Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Puiu Haşotti, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă spun întâi: "Christos a Înviat!" şi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor cu anunţul privind prezenţa. Din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 293. Sunt absenţi 51 din care 47 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, vă anunţ că, în conformitate cu prevederile art.17, alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2000 pentru stabilirea şi sancţionarea unor fapte contravenţionale în operaţiunile de transport feroviar şi cu metroul;
• Legea pentru completarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România;
• Legea pentru înfiinţarea comunei Negrileşti, prin reorganizarea comunei Bârseşti, judeţul Vrancea;
• Legea pentru înfiinţarea comunei Ploscuţeni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeţul Vrancea;
• Legea pentru înfiinţarea comunei Popeşti, prin reorganizarea comunei Urecheşti, judeţul Vrancea;
• Legea pentru înfiinţarea comunei Păuleşti, prin reorganizarea comunei Tulnici, judeţul Vrancea;
• Legea pentru înfiinţarea comunei Horodnic de Sus, prin reorganizarea comunei Horodnic, judeţul Suceava;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului;
• Legea privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2002 pentru modificarea art.10 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2003 privind obligativitatea utilizării sistemului electronic de colectare a datelor statistice.

În continuare vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie trimise comisiilor permanente spre avizare:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2003 privind vânzarea unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 mai 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, adoptat de Senat în şedinţa din 24 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 mai 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Legea 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, iniţiată de domnul deputat Emil Boc.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003

4. Propunerea legislativă privind accelerarea fluxurilor monetare în economia naţională, iniţiată de domnul deputat Codrin Ştefănescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003

5. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, iniţiată de domnul deputat Stanciu Zisu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003

6. Propunerea legislativă în legătură cu modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de 5 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii, iniţiată de 2 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003

8. Propunerea legislativă pentru completarea art.81 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003.

9. Propunerea legislativă privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale în activităţile de realizare a securităţii, apărării şi siguranţei naţionale, iniţiată de domnul deputat Ion Stan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.2 şi art.3 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în M.Of., Partea 1, nr.387/18 august 2000, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru industrii şi servicii.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003

11. Proiectul de Lege privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei şi al altor localităţi, adoptat de Senat în şedinţa din 24 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Termenul de depunere a raportului: 5 iunie 2003

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este de fapt un raport de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.78/2000. Vă rog să urmăriţi raportul pe care îl aveţi difuzat.

La pct.1 din raport - textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, partea I, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Partea a II-a a pct.2 - text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.3 şi 4 de la acelaşi punct, cu privire la art.5, comisia ne propune textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3 din raportul de mediere - textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4 şi 5 - textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6 - tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.7 - tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 8 şi 9, care sunt şi ultimele - tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din ele? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Mulţumesc.

Am parcurs raportul. Îl vom supune votului final în ziua destinată acestui scop.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2003 pentru ratificarea amendamentului nr.1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureşti şi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii.

Suntem în procedură de urgenţă. Domnul deputat Tudor Baltă va prezenta întâi timpii de dezbatere şi apoi pe scurt şi raportul. Poftiţi, domnule Baltă.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem ca timp total de dezbatere 10 minute, cu un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poftiţi şi prezentaţi raportul pe scurt.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, întrunită în data de 23 aprilie 2003, a luat în discuţie raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2003 pentru ratificarea amendamentului nr.1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureşti şi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la Contractul de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru finanţarea proiectului privind infrastructura urbană în Bucureşti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 19 decembrie 2000, şi pentru modificarea Legii nr.489/2001 privind ratificarea acestui contract.

Comisia a aprobat raportul prezentat în forma adoptată de Senat şi îl propune spre aprobare Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a Ordonanţei de urgenţă - în procedură de urgenţă.

La titlul proiectului de lege adoptat de Senat - dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat şi acest text în unanimitate.

Titlul Ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.I - Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.II - Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.III şi IV - Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege. Îl vom supune votului final mâine.

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Suntem în continuarea dezbaterilor.

Vă rog să urmăriţi de la poziţia nr.3 din raportul comisiei.

Domnul Boc are o problemă. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În acest caz avem un amendament la chiar primul punct al legii; fiind vorba de o continuare a dezbaterilor, mă simt obligat să fac o precizare cu privire la acest amendament respins, ce figurează la pagina nr.23 din raport, primul amendament respins, iar acest amendament are următorul conţinut, pe care vi-l propun dumneavoastră: "Pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senatului, partidele politice trebuie să propună candidate femei în proporţie de cel puţin 30%".

În vederea susţinerii unui asemenea amendament, voi utiliza următoarele argumente:

1. Cu ocazia revizuirii Constituţiei am introdus un text, la art.16, prin care se consacră accesul egal al femeilor şi bărbaţilor la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. Cu alte cuvinte, acest text pe care-l propunem acum, când discutăm de modificarea Legii Electorale, este să dea consistenţă acestui principiu constituţional care deja a fost validat de către Comisia Constituţională.

2. Acest text este expresia unui principiu de largă respiraţie democratică, este expresia unui principiu al discriminării pozitive, ce urmăreşte într-o manieră substanţială să contribuie la democratizarea vieţii politice din România şi la încurajarea participării femeilor la viaţa publică.

3. În al treilea rând, un asemenea principiu nu este străin de practica şi logica democratică din ţările avansate. Menţionez faptul, de exemplu Constituţia Franţei are un asemenea principiu, consacrat în art.3, în Constituţia revizuită din 1990, iar Legea Electorală merge mai departe şi asigură acces egal al femeilor şi bărbaţilor la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice, iar ţările nordice au reglementări de drept şi de fapt, fără să uităm faptul că în ţările nordice femeile au o pondere între 45 şi 55% în parlamentele naţionale, iar partidele politice au obligaţia de a include femei pe liste, mergând până la 50%. Noi am propus 30%.

Având în vedere aceste argumente şi având în vedere, bănuim, generozitatea dumneavoastră, considerăm că veţi fi de acord - de această dată - cu acceptarea acestui amendament ce ar da expresie unei vieţi reale democratice în Parlamentul României, şi a faptului că ne interesează locul şi rolul pe care femeia trebuie să-l aibă în societate, şi în viaţa politică în special, şi că dorim să încurajăm participarea acesteia în viaţa publică. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, stimate coleg, pentru că aţi vorbit de generozitate, şi suntem imediat după Paşte, îi dau cuvântul şi doamnei Ivănescu, dar vă reamintesc, stimaţi colegi, că amândoi - şi nu numai dumneavoastră - am dezbătut acest amendament un ceas.

Domnul Emil Boc:

Sigur că da. S-a şi votat ...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu ştiu dacă s-a votat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu s-a votat! (Râsete din partea dreaptă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Nu s-a votat, de aceea am şi dat cuvântul. Deci, v-aş ruga să fiţi mai concisă faţă de ce-aţi vorbit data trecută.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De obicei sunt un parlamentar concis. Cred că observaţi termenul de "parlamentar" pe care l-am folosit. Vreau să readuc colegilor noştri în amintire faptul că în România este un deficit de democraţie, prin aceea că femeile sunt slab reprezentate în structurile de decizie, inclusiv în cele politice. Acest lucru trebuie remediat. Sigur, amendamentul ar fi sunat mai corect dacă era spus în felul următor: "Nici unul din cele două genuri umane - şi am denumit gen uman sexul, pe înţelesul tuturor -, deci nici unul din cele două genuri umane nu poate să fie subreprezentat în Parlamentul României". Deci, nu poate să aibă mai puţin de 30% din locurile ocupate în Parlament. Dar, pentru că suntem la începutul drumului democratic, este bine să spunem lucrurilor pe nume, şi anume că vrem pe listele parlamentare 30% să fie femei - uitaţi, că nici nu am spus locurile pe care să fie situate -, pentru că atât doamnele, cât şi populaţia ţării trebuie să se obişnuiască că o democraţie nu este niciodată completă dacă nu cuprinde cele două jumătăţi ale Cerului: femeile şi bărbaţii. Aşa că, vă rog să votaţi acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi pentru frumoasa metaforă şi pentru sublinierea cu grupul parlamentar concis. Pentru că, eu înţeleg că aţi subliniat acest lucru, să nu-l includeţi şi pe şeful grupului parlamentar, care nu este deloc concis. Nu poate " " " (Râsete.)

Din partea iniţiatorului.

Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa după cum s-a arătat şi cu ocazia începerii dezbaterilor la acest proiect de lege, amendamentul formulat de domnul deputat Boc nu face obiectul acestui proiect de lege, nu poate face obiectul acestui proiect de lege. Dacă observaţi, proiectul de lege are ca obiect organizarea şi funcţionarea autorităţii electorale permanente. Atât şi nimic mai mult.

Problema ridicată de domnul deputat Boc, chiar dacă pe fond cred că este bună soluţia propusă, nu-şi găseşte locul aici. O asemenea prevedere ar trebui, poate, prinsă în Legea partidelor politice, pentru că partidele politice sunt cele care întocmesc listele de candidaţi. Acolo, poate, îşi găsea locul acest amendament, nicidecum în proiectul de lege pe care l-a elaborat Guvernul privind înfiinţarea autorităţii electorale permanente.

Ca atare, vă rog să supuneţi la vot, pentru că s-a discutat foarte mult această problemă. Vă rog să supuneţi la vot respingerea acestui amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu nu vreau să reluăm dezbaterile de data trecută, nu vreau nici să fiu excesiv de ferm, şi atunci, pentru că s-au înscris la cuvânt înainte de a avea eu această iniţiativă, domnul Boc şi domnul Brudaşca, vă propun să le dăm dumnealor cuvântul şi apoi să votaţi încheierea dezbaterilor la acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Doamna Angela Bogea:

Nu este adevărat!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă deputat, pentru că suntem obişnuiţi "să cântăm în biserică", vă rog frumos, dacă aveţi ceva de comentat, să poftiţi aici. Încă o dată, stimată colegă, dacă aveţi ceva de comentat, poftiţi la tribună şi exprimaţi-vă. Mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să explic de ce grupul nostru s-a opus acestei limitări a dezbaterilor. Cred că suntem, poate, la singurul proiect de lege aflat pe ordinea de zi unde nu avem procedură de urgenţă. Şi aşa cred că era cazul, măcar la acest proiect de lege, să dăm posibilitate colegilor noştri să se exprime şi să votăm în cunoştinţă de cauză, având în vedere că nu acelaşi auditoriu se află în faţa noastră, cu cel care a asistat acum două săptămâni la dezbaterea pe marginea acestui text. în consecinţă, dezbaterea era binevenită. Dar, evident, ne vom supune votului majoritar exprimat de dumneavoastră.

