Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 7, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.40/2003
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 7, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 7, 2003
|
Şedinţa a început la ora 16,45. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari. |
|
||
|
Stimaţi colegi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul de 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 283, sunt absenţi 61; 28 participă la alte activităţi parlamentare. Aş dori să vă prezint, pentru început, nota cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care urmează să fie avizate de Comisiile permanente. 1.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.15/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.2 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.162/2002 privind acordarea de către Ministerul de Interne a unui avans în valoare de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr.110/2002, încheiat cu Societatea Comercială "ARO" - S.A. Câmpulung, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003 În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2003 pentru modificarea articolului 8 din Legea nr.543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege a fi sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: În fond: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 5. Propunerea legislativă pentru completarea art.72 alin.2 din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 6. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.56 lit. d din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 7. Propunerea legislativă pentru completarea art.59 din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 8. Propunerea legislativă pentru modificarea art.69 din Codul Muncii, iniţiată de 7 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 9. Propunerea legislativă pentru completarea art.69 din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 10. Propunerea legislativă pentru modificarea art.70 lit.h din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 11. Propunerea legislativă pentru modificarea art.71 alin. 1 din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 12. Propunerea legislativă pentru modificarea art.71 alin. 3 din Codul Muncii, iniţiată de 6 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 13. Propunerea legislativă pentru completarea art.74 alin.1 cu lit.e din Codul Muncii, iniţiată de 6 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 14. Propunerea legislativă pentru completarea art.79 alin. 8 din Codul Muncii, iniţiată de 6 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 15. Propunerea legislativă pentru modificarea art.80 alin. 3 din Codul Muncii, iniţiată de 6 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 16. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art.217 alin. 1 din Codul Muncii, iniţiată de 6 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 17. Propunerea legislativă pentru completarea art.205 alin. 1 lit.a din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 18. Propunerea legislativă pentru completarea art.72, alin.3 din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. 23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 26. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 8 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 27. Propunerea legislativă privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iniţiată de domnul deputat Radu Ciuceanu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 28. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, iniţiată de domnul deputat Ioan Miclea. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 29. Propunerea legislativă privind protecţia proprietarilor şi cumpărătorilor, persoane fizice, în cadrul tranzacţiilor imobiliare, iniţiată de 3 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 30. Propunerea legislativă pentru declararea Zonei Roşia Montană - Bucium - Zlatna arie protejată şi monument al naturii, iniţiată de grupul parlamentar al PRM. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 31. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 32. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, iniţiată de domnul deputat Antal Istvan. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003 33. Proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la Asociaţia Mondială a Serviciilor Publice de Ocupare (A.M.S.P.O.), primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 25 aprilie 2003 34. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind transportul maritim, semnat la Cairo la 15 octombrie 2002, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 25 aprilie 2003 |
||||
|
|
Permiteţi-mi, în continuare, să vă prezint nota cu legile care sunt depuse la secretarul general, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale: - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică; - Legea privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. |
|
||
|
|
Intrăm în dezbaterea rapoartelor de mediere şi a proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi. Primul e raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind combaterea pornografiei. La punctul 1 cu privire la art.2 alin.1, comisia propune textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor nu se fac dezbateri şi nici vot. La acelaşi punct, pentru art.2 alin.2, comisia propune un text comun, ca şi pentru alin.3. Dacă, pentru textele comune de la alin.2 şi 3, aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru punctul 2, comisia de mediere propune, de asemenea, un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 3, comisia propune varianta Camerei Deputaţilor, pentru art.4 alin.1. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pentru lit.c) de la alin.1 al art.4 şi pentru alin.2 de la art.4, comisia propune texte comune. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit.a) de la alin.2 şi pentru lit.c), ca şi pentru lit.e), comisia propune, de asemenea, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pentru lit.d), comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. De asemenea, pentru lit.f) de la art.4, comisia propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 4 din raportul de mediere, textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nici nu se supun votului. Pentru punctul 5, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 6, pentru art.7 alin.1, comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2 de la art.7, tot punctul 6 al raportului de mediere - varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Punctul 7 din raportul de mediere, pentru alin.1 de la art.8, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Tot la punctul 7, pentru art.8, alin.2 şi 3, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru alin.3 de la art.8, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 8, cu privire la art.9, comisia propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 9, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Punctul 10, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 11 din raportul de mediere, art.10 - Senat, art. 12 Camera Deputaţilor. Pentru alin.1, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor. La punctul 11, comisia ne propune varianta Senatului, un nou alineat la art.12, alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru punctul 12, prima parte, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Partea a doua, cu privire la lit.d), varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit.g) şi j) de la punctul 12 al raportului de mediere, comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 13, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Punctele 14, 15, de asemenea, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Punctele 16 şi 17, care este şi ultimul, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Am parcurs textele raportului de mediere. Vom vota raportul, în ansamblu, mâine. |
|
||
|
|
Următorul raport este cel la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate din Trezoreria statului. Punctul 1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Punctul 2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 3 şi 4, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune raportul, în ansamblu, votului final mâine. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2002. Punctul 1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 2 şi 3, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la vreuna din ele? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 4, pentru alin.2 al art.3, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. La punctul 5, comisia nu a ajuns la un acord, astfel încât, pentru acest punct, urmează să fie convocate cele două Camere, în plenul lor, pentru a intra în procedură de divergenţă. La punctul 6, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 7, tot varianta Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cu excepţia punctului unde vom intra în divergenţă, vom vota, în cursul zilei de mâine, restul raportului. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Negrileşti, judeţul Vrancea. Punctul 1, variantă comună a comisiei de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 2, text comun pentru prima parte a art.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru alin.2, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 3, pentru prima parte a art.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru alin.2 de la acelaşi punct, de la acelaşi articol, text comun, ca şi pentru alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Tot la punctul 3 cu privire la alin.4, art.4, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Am parcurs, stimaţi colegi, şi acest raport, pe textele lui. Îl vom supune votului final în şedinţa de mâine. |
|
||
|
|
Trecem la proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi. Cel de la punctul 6 se referă la ratificarea Acordului General între Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiţional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv şi de tineret. Rog reprezentantul Guvernului să-l prezinte. |
|
||
|
Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pe baza aprobării Guvernului României, Acordul General între Guvernul nostru şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiţional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv şi de tineret a fost semnat la Riad la data de 3 iunie 2002, de reprezentanţii Ministerelor Afacerilor Externe ale celor două ţări. Acordul prevede principalele domenii de cooperare: industrie extractivă şi petrochimică, agricultură, sănătate, cercetare, acordând un loc important clauzelor care fixează cadrul cooperării în domeniul investiţional. Astfel, părţile îşi acordă reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate, fiind prevăzute, totodată, şi limitele aplicării acestei clauze, în conformitate cu normele dreptului comerţului internaţional. De asemenea, acordul cuprinde prevederi de ordin general, prin care se încurajează cooperarea în domeniul investiţional, urmând ca, pentru reglementarea unor aspecte specifice ale acestei cooperări să fie încheiate ulterior acorduri separate între instituţiile competente ale celor două state. Având în vedere cele prezentate mai sus, s-a elaborat prezentul proiect de lege, pe care-l supunem spre adoptare, potrivit procedurilor legale în vigoare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Poftiţi, domnule vicepreşedinte al Comisiei economice. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului General între Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiţional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv şi de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2003. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi al Comisia pentru politică externă. Proiectul de Lege ratifică Acordul General între Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite cuprinzând principalele domenii de cooperare, acordând un loc important clauzelor care fixează cadrul cooperării în domeniul investiţional. Precizez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care-l aveţi anexat proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Vom supune votului final acest proiect de lege mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect, cel de la punctul 7: Proiectul de Lege privind aprobarea preluării de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale, ce decurg din calitatea de membru al Biroului Internaţional al Expoziţiilor. Cine îl prezintă? Poftiţi, domnule Ţiplica. |
|
||
|
Domnul Gheorghe Ţiplica (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, România se numără printre cele 87 state semnatare ale Convenţiei cu privire la expoziţiile internaţionale, încheiată la Paris la data de 22 noiembrie 1928. Prin această convenţie, a fost înfiinţat Biroul Internaţional al Expoziţiilor, care are ca principal obiectiv reglementarea frecvenţei expoziţiilor internaţionale de natură necomercială. Anual, fiecare stat care a aderat la convenţie, trebuie să achite o cotizaţie stabilită conform baremurilor Biroului Internaţional al Expoziţiilor. În anul 2002, România a achitat o cotizaţie în valoare de 2.600 de euro. În baza a două memorandumuri aprobate de primul-ministru, s-a decis ca Ministerul Dezvoltării şi Prognozei să coordoneze relaţiile cu Biroul Internaţional al Expoziţiilor, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice să repartizeze fondurile necesare pentru plata cotizaţiilor. Menţionez că, până în prezent, coordonarea relaţiilor cu această organizaţie internaţională s-a realizat de o direcţie din Ministerul Afacerilor Externe, care s-a desfiinţat. Ca urmare a celor prezentate, a fost elaborat proiectul de lege în forma difuzată, pe care vă rugăm să-l aprobaţi. |
||||
|
Domnule vicepreşedinte Grigoraş, de la Comisia pentru buget, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea preluării de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Biroului Internaţional al Expoziţiilor, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi aprobarea în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Am parcurs textele acestui proiect. Îl vom supune votului final în şedinţa de mâine. |
||||
|
|
Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Din partea iniţiatorului, pentru că nu suntem în procedură de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. (Se adresează domnului preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie, Mircea Ifrim, care venise la tribună) Poftiţi, domnule ministru. |
