Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 22, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.64/2003
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 22, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 22, 2003
|
Şedinţa a început la ora 9,50. Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
||
|
Stimaţi colegi, Deschidem şedinţa noastră de astăzi anunţându-vă că, din totalul de 343 deputaţi, şi-au anunţat prezenţa 281, sunt absenţi 62 deputaţi, din care 30 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul legal de 173 deputaţi este îndeplinit. Încep prin a vă citi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 19 mai 2003, fiind reexaminat proiectul de lege la cererea preşedintelui. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 23 mai 2003. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 al Legii nr. 156/1997 privind acoperirea financiară a datoriilor faţă de stat, iniţiată de domnul deputat Ioan Bâldea. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Titlului III, art. 215 - "Înşelăciunea" din Codul penal, iniţiată de 2 deputaţi. Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Termenul de depunere a raportului: 23 iunie 2003. 5. Proiectul de Lege pentru modificarea lit. b) a alin. 1 al art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond a fost sesizată Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 5 iunie 2003. 6. Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace înre România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, adoptat de Senat în şedinţa din 19 mai 2003. Reexaminare la cererea Preşedintelui României. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 5 iunie 2003. 7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, adoptat de Senat în şedinţa din 19 mai 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 23 mai 2003. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
||||
|
|
Intrăm în ordinea de zi şi vă supun dezbaterii Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale. Dau cuvântul domnului profesor Neagu, din partea Comisiei juridice. Domnule profesor, aveţi cuvântul. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În urma dezbaterii pe fond a Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, concomitent cu examinarea ca amendamente a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a Legii nr. 56/1993 a Curţii Supreme de Justiţie şi a Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, iniţiată de deputaţii Valeriu Stoica, Andrei Chiliman, Titu Gheorghiof, Puiu Haşotti, Cornel Ştirbeţ - Grupul parlamentar al PNL, precum şi a propunerii legislative de modificare şi completare a Codului de procedură penală, iniţiată de domnul deputat Emil Boc, Grupul parlamentar al PD, ce au acelaşi obiect de reglementare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a întocmit acest raport suplimentar. În şedinţa din 19 mai 2003, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât ca în conformitate cu prevederile art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să reanalizeze textul prevăzut la poziţia 5 din Anexa 1 la raportul iniţial şi respectiv poziţia 1 din anexa la raportul suplimentar, ce vizează conţinutul art. 7 din Codul de procedură penală. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 20 mai 2003 a reluat dezbaterile asupra textului menţionat mai sus. La lucrările comisiei au participat din partea Ministerului Justiţiei doamna secretar de stat Cristina Tarcea şi doamna consilier Nicoleta Iliescu. În cursul dezbaterilor, prin vot, s-a hotărât reanalizarea prevederilor art. 7 din Codul de procedură penală, în raport de propunerea de îmbunătăţire a textului supusă discuţiilor de către Ministerul Justiţiei, precum şi a amendamentelor formulate verbal de către membrii comisiei. În urma reanalizării textului de la poziţia mai sus-menţionată, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi, 11 pentru, 10 împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare textul art. 7 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost amendat şi redat în Anexa 1 la prezentul raport suplimentar. Amendamentul respins în cadrul dezbaterilor este redat în Anexa 2 la prezentul raport suplimentar. La lucrările comisiei au fost prezenţi, ca niciodată spun eu, 24 de membri din 25. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule profesor. Dau cuvântul domnului deputat Căşunean. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma consultărilor pe care le-am avut cu Ministerul Justiţiei noi înţelegem, în calitate de autori ai amendamentului, eu şi domnul deputat Bădoiu, amendament care a fost votat cu 11 voturi în comisie, să ne reformulăm acest amendament şi să vă solicităm să-l votaţi aşa, reformulat. Amendamentul reformulat sună în felul următor: "În faţa organelor judiciare se asigură părţilor şi altor persoane chemate în proces folosirea limbii materne, actele procedurale întocmindu-se în limba română". |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Boc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că înainte de a intra pe fondul dezbaterii avem o problemă de procedură. Noi nu putem dezbate aici, în direct, în plen, un amendament care nu a fost dezbătut în comisie. Este o prevedere din Regulament şi dacă doriţi o să caut şi articolul exact. Se spune: "Nu pot fi supuse plenului amendamente care nu au fost dezbătute în comisie". Potrivit Regulamentului, dumneavoastră trebuie să supuneţi la vot amendamentul comisiei, aşa cum a fost votat, cu 11 voturi pentru şi 10 împotrivă, şi, dacă acel amendament cade, dumneavoastră puteţi decide retrimiterea la comisie, pentru a găsi un alt text. Dar dumneavoastră nu puteţi înlocui un amendament admis de comisie, aici, fără nici o altă dezbatere. Este o chestiune de Regulament. În consecinţă, domnule preşedinte, dumneavoastră trebuie să urmaţi, după părerea noastră, ceea ce există în raportul comisiei, aşa cum a rezultat din voinţa membrilor acesteia. Să supuneţi la vot amendamentul existent, după care, dacă acela este respins, vedem ce alte demersuri procedurale pot fi efectuate. Dar a pune în plenul Camerei Deputaţilor un amendament care nu a fost dezbătut, repet, este o chestiune contrară Regulamentului. |
||||
|
Domnule Boc, aveţi perfectă dreptate cu litera Regulamentului, dar noi nu supunem votului un alt amendament, ci acelaşi amendament, reformulat. Vă rog, domnule Bolcaş. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: E un text care a dat foarte mult de lucru Camerei Deputaţilor, care până acum şi-a încălcat în repetate rânduri Regulamentul, ca să dea satisfacţii nedemne şi nemeritate unor pretenţii absurde. Eu consider că actuala redactare a textului poate să fie privită ca o redactare echilibrată, asupra căreia plenul urmează să decidă. Din punctul de vedere al respectării procedurilor Camerei Deputaţilor, evident, dacă plenul a hotărât o dată retrimiterea şi s-a retrimis numai pe considerentul de formă al completării raportului, dezbaterea care a avut loc la comisie poate fi considerată pe de o parte caducă, pentru că a depăşit limitele plenului, iar pe de altă parte, autorii amendamentului au dreptul, după opinia mea, să-l reformuleze. Poate, dacă vreţi să fim mai mult decât formalişti şi mai catolici decât Papa, să se supună la vot şi reformularea şi formula anterioară, dar aceasta este deja în domeniul strictului formalism şi nu este lucrativ. Eu consider că reformularea poate să fie pusă în discuţie, cu atât mai mult cu cât o apreciez echilibrată, în coroborare cu celelalte texte ale articolului. Noi nu vom greşi! Vor greşi, poate, cei care o vor aplica. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Bolcaş. Supun votului dumneavoastră amendamentul reformulat, prezentat de domnul Căşunean. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Vă mulţumesc. Cu 136 voturi pentru şi 43 abţineri, amendamentul a fost aprobat. Domnule Bolcaş, vă rog. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Grupul nostru parlamentar mi-a dat sarcina să apreciez asupra acestui amendament şi am spus că textul este echilibrat şi poate să fie primit. Totuşi, noi ne-am abţinut şi rezerva este asupra modului în care cei chemaţi, Ministerul Justiţiei, în speţă, urmează să facă aplicarea acestui text. Dacă-l aplică aşa cum s-a intenţionat şi aşa cum este exact în contextul constituţional şi al celorlalte texte din procedura penală este bine. Dacă va abuza, vom găsi mijloace de sancţionare politice, în consecinţă. Vă mulţumim. |
||||
|
Vă mulţumesc. Trecem în continuare la amendamentele admise din raportul comisiei. La nr. crt. 2, numărul poziţiei din cadrul raportului iniţial 67, art. 103, care va avea următorul cuprins: ".. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Boc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Articolul 103 din Codul de procedură penală vizează timpul de efectuare a percheziţiei. Articolul 103 - şi o să-i dau citire, pentru a fi înţeles amendamentul formulat - "Ridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi percheziţia domiciliară se pot face între orele 6,00 - 20,00, iar în celelalte ore numai în caz de infracţiune flagrantă sau când percheziţia urmează a se efectua într-un local public. Percheziţia începută între orele 6,00 - 20,00 poate continua şi în timpul nopţii". În paralel o să menţionez conţinutul art. 27 alin. 4 din Constituţie care sună aşa: "Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, afară de cazul delictului flagrant". Şi acum, dacă noi comparăm cele două texte, textul constituţional şi textul propus în Codul de procedură penală, putem observa că există două adăugiri la textul constituţional, după părerea noastră, nelegale şi, în consecinţă, neconstituţionale. Prima completare pe care noi o apreciem ca fiind neconstituţională este aceea potrivit căreia percheziţia începută între orele 6,00 - 20,00 poate continua şi în timpul nopţii. Ea vine în contradicţie cu textul constituţional, care ne spune sec: "Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, afară de cazul delictului flagrant". Deci, singura excepţie de la faptul că percheziţiile în timpul nopţii nu sunt interzise este delictul flagrant şi în condiţiile acestea nici o percheziţie nu poate fi desfăşurată în timpul nopţii, chiar dacă ea a început între orele 6,00 şi 20,00. Şi am spus foarte simplu că motivaţia constă în aceea că cetăţeanul poate fi supus unor abuzuri din partea organelor judiciare, care ar putea aştepta în mod vădit intenţionat începerea percheziţiei în jurul orei 19,45, ca după aceea în timpul nopţii, când ne amintim din regimul trecut cum se petreceau