În al doilea rând, vreau să menţionez faptul că este locul aici pentru un asemenea amendament, şi vreau să menţionez aici şi să-i amintesc domnului ministru, pe care îl apreciez, că discutăm raportul asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Deci, ne aflăm în prezenţa acelui proiect de lege care vizează alegerea deputaţilor, a senatorilor. Iar noi dorim ca, în cadrul acestui proiect de lege, să se includă această menţiune cu privire la faptul că partidele politice vor trebui să includă pe listele lor candidate femei în proporţie de 30%. Şi, aici, vreau să mai nuanţez, poate nu am fost bine înţeles. Nu înseamnă în mod automat că acele candidate femei vor fi pe cele 30% locuri eligibile. Nu! Partidele politice sunt obligate ca pe lista de 17, de 15, de 9 - în funcţie de judeţele care sunt în România - 30% din locuri să fie ocupate de femei. Partidul politic, în baza competiţiei interne, stabileşte el ordinea pe listă. Sau, dacă vom schimba sistemul electoral, vom da posibilitate probabil alegătorului, să stabilească el ierarhia pe listă, şi nu partidul politic. Important era şi este, ca această măsură să stimuleze partidele politice din România, de a include pe listele electorale oferite în competiţia politică, femei, în proporţie de 30%.

Nu vreau să mai reamintesc faptul că acest principiu este şi de profundă inspiraţie social-democrată, şi noi ştim că în România există un partid care aspiră să ajungă membru al Internaţionalei Socialiste, şi contăm pe votul acelui partid. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca. Sper să nu apelaţi şi dumneavoastră la Internaţionala Socialistă.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu cred că este cazul, domnule preşedinte.

Dar eu vreau să se consemneze în stenogramă că este pentru prima dată, de când sunt parlamentar, când sunt de acord cu Puterea şi, mai ales, cu domnul secretar de stat Fleşariu. Este prima dată în acest sens - susţin ideea domniei sale şi aş mai veni şi cu alte argumente.

Eu mă întreb de ce doar 30%, dacă tot vorbim de egalitatea şanselor? Să fie vorba despre o egalitate de doar 30%?! Eu ştiu că egalitate este când este vorba de 50 la 50, sau fifty-fifty, cum se spune la bişniţari.

Şi apoi, o altă chestiune. Care este raţiunea pentru care doar pentru Camera Deputaţilor şi Senat să fie aplicat acest principiu? De ce să nu fie aplicat, dacă tot este vorba de alegeri, şi pentru organismele inferioare, pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene.

Şi, în al treilea rând, ce facem cu homosexualii şi cu lesbienele? În ce categorie îi integrăm pe aceştia?

Iată de ce, cred că este bine să lăsăm şi partidele politice şi electoratul să decidă în deplină cunoştinţă de cauză, nu pe criterii artificiale, care sunt procentele pentru care merită să se zbată ca femeile să fie reprezentate în organismele superioare, respectiv la nivelul Parlamentului. Eu, dacă aş fi femeie, m-aş simţi jignit că mi se dă o egalitate doar de 30%. Mulţumesc. (Aplauze din partea stângă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc. Aţi auzit şi argumentele pentru, şi cele contra.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi. Cred că nu contestaţi acest lucru.

Abţineri sunt? 3 abţineri.

Amendament respins.

La pct.3 din raport, cel cu privire la art.23. Domnule Boc aţi avut un amendament? Poftiţi.

Comisia a propus menţinerea textului iniţiatorului.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, în primul rând vreau să menţionez faptul că este un amendament pe care, în raport îl avem la pagina nr.24, şi care figurează ca autor prin Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, dar a fost susţinut şi de către subsemnatul în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Colegii care au participat la dezbatere îşi amintesc acest lucru. Şi anume, este vorba de o chestiune minoră, dar cu consecinţe foarte importante. În textul propus de către comisie se spune că: "autoritatea electorală permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu competenţă generală". Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic - şi noi am susţinut - ca acolo să fie adăugată sintagma "sub control parlamentar". Este foarte important ca această entitate administrativă care se creează să figureze şi să fie sub autoritatea Parlamentului, pentru a rezolva eventualele situaţii de criză - să ne amintim doar cazul de la CNSAS, pentru a da un exemplu doar. Altfel, ea rămâne într-o formă destul de vag precizată, iar sintagma aceasta "sub control parlamentar" ar defini foarte clar regimul juridic al acestei autorităţi electorale permanente şi ar accentua faptul că are doar conotaţii şi aspecte administrative, şi nu elemente care să ţină de decizia politică sau parlamentară.

Deci, cred că propunerea formulată şi amendamentul propus de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ar trebui să fie susţinut, repet, a fost susţinut în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de grupul parlamentar al Partidului Democrat. Vă mulţumesc. El se află la pag.24, pct.2.

Domnul Valer Dorneanu:

La pag.23.

Domnul Emil Boc:

La pag.24 din raport. Deci, pagina din raport este 24, sus, pct.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Este 23, domnule deputat. Probabil că nu avem aceeaşi formă, însă amendamentul este cel cu "sub control parlamentar".

Dacă mai doreşte cineva să intervină la acest amendament?

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Pentru a nu exista suspiciunea că se va folosi acest organism în interes exclusiv politic, susţin amendamentul cu privire la necesitatea punerii lui "sub control parlamentar".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Fleşariu, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte, nu se poate pune problema că acest organism ar putea fi folosit excesiv politic, întrucât el are doar atribuţii pur tehnice: să asigure urnele de vot, cabinele să le uniformizeze, să asigure întocmirea şi ţinerea la zi a listelor electorale permanente etc., etc. Deci, acţiuni pur tehnice, pe de o parte.

Pe de altă parte, vreau să relev faptul că toate organismele autonome, toate instituţiile autonome prevăzute de cap.V, din titlu al III-lea al Constituţiei, care sunt instituţii administrative autonome, se găsesc sub controlul parlamentar, fără însă a se spune în legile de organizare a fiecăreia dintre acestea că ele se află sub control parlamentar.

Ca atare, şi această instituţie se va afla sub control parlamentar, fiind o instituţie administrativ autonomă, şi, ca atare, se găseşte sub control parlamentar. Nu este nevoie să se spună, în mod expres, în această lege, să se facă această menţiune. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Duvăz, apoi rog preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să-şi spună părerea. Rog raportorul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să ia loc în banca destinată comisiei permanente care a avizat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, în opinia mea, acest control parlamentar asupra unui organism electoral permanent este un lucru nepotrivit, şi o să vă explic de ce. De altfel, istoria acestui organism permanent este veche şi iniţiativele au fost succesive. Iată că acum suntem în faţa situaţiei de a - în fine - înfiinţa un organism permanent electoral. Acest Birou permanent electoral sau cum se va numi el, are rolul de a controla procesul de alegere în tot parcursul - între cele două, să spunem, momente principale electorale. Deci, inclusiv alegerile parţiale. El va trebui să decidă, în consecinţă, cât mai departe de puterea politică.

Ideal ar fi fost ca acest organism să fie, dacă vreţi, ca o putere judecătorească. Deci, să nu fie sub controlul factorului politic, pentru că Parlamentul este factor politic, şi mă surprinde ceea ce colegii mei din opoziţie susţin, că un control parlamentar ar asigura o neutralitate politică, pentru că orice Parlament, evident, are o majoritate.

De altfel, n-aş vrea să le reamintesc colegilor din opoziţie de câte ori s-a pus problema influenţei unei majorităţi asupra instituţiilor controlate, aşa-zis de Parlament. Plus că, "sub control parlamentar" pur şi simplu nu ştim ce înseamnă. Înseamnă modificarea compoziţiei de câte ori Parlamentul va decide aceasta? Gândiţi-vă că acest organism electoral trebuie să decidă asupra unor date de alegeri, asupra unor proceduri, la urma urmei, să le controleze şi aşa mai departe. Deci, legile le facem noi, dar aplicarea lor o face acest organism permanent. Cred că distanţarea lui de politic, pe care o doresc la fel ca şi colegii din opoziţie, poate fi asigurată tocmai dacă el nu se află sub un nemijlocit sau direct control parlamentar, şi dacă totuşi acesta ar trebui iniţiat, ar trebui să spunem exact ce înseamnă acest control parlamentar şi în ce constă el şi unde se poate Parlamentul amesteca şi unde nu, că fără o siguranţă şi o stabilitate a membrilor acestui organism, acest organism va fi timorat şi nu va face ceea ce este chemat să facă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi dacă doreşte să mai intervină? Staţi numai puţin, domnule profesor. Staţi, că doreşte domnul Boc, nu în calitate de membru al Comisiei juridice. Ar trebui să manifestaţi solidaritate faţă de decizia comisiei.

Domnul Emil Boc:

Eu mă supun deciziei comisiei, dar aceasta nu înseamnă că nu am dreptul legal să-mi apăr un amendament. Am un respect faţă de domnul preşedinte şi faţă de decizia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Dar sunt surprins de declaraţiile colegilor de la putere, cu privire la faptul că un asemenea organism ar trebui să fie plasat, din câte am înţeles, dacă nu sub control parlamentar, sub controlul executivului şi, cunoscând subtilitatea gândirii domnului deputat care a vorbit mai înainte, nu pot să înţeleg cum s-a produs această schimbare de optică democratică. Adică, în loc să accepţi un control al celei mai democratice instituţii, totuşi, dintr-un stat de drept care, este Parlamentul, să accepţi un control care, de fapt este un non control, exercitat de către Guvern, prin intermediul unei majorităţi, sau a unui Guvern care decide şi guvernează ţara.

Din acest punct de vedere este inacceptabilă această schimbare de macaz democratic, de la o logică democratică, la o logică ce ţine mai mult de accente autoritare şi de dominaţia executivului. Oricum rămâne sub control parlamentar, ceea ce se doreşte aici, Autoritatea Electorală Permanentă, nu este vorba de a fi scoasă de sub controlul parlamentar, discuţia era de a menţiona expres, aşa cum domnul ministru a spus aici. Deci, toate susţinerile potrivit cărora nu este bine ca o asemenea autoritate să fie sub control parlamentar sunt lipsite de temei. Ea rămâne sub control parlamentar. Problema este dacă este nevoie să accentuăm explicit sau rămâne implicit, aşa cum propunea Guvernul, iar propunerea noastră a fost că aici trebuie să avem de-a face cu o chestiune explicită, pentru a evita crizele care pot afecta funcţionarea unei asemenea instituţii, gândindu-ne la ce s-a întâmplat în trecut, aşa cum am menţionat la Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, care teoretic tot o instituţie administrativă autonomă este, dar sub control parlamentar, şi atunci am ştiut exact cui ne adresăm pentru a rezolva această criză. Că nu a fost rezolvată, este o altă problemă.

De aceea, noi credem că nu avem nevoie de ambiguităţi în lege, nu avem nevoie să mergem cu presupusul. Legea, potrivit tuturor exigenţelor europene, trebuie să fie previzibilă, clară şi precisă. De aceea am menţionat şi am dorit ca acest lucru să fie menţionat expres, şi nu pentru a discuta dacă această echitate intră sau nu sub control parlamentar. Evident că rămâne sub control parlamentar!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate coleg,

Cel mai nedemocratic mod de a pune problema în viaţa publică şi Parlament este de a răstălmăci cu rea-credinţă cuvintele cuiva. Aceasta mi se pare atitudinea cea mai nedemocratică.