|
||
|
Domnul Ovidiu Ionescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor) : Stimate domnule preşedinte, Stimată asistenţă, În scopul armonizării legislative, în privinţa producerii, prezentării şi vânzării produselor de tutun, cu legislaţia Uniunii Europene, a fost aprobată Legea nr.349/06.06.2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor produselor de tutun, iniţiată la începutul anului 2002, de către doi deputaţi, varianta finală incluzând şi unele amendamente ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei. După intrarea în vigoare a legii, în cadrul unui grup de lucru organizat la Ministerul Finanţelor Publice, în octombrie 2002, cu reprezentanţii instituţiilor participante, pentru stabilirea strategiei în vederea atingerii nivelului minim al accizelor, impus de Directivele Europene pentru ţigarete şi produse de tutun, a reieşit necesitatea modificării legii. Totodată, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului a sesizat Ministerul Sănătăţii asupra existenţei unor erori de redactare, iar prin memorii repetate, companiile producătoare de tutun au solicitat modificarea legii respective, invocând unele prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr.27/2000 privind tariful vamal al României. Prin Ordonanţa Guvernului nr.13/30.01.2003, se clarifică şi reformulează unele articole, în scopul eliminării posibilităţilor de interpretare echivocă a legii. Necesitatea promovării actului normativ alăturat a fost impusă de impactul asupra populaţiei pe care îl are o lege de interzicere a fumatului, precum şi de intensa campanie de mediatizare, care a fost făcută în ultima perioadă. Adoptarea prezentei ordonanţe, prin modificările termenilor menţionaţi, duce la transpunerea integrală a componentei de prevenire a fumatului şi protecţie a nefumătorilor din cadrul Directivei nr.37/2001 a Comunităţii Europene, sarcină asumată şi de România. Introducerea condiţiilor suplimentare de amenajare a spaţiilor delimitate pentru fumat elimină necesitatea de a se emite acte normative ulterioare sau elaborarea de noi norme suplimentare de aplicare. Faţă de cele prezentate, propunem Camerei să fie adoptată Ordonanţa nr.13/2003 pentru modificarea Legii nr.349/2002. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule preşedinte Ifrim, din partea Comisiei pentru sănătate, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002, Comisia pentru sănătate şi familie a analizat acest proiect de lege şi, prin promovarea sa, se realizează acordul între legislaţia noastră şi legislaţia Uniunii Europene. De asemenea, se dispun o serie de reglementări care vor duce la o mai bună prevenire şi combatere a efectelor consumului produselor din tutun. Noi vă propunem adoptarea prezentului proiect de lege, în forma adoptată de comisie şi v-am ruga, domnule preşedinte, dacă sunteţi de acord ca punctul 33, care priveşte o propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.349, de care am ţinut cont şi care aviz de respingere, să fie discutat după acest proiect de lege, pentru ca să se realizeze unitatea acestor acte normative. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Trecem la dezbaterea textelor. La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Articolul unic. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Punctul 1; comisia nu l-a modificat. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Punctul 2. Poftiţi, domnule deputat. La punctul 2, din pag.4. Poftiţi. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La poziţia 5 din raport, 12, se defineşte, printr-o propoziţiune finală, următorul lucru: "Prin parte a pachetului - repet, parte a pachetului - se înţelege oricare dintre suprafeţele laterale ale pachetului de ţigări", ceea ce nu este corect. O parte a unui pachet este un volum, or, explicaţia se referă la o suprafaţă, oricare dintre suprafeţele laterale. Deci, definiţia nu este corectă şi dacă vreţi o raportare la punctul din raport nr.6, b1 se spune... |
||||
|
Dar, staţi puţin, să le lămurim pe rând! |
||||
|
Mă raportez la b1 din pct.6 din raport, unde se spune: "prin cea mai vizibilă suprafaţă a pachetului se înţelege una dintre cele două suprafeţe etc... mari". Aici este corect, dar acolo nu. Trebuie să înlocuim, să dăm o altă definiţie, dacă este necesar. Mulţumesc. |
||||
|
Rog întâi iniţiatorul să se pronunţe cu privire la această observaţie. |
||||
|
Domnul Ovidiu Ionescu: Domnule preşedinte, am putea formula o definiţie, ca pachetul de ţigări, fiind un recipient de forma unui paralelipiped dreptunghic şi care, neincluzând învelişul adiţional, transparent sau nu, exterior, se distruge sau se îndepărtează la deschidere, are 6 suprafeţe; două suprafeţe mari sau principale, două suprafeţe mijlocii sau laterale şi două suprafeţe mici. Prin "partea pachetului" se înţelege oricare dintre suprafeţele laterale ale pachetului de ţigări. |
||||
|
asta spunea colegul nostru că nu aţi reţinut obiecţiile domniei sale. Printre altele, spune că nu există o corelare nici între această definiţie a suprafeţei laterale şi poziţia 6 punctul b1, unde nu se vorbeşte de suprafeţe laterale, ci de suprafeţe mari. |
||||
|
Domnul Ovidiu Ionescu: Mergem mai departe: "prin cea mai vizibilă suprafaţă a pachetului se înţelege acea suprafaţă dintre cele două suprafeţe mari ale pachetului expusă privirii persoanei care deschide pachetul". |
||||
|
Am o rugăminte pe care o adresez şi colegului Leonăchescu. Vorbiţi şi cu preşedintele comisiei şi puneţi-vă de acord cu privire la textul pe care să-l supunem votului. (Domnul deputat şi preşedinte al Comisiei de sănătate, Mircea Ifrim, doreşte să vină la microfon.) V-am rugat să vorbiţi împreună, nu să tot apăreţi câte unul la tribună şi nu ajungeţi la nici o concluzie. Deci, vă rog, vorbiţi împreună şi puneţi-vă de acord cu privire la textul cel mai potrivit. |
||||
|
Observaţia este pertinentă, nu este nevoie să se precizeze că "prin partea pachetului se înţelege oricare dintre suprafeţele laterale ale pachetului de ţigări". suprafeţele nu sunt părţi. Deci, comisia propune să renunţăm la "prin partea pachetului se înţelege oricare dintre suprafeţele laterale ale pachetului de ţigări". |
||||
|
Supun votului dumneavoastră această reformulare. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.6 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate ca în formularea Senatului. La pct.7 din raport cu privire la pct.17 din lege. Vă rog să urmăriţi pag.5 şi 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru pct.4 urmăriţi pag.6, comisia nu intervine asupra textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.5 în textul proiectului adoptat de Senat, urmăriţi vă rog amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9? Nu. Admis amendamentul 9, se modifică pct.5 din lege. Pentru următoarele părţi ale punctului 5 din legea adoptată de Senat, respectiv alin.31, comisia nu propune modificări. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul Senatului. Pentru pct.32, urmăriţi la pag.8 din raportul comisiei. Comisia propune modificarea acestuia, înlocuind practic cifra celor 14 texte cu apariţia alternativă a tuturor celor 10 texte; urmăriţi vă rog pag.8! Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate. Pentru art.202, comisia nu mai formulează un amendament, dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în formularea Senatului. Pentru art.203, 204, pct.12 de la pag.10, comisia nu mai propune amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate. Pentru pct.6 de la pag.11, de asemenea, comisia nu propune modificări, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate textul Senatului. La pct.25 din Ordonanţa nr.13/2003, pag.11, domnul secretar Leonăchescu are o intervenţie. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La pct.2, redactarea propusă poate cunoaşte o formă şi mai bună. Iată cum sună aici la pag.12: "Fumatul poate provoca cancer pulmonar". este o cacofonie de neiertat. Vă propun o altă variantă, nu singura de altfel: "Fumatul poate provoca şi cancer pulmonar". Mulţumesc. |
||||
|
Aţi evitat cacofonia, numai că schimbaţi sensul textului. Cu o formulă mai corectă: "fumatul poate să provoace cancer", atunci este clar, schimbăm verbul, dar o să fie în discordanţă cu pct.1. Comisia îşi însuşeşte această reformulare, "poate să provoace". Deci, la pct.11 din raportul comisiei de fond, pag.11, 12, 13 şi 14, nemaifiind alte obiecţiuni, se adoptă varianta din amendamentul propus de comisie. La pct.26, amendamentul 12 al comisiei dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 12, se modifică în mod corespunzător pct.26 din textul Ordonanţei 13/2003, potrivit celor propuse de comisie. Stimaţi colegi, la textul Ordonanţei 13/2003 dacă mai aveţi alte obiecţiuni decât cele votate de către comisie şi la propunerea Senatului? Mai sunt obiecţiuni? Nu. Votat înseamnă celelalte texte ale ordonanţei în formularea Guvernului. |
||||
|
|
V-aş ruga, stimaţi colegi, să luăm şi pct.33 care se referă la acelaşi domeniu şi, consecinţa votului ordonanţei, urmează să supunem aprobării dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii 349/2002. rog Comisia pentru sănătate să prezinte motivarea propunerii de respingere. |
|
||
|
Referitor la propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr.349 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produsului de tutun, iniţiată de domnul preşedinte Mălaimare, comisia şi-a însuşit anumite aspecte ale ei prin legea anterior modificată şi, ca atare, am propus respingerea acestui proiect, întrucât nu-şi mai are obiectul. |
||||
|
Iniţiatorul? |
||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mărturisesc că soluţia găsită de colegii de la Senat este mult mai acoperitoare decât cea pe care am propus-o noi, astfel încât suntem de acord cu propunerea Comisiei de sănătate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Vom supune şi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei 13/2003 şi cel de la pct.33 pentru respingerea propunerii legislative votului final mâine. |
||||
|
|
La pct.9, proiectul de Lege privind cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către Comunitatea Europeană prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru proiectele din domeniul protecţiei mediului înconjurător. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect. Suntem în procedură de urgenţă. Mulţumesc, domnule vicepreşedinte, aveţi dumneavoastră cuvântul ca să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege privind cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către Comunitatea Europeană prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru proiectele din domeniul protecţiei mediului înconjurător, a întocmit raport favorabil, în unanimitate, propune dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat. vă propunem timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Rog pe reprezentantul ministerului să prezinte, foarte scurt, acest proiect, pentru a pune colegii în condiţia de a participa la dezbateri. |
||||
|
Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin acest act normativ s-au stabilit sursele de finanţare pentru asigurarea cofinanţării Programului ISPA, s-au stabilit condiţiile privind rambursarea împrumuturilor şi a costurilor aferente, precum şi condiţiile de recuperare a obligaţiilor de plată, achitate de Ministerul Finanţelor Publice în contul serviciului datoriei publice, aferent împrumutului contractat pentru asigurarea cofinanţării Programului ISPA. Reglementările cuprinse în acest act normativ au caracter derogatoriu de la prevederile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, ale Legii nr.189/1998 privind finanţele publice locale şi ale Legii datoriei publice nr.81/1999. Menţionăm că Senatul a adoptat actul normativ în 17 martie a.c., comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare cu un singur amendament, cu care Ministerul Finanţelor Publice este de acord, motiv pentru care propune adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, fiind în procedură de urgenţă, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni.Votate în unanimitate. Art.3, 4 şi 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.6, care este şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final mâine. |
||||
|
|
la pct.10, Proiectul de Lege pentru asigurarea fondurilor necesare decontării cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD, măsura 2.1 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. rog Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere, suntem în procedură de urgenţă. |
|
||
|
Suntem, de asemenea, în procedură de urgenţă. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru asigurarea fondurilor necesare decontării cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD, măsura 2.1, timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. Comisia a întocmit raport în forma adoptată de Senat. |
||||
|
Rog reprezentantul ministerului să prezinte, foarte succint, obiectul acestui acord, programul SAPARD. |
||||
|
Domnul Dan Banciu (consilier, M.L.P.T.L): Doamnelor şi domnilor deputaţi, prin Ordonanţa de urgenţă 73/2002 s-au stabilit posibilitatea de finanţare a proiectelor SAPARD referitoare la măsura 2.1 - dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. Aceste fonduri s-au derulat din bugetul Ministerului Transportului ca urmare a rectificării din anul trecut în valoare de circa 40 de miliarde care au acoperit numai un număr de 379 de proiecte eligibile dintr-un total de circa 1350 de proiecte eligibile. Având în vedere că, din bugetul pe anul acesta al ministerului, nu se poate susţine plata acestor proiecte şi având în vedere că la nivelul consiliilor locale nu există fondurile necesare, s-a propus ca, din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, să se transfere această sumă la bugetul MLPTL, respectiv în continuare către consiliile locale pentru a reuşi să se achite toate sumele aferente proiectelor eligibile care au fost recunoscute anul trecut ca urmare a licitaţiilor efectuate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, nu am mai supus timpii de dezbatere votului, pentru că sunt doar trei texte şi comisia a propus aprobarea în forma Senatului. La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră? Votat în unanimitate. Art.1, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formularea Senatului. Art.2, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formularea Senatului. Art.3 şi ultimul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului. Vom supune proiectul votului final mâine. |
