientelare. De asemenea, mă întrebam cine gestionează în momentul de faţă banii proiectului, cunoscând fiind faptul că în prima fază aceştia erau administraţi de Primăria Sighişoara. Mulţumesc. |
||||
|
Aţi cuprins în felul acesta şi a doua interpelare. Da? Da. Domnule ministru, vă rog să răspundeţi la amândouă. |
||||
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Sărut mâinile! Bună seara! O să încerc să răspund cât se poate de scurt la cele două interpelări având un subiect comun, modul cum se derulează Proiectul de dezvoltare turistică "Dracula Park". Încep prin a mulţumi doamnei deputat Mihaela Ionescu pentru interesul pe care şi-l manifestă faţă de acest proiect care face parte din cele 14 proiecte guvernamentale de dezvoltare a turismului. Informaţiile, doamna deputat, pe care le vehiculaţi în interiorul interpelării provin cred că în exclusivitate din presă. De aceea, am să vă dau un răspuns absolut real cu privire la ceea ce se întâmplă cu un proiect care va fi cu certitudine un proiect de succes. Banii au fost subscrişi la Banca Comercială Română, aceasta fiind banca prin care s-a lansat subscripţia de acţiuni prin oferta publică primară de vânzare pe care Fondul pentru dezvoltare turistică Sighişoara a derulat-o în intervalul de timp 12 decembrie 2001 - 3 aprilie 2002. După închiderea ofertei publice, sumele au fost transferate din BCR, unde se aflau conturile colectoare, la Banca Comercială "Carpatica". Acest transfer însă nu s-a făcut nici pe departe din motive clientelare, ci în baza unei negocieri pe criterii de performanţă cu mai multe bănci comerciale, alegându-se în final oferta cea mai avantajoasă pentru societate. În privinţa afirmaţiilor pe care le faceţi privind situaţia acestei bănci, daţi-mi voie să vă spun, doamna deputat, că după părerea noastră, singura instituţie abilitată în ţară să caracterizeze activitatea unei bănci, o reprezintă Banca Naţională a României. Faptul că lichidităţile Societăţii Comerciale "Fondul pentru dezvoltare turistică Sighişoara" sunt plasate integral în titluri de stat, le conferă o siguranţă maximă şi un grad de risc zero. Aceste plasamente neavând practic nici o legătură cu operaţiunile de cont pe care le desfăşoară Banca "Carpatica". Aceste lichidităţi sub formă de plasamente se află, deci, în deplină siguranţă, sub formă de titluri de stat, la Trezoreria Ministerului Finanţelor Publice. Ancheta Comisiei pentru cultură din Senat, de fapt, o subcomisie, la care faceţi vorbire în interpelare, a vizat cu totul alte aspecte şi în nici un caz modul în care Primăria Sighişoara ar fi administrat Fondul privat destinat proiectului "Dracula Park". Îmi pare rău, însă faceţi o mare confuzie, în sensul că Primăria Sighişoara nu a administrat niciodată această societate şi aceste fonduri, pentru că administrarea societăţii se realizează conform legii, de către un consiliu de administraţie, în care consiliul local este acţionar majoritar. În ceea ce priveşte schimbarea locaţiei, după cum ea este extrem de cunoscută, cred, Price Water House & Coopers, cea mai prestigioasă firmă de consultanţă din lume, care are 80.000 de angajaţi în 102 ţări şi lucrăm cu Divizia internaţională a lui Price de la Londra, exact acea divizie internaţională care a acordat consultanţă pentru "Eurodisney" Paris, pentru Galaxia "Disney", cum i-aţi spus dumneavoastră în interpelare, consideră că acest proiect este viabil, din punct de vedere economic, turistic şi financiar. Iar dacă am schimbat locaţia, cu ocazia discuţiilor pe care le-am avut cu specialiştii britanici, daţi-mi voie să cred mai mult în ei, care au acordat consultanţă şi la alte 34 de parcuri tematice în întreaga lume, decât în dumneavoastră, care probabil că faceţi parte din cei 30% din români care nu agreează acest proiect. Ei, eu fac parte din cei 70% din români care agreează acest proiect şi care au încredere în el. În acelaşi timp, doamna deputat, asocierea pe care o faceţi forţat între persoane intens mediatizate negativ, şi mă refer la domnul Medinţu, şi un proiect de dezvoltare a turismului, nu are absolut nici o legătură cu realitatea. Şi, în nici un caz, nu are legătură cu un volum de credite pe care Medinţu le-a luat sau nu le-a luat, este problema lui şi a justiţiei să lămurească aceste lucruri. Dar banii acţionarilor de la "Dracula Park" sunt plasaţi, vă repet, în titluri de stat, cea mai sigură formă de garantare a unor investiţii în România. În încheiere, vreau să precizez faptul că Societatea Comercială "Fondul pentru dezvoltare turistică Sighişoara SA" este o societate comercială deschisă, care funcţionează în sensul precizat de Legea nr. 525/2002, iar orice informaţii false sau inexacte pot induce un comportament incoerent şi decizii injuste ale acţionarilor privind cumpărarea sau vânzarea valorilor imobiliare emise. Astfel încât, deşi vă respect dreptul la opinie şi vă respect preocuparea pe care o aveţi pentru "Dracula Park", vă rog frumos să aveţi încredere în mine că acest proiect guvernamental se va desfăşura în condiţii legale, fără nici un fel de implicaţie politică, fără nici un fel de legătură cu baroni, conţi, viceconţi sau "marchize", cum spune un distins coleg de la Partidul Democrat, pe care îl salut şi îi mulţumesc cu această ocazie, privind implicarea guvernamentală într-un proiect de dezvoltare a turismului. (Este vorba de domnul deputat Mihai Baciu) Mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Doamna deputat, aveţi dreptul la un comentariu de un minut la acest răspuns. Domnule Raduly, vă rog să nu-l conturbaţi pe domnul ministru că trebuie să răspundă observaţiei doamnei deputat. |
||||
|
Mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Răspunsul nu este direct la întrebările mele. Îmi confirmă anumite presupuneri, şi anume că Banca Naţională este cea care ar trebui să controleze. A doua întrebare era dacă dumneavoastră, adică Corpul de control al Ministerului Turismului ţine legătura cu Banca Naţională ca să vadă că aceşti bani sunt bine folosiţi. Îmi pare rău că dumneavoastră spuneţi că exagerat am alăturat numele de Medinţu de acest împrumut. Articolul mare apărut în ziar făcea referire exact la mita pe care Medinţu..., el a fost prins dând mită 3000 de euro pentru a obţine o sumă fabuloasă de la această bancă obscură. Nu ştiu cum a câştigat. Sigur, nu eu o să aflu în clipa aceasta, dar poate că o să aflu adevărul, cum această bancă obscură, deci ea nu este condusă de un finanţist de vază, ci are un fost dispecer, un inginer de autobază, nu ştiu ce mare specialist care a reuşit în câţiva ani să facă o bancă atât de performantă încât să primească 106 miliarde de lei. Deci, asta întrebam eu. Articolul apărut astăzi în "România Liberă" vorbeşte despre un consiliu de administraţie în care primăria din Sighişoara îşi retrage, adică are posibilitatea să-şi retragă pământul pe care-l oferise, deci, contribuţia ei poate să şi-o retragă, aşa se spune... |
||||
|
Mai sunt vreo 20 de colegi de-ai noştri. Dacă dumneavoastră ocupaţi tot timpul o să ne fie greu. |
||||
|
Vă rog. ...Şi că, contravaloarea participaţiilor va fi dată celor care au depus banii aici pe baza bilanţului. Deci dacă bilanţul n-o să fie bun, ei o să piardă deja ceea ce au depus. Problema rămâne deschisă. |
||||
|
Domnule ministru, vă rog să răspundeţi la acest comentariu. |
||||
|
Doamna Ionescu, haideţi să închidem acum problema. Bilanţul contabil va fi publicat în Monitorul Oficial. Poate fi verificat de absolut oricine. Corpul de control financiar intern a fost desfiinţat imediat după Revoluţie. Există un corp de control şi audit al ministerului care a făcut o verificare la Societatea Comercială "Fonduri pentru dezvoltare Sighişoara" şi nu a constatat nici un fel de ilegalitate. Acum, mie îmi pare rău, nu ştiu exact în ce aţi citit, dacă aţi citit în "România Mare" sau în "România Liberă", dar eu cred că nu mai suntem la vârsta în care să luăm chiar aşa orice tip de informaţie care apare în ziar, să-l transformăm în certitudini. Vă anunţ, pe această cale, că societatea a încheiat anul financiar trecut cu un profit de 3,5 miliarde de lei, iar că sumele pe care dumneavoastră le treceţi în interpelare, de zeci de miliarde cheltuite în dreapta şi în stânga, au fost auditate atât de către noi, cât şi de o companie de audit şi de către Compania Naţională pentru Valori Mobiliare. Îmi pare foarte rău. Eu înţeleg că fiecare caută să găsească ceva. De data asta nu e cazul! |
||||
|
Mulţumesc. Următoarea interpelare o adresează domnul deputat Dumitru Bălăeţ ministrului finanţelor. Domnule Bălăeţ, aveţi două minute să vă dezvoltaţi interpelarea. Vă reamintesc câţi colegi de-ai noştri mai sunt şi vă invit din nou la concizie. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnul ministru are interpelarea mea scrisă. Problema este ce facem cu Biblioteca Naţională. Dacă dânsul, conform celor spuse în Parlament, la discuţia despre buget, îşi menţine părerea şi oferă soluţii, eu mă declar cel mai satisfăcut om din lume pentru că problema Bibliotecii Naţionale este de o importanţă extraordinară pentru noi astăzi. Aştept, deci, cele ce ne va spune domnul ministru Tănăsescu, şi, după aceea, dacă mai e ceva, voi încerca să intervin. Mulţumesc. |
||||
|
Domnule ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, o să încep prin a vă cere scuze că încă nu v-a parvenit răspunsul în scris pe care vi l-am transmis, domnule deputat. Înţeleg că, colega mea vă oferă o copie a răspunsului pe care l-am remis acum patru-cinci zile. Sigur, n-aş vrea să-l citez sau să vă spun exact ce este scris în acest răspuns pe care vi l-am transmis, ci aş vrea să fac doar două-trei comentarii asupra întrebărilor pe care dumneavoastră ni le-aţi pus. De fapt, sunt trei. Prima întrebare este legată de faptul dacă în bugetul regiei se regăsesc sume privind investiţia "Biblioteca Naţională". Aşa cum aţi reamintit de la acest microfon, în timpul dezbaterilor bugetului pe anul acesta, care au avut loc la sfârşitul anului trecut, v-am asigurat de faptul că regia, cu ocazia aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli, îşi va cuprinde sume de bani aferente acestui proiect de investiţii. Astfel, conform hotărârii de Guvern care a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli ale regiei, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 1526 din anul 2002 sunt prevăzute cheltuieli pentru investiţii, în sumă de 361 de miliarde de lei, în bugetul acestei regii, din care 231 reprezintă surse proprii, surse care se pot avea în vedere la finanţarea acestui obiectiv de investiţii. Deci, există surse cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli al regiei. Întrebarea a doua pe care dumneavoastră aţi pus-o este dacă această sumă de investiţii este rezonabilă. Sigur, pentru a putea să fie utilizată această sumă de investiţii, trebuie aduse la îndeplinire anumite obiective. Ele sunt în număr de 5. Şi anume, elaborarea temei de proiectare, preluarea contractului de proiectare încheiat cu Societatea Comercială "Proiect Carpaţi", proiectantul iniţial al obiectivului, care va păstra elementele respective, elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, precum şi încheierea contractului de execuţie. Aceste etape pregătitoare acestui proces de investiţii urmează să se deruleze în decursul următoarelor luni de zile, cu speranţa ca în cursul anului 2003, din sumele alocate cu această destinaţie să fie şi sume pentru acest obiectiv, Biblioteca Naţională. În funcţie de perioada de timp şi, sigur, aşa cum am spus, eu cred că ele se vor regla în prima parte a anului acesta, lucrările în efectivitate vor începe la acest obiectiv de investiţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Doriţi să faceţi un comentariu, domnule Bălăeţ? Poftiţi. Un minut. Nu de la mine, ci de la regulament. |
||||
|
Eu mulţumesc domnului ministru că este consecvent cu cele spuse de dânsul aici, la discutarea bugetului, că există, după spusele dânsului, bani pentru investiţiile prevăzute la RAPPS, dar o discuţie a mea cu managerul regiei mi-a confirmat contrariile. Domnul preşedinte al RAPPS mi-a spus, domnule ministru, că nu are prevăzuţi bani în acest sens. Ce se întâmplă? Sigur, eu aş vrea să începem acolo lucrările. Biblioteca Naţională, care are un serviciu special pentru continuarea investiţiei şi care a făcut eforturi deosebite, are studii de fezabilitate adecvate, are toate proiectele pentru a continua această investiţie. Ceea ce v-aş ruga eu pe dumneavoastră: să sprijiniţi colaborarea între cele două instituţii - le spun aşa pentru că nu am termenul potrivit în momentul de faţă - să se înceapă de urgenţă lucrările şi să se treacă la executare. Pentru că acolo iarna aceasta s-au produs foarte multe furturi şi foarte multe distrugeri care trebuie recuperate şi trebuie ca până la sfârşitul anului - şi noi avem posibilitatea - să dăm în folosinţă parţială biblioteca, cu un fond de investiţii nu mai mare de 100 de miliarde. Am la mine documentaţie... |
||||
|
Domnule coleg, îmi cer scuze, aceasta depăşeşte comentariul la răspuns. Deja sunt comentarii la bibliotecă, dar pe lângă răspunsul dumneavoastră. |
||||
|