lucrurile, să exercite o presiune asupra acelora care se efectuează percheziţia şi trebuie să înţelegem faptul că nu toţi cetăţenii României sunt avocaţi şi ştiu cum să se apere în cazul unei percheziţii, un act procedural extrem de important pentru libertatea unei persoane. Deci, această completare, în concepţia noastră, are caracter neconstituţional. Sunt de acord că ea poate ridica unele probleme de natură funcţională pentru organul de cercetare penală, dar un organ de cercetare penală care are 14 ore la dispoziţie în timpul zilei şi nu poate termina o percheziţie, înseamnă că trebuie el să lucreze la perfecţionarea propriei activităţi, nu în detrimentul intereselor cetăţeanului. Şi a doua observaţie din textul propus în Codul de procedură penală vizează faptul că percheziţiile într-un local public pot fi efectuate la orice oră. Textul Constituţiei iarăşi este sec, el nu face distincţie între percheziţii domiciliare şi percheziţii într-un local public. Spune foarte sec art. 27 alin. 4: "percheziţiile". Prin aceasta se înţelege percheziţia de orice fel: domiciliară, într-un local public, pentru că unde legea nu distinge, nu avem nici noi voie să distingem. Şi, în condiţiile acestea, dacă se spune că percheziţiile nu pot fi exercitate în timpul nopţii, această prevedere din Cod, care spune că: "percheziţiile într-un local public pot fi efectuate oricând, şi în timpul zilei, şi în timpul nopţii, fără restricţie", noi considerăm că este o adăugare la textul Constituţiei, în consecinţă, prevederea fiind neconstituţională. Se poate susţine că interesul public ar justifica o asemenea menţinere a textului din Codul de procedură, ca percheziţia să poată fi efectuată oricând într-un local public, spunându-se că acolo se pot produce mai uşor infracţiuni, într-un local public, acolo se pot consuma droguri şi aşa mai departe. Dar, pe de altă parte trebuie să înţelegem faptul că dacă există date că într-un local public se săvârşeşte o infracţiune, atunci Codul de procedură lasă la îndemâna organului de cercetare penală posibilitatea să intervină, în cazul delictului flagrant. Deci, dacă există date certe, atunci organul de urmărire penală are posibilitatea să intervină oricând, şi în timpul nopţii, într-un local public, dar, repet, numai dacă se îndeplineşte această condiţiei prevăzută de Constituţie, a delictului flagrant. Noi considerăm că această practică potrivit căreia percheziţiile, cu un reflex ce vine din societatea comunistă, când oricând cetăţeanul poate fi supus percheziţiei, fie că este zi, fie că este noapte, trebuie să fie restrânsă şi prinsă în cadre procedurale concrete. Organul de cercetare penală trebuie să-şi adune probele, aceasta este misiunea lui fundamentală, şi atunci când apreciază că există acolo infracţiune flagrantă poată face percheziţia, în rest, cetăţeanul să fie protejat de aceste acte abuzive exercitate de către organele de cercetare şi de urmărire penală. Să nu ne închipuim că ".. (I se închide microfonul de către preşedintele de şedinţă) Imediat, domnule preşedinte. Voci din sală: Repetaţi, domnule! |
||||
|
Imediat, domnule preşedinte, vă rog să îmi permiteţi să duc argumentul până la capăt. Să nu ne imaginăm că Procuratura din România s-a schimbat peste noapte şi că mentalitatea pe care a avut-o timp de 50 de ani s-a schimbat în 10 ani. Vă pot spune: nu s-a schimbat! S-au schimbat legile, dar nu s-au schimbat mentalităţile, iar noi avem obligaţia ca prin legile pe care le facem să fim siguri că acele practici abuzive nu vor mai fi exercitate. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Boc. Domnul preşedinte Neagu. |
||||
|
Stimaţi colegi, Nu am să reiterez argumentele pe care le-am adus acum o săptămână, pare-mi-se. Aş vrea să spun numai două lucruri: drepturile şi libertăţile fundamentale sunt reglementate în Capitolul II în Constituţie, intră tot la ceea ce se referea domnul Boc. Se finalizează acest capitol cu art. 49, intitulat: "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi". Şi în aceste restrângeri este vizată şi instrucţia penală. Acest text, printr-o interpretare sistematică, iradiază toate textele anterioare din acest capitol. Şi închei cu următoarea chestiune: după ce am discutat aici două ceasuri - şi îmi confirmă cei care au fost prezenţi -, ne-am retras la Biroul permanent şi am socotit că poate nici eu n-am dreptate, nu sunt constituţionalist, nici domnul Boc poate nu are, am zis noi, nici domnul Stoica, prezenţi şi domniile lor la Biroul permanent. Şi am decis acolo să consultăm autorităţi în materie de drept constituţional. Şi am sunat pe domnul profesor Deleanu, conducătorul de doctorat al domnului Boc; era în tren, se ducea spre Arad. Am sunat pe profesorul Muraru. În opinia mea, sigur, oameni pe acest tărâm al dreptului constituţional. Amândoi au confirmat interpretarea pe care eu o prezint domniilor voastre astăzi. În consecinţă, textul propus de Ministerul Justiţiei este în concordanţă cu dispoziţiile art. 49 din Constituţie, care îngrădeşte în aceste situaţii anumite drepturi şi libertăţi fundamentale. Eu aş încheia cu un exemplu: să presupunem că este o chestiune privind siguranţa naţională şi am informaţii la ora 17,00, 18,00 după-amiază şi încep o activitate. O întrerup la 20,00, pentru că îl deranjez pe domnul "..cutare? Îmi pare foarte rău să gândim aşa. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule Bolcaş, vă rog. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Dacă-mi daţi voie, foarte pe scurt, vreau să vă spun că domnul deputat Boc are perfectă dreptate şi de aceea vă rog să votaţi pentru respingerea amendamentului său. Dacă-mi permiteţi să-l parafrazez pe Lenin: "Stângismul este boala copilăriei juristului". Înainte de a fi foarte buni teoreticieni trebuie să mâncăm puţin şi pâinea amară a practicii. În ceea ce priveşte continuarea percheziţiei, sunt în faţa dumneavoastră un om care în şapte ani de procuratură am făcut zeci, poate sute de percheziţii. Vă rog să vă imaginaţi un imobil percheziţionat, o casă percheziţionată, întoarsă cu dosul în sus şi când urmează să se termine această percheziţie s-a făcut ora 12,00 şi toată lumea pleacă acasă, lăsând pe cel învinuit - nu spun inculpat - să facă ordine la loc şi eventual să mai dosească ceea ce n-am găsit atunci. Este imposibil, practic! Şi dacă şi constituţional putem să justificăm o activitate practică pe care o eficientizăm, prin această limitare, restrângere a libertăţii, într-un moment dat, într-un caz particular, şi nu general, putem să o facem. Cu localurile publice rămâne, însă, o problemă: aici trebuie să facem distincţia între uz şi abuz. Sigur că în localurile publice percheziţia practic trebuie să se facă oricând, pentru că este locul faptei, perimetrul de cercetare penală - daţi-mi voie să folosesc termeni tehnici de care îmi aduc aminte cu plăcere, că sunt ai tinereţii mele juridice -, unde urmele, datorită afluxului de oameni, pot să dispară foarte uşor, unde obiectele căutate pot să fie escamotate foarte uşor. Deci, prin această prismă practică s-ar justifica. Dar spuneţi-mi mie, câţi dintre cei care au dreptul să efectueze percheziţia nu şi-ar dori să facă o percheziţie peste noapte într-un bar de striptease. Aceasta este deosebirea între uz şi abuz. Şi atunci, cu îngăduinţa comisiei şi a iniţiatorului, aş circumscrie votarea acestui articol cu un adaus; hai să-i spunem că este o modificare lingvistică de text - este, de fapt, o precizare - "să se efectueze într-un local public, atunci când necesităţile cercetării penale o solicită în mod imperios". Deci, să fie condiţionată, ca să se poată justifica această, hai să-i spunem, derogare de la textele constituţionale. În condiţiile în care nu se primeşte această susţinere sau, hai să-i zicem, modificare de text, totuşi, noi vom păstra pentru condiţii de foarte mare pragmatism textul din proiectul de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule. Domnule Boc, vă rog nu monopolizaţi acum ".. Vă rog. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am intervenit doar să fac două completări. Prima completare ar fi aceea că exigenţele teoretice nu sunt în concordanţă cu cele practice, s-a spus aici. Diferenţa este una de abordare, de filosofie. Eu am spus că în România nu trebuie să privim cetăţenii ca fiind 22 de milioane de potenţiali infractori. Şi, în consecinţă, percheziţia, ca orice măsură procedurală, trebuie să fie o excepţie circumscrisă în cadre procedurale precise. Optica exprimată aici de un distins coleg de-al meu este aceea potrivit căreia oricând cetăţeanul ar trebui să stea la dispoziţia organului de procedură penală, indiferent că este zi sau noapte, că a început între orele 6,00 - 20,00 sau nu. Cred că o societate democratică trebuie să inverseze acest raport şi să pună în prim plan cetăţeanul şi drepturile lui, cu garanţiile pe care o Constituţie i le dă, iar Constituţia noastră din 1991, sub aspectul acestor exigenţe, este la standarde internaţionale. Tocmai acest text care viza percheziţia a fost aliniat standardelor democratice, spunând că percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, cunoscându-se practicile specifice sistemelor totalitare. Din nefericire, noi nu dorim astăzi să ne desprindem definitiv de o asemenea mentalitate. Este o chestiune de timp. Accept că este pierdută o bătălie, dar războiul nu trebuie să fie pierdut şi, în consecinţă, demersul nostru va fi continuat şi la Curtea Constituţională. Sunt de acord cu amendamentul formulat de colegul meu Bolcaş cu privire la percheziţiile într-un local public. Cred că această completare ar complini, până la un punct, posibilitatea efectuării acestor percheziţii, având în vedere modalitatea lor de efectuare. Dacă nici acest lucru nu va fi acceptat, ne vom adresa, aşa cum este firesc într-un stat de drept, Curţii Constituţionale şi ne vom supune deciziei acesteia. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă rog, domnule Bolcaş. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Un minut vă reţin atenţia. Unu. Nu este o deosebire de filosofie, este o deosebire de vârstă şi recunosc că aceasta mă dezavantajează. În al doilea rând, eu nu ţin să facem un Cod de procedură cu drepturile infractorilor, eu ţin să facem un Cod de procedură care să permită reprimarea acestora. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul profesor Neagu, din partea Comisiei juridice. |
||||
|
