Parliamentary debates

Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 483 senatori şi deputaţi şi-au înregistrat prezenţa un număr de 406, 76 sunt absenţi. Deci, avem cvorumul de lucru legal pentru desfăşurarea lucrărilor.

Permiteţi-mi să vă informez că Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru, în forma pe care dumneavoastră o aveţi în mape.

Vom avea suplimentar şi o notă cu privire la posibilitatea de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, la o serie de legi.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Dacă sunt comentarii sau observaţii la ordinea de zi?

Înţeleg că nu avem comentarii. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Domnule senator Bolcaş, vă rog... Domnule deputat Bolcaş, poate în viitor şi senator! Vă dorim succes!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Daţi-mi voie să mă consider deocamdată tânăr şi să fac parte numai din corpul deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi domni preşedinţi,

Onoraţi domni colegi,

Problema pe care o ridic în faţa domniilor voastre nu este nouă. Şi atunci are dreptate Păstorel Teodoreanu, care ne spune: "De ce s-o fi repetând istoria, dacă asta nu vă serveşte la nimic?!" Iertaţi-mi parafraza.

În faţa domniilor voastre este pentru a doua oară când se repetă o problemă de procedură privind înscrierea pe ordinea de zi a unor acte ce au fost considerate în succesiunea legislaturilor ca fiind neconstituţionale.

În acelaşi timp, reprezentanţii partidului de guvernământ s-au dovedit la fel de consecvenţi în inconsecvenţa ce-i caracterizează.

Am ridicat o problemă de procedură privind neconstituţionalitatea înscrierii pe ordinea de zi a unui pachet de legi. Prezent, domnul prim-ministru Adrian Năstase, care, în legislatura trecută a criticat anterior această problemă, a replicat: "Noi am avertizat că vom folosi acest precedent parlamentar".

De data aceasta, se ridică în faţa domniilor voastre problema înscrierii pe ordinea de zi a unei hotărâri pe care eu o socotesc cel puţin bizară, dar care este fără nici o discuţie neconstituţională, prin care Parlamentul să se adreseze preşedintelui ţării, ca la solicitarea primului ministru să facă o remaniere guvernamentală.

De data aceasta, în lipsa domnului prim-ministru Adrian Năstase, având memoria monitoarelor oficiale, îmi permit să-i citez replica, după vehementa critică a neconstituţionalităţii unei asemenea hotărâri din decembrie 1998: "Va veni vremea când vom fi la guvernare şi vom folosi aceleaşi proceduri neconstituţionale şi uşoare, de modificare a Guvernului". A venit această vreme, domnilor, dar eu nu cred că alegătorii care au votat această majoritate parlamentară şi care a dat acest Guvern au votat ca să se perpetueze aceleaşi maniere, absolut neconstituţionale, de impunere a unei voinţe unilaterale. Nu pot să dezvolt, pentru că este socoteala dumneavoastră, cinstea dumneavoastră în faţa alegătorilor dumneavoastră şi asta vă priveşte! Dar, pot să comentez un singur lucru, şi anume că ceea ce ni se cere nouă acum este un lucru, evident, neconstituţional, inspirat din gândirea juridică a fostului ministru al justiţiei, Valeriu Stoica, artizanul a nenumărate forme fără fond, care prin educaţia sa spirituală şi mai ales prin interesele pe care le are nu se poate apropia de esenţa dreptului, ci numai de formele pe care le foloseşte aşa cum vrea, pentru a-şi justifica acţiunile.

Or, formele sunt cele care ne permit acţiuni şi nu justifică liberul nostru arbitru! Nu este o teză de drept, este o teză de viaţă!

Acum, sigur că se pot da multiple interpretări juridice şi nu o să vă plictisesc cu ele. Vi le voi cita pe ale unui bun jurist, care este colegul nostru, ministrul Acsinte Gaspar, care şi în 1998 şi 1997 a disecat categoric neconstituţionalitatea unor atari hotărâri. Pe mine mă interesează un singur lucru care este simplu: să respectăm Constituţia şi Constituţia noastră, pentru că este bună, nu permite asemenea interpretări. Un act juridic trebuie aplicat în forma în care să-ţi fie posibilă şi reală aplicarea sa. Avem două instituţii: avem instituţia schimbării Guvernului şi avem instituţia remanierii guvernamentale.

Textul nostru constituţional este clar. Remanierea, ceea ce înseamnă schimbarea unor miniştri (situaţia noastră), se face foarte simplu: la propunerea primului ministru, preşedintele ţării revocă şi numeşte aceşti miniştri. De ce ne complicăm? De ce facem un act neconstituţional, prin interpretări sofisticate? Eu spun: din lipsă de bărbăţie şi din lipsă de curaj. Pentru că cel care operează această modificare răspunde pentru modificarea ce o face. Nu voi intra în nici o problemă de fond, o vom discuta ulterior. Dar, acum, translatând sesizarea preşedintelui, de la primul-ministru la Parlament, răspunderea va reveni Parlamentului, dând o acoperire a ceea ce doreşte domnul prim-ministru să facă.

În acelaşi timp, făcând această sesizare total neconstituţională şi împotriva atributelor preşedintelui, practic Parlamentul nu se substituie prerogativelor, dar nu-şi arată respectul pentru prerogativele pe care preşedintele le are.

Există multe argumente juridice. Am încercat să le folosesc pe cele politice şi pe cele directe şi omeneşti. Este o problemă de constituţionalitate.

Şi acum, vă rog să-mi daţi dreptate în ceea ce susţineam ieri: nu modificarea Constituţiei este problema noastră, doamnelor şi domnilor, ci respectarea ei. Vă invit la respectarea Constituţiei, votând împotriva includerii acestui punct pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.R.M.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule deputat Bolcaş.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că ar fi fost foarte util ca subiectul discuţiei noastre, şi anume această remaniere guvernamentală, această investitură, această asumare de răspundere să fie discutat în prezenţa Guvernului. Dar, se pare că nici pentru Guvern această prezenţă în faţa Parlamentului nu constituie un act de responsabilitate, deşi structura puterilor în stat este foarte clar prevăzută de Constituţie.

Cred că primul lucru care trebuie respectat într-o democraţie este Legea fundamentală. Suntem din nou într-o stare de recidivă în ceea ce priveşte nerespectarea Legii fundamentale.

În acest moment, hotărârea pe care dumneavoastră ne propuneţi s-o votăm este în afara principiilor constituţionale.

Noi nu ştim dacă este vorba de o remaniere şi dacă este vorba de o remaniere, de ce domnul prim-ministru nu s-a adresat în limitele prevăzute de Constituţie, art. 85 alin. 2, domnului preşedinte Iliescu, pentru a-şi exercita atribuţiile constituţionale în ceea ce priveşte revocarea miniştrilor.

Dacă este vorba de temeiul prevăzut în art. 37 din Legea nr. 90/2001, suntem în prezenţa unei comasări, unei reorganizări. Domnule preşedinte, aşteptam ca Guvernul să participe la această dezbatere şi să prezinte un program pentru a primi votul de învestitură. Deci, cred că este bine să nu procedăm la dezbaterea ordinii de zi fără prezenţa domnului primului ministru şi domnul prim-ministru să precizeze poziţia faţă de acest act constituţional pe care ni-l cere astăzi. (Aplauze din partea P.R.M.-ului şi P.N.L.-ului)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Petre Roman.

Domnul Petre Roman:

Domnilor preşedinţi,

Stimate şi stimaţi colegi,

Nu doresc să fac o declaraţie eminamente politică, ci eminamente procedurală.

Cred că argumentele aduse, în legătură cu textele constituţionale sunt clare şi sunt la îndemâna oricăruia dintre noi.

Să privim, însă, la ceea ce pe bună dreptate şi corect s-a amintit a fi un precedent. Este adevărat că în perioada 1996 - 2000 s-a făcut o remaniere guvernamentală, înţelegând prin remaniere schimbarea unor miniştri. S-au făcut mai multe remanieri, nu este nici o problemă, adică remanierea însemnând schimbarea titularului unui portofoliu ministerial cu un altul, o persoană cu alta.

La această procedură, textul constituţional este limpede, el prevede că remanierea se face la propunerea primului ministru, către preşedintele României, printr-o scrisoare care cere revocarea persoanei care este în funcţie şi numirea alteia, pentru acelaşi post ministerial.

În 1998 şi în 1997, de fapt, s-a făcut o remaniere în care coaliţia de atunci, primul-ministru au dorit să vină în faţa Parlamentului cu aceste modificări.

Argumentul pe care l-am invocat atunci a fost acela că nu este bine ca unii miniştri să fie votaţi de Parlament, votul fiind cel obţinut la învestitură, iar alţi miniştri să fie doar trecuţi prin procedura decretului prezidenţial, fără a fi votaţi de Parlament.

Din păcate, acest argument care, la vremea respectivă, nouă ni s-a părut a fi un argument destul de substanţial, să nu existe două tipuri de miniştri, ci un singur tip de ministru, această procedură a fost aspru, foarte aspru criticată de reprezentanţii P.D.S.R., care astăzi sunt ei la putere. Dacă îmi aduc bine aminte, chiar domnul Adrian Năstase, care era vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, şi alţi colegi de-ai dumnealui au protestat vehement faţă de procedură, invitându-ne să folosim procedura remanierii indicată de textul constituţional.

Numai că, situaţia de astăzi e alta. Nu mai este vorba de o remaniere, pentru că nu se pune problema ca la un minister sau altul să fie înlocuit titularul actual cu o altă persoană, ci este vorba, aşa cum clar s-a indicat, de o reorganizare, şi încă una din temelii, a Guvernului.

O reorganizare a Guvernului înseamnă o altă situare a Guvernului în raport cu obiectivele sale fundamentale şi bănuiesc că acest lucru va încerca să-l prezinte primul-ministru în faţa noastră.

Prin urmare, avem de-a face cu o schimbare de esenţă fundamentală care nu priveşte, cum spuneam, pur şi simplu schimbarea unei persoane cu alta.

Din acest punct de vedere, această alunecare nouă ni se pare inacceptabilă. Nu numai că ea nu e prevăzută de textul constituţional, dar ea merge foarte departe în ceea ce priveşte îndepărtarea de Constituţie, deşi dreptul Guvernului de a se reorganiza nu poate fi şi nu trebuie să fie contestat.

Prin urmare, Guvernul condus de domnul Adrian Năstase, dacă dorea, şi doreşte această radicală transformare, pentru că este una cu adevărat radicală, se fac o serie întreagă de comasări de ministere, se schimbă, în consecinţă, obiectivele principale ale programului de guvernare, în substanţa sa concretă, miniştrii care ar urma să fie înscăunaţi astăzi, vor avea un cu totul alt pachet, un cu totul alt program fiecare în parte, nu doar continuarea a ceea ce a fost, în mod logic. De aceea, această chestiune nouă ni se pare, cu claritate, că este nepotrivită.

Existau două căi pentru ca lucrul acesta să fie făcut în bună regulă şi ar fi fost, după părerea noastră, chiar în interesul, nu doar al respectării Constituţiei, ci chiar şi în interesul actualului Guvern, ca lucrurile să se desfăşoare altfel. Şi anume, sigur, există posibilitatea de a se forma un nou Guvern, ceea ce înţeleg că nu s-a dorit de către actuala majoritate, dar exista şi posibilitatea asumării răspunderii, nu pentru pachetul acela de legi, la care s-a spus pur şi simplu: vrem să combatem corupţia, ci era vorba...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă referiţi numai la procedură, domnule senator. Acesta este subiectul, vă rog foarte mult.

Domnul Petre Roman:

Domnule preşedinte,

Dacă ceea ce spun eu nu este legat de procedură, atunci înseamnă că nu mai avem comunicare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am discutat subiectul legat de asumarea răspunderii.

Domnul Petre Roman:

N-am discutat subiectul acesta, eu am vorbit despre ceea ce se putea face şi s-ar putea face, pentru ca lucrurile să fie în ordine şi aceasta este de procedură. Procedura constă - spuneam - în asumarea răspunderii, pentru că este vorba de o reorganizare de fond a Cabinetului, însoţită de o declaraţie cu privire la noile ţinte, la noile direcţii de acţiune ale Guvernului şi aceasta în mod cert intră sub incidenţa asumării răspunderii.

Dar, a face dintr-o schimbare atât de radicală o simplă procedură şi aceea neprevăzută de textele constituţionale, în mod cert, este greşit şi credem că nu e bine şi credem că nici măcar nu este în interesul actualului Guvern să procedeze aşa şi vă rog să reflectaţi la acest lucru.

Dacă Guvernul îşi propune să iasă întărit din această situaţie, trebuie să o facă de o manieră care trebuie să fie credibilă, convingătoare pentru toată lumea, pentru ţară şi chiar şi pentru străinătate.

De aceea, eu vă propun să mergem pe procedura asumării răspunderii, eventual, sigur, al unei noi învestituri, dar am înţeles că aceasta nu se doreşte şi în felul acesta ne menţinem în limitele textului constituţional.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Textul Constituţiei consacră două instituţii cu privire la procedurile pe care noi le discutăm. Este vorba, pe de o parte, de procedura de formare a Guvernului şi de învestitura acestuia şi, pe de altă parte, de procedura remanierii guvernamentale.

În privinţa remanierii guvernamentale, art. 85 alin. 2 din Constituţie menţionează expres: "În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului ministru, pe unii membri ai Guvernului".

Noi nu ne aflăm în prezenţa la nici una dintre cele două situaţii: nici teoretic nu ne aflăm în faţa unui nou Guvern, după procedură, nici în faţa remanierii guvernamentale. Cum se rezolvă această situaţie?

Dumneavoastră, majoritatea parlamentară, aţi iniţiat, şi Parlamentul a adoptat în 2001, Legea nr. 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, care rezolvă această problemă care a existat şi în 1997 şi care a fost supusă unor critici ample.

Ce spune această lege, care ne rezolvă, practic, situaţia? În art. 37 se spune aşa: "Primul ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere". În astfel de situaţii, prevederile art. 36 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 36 ne spune: "Ministerele şi miniştrii se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului la învestitură". Deci, soluţia ne-o dă legea.

Dacă Guvernul îşi propune o simplă remaniere guvernamentală, când înlocuieşte pe un ministru cu alt ministru, se aplică textul Constituţiei.

Dacă doreşte mai mult, să divizeze, comaseze, să desfiinţeze, să înfiinţeze alte ministere, aşa cum se procedează acum, atunci trebuie respectat textul legii. Şi, în consecinţă, soluţiile sunt fie cea propusă de domnul senator Petre Roman, să-şi angajeze răspunderea Guvernul pe o declaraţie de politică generală şi să avem posibilitatea iniţierii unei moţiuni de cenzură, sau Cabinetul Adrian Năstase să vină cu un nou program de guvernare, nu o întreagă listă a noilor miniştri şi să o propună plenului celor două Camere ale Parlamentului. De fapt, cred că aceasta a avut în intenţie domnia sa.

Îmi amintesc că eram în faţa televizorului şi la ora 19,00, când toate televiziunile au preluat în direct şedinţa de la sediul P.S.D., domnia sa a început enunţând procesul de restructurare cu "Adrian Năstase - prim-ministru" şi a prezentat întreaga listă a Cabinetului. Deci, este clar că avem de-a face cu un nou Cabinet. Având de-a face cu un nou Cabinet trebuia ca toţi miniştrii să treacă pe la comisiile parlamentare, pentru a fi audiaţi, şi nu numai aceia care au fost noi, şi implicit să se completeze cu un program de guvernare care să corespundă noii strategii guvernamentale de restructurare şi înfiinţarea unor noi ministere.

Iată de ce, având acest suport legal, şi noi suntem de acord cu solicitarea colegilor noştri ca punctul 4, privind hotărârea, să fie completat cu una din cele două solicitări: fie angajarea, fie un nou program de guvernare şi supunerea validării Parlamentului a întregii liste, inclusiv în comisiile de specialitate.

Vă mulţumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Onoraţi colegi,

Avem astăzi, aici, o situaţie cu totul ciudată. Sigur, este o hotărâre care în mod clar încalcă Legea fundamentală a României, procedura, ca atare, este şi ea mai mult decât bizară. Sunt două chestiuni, însă, dacă vreţi, anterioare acestor lucruri pe care vreau să le discut.