În ceea ce mă priveşte n-am spus nici o clipă că aş dori să fie în subordinea Guvernului sau că aş dori ca unii să se gândească să fie în subordine, ci am spus că aş dori să fie mai independent decât în subordinea Parlamentului. Iar înscrisul explicit "în subordinea Parlamentului" presupune acest tip de subordonare, că va face ce? Un raport anual, că va fi demis, că oamenii vor putea fi schimbaţi la nişte date fixate sau în legătură cu nişte activităţi pe care Parlamentul le apreciază sau pur şi simplu el este sub control parlamentar pentru că este numit de Parlament la un interval de timp şi punct. Pentru că de buna funcţionare a instituţiilor - şi aici îmi pare rău că judecaţi lucrurile altfel decât foarte democratic, inclusiv în consiliul arhivelor, avem instituţii care să răspundă, conform Constituţiei, de buna funcţionare a instituţiilor statului, alte instituţii decât Parlamentul, care se presupune că sunt investite cu încredere, cu voturi şi care au aceste atribuţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Am urmărit cu deosebit interes duelul democratic ce a premers intervenţiei mele şi constat că se produc fisuri importante în falia aceasta a democraţiei româneşti.

Eu am revenit la microfon pentru că insist pe ideea de a se face această menţiune expresă, chiar dacă domnul secretat de stat susţinea că implicit toate instituţiile autonome sunt în subordinea Parlamentului, dar este nevoie de o asemenea precizare, cu atât mai mult cu cât şi antevorbitorul lăsa să se înţeleagă posibilitatea ca aceste organisme la un moment dat să-şi facă propria lor politică, să nu fie subordonate nimănui în mod concret, să nu fie nici o precizare concretă în actul de lege, şi atunci să rezulte, prin absurd, că ei pot să-şi facă propria lor politică, fără să aibă nici un fel de repercusiuni asemenea atitudini.

Întrucât este vorba de un organism care urmăreşte reglarea structurilor democratice sau a activităţilor democratice, nu văd de ce există această reticenţă pentru o exprimare clară şi inechivocă a unui asemenea lucru, de trecere a sa sub control parlamentar.

În felul acesta, indiferent care este majoritatea, se evită posibilitatea ca legislativul, în absenţa unei exprimări foarte clare, să transforme acest organism autonom într-un fel de preş pe care să îşi şteargă când vrea şi când nu vrea propriile sale picioare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc cu privire la introducerea art. 23¹, care sugerează funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, sub control parlamentar. Aţi auzit argumentele domniei sale, ale celorlalţi apărători, precum şi argumentele iniţiatorului.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 28 voturi pentru.

Împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 42 voturi împotrivă, 28 pentru a fost respins amendamentul.

Revin la art. 23. Comisia nu propune pentru alin. 1 şi 2 amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Votate în unanimitate cele două alineate ale art. 23, în formularea iniţiatorului.

Pentru alin. 3 comisia ne propune modificarea acestuia. Urmăriţi, vă rog, pagina 5 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la această modificare a textului de la alin. 3 art. 23? Nu. Adoptat în unanimitate.

Comisia ne propune, după art. 23, introducerea a încă 5 articole: 23¹, 23², 23³ şi 23⁴.

La art. 23¹ dacă sunt obiecţiuni? Adoptat amendamentul, introdus art. 23¹.

La art. 23² alin. 1 rămâne nemodificat, alin. 2 şi 3 se modifică, potrivit amendamentelor de la pct. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente? Nu. Votat în unanimitate.

La alin. 1 şi 4 care rămân nemodificate în concepţia comisiei, dacă aveţi? Nu. Votate în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art. 23³. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art. 23⁴. Aveţi obiecţiuni la 23⁴? Adoptat amendamentul 7, cu privire la 23⁴.

După 23⁴, amendamentul 8, cu privire la art. 24.

Domnul Emil Boc:

Articolul 23 alin. 5.

Domnul Valer Dorneanu:

V-am întrebat şi nu aţi spus nimic.

Domnul Emil Boc:

Articolul 23 alin. 5.

Domnul Valer Dorneanu:

Am zis punctul 4.

Revenim la art. 23¹ alin. 5, unde domnul Boc...

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

În cadrul amendamentelor respinse, la pagina - probabil că nu vor corespunde paginile din raport cu cele menţionate de noi - la pagina 28, în textul pe care eu îl am, figurează un amendament pentru art. 23¹ alin. 5 şi, pentru a înţelege, textul actual propus este: "Preşedintele şi vicepreşedinţii - evident, ai Autorităţii Electorale - nu pot fi membri ai unui partid sau formaţiune politică sub sancţiunea eliberării din funcţie". Textul adoptat de comisie este: "Preşedintele şi vicepreşedintele nu pot fi membri ai unui partid politic". Amendamentul de îmbunătăţire este următorul: "Preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale nu pot fi membri ai unui partid politic, nu pot desfăşura alte activităţi cu caracter politic şi nu pot fi soţ sau rudă până la gradul al III-lea cu preşedintele României, cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Senatului, cu membrii Guvernului şi cu preşedinţii partidelor politice".

Acest amendament, care figurează şi în propunerea formulată de Asociaţia Pro Democraţia cu privire la Autoritatea Electorală Permanentă, urmăreşte tocmai ceea ce s-a discutat aici: să-i asigurăm acestei entităţi administrative un caracter autonom şi independent, să nu poată fi influenţat politic.

Din acest punct de vedere noi am propus ca pe lângă interdicţia de a nu putea desfăşura activităţi politice, de a nu fi membru al unui partid politic, să menţionăm şi acest aspect care vizează incompatibilitatea sau evitarea conflictelor de interese, ca o persoană ce face parte din Autoritatea Electorală Permanentă să fie soţ, rudă şi aşa mai departe cu vreunul dintre cei menţionaţi aici. Şi anume: preşedintele Camerei Deputaţilor, al Senatului, membrii Guvernului, preşedinţii partidelor politice, pentru că partidele politice, nu?, sunt principalii actori ai jocului electoral, iar Autoritatea Electorală Permanentă urmează să supravegheze buna desfăşurare a acestei activităţi. Şi imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă un membru al Autorităţii Electorale Permanente ar fi frate cu preşedintele unui partid politic. Un conflict de interese ar putea apărea imediat, fără nici un fel de problemă. Iată de ce, pe această cale vă propunem să acceptaţi un asemenea amendament, pe linia întăririi autonomiei independenţei şi echidistanţei politice a acestei entităţi pe care o stabilim azi prin lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi voie să ajut eu colegii în locul dumneavoastră, cu descifrarea textului, pentru că nu este la art. 23⁴. Dumneavoastră aţi propus un alineat nou la art. 23¹.

Stimaţi colegi,

Vă semnalez că prin propunerile domnului Boc noi revenim la art. 23¹ şi dumnealui vrea să propună un alineat 5. Îl găsiţi la pagina 28: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic, nu pot desfăşura alte activităţi cu caracter public şi nu pot fi soţ sau rudă până la gradul al III-lea cu preşedintele României, cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Senatului, membrii Guvernului şi preşedinţii partidelor politice".

Iniţiatorul doreşte să-şi spună părerea cu privire la acest amendament?

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Noi am conceput acest organism ca autoritate autonomă care urmează să fie condusă de un preşedinte, deci o conducere unipersonală, preşedinte care să fie ajutat de doi vicepreşedinţi.

Domnul deputat Boc ar dori să schimbe întreaga filosofie a proiectului de lege pe care noi l-am propus, în sensul ca - aşa sună din propunere - "Autoritatea Electorală Permanentă este alcătuită din cinci membri". Noi nu am gândit aşa. Autoritatea Electorală Permanentă are au aparat care se stabileşte prin structura sa de către Guvern, printr-o hotărâre a Guvernului. Eu citesc textul pe care l-a propus domnul Boc: "Autoritatea Electorală Permanentă este alcătuită din cinci membri". Nu este adevărat!

Domnilor,

Domnule Boc,

Şi eu am propunerea dumneavoastră "..

Domnul Emil Boc:

Dar nu aceasta este.

Domnul Ionel Fleşariu:

Daţi-mi voie!

În ceea ce priveşte interdicţia ca preşedintele şi vicepreşedinţii să facă parte din partidele politice o avem scrisă la alin. 5 al art. 23¹: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai vreunui partid sau formaţiuni politice, sub sancţiunea eliberării din funcţie".

Deci, textul propus de domnul deputat Boc se regăseşte în proiectul nostru.

Concepţia pe care noi am dat-o acestui organism este puţin diferită de cea gândită de domnul deputat Boc. Repet: autoritatea are o conducere unipersonală, un preşedinte, care este ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi, o să vedem în continuare cum. Ea nu este alcătuită din mai mulţi membri, care să fie numiţi de către Parlament sau de altcineva, va avea un aparat, repet, care va fi mai întins sau mai puţin întins, în funcţie de sarcinile concrete pe care le are. Iar interdicţia de a nu face parte din partide politice o avem noi trecută în lege, aşa că nu înţeleg care este noutatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a elimina orice urmă de confuzie: domnul ministru s-a referit la un alt text. Textul pe care-l discutăm şi acceptat de comisie este următorul: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic". La pagina 8. Acesta este textul comisiei adoptat.

Eu am propus ca pe lângă această precizare să se adauge ceva în plus, cu privire la conflictul de interese. Şi anume: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic", deci exact aşa cum este în textul propus de comisie, la care am adăugat: "nu pot desfăşura alte activităţi cu caracter politic şi nu pot fi soţ sau rudă până la gradul al III-lea cu preşedintele României, cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu membrii Guvernului şi cu preşedinţii partidelor politice".

Am încercat să eliminăm orice conflict de interese, pe de o parte, în raport cu acele autorităţi care numesc membrii Autorităţii Electorale Permanente: Guvern, Camera Deputaţilor, Senat, Preşedinte. Aceste entităţi numesc membri ai autorităţii electorale permanente şi era firesc să nu fie într-o relaţie de rudenie. Iar cu preşedinţii partidelor politice, pornind de la argumentul legat de faptul că partidele politice sunt principalele elemente care asigură jocul electoral, principalii agenţi ai luptei electorale. Deci, nu ne aflăm la o discuţie cu privire la componenţa autorităţii electorale permanente, pe care nu o discut, ci cu privire la incompatibilităţi şi conflict de interese.

Deci, pe lângă textul propus că nu pot fi membri ai unui partid politic, să adăugăm faptul că nu pot fi rude, soţ, soţie cu entităţile menţionate. Acesta este conţinutul amendamentului şi aş vrea să se înţeleagă foarte bine acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Eu sunt pentru respingerea amendamentului domnului deputat Boc, din cel puţin două motive. Primul motiv este că textul, aşa cum a fost el aprobat de comisie, este suficient, iar al doilea motiv este acela că, totuşi, România este o democraţie consolidată şi a introduce astfel de prezumţii de, să spunem, culpabilitate în ierarhizarea unor astfel de funcţii mi se pare deja excesiv.

