Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.70/2003
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 2003
|
Şedinţa a început la ora 16,40. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Constantin Niţă, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 288, 56 sunt absenţi, 24 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor de lege şi a rapoartelor de mediere înscrise pe ordinea de zi de astăzi, o citesc, spre informarea dumneavoastră, Nota cu privire la legile aflate în depozit la Secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu prevederile art.17, alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
|
|||||
|
|
De asemenea, vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 1 aprilie 2003, adoptat de Senat în şedinţa din 26 mai 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2003 pentru prorogarea unor termene prevăzute la art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrăşăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil extravilan, în suprafaţă totală de până la 2,5 ha, adoptat de Senat în şedinţa din 26 mai 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înfiinţarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană din octombrie 1997 şi aprobate la cea de-a 113-a sesiune a Consiliului Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) din 4 - 6 noiembrie 1997, adoptat de Senat în şedinţa din 26 mai 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 iunie 2003. 5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaţionale, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 26 mai 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 iunie 2003. 6. Proiectul de Lege pentru completarea art.325 din Codul penal, adoptat de Senat în şedinţa din 26 mai 2003. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 iunie 2003. 7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, respins de Senat în şedinţa din 29 mai 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 iunie 2003. 8. Proiectul de Lege pentru modificarea art.87 din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, iniţiată de 3 deputaţi. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 9. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.180 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de 4 deputaţi. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 10. Propunerea legislativă privind alocaţia de stat pentru naştere şi alocaţia de stat pentru creşterea copilului, iniţiată de doamna deputat Paula Ivănescu. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002, iniţiată de 28 parlamentari. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 12. Proiectul Legii Codului penal, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 13. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Cărţii a IV-a "Despre arbitraj" din Codul de procedură civilă, iniţiată de domnul deputat Victor Babiuc. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2003 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere suplimentar, convenite la Bucureşti şi Washington, prin Scrisoarea părţii române din 9 aprilie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 25 aprilie 2003, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2003 pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol şi scutirea de plată a taxelor datorate pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a unor terenuri în vederea realizării obiectivului de investiţii "Deponeu Ecologic Zonal" - judeţul Timiş, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
|
|||
|
|
Primul proiect înscris spre dezbatere pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999. Cine se prezintă din partea iniţiatorului? Poftiţi, domnule secretar de stat. |
|
|||
|
Domnul Ion Bazac (secretar de stat, Ministerul Apelor şi protecţiei Mediului): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Supunem atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontieră pe distanţe lungi. În fapt, discutăm de 3 protocoale care se referă la poluanţii organici persistenţi la metalele grele şi la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic. Acest proiect de lege face parte din Programul de armonizare legislativă al Ministerului Mediului şi, de asemenea, vizează aderarea convenţiilor semnate de România cu relevanţă pentru implementarea acquis-ului de mediu în sectoarele în care România a cerut perioadă de tranziţie în negocierea cu Uniunea Europeană. În plus, prin adoptarea acestui protocol, România va putea obţine fonduri de la Secretariatul Convenţiei pentru implementarea măsurilor conţinute în protocol. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule preşedinte Ioan Oltean, vă dau cuvântul ca să vă prezentaţi raportul comisiei la Proiectul de Lege pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a luat în dezbatere Proiectul de Lege pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 şi adoptată în Danemarca, la Aarhus şi Gothenburg, în 1999 şi 1998. La întocmirea raportului, membrii comisiei au avut în vedere şi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru politică externă, ale Comisiei juridice. Prin acest proiect de lege, s-a urmărit şi se urmăreşte crearea unui cadru legislativ instituţional necesar în România, în vederea realizării obligaţiilor ce revin pentru implementarea acestor protocoale după ratificarea lor. În urma dezbaterilor care au avut loc, comisia a întocmit un raport favorabil şi solicită plenului Camerei Deputaţilor să-l adopte în forma în care l-a prezentat comisia. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nefiind doritori de a participa la dezbateri generale, trecem la dezbaterea titlului şi a textelor proiectului de lege, în formularea Senatului. La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, Este vorba de un proiect de lege ordinară şi v-aş propune să-l supunem votului final astăzi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Raportul de mediere de la punctul 3 cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea sistemului centralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării. La punctul 1, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului, nu se fac dezbateri şi nici nu se votează. De asemenea, la punctul 2, tot textul Camerei Deputaţilor. Vă semnalez, stimaţi colegi, că punctul de vedere al Camerei Deputaţilor a fost acela de a respinge Ordonanţa nr.59/1997 şi, în asemenea condiţii, nu mai are sens să discutăm celelalte puncte care vizează textele ordonanţei. Supun votului dumneavoastră raportul final. E lege ordinară. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea în sistem centralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării. La punctul 1, cel cu privire la titlul legii, avem varianta Camerei Deputaţilor. De fapt, vizează, în acelaşi sens ca şi data trecută, respingerea ordonanţei. La punctul 2, tot varianta Camerei Deputaţilor, textul articolului unic care precizează că se respinge ordonanţa şi, în consecinţă, celelalte puncte nu mai are sens să le dezbatem, fiind lipsite de conţinut. Supun raportul, în întregime, votului dumneavoastră. E vorba de o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice. La punctul 1, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 1 pentru alin.2 de la art.5, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 2 din raportul de mediere, tot textul Senatului. La punctul 3, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 4 şi 5, tot variantele Senatului. Dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctele 6 şi 7, tot variantele Senatului ni le propune Comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din ele? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 8, de asemenea, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 9, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctele 10 şi 11, tot variantele Senatului. Dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 12, tot varianta Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 13, care e şi ultimul, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune raportul votului final mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. La punctul 1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 2, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nu se supune votului. Punctul 3, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 4 şi 5, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Punctul 6, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 7, 8 şi 9, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri. Punctul 10, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 11, 12, 13, 14 şi 15, toate variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbateri, nu se supun votului. De asemenea, punctele 16, 17, 18 şi 19, tot variantele Camerei Deputaţilor. Soluţia e aceeaşi. Punctele 20, 21, 22 şi 23, tot variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii şi nici votului. Votul final asupra raportului îl vom face mâine, fiind vorba de o lege organică. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/2002 pentru stabilirea unor măsuri privind strategia de dezvoltare socio-economică a bazinului carbonifer al Văii Jiului. La punctele 1 şi 2, singurele în mediere, au fost însuşite textele Camerei Deputaţilor. Vom supune votului final acest raport în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.203 privind permisele de muncă. Punctul 1, varianta Senatului, de fapt e singurul punct. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Raportul îl vom supune votului final mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992. Punctul 1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii şi nici votului, potrivit Regulamentului nostru. La punctul 2, text comun. Dacă la acest punct aveţi obiecţiuni cu privire la prima parte a art.22, alin.1? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru alin.2 de la art.231, varianta Camerei Deputaţilor, ca şi la alin.3, 4 şi 5, toate acestea nu se supun votului. La alin.6, avem un text comun sugerat de Comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun de la alin.6? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru punctul 3, variantele Camerei Deputaţilor, ambele alineate, nu se supun dezbaterii. La punctul 4, de asemenea varianta Camerei Deputaţilor. La punctul 5, tot varianta Camerei Deputaţilor, ca şi la punctele 6 şi 7, care este şi ultimul. Toate nu se supun, potrivit Regulamentului, nici dezbaterii, nici votului. Vom supune, în schimb, votului final raportul, în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. La punctul 1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. La punctul 2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 3, varianta Camerei Deputaţilor. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 4, text comun pentru alin.1 de la art.16. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 4 din raport privind alin.2 al art.16, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. La punctul 5, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 6, tot text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 7, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 8, varianta Camerei Deputaţilor. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 9 şi punctul 10, care e şi ultimul, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nici nu se supun votului. Vom supune raportul votului final în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Şi aici avem, în faţă, o lege organică, la punctul 11: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun. Punctul 1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului. Punctul 2, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 3, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 5, care e şi ultimul, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Raportul îl vom supune votului final mâine. |
|
|||
|
|
La punctul 12 din ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003. Suntem în procedură de urgenţă. Rog pe domnul preşedinte Neagu să propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Propun 10 minute şi câte 1 minut pentru fiecare luare de cuvânt. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Înainte de a trece la dezbaterea în procedură de urgenţă, potrivit timpilor alocaţi de dumneavoastră, domnul ministru Gaspar doreşte să intervină. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Alin.5 al art.31 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în actuala sa redactare, conţine unele imperfecţiuni care au condus la imposibilitatea aplicării practice a acestui text. Textul are următoarea redactare: "Expunerea de motive la proiectele de lege şi normele de fundamentare la ordonanţele şi hotărârile Guvernului se publică împreună cu actul normativ". Observaţi şi dumneavoastră că face referire la proiecte de lege, că se face referire la publicare, fără să se indice unde se publică şi în ce condiţii se publică aceste expuneri de motive şi notele de fundamentare şi, pentru a elimina aceste imperfecţiuni, Guvernul a elaborat această ordonanţă de urgenţă, pentru a pune de acord textul şi cu prevederile Constituţiei şi cu prevederile Legii cu privire la organizarea "Monitorului Oficial" şi publicarea actelor normative în "Monitorul Oficial". Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat, Comisia juridică a avizat pe fond acest proiect, totuşi sunt unele chestiuni pe care cred că trebuie să le repunem în discuţie, ţinând seama atât de intenţia iniţiatorului, cât şi de necesitatea corelării lor cu prevederile Constituţiei. Prima referire pe care o fac, domnule preşedinte, este la faptul că, spre deosebire de Senat, la Camera Deputaţilor, la Comisia juridică, unde am participat şi am discutat asupra soluţiei, dar se pare că lucrurile nu au fost foarte bine explicitate, astfel încât s-a ajuns la situaţia ca expunerile de motive să fie publicate în "Monitorul Oficial" şi, pe urmă, s-a intervenit, putând fi prezentate şi pe Internet. Realitatea este că s-a dorit ca soluţia să fie alternativă, adică să fie publicate expunerile de motive şi notele de fundamentare în "Monitorul Oficial" sau să fie prezentate pe Internet, aşa cum soluţia juridică, de altfel, a fost adoptată şi în cazul Legii privind declararea averilor, unde declaraţia de avere aţi văzut că se publică în "Monitorul Oficial" sau pe Internet. Deci propunerea pe care o face Guvernul, domnule preşedinte, este ca sintagma "putând fi prezentate" să fie înlocuită cu "sau se prezintă pe Internet". Este prima remarcă pe care o pun în discuţie. A doua problemă: în mod corect, s-a adăugat, la teza a doua a acestui articol: "Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea legislativă..." - este corect, pentru că avem şi iniţiativa parlamentarilor, "... a suferit modificări de fond, expunerea de motive va fi refăcută după promulgarea legii de către Guvern". Pe bună dreptate, a existat o reacţie a parlamentarilor, pentru că, chiar dacă Guvernul este cel care asigură punerea în aplicare a legii, refacerea expunerii de motive la o iniţiativă legislativă nu poate să aparţină decât tot parlamentarului care a elaborat-o iniţial. Şi, ca atare, v-am propune, domnule preşedinte, ca, în loc de "va fi refăcută după promulgare de către Guvern", să fie introdusă sintagma "de către iniţiator", înţelegând aici fie Guvernul, atunci când iniţiază proiectele de lege, fie parlamentarii care au iniţiat, au promovat propunerea legislativă care a fost adoptată ca lege şi, în urma modificărilor de fond pe care le-a suferit în dezbatere, sigur că trebuie corelate. Şi, în fine, domnule preşedinte, la comisie, cred că a fost o scăpare, din partea aparatului tehnic, pentru că s-a adoptat ca partea finală a tezei a doua, adică cea care face referire la avizul Consiliului Legislativ, să fie eliminată, sub motivarea, şi pe bună dreptate, că prin atribuţiile sale Consiliul Legislativ nu poate să dea avize asupra expunerii de motive, el nu dă avize decât cu privire la proiectele de lege, în forma în care sunt prezentate atât de Guvern, cât şi de către parlamentari, sub forma propunerilor legislative. Sunt, eu zic, corecturi care se impun şi aş ruga, din acest punct de vedere, colegii parlamentari şi membrii comisiei să agreeze propunerea pe care le-am făcut-o de a face aceste mici corecturi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule ministru, am rugămintea să citiţi textul aşa cum ar rămâne la sugestia dumneavoastră. |
|||||
|