Primul dintre ele este faptul că noi discutăm aici despre Guvernul României. Doar doi miniştri au avut curajul să vină aici în faţa Parlamentului. Mă întreb unde sunt restul?!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Discutăm ordinea de zi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Discutăm ordinea de zi a unei şedinţe care se referă la Guvernul României. Aceşti membri ai Guvernului României, în proporţie de 90% sunt membri ai acestui Parlament. Deci, sau sunt în sală unii dintre ei, sau să vină aici cum e normal.

Prima chestiune: cred că ar trebui să vină şi dânşii în sală şi o să vă rog să facem o pauză, ca să vină şi dânşii în sală.

A doua chestiune este legată de faptul că, probabil ca să nu afle toată populaţia României ce se întâmplă în Parlament şi dezbaterile din Parlament, la TVR 1 nu se transmite la ora actuală această şedinţă.

Or, faptul că TVR-ul este în slujba puterii, am văzut-o, numai că a ajuns să fie un servitor umil în slujba puterii, prin cei care conduc această instituţie.

Ca atare, cred că oamenii din România, cetăţenii României trebuie să ştie nu numai ce spune primul-ministru sau ce spune actuala Putere, trebuie să audă şi cuvântul Opoziţiei, pentru ca să aibă o imagine corectă şi clară a ceea ce se întâmplă efectiv în Parlament şi care sunt poziţiile noastre.

Deci, domnilor preşedinţi, vă rog, cu autoritatea pe care o aveţi, să telefonaţi, să dispuneţi ca TVR-ul să transmită în direct toate dezbaterile de aici, nu numai pe alese, cuvintele frumoase ale unora sau alte altora, care vă convin dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Domnul senator Predescu.

Domnul Ion Predescu:

Domnilor preşedinţi,

Înainte de problema propriu-zisă privind ordinea de zi, o chestiune prealabilă. S-a susţinut aici că trebuie să fie prezent Guvernul, pentru a participa, probabil, la dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinii de zi. Este elementar, cunoscut de toată lumea, cred, că proiectul ordinii de zi se alcătuieşte de Biroul Camerei sau Camerelor şi se supune spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei sau plenului Camerelor, fără participarea altor subiecţi, interesaţi fie direct, fie indirect.

Voci din Opoziţie:

Ei sunt parlamentari, domnule Predescu! (Rumoare, vociferări.)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Paşcu de ce este aici?

Domnul Ion Predescu:

Nu înţeleg, ce obiecţii aveţi?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să păstraţi liniştea! V-am ascultat cu mare atenţie şi noi!

Domnul Ion Predescu:

Ce este inexact în afirmaţia mea, că e vorba de un proiect al ordinii de zi, alcătuit de Birourile permanente şi supus spre dezbatere şi aprobare plenului Camerelor reunite? Ce este inexact în această afirmaţie? Cu ce temei să participe alţi subiecţi la această...? Hotărăsc? Au cuvântul? Atunci nu vă exercitaţi deplin dreptul de deputaţi sau de senatori!

Voci din Opoziţie:

Sunt şi parlamentari, domnule!

Domnul Ion Predescu:

Domnilor preşedinţi,

Se dezbate ordinea de zi, nu altceva, aprobarea ei. Dacă punctele înscrise în proiectul ordinii de zi pot sau nu pot să fie cuprinse toate, aprobate şi apoi dezbătute, aceasta e problema. Ce dificultate găsiţi aici? Ce complicaţie întrevedeţi aici? Nici una, domnilor, decât de dragul de a crea un prilej pentru a prezenta şi alte consideraţii, aşa cum s-a făcut de către unii din antevorbitori.

Şi acum, la proiectul ordinii de zi. Eu am ascultat cu atenţie luările de cuvânt şi s-au exprimat puncte de vedere personale. Aici, ne aflăm într-un cadru legal, unde punctul de vedere nu poate fi decât de înţelegere şi aplicare a legii, dar nu un punct de vedere care să se substituie legii. Lucrul acesta doresc să fie cât se poate de limpede.

În această privinţă, domnilor preşedinţi, sediul materiei este în art. 85 alin. 1 din Constituţie, care zice, pentru a lua toată lumea cunoştinţă în mod egal şi corespunzător: "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". Numeşte, deci, pe acest temei.

Alin. 2: "În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, - e o vacanţă a postului! - Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului". Ne găsim în caz de vacanţă a postului? Nu, posturile nu sunt vacante încă, sunt ocupate.

Art. 102 din Constituţie...

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

Luaţi toată Constituţia acum, ce faceţi?

Domnul Ion Predescu:

...alin. 3: "Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor".

Alte texte, dacă găsiţi, înfăţişaţi-le! Nici la acestea nu v-aţi referit, deci, nu există altele! Vă asigur că nu există altele!

Aceste texte constituţionale îşi găsesc dezvoltarea într-o lege: Legea nr. 90/26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Dacă avem lege care dezvoltă cele două texte constituţionale, nu putem vorbi în afara legii sau de pe un punct de vedere care ar trebui să substituie legea. Ne putem permite aşa ceva, dar aceasta nu este bază de rezolvare a unei cereri de către Parlament, e bază de alte aprecieri ale persoanei care îşi permite un asemenea punct de vedere, susţinut pe asemenea temeiuri.

Şi în această lege avem rezolvată problema, la art. 36: "Ministerele şi miniştrii se aprobă de către Parlament prin acordarea votului de încredere asupra programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului la învestitură". Numirea pe fiecare funcţie o face Preşedintele României, lucru foarte bine cunoscut.

Art. 37, textul care rezolvă problema: "Primul-ministru poate - reţineţi, vă rog, "poate"! - cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului - prin urmare, nu e obligat să ceară...

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

Citeşte până la capăt!

Domnul Ion Predescu:

Aveţi răbdare! Scuzaţi-mă, facem analiza textului, şi analiza nu se face citindu-l în întregime!

Prin urmare, "poate", nu este obligat, şi dacă "poate", are alegerea şi a obiectului cererii, ca oricine care formulează o cerere. Nu vă abateţi de regulile fundamentale, pentru că nu facem cererea nici eu, nici dumneavoastră, oricare am fi, cererea o face primul-ministru, şi nu e obligat să o facă, "poate". Cererea o face în limitele în care poate şi în care crede de cuviinţă. Limpede să fie lucrul acesta!

Dumneavoastră vreţi să-i impuneţi primului-ministru cum să facă cererea! Nu se poate! V-ar conveni, v-ar place, ştiu eu, să asculte, dar nu are această obligaţie!

Deci, poate cere Parlamentului, ce anume? Modificarea structurii Guvernului. Ce a cerut? Lucrul acesta: modificarea structurii Guvernului.

Textul, în continuare, ce arată? Modalităţile prin care poate fi modificată structura Guvernului: prin înfiinţarea sau desfiinţarea, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Acestea sunt cele patru modalităţi alternative prevăzute de text. Şi punct.

Prin urmare, dreptul primului-ministru, dacă face uz de asemenea cerere, care e prevăzută de lege, degeaba vă opuneţi, dacă legea îi prevede această posibilitate, degeaba îl trimiteţi la angajarea răspunderii, dacă legea îi prevede această posibilitate, acele susţineri în afara textului nu au nici o concludenţă. N-au concludenţă, pentru că e opţiunea dumneavoastră, nu a primului-ministru, şi cererea e a primului-ministru, nu a dumneavoastră, cei care aţi luat cuvântul şi v-aţi exprimat puncte de vedere personale sau de grup.

Acum, soluţia. În astfel de situaţii, prevederile art. 36 se aplică, dar nu tale-quale, în mod corespunzător. Păi, dumneavoastră nu le puneţi în aplicare în mod corespunzător. Domnilor, "în mod corespunzător", înseamnă în măsura în care ceea ce regăsim în art. 37 se încadrează corespunzător în art. 36.

Primul-ministru poate să ceară o modalitate sau alta, pentru unul sau altul, privind modificarea structurii. Îl obligaţi dumneavoastră la modificarea structurii sau cineva? Nu! Îl punem noi obliga, Parlamentul, să prezinte o anume modificare a structurii Guvernului? Nu! Îl putem noi obliga să aleagă una sau alta dintre modalităţi? În nici un caz!

Şi atunci, domnilor, de ce susţineţi că ar fi neconstituţional ceea ce atât Constituţia, cât, mai ales, legea dezvoltătoare a prevederilor constituţionale îi dă dreptul? Primul-ministru şi-a exercitat un drept legal, a făcut o cerere.

Şi mai reţineţi un lucru, esenţial. Domnule Bolcaş, domnule coleg, sunteţi avocat de marcă, o cerere nu poate fi respinsă de plano sau de principiu, decât numai în cazurile în care nu e prevăzută de lege. Or, cererea primului-ministru e prevăzută aici. Nu pledaţi pentru respingerea ei de principiu încă din faza ordinii de zi! Nu! Că e inadmisibil ce susţineţi dumneavoastră, despre inadmisibilitatea pe care o invocaţi! Câtă vreme o cerere e prevăzută de lege nu poate fi respinsă de nimeni, de nici o autoritate, fără să fie discutată, dezbătută şi soluţionată! Aceasta e fundamentarea problemei!

Domnilor preşedinţi,

Ca să nu insist mai mult, problema ridicată, privind alcătuirea ordinii de zi nu ţine, de prezenţa Guvernului, ci numai, exclusiv, de competenţa deputaţilor şi senatorilor întruniţi în şedinţă comună. În al doilea rând, cererea primului-ministru este exprimarea voinţei sale, potrivit legii, în temeiul legii şi în limitele în care a înţeles să o exercite. Noi avem obligaţia să o înscriem pe ordinea de zi şi să o rezolvăm, nu i-o putem respinge, aşa cum se susţine.

Şi chiar mai mult, transgresând prevederile constituţionale, să-l obligăm la o altă modalitate de aducere la îndeplinire a acestui act, prin angajarea răspunderii. Păi, nu se poate aşa ceva! Este inadmisibil a se accepta un asemenea punct de vedere, câtă vreme reglementarea o avem în lege, în Legea nr. 90! Dacă nu exista Legea nr. 90, atunci, adoptăm oricare dintre tezele dumneavoastră, dar atâta vreme cât există lege, numai teza legii este de acceptat.

Vă rog, deci, să constataţi că toate susţinerile sunt în afara Legii nr. 90 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi să le respingeţi ca atare. Mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor din majoritate.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Am un minut, drept la replică!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Eu vă rog să aveţi răbdare, să vă ocupaţi locurile. V-am dat cuvântul...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Am dreptul la replică!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveţi răbdare, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Frunda.

Domnul Gheorghe Frunda:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Domnul deputat Bolcaş avea dreptate, istoria se repetă şi scopul istoriei şi al practicii parlamentare este de a nu repeta greşelile trecutului. Discuţii pe tema remanierii Guvernului, a schimbării structurii Guvernului, a înfiinţării-desfiinţării unor ministere, începând din 1990 încoace, am avut în repetate rânduri. Ţin cu onoare să vă reamintesc că soluţiile Parlamentului României obţinute în şedinţe comune au fost contradictorii, până în anul 2001. Am avut situaţii când miniştrii au fost schimbaţi la propunerea primului-ministru de către Preşedintele ţării fără consultarea Parlamentului, am avut situaţii când miniştrii au fost schimbaţi cu consultarea şi încuviinţarea Parlamentului.

Tocmai pentru că dispoziţiile art. 85 alin. 1 şi 2 au fost interpretate contradictoriu de către Parlament, am simţit nevoia să clarificăm legătura dintre alin. 1 şi alin. 2 prin legea la care s-a făcut referire, Legea nr. 90/2001. Şi aşa cum am hotărât atunci şi am avut în vedere şi poziţia Curţii Constituţionale, am clarificat că alin. 1 al art. 85 din Constituţie, care este reflectat în art. 36 al Legii nr. 90, este principiul general, este legea generală, vorbim de învestirea Guvernului.

Preşedintele ţării numeşte, desemnează candidatul la funcţia de prim-ministru, iar această persoană vine în faţa Parlamentului, îşi prezintă programul şi echipa. Asupra acestui lucru se pronunţă Parlamentul.

Ce se întâmplă dacă, ulterior, primul-ministru sau Guvernul hotărăşte că trebuie schimbată structura Guvernului, programul acestuia sau anumite persoane din Guvern? Vă rog, cu respect, să observaţi că ne aflăm în situaţii total diferite.

Atunci când este vorba despre structura Guvernului, înfiinţarea unor ministere, desfiinţarea unor ministere, comasarea unor ministere sau restrângerea unor ministere, atunci, primul-ministru este obligat să vină în faţa Parlamentului, nu să-şi asume răspunderea, subliniez, nu să-şi asume răspunderea! ci să propună noua schemă a Guvernului.

Cu această nouă echipă, primul-ministru poate să ducă mai departe acelaşi program de guvernământ sau să prezinte un nou program de guvernământ. În prima alternativă, în situaţia în care programul de guvernământ este acelaşi, Parlamentul se va pronunţa asupra schimbării Guvernului.

Avem acelaşi program guvernamental care va fi dus mai departe cu un nou Guvern, de data aceasta mai restrâns. Este sau nu obligat Guvernul să-şi asume răspunderea pentru acest lucru? Nu, pentru că nu ne aflăm în ipoteza alin. 1 din art. 85, ci a alin. 2, când este vorba despre o restructurare de Guvern.

Ce se întâmplă cu persoanele - miniştrii, care vor fi numiţi noi sau vor fi reconfirmaţi? Răspunsul îl avem într-adevăr la alin. 2 al art. 85 din Constituţie şi în art. 37 din Legea nr. 90, care ne spune că, în această situaţie, la propunerea primului-ministru, se va pronunţa Preşedintele ţării.

Iată, deci, că, din punct de vedere al procedurilor, Guvernul şi Biroul Permanent al Camerelor reunite, au respectat atât Constituţia, cât şi legea, cât şi regulamentul de funcţionare al celor două Camere.

Eu cred că în problema pe care aţi ridicat-o şi politic, aveţi dreptate, Opoziţia acest lucru trebuie să-l facă, dar cred că aţi mers înaintea lucrurilor. Această problemă nu trebuia ridicată la discutarea ordinii de zi, trebuia, eventual, ridicată la discutarea schimbării structurii Guvernului, la pct. 3 de pe ordinea de zi.

Astfel fiind, eu consider, domnilor preşedinţi, domnilor miniştri şi distinse Camere reunite ale Parlamentului, că cererea Guvernului este constituţională şi legală, politic putem fi de acord sau nu ea, dar a o împiedica, a o boicota, a încerca să paralizăm o discuţie democratică de esenţă politică şi juridică nu îşi are rostul aici. De aceea, Grupurile parlamentare reunite ale Uniunii Democrate Maghiare din România votează ordinea de zi şi sunt deschise la dezbaterea pe fond a problemelor în discuţie. Vă mulţumesc că m-aţi ascultat. (Aplauze ale majorităţii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Mai avem trei înscrieri la cuvânt: domnul deputat Bolcaş, domnul deputat Chiliman şi domnul deputat Gaspar. Vă propun sistarea discuţiilor legate de ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi!

Voci din partea Grupului parlamentar al PRM:

Nu suntem de acord! Nu putem, domnule! Cine ştie ce apare!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am dreptul, conform regulamentului....

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Am un drept la replică!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul, dumneavoastră! Am spus lucrul acesta, n-aţi fost atent!

Vă rog să număraţi!

Vă rog, voturi împotriva sistării dezbaterilor referitoare la ordinea de zi?

Abţineri?

241 de voturi pentru, 102 împotrivă şi nici o abţinere.

Voci din partea PRM:

Când aţi numărat aşa repede, domnule?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă faceţi griji, că asta facem, numărăm prezenţa în sală şi ştim fiecare pe ce loc e.

Are cuvântul domnul deputat Bolcaş. Vă rog!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnilor colegi,

Nu voi uza de un minut, pentru că am avut cinstea să fiu amintit şi în luarea de cuvânt a domnului senator Predescu şi a domnului senator Frunda.

Domnul senator Predescu ne-a spus: "Totul este limpede!" Nu ştiu ce obiect este "limpede" pentru domnul senator Predescu, dar după alocuţiunea domniei sale totul a devenit "tulburel". Pentru că textele legale au fost citite trunchiat şi comasat.