||||
|
|
la pct.11, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/2002 pentru stabilirea unor măsuri privind strategia de dezvoltare socio-economică a bazinului carbonifer al Văii Jiului. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domnule preşedinte Oltean, vă rog să vă luaţi locul în banca comisiei şi să propuneţi şi timpii de dezbatere la acest proiect. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/2002. La întocmirea raportului, în timpul dezbaterilor, membrii comisiei au avut în vedere avizele favorabile ale comisiilor juridice, pentru buget-finanţe şi al Comisiei pentru industrii şi servicii, precum şi avizul Consiliului Legislativ. Raportul este favorabil şi, în consecinţă, vă rugăm să-l adoptaţi în forma în care comisia vi-l supune atenţiei dumneavoastră. Ca timp de dezbatere general vă rugăm să aprobaţi 10 minute şi 1 minut pentru intervenţie personală. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriţi, în paralel, textul acestuia şi raportul comisiei, când o să vină timpul acelui text. La titlu dacă aveţi obiecţiuni? La titlul legii aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, partea I. Deci, la cuprinsul articolului unic nu sunt obiecţiuni din partea dumneavoastră. Are un amendament comisia, urmăriţi-l vă rog, amendamentul 1. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.1 al articolului unic, cel cu privire la art.2 alin.1, lit.g). Urmăriţi, vă rog, pct.2 din raportul comisiei. Comisia propune modificarea art.1 din ordonanţă, alin.1, iar ministerul are o obiecţiune cu privire la acest amendament. Aveţi cuvântul domnule ministru. |
||||
|
Domnul Gheorghe Ţiplica: Mulţumesc domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sunt împuternicit să susţin în continuare punctul de vedere exprimat şi în cadrul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, şi anume menţinerea sintagmei de "autoritate guvernamentală pentru Valea Jiului", aşa cum s-a aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr.176/2002 şi nu de "agenţie guvernamentală pentru Valea Jiului", cum se propune. Menţionez că în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.176/2002 s-au prevăzut o serie de atribuţii specifice de natură să-i confere acestei entităţi denumirea de "autoritate". În plus, doresc să subliniez că autoritatea îşi desfăşoară activitatea din noiembrie 2002, fiind cunoscută în zonă sub această denumire. De asemenea, la bancă şi la organele financiare este înscrisă sub denumirea de "autoritate". Doresc să subliniez că atât Senatul României, cât şi Consiliul Legislativ, iar în cadrul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost de acord ca această entitate să se numească "autoritatea guvernamentală pentru Valea Jiului". Faţă de aceste argumente, vă rog să fiţi de acord cu menţinerea denumirii de "autoritate guvernamentală" şi nu de "agenţie". Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul preşedinte Oltean. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Sigur că nu sunt de neglijat motivaţiile pe care reprezentantul Guvernului le-a prezentat în faţa noastră pentru a justifica menţinerea titlului iniţial al ordonanţei. Sigur, dacă merită, analizăm literar ce înseamnă "autoritate". În opinia mea şi a comisiei, în şedinţa de săptămâna trecută, s-a apreciat că nu este un termen care se potriveşte, dar dacă iniţiatorul ţine cu orice preţ, îi facem această favoare şi renunţăm la amendamentul comisiei susţinând titlul iniţial al ordonanţei. Mulţumesc. |
||||
|
Da, domnule preşedinte, remarcăm receptivitatea comisiei. Poftiţi! Domnul deputat Coifan. |
||||
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că noi vrem să venim în ajutorul Guvernului şi acceptăm această modificare, dar ne punem o întrebare. Noi ştiam că "autoritatea" reprezintă ceva mult mai mult decât o instituţie specializată, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, cum scrie art.1. Eu cred că pe viitor va trebui, totuşi, să facem o reglementare în comun, pentru ca să nu mai facem confuzii în termeni. Dar, mă rog, pentru că deja funcţionează de câteva luni, că asta este practica, că întâi dăm ordonanţe şi apoi le votăm, admitem, cu durere în suflet, ca să se schimbe din "agenţie" în "autoritate", deşi, repet, nu este "autoritate" şi veţi vedea în continuare de ce. Vă mulţumesc. |
||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, la acelaşi articol aveam un amendament. Această... |
||||
|
Tot cu privire la denumire? |
||||
|
Nu, cu privire la subordonare, dar este în cadrul aceluiaşi articol. |
||||
|
Atunci să lămurim întâi problema denumirii şi pe urmă subordonarea. Stimaţi colegi, În raport de faptul că preşedintele comisiei şi, cu durere în suflet, încă un coleg de al dânsului şi-au retras amendamentul, vă întreb dacă sunt alte obiecţiuni cu privire la denumirea folosită de către Guvern la art.1, respectiv "autoritate guvernamentală pentru Valea Jiului". Nu sunt. Înseamnă că în privinţa denumirii rămâne textul în formularea Guvernului şi, acum, să ne lămurim ce este cu subordonarea. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, dacă este o "autoritate guvernamentală", dacă are ca scop implementarea strategiei de dezvoltare socio-economică a bazinului carbonifer al Văii Jiului, atunci nu înţeleg de ce este în subordinea unui minister şi de ce nu se acceptă propunerea mea să fie în subordinea Guvernului, dacă este "autoritate guvernamentală". |
||||
|
Domnule ministru Ţiplică, vă rog să vă pronunţaţi şi la acest aspect şi la noţiunea folosită în ordonanţă sau în comisie, "coordonare" sau "subordonare"? |
||||
|
Domnul Gheorghe Ţiplica: Domnule preşedinte, Vă informez că această problemă s-a ridicat şi în cadrul comisiei şi a fost de acord cu propunerea care s-a făcut, şi mă mir că se ridică aceasta, să spunem că este în coordonarea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei şi nu în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei. Deci, în "coordonarea" a rămas. |
||||
|
Dar a ministerului, nu a Guvernului. |
||||
|
Domnul Gheorghe Ţiplica: a ministerului. Cu aceasta au fost de acord şi dânşii. |
||||
|
Stimate coleg, mai menţineţi propunerea de a se schimba "coordonarea"? Domnule deputat, faţă de explicaţia care aţi primit-o, supun ".. (Domnul deputat Alexandru Sassu şi domnul ministru Acsinte Gaspar se consultă cu prezidiul). Stimaţi colegi, Potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei; comisia a propus: "... în coordonarea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei". Cine este pentru această formulare a comisiei? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc. Împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Cu două voturi împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat textul comisiei, "în coordonarea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei". Titulatura organismului rămâne cea stabilită de Guvern: "Autoritatea Guvernamentală pentru Valea Jiului". La pct.1 din proiectul de lege, urmăriţi, vă rog, cu atenţie şi raportul şi proiectul de lege. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat textul Senatului. Pct.2. Nu aveţi obiecţiuni. Votat textul Senatului. Pct.3.Nu sunt obiecţiuni. Votat textul Senatului. La pct.3? La care articol? Poftiţi, domnule Coifan. Poftiţi. |
||||
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul nostru se referă la eliminarea lit.a) şi a lit.b) din alin.1 al art.2, pentru un motiv foarte simplu: acele atribute ale guvernatorului, mă rog, o denumire destul de stranie şi cu anumite conotaţii la noi, se suprapun peste atributele prefectului. Deci, cu alte cuvinte, Guvernul are doi reprezentanţi în teritoriu, care se ocupă de aceeaşi problemă: prefectul - care se ocupă conform Legii nr.215, lege organică, - şi acest guvernator, care, probabil, din lipsă de alte ocupări, se face exact responsabil de probleme ale prefectului. Din această cauză, am dorit o separare a lor şi am propus eliminarea celor două subpuncte - lit.a) şi lit.b). Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul ministru Ţiplică şi apoi domnul preşedinte Oltean. |
||||
|
Domnul Gheorghe Ţiplică: Domnule preşedinte, Acest amendament a fost respins în plenul comisiei. S-a demonstrat, atunci, că atribuţiile guvernatorului nu se suprapun cu atribuţiile prefectului, atribuţiile guvernatorului limitându-se strict la problemele care sunt în bazinul carbonifer al Văii Jiului şi membrii comisiei au fost de acord cu această argumentare. |
||||
|
Domnul preşedinte Oltean. |
||||
|
Domnule preşedinte, Este adevărat că marea majoritate a membrilor comisiei a apreciat că atribuţiile precizate la art.2 lit.a) şi lit.b) nu se suprapun atribuţiilor prefectului - Legea nr.215/2001. Aceste atribuţii sunt specifice acestei noi autorităţi create acum şi, în consecinţă, a apreciat că se impune menţinerea celor două litere din art.2 şi respingerea amendamentului domnului deputat Coifan. |
||||
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de către comisie a domnului Coifan, cu privire la eliminarea din art.2 a lit.a) şi lit.b). Aţi audiat şi argumentele pro şi contra. Cine este pentru amendamentul domnului Coifan? 7 voturi pentru. Împotrivă? Majoritatea celor prezenţi - împotriva amendamentului de eliminare a lit.a) şi a lit.b). Revin la pct.2 din legea adoptată de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Pct.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.II, domnul secretar Leonăchescu îmi semnalează că, având în vedere că a rămas denumirea de "Autoritate", art.II nu mai are sens. De acord, da? În consecinţă, supun votului dumneavoastră eliminarea art.II. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În consecinţă, eliminând art.II, se va renumerota articolul legii în articol unic. La textul ordonanţei cu privire la celelalte articole care n-au fost modificate, dacă mai aveţi obiecţiuni? Nu. Acestea însemnând votarea textelor ordonanţei în formula Guvernului. |
||||
|
|
Următorul proiect, stimaţi colegi, pct.12, Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Rog iniţiatorul să-l prezinte. |
|
||
|
Domnul Adrian Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Industriei şi Resurselor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege este promovat pentru a i se elimina din Cap. III al anexei la Legea nr.213, pct.4, respectiv prevederea conform căreia reţelele de alimentare cu gaze naturale sunt cuprinse în cadrul domeniului public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor. Prin propunerea de modificare a Legii nr.213 se stabileşte în mod clar regimul juridic al reţelelor de gaze naturale, şi anume: reţelele de gaze naturale care aparţin societăţilor de distribuţie gaze naturale şi sunt evidenţiate în patrimoniul acestora rămân ale acestora, urmând ca statul român, acţionar unic la aceste societăţi, să dispună asupra regimului lor juridic. În acest sens, rămâne posibilă şi privatizarea acestor societăţi, inclusiv prin atragerea de capital. În măsura în care aceste bunuri sunt incluse în domeniul public local, distribuţiile de gaze nu pot constitui obiect al privatizării. Or, prin proiectul PHARE demarat în anul 2001, privatizarea distribuţiei de gaze, conform Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Comisia Europeană, s-au stabilit termenii de referinţă ai proiectului deja adoptaţi şi nu se mai poate opera modificarea lor. Reţelele de gaze naturale executate de investitori, persoane fizice, juridice, rămân în proprietatea acestora, urmând a se decide forma în care vor fi date în administrarea, exploatarea operatorilor de distribuţie a gazelor naturale. Subliniem faptul că modificarea Legii nr.213 va permite ca toţi cei care au investit în construirea conductelor de alimentare cu gaze - persoane fizice şi juridice - să rămână proprietarii acestora, respectându-se principiul constituţional "Proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă". Şi vine: "Reţelele de gaze naturale executate prin investiţii proprii sau în asociere ale consiliilor locale sau ale primăriilor sunt şi rămân în proprietatea acestora, urmând ca acestea să dispună modul şi forma în care vor fi administrate şi exploatate". Proiectul de lege nu are ca finalitate trecerea reţelelor respective în domeniul public de interes naţional. Referirea de privatizare se explică prin aceea că numai proprietatea privată poate fi înstrăinată, întrucât proprietatea publică este inalienabilă, imprescriptibilă. Prin urmare, societăţile comerciale de distribuţie a gazelor naturale au reţele constituite din fonduri proprii, cuprinse în patrimoniul propriu, respectiv în capitalul social. Având în vedere prevederile Legii nr.213, consiliile locale au procedat la emiterea unor hotărâri de Guvern prin care a fost inventariat domeniul public local, inclusiv aceste reţele de alimentare cu gaze naturale. Prin propunerea de modificare a Legii nr.213 privind eliminarea din anexă a cuvântului "gaze", se urmăreşte stabilirea clară a regimului juridic al acestora. Urmează ca, după promulgarea legii, prevederile hotărârilor de Guvern prin care a fost inventariat domeniul public să fie modificate pe cale de consecinţă. În acest sens, s-a întocmit proiectul de lege pe care, dacă sunteţi de acord, vă rugăm să-l adoptaţi. Ne însuşim raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnul profesor Neagu, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă rog să prezentaţi succint raportul dumneavoastră. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. La acest proiect de lege am avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei de industrii şi servicii, cu amendamente. De asemenea, am primit avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. În Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în prezenţa a 22 de membri, am dezbătut acest proiect de lege şi comisia vă recomandă adoptarea, cu amendamentele din anexă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnul deputat Ráduly. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Intervin la acest subiect pentru că, dincolo de regimul proprietăţii în sine, avem de-a face cu regimul serviciilor publice de distribuţie a gazelor naturale şi a fost o temă dezbătută îndelung în comisia noastră de specialitate. Şi, aşa cum a precizat şi domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, am avut o serie de amendamente care, din fericire, au fost adoptate şi de comisia sesizată în fond. Trebuie să vă spun de la bun început că în anul 1998, când a fost adoptată Legea nr.213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, s-a avut în vedere o altă viziune vis-a-vis de distribuţia locală de gaze naturale şi, atunci, ne-am gândit cu toţii ca aceasta să facă parte, alături de distribuţia de apă, de canalizare şi aşa mai departe, din cadrul serviciilor publice de interes local. Însă, practica ne-a arătat faptul că, astfel, vom avea serioase impedimente la privatizare nu numai pentru că le-am trecut în domeniul public, ci a fi atomizat această distribuţie, a fi în proprietatea multor consilii locale, practic, va face foarte grea, foarte dificilă privatizarea pe un anumit teritoriu, pe o anumită zonă, pe o anumită regiune a acestor distribuţii. Drept pentru care, actualul Guvern zicem noi, pe bună dreptate, a regândit această problemă a distribuţiei locale de gaze şi, prin această modificare a Legii nr.213/1998, realizează, practic, ultima verigă în consolidarea legislaţiei privind această problemă. Noi susţinem această iniţiativă, dar avem o mică rezervă. Rezerva este legată de faptul că, totuşi, o serie de distribuţii de gaze, după 1990, dar mai ales după 1995, s-au realizat ori din surse comunitare locale din bugetul local, ori din surse comunitare locale care au fost direct finanţate din economiile populaţiei şi am vrea - şi suntem convinşi că se va garanta în acest sens - ca aceste distribuţii să nu fie trecute nicidecum în proprietatea publică, în proprietatea statului, şi regimul lor juridic să fie unul aparte, conform Constituţiei. Vă mulţumesc. |