Da. Deci: "Expunerile de motive la legi şi notele de fundamentare la ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, elaborate de iniţiatori, se publică împreună cu actul normativ în cauză în "Monitorul Oficial al României", partea I, sau se prezintă pe Internet de către autoritatea emitentă". Aceasta este prima teză a acestui alineat. Teza a doua: "Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea legislativă a suferit modificări de fond, expunerea de motive va fi refăcută după promulgarea legii, de către iniţiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputaţilor". Este, de altfel, textul care concordă şi cu forma adoptată de Senat, mai puţin ultima parte, cea cu referire la avizul Consiliului Legislativ, care se regăseşte la Senat, dar care, la Cameră, s-a propus ca să fie eliminat. |
|||||
|
Domnul deputat Boc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În legătură cu rearanjarea textului la propunerea Guvernului, cu un amendament putem fi de acord, cu unul nu. În primul rând, vreau să menţionez faptul că în Comisia juridică s-a pornit de la premisa, şi domnul general Bădoiu este aici, pentru că a fost coautor la amendament, şi am insistat în mod expres, ca expunerile de motive şi notele de fundamentare la ordonanţe să fie publicate în Monitorul Oficial aşa cum, de altfel, şi acum legea cere acest lucru. De când s-a adoptat Legea nr. 24/2000, acest lucru ar fi trebuit să se întâmple. A introduce acuma soluţia alternativă "se publică în Monitorul Oficial sau pe internet" înseamnă să privăm pe foarte mulţi cetăţeni de dreptul de a cunoaşte intenţia legiuitorului, ce a avut în intenţie legiuitorul când a adoptat Ordonanţa cu privire la taxa radio-tv, de exemplu. Nu toată lumea are internet, gradul de acces la internet este până în 20% în România. A pretinde că orice cetăţean poate avea acces la internet nu reprezintă o soluţie viabilă. Soluţia nu este viabilă nici dintr-un alt punct de vedere. S-a făcut comparaţia cu declararea averilor, unde se spune "sau în Monitorul Oficial", atenţie, partea a III-a în extras, "partea a III-a în extras sau pe internet", or, aici, noi cerem în lege ca expunerea de motive să fie în Monitorul Oficial, partea I, împreună cu textul legii. Or, în condiţiile în care la unele acte normative vom avea expunere de motive în Monitorul Oficial, la altele nu vom avea expunere de motive, ce vom face? Îl vom trimite pe cetăţean tot timpul să facă el analiza. O, acolo este pe internet la Guvern, o, dincolo este la Parlament. Noi credem că avem nevoie de un cadru unitar, unde toate legile, toate ordonanţele să aibă această notă, expunere de motive, respectiv notă de fundamentare. Poate că, prin aceasta, va mai fi şi o frână în calea Guvernului de a mai emite ordonanţe de urgenţă, ştiind că în Monitorul Oficial, alături de ordonanţă va apărea şi expunerea de motive şi va trebui să justifice foarte bine situaţia excepţională cerută de Constituţie. Din acest punct de vedere, eu susţin personal punctul de vedere al comisiei, care a fost adoptat, ca expunerile de motive şi notele de fundamentare, ca regulă, se publică, împreună cu actul normativ în cauză, în Monitorul Oficial, putând fi prezentate şi pe internet, este chestiunea de organizare internă a Guvernului sau a Parlamentului, ca actele normative să se regăsească şi pe internet. Dar, repet, regula trebuie să fie ca aceste expuneri şi note de fundamentare să se regăsească în Monitorul Oficial, alături de conţinutul actului normativ. Cu cel de al doilea amendament sunt întru totul de acord, domnule ministru, este firesc ca în cazul în care propunerea legislativă a suferit modificări pe parcursul dezbaterilor parlamentare, nota de fundamentare sau expunerea de motive, pentru că este vorba de propunere legislativă, să fie refăcută de către iniţiator, pentru că el ştie ce a avut în intenţie când a propus propunerea legislativă şi ce a ieşit din Parlament, iar în expunerea de motive poate să explice: "uitaţi ce s-a întâmplat sau care este punctul de vedere". Şi, nu în ultimul rând, nu aş renunţa la avizul Consiliului Legislativ. Totuşi cineva trebuie să cenzureze, că ceea ce iniţiatorul scrie acolo are legătură cu conţinutul legii şi nu scrie alte lucruri, care nu au legătură cu expunerea de motive. Eu cred că Senatul nu a greşit când a trecut acolo în lege că această expunere de motive refăcută se face la solicitarea secretarului general al Camerei Deputaţilor, cu avizul Consiliului Legislativ. Cred că a avut acest tâlc de a cenzura, nu în sensul conţinutului, dar în sensul că acel act normativ refăcut să aibă, repet, o legătură cu fondul cauzei. Nu aş vrea să mai intervin mai mult, eu am făcut o formulă diferenţiată în funcţie de proiecte de lege şi propuneri legislative, dar dacă acceptăm ideea că ne referim unitar la iniţiator putem merge pe varianta Guvernului la cel de al doilea amendament, dar nu cu suprimarea avizului Consiliului Legislativ. Iar în primul caz, cred că nu ne putem permite să nu publicăm în Monitorul Oficial expunerile de motive şi notele de fundamentare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, în concluzie, apăr punctul de vedere al comisiei, aşa cum a fost el formulat, cu o singură înlocuire, "Expunerea de motive va fi refăcută după promulgarea legii de către iniţiator", atât, şi atunci, prin iniţiator avem şi deputatul sau senatorul şi Guvernul sau acel comitet de 10 persoane, în cazul iniţiativei legislative populare. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul deputat Chiliman. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Ţin de logică într-un fel toate aceste lucruri pe care le-a susţinut şi domnul deputat Boc anterior. Cred că este necesar ca expunerea de motive, în forma refăcută, să apară tipărită în Monitorul Oficial, partea I, şi nu partea a III-a, a IV-a sau nu ştiu care, împreună cu legea şi cred că aşa este normal. Că ele pot să fie şi pe internet, că pot să fie şi pe alte mijloace de informare normală a cetăţenilor, este o chestiune care iarăşi ţine de normal, dar normal este ca ele să fie, în primul rând, în Monitorul Oficial, care este documentul tipărit oficial al României şi din cauza aceasta este bine să apară împreună acolo, aşa cum s-a făcut susţinerea şi sper că acest punct de vedere va trece prin cele două Camere şi va rămâne ca atare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Petruş, domnul deputat Buzatu, domnul deputat Bădoiu şi pe urmă propun închiderea dezbaterilor la acest punct, pentru că totuşi putem trage o concluzie din cele ce s-au spus până acum. Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Octavian Constantin Petruş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pe mine nu mă deranjează că nişte documente legislative se publică pe internet, însă trebuie specificat, întrucât este vorba de internet, durata de accesare unde se păstrează arhiva şi câţi ani şi atunci totul este în regulă, pentru că în lumea modernă, documentele electronice au valoare egală cu documentele scrise pe hârtie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Buzatu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am urmărit cu interes propunerea aceasta de a se publica expunerea de motive, chiar şi într-o formă refăcută şi multe alte lucruri care sunt legate de publicarea în Monitorul Oficial a unor aspecte din activitatea Camerei. După părerea mea, ori ar trebui să nu publicăm nimic, şi propunerea mea va fi în sensul eliminării textului respectiv, ori, dacă nu, să mergem la publicarea chiar şi a procesului-verbal al dezbaterilor din comisii, pentru că, de regulă, dezbaterile din comisie îmbracă un caracter mai special decât cele din plenul Camerei care uneori, aproape că lipsesc. Şi atunci, oare nu ar fi normal să publicăm acest... Cui va servi practic publicarea sau ce consecinţe va avea această publicare? Un distins coleg de al nostru, reputat specialist, cu care am schimbat două vorbe mai înainte, mi-a spus următorul lucru: poate că atunci când există un dubiu, o confuzie, eu o să merg la expunerea de motive şi o să ştiu ce a dorit iniţiatorul şi vom aplica legea. Eu nu cred că lucrul acesta se va întâmpla. Păi, nu este un singur om care citeşte această expunere de motive, şi atunci, fiecare om va crede că iniţiatorul a vrut altceva şi acolo unde există un dubiu sau o confuzie, va interpreta fiecare cum doreşte. Deci, în privinţa aceasta a clarităţii textului, a, să spunem noi, acurateţei interpretării nu vom avea nici un fel de avantaj. Singurul avantaj care probabil va fi, vom cheltui mai mulţi bani publici pentru a publica expuneri de motive, procese-verbale şi multe, multe alte... Deci, în consecinţă, eu propun eliminarea acestui text. |
|||||
|
Domnul deputat Bădoiu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Colegul nostru, domnul Mitică, nu a zis-o bine deloc, să ştiţi. Stimaţi colegi, Expunerea de motive explică ce a dorit iniţiatorul să se legifereze şi în ce scop. De asta se şi spune: motivarea proiectului de lege. Care este expunerea? Care sunt motivele? Care sunt argumentele? Dacă publicăm aceste motive doar pe internet, pentru că în propunerea domnului ministru se merge prin alternanţă "sau - sau", veţi constata că peste 100 de ani, sau 10 ani, sau o lună, pe internet nu mai găsim nici un fel de expunere de motive. Pardon! Cei care aplică legea, şi în ţara asta, vrem să fie o Justiţie echilibrată şi echidistantă, da, mă refer la oamenii care aplică legea, au nevoie - şi nu de puţine ori - să pună mâna pe expunerea de motive ca să poată să înţeleagă ce şi cum trebuie interpretată legea, cum trebuie aplicată legea. De aceea, eu sunt pentru publicarea obligatoriu a expunerii de motive în Monitorul Oficial, având în vedere, repet, că există colecţii de monitoare de la înfiinţarea acestei instituţii şi până în prezent şi, dacă se doreşte, şi pe internet. Deci, de fapt şi la urma urmei, noi nu dorim altceva decât să nu greşim în aplicarea legii, este vorba de specialişti, iar în ce-l priveşte pe cetăţeanul obişnuit, normal e şi firesc să poată să se ducă la chioşc să-şi cumpere acel monitor. Vă mulţumesc. Deci, sunt pentru varianta Comisiei juridice şi pentru amendamentul, cel de al doilea, propus de domnul ministru Gaspar. |
|||||
|
Vă propun să ascultăm pe rând punctul de vedere al Guvernului şi al Comisiei juridice şi, după aceea, trecem la votarea textului într-o formulă pe care o veţi dori dumneavoastră, majoritatea. Domnul ministru Gaspar şi apoi domnul preşedinte Ion Neagu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Când am început să prezint proiectul de lege, primul lucru care l-am făcut, am dat citire actualului text al alin.5 din art.31 şi care spuneam că are o serie de imperfecţiuni care au dus la multe dificultăţi în aplicarea lui şi punerea lui în practică. Spunea: "Expunerile de motive la proiectele de legi şi notele de fundamentare la hotărâri şi ordonanţe se publică..."., dar nu s-a spus nicăieri unde se publică, "împreună cu actul normativ". Noi am avut două soluţii în legătură cu textul acesta, fie să-l abrogăm, şi aveam suport constituţional, fie să venim să-l explicităm, adică să venim în sprijinul celor care, într-adevăr, vor să cunoască care au fost raţiunile de ordin economic, social sau politic, care au determinat elaborarea de către iniţiator a proiectului, pe de o parte. Pe de altă parte, care sunt raţiunile juridice care au dus la promovarea proiectului de lege, pentru că eu pot să mă găsesc în situaţia şi nevoia de a interveni, pentru că nu am reglementare în domeniu, nu sunt reglementate relaţiile sociale într-un domeniu, sau am reglementare, dar nu este completă, şi vin şi completez cu modificările pe care le aduc, sau unele dintre reglementările existente nu-şi mai justifică menţinerea lor în activitatea de zi cu zi. De altfel, eu am să mă refer, ceea ce am şi spus, la art.78 din Constituţie. Art.78 din Constituţie spune următorul lucru: "Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei". În proiectul de revizuire a Constituţiei, vă reamintesc, domnule deputat Boc, şi soluţia mi se pare foarte justă, s-a spus că legea intră în vigoare la 3 zile de la publicare, tocmai pentru a da posibilitatea să se cunoască. La art.107, unde se vorbeşte despre actele Guvernului, se spune: "Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României". Noi am precizat: publicăm în Monitorul Oficial al României, partea I, expunerea sau legea, după ce a fost promulgată, că nu are nici un rost să public înainte ca legea să fie adoptată de Parlament, şi am venit şi cu varianta aceasta de a se prezenta pe internet. Vreau să vă spun că sunt dificultăţi şi de ordin tehnic în ceea ce priveşte operaţiunile de tipărire în cadrul Regiei Monitorului Oficial, şi atunci am gândit că este bine ca alături de publicarea în Monitor să facem şi prezentarea pe site-ul Monitorul Oficial. În ceea ce priveşte avizul Consiliului Legislativ, la Comisia juridică, dacă vă reamintiţi domnule deputat Boc, a fost prezentată o notă din partea Consiliului Legislativ şi care motiva - şi am să vă citesc doar două pasaje din această motivare - de ce Consiliul Legislativ nu poate să avizeze expunerile de motive, şi se spune aşa, potrivit art.79 alin.1 din Constituţia României: "Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României". Acestea sunt atribuţii de ordin constituţional, iar a adăuga o atribuţie pe care nu văd cum ar putea să o realizeze, că însuşi dumneavoastră aţi spus că este foarte bine, pentru că numai cel care a elaborat proiectul ştie ce a urmărit, care au fost raţiunile pentru care l-a promovat. Iată de ce, domnule preşedinte, vă propun să fie luate în consideraţie de plenul Camerei, sigur că nu înlătur total susţinerile unor colegi, dar acestea sunt raţiunile de ordin practic pentru care noi vrem ca acest proiect de lege de aprobare a ordonanţei să fie adoptat, cu modificările pe care le-am susţinut. De altfel, să ştiţi că discuţia aceasta s-a purtat şi la Senat, atât în comisie, cât şi în plenul Senatului şi, până la urmă, senatorii au convenit asupra acestei forme de prezentare. |
|||||
|
Domnul profesor Neagu. Staţi puţin, domnule profesor, staţi ca să vă exprimaţi ultimul, domnul Boc vrea să intervină cu o replică sau nu ştiu cu ce. Şi replica poate să fie constructivă. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
De la Partidul Democrat numai la acţiuni constructive vă puteţi aştepta, fiţi convins de acest lucru şi nu este cazul... |
|||||
|
Daţi-mi voie să nu comentez. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Apreciem echidistanţa dumneavoastră şi voi face apel, dacă îmi veţi permite, domnule profesor, să utilizez sau să mă refer şi la fosta dumneavoastră calitate de preşedinte al Consiliului Legislativ. Legea aceasta nr.24 a fost adoptată în anul 2000, când dumneavoastră eraţi preşedinte al Consiliului Legislativ şi atunci v-aş ruga să îmi confirmaţi, faţă de cele prezentate aici de domnul ministru, că şi prin Legea nr. 24/2000, în art.31 este cuprinsă obligaţia, repet, obligaţia de a publica în Monitorul Oficial expunerile de motive şi notele de fundamentare la ordonanţă. Deci, suntem de 3 ani de zile în afara cadrului legal. De 3 ani de zile, Parlamentul României nu respectă legea. În ce sens? Trebuiau să fie publicate, conform legii în vigoare, expunerile de motive şi notele de fundamentare, alături de textul legii şi repet, fac apel la fosta dumneavoastră calitate de preşedinte al Consiliului Legislativ şi sunt convins că dumneavoastră cunoaşteţi mai bine decât noi prevederile Legii nr.24/2000. A veni astăzi, după ce 3 ani de zile n-am respectat legea, şi a spune: e bine că nu am respectat legea, că asta vrem să facem şi noi în continuare, să introducem o soluţie alternativă, adică, la vreo două, trei legi vom publica expunerea de motive, respectiv notele de fundamentare la ordonanţe, iar la majoritatea covârşitoare vom lăsa la îndemână site-ul, internet de la Guvern şi de la Parlament. Nu vreau să reiau argumentele foarte bune formulate de către colegii informaticieni aici. Ce asigurare avem că aceste expuneri de motive vor sta pe site-ul internetului atâta cât va rezista un Monitor Oficial în bibliotecă. Or, sensul publicării este de a fi opozabil oricând şi oriunde cetăţeanului, actul normativ respectiv, ca el să poate face apel la acea expunere de motive. Iată de ce, dacă vom accepta amendamentul Guvernului, şi nu poziţia Comisiei juridice vom realiza un regres faţă de legea existentă şi nicidecum o perfecţionare a acesteia. Iată de ce, încă o dată, fac apel la menţinerea punctului de vedere al Comisiei juridice, care a gândit bine atunci când a analizat acest aspect cu privire la toate implicaţiile lui şi, în consecinţă, să nu adoptăm varianta exclusivă "ori, ori" "sau, sau", ci "se publică în Monitorul Oficial şi pe internet, acolo unde este posibil, în cazurile menţionate la ordonanţe şi legi". Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi aştept o infirmare sau o confirmare din partea dumneavoastră, sub rezerva chiar de a aduce textul legii dacă este nevoie aici. |