Acelaşi lucru l-a făcut şi domnul senator Frunda, pentru care, dintr-o eroare de traducere, textul din legea de organizare a ministerului se opreşte la punct şi nu continuă cu prevederea că în situaţia acestei reorganizări de ministere se aplică art. 36, care cere un nou program de guvernare şi o întreagă listă a Guvernului. Dacă am făcut legi, să le citim şi să le aplicăm aşa cum le-am făcut, pentru că noi le-am votat, şi nu cu o jumătate de mână. Din păcate, însă, nu într-o versiune bilingvă.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Chilimán.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor preşedinţi,

Numele meu se citeşte Chíliman şi nu Chilimán, pentru că provin dintr-o familie de români ortodocşi care e menţionată încă de prin Evul Mediu.

A doua chestiune. Aş dori să vă spun că un onorat coleg de al nostru din Senat a menţionat faptul, răspunzând intervenţiei mele prin care solicitam prezenţa membrilor Guvernului în băncile destinate, că solicitarea aceasta se referă la nişte "intruşi". Adică, la nişte persoane care pătrund prin fraudă, într-un fel, în această sală.

Or, vreau să spun că vreo 90% dintre membrii fostului Guvern şi probabil 85% din actualul Guvern sunt membri ai acestui Parlament. Şi cer, în numele nostru, ca deputaţi, ca persoana care a făcut această afirmaţie să-şi ceară scuze faţă de nişte membri ai Parlamentului, că i-a tratat drept "intruşi", aici, de la acest microfon! Sunt colegii noştri, nu sunt nişte "intruşi"! (Rumoare, vociferări.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Din tot ce am ascultat aici, am înţeles un singur lucru, că se fac nişte grave confuzii între instituţiile constituţionale, referitoare la: remanierea guvernamentală, restructurare, vot de încredere, angajarea răspunderii, relaţia între Parlament, Preşedinte şi Guvern.

Aprobarea de către Parlament a modificării structurii şi componenţei Guvernului este o procedură democratică, înscrisă în Constituţie şi care trebuie înţeleasă nu numai în litera legii fundamentale, ci şi în spiritul său. Astfel, raporturile dintre primul-ministru, Preşedintele României şi Parlament în materia stabilirii structurii şi componenţei Guvernului au ca suport textele art. 85 şi 102 din Constituţie, în virtutea cărora viitorul prim-ministru cere un vot de încredere Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului, Preşedintele României numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament printr-o hotărâre.

În virtutea principiului potrivit căruia: "Cine poate mai mult, poate şi mai puţin" şi a principiului simetriei actelor juridice, se impune cu necesitate ideea ca propunerile primului-ministru privitoare la modificarea structurii şi componenţei Guvernului să urmeze aceeaşi cale triunghiulară. Propunerile de reducere a numărului de ministere prin desfiinţare sau comasare, de revocare sau de numire a titularilor noilor ministere trebuie să urmeze regula generală, prevăzută de art. 85, 102 şi 105, privitoare la numirea Guvernului şi la încetarea funcţiei de membru al acestuia.

Pe de altă parte, numirea unor noi miniştri prin modificarea structurii Guvernului reprezintă o modificare a hotărârii iniţiale a Parlamentului, prin care au fost numiţi membrii Guvernului ca titulari ai unor structuri administrative stabilite prin aceeaşi hotărâre, care nu poate fi operată nici de primul-ministru, nici de Preşedintele României, fără intervenţia Parlamentului.

Deci, ne găsim în faţa modificării Hotărârii nr. 39/2000 a Parlamentului, când a fost aprobat programul şi lista Guvernului.

Menţionăm că aprobarea Parlamentului cu privire la modificarea structurii şi componenţei Guvernului are semnificaţia unei operaţiuni intermediare între propunerea primului-ministru şi actul de revocare, respectiv, de numire în funcţie a membrilor Guvernului. Această procedură este, de altfel, expres prevăzută în art. 36 şi 37 din Legea nr. 90/2000 privind organizarea Guvernului României şi a ministerelor, ca o concretizare a regulilor constituţionale. În acest sens, nu am să mai dau citire textelor, având în vedere că au fost lecturate de colegii dinaintea mea.

În concluzie, aprobarea de către Parlament a modificării structurii şi componenţei Guvernului este reglementată de Constituţia României şi de regulile imanente elaborării şi modificării actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Prin respectarea acestei proceduri constituţionale şi legale, miniştrii numiţi în urma votului de învestitură al Parlamentului au acelaşi statut, sunt supuşi numirii şi revocării în aceleaşi condiţii ca şi cei numiţi în urma modificării structurii şi componenţei echipei guvernamentale.

În sfârşit, ţin să precizez că în hotărârea privitoare la modificarea structurii şi componenţei Guvernului este necesar să se înscrie atât înfiinţarea sau desfiinţarea unor ministere, persoanele supuse revocării, cât şi cele numite în noile funcţii ministeriale, deoarece aprobarea Parlamentului priveşte în egală măsură revocarea şi numirea în funcţia de membru al Guvernului. Cele două operaţiuni trebuie să fie concomitente, altfel, se creează posibilitatea ca pe aceeaşi funcţie să existe două persoane: cea care urmează să fie revocată şi cea care urmează a fi numită, ceea ce contravine oricărei logici instituţionale.

Pentru aceste considerente, domnule preşedinte, v-aş ruga să supuneţi votului plenului celor două Camere ordinea de zi propusă de Birourile permanente şi să începem discuţiile asupra problemelor care fac obiectul ordinii de zi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am ascultat argumente, şi de o parte, şi de alta, au mai fost dezbateri similare şi în perioada 1996-2000, când au avut loc, după cum ştiţi, patru astfel de hotărâri privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Vă propun să trecem la vot. S-a făcut aici propunerea pentru scoaterea de pe ordinea de zi a pct. 3 şi 4, cu referire la modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Domnule preşedinte,

Vorbiţi mai tare şi mai clar, pentru că lumea nu a înţeles ce se votează!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu s-a înţeles?

Voci din sală:

Nu!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, s-au făcut propuneri de scoatere de pe ordinea de zi a pct. 3 şi 4, cu referire la solicitarea primului-ministru de modificare a structurii şi componenţei Guvernului.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 118 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi!

Voci din partea PRM:

400!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

242 de voturi împotrivă.

Deci, propunerea a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? 242 de voturi.

Împotrivă? 118 voturi.

Abţineri?

Ordinea de zi a fost votată.

Programul de lucru este până la epuizarea ordinii de zi.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 242.

Împotrivă? 118 voturi.

Abţineri? O abţinere.

Trecem la primul punct al ordinii de zi.

Scrisoarea preşedintelui României cu privire la participarea ţării noastre la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie din Irak - unităţi şi subunităţi ale Ministerului Apărării Naţionale.

Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului general Bârloiu, pentru a prezenta scrisoarea preşedintelui României.

Domnul Viorel Bârloiu:

Stimate domnule preşedinte,

România şi-a exprimat disponibilitatea, o dată cu încetarea operaţiunilor militare din Irak, de a se implica activ în eforturile coaliţiei pentru stabilizarea şi reconstrucţia acestei ţări.

În cadrul contactelor cu partenerii externi, reprezentanţii ţării noastre au prezentat ofertele de participare româneşti la acest proces deosebit de important.

La Conferinţa de generare a forţei pentru stabilizare şi reconstrucţie din Irak, desfăşurată la Londra pe data de 8 mai anul curent, cu participarea reprezentanţilor din Cehia, Danemarca, Italia, Olanda, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Statele Unite ale Americii, s-au stabilit detaliile privind mărimea şi subordonarea forţelor, zonele de responsabilitate şi variantele posibile de acţiune, pe baza ofertelor prezentate.

De asemenea, la conferinţă s-a solicitat să se analizeze şi posibilitatea trimiterii în Irak a unor consilieri experţi în domeniile: politic, vamă, poliţie de frontieră, imigrare, judiciar, petrolier, irigaţii, alimentare cu apă, canalizare, medical, electricitate şi administraţie locală.

În temeiul prevederilor legilor în vigoare, vă solicit, domnule preşedinte, să supuneţi aprobării Parlamentului participarea României cu următoarele unităţi şi subunităţi din Ministerul Apărării Naţionale la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie din Irak: un batalion de infanterie având un efectiv de 405 militari, o companie de poliţie militară cu 100 de militari, un detaşament de geniu compus din 149 de militari, 20 de ofiţeri de stat major şi 4 ofiţeri de legătură.

Militarii români urmează să acţioneze cu armamentul individual, muniţia aferentă, tehnica militară şi materialele necesare îndeplinirii misiunii în subordinea brigăzii italiene din compunerea diviziei multinaţionale conduse de Marea Britanie.

Ofiţerii de legătură vor fi dizlocaţi la comandamentul permanent întrunit din Northwood, Marea Britanie, şi la centrul operaţional intercategorii de forţe din Roma, Italia.

Finanţarea pregătirii şi participării personalului şi tehnicii specifice la această misiune se va reglementa prin hotărâre de guvern.

Apreciez că aprobarea de către Parlament a participării militarilor români la misiunea solicitată are o relevanţă semnificativă în afirmarea sprijinului ţării noastre la rezolvarea unor probleme majore ce confruntă comunitatea internaţională.

Pentru personalul militar, această acţiune va constitui o experienţă benefică în îndeplinirea misiunilor specifice alături de partenerii din comandamentele şi marile unităţi multinaţionale ale coaliţiei.

Semnează preşedintele României, domnul Ion Iliescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Raportul celor două Comisii pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este prezentat de domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra solicitării preşedintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României cu unităţi şi subunităţi din Ministerul Apărării Naţionale la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie din Irak:

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente spre a analiza solicitarea preşedintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României cu unităţi şi subunităţi din Ministerul Apărării Naţionale la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie din Irak.

Din analiza scrisorii preşedintelui României şi a memorandumului iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale, comisiile au reţinut următoarele:

După încetarea operaţiilor militare din Irak, mai multe ţări europene, printre care şi România, şi-au exprimat disponibilitatea de a se implica activ în eforturile coaliţiei pentru stabilizarea şi reconstrucţia acestui stat.

Pe baza ofertelor prezentate de reprezentanţii ţării noastre la Conferinţa de generare a forţei pentru stabilizare şi reconstrucţie din Irak, desfăşurată la Londra în luna mai a acestui an, au fost stabilite detaliile privind mărimea şi subordonarea forţelor româneşti, zonele de responsabilitate şi variantele posibile de acţiune.

Militarii români urmează să acţioneze cu armamentul individual, muniţia aferentă, mijloacele tehnice şi materialele necesare îndeplinirii misiunii în subordinea brigăzii italiene din compunerea diviziei multinaţionale conduse de Marea Britanie.

Atât în Marea Britanie, cât şi în Italia urmează să fie dislocaţi ofiţeri de legătură români.

Obiectul solicitării îl constituie aprobarea de către Parlamentul României a participării României la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie din Irak cu un batalion de infanterie, având un efectiv de 405 militari, o companie de poliţie militară cu 100 de militari, un detaşament de geniu compus din 149 de militari, 20 de ofiţeri de stat major şi 4 ofiţeri de legătură.

Se solicită, de asemenea, ca finanţarea pregătirii şi participării personalului şi tehnicii specifice la această misiune să fie reglementată prin hotărâre de guvern.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, analizând solicitarea preşedintelui României, au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naţionale a României nr.45 din 1995, modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13 din 2000, aprobată prin Legea nr.398 din 2001, şi au hotărât cu majoritate de voturi pentru să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog, luări de cuvânt dacă sunt. Înţeleg că nu sunt.

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu avem proiect de hotărâre.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu îl aveţi în mape?! Nu se poate. A fost distribuit din timp.

Rog secretariatul să îl dea domnului senator Petre Roman.

Stimaţi colegi,

Trecem la votarea proiectului de hotărâre.

Domnul Petre Roman (din sală):

Să îl citească cineva.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai dumneavoastră nu îl aveţi. S-a difuzat demult, îmi pare rău.

Voci din parte Grupului parlamentar al PD:

Aici nu îl are nimeni!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A fost introdus în căsuţe la Senat nu de acum, ci de mai bine de o săptămână.

Legat de titlul hotărârii, dacă aveţi observaţii. Nu sunt. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Preambulul.

Observaţii sunt? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat în unanimitate.

Art.1.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1 şi 2.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abţineri?

Proiectul de hotărâre a fost adoptat în unanimitate.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Texte rămase în divergenţă la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Stimaţi colegi,

Doresc să vă informez că raportul Comisiei de mediere a fost votat de către Camera Deputaţilor. De asemenea, textele din raportul comisiei de mediere pentru care s-a mers pe varianta Camerei Deputaţilor au fost votate în condiţii de vot pentru lege organică la Senat. Însă, la raportul final nu a existat numărul necesar pentru lege organică.

În consecinţă, suntem în situaţia de a supune votului Camerelor reunite ale Parlamentului raportul comisiei de mediere.

Repet: textele pe formula Camerei Deputaţilor au fost adoptate şi la Camera Deputaţilor şi la Senat.

Înţeleg că domnul senator Badea doreşte să ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Dumitru Badea:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Textele aflate în divergenţă care fac obiectul punctului 2 al prezentei şedinţe în legătură cu modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului nu reflectă de fapt esenţa legii, împotriva căreia noi, parlamentarii Partidului România Mare, am votat atât în Senat cât şi în Camera Deputaţilor.

Grupurile noastre parlamentare au hotărât să îşi exprime şi astăzi dezaprobarea faţă de această nouă dovadă a crizei de autoritate prin care trece Guvernul, motiv pentru care creează artificial noi şi noi autorităţi naţionale.

Conform cutumei statornicite, vă rog să-mi permiteţi să argumentez în câteva fraze logica hotărârii noastre.

În primul rând, este vorba despre subordonarea nemijlocită faţă de Guvern a acestei Autorităţi Naţionale Electorale Permanente, care creează serioase îndoieli cu privire la respectarea condiţiilor legale şi corectitudinea organizării, desfăşurării şi finalizării alegerilor. Practic, nu vedem legătura dintre obiectul legii şi introducerea pe uşa din spate, în mod forţat şi abuziv, a ceea ce se numeşte această Autoritate Naţională Electorală Permanentă. De fapt, aceasta compromite întreaga economie a legii.

Doamnelor şi domnilor,

Ne îngrijorează plasarea întregii activităţi a Autorităţii Naţionale Electorale Permanente, a cărei organizare - bugetul şi politica de personal - vor fi aprobate prin hotărâre de guvern, sub controlul şi îndrumarea efectivă a Ministerului de Interne, care va cuprinde, în urma restructurării de astăzi, şi administraţia publică.

Prin urmare, în locul unei autorităţi autonome independente, se creează de fapt o instituţie cu largi posibilităţi de a comite fraude electorale şi abuzuri administrative.

Dacă veţi vota împotriva textelor pe care le dezbatem astăzi, există posibilitatea să cadă tot eşafodajul construit de autorii proiectului de lege care, prin finalitatea lui, urmăreşte un singur scop: obstrucţionarea accesului la putere a forţelor politice aflate acum în opoziţie, acordând un statut privilegiat PSD-ului care, şi vă rugăm să acceptaţi cu toţii, inclusiv UDMR-ul, aflat astăzi temporar în barca Puterii, alocă Guvernului prerogative care să-i asigure cât mai multe puncte de comandă, şi respectiv perpetuarea la putere.

Doamnelor şi domnilor,

Nu votaţi aceste texte. Faceţi în aşa fel încât legea de modificare să nu treacă, respingând ambele variante.

O asemenea lege nu asigură climatul de pace socială necesar dezvoltării noastre şi a accesului în organismele internaţionale.

Din lipsa timpului, argumentez numai cu prevederea privind numirea conducerii acestei autorităţi, care nu lasă Opoziţiei nici o rază de speranţă.

De ce numirea vicepreşedinţilor de Guvern şi Preşedinţie, şi nu alegerea lor în mod democratic de către Parlament?

Ceea ce ne îngrijorează şi mai mult este acest mandat de opt ani. Totuşi, sperăm ca această încercare să fie nereuşită.

Chiar dacă am accepta faptul că asemenea autorităţi electorale permanente la nivel naţional sunt o practică în ţările cu o democraţie consacrată, ceea ce nu corespunde întrutotul realităţii, practica a demonstrat că aceste reţete şablon nu pot fi aplicate eficient şi în societăţile neconsolidate democratic, cum este societatea românească, unde nu există depline garanţii din punct de vedere politic, juridic şi material.

Guvernul, ca autor al acestei propuneri legislative, ar putea folosi împrejurarea restructurării sale pentru a-şi retrage elegant această iniţiativă care, între altele, ne va costa destui bani ce trebuie luaţi din acelaşi buzunar peticit al bugetului statului. Ar fi în sfârşit o dovadă de înţelepciune.