Eu aş vrea să nu facem filosofie, pentru că atunci ar trebui să o citim pe toată... La capitolul "libertăţi" se spune că "libertatea este o necesitate înţeleasă", stimate domnule coleg. Şi într-o largă teorie privind înţelegerea libertăţii se arată că interesul major social, care îţi garantează libertatea, este mai presus decât libertatea ta. Aşa sunt explicate anumite măsuri de constrângere şi restrângere în procesul penal. Cu 22 de ani în urmă, vă rog să-mi verificaţi memoria, stimată doamnă Nicoleta Iliescu, aţi publicat un studiu în această privinţă, în Revista "Studii şi cercetării juridice", citat de mine într-un tratat de procedură penală. Dacă vă amintiţi exact numărul revistei, vă rog să i-o indicaţi şi colegului meu Boc, pentru că a invocat filosofia şi acolo este un studiu de filosofie a dreptului în materia libertăţii ca necesitate înţeleasă raportată la instituţiile procesual penale. Şi atunci, o să vedeţi ce frumos scrie acolo. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule profesor. Dar nu am fost atent cu referire la adăugirea pe care a făcut-o domnul Bolcaş, dacă sunteţi de acord? |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Poate găsiţi un text mai comprimat. |
||||
|
De altfel, domnule preşedinte, stimaţi colegi, totodată am înţeles că aceste instituţii procesuale care grevează într-un fel asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi, în general, asupra funcţionării societăţii se execută, se efectuează, se realizează în condiţii absolut necesare. De aceea, principial, nu am nimic împotrivă, adică sunt de acord cu domnul Bolcaş, şi dacă iniţiatorul ar fi de acord să subliniem în text şi acest lucru, iată că există flexibilitate. Pentru că în realitate aceste activităţi trebuie desfăşurate cu mare atenţie, pentru a preîntâmpina eventuale, spun eu, abuzuri. De aceea, personal, repet, nu am nimic împotrivă dacă Ministerul de Justiţie agreează această propunere, eu sunt total de acord. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Doamna ministru Tarcea. |
||||
|
Doamna Cristina Tarcea: Vă mulţumesc, În primul rând, aş dori să subliniez ideea că în România, Constituţia nu garantează drepturile învinuiţilor şi inculpaţilor, ea garantează doar dreptul cetăţenilor. Atunci când este vorba de învinuiţi şi inculpaţi, Constituţia trebuie să prevadă limitări şi prevede limitări ale drepturilor acestora, prin dispoziţiile generale ale art. 49 din Constituţie. În al doilea rând, nu trebuie uitat nici o clipă despre faptul că ne raportăm în permanenţă la dispoziţiile art. 27 din Constituţie, care reglementează dreptul la domiciliu, inviolabilitatea domiciliului, drept care, prin excelenţă, aparţine de viaţa privată, nu de domeniul public şi nu de viaţa publică. În al treilea rând, este de subliniat faptul că dispoziţiile art. 37 reglementează modul în care se permite o încălcare a vieţii private, a unui element al vieţii private: domiciliul. Prin urmare, ceea ce contează este momentul în care pătrunderea în domiciliu, aşa cum se exprimă Constituţia, se realizează şi nu durata în timp a acestuia. Prin urmare, textul propus de Ministerul Justiţiei este în deplinătate constituţional, pentru că ceea ce interzice Constituţia este acea acţiune inopinată şi, sigur că da, de natură a crea dubii, care se petrece în timpul nopţii, cu desăvârşire. În ceea ce priveşte percheziţia localurilor publice, sunt absolut convinsă că nu putem să facem o asemenea discuţie de constituţionalitate, raportându-ne la dispoziţiile art. 27, pentru simplul motiv că localul public nu poate fi şi nu este domiciliu. Şi nu este şi nu poate să ţină de viaţa privată a unui individ. De altfel, dispoziţiile art. 111 din Codul de procedură penală, care a reglementat pe larg condiţiile în care se pot dispune măsuri procedurale în localuri publice, a fost adoptat de către Comisia juridică fără discuţii suplimentare. Percheziţia, ca limitare a dreptului la domiciliu la care se referă Constituţia, nu se referă la instituţia procesual-penală a percheziţiei, ci la percheziţia într-un sens mult mai restrâns, care este de natură a limita dreptul la domiciliu. Prin urmare, susţinem punctul de vedere şi forma înaintată de către Ministerul Justiţiei. |
||||
|
Domnule Stoica, vă rog. Bine aţi venit, în primul rând! |
||||
|
Bine v-am găsit, domnule preşedinte! Şi pot să vă spun şi bine aţi venit, în acelaşi timp! Doamnelor şi domnilor colegi, Îmi pare rău că deşi acest text a fost analizat de către Comisia juridică încă o dată, totuşi, nu am ajuns la concluzia firească la care ne îndeamnă textul din Constituţie. Şi regret că trebuie să prelungim această discuţie, întrucât cred că este în interesul nostru comun ca acest text legislativ, în ansamblul lui, să intre în vigoare "cât mai repede. Mă refer la modificarea Codului de procedură penală. Sunt exigenţe mult prea importante la care ne îndeamnă şi Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, pentru a grăbi intrarea în vigoare a acestei modificări a Codului de procedură penală. În acelaşi timp, însă, constat cu tristeţe că în loc să realizăm un compromis rezonabil în legătură cu modul de efectuare a percheziţiei şi durata în care se efectuează percheziţia, zăbovim, împotriva textului Constituţiei, prea mult, ceea ce ne va îndemna, în măsura în care nu realizăm acest compromis rezonabil, să cerem sprijinul Curţii Constituţionale. Mi s-a spus că au fost consultaţi constituţionaliştii şi că ei spun că forma actuală din propunerea făcută de Guvern ar fi în acord cu Constituţia. Nu pot să primesc acest punct de vedere şi nici măcar nu avem în momentul de faţă o consultaţie în acest sens. Este numai o vorbă, un zvon, şi în zvonuri, de obicei, nu cred. Cred în textul şi în litera Constituţiei. Or, textul Constituţiei este foarte clar: percheziţiile sunt interzise în timpul nopţii! A face distincţia între momentul în care se dispune percheziţia şi momentul în care se efectuează percheziţia, înseamnă a nu ţine seama de litera şi spiritul textului din Constituţie. De altfel, dacă raţionăm puţin, o să ne dăm seama că o asemenea distincţie nici nu are cum să fie în acord "cu acest text. Pentru că nu momentul în care se dispune percheziţia este important, nu actul procesual al dispunerii percheziţiei este important. Pot să dispun percheziţia, ca procuror, şi în timpul nopţii, oricând ajung la concluzia că este necesară. Important este când se efectuează percheziţia, pentru că textul apără, de fapt, şi domiciliul, şi viaţa privată şi, ca urmare, efectuarea percheziţiei este aceea care tulbură aceste drepturi ale persoanei. Momentul în care se dispune percheziţia nu are importanţă. Aşa încât, a spune că dacă dispun percheziţia în timpul zilei am respectat Constituţia şi, după aceea, percheziţia se poate face şi noaptea, mi se pare un mod de a raţiona împotriva sensului exact al acestei protecţii pe care Constituţia o oferă individului. Iată de ce cred că trebuie să concedem, în acord cu Constituţia, că percheziţia poate fi efectuată numai în cursul zilei, cu excepţia expres prevăzută în Constituţie când e vorba de infracţiuni flagrante. Iată de ce, a spune că dacă a început în timpul zilei percheziţia poate să continue şi noaptea, înseamnă a încălca această protecţie constituţională. Iar apelul la prevederile art. 49 din Constituţie este nerelevant în această materie, pentru că art. 49 din Constituţie are în vedere cazurile în care nu avem o prohibiţie constituţională expresă. Or, aici, textul este clar: sunt interzise, spune textul, percheziţiile făcute în timpul nopţii. Nu văd ce putem adăuga la această chestiune, orice altă interpretare nu înseamnă decât un sofism în totală contradicţie cu textul constituţional. Iată de ce, încă o dată, fac apel la raţiunea dumneavoastră pentru a facilita împreună intrarea cât mai repede în vigoare a acestei modificări a Codului de procedură penală şi pentru a nu fi siliţi să mai amânăm, cel puţin până la consultarea Curţii Constituţionale, intrarea în vigoare a acestui text. Sper că raţiunea, până la urmă, va avea un cuvânt mai greu de spus decât un orgoliu de moment. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte Stoica. Supun votului dumneavoastră textul nemodificat al comisiei, susţinut de Ministerul Justiţiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 7 voturi contra, 3 abţineri şi 152 de voturi pentru, amendamentul a fost aprobat. Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu nu voi intra în dispută privind filosofia care a stat la baza redactării acestor texte, ci la forma propriu-zisă. Îmi imaginez că aceste texte trebuie citite şi înţelese şi de cei cărora vor trebui să li se aplice. Prin urmare, eu aş propune câteva modificări de redactare, pentru ca textul să aibă fluiditate şi o mai bună claritate. Astfel, la art. 146 aş propune următoarele modificări: "Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există probe din care rezultă vreunul din cazurile prevăzute în art. 148..." - şi acum, aici, să intercalăm începutul - "procurorul, din oficiu, sau la sesizarea organului de cercetare penală, când consideră că, în interesul urmăririi penale, este necesară arestarea învinuitului după ascultarea acestuia numai în prezenţa apărătorului ales sau" - eliminăm virgula - "când acesta" - şi acum punem virgulă - "..., fiind înştiinţat, nu se poate prezenta a celui numit din oficiu..." Şi apoi, textul curge în continuare. La alineatul următor, după "totdeauna", vă sugerez să se pună virgulă. La alineatul care începe: "Procurorul, în termen de 24 de ore..." propun din nou o inversare, astfel: "În termen de 24 de ore de la emiterea mandatului de arestare preventivă provizorie procurorul prezintă dosarul cauzei" - şi scoatem virgula de acolo - "instanţei care i-a revenit ş.a.m.d." Aş mai avea, apoi, pe pagina următoare, în propoziţia care începe cu: "Instanţa, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute", sugerând o redactare modificată, în sensul: "Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la alin. 1, instanţa dispune ş.a.m.d." Şi, pe ultima pagină, acolo unde începe cu: "Totodată, instanţa..." permiteţi-mi să pun corespunzător semnele de punctuaţie, în sensul că: "Totodată, instanţa, admiţând propunerea, emite, de urgenţă,..." şi apoi textul merge corespunzător. |
||||
|
Vă mulţumesc. Comisia a acceptat modificările propuse de domnul Brudaşca. Supun votului plenului aceste modificări, sunt chestiuni de redactare, nu altceva. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Nu sunt. Deci, unanimitate. Trecem în continuare la pct. 3. Vă rog, domnule Boc. |
||||
|