|||||
|
Domnul Cristian Dumitrescu, şi apoi domnul Leonăchescu. |
|||||
|
Domnul Cristian Sorin Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să încerc să elucidez un fapt în sine. Această lege despre care a făcut vorbire colegul nostru a fost iniţiată de mine şi vă voi spune care a fost sensul acestei formulări. În momentul când s-a formulat ideea de a fi publicată undeva expunerea de motive sau nota de fundamentare, nu s-a gândit a face parte din corpusul legii, că nici nu poate şi nu poate fi opozabilă decât legea însăşi. Din acest punct de vedere s-au făcut referinţe la comentarea textelor juridice, pe care poate să o facă şi trebuie să o facă în general juriştii, atunci când textele sunt mai dificile, fără a se indica ca acest lucru să se facă împreună cu textul de lege ca atare, ci undeva, aşa cum şi - dacă vreţi - expunerea de motive are aceeaşi valoare juridică ca şi discuţiile şi dezbaterile pe care noi le facem aici în plenul Parlamentului şi care sunt scrise în stenograme şi pot fi consultate în Monitorul Oficial, pentru ca cel care vrea fie să comenteze textul de lege respectiv, fie să se gândească la ce a vrut să spună legiuitorul atunci când a adoptat textul respectiv, să aibă încă un element în plus de discuţie. Acest element este, într-adevăr, un element opţional, el nu se poate impune ca şi textul legii, deci, nu poate face parte din corpusul legii respective, mai mult, părerea mea este că publicarea împreună cu textul de lege a expunerii de motive, deci, împreună, poate crea confuzii şi de foarte multe ori, pe cale de interpretare, să se ajungă mai degrabă la dificultăţi decât de a ajuta textul. Deci, sunt pentru a se publica expunerea de motive, fie sub o formulă electronică, pentru că nu putem să fim chiar aşa de convinşi că tot ceea ce este publicat pe formulă electronică este efemer, din contră, trebuie să fim convinşi, o dată cu semnătura electronică şi o dată cu alte lucruri pe care le-am acceptat, că acestea, la un moment dat, vor putea avea aceeaşi valoare ca şi textul propriu-zis pe suport de hârtie, că altfel, nu adoptam Legea cu privire la semnătura electronică ş.a.m.d. Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi mă scuzaţi că am intervenit. |
|||||
|
Domnul secretar Leonăchescu şi apoi domnul deputat Bălăeţ, după care o să supun votului. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cred că avem de-a face cu două probleme: prima este tezaurizarea unei legi adoptate, cu tot ceea ce depinde de ea, inclusiv expunerea de motive, şi a doua problemă este aceea a difuzării conţinutului ei, care se poate face şi prin - dacă vreţi - suport poştal, şi prin internet şi prin radio. Problema difuzării pe suport prin internet, suport electronic trebuie să ţină seama de toţi parametrii care pot apărea acum şi în viitor în acest domeniu. Dau un singur exemplu: existenţa lumii viruşilor electronici face ca o lege pe acest suport, pe care noi îl considerăm infailibil, a doua zi să dispară sau să se transforme în contrarul ei sau să ne trezim cu elemente de piraterie care ne scot practic din planul legislativ şi ne aruncă în haos. De aceea, situaţia certă care ne asigură tezaurizarea exactă, aşa cum a gândit corpul legislativ, legii respective, inclusiv expunerile de motive, este cea a Monitorului Oficial, care s-a verificat de peste 150 de ani ca operabil, funcţionabil. Restul, cum difuzăm informaţia ca să ajungă la diverşi care au sau nu au aparatură electronică în vârful muntelui, în deltă este o altă problemă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Bălăeţ. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să pledez pentru expunerea motivelor unei legi prin Monitorul Oficial. Este neapărat să procedăm astfel, pentru că în felul acesta legea, împreună cu suportul ei, adică expunerea de motive ajunge acolo unde trebuie, ajunge deci, în bibliotecă, unde ea poate fi studiată individual şi fără riscurile despre care a vorbit aici domnul Leonăchescu. Este un motiv, pentru că noi obişnuim adesea să punem carul înaintea boilor şi să încercăm împingerea spre progres cu coarnele, în locul mijloacelor de tracţiune obişnuite. În acest sens, vă invit să vă amintiţi de discuţiile de astă vară, de vara trecută în legătură cu Biblioteca Naţională şi cu biblioteca virtuală, făcută pe calculator şi unde se crede că ar fi găsită soluţia pentru a renunţa la clădirea bibliotecii naţionale. Vă spun că este o falsă problemă. Problema bibliotecii reale este esenţială şi, în acest sens, tipărirea expunerii de motive, alături de lege, duce la rezolvarea problemei complet, aşa cum cere varianta, după câte am înţeles, Comisiei juridice. De aceea, rog ca noi, pledând pentru această chestiune, să rezolvăm şi problema locului unde ţinem asemenea legislaţie, pentru că legislaţia noastră din trecut în cadrul Bibliotecii Naţionale este ţinută în condiţii foarte precare, care duc la distrugerea practică a textelor de bază de la care pornim. De aceea, alternativele acestea, jocul acesta şi de-a biblioteca şi de-a legislaţia de expunere de motive mi se pare periculos, trebuie să pornim într-un singur sens, şi de acolo la progresul pe care îl putem realiza, înainte textul scris şi după aceea variante electronice, acolo unde credem că este necesar, dar fără baza de pornire nu putem să mergem cu adevărat înainte. Rog pe domnul preşedinte, care cunoaşte situaţia Bibliotecii Naţionale, care depozitează textele legislative, alături de toate textele din această cultură, să procedeze la constituirea acelei comisii fantomă care să ducă la rezolvarea definitivă a problemei bibliotecii şi, împreună să mergem pe aceeaşi linie, consecvenţi cu premisele reale şi culturale de la care trebuie să pornim. Mulţumim. |
|||||
|
Stimaţi colegi, S-au mai înscris la cuvânt domnul Buzatu şi domnul Chiliman. |
|||||
|
Domnul Emil Boc (din sală): Domnule preşedinte, vă rog, procedură! |
|||||
|
Poftiţi. Are o problemă de procedură. Sper să fie aşa. |
|||||
|
Domnule preşedinte, dumneavoastră nu mi-aţi răspuns la întrebare. Eu am venit cu textul Legii nr.24/2000 şi, la timpul potrivit... |
|||||
|
Parcă era procedură! Vă rog, ridicaţi problema de procedură. |
|||||
|
Atunci, dacă este de procedură, haideţi, să respectăm cu toţii regulamentul şi să citim acel alineat care spune că: "În plenul Camerei Deputaţilor nu pot fi formulate amendamente de fond". Deci, din acest punct de vedere, retrimitem textul la comisie. Retrimitem textul la comisie, Că altă soluţie nu există în condiţiile acestea de a merge mai departe. Pentru că soluţii dintre acestea - preluăm dintr-un amendament o parte, lăsăm din celălalt ceva, nu există regulament cu o asemenea procedură; numai amendamente de corelare tehnico-lingvistică. Or, aici nu este vorba de corelare tehnico-lingvistică, ci, dimpotrivă, este vorba de a elimina o posibilitate pentru cetăţean de a avea acces, prin Monitorul Oficial, la expunerile de motive, sau la notele de fundamentare, la ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Deci, domnule preşedinte, ori supuneţi la vot, dar este şi a doua soluţie - propunerea comisiei, aşa cum a fost ea formulată; dacă se respinge, vom vedea ce se întâmplă. Ori, dacă doriţi varianta Guvernului, trebuie s-o retrimitem la comisie, pentru a fi analizată. Acesta este regulamentul, iar, de la el, nu putem face rabat. |
|||||
|
Domnule preşedinte Neagu, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la procedura invocată de colegul dumneavoastră din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă voi pronunţa asupra excepţiei ridicate de colegul meu, domnul deputat Boc. Înainte, însă, de aceasta, eu am impresia că este o mică neînţelegere vis-a-vis de acest text pe care-l supunem astăzi Camerei. Să nu se creadă, cumva, dacă cineva a înţeles, ar fi o înţelegere greşită, vreau să subliniez, că nu se publică în Monitorul Oficial, în mod obligatoriu, legea. Asta să fie stabilit. Deci, intră în acel tezaur, ca să spun aşa, cum frumos se exprima un coleg de-al nostru, şi rămâne legea publicată în Monitorul Oficial. Ipoteza din acest text sau ipotezele vizează numai expunerile de motive şi notele de fundamentare, să ne înţelegem. Aici am alternanţa publicării. Legea, în mod obligatoriu, apare în Monitorul Oficial. Apropo de expunerile de motive şi notele de fundamentare, alternativ le pot publica - aşa dă de înţeles textul - pe internet sau în Monitorul Oficial, împreună cu actul normativ. Publicarea pe internet a notelor şi expunerilor de motive prezintă două mari avantaje: legea rămâne în monitor pentru toată lumea şi pentru totdeauna, însă, publicarea pe internet prezintă un avantaj de ordin economic, indiscutabil, şi unul de ordin operativ, pentru că am celeritate publicând pe internet. Altfel, vă rog să observaţi textul, se arată că "în ipoteze în care, în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea a suferit modificări de fond, expunerea de motive va fi refăcută după promulgarea legii de către Guvern". Păi, şi atunci, stimaţi colegi, este vorba de expuneri şi note. Eu le public de îndată pe internet, altfel, această refacere, aşa cum este cuprinsă în ipotezele textului, ar amâna - în timp, vorbesc, - această încunoştinţare şi a societăţii, până la urmă. Deci, închei, spunând că totdeauna legea se publică în Monitorul Oficial, iar alternanţa vizează numai expunerile de motive şi notele de fundamentare. Domnule preşedinte, însă, şi din respect pentru opinia colegului nostru, domnul Boc, într-adevăr, comisia este de acord ca să restituiţi această lege pentru reexaminare când vom dezbate şi vom elucida lucrurile pe deplin. Sper, însă, că au fost reţinute aspectele esenţiale care vizează această problemă pe care o dezbatem astăzi. Este vorba, deci, numai de expuneri şi de note. Legea întotdeauna apare în Monitorul Oficial. În final, eu sunt de acord, în numele comisiei, desigur, cu restituirea la comisie a acestui text. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră restituirea proiectului la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mi-aş permite să recomand Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să invite şi reprezentanţii Consiliului Legislativ, fiind o problemă care-i priveşte direct. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Următorul proiect, cel de la pct.13: Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 al art.2 din Legea nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război. Cine este iniţiatorul? Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu. Aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin Legea nr.49/1991 privind acordarea indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, se instituie trei tipuri de astfel de prestaţii, şi anume: indemnizaţii, sporuri pentru primul an de participare la război şi un spor pentru fiecare lună de participare la război, care depăşeşte un an de zile. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.215/2000, acest spor pentru fiecare lună care depăşeşte un an de zile, a fost instituit în valoare de 3 mii de lei. Desigur, este foarte puţin, dar propunerea pe care am făcut-o eu, ca acest spor să ajungă la 15 mii de lei, nu urmăreşte, în primul rând, o reparaţie materială, ci una morală, o reparaţie care să însemne, practic, o recunoaştere a riscurilor şi suferinţelor suplimentare îndurate de aceşti luptători. În momentul de faţă, prin indexări, acest spor este de 4.200 lei. Eu l-am propus la 15 mii de lei. Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, să vorbesc şi în numele comisiei? |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Comisia pentru muncă şi protecţie socială a examinat această propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea alin.1 al art.2 din Legea nr.49/1991 privind acordarea indemnizaţiei şi sporul invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, astfel încât să se majoreze sporul pentru fiecare lună de participare la război ce depăşeşte un an calendaristic, de la 3 mii la 15 mii de lei. Am beneficiat de avizul pozitiv al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, al Comisiei pentru drepturile omului şi problemele minorităţilor naţionale, al Consiliului Legislativ şi de avizul pozitiv şi de punctul de vedere pozitiv al Guvernului. În aceste condiţii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a propus, în unanimitate, aprobarea acestei propuneri legislative, cu menţiunea ca ea să între în aplicare începând cu 1 ianuarie 2004. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Chiliman are cuvântul la dezbateri generale, din partea Partidului Naţional Liberal. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, mai bine mai târziu decât niciodată. Ţin să vă rememorez faptul că în anul 1990 noi am avut o iniţiativă legislativă prin care propuneam ca această indemnizaţie să fie urcată la 30 mii de lei. Din păcate, Guvernul Isărescu a considerat că 3 mii de lei pentru o lună de război este suficient. Din păcate, nici 15 mii de lei nu sunt suficienţi pentru a recompensa aşa cum trebuie pe cei care au luptat pentru independenţa şi întregirea României. Sigur, atâta se poate - 15 mii de lei în loc de 3 mii, oricum este ceva mai mult. Noi vom vota această modificare la lege, pentru că este un avantaj suplimentar. Considerăm, însă, că suma este, în continuare, mult prea mică faţă de ceea ce au dat aceşti puţini oameni, câţi mai sunt în viaţă din cei care au luptat pentru România în al doilea război mondial, pentru că despre cei din primul război mondial, astăzi, cred că nu se mai poate vorbi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca, din partea Grupului parlamentar PRM. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă bucură faptul că la o dezbatere anterioară referitoare la sprijinirea acestei categorii de persoane, doamna preşedinte Dobrescu atunci a avut o atitudine care este total diferită de cea de astăzi. Şi, tot atunci, colegul penelist şi cu mine am sesizat ridicolul situaţiei de tratare a celor care au făcut sacrificii deosebite pentru realizarea statului naţional unitar român. Mă bucur că, măcar în ceasul al 12-lea, aceste observaţii critice au fost luate în considerare. Tot la fel ca domnul Chiliman, însă, apreciez că această sumă de 15 mii de lei mi se pare insuficientă şi probabil că vom ajunge foarte curând să conştientizăm şi factorii de decizie financiară că este necesar acum, pe ultima sută de metri, pentru supravieţuitorii ultimei conflagraţii mondiale - cea din '40-'45 - să fie trataţi cu mai multă consideraţie decât am făcut-o până în prezent. Oricum, o felicit pe doamna Dobrescu - şi vă rog să se consemneze că este în premieră când sunt de acord cu domnia sa - pentru această iniţiativă. |
|||||
|
Doamna deputat Ivănescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. |
|||||
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Iată că asistăm la unul din rarele momente când Guvernul este de acord cu o propunere legislativă a unui parlamentar. Este foarte adevărat că este parlamentar din rândul majorităţii - al PSD -, dar este onorant, în primul rând pentru iniţiator, doamna Smaranda Dobrescu, şi, în al doilea rând, şi pentru Guvern că, totuşi, se apleacă la nevoile oamenilor care trăiesc în această ţară şi înţeleg că nu mai este mult timp pentru a onora pe aceia care au luptat în război pentru culorile patriei şi ne-au adus pe noi, cei de astăzi, în situaţia de a fi vii, de a avea o ţară, de a avea un Parlament, de a încerca să construim democraţia. Este foarte adevărat că suma este foarte mică pentru cei care au reuşit să supravieţuiască, care au fel de fel de boli şi nevoi, dar este bine că ne aducem aminte în atâtea valuri de recompensări că avem nişte eroi pe care trebuie să-i cinstim, pe care trebuie să-i ajutăm să trăiască cu demnitate ultimele clipe ale vieţii. Partidul Democrat va vota pentru această iniţiativă legislativă, cu speranţa că, în curând, lucrurile în economie vor merge mai bine, în aşa fel încât aceste indemnizaţii să fie la un nivel onorant şi onorabil. |
|||||
|
Poftiţi, domnul Cristian Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. |
|||||