||||
|
Rog iniţiatorul să se pronunţe cu privire la problemele ridicate. |
||||
|
Domnul Adrian Grigorescu: Domnule deputat, aşa cum am arătat şi se ştie, se defineşte foarte clar dreptul de proprietate al celor trei proprietari: societăţile de distribuţie, proprietarii investitorii privaţi sau publici şi consiliile locale, primării. Sigur, ei rămân proprietari şi proprietatea este consfinţită. În ceea ce priveşte serviciile pe care societăţile de distribuţie le pot face este o problemă între proprietarii reţelelor locale şi societăţile de distribuţie care pot presta serviciile contra unor contracte sau pot fi cesionate şi aşa mai departe. Deci, în nici un caz, această problemă nu este lăsată în afara reglementării. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnule preşedinte Neagu, vă rog să vă pronunţaţi şi dumneavoastră în numele comisiei. |
||||
|
Domnule preşedinte, Comisia îşi menţine punctul de vedere exprimat în raportul prezentat şi aş avea de adăugat ceva. De fapt, este vorba de o eroare materială, s-o aveţi în vedere; la ultimul amendament - "90 de zile de la publicarea prezentei legi"; n-au mai trecut, vă rog să vă uitaţi în raport: "corespunzător, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi". Este o omisiune materială vădită, zic eu - nu este eroare materială; omisiune, deci. |
||||
|
Domnule preşedinte, propunerea dumneavoastră este necesară, dar vă rog să vă pronunţaţi în legătură cu formularea "vor fi modificate sau completate, după caz, corespunzător ...". |
||||
|
... "corespunzător" îl eliminăm; redactarea suferă, într-adevăr. Probabil că n-a fost prezent domnul Cazimir acolo, care este foarte atent la redactări şi, atunci, s-a strecurat şi acest "corespunzător", la care eu vă propun să renunţăm. |
||||
|
Bun, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă supun întâi votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Ráduly. |
||||
|
Domnul Ráduly Róbert Kálmán (din sală): N-am făcut nici o propunere, domnule preşedinte. Eu am făcut o sugestie. |
||||
|
Şi-o retrage. A făcut o sugestie, pe care a reţinut-o reprezentantul ministerului. Stimaţi colegi, Cu privire la titlu, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1, cel care propune modificarea titlului legii, adăugând modificării şi ideea de "completare". Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La articolul unic, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2 al comisiei, cu precizarea că la pct.2 al amendamentului nr.2, cel ce priveşte "hotărârile de Guvern privind atestarea domeniului public vor fi modificate sau completate, după caz, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi". Dacă aveţi obiecţiuni la această reformulare a amendamentului nr.2? Nu. Votat în unanimitate. Am parcurs, stimaţi colegi, textele acestui proiect de lege. Vom supune votului final mâine. Cu aceasta, vă rog să observaţi că programul zilei de astăzi afectat dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi s-a încheiat. |
||||
|
|
Trecem la partea a doua a programului, destinat răspunsului la întrebări şi interpelări. Stimaţi colegi, Prima interpelare înscrisă pe lista şedinţei de astăzi este adresată de domnul Mircea Costache. Este aici? Vă rog, domnule Costache, s-o prezentaţi pe scurt. Solicitaţi informaţii cu privire la realizarea programelor cu finanţare externă în 2002. Vă rog s-o prezentaţi pe scurt. |
|
||
|
Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, personal domnului ministru Leonard Cazan, căruia i-am mai adresat şi alte întrebări şi interpelări, de data aceasta, m-am adresat cu rugămintea de a ne informa în legătură cu programele cu finanţare externă care au fost valorificate în cursul anului 2002 şi, eventual, menţionarea şi a programelor care nu au fost valorificate şi cam în ce sumă ar fi acestea. |
||||
|
Domnule ministru Ţiplică, vă rog să oferiţi răspunsul ministerului la această interpelare. |
||||
|
Domnul Gheorghe Ţiplica: Stimate domnule deputat Mircea Costache, Domnul ministru Leonard Cazan având de îndeplinit o misiune, vă rog să-mi permiteţi să răspund eu la întrebarea dumneavoastră. În anul 2002, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a avut la dispoziţie fonduri în valoare de 115,4 milioane de euro, din care 25 de milioane de euro, cu o finanţare de la bugetul statului, repartizate pe două componente, şi anume: prima componentă - intitulată "sprijin pentru implementarea Planului Naţional de dezvoltare" - a avut un buget de 13 milioane de euro şi a fost contractat de Oficiul de Plăţi PHARE din subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Din această sumă au fost contractate 15 proiecte în valoare de 12,8 milioane de euro, respectiv 98,5% din totalul fondurilor alocate. Suma necontractată, de 200 de mii de euro, reprezintă diferenţa dintre bugetul alocat iniţial pentru fiecare proiect şi valoarea contractată în baza ofertei firmei câştigătoare. Cea de a doua componentă, intitulată "dezvoltarea regională, investiţii în priorităţile Planului Naţional de dezvoltare", a avut un buget de 102,4 milioane de euro, din care 25 de milioane de euro cu o finanţare de la bugetul de stat, autoritatea contractată fiind Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. Din aceste fonduri, au fost contractate proiecte în valoare de 100,9 milioane de euro defalcate astfel: 1) 854 de proiecte sub formă de granturi, în valoare totală de 38,8 milioane de euro, reprezentând 96,3% din suma alocată; aceste contracte au fost repartizate astfel: 416 contracte, în valoare de 20,9 milioane euro, pentru dezvoltarea resurselor umane, în contextul restructurării industriale; 411 contracte, în valoare de 16,9 milioane de euro, pentru micro-întreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii recent înfiinţate, reprezentând 98,3% din fondurile alocate; 27 de contracte, în valoare de 1 milion de euro, pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu finanţare din fonduri pentru consultanţă şi instruire; 2) pentru schema de credite privind întreprinderile mici şi mijlocii s-a alocat un buget de 11,4 milioane de euro, care a fost contractat în proporţie de sută la sută; 3) au fost încheiate 11 contracte pentru lucrări de infrastructură regională, în valoare totală de 46,7 milioane de euro, fondurile alocate fiind contractate integral; 4) au fost încheiate 10 proiecte de asistenţă tehnică, în valoare de aproape 4 milioane de euro, fondurile alocate fiind contractate integral. În concluzie, putem afirma, pe baza datelor prezentate, că bugetul total alocat pentru investiţii în cadrul componentei "coeziune economică şi socială din Programul PHARE 2000", a fost contractat în proporţie de 98,7%. Având în vedere că termenul limită pentru implementarea proiectelor finanţate din Programul PHARE 2000 şi de efectuarea plăţilor este 30 noiembrie 2004, cu excepţia lucrărilor de infrastructură, pentru care termenul limită de implementare şi plată este 30 noiembrie 2005, apreciem că este prematur pentru a se vorbi de proiecte ratate, aşa cum formulaţi dumneavoastră întrebarea (o parte din întrebare). De altfel, vă informăm, domnule deputat, că la sfârşitul perioadei de implementare vom elabora un raport asupra rezultatelor obţinute în urma derulării proiectelor finanţate din Programul PHARE 2000, componenta "coeziune economică", raport care va fi dat publicităţii. Sperăm că datele din acest raport vor confirma derularea normală a procesului de implementare a proiectelor şi de utilizare a fondurilor, potrivit contractelor încheiate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule Mircea Costache, doriţi să faceţi un comentariu? Vă rog. |
||||
|
O scurtă precizare. Dacă celelalte răspunsuri prezentate de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, prin domnul ministru Leonard Cazan, nu au fost satisfăcătoare, chiar dânsul recunoscând că unele cifre şi date au avut o umbră de subiectivitate, când mi s-a spus, de exemplu, că în anul 2001 am depăşit cu 5% producţia agricolă din 1989, ceea ce cred că nu poate să convingă pe nimeni, de data aceasta, mai scurtă şi mai documentată, situaţia prezentată este oarecum satisfăcătoare, rezultând că nu s-au folosit sută la sută, dar că programele sunt în derulare şi acum ar fi de aşteptat să vedem eficienţa implementării acestor programe în societatea românească. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Pentru domnul deputat Valeriu Gheorghe. Este domnul deputat Valeriu Gheorghe? Nu este. Vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul dumneavoastră, domnule ministru. Domnul Nicolae Vasilescu este? Nu este. Şi dumnealui, v-aş ruga să-i oferiţi răspunsul scris. Domnul George Moisescu. Vă rog să vă prezentaţi interpelarea adresată Ministerului Agriculturii, care priveşte situaţia crescătorilor de porci din România. |
||||
|
Domnul George Dumitru Moisescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Având în vedere faptul că în prezent crescătorii de porci nu-şi mai pot menţine matca de scrofiţe, datorită neputinţei de a asigura hrana necesară acestora, în ultima lună s-a trecut efectiv la tăierea a circa 25 de mii de capete de scroafe, din totalul de aproximativ 86.500 existente la data de 31 decembrie 2002. Precizez faptul că refacerea efectivelor sacrificate acum durează peste doi ani de zile şi vom rămâne total dependenţi de consumul de carne de porc din import şi de fluctuaţia preţurilor de import, care nu vor mai fi subvenţionate. Aşa cum reiese din datele statistice, la sfârşitul anului 2002, în România mai existau 4.815 mii capete de porci, faţă de 7 milioane capete la sfârşitul anului 1997, reprezentând o reducere de 32% faţă de anul 1989, când existau 14 milioane de capete de porci. Din aceste efective, circa 928 de mii de capete, la sfârşitul anului 2002, se aflau în ferme organizate cu peste 50 de capete, din care scroafe de reproducţie circa 86 de mii de capete, faţă de 207 mii capete scroafe la sfârşitul anului 1997. Această situaţie se datorează aplicării unei politici greşite, căutând să reducem taxa vamală între 0 şi 20%, permiţând importurilor de carne prin zonele defavorizate pentru a avea carne ieftină pe piaţă. Această politică s-a dovedit a fi greşită, deoarece noi am avut şi avem cea mai scumpă carne de pe piaţă la populaţie şi am importat carne de calitate îndoielnică, în timp ce ţări ca Ungaria şi Polonia, care au reuşit să negocieze taxe vamale între 59 şi 82%, au reuşit să-şi crească efectivele de animale. Polonia a ajuns la peste 18 milioane de capete de porci şi să aibă pe piaţă cea mai ieftină carne. Pentru rezolvarea acestei situaţii, crescătorii de porci solicită sprijinul dumneavoastră pentru: aprobarea imediată a unui import de cereale fără taxe vamale şi amânarea la plata tva-ului pe 60 de zile, pentru ca efectivele de animale să nu moară de foame, mărirea subvenţiei de carne de porc de la 4000 de lei la 9000 de lei pe kg pentru întreaga cantitate ce se realizează în anul 2003, impunerea imediată a unei taxe vamale de 60% la importurile de carne atât din Uniunea Europeană, cât şi din C.E.F.T.A., plata subvenţiilor în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiilor. Considerând că solicitările patronatului român al cărnii de porc sunt absolut necesare pentru desfăşurarea în condiţii normale a acestei activităţi, vă rog, domnule ministru, să interveniţi pentru acordarea facilităţilor solicitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă rog să răspundeţi din partea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. |
||||
|
Domnul Ovidiu Ionescu: Domnule preşedinte, Pentru domnul deputat, domnul ministru Ilie Sârbu prezintă următorul răspuns. În preocuparea conducerii Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei stă în mod deosebit şi dezvoltarea sectorului creşterii animalelor. Vreau să vă informez că au fost mai multe discuţii cu reprezentanţii patronatului cărnii de porc şi au fost formulate mai multe propuneri şi pentru cele care au fost formulate în interpelare am următorul răspuns. Începând cu 20.03 s-a aprobat importul a 200 de mii de tone de porumb fără taxe vamale şi acest import se va derula până la data de 31 iulie 2003. În acelaşi timp, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a modificat Hotărârea nr.302 din 20 martie a.c. şi a remodificat, la rândul ei, HG nr.1566 din 2002 permiţând creşterea subvenţiei la carnea de porc de la 4000 la 7000 de lei pe kg pentru o primă tranşă de 69 de mii de tone, existând posibilităţi, dacă vom avea o cantitate de carne mai mare, să o susţinem în continuare. În acelaşi timp, începând cu data de 1 mai s-au mărit taxele vamale, deci nu cu 1 iunie, deci prin insistenţele şi demersurile care s-au făcut, inclusiv departamentul de comerţ a fost de acord, la 45%. Deci revendicările principale au fost practic satisfăcute. Nu există motiv de acum înainte ca să nu putem să derulăm în condiţii bune procesul de creştere, îngrăşare şi abatorizare a porcilor. Sigur că trebuia, poate, să fie mai repede rezolvată, dar nu suntem singurii, noi, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, care decidem în aceste domenii. Vă mai informez cu respect că se modifică şi celelalte acte normative, iar acum sunt demersuri la Ministerul Finanţelor să dea drumul la fondurile necesare pentru plăţile directe ca să recuperăm timpul trecut la subvenţiile directe pe produse. |