Domnule preşedinte, Este penultimul amendament din raportul suplimentar, a fost retrimis la comisie acest text, legat de art. 146, pentru a se soluţiona modalitatea dispunerii măsurii arestării. Potrivit proiectului Codului de procedură penală, măsura arestării preventive mai poate fi dispusă de către procuror pe o durată de 3 zile, amendamentul pe care l-am formulat (subsemnatul şi colegii liberali) şi care nu a fost acceptat de către comisie a fost acela de a impune în Cod de procedură penală definitiv soluţia juridică europeană, potrivit căreia arestarea unei persoane să poată fi dispusă numai de către judecător. La textul Constituţiei, pe care astăzi, la ora 15,00, o vom lua în dezbatere la comisie, cu amendamentele depuse, am stabilit în unanimitate faptul că arestarea unei persoane va putea fi dispusă numai de un judecător. Şi atunci, întrebarea noastră este simplă: dacă cu toţii suntem de acord că această exigenţă europeană care a fost prevăzută în Constituţia revizuită trebuie să funcţioneze, de ce acum, la Codul de procedură penală, admitem aceste soluţii "struţo-cămilă": "N-ar avea voie procurorul să o facă, dar, totuşi, 3 zile, hai să-i mai lăsăm"? Credem că o soluţie judiciară eficientă şi înţeleaptă ar fi ca inclusiv acum, în Cod de procedură penală, să stabilim definitiv faptul ca, în România, măsura arestării să fie dispusă numai de către un judecător. Repet, este o exigenţă care rezultă din prevederile art. 5 par. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care spune ca această măsură a arestării să fie dispusă doar de un magistrat independent faţă de Executiv (şi nu vreau să mai reiau argumentele potrivit cărora procurorul nu este independent faţă de Executiv şi am dat acel exemplu simplu, că procurorul general poate primi dispoziţie de la ministrul de justiţie să înceapă urmărirea penală într-o cauză determinată şi, potrivit Constituţiei, procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului de justiţie, deci, potrivit Constituţiei). În consecinţă, vă propunem să acceptăm definitiv ca această măsură a arestării să fie dispusă numai de către judecător. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Stoica, urmează domnul Bolcaş, se pregăteşte domnul profesor Neagu şi urmează vot. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În urmă cu 4 ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Polonia pentru că în legislaţia penală avea o prevedere asemănătoare cu aceea pe care noi o avem astăzi, şi anume o prevedere care permitea procurorului să dispună arestarea. Imediat, Polonia şi-a modificat legislaţia şi s-a conformat Convenţiei Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că arestarea poate fi dispusă numai de un judecător. Astăzi, pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului există, de asemenea, un caz, de data aceasta, împotriva României. Şi evident că rezultatul este cu anticipaţie cunoscut, pentru că jurisprudenţa în această materie este clară, Curtea Europeană nu are cum să revină asupra propriei jurisprudenţe într-o asemenea ipoteză. Aşa încât mă întreb de ce astăzi, când noi examinăm modificarea Codului de procedură penală şi când unul dintre principalele resorturi care ne îndeamnă să avem această discuţie este tocmai realizarea concordanţei dintre textul procedurii penale şi textul convenţiei europene, tocmai astăzi, încă, noi căutăm o modalitate pentru a păstra această portiţă, prin care procurorul să dispună în continuare arestarea pentru 2 zile? Mă întreb dacă merită să compromitem această reformă pe care o facem astăzi, reforma Codului de procedură penală, cu o asemenea chestiune, care, în fond, este atât de măruntă? Riscul este ca, neîndeplinind exigenţa Convenţiei Europene în totalitate, indiferent că arestarea se dispune pentru 3 zile, 10 zile sau 30 de zile sau 100 de zile, câtă vreme măsura se ia de procuror să se considere, pe bună dreptate, că nu este îndeplinită exigenţa Convenţiei Europene. Iată de ce, vă rog, încă o dată, făcând apel la raţiunea dumneavoastră, să nu compromitem această reformă a Codului de procedură penală. Concluzia firească pe care o susţin este ca măsura arestării să fie dispusă numai de judecător, indiferent de durata arestării. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Bolcaş. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Eu am o obişnuinţă, datorită lucrurilor care se repetă: în anii facultăţii mele, eram tot timpul somaţi să respectăm tezele dreptului sovietic şi orice fel de abatere de la ele reprezenta, evident, o încălcare a principiilor justiţiei. La ora actuală, suntem somaţi să respectăm nişte drepturi europene, fiind, de asemenea, o încălcare a justiţiei orice abatere sau adaptare de la ele. Numai că cei care foloseau aceste ameninţări, care nu au nimic de a face cu o discuţie şi cu un argument intelectual, o făceau de multe ori pentru a promova propriile lor teze, sub plapuma unor principii, care, şi în sistemele respective, se aplicau nuanţat. În cazul de faţă, instituţia arestării provizorii este o instituţie acceptabilă şi cu exigenţele impuse de dreptul european la ora actuală. Şi ne întoarcem şi spunem: la ora actuală, sigur că vom tinde - şi principiul este bun: judecătorul trebuie să fie cel care să emită mandatul de arestare - , dar la ora actuală marea masă de judecători care nu au habar de o urmărire penală (aşa cum au fost şcoliţi în Şcoala superioară de magistratură înfiinţată sub ministeriatul domnului Stoica), care sunt nepregătiţi, sunt aruncaţi, pur şi simplu, în situaţii pe care nu le percep şi nu le cunosc. Acest Cod de procedură penală, menţinând provizoriu asemenea instituţie - pentru că provizoriu se menţine - este una din puţinele legi care ne conduce spre exigenţele democratice depline, printr-o fază de tranziţie absolut necesară şi, repet, admisibilă. De aceea, vom susţine acest text. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Stoica şi, pe urmă, domnul profesor Neagu. Domnule Stoica, aveţi fix 1 minut. |
||||
|
Vă mulţumesc pentru generozitate, domnule preşedinte. |
||||
|
Păi, este drept la replică, domnule Stoica. |
||||
|
Caracteristică generozitatea dumneavoastră... Ştiu că este vorba de un drept la replică. Pentru că mi s-a pronunţat numele, vreau să precizez că Şcoala naţională de magistratură a fost înfiinţată în Ministeriatul Babiuc, eu nu am făcut decât să consolidez statutul instituţional al acestei şcoli. A doua precizare, am crezut că e de la sine înţeles că textele Convenţiei Europene şi jurisprudenţa Convenţiei Europene au înălţimea intelectuală a argumentelor care nu ar mai trebui să fie puse în discuţie astăzi. Nu este vorba de "a asculta de "un centru de comandă", este vorba de a da curs unor principii care au fost distilate vreme de sute de ani de gândirea juridică europeană. Dacă noi vrem să facem abstracţie astăzi de această concluzie la care a ajuns gândirea juridică europeană, putem să facem abstracţie. A spune că e vorba de "un centru de comandă", înseamnă a spune că şi a respecta o decizie a Curţii Supreme, în măsura în care ea corespunde principiilor, înseamnă a asculta de un centru de comandă. A da curs unei decizii a Curţii Constituţionale, în măsura în care ea ţine seama de principii, ar însemna că e vorba de un centru de comandă. Nu, este vorba de raţiunea noastră, care se supune exigenţelor raţiunii, aşa cum ea a fost cristalizată în principiile gândirii juridice europene. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul profesor Neagu. |
||||
|
Ceea ce mă surprinde este faptul că, uitându-mă în acest Cod de procedură penală la capitolul respectiv, constat că, în perioada 1996-2000, s-au făcut numeroase modificări şi nici una nu a fost îndreptată către problema pe care noi astăzi o dezbatem. Mă rog, acesta este un aspect. Este adevărat că în Constituţie aşa scrie, că arestarea va fi dispusă de către instanţa de judecată. Pe de altă parte, de la acest microfon am făcut pledoarii, arătând că ne grăbim să facem aceste modificări ale Codului de procedură penală. Păi, dacă ne grăbim, lăsaţi această dispoziţie aşa cum a propus-o comisia, pentru că, altfel, introducând dispoziţia că instanţa şi numai instanţa, de azi înainte, va avea dreptul să aresteze, ar însemna să reluăm Codul de procedură penală şi să-i facem cel puţin 23 de modificări. E târziu! Adică, să modificăm sistemul, organele abilitate la art. 136 (noi, deja, suntem departe, la art. 146). Deci, trebuia, eventual, aceste modificări sau propuneri să le faceţi la comisie, să le discutăm şi atunci revedeam toate implicaţiile acestui text pe care doriţi să-l modificaţi. Şi n-aş trece să fac dezvoltări, să vă citesc din Cod, care ar fi toate textele care ar urma să fie modificate în eventualitatea în care am accepta această propunere. Propunerea dumneavoastră este normală, firească şi va fi cu siguranţă binevenită după adoptarea Constituţiei, când va fi adoptată. Şi închei spunându-vă un lucru: nu numai acest aspect va fi revăzut în Codul de procedură penală, în lumina Constituţiei, pe care dorim, sper, cu toţii, să o adoptăm, ci şi alte numeroase texte ale Codului de procedură penală. Deocamdată, era o rugăminte, un comandament pentru alinierea cel puţin în parte a legislaţiei noastre la alte reglementări, şi după aceea vom reveni şi vom modifica măsurile de prevenţie, organele care dispun, cine judecă în tot sistemul. Nu este momentul să facem acum aceste lucruri pentru că, repet, ar fi modificate numeroase texte peste care deja noi am trecut, prin votul nostru, dat la modificările din această săptămână şi din săptămâna trecută. De aceea, deocamdată, aşa cum spunea şi colegul meu, domnul deputat Bolcaş, să lăsăm provizoriu această reglementare, şi sigur că în perspectivă va trebui să ne aliniem dispoziţiilor constituţionale, pentru că nu avem ce face. Iată de ce vă rog să votaţi pentru menţinerea textului adoptat de comisia noastră. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Supun votului dumneavoastră textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 8 voturi. Abţineri? O abţinere. Cu 8 voturi împotrivă, o abţinere şi 165 de voturi pentru, amendamentul a fost aprobat. Ultimul amendament admis, la pct.4. Dacă sunt probleme. Nu. Supun votului dumneavoastră textul adoptat de comisie la pct.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, Am făcut o consultare cu liderii Grupurilor parlamentare şi am stabilit să supunem Codul de procedură penală şi votului final, având în vedere urgenţa acestui material vis-a-vis de exigenţele Uniunii Europene. În acest context, având acceptul liderilor grupurilor parlamentare, supun votului final Codul de procedură penală. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu un vot împotrivă, două abţineri şi 175 de voturi pentru, Codul de procedură penală a fost adoptat. Domnul Boc. Aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Aşa cum am spus chiar la începutul dezbaterilor cu privire la acest Cod de procedură penală, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat acest Cod de procedură penală întrucât are foarte multe lucruri pozitive pe care le-am acceptat şi le-am susţinut. În acest sens, subliniem faptul că noul Cod de procedură penală sau noua modificare a Codului de procedură penală aduce câteva noutăţi absolute. În primul rând, este vorba de faptul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie nu va mai putea dispune suspendarea unei sentinţe penale definitive, acest atribut revenind exclusiv Curţii Supreme de Justiţie. În al doilea rând, măsura neînceperii urmăririi penale dispusă de către un procuror va putea fi atacată la instanţa de judecată. În al treilea rând, interceptarea convorbirilor telefonice va putea fi dispusă în viitor numai de către judecător, ceea ce reprezintă un progres faţă de prevederea actuală, în care această măsură putea şi era dispusă de către procuror. De asemenea, reprezintă un progres şi faptul că măsura arestării preventive dispusă de procuror nu va mai fi pentru 30 de zile, ci pentru trei zile. Dar aici avem de fapt şi una din limitele acestui Cod: nu s-a reuşit a se merge cu această reformă până la capăt - ca măsura arestării să fie dispusă de către un judecător, şi rămân discutabile acele prevederi legate de percheziţia efectuată în timpul nopţii. Am acceptat astăzi să dăm votul final tocmai pentru a nu întârzia aplicarea acestui cod de procedură, evident rezervându-ne dreptul ca pentru acele texte pe care noi le-am dezbătut şi nu ne-au fost acceptate în plen să cerem părerea legiuitorului suprem în materie de constituţionalitate, Curtea Constituţională, înainte de intrarea în vigoare a textului legii. Vă mulţumim. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule Boc. Domnul Stoica. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Cu bună credinţă, nu se poate contesta că această reformă a Codului de procedură penală este un pas înainte în ceea ce priveşte realizarea principiilor pe care nu numai la nivel european dar şi la nivelul gândirii juridice româneşti le-am cristalizat. Aşadar, din acest punct de vedere, votul de astăzi în favoarea acestui Cod de procedură penală este un lucru bun. Pe de altă parte, însă, cum a observat foarte bine şi preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, facem un lucru pe care îl oprim la trei sferturi. Era bine ca şi ultimul sfert să fi fost acoperit de astăzi. Desigur, ideea că după revizuirea Constituţiei vom face o altă reformă a Codului de procedură penală poate fi avută în vedere, şi va fi ultima soluţie. Însă, ar fi fost bine ca de astăzi să împlinim tot ceea ce era de împlinit şi să nu mai aşteptăm revizuirea Constituţiei. Adică puteam să o luăm foarte bine înaintea revizuirii Constituţiei. Oricum, vreau să vă spun că reforma făcută astăzi nu este rezultatul doar al unui demers de doi ani şi jumătate, cum s-a afirmat aici. Cei care sunt parlamentari cu stagii mai vechi ştiu că în legislatura 1996-2000 am propus o reformă a Codului de procedură penală, discutată în Parlament, care conţinea absolut toate ideile care astăzi au fost adoptate de dumneavoastră. Numai că atunci, din păcate, cei care sunt astăzi în Majoritate au fost împotriva acestei reforme, iar Proiectul de modificare a Codului de procedură penală nu a fost votat de această Cameră cu numărul de voturi necesar legilor organice. Aşadar, astăzi, spre deosebire de ceea ce se întâmpla acum patru ani, noi salutăm ceea ce s-a făcut bine. Pe de altă parte, sperăm ca, după revizuirea Constituţiei, să împlinim această reformă a Codului de procedură penală. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Marton Arpad. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Trebuie să exprim părerea Grupului parlamentar al UDMR. Noi ne bucurăm că am mai făcut un pas important pentru ralierea la acel grup select care înseamnă Uniunea Europeană, şi nădăjduim ca acele probleme destul de sensibile care au fost mult dezbătute la acest microfon să-şi găsească o formulare şi o aplicare în urma medierilor şi a normelor de aplicare a legii, în spiritul celor enunţate de la acest microfon. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule Marton Arpad. La pct.12 lipseşte iniţiatorul, de la Ministerul Învăţământului. De asemenea, şi la pct.13 lipseşte iniţiatorul. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.15/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public privat. Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, rog pe doamna Aurelia Vasile să prezinte raportul. |
|
||
|
Comisia pentru industrii şi servicii a făcut raportul la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.15/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public privat. Toate amendamentele au trecut la comisie, drept pentru care am încheiat prezentul raport. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun dezbaterii dumneavoastră pct.1 de la amendamente admise. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2 dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3 al raportului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4. Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.5. Dacă aveţi observaţii. Domnul Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, La pct.5 lit.h)1, pentru a exista o conformitate cu restul literelor, propun să fie formularea "document ataşat scrisorii de intenţie", pentru că toate celelalte definiţii sunt date de aceeaşi manieră. În felul acesta, se păstrează unitatea redacţională a textului. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului plenului această observaţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mai aveţi vreo observaţie, domnule Brudaşca? Nu. Supun votului dumneavoastră pct.5 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.6 dacă aveţi observaţii. Domnul Brudaşca. |
||||
|
Este vorba tot de o observaţie de topică, domnule preşedinte. La art.6 alin.1, textul să fie: "După încheierea selecţiei documentelor ataşate şi a scrisorilor de intenţie exprimate, autoritatea publică încheie câte un acord de proiect în termen de 15 zile cu fiecare dintre investitorii care îndeplinesc condiţiile conţinute în anunţul publicat în conformitate cu prevederile art.4". La alin.3 lit.31 este vorba de un acord, şi formularea este: "studiul de fezabilitate a proiectului", având în vedere că fezabilitatea este a proiectului, şi nu studiul este al proiectului. |
||||
|
Vă mulţumesc. Vă supun votului propunerile domnului Brudaşca. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră pct.6 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7. Domnul Brudaşca. Vă rog. |
||||
|
La pct.7 alin.2, propun să se elimine virgula după formularea "contract de parteneriat public privat", şi în continuare textul este nemodificat. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Brudaşca. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Pct.7 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La pct.8 dacă aveţi observaţii. Nu. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.9. Domnul Brudaşca. |
||||
|
Pentru eliminarea unei exprimări redundante, propun o modificare de redactare la alin.31 şi 32: "Dreptul de uzufruct asupra instalaţiilor clădirilor, inclusiv a clădirilor nefinalizate, precum şi a dotărilor aferente...", cât şi modificarea de eliminare a virgulei după "administrativ-teritoriale". |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului plenului propunerea domnului Brudaşca. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
La alin.32: "Bunurile prevăzute la alin.31 şi/sau dreptul de uzufruct asupra acestora pot constitui pe perioada existenţei acesteia aport în natură, în cazul înfiinţării unei companii de proiect, având scopul prevăzut la art.2 lit.d)." |
||||
|
Vă mulţumesc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră pct.9 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La pct.10 dacă aveţi observaţii. Nu. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. La pct.11 dacă aveţi observaţii. Domnul Brudaşca. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Este vorba doar de partea de final, şi propun ca formularea să fie: "...dându-se textelor numerotarea corespunzătoare". Deci, să nu fie "o nouă numerotare", ci "numerotarea corespunzătoare". |
||||
|
Vă mulţumesc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră pct.11 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea plafonului de îndatorare publică internă a României. Domnul Gaspar. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege care este supus plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare are ca obiect de reglementare stabilirea plafonului anual de îndatorare publică internă la nivelul sumei de 34643 miliarde de lei. Acest plafon reprezintă totalitatea împrumuturilor pe care le poate contracta şi garanta statul român pe o perioadă de un an şi este în strictă corelaţie cu deficitul bugetar aprobat. Proiectul de lege prevede că plafonul de îndatorare publică internă pentru anul 2003 se poate majora cu sumele neutilizate din plafonul de îndatorare publică externă pentru anul 2002. Domnule preşedinte, Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, a fost avizat de Consiliul Legislativ, întruneşte toate elementele de procedură, şi vă rugăm să fie aprobat de plenul Camerei Deputaţilor în forma adoptată de către Senat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Domnul Ionescu. |
||||
|