Dacă totuşi legea va fi votată cu modificările propuse de Guvern, grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat şi Camera Deputaţilor îşi vor stabili ca principal obiectiv al sesiunii de toamnă folosirea tuturor posibilităţilor legale pentru abrogarea unei asemenea enormităţi. De aceea, îi sfătuim pe cei care ar fi tentaţi să lucreze în această instituţie fantomă, ca atâtea altele impuse de actuala guvernare şi de PSD, să nu îşi rişte cariera profesională.

Este prea mult, domnilor guvernanţi. Ajunge!

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PRM.)

(În acest moment, membrii Guvernului intră în sala de şedinţe.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doar pentru informarea domnului senator Badea, legea a fost votată de cele două Camere. Discutăm textele în divergenţă. Şi textele în divergenţă au fost votate cu votul prevăzut pentru legi organice. Deci aici este problema numai de raport.

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu se aude nimic!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Democrat nu va susţine aceste texte aflate în divergenţă şi va vota împotrivă, însemnând eliminarea lor din conţinutul legii, eliminare ce va face de fapt inoperabilă această lege.

Partidul Democrat apreciază că este necesară în România instituirea unei autorităţi electorale permanente, dar nu în forma propusă de către Guvern.

Această iniţiativă a fost preluată din modelul propus de către Pro Democraţia prin Codul electoral, numai că această propunere formulată de societatea civilă a fost lipsită de conţinut prin proiectul propus de către Guvern.

O autoritate electorală permanentă trebuia, în primul rând, să fie echidistantă, din punct de vedere politic, independentă şi autonomă, or aceste lucruri nu sunt realizate în condiţiile în care Parlamentul, primul ministru şi preşedintele sunt cei care deţin funcţiile de conducere în această Autoritate Electorală Permanentă.

În al doilea rând, era necesară întâi încheierea reformei sistemului electoral, şi după aceea adoptarea acestei legi cu privire la Autoritatea Electorală Permanentă.

În statele democratice, această autoritate electorală permanentă, care are, repet, un statut independent, autonom, este aceea care trasează circumscripţiile electorale, mai ales în cadrul votului uninominal, şi nu lasă puterea vremelnică ce se află la Palatul Parlamentului sau Palatul Victoriei să traseze, după chipul şi asemănarea lor, acele circumscripţii electorale.

Proiectul Pro Democraţia avea acest mare avantaj: dacă se realiza reforma şi dacă se realizează reforma sistemului electoral, nu puterea îşi trasează circumscripţiile electorale aşa cum doreşte, ci o autoritate independentă care să ţină cont de interesele generale face acest lucru. Or, noi, iată, am pus căruţa înaintea cailor - am adoptat Legea cu privire la Autoritatea Electorală Permanentă înainte ca reforma sistemului electoral să aibă loc.

În al treilea rând, proiectul de lege este golit de conţinut pentru că această Autoritate Electorală Permanentă trebuia să aibă în componenţa şi în structura ei o subcomisie pentru fonduri de campanie electorală.

Actualul sistem de control al fondurilor de campanie electorală, prin intermediul Curţii de Conturi, este profund ineficient. Noi numim Curtea de Conturi, Curtea de Conturi este chemată să ne verifice! Nu este corect. În toată ţările democratice, o altă autoritate independentă, autonomă de factorul politic este acel organism care controlează modul în care sunt gestionaţi banii pe perioada campaniilor electorale. Din nefericire, proiectul Guvernului nu cunoaşte nici o menţiune cu privire la această procedură.

Şi, nu în ultimul rând, regimul incompatibilităţilor este foarte slab configurat în proiectul de lege, permiţând practic exercitarea multor funcţii, funcţii care vor compromite independenţa şi autonomia acesteia.

Iată de ce, pentru aceste argumente de fond, Partidul Democrat nu va susţine aceste texte aflate în divergenţă, pronunţându-ne pentru retragerea acesteia, dacă Guvernul şi majoritatea parlamentară va dori acest lucru, pentru că, repet, trebuie întâi rezolvată reforma sistemului electoral şi după aceea adoptarea acestei legi care să corespundă necesităţilor sistemului politic românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt.

Domnul senator Predescu.

Domnul Ion Predescu:

Domnule preşedinte,

Îmi pare foarte rău, dar doresc să le reţin atenţia celor doi colegi că nu avem texte în mediere. Este o gravă eroare.

Camera Deputaţilor a adoptat şi textele şi a dat şi votul final asupra raportului de mediere. Senatul a adoptat textele, dar nu s-a întrunit numărul necesar de voturi asupra votului final al raportului de mediere. Prin urmare, diferenţa între Camere este doar şi se supune votului numai raportul de mediere în Senat, vot final. În rest, nu avem ce efectua ca mediere, pentru că există identitate absolută între soluţiile finale adoptate de Camera Deputaţilor şi de Senat.

Punctele de vedere exprimate sunt cu totul altceva - obiecţiuni la fondul reglementării. Dar, domnilor, reglementarea este definitiv încheiată. Nu se mai abordează o asemenea problemă.

Mulţumiţi, nemulţumiţi, este o altă problemă. Dar nu se mai aduc în dezbatere aspecte ale reglementării în procesul de legiferare. Rămân punctele dumneavoastră de vedere ca opinii, şi atât.

Prin urmare, domnule preşedinte, vă rog doar un singur vot, şi anume plenul Camerelor să ratifice în numele Senatului şi pentru întregul Parlament votul final asupra raportului de mediere în Senat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere, şi respectiv proiectul de lege unde vor opera textele adoptate.

Cine este pentru?

Domnul Emil Boc:

Să ştiţi că eu pot să aştept, domnilor colegi.

(Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă.

Vă ascultăm.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Potrivit art.76 din Constituţie, textele aflate în divergenţă se supun votului. Nu se supune raportul la vot, ci textele aflate în divergenţă.

(Vociferări din partea grupurilor parlamentare ale PSD.)

Eu pot să aştept.

Există texte aflate în divergenţă, pentru că toate textele care au fost adoptate în Camera Deputaţilor au fost respinse. Textul Constituţiei aşa ne spune. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles.

Domnule deputat, repet: textele aflate în divergenţă anexă la raport au fost votate punct cu punct în condiţiile prevăzute pentru legea organică.

Deci, supun votului dumneavoastră raportul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să număraţi.

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

Dar nu aţi numărat voturi pentru. Când şi cum le număraţi?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Măcar salvaţi aparenţele!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt 111 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Sunt 243 de voturi pentru.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la punctul următor.

Declaraţia domnului Adrian Năstase, primu-ministru al Guvernului României, cu privire la modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

S-a cerut procedură, domnule preşedinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luaţi loc. Nu v-am dat cuvântul.

Stimaţi colegi,

Vă rog, puţină linişte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu luăm loc, pentru că nu aţi numărat voturile. Este fals! Procedură! Părăsim sala!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Bolcaş, vă rog foarte mult să luaţi loc.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Este o chestiune de procedură, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vă rog să îmi daţi cuvântul pe procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce problemă aveţi? Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este un lucru foarte simplu: am dreptul, procedural, în calitate de lider de grup parlamentar, să contest numărarea votului.

Vă rugăm să dispuneţi repetarea. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă spun că numărarea voturilor a fost corectă, domnule Bolcaş.

(Vociferări şi proteste din partea Grupurilor parlamentare ale PRM.)

Este adevărat şi aveţi perfectă dreptate: ieşind trei-patru colegi de la dumneavoastră, nu sunt 111 împotrivă, ci 99.

Îl rog pe domnul lider de grup Bolcaş să numere membrii din grupurile PRM. Sunteţi 66. Vă rog să număraţi.

Vă rog să poftiţi aici, lângă mine, pentru a număra grupurile PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Nu aş vrea ca din solemnitatea votului să facem o discuţie care nu este demnă de Parlamentul României.

Eu am formulat o cerere procedurală. În aceste condiţii de contestare a votului, domniile voastre, în afară de lămuririle pe care ni le daţi cu titlu particular, aveţi obligaţia să repuneţi la vot. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încă odată.

Voturi împotrivă?

Voci din partea Grupurilor parlamentare ale PRM:

De ce nu număraţi voturile?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Daţi-mi voie să fac propunerea cum doresc eu, nu vă supăraţi.

Sunt 110 voturi împotrivă.

Voci din sală:

Deci nu sunt 99!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu eu am numărat, ci domnul Păcuraru.

Stimaţi colegi,

Colegul dumneavoastră de la Opoziţie a numărat voturile împotrivă şi din partea stângă şi din partea dreaptă. Este corect, domnule Păcuraru?

Sunt 110 voturi împotrivă.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De trei ori aţi numărat, şi aţi spus trei cifre diferite.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 243 de voturi.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a da cuvântul primului ministru al României, domnul Adrian Năstase, pentru a prezenta declaraţia cu privire la modificarea structurii şi componenţei Guvernului, vă aduc la cunoştinţă că, în şedinţa comună a celor două Birouri permanente, s-a decis să mergem pe următoarea formulă în ceea ce priveşte timpii luărilor de cuvânt: Guvernul să aibă la dispoziţie o oră pentru prezentarea declaraţiei şi pentru răspunsuri, Grupurile social-democrate şi umaniste din Senat şi Camera Deputaţilor 40 de minute, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare 18 minute, Grupurile parlamentare al Partidului Democrat 7 minute, Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal 7 minute, Grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România 7 minute, Grupul minorităţilor naţionale 3 minute, independenţii 2 minute.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

O intervenţie de procedură, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveţi dreptul.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Aşa după cum suntem informaţi, şi noi, telefonic, de către colegi de-ai noştri, cunoscuţi şi alegători, Televiziunea Română a stat ce a stat, până când a intrat Guvernul în sală şi, din minut în minut, tot se anunţă că va fi transmisă şedinţa comună a Parlamentului. Noi ştim ce înseamnă asta, înseamnă discursul primului-ministru, cum a fost şi la moţiunea de cenzură, cum a fost şi la alte reuniri ale noastre.

În aceste condiţii, pentru că este vorba de un interes public, de un interes obştesc care priveşte toată ţara, rugăm factorii de decizie din conducerea Guvernului şi a PSD-ului, care au puterea să impună Televiziunii Române să-şi întrerupă programul, să transmită numai ce vorbeşte Guvernul, să mai dea o dovadă de generozitate şi să transmită şi ce vorbesc ceilalţi reprezentanţi din această sală, în speţă cele trei partide de opoziţie. Este dreptul nostru, pentru că altminteri nu vom crede în declaraţiile dumneavoastră de bună intenţie privind făurirea unui stat de drept şi implementarea democraţiei, atâta timp cât democraţia se opreşte la uşa opoziţiei. Numai cuvântul dumneavoastră există în această ţară. De aici începe dictatura!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles, domnule Vadim.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă rog mult, domnule preşedinte, sunteţi al doilea om în stat, vă rog impuneţi ca Televiziunea publică să rămână publică, nu o Televiziune cu circuit închis a Guvernului!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule preşedinte, în primul rând, PSD nu poate face acest lucru, (Rumoare în Grupul parlamentar al PRM.) nu îl poate face nici preşedintele Senatului şi nici oricine altcineva. Este dreptul Televiziunii publice, care este independentă, să-şi stabilească programul.

Mai ales după cuvântul dumneavoastră, nici măcar nu putem să-i rugăm.

Doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi noi ştim că Partidul Social Democrat nu poate face, însă ceea ce se poate face este să discutăm cu privire la timpii alocaţi dezbaterilor parlamentare. Suntem, totuşi, în prezenţa unei decizii politice importante, a unei remanieri şi a unui program politic, care cred că merită dezbatere în Parlament. Dumneavoastră, în Biroul permanent, aţi redus timpii alocaţi partidelor politice la 10 secunde de parlamentar, în aşa fel încât aţi reuşit să diminuaţi şi timpii acordaţi discursurilor opoziţiei.

Las la o parte faptul că nu veţi transmite şi că nu aveţi nici un interes să transmiteţi şi vocea opoziţiei spre populaţie, dar cred că, din respect pentru Parlament, va trebui să respectăm tradiţia parlamentară, inclusiv simetria de la învestitura acestui Guvern, când fiecărui parlamentar i s-au acordat 20 de secunde, aşa se face că şi Partidul Naţional Liberal, cred că şi Partidul Democrat ar beneficia de 14 minute la dezbatere şi, pe cale de consecinţă, toate partidele ar reuşi să-şi spună un punct de vedere asupra programului politic al acestui Guvern şi asupra persoanelor care-l compun.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă,

Doresc să vă informez, şi pe dumneavoastră, şi plenul celor două Camere, că Birourile permanente, în unanimitate, au aprobat aceşti timpi, asta pe de o parte, iar pe de altă parte se pare că uitaţi cam repede. În perioada 1996 - 2000, au fost luate patru hotărâri de modificare a structurii şi componenţei Guvernului. La toate cele patru, s-a mers pe formula cu 10 secunde. Deci sigur că nu convine.

Nu putem discuta acest subiect. Este o hotărâre a Birourilor permanente şi nu se supune aprobării. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Permiteţi-mi să-l invit pe domnul prim-ministru să ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Mă adresez Parlamentului pentru a supune spre aprobare modificarea structurii şi componenţei Guvernului, precum şi pentru a prezenta concepţia care a stat la baza restructurării Executivului. Recurgerea la această procedură reprezintă un act de responsabilitate din partea partidului de guvernământ.

Am dorit să efectuăm o restructurare amplă, care să asigure acţiuni rapide şi eficiente, în scopul aplicării, în continuare, în cele mai bune condiţii, a prevederilor programului de guvernare adoptat de Parlament în decembrie 2000 pentru grăbirea pregătirii aderării la Uniunea Europeană.

Bilanţul activităţii guvernamentale pe care vi l-am prezentat pe larg la începutul acestui an este bun. Îndeplinirea programului de guvernare se face cu fermitate, iar încrederea populaţiei în capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele este stabilă, chiar dacă mai sunt unele neîmpliniri. Un lucru important pe care l-am realizat în aceşti doi ani şi jumătate de guvernare a fost câştigarea legitimităţii proiectului nostru de reformă politică, economică şi socială. Aşa se explică credibilitatea dobândită pe plan extern şi suportul cetăţenilor ţării, probând astfel că România se află pe drumul cel bun.

Guvernarea PSD 2001 - 2003 reprezintă o perioadă cu realizări certe în multe domenii. Rezultatele obţinute confirmă teza noastră conform căreia viziunea social-democrată de guvernare a ţării este cea mai potrivită pentru România în această etapă. Până în prezent, am reuşit să redresăm, în bună parte, situaţia economică, să aducem România acolo unde îi este locul său firesc şi să recuperăm mult din pierderile din perioada guvernării anterioare. Dar au rămas, în continuare, multe probleme de soluţionat. Le cunoaştem. Majoritatea acestora reprezintă aspecte cu determinare istorică, altele sunt datorate conjuncturilor şi noilor condiţii, pentru a căror soluţionare sunt necesare eforturi susţinute şi o perioadă mai lungă de timp. De altfel, concentrarea pe marile probleme ale societăţii româneşti, printr-o mai bună coordonare a procesului decizional, reprezintă unul dintre criteriile care au stat la baza modificării substanţiale a structurii guvernamentale.

Vă reamintim că, la sfârşitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat în faţa Parlamentului că va realiza o guvernare mai bună. În acel moment, ţara se afla într-o situaţie de criză după o guvernare care a aplicat politica regresului economic programat. Erau profund afectate bazele dezvoltării economice, nivelul de trai şi credibilitatea ţării în relaţiile externe. Instituţiile financiare internaţionale, agenţiile de rating şi Comisia Europeană erau neîncrezătoare în capacitatea de reformare a economiei româneşti, erau dezamăgite de evoluţia social-economică a ţării în anii 1997 - 2000. Documentele din acea perioadă pot confirma aceste afirmaţii pe care le-am făcut. Într-o asemenea situaţie, am pus pe un plan prioritar redobândirea încrederii şi revigorarea relaţiilor politice externe, îndeosebi cu Uniunea Europeană şi instituţiile financiare internaţionale.