Nu, domnule preşedinte, sunt ceea ce ne trebuie în momentul de faţă: să trecem de la vorbe la fapte, şi eu îl rog pe domnul ministru să ţină legătura cu noi, ca împreună să nu mai avem nevoie de interpelări, ci de trecerea imediat la execuţia investiţiei "Biblioteca Naţională". Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul deputat Eugen Nicolăescu are o interpelare pentru doamna ministru Ciornei. Domnul Nicolăescu nu este. Vă rog, doamna ministru, să-i răspundeţi în scris, pentru că, potrivit Regulamentului, în situaţia în care deputatul nu este, nu se dezvoltă răspunsul scris. Doamna Mona Muscă are o interpelare adresată Ministerului Administraţiei Publice. Aveţi cuvântul să vă dezvoltaţi pe scurt interpelarea, pentru că bănuiesc că vă interesează mai mult răspunsul. |
||||
|
În primul rând, aş fi preferat să primesc răspunsul, ca să pot să fiu pregătită şi pentru partea a doua. Oricum, este vorba de o revenire la interpelare. Am interpelat ministerul cu multă vreme în urmă, pe 16 decembrie, în legătură cu art. 30 din Legea nr. 215/2001 care priveşte incompatibilităţile ce derivă din calitatea de consilier local. În această situaţie am întrebat şi aş dori să ştiu care sunt consilierii locali şi judeţeni ai PSD care sunt în situaţie de incompatibilitate, prevăzută ca atare la art. 30, la Legea nr. 215. Revin acum, pentru că nu am primit nici un răspuns concludent, la domnul ministru Octav Cozmâncă, şi întreb următorul lucru: răspunsul pe care l-am primit din partea dumneavoastră, domnule ministru, la interpelarea 625B/2002, pe care v-am adresat-o, nu dă curs solicitării de a prezenta situaţia consilierilor locali şi judeţeni ai PSD care cad sub incidenţa art. 30 din Legea nr. 215/2001. Mă simt nevoită să revin cu precizări: principiul autonomiei locale, la care faceţi referire, nu absolvă pe nimeni şi implicit nici pe consilierii locali PSD sau judeţeni PSD, de la respectarea legii. Dumneavoastră şi ministerul pe care-l conduceţi aveţi responsabilitatea de a veghea la respectarea şi aplicarea legilor ţării şi, în acest caz, a Legii administraţiei publice locale. Situaţiile de incompatibilitate creează condiţii prielnice corupţiei. Ţinând cont de declaraţiile Guvernului din care faceţi parte şi ale PSD, al cărui membru sunteţi, este de datoria dumneavoastră să treceţi de la vorbe la fapte. Răspunsul dumneavoastră este răspunsul Guvernului PSD şi al PSD la lupta împotriva corupţiei. Reamintindu-vă, domnule ministru, că nimeni nu este mai presus de lege, vă solicit încă o dată să prezentaţi situaţia consilierilor locali şi judeţeni ai PSD, în raport cu caracterul de incompatibilitate prevăzut de Legea nr. 215/2001. Cu alte cuvinte, câţi se află sub incidenţa art. 30 din această lege, în următoarele 10 judeţe: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, şi care sunt aceştia în fiecare din judeţele menţionate. Solicit răspuns în scris şi oral. Cu consideraţie, Mona Muscă, deputat PNL. |
||||
|
Domnule ministru Fleşariu, aveţi cuvântul să răspundeţi. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice): Stimată doamnă deputat, prin interpelarea formulată am solicitat să vă prezint situaţia consilierilor locali şi judeţeni ai PSD care cad sub incidenţa art. 30 din Legea nr. 215 din 2001. Vă mărturisesc, stimată doamnă deputat, că ministerul pe care-l conduc nu deţine o asemenea evidenţă. Nu este rolul şi nu intră în competenţele acestui minister să întocmească şi să ţină astfel de evidenţe. Preocupările noastre sunt de cu totul altă natură. În virtutea principiului autonomiei locale, la care faceţi referire în interpelare, asemenea competenţe revin fiecărui consiliu local sau judeţean. Din interpelarea dumneavoastră rezultă că ministerul nostru ar trebui să aibă o evidenţă separată pentru consilierii PSD. Cu riscul de a vă dezamăgi, vă precizăm că nu deţinem o atare evidenţă. Menţionăm că Ministerul Administraţiei Publice are preocupări, fireşte, în limita competenţelor prevăzute de lege, care vizează buna organizare şi funcţionare a întregului corp al aleşilor locali din România, mai puţin ţinerea evidenţei acestora. Dacă ar deţine o asemenea evidenţă, în nici un caz aceasta nu ar fi alcătuită pe partide politice. Este treaba fiecărui partid să-şi ţină evidenţa propriilor aleşi locali. Probabil că o asemenea evidenţă există şi la PSD. Bănuiesc, însă, că nu mi-aţi adresat interpelarea în calitate de membru al conducerii PSD. Ministerul Administraţiei Publice este o autoritate a administraţiei publice centrale, în ale cărei preocupări intră, în principal, buna organizare şi funcţionare a administraţiei publice locale, indiferent de configuraţia politică a principalilor actori ai domeniului. În încheiere, stimată doamnă deputat, vă precizăm că Guvernul urmează să-şi asume răspunderea pentru un pachet de legi vizând combaterea fenomenului de corupţie. Printre altele, pachetul legislativ cuprinde propuneri privind regimul incompatibilităţilor, inclusiv pentru aleşii locali. După intrarea în vigoare şi aplicarea noilor prevederi, dacă ne cereţi, vom putea întocmi o situaţie cuprinzătoare a tuturor aleşilor locali care s-au aflat la un moment dat în stare de incompatibilitate. Cu stimă, semnează ministrul administraţiei publice, Octav Cozmâncă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Doamna deputat, sunt nevoit să vă aduc aminte prevederea regulamentară care vă dă dreptul la un comentariu de un minut. |
||||
|
Vă mulţumesc că întotdeauna când mă apropii de microfon îmi aduceţi aminte de Regulament. Este foarte bine, că aceasta înseamnă că n-o să-l încălcăm nici unii, nici alţii. Domnule ministru, sunt mai mult decât dezamăgită de lipsa de bunăvoinţă a ministerului dumneavoastră de a verifica dacă Legea nr. 215 art. 30 se aplică sau nu. Dumneavoastră îi aveţi în subordine pe prefecţi, prefecţii ar trebui să fie cei care veghează la respectarea legii. Înţeleg că n-aţi vrut să faceţi o asemenea cercetare. Mă întreb atunci la ce bun vă mai asumaţi răspunderea pe Pachetul anticorupţie, dacă o cercetare minimă, elementară, pe care ar fi trebuit să o cereţi prefecţilor dumneavoastră, nu aţi făcut-o, atâta vreme cât există Legea nr. 215 şi articolul privind incompatibilităţile, art. 30. Vreau să vă spun că voi face eu această cercetare, o şi am deja, există foarte mulţi în situaţia de incompatibilitate, şi unele judeţe au făcut următorul lucru: au publicat, de exemplu, la Argeş, o persoană în această situaţie, deşi sunt mai multe. Nu cred că nu este în sarcina dumneavoastră respectarea legii în administraţia publică locală şi cererea adresată prefecţilor de a face acelaşi lucru. Bag seamă, doriţi să vă asumaţi răspunderea pe anticorupţie, dar nu vreţi nici într-un caz să puneţi în practică lupta împotriva corupţiei. Mulţumesc. |
||||
|
Nu ştiu cum aţi fi reacţionat, stimată colegă, dacă cineva de la PSD ar fi cerut să se facă o evidenţă cu consilierii locali ai PNL-ului. Probabil că aţi fi protestat! |
||||
|
Domnule preşedinte, În primul rând că eu interpelam Guvernul, nu pe preşedintele Camerei Deputaţilor. |
||||
|
Am înţeles. Mi-s dragi legea şi Regulamentul! |
||||
|
Dar dacă sunteţi PSD nu aveţi motiv să-mi răspundeţi mie acum şi aici. Dacă vreţi să interpelaţi PNL-ul pe tema asta, nu aveţi decât, cu dragă inimă vă putem răspunde. |
||||
|
Mulţumesc. Sunt dator, totuşi, să apăr legea şi Regulamentul. Domnul Florin Iordache adresează o interpelare tot Ministerului Administraţiei Publice. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ţinând cont că de la alegerile locale din anul 2000 şi până în prezent au existat permanent neînţelegeri în cadrul Consiliului general al Municipiului Bucureşti, vă rog să-mi precizaţi situaţia actuală reală a Consiliului general al Municipiului Bucureşti, care ştiu că a fost dizolvat anul trecut printr-o hotărâre de Guvern. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule Fleşariu. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Stimate domnule deputat, Într-adevăr, Consiliul general al Municipiului Bucureşti a fost dizolvat prin Hotărârea Guvernului nr. 1 din 2002, în temeiul art. 57 din Legea nr. 215 din 2001. Guvernul a putut lua o asemenea măsură extremă, întrucât, autoritatea deliberativă a capitalei României adoptase pe parcursul a mai puţin de 6 luni 8 hotărâri care au fost anulate irevocabil, ca nelegale, de către instanţele de judecată. Legea nr. 215 fixează ca limită minimă un număr de trei hotărâri. Hotărârea Guvernului a fost atacată la instanţa de contencios administrativ, însă acţiunea a fost respinsă. Dacă împotriva acestei hotărâri judecătoreşti nu s-ar fi exercitat cale de atac, Consiliul general al Municipiului Bucureşti ar fi rămas dizolvat, ceea ce ar fi permis organizarea de noi alegeri. Întrucât o parte din consilieri au făcut recurs împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, dosarul a ajuns pe rolul Curţii Supreme de Justiţie. La unul din termene a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a art. 57 din Legea nr. 215, dosarul a fost trimis, aşa cum era şi normal, la Curtea Constituţională pentru a decide. Curtea Constituţională a decis, în urma judecării excepţiei, în sensul că prevederile art. 57 nu sunt neconstituţionale. În consecinţă, dosarul a fost retrimis la Curtea Supremă de Justiţie. Instanţa supremă a reluat procesul şi la primul termen a hotărât amânarea judecării cauzei până în luna iunie 2003. Vă precizăm, stimate domnule deputat, că până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, prin care Hotărârea nr. 1 din 2002 a Guvernului va fi menţinută, Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu poate fi socotit dizolvat. Acesta îşi exercită în continuare atribuţiile prevăzute de lege, până când se va hotărî dacă este sau nu este dizolvat, prin hotărâre judecătorească. Vă mulţumesc. |
||||
|
Doriţi un comentariu, domnule Iordache? Poftiţi. |
||||
|
Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Interpelarea mea s-a datorat faptului că la Comisia pentru administraţie publică din care fac eu parte domnul primar general ne-a prezentat un alt punct de vedere şi tocmai pentru elucidare şi pentru stabilirea adevăratelor cauze şi a raporturilor dintre consilierii din Consiliul general şi primarul general am solicitat precizări, şi cu această ocazie sper că şi opinia publică şi restul colegilor au înţeles adevăratele cauze care sunt şi cum se desfăşoară lucrările în Consiliul general din Municipiul Bucureşti. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Victor Dobre este? Aveţi şi dumneavoastră o interpelare adresată tot Ministerului Administraţiei Publice. Vă rog să o prezentaţi pe scurt. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul interpelării mele este faptul că, prin încetarea mandatului unui consilier într-o comună din judeţul Galaţi, supleantul a fost stabilit contrar legii, întrucât alesul respectiv figurase pe listele Alianţei pentru România la momentul alegerilor, a fost stabilit în contradicţie cu legea, de pe lista partidului majoritar, respectiv PSD-ul, pentru că aşa se face legea în Ţara Românească, şi solicitam o atitudine din partea ministrului administraţiei publice, întrucât intervenţiile pe care le-am făcut la prefectul judeţului au rămas fără răspuns. |
||||
|
Domnule ministru Fleşariu, vă rog să răspundeţi. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Stimate domnule deputat, Prin interpelarea formulată sesizaţi faptul că prefectul judeţului Galaţi nu a revocat Hotărârea nr. 8 din 12 aprilie 2002 a Consiliului Local Vânători, prin care a fost validat mandatul de consilier al domnului Patache Neculai. Privitor la acest aspect, vă precizăm, domnule deputat, că prefectul nu are competenţa legală de a revoca o hotărâre a unui consiliu local. Revocarea este instituţia juridică potrivit căreia un act administrativ este retras sau anulat de către însuşi organul care l-a emis. În cazul analizat, dacă consiliul local în cauză nu-şi retrage sau nu-şi revocă hotărârea criticată, singura cale legală este acţiunea la instanţa de contencios administrativ, care se exercită în condiţiile art. 33 din Legea nr. 215 din 2001. Prefectul nu poate impune revocarea. După fuziunea prin absorbţie realizată între APR şi PNL, în opinia noastră, primul partid a dispărut de pe scena politică românească şi o dată cu aceasta a dispărut şi lista cu supleanţii acestei formaţiuni politice. Aşa fiind, considerăm că ar fi trebuit aplicate prevederile art. 77 alin. 9 din Legea nr. 70 din 1991, cu modificările ulterioare, în sensul că trebuia validat mandatul supleantului de pe lista partidului care a obţinut cele mai multe voturi valabil exprimate. Cu stimă, semnează ministrul administraţiei publice, Octav Cozmâncă. |
||||
|
Mulţumesc. Doriţi să comentaţi, domnule Dobre? Un minut, ca să nu spună colega dumneavoastră că nu v-am adus aminte de minut. |
||||
|