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fiu foarte scurt. Susţinem acest proiect de lege şi, bineînţeles, vom vota pentru această iniţiativă legislativă, care onorează în egală măsură iniţiatorul, cât şi pe noi, parlamentarii, precum şi Guvernul, care a înţeles să acorde fondurile necesare. Aş vrea, totuşi, să fac o simplă precizare. Suntem în domeniul legilor reparatorii, suntem în domeniul acelui tip de lege care vine să recunoască merite, sau, în sfârşit, să recunoască anumite situaţii. Acest tip de lege nu se cuantifică, în opinia mea, decât prin natura legii respective. Faptul că legea vine să recunoască o astfel de activitate, sau un astfel de moment, este elementul esenţial al legii. Dacă vom cădea în greşeala să înţelegem că această lege recunoaşte momentul sau fapta respectivă prin cuantumul sumei acordate, vom cădea într-un anumit derizoriu, pe care cred că nici legiuitorul, nici iniţiatorul şi nimeni nu are de gând să-l aducă în discuţie. Vreau să spun că există un răspuns care, de obicei, îl dă un ministru de finanţe - şi acela este o persoană extrem de antipatică în orice guvernare: atâţi bani avem, atâţia dăm. Realitatea este că trebuie apreciat şi eu apreciez textul în sine care, de fapt, este o prelungire a unui text care există, intenţia şi voinţa care există în Parlamentul României, în legislativ, de a privi cu o anumită demnitate şi cu consideraţie spre trecut, care este speranţa viitorului. Cu aceste lucruri, susţinem proiectul de lege şi vă mulţumim. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Deşi la dezbateri generale s-au formulat şi cel puţin s-au avansat propuneri de majorare, eu v-aş propune să trecem la dezbaterea proiectului şi, atunci când va veni rândul acelui text, atunci să reluăm discuţia şi să întrebăm şi Guvernul, pentru că s-a cerut punctul de vedere al Guvernului cu privire la această implicaţie bugetară şi, dacă noi schimbăm cuantumul ei, va trebui din nou să procedăm în acelaşi sens. Trecem la dezbaterea în primul rând a titlului şi apoi a textelor proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea iniţială. La articolul unic, cel care propune modificarea legii, există amendamentul nr.1. Domnul Tudor Marcu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc chiar şi pentru ideea pe care mi-aţi dat-o ca dorinţa mea s-o expun în faţa dumneavoastră în baza discuţiilor acestui articol, pentru că, după ce am auzit cam 25 de minute nişte foarte frumoase alegaţii pe marginea acestei legi, că noi, prin această lege, pe care vă invităm s-o votaţi, le vom mai da încă 290 mii de lei pentru doi ani de front celor care au depăşit 90 de ani - pentru că aşa sunt de în vârstă cei care au luptat - şi să le mai şi spunem: vă rugăm să votaţi, ca să le ridicăm şi lor cota de nivel de trai şi să fim mândri că au luptat şi ... patriotismul şi ... Domnilor, eu sunt militar de 40 de ani, de fapt, 45, dar tare mi-e teamă că nu înţeleg bine ce vrem noi. Faţă de Mugur Isărescu, care, pentru doi ani de război, le dădea 79 mii de lei, în ţara în care se cheltuiesc miliarde pe tot felul de minuni, la câteva mii de oameni care au rămas în viaţă, peste 90 de ani, noi venim acum şi zicem: n-a fost prea bine, am propus 30 mii de lei - şi atunci era puţin; acum, măcar la jumătate, după încă 4 ani. Nu vreau să jignesc pe nimeni, sunteţi toţi prietenii mei, dar mie mi se pare că am căzut într-un ridicol. Ne mândrim că le dăm la câteva mii de oameni participanţi pe front, pentru doi ani de război - de exemplu, cum a fost tata, Dumnezeu să-l ierte! - 290 mii de lei în plus şi ne mândrim cu asta, încă o dată spun. Eu propun, domnilor deputaţi, - îmi pare rău că n-am fost la această şedinţă şi nu am adus amendamente - să faceţi apel la memoria pe care o aveţi faţă de părinţii dumneavoastră sau bunici şi să vedeţi cât de fericiţi sunt, uluitor de fericiţi sunt că pentru ultimii, puţini - Doamne ajută, să fie mai mulţi - ani de viaţă pe care-i mai au de trăit, ei primesc pe lună încă 290 mii de lei faţă de cât primeau, recunoscându-le, ca atare, un merit extraordinar, poporul român, Parlamentul României, că au luptat pe front şi ne-au făcut pe noi să fim acum liberi, sau în situaţia în care suntem. Propun ca această lege să meargă înapoi la comisie şi să ne respectăm demnitatea atât a noastră, ca parlamentari, să nu ne jucăm cu mii de lei aici, când este vorba de oameni de asemenea factură şi mai ales să respectăm demnitatea lor, ca luptători în război şi în ultima parte să respectăm demnitatea acestui popor care va mai fi nevoit, poate, - Doamne fereşte! - să mai treacă prin astfel de momente. Să fie mândru, într-adevăr, că este recunoscută activitatea lui din timpul frontului şi nu ca o bătaie de joc, cu 290 mii de lei, atât timp cât nici măcar o şipcă la gardul unei vile a celor care au făcut această lege costă mai puţin de 290 mii de lei, sau mai mult, mă iertaţi. Vă mulţumesc. De la sublim la ridicol, este un singur pas - şi este mic. N-am spus-o eu. |
|||||
|
Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, care este şi iniţiatorul proiectului. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Daţi-mi voie, în calitate de iniţiator. Nu cred că aţi remarcat, stimaţi colegi, în tonul meu de prezentare a propunerii legislative, vreo notă triumfalistă, sau de excesivă bucurie. Cred că am făcut-o cu acelaşi ton sec, de multe ori antipatic şi urâcios, cu care prezint şi apăr tot ceea ce considerăm noi, la comisie, că este de trecut. Iar, dacă, în momentul de faţă, am propus o suplimentare, asta nu înseamnă că o dorim să fie corespunzătoare aportului, aportului important şi tuturor meritelor de care au dat dovadă şi de care noi toţi beneficiem în momentul de faţă. Cum bine a spus colegul, domnul deputat Cristian Dumitrescu, nu trebuie să cuantificăm această reparaţie în nici un fel. Dacă am dorit o suplimentare a acestui spor, am făcut-o în urma discuţiei pe care am avut-o cu reprezentanţi ai asociaţiilor de veterani, care au dorit un lucru, şi anume: să se diferenţieze participarea de lungă durată la război a unor veterani, să se facă o diferenţiere faţă de cei care au participat până într-un an de zile. Pentru că au avut parte de mult mai multe riscuri, mult mai mare pericol, mult mai mare stres. Deci, sigur că noi puteam s-o discutăm în termeni de cuantum şi să spunem că nici 30 mii, 50 mii suplimentar la indemnizaţii şi la sporul pentru un an nu sunt suficiente şi nu înseamnă nimic. Dar, noi, în felul acesta - şi aceasta a fost intenţia noastră, a fost să marcăm pur şi simplu faptul că această categorie de veterani a fost supusă unui risc prelungit, unui stres prelungit în timpul războiului. Dacă noi o întoarcem la comisie - şi o fac cu cea mai mare plăcere şi cel mai mare drag -, putem să plusăm; acolo putem să ne oprim nu ştiu unde. Dar, vreau să vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că a fost nevoie de 7 luni ca să facem o fişă financiară, ca s-o punem de acord cu Ministerul Finanţelor şi ca să obţinem pentru 2004 un punct de vedere pozitiv al Guvernului, al Ministerului Finanţelor şi al Guvernului, adică cei care ştiu care le sunt posibilităţile financiare. Noi, care cunoaştem care sunt cuantumurile reparaţiilor globale în domeniul protecţiei sociale, ştim, fără doar şi poate, că nu este suficientă. Dar, între a le da imediat acest ajutor suplimentar şi a mai aştepta 7 luni, la scara vârstei domniilor lor, cred că este bine să ne mai gândim. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Parafrazând-o pe colega mea, avem de ales între a vota acum un lucru concret, sau a începe procedura de la zero. Putem, eventual, la Senat să mai majorăm aceste sume, dar, dacă ne întoarcem în comisie, reluăm lucrurile de la zero şi, dintr-o bună intenţie, blocăm, practic, o iniţiativă. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Eu aş dori să precizez că n-am înţeles mişcarea pe care a făcut-o doamna preşedinte. Este adevărat, nu înţeleg foarte multe lucruri, câte se întâmplă. În general, noi, de aici, din acest Parlament, am scutit de o serie de datorii către stat mari întreprinderi. Reamintesc, între altele, numai "PRO-TV"-ul, pe care-l tot scutim de peste 1.800 de miliarde de lei, "TUTUNUL ROMÂNESC" şi alte întreprinderi în care Puterea are interes. Dar, ne zgârcim la cei care mai au de trăit cine ştie câte luni de zile. Dacă tot se pune atât de strâmb problema, eu aş propune - şi să nu mi se ia în nume de rău - să nu le mai daţi nimic; faceţi, vă rog, nişte insigne şi daţi-le nişte insigne şi cu asta v-aţi exprimat preţuirea faţă de cei care şi-au vărsat sângele pentru această ţară. |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Dumneavoastră ştiţi că este mai scumpă o insignă decât 290 mii de lei? |
|||||
|
Domnul deputat Chiliman. Pentru vorbitori dăm insigne. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Suntem într-o situaţie neplăcută. Încercăm să creăm nişte avantaje pentru nişte oameni care le merită şi cred că este foarte greu să cuantifici nişte ani de război într-un anumit fel, toate suferinţele, lipsurile, primejdiile, întâmplările care s-au petrecut acolo, nu mai vorbesc de rănile fizice şi de altă natură, eventual decesele care au fost atunci. Şi România a plătit scump al doilea război mondial. Mie mi se pare că o jumătate de sticlă de coca cola sau o sticlă întreagă poate că nu sunt măsura cea mai potrivită pentru a-i răsplăti pe aceşti eroi ai României. Cred, însă, pe de altă parte, că Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale din perioada domnului Isărescu, ministerul de astăzi, Ministerele de Finanţe de atunci şi de astăzi, ar trebui să treacă peste aceste, să le spun, cheltuieli suplimentare pe care ar trebui să le facă, dacă această sumă ar fi mai mare. Şi ar trebui s-o facă în respectul acestor oameni, şi ar trebui s-o facă cu demnitate, şi nu ca nişte contabili amărâţi, care se uită doar în contabilitatea aia amărâtă, pe care o fac. Poate că putem şi noi reduce nişte cheltuieli aici, la Camera Deputaţilor, unde se cheltuiesc mulţi bani anapoda. Şi aceştia se cheltuiau şi înainte de 2000, nu numai acum. Poate reuşim şi noi să ne mai reducem o serie din avânturile astea de a cheltui anapoda banii, pot s-o mai facă şi alţii şi le vom putea da acestor oameni ceea ce chiar merită: ceva mai mulţi bani. Cred că soluţia de retrimitere la comisie este o soluţie echilibrată şi nu cred că trebuie să ne impună nouă Guvernul ce să facem, pentru că rolul, până la sfârşit, constituţional, al Parlamentului este cel de a controla Guvernul şi de a impune Guvernului anumite lucruri atunci când credem că este de cuviinţă. Ca atare, cred că putem să cerem Guvernului să şi facă, în acest caz, în mod special, ceea ce credem noi că trebuie să facă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
S-a propus restituirea proiectului la comisie, ca urmare a propunerilor ce s-au făcut. Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă întreb dacă sunteţi de acord să stabilim un termen de o săptămână, pentru că trebuie să se consulte totuşi cu Ministerul Finanţelor. Vă rog. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. O procedură scurtă. Eu m-am uitat şi am văzut că şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu este sesizată nici în fond şi nici pentru aviz la un asemenea proiect de lege. Nu ştiu dacă ar fi trebuit să fie sesizată şi Comisia pentru apărare, dar sugerez Biroului permanent, în cazul în care există proiecte de lege sau ordonanţe, în general, care au tangenţă cu comisia noastră nu ne evitaţi. Eu am mai spus asta şi în public, şi în presă, şi peste tot, şi în Parlament. Noi acolo nu facem politică. Sunt împotriva oricărei nuanţe politice în discuţiile din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Tot ce facem noi acolo poartă girul bunei-credinţe, a unor oameni foarte capabili: cinci sau şase miniştri, nu ştiu câţi alţi directori generali şi profesori etc. Vă rugăm nu evitaţi să ne daţi şi nouă, chiar dacă suntem încărcaţi foarte mult cu astfel de discuţii, pentru că are tangenţă... pe noi ne întreabă oamenii care au fost pe front, pe militarii din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ce faceţi cu noi? Şi nu pe doamna Smaranda Dobrescu, că nici n-o cunosc, poate. Pe noi ne ştiu cei mai mulţi, că am fost colegi cu unii din ei, subordonaţi într-un fel sau ştiu eu. De aceea, vă rog, în astfel de nuanţe sensibile ale unor legi, daţi-le şi pe la apărare. Avem mai multe puncte de vedere, mai pertinente, şi o spun cu mare acurateţe a judecăţii şi a argumentelor, dacă vreţi, decât unele alte comisii care nu cunosc bine situaţia în domeniul respectiv. Cum nici noi nu cunoaştem în alte domenii. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Problema de principiu am înţeles-o, e adresabilă Biroului permanent. În acest caz, cred că puteţi să vă spuneţi punctul de vedere Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, ca să nu mai începem din nou şi să folosesc şi eu asocierea nepotrivită de cuvinte. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Trecem la următorul punct, cel de la 14. Proiectul de Lege privind organizarea pieţei plantelor ornamentale şi produselor din floricultură pe principiile comunitare de piaţă. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice? Din partea iniţiatorului? Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să prezinte timpii de dezbatere. Suntem în procedură de urgenţă. |
|
|||
|
Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere şi avizare în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege privind organizarea pieţei plantelor ornamentale şi produselor din floricultură pe principii comunitare de piaţă, transmis cu Adresa nr. 223 din 24 martie 2003. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind organizarea pieţei plantelor ornamentale şi a produselor din floricultură pe principiile comunitare de piaţă, în scopul restructurării sectorului flori şi plante ornamentale în România şi pregătirii ţării pentru aderarea la Uniunea Europeană. Proiectul de Lege privind organizarea pieţei plantelor ornamentale şi produselor din floricultură pe principii comunitare de piaţă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie. La lucrările comisiei au fost prezenţi 29 de deputaţi din totalul de 32 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate la şedinţa din 20.05.2003. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege. Pe ansamblu, propunem 15 minute la discuţii şi un minut pe intervenţie în cazul acestei legi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului începând cu titlul acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate titlul iniţial. La art.1 urmăriţi amendamentul 2. Nu sunt obiecţiuni. Este admis amendamentul şi se modifică art. 1. La art.2 şi 3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea iniţiatorului. La art.4 urmăriţi amendamentul 5. Nu sunt obiecţiuni. Este admis amendamentul şi se modifică textul. La art. 5, comisia n-a avut... Doriţi să interveniţi la art.5? Poftiţi, domnule Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Propun colegilor, în primul rând, folosirea punctuaţiei. După "calibrarea şi condiţionarea" va trebui să punem virgulă, iar la alin. 2 o reformulare: "Ofertele de vânzare a produselor prevăzute la art.1 publicate prin anunţuri, cataloage...etc. "- pentru că altfel ar trebui să punem conjuncţia "şi" - "...trebuie să cuprindă informaţii despre preţ şi modul de producere şi calibrare". Menţiunile sunt tot informaţii, deci e redundantă precizarea "informaţii şi menţiuni". |
|||||
|
Aţi urmărit propunerea, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice? Sunteţi de acord? |
|||||
|
La alin.1 suntem de acord cu virgulă înainte de "sunt", iar la a doua nu am întâlnit "etc." într-un text de lege. Şi, atunci putem să spunem "anunţuri şi cataloage... trebuie prezentate..." |
|||||
|
"Trebuie să cuprindă..." Eu am spus variantele, ori aşa, ori aşa. |
|||||
|
Da, "trebuie să cuprindă..." şi în loc de virgulă "şi", şi atunci are... |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu cele două propuneri: eliminarea virgulei şi adăugarea în alin.2 a conjuncţiei "şi" între "anunţuri şi cataloage". Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.6 urmăriţi amendamentul 7. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul şi modificat textul. La art.7 urmăriţi amendamentul 8. Poftiţi, domnule Damian Brudaşca. |
|||||
|
O să vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte, să mă refer la toate alineatele, ca să nu mai revin. La alin.2 după "şedinţe ordinare" va trebui pusă o virgulă, iar la alin.3 şi 4, pentru consecvenţă, este vorba de "piaţa produselor" nu "pieţele produselor", aşa rezultă şi din alin.2 şi din articolul următor, 8, prin urmare, va trebui să apară "Consiliul tehnic al pieţei produselor", atât la alin.3, cât şi la alin.4. La alin.3, în plus, aş vrea să fiţi de acord cu introducerea virgulei după "decizii" şi la fel şi la alin.4, pentru folosirea corespunzătoare a punctuaţiei. |
|||||
|