Am acţionat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politică externă şi pentru a dobândi sprijin în susţinerea şi desfăşurarea procesului de reformă economică, în condiţii de suportabilitate socială. Aceasta explică modul în care am reuşit să asigurăm realizarea unor obiective de politică externă vitale pentru ţara noastră, începând cu recunoaşterea dreptului de liberă circulaţie în spaţiul Schengen şi continuând cu obţinerea unui calendar precis pentru ca ţara noastră să devină, din 2007, membru al Uniunii Europene, precum şi cu încheierea şi respectarea acordurilor cu organismele financiare internaţionale. Remarc în mod deosebit invitarea României de a deveni membru NATO, evident, şi cu sprijinul altor forţe politice.

Progresele economice şi sociale obţinute pe plan intern demonstrează realismul programului guvernamental. Reamintesc relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între ţările europene, consolidarea structurilor de proprietate privată, amplificarea unor mecanisme ale economiei de piaţă pe baza unei legislaţii armonizate cu cea comunitară, lansarea unui amplu program social, care asigură crearea de noi locuri de muncă şi diminuarea şomajului, programe de investiţii care susţin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în mediul urban şi rural, inclusiv în domeniul locuinţelor, ridicarea gradului de protecţie a pensionarilor şi persoanelor cu venituri mici, îmbunătăţirea, pentru elevi, a condiţiilor din şcoli şi din familie. Sigur că aceste lucruri nu au putut să rezolve problemele foarte grave, foarte serioase privind nivelul de viaţă pentru foarte mulţi dintre români. În continuare va trebui să alocăm mai multe resurse şi să dăm mai multă atenţie acestor probleme.

Chestiunea tinerilor şi problemele lor ne-au preocupat permanent. Am pus în aplicare măsuri stimulative pornind de la atribuirea gratuită de active în zootehnie şi până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează în sectorul tehnologiei informaţiei. Acum putem afirma cu convingere că am depăşit situaţiile critice care puteau exclude România din circuitul european şi internaţional. Mai mult, astăzi, ţara noastră, se bucură de un larg şi substanţial sprijin extern, fiind un partener credibil în procesele ample ale construcţiei Europei unite şi ale consolidării noii solidarităţi euroatlantice.

În momentul de faţă, este foarte greu, ar fi imposibil şi nici nu ar fi de dorit să încercăm o dezvoltare autarhică, o izolare a noastră în procese şi mecanisme proprii, originale, într-un moment în care întreaga Europă se schimbă şi ne îndreptăm, în mod categoric, spre un model nou, unificat al ţărilor din Europa. În acest context, doresc să reafirm că structura iniţială a Guvernului a fost bine aleasă în decembrie 2000. Am pornit la drum cu o formulă care s-a dovedit viabilă, care a răspuns condiţiilor existente atunci, când ţara era decuplată, practic, de structurile euroatlantice şi ale Uniunii Europene, după un grav declin economic şi social, fără necesarele legături financiare cu Fondul Monetar Internaţional sau cu Banca Mondială.

Readuc în memorie faptul că am creat, la acel moment, un minister distinct al integrării europene care îşi dovedeşte, în continuare, viabilitatea şi importanţa, la fel, secretari de stat pe probleme de integrare europeană în cele mai multe dintre ministerele pe care le-am construit în acel moment. Apreciez cu temei că Executivul a lucrat în echipă şi a obţinut cele mai bune rezultate de după 1989 la nivelul unei echipe guvernamentale. Finalizarea proceselor reformatoare şi pregătirea economiei pentru integrare europeană rămâne, desigur, o provocare importantă. De aceea am stabilit că, acum, trebuie să sporim capacitatea de administrare a eficienţa actului de guvernare.

Acesta este momentul în care, deşi unii s-ar fi aşteptat să fim cuprinşi de o stare de automulţumire, am hotărât să relansăm activitatea noastră, printr-o restructurare semnificativă a Guvernului. Reforma nu este şi nu poate fi completă fără restructurări administrative care să asigure o îmbunătăţire a gestionării problemelor politice, economice, sociale şi culturale la nivel naţional. Ea trebuie să răspundă mai bine noilor cerinţe legate de crearea celor mai potrivite condiţii pentru creşterea economică durabilă, asigurarea de noi locuri de muncă, ameliorarea condiţiilor de viaţă, cu deosebire a categoriilor defavorizate ale populaţiei, intensificarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană.

Este vorba de o etapă importantă în reforma instituţională, care se va reflecta pozitiv în întreaga administraţie publică centrală şi locală. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO şi ai Uniunii Europene ne obligă să acţionăm cu mai multă energie pentru modernizare şi dezvoltare. Acţiunile pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană, pe parcursul anului 2004, şi semnarea Tratatului de aderare în 2005 impun remodelarea instituţională în multe domenii, precum şi realizarea unui dialog eficient cu instituţiile comunitare. Trebuie să intensificăm acţiunile care asigură obţinerea pentru România a statutului de economie funcţională de piaţă.

Pe fondul experienţei acumulate în plan politic şi guvernamental, preluând practica ţărilor europene cu administraţie modernă, am decis reducerea semnificativă a numărului de ministere, chiar sub media europeană. Astfel, faţă de 24 de ministere, sunt propuse 14, şi anume: 7 ministere se înfiinţează prin comasare sau prin alte măsuri de reorganizare a activităţii şi 7 ministere rămân ca atare.

În acest cadru, trebuie să evidenţiez, în primul rând, acţiunile ce trebuie întreprinse pentru restructurarea economiei. Astfel, noul Minister al Economiei şi Comerţului asigură corelarea politicii economice pentru producţia industrială şi de comercializare, urmărind o utilizare mai eficientă a resurselor. Obiectivele esenţiale şi imediate vor fi eliminarea pierderilor, reducerea substanţială a arieratelor, promovarea exportului produselor româneşti. În al doilea rând, acum, şi mai ales în anii viitori, problema competitivităţii industriei româneşti va căpăta o importanţă din ce în ce mai mare.

Trebuie să creăm o industrie eficientă şi modernă, care să facă faţă concurenţei pe piaţa unică europeană. Din acest punct de vedere, privatizarea şi restructurarea societăţilor industriale vor urmări schimbarea structurii producţiei, pe baza sortimentelor competitive din punct de vedere tehnologic. Atâta timp cât lohn-ul este preponderent, viitorul nu poate fi liniştitor. Trebuie să identificăm soluţiile adecvate, inclusiv printr-o politică guvernamentală de susţinere pentru utilizarea şi dezvoltarea capacităţii industriei orizontale, asigurând acoperirea cu resurse interne a necesarului pentru producţia în lohn. Din acest punct de vedere, concomitent cu o politică activă, orientată către industria orizontală, avem în vedere o mai bună corelare între diversele componente ale politicii economice, îmbunătăţirea mediului concurenţial şi a climatului de afaceri. Astfel, ne vom orienta investiţiile către producţia competitivă destinată pieţei interne şi unui export eficient care să contribuie la echilibrarea balanţelor comerciale şi de plăţi.

Doresc să vă informez că am adresat rugămintea asociaţiilor investitorilor şi oamenilor de afaceri străini şi români de a ne sprijini în recomandarea de candidaţi pentru funcţiile de secretari de stat la ministere şi consilieri ai primului-ministru, astfel încât să aducem, din zona reală a economiei spre zona deciziei administrative, oameni cu experienţă şi care să ne permită nu numai să continuăm cu proceduri administrative, ci să inovăm într-o zonă în care este nevoie de un efort de imaginaţie deosebit. Sigur, toate aceste măsuri, toate aceste numiri se vor face în condiţiile respectării reglementărilor privind conflictul de interese, pe o bază care va fi foarte clar stabilită din punct de vedere administrativ şi legislativ.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În întreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea unor soluţii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale ţării - justa măsură, respectiv echilibrul atât de necesar între nevoile sociale şi constrângerile economice. Dorim să dăm o importanţă mai mare unor zone apropiate programului nostru social-democrat. În această ordine de idei, măsurile întreprinse până acum, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate aşteptărilor populaţiei, certifică angajarea fermă a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social.

În cei doi ani şi jumătate, am aplicat măsuri de protecţie activă a forţei de muncă, prin reorientarea şi creşterea ocupării acesteia, amplificarea asistenţei şi asigurărilor sociale, precum şi prin îmbunătăţirea politicii salariale. În aceste domenii, priorităţile actuale ale Executivului, pentru a căror realizare am proiectat o structură mai funcţională a sistemului instituţional, cu atribuţii în punerea în executare a programului social, se referă la soluţionarea problemelor acumulate în domeniul sănătăţii, al muncii şi al asigurărilor şi asistenţei sociale, al învăţământului şi cercetării ştiinţifice.

În sistemul de sănătate s-au manifestat neajunsuri şi multe disfuncţionalităţi care au afectat asistenţa medicală a populaţiei. Această situaţie a fost agravată şi de conceperea defectuoasă a Legii asigurărilor sociale de sănătate adoptată în 1997, ceea ce a determinat acumularea unor deficite importante în plan financiar. Deşi pentru redresarea sistemului sanitar s-au alocat, an de an, fonduri tot mai mari, reprezentând peste 4% din produsul intern brut, totuşi, situaţia este departe de a fi mulţumitoare. Fondurile destinate îngrijirii sănătăţii, în aceşti doi ani şi jumătate, au permis susţinerea a 24 de programe şi subprograme naţionale de sănătate, precum şi acordarea, în fiecare an, în regim gratuit sau compensat, a medicamentelor, în valoare de circa 14.000 de miliarde de lei. La acestea se adaugă facilităţile pentru accesul la asistenţă medicală, inclusiv gratuită, pentru populaţia din mediul rural cu venituri mici sau fără venituri, precum şi pentru cea din zonele defavorizate. Cu toate acestea, nu ne putem declara mulţumiţi de modul în care se desfăşoară reforma în sectorul medical, de performanţele obţinute, practic, la toate nivelurile sistemului sanitar şi de asigurări sociale de sănătate.

Prin modificările pe care le propunem, asigurăm relansarea reformei în domeniul sănătăţii, astfel încât, din acest an, să trecem la eliminarea gravelor probleme acumulate până în prezent. De altfel, dorim să reorganizăm Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin limitarea sferei de activitate, transferând la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale departamentele care se ocupă de problemele familiei şi ale persoanelor cu handicap.

Vreau, de altfel, să vă informez că noul ministru al sănătăţii va avea consultări ample în perioada de vară cu toate organizaţiile profesionale şi structurile interesate într-un dialog care să ne permită identificarea problemelor şi construirea unei strategii de acţiune, astfel încât, în luna septembrie, să organizăm o întâlnire largă, la care să putem decide care sunt acţiunile urgente şi acţiunile, măsurile pe termen mediu şi pe termen lung. În felul acesta, sperăm ca, din toamna acestui an, să se vadă o diferenţă notabilă şi în acelaşi timp percepţia şi soluţiile, ca atare, să permită un alt tip de raportare a populaţiei la sistemul sanitar care, în momentul de faţă, reprezintă un domeniu de preocupare pentru foarte mulţi.

Intenţionăm ca, prin noua organizare, să dăm Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale o dimensiune unitară pentru protecţia socială a tuturor categoriilor defavorizate, punând un accent deosebit pe îmbunătăţirea situaţiei pensionarilor. Am considerat necesară nuanţarea responsabilităţilor în acest domeniu, tocmai pentru a avea sub control evoluţia şi eficienţa activităţii noastre. Astfel, în scopul creării condiţiilor necesare rezolvării problemelor specifice ale protecţiei sociale, am desemnat o funcţie de ministru-delegat pentru a prelua toate problemele legate de dialogul social, de realizarea unui adevărat parteneriat cu sindicatele şi patronatele.

Adeseori, în şedinţele de Guvern, alocăm diverse sume de bani pentru diverse programe sociale sau acţiuni importante pentru categorii sociale extinse. Cu toate acestea, există, în continuare, foarte multă nemulţumire. Fără îndoială, este o problemă legată de nivelul resurselor pe care le putem pune la dispoziţie pentru programe sociale, însă, în acelaşi timp, poate că va fi necesar să regândim măsurile pe care le luăm, să vedem dacă nu putem utiliza mai bine aceşti bani pentru a-i direcţiona mai bine spre cei care, cu adevărat, au nevoie de aceste sume. Şi aceasta va fi una dintre sarcinile importante pentru noul ministru care, pe perioada lunilor următoare, va trebui să identifice modalităţile de repartizare şi eventuale surse noi pentru programe sociale în lunile care urmează.

Modificări importante sunt şi la Ministerul Educaţiei, care se va ocupa şi de problemele tineretului, domeniu în care rezultatele nu au fost întotdeauna la nivelul dorit. Avem în vedere concentrarea şi accentuarea preocupărilor Guvernului pentru soluţionarea problemelor complexe ale tinerilor, integrând, totodată, şi activitatea de cercetare ştiinţifică.

Vrem să dăm o rezolvare reală şi rapidă nevoilor învăţământului, tineretului şi cercetării, în corelaţie cu strategiile şi politicile sectoriale de la reforma învăţământului şi până la programe specifice de atragere a tinerilor în domeniul cercetării. Vom acorda o atenţie specială programului naţional de cercetare şi de dezvoltare tehnologică, astfel încât să răspundă efectiv necesităţilor de modernizare a sectoarelor din economia reală.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vreau să trec, acum, la cea mai amplă şi mai complexă modificare structurală pe care o realizăm cu această ocazie, constituirea Ministerului Administraţiei şi Internelor care, în concepţia noastră, va da o grea lovitură birocraţiei şi corupţiei.

Cu prilejul angajării răspunderii în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege privind lupta anticorupţie, am subliniat că relaţia dintre cetăţean şi autorităţi este încă afectată de disfuncţionalităţi cronice şi că spaţiul public este cel mai expus fenomenului corupţiei. Din acest punct de vedere, apreciez că structura noului Minister al Administraţiei şi Internelor va crea condiţii pentru apropierea administraţiei de cetăţean, pentru încheierea demilitarizării şi descentralizării serviciilor publice, pentru aplicarea principiilor unanim acceptate privind imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public. Vom elimina astfel discrepanţa dintre prevederea legală şi practica instituţională existentă. Important este ca, la nivelul tuturor autorităţilor publice centrale sau locale, să se aplice cu fermitate şi cu eficienţă, aşa cum, de fapt, am procedat, în ultimii doi ani şi jumătate, măsurile care să elimine cauzele profunde ale corupţiei şi ale birocraţiei.

Acţiunile de restructurare începute la nivelul Executivului vor continua, în perioada imediat următoare, în ministere şi în alte autorităţi centrale guvernamentale, precum şi la prefecturi şi la serviciile publice descentralizate.

Este o responsabilitate deosebită, pe care ne-am asumat-o şi care are nevoie de sprijin politic şi, în acelaşi timp, de înţelegere la nivel central şi la nivel local. A crea o structură modernă, compatibilă cu structurile existente în multe dintre ţările europene, este o sarcină extrem de dificilă. Ar trebui să remarc felul în care am reuşit, într-o perioadă scurtă de timp, să realizăm demilitarizarea în cadrul Ministerului de Interne şi să consider că acesta a fost unul dintre succesele noastre politice importante. Această măsură nu a creat disfuncţii ci, din contră, o mai mare eficienţă la nivelul ministerului.

Există, acum, o a doua etapă care va reprezenta, din nou, o dificultate, pentru că, până la urmă, două structuri care tradiţional lucrau adeseori în paralel vor trebui să lucreze împreună şi vor trebui să asigure mecanisme integrate de administrare a ceea ce, în alte ţări, se numeşte problematica afacerilor interne, unde administraţia şi internele, cum sunt la noi tradiţional, funcţionează împreună. Este, repet, o responsabilitate deosebită şi, din punctul nostru de vedere, aceasta va fi una dintre temele cele mai dificile pentru perioada care urmează pentru Guvernul nostru, pentru că ea implică nu numai nivelul central, dar şi nivelul local, cu toate problemele, uneori de ordin personal, alteori care ţin de structurile existente şi care vor trebui să fie, în mod înţelept, coordonate în cadrul acestui nou minister.

de altfel, vreau să spun că aceasta este şi raţiunea pentru care, în afara ministrului ca atare, a domnului Ioan Rus, vom avea şi un ministru delegat pentru administraţia publică în aşa fel încât perioada aceasta de tranziţie să poată să fie atent urmărită şi să încercăm în fazele următoare, atunci când procesul va fi fost finalizat, să gândim şi o altă structură de conducere, probabil acest lucru se va întâmpla după alegerile viitoare.