Stimaţi colegi, Aici este o mare hoţie. Nu vă supăraţi pe mine că îmi permit acest lucru, dar este o problemă fundamentală. Datoria publică internă a României este abordată în anul 2003 ca diferenţă de solduri între decembrie 2003 şi decembrie 2002, şi acest lucru înseamnă că se eludează fluxul de intrări şi de ieşiri de ban public şi, ca atare, de fapt şi de drept, prin acest articol otrăvit, art.1, se extrag din puterea de cumpărare a populaţiei încă 49000 de miliarde. Dumneavoastră puteţi să faceţi cum doriţi - să votaţi sau nu. De fapt şi de drept, datoria publică internă a României ar trebui să scadă cu vreo 13000 de miliarde în acest an. Nu va scădea, pentru că prin modul de abordare - prin adăugarea la soldul din decembrie 2002 a celor 34700 de miliarde - se eludează serviciul datoriei publice interne pe anul 2003, care este de 49000 de miliarde. În acest context, înseamnă de fapt şi de drept că datoria publică internă va creşte printr-un aranjament de articol de lege cu 49000 de miliarde, adică va dubla deficitul bugetar pe anul 2003. Dumneavoastră veţi hotărî. Oricum, Partidul România Mare nu va vota acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule Ionescu, mă îndoiesc că aveţi dreptate. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 16 voturi împotrivă, titlul legii a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră art.1 al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 16 voturi împotrivă, art.1 a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră art.2 al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 16 voturi împotrivă, art.2 a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 16 voturi împotrivă, legea a fost aprobată. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind Registrul unic de control. Domnul Gaspar. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin acest proiect de lege se instituie cadrul juridic necesar privind Registrul unic de control pentru contribuabilii persoane juridice înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi autorizate, potrivit legii, pentru contabilizarea controalelor efectuate, a aspectelor cercetate, a constatărilor şi dispoziţiilor organelor de control, precum şi a eventualelor sancţiuni stabilite. Adoptarea acestui act normativ are ca premisă eliminarea posibilităţii ca activitatea unui contribuabil să facă obiectul unor controale realizate de entităţi diferite, evitându-se eventuale suprapuneri ale unor astfel de controale, precum şi îmbunătăţirea pârghiilor aflate la dispoziţia autorităţilor fiscale, în vederea realizării cu maximă operativitate a controalelor financiar-fiscale. Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat, a fost aprobat şi de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci sesizată în fond, de către Consiliul Legislativ, şi vă propunem să fie aprobat de plenul Camerei Deputaţilor. În acest sens, am înţeles că se doreşte din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să se facă unele propuneri. |
||||
|
Vă rog, domnule Grigoraş. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind Registrul unic de control, a întocmit raport favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat, cu o singură observaţie: după ce s-a elaborat raportul am constatat împreună cu colegii de la Compartimentul tehnic-legislativ că trebuie să facem o corectură la art.8, şi v-aş ruga să ne permiteţi ca, la momentul potrivit, să intervin pentru precizări. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1 al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2 al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Art.3 al legii. Vă mulţumesc. Unanimitate. Art.4. Vă mulţumesc. Art.5. Vă mulţumesc. Art.6. Vă mulţumesc. Art.7. Vă mulţumesc. Art.8. Aveţi cuvântul. |
||||
|
La art.8, atât la lit.a), cât şi la lit.b) de la alin.1, vă propunem o reformulare, şi anume: "a) de la 5000000 la 10000000 de lei pentru fapta de la art.7 lit.a)" şi "b) de la 10000000 la 20000000 de lei pentru fapta de la art.7 lit.b)", fiindcă acestea sunt fapte, şi nu obligaţii, având în vedere că nerealizările nu pot fi obligaţii. |
||||
|
Vă mulţumesc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.8. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Art.9. Vă mulţumesc. Unanimitate. Art.10. Vă mulţumesc. Unanimitate. Art.11. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Au venit colegii noştri de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Vom lua în discuţie Proiectul de Lege al Corpului Agronomic. Domnul Neagu. Aveţi cuvântul foarte pe scurt, vă rog. |
|
||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş fi vrut să vorbesc mai mult despre agricultură, dar vă spun o singură idee: totuşi agricultura este cea mai veche meserie, şi vă voi demonstra-o cu povestea biblică despre Adam şi Eva. De fapt, nu altă meserie este cea mai veche, după cum spun unii. Atunci când Adam a întins mâna după fruct a devenit culegător de fructe, deci a fost primul agricultor al lumii. De aceea, sigur că şi importanţa acestei meserii este pe măsură. Este adevărat că a cules o poamă. Dat fiind faptul că circulaţia ideilor trebuie să fie rapidă, având în vedere pătrunderea în Europa şi în managementul modern, este nevoie de acest Corp Agronomic care, după ce veţi vota legea, se va înfiinţa şi va funcţiona la nivel naţional şi în fiecare judeţ, şi va crea un cadru legal, astfel încât tot ce este cadru tehnic în agricultură să poată să-şi exprime punctul de vedere şi să fie de folos în primul rând Ministerului agriculturii, Guvernului care va fi la vremea respectivă în ţară, spre binele agriculturii. Domnule preşedinte, Vă rugăm să se ţină cont de importanţa acestei legi care a fost discutată în comisie şi a întrunit unanimitatea colegilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Neagu. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Pct.2, cap.I. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3. Observaţii? Vă mulţumesc. Pct.4. Vă mulţumesc. Pct.5. Vă mulţumesc. Pct.6. Vă mulţumesc. Pct.7. Vă mulţumesc. Pct.8. Vă mulţumesc. Pct.9. Vă mulţumesc. Pct.10. Vă mulţumesc. Pct.11. Vă mulţumesc. Pct.12. Vă mulţumesc. Pct.13. Vă mulţumesc. Pct.14. Vă mulţumesc. Pct.15. Vă mulţumesc. Pct.16. Vă mulţumesc. Pct.17. Vă mulţumesc. Pct.18. Vă mulţumesc. Pct.19. Vă mulţumesc. Pct.20. Vă mulţumesc. Pct.21. Vă mulţumesc. Pct.22. Vă mulţumesc. Pct.23. Vă mulţumesc. Pct.24. Vă mulţumesc. Pct.25. Vă mulţumesc. Pct.26. Vă mulţumesc. Pct.27. Vă mulţumesc. Pct.28. Vă mulţumesc. Pct.29. Vă mulţumesc. Pct.30. Vă mulţumesc. Pct.31. Vă mulţumesc. Pct.32. Vă mulţumesc. Pct.33. Vă mulţumesc. Pct.34. Vă mulţumesc. Pct.35. Vă mulţumesc. Pct.36. Vă mulţumesc. Pct.37. Vă mulţumesc. Pct.38. Vă mulţumesc. Pct.39. Vă mulţumesc. Pct.40. Vă mulţumesc. Pct.41. Vă mulţumesc. Pct.42. Vă mulţumesc. Pct.43. Vă mulţumesc. Pct.44. Vă mulţumesc. Pct.45. Vă mulţumesc. Pct.46. Vă mulţumesc. Pct.47. Vă mulţumesc. Pct.48. Vă mulţumesc. Proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cultură care desfăşoară activităţi în domeniul educaţiei permanente. Domnul Marton Arpad. Vă rog. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Este un proiect de lege la care s-a lucrat destul de mult împreună cu Ministerul culturii, cu iniţiatorii şi membrii comisiei. Este o lege de mare importanţă de care are nevoie întreaga ţară, pentru că reglementează, conform noului text de titlu, aşezămintele culturale. Se porneşte de la universităţile populare până la căminele culturale din cel mai mic sat al acestei ţări. Este nevoie de ea pentru că ele sunt, din păcate, în curs de dispariţie. Toate textele pe care le găsiţi aici au fost votate într-un consens aproape total de către membrii comisiei. Astfel, este vorba de esenţa acestora. Chiar dacă, prin aplicare, s-ar putea ulterior să se modifice unul sau altul din punctele respective, actualmente, aşa cum este votat textul cu care a fost de acord şi iniţiatorul, şi ministerul, şi membrii comisiei, vă propunem să îl votaţi, mai puţin într-un singur punct, unde este o scăpare redacţională, dar voi veni la microfon şi voi spune care este cuvântul care a fost scăpat atunci când s-a dactilografiat textul. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Domnul Márton. Supun atenţiei dumneavoastră punctul 1, titlul legii. Cine este pentru? Punctul 2. Mulţumesc. Punctul 3. Mulţumesc. Punctul 4. Mulţumesc. Punctul 5. Mulţumesc. Punctul 6. Mulţumesc. Punctul 7. Mulţumesc. Punctul 8, punctul 9, punctul 10, punctul 11, punctul 12. Vă mulţumesc. Punctele 13, 14, 15, 16, 17, 18. La punctul 19, domnul Márton. |
||||
|
O singură scăpare. Textul ar suna aşa: "În cadrul Casei de cultură, se organizează un consiliu consultativ format din 7 - 15 membri care îşi desfăşoară activitatea pe bază de voluntariat, "..", deci nu primesc salariu, asta este ceea ce s-a scăpat, "... din rândul personalităţilor culturale şi ştiinţifice..." |
||||
|
Am înţeles, domnule Domnul Márton. Cine este pentru? Vă mulţumim. Punctul 19, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumim. Punctul 20. Vă mulţumesc. Punctul 21. Mulţumesc. Punctul 22. Mulţumesc. Punctele 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră legea, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
||||
|
|
Luăm în dezbatere Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive. Dacă este cineva de la Comisia pentru apărare? Da, vă rog. De la Comisia pentru apărare cine doreşte? Domnule Timotei Stuparu, poftiţi. Foarte pe scurt raportul, domnule Stuparu. |
|
||
|
Domnule preşedinte, La comisia noastră, a sosit iniţiativa de care aminteaţi pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive. Comisia, reunită în mai multe şedinţe, a hotărât ca, până la urmă, să supună spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă la punctul 1 al raportului aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Punctul 2. Dacă aveţi observaţii? Mulţumesc. Punctul 3, punctul 4, punctul 5. Vă mulţumesc. Punctul 6. Vă mulţumesc. Punctul 7. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră textul legii în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. |
||||
|
|
Urmează să dezbatem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societăţii comerciale RAFO SA Oneşti. Domnul Marin. Procedură de urgenţă. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societăţii comerciale RAFO SA Oneşti. La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2001 care stabileşte unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societăţii comerciale RAFO SA. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2001. Având în vedere procedura de urgenţă, propun 5 minute timp total de dezbatere şi un minut de intervenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. La pct.1, dacă aveţi observaţii? Vă mulţumesc. La pct.2, dacă aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
Următorul este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a societăţii comerciale C.S.R S.A. Reşiţa. Domnul Marin. Procedură de urgenţă. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizată în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a Societăţii comerciale Combinatul Siderurgic Reşiţa SA. La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi al Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci. Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a Societăţii comerciale Combinatul Siderurgic Reşiţa SA, în care se prevăd facilităţi, cu scopul redresării economico-financiare a societăţii. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/2001. Timp total de dezbatere 5 minute, un minut de intervenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă la punctul 1 aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Punctul 2. Vă mulţumesc. Punctul 3. Vă mulţumesc. Proiectul de lege în ansamblu - dacă aveţi observaţii? Cine este pentru? Cine este împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