În primul rând, domnule preşedinte şi domnule ministru, prefectul are dreptul, atunci când constată că o hotărâre este ilegală, aşa cum este cazul acestei hotărâri, să sesizeze Consiliul local să-şi revoce actele care încalcă prevederile legale. În al doilea rând, o listă nu poate dispărea, lista respectivă este la Biroul electoral, acea listă este validată ca rezultat al alegerilor, şi nu ca o interpretare a unui ministru, a unui Guvern care temporar conduce ţara - acela este rezultatul votului popular şi trebuie să respecţi votul popular. Supleanţii de pe listă au dreptul să acceadă, în continuare, în situaţia în care se vacantează un post, dar cred că domnul ministru s-a exprimat foarte corect. În interpretarea noastră, din păcate, în Ţara Românească legea se interpretează, şi nu se respectă sau se aplică. |
||||
|
Domnul Dan Coriolan Simedru are o întrebare pentru Ministerul Apărării Naţionale. Îi va răspunde domnul ministru Sorin Encuţescu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fac o rectificare: nu este vorba de întrebare, ci este vorba de o interpelare. |
||||
|
Vă rog. |
||||
|
Şi este adresată domnului ministru Ioan Mircea Paşcu, ministrul apărării naţionale. Domnule ministru, Ministerul Apărării Naţionale a achiziţionat două fregate din Anglia, nave militare cu performanţe rămase în urmă, la nivelul anilor când au fost produse. Un alt aspect care-şi justifică intervenţia noastră îl constituie modul cum a fost făcută achiziţia, finanţarea neregăsindu-se în bugetul de stat pe 2003. Dacă achiziţia s-ar fi făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 63 din 2000 privind planificarea apărării naţionale, atunci programul de înzestrare al armatei ar fi fost aprobat de Parlament, eliminându-se, astfel, suspiciunile referitoare la finanţarea şi la respectarea legalităţii privind achiziţiile publice în acest caz. Facem această afirmaţie întrucât Parlamentul României este sistematic eludat de la decizii care privesc acţiuni de interes major, cum sunt cele care privesc apărarea naţională. Această achiziţie s-a făcut în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1423 din 2002, prin care este autorizat Ministerul Apărării Naţionale să contracteze un credit extern de 116 milioane de lire sterline, costul celor două fregate corespunzător sumei de 6.040 de miliarde lei, iar bugetul Ministerului Apărării Naţionale pe 2003, pentru cheltuielile de capital este de 6.733 miliarde lei, ceea ce ne determină să vă întrebăm, domnule ministru, ce se va întâmpla cu celelalte programe de înzestrare aflate în derulare. Vor fi sistate, lucru cu consecinţe extrem de grave, mai ales în actuala conjunctură politică internaţională, sau bugetul apărării va fi rectificat substanţial şi din ce resurse. Întrucât nu aţi elaborat Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale a Guvernului, nu putem urmări care sunt obiectivele şi sarcinile principale ale instituţiilor angajate, măsurile şi acţiunile ce urmează să fie întreprinse de acestea, resursele naturale, umane, materiale, financiare şi de altă natură care urmează să se asigure anual. Neavând acest document, nu avem o perspectivă clară a procesului de restructurare şi modernizare a instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Simulacrul de programe cuprinse în propunerile de buget ale acestor instituţii nu este edificator, mai ales că nici una dintre acestea nu a primit resursele solicitate. Deci, nu putem deduce care din programe au rămas, pentru că au avut acoperire financiară, şi care au fost sistate pentru că nu au avut această acoperire. Când doriţi să intraţi în legalitate, domnule ministru, şi să aveţi o politică clară a înzestrării armatei? Se termină mandatul şi această obligaţie o aveaţi imediat după investitura Guvernului. Întrucât suma stipulată în Hotărârea Guvernului se referea doar la etapa întâi, de regenerare şi modernizare a celor două fregate, suntem obligaţi de responsabilităţile pe care le avem faţă de contribuabilul român să vă întrebăm care este costul final al operaţionalizării acestora? De asemenea, vă adresăm rugămintea să ne spuneţi dacă cele două fregate sunt compatibile cu fregata Mărăşeşti, care a fost nu de mult modernizată, şi dacă nu era posibil să fie şi cele două fregate operaţionalizate de industria navală autohtonă. O altă întrebare firească ar fi: cine a mai făcut oferte în acest domeniu şi dacă oferta pentru care s-a optat a fost cea mai eficientă economic şi funcţional? Vă mulţumesc. |
||||
|
Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
||||
|
Domnul Aurel Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi cer scuze încă de la început că probabil răspunsul Ministerului Apărării Naţionale va fi cam lung, dar întrucât este o problemă foarte serioasă, dorim să facem dovada transparenţei activităţii Ministerului Apărării Naţionale şi, în acelaşi timp, să evidenţiem răspunderea cu care sunt tratate aceste probleme, inclusiv cele privind înzestrarea armatei şi mai ales, aşa cum menţiona domnul deputat, utilizarea banului public. Probabil - şi sunt convins - că noi o facem mai bine decât au făcut-o celelalte echipe de la conducerea Ministerului Apărării Naţionale. În baza Memorandumului nr. 5/14.090/AN din 7 decembrie 2002, aprobat de Guvernul României în şedinţa din data de 6 decembrie 2002, şi a Hotărârii Guvernului 1423 din 12 decembrie 2002, pe data de 19 decembrie 2002, Ministerul Apărării Naţionale a încheiat acordul de achiziţie a două fregate tip 22 şi a etapei I de regenerare şi modernizare a acestora, prin negocierea cu o singură sursă de la Ministerul Apărării Naţionale din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Menţionăm că, începând din anul 2000, deci atunci când nu eram noi la conducerea Ministerului Apărării Naţionale, şi până în momentul începerii negocierilor cu reprezentanţii Guvernului Britanic, Ministerul Apărării Naţionale nu a primit oficial nici o altă ofertă care să satisfacă cerinţele Forţelor Navale Române. Prin achiziţia celor două fregate se realizează un obiectiv al strategiei de înzestrare a Forţelor Navale Române, fundamentat şi cerut prin Documentul cu nevoile misiunii, document aprobat la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naţionale, existent în anul 2000. Pe această bază, până la începutul anului 2002 a fost dezvoltat Documentul cu cerinţele operaţionale aprobat de Consiliul de supraveghere a cerinţelor. De aici înţelegeţi şi etapele şi procedurile care au fost urmărite în realizarea acestor achiziţii. Aceste etape fac parte din sistemul de management al achiziţiilor care funcţionează în Ministerul Apărării Naţionale, în cadrul căruia sunt integrate responsabilităţile tuturor instituţiilor militare atât în ceea ce priveşte performanţele şi costurile aferente, cât şi sustenabilitatea proiectului din punct de vedere al posibilităţilor financiare. Negocierile pentru achiziţia celor două fregate s-au derulat pe o perioadă de doi ani şi au fost purtate de reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale cu responsabilităţi pentru aspectele militare, Ministerului Industriei şi Resurselor cu responsabilităţi pentru aspectele legate de offset, şi Ministerului Finanţelor Publice cu responsabilităţi privind aspectele legate de finanţare. Ca urmare a încheierii acordului de achiziţie, se asigură un semnificativ suport pentru îndeplinirea planului de achiziţie şi a angajamentelor asumate în vederea aderării României la NATO, angajamente asumate înainte de anul 2002, şi se asigură în acelaşi timp înzestrarea Forţelor Navale Române cu două nave de luptă performante. Cele două fregate, alături de fregata "Mărăşeşti", cu care sunt compatibile, vor constitui o grupare navală redutabilă, vor contribui la creşterea capacităţii de luptă şi vor permite marinei româneşti să aibă un grad mai mare de interoperabilitate cu forţele NATO. Pe timpul negocierii acordului de achiziţie, performanţele navale au fost analizate cu atenţie şi acceptate de specialiştii Statului Major General şi al Statului Major al Forţelor Navale. În acest sens, precizăm că fregatele "tip 22" dispun de o excelentă fiabilitate şi durabilitate. Exemplificăm prin faptul că fregata "London" a acţionat ca navă de comandament pe timpul războiului din Golf din 1991, iar fregata "Coventry" a fost dislocată în forţa Royal Navy din Kosovo în 1999. Regenerarea navelor care se realizează în etapa I nu înseamnă numai repararea tuturor defectelor, ci vor fi scoase şi înlocuite toate elementele cu durata de viaţă expirată, asigurându-se condiţii de operare continuă şi în siguranţă a sistemelor navei. De asemenea, în cadrul activităţilor de modernizare, tot armamentul şi toate echipamentele ce se vor monta la bord vor fi noi. După etapa I a programului, cele două fregate vor putea îndeplini următoarele misiuni: rolul de nave de comandă a unei grupări navale, participarea la operaţiuni comune sau colective şi la alte activităţi ca unitate navală independentă, supravegherea situaţiei navale şi controlul traficului maritim în marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, protecţia căilor de transport şi comunicaţiilor maritime, sprijinirea forţelor specializate în combaterea poluării apelor maritime, a contrabandei şi transporturilor ilicite de armament şi droguri, participarea la acţiuni naţionale şi internaţionale de căutare/salvare pe mare sau ajutor militar, precum şi instruirea navală pe mare. În etapa a doua a programului se va îmbunătăţi suportul participării la acţiunile multinaţionale prin creşterea capabilităţilor celor două nave asigurate parţial în prima etapă. După această etapă, navele vor avea capabilităţi sporite de apărare antiaeriană şi război electronic, sistem de comandă modern, sistem de rachete antinavă, sistem integrat de comunicaţii şi gestionarea mesajelor, fiind în măsură să execute misiuni complexe de conducere a unei grupări de forţe, în funcţie de misiunile ce vor fi stabilite în viitor pentru aceste nave. Această etapă de modernizare va fi realizată integral în România de către industria românească. Pentru aceasta, în etapa I, care face obiectul Acordului de achiziţii semnat, este prevăzută realizarea unui complex program de ofset, în cadrul căruia industria românească va fi pregătită de industria din Marea Britanie atât pentru asigurarea suportului necesar menţinerii fregatelor în exploatare, cât şi pentru execuţia lucrărilor necesare etapei a doua. Ca rezultat al derulării activităţilor compensatorii prevăzute în cadrul Acordului de ofset, se va acoperi integral valoarea acordului de achiziţie, vor creşte oportunităţile de colaborare industrială a agenţilor economici români cu industria din Marea Britanie şi va fi ridicat nivelul tehnologic în special în industria naţională de apărare. Concret, s-au stabilit următoarele activităţi compensatorii: 80%-90% ofset indirect destinat industriei româneşti; un procent de 60% din valoarea totală a ofsetului are ca beneficiar industria de apărare şi constă în comenzi directe - participare la privatizare, investiţii şi 20%-30% având ca beneficiar industria civilă; 10%-20% din ofsetul direct va fi destinat atât Ministerului Apărării Naţionale pentru activităţi de instruire şi documentaţie de mentenanţă, cât şi industriei pentru activităţi de suport logistic şi proiectare. În ceea ce priveşte finanţarea programului, Guvernul României a aprobat ca acesta să se facă prin credit extern garantat. Negocierile purtate sub conducerea Ministerului Finanţelor publice au fost eficiente, obţinându-se condiţii foarte avantajoase pentru partea română, astfel 80% din creditul extern este garantat de agenţii guvernamentale. Rambursarea creditului garantat de agenţiile guvernamentale se va efectua în termen de 5 ani, cu perioadă de graţie de 2 ani. De aici şi neînţelegerea dumneavoastră: de ce în bugetul pe 2003 nu se regăsesc aceste sume. Pentru că există termenul de graţie pentru aproximativ doi ani. Rambursarea creditului comercial se va face în 5 ani, cu un termen de garanţie de un an. Tragerile din credite vor fi efectuate în 3 ani, iar dobânzile vor fi reduse. Aceste condiţii determină costuri care se încadrează în plafonul anual de plăţi externe ale Ministerului Apărării Naţionale, fără a afecta în nici un fel derularea programelor şi a angajamentelor externe asumate până în prezent. Pentru acest program, în bugetul pe anul 2003, aşa cum am menţionat, nu figurează decât cheltuielile legate de gestionarea programului şi pregătirea iniţială a echipajelor. Prin proiecţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale pe anii 2004-2010, proiecţie care se face în baza unei directive de planificare discutată şi aprobată în Consiliul de planificare al Ministerului Apărării Naţionale, se acoperă toate cheltuielile aferente acestui program. Din cele prezentate se poate aprecia că achiziţionarea celor două fregate s-a făcut în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice, finanţele publice şi datoria publică externă, urmărindu-se o strategie de înzestrare care răspunde nevoilor Ministerului Apărării Naţionale, precum şi oportunităţile şi beneficiile pe care această achiziţie le va duce industriei româneşti prin programul de ofset, parte integrantă a acordului de achiziţie semnat. În ceea ce priveşte o altă întrebare legată de Cartea albă a securităţii şi apărării naţionale, dorim să menţionăm că acest document a fost pregătit şi dezvoltat în anul 2002 când, în urma unei analize la nivel guvernamental, s-a decis ca finalizarea şi trimiterea sa către Parlament să se facă după summitul NATO de la Praga, dorindu-se ca acest document să aibă o relevanţă pe termen mediu şi lung. Aderarea la NATO presupune schimbări majore în optica dezvoltării armatei, schimbări care sunt în concordanţă cu textul documentului sus-menţionat, pe măsura definirii lor. Spre exemplu, de curând s-au inclus în Cartea albă elemente de dezvoltarea planificării militare derivate din proiectul directivei ministeriale a NATO. Este un proces în desfăşurare ale cărui principale coordonate sunt trasate în liniile stabilite de procesul de aderare la Alianţa Nord Atlantică. De altfel, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat deja că termenul de finalizare a Cărţii albe va fi în vara anului 2003, împreună cu alte proiecte actuale pe linia transformării organismului militar prevăzute în calendarul naţional de reformă. Vă mulţumim pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. Aş dori să îi rog şi pe colegii mei deputaţi şi pe miniştri să încerce să fie mai concişi pentru că, de pildă, domnule Coriolan |