Pe acelaşi fond am înfiinţat o funcţie nouă, de ministru delegat, pentru coordonarea activităţilor de control, asigurând astfel activitatea unor organisme care trebuie să participe activ şi decisiv la lupta împotriva corupţiei, asigurând o politică unitară şi coerentă în domeniu.

Am stabilit ca şi Corpul de control al primului-ministru să fie cuprins în acest sistem.

Doresc să precizez faptul că nu am creat un Minister al Controlului, cum greşit se comentează în aceste zile. Am stabilit o competenţă de coordonare unitară a tuturor structurilor cu atribuţii în domeniul controlului în scopul eliminării paralelismelor şi creşterii eficienţei acţiunilor autorităţilor de specialitate.

Cu toate că avem realizări în acest tip de activităţi, sunt încă multe deficienţe, ca urmare a unor complicităţi între diverse organisme de control, care pe diferite căi limitează lupta împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale.

Vreau să afirm cu acest prilej că demersul nostru nu este în interesul direct al Guvernului sau al primului-ministru, ci este un interes major al investitorilor, al agenţilor economici, al tuturor contribuabililor. Am observat că domnul Blănculescu a devenit deja o ţintă preferată pentru unele dintre critici, dânsul va avea un rol de coordonator şi va trebui să vegheze ca statul să-şi dobândească ceea ce i se datorează. Va trebui să asigure mai multă ordine şi, de asemenea, mai multă coerenţă în cadrul unei acţiuni care va evita complicităţile cum spuneam, care, uneori, există în cadrul unor ministere în mod inevitabil între structurile de control de acest tip şi celelalte compartimente ale ministerelor.

Acesta este sensul acestei acţiuni, probabil că în alte ţări un astfel de minister nu ar fi fost necesar, dar la acest moment, pentru a da un semnal foarte clar în ceea ce priveşte voinţa noastră de a asigura nu numai legi împotriva corupţiei, reglementări împotriva birocraţiei, ci şi de a controla ceea ce se întâmplă cu adevărat în teritoriu, pentru a evita ca unii din factorii de control să meargă la contribuabili, cerându-le contra unor sume de bani sau acceptând să închidă ochii asupra unor aspecte.

Cunoaşteţi cu toţii ceea ce se întâmplă uneori din acest punct de vedere şi în sistemul autorităţilor de control. Nu vreau să generalizăm, dar sunt reclamaţii permanente, sunt nemulţumiri permanente pe care probabil că şi dumneavoastră le-aţi primit în teritoriu şi acesta, vreau să repet, este sensul creării acestui mecanism, nu este vorba de un superminister, ci este vorba de un ministru delegat care va coordona aceste mecanisme de control.

Vreau să repet pentru cei care critică această măsură, care, pe de altă parte este lăudată de foarte mulţi şi m-am întâlnit cu mai multe structuri ale investitorilor străini şi ale oamenilor de afaceri din România, care erau în anumite perioade sufocaţi de sistemele de control, de repetare a lor, de felul în care ele aveau loc, de duplicarea lor, de multiplicarea lor în anumite perioade.

Acesta este sensul acestei măsuri care trebuie să fie pusă într-o corelare puternică cu voinţa noastră de a ne asuma răspunderea pe Legea anticorupţie.

În acest mod se vor asigura, de altfel, şi aplicarea corectă şi integrală a legilor şi luarea măsurilor împotriva celor care, indiferent de funcţie, sfidează sau ocolesc reglementările legale.

În ceea ce mă priveşte, eu am dorit să dau un exemplu personal, transferând la acest ministru delegat Corpul de control al primului-ministru care va deveni Corpul de Control al Guvernului.

În mod similar am procedat cu autorităţile de reglementare, cu deosebire cele care autorizează preţurile. acestea nu vor mai fi coordonate sau subordonate ministerelor, ci, respectând reglementările Comisiei Europene, vor fi structuri autonome, de regulă în subordinea directă a Guvernului.

Apreciem că în acest fel reuşim să aplicăm întocmai prevederile Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor. Totodată, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asemănătoare în linii generale structurilor guvernamentale din ţările membre ale Uniunii Europene, fiind compatibilă cu organizarea Comisiei Europene.

Prin acest demers asigurăm realizarea efectivă a funcţiilor ministerelor în deplină concordanţă cu prevederile legale. Astfel, în perioada imediat următoare, ministerele au create toate condiţiile pentru a-şi îndeplini cele 5 funcţii fundamentale, respectiv funcţia de strategie, cea de reglementare, cea de control, cea de autoritate şi cea de reprezentare.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Parlamentul este chemat astăzi să-şi exprime votul asupra propunerilor privind modificarea structurii şi a componenţei Guvernului aprobate de cele două Camere în şedinţa din 28 decembrie 2000.

În temeiul art.37 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, aceste propuneri au menirea să conducă la îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii guvernamentale, să asigure un proces decizional accelerat la nivelul unor structuri mai flexibile.

În primul rând, propunem reducerea numărului ministerelor la 14. Din lista actualelor ministere îşi vor păstra statutul Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Se vor înfiinţa, prin comasare sau alte forme de reorganizare, un număr de 7 ministere, după cum urmează: Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei; Ministerul Economiei şi Comerţului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului; Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; Ministerul Sănătăţii. urmează ca trei ministere să fie desfiinţate, şi anume: Ministerul Informaţiilor Publice, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. Pentru acest din urmă minister, în baza unor discuţii pe care le-am avut cu conducerea Partidului Umanist Român, am convenit ca acest minister să fie transformat într-o agenţie care va fi subordonată direct primului-ministru.

În urma modificărilor produse în structura Executivului vor fi operate în mod corespunzător unele revocări din funcţia de membru al Guvernului. Vor fi numiţi în funcţia de membru al Guvernului următorii miniştri: Ioan Rus - ministrul administraţiei şi internelor; Elena Dumitru - ministrul muncii solidarităţii sociale şi familiei; Dan Ioan Popescu - ministrul economiei şi comerţului; Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului; Miron Tudor Mitrea - Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului; Alexandru Athanasiu - ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului; Mircea Beuran - ministrul sănătăţii. Miniştri delegaţi: Ionel Blănculescu - ministru delegat pentru coordonarea autorităţilor de control; Vasile Puşcaş - ministru delegat, negociator şef la Uniunea Europeană; Acsinte Gaspar - ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul; Gabriel Oprea - ministru delegat pe administraţia publică; Marian Sârbu - ministru delegat pentru relaţiile cu partenerii sociali; Eugen Dijmărescu - ministru delegat pentru comerţ.

Pe baza acestor propuneri, structura şi componenţa Guvernului, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea încrederii Guvernului, se vor modifica în mod corespunzător.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ar fi trebuit poate să îi prezint pe candidaţii pe care astăzi îi propunem pentru funcţii importante în cadrul Guvernului României. Pe mulţi dintre dânşii îi cunoaşteţi, ei au fost, de altfel, audiaţi în şedinţă comună de către comisiile permanente ale celor două Camere. avizele acestora au fost favorabile.

Vreau să vă rog, în aceste condiţii, să votaţi proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Vă asigur că vom încerca în continuare, în măsura în care această hotărâre va fi adoptată şi configuraţia Guvernului va fi acceptată în forma propusă, vom încerca să continuăm lucrurile bune şi să eliminăm zonele în care au existat anumite disfuncţionalităţi inerente şi printr-o erodare firească după aproape 3 ani de guvernare.

Mi s-a părut important ca aceste elemente să fie judecate de către colegii noştri parlamentari şi bineînţeles, vom ţine seama de observaţiile pe care ni le veţi transmite în ceea ce priveşte activităţile viitoare.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Aveţi în materialele dumneavoastră proiectul de hotărâre a Parlamentului cu cele două articole. Vă propun să trecem la dezbateri pe marginea acestei declaraţii şi a proiectului de Hotărâre a Parlamentului privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Am aici înscrierile la cuvânt. Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Niţă Constantin din partea Grupului Social Democrat şi Umanist.

Domnul Constantin Niţă:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor senatori şi deputaţi,

După 2 ani şi jumătate de la precedentele alegeri ne aflăm în faţa unui nou examen de maturitate a clasei politice româneşti. Restructurarea Guvernului solicitată de domnul prim-ministru Adrian Năstase este o probă care va dovedi capacitatea noastră de a răspunde la schimbările mediului politic.

Orice cetăţean din România îşi poate pune întrebări. Este actualul Guvern capabil să reacţioneze la schimbările din societatea românească? Mai este Partidul Social Democrat pe jumătate de mandat suficient de atent la modificările realităţii din ţară? Oare PSD-ul ţine pasul cu modernitatea?

Ca deputat al partidului, răspunsul meu este categoric da. Problema este însă aceea că România nu are nevoie doar de o guvernare corectă, ci are nevoie de o guvernare de excepţie. Un cetăţean dintr-o ţară occidentală în care democraţia este o tradiţie, iar prosperitatea un loc comun poate fi mulţumit cu o guvernare corectă. cetăţeanul român însă nu mai are răbdare. De aceea, nu trebuie să uităm că ne-am desprins de o lume în care politicienii mimau implicarea. Trebuie să intrăm definitiv într-o altă lume în care politica simte realitatea şi o schimbă. De aceea, eu cred că restructurarea Guvernului este o dovadă că PSD-ul se poate adecva la context, un semn că Guvernul este atent la semnalele din ţară şi din exterior şi le interpretează corect.

Trebuie să fim conştienţi că într-o ţară care este faţă în faţă cu provocarea majoră a integrării euro-atlantice nu ne mai putem permite traversarea tuturor etapelor şi a tuturor experienţelor pe care le-au parcurs ţările din vest. Nu este vorba numai de timp, chiar dacă ne-am propune aşa ceva, nu este posibil, este vorba de un context total diferit, şi anume reforma guvernării şi a statului, este obiectivul fundamental al tranziţiei României către democraţie şi economie de piaţă. Aici se poate deschide o dezbatere la care trebuie să participe toate partidele şi toată societatea politică în general.

Social-democraţia modernă are în centul său un concept puternic, şi anume responsabilitatea. Nu putem crea ceva împreună decât construind o relaţie bazată pe responsabilitate între individ şi stat. Statul oferă şanse şi cere în schimb responsabilitate. Numai aşa putem construi ceva durabil.

În fine, numai aşa putem afirma cu toată încrederea că societatea politică românească a intrat în epoca maturizării sale.

Partidul Social Democrat, ca discipol al social-democraţiei moderne europene, îşi asumă rolul de a ghida şi de a duce la bun sfârşit acest proces de maturizare. Cel mai mare partid al României are sarcina de a încheia epoca tranziţiei şi de a inaugura epoca normalităţii.

S-a vorbit de multe ori în presă de hipertrofierea puterii executive. Restructurarea cabinetului este un răspuns pe care Guvernul nu îl dă presei şi nevoilor societăţii româneşti. Un cabinet restrâns de dimensiuni europene înseamnă mai multă responsabilitate nu numai pentru miniştri, ci şi pentru acele niveluri de decizie care vor intra acum în sfera funcţionarilor publici.

De asemenea, un cabinet restrâns înseamnă mai multă responsabilitate pentru cei din teritoriu, pentru că partidul de guvernământ trebuie să fie o soluţie pentru problemele oamenilor şi nu să devină o problemă în plus.

Mulţi cred că PSD guvernează privind în afară la instituţii internaţionale care fie ne laudă, fie ne atenţionează cu degetul, dar a fi responsabil înseamnă să exercităm puterea privind în ochii celor care ne-au votat şi ai celor care nu ne-au votat, pentru că şi unii şi alţii se confruntă cu aceleaşi probleme zilnice. Nu vreau să spun că votând componenţa noului Guvern, oamenii vor avea de mâine salarii mai mari şi griji mai puţine, dar vreau să vă asigur că până la sfârşitul mandatului, eforturile noului Guvern vor da roade.

Opţiunea României din toamna anului 2000 a fost dovada clară că electoratul doreşte să pună soarta ţării în mâinile unui partid responsabil.

Partidul Social Democrat doreşte să se definească ca principalul partid responsabil. Până acum, dezbaterea politică s-a rezumat la lupte între partide şi s-a trecut cu vederea interesele pe termen lung. Energiile politice au fost prost orientate şi nu a existat un proiect politic naţional.

Acum a venit timpul proiectelor de anvergură şi de durată. Acum este timpul construcţiei aşezate, este timpul să ne gândim pe termen lung.

Iată conceptul modern al social-democraţiei româneşti, iată menirea noului Guvern Adrian Năstase.

Restructurarea Guvernului nu este făcută nici pentru imaginea PSD şi nu este făcută nici pentru câştigarea alegerilor, este un act de responsabilitate care nu ţine seama de calendarul electoral.

Când ne priveşte o ţară întreagă cu speranţă, noi trebuie ca printr-o guvernare de excepţie să transformăm această speranţă în fapte, iar aceste fapte există şi anume: creşterea economică anuală, aderarea României la NATO, ameliorarea indicatorilor macroeconomici, un program social ambiţios, eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în spaţiul Schengen şi cele amintite de domnul prim-ministru Adrian Năstase, iată sunt fapte care, în mod cert, vor avea consecinţe pozitive asupra viitorului ţării noastre. Sunt sigur că şi noua formulă de guvernare va continua procesul de restructurare şi privatizarea marilor unităţi de stat, va continua îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici, va finaliza reforma fiscală, va îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei, va finaliza procesul de aderare al ţării noastre la Uniunea Europeană şi în sfârşit, va continua procesul investiţional.

Iată de ce, noi, deputaţii Partidului Social Democrat, trebuie să acordăm încredere noului Guvern Adrian Năstase. De aceea, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor va vota pentru restructurarea acestui Guvern. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea centrală a sălii.)

(Preia conducerea şedinţei domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Atâta vreme cât nu am discutat despre un nou program de guvernare, remanierea nu este decât un exerciţiu steril de democraţie care nu oferă un răspuns adecvat problemelor grave cu care se confruntă economia şi societatea românească.

Adevărata soluţie ar fi fost de fapt demisia Guvernului şi reconsiderarea programului guvernamental, care să aibă în vedere în primul rând interesul naţional, ameliorarea condiţiilor de viaţă ale celor mulţi, relansarea şi modernizarea economiei naţionale în concordanţă cu cerinţele obiective ale integrării României în comunitatea statelor dezvoltate din Europa.

Nu v-am citat din rubrica "Actualitatea clasicilor" a revistei "România Mare", ci din Monitorul Oficial care consemnează discursul domnului preşedinte Ion Iliescu într-o împrejurare similară provocată de Guvernul ţărănisto-pedist-liberal.

Eu cred că este bine să ascultaţi şi acum ce a spus atunci domnul preşedinte în Opoziţie. Nu o să mă mai refer la incidentele de procedură ridicate, pentru că, domnule prim-ministru, aţi invocat art.37 din Legea organizării ministeriale care vă impune, în această situaţie, prin trimitere la art.36, un nou program de guvernare. De aceea mi-am permis să-l citez şi pe domnul preşedinte Iliescu.

Am spus că aţi adoptat procedura formelor fără fond promovate de fostul ministru Valeriu Stoica şi îmi pare rău că un Guvern condus de un doctor în drept nu are suficientă fantezie juridică să găsească formele constituţionale necesare unei vieţi normale în România. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Vreau să vă mulţumesc însă pentru această remaniere. Pentru noi, pentru Partidul România Mare, ceea ce faceţi astăzi este cea mai deplină afirmare a justeţii politicii pe care am urmat-o din 1990 până în prezent. Aţi spus că acest Guvern, prin structura şi componenţa sa, este prea mare nevoilor acestei ţări. Am spus acest lucru în decembrie 1990 prin vocea autorizată a domnului preşedinte....

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancă):

decembrie 2000...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Prin vocea autorizată a celui care m-a corectat, domnul preşedinte Corneliu Vadim Tudor, la o întâlnire directă cu domnul preşedinte Ion Iliescu. La interval de 2 ani şi jumătate ne-aţi confirmat că am avut dreptate.

Prin modificările ministeriale pe care le-aţi operat, ne-aţi confirmat că moţiunea "Sănătatea" a avut dreptate, ne-aţi confirmat că moţiunea "Roşia Montană" a avut dreptate, ne-aţi confirmat că moţiunea "Tineretul" a avut dreptate şi pentru toate acestea vă mulţumim, domnule prim-ministru. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Pentru ca şi noi să nu vă rămânem datori, ne permiteţi să facem câteva observaţii asupra acestei remanieri pe care eu o consider în continuare în afara cadrelor constituţionale.