Următorul este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2002 pentru modificarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a Societăţii comerciale "Combinatul Siderurgic Reşiţa." - SA. Domnul Marin. Foarte pe scurt, vă rog. Aici scrie "respingere". |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a propus respingerea acestei ordonanţe de urgenţă, întrucât textul pe care-l cuprinde această ordonanţă a fost cuprins în ordonanţa de urgenţă care a fost aprobată anterior. |
||||
|
Am înţeles. Vă mulţumesc. Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
||||
|
|
Următorul este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii comerciale Combinatul siderurgic "SIDEX" SA Galaţi. Domnule Marin, aveţi un minut. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii comerciale Combinatul siderurgic "SIDEX" SA Galaţi. La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei juridice şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii comerciale Combinatul siderurgic "SIDEX" SA. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2001. Având în vedere că există un număr mai mare de amendamente, propun 15 minute timp total şi un minut de intervenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă la punctul 1 aveţi observaţii? Vă rog. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că ar fi trebuit să fie dezbateri generale, dar, fiind în procedură de urgenţă, am să mă refer la titlul acestei ordonanţe şi, în primul rând, ca remarcă generală, a trecut un an şi jumătate de la aplicarea ei şi o să vedeţi consecinţele aplicării acestei ordonanţe care rezolvă una din marile probleme de privatizare din România, şi spun că o rezolvă, fiindcă, din punct de vedere al modului în care s-a realizat managementul acestui combinat este favorabil, dar efectele acestei ordonanţe au produs şi produc mari probleme. Şi daţi-mi voie să vă dau câteva cifre care au fost discutate în Comisia economică. Preţul final de vânzare a combinatului care, până acum, nu a fost niciodată evaluat sau transmis undeva, dintr-o declaraţie a domnului ministru Muşetescu, este de 50 - 60 de milioane de dolari, iar valoarea încasată până în prezent este de 25 de milioane de dolari, existând un addendum la contractul de vânzare-cumpărare, prin care este amânată plata acesteia. Ce s-a realizat prin această privatizare, vă dau sumele, care înseamnă, prin conversie de acţiune sau prin conversia datoriilor către Ministerul Finanţelor, înseamnă sume impresionante: 6.558 de miliarde de lei reprezentând conversia datoriilor Ministerului Finanţelor, considerând cursul dolarului din data de 25 noiembrie, data când s-a finalizat contractul, înseamnă 208 milioane de dolari. anulările de majorări şi penalităţi înseamnă 8.721 de miliarde de lei, respectiv 277 de milioane de dolari. Ajutorul de stat privind taxele vamale care nu se încasează timp de 5 ani de zile înseamnă 357 de miliarde de lei, deci 11 milioane de dolari. T.v.a.-ul de care este scutit combinatul timp de 3 ani de zile înseamnă 51 de milioane de dolari. Contractele externe pe care combinatul nu mai este obligat să le plătească înseamnă încă 50 de miliarde de lei. Impozitul pe profit calculat înseamnă încă 54 de miliarde de lei, fără să mai spun că avantajele date pentru plata C.A.S-ului peste 3 ani de zile înseamnă 1.604 miliarde de lei, încă 51 de milioane. Nu s-a calculat reconversia acţiunilor de la societăţile comerciale care, practic, nu şi-au definitivat evaluarea, ca să fie, prin reconversie, recumpărate de către ISPAT SIDEX. În concluzie, după opinia mea, dacă privatizarea a fost necesară, cred că un asemenea preţ la un combinat care avea o piaţă, la un combinat care reprezenta o mare problemă socială, în urma căreia 12 mii de oameni au fost disponibilizaţi, înseamnă un mare efect. Am vândut un combinat cu 50 de milioane de dolari, probabil, şi am lipsit bugetul statului de aproape 1 miliard de dolari. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Sandu, considerând că sunt dezbateri generale. Vă rog, foarte pe scurt, domnule Sandu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Nu aş fi luat cuvântul dacă domnul deputat nu ar fi introdus dezbaterile generale la punctul 1. Eu vreau să vă spun că nimeni nu ştie, în ţara asta, să evalueze un combinat la kilogram. S-a spus, se tot vorbeşte aici de preţul de vânzare al combinatului. Cine poate să-l stabilească? Eu nu am auzit, în viaţa mea, să se vândă combinate siderurgice la kilogram. Din cauza asta, părerea mea este că nu trebuie privit aşa cum, sigur, domnul deputat a prezentat matematic, inginereşte, a prezentat nişte cifre, dar asta dovedeşte că dânsul nu cunoaşte ce înseamnă piaţa combinatelor siderurgice, nu cunoaşte ce înseamnă vânzarea unei întreprinderi şi nu ştie, de fapt, că valoarea unei întreprinderi este valoarea ei de piaţă, atunci când se vinde. Dacă are valoare se vinde şi se vinde la preţ foarte mare, dacă nu are valoare nu se vinde sau se vinde la un preţ foarte mic. Valoarea de piaţă înseamnă, de fapt, ceea ce şi cât produce. Domnul deputat a dat aici nişte cifre foarte corecte, foarte exacte de datorii. Cine vine să cumpere datorii în România? Sigur că este important, extrem de important este să vedem care este efectul acestei ordonanţe, iar dânsul sigur că a recunoscut că, în esenţă, s-a făcut un lucru bun, combinatul s-a privatizat şi merge bine. Eu vreau să vă spun că sunt în foarte mare cunoştinţă de cauză, eu am fost 12 ani director general la SIDEX, şi eu vă spun că sunt extrem de mulţumit de modul cum se lucrează în combinat, combinatul este în România, nu a plecat nimeni cu el de acolo. Faptul că s-au făcut nişte amânări la plată, asta nu înseamnă că aceşti bani nu vor veni înapoi şi nu vor intra în bugetele statului şi acolo unde trebuie să intre, s-au făcut nişte facilităţi, nu atât pentru cei care au cumpărat combinatul, ci facilităţile sunt făcute pentru combinat. Oamenii îşi iau salariile la timp, lucrează în condiţii..., singura chestie de care se plâng acum este intensitatea muncii, lucru care este de remarcat, în această situaţie. De aceea, eu vă propun să votaţi pentru aprobarea acestei ordonanţe. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Sandu. Dacă la punctul 1 aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Punctul 2. Mulţumesc. Punctul 3. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
V-am spus, în intervenţia mea, despre efectele acestei ordonanţe. şi, la punctul 3, este şi un amendament al colegilor mei, prin care se modifică acest articol care, în esenţă, înseamnă data finalizării combinatului, data la care combinatul, practic, a fost vândut şi, de la acea dată, Combinatul siderurgic, cum a spus domnul Sandu, primeşte aceste facilităţi. numai că data finalizării prevede data la care investitorul, respectiv societatea care a cumpărat combinatul, intră în proprietatea acţiunilor APAPS şi a tuturor celor care sunt transferate prin conversia acţiunilor. Stimaţi colegi, Până în prezent, numai o parte din aceste acţiuni au fost convertite şi, eventual, cumpărate de combinat. Mă întreb: dacă e să aplicăm legea, ce se va întâmpla cu această perioadă de la 25 noiembrie până astăzi sau până când se va aplica sau se va aproba, eventual, acest amendament, ce se va întâmpla cu toate facilităţile şi sumele de care a beneficiat combinatul? Şi îi întreb pe colegii mei finanţişti: aşa cum a spus domnul preşedinte Şaguna, care, la Galaţi, a spus că va face o verificare privind facilităţile, în mod cert, dacă e să aplicăm legea, facilităţile au fost acordate ilegal. Toate sumele de care a dispus combinatul să nu fie plătite către diferite fonduri sau plata taxelor vamale şi t.v.a.-ului trebuie să se returneze la buget, care înseamnă sute de milioane de dolari. Va accepta vreodată investitorul aşa ceva? Vă daţi seama ce se întâmplă dacă va spune: domnule, plec, în condiţiile în care mi-aţi promis una şi aţi făcut alta! Ăsta este motivul pentru care am susţinut, de peste un an şi ceva, intrarea în discuţie a acestei ordonanţe, am făcut şi o declaraţie politică privind această dată a finalizării. |
||||
|
Rezumaţi-vă la amendamentul respectiv. |
||||
|
Amendamentul nu este corect, nu sunt de acord cu el. |
||||
|
Doamna Lucia Lepădatu, vă rog. |
||||
|
Doamna Lucia Cornelia Lepădatu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Eu regret că domnul coleg Toader, coleg şi de Galaţi, nu a înţeles întru totul sensul amendamentului pe care noi l-am propus. Amendamentul nostru se referă la aducerea datei de finalizare a privatizării Combinatului siderurgic SIDEX la data la care s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare, şi nu la acea dată la care se vor fi făcut toate conversiile asupra acţiunilor deţinute de către stat şi, implicit, şi vânzarea acestora. Data de la care se calculează facilităţile va fi data la care s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare şi nu este nici un impediment şi, de asemenea, nu e nici o complicaţie în a accepta această dată. Vizavi de afirmaţia domnului deputat privind declaraţia domnului Şaguna, preşedintele Curţii de Conturi, regret din nou, dar dumnealui a scos-o dintr-un context. Domnul Şaguna declara, atunci, la Galaţi şi se referea la nişte discuţii pe care le-a avut cu omologi din statele occidentale şi care se refereau la cu totul alt aspect, nu în mod direct la SIDEX. Deci ruperea din context a acelei declaraţii nu face decât să devină periculoasă şi, îmi pare rău, nu pentru noi, ci pentru domnul deputat. |
||||
|
Da, mulţumesc. Supun votului dumneavoastră articolul, aşa cum l-a modificat comisia. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 12 voturi împotrivă, amendamentul comisiei a fost aprobat. Dacă la punctul 4 aveţi observaţii? Punctul 5, punctul 6, punctul 7, punctul 8, punctul 9, punctul 10, punctul 11, punctele 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20. |
||||
|
Domnul Mircea Nicu Toader (din sală): La 20. |
||||
|
La 20, vă rog, domnule Toader. |
||||
|