||||
|
Doriţi să faceţi vreun comentariu, domnule deputat? Vă mulţumesc. Următoarea interpelare este adresată de domnul Emil Rus, PRM, Ministerului Culturii. Este? Va răspunde domnul secretar general Ioan Hidegcuti. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun din capul locului că interpelarea mea am adresat-o primului ministru. Am ştiut din presă că dânsul are numeroase iniţiative pe linia creării unui oraş al artiştilor. Generoasă iniţiativă, legată de această înclinaţie a domniei sale, mărturisită în repetate rânduri în presă. Eu am dorit prin interpelare, care are ca obiect "Oraşul artiştilor", să aflu următoarele lucruri. Să aflu lista fericiţilor viitori locatari, amplasamentul orăşelului artiştilor şi stadiul lucrărilor. Am solicitat aceasta întrucât am fost sesizat de electorat, inclusiv de artiştii plastici, care declară că ei nu au cunoscut această iniţiativă, că ea s-a realizat oarecum în secret şi că au fost conştientizaţi numai cei ataşaţi Puterii pentru a contracta o asemenea locuinţă în orăşelul artiştilor. Şi atunci când au aflat de această posibilitate prin adresa Uniunii Artiştilor Plastici cu nr.5876 din 5.11. 2002, nu au avut timp practic să o completeze şi să o expedieze în termenul prevăzut în adresă, care era 13 noiembrie 2002. Deci în două zile nu se putea realiza acest lucru. Pentru conformitate, eu am anexat adresa respectivă. Aştept răspunsul cu multă plăcere. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat Hidegcuti, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Ioan Hidegcuti (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este deja de notorietate faptul că primul ministru şi Guvernul României sprijină realizarea, în zona de nord a municipiului Bucureşti, în imediata apropiere a Casei Presei Libere şi a Combinatului Fondului Plastic, a unui grup de circa 56 de locuinţe- atelier pentru artişti plastici, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici şi care se va numi, aşa cum s-a afirmat aici "Orăşelul sau Oraşul artiştilor". Proiectul prevede construcţia a două tipuri de case cu suprafeţe cuprinse între 80 şi 96 mp, care vor trece în proprietatea beneficiarilor, pe măsură ce acestea le vor fi achitat. Casele vor fi realizate din lemn cu dotări corespunzătoare standardelor Uniunii Europene şi vor avea ca preţuri orientative 15 mii de euro casa-simplex, circa 18 mii euro - casa-duplex, evident aceste preţuri nu cuprind costul terenului, proiectarea, taxele de viabilizare şi celelalte taxe legale. Viabilizarea terenului, amenajările exterioare şi reţelele edilitare vor fi realizate de către Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii. Există, de asemenea, un acord semnat între primărie, între Ministerul Culturii şi Cultelor, între Uniunea Artiştilor Plastici, precum şi Compania Naţională "Coresi" care este antreprenorul general, în legătură cu atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui domeniu. Se are în vedere o perioadă de 12 luni pentru finalizarea lucrărilor, orizontul dării în folosinţă este iunie 2004. Au fost demarate toate etapele pregătitoare, inclusiv studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, evident atribuirea contractelor de execuţie şi proiectare se vor face în condiţiile prevăzute de lege prin licitaţie publică. Nu putem însă vorbi la această oră de o listă definitivă a beneficiarilor. Menţionăm însă că Uniunea Artiştilor Plastici a fost sesizată şi li s-au transmis până la această dată peste 190 de cereri de către artiştii plastici din toată ţara. Cererile au fost ierarhizate într-o ordine de priorităţi, în vederea desemnării primilor 56 de beneficiari individuali sau colectivi, având în vedere următoarele criterii principale. Au prioritate cererile artiştilor tineri care doresc să folosească în comun atelierul-locuinţă, cererile artiştilor care nu au sub nici o formă un atelier de creaţie. Au fost avute în vedere criterii valorice şi, în orice caz, capacitatea financiară a fiecărui artist care, evident, presupune plata acestor locuinţe. Recent, la 31 martie, au fost invitaţi la Ministerul Culturii artiştii, potenţiali beneficiari ai contractelor de cumpărare, pentru începere negocierilor de prevânzare. Apreciem că în 2-3 săptămâni vom primi toate opţiunile acestora, astfel încât parteneriatul necesar în începerea acestor lucrări să poată fi constituit. Afirmaţia că iniţiativa nu a fost cunoscută de către artişti nu are acoperire, în condiţiile în care aceştia au fost informaţi prin toate structurile Uniunii Artiştilor Plastici, afişaje la sediile acestora, scrisori de informare trimise filialelor în ţară din Bucureşti, informarea în Consiliului Naţional al Uniunii, precum şi prin mass-media, conferinţe de presă, interviuri la Televiziune şi Radio, interviuri în presă realizate de preşedintele Uniunii şi alţi membri ai conducerii acestora. Mai mult, termenele iniţiate pentru depunerea cererilor au fost prelungite de mai multe ori, astfel că în perioada 6-15 noiembrie s-au primit 123 de cereri de înscrieri, iar în perioada 15 noiembrie - 10 martie s-au primit încă 71, în aceeaşi perioadă 7 artişti retrăgându-şi cererile. În cele din urmă numărul celor înscrişi, aşa cum am menţionat, este de 194. Se primesc însă în continuare cereri, deoarece proiectul nu va fi singular şi, în condiţiile în care el este realizat în condiţii facilitare, încă opţiunile fluctuează. În sfârşit, nu dorim să aducem comentarii aprecierilor făcute de domnul deputat Emil Rus, cum că au fost conştientizaţi numai cei ataşaţi Puterii, sperăm doar că artiştii, dacă vor afla de această apreciere, să o ignore pur şi simplu. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat, doriţi să faceţi un comentariu la acest răspuns? |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, aşa este. Vreau să mulţumesc domnului ministru secretar de stat pentru răspunsul detaliat la problemele pe care le-am ridicat. Însă afirmaţiile de la sfârşitul răspunsului vreau să le uit şi eu. De ce? Mi-ar pare foarte rău ca în rândurile tineretului sau ale culturii să se tragă sforile. Dacă în acest domeniu facem acest lucru, etatizăm anumite probleme sau punem sub semnul întrebării, sub semnul partidului lucrurile acestea, nu este deloc bine, nu e bine să învăţăm tineretul care cred eu că este drept şi cinstit, nu este bine să-l învăţăm cu aceste lucruri de pe acum. Eu vă mulţumesc şi am dorit răspunsul şi în scris şi doresc să-l am, pentru a demonstra celor care m-au sesizat cum stau treburile. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc, domnule ministru. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Metin Cerchez are o interpelare adresată Ministerului de Interne. Domnule deputat, aşteptaţi răspunsul, da? Poftiţi, domnule general sau domnule chestor. V-am spus general pentru că aici avem chestorii noştri. |
||||
|
Domnul Nicolae Berechet (secretar de stat, Ministerul de Interne): Domnule preşedinte, Domnule deputat, Am prezentat o sinteză, atât cât am putut-o face, înainte de a da cuvântul domnului deputat Metin Cerchez, am pregătit şi un răspuns scris, dezvoltat pe care am să-l înmânez la cabinetul domniei sale. De principiu, cele 4 grupuri de persoane care au fost cercetate în perioada 1999 până la zi în judeţul Constanţa pentru infracţiuni de natură financiar bancară, respectiv restituiri ilegale de TVA, spălare de bani, unul din ele fiind, în formula iniţială, de o anume conotaţie la acea vreme, compus din Keser Mehmet, Iaser Jerbail, Mufleh Jaben şi alţii, cauză care a fost soluţionată în anul 2000, înaintată Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care, în octombrie 2000, a sesizat Tribunalul Bucureşti - Secţia I-a Penală pentru judecarea inculpaţilor. Un al doilea grup format din Oprea Mazilu Lucian, Martin Teodor Abas şi alţii a fost cercetat în perioada următoare, cauza fiind finalizată de către organele de poliţie şi înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa la data de 10 februarie 2003. Un al treilea grup compus din Nătăvală Tedi, Codreanu Constantin Doru, Nicuţ Tănăsescu şi alţii cercetaţi, de asemenea, pentru săvârşirea infracţiunii de determinare cu rea-credinţă a TVA-ului şi obţinerea nelegală a unor sume de bani, a fost finalizată cauza în 18 februarie 2003, dată la care respectiva cauză a fost înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu propunerea de declinare a competenţei. Şi, în sfârşit, o a patra cauză cu un grup de făptuitori compus din Bădiceanu Sultana, Bădiceanu Nicuţ, Tănăsescu, Manta şi alţii cercetaţi în stare de libertate pentru acelaşi gen de infracţiuni, a fost soluţionată la 1 aprilie 2003 şi înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa cu propunerea de trimitere în judecată. Deci nici una din cele 4 cauze, singurele care au vizat acest gen, de fapt, în judeţul Constanţa nu se mai află pe rolul poliţiei locale, nici a Inspectoratului General, ci au fost trimise spre competenta soluţionare parchetelor respective. Am terminat. |
||||
|
Doriţi să comentaţi, domnule deputat? Vă rog. |
||||
|
Prin această interpelare, practic nu am dorit decât să trag un semnal de alarmă, e clar că poliţia şi-a făcut datoria, poate cu puţine rezerve pentru că dosarul trimis către Parchet uneori lasă loc de interpretare, iar aceşti indivizi, aceşti infractori sunt puşi în libertate şi lucrul care este mai grav, aceşti bani deturnaţi sunt bani publici, bani din bugetul României şi e vorba nici mai mult, nici mai puţin de 38 de milioane de dolari, în primul caz pe care l-aţi spus, bani plecaţi afară. În următorul caz 170 de miliarde, deci aproximativ 6 milioane dolari bani care au plecat în America, s-au plimbat, s-au spălat prin 8 bănci în România şi o dată ajunşi în America, America i-a trimis în România fără ca nimeni să-şi dea seama că sunt bani din TVA, din returnări ilegale de TVA. Şi lucrul mult mai grav care s-a întâmplat acum, acest Keser Fatih în numele Grupului "Flecer Grup" a participat la privatizarea "Nitramoniei - Făgăraş", care a fost evaluată de APAPS la 21 de milioane de dolari şi cumpărată de aceşti indivizi, care au furat din România 38 de milioane de dolari, cu 807 mii de dolari. Nu ştiu de ce trebuie un parlamentar să aducă toate acestea la cunoştinţa organelor abilitate când organele abilitate trebuie să ia măsurile legale ce se impun şi să comunice în primul rând populaţiei, că impozitele în România sunt mai mari pentru că zeci şi sute şi milioane de dolari pleacă afară. Nu poate să-mi spună mie că este vinovat..., a citit domnul chestor aici numele a doi inspectori financiari, nu se pot da 38 de milioane de dolari fără aprobarea şefilor sau celor din Ministerul Finanţelor, e vorba de 38 de milioane de dolari într-un caz, 6 milioane de dolari în celălalt caz, de ce nu sunt arestaţi adevăraţii făptaşi, cei care favorizează infractorul. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mai doriţi, domnule chestor, să faceţi vreun comentariu? |
||||
|
Domnul Nicolae Berechet: Este evident că analiza fiecăreia din cele 4 cauze, pe care eu le-am enumerat numai, poate oferi prilejul unor discuţii de detaliu şi a unor chestiuni de nuanţă sau de context. Eu am găsit de cuviinţă să prezint în faţa domniilor voastre numai o sinteză a activităţii pe timp de aproape 4 ani a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa şi Inspectoratului General al Poliţiei pentru că, în fond, detaliile care înseamnă şi susţinerea în plan probatoriu a vinovăţiei componenţilor celor 4 grupuri se regăsesc în dosarele înseşi şi pot fi văzute, analizate, prelucrate de către cei ce au acces prin lege sau pur şi simplu care au cunoştinţă despre aceste cauze. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat Cerchez, dumneavoastră aţi mai adresat încă două interpelări cu acelaşi subiect Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei. Vă informez că, potrivit art.163 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, într-o şedinţă puteţi dezvolta o singură interpelare. Pentru celelalte, în consecinţă, veţi primi răspunsul scris. Tot Ministerului de Interne i se adresează cu o interpelare domnul deputat Damian Brudaşca. Este? Nu este. Domnule chestor, vă rog să-i răspundeţi în scris. Domnul deputat Gheorghe Dinu are o interpelare pentru Ministerul Finanţelor. Domnule deputat Gheorghe Dinu, sunteţi? Nu este. Răspundeţi în scris. Domnul Mircea Costache este? Răspundeţi în scris, Ministerul Finanţelor Publice. Domnul Székely Ervin-Zoltan are, de asemenea, o interpelare adresată Ministerului Finanţelor Publice. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea am adresat-o domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la aplicarea Decretului-lege nr.118. Potrivit legii, beneficiarii prevederilor Decretului-lege nr.118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările şi completările ulterioare sunt scutiţi de plata impozitelor şi taxelor locale. Ordonanţa Guvernului nr.36 din 2002 privind impozitele şi taxele locale ale cărei prevederi se aplică de la data de 1 ianuarie 2003 în art.54 alin.2 stabileşte că: "În cazul impozitului pe clădiri şi impozitului pe teren scutirea se acordă numai pentru locuinţa situată la adresa de domiciliu a contribuabilului şi pentru terenul încadrat la categoria de folosinţă, terenuri cu construcţii aferent acestei locuinţe.", restrângând astfel clar sfera scutirilor de la plata impozitelor. se încalcă astfel principiul constituţional conform căruia un drept social o dată câştigat nu mai poate fi retras, iar restrângerea lui se poate face numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii, ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Având în vedere că nici una din aceste ipoteze nu se poate constata în cadrul ordonanţei respective, aş solicita lămuriri privind motivele care au stat la baza acestei ordonanţe. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Ministerul Finanţelor Publice? Doamna Manolescu, vă rog să răspundeţi domnului deputat. |
||||
|