||||
|
Sigur că da, domnule preşedinte. Dacă îi spuneaţi şi domnului secretar de stat acelaşi lucru, nu aveam nimic de comentat. |
||||
|
Îmi pare rău că provocăm discuţia aceasta, dar, pentru că tot aţi provocat-o, eu aş invita pe toţi colegii mei ca într-o interpelare să pună o problemă concretă pentru că, dacă provoacă ministerele să vină cu programul lor, cu Cartea albă, atunci sigur că miniştrii nu au ce să facă decât să vă prezinte detaliat ceea ce le cereţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Probabil că nici dumneavoastră şi nici domnul secretar de stat nu aţi înţeles. Eu am întrebat de ce nu a fost prezentată Cartea albă în Parlament, nu să îmi detalieze Cartea albă aici. |
||||
|
Vă rog să încercăm să fim mai concişi. |
||||
|
Dacă suntem la subiectul acesta, aş vrea să îl întreb pe domnul secretar de stat Encuţescu: după lege, care este termenul în care Guvernul trebuia să vină în faţa Parlamentului pentru a prezenta Cartea albă? Şi, de asemenea, legea nu ţine cont de invitaţii sau neinvitaţii la NATO. Oricum România era angajată pentru integrarea în NATO de mulţi ani, deci nu numai de acum. Faptul că s-a primit acum invitaţia este o bucurie, dar nu însemna ca ministerul să nu îşi facă lecţiile. Ceea ce m-a surprins la răspunsul pe care domnul secretar de stat l-a dat a fost tocmai intrarea în unele detalii pe care eu nu le doream. Oricum, apreciez faptul că, pentru prima dată, s-a detaliat modul în s-au achiziţionat fregatele. Nu ştiu dacă sistemul de management al achiziţiilor din Ministerul Apărării Naţionale se supune legislaţiei privind licitaţiile publice. Nu prea cred, după cum mi-a spus dânsul, dar, oricum, aştept mai multe amănunte pe acest subiect. Vă mulţumesc, şi aştept răspunsul la următoarele interpelări. |
||||
|
Doriţi să mai faceţi vreo precizare, domnule Encuţescu? Poftiţi. |
||||
|
Domnul Aurel Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Potrivit legii, Cartea albă trebuie elaborată după strategia de securitate naţională. Din punct de vedere al Ministerului Apărării Naţionale şi al tuturor structurilor din sistemul naţional de apărare, strategia securităţii naţionale a fost elaborată, dar, în momentul în care am discutat ciclul III şi ciclul IV din Membership action plan, Planul de aderare, cu experţii de la NATO, ei au fost cei care ne-au spus că ar fi mult mai bine ca pe această Carte albă, care face o proiecţie a structurii forţelor armate şi a modernizării pe o perioadă mai lungă de timp, să o avem în considerare concomitent cu ciclul de planificare care se desfăşoară la nivel NATO şi care începe în 2004, pe baza directivei politice a NATO, în aşa fel încât să nu avem defazate ciclurile de planificare atât în domeniul restructurării forţelor, cât şi în domeniul modernizării forţelor. De aceea, nu avea rost să pregătim o carte albă pentru un an sau doi. Proiectul în mare este structurat. Nu am făcut decât ca, pe baza expertizei oferite de cei cu care colaborăm de la NATO, să o îmbunătăţim şi, aşa cum s-a angajat Guvernul, în vara anului 2003 noi vom produce această carte albă care va include toate elementele corelate şi cu procedurile de planificare la sistemul NATO. |
||||
|
Vă mulţumesc. Următoarea interpelare este tot a domnului Dan Coriolan, pe care îl întreb dacă nu este destul de clară interpelarea pe care aţi adresat-o: "Cine administrează unităţile din industria de apărare?", pentru a o mai dezvolta, şi eventual să comentaţi răspunsul pe care îl primiţi. Doriţi totuşi să o comentaţi? |
||||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea este adresată ministrului Industriilor, deci nu ministrului Apărării Naţionale, şi mă aşteptam să primesc un răspuns de acolo. Dacă cumva este cineva din zona respectivă aici. |
||||
|
Se ocupă Ministerul Industriilor, şi vă va răspunde cel care gestionează clar: domnul general Ilina. |
||||
|
Având în vedere că nu am interpelarea la mine, aştept totuşi răspunsul. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnule general, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Decebal Ilina (secretar de stat, Ministerul Industriilor şi Resurselor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pentru a nu abuza de răbdarea dumneavoastră, întrucât noi am făcut un răspuns detaliat la interpelarea domnului deputat Dan Coriolan Simedru, voi încerca în câteva cuvinte să dau răspuns la această interpelare. Întrucât industria de apărare era o instituţie greoaie, dezarticulată şi incapabilă să facă faţă concurenţei pe plan internaţional, se impunea în ultimii doi ani o restructurare de fond a acestei industrii. Bineînţeles că restructurarea presupunea şi disponibilizare de personal. Având în vedere că multe din aceste societăţi, aşa cum era şi societatea în cauză de la Cugir, aveau un personal supranumeric, pe baza unei analize care s-a făcut şi la Consiliul Suprem de Apărare al Ţării şi la Guvernul României, s-a aprobat o ordonanţă pe baza căreia fiecare întreprindere a fost supusă unui proces de analiză. Analiza s-a făcut atât de către conducerea societăţii respective, cât şi de sindicate, pe criterii exclusiv de eficienţă. Având în vedere acest lucru, în urma acestei analize, Consiliul de administraţie de la Cugir a ajuns la concluzia, analizând pe fiecare linie, că un număr de 907 posturi erau în plus; 30 de posturi erau neîncadrate, deci se punea problema ca 877 de persoane să fie disponibilizate. S-au dat preavizele respective, şi ne-am confruntat cu circa 154 de contestaţii. Dintre acestea, 64 au fost rezolvate de către comisia din fabrică, iar 90 de comisia paritară la nivel de uzină. Sigur că întrebarea dumneavoastră era dacă Partidul Social Democrat conduce Consiliul de administraţie. Vă răspund simplu: în fiecare societate conduce exclusiv Consiliul de administraţie. Metaforic vorbind, noi nu facem politică în unităţile din industria de apărare, deci politica începe dincolo de gardul uzinei. Acest lucru este valabil şi la Cugir şi la toate celelalte 30 de societăţi. Sigur că a fost o problemă pe plan local. Probabil, toate partidele au fost îngrijorate de situaţia disponibilizărilor, cu atât mai mult cu cât în Cugir procentul de disponibilizaţi este destul de ridicat. Deci Partidul Social Democrat din Cugir, probabil şi la sesizările celor disponibilizaţi, a analizat într-o şedinţă care sunt consecinţele acestor disponibilizări. Noi nu putem opri pe nimeni să facă o astfel de analiză. De asemenea, am înţeles că s-a atras atenţia la un post de televiziune, un lucru absolut firesc în opinia mea, să se respecte criteriile de eficienţă şi, totodată, să se aibă în vedere şi gestionarea problemelor sociale ale disponibilizaţilor. Noi avem un material pe care l-am trimis prin domnul ministru Acsinte Gaspar. Dacă doriţi, vă pot lăsa materialul detaliat cu privire la cum s-a făcut această disponibilizare la Cugir. |
||||
|
Doriţi să faceţi un scurt comentariu? Poftiţi. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Ca de obicei, răspunsul nu este la obiect. Eu v-am întrebat de ce contestaţiile se discutau la sediul PSD, şi nu la sediul întreprinderii, pentru că pe postul local de televiziune era transmis cum preşedintele PSD Cugir, care este şi şeful biroului personal, împreună cu biroul local discutau contestaţiile. Discutau câţi copii are cutare şi aşa mai departe. Şi v-am întrebat dacă consideraţi că este cazul să desfiinţaţi Consiliul de administraţie şi sindicatele, care reprezintă comisia paritară, şi să puneţi în locul lor conducerea PSD Cugir, sau este cazul să îi sancţionaţi pe cei pe care dumneavoastră i-aţi numit în Consiliul de administraţie şi au permis chiar şi subordonaţilor lor o asemenea conduită. Pentru că eu cred că România a depăşit etapa în care deciziile se iau la partid. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă rog să răspundeţi la aceste remarci, domnule ministru. |
||||
|
Domnul Decebal Ilina: Domnule deputat, cu îngăduinţa dumneavoastră, repet: au existat 154 de contestaţii care au fost rezolvate, în maniera în care s-au găsit soluţii pentru ele, la nivelul Consiliului de administraţie. Probabil, o parte dintre oameni, nemulţumiţi de soluţiile pe care le-au adoptat cei din Consiliul de administraţie, s-au plâns şi la partide. Era dreptul lor firesc să se plângă. Deci, eu un pot interzice nimănui să facă o analiză asupra unor plângeri ale unor cetăţeni din urbea respectivă şi să se încerce să se găsească soluţii dincolo de competenţa Consiliului de administraţie. Nu este vorba despre nici un amestec al Partidului Social Democrat în nici una dintre societăţile din industria de apărare, v-aş ruga să mă credeţi. |
||||
|
Domnul Dan Coriolan Simedru (din sală): Nu vă cred. Eu am văzut emisiunea. |
||||
|
Domnule deputat Coriolan Simedru, vă dau cuvântul la următoarea interpelare. Domnule Coriolan Simedru, aveţi cuvântul la următoarea interpelare care a fost făcută tot Ministerului Apărării, referitoare la recalcularea pensiilor. Vă roagă şi colegii dumneavoastră care sunt mult în urma dumneavoastră să fiţi mai rapid pentru că mai avem 20 de minute şi 30 de deputaţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Nu este cazul să le spuneţi colegilor şi să mi-i puneţi împotrivă pentru că dumneavoastră aţi văzut că au fost mulţi care au vorbit mult mai mult decât mine aici. L-aş ruga, dacă se poate, pe domnul secretar de stat Encuţescu ca la prima interpelare să îmi dea răspunsul în scris, aşa cum a făcut şi domnul secretar de stat Decebal Ilina. Nu voi dezvolta interpelarea adresată domnului ministru Paşcu tocmai din respect pentru colegi. L-aş ruga pe domnul secretar de stat Encuţescu să prezinte răspunsul. |
||||
|
Să îl prezinte scris? Poftiţi, domnule secretar de stat, şi v-aş ruga să faceţi o sinteză pentru că domnul deputat este mai atent la răspunsul scris. |
||||
|
Domnul Aurel Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La elaborarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1188 din 2001 s-a avut în vedere faptul că în evidenţa Ministerului Apărării Naţionale erau în plată aproximativ 64 de mii de cadre militare în rezervă şi în retragere, precum şi urmaşii acestora, ale căror pensii s-au stabilit între anii 1945-2001. Luând în considerare modificările repetate ale elementelor care compuneau sistemul de calcul al pensiilor militare, precum şi cuantumul acestora, impuse de evoluţia în timp a cadrului normativ specific, a rezultat necesitatea efectuării recalculării pensiilor militare de stat. Procesul de recalculare a pensiilor militare de stat a vizat în principal eliminarea diferenţelor dintre pensiile în plată şi cele stabilite potrivit noii legislaţii, respectiv după 1 aprilie 2001, prin actualizarea elementelor care au stat la baza calculului acestora. Având în vedere cele prezentate, recalcularea pensiilor militare pentru cei 64 de mii de beneficiari, pe baza elementelor componente ale soldelor în plată la data pensionării, practic era imposibilă. S-a făcut la acea dată un calcul şi se estimau că erau necesare peste 1000 de miliarde de lei, aproximativ jumătate din fondul de rezervă al bugetului de stat pe 2001. Ca urmare, s-a adoptat o metodologie de recalculare care să aibă în vedere modificările legislaţiei în domeniu, precum şi compensarea unor drepturi băneşti care nu puteau fi cuantificate în timp util, astfel încât pensiile recalculate să fie în avantajul pensionarilor. În acest sens, prin Hotărârea Guvernului nr.1188 din 2001 s-a prevăzut că recalcularea pensiilor se efectuează în raport cu solda funcţiei maxime a gradului militar avut la data pensionării. De asemenea, la baza de calcul a pensiei recalculate se introduce un element nou: indemnizaţia de dispozitiv în procent de 25%, care se calculează la solda de funcţie, solda de grad şi gradaţii, element de care majoritatea pensionarilor nu au beneficiat în activitate. Gradaţiile avute în vedere la recalcularea pensiilor reprezintă fiecare un procent de 6% din solda funcţiei şi solda de grad, faţă de procentele mai mici de care au beneficiat o mare parte din pensionari cât au fost cadre militare în activitate. Rezultă faptul că procentul de calcul al pensiei este mult mai mare şi, de fapt, este un procent avantajos faţă de cele prevăzute de legislaţia anterioară aplicării Legii nr.164/2002, şi considerăm că metodologia aplicată rezolvă în mod pozitiv şi în timp util problemele tuturor celor pensionaţi înainte de 10 aprilie 2002, data intrării în vigoare a legii. Referitor la valoarea de referinţă sectorială aplicabilă recalculării pensiilor militare, în baza prevederilor art.79 din Legea nr.164, legiuitorul a dorit ca aceasta să rămână în cuantumul stabilit la data aplicării legii sus-menţionate, ceea ce a fost preluat în normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1188 din 2001. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Simedru doreşte un comentariu. |