Comisia este de acord. Supun votului dumneavoastră reformulările propuse de către domnul Damian Brudaşca. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.8, comisia n-a avut amendamente. Votat în unanimitate, în varianta iniţială. Art.9, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formula iniţială. La art.10, comisia propune eliminarea, prin amendamentul 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Este admis amendamentul şi este eliminat textul. La art.11 urmăriţi amendamentul 12. |
|||||
|
Numai pentru alin.3 lit. a): "...realizarea studiilor de piaţă şi testelor de consum...", pentru a fi în concordanţă cu restul formulărilor de la lit.b) şi c). |
|||||
|
De acord? Dacă şi dumneavoastră sunteţi de acord? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.12, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Votat textul iniţial, dar acesta va fi renumerotat. Art.13, urmăriţi amendamentul 14. Este admis amendamentul şi modificat textul şi renumerotat, de asemenea. Art.14, urmăriţi amendamentul 15. Este admis amendamentul şi modificat textul şi totodată renumerotat. Art.15, amendamentul 16. Nu aveţi obiecţiuni, este admis amendamentul şi este modificat şi renumerotat textul. Am parcurs textele acestui proiect. Îl vom supune votului final mâine. |
|||||
|
|
La poziţia 15 din ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Corpului consilierilor de integrare. Suntem în procedură de urgenţă. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentaţi timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea colectivelor de consilieri de integrare de pe lângă cabinetele miniştrilor, ce vor avea atribuţii în domeniul realizării programelor şi reformelor necesare în procesul pregătirii aderării României în Uniunea Europeană. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a acordat un maxim de atenţie şi de viteză în discutarea acestei ordonanţe de urgenţă şi a propus plenului admiterea acesteia în unanimitate, în forma prezentată de Senat. Noi vă propunem o discuţie totală de 5 minute şi un minut pentru fiecare luare de cuvânt. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect. La titlul legii, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat. Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct. 1 referitor la art. 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct. 2 privind alin. 1 art. 3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. Art. 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cu aceasta am parcurs şi acest proiect de lege. Îl vom supune votului final mâine. |
|||||
|
|
Următorul proiect, cel de la pct.16, Propunerea legislativă privind finanţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei Internaţionale a Vârstnicilor. Cine este iniţiator? Domnule Valentin Iliescu, poftiţi. |
|
|||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Organizaţia Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr.45/106 din 1991 a instituit Ziua internaţională a vârstnicilor, zi care se sărbătoreşte în fiecare an la 1 octombrie de toate ţările membre. Ziua internaţională a vârstnicilor este o sărbătoare şi totodată o dovadă a preţuirii sincere şi a respectului pe care naţiunile lumii le datorează persoanelor de vârsta a treia pentru eforturile şi acumulările realizate de-a lungul timpului. Din anul 1998 în România Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a sărbătorit Ziua internaţională a vârstnicilor şi a alocat sprijinul financiar necesar. Sărbătorirea acestei zile reprezintă un prilej în plus pentru autorităţile centrale şi locale, pentru organizaţiile de pensionari, de a cinsti persoanele vârstnice din România, un segment extrem de important ca şi realizări ale ultimilor decenii, dar şi foarte numeros, aproximativ 30% din populaţia ţării. Practic din 1998 încoace, prin ordonanţe de urgenţă, aprobate anual, Guvernul României, prin Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a alocat sume importante pentru organizaţiile de pensionari pentru cinstirea Zilei internaţionale a vârstnicilor. Prezenta propunere legislativă introduce obligativitatea Guvernului de a aloca o sumă, chiar pentru acest an, pentru sărbătorirea Zilei internaţionale a vârstnicilor în România. Conform propunerii legislative s-au alocat 10 miliarde de lei. Conform discuţiilor din comisie, această sumă a fost stabilită la 9,3 miliarde, sumă care anual, de acum înainte, va fi reactualizată prin Legea bugetului de stat cu rata inflaţiei prognozate. Repartizarea acestei sume între organizaţiile centrale ale pensionarilor urmează să se facă anual prin decizia Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, ţinând cont de numărul de membri al fiecărei organizaţii, de volumul şi amploarea activităţilor desfăşurate şi de volumul fondurilor atrase pentru acordarea de ajutoare materiale pentru persoanele vârstnice dezavantajate. Doresc să mulţumesc foarte mult tuturor colegilor din comisie, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, pentru modul serios şi pentru soluţia adoptată, care se suprapune perfect dorinţei iniţiatorului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare alocarea de fonduri de la bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru sărbătorirea în România a Zilei internaţionale a vârstnicilor, reglementare care va rămâne valabilă de acum încolo, evitându-se reglementările anuale pe care le făcea Guvernul în fiecare an cu ocazia Zilei internaţionale a vârstnicilor. Ceea ce se reactualizează an de an va fi suma acordată şi această sumă se va acorda prin bugetul asigurărilor sociale. În urma dezbaterii propunerii legislative, în şedinţa din 20 mai 2003, comisia a propus adoptarea acesteia cu anumite amendamente pe care vi le supune dumneavoastră spre dezbatere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Din partea PRM-ului? Poftiţi, doamna deputat. Doamna deputat Maria Apostolescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, propunerea legislativă este bine venită, dar ea nu este în concordanţă - denumirea cu conţinutul. Aşa cum am arătat şi la comisie, denumirea, titlul legii se numeşte "Sărbătorirea vârstnicilor," iar în conţinut se prevede ca 90% din suma alocată să fie destinată ajutorării persoanelor vârstnice, întrucât au pensii mici, şi doar 10% pentru excursii şi alte astfel de activităţi. Eu propun să fie numită "Ajutorarea persoanelor vârstnice cu ocazia acestei sărbătoriri". Nu neapărat să ne ascundem după un deget, să ne fie ruşine să le spunem că îi ajutăm. Ei trebuie ajutaţi pentru că au pensii foarte mici. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Întreb iniţiatorul dacă doreşte să intervină în legătură cu propunerea pe care a făcut-o doamna deputat. |
|||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Într-adevăr, aşa cum a fost formulată iniţiativa prevede ca 90% din fondurile venite prin bugetul asigurărilor sociale să fie destinate acordării de ajutoare materiale pensionarilor. Însă cred, pentru că, repet, această iniţiativă este una pe care noi am dorit-o să fie şi să dea o greutate acestei zile internaţionale a vârstnicilor, să o menţinem aşa cum a fost modificată de comisie, pentru că este formula cea mai avantajoasă. |
|||||
|
Poftiţi, doamna Smaranda Dobrescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, An de an, acest act normativ, pe care îl emitea Guvernul, avea titlul de "Finanţarea, alocarea de fonduri de la bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale". Acesta era actul prin care Guvernul trecea din bugetul de stat în bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale această sumă pe care o împărţea asociaţiilor de pensionari, conform unei reguli stabilite de aceste asociaţii de pensionari. Faptul că 90%, an de an, s-au dat pentru ajutoare acordate celor mai săraci, celor cu probleme mari dintre pensionari a fost strict dorinţa şi voinţa acestor asociaţii de pensionari. Deci, ideea reglementării anuale, avută în vedere de Guvern, a fost finanţarea cheltuielilor necesare sărbătoririi Zilei internaţionale a vârstnicilor. În acest fel se vede clar că reglementarea anuală a devenit reglementare multianuală şi de aceea e bine să păstreze aceeaşi denumire. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Ca să rupem coada la pisică, eu aş propune reformularea titlului în sensul: "Lege pentru finanţarea sărbătoririi Zilei internaţionale a vârstnicilor în România". |
|||||
|
Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu. |
|||||
|
Îmi pare rău, stimate domnule deputat Brudaşca, că nu aţi fost atent la argumentele mele de identificare a acestei reglementări care devine multianuală cu cea care era anuală. Vreau să vă mai spun că propunerea a fost făcută de distinsa colegă doamna deputat Apostolescu şi a căzut în comisie. Vă rog frumos, luaţi în considerare şi raportul comisiei întrucât reprezintă rezultatul unei dezbateri. |
|||||
|
Stimaţi colegi, haideţi că la un lucru generos noi ne pierdem în formulări şi reformulări care pot fi făcute potrivit sugestiei fiecăruia. Supun votului titlul propus de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Vă mulţumesc. La art.1... Da. Domnul Damian Brudaşca. |
|||||
|
Au fost şi voturi de indiferenţă, domnule preşedinte. Permiteţi-mi să eliminăm formulările astea prolixe cu cele două alineate. Eu consider că alin.2 reia o bună parte din textul alin.1, de aceea propun reformularea în sensul următor: "Pentru finanţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei internaţionale a vârstnicilor, prin Legea bugetului de stat se alocă sume în bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, care se actualizează anual cu rata prognozată a inflaţiei". Alin.2 reia exact aceeaşi chestiune: "Sumele alocate.... " şi aceeaşi poveste. Pentru evitarea redundanţei, propun această formulă mai suplă. |
|||||
|
Iniţiatorul este de acord? Comisia? Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Vreau să subliniez din capul locului modul foarte serios în care s-a lucrat în comisie şi faptul că toţi colegii din comisie s-au străduit să dea mai multă claritate. Dacă vă uitaţi, şi acesta a fost motivul pentru care articolul 1 a avut două alineate, sunt practic două teze diferite. Prima teză, că anual prin Legea bugetului de stat se alocă aceste sume Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi cea de-a doua teză, care se regăseşte în alin.2, că această sumă se reactualizează anual cu rata prognozată a inflaţiei. V-aş ruga, şi cred că este suficient de bine argumentată intervenţia mea, pentru a vă ruga să păstraţi şi aici şi la celelalte articole formulările făcute de către Comisia pentru muncă şi protecţie socială. |
|||||
|
Eu am zis că ne batem pentru corectitudinea propoziţiilor şi pierdem soluţiile. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Nu e vorba în nici un fel de a pierde soluţia, aici se reia, la acest alineat 2, în proporţie covârşitoare textul din alin.1. De aceea, haideţi să mergem şi pe ideea pe care, probabil că ar agrea-o, dacă domnul Iliescu ar înţelege buna mea credinţă în această chestiune. Să rămână, eventual, "sumele alocate", să nu mai repetăm "pentru finanţarea activităţilor" ".."se actualizează anual cu rata prognozată a inflaţiei". Pentru că se înţelege care sume şi pentru ce scop sunt alocate sumele respective. |
|||||
|
Ar trebui să facem referire la alin.1 ca să fim corecţi. "Sumele prevăzute la alin.1...." Dar, mă rog. Poftiţi, doamna deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, A doua propunere a domnului deputat Brudaşca, suntem de acord cu ea, în sensul să existe totuşi două alineate, iar redundanţa din alin.2 să o înlocuim. Adică: "Sumele alocate se actualizează...." |
|||||
|
"Potrivit alin.1..." |
|||||
|
"...potrivit alin.1 se actualizează anual cu rata prognozată a inflaţiei." |
|||||
|
De acord cu această reformulare? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.3 nu au fost amendamente. Dacă sunt obiecţii? Nu. Votat în formularea iniţială. La art.4, urmăriţi amendamentul 4. Poftiţi, domnule Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Aici avem, în partea a doua, deci după "în cursul căruia au beneficiat..." avem "potrivit prevederilor" şi după aceea "cu privire". Permiteţi-mi să propun eliminarea acestui cuvânt "prevederilor" şi să spunem, "potrivit art.2, un raport cu privire la modul cum au cheltuit sumele repartizate pe categoriile de destinaţii stabilite la art.3." |
|||||
|
Domnul Valentin Iliescu? |
|||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: De acord. |
|||||
|
Doamna preşedinte de comisie? De acord. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.5 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate. După art.5, comisia propune art.6, prin amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Prin amendamentul 6, comisia mai propune un articol 7. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cu aceasta, am parcurs textul acestui proiect de lege. Îl vom supune în şedinţa de mâine votului final. |
|||||
|
|
Şi cu aceasta, vă rog să constataţi că prima parte a programului nostru de astăzi s-a încheiat. Urmează şedinţa de interpelări şi întrebări, mai exact, şedinţa consacrată doar răspunsului la întrebări. Stimaţi colegi, înţeleg că sunt prezenţi şi deputaţii şi miniştrii care au fost solicitaţi să răspundă la întrebări. |
|
|||
|
|
Pentru domnul Damian Brudaşca oferă un răspuns domnul Marius Sorin Ovidiu Bota în legătură cu tronsonul de drum Cluj-Napoca-Huedin, situaţia lucrărilor la acest tronson. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. |
|
|||
|
Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, MLPTL): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Răspunsul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei referitor la întrebarea domnului deputat Brudaşca este următorul: Lucrările de reabilitare ale tronsonului Cluj-Napoca-Huedin - D.N.1 E 60, km 481+500 şi 535+400, totalizând 53,9 km sunt cuprinse în cadrul etapei a III-a de reabilitare a drumurilor naţionale. Data semnării contractului cu antreprenorul general constructor consorţiu "Pontelo tirena scabi" din Italia este 27 iulie 2001. Termenul contractual de finalizare este 30 octombrie 2003. Programul de lucrări confirmat de consultanţă şi beneficiar, Administraţia Naţională a Drumurilor, este respectat, ritmul fiind corespunzător. Constructorul respectă programul de execuţie al lucrărilor reactualizat la fiecare 90 de zile, realizând până în prezent 65% stadiu fizic. Referitor la calitatea lucrărilor, ea este certificată de consultanţa tehnică "Search corporation" şi de inspecţia de stat pentru construcţii Cluj. La solicitările utilizatorilor, la nenumăratele sesizări ale transportatorilor, Consiliul judeţean Cluj împreună cu prefectura a propus analizarea situaţiei şi soluţionarea acesteia de către specialiştii în domeniu. Soluţia devierii traficului nu aparţine constructorului, ci a fost stabilită de instituţiile abilitate în acest sens, existând la documentaţie aprobările necesare. Devierea s-a făcut pe ruta Huedin-Zimbor-Cluj, pe două drumuri naţionale D.N.1 G şi D.N.1 F, drumul european 81. După cum au constatat şi participanţii la trafic, această rută are 25,4 km - D.N.1 G şi 48,4 km pe D.N.1 F, în total 73,8 km, din care 65% este un drum nou reabilitat, recepţionat la finalul anului 2002. Timpul de parcurs, calitatea suprafeţei de rulare, semnalizarea rutieră, confortul şi siguranţa sunt unele din elementele prioritare pentru folosirea acestei rute ocolitoare. Drumul naţional secundar D.N.1 G - Huedin-Zimbor - a fost reparat, s-au făcut plombări, tăieri, acostamente şi vegetaţie în prima jumătate a lunii mai, executându-se completarea semnalizării verticale şi marcajul longitudinal. Au fost montate la intrările în cele trei localităţi, Tetiş, Almaş şi Cuzăplac, restricţiile de viteză pentru autoturisme şi trafic greu. Din punct de vedere al specialiştilor, decizia nu poate fi decât tehnică, argumentaţia este tot de natură tehnică. Punctul doi al întrebării, care nu este în răspunsul scris, referitor la de ce s-a luat această măsură în această perioadă înainte de sezonul estival, ţin să vă precizez că datorită iernii prelungite, lucrările în acest an au început cu o întârziere de aproximativ 50 de zile, astfel încât calendarul tehnic al derulării lucrărilor a impus această perioadă. |
|||||
|
Domnule deputat, vă rog. |
|||||
|