Este pur şi simplu o încercare de a introduce ideea că există în democraţia românească un pericol permanent care trebuie oprit, trebuie obturat şi se creează o stare de incertitudine în legătură tocmai cu o instituţie care este a democraţiei, şi această instituţie apare acum şi nu a apărut acum mulţi ani. Domnul Boc probabil că era student pe vreme aceea, prin anii 1992. Această instituţie a fost foarte mult discutată în mediile democratice româneşti, inclusiv în societatea civilă şi mai ales în mediile politice. Şi atunci s-a considerat că această instituţie ar fi putut crea anumite suspiciuni. Or, după 12, 13 ani de democraţie, de exerciţiu democratic, prin alegeri, prin alternativa la guvernare, să venim cu astfel de construcţii, nu facem altceva decât, fie să ne întoarcem în urmă, fie să încercăm să aducem în discuţie lucruri pe care le susţinem exclusiv din dorinţa de a face pe plac celor care spun că există o sensibilitatea în democraţia românească, mai grav, o instabilitate din acest punct de vedere.

Instituţiile funcţionează, domnule deputat, şi vă dau şi drept la replică, foarte bine, în România, majoritatea instituţiilor democratice, şi mă refer la Parlament, mă refer la instituţiile care şi-au dovedit viabilitatea, au păşit deja în etape superioare ale modificărilor. Daţi voie acestei instituţii pe care au gândit-o mulţi înaintea acestui Guvern şi care acest Guvern a avut hotărârea să o facă, să funcţioneze şi să funcţioneze în parametrii democratici moderni.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Toată "garnitura" cea grea a democraţiei apare în seara aceasta la microfon, ceea ce este un bun câştigat pentru dezbaterile parlamentare.

Eu, însă, susţin punctul de vedere exprimat de domnul Boc. Noi avem exemple destul de dureroase în care membri ai Guvernului şi-au numit proprii lor soţi în instituţii care ar trebui să fie echidistante. Dacă avem acest exemplu nefericit, nu prea funcţionează corect democraţia şi instituţiile ei în România, domnule deputat. Prin urmare, cred că se impune o asemenea clară precizare pentru a evita posibilitatea numirii rudelor şi cumetrilor şi celorlalte categorii în asemenea instituţii vitale, tocmai pentru a asigura viitorul funcţionării democratice a instituţiilor de drept în România.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Se pare că avem tendinţa aceasta a politizării şi a exagerării excesive. Pentru că domnul Boc este unul dintre cei care au susţinut insistent această autoritate, inclusiv în Comisia Constituţională, şi acolo vorbeam, distinse coleg, după cum vă amintiţi, că este un organism tehnic care uitaţi-vă ce atribuţii are. Nu văd acum de ce politizaţi atât şi vă aduceţi punctele de vedere în discuţie, doar de dragul de a nu aduce la bun final această dispoziţie? Am senzaţia că sunteţi într-o contradicţie permanentă.

Pe de o parte, doriţi o autoritate şi, pe de altă parte, faceţi tot ce se poate să împiedicaţi votarea ei, cu probleme mai mult inventate decât reale. Nu vă supăraţi că vă spun lucrul acesta, pentru că - repet - atribuţiile acestui organism sunt aproape eminamente tehnice.

Poftiţi. Aceasta v-am dat, ca să vă justific încă o dată dreptul la replică, v-am nominalizat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi tot într-o manieră colegială şi politicoasă vă invit să faceţi observaţiile dumneavoastră în calitate de deputat, de la această tribună, la fel ca şi noi, şi de la tribuna preşedintelui să faceţi acele observaţii care vă revin în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Cu tot respectul şi cu colegialitatea necesară spun acest lucru.

În al doilea rând, vreau să vă spun că tot demersul pe care îl fac şi, împreună cu grupul parlamentar, încercăm să-l impunem, vizează tocmai elaborarea unor legi bune care să ne ferească în viitor de acuze reciproce.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu vorbea mai înainte de o Românie virtuală. Aş vrea să-l invit să coboare în România reală şi să lase filosofia politică în turnul de fildeş, acolo unde îi este locul, şi să coboare în România reală pe care o trăim cu toţii. În România care figurează în topul celor mai corupte ţări din lume, iar conflictul de interese este principala sursă a corupţiei în orice ţară din lume. Iar noi venim cu o reglementare care încearcă să atenueze corupţia prin impunerea conflictului de interese. Guvernul pe care dumneavoastră îl reprezentaţi, domnule deputat, vă amintesc, ca să coborâţi cu picioarele în România reală, a adoptat acum o lună o lege a conflictului de interese. De ce nu aţi spus atunci că România nu are nevoie de o lege a conflictului de interese, că România este democratică şi ar fi o jignire la adresa României să impunem o lege a conflictelor de interese.

De ce nu aţi folosit acest discurs atunci, când a venit premierul Năstase cu o lege a conflictelor de interese şi veniţi acum, când propun o reglementare expresă a conflictului de interese.

Domnule deputat, vă reamintesc că Legea conflictului de interese, pe care dumneavoastră aţi susţinut-o în Parlament, la Capitolul "Magistraţi" figurează conflict de interese până la gradul IV de rudenie inclusiv. Atunci de ce n-aţi pus întrebarea că este o Românie nedemocratică, când am figurat că am pus acolo că nu pot fi soţi, rude până la gradul IV, inclusiv magistraţii între ei. De ce nu v-aţi revoltat atunci?

Pe de altă parte, colegul meu spunea, pe bună dreptate: România are nevoie de legi ferme prin care acest conflict de interese trebuie să fie foarte bine reglementat. Este suficient să ne uităm la rudele demnitarilor aflate unde? În Curtea Supremă de Justiţie. Unde? În Curtea Constituţională. Nu dăm nume, din respect colegial. Dar dacă am fi avut asemenea reguli clare şi precise ale conflictului de interese, nu am fi fost într-o asemenea situaţie, când un ministru să se consulte acasă cu soţul, cu privire la o lege susţinută în Parlament şi atacată la Curtea Constituţională. Sunt realităţi, trebuie să le spunem pe nume, nu trebuie să ne ferim atât de mult. Şi acum ne şifonăm că dorim să introducem reglementări precise, ca pe viitor asemenea conflicte de interese să nu mai apară, ca la masa de acasă soţul şi soţia să discute din perspectiva unor autorităţi care sunt pe poziţii contradictorii.

Iată de ce acest amendament este de bună credinţă şi orice acuzaţie de împiedicare a adoptării legii sau de tergiversare este de rea credinţă şi răuvoitoare. Ea doreşte să pună punct acestei practici de cumetrii politice în instituţiile statului din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Şi pentru lecţia pe care mi-o daţi cu privire la ce trebuie să facă preşedintele.

Aştept legislatura viitoare ca să fiţi dumneavoastră preşedinte şi să-mi spuneţi cum poate modera un preşedinte nişte discuţii în care, câte un deputat ia cuvântul şi vorbeşte totdeauna pe lângă subiect, făcând confuzii între conflictul de interes economice şi celelalte, între incompatibilităţi, repetându-se mereu la nesfârşit.

Voi aştepta atunci să văd cum veţi interveni să aduceţi discuţia la subiect şi ca să puteţi aduce o lege la bun sfârşit. Vă aştept.

Aveţi cuvântul, domnule, dreptul la replică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

N-am să intru într-o polemică pe care nici nu mi-o doresc şi nici nu cred că este cazul s-o am cu domnul deputat, dar invitaţia aceasta de a mă coborî în mijlocul oamenilor, să văd care este realitatea României, aceasta este puţin deplasată.

Domnule deputat Boc, coborâţi dumneavoastră şi constataţi că încercaţi să fiţi un grup parlamentar şi, de fapt, un grup parlamentar nu este reprezentat de o voce. Această realitate virtuală despre care vorbiţi este realitatea în care sunteţi dumneavoastră. Aşa cum credeţi că dumneavoastră aveţi acum în spate un grup parlamentar şi nu e nimeni dintre colegii dumneavoastră aici...

Domnul Valer Dorneanu:

O să aveţi dreptul la replică, stimate coleg...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

... nu este nimeni dintre colegii dumneavoastră aici, tot aşa, aveţi şi impresia că ceea ce spuneţi este bine.

Domnule deputat,

Acceptaţi puterea argumentului, acceptaţi argumentaţia, şi nu încercaţi să daţi lecţii. Mai staţi un pic în banca aceea, mai staţi în poziţia pe care v-aţi cucerit-o, şi vă felicit pentru ea, după care veniţi aici să faceţi colegilor dumneavoastră reproşuri şi mai ales să faceţi ceea ce pentru mine este de neconceput, să aduceţi în discuţie lucruri pe care nu le-am spus şi nu le-am gândit. Deci, nu v-am făcut nici un fel de acuză dumneavoastră sau politicii pe care o face partidul dumneavoastră, ci am vorbit pur şi simplu despre starea de fapt din România, despre România aceea, nu virtuală, ci reală.

Faceţi o legătură între conflictul de interese, între Legea anticorupţie ş.a.m.d. şi o reglementare, care, vă spun, în parlamentarismul românesc (pentru că cunosc bine această problemă) este discutată de societatea civilă, de clasa "politică, de oamenii politici de foarte mult timp. N-aţi descoperit dumneavoastră nici oul nici găina, domnule deputat!

Încercaţi să vă descoperiţi pe dumneavoastră însuşi ca un om care încearcă să fie cât de cât rezonabil. În rest, numai de bine!

Domnul Valer Dorneanu:

Desigur, trebuie să-i dau cuvântul la replică domnului Boc. După aceea, s-a mai înscris la cuvânt domnul deputat Petruş şi o să vă propun sistarea discuţiilor.

Aveţi dreptul la replică, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să precizez că atunci când argumentele nu pot fi combătute este regretabil că în Parlamentul României se ajunge la alte argumente. Dacă tot a fost vorba de faptul că Grupul parlamentar PD este mai puţin numeros, asta se datorează în primul rând acelora care, înşelând voinţa electoratului şi având vocaţia trădării, au trecut dintr-o bancă în alta fără nici un fel de remuşcare şi trecând peste votul exprimat de corpul electoral.

Cred că acest lucru ar trebui să dea de gândit, în primul rând, acelora care se impun la acest microfon şi doresc să aibă o opinie. În primul rând, să se gândească dacă nu cumva, prin ceea ce au făcut şi prin ceea ce fac, n-au înşelat voinţa exprimată de către alegători cu ocazia votului.

Şi, în al doilea rând, îmi exprim convingerea că, pentru ultima dată în acest Parlament, nu vor fi luat locul argumentelor acuzaţiile la adresa persoanelor sau acuzaţii care n-au nimic de a face cu deontologia parlamentară. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petruş.

Domnul Octavian Constantin Petruş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun să abordăm discuţiile acestea în aşa fel încât să nu ne batem joc unii de alţii. Au foct câteva discursuri, aici, pe care eu le-am perceput în felul următor: "Eu, eu, eu, eu, eu, eu..." Ei, nu putem progresa în felul acesta.

Vă rog frumos, domnule preşedinte, să conduceţi şedinţa în aşa fel ca persoanele care iau cuvântul să se refere la subiect.

Şi încă ceva, o chestiune de procedură, ca să fim eficienţi. Ştiţi, există termenul latin: "Nomina odiosa", nu ne pronunţăm numele unul altuia, ca să ne aflăm în treabă aici, la tribună. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pag. 28 al domnului deputat Boc.

Cine este pentru? 26 voturi pentru.

Împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abţineri?

Amendamentul a fost respins, cu 48 voturi împotrivă şi 26 pentru.

La art. 24, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 8.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 8, art. 24 alin. 1 se modifică în mod corespunzător.