La punctul 20 este un amendament propus de colegii mei, privind o modificare a acestei ordonanţe şi însuşi a contractului de privatizare, care prevedea că t.v.a.-ul care trebuia colectat timp de 3 ani de zile trebuia plătit o dată, la sfârşitul perioadei celor 3 ani. Colegii mei au propus ca să se plătească eşalonat, timp de 36 de luni, atât obligaţia de plată curentă, cât şi obligaţia decalată. Eu, în Comisia economică, am susţinut, din punct de vedere economic, un asemenea amendament care, sigur, presupune un efort financiar pentru conducerea combinatului, dar am adăugat şi doresc să adaug, la acest amendament, "la valoarea reactualizată cu rata inflaţiei". Pe lângă faptul că aceste facilităţi sunt foarte importante din punct de vedere economic pentru combinat, a plăti peste încă 3 ani de zile, fără să ţii cont de rata inflaţiei, înseamnă o deducere şi mai mult a veniturilor bugetare. Şi vă rog să luaţi în calcul să se adauge, la acest amendament: "la valoarea reactualizată cu rata inflaţiei", care este o chestiune absolut corectă din punct de vedere financiar. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Marin. |
||||
|
Domnule preşedinte, Un amendament, pe această temă, domnul deputat nu a formulat. Au fost discuţii, în comisie, de aceea eu vreau să revin, totuşi, cu o precizare: nu s-a făcut nici un fel de scutire, s-a făcut o decalare a rambursării t.v.a.-ului. |
||||
|
Vă mulţumesc. Vă supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 15 voturi împotrivă şi o abţinere, textul comisiei a fost aprobat. Punctul 21. Dacă aveţi observaţii? Punctul 22. Domnul Toader. Aici e nemodificat. Dumneavoastră aveţi amendament respins? |
||||
|
Am la 23. |
||||
|
A, 23, iertaţi-mă. Pentru punctul 23, domnul Toader. Eu mă uitam la 22, că nu apărea nimic modificat, şi v-aţi ridicat. |
||||
|
M-am ridicat, fiindcă vă uitaţi tot timpul în microfon şi nu mă vedeţi, cât sunt eu de înalt! |
||||
|
Tocmai, că v-am văzut, dar v-am văzut mai repede decât trebuia! |
||||
|
Ştiu că vă grăbiţi, dar trebuie să spun că acest... |
||||
|
Nu mă grăbesc deloc, domnule Toader, vorbiţi cât vreţi dumneavoastră. |
||||
|
Bun, e în regulă, mulţumesc. 15 minute, au trecut 7 de la ordonanţă. |
||||
|
Corect. |
||||
|
Acest amendament prevede încă o facilitate suplimentară, respectiv, dacă ordonanţa iniţială avea ca prevedere scutirea pe o perioadă de 5 ani a impozitului, colegii mei au venit cu un amendament prin care au spus că această facilitate se aplică cu primul exerciţiu financiar în care societatea înregistrează profit brut. Din experienţa pe care o am şi din cunoştinţele pe care le am, niciodată o astfel de societate nu va avea profit, iar motivaţia dată de colegii mei, în comisie, că un asemenea lucru s-a realizat la Combinatul de autoturisme "Dacia" este incorectă. Nu există nicăieri o asemenea prevedere, să fii scutit de impozit, pe o perioadă de 5 ani, până la data când vei avea, vreodată, profit, fiindcă ştiţi foarte bine, cine sunt economişti sau în activitate economică, că foarte uşor poţi să ascunzi un profit, când ai atât export cât şi piaţă internă, şi Combinatul din Galaţi peste 70%, exportă, iar preţul de export este la jumătate sau 60% din valoarea produselor livrate pe piaţa internă. Mai mult decât atât, dacă la amendamentele mele, care nu mi se susţin, se precizează că APAPS-ul a susţinut ideea că aceste prevederi nu sunt incluse în contractul de privatizare, mă întreb de ce a fost de acord cu o asemenea facilitate, dacă nu era prevăzută în contractul de privatizare. Mi se pare incorect, mai ales că ăsta are un singur efect: societatea nu va putea fi controlată niciodată, din punct de vedere al administraţiei financiare, dacă nu este obligată să plătească impozit, decât la o eventuală sesizare la nivelul Gărzii, dar, cât nu plăteşte impozit pe profit, nu este supusă verificărilor curente. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 13 voturi împotrivă, textul comisiei a fost aprobat. Punctele 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30... La 30? Vă rog. Trebuie consemnat în stenogramă şi apare în "Monitorul Oficial". |
||||
|
Nu mă încălzeşte "Monitorul Oficial" pe mine! |
||||
|
Nu, dar citesc alegătorii! |
||||
|
Nepoţii, eventual. La amendamentele pe care le-am propus, şi le-am propus cu mult timp înainte, doresc un singur lucru: garanţia că acest contract de privatizare este viabil şi după ce se termină aceste facilităţi, motiv pentru care am propus două amendamente, după părerea mea foarte importante, din experienţa privatizărilor altor întreprinderi vândute către investitori străini. În primul rând, investitorul strategic, respectiv combinatul să fie obligat ca, în perioada cât este scutit şi are o serie de facilităţi, să nu schimbe profilul de activitate al SIDEX, pe o perioadă de minimum 5 ani, şi să aibă o producţie de oţel de minimum 3 milioane de tone. Sigur, colegii mei au spus că un este un prag de rentabilitate scăzut, dar, la vremea când s-a privatizat, combinatul a produs 3,2 milioane de tone şi mi s-a părut cel puţin corect, pentru a păstra un personal suficient pentru a acoperi această producţie, să nu creeze o problemă socială deosebită, şi a pieţei interne pe care trebuie s-o asigure combinatul. De asemenea, am solicitat să nu se înstrăineze din patrimoniul societăţii bunuri a căror valoare depăşeşte 50.000 de dolari. Trebuie să vă informez, stimaţi colegi, combinatul, în afară de instalaţiile specifice şi proprii pe care le are un combinat siderurgic, are o serie de bunuri care nu au nici o legătură cu producţia de oţel - o flotă fluvială, care înseamnă peste 20 şi ceva de milioane de dolari, parc auto, parc de vagoane CFR - peste 600, are o serie de bunuri sociale - stadion, blocuri de locuit, cantină, pe care, dacă le-ar vinde, ne aducem aminte de IMNG, ce ar însemna: şi-ar acoperi, fără probleme, datoria pe care o are, şi mi se pare corect, măcar pe această perioadă, să nu vândă nimic din patrimoniul combinatului, cel puţin a bunurilor care nu sunt implicate direct în activitatea de producţie. De asemenea, să nu repatrieze capitalul investit, să nu efectueze investiţii de capital în alte societăţi din ţară şi străinătate, obligându-l să investească eventual toate veniturile şi profitul din combinat, să le investească în modernizarea acestui combinat, fiindcă trebuie să vă spun că ISPAT-ul nu a venit cu altă tehnologie, foloseşte absolut aceeaşi tehnologie, aceleaşi instalaţii care le are combinatul, singura problemă a fost de management şi managementul, cu regret trebuie să spun, trebuie să ne facem culpa, că nu am fost în stare noi, românii, să demonstrăm că un astfel de combinat poate fi condus bine şi profitabil. Totodată, am blocat şi am solicitat să blocheze investiţiile făcute de SIDEX, conform contractului de vânzare-cumpărare să fie verificate de reprezentanţii APAPS, în special privind valoarea în ansamblu, cât şi a subansamblelor componente în funcţie de preţul de piaţă. V-am dat numai câteva elemente care mi se par obligatorii, motivaţia APAPS-ului că aceste aspecte nu au fost prinse în contractul de privatizare, mi se pare o motivaţie fără sens. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Toader. Supun votului dumneavoastră textul comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 7 voturi împotrivă. Cu 7 voturi împotrivă, textul a fost aprobat. Vă rog, domnule Toader. |
||||
|
Şi aveam, mi se pare, elementul poate cel mai important: nu există nici un fel de garanţie că acest combinat, preţul lui va fi vândut şi-şi va păstra condiţiile care sunt impuse prin contract, trebuie iarăşi să susţin un punct de vedere pe care l-am avut în comisie, nimeni nu a văzut contractul de privatizare, l-am solicitat, ni s-a spus că este absolut "secret". Mă întreb cât de secret poate să fie în faţa unui Parlament, chiar m-am deplasat la sediul APAPS şi nu am putut să-l obţin, iar eu am solicitat, prin amendament, o garanţie a contractului de vânzare-cumpărare privind obligaţiile investitorului strategic, garanţie care să fie, fie printr-o scrisoare de garanţie bancară (eu am pus-o la 500 de milioane de dolari), fie printr-o altă formă de gajare a acţiunilor. Mi s-a răspuns că, contractul de privatizare include garanţii. Îl rog pe reprezentantul APAPS să ne citească care sunt aceste garanţii, măcar să le citească dacă nu le ştim. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Marin. |
||||
|
Am vrut să intervin, pentru că, de fapt, dacă ne uităm în titlu, ordonanţa se referă la facilităţi pentru privatizare şi mai puţin la..., iar în ceea ce priveşte garanţia, nu văd eu cine ar veni să cumpere un combinat, iar timp de 5 ani de zile să ţină blocate 500 de milioane de dolari în bancă drept garanţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră art.30 nemodificat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 9 voturi împotrivă. Cu 9 voturi împotrivă, articolul a fost aprobat. La pct.31 dacă aveţi observaţii? Mulţumesc. La pct.32, 33 dacă aveţi observaţii? Acestea sunt ultimele observaţii. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Deci, cu 6 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
La pct.24 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2001. Vă rog, domnule Marin. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această ordonanţă de urgenţă se referă la aceeaşi materie pe care am discutat-o înainte când am votat Ordonanţa de urgenţă privind acordarea de facilităţi şi comisia propune respingerea pentru că prevederile acestei ordonanţe au fost incluse în ordonanţa pe care tocmai am votat-o. |
||||
|
Am înţeles. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră respingerea ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Cu un vot împotrivă, ordonanţa a fost respinsă. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă 66/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.119/2001 privind unele măsuri la SIDEX S.A. Domnul Marin. Vă rog. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne găsim în aceeaşi situaţie, deci, propunem respingerea pe aceeaşi motivaţie care am făcut-o şi la ordonanţă. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră respingerea ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 2 voturi. Abţineri? O abţinere. Cu 2 voturi împotrivă şi o abţinere ordonanţa a fost respinsă. La pct.26 avem o propunere legislativă privind instituirea Zilei NATO, o să propun să o amânăm, pentru că încă nu avem un răspuns de la Guvern. |
||||
|
|
Vă citesc nota cu legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, pentru care puteţi face sesizare la Curtea Constituţională: Legea pentru modificarea alin. 2 al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Craiova - Drobeta - Turnu Severin a drumului naţional DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001; Legea pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Legea spitalelor. Stimaţi colegi, pentru că am constatat că nu mai avem cvorumul, eu vă mulţumesc frumos pentru participare, ne vedem luni. Vă mulţumesc. La revedere! Să vă dea Dumnezeu sănătate! Şedinţa s-a încheiat la ora 11.57. |
|
||
 |