Domnul Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): La scrisoarea domnului deputat Székely Ervin-Zoltan adresată domnului prim-ministru şi prezentată pe scurt în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 24 martie 2003, adresăm următorul răspuns. În conformitate cu prevederile art.50 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice, anume prevăzute, sunt scutite de la plata impozitelor şi taxelor locale reglementate de aceasta. În acelaşi sens, dispoziţiile art.54 alin.2 prevede că în cazul impozitului pe clădiri şi al impozitului pe teren, scutirea se acordă numai pentru locuinţa situată la adresa de domiciliu a contribuabilului. În categoria acestora se regăsesc şi persoanele prevăzute de Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările şi completările ulterioare. Cele două articole se completează cu precizări în ceea ce priveşte scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren numai pentru locuinţa de domiciliu şi nu pentru toate proprietăţile, avându-se în vedere prevederile legii fundamentale privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, precum şi obligativitatea participării prin impozite şi taxe la cheltuieli publice. În acelaşi sens, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile ordonanţei privind aşezarea sarcinilor fiscale pentru categoriile de persoane cu venituri mici astfel: pentru categoriile de persoane cum sunt persoanele cu handicap gradul I şi II, nevăzătorii, persoanele care într-un an beneficiază numai de indemnizaţii de şomaj şi/sau ajutor social şi alocaţii de sprijin, se conferă posibilitatea ca prin hotărâri adoptate de consiliile locale să se acorde reduceri sau scutiri impozit pentru impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren. De asemenea, menţionăm că în baza legii, tot prin hotărâre de guvern se pot stabili şi alte situaţii speciale pentru care se pot acorda facilităţi fiscale. În conformitate cu aceste dispoziţii, considerăm că legislaţia privind impozitele şi taxele locale răspunde solicitărilor formulate de domnul deputat Székely Ervin-Zoltan. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat doriţi să faceţi un comentariu? Poftiţi. |
||||
|
Aş dori să mulţumesc pentru răspunsul pe care l-am primit şi deşi sunt de acord parţial cu faptul că poate să existe o raţiune pentru care scutirea de impozit să se refere numai la terenul de sub clădirile, casele de locuinţă, cred că totuşi nu am primit răspuns la întrebarea esenţială. De ce până la un moment dat a existat această scutire pentru toate terenurile şi de ce după aceea a fost acest drept restrâns, în lumina prevederilor constituţionale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Următoarea interpelare este adresată Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei de către domnul Ion Miclea. Este? Poftiţi, doriţi să dezvoltaţi sau aşteptaţi direct răspunsul? Poftiţi, domnule Bota. |
||||
|
Domnul Marius Sorin Bota (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea, răspunsul este următorul. Societatea Naţională de Transport Feroviar Călători are un parc de vagoane de 3332 bucăţi care compune zilnic 1550 de trenuri, din care 1300 sunt destinate trenurilor de lung parcurs intercity, rapide şi accelerate, iar 2032 vagoane sunt destinate trenurilor personale în trafic local. În programele de reparaţii, modernizări şi reconstrucţie vagoane din ultimii ani, CFR-Călători a urmărit înnoirea parcului de vagoane de călători, în acest moment având în exploatare 447 vagoane noi sau reconstruite. În continuare, se urmăreşte creşterea acestui număr cu încă 700 de vagoane din care o parte vor fi vagoane noi, iar o altă parte vagoane modernizate. Vagoanele, atât cele noi cât şi cele mai vechi, sunt uniform repartizate pe toate zonele geografice ale ţării. Zona Ardealului nu este defavorizată faţă de alte regiuni ale ţării. În prezent, pe Regionala CFR - Cluj circulă zilnic 200 de trenuri, din care 30 trenuri de rang superior şi 170 de trenuri personale. Preocuparea conducerii CFR - călători pentru crearea unor condiţii de călătorie civilizată este permanentă atât în vagoane noi, dar îndeosebi în cele mai vechi. Numai în primăvara anului 2003 există un program de reabilitare a vagoanelor cu prioritate a celor mai vechi, pentru care fondurile alocate se vor ridica la 34 miliarde de lei. De asemenea, se are în vedere introducerea în continuare de vagoane noi în trenurile care circulă între Bucureşti şi nord-estul ţării. Astfel, apreciem că începând cu 15 aprilie 2003, în compunerea trenurilor 631-632 Bucureşti-Oradea şi retur vor fi introduse vagoane modernizate în cursul anului 2002 şi începutul anului 2003. Sunt şi unele care au fost introduse în cursul anului 2002 şi continuă programul în 2003. Sunt şi unele dificultăţi întâmpinate de CFR Călători în întreţinerea acestor vagoane, majoritatea provenind din sustragerile şi devastările produse în vagoane de publicul călător. Numai în cursul anului 2002, s-au înregistrat sustrageri şi devastări de circa 15 miliarde lei. O altă greutate întâmpinată este mizeria şi cantitatea mare de gunoi constatate în trenuri la finalul unei curse. CFR Călători a încheiat contracte cu firme specializate în salubrizarea vagoanelor. La trenurile Intercity şi rapide există personal al acestor firme care însoţeşte şi execută lucrări de curăţenie în parcurs. Există şi cazuri de genul celor semnalate de dumneavoastră, când la trenuri în circulaţie sunt depistate uşi sau alte subansamble defecte. CFR Călători înregistrează aceste cazuri, ia măsuri de remediere şi, când este cazul, sancţionează personalul tehnic de întreţinere. CFR Călători are în vedere schimbarea în continuare a parcului de vagoane atât prin investiţii, cât şi prin modernizări, respectiv achiziţionări de vagoane noi sau second-hand. O componentă a înnoirii parcului de material rulant o reprezintă şi introducerea în circulaţie a ramelor automotoare Deziro fabricate de Siemens. Astfel, chiar în vestul ţării, între Cluj şi Timişoara au fost introduse în circulaţie, începând cu 29 martie 2003, 4 perechi de trenuri formate din aceste automotoare. Sperăm totuşi că introducerea în continuare a vagoanelor noi sau modernizate să impună şi publicului călător o anumită conduită în tren. Referitor la condiţiile din vagoanele de dormit, S.C. Gevaro S.A., societate care administrează aceste vagoane, cuşete şi restaurante aparţinând CFR Călători, se preocupă permanent pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport oferite călătorilor din toată ţara care apelează la serviciile societăţii, atât în traficul local, cât şi în traficul internaţional. Astfel, traficul de călători cu vagoane de dormit şi cuşete, pe relaţiile Satu-Mare-Bucureşti-Nord şi retur, respectiv Cluj-Napoca-Bucureşti-Nord şi retur este preluat de două perechi de trenuri rapide care au în compunere 11 vagoane de dormit şi 7 vagoane-cuşetă. Vagoanele de dormit aflate în circulaţie în trenurile menţionate sunt vagoane noi şi modernizate care se află în exploatare din anul 1993, respectiv 2002. Aceste vagoane asigură un grad sporit de confort tuturor călătorilor care apelează la transportul pe calea ferată cu vagoane de dormit. Din analiza gradului de ocupare a locurilor şi vagoanelor menţionate mai sus a reieşit faptul că aceste vagoane sunt ocupate în proporţie de 70% de către publicul călător, neexistând situaţii de imposibilitate de preluare a publicului călător cu vagoanele de dormit aflate momentan în circulaţie. De asemenea, pentru o mai bună eficientizare a activităţii de transport cu vagoane de dormit şi cuşete, Societatea Comercială Gevaro S.A. are în exploatare un număr optim de vagoane pe fiecare relaţie, evitându-se astfel circulaţia unor vagoane fără călători. Solicitările primite de societatea noastră din partea diverselor firme sau grupuri de turişti pentru introducerea în circulaţie a unor vagoane suplimentare sau special comandate sunt rezolvate cu promptitudine. În ceea ce priveşte calitatea şi curăţenia lenjeriei de pat, vă comunicăm că, începând cu luna august, respectiv decembrie 2002, atât pe vagoanele de dormit, cât şi pe vagoanele-cuşetă sunt folosite seturi de lenjerie nouă. Fiecare vagon îndrumat în cursă din staţia CFR Bucureşti-Nord sau staţia cap de secţie este dotat cu prosoape, săpun, hârtie igienică, apă minerală, pahare etc. De altfel, dumneavoastră nu menţionaţi cu exactitate trenul, data sau vagonul la care aţi constatat neajunsurile semnalate. De asemenea, atât vagoanele de dormit, cât şi vagoanele-bar sau restaurant aflate în circulaţie sunt aprovizionate cu toată gama de produse care se pot prepara sau comercializa pe vagoanele respective, în funcţie de caracteristicile şi dotările tehnice ale fiecărui vagon în parte. În strategia de dezvoltare a Societăţii Comerciale Gevaro SA este prevăzut ca până în luna iunie 2003 să fie retrase din circulaţie toate vagoanele-bar nemodernizate şi înlocuirea acestora cu 10 vagoane-bar bistro care corespund standardelor şi exigenţelor publicului călător. |
||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Aveţi de făcut vreun comentariu, domnule deputat? Poftiţi! |
||||
|
Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul pe care l-aţi dat. El este bun vis-a-vis de condiţiile pe care le traversăm în actuala perioadă. Dar dacă vreţi să vă spun şi numărul de tren sau ora şi ruta, o să vi le spun. Ceea ce mă nemulţumeşte este faptul că dumneavoastră faceţi referire în răspunsul dumneavoastră la conştiinţa celor care sunt pasageri sau clienţi ai dumneavoastră, spunând: "Sperăm totuşi că introducerea în continuare a vagoanelor noi sau modernizate să impună şi publicului călător o anumită conduită în tren. La condiţiile pe care uneori le semnalăm, nu putem să imputăm clienţilor noştri că se poartă necuviincios". Înţeleg strădania ministerului, însă schimbarea şefului de staţie din Staţia CFR Sibiu este expresia tocmai a acestei recunoaşteri, a faptului că este loc de mai bine, şi înţeleg că încercaţi să faceţi acest lucru. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Pentru domnul deputat Anghel Stanciu, care are o interpelare adresată, de asemenea, Ministerului Lucrărilor Publice. Vă rog să-i răspundeţi în scris, pentru că nu este prezent. Domnul deputat Ştefan Baban are o interpelare pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Domnule Baban, aşteptaţi răspunsul direct, da? Aţi primit răspunsul în scris. În aceste condiţii, domnule ministru Bota, aţi încheiat. Şi domnul Mardari a primit răspunsul în scris. Domnul Daraban a primit răspunsul în scris. Doriţi să vi se răspundă şi oral? Vă rog, prezentaţi întâi dumneavoastră interpelarea. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se referă la modernizarea transporturilor în sectorul naval şi este adresată direct domnului ministru Miron Mitrea. Transporturile fluviale şi maritime româneşti au importanţă deosebită atât pentru economia naţională în ansamblu, cât mai ales pentru economia judeţelor riverane cursului Dunării şi litoralului Mării Negre. În aceste condiţii, doresc să cunosc detalii în legătură cu activitatea pe care ministerul pe care îl coordonează o întreprinde în sensul reabilitării şi modernizării acestui sector. Vă mulţumesc. |
||||
|
Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Bota. |
||||
|
Domnul Marius Sorin Bota: Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: Transporturile fluviale şi maritime româneşti constituie o ramură importantă a economiei naţionale. În acest sens, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin Programul de guvernare pe anii 2001-2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.455 din 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.267 din 2001, a stabilit programe prioritare pentru alinierea sistemului de transport pe Dunăre la sistemul european, programe pentru alinierea sistemului de transport maritim la sistemul european, programe de investiţii noi pentru dezvoltarea, modernizarea şi întreţinerea infrastructurilor din porturi, programe de reabilitare şi modernizare a mijloacelor de căutare şi salvare. Astfel, Sectorul porturi fluviale şi de căi navigabile interioare, pentru acest sector, activitatea prioritară este dezvoltarea infrastructurii de transport, Coridorul Pan-european nr. VII - Dunărea. În vederea asigurării adâncimilor de navigaţie la bara Sulina şi pe Dunărea maritimă a fost achiziţionată, în baza unui credit făcut de stat, o dragă absorbant refulantă cu magazie proprie, având o capacitate de 2680 metri cubi, această navă a costat circa 12 milioane euro, din care mai sunt de achitat 8,4 milioane euro. Amenajări hidrotehnice pe Dunăre, de la kilometrul 845,5 la kilometrul 375, sector româno-bulgar, valoarea lucrărilor fiind de 94,1 milioane euro. Surse de finanţare - prin facilitatea ISPA a Uniunii Europene, perioada de execuţie 2003-2012. Amenajări hidrotehnice pe Dunăre, de la kilometrul 375 la kilometrul 175, lungime sector 200 km. Valoarea lucrării - 46 milioane euro, de asemenea, prin finanţare ISPA. Perioada de execuţie: 2003-2008. Apărări de maluri pe Canalul Sulina şi sistem de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe Dunăre. Lungime sector: 19 km. 1075 km acoperiţi prin sistemul de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe Dunăre. Ranfluarea epava Rostock. Valoarea lucrărilor: 76 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare şi credit de la Banca Europeană de Investiţii. Perioada de execuţie: 2003-2005. Alocaţiile bugetare în 2003 sunt 97 miliarde lei. Dotări şi amenajări pentru protecţia mediului. Valoare lucrări: 12 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare şi surse PHARE. Perioada de execuţie: 2001-2005. Din sursele PHARE a fost achiziţionată o navă de depoluare şi complex de prelucrare hidrocarburi. Amenajarea taluzurilor înalte ale Canalului Dunăre-Marea Neagră-Cernavodă Port-Poarta Albă-Constanţa Port. Lungime sector: 64 km. Valoare lucrări: 130,3 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare. În 2003, 45 miliarde lei. Surse proprii: ACN Constanţa 0,2 milioane euro. Perioada de execuţie: 2001-2014. Protecţie şi consolidări de maluri pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Lungime sector: 28 km. Valoare lucrări: 18,5 milioane euro. Surse de finanţare: alocaţii bugetare, surse ACN Constanţa. Perioada de execuţie: 2001-2010. Lucrări de refacere a infrastructurii pe zona Maliuc-Gorgova şi Vulturul, din credit BEI în valoare de 4,43 milioane euro. Creditul se va rambursa de către Guvernul României. Reabilitarea infrastructurii porturi fluviale: Sulina, Tulcea, comercial plus metalurgic; Galaţi, comercial plus metalurgic; Brăila, Cernavodă, Călăraşi, comercial plus metalurgic; Olteniţa, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, Moldova Veche. Valoare lucrări: 134,5 milioane euro. Surse de finanţare: resurse proprii ale administraţiilor portuare. Perioada de execuţie 2001-2015. Porturile maritime româneşti Constanţa, Mangalia şi Midia. Lucrările de investiţii derulate în anii 2001-2002 şi preconizate pentru anii 2003 şi 2004 au ca scop reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport. Sumele alocate pentru aceste lucrări au fost asigurate şi sunt asigurate din