Eu nu pot decât să apreciez abilitatea răspunsului, nu şi informaţiile date. Spre deosebire de domnul secretar de stat, am parcurs acest tronson de curând. Sâmbătă l-am parcurs pe zona indicată de domnia sa şi la întoarcere am venit să văd cum se lucrează. Nu s-a precizat în răspuns cine a fost cel care a autorizat această deviere. De asemenea, ţin să-l informez pe domnul secretar de stat că la Tetiş, drumul riscă să se prăbuşească, să alunece, să se rupă şi, de asemenea, trebuie să-i semnalez că presa din judeţul Cluj şi din judeţul Sălaj menţionează temerile unor cetăţeni din zonă cu privire la posibilitatea fisurării clădirilor lor, având în vedere că drumurile pe care s-a deviat circulaţia nu sunt potrivite pentru transport de maşini, de utilaje grele. Acesta este un aspect. Al doilea aspect foarte important pe care ar fi trebuit să-l avem în vedere este că această deviere de circulaţie este nerespectată, domnule ministru. Chiar ieri pe tronsonul acesta de la Huedin spre Cluj circulau în voie camioane grele, maşini, autoturisme, maşini de transport persoane şi aşa mai departe. Dacă tot se doreşte o stopare a traficului, el trebuie să fie stopat pe toate categoriile de transport, nu după cum vor muşchii unora sau ai altora, pentru ca lucrarea să se încheie în cel mai scurt timp, să nu producă nici un fel de neajunsuri celor care ar trebui să beneficieze de existenţa acestei reţele rutiere. În momentul acesta, putem constata că s-a realizat o brambureală perfectă, fără nici un efect pozitiv în sensul organizatoric al lucrărilor. |
|||||
|
|
Domnul secretar de stat Costache Ivanov are de răspuns la o întrebare adresată de domnul Emil Crişan. Domnul Emil Crişan este? Da. Poftiţi! Poftiţi, domnule ministru! |
|
|||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, La întrebarea formulată de dumneavoastră adresată ministrului justiţiei referitoare la săvârşirea unei fapte penale de către Calaman Gabor, vă comunicăm următoarele: prin sentinţa penală nr.37 din 18 februarie 2002, Tribunalul Alba, în conformitate cu prevederile art.11 pct.2 lit.a) raportat la art.10 lit.e) Cod procedură penală, cu aplicarea art.44 Cod penal, în legitimă apărare, a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.183 raportat la art.183 alin.2 Cod penal, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte. Din probele administrate în dosarul cauzei, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt: în seara de 16 decembrie 2000, inculpatul însoţit de martora F.C., s-a deplasat la barul din localitate unde în jurul orei 22,00, a venit şi victima Rădăţean Petru. Acesta a consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 24,00, s-a deplasat la masa inculpatului şi a început să se adreseze acestuia şi prietenei sale pe un ton agresiv, folosind apelativul "ungurule", aducându-şi aminte de confruntarea verbală mai veche pe care o avusese cu inculpatul. După ce a adresat injurii, victima i-a aplicat o lovitură inculpatului peste obrazul drept. La intervenţia unor martori, victima s-a aşezat, dar după câteva minute, s-a ridicat din nou şi a solicitat inculpatului să iasă afară să se bată cu el. Când inculpatul a refuzat, victima i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona toracelui şi l-a prins pe inculpat de gât ridicându-l de pe scaun. În acel moment, inculpatul a apucat o sticlă de bere goală de pe masă şi, executând o mişcare de semiîntoarcere, i-a aplicat victimei, care îl ţinea de gât, o lovitură în cap. Sticla s-a spart, iar inculpatul a rămas cu gâtul sticlei în mână. După câteva secunde, victima l-a prin pe inculpat care avea însă sticla spartă în mână cu braţele peste corp trăgându-l către podea. După ce au căzut la pământ, în încleştare, inculpatul i-a cauzat victimei o plagă tăiată cu leziuni vasculare la nivelul venei jugulare, urmată de hemoragie, în urma cărora victima, care avea o alcoolemie de 1,90 grame la mie, şi-a pierdut viaţa. Din declaraţiile martorilor, dar mai ales din raportul de expertiză şi celelalte probe administrate la dosar, s-a constatat că leziunile de violenţă din jurul gâtului s-au produs prin cădere pe corpul ascuţit-tăietor, şi, nu prin lovituri directe, astfel că sunt întrunite condiţiile legitimei apărări prevăzută de art.44 Cod penal. Fiind întrunite condiţiile prevăzute de art.44, fapta inculpatului nu poate constitui infracţiune, lipsindu-i o trăsătură esenţială a acesteia, vinovăţia. Deoarece fapta a fost săvârşită în legitimă apărare, ea nu are caracter ilicit şi nu a putut atrage nici răspunderea civilă delictuală. În apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea apelului întrucât prima instanţă a pronunţat o soluţie legală şi temeinică, iar prin Decizia penală nr.124 A din 28 mai 2002, a Curţii de Apel Alba-Iulia a fost respins ca nefondat apelul Parchetului. Această soluţie a avut în vedere faptul că victima, dispunând de o forţă fizică mult mai mare decât a inculpatului, a început şi a persistat în a exercita acte de agresiune fizică, după care s-a deplasat lângă inculpat şi, fără vreun temei, a început să-l strângă de gât, după ce în prealabil i-a adresat ameninţări. Văzându-se în faţa atacului iminent dezlănţuit împotriva sa, inculpatul a reacţionat de maniera expusă, stabilindu-se că acesta a aplicat doar o lovitură cu o sticlă goală în capul victimei, care însă nu a fost cauzatoare de moarte, aceasta survenind ca urmare a leziunilor suferite în regiunea gâtului, produse prin căderea victimei peste gâtul sticlei sparte aflată în mâna inculpatului. Împotriva deciziei nu a fost declarat recurs, astfel că soluţia intrată în puterea lucrului judecat şi nu mai poate fi pusă în discuţie vinovăţia inculpatului. Prin Încheierea din 28 decembrie 2000, Tribunalul Alba a admis plângerea formulată de inculpatul Calman Gabor împotriva măsurii arestării şi s-a dispus revocarea acestei măsuri care s-a dispus în 18 decembrie 2000, considerând că nu este îndeplinită cerinţa prevăzută de art.148 lit.h) Teza a doua din Codul de procedură penală. Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere modul de săvârşire a faptei, încadrarea, data acesteia, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, faptul că era student, precum şi faptul că arestarea este o măsură de excepţie iar inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, finalizarea cercetărilor putând fi făcută şi cu inculpatul în stare de libertate. Astfel fiind, susţinerile dumneavoastră că un criminal feroce a fost pus în libertate încă înainte de a fi judecat, nu au temei, având în vedere că inculpatul nu era cercetat pentru săvârşirea unei infracţiuni de omor, fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, o faptă ce se săvârşeşte cu intenţie depăşită, preteintenţie, iar crima odioasă pentru care inculpatul a fost achitat, la care vă referiţi în întrebare nu a fost reţinută în instanţele judecătoreşti învestite cu judecarea cauzei, singurele în măsură să aprecieze asupra vinovăţiei unei persoane trimisă în judecată pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. De altfel, prin neexercitarea recursului, partea civilă a achiesat tacit la soluţia instanţelor; reţinuse de prima instanţă că mama victimei a declarat că a primit de la părinţii inculpatului suma de 30 de milioane, constituindu-se parte civilă pentru daune morale. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimate coleg, În mod normal, răspunsul la întrebarea asta nu trebuia primit. În Parlament, nu se discută soluţiile nici ale instanţei penale, nici ale celei civile. Tot vorbim de influenţarea justiţiei, de imixtiunea politicului asupra justiţiei şi noi aici ce facem? În mod normal, nu trebuia să vi se primească această întrebare, pentru că noi nu controlăm temeinicia instanţelor judecătoreşti. Aţi văzut, am transformat practic tribuna Parlamentului într-o bară a unei instanţe obişnuite cu termeni... |
|||||
|
Domnul Ştefan Baban (din sală): Exageraţi, domnule preşedinte! |
|||||
|
Nu exagerez de loc. Poftiţi! |
|||||
|
Da. Mulţumesc. Într-adevăr, răspunsul a fost mult prea lung, zic eu. Eu am primit o scrisoare din partea unui cetăţean din oraşul Aiud care, în numele celui decedat, scrie această scrisoare şi am cerut nu rechizitoriul şi sentinţa de la Tribunalul judeţean Alba, ci o scurtă cercetare a dosarului în cauză, pentru faptul că se specifică în acea scrisoare, dacă domnul secretar de stat a studiat această scrisoare, că martorii prezenţi la faţa incidentului nu au fost citaţi în instanţă. Deci, sunt în scrisoare nişte întrebări pe care chiar şi eu mi le pun. Nu ştiu dacă este normal ca un criminal, pot să-i zic aşa, să fie în libertate chiar dacă a făcut o crimă prin imprudenţă. Să spunem că acel inculpat a căzut cu gâtul în sticlă, şi-a tăiat gâtul. Bine! Eu nu sunt mulţumit de răspuns, oricum. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Încă o dată: toate motivele astea trebuiau susţinute în cadrul unei căi de atac prevăzute de lege. Partea respectivă puteaţi s-o consiliaţi să se adreseze Parchetului general să-i facă un recurs în anulare. Nu putem noi controla temeinicia hotărârilor judecătoreşti. Nu, eu nu discut pe fond soluţia pentru că nu o putem face aici în Parlament. |
|||||
|
|
Domnule Boc, aveţi o întrebare cu privire la desfiinţarea Oficiului registrului comerţului din unele localităţi. Poftiţi, domnule Ivanov şi răspundeţi la această întrebare. Domnul Costache Ivanov. |
|
|||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întrebarea formulată de dumneavoastră, stimate domnule deputat, adresată ministrului justiţiei, privind desfiinţarea oficiilor registrului comerţului din unele localităţi, vă comunicăm următoarele: În conformitate cu prevederile Legii nr.26/1990, oficiile registrului comerţului sunt organizate în subordinea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, aşa cum s-a stabilit şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.129/2002, sunt organizate în subordinea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi funcţionează pe lângă fiecare tribunal având, prin urmare, sediul în oraşul de reşedinţă al fiecărui judeţ. Ca urmare a sesizării directorului Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în baza analizei eficienţei şi economicităţii activităţii reprezentanţilor din judeţul Cluj a dispus închiderea, începând cu data de 1 mai 2003, a reprezentanţelor teritoriale Turda, Dej şi Huedin, înfiinţate de Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, personalul existent urmând să-şi desfăşoare activitatea la sediul Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj. Desfiinţarea acestor oficii şi funcţionarea doar a Oficiului de pe lângă Tribunalul Cluj s-a impus pentru următoarele: reprezentanţele preiau dosarele comercianţilor din zonă şi le depun o dată pe săptămână la sediul Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj. Prin urmare, activitatea acestor reprezentanţi presupune patru zile de lucru efectiv pe săptămână, o zi de deplasare, iar durata de soluţionare a dosarelor se majorează cu cel puţin o săptămână, ceea ce conduce la prelungirea termenului de 20 de zile prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor. Încasările de la reprezentanţele teritoriale parvin cu întârziere la Oficiul Registrului Comerţului Cluj, reprezentanţele Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj nu sunt dotate cu case de fier şi nu dispun de condiţii de păstrare a numerarului până a doua zi, fiind obligate să-şi adapteze programul de încasări după orarul trezoreriilor, deci sub opt ore. Efectuarea comunicării între reprezentanţele din Dej, Turda, Huedin şi sediul Oficiului Registrului Comerţului Cluj, transmiterea informaţiilor, a situaţiilor privind realizările acestora, implică cheltuieli suplimentare cu telefoane, fax, internet. Sediile în care-şi desfăşoară activitatea reprezentanţele sunt închiriate şi aveau cheltuieli cu chiria şi utilităţile: energia electrică, apă, salubritate şi altele. La sediul reprezentanţelor nu se poate deplasa judecătorul delegat, acesta desfăşurându-şi activitatea numai în reşedinţa de judeţ, unde există şi tribunal. În consecinţă, reprezentanţele teritoriale sunt numai birouri de registratură ale oficiilor registrului comerţului. Din punct de vedere informatic, menţinerea reprezentanţelor implică crearea, instalarea şi întreţinerea unor programe specifice de casierie pentru preluarea zilnică a fiecărei baze de contabilitate, menţinerea unui calculator şi a unei linii telefonice pentru legăturile on-line, acţionarea de modemuri, imprimante, iar intervenţiile hard şi soft sunt greoaie şi necesită cheltuieli mai mari decât cele pentru intervenţiile făcute la Cluj. Din punct de vedere organizatoric, în cadrul reprezentanţelor Oficiului Registrului Comerţului Cluj îşi desfăşoară activitatea un număr de şase angajaţi, din care un angajat la Huedin, doi angajaţi la Dej şi trei angajaţi la Turda. Din punct de vedere al utilităţii şi eficienţei reprezentanţelor, potrivit evidenţei Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în oraşul Turda funcţionează un număr de 2545 comercianţi înmatriculaţi în perioada 1991-martie 2003, din care 1846 reprezentă persoane juridice, iar 699 reprezintă persoane fizice şi asociaţii familiale. La reprezentanţa Turda, din ianuarie 2003 şi până în aprilie 2003, numărul comercianţilor înmatriculaţi din zonă este de 161. Cereri de menţiuni sunt în număr de 259, iar numărul de preschimbări este de 128. Reiese că în această perioadă de patru luni s-a efectuat, în medie, un număr de 13 operaţiuni pe zi, fapt care nu justifică activitatea celor trei angajaţi de la această reprezentanţă. În această perioadă s-au depus şi un număr de 537 de bilanţuri, pentru care însă nu este necesară încuviinţarea judecătorului delegat şi care pot fi trimise şi prin corespondenţă, potrivit dispoziţiilor legii. În urma evaluărilor efectuate, s-a constatat că taxele şi tarifele încasate din operaţiunile comercianţilor care funcţionează în oraşul Turda nu acoperă cheltuielile necesare pentru continuarea funcţionării unei reprezentanţe la Turda pe trimestrul I al anului 2003, reprezentanţele din Dej şi Turda neînregistrând excedent, iar reprezentanţa din Huedin a înregistrat în luna ianuarie deficit. Interesul autorităţilor din zonă în ceea ce priveşte existenţa reprezentanţilor Oficiului Registrului Comerţului din judeţul Cluj este în vădită contradicţie cu raţiunile deservirii comercianţilor care sunt în număr foarte restrâns, dar şi cu cele de natură financiar-economică ale acestei instituţii. Toate aceste activităţi desfăşurate de instituţiile statului trebuie să aibă în vedere şi costurile unor activităţi în raport cu utilitatea acestora, iar cheltuirea eficientă a banilor publică este un obiectiv urmărit la luarea deciziei de închidere a reprezentanţelor la care am făcut referire. Semnează, doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. |
|||||
|
Domnul Boc doreşte un scurt comentariu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat care, evident, nu satisface nevoile comercianţilor din judeţul Cluj şi mai ales din cele trei oraşe menţionate: Turda, Dej şi Huedin. Sunt adeptul principiului european potrivit căruia administraţia trebuie să fie cât mai aproape de cetăţean şi ca decizia să fie luată acolo şi nu prin dosare trimise dintr-o localitate în alta sau prin funcţionari care să plimbe dosarele dintr-un oraş în altul. Este vorba de principiul subsidiarităţii. Veţi spune că, în sfârşit, sau măcar o dată, Guvernul va înţelege că măsurile trebuie luate şi în folosul cetăţeanului şi nu în detrimentul acestuia. Măsura luată prin Ordonanţa de urgenţă cu privire la registrul comerţului acum îşi dovedeşte faptul că a fost una inadecvată şi care produce multiple prejudicii cetăţenilor, comercianţilor din diferite localităţi din ţară, în cazul în speţă din Cluj. În condiţiile acestea, sperăm că Guvernul va înţelege şi nu va mai lua măsuri pripite prin ordonanţe de urgenţă, iar aceste oficii, care ajutau enorm de mult comercianţii din oraşe, din municipiile României să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii şi să nu fie nevoiţi să trimită dosare care se pierd, sunt multiple cazuri de acest fel deja întâmplate în judeţul Cluj, foarte mulţi au sesizat acest lucru, iar întârzierile deja sunt foarte importante şi prejudiciază buna desfăşurare a activităţii. Noi ne exprimăm speranţa că se va reveni la aceste oficii aflate în oraşele şi municipiile judeţelor, în special în judeţul Cluj, pentru ca aceşti comercianţi să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Risc să mă supăr cu unul dintre colegii mei, care ştiu că se supără uneori repede, dar trebuie să respectăm totuşi nişte principii. Mă adresez distinsului meu coleg Damian Brudaşca, care are mai multe întrebări, foarte corect puse, şi la care o să-i dau cuvântul să şi le dezvolte şi să primească răspunsurile cuvenite. Cât priveşte însă întrebările care le adresează în legătură cu un proces pe rol, din păcate, nu pot să-i dau cuvântul. |