||||
|
Ce nu am înţeles eu la răspunsul domnului ministru este: ori pensiile sunt în avantajul pensionarilor, ori dumneavoastră aţi avut constrângeri bugetare şi de aceea nu aţi putut aplica echitabil Legea nr.164 din 2001. Hotărâţi-vă, domnule ministru. Pentru că eu tocmai acest lucru spuneam: faptul că aceste pensii nu sunt echitabile, faptul că nu s-a ţinut cont într-adevăr de vechimea pe care militarii au avut-o, şi mulţi militari au pierdut practic la pensie. De asemenea, domnule ministru, vreau să vă spun că nu mă încălzeşte deloc faptul că s-a acordat ceva în plus. Eu consider că ar fi trebuit să respectaţi dreptul de vechime al tuturor pensionarilor. Şi consider că valoarea coeficientului nu ar trebui calculată pentru pensionari la 735 de mii de lei, deci să se pornească de la coeficient 1 de la 735 de mii de lei, ci ar fi trebuit să fie coeficientul indexat din 2001 până astăzi, deci care este de 1000089 de lei coeficientul 1. Cred că, dacă aţi fi aplicat aceste lucruri, toţi militarii din România care sunt astăzi pensionari ar fi avut pensii echitabile în funcţie de munca pe care au depus-o în timp. |
||||
|
Dacă este domnul deputat Tudor Marcu. Nu este. Domnule ministru Fărcaş, vă rog să îi comunicaţi în scris răspunsul dumneavoastră. Domnul Damian Brudaşca. Nu este. Domnule Sorin Ovidiu Bota, vă rog să îi comunicaţi în scris. Domnule Mircea Toader, aveţi o interpelare adresată Ministerului Lucrărilor Publice. Vă rog s-o prezentaţi pe scurt, pentru a permite şi celorlalţi colegi să ia cuvântul. |
||||
|
Pe scurt, domnule preşedinte. Domnule ministru, după cum ştiţi, modificările aduse art.4 din Legea nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice a făcut ca toţi utilizatorii de carburant auto să plătească taxă de drum, urmând ca, printr-o procedură greoaie şi birocratică, să poată să fie returnată această taxă pentru persoanele fizice şi juridice din domeniile transporturilor navale, feroviare, apărării naţionale şi agriculturii. Această prevedere a adus blocarea unor sume considerabile pe care cei îndreptăţiţi să li se restituie taxa de drum erau nevoiţi să le suporte până la îndeplinirea formalităţilor de recuperare a acestor sume şi de multe ori aceştia au renunţat să mai solicite recuperarea acestor taxe. În aceste condiţii, s-a produs un excedent la Fondul special al drumurilor din sumele care ar fi trebuit să fie recuperate de cei care, conform legii, puteau solicita returnarea taxei de drum. Când mecanismul de recuperare a taxei de drum începuse să funcţioneze şi chiar şi pentru agricultură s-a găsit un sistem mai simplu de recuperare, Guvernul emite Ordonanţa de Guvern nr.3/2003, prin care se abrogă Legea nr.118/1996, taxa de drum fiind inclusă în accizele combustibilului livrat, urmând ca aceste sume, pentru anul 2003, să fie încasate direct de Ministerul Finanţelor, acesta urmând să stabilească prin buget sumele repartizate pentru întreţinerea drumurilor publice. Ba, mai mult, din anul 2004, taxa de drum nu mai este cuantificată în sumele aferente accizelor, lăsând la mâna Ministerului Finanţelor sumele destinate pentru întreţinerea drumurilor publice, cu toate că din preţul de achiziţie al combustibilului nu a fost scăzută taxa de drum. Şi ca un corolar al acestei acţiuni, în Ordonanţa nr.3/2003 nu mai este prevăzută posibilitatea recuperării taxei de drum de cei care nu utilizează drumurile publice - apărarea naţională, transport naval şi transport feroviar, existând o formă de compensare numai pentru agricultură. Doresc să vă întreb, domnule ministru: când s-a elaborat această ordonanţă, dumneavoastră aţi fost înştiinţat, deoarece nu v-am văzut semnătura la iniţiator? Totodată, doresc, domnule ministru, să ne răspundeţi în ce condiţii se va obţine returnarea taxei de drum de cei îndreptăţiţi s-o recupereze, conform Legii nr.118/1996, pentru combustibilul folosit în cursul anului 2002. Cunoscând prevederile Ordonanţei nr.147/2002, prin care toate sumele disponibile din Fondul special al drumurilor, până la data de 31 decembrie 2002, sunt folosite pentru acoperirea deficitului bugetului de asigurări sociale, vi se pare corect ca sumele cu care au contribuit utilizatorii de drumuri publice pentru Fondul special al drumurilor să primească altă destinaţie? Cu speranţa că veţi înţelege oportunitatea acestei acţiuni de deturnare a unor fonduri cu destinaţie foarte clară în alte scopuri, veţi interveni pentru modificarea corespunzătoare a Ordonanţei nr.3 şi a Ordonanţei nr.147/2002. Atunci când am scris interpelarea, nu depusesem încă amendamentele pentru Ordonanţa nr.3/2003 şi cu regret trebuie să vă spun, domnule secretar de stat, că Ministerul Transporturilor nici măcar nu a susţinut amendamentele mele prin care se prevedea, pentru anul 2003, posibilitatea de recuperare a taxei de drum de cei care nu utilizează drumurile publice sau la agricultură, am mai spus-o şi în plenul Camerei Deputaţilor, să plătească şi drujba taxă de drum. Mi se pare o aberaţie şi, mai mult decât atâta, trebuie să... şi cred că ştiţi, la ora actuală, sunt blocate peste 13 miliarde de lei numai la naval, 13 miliarde de cei îndreptăţiţi să-şi recupereze această taxă de drum, conform legii, în 30 de zile. Suntem deja în luna aprilie, nu s-a dat nici un fel de ban înapoi, nu există posibilitatea, datorită Ordonanţei nr.147. Cu ce sunt vinovaţi aceşti armatori, care nu au nici un fel de problemă cu drumurile, să nu li se returneze taxa de drum? Vă rog, aştept răspunsul. |
||||
|
Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
||||
|
Domnul Sorin-Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Toader, răspunsul ministerului este următorul. Conform principiului unităţii bugetului de stat, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice, prin art.10 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, începând cu anul 2003, toate veniturile şi cheltuielile extrabugetare, cu excepţia celor prevăzute în prezenta lege, au fost introduse în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile acestui buget. Ca urmare, pentru anul 2003, în bugetul Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, au fost prevăzute venituri de la bugetul de stat cu destinaţie specială pentru drumurile publice. Tot prin articolul respectiv, se prevede obligaţia Guvernului ca, în termen de 3 ani, să prezinte Parlamentului propuneri pentru desfiinţarea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specială incluse în bugetul de stat. Urmare a prevederilor sus-menţionate, prin art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, a fost stabilit modul de utilizare a disponibilităţilor existente la data de 31 decembrie 2002 în contul Fondului special al drumurilor publice, precum şi modalitatea de achitare, de către debitorii acestui fond, a obligaţiilor restante şi curente. Prin Ordonanţa Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectării unor venituri bugetare, în concordanţă cu prevederile art.10 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, a fost desfiinţat Fondul special al drumurilor publice, cotele unice aplicate asupra carburanţilor auto fiind incluse în accizele pentru uleiuri minerale. Din sumele încasate la bugetul de stat pentru uleiurile minerale, s-a prevăzut acordarea, în anul 2003, a unei cote de 20% pentru efectuarea de cheltuieli cu destinaţie specială pentru drumurile publice, din care se vor finanţa lucrări atât pentru drumurile naţionale, cât şi pentru drumurile locale. Cu privire la condiţiile de returnare a cotei unice aferente carburanţilor auto folosiţi în cursul anului 2002 către cei îndreptăţiţi să o recupereze, facem menţiunea că toate dosarele primite în anul 2002, până la data de 17 decembrie inclusiv, au fost prelucrate, şi sumele au fost restituite solicitanţilor. În prezent, la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, se află un număr de 88 de cereri primite în anul 2003, pentru care sumele urmează a se restitui după publicarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea veniturilor cu destinaţie specială pentru drumurile publice. |
||||
|
Aveţi dreptul la un comentariu, stimate coleg. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Pe domnul secretar de stat, îl rog să comunice de ce vapoarele plătesc taxe de drum. Asta este întrebarea. Deci se prevede foarte clar, în Ordonanţa nr.3: 20% reprezintă o sumă care se duce pentru întreţinerea drumurilor publice şi o plătesc vapoarele, o plătesc trenurile, o plăteşte silvicultura. Asta a fost întrebarea mea. Iar referitor la returnarea sumelor către cei care nu au utilizat drumurile publice şi care erau îndreptăţiţi să primească această sumă, eu vă întreb: ce am eu cu metodologia?! Legea spune: 30 de zile, domnule secretar de stat, în 30 de zile trebuie să se dea banul înapoi! Nu aşteaptă nimeni nici un fel de metodologie. Cu ce drept Ministerul Transporturilor sau Ministerul Finanţelor opreşte aceşti bani? Va da vreo dobândă, va da vreo despăgubire? Asta este întrebarea la care îl rog să răspundă. |
||||
|
Domnule ministru, vă rog să faceţi precizările pe care le cere colegul nostru. |
||||
|
Domnul Sorin-Ovidiu Bota: Domnule deputat, trebuie să vă precizez faptul că, fără norme metodologice, ordonanţa de urgenţă nu poate fi aplicată. Prin urmare, inexistenţa normelor metodologice... Legea prevede că normele metodologice le va elabora Ministerul Finanţelor Publice. |
||||
|
Vi se pare corect? |
||||
|
Stimate coleg, aţi avut cuvântul la tribună. Vă rog să-l lăsaţi pe colegul meu să vă răspundă. |
||||
|
Eu sunt de acord cu domnul secretar că sunt norme metodologice. |
||||
|
Stimate coleg, după Regulament, aveţi dreptul la un singur comentariu şi l-aţi făcut. Ministerul are dreptul să vă răspundă la acel comentariu. Vă semnalez că distinsul nostru coleg Boc, colegul dumneavoastră, aşteaptă civilizat şi foarte disciplinat, de foarte multă vreme. |
||||
|
Doamna Monica Octavia Muscă (din sală): Aşteaptă cu plăcere! |
||||
|
Mai stă un minut, dar nu mi-a răspuns domnul secretar de stat. Domnule, vapoarele de ce să plătească taxe de drum?! Asta e neînţelegerea mea, ca şi în agricultură, şi i-am spus drujba aia. Ce are drujba cu taxa de drum, domnule?! |
||||
|
Domnul deputat Ionescu Costel Marian are o interpelare adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. |
||||
|
Domnul Costel Marian Ionescu (din sală): Să-mi dea direct răspunsul. |
||||
|
Domnule ministru Ciotloş, vă rog să prezentaţi răspunsul, pentru că domnul deputat Ionescu a spus că este mulţumit şi de răspuns. |
||||
|
Domnul Costel Marian Ionescu (din sală): Să vedem! |
||||
|