Pentru art. 24, celelalte texte rămân nemodificate.

La pag. 17, aveţi amendamentul... De fapt, în continuare, pct. 9 şi 10 nu sunt amendamente, ci sunt precizări că textele rămân nemodificate, până la pag. 19.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni la aceste texte? Nu.

Adoptate toate textele în formularea iniţiatorului.

Urmăriţi, în continuare, amendamentul nr. 14, cu privire la art. 80¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat amendamentul, art. 80¹ se va modifica în mod corespunzător.

Art. 80¹ alin. 2 şi 3. Nu se propun modificări.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

La art. II, urmăriţi amendamentul nr. 15: "Data intrării în vigoare..."

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul.

Pentru art. III, comisia nu a avut obiecţii, dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Rămâne textul votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Am parcurs toate articolele acestui proiect. O să supunem proiectul votului final în ziua destinată acestui scop.

Şi, în continuare, trecem la următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, cel de la pct. 6: modificarea şi completarea Codului de Procedură Penală şi a unor legi speciale. S-a decis dezbaterea acestui proiect în ziua de marţi.

La pct. 7 - Proiectului de Lege de modificare şi completare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Şi două propuneri legislative care se dezbat concomitent.

Dau cuvântul iniţiatorului... Nu, suntem în continuarea dezbaterilor. Au avut loc dezbateri generale?

Domnule preşedinte Oltean, spuneţi-mi şi mie, am început dezbaterile pe articole? La ce punct am ajuns?

Domnul Ioan Oltean:

Da. Suntem în continuarea dezbaterilor, la poz. 20 de la pag. 17.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmăriţi, stimaţi colegi, raportul, la pag. 17, am rămas la lit. g) de la amendamentul nr. 20.

Domnule preşedinte Oltean, v-aş ruga să interveniţi, pentru a ne reaminti dezbaterile cu privire la această literă.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îngăduiţi-mi, înainte de a relua dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege de la poz. 20 lit. g), să vă propun să fiţi de acord să revenim puţin la poz. 4 din raport, pentru că acum 2 săptămâni, când s-a votat, s-a strecurat o mică greşeală, care poate avea consecinţe negative asupra conţinutului acestui act normativ, dacă el rămâne în formula dată.

La poz. 4 din raport, pag. 5, s-a intervenit cu o modificare asupra lit. a). Iniţial, a fost mai mult o propunere de natură gramaticală, înlăturarea unor expresii care păreau stânjenitoare, pentru repetiţie comentată negativ.

Exista o propunere, a domnului deputat Damian Brudaşca, ca pct. 1, 2 şi 3 de la it. a) a art. 4 să se comaseze într-o singură frază, pentru a înlătura, spun, repetiţia stânjenitoare a expresiei "care se" Se pare că printr-o adoptare a textului aşa cum a fost propus de către domnul deputat s-a modificat substanţial acest text, în aşa fel încât, din interpretarea lui, se poate trage concluzia că autorizaţia de construcţie se eliberează nu înainte de începerea construcţiei, ci după realizarea construcţiei, pentru anumite investiţii care sunt prevăzute în acest text.

De aceea, eu l-aş ruga şi pe domnul deputat Brudaşca, v-aş ruga şi pe dumneavoastră să revedeţi textul. Şi vă propun ca textul să rămână nemodificat, formula pe care comisia a propus-o este cea mai constructivă, care reflectă exact şi ceea ce a vrut Guvernul şi ceea ce s-a dorit să fie trecut în raport de către comisie.

Îl rog şi pe domnul deputat Damian Brudaşca să recitească textul din raport şi să consimtă să revenim asupra acestui aspect. Altfel, există riscul ca pentru anumite investiţii să se elibereze autorizaţie după realizarea acestora şi nu înainte de începerea construcţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mai precizaţi încă o dată punctul din raport şi textul.

Domnul Ioan Oltean:

Este vorba de pct. 4 din raport, la pag. 5 lit. a) pct. 1, 2 şi 3. Eu susţin să rămână textul din raport, nemodificat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Damian Brudaşca, a fost destul de convingător colegul nostru?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Da.

Domnul Ioan Oltean:

Dacă îmi permiteţi, că cineva din sală a cerut să dăm citire textului...

Domnul Valer Dorneanu:

Gata, că "s-a predat", nu mai dăm citire.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nemaifiind alte obiecţiuni la amendamentul nr. 4, cu privire la lit. a) pct. 1, 2 şi 3, rămâne textul în formularea comisiei din amendamentul nr. 4. Repet, lit. a) pct. 1, 2 şi 3.

Şi revenim acum la pag. 17, cu privire la lit. g). Există obiecţiuni propuse de comisie? Nu.

Votat textul de la lit. g) în unanimitate.

Pentru lit. i), comisia propune eliminarea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

S-a eliminat lit. i).

Pentru lit. j) şi l) de la pag. 18, urmăriţi textele comisiei.

Deci, la lit. j) nu sunt obiecţiuni.

Adoptat textul în formularea comisiei.

La lit. l)?

Domnul Damian Brudaşca:

La lit. l), aş propune reformularea următoare: "Refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor..." şi, apoi, textul corespunde formulei găsite de către comisiei. Deci: "sub orice formă", nu "de orice fel". Mie mi se pare că este mai clar "sub orice formă", este mai imperativ decât formularea anterioară.

Domnul Valer Dorneanu:

Preşedintele comisiei este de acord cu această formulare.

Dacă şi dumneavoastră sunteţi de acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La amendamentul. nr. 21, domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Având în vedere şi prevederile alin. 2¹, eu vă propun o modificare redacţională, în sensul renunţării la următoarele precizări. Deci, eu o să citesc textul aşa cum aş dori să aibă el forma finală, aprobată de dumneavoastră: "Contravenţiile prevăzute la art. 23 alin. 1, cu excepţia celor de la lit. h), i), j), k), l) şi m), se constată şi se sancţionează de organele de control ale consiliilor locale pentru faptele săvârşite în unitatea lor administrativ-teritorial, potrivit competenţelor de emitere a autorizaţiilor de construire desfiinţate".

Pentru că alineatul următor face precizările care privesc în mod expres judeţele şi Municipiul Bucureşti. Deci, nu se pune problema asimilării Consiliului General al Municipiului Bucureşti celorlalte forme existente, respectiv, municipii, sectoare. Prin precizările respective, textul are o mai bună coerenţă de exprimare.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Chiar dacă din punct de vedere gramatical propunerea domnului deputat ar putea fi acceptată, noi credem însă că enumerarea autorităţilor care efectuează controlul aici este absolut necesară şi această precizare nu poate să lipsească din textul legii. De aceea, noi ne menţinem propunerea aşa cum a fost trecută în raport şi vă rugăm să o susţineţi ca atare.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Trebuie să explic mai clar!

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, v-aţi susţinut punctul de vedere, v-a răspuns... Vă rog, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Exprimarea pe care o susţine domnul preşedinte, din păcate, este redundantă, având în vedere faptul că în alineatele anterioare se face referire în mod expres la aceste entităţi administrativ-teritoriale. Este o repetiţie care nu ajută economia acestei legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar, uneori, repetiţia este necesară, stimate coleg.

Supun votului dumneavoastră amendamentul, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi prin vot!

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

S-a votat în unanimitate amendamentul nr. 21 al comisiei în formularea propusă de aceasta.

Amendamentul nr. 22, cel cu privire la introducerea alin. 2¹.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat amendamentul nr. 22.

La pct. 15 din proiect, cu excepţia faptului că acesta devine 22, comisia propune păstrarea art. 27.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat art. 27 în formularea existentă, dar se schimbă numerotarea punctului.

Pct. 24, cel cu privire la art. 29¹. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 24 în întregime.

Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu am decât observaţii, domnule preşedinte, nu obiecţiuni. La lit. c) este vorba de: "...respectiv, ale Consiliului General" şi nu "a".

La pct. 8, nu se justifică punerea virgulei înainte de sau şi nici după "juridice".

Acestea sunt observaţiile care ţin de limba română.

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem la amendamentul nr. 24.

Domnul Damian Brudaşca:

Amendamentul nr. 24, domnule preşedinte, este pe pag. 20 şi continuă pe pag. 21.

Este vorba de pct. 5 şi pct. 8, la acestea mă refer şi pentru acestea am propus modificările respective, care ţin de corectitudinea exprimării în româneşte.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Le acceptăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La amendamentul nr. 24, cu cele două intervenţii de formulare, la alin. 5 şi 8, supun votului dumneavoastră acest amendament, cu modificările redacţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 25, pentru că nu propune comisia decât renumerotarea acestuia, din 25 în 24, restul textului art. 30 rămâne intact - dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

La art. 32 alin. 1, aş vrea să sugerez următoarea modificare...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că, întâi, suntem la art. 30, la acesta, dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, aţi spus de amendamentul nr. 25.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi dumneavoastră vorbiţi de 32!

Domnul Damian Brudaşca:

Păi, este vorba de art. 32,domnule preşedinte.

A, scuzaţi-mă, am greşit.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, la art. 30 de la pct. 25, dacă aveţi obiecţiuni, stimaţi colegi?

Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

La part. 32, cel cu privire la amendamentul nr. 26. Sau invers, amendamentul nr. 26, cu privire la modificarea art. 32. Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Aici, dacă îmi permiteţi, la alin. 1 aş propune următoarea modificare, în partea de final: "de a executa lucrările în termenul prevăzut de autorizaţie".

La pct. 4 "odată" se scrie împreună, pentru că este adverb. Se elimină unul din "cu", pentru că s-a făcut o greşeală tehnică.

În partea finală a pct. 5: "În această situaţie, se aplică, în continuare, sancţiunile prevăzute de lege".

Deci, acestea sunt observaţiile de natură redacţională la art. 32 alin. 1, 4 şi 5.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

La pct. 26, la alin. 1 art. 32, dacă e să operăm gramatical, atunci, textul ar fi mult mai corect dacă s-ar folosi expresia "până la termenul prevăzut în autorizaţie". "În termenul prevăzut în autorizaţie" mi se pare că nu exprimă ceea ce legiuitorul ar fi dorit să reflecte.

De aceea, îngăduiţi-mi să aduc eu propunerea ca textul final să sune: "de a executa integral lucrările până la termenul prevăzut în autorizaţie". Şi atunci, cred eu că putem să fim satisfăcuţi din punct de vedere gramatical.

În ce priveşte celelalte observaţii gramaticale, noi ni le însuşim, pentru că sunt acorduri, virgule, care sunt bine intenţionat făcute. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Damian Brudaşca, acceptaţi termenul "până", care pare a fi mai adecvat?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun amendamentul nr. 26, cu corectura de la alin. 1: "de a executa integral lucrările până la termenul prevăzut în autorizaţie" şi celelalte semne de punctuaţie şi acorduri propuse de domnul Damian Brudaşca.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La amendamentul nr. 27, comisia propune un articol nou, 32¹. Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Tot de redactare: "Sunt de utilitate publică lucrările privind construcţiile care (fără virgulă) nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora". Deci, acestea sunt modificările la alin. 1.

La alin. 2, aş propune ca după alin. 1 să apară o virgulă, care să permită o corectă punctuaţie a acestui text.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al comisiei este de acord.