|
|||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Nu este vorba de un proces pe rol. |
|||||
|
Stimaţi colegi, mai rămâne ca noi să chemăm aici procurorii şi judecătorii să ne dea explicaţii cu privire la soluţiile care le-au dat. De ce mai vorbim de principiul separaţiei puterilor şi de independenţa justiţiei? Noi putem întreba Ministerul Justiţiei despre felul cum administrează justiţia, despre politici, dar nu despre o cauză concretă. Cine să fie chemat să dea explicaţii? |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din bancă): Atunci cum mai vine termenul de libertatea persoanei? |
|||||
|
Domnul Emil Crişan (din bancă): Dacă nu s-a schimbat ceva din 1989, pentru că poliţia îi bate în continuare pe cei pe care-i arestează. |
|||||
|
Domnule secretar de stat, vă rog frumos să răspundeţi. Vă dau cuvântul în principiu, că s-a făcut aici o afirmaţie de principiu, că poliţia bate... Poftiţi, domnule secretar de stat! |
|||||
|
Domnul Toma Zaharia (secretar de stat, Ministerul de Interne): Domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, N-am să mă refer decât la pasajul din răspunsul pe care-l va primi domnul deputat care se referă la poliţie. Cercetările în cauză, în cazul violului săvârşit de un grup de 17 indivizi asupra numitei Mureşan Delia Ancuţa, au fost demarate şi efectuate de cadrele Poliţiei Municipiului Dej. După efectuarea actelor premergătoare, a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore a unui număr de 11 persoane din cele reclamate. Au fost verificate alibiurile, au fost audiate şi reaudiate un număr de 35 de persoane, a fost evaluată psihologic partea vătămată şi coroborate cu alte probe din dosar, s-a ajuns la concluzia arestării a 10 inculpaţi învinuiţi de violarea reclamantei. După finalizarea cercetărilor, Poliţia a propus trimiterea în judecată a celor 10 inculpaţi, propunere însuşită de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, care prin rechizitoriu, a sesizat Judecătoria Dej. După trimiterea în judecată, o parte din inculpaţi au sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, că ar fi fost cercetaţi abuziv de către Poliţie. Verificările efectuate de Parchet, conform competenţelor legale, au făcut obiectul unui dosar penal, nr.43/P/2003, în care - după efectuarea tuturor actelor procedurale - s-a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât a rezultat nevinovăţia poliţiştilor reclamaţi. |
|||||
|
Staţi, puţin, domnule Brudaşca, că aţi pus aceeaşi întrebare şi Ministerului Justiţiei. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Domnule deputat, am întocmit şi noi un răspuns la întrebarea dumneavoastră, care totuşi este o întrebare care, eu cred că este destul de periculoasă, pentru că vedeţi, este vorba de o femeie care a fost violată în felul în care se spune aici, în documentele care au fost verificate de către oamenii din Ministerul Justiţiei, şi vă daţi seama că şi această femeie are dreptul şi ea la demnitate, la onoare, şi s-ar putea să vină să protesteze sau să ceară chiar satisfacţii, dacă cumva se va dovedi că nu este aşa. Din cauza asta spun că întrebarea este foarte periculoasă şi, după aceea, priveşte o chestiune care este în atenţia justiţiei. Procesul se derulează şi este riscant, spun eu, să facem pronosticuri că cineva este prostituată sau că Poliţia a inventat violul. În acest moment cred că cel mai bine este să lăsăm Justiţia să-şi facă treaba şi datoria, şi abia ulterior post factum, să facem aprecieri. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat Brudaşca. |
|||||
|
Este adevărat că cea mai bună armă de apărare este atacul. Trebuia, de altfel, domnule preşedinte, să-mi fi permis să citesc la început întrebarea pe care am adresat-o. Trebuie să-i informez pe cei doi domni secretari de stat asupra următoarei situaţii. O femeie este, chipurile, violată, în data de 2 octombrie 2002, şi-şi aduce aminte că a fost violată şi sesizează organele de Poliţie în data de 13 noiembrie 2002. Pe baza acestui anunţ, Poliţia dă năvală peste noapte în zona respectivă, reţine 17 persoane, între care şi un profesor. De asemenea, reţine persoanele de care şi-a amintit această femeie că ar fi violat-o, între ei găsindu-se o persoană care s-a aflat în Ungaria (este vorba de Cristian Fărcaş), şi în acelaşi timp este reţinut ca fiind violator şi un minor în vârstă de 16 ani, Achiţei Bogdănel Vlăduţ, care poate demonstra oricând, cu martori, că la data la care se presupune că ar fi avut loc violul lucra în gospodăria unui consilier local. Pe de altă parte, eu înţeleg că acei cetăţeni care au fost reţinuţi şi sunt în penitenciar, ţigani fiind, au creat foarte multe probleme în zonă, autorităţile de Poliţie negăsind modalitatea de a-i reţine şi de a-i sancţiona pe măsura faptului că ei, în mod repetat, aduceau prejudicii liniştii publice. Şi s-a profitat de această variantă. Pentru că, concubinul celei în cauză, Adam Carol, a declarat mai multor persoane cu care am stat de vorbă, că n-a avut loc absolut nici un fel de viol, că persoana care pretinde a fi victimă ar fi spus că este vorba de o şansă de a obţine nişte venituri. De altfel, eu nu am afirmat că este prostituată; ea însăşi duce o viaţă uşor libertină, ca să mă exprim eufemistic, având la activ, în acest sens, mai multe situaţii care au intrat în atenţia Poliţiei, care se foloseşte, din nefericire, de ea, pentru a-i sancţiona pe cei care au fost turbulenţi, în cazul de faţă. Iar în ceea ce priveşte faptul că nu au fost molestaţi, n-au fost bătuţi de către organele de Poliţie, cred că starea minorului Achiţei Bogdănel Vlăduţ este extrem de concludentă. El are urmări vizibile, ca urmare a tratamentului extrem de "atent", extrem de "candid", pe care anchetatorii l-au avut în timpul acestei anchete. |
|||||
|
|
Domnul deputat Petre Posea are o întrebare cu privire la promovarea turismului în judeţul Buzău, pentru Ministerul Turismului. Răspunde domnul secretar de stat Nicu Rădulescu. |
|
|||
|
Domnul Nicu Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Turismului): Stimate domnule deputat, la întrebarea dumneavoastră privind promovarea turismului în judeţul Buzău, vă răspundem următoarele: Ministerul Turismului susţine turismul în Valea Buzăului, în special prin următoarele trei mari metode: promovarea turistică, dezvoltarea turistică, programe la nivel naţional. Promovarea turistică se realizează în materiale promoţionale, editate de minister, şi unde sunt incluse obiective turistice de interes naţional şi internaţional, reprezentative pentru zona dumneavoastră, respectiv Vulcanii Noroioşi din Subcarpaţii de Curbură, vestigiile rupestre de la Aluniş-Nucu, Colecţia muzeală de chihlimbar de la Colţi etc. De asemenea, ministerul are în baza de date informaţii şi despre alte obiective importante ale turismului cultural şi montan din judeţul Buzău, care urmează a fi analizate, prelucrate şi promovate. Dintre acestea amintim: Masivul montan Ciucaş şi Penteleu, rezervaţia naturală Meledic; de asemenea mănăstirea Ciolanu, cu tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, Peştera de la Mânzăleşti, Peştera cu trei intrări etc. În ceea ce priveşte dezvoltarea turistică, ministerul acordă consultanţă de specialitate prestatorilor de servicii pentru dezvoltarea turismului rural, balnear şi montan, ţinând cont de potenţialul turistic al judeţului pentru aceste forme de turism (bogăţia naturală şi etnofolclorică a zonelor rurale, resursele minerale de la Sărata-Monteoru - Mânzăleşti etc., resursele montane din zona Nehoiu-Gura Teghii). Astfel că, în anul trecut - în semestrul I - ministerul a cofinanţat, împreună cu ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural), filiala Buzău, un curs practic "Lucrătorul în turismul rural - lucrări şi demonstraţii practice", urmat de un simpozion cu tema "Experienţa europeană a lucrătorului din turismul rural", cu prezentarea de materiale documentare video şi editate. De asemenea, ministerul analizează introducerea în circuitul turistic a obiectivelor monumentele naturii (Muntele de Sare, Sfinxul "Cap-de-om", rezervaţia naturală "Pădurea Găvanu", Focurile Vii de la Lopătari etc.), a unor monumente culturale, dar şi propunerea înaintată de Consiliul Local Mânzăleşti privind reactivarea izvoarelor de ape minerale atestate în 1939, a izvoarelor sărate de la Băsceni etc. În "Strategia dezvoltării sectoriale a turismului", care acoperă perioada 2002-2004, la capitolul "Dezvoltarea altor forme de turism", subpunctul "Ecoturism", măsurile şi acţiunile pe termen scurt şi mediu, includ şi amenajarea la standarde turistice europene şi integrarea în circuitul turistic a celor mai reprezentative zone sau obiective de interes cultural-ştiinţific sau de cunoaştere, precum: zona dealurilor subcarpatice pentru studierea unor fenomene naturale ("Vulcanii noroioşi", "Focurile nestinse" de la Lopătari, peşterile în sare de la Mânzăleşti şi Meledic). După cum se poate observa, obiectivele nominalizate sunt amplasate în judeţul Buzău. În ceea ce priveşte programele la nivel naţional, consider oportun, pentru a scurta din acest expozeu, să enumăr: "Super schi în Carpaţi"; "România - Ţara Vinurilor"; "Vacanţă la ţară"; Programul "Q" (de creştere a calităţii serviciilor turistice); Programul "INFOTURISM"; "Programul de formare şi pregătire profesională", evident programe în care, cu siguranţă că şi judeţul dumneavoastră îşi va găsi locul, având în vedere că el se desfăşoară într-un parteneriat: Ministerul Turismului şi consiliile locale. |
|||||
|
Domnul deputat Posea, dacă doriţi să comentaţi acest expozeu? |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc să mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul competent pe care l-a dat. De ce am făcut această întrebare? Pentru următorul motiv: ca unul care m-am născut pe Valea Buzăului, în oraşul Nehoiu, vreau să aduc la cunoştinţă colegilor care sunt în sală - şi nu numai -, că această minunată vale este una dintre cele mai frumoase din ţara românească; şi încă o dată doresc ca ministerul să facă paşi grăbiţi în rezolvarea turismului pe această minunată vale din ţara noastră. De asemenea, doresc, domnule secretar de stat, să-l rugaţi pe domnul ministru Agathon, întrucât mi-a promis personal că va face o vizită pe această vale, respectiv Întorsura-Buzăului-Buzău, numai prin venirea dânsului, şi nu numai a dânsului, pe această vale, îşi va da seama de minunăţiile naturale din această vale. Vă mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Domnul deputat Damian Brudaşca, aveţi şi dumneavoastră o întrebare tot pe teme turistice: "Numărul de turişti aşteptaţi pe litoral" şi "Măsuri concrete pe linia promovării ofertei turismului românesc", probabil tot pe litoral. |
|
|||
|
Domnul Nicu Rădulescu: Stimate domnule deputat, La întrebarea dumneavoastră privind numărul turiştilor străini pentru sezonul estival, vă daţi seama că este deosebit de dificil ca - pe baza studiilor de marketing - să stabilim care ar fi numărul turiştilor care în această zonă estivală vor solicita oferta unităţilor turistice româneşti. Cel mult, vă putem pune la dispoziţie datele referitoare la contractele ferme pe care le avem cu cei mai mari tour operatori din lume. Astfel, pe Germania, unde avem contracte cu firmele "ITS", "TUI" şi "Thomas Cook Nekerman", numărul de locuri contractate ferm până la această dată este de 49.000. Pe Suedia avem cu firma "My Travel", până în momentul de faţă, înscrieri la 1.06. - 1.000 locuri. Pe Norvegia avem locuri contractate cu Scandinavia - 6.700 locuri. În Franţa, cu 3 agenţii: "Quatre Saison Loisirs - 3.000 înscrieri; UTA Voyages - 1.000 înscrieri; Hora Voyages - 4.000 înscrieri. În Marea Britanie, cu operatori mari (Nielson, Balkan Holidays, Balkan Tours) avem la 30.05. - 3.800 locuri. Pe Spania avem cu "Transrutas" - 2.500 locuri; cu "Julia Tours" - 1.500 locuri; alţi operatori spanioli - 2.750 locuri. Cu Elveţia: "Kira Reisen" - 1.300 locuri; "Reisen Zumikon" - 1.200 locuri; alţi tour operatori - 520 locuri. Având în vedere că anul trecut au sosit în România un număr de 1.032.941 de turişti din ţările membre ale Uniunii Europene, către care se îndreaptă evident, cu preponderenţă, eforturile noastre de promovare, estimăm pentru acest an o creştere a numărului de turişti cu 10%. Referitor la numărul de turişti, de asemenea, se estimează un an şi un sezon estival mai bun decât anul anterior. Afirmaţia este bazată pe numărul de contracte încheiate între agenţii de turism şi deţinătorii de baze materiale, cu ocazia Târgului Naţional de Turism, ce a avut loc în luna aprilie a acestui an, precum şi cu ocazia "Bursei Litoralului". În ceea ce priveşte problemele legate de acţiunile de promovare prin mijloacele noastre, fără a intra în prea multe amănunte, aş vrea să vă spun că le-am putea clasifica în felul următor: - Participări la manifestări turistice internaţionale, expoziţii şi burse de turism. Aici au fost 60 de participări; pe zone geografice (55 în Europa; 2 în Orientul Mijlociu; 2 în America de Nord; 1 în Orientul Îndepărtat. - În tipărituri şi alte materiale promoţionale, realizate în anul 2002, agenda este bogată: sunt tipărituri la circa 455.000 exemplare, în versiunile engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, cehă, rusă; filme documentare în versiunile engleză, franceză, germană; 200 exemplare de CD-uri; de asemenea, în luna septembrie a fost semnat contractul cu editura franceză "HACHETTE LIVRE TOURISME", care are ca obiect realizarea unui ghid turistic despre România, din seria "Guide Bleu Evasion". De asemenea, la capitolul "Campanii promoţionale", vrem să vă informăm că le-am făcut în Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa, Austria, Cehia, Elveţia, Spania şi Ţările Scandinave. Sigur, acolo unde este şi piaţa turistică pe relaţia "Incoming", deci la primiri. De asemenea, o campanie publicitară care a cuprins şi transmiterea spotului publicitar "România simply surprising", deci "România mereu surprinzătoare" pe Discovery, Euro News, Euro Sport; şi 5 posturi de televiziune naţională (în special pe PRO TV, ANTENA 1, TVR 1, PRIMA TV, MTV - România). O amplă campanie de inserţii: în presa din Germania s-a desfăşurat pe 4 subcomponente (Litoralul românesc al Mării Negre; Bucovina de Aur; Circuite în Transilvania; Tratamente în România) -, deci cam cuprinzând practic cele 4 mari domenii. Organizarea de vizite de documentare pentru reprezentanţi ai mass media, creatorii de opinie şi tour-operatori - au vizitat România, ca invitaţi ai Ministerului Turismului - 90 de reprezentanţi din 13 ţări şi 93 de tour-operatori din 7 ţări. De asemenea, ca acţiuni de promovare întreprinse prin direcţia noastră de promovare şi marketing, s-au obţinut şi nişte premii, respectiv: Premiul I pentru "Werb Grand Prix", obţinut pentru afişul "Delta Dunării", în cadrul Târgului de turism de la Salsburg din Austria. Premiul a fost acordat de către juriul de specialitate, fiind selecţionat dintr-un număr de 322 de exponate. Premiul "Golden Web Award" acordat de Asociaţia Creatorilor de Site-uri Web pentru site-ul "wwwMTRomânia.ro" Evident, colaborarea cu editorii ghidului "Euro Travel Guide", în care România beneficiază de 38 pagini, faţă de 6 pagini din ediţia de anul trecut. Şi, de asemenea, am făcut o listă împreună cu principalele ziare şi reviste de specialitate, respectiv: Berliner Zeitung, Sudwest Presse, FVW International, Reise Buro Bulletin, Markische Allgemeine, Touristik Aktuelle, Trekkers World, Reise Bild, Neues Deutschland, Die Tagespost, Travel Tribune, Le Quotidien, Metro (Finlanda), şi un supliment de călătorie al ziarului suedez Expressen. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule coleg Brudaşca, aveţi dreptul la un comentariu asupra acestui răspuns. |
|||||
|