Domnul Gheorghe Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ca răspuns la interpelarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnul deputat Ionescu Costel Marian, Ministerul Muncii formulează următorul răspuns. Potrivit prevederilor art.67 alin.2 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a Municipiului Bucureşti organizează cursuri de formare profesională atât prin centrele proprii de formare profesională, cât şi prin furnizori de servicii de formare profesională din sectorul de stat sau privat, pentru şomeri şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane care au fost înregistrate în evidenţele agenţiilor. În vederea aplicării prevederilor Legii nr.76/2002, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.377/2002 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora. Potrivit art.28 din proceduri, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pot acorda, în calitate de unitate organizatoare, asistenţă furnizorilor care desfăşoară programe proprii de formare profesională, pe bază de convenţii. Asistenţa constă în sprijin pentru pregătirea, desfăşurarea şi organizarea programelor de formare profesională, a examenelor de absolvire, prin asigurarea formularelor tipizate, a certificatelor de calificare sau, după caz, de absolvire şi a altor documente necesare desfăşurării cursurilor de formare profesională. Potrivit Ordinului comun al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.284/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind emiterea, gestionarea şi arhivarea certificatelor de calificare şi a certificatelor de absolvire elaborate pentru programele sau cursurile de formare profesională organizate prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, certificatele de calificare şi absolvire sunt formulare cu regim special şi sunt tipărite şi gestionate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Conform art.4 din ordinul menţionat, certificatele nu pot fi folosite de alţi agenţi economici sau furnizori de formare profesională. Prin urmare, până la aprobarea normelor de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.129/2000, singura instituţie abilitată să elibereze certificate recunoscute este Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, prin unităţile sale subordonate din teritoriu, respectiv Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti. Cursurile de formare profesională pentru şomeri şi persoanele în căutarea unui loc de muncă înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă se organizează, prin cele 15 centre proprii, în 14 judeţe, iar în celelalte judeţe şi în municipiul Bucureşti exclusiv prin furnizorii de formare profesională. Chiar şi în cele 14 judeţe în care avem centre proprii de formare, în funcţie de necesarul de pregătire, cursurile se organizează prin furnizori de servicii de formare profesională privaţi sau publici. Numai în anul 2002, Agenţia Naţională a organizat cursuri cu furnizori de formare profesională pe bază de contract, în proporţie de 73%, iar pentru anul 2003 s-a prevăzut organizarea de cursuri pentru şomeri în proporţie de circa 60%, cu alţi furnizori decât centrele proprii. Agenţiile organizează licitaţie publică deschisă pentru serviciile de formare profesională, în conformitate cu prevederile art.29 din procedurile aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.377, în vederea asigurării transparenţei şi selecţiei celor mai buni furnizori, chiar dacă, în Ordonanţa Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice nu se prevede obligativitatea organizării de licitaţii pentru activităţile de învăţământ, respectiv formare profesională. Criteriul de bază pentru selectarea furnizorului este cel tehnico-economic, fiind aleasă oferta cea mai avantajoasă. Una din condiţiile cerute este ca furnizorul de servicii să aibă prevăzut în statut activitatea de formare profesională. Numai după publicarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, şi a Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor, va fi obligatorie prezentarea autorizaţiei. Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă nu au sistat nici un fel de curs de formare profesională şi nu au nici un temei legal s-o facă. Activitatea de formare profesională organizată de către furnizorii de servicii cu asistenţa Agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă s-a desfăşurat şi se desfăşoară, şi în prezent, pe bază de convenţii încheiate între cele două părţi. Agenţiile pot încheia un număr nelimitat de astfel de convenţii, în funcţie de solicitări. Pentru cei care apelează la serviciile agenţiilor, nu există nici o restricţie, după cum nu există nici pentru cei care nu apelează la asistenţa agenţiilor. Avantajul, pentru cei care încheie convenţii cu Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, este acela că beneficiază de asistenţă calificată care le permite să se încadreze în standardele cerute pentru formarea profesională. Activitatea de formare profesională pentru adulţi urmează să se organizeze şi să se desfăşoare după un nou sistem introdus prin Ordonanţa Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. Acest sistem va putea deveni în totalitate operaţional după adoptarea, prin Hotărâre de Guvern, a Normelor metodologice de aplicare a ordonanţei care, în prezent, se află la avizare la Ministerul Justiţiei, după care se va înainta spre aprobare Guvernului, precum şi a metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională, a metodologiei certificării formării profesionale, care vor fi aprobate prin Ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi ministrului educaţiei şi cercetării. Referitor la sesizările dumneavoastră privind întârzierea adoptării Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.129, precizăm următoarele. Principalul motiv de întârziere s-a datorat intrării în vigoare, la 1 decembrie 2002, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, prin care s-a modificat modul de încasare şi gestionare al taxelor de autorizare prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.129/2000. La elaborarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei nr.129, a trebuit să se ţină seama de aceste noi prevederi. Pe parcursul elaborării normelor, a apărut necesitatea soluţionării unor probleme care ţin de compatibilizarea formării adulţilor cu formarea iniţială, fapt ce a întârziat, de asemenea, definitivarea normelor. Semnează ministrul muncii Marian Sârbu. |
||||
|
Mulţumesc. Domnule deputat Ionescu, aveţi dreptul la un comentariu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule ministru, Stimaţi colegi, Aşa cum a expus domnul ministru, aici, din punct de vedere teoretic, este perfectamente, numai că, practic, lucrurile stau puţin diferit. Mă bucur, totuşi, că am mişcat această problemă sensibilă şi delicată, la nivelul Agenţiilor judeţene de pregătire a forţei de muncă, mă bucur că s-au sesizat aceste probleme care sunt în neconcordanţă şi cred că, am toată speranţa că aceste norme metodologice, aşa cum aţi evidenţiat şi dumneavoastră, aţi recunoscut că nu s-au elaborat, totuşi trebuie să aducă lumină în ceea ce priveşte pregătirea forţei de muncă şi prin agenţi privaţi, pentru că, la ora actuală, această problemă este gestionată foarte bine numai de către Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, numai de către ea, de către specialiştii ei, în mare parte, pentru că ceilalţi operatori privaţi sunt efectiv privaţi de această solicitare, pentru că nu există tocmai aceste norme metodologice. Mulţumesc pentru răspuns şi cred eu că o să vă perfecţionaţi, şi dumneavoastră, stilul, ca, în continuare, să nu existe discriminare pentru formarea forţei de muncă între agenţii oficiali ai dumneavoastră şi agenţii privaţi. Mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Mulţumesc. Mai doriţi să faceţi o precizare? |
||||
|
Domnul Gheorghe Ciotloş (din loja Guvernului): Nu. |
||||
|
Bun. În remiteţi în scris şi răspunsul. Domnul Ştefan Baban are o interpelare adresată tot Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. |
||||
|
Domnul Ştefan Baban (din sală): Aştept răspunsul. |
||||
|
Aşteptaţi răspunsul, da? Domnule ministru, vă rog să-i prezentaţi răspunsul domnului deputat Baban Ştefan. |
||||
|
Domnul Gheorghe Ciotloş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban cu privire la aplicarea Legii nr.19/2000, această Lege privind sistemul public de pensii a intrat în vigoare la 1 aprilie 2001. Trebuie menţionat că, în cursul anului 2000, deci înainte de intrarea în vigoare, legea a suferit trei modificări, modificări generate în special de înfiinţarea, cu mare întârziere, a Casei Naţionale, cât şi de necesitatea implementării legii. În anul 2001, datorită unor probleme care au apărut în cursul aplicării, cât şi datorită solicitării partenerilor sociali, legea a suferit încă două modificări. Susţinerea conform căreia soluţionarea dosarelor de pensie pe baza noii legislaţii s-ar fi făcut cu o întârziere de 6 - 8 luni nu este confirmată de practică, deoarece programul informatic, normele metodologice de aplicare au fost definitivate, respectiv publicate, imediat după intrarea în vigoare a Legii nr.19. Întârzierea la care se face referire în interpelare s-a datorat numărului mare de cereri de pensionare înregistrate în ultima perioadă de aplicare a Legii nr.3/1977. Am avut circa 250.000 de dosare depuse în primele trei luni ale anului 2001. În ceea ce priveşte recalcularea pensiilor stabilite conform legislaţiei anterioare, prin valorificarea studiilor superioare, dorim să facem următoarele precizări. În baza legislaţiei anterioare, erau considerate vechime în muncă utilă la stabilirea pensiei perioadele în care s-a beneficiat de indemnizaţie de asigurări sociale şi perioadele în care persoanele au satisfăcut serviciul militar obligatoriu. Legea nr.19/2000 a preluat, ca perioade asimilate stagiului de cotizare, perioadele în care beneficiarii s-au aflat în situaţiile de mai sus, dar a prevăzut şi alte perioade care, potrivit legislaţiei anterioare, nu constituiau vechime în muncă. Acestea sunt perioadele în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate şi cele în care s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar. Prevederea legală nu se referă însă şi la recalcularea pensiilor, ci la stabilirea acestor pensii, problema recalculării pensiilor fiind reglementată explicit şi distinct în norma cuprinsă la textul art.169. Este de menţionat că această reglementare se referă la recalcularea pensiilor prin adăugarea stagiilor de cotizare recunoscute ca atare la data stabilirii pensiei, dar nevalorificate la acea dată. La punctul 46 al Secţiunii pensii din Normele de aplicare a legii aprobate prin Ordinul Ministrului, se precizează că persoanele înscrise la pensie în baza legislaţiei anterioare pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate iniţial şi a perioadelor asimilate prevăzute la art.38 alin.1 lit.c), respectiv a perioadelor în care a fost satisfăcut sau s-au satisfăcut obligaţii militare. Este de necontestat că această precizare din normă nu încalcă prevederile legii, dimpotrivă, precizează că o pensie stabilită în baza legislaţiei anterioare poate fi recalculată prin adăugarea unor vechimi în muncă nevalorificate iniţial, printre care şi stagiul militar, perioadă considerată asimilată stagiului de cotizare atât de vechea legislaţie, cât şi de Legea nr.19. Conform principiului neretroactivităţii legii, prevederile cuprinse în Legea nr.19 nu pot fi aplicate unor raporturi juridice care s-au născut şi s-au desfăşurat sub incidenţa Legii nr.3/1977, abrogată la data de 1 aprilie 2001. Dreptul unei persoane de a beneficia de stagiul de cotizare pe perioada cât a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar s-a născut abia la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000. În conformitate cu principiul general de drept conform căruia orice act juridic este guvernat de norma de drept în vigoare la data producerii lui, este absolut legal ca unei decizii de pensionare emise sub incidenţa Legii nr.3 să nu-i poată fi aplicate prevederile Legii nr.19/2000. Pe cale de consecinţă, perioada învăţământului universitar nu poate fi adăugată la o pensie stabilită printr-un act juridic produs sub imperiul unei legi abrogate. De altfel, prin Decizia nr.328/26 noiembrie 2002, publicată în "Monitorul Oficial" nr.86 din 11 februarie 2003, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată într-un litigiu în care reclamantul, pensionar conform Legii nr.3/1977, a solicitat recalcularea pensiei conform prevederilor Legii nr.19/2000, ceea ce ar fi presupus implicit şi valorificarea studiilor superioare. Cu acest prilej, Curtea Constituţională a constatat că: "legislaţia ce reglementează sistemul public de pensii fiind diferită în funcţie de momentul aplicării, este evident că şi persoanele care se înscriu la pensie să se afle în situaţii diferite, deoarece le sunt aplicabile reglementările legale în vigoare la data pensionării lor". Considerăm că aplicarea prevederilor Legii nr.19/2000 este o sarcină complexă, mai ales în situaţia în care, în multe cazuri, se dau prevederilor legale interpretări bazate, de regulă, pe analiza unui singur articol din lege, rupt de contextul general. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul deputat Baban. |
||||
|
Ora este înaintată... |
||||
|
Da, este mulţumit ca să primească răspunsul scris. Domnul Emil Boc, în legătură cu reducerea numărului de angajaţi. |
||||
|
Domnul Emil Boc (din sală): Aştept răspunsul. |
||||
|
Aşteptaţi răspunsul. Până vine domnul ministru George Pavelescu să vi-l dea, vă reamintesc că, la o altă interpelare adresată primului-ministru, aţi primit răspuns în scris. (Domnul deputat Emil Boc îi răspunde din sală) Eu v-am comunicat că aţi primit răspunsul în scris. |
||||
|
Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei): Stimate domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, stimate doamne deputate, Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, în legătură cu reducerea numărului de angajaţi la Spitalul municipal Gherla, vă comunicăm următoarele. Ca urmare a programului de măsuri pentru accelerarea reformei în sănătate, aprobat în şedinţa Guvernului din 26 februarie 2003, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Casa Naţională de Sănătate, împreună cu prefecturile şi consiliile judeţene trebuie să acţioneze pentru aplicarea strategiilor naţionale şi a programelor prioritare în domeniul sănătăţii. În acest sens, una din strategiile naţionale se referă la reforma în spitale, având ca obiectiv definitivarea noilor structuri ale acestora, ţinând cont de recomandările Băncii Mondiale privind optimizarea numărului de spitale, de paturi şi personal, dar în special în ceea ce priveşte creşterea calităţii actului medical. După definitivarea structurilor, pentru fiecare unitate sanitară publică, cu aprobarea prefecturii şi consiliului judeţean, se va analiza şi încadrarea cu personal pe tipuri de unităţi, categorii de personal şi locuri de muncă. Analiza încadrării cu personal se va efectua în funcţie de normativele în vigoare, de necesităţile stringente ale momentului, precum şi de nivelul cheltuielilor de personal aprobat în bugetele de venituri ale fiecărei unităţi sanitare publice. La Spitalul municipal Gherla, în funcţie de structura ce va fi aprobată de către Direcţia de sănătate publică a judeţului Cluj şi împreună cu Casa judeţeană de asigurări de sănătate, se va stabili şi numărul de personal pe categorii, specialităţi medicale şi nivel de pregătire. Întrucât structura medicală la care dumneavoastră faceţi referire nu a fost definitivată, iar bugetul de venituri şi cheltuieli nu s-a aprobat, unităţile spitaliceşti funcţionând încă pe baza unor acte adiţionale, nu se poate stabili un număr de personal care ar urma să fie disponibilizat. Cu stimă, ministrul sănătăţii şi familiei, doamna doctor Daniela Bartoş. |