Supun votului dumneavoastră această reformulare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Îmi cer scuze că fac un comentariu, dar l-aş ruga totuşi pe domnul Damian Brudaşca să se refere la modificări strict necesare. Pentru că aici "conform" sau "în conformitate" este cam acelaşi lucru şi să nu... N-am făcut această observaţie înainte de a supune votului, dar, pe viitor, v-aş ruga, stimate coleg, să modificăm textele acolo unde se impune neapărat.

La pct. 28 nu sunt obiecţiuni.

Votat amendamentul, se modifică alin. 2 de la art. 36 în felul pe care vi l-am propus.

La pct. 29 rămâne precizarea că art. 37 se abrogă, decât că pct. 29 devine pct. 28.

La amendamentul. 30, cel cu privire la art. 37¹, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Amendamentul nr. 30 se adoptă în unanimitate.

La pct. 31, cel cu privire la abrogarea art. 38, textul rămâne în formularea lui, decât că se schimbă numerotarea punctului din 31 în 30.

La amendamentul. nr. 32, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La amendamentul nr. 33? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La amendamentul nr. 34? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 35? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentele nr. 36 şi 37? Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Amendamentul nr. 38? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 39? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 40? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 41? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 41 se referă la întreaga Anexă nr. 2 cu privire la definiţia: "Acord unic, clădiri de importanţă redusă".

Amendamentul nr. 42, tot cu privire la Anexa nr. 2, la definiţia "firmă", dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 43, definiţia "lucrări de construcţii". Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr. 44, Anexa nr. 2, definiţia "recepţia lucrărilor". Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul. nr. 45, cu privire la art. II. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art. II, comisia propune, prin amendamentul nr. 46, un alin. 3 nou. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat amendamentul nr. 46, se introduce alin. 3.

Art. III. Urmăriţi amendamentul nr. 47. Poftiţi, domnule deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu apreciez în mod deosebit grija dumneavoastră pentru eficienţă, v-am mai rugat în repetate rânduri să asiguraţi dotarea comisiilor cu personal care să cunoască limba română. datorită acestui neajuns sunt nevoit să vin mereu la acest microfon, pentru a impune, totuşi, domnia limbii române în textele pe care le votăm. Vă asigur că, dacă atitudinea dumneavoastră faţă de intervenţiile mele va continua să fie la fel de "critică, nu voi mai ridica niciodată nici un fel de obiecţii şi o să poată apărea în texte o serie de lucruri cu care mie îmi este ruşine să apar.

Uitaţi-vă la acest alin. 2: "În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi locuinţei,..."

Deci, suntem ca la clasa a IV-a în nu ştiu care cătun, nu se cunoaşte punctuaţia, din păcate, de către staff-ul comisiilor noastre!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Nu pot să nu observ că sunteţi foarte nedrept, în special cu criticile la adresa mea, nu puteţi să mă bănuiţi că nu sunt foarte concesiv, de multe ori, ba conving şi comisiile să vă admită amendamentele care se supun, dar ori de câte ori nu vă dau dreptate veniţi cu o furie şi mă desfiinţaţi, ceea ce nu e colegial.

Domnule preşedinte Oltean, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, trebuie să remarc faptul că nu cred că este vorba de o lipsă de cunoaştere gramaticală din partea membrilor comisiei şi a experţilor care redactează textul respectiv. Sunt scăpări inerente care nu trebuie să fie condamnate în acest mod. Pe de altă parte, din câte ştiu eu, textul final care se trimite spre publicare în Monitorul Oficial este din nou revăzut de către specialişti şi aceste mici inadvertenţe gramaticale mai au şansa de a fi înlăturate. Este bine ca, atunci când noi le constatăm, să le facem, însă nu cu rea-credinţă şi cu o trimitere directă la adresa celor care au redactat textul, pentru că nu cred că este vorba de rea-voinţă din partea experţilor sau din partea altor membri participanţi direcţi la redactarea acestui raport.

În ceea ce priveşte ultima propunere a domnului deputat Brudaşca, noi ne-o însuşim şi rugăm şi plenul Camerei Deputaţilor să susţină această propunere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentele redacţionale ale domnului deputat Damian Brudaşca.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Amendamentul de la pct.48, cu privire la art.IV. Nu sunt obiecţiuni. S-a votat textul în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să observaţi că am parcurs textele acestui raport.

Vom supune proiectul de lege în ansamblu votului final mâine, dar astăzi sunt pe acelaşi loc două propuneri legislative care vizează practic acelaşi obiect de reglementare şi asupra cărora comisia propune respingerea.

Dau cuvântul domnului preşedinte Oltean pentru a motiva propunerea de respingere a celor două iniţiative.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Cele două propuneri legislative care au fost luate în considerare de către comisie au fost dezbătute în acelaşi timp cu proiectul de lege iniţiat de către Guvern. O parte din amendamentele, din lucrurile bune ale celor două propuneri au fost însuşite de către comisie şi se regăsesc în corpul legii a cărei dezbatere deja s-a încheiat, însă, în ansamblu, ele nu au putut să fie însuşite exact şi comisia a propus ca ele să fie respinse. De aceea, v-aş ruga şi pe dumneavoastră şi plenul Camerei Deputaţilor să susţineţi aceste propuneri ale comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la aceste propuneri. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerile de respingere a celor două iniţiative o dată cu proiectul legii.

Următorul proiect pe care îl vom dezbate astăzi este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul domnului preşedinte Oltean, pentru a propune timpii de dezbatere şi, pe scurt, şi conţinutul raportului.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe ordinea de zi este supus spre dezbatere raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr.137/1995.

Ca timpi de dezbatere individuali, propunem un minut, iar timpul general, având în vedere complexitatea raportului, să fie de 25 de minute.

Precizez că este un raport extrem de complex care aduce îmbunătăţiri substanţiale la Legea organică privind protecţia mediului înconjurător.

Este un raport la care s-a lucrat mult de către comisie şi de către reprezentanţii Ministerului Mediului, şi credem noi că îmbunătăţirile aduse Legii nr.137 sunt de natură să garanteze mai mult decât până acum un mediu sănătos în jurul nostru.

De aceea, stimaţi colegi, vă solicităm să votaţi şi să susţineţi raportul aşa cum l-a prezentat şi cum vi-l prezintă comisia. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul de lege cu propunerile din raport.

La titlul proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Poftiţi, domnule deputat.

Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.17, pag.16, pentru a compara amendamentul comisiei cu ceea comentează distinsul nostru coleg.

Domnul Grigore Makkai:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La "Amendamentele respinse" am avut o intervenţie la acest text de lege, şi anume la definirea obiectivului legii am adus o îmbunătăţire, în sensul că am cuprins în textul legii: "Obiectul prezentei legi îl constituie adoptarea unui cadru legislativ care, pe baza principiilor şi elementelor strategice, susţine un nivel înalt de protecţie a mediului, concomitent cu dezvoltarea economică şi progresul social."

În argumentarea prezentei modificări pot aduce următorul text:

Apariţia şi dezvoltarea problemelor protecţiei mediului şi a politicilor ecologice au cunoscut, după cum cunoaştem, mai multe etape. Prima etapă a fost Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite de la Stockholm din 1972, care a enunţat că activitatea de protecţie a mediului constituie un obiectiv de interes public major. La numai 20 de ani distanţă de la această conferinţă, la Rio de Janeiro se introduce conceptul de dezvoltare durabilă.

Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare în anul 1999, reconfirmă, printre prevederile sale, principiul dezvoltării durabile şi concepe un model legislativ nou la nivel european care defineşte standardele de mediu la două niveluri: un prim nivel - de implementare a celor mai bune tehnologii disponibile, şi un al doilea nivel care defineşte ca obiectiv standard din domeniul protecţiei mediului conceptul unui nivel înalt de protecţie.

În virtutea acestor reglementări, Uniunea Europeană introduce în Tratatul asupra Uniunii Europene, la art.130 lit. r) alin.2, prevederea ca politica comunitară din domeniul protecţiei mediului să fie orientată către un nivel înalt de protecţie.

Această argumentaţie stă la baza modificărilor pe care le-am conceput la acest prim articol de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, doriţi să interveniţi?

Poftiţi.

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Noi nu susţinem acest punct de vedere. Sigur că el are o anumită justificare.

Considerentul că nu ar mai trebui făcută această completare este faptul că legea în ansamblu are drept scop reglementarea şi abordarea din punct de vedere al dezvoltării durabile a societăţii, protecţia mediului fiind una din principalele modalităţi prin care se realizează această dezvoltare durabilă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Colegul nostru Makkai şi-a argumentat în acest fel şi în plenul comisiei amendamentul pe care îl susţine şi acum.

Comisia împreună cu iniţiatorul au apreciat că el nu aduce un spor de calitate în ceea ce priveşte prezentarea exactă sau individualizarea obiectului acestei reglementări, acestui act normativ, şi au apreciat că nu poate fi inclus în corpul legii.

Noi ne menţinem punctul de vedere şi adăugăm, sigur, la motivaţia noastră şi motivaţia pe care domnul ministru Jelev a expus-o deja în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste observaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Makkai.

Cine este pentru? 3 voturi.

Împotrivă? Marea majoritate.

Abţineri?

Deci, a fost respins amendamentul privind introducerea unui articol, art.1.

La pct.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.17, pag.16.

Domnul Makkai. Poftiţi.

Domnul Grigore Makkai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot la "Amendamente respinse", înainte de a ajunge la punctul menţionat de dumneavoastră, am avut la art.3 o propunere de modificare: după lit. a₁) am propus introducerea unui nou alineat, lit. a₂), cu următorul cuprins: "Principiul responsabilităţii". Deci, este vorba de o completare a principiilor definite în lege, şi motivez cu următoarea argumentaţie:

Complexitatea problemelor legate de protecţia mediului relevă faptul că, astăzi, ea nu mai este o problemă tehnică a raportului dintre om şi natură, ci a devenit una dintre cele mai complexe şi cu cele mai vaste implicaţii în relaţiile economice, sociale, naţionale şi internaţionale.

La nivelul Uniunii Europene există un document, şi anume Convenţia privind răspunderea civilă pentru daunele rezultate din exercitarea de activităţi periculoase pentru mediu adoptată în 1990, în care se definesc elementele principiului enunţat, deci ale principiului responsabilităţii.

De asemenea, menţionez că, alături de legislaţia din Franţa, Germania, Cehia, Italia, Olanda, Suedia şi alte ţări, în corpul legii protecţiei mediului este cuprins acest principiu, şi aş dori să se regăsească şi în această lege pe care o adoptăm şi o discutăm astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Principiul responsabilităţii este un principiu care, sigur, presupune angajarea răspunderii celui care poluează.

Noi am apreciat că nu se impune a fi în mod distinct trecut în corpul legii, pentru că acest principiu se regăseşte în aproape toate celelalte principii ce sunt enumerate la art.3 din Legea nr.137/1995.

Mai mult, chiar principiul "poluatorul plăteşte" este evident că angajează răspunderea celui care poluează mediul înconjurător.

De aceea, noi ne menţinem punctul de vedere exprimat în raport, şi vă rugăm să îl votaţi în consecinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa a doi termeni: răspundere şi responsabilitate.