fonduri proprii ale companiilor naţionale organizate ca administraţii de porturi şi căi navigabile, fonduri de la bugetul de stat din credite externe rambursabile şi nerambursabile. Astfel, în anul 2002, în porturile maritime româneşti s-au efectuat din fonduri proprii lucrări de întreţinere şi reparaţii a infrastructurilor portuare în valoare de 91 miliarde lei, iar pentru anul 2003 sunt programate lucrări în valoare de 131 miliarde lei. Lucrările de investiţii constând în obiective de investiţii derulate sau în curs de derulare sunt: terminal de containere cu o capacitate anuală de depozitare şi distribuţie a containerelor de 337.000 T.E.U., lucrare finanţată din credit extern 75% de la Banca de Cooperare Internaţională a Japoniei şi de la bugetul de stat 25%, cu o valoare totală estimată de 152 milioane dolari, cu termen de punere în funcţiune trimestrul IV 2003. Continuarea Proiectului "Port Constanţa-Sud - Zona Liberă", proiect ce include lucrări de umpluturi şi de dragaj, de derocare în Portul Constanţa-Sud, lucrare finanţată de la bugetul de stat. Obiectivul cuprinde realizarea unui pasaj rutier denivelat în Portul Constanţa. Valoare totală: 11 miliarde lei. Realizarea unui mol în zona digului de larg al portului Constanţa. Valoare totală: 2,66 miliarde lei. Terminarea dragajului în Portul Constanţa. Valoare totală: 44,3 miliarde lei. Proiectul de mediu şi infrastructură, proiect finanţat din împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 30 milioane euro, şi din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, valoare: 30,5 milioane euro. Constă în lucrări şi achiziţii de echipamente pentru ecologizarea Portului Constanţa şi construcţia unei staţii de alimentare electrică. Finalizarea digului de nord al Portului Constanţa, prin prelungirea cu 1050 metri a digului. Valoare: 3680 miliarde lei, sume asigurate din fonduri de la bugetul de stat. Lucrări pentru împrejmuirea Portului Constanţa în vederea aplicării reglementării din Ordonanţa de Guvern nr.131 din 2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.99 din 2002. Valoare: 4,538 milioane euro, lucrări finanţate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Centrale eoliene în Portul Constanţa. Valoare: 1933 miliarde lei, sume asigurate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Zone de acces a navelor pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Valoare: 963 miliarde lei, sume asigurate din fonduri de la bugetul de stat. Lucrări pentru securizarea Portului Constanţa. Valoare: 600 miliarde lei, sume asigurate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Îmbunătăţirea drumurilor în Portul Constanţa. Valoare: 2,5 miliarde lei, sume asigurate din fonduri proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Îmbunătăţirea siguranţei maritime şi fluviale, obiectiv asigurat prin programul PHARE 2001, în valoare de 16,37 milioane euro. Se finalizează cu dotarea în conformitate cu cerinţele convenţiilor internaţionale cu două nave de căutare şi salvare, echipament MRCC - reţea computere şi soft pentru programe SAR de căutare şi salvare a oamenilor pe mare; sistemul OPRC - cooperare şi răspuns în caz de poluare cu hidrocarburi, 3 nave de intervenţie în caz de poluare, beneficiar Grupul de Intervenţie şi Salvare Navală Constanţa; 2700 metri liniari baraj flotant antipoluant; beneficiar: Grupul de intervenţii şi salvare navală Constanţa; sistemul NAVTEX - beneficiar CN Radionav Constanţa; sistem informatic privind evidenţele de nave, personal navigant, evenimente de navigaţie, beneficiar Autoritatea Navală Română; sistemul VTMS pe sectorul românesc al Dunării, sistem privind traficul şi managementul navelor, beneficiar: Autoritatea Navală Română; şi proiect de twinning pentru siguranţa maritimă - asistenţă în derularea pentru Autoritatea Navală Română. |
||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Aţi prezentat un adevărat raport de activitate. Poftiţi, domnule deputat! |
||||
|
Mulţumesc foarte mult pentru răspunsul competent dat şi destul de amănunţit legat de toate obiectivele de investiţii care sunt cele mai mari în domeniul transporturilor. O singură problemă aş mai avea: Cap.II, legat de modernizarea navelor care au mai rămas sub pavilion românesc. Este vorba de 32 de nave ale armatorilor români, care mai circulă în lume, şi care sunt de foarte multe ori arestate în porturile străine pentru faptul că armatorii nu au reuşit să facă nici un fel de investiţii pentru modernizarea lor. Rog pe domnul ministru să găsim metode de finanţare astfel încât să încurajăm armatorii pentru aducerea navelor la standardele internaţionale. Altfel, riscăm ca România să rămână fără nici o navă, fără pavilion românesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Ştefan Baban are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii. Aşteptaţi răspunsul sau vreţi să prezentaţi pe scurt conţinutul interpelării? Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Am înţeles că am două răspunsuri: unul se referă la criza sistemului românesc de sănătate... |
||||
|
Dar acum vorbim de coplata serviciilor medicale. |
||||
|
Nu! Aş dori să-mi răspundă la amândouă Ministerul Sănătăţii, mai ales că, vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă în sistemul de sănătate, aţi văzut şi manifestaţia de ieri cu adresă precisă la Parlament şi la Preşedinţia ţării. Aşa că rugămintea mea către dumneavoastră este să acceptaţi să ne răspundă Ministerul Sănătăţii la ambele interpelări. |
||||
|
Stimate coleg, dumneavoastră aveţi trei sau patru interpelări astăzi. Vă amintesc cuprinsul art.163, care prevede că în numele unui grup parlamentar se poate dezvolta într-o şedinţă o singură interpelare. Deci o dezvoltăm pe aceasta - coplata serviciilor medicale. La celelalte veţi primi răspuns scris. |
||||
|
Eu doresc să-mi răspundă la criza sistemului românesc de sănătate care continuă. Interpelarea mea aşa se intitulează "Criza sistemului românesc de sănătate continuă". Nu doresc s-o dezvolt, nu vreau să vă mănânc din timpul pe care îl mai avem la dispoziţie, vreau un răspuns. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule ministru, răspundeţi, vă rog, la ultima interpelare. |
||||
|
Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei): Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Referitor la o interpelare mai veche, vă informez că coplata a fost anulată, scoasă din contractul-cadru şi normele de aplicare a acestuia. Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată în 24 februarie privind criza sistemului românesc de sănătate, vă comunicăm următoarele: Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii, celelalte surse de finanţare, precum cele de la bugetul de stat, bugetul local, veniturile extrabugetare, completând fondurile din domeniul sanitar în cadrul activităţii specifice prevăzute de lege. Introducerea asigurărilor sociale de sănătate a reprezentat o schimbare a modului de finanţare a sistemului de asistenţă medicală care s-a perfecţionat de la an la an aducând în sistem sume importante pentru finanţarea serviciilor medicale. Din analiza evoluţiei colectării veniturilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, rezultă o creştere constantă de la 41.733,8 miliarde de lei în anul 2001, la 54.800 miliarde lei în 2002 şi la 56.741,9 miliarde lei prognozate pentru anul 2003. Pentru a face comparabile aceste cifre în condiţiile de inflaţie, datele mai sus prezentate au fost calculate şi în USD. Din aceste date rezultă o creştere continuă de la an la an. Sintetic, ele se prezintă astfel: venituri în 2001-2002-2003 - miliarde lei - 41.733, corespunzând 1.436 miliarde dolari; 54.800 de miliarde respectiv l.574,4 miliarde dolari; în 2003 - prognoza pentru încheierea colectării fondului unic - 56.741,9 miliarde, respectiv 1.694,6 miliarde dolari. În vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei, scăderii morbidităţii şi a deceselor evitabile, în baza Programului de guvernare în perioada 2001-2003, Guvernul a adoptat şi a pus în practică o serie de măsuri privind protecţia socială a grupurilor de populaţie expuse la risc, acordarea medicamentelor esenţiale în regim compensat şi gratuit, continuarea măsurilor de protecţie faţă de bolile transmisibile şi cronice, acordarea de lapte praf pentru copiii din grupa de vârstă 0-12 luni; medicamente gratuite fără plafonare pentru aceeaşi categorie de vârstă, precum şi măsuri de reformă sanitară, de eficientizare a serviciilor de sănătate. Strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei privind politica de reorganizare a spitalelor, reforma finanţării spitalelor, politica medicamentelor şi a materialelor sanitare este în derulare şi constituie măsuri de reorientare a sistemului sanitar către pacient, către creşterea actului medical şi a siguranţei vieţii pacientului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele judeţene de asigurări îşi îndeplinesc atribuţiile legate de colectarea contribuţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi de administrare potrivit legii, în limita bugetului aprobat anual de către Parlamentul României. Din analiza cheltuielilor în cadrul fondurilor alocate din bugetul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, rezultă că în perioada 2001-2003 au fost utilizate în sistem sume de 36.624,1 miliarde lei în 2001; 47.502,9 miliarde în 2002 şi, respectiv, 54.722,4 miliarde lei aprobate pentru acest an. De asemenea, pentru a face comparabile aceste cifre, le putem calcula şi în moneda de referinţă. Referitor la arieratele spitalelor şi farmaciilor, precizăm următoarele: în anul 2002, casele de asigurări de sănătate au contractat şi decontat spitalelor servicii medicale stabilite pe tariful pe zi de spitalizare şi pe caz rezolvat, în limita fondurilor aprobate. De altfel, numai în anul 2002, au fost internate în spital 5,9 milioane persoane. La sfârşitul anului 2002, la nivelul acestui domeniu de asistenţă medicală s-au acumulat arierate în sumă de 9.195,7 miliarde lei, prin angajarea de cheltuieli peste valoarea contractată şi fără surse de finanţare. De asemenea, în anul 2002, casele de asigurări de sănătate au contractat cu farmaciile servicii în limita fondurilor aprobate şi au decontat acestora contravaloarea medicamentelor eliberate în cadrul valorilor contractate. Peste valoarea contractată, în baza prescripţiilor medicale, farmaciile au eliberat pentru tratamentul ambulatoriu medicamente cu şi fără contribuţie personală, a căror valoarea la sfârşitul anului 2002 totaliza 3489,6 miliarde de lei. Cu toate că arieratele acumulate se datorează şi într-un caz şi în celălalt depăşirii valorii contractate cu casele de asigurări de sănătate, plata acestora revenind celor care le-au angajat, respectiv farmaciile şi spitalele, Casa Naţională şi Ministerul Sănătăţii, pentru a facilita stingerea arieratelor acumulate, au iniţiat un proiect de hotărâre de Guvern, au negociat şi au semnat cu reprezentanţii producătorilor şi distribuitorilor de medicamente un protocol şi au emis ordine comune pentru plata eşalonată a obligaţiilor înregistrate către furnizorii de servicii farmaceutice, cât şi pentru plata serviciilor medicale spitaliceşti. Reglementările menţionate prevăd următoarele: obligaţiile către furnizorii de servicii farmaceutice sunt incluse şi prevăzute distinct în contractele de furnizare de servicii farmaceutice încheiat în anul 2003, iar plata acestora se efectuează în ordinea cronologică a facturilor depuse, în limita fondurilor alocate, în două tranşe, în luna martie şi aprilie 2003. Plata serviciilor medicale rămase nedecontate la finele anului 2002, concretizate în arieratele spitalelor către furnizorii de bunuri şi servicii în contractele de furnizare încheiate pentru anul 2003, se efectuează eşalonat în trei tranşe, în lunile martie, aprilie, iunie 2003, numai de către instituţiile sanitare care au realizat în anul precedent indicatori până la limita prevăzută în actele normative în anul 2002, respectiv contractul-cadru şi normele de aplicare. Potrivit obligaţiilor cuprinse în protocol, Casa Naţională asigură fondurile aferente plăţii obligaţiilor restante la termenele stabilite în graficele de eşalonare, iar în limita competenţelor supraveghează atât derularea operaţiunilor de stingere a obligaţiilor spitalelor către furnizorii de bunuri şi servicii, precum şi plata obligaţiilor către farmaciile de circuit închis, urmând ca aceştia să-şi achite în cadrul relaţiilor contractuale directe arieratele către furnizorii lor. Eficientizarea serviciilor de sănătate presupune aplicarea reformei în unităţile cu paturi. S-a pornit de la faptul că sănătatea, într-adevăr, aşa cum se zice, nu are preţ. Dar sănătatea are un cost. De asemenea, s-au avut în vedere fondurile care pot fi colectate şi care pot fi puse la dispoziţie prin Legea bugetului pentru întregul sistem de sănătate la nivel naţional. De asemenea, s-a făcut o evaluare a reţelelor unităţilor spitaliceşti şi s-a stabilit o strategie de reorganizare a acestora şi pe principii economice. Se are în vedere dezvoltarea medicinei primare în centrele de permanenţă pentru medicii de familie, sprijinirea acestora, prin trecerea în folosinţă gratuită a aparaturii medicale care se disponibilizează ca urmare a reducerii activităţii unor spitale, dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate printr-un program de cel puţin un an de zile, prin care acestea să fie capabile să dreneze intrările în spital, ca în unităţile spitaliceşti într-adevăr să intre pacienţii care au nevoie de a fi trataţi în spital. Transformarea unor unităţi spitaliceşti neperformante, datorate lipsei de încadrare cu specialişti în anumite specialităţi medicale, în special anestezie, terapie intensivă, chirurgie generală, traumatologie, ortopedie, care existau în structurile organizatorice ale unor unităţi spitaliceşti, dar care efectiv nu aveau voie, potrivit legii, să desfăşoare astfel de activităţi, în centre medico-sociale sau centre de sănătate, respectiv ambulatorii, cu 5 - 10 paturi, pentru a asigura, totuşi, o asistenţă medicală de urgenţă în zonă. Totodată, s-a urmărit închiderea unor locaţii mari consumatoare de fonduri, cu cheltuieli de întreţinere, reparaţii curente şi dimensionarea structurilor, potrivit numărului de paturi care a fost avut în vedere la proiectarea unităţilor spitaliceşti. Marea majoritate a spitalelor sunt proiecte tip pentru un anumit tip de paturi, număr de paturi, pe anumite criterii de habitat, de organizare interioară a secţiilor, or, în ultimul timp sunt spitale care au crescut cu între 200 şi 300 numărul paturilor în aceleaşi incinte. Totodată, în unele unităţi spitaliceşti din judeţe există 3, chiar 4 secţii de acelaşi profil, în acelaşi oraş, care este reşedinţă de judeţ, existând şi un spital municipal care la rândul lui are în structură încă două secţii de acelaşi profil. Aceste secţii au fost restructurate, înfiinţate 2 secţii cu un număr la limita maximă de paturi, fiind concentrată acolo aparatură performantă, cadre valoroase, constituind astfel o secţie care să asigure securitatea actului medical pentru orice pacient. În spaţiile rămase disponibile au fost organizate sau înfiinţate secţii complementare care nu au existat în spitale. La acest moment ne aflăm la evaluarea făcută de către comisii conduse de demnitari, împreună cu Colegiul medicilor de la fiecare judeţ, cu profesori universitari, cadre didactice din centrele universitare şi şefii de probleme pe specialitate, pe ţară, discutate, aprobate de comun acord cu consiliile judeţene, cu prefecturile şi continuăm activitatea până la sfârşitul lunii aprilie, urmând ca, după aprobarea structurilor, unităţile spitaliceşti să încheie contractele cu casele, pentru prestarea serviciilor medicale, potrivit noii organigrame. Acestea sunt posibilităţile pe care ţara le poate furniza la acest moment. Nu dorim altceva decât să îmbunătăţim calitatea actului medical, siguranţa pacientului şi să cheltuim banii, atâţia câţi sunt, mai bine decât s-a făcut până acum. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule Baban, vă rog să faceţi un mic comentariu, dacă doriţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, nu vreau să discut prea mult. Ce să mai spun? Spun că nu este bine unde ne aflăm, spun că mă aşteptam la un program, în câteva puncte, al Ministerului Sănătăţii, împreună cu Casa de Asigurări de Sănătate, să ne spună ce fac cu banii pentru că, totuşi, sunt nişte bani care n-au ajuns unde trebuie, spun că nu este bine că marea majoritate a pensionarilor se duc să-şi ia reţete compensate şi se termină tot ce au de dat într-o zi jumătate, maxim două, şi pe urmă mor ăia pe acolo pe la uşile farmaciilor - vorbesc de oamenii în vârstă, bolnavi, care au mare nevoie pentru a-şi duce zilele de azi pe mâine de medicamente şi aşa mai departe. Spun că avem în continuare mai mare mortalitate decât natalitate în România. Spun că trebuie făcut ceva pentru a aduce la lumină şi acest sector care se cheamă sănătatea cetăţenilor şi nu ştiu dacă domnul ministru a fost printr-un spital, dar eu am vizitat câteva spitale şi m-am îngrozit. Ferească Dumnezeu să te îmbolnăveşti! Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Colegilor de la PRM am să le adresez o rugăminte. V-am amintit astăzi de vreo două ori prevederea art. 163 care spune că la şedinţa de dezvoltare a interpelărilor se dă cuvântul pentru dezvoltarea unei singure interpelări. Dacă este timp se mai poate da la încă una. Dumneavoastră v-am dat până acum la vreo 5. Pentru că nu sunt, totuşi, alţi colegi de la alte grupuri parlamentare, vă propun să vă mai dau încă la 2 dintre dumneavoastră cuvântul. |
||||
|
Domnul Ludovic Mardari (din sală): Eu am o interpelare din 17 februarie 2003. Eu ce sunt de vină că nu au venit să-mi răspundă? |
||||
|
Vă rog, în raport de prevederile art. 163, să precizaţi dacă doriţi dumneavoastră să comentaţi, sau un coleg care poate să primească şi răspuns. Încă o dată vă întreb: Grupul parlamentar al PRM, preferaţi să dau cuvântul domnului Mardari sau unuia care poate să primească răspuns de la Ministerul Justiţiei, de pildă, şi încă un răspuns de la Ministerul Sănătăţii? Prima pentru domnul Mardari. Poftiţi. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să precizez că această interpelare la care mă voi referi în continuare am prezentat-o pe scurt în data de 17 februarie 2003. Dacă vă amintiţi, am şi protestat în Camera Deputaţilor, dumneavoastră conduceaţi şedinţa în acea zi, în legătură cu faptul că nu se prezintă nimeni pentru a primi un răspuns. Iată despre ce este vorba. Interpelarea a fost adresată domnului prim-ministru. Obiectul ei este următorul: anul trecut, în 25 noiembrie, v-am adresat interpelarea înregistrată cu numărul 593 b în care mă refeream la situaţia deficitară privind eliberarea medicamentelor gratuite şi compensate în judeţul Timiş. Cu acea ocazie am evidenţiat unele aspecte cu totul specifice în comparaţie cu alte judeţe din ţară, şi anume: 1) la Timişoara, centrul universitar unde activează medici foarte bine pregătiţi profesional, se tratează numeroşi pacienţi din diferite zone ale ţării, decontările între judeţe, prin casele de asigurări de sănătate fiind necorespunzătoare, diminuându-se fondurile repartizate Timişului pentru medicamentele gratuite şi compensate; 2) din cele 110 farmacii existente, doar 14 sunt agreate de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, pentru comercializarea medicamentelor gratuite şi compensate, fapt care sporeşte nemulţumirea pacienţilor obligaţi să stea la cozi interminabile; 3) sumele repartizate pentru această categorie de medicamente sunt mici, dacă avem în vedere că Timişul este unul dintre cele mai mari judeţe din ţară. La interpelarea amintită, am primit un răspuns evaziv, care reprezintă o compilare a unui material scris, existent la Ministerul Sănătăţii, fără nici o legătură cu problemele concrete prezentate. Vă pun la dispoziţie, în copie, acea interpelare, precum şi răspunsul primit, pentru a vă convinge de nepăsarea colaboratorilor dumneavoastră. Anexez şi protestul a 100 de cetăţeni din Timişoara, care au de suferit datorită proastei organizări şi datorită administrării neraţionale a fondurilor repartizate pentru medicamentele gratuite şi compensate. Consider că nu este nevoie de mii de semnături pentru a vă convinge să dispuneţi, domnule prim-ministru, luarea unor măsuri de înlăturare grabnică a acestei stări de nemulţumiri a populaţiei suferinde din judeţul Timiş. Sper ca de data aceasta să nu mai primesc ca răspuns simple generalităţi şi o să vedeţi că, de fapt, tot generalităţi sunt. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul secretar de stat Pavelescu. |
||||
|
Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei): Cu precizarea, domnule deputat, că datele pe care vi le prezint sunt din documentele oficiale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Analizând evoluţia fondurilor alocate judeţului Timiş, se constată o creştere de la an la an atât a serviciilor medicale pe total, cât şi a celor aferente medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală. Şi am aici situaţia: cheltuieli pentru servicii medicale pe 2000, 2001, 2002, prognoza pentru 2003, în miliarde. În 2000 au fost 836 de miliarde - Timişul. În 2001 - 1.246,5 miliarde; cu 410 miliarde mai mult. În 2002 - 1.579,3 miliarde. În 2003 prognozat - 1.755,4. Asistenţă cu medicamente în ambulatoriu: au avut 129,9 miliarde în 2000; 161,1 în 2001; 2002 - 200 de miliarde; 230,9 în 2003. Medicamente cu contribuţie personală: 51,8; 59,6; 68,3; 79 în 2003. Medicamente fără contribuţie personală: 78,1; 101,5; 131,6; 151,9. Fondurile au crescut din 2000 în 2003 cu aproximativ 110%. Semnificativă este creşterea la medicamentele fără contribuţie personală, de la 78,1% la 151,9% - 94,5%. La cele fără contribuţie personală, de la 60,1% la 65,8% în 2003. Acestea sunt datele pentru judeţul Timiş care, comparativ cu ".. (bine, este un judeţ mare, cu clinici universitare care prestează servicii intraspitaliceşti) mai poate beneficia la rectificare, pentru semestrul II de o cotă parte din cei 10% prevăzuţi de Legea finanţelor publice 500/2002 care vor fi redistribuiţi să completeze fondul de asigurări de sănătate aprobat pentru 2003. Dacă doriţi, există toată documentaţia, baza de date la Casa OPSNAJ. Veniţi, eventual, să avem şi o discuţie cu casa şi cu direcţia de sănătate publică, să vedem dacă într-adevăr banii aceştia au fost cheltuiţi aşa cum ei au fost planificaţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă întreb, stimate coleg Mardari, dacă nu vreţi, totuşi, să lăsaţi să i se răspundă şi colegului dumneavoastră. Constat că există o mare solidaritate între membrii PRM. Când ajung la microfon nu mai contează dacă ceilalţi nu mai ajung. Poftiţi. Intervenisem pentru domnul Adrian Moisoiu, ca să poată şi dânsul să-şi dezvolte interpelarea, dar asta e! Poftiţi. |
||||
|
După cum aţi putut constata, interpelarea mea a fost adresată domnului prim-ministru. Cu toate acestea, răspunsul pe care l-am primit, este semnat de doamna ministru a sănătăţii, Daniela Bartoş. De data aceasta, răspunsul nu mai este evaziv, este incomplet. Nu s-a spus nimic despre decontările aproape inexistente între judeţe, prin casele de asigurări de sănătate, pacienţii vin la Timişoara, dar banii de asigurări de sănătate rămân în judeţul lor de domiciliu. Nu s-a consemnat nimic în răspuns despre numărul de farmacii din judeţul Timiş, care comercializează medicamente gratuite şi compensate. S-a răspuns, practic, doar la una dintre cele trei probleme prezentate în interpelare: s-au prezentat nişte cifre care sugerează o creştere continuă a fondurilor repartizate judeţului Timiş de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar nu s-a amintit nimic de faptul că în fiecare an 200 de miliarde din banii colectaţi în judeţul Timiş nu se mai întorc în judeţul Timiş, dimpotrivă, aceşti bani mai sunt diminuaţi şi de către pacienţii care vin din alte judeţe să se trateze în Timişoara, centru universitar. Nu s-a vorbit nimic despre arieratele aferente fiecărui an. De exemplu, o bună parte din banii repartizaţi pe anul 2003 sunt utilizaţi pentru plata datoriilor pe 2002. În consecinţă, şi în 2003, situaţia medicamentelor compensate şi gratuite va rămâne la fel. Nu sunt mulţumit de răspunsul primit. Consider că este vorba de o desconsiderare a parlamentarilor din partea Executivului, respectiv din partea domnului prim-ministru, care trebuia demult să o demită pe doamna Daniela Bartoş, în loc să o desemneze să-mi răspundă la această interpelare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, Constat cu regret că timpul afectat Grupului parlamentar PRM, potrivit art. 135, a fost demult şi cu multe numere încălcat. Aş ruga Ministerul Sănătăţii să răspundă în scris celorlalte interpelări, dar pentru că îl respect prea mult pe domnul Adrian Moisoiu, vă rog să ".. |
||||
|
Domnul Adrian Moisoiu (din sală): Eu nu mai pun întrebarea. Să răspundă domnul ministru. |
||||
|
Vă rog, domnule ministru, răspundeţi interpelării domnului Adrian Moisoiu. |
||||
|
Domnul George Pavelescu: Domnul deputat a formulat o interpelare, şi anume, care este temeiul legal şi social în baza căruia Casa OPSNAJ a emis cu adresa nr. 782 N/12.02.2003, prin care beneficiarii legilor speciale, respectiv Decretul-Lege nr. 118/90, Legea nr.42/90, Legea nr.44/94, Legea nr.105/99 şi Legea 189/2000, au dreptul la medicamente gratuite numai dacă nu au alte venituri decât pensii. În baza prevederilor legislaţiei în vigoare şi noii organizări şi funcţionări a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din 31.10.2002 publicat în Monitorul Oficial nr. 838/20.11.2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 509 din 18.12.2002 pentru abrogarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală, tratament ambulatoriu şi a dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau fiziologice în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 la data de 09.01.2003, adresa este întemeiată astfel: potrivit art. 5 alin. 1 din hotărârea menţionată, pentru fiecare boală cronică, asiguratul are dreptul la o singură prescripţie medicală pe lună, cu maximum trei medicamente care să acopere integral necesarul întregii luni. Din coroborarea prevederilor art. 5 alin. 2 din actul normativ susmenţionat cu cele ale art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, rezultă că persoanele prevăzute la art. 6 lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 150/2002, şi anume persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimul instaurat în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobate prin Legea nr. 189/2000 cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război republicate, precum şi persoanelor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor în Revoluţia din decembrie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi, precum şi cele provenite din pensii. Persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi se află în îngrijirea familiei beneficiază de gratuitate suportată din fondul unic pentru asigurări sociale de sănătate, în condiţiile legii. Pentru aceste categorii de persoane, casele suportă integral preţul cel mai mic al medicamentelor, corespunzător denumirii comune internaţionale, cuprinse în lista cu denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman, în tratamentul ambulatoriu de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţii medicale. |
||||
|
Poftiţi, domnule Moisoiu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere, dar domnul secretar de stat nu a dat nici un răspuns şi, după câte ştiu, dânsul este de formaţiune militară şi chiar aşa s-a şi motivat numirea dânsului pe post de secretar de stat, este exact pentru ca să poată să fie punctual la întrebările date. întrebarea mea a pornit din durere, din durerea acestor oameni care sunt beneficiarii legilor speciale, care au o anumită vârstă, care nu sunt în concordanţă cu vârsta de pensie şi în consecinţă dreptul de a primi medicamente gratuite le-a fost luat. Dumneavoastră mi-aţi citit articolul din Ordonanţa nr. 150 în care spuneaţi: "cei care cotizează sau nu cotizează la casa de sănătate". Aceasta este cu totul altceva, domnule ministru. Mă iertaţi. Răspunsul cred că nu a fost pregătit şi v-aş ruga, dacă se poate, reveniţi cu el sau recunoaşteţi că ordonanţa este ilegală şi nu este în concordanţă cu legea. |
||||
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Unde aţi mai auzit termenul acesta "ordonanţe ilegale"?! |
||||
|
Nu este în concordanţă cu legile, doamna vicepreşedinte. Deci, în sensul acesta m-am referit, pentru că sunt 5 legi care sunt amintite. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Aş ruga-o pe doamna Liliana Naum să fie înţelegătoare şi să primească răspunsul scris. |
||||
|
L-am primit în scris. |
||||
|
Cu scuzele pentru faptul că v-am făcut să rămâneţi până acum. Pe reprezentanta Ministerului Justiţiei o rog, de asemenea, să răspundă în scris celorlalte interpelări pe care le are de răspuns. Cu aceasta, declar şedinţa de astăzi închisă. Ne vedem mâine dimineaţă în şedinţa în plen. Vă doresc o seară plăcută. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35. |
||||
 |