Eu aş dori să explic de ce am făcut această interpelare. În primul rând, apreciez eforturile pe care ministerul le face pentru mai buna popularizare a ofertei turistice. Este adevărat că nu este uşor deloc să capacitezi o serie de persoane din diverse zone ale lumii, care să prefere unor cunoscute staţiuni, staţiunile cvasicunoscute sau cvasinecunoscute ale României. Vreau să vă spun că, în această vară, în această primăvară, de fapt, cineva din propria mea familie s-a aflat în străinătate şi a încercat să vadă cât de cunoscută este oferta turistică românească. Mă surprinde rapiditatea cu care îmi răspundeţi, iar dacă răspunsul ar fi fost săptămâna viitoare, vă aduceam câteva materiale publicitare despre ofertele turistice ale Europei. Şi vreau să vă spun, cu strângere de inimă am constatat, că România lipseşte în totalitate din această listă. Toate ofertele se opresc la Ungaria, trec peste noi, peste ucrainieni, peste bulgari, peste moldoveni şi se opresc la Moscova. De asemenea, în oferta privind marile hoteluri, lipseşte în totalitate orice fel de referinţă, mă refer la nişte cataloage care au fost editate în Elveţia. De asemenea, în marile staţiuni din Franţa, fie că este vorba de Alpi, fie că este vorba de zona Coastei de Azur, vreau să vă informez, domnule secretar de stat, că s-a încercat să se verifice dacă acei operatori turistici fac contracte şi pentru sejururi sau pentru excursii în România. Lipseşte în totalitate posibilitatea în punctele care au fost verificate, posibilitatea de a se atrage turişti spre România. Sunt deosebit de lăudabile eforturile pe care le faceţi, dar poate că ar trebui realizată prin contribuţia acestor operatori în turism şi a unor asemenea cataloage sau a cumpărării de spaţiu în aceste cataloage, pentru că este păcat de acest potenţial excepţional pe care îl are turismul românesc în ansamblul său, să nu se bucure de aceeaşi atenţie cum se bucură o serie de ţări, care nu sunt prin nimic superioare, nici ca ofertă, nici ca diversitate, facilităţilor turistice din ţară. Oricum, vă mulţumesc. N-am vrut decât să vă atenţionez asupra necesităţii de a diversifica metodele de popularizare a activităţii turistice pe care o coordonaţi. |
|||||
|
Stimate coleg, mai aveţi 6 întrebări dumneavoastră personal. V-aş ruga, acolo unde aţi primit răspunsul scris la ele, să renunţaţi la dezbatere, pentru a putea şi ceilalţi colegi să comenteze răspunsurile pe care le primesc. Totuşi, pentru dumneavoastră vă dă un răspuns domnul secretar de stat Toma Zaharia, în legătură cu vinderea masei lemnoase, în comuna Margău - judeţul Cluj. |
|||||
|
Domnul Toma Zaharia: Stimate domnule preşedinte, Stimate domnule deputat, Din verificările efectuate în cadrul ocoalelor silvice Huedin şi Beliş, la care sunt arondaţi o parte din locuitorii comunei Mărgău - judeţul Cluj, a rezultat faptul că au fost marcate mai multe partide de material lemnos, în vederea valorificării către populaţie, în condiţiile legii. Astfel, Ocolul Silvic Huedin a marcat pentru valorificare, în perioada 2001 - 2003, 465 mc. material lemnos, iar Ocolul Silvic Beliş a marcat numai în pădurea administrată de Primăria Mărgău, în perioada 2002-2003, 2.410 mc. material lemnos. La aceste cantităţi s-au adăugat şi altele, provenite din pădurile pe care le administrează Ocolul Silvic Huedin. Volumul de masă lemnoasă, provenit din partidele enumerate mai sus, a fost valorificat către populaţie, pe bază de cereri individuale şi tabele înregistrate la Ocolul Silvic Huedin, şi aprobate de către şeful acestuia. Între acestea există şi cereri depuse de către lucrătorii de poliţie din zonă, aprobate de către şeful Ocolului Silvic Huedin. Preţul de vânzare al materialului lemnos a fost fixat prin Ordinul Direcţiei Silvice - Cluj, nr.732/10.01.2003, precum şi prin hotărârile Consiliului Local al comunei Mărgău, care au stabilit că pentru materialul provenit din pădurea administrată de comună nu se aplică prevederile Legii nr.33/96 privind repunerea în unele drepturi economice ale locuitorilor Munţilor Apuseni, referitoare la plata cu o reducere de 50% din preţul oficial stabilit de organele silvice. Drept urmare, toţi cei care au cumpărat material lemnos, inclusiv lucrătorii de poliţie de la posturile din zona arondată, au beneficiat de acesta în cotele legal stabilite, cu plata integrală a produsului, şi au reşedinţă sau domiciliază numai în oraşul Huedin sau comunele arondate Ocolului Silvic Huedin. Semnează ministrul de interne, domnul Ioan Rus. |
|||||
|
Tot pentru domnul Damian Brudaşca, o întrebare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu privire la repartizarea de către Inspectoratul Judeţean - Cluj a autoturismelor destinate transportului elevilor. Domnul secretar de stat Constantin Corega. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, În conformitate cu prevederile Programului de guvernare, referitoare la relansarea educaţiei în mediul rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat şi implementat Programul "Ameliorarea activităţilor de învăţământ", prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat, program care prevede crearea de şcoli de centre de zonă, arondarea la acestea a unor unităţi şcolare limitrofe şi constituirea, în consecinţă, a unei reţele de transport şcolar dotate cu microbuze, a fost aplicat începând cu anul şcolar 2001-2002 şi este continuat şi în prezent. Şcolile care se restructurează, respectiv locaţiile microbuzelor şcolare, se propun de către inspectoratele şcolare judeţene, în urma consultării tuturor autorităţilor locale: primării, prefecturi, consilii judeţene. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a transmis inspectoratelor şcolare judeţene criteriile după care se fac aceste propuneri, după cum urmează: Concentrarea activităţii de învăţământ se face în principal pentru clasele V-VIII, şi în situaţii justificate pentru clasele I-IV, neacceptându-se situaţiile în care se prevede numai transportul elevilor fără restructurarea reţelei şcolare. Starea drumurilor: se iau în consideraţie numai drumurile practicabile pentru mijloacele de transport, şi fără a depăşi 45 de minute timp transport elevi, în condiţii nefavorabile. Capacitatea şcolii de centru, după restructurare: centrele zonale nu trebuie să funcţioneze mai mult de două schimburi. Nu se restructurează şcolile cuprinse în Programul de reabilitare şcoli sau în alte programe de reformă. Limba de predare: se are în vedere corespondenţa între limba de predare din şcoala de centru şi cea din şcoala arondată. Numărul de elevi afectat, starea clădirii, numărul şi calificarea personalului didactic. Propunerile întocmite în baza acestor criterii sunt analizate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în limita numărului de microbuze contractate în anul respectiv, fiind distribuite în urma aprobării ministrului. Cu stimă. Ecaterina Andronescu. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşcă. |
|||||
|
Eu mulţumesc domnului secretar de stat. Vreau să-l informez că am solicitat la întâlnirea pe care am avut-o deputaţii de Cluj cu urmaşul dumnealui în scaunul Inspectoratului General Şcolar, pentru că eram foarte curios şi asupra criteriilor folosite pentru repartizarea acestor microbuze. Apreciez faptul că ele există. Dar că nu se aplică, aici nu mai poate fi vorba de nici o apreciere. Aplicarea se face pe criterii exclusiv politice. Există localităţi în judeţul Cluj, unde există toate criteriile evidenţiate de domnul secretar de stat (şi număr de elevi, şi distanţă, şi număr de cadre didactice, şi toate celelalte), dar unde - ca un făcut - la fiecare nouă repartizare comuna respectivă este sărită. În general, toate aceste microbuze care au fost repartizate până în momentul de faţă, au fost repartizate acolo unde există primari ai partidului de guvernământ şi ai aliatului său fidel, UDMR. Nu există repartizate asemenea mijloace de transport, indiferent de distanţele reale de la domiciliul elevilor şi până la şcolile pe care le frecventează, acolo unde primarii sunt de altă culoare politică. Stă dovadă, în acest sens, şi repartizarea făcută anul acesta. Este adevărat, domnul inspector Cuibus mi-a trimis o listă cu localităţile care vor fi avute în vedere. Dar, ca un făcut, şi de această dată criteriile politice au primat necesităţilor obiective ţinând de distanţă şi de celelalte categorii ale terenului (formele de teren accidentate şi toate celelalte, elementele de risc pentru deplasările spre şcoală şi spre domiciliu). Deci, nici unul dintre acestea n-au fost avute cu prioritate în atenţie. Am crezut că ministerul va aplica un principiu pe care să nu-l modifice după cum bate vântul, şi că va ţine cont, în primul rând, de realităţile sociale şi de distanţele pe care copiii, ca să poată învăţa, sunt obligaţi să le facă zilnic. Mai precizez că sunt situaţii în care lipsesc mijloacele de transport în comun. Şi atunci sunt nevoiţi, indiferent că plouă, că ninge, că bate vântul, că este soare şi căldură excesivă ei sunt nevoiţi să străbată această distanţă, pentru că vor să frecventeze cu orice preţ şcoala. Deci, sentimentul meu este că, dacă există aceste criterii, să nu fie sancţionaţi copiii, pentru că ei nu au nici o implicare politică pentru eventuala situare pe o poziţie sau alta a celor care sunt primari temporari ai localităţilor respective. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, În continuare urmează faza de prezentare a unor interpelări pentru şedinţa următoare. Doresc să vă reamintesc şi să vă rog să respectăm procedura. În această fază nu se dezvoltă interpelarea. Se prezintă doar obiectul ei. Am dorit să repet acest lucru, pentru că ştiu că întotdeauna prezentaţi de două ori interpelarea. Şi n-am vrut să fac cu referire la unul dintre colegii care iau cuvântul, am făcut-o acum, în prealabil. Sunt înscrişi domnii: Ştefan Baban, Adrian Moisoiu, Damian Brudaşca, Costache Mircea, Ion Sonea, Szekely Ervin-Zoltan, Lia-Olguţa Vasilescu, şi tot aşa până la numărul 23. |
|
|||
|
|
Dau cuvântul domnului Ştefan Baban. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca de obicei, voi fi scurt. Una se adresează domnului ministru al agriculturii, Ilie Sârbu, şi se referă la exploataţia agricolă "Între vis şi realitate". Şi-l rog pe domnia sa să ne spună cum ne aliniem la Uniunea Europeană în această problemă. Iar în a doua este vorba de bunăvoinţa de miliarde de lei a Ministerului de Finanţe, despre recuperarea unor sume, datorii la bugetul de stat, de către unele firme, şi se adresează domnului ministru al finanţelor Mihai Nicolae Tănăsescu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Moisoiu. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Şi am să vă urmez întru totul sfatul. În primul rând, vreau să ştiu, care este temeiul legal în baza căruia domnul prefect al judeţului Mureş, Ovidiu Natea, mi-a interzis duminică, 25 mai, intrarea în clădirea Prefecturii, acolo unde am biroul parlamentar. Doresc sau solicit în scris scuze din partea dânsului, prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice. În al doilea rând, v-aş ruga să se transmită tot de la Ministerul Administraţiei Publice, care este temeiul legal în baza căruia s-a emis Hotărârea Guvernului nr. 1206/2001, unde în anexele 1/1, până la 1/23, se stabilesc denumirile localităţilor, în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţilor. Nu găsesc logic ca o localitate de genul celei din judeţul Alba, Lopadea Nouă, să corespundă denumirii de Maghiar Labad, adică Lopata Maghiară, Judeţul Harghita. Mihăileni, corespunde la Seghei Sent Mihai, adică Sfântul Mihai cel Secuiesc. În judeţul Mureş, Firchişu Mare corespunde lui Maghiar Felpes, adică Filpişul Unguresc, dar numărul locuitorilor maghiari este cu mult sub 20%. Sau, tot în judeţul Mureş, Şardu Mirajului, corespunde Sechei Sard, adică Şardul Secuiesc. Denumirea de Miraş este a unui râu care există oricum. Şi atunci, care este această corespondenţă? Eu vreau să subliniez că nu este vorba de aceste patru localităţi. În aceste anexe este vorba de zeci: 30 - 50 de localităţi, (n-am numărat cu exactitate), pe diversele judeţe din Transilvania. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Ioan Sonea? Domnul Marius Iriza? Domnule Székely, aţi depus-o şi scris? Vreţi să o şi prezentaţi? Vă rog. |
|
|||
|
Vă mulţumesc. Interpelarea mea se adresează domnului Răzvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor şi se referă la aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 82 din 2001, aprobată prin Legea nr. 125 din 2002, privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Marius Iriza? Domnul Cornel Popa? Domnul Emil Rus? Domnul Paul Magheru? |
|
|||
|
Domnule preşedinte, îmi permiteţi şi mie? |
|||||
|
Vă îngădui, dacă v-aţi fi înscris pe listă. Staţi, să epuizez lista celor care s-au conformat Regulamentului şi pe urmă vă dau şi dumneavoastră cuvântul. Domnul Paul Magheru este? Domnul Emil Crişan? Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei, resurselor şi comerţului. Domnule ministru, un grup de 90 de salariaţi ai Sucursalei Zlatmin S.A., Zlatna, aparţinând de Compania Naţională Minieră Minvest S.A., Deva, mi-au sesizat printr-un memoriu situaţia plăţilor compesatorii, în urma disponibilizărilor, arătând că s-a plătit pentru fiecare o primă tranşă de 70 de milioane de lei, în data de 25.04.2003, urmând ca diferenţa, stabilită conform vechimii în muncă, după contractul colectiv de muncă, aflat în vigoare, să fie achitată până la data de 10.05.2003. Până la această dată, aceste plăţi nu au fost achitate. Vă anexez prezentei şi memoriul celor 90 de foşti salariaţi ai Zlatmin S.A., Zlatna. Întrebare: care este data limită stabilită prin plăţile compensatorii în cauză, pentru plăţile compensatorii în cauză şi când vor putea fi plătite diferenţele restante? Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule Nicu Cojocaru, aţi depus scris? Doriţi să şi precizaţi obiectul ei oral? Poftiţi. |
|
|||
|
Pe scurt, domnule preşedinte, pentru că este vorba de o interpelare, adresată domnului prim-ministru, care este puţin mai sensibilă. Interpelarea se referă la amplasarea Grupului statuar al celor 13 generali în Parcul Prieteniei Româno-Maghiare, din Arad. De fapt, în cursul săptămânii trecute, la Arad au avut loc o serie de manifestări, organizate de Partidul Umanist din România şi care s-au terminat cu un miting. Cu prilejul acestor manifestări, arădenii s-au mirat (aş putea spune şi mai mult, dar timpul nu-mi permite), de necesitatea reamplasării într-un loc public a Grupului statuar Ungaria Milenară sau "13 generali", ori Monumentul Libertăţii, care, indiferent de denumire, reaminteşte de masacrul celor 100 de preoţi români, a celor 40.000 de enoriaşi şi de distrugerea a peste 300 de sate din Transilvania. Cum ar putea românii să accepte într-un viitor parc al reconcilierii cu maghiarii tocmai acest simbol al genocidului şi represiunii sângeroase a ardelenilor. Fără a fi o formaţiune naţionalistă sau extremistă, Partidul Umanist din România consideră că reamplasarea grupului statuar în cauză nu este de natură să îmbunătăţească relaţiile interetnice dintre cetăţenii României, ci, dimpotrivă, semnificaţia statuii repezentând celebrarea celor care au comandat măcelărirea, a celor peste 40.000 de români, dintre care 100 de preoţi şi distrugerea a peste 300 de sate transilvănene. În legătură cu hotărârea nejustificată a Consiliului local municipal Arad, care a dat o hotărâre de dezafectare a Pieţei Pompierilor şi pregătirea grupului, pentru a se reamplasa acest grup statuar, considerăm că nu este corect din punct de vedere juridic. În acest sens, am făcut această interpelare, aşteptând un răspuns clar şi corect din partea domnului prim-ministru. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule Constache Mircea, aţi depus în scris? Vreţi să o şi prezentaţi? Vă rog. Eu de asta nu v-am dat cuvântul, că eraţi pe locul trei. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, le-am depus în scris şi nu vreau să reiau obiectul acestora. Vreau doar să fac precizarea că la multe interpelări, adresate până acum, unele mai vechi, altele mai noi, nu mi s-a răspuns încă. Este vorba, în special, de Ministerul Privatizării, de Agenţia pentru Administrarea Participaţiunilor Statului şi pentru Privatizare, de Ministerul de Externe, de Ministerul Administraţiei Publice Locale şi de alte foruri, unele chiar de la Ministerul de Finanţe mă pasează la Curtea de Conturi şi, astfel, nu pot să prezint celor interesaţi răspunsurile la întrebările adresate. Eu ştiu că este şi tăcerea un răspuns. Totuşi, vă rog frumos să se consemneze că încă mai aştept răspunsurile solicitate. |
|||||
|
Rog aparatul tehnic să revină acolo unde nu s-a primit răspuns în termen. |
|||||
|
|
Domnule Eugen Pleşa, poftiţi. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu toată stima, sunteţi un drăguţ. O interpelare adresată Ministerului Lucrărilor, domnului ministru Miron Tudor Mitrea. În legătură cu preţul biletului TAROM, pe ruta Bucureşti - Târgu Mureş şi retur, consider că este nejustificat de mare, ceea ce duce la eliminarea călătorilor pe această rută foarte importantă şi drept efect desfiinţarea momentană a acestei curse. Înainte de 1989, preţul era comparabil cu preţul pe CFR, cel mai ridicat. Dimensionaţi şi astăzi ca atunci? Se poate şi astăzi? Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Epuizându-se ordinea celor care s-au înscris, declar şedinţa închisă. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,42. |
|||||
 |