Răspunderea materială este consemnată în sintagma "poluatorul plăteşte".

Responsabilitatea este o atitudine morală. Nici nu o putem măsura ca atare din punct de vedere juridic.

Deci, eu sunt împotriva propunerii.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit şi argumentele pro şi pe cele contra.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Grigore Makkai.

Cine este pentru? Un vot.

Împotrivă? Majoritatea împotrivă.

Domnule Makkai, mai aveţi încă un amendament înainte de amendamentul comisiei. Vă rog să îl formulaţi şi pe acesta.

Domnul Grigore Makkai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare rău pentru aceste insuccese, dar aşa este cu problema mediului - ne zbatem, dar nu reuşim.

Tot în cadrul art.3, după lit.b) am propus să fie introduse câteva principii. Toate acestea le-am făcut în ideea de a îmbunătăţi, de a clarifica textul legii şi de a-l aduce la acelaşi nivel cu legislaţia din Uniunea Europeană. Am propus: principiul integrării politicilor de mediu în strategiile şi politicile sectoriale, principiul subsidiarităţii, principiul reabilitării zonelor de impact şi principiul parteneriatului prin participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul.

În cadrul motivării, pot aduce următoarea argumentaţie:

În opinia noastră, principiile menţionate sunt cele mai importante dintre toate cele care se regăsesc în materialele privind legislaţia mediului în cadrul Uniunii Europene. Ele se regăsesc în corpul prezentei legi, dar nu sunt enunţate explicit şi nu sunt aduse în cadrul unui articol unic.

Dacă am definit un articol pentru principii, atunci să grupăm toate principiile care stau la baza protecţiei mediului în ţara noastră în cadrul acestui articol.

Cu privire la principiul integrării politicilor de mediu, pot să spun că el este definit în art.3 lit.c) al Tratatului de la Amsterdam, în documentele Comisiei pentru protecţia mediului a Parlamentului European, considerat ca fiind primul pas către realizarea politicilor de mediu atotcuprinzătoare.

Ideea de bază a principiului o constituie recunoaşterea faptului că orice reglementare din domeniu este sortită eşecului dacă ea nu este corelată cu politicile de dezvoltare sectoriale din agricultură, transporturi, sectorul energetic sau din dezvoltarea regională.

Principiul subsidiarităţii se regăseşte în art.3 lit.b) al Tratatului de la Maastricht şi în art.5 al Tratatului de la Amsterdam.

În accepţiunea acestui principiu, o protecţie eficientă a mediului este realizabilă doar în cazul în care există o perfectă colaborare între nivelurile politice decizionale şi cele locale.

Referitor la principiul parteneriatului prin participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul, acesta este reglementat prin Convenţia de la Aarhaus, intrată în vigoare la data de 30 octombrie 2001, ratificată şi de ţara noastră.

Am vrut doar fac o clarificare a textului legii prin cuprinderea acestor principii în acest articol. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Leonăchescu.

Poftiţi, domnule secretar.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi acordăm foarte uşor termenul de principiu unor chestiuni care nu intră în definiţie.

Un principiu se referă la structuri, la fondul unor procese, la elemente, fapte de foarte mare anvergură, dominatoare. Dar, aici suntem în faţa unor propuneri de metodologie a aplicării unor idei, nu a unor principii. Spre exemplu, zicem "principiul parteneriatului", nu este un principiu, ci este o metodă de a lucra într-un domeniu dat.

"Principiul integrării politicilor într-una mai mare". Practicăm această metodă în foarte multe cazuri, pentru că este un lanţ şi, dacă în cadrul acestuia, o verigă este neracordată la ansamblu, nu mai formează un lanţ. Este doar o metodă.

"Principiul reabilitării zonelor de impact" este o metodă de lucru în domeniu, nu este un principiu.

Iată de ce eu sunt împotriva acordării cu foarte mare largheţe pentru oricare idee a termenului, a ştampilei de "principiu". De aceea, sunt împotriva acestor propuneri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Îmi îngăduiţi să exprim punctul de vedere al comisiei referitor la acest amendament al colegului nostru.

În primul rând, vreau să subliniez că, prin respingerea acestui amendament, comisia nu a avut în vedere neracordarea acestui proiect de lege la legislaţia internaţională de mediu. Toate convenţiile internaţionale, o dată ce au fost adoptate de către România, devin reglementări obligatorii şi se aplică pe întreg teritoriul României.

Noi am plecat de la premisa, aşa cum spunea şi domnul profesor Leonăchescu, că un principiu reflectă o structură complexă, generală. Aici, aceste principii sunt mult prea particulare, şi toate aceste principii enumerate la poz.3 din secţiunea "Amendamente respinse" se regăsesc într-un fel sau altul în cele zece principii de bază cuprinse în corpul Legii nr.137 la art.3.

Pentru a fi pe deplin convingător, voi da citire cel puţin unui principiu enumerat în amendament şi la care s-a referit şi antevorbitorul - principiul parteneriatului prin participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul.

Acest principiu se regăseşte în mod indubitabil în principiile enumerate în art.3 lit.i) din Legea nr.137, unde se spune că este necesară crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor de mediu. Deci, iată că argumentele care vin să susţină şi care pledează pentru adoptarea amendamentului sunt extrem de nepertinente şi, în consecinţă, comisia nu a putut să le accepte.

Aş mai face o precizare pentru ca informaţia să fie şi mai completă: la întocmirea acestui raport, pe lângă experţii comisiei şi experţii Ministerului Mediului, au avut un rol activ deosebit şi experţii Ministerului Industriilor. Deci, ne-am aplecat cu foarte mare seriozitate şi cu foarte multă atenţie asupra tuturor amendamentelor făcute de către colegii noştri şi, de aceea, noi apreciem că raportul comisiei este unul extrem de bine documentat şi de justificat, şi ne menţinem în continuare punctul de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, stimate coleg.

Supun votului dumneavoastră ultimul amendament al domnului Grigore Makkai din această seară.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Împotrivă? Majoritatea împotrivă.

Stimaţi colegi,

În consecinţa respingerii celor trei amendamente, aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.17 cu privire la pct.1 din proiectul de lege? Nu. A fost votat în unanimitate pct.1, conform amendamentului de la pct.17.

Pct.2, cel cu privire la art.1 pct.78, urmăriţi amendamentul de la pct.29 al comisiei, pag.26. Dacă aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul de la pct.29 şi se modifică pct.2 din proiectul de lege.

La pct.3 al proiectului de lege, cel cu privire la art.1 pct.80, urmăriţi amendamentul de la pct.31. Nu sunt obiecţiuni. A fost admis amendamentul şi se modifică pct.3.

În continuare, ar urma să trecem la dezbaterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, dar vă rog să observaţi că programul destinat dezbaterilor legislative s-a terminat şi, pentru a nu afecta pct.2 al ordinii de zi, cel cu privire la interpelări şi întrebări, întrerupem aici prima parte a şedinţei.

Vom continua dezbaterea acestei legi, începând cu titlul ordonanţei de urgenţă, mâine.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Haşotti să preia conducerea şedinţei.

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Puiu Haşotti, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Puiu Haşotti:

Bună seară vă spun şi eu, doamnelor şi domnilor, şi "Hristos a înviat!"

Dau cuvântul domnului deputat Damian Brudaşca, dacă doreşte să pună întrebarea.

Este prezent domnul secretar de stat Ion Giurescu, de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Damian Brudaşca:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să îl informez pe domnul secretar de stat că numitul Moldovan Nicolae, în vârstă de 68 de ani, domiciliat în satul Gădălin nr.57, comuna Jucu, s-a prezentat de curând la biroul nostru parlamentar pentru a sesiza faptul că dispune de un venit lunar de 450 de mii de lei rezultat din pensia pe care o are în calitatea sa de fost membru CAP. Totodată, domnia sa a făcut menţiunea că are o soţie bolnavă al cărei tratament necesită lunar suma de circa 1,8 milioane de lei.

Având în vedere situaţia materială a familiei şi faptul că nu are alte activităţi aducătoare de venit, domnia sa solicită sprijin pentru găsirea unei soluţii legale care să îi permită familiei sale să supravieţuiască, respectivă să se efectueze tratamentul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru Giurescu.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc.

Ca răspuns la întrebarea adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale de către domnul Damian Brudaşca, vă informăm următoarele: în data de 5 mai 2003, situaţia socio-materială a familiei domnului Moldovan Nicolae, cu domiciliul în comuna Jucu, sat Gădălin nr.52, judeţul Cluj, a fost evaluată pe bază de anchetă socială de către Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a judeţului Cluj.

Din evaluarea efectuată, rezultă că domnul Moldovan Nicolae, în vârstă de 68 de ani, locuieşte împreună cu soţia sa, Moldovan Rusandra, în vârstă de 72 de ani, care prezintă afecţiuni de sănătate. Familia Moldovan are doi copii - Miron, de 47 de ani, căsătorit, pensionar, având trei copii, iar soţia lucrează la spitalul Clujana, şi, de asemenea, un fiu în vârstă de 42 de ani, căsătorit, având doi copii, cu domiciliul în Cluj Napoca, care lucrează ca şofer la o firmă privată, iar soţia este croitoreasă la o casă de modă.

Veniturile familiei se compun din pensia de agricultor a doamnei Moldovan Rusandra, în cuantum de 458 de mii de lei, pensia de limită de vârstă a acesteia, în cuantum de 1235000 de lei, şi pensia de agricultor a domnului Moldovan Nicolae, în cuantum de 3300 de lei. Familia ţine, de asemenea, în folosinţă o casă proprietate personală cu 50 de acri de teren aferent şi 5 hectare de pământ arabil nelucrat încă. În incinta gospodăriei, respectivii cresc animale - vaci, porci şi cal, găini ş.a.m.d.

Având în vedere veniturile de 2.000.024 de lei, precum şi alte venituri ce pot fi obţinute din gospodăria familială, nu pot beneficia de ajutor social conform Legii nr.416/2001, deoarece depăşesc venitul prevăzut de lege.

Din punct de vedere al stării de sănătate, doamna Moldovan Rusandra a fost operată în urmă cu 3 ani. Până în urmă cu o lună, a beneficiat de tratament medicamentos în mod gratuit. În prezent, i s-a eliberat o nouă reţetă, urmând să i se procure medicamentele.

Deşi în vârstă de 68 de ani, domnul Moldovan Nicolae desfăşoară munci agricole, fiind apt pentru această muncă.

Faţă de aspectele prezentate, au fost luate ca sprijin următoarele măsuri: acordarea unui ajutor material familiei Moldovan Nicolae, în cuantum de 2 milioane de lei, de la bugetul local al Primăriei comunei Jucu, sprijin din partea Asociaţiei "Familia Sfântă" din Cluj-Napoca, care va suporta costurile medicamentelor recomandate de medic doamnei Rusandra Moldovan.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să facă comentarii? Nu.

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, domnul secretar de stat Alexandru Fărcaş şi-a anunţat prezenţa, dar înţeleg că nu a putut veni pentru a răspunde domnului deputat Damian Brudaşca.