Obiceiul clientelismului politic care a dominat constituirea Guvernului în 2000 se păstrează şi în actuala mişcare a "pomului cu vrăbii" dintr-o anecdotă de pe vremea dictaturii pe care aţi operat-o. Vă recunosc sinceritatea, aţi confirmat în faţa noastră că, după diferendele avute cu PUR, a fost desfiinţat Ministerul I.M.M.-urilor, dar după concilieri veţi reînfiinţa o agenţie. Numirea domnului ministru Athanasiu la învăţământ, o surpriză pentru toată lumea, nu poate să fie o surpriză în condiţiile în care domnia sa îl înlocuieşte pe un alt reprezentant al PSDR-ului, domnul Gingăraş. Oare oamenii politici sunt aceia care determină structura ministerelor prin asemenea negocieri, sau miniştri capabili trebuie să alcătuiască Guvernul?

S-au creat câteva lucruri despre care Dimitrie Cantemir avea o vorbă: "struţo-cămila". Această reunire a Ministerului Transporturilor, a Locuinţelor - mă rog - nu transportăm locuinţe, iertaţi-mă că vă adopt stilul, dar vă rog să-mi permiteţi, cu Ministerul Turismului ar însemna ca să plantăm acuma palmierii domnului ministru Agathon de-a lungul şinelor căilor ferate, probabil ceea ce domnul ministru Miron Mitrea nu se va angaja să facă. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Este foarte interesant, că în plin sezon turistic se reorganizează un minister. Mai interesantă este această reunire a Ministerului de Interne cu Ministerul Administraţiei Publice. Eu voi spune un lucru. Da, este o tradiţie antebelică, a existat acest lucru şi a fost o structură folositoare în acele perioade, dar acuma se pune problema: Vom ajuta la demilitarizarea poliţiei sau vom militariza administraţia în pragul alegerilor? pentru că acesta este scopul real şi declarat! (Aplauze din partea stângă şi dreaptă a sălii.)

De ce acesta este scopul real şi declarat? Este foarte simplu. În fruntea unui minister se numeşte un om capabil să-l conducă, iar domnului ministru Rus, care este competent în materie de interne, i-aţi cenzurat competenţele până acum, este cel mai competent în materie de administraţie, pentru că în 1996, candidând la Primăria municipiului Cluj-Napoca a obţinut 3% din sufragii. (Aplauze din partea stângă a sălii.) Asta este aprecierea populaţiei, nu a noastră. Vă felicit!

S-au mai creează, tot aşa pe antecedente istorice, un minister mamut, Ministerul Economiei, care ne-a adus aminte celor mai bătrâni de acel minister care exista şi înainte de război, dar care a fost, s-a încercat să se reconstituie în anii 1990 sub direcţia domnului general Victor Stănculescu. Nu-i urez noului ministru să aibă aceeaşi soartă.

Aş vrea să mai spun, în încheiere, că de fapt multe din ce s-au spus până acuma cu prilejul altor guvernări le repetaţi şi când le repetaţi, repetaţi greşeala şi asta este rău.

"Tendinţa puterii actuale este să rămână singură în arenă, ea să vorbească, ea să răspundă". Senator Corneliu Vadim Tudor - dezbateri cu privire la aceleaşi reorganizări, 19 decembrie 1997.

S-ar părea că în aceste condiţii veţi rămâne să vorbiţi singuri. Posibil, dar în orice caz sper că veţi răspunde. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi consumat, stimate coleg, 12 minute din cele 18 care revin Partidului România Mare.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Păcuraru în numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Voi încerca astăzi, în numele grupurilor, să fac o discuţie, să spunem, uşor neconvenţională, în termeni politici, pentru că, din păcate, datele pe care le avem în momentul de faţă despre ceea ce înseamnă restructurarea Guvernului până la capăt sunt mai mult decât insuficiente. Dacă vom considera că o simplă listă de miniştri este suficient pentru a înţelege în profunzime restructurarea, eu mă abţin pentru că nu ştim în momentul de faţă, nu am avut nici un fel de document la dispoziţie ca să înţelegem ce înseamnă comasarea, care va fi dimensiunea structurilor, cât de flexibile vor fi ele, cine vor fi oamenii care vor conduce departamentele, direcţiile, câţi secretari de stat vor rămâne ş.a.m.d. dacă deocamdată toate aceste lucruri, care, totuşi sunt de fond, ne sunt necunoscute, motiv pentru care voi face o discuţie în care voi încerca să prezentăm mai degrabă cum simţim lucrurile, decât cum le ştim din punct de vedere tehnic sau organizatoric.

De la bun început, voi aprecia că restructurarea amplă a formulei organizatorice a instituţiei numite Guvern, înseamnă că performanţele nu sunt dintre cele mai bune. În orice instituţie sau societate comercială, restructurarea se impune atunci când lipsesc rezultatele. Din păcate, acest lucru, Guvernul, până şi în intervenţia de astăzi a domnului prim-ministru, refuză să-l recunoască.

Indiferent de modul în care vom îmbrăca în cuvinte aprecierile pentru ultimele 900 de zile de guvernare, din moment ce se ajunge la o restructurare de proporţii a Guvernului, înseamnă că eşecul a devenit evident, chiar şi pentru membrii Palatului Victoria.

Aşadar, care este contextul economic şi social în care se face restructurarea? Pentru că acesta îl putem defini.

Ritmul creşterii economice demarat încă din anul 2000 şi care a continuat în 2001 şi 2002, înregistrează, începând cu primul trimestru al acestui an, o diminuare. Acesteia i se adaugă faptul că presiunile inflaţioniste cresc, interesul investitorilor străini pentru România scade, iar deficitele bugetar, comercial, cvasifiscal continuă să fie deosebit de mari. Peisajul este completat de o situaţie catastrofală în agricultură şi sunt mirat de faptul că Guvernul nu prezintă aproape zi de zi ce întreprinde, ce face efectiv, pentru ca riscurile secetei de proporţii să nu ne aducă la consecinţele anului '46 când, efectiv, gospodăria de subzistenţă nu avea resurse, practic se murea de foame.

Maniera utilizată de Guvern pentru a discuta aceste lucruri până acum este cea a cosmetizării datelor, cosmetizării indicatorilor statistici. Considerăm că gestul este mărunt şi este departe de a rezolva problemele cu care se confruntă România.

Nici în planul rezultatelor sociale lucrurile nu stau mai bine, deşi guvernarea consideră că în acest pachet a obţinut până acum rezultate. Politicile salariale sunt în continuare confuze, nefundamentate pe criterii de eficienţă şi rezultate, fundamentate mai degrabă pe grupuri de interese şi de privilegii (vezi salariile pentru diplomaţi, pensiile pentru diplomaţi; vezi salariile pentru magistraţi, pensiile pentru magistraţi; vezi alte şi alte nesfârşite privilegii- atenţie, pe o guvernare social-democrată!)

Nici în ceea ce priveşte politica de asigurări nu stăm mai bine. Guvernul a lansat, de la bun început, două programe - unul de indexare trimestrială, altul de recorelare a pensiilor. Nefericirea este că primii care s-au săturat de binefacerile acestor programe sunt taman pensionarii, care au ajuns astăzi să nu dorească nimic altceva, din adâncul sufletului lor, decât aplicarea Legii nr.19 aşa cum a fost.

Nici în ceea ce priveşte ocuparea şi locurile de muncă nu stăm mai bine. Pe o piaţă a muncii cu un dezechilibru major între cerere şi ofertă, solicitanţii constată că, în pofida festivalului de burse, de locuri de muncă pentru toate categoriile sociale posibil de imaginat, locurile de muncă nu se găsesc decât în exil - în Italia, în Franţa, în Spania, sau oriunde, aiurea în lume; atenţie! - nu aici, pentru că aici nu se creează locuri de muncă.

Din nou, însă, statistica împarte dreptatea în favoarea Guvernului, rata şomajului scăzând la un uluitor 7,4%.

Nu intru în amănunte, timpul nu-mi permite să explic cum schimbarea metodologiei de calcul face ca persoanele neînregistrate la agenţiile judeţene - şi este clar că şomerii din rural nu sunt înregistraţi în agenţiile judeţene, e clar că şomajul de cursă lungă nu este înregistrat. De ce rata şomajului scade atât de brusc? Aproape mai puţin decât în ţările membre ale Uniunii Europene.

Firesc ar fi fost ca în faţa acestor profunde crize de structură Guvernul să discute deschis şi cu sinceritate cu partidele parlamentare, cu patronatele, cu sindicatele, cu societatea civilă, cu opinia publică, pentru că sunt crize structurale care uneori nici nu prea ţin de natura guvernării, sunt probleme generale de structură ale României: disproporţia dintre salariaţi şi pensionari, disproporţia în ceea ce priveşte piaţa locurilor de muncă şi multe, multe alte lucruri.

Din păcate, Guvernul refuză în mod permanent acest dialog, consideră că rezolvă corespunzător aceste probleme şi discuţia, chiar prezentarea domnului prim-ministru ne-a arătat acum câteva minute că trăim foarte bine în această ţară.

În mod firesc, restructurarea Guvernului ar fi trebuit să înceapă cu analiza de fond a problemelor existente şi cu modul în care instituţia guvernamentală se ajustează, se restructurează pentru mai buna acoperire a acestor probleme.

Din păcate, lucrurile au stat exact pe dos. Întâi avem o idee brusc pusă pe piaţă, restructurarea, o listă de miniştri şi pe urmă vom vedea noi ce se va întâmpla, nu ştim cu ce costuri, nu ştim cu ce cheltuieli, nu ştim cu câte probleme.

Trecând acum la fondul problemei, vom spune că acest Guvern a avut o extrem de mare şansă - şansa de a fi un Guvern cu adevărat bun.

În primul rând, deşi este un Guvern politic, cu viciile oricărui guvern politic, el putea să fie în egală măsură şi un guvern tehnocrat, în care competenţa profesională să devină virtute.

Un al doilea motiv pentru care putea să fie guvern bun este faptul că, pentru prima dată din 1992 până astăzi, acest guvern este un guvern monocolor, în care susţinerea parlamentară, de care dispune pentru a-şi crea majoritatea, nu influenţează politicile, nu are nici un rol în ele; este un guvern monobloc.

Din păcate, singurele rezultate ale acestei situaţii au fost: o campanie de imagine coerentă, întotdeauna bine ţinută, care, însă, din păcate, campania de imagine nu ţine de foame, nu ţine de îmbrăcăminte, nu ţine de ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, îmi pare rău că trebuie să vă întrerup, dar timpul dumneavoastră a expirat. Vă rog să încheiaţi.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Mai am, domnule preşedinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai aveţi.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Aveţi hârtie, dar nu aveţi timp!

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

... nu ţine nici de nivel de trai şi de toate situaţiile.

Vreau să spun că sunt atât de multe neînţelegeri pe fiecare minister în parte şi atât de mare lipsa de răspuns pe fiecare problemă, în care, chiar dacă ai avea maximum de bunăvoinţă şi ai spune: domnule, hai, s-o votăm, ca s-o mai facem şi p-asta, la câte am făcut până acum, n-ai cum, pentru că de fapt nu ştii ce votezi, în afară de o listă de nume.

Nu voi mai intra în detalii privind structurile ministeriale.

Voi spune, în final, poziţia Partidului Naţional Liberal. Liberalii sunt în principiu pentru mai puţin stat, pentru mai puţine autorităţi, pentru mai puţin guvern şi, în cazul de faţă, pentru mai puţin prim-ministru.

Dar, toate propunerile noastre făcute din 2000, 2001 încoace, 2002, s-au lovit de o expediere a lor în derizoriu. N-a interesat că permanent am spus că acest hiperguvern nu poate să funcţioneze, n-a contat. A contat doar când Uniunea Europeană a spus-o.

În faţa situaţiei produse, în faţa propunerilor făcute, în faţa lipsei de certitudini privind funcţionarea acestei instituţii, pentru că nu avem nici una, nu putem să acordăm votul acestui cabinet. În aprecierile unor analişti interni, o restructurare mai proastă ca aceasta n-a avut România în ultimii 50 de ani. Şi, atunci, nu putem să ne aşteptăm la rezultate favorabile.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiaţi, domnule senator. Mă obligaţi să vă tai microfonul.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Ultima idee pe care o voi spune este că rezultatul zilei de mâine, după ce, probabil, cabinetul va primi votul majorităţii, este că România, din păcate, va rămâne tot cea mai săracă ţară din Europa şi, din păcate, tot cu cel mai mare număr de miniştri din Europa.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul deputat Negoiţă.

Domnul Gheorghe-Liviu Negoiţă:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

După declaraţiile domnului prim-ministru Adrian Năstase, PSD se pregăteşte, după trei ani de guvernare, de campania electorală, oferta electorală adresată românilor, şi nu de o guvernare mai bună.

Acest moment debutează cu aşa-numita restructurare guvernamentală care, după toate analizele, dar mai ales după spusele primului-ministru, este făcută nu pentru îmbunătăţirea mersului lucrurilor în România, ci pentru relansarea PSD-ului.

Prin această restructurare, nu doriţi, de fapt, să îndreptaţi lucrurile, să rezolvaţi crizele în care aţi adus sănătatea, învăţământul, asistenţa şi protecţia socială, ci doar să relansaţi PSD-ul în ochii opiniei publice.

Este dramatic faptul că, în timp ce dumneavoastră sunteţi preocupaţi de imaginea PSD-ului, cetăţenii sunt preocupaţi de lipsa locurilor de muncă, şomaj, corupţie, sărăcie, nedreptate, injustiţie.

Tineri, care nu v-aţi bucurat de o locuinţă social-democrată marca PSD, la 40-50 mii euro, găsiţi această locuinţă în oferta electorală a actualului partid de guvernământ pentru anul 2004!

Pensionari, ale căror pensii nu au fost recalculate aşa cum v-a promis PSD-ul, sunteţi rugaţi să aşteptaţi noua ofertă electorală, la care lucrează domnul Cozmâncă!

Dacă vă veţi ocupa în continuare de imaginea partidului, stimaţi domni din PSD, riscaţi să vă treziţi, îmbrăcaţi ca de nuntă, la parastasul oamenilor care mor, în lipsa medicamentelor, a tinerilor fără nici o perspectivă, a ţăranilor aduşi în pragul disperării.

Noi, ca social-democraţi, ne-am fi aşteptat ca să creaţi în cadrul Guvernului o instituţie care să promoveze interesele femeilor în societatea românească, grav discriminate de o economie de piaţă prea puţin funcţională, dar, probabil că, pentru imaginea PSD-ului, acest lucru nu contează.

Dacă tot o să trâmbiţaţi creşterea economică anuală de 5%, înregistrată sub guvernarea dumneavoastră, neînţelegând, aşa cum se mira ministrul finanţelor la un moment dat, de ce oamenii nu resimt în viaţa lor de zi cu zi această creştere, riscaţi să lăsaţi netulburat centrul naţional al corupţiei instituţionalizate - Ministerul Finanţelor.

Cât priveşte, domnule prim-ministru, situaţia din Sănătate, nu invocaţi neregularităţile sau imperfecţiunea legii, asigurările sociale de sănătate, gaura de anul trecut de 15 mii de miliarde lei, bani plătiţi pentru Sănătate, i-aţi dus în bugetul statului, fiind deturnaţi aceşti bani pentru alte scopuri.

De altfel, este de remarcat şi continuitatea pe care doriţi s-o aveţi în domeniul justiţiei. Doriţi, probabil, desăvârşirea operei de subordonare politică a Justiţiei.

În ciuda semnalelor tot mai numeroase, care arată că în România nu se poate vorbi de independenţa Justiţiei, românii fiind nevoiţi să-şi caute dreptatea la Curţile Europene, dumneavoastră vă continuaţi neabătuţi opera.

O altă măsură pe care aţi luat-o tot cu acelaşi scop, este aceea prin care aţi subordonat administraţia publică Ministerului de Interne.

Dumneavoastră parcurgeţi drumul invers. În loc să apropiaţi poliţia de comunitate, încartiruiţi administraţia, politizând-o şi mai mult, gândind, probabil, că integrarea în Europa pe acest domeniu se va face la comandă, în poziţie de drepţi. În loc să reformaţi aceste două instituţii, dumneavoastră aţi unit corupţia din Ministerul de Interne cu corupţia din administraţia publică locală.