||||
|
Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns? |
||||
|
Îi mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul dat. Totuşi, din informaţiile pe care le avem de la Cluj, rezultă că, din cei 184 de angajaţi ai Spitalului municipal din Gherla, urmează a fi disponibilizaţi în jur de 50. Dacă această informaţie este corectă, exactă sau dacă domnia sa are alte elemente prin care să ne infirme ceea ce se discută la Cluj. |
||||
|
Mulţumesc. Domnule ministru, vă rog să precizaţi ceea ce v-a întrebat domnul deputat. |
||||
|
Domnul George Pavelescu: Spitalul din Gherla funcţionează, acum, cu un necesar de 135 de paturi, acoperite în organigramă cu 239 de posturi, din care 31 de medici, 96 personal sanitar mediu, 77 personal tehnico-administrativ. Observăm că, dacă facem raportul între personal şi internaţi, 215, la numărul de paturi, raportul este optim. Totodată, are o datorie de 4,3 miliarde în prestarea serviciilor medicale, din care nu are asigurat şi validat pe documente, ca prestări servicii medicale, în raport, în relaţiile contractuale cu Casa, decât 2,2 miliarde. Spitalul, la o primă evaluare, se va reorganiza, cu un număr mai redus de paturi, 130. Deci se vor diminua cu 5 paturi. Vreau să vă informez că, în această acţiune de evaluare şi restructurare în vederea optimizării actului medical şi creşterii calităţii actului medical, nu am luat în calcul nici un pat de oncologie, TBC, pneumoftiziologie şi anestezie şi terapie intensivă. Cheltuielile de personal, numai în anul 2002, s-au ridicat la 15 miliarde de lei, având o pondere de 70,5% din totalul cheltuielilor, respectiv 21,2 miliarde. Lumea nu trebuie să fie îngrijorată, pentru că ne înscriem în cota de personal. Sigur că o parte din personalul tehnic administrativ va trebui să părăsească spitalul, prin acţiunile de externalizare a unor servicii, tendinţă care trebui să se desfăşoare în toate unităţile, pentru că locaţiile şi prestările de servicii, cheltuielile directe sunt foarte mari. Noi nu vom face nimic reducând numai numărul de paturi, dacă nu vom comasa secţiile, dacă nu vom stabili nişte niveluri şi competenţe pentru fiecare unitate spitalicească, ce trebuie să facă, până unde face Spitalul municipal, până unde rezolvă actul medical Spitalul judeţean, până unde merge secţia clinică. Deci programele naţionale pe care le avem în strategii, şi Gherla beneficiază de un asemenea program, au însemnat, anul trecut, 634 de diabetici şi 80 de bolnavi TBC pulmonar. Lumea nu trebuie să-şi facă atât de multă grijă vis-a-vis de situaţia locului de muncă, pentru că vom avea în vedere să înfiinţăm nişte unităţi medico-sociale, care vor fi încadrate în special cu personal sanitar mediu şi îngrijirile alternative, îngrijirile la domiciliu care trebuie să prindă şi în România. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. O interpelare asemănătoare, vizând tot Spitalul municipal Gherla, are şi domnul Damian Brudaşca. Nu este aici. Deci, vă rog să-i comunicaţi în scris. Domnul Pécsi Francisc. Nu este. Avea o interpelare adresată Ministerului Agriculturii. Rog să-i transmiteţi în scris răspunsul. Domnul Emil Boc are o interpelare adresată Ministerului Agriculturii. Domnule Boc, doriţi să dezvoltaţi interpelarea adresată Ministerului Agriculturii, cu neparticiparea la Târgul internaţional, sau aşteptaţi răspunsul? |
||||
|
Domnul Emil Boc (din sală): Răspunsul. |
||||
|
Poftiţi. Domnul Valeriu Steriu. |
||||
|
Domnul Valeriu Steriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor): Ca răspuns la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru, vă comunicăm următoarele: Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor are ca atribuţii în materie de manifestări expoziţionale internaţionale activităţile legate de informarea şi sprijinirea operatorilor economici pentru participarea la târguri şi expoziţii cu profil agricol şi misiuni economice în străinătate. La Târgul internaţional BIOFAC 2003, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nu a primit o invitaţie oficială de participare, însă, din informaţiile pe care le deţinem, rezultă că la seminariile organizate cu ocazia acestui târg, au primit invitaţii şi au participat preşedintele Asociaţiei Bioagricultorilor din România - BIOTERRA şi secretarul general al Federaţiei Naţionale pentru Produse Ecologice din România. De asemenea, premergător deschiderii BIOTAC, Societatea ECOFRUCT S.R.L. Oradea s-a adresat Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru acordarea unui sprijin financiar în vederea participării la acest târg. Întrucât programul de susţinere financiară a participării agenţilor economici la manifestări expoziţionale internaţionale este în responsabilitatea şi administrarea Departamentului de comerţ exterior, această firmă a fost îndreptată să se adreseze acestei instituţii. Referitor la participarea României la principalele manifestări internaţionale cu profil agricol, începând cu anul 2001 şi până în prezent, vă informăm că numeroasele societăţi cu profil agricol şi alimentar au participat la astfel de manifestări, în cea mai mare parte - în baza programelor administrate de Departamentul de comerţ exterior. Astfel, în anul 2001, un număr de 10 societăţi comerciale au expus la Târgul Provin Düseldorf, iar în anul 2002 circa 20 au participat la Expoziţia Naţională de vin din Beijing, Expoziţia Naţională de la Moscova, Expoziţia Naţională Tokyo, Provin Duseldorf, VINEXPO America - New York. În paralel cu aceste participări, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a organizat consecutiv, în anii 2001 şi 2002, participarea unor societăţi cu profil alimentar, la Târgul POLAGRA Food Posnan Polonia, într-un stand pus la dispoziţie gratuit de către organizatori. În anul 2003, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în colaborare cu Ambasada României la Berlin şi Serviciul de Integrare-Consultanţă pentru Economie în România - IBD -, a organizat un stand expoziţional la Târgul Internaţional Grune Woher, Săptămâna Verde Berlin, cel mai important târg din Germania, în care firme din domeniul industriei alimentare, gastronomiei româneşti, producţiei de vinuri, protecţiei plantelor şi-au prezentat exponatele. Din declaraţiile vizitatorilor străini, a rezultat că standul românesc a trezit un remarcabil interes, fiind vizitat permanent de personalităţi cu preocupări în domeniile respective, stabilindu-se contacte şi convenindu-se asupra unor viitoare colaborări concrete. De asemenea, cu această ocazie s-au desfăşurat şi lucrările Forumului Est-Vest, unde delegaţia României a avut o participare activă. În ceea ce priveşte manifestările expoziţionale internaţionale, la care Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi societăţile de profil sunt invitate, cu suportarea integrală a cheltuielilor de către participanţi, serviciile noastre de specialitate au desfăşurat o amplă mediatizare prin intermediul mass-media, prin intermediul organizaţiilor patronale şi al direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. Determinat de costuri relativ mari, pe care astfel de participări le presupun, puţine societăţi au dat curs acestor invitaţii. În această perioadă au fost puse la dispoziţia firmelor de profil informaţiile despre circa 30 de expoziţii şi târguri internaţionale de profil agricol în întreaga lume. Având în vedere recenta hotărâre a Guvernului României privind aprobarea mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Departamentul de Comerţ Exterior, care prevede acoperirea cheltuielilor privind transportul şi cazarea unui participant al fiecărui expozant şi plăţile în valută necesare închirierii şi amenajării spaţiilor transportului, materialelor şi altor cheltuieli aferente, suntem convinşi că un număr mai mare de agenţi economici interesaţi vor da curs invitaţiilor de a participa la aceste modalităţi de promovare a produselor agroalimentare româneşti la export. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Boc are un scurt comentariu la acest răspuns. Poftiţi. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu pot să nu spun că am încă o nedumerire şi o nemulţumire cu privire la faptul că la un asemenea târg ecologic, la care au participat 62 de ţări şi peste 1.900 de firme, România n-a fost reprezentată, n-a ştiut, n-a fost invitată în condiţiile în care Afganistanul, chiar Afganistanul a avut o delegaţie substanţială şi a expus mocasini din piele, obţinuţi prin tehnici nepoluante, au participat adjuncţii miniştrilor agriculturii din trei ţări participante, iar România este în afara jocului, în condiţiile în care şi prin Programul de guvernare, şi prin birourile şi comisiile şi subcomisiile de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, avem tot felul de organisme prin care se doreşte susţinerea acestei agriculturi ecologice şi a produselor ecologice. Rămân însă consternat că nu a participat. Sunt mulţumit de celelalte precizări declarate aici de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, dar cred că este încă nescuzabilă această neparticipare la un târg atât de important pe produse ecologice. Vă mulţumesc. |
||||
|
Poftiţi, domnule ministru, aveţi dreptul la o precizare cu privire la acest comentariu. |
||||
|
Domnul Valeriu Steriu: Doar o completare. Repet, Grune Woher este cel mai important târg din Germania, peste 500 de mii de vizitatori timp de 10 zile au vizitat standul românesc, printre care foarte multe produse ecologice au fost expuse şi, de asemenea, din punct de vedere al participării la acest forum, un număr de 5 miniştri ai agriculturii şi reprezentanţi la nivel de secretar de stat din peste 10 ţări candidate au fost, de asemenea, prezenţi la această manifestare. În Germania, practic, în fiecare lună au loc astfel de manifestări de amploare. Chiar în lunile următoare vor participa, cel puţin în materie de vinuri, din nou la Hanovra. De asemenea, la Nuga vom avea participare în luna martie-aprilie, însă, cu siguranţă, nu toate aceste manifestări pot fi permanent acoperite de expozanţii din România. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca mai are o interpelare, la care vă rog să-i răspundeţi în scris, pentru că nu este domnia sa aici. Doamna Mona Muscă are de formulat o interpelare Ministerului Culturii şi Cultelor. |
||||
|
Am să citesc doar câteva rânduri din interpelare şi o să-l rog şi pe domnul ministru care s-a prezentat cu răspunsul să facă acelaşi lucru, adică să reducă la sinteză şi pe urmă o să ne uităm fiecare - eu, cel puţin, pe răspunsul domniei sale; dacă mai am nelămuriri, o să revin. Interpelarea este către ministrul culturii şi cultelor, Răsvan Theodorescu. Obiectul interpelării: bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor. Bugetul unei instituţii publice, aşa cum este Ministerul Culturii şi Cultelor, constituie o informaţie de interes public şi are o relevanţă deosebită, pentru a vedea, pe de o parte, interesul actualei Puteri faţă de domeniile culturii şi cultelor, iar, pe de altă parte, modul cum sunt repartizaţi şi cheltuiţi banii publici. Din acest motiv, vă rog, domnule ministru, să prezentaţi bugetul alocat de Guvernul României în anii 2001, 2002, 2003, defalcat pe mai multe chestiuni de interes. Vă mulţumesc frumos. |
||||
|