Vă mai anunţ, de asemenea, pe domnul deputat Damian Brudaşca, care urma să mai primească răspunsul la alte patru întrebări, pe domnul deputat Ştefan Giuglea şi pe domnul deputat Nicolae Enescu că Guvernul a solicitat o amânare a răspunsurilor care urmau să fie date astăzi întrebărilor pe care le-aţi pus.

Vă propun să trecem la interpelări. Astăzi urmează a fi prezentate pe scurt aceste interpelări.

Primul, domnul deputat Emil Boc a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Ilie Merce înseamnă că a depus-o în scris.

Domnul deputat Costache Mircea.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi pe scurt conţinutul interpelării.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Adresez aceeaşi interpelare, supunând atenţiei câteva aspecte legate de privatizarea în industrie domnilor miniştri Dan Ioan Popescu, Ovidiu Muşetescu, Rodica Stănoiu şi Mihai Tănăsescu şi cer fiecăruia, după competenţe, să se pronunţe şi să ne dea răspunsul în scris, dar şi verbal, de la această tribună, în legătură cu unele practici în domeniul privatizării în industrie. Mai concret, eu dau şi nişte exemple foarte precise în legătură cu privatizarea Societăţii "ROTEC" SA Buzău, fostă F.U.M., Fabrica de utilaj metalurgic, unde se află în plină campanie de strângere a fierului vechi pentru vânzare şi, după felul cum s-a mai procedat şi în alte situaţii similare, este de presupus că, nu peste mult timp, vom avea un nou număr impresionant de şomeri, o nouă fabrică plecată pe apa sâmbetei şi îi rog pe cei responsabili, pe măsura competenţelor domniilor lor, să facă precizările de rigoare.

Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Eugen Pleşa... A depus-o în scris.

Domnul deputat Ioan Sonea.

Vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată doamnei ministru Daniela Bartoş şi se referă la situaţia unor cetăţeni dintr-un cătun, dintr-o localitate a judeţului Bistriţa Năsăud, respectiv Dumitriţa. Oamenii nu au apă. La această oră, oamenii se alimentează cu apă pentru gospodărie, pentru casă dintr-un râu care, dacă altădată nu punea în pericol viaţa oamenilor, de această dată, fiind poluat, se produc accidente grave. Anul trecut a fost o epidemie de hepatită; nu s-au luat măsuri.

O altă interpelare se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă, se referă la cetăţenii localităţii Dumitriţa care sunt nemulţumiţi pentru faptul că, după ce li s-au repartizat terenuri, au primit drepturi asupra unor terenuri, la această dată, li se refuză aceste drepturi, pe motiv că acest pământ trebuie dat locuitorilor unei alte comune, fapt care însă este, consideră ei, nelegal, pentru că cei care solicită aceste terenuri au dreptul la terenuri, dar din altă comună, nu din comuna Dumitriţa.

Şi ultima interpelare este adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu şi se referă la modalitatea de impozitare a unor compensaţii băneşti primite de muncitorii de la Fabrica "Textila" Năsăud.

La fiecare, am ataşat şi documente doveditoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor,

Doresc să vă informez că doamnele şi domnii deputaţi Liana Naum, cu trei interpelări, Ion Miclea, cu două interpelări, Doru Dumitru Palade, Nicolae Vasilescu, Cornel Ştirbeţ, Viorel Coifan, domnul Damian Brudaşca - patru interpelări, domnul Adrian Moisoiu - două interpelări, Eugen Nicolăescu, doamna Mona Muscă - două interpelări, doamna Paula Ivănescu, domnul Metin Cerchez, domnul Nicolae Leonăchescu şi domnul Ilie Merce au depus interpelările în scris.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban să-şi prezinte interpelarea pe scurt.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E vorba de o interpelare adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase în legătură cu ce gânduri are cu Ordonanţa de urgenţă referitoare la taxa pe imagine şi audiţie pe care o impune la toată lumea. Şi a doua interpelare se referă la privatizarea societăţilor comerciale cu mari datorii şi îl rog pe domnul ministru Ovidiu Muşetescu să ne explice ce gânduri are cu aceste societăţi şi mai ales ce face cu datoriile uriaşe şi istorice pe care le au faţă de bugetul de stat.

Aş mai avea o rugăminte, domnule preşedinte, să se consemneze în stenogramă că am două interpelări din 14.04.2003, la care Guvernul trebuia să-mi dea un răspuns. Una se referea la domnul Eugen Ţurlea şi îl rugam să-mi spună ce face cu farmaciile şi cu medicamentele compensate, iar în cea doua este vorba despre Codul Muncii şi necunoscutele sale şi era adresată domnului ministru al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnul Marian Sârbu.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Radu Ciuceanu să-şi prezinte pe scurt obiectul interpelării.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Pe scurt, voi încerca să dau câteva indicaţii, câteva amănunte asupra interpelării. E vorba de o Hotărâre nr.468/18 aprilie privind ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului peste Mausoleul Eroilor Comunişti. Aici, fac nişte precizări că, în calitatea mea dublă, atât de deputat cât şi de istoric, arheolog şi care am avut prilejul, în cursul vieţii, să lucrez în zonă. Am un punct de vedere pe care mi-l exprim, trecând la nişte concluzii pe care le am, aici, enumerate, în interpelarea mea.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Dinu.

Vă prezentaţi interpelarea pe scurt sau o depuneţi în scris?

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Una o depun în scris, una o citesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Sunteţi cu două interpelări, da? Vă rog.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi are legătură cu sectoarele agriculturii româneşti aflate în plin proces de restructurare, cel legat de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare aflat, de mai mulţi ani, într-un declin accentuat.

În prezent, la nivelul întregii ţări, funcţionează Societatea naţională "Îmbunătăţiri funciare" SA, înfiinţată prin reorganizarea fostei Regii autonome a îmbunătăţirilor funciare, având în structura sa sucursalele judeţene fără personalitate juridică.

Elaborarea unei strategii de restructurare a sectorului de îmbunătăţiri funciare având la bază studiile efectuate de Firma "Halcrow Group Limited" din Statele Unite, conform cerinţelor organismelor financiare internaţionale FMI şi Banca Mondială, a avut ca efect apariţia unui proiect intitulat Legea îmbunătăţirilor funciare. Proiectul de lege susmenţionat prevede că, în locul SNIF să se înfiinţeze Agenţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, ca un organism executiv finanţat de la bugetul de stat şi având în structură filiale teritoriale ariei lor de responsabilitate. În relaţie cu unitatea centrală urmează să se stabilească Regulamentul de organizare şi funcţionare a agenţiei.

Propunerile elaborate şi discutate şi până în prezent se referă la organizarea în teritoriu a 10 - 12 filiale zonale, între care figurează şi zona sau Filiala Mureş - Oltul superior, cu sediul conducerii filialei la Braşov. În ultimul timp, salariaţii Sucursalei Braşov a SNIF îşi exprimă îngrijorarea şi nedumerirea pentru faptul că a apărut o nouă variantă de organizare viitoare a Filialei ANIF, în care sediul filialei teritoriale Mureş - Oltul superior va fi la Sfântul Gheorghe şi va cuprinde judeţele Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov. Fixarea sediului la Sfântul Gheorghe, în loc de Braşov, este lipsită de orice logică, întrucât, dintre toate cele patru judeţe ce se preconizează a fi în aria de responsabilitate a filialei zonale Braşov, judeţul Braşov are cea mai mare suprafaţă amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare şi, în acelaşi timp, cu o îndelungată experienţă în acest gen de lucrări. Mai mult, varianta iniţială cu sediul la Braşov a fost agreată şi de sindicate, în timp ce noua variantă, cea cu sediul la Sfântul Gheorghe, a fost elaborată fără consultarea acestora. Menţinerea sediului la Braşov, fără mult mai multe oportunităţi şi un patrimoniu mai mare, spaţii administrative adecvate, personal cu experienţă şi bine pregătit, situate într-o zonă economică şi industrială dezvoltată.

În consecinţă, vă întreb, domnule ministru, dacă într-adevăr preconizaţi înfiinţarea filialei zonale cu sediul în municipiul Sfântul Gheorghe în loc de Braşov.

Domnul Puiu Haşotti:

Pe scurt.

Domnul Gheorghe Dinu:

Pe scurt. Ce anume determină asemenea atitudine, nu e vorba de presiuni politice din partea UDMR-ului, gen ţinutul secuiesc sau alt gen de presiuni? Atât.

Cealaltă este adresată domnului ministru Sârbu Marian, e legată de Legea pensiilor.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Chiliman a depus interpelarea în scris, la fel şi domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnule deputat Ştefan Păşcuţ, aveţi cuvântul. Vă rog să vă prezentaţi interpelarea pe scurt.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Da, foarte scurt.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă rog.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează preşedintelui Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, domnul Ovidiu Muşetescu.

Pe scurt, în interpelarea mea este vorba de situaţia neplăcută în care se află doamna Zeleneac Smaranda şi domnul Haiec Tiberiu din comuna Criscior, judeţul Hunedoara.

În baza prevederilor Legii nr.10/2001, aceştia s-au adresat APAPS încă din data de 14.03.2002 şi nu au primit nici un răspuns. În data de 1 noiembrie 2002, Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr.10/2001, prin adresa nr.2004, recunoaşte legalitatea demersului făcut de cei doi şi recomandă acestora să revină cu o nouă scrisoare către APAPS, în vederea soluţionării cazului lor, ceea ce au şi făcut, în data de 25 noiembrie 2002. Nici de această dată, doamna Zeleneac Smaranda şi domnul Haiec Tiberiu nu au primit nici un răspuns. În sprijinul celor doi, am intervenit şi eu, în calitatea mea de parlamentar, dar am fost tratat, şi eu, cu o tăcere profundă.

După un an şi aproape două luni, cred că ar fi timpul, domnule ministru, să interveniţi urgent pentru soluţionarea cazului celor doi.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Emil Crişan să-şi prezinte pe scurt obiectul interpelării.

Vă rog.

Domnul Emil Crişan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice.

Obiectul interpelării.

Domnule ministru,

Un grup de 103 cetăţeni din oraşul Blaj, judeţul Alba a trimis un memoriu către Biroul parlamentar din Abrud, ca, prin intermediul meu, problema lor să ajungă la dumneavoastră. Aceşti cetăţeni protestează faţă de acţiunea de desfăşurare a lucrărilor pentru amplasarea unei benzinării pe locul unde actualmente se află un parc verde, între blocurile de locuinţe din centrul oraşului. Cu toate că s-a primit din partea Prefecturii judeţului Alba, adresa nr.1185/2002, prin care se precizează că proprietarul investiţiei trebuie să obţină, în prealabil, acordul vecinilor, în speţă al petenţilor, şi acesta nu s-a obţinut, dar lucrările continuă pentru construirea benzinăriei.

Vă trimit anexat şi acest memoriu.

Întrebare: domnule ministru, consideraţi oportună construirea unei benzinării în locul unui parc verde din centrul oraşului?

Rog analizaţi legalitatea şi oportunitatea construirii acestei benzinării.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumim, şi noi, domnule deputat.

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu şi-a prezentat interpelarea în scris. Acesta era ultimul coleg.

Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc.

Vă doresc o seară cât mai plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,53.