Avem de-a face cu o concentrare, o centralizare a Puterii, din dorinţa PSD de a controla, de a-şi subordona tot ce mişcă în ţara asta. Concentrarea tuturor instituţiilor de control într-un singur minister este de natură să netezească drumul PSD-ului spre scopul pe care şi l-a propus - partid unic, partid-stat.

Este dovedit istoric că o putere politică temătoare tinde să acapareze pârghiile de control la toate nivelurile, ciuntind grav dreptul la liberă iniţiativă, în fond dreptul la libertate, ca valoare supremă a social-democraţiei.

Mai devreme sau mai târziu, această dorinţă de a subordona şi de a impune va sfârşi prin a se întoarce împotriva aceluia ce a generat-o.

Stimaţi cetăţeni, ceea ce a avut de oferit PSD-ul în aceşti trei ani de guvernare a oferit - sărăcie, nedreptate, clientelism politic, capitalism de cumetrie. În ultimul an de guvernare nu ne mai putem aştepta la nimic bun. În acest an, PSD pregăteşte oferta electorală pentru 2004.

Domnilor guvernanţi, puneţi instituţiile statului în slujba cetăţeanului, nu în slujba PSD-ului. Nu rupeţi ţara în două: una - a PSD-ului, a baronilor, a descurcăreţilor, şi una - a celor mulţi, săraci, sfidaţi şi umiliţi. Crizele din sistem pe care le-aţi generat - în învăţământ, sănătate, justiţie - nu le puteţi rezolva prin rotirea cadrelor de partid. Oamenii au nevoie de reforme reale, de locuri de muncă, de un trai decent, şi nu de un spectacol jenant, din care nu se vor alege nici cu salarii mai mari, nu vor scăpa nici de corupţie, nici de sărăcie, nici de nedreptate.

Cât priveşte, domnule prim-ministru, succesul pe care-l tot invocaţi, cu integrarea României în NATO, dacă România ar fi mers pe direcţia pe care aţi adoptat-o dumneavoastră, cei din PSD-ul de astăzi, în perioada '96-2000, probabil că astăzi ne-am fi integrat cu Miloşevici.

Această aşa-zisă restructurare nu este nici constituţională, nici necesară. Este doar o încercare disperată de a salva o imagine compromisă a PSD şi a Cabinetului Năstase.

Partidul Democrat nu a votat Programul de guvernare în decembrie 2000. Şi realitatea tristă a României de astăzi ne-a dat, din păcate, dreptate. Nu vom vota nici astăzi această aşa-zisă restructurare.

Vă mulţumesc.

(Aplauze în Grupul parlamentar al PD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul senator Markó Bela.

Domnul Markó Bela:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Un principiu indispensabil pentru orice sistem democratic este prioritatea programului faţă de managerii care implementează dezideratele acestui program.

Totuşi, capacităţile managerilor sunt hotărâtoare pentru realizarea unui program de guvernare.

Astăzi nu se votează un nou program de guvernare, dar votul pe care-l vom da este necesar şi este important.

Este important acest vot şi pentru Uniunea Democrată Maghiară din România, care nu face parte dintr-o coaliţie guvernamentală, dar, printr-o alianţă parlamentară, sprijină partidul de guvernământ.

Avem un Protocol de colaborare semnat cu PSD şi, în mod firesc, ne-am pus întrebarea dacă după restructurarea Guvernului vor fi asigurate condiţiile realizării dezideratelor incluse în acest document care, de altfel, se bazează pe principiile incluse în programele formaţiunilor noastre.

Ne-am pus întrebarea dacă vom putea accelera negocierile cu Uniunea Europeană, dacă proiectele de dezvoltare economică şi infrastructurală vor continua, dacă vom putea aduce mai aproape în timp construcţia autostrăzii care să treacă prin mijlocul Transilvaniei, dacă starea socială extrem de precară a unor segmente importante ale societăţii va putea fi schimbată sau nu, dacă vor fi anulate restanţele din domeniul retrocedărilor de proprietate, dacă în învăţământul în limba maghiară, inclusiv în cel universitar, se vor lua măsurile de dezvoltare necesare, dacă oboseala unora dintre guvernanţi va dispare, într-adevăr, după această schimbare?

După răspunsurile afirmative la aceste întrebări, am ajuns la concluzia că vom acorda, în continuare, sprijinul nostru Guvernului, ceea ce este, de fapt, şi un sprijin acordat protocolului elaborat şi semnat în comun.

Uniunea Democrată Maghiară din România are un interes major pentru continuarea eficientă a procesului de integrare a României, ceea ce înseamnă transformarea profundă a întregului sistem instituţional din ţara noastră. Însuşi Guvernul trebuie transformat.

Astăzi se face un pas în calea acestei transformări, dar, în perspectivă, avem nevoie de regândirea întregii structuri a administraţiei noastre de la instituţia prefecturii, până la construcţia diferitelor ministere. Nu tot ce este simplu este şi democratic. Dimpotrivă, câteodată, democraţia este complicată şi este şi costisitoare, în comparaţie cu simplitatea brutală a sistemelor totalitare.

Sunt de acord, deci, că structura instituţională a democraţiei trebuie să se bazeze pe posibilitatea controlului reciproc al unor organe şi organisme. Dar, totuşi, este adevărat că avem nevoie de mai puţine ministere şi de o transparenţă mult mai mare a activităţii Executivului.

Astăzi, se face un progres considerabil în acest sens. Va fi nevoie, însă, de o analiză în continuare a diferitelor atribuţii şi responsabilităţi. Încă nu avem o viziune destul de clară asupra unui management eficient în acest domeniu.

În timpul diferitelor guvernări - să vă dau un exemplu -, cercetarea a fost când un departament al unui minister, când o agenţie, când un minister separat, când din nou un departament; sau, protecţia mediului, când a crescut, când a slăbit, în funcţie de nevoile politice ale momentului.

Tot aşa va fi nevoie de o interpretare foarte corectă a Corpului de control al Guvernului, care este menit să controleze activitatea guvernanţilor şi nimic altceva. Nu cred că foarte multă lume reuşeşte să se descurce în jungla diferitelor agenţii, servicii, oficii, autorităţi, colegii, consilii, comisii etc.

Prin actuala restructurare se încearcă, cel puţin parţial, şi o aşezare mai raţională a acestor instituţii. Este binevenită, repet, şi reducerea numărului ministerelor.

În general, apreciem că ceea ce ne propune primul-ministru este o schimbare pozitivă şi Uniunea Democrată Maghiară din România va vota modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Vă mulţumesc.

(Aplauze în Grupurile parlamentare ale PSD şi UDMR)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Sigur, trei minute reprezintă un interval de timp ridicol de mic pentru a discuta ceea ce discutăm astăzi.

Din fericire, misiunea mea a fost mult simplificată de faptul că domnul senator Markó a exprimat foarte multe dintre ideile pe care voiam să le exprim şi eu. De aceea, nu le voi repeta pe acestea.

Vreau să spun, de la bun început, legat de interesul direct al grupului nostru parlamentar, că formula actuală în interiorul Guvernului, a departamentului care răspunde de minorităţi, corespunde întru totul voinţei noastre de la începutul acestei legislaturi şi să-mi exprim satisfacţia pentru această formulă, în numele grupului parlamentar.

O discuţie asupra întregii operaţiuni care se face acum de restructurare a Guvernului, repet, în trei minute este imposibilă. De aceea am să punctez câteva idei pe care le consider a fi importante.

Primul lucru pe care vreau să-l spun aici este că nu mai putem discuta asemenea restructurări în termenii clasici în care ele au fost discutate ani de-a rândul şi regret că aproape toate discuţiile care s-au purtat astăzi aici au continuat dulcele stil clasic de a discuta aceste restructurări.

Cred că aici au fost câteva idei importante, pe care noi le sprijinim. Prima dintre ele: ideea trecerii de la o economie bazată pe lohn, la o economie bazată pe produse fabricate în România şi în special pe producţie de proprietate intelectuală. Este o idee foarte preţioasă. Este prezentată cu consecvenţă; va avea nevoie şi de un suport legislativ, însă. Şi este un lucru pe care trebuie să-l operăm urgent.

Nu pierd ocazia, legat de această idee, să-mi exprim satisfacţia pentru menţinerea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în structura Guvernului, pentru că România se află într-o fază de tranziţie către societatea informaţională şi acest minister este garanţia realizării acestei tranziţii.

Regret dispariţia Ministerului Turismului. Era unul dintre pilonii economiei de specializare a economiei româneşti şi cred că ceea ce s-a realizat în ultimii ani în acest domeniu este bine realizat. Sigur, renunţând la o asemenea structură, locul este potrivit în Ministerul Transporturilor, pentru că turismul este strâns legat de infrastructura de transporturi şi aici s-ar putea să primească un impuls în plus, dar, repet, regret faptul că acest minister a fost desfiinţat.

Sper ca proiectul de modernizare, în special în ceea ce priveşte informatizarea învăţământului, să fie continuat aşa cum l-a făcut un ministru de excepţie - şi cred că trebuie spus lucrul acesta: de excepţie. Doamna ministru Andronescu a fost un ministru de excepţie. Sper ca ceea ce a început dânsa să fie continuat, pentru că face parte din proiectul de transformare a României în altceva - într-o societate modernă, informaţională.

Cred că această specializare economică trebuie adâncită. Este una dintre puţinele şanse ca să fie suficienţi bani la buget, pentru a putea vorbi de protecţie socială, pentru a putea vorbi de un trai mai bun pentru toţi. Altfel, putem vorbi la infinit; dacă economia nu produce produse vandabile, vorbim degeaba.

De aceea, ideea specializării este, probabil, cel mai important câştig şi - repet - sper ca această specializare economică să fie accentuată.

Nu pot să ating toate subiectele acestei remanieri, este limpede, în timpul pe care-l am şi, de aceea, mă voi opri aici.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Asistăm astăzi la un act perfect constituţional, legal, oportun, legitim din punct de vedere politic şi eficient, din punct de vedere economic şi social, declanşat de Partidul Social Democrat, de premierul Adrian Năstase.

Este vorba de modificarea structurii şi parţial a componenţei Executivului, tocmai pentru a identifica noi mijloace prin care Guvernul Adrian Năstase să-şi ducă la bun sfârşit programul său, aprobat de Parlament, şi să realizeze obiectivele de integrare în Uniunea Europeană, respectiv de aderare la NATO.

Cei care critică astăzi de pe băncile opoziţiei această măsură -repet, perfect legală din punct de vedere juridic şi legitimă din punct de vedere politic -, uită faptul că, în perioada '97-2000, au procedat la două remanieri şi restructurări guvernamentale succesive, dar nu pe fondul unor succese în actul guvernamental de gestiune a ţării, aşa cum se întâmplă astăzi, ci ca efect al degringoladei din coaliţia politică aflată atunci la conducerea ţării, al disensiunilor şi tensiunilor care caracterizau aşa-zisa colaborare dintre partidele respective şi al rezultatelor dezastruoase în plan economic şi social pe care le înregistra Guvernul în acea perioadă în administrarea ţării.

De ce este nevoie şi de ce partidul nostru, primul-ministru şi-au propus această acţiune în acest moment? Pentru că, aşa cum s-a prezentat în expunerea privind bilanţul celor doi ani de guvernare, România se află într-o etapă calitativ nouă privind realizarea obiectivului de integrare în Uniunea Europeană, şi anume aceea de a accelera şi de a definitiva, până la finele sau până la mijlocul anului următor, negocierile privind toate capitolele specifice în relaţiile cu această uniune economică şi politică.

Este o şansă unică pe care România o are, după aderarea la NATO, ca prosperitatea, ca investiţiile străine de care depinde şi acea transformare a lohnului în producţie naţională pe orizontală şi, sigur, cooperare internaţională ca urmare a acestei acţiuni, deci este investiţia străină o şansă unică pentru dezvoltarea, creşterea competitivităţii economice şi modernizarea ţării. Dar aceste investiţii străine nu vin decât într-un climat economic stabil din punct de vedere politic şi militar, aşa cum este cazul României astăzi, dar şi într-un climat politic, economic, care este dominat de aceleaşi reguli care reglementează, care se aplică în comunitatea economică europeană.

Prin restructurarea guvernamentală se propune şi se realizează, pe de o parte, concentrarea şi creşterea responsabilităţii fiecărui component al noului Executiv, pentru creşterea capacităţii de guvernare a ţării şi a eficienţei administrării ţării. Deci, pe umerii noilor miniştri apasă responsabilităţi, răspunderi, competenţe şi atribuţii suplimentare, dar şi puteri suplimentare, tocmai pentru a putea realiza obiectivele care le stau în faţă.

Astăzi, putem afirma cu toţii că, după doi ani şi jumătate, Cabinetul Adrian Năstase a realizat ceea ce şi-a propus prin Programul de guvernare aprobat de Parlament în decembrie 2000. De aceea, nici nu este necesar un nou program de guvernare; s-a realizat creştere economică de 5% pe an în medie, s-a realizat reducerea ratei inflaţiei de la 40% în anul 2000 la 14% în acest an, raportat decembrie la decembrie, s-a realizat reducerea ratei şomajului de la 10,5% sub 8% în aceste luni. De asemenea, a crescut nivelul de trai al populaţiei cu circa 4-5 procente pe an şi au crescut în mod considerabil de la două luni echivalent importuri la patru luni şi ceva rezervele valutare ale ţării, ale statului la Banca Naţională a României.

Afirmaţiile distinşilor membri ai opoziţiei referitoare la o aşa-zisă încetinire a creşterii economice, la aşa-zise presiuni inflaţioniste, la deficite fiscale sau cvasifiscale, a căror definire probabil că le este mai greu s-o facă - de aceea nici n-au dezvoltat subiectul -, sau la cosmetizarea realităţii statistice, reprezintă simple demersuri politicianiste, demagogice care, sigur, sunt explicabile din perspectiva comparaţiei a ceea ce se întâmpla după doi ani şi jumătate de guvernare din perioada '96-2000: în loc de creştere de 10% în doi ani - o scădere de 10%, adică cu 3,8 miliarde lei, a produsului intern brut; în loc de un şomaj de 7,5% - un şomaj de 12 şi ceva la sută; în loc de o rată a inflaţiei de 14% - o rată a inflaţiei de 57-60% şi aşa mai departe, plus scăderea nivelului de trai al populaţiei cu 4-5% pe an, şi nu creşterea acestuia la acelaşi nivel menţionat anterior.

Cât despre cosmetizarea cifrelor, probabil că dumneavoastră nu realizaţi - cei care faceţi asemenea afirmaţii - că, în condiţiile înregistrării unor asemenea practici nedorite de nimeni, organismele financiare internaţionale - Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială - nu ar fi continuat cu succes, aşa cum se întâmplă în prezent, relaţiile cu România. Aşa încât, să luăm aşa cum se prezintă aceste afirmaţii, deci simple demersuri şi acţiuni politicianiste, de denigrare, cu orice preţ, a actului de guvernare.

Restructurarea Guvernului are ca obiectiv dinamizarea unor importante domenii economice şi sociale sub aspectul activităţii şi al eficienţei acestora.

A menţionat domnul prim-ministru aici că în domeniul sănătăţii se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, a utilizării şi folosirii fondurilor.

De asemenea, în domeniul social se urmăreşte o mai bună distribuire a rezultatelor creşterii economice între diferitele grupuri sociale, pentru ca acea creştere de 5% pe an putere de cumpărare să ajungă în mod natural la toate categoriile de populaţie, precum şi îmbunătăţirea dialogului social cu reprezentanţii societăţii civile pentru identificarea problemelor cu care acestea se confruntă şi soluţionarea lor în mod corespunzător.

În plan administrativ, continuarea reformei la nivel central şi local prin crearea acestui Minister al Administraţiei şi Internelor, împreună cu acest Minister privind coordonarea Autorităţilor de Control, vor realiza intensificarea combaterii luptei contra corupţiei, precum şi a debirocratizării sistemului.

Având în vedere toate aceste considerente, noi, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist, vom vota această restructurare a Guvernului, pentru că ea este de natură să asigure creşterea eficienţei actului de guvernare, îmbunătăţirea administrării ţării şi atingerea obiectivelor strategice, economice şi politice pe care şi le propune Partidul Social Democrat, aliaţii săi la guvernare şi Cabinetul Adrian Năstase.

Nu în ultimul rând, doresc să adresez, în numele Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, mulţumiri şi felicitări membrilor Cabinetului Adrian Năstase care astăzi probabil că-şi vor înceta activitatea, pentru eforturile făcute, pentru eficienţa