Domnule ministru Laurenţiu Tănase, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Laurenţiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimată doamnă deputat, Mulţumind pentru întrebările dumneavoastră, în felul acesta am reuşit să facem o evidenţă clară a activităţii noastre pe ultimii doi ani şi am constatat că este o activitate foarte interesantă şi fructuoasă. Îngăduiţi-mi, aşa cum mi-aţi solicitat, să fiu foarte scurt. Pentru că solicitarea dumneavoastră este în primul rând referitoare la situaţia alocării fondurilor, deci este o întrebare tehnică, eu vă voi pune la dispoziţie în anexă toate sumele pe care le-aţi solicitat şi modul cum au fost repartizate. Îngăduiţi-mi, însă, să menţionez, foarte scurt, câteva criterii după care s-au repartizat sumele de la bugetul de stat atât pentru salarizare, cât şi pentru alte solicitări şi din rezerva bugetară, noi urmărind în această repartizare anumite principii. Şi daţi-mi voie să enumăr aici trei: libertatea şi autonomia cultelor, subvenţiile se acordă la cerere doar cultelor care acceptă sprijin financiar, ştiut fiind faptul că sunt două culte în momentul de faţă în România, cultul baptist şi cultul adventist, care nu acceptă sprijin din partea statului, proporţionalitatea cultelor şi bisericilor din România. Altfel spus, subvenţiile de stat au în vedere numărul de credincioşi ai fiecărui cult, deci sumele sunt cu atât mai mari cu cât cultele au mai mulţi credincioşi şi veţi vedea în anexele pe care vi le punem la dispoziţie că am urmărit cu foarte multă exigenţă repartizarea corectă a acestor sume în funcţie de proporţionalitatea credincioşilor fiecărui cult şi, în fine, discriminări pozitive - şi aici, dacă este să ne asumăm o discriminare, ne-o asumăm pe aceasta, mai precis, sunt o serie de culte cu un număr relativ mic de credincioşi, dar cu o istorie şi tradiţie îndelungată în ţara noastră, cum ar fi cultul mozaic, lutheran, islamic, armean, greco-catolic, cărora li se acordă subvenţii în proporţie ceva mai mare decât după raportul strict mecanic al numărului de credincioşi. Şi, în caz contrar, nu ar fi putut fi salarizate decât foarte puţine persoane încadrate în personalul clerical pentru fiecare din aceste culte. Considerăm, totuşi, că este o responsabilitate morală şi istorică din partea noastră. Aş dori să-mi îngăduiţi, de asemenea, să subliniez faptul că în ultima perioadă Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, am acordat o atenţie sporită şi deosebită activităţilor de asistenţă socială şi de caritate, desfăşurate de cultele religioase. Dorim, prin aceasta, să impulsionăm o implicare cât mai mare a cultelor în domeniul vieţii religioase şi considerăm de datoria noastră, dată fiind şi orientarea politică pe care o avem şi sprijinul acordat de la bugetul de stat acestui gen de acţiuni este reflectat, aşa cum v-am amintit în Anexa prezentului material. Şi un ultim aspect: ajutoarele pentru intervenţii de urgenţă destinate construcţiilor religioase care au calitate de monumente istorice - şi v-aş ruga să-mi permiteţi să subliniez că este vorba de intervenţii de urgenţă destinate construcţiilor religioase cu calitatea de monument istoric, s-a acordat, aşadar, o prioritate bisericilor din lemn cu acoperişuri de şipcă, degradate sau cu consolidări, acestora pentru a le asigura stabilitatea în situaţia unui viitor seism. Nu am inclus aici o atenţie deosebită şi o analiză deosebită pentru obiectivele care fac parte din planul naţional de restaurare. Dacă doriţi şi aceste informaţii suplimentare, vi le pun la dispoziţie, cu toată disponibilitatea. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Doamnă deputat, doriţi să faceţi un comentariu? Poftiţi. |
||||
|
Mulţumesc foarte mult domnului ministru. |
||||
|
Domnul Tudor Marcu. Nu este. Vă rog să-i comunicaţi răspunsul în scris, domnule Ivanov. Domnul Ioan Miclea. Nu este. La fel, să-i comunicaţi răspunsul scris. Domnului Boc, de asemenea. Doamnă Mona Muscă, mai aveţi şi dumneavoastră o interpelare adresată Ministerului Justiţiei, cu privire la funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie. |
||||
|
Interpelarea este adresată doamnei ministru Rodica Stănoiu. Obiectul interpelării: funcţionarea P.N.A. şi respectarea de către această instituţie a prevederilor Legii nr.544/2001. Stimată doamnă ministru, Parchetul Naţional Anticorupţie a fost înfiinţat ca instituţie publică prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, cu atribuţii în combaterea corupţiei. Pentru a-şi desfăşura activitatea, P.N.A. a fost conceput ca o structură autonomă în cadrul Ministerului Public, dar sub autoritatea ministrului justiţiei. Ca instituţie ce funcţionează din bani publici, P.N.A. trebuie să se supună legilor în vigoare şi să respecte implicit şi prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. În urma sesizărilor presei asupra unor cazuri prin care Parchetul Naţional Anticorupţie a fost solicitat ca instituţie publică să ofere informaţii de interes public ale activităţii sale, aş dori să-mi răspundeţi, în calitate de ministru al justiţiei, la câteva întrebări: 1. a) Dacă este adevărat că există un angajament pe care procurorii P.N.A. trebuie să-l semneze la angajare? Vă rog să anexaţi la răspuns un exemplar al acestui document. b) În baza cărei legi în vigoare s-a făcut şi se semnează acest angajament? 2. Parchetul Naţional Anticorupţie, ca instituţie, trebuie să respecte Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Legea anticorupţie? 3. În urma sesizării presei, avem cunoştinţă că la Secţia a 7-a a Tribunalului Bucureşti există pe rol un proces între Ziarul "Ziua" şi P.N.A., dosar nr.3.277/2002. Vă rugăm să ne transmiteţi întrebarea adresată P.N.A. de către Ziarul "Ziua" şi să precizaţi dacă aceasta şi răspunsul sunt de interes public. 4. a) De la înfiinţarea P.N.A., vă rog să precizaţi câte cazuri a preluat această instituţie până acum. b) Câte cazuri a rezolvat P.N.A. până acum? c) Care este stadiul celorlalte cazuri preluate de către P.N.A.? Menţionez că doresc răspunsul scris şi oral. Cu stimă, Mona Muscă. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Ivanov, prezentaţi, vă rog, o sinteză şi predaţi răspunsul doamnei deputat. |
||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Stimată doamnă deputat, La interpelarea făcută de dumneavoastră referitoare la funcţionarea P.N.A. şi respectarea prevederilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă comunic următoarele: Reporterul Ziarului "Ziua", Răzvan Ovidiu Savaliuc, a adresat Parchetului Naţional Anticorupţie trei cereri întemeiate pe răspunsurile Legii nr.544/2002, prin care a solicitat să fie comunicată lista cu numele tuturor procurorilor delegaţi sau numiţi în funcţie la P.N.A. Aceeaşi cerere a făcut şi obiectul dosarului nr.3.277/2002, soluţionată în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti, Secţia a 8-a Civilă, la data de 10 martie 2003, prin respingerea acţiunii reclamantului Răzvan Ovidiu Savaliuc. În ceea ce priveşte fondul problemei, precizăm că informaţiile date de autorităţile şi instituţiile publice, deşi sunt informaţii publice, nu întotdeauna sunt şi informaţii de interes public în sensul legii, art.12 alin.1 din Legea nr.544/2002, prevăzând categoriile de informaţii exceptate de la liberul acces al cetăţenilor - art.121: "Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor prevăzut la art.1 următoarele informaţii: ..." Şi sunt date aici mai multe informaţii. Ca să accept sugestia domnului preşedinte, în sensul de a scurta acest răspuns, eu am să mă refer doar la pct.d) care spune că "Informaţiile cu privire la datele personale potrivit legii" şi pct.e) "informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei să dezvăluie surse confidenţiale, ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau calitatea unei persoane, în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare". Din cuprinsul textului legii, se constată că informaţiile prevăzute la lit.d), respectiv informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii, astfel cum sunt acestea definite la art.2 din lege, sunt expres citate de la liberul acces la informaţiile de interes public. Art.2, în sensul prezentei legi, arată că "prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituţiei". La lit.b) a aceluiaşi articol se arată că "prin informaţii de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă activităţi ale unor autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei". Iar la lit.c), se arată că "prin informaţii cu privire la date personale se înţelege orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă". Parchetul Naţional Anticorupţie apreciază că cererea ziaristului Răzvan Savaliuc este inadmisibilă şi sub aspectul prevederilor art.14 din Legea nr.544/2001, art.14 reglementând şi stabilind că informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care nu afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale, ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii, potrivit art.2. Îmi pare rău, răspunsul este foarte lung şi ora este înaintată, dar trebuie să-mi fac datoria şi să-l citesc în întregime. De asemenea, datele solicitate de ziarist mai sunt exceptate de la liberul acces şi, potrivit dispoziţiilor cuprinse la lit.e) şi lit.f) ale art.12 alin.1 din Legea nr.544/2001, care sunt în concordanţă cu prevederile recomandării Comitetului Miniştrilor din Consiliul Europei cuprinse în Capit.IV, paragraful 2. În ceea ce priveşte angajamentul despre care se face vorbire în interpelare, publicat în Ziarul "Ziua" din data de 5 martie 2003, publicăm că, potrivit dispoziţiilor art.12 alin.2 din Legea nr.544/2002, autoritatea publică Parchetul Naţional Anticorupţie are îndatorirea de a lua şi aplica măsurile de protejare a informaţiilor exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public. Art.122: "Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin.1 revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiile publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor". Potrivit actelor normative de înfiinţare - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, Legea nr. 503/2002 - Parchetul Naţional Anticorupţie are în competenţă efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor de corupţie. Între altele, comisia de ofiţeri superiori, amirali, generali, mareşali, poliţişti cu grade echivalente, iar, potrivit art.16 din ordonanţa despre care am făcut vorbire, procurorii din instituţie sunt abilitaţi să dispună punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora, pun sub supraveghere sau sub ascultarea liniilor telefonice accesul la sisteme informaţionale. De asemenea, procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie pot dispune să li se comunice în scris documente bancare şi financiare, ori contabile. Se constată că, prin forţa împrejurărilor, personalul instituţiei - procurori, poliţişti, specialişti, grefieri este abilitat să solicite şi să aibă cunoştinţă, să stocheze şi să utilizeze informaţii care intră sub incidenţa prevederilor art.12 alin.2 din Legea nr.544/2001 şi pentru care legea impune luarea şi aplicarea măsurilor de protejare necesară. Pentru aceste motive, obligaţia asumată de personalul Parchetului Naţional Anticorupţie, obligaţie care rezultă din lege, iar angajamentul despre care se vorbeşte în interpelarea parlamentară constituie una dintre măsurile de protejare a informaţiilor deţinute de instituţie şi corespunde cerinţelor cuprinse şi în celelalte acte normative în materia protecţiei datelor şi informaţiilor. Potrivit acestora, obiectul activităţii aferente protecţiei informaţiilor îl constituie o posibilă repetare a dreptului la informarea cetăţeanului şi garantarea funcţionării normale a instituţiilor. Cu privire la ultima întrebare, vă informăm că de la înfiinţare - 1 septembrie 2002 - şi până la data de data de 14 martie 2003, Parchetul Naţional Anticorupţie a soluţionat un număr de 869 de cauze, din care 47 prin rechizitoriu, privind 154 de inculpaţi. Dintre aceştia, un număr de 79 au fost trimişi în judecată în stare de arest. În prezent, sunt în curs de soluţionare un număr de 616 dosare aflate în diferite stadii. Alăturat, vă anexăm şi o copie a angajamentului de care se face vorbire la prima întrebare. Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. |
||||
|
Doamna deputat Mona Muscă. |
||||
|
Nu pot accepta, şi profit de prezenţa domnului ministru aici. 1. Să-l întreb dacă documentele oficiale de numire a angajaţilor de la P.N.A., inclusiv a procurorilor, sunt documente publice sau nu. Dacă da, aşa cum ştim cu toţii, atunci şi numele procurorilor sunt publice. Pentru Dumnezeu, datele personale nu se referă la numele angajaţilor, ci la chestiuni care ţin de datele lor personale: unde locuiesc, câţi ani de şcoală au făcut, ce sunt părinţii, dacă au sau nu au copii, au sau nu au ... eu ştiu, trecut, viitor şi prezent. Numele lor, însă, sunt publice, ca, de altfel, tot ce ţine de organizarea şi funcţionarea unei instituţii care funcţionează pe bani publici. Tot ce ţine de organizarea şi funcţionarea unei instituţii pe bani publici este informaţie ... |
||||
|
Mai sunt instituţii, stimată colegă. De pildă, S.R.I.- ul şi alte instituţii ... |
||||
|
Este informaţie publică. Organizarea şi funcţionarea este informaţie publică. Şi încă este informaţie publică care trebuie s-o daţi din oficiu, atenţie! nu la cerere, ci din oficiu! Îmi pare foarte rău, dar aici este o imensă greşeală. Se confundă datele personale cu organizarea şi funcţionarea unei instituţii. Chiar şi la S.R.I., organizarea şi funcţionarea S.R.I.- ului sunt date publice. |
||||
|
Inclusiv numele ofiţerilor? |
||||
|
Daaa... şi toată statistica sunt date publice. Deci, tot ce conţine statistica S.R.I.- ului sunt date publice. Sigur, nu pot, de exemplu, procurorii P.N.A. să spună, să vorbească despre un caz în derulare. Nu se poate! după cum S.R.I.- ul nu poate vorbi despre chestiuni care ţin de siguranţa naţională, a căror dezvăluire ar aduce atingerea siguranţei naţionale. În rest, însă, sunt informaţii publice. |
||||
|
Mai doriţi să faceţi vreo precizare? |
||||
|
Vă mulţumesc frumos. |
||||
|
Vă mulţumesc. Cu aceasta, şedinţa noastră de astăzi, care a depăşit programul cu 40 de minute, s-a încheiat. Vă doresc "Noapte bună!" Şedinţa s-a încheiat la ora 20,10. |
||||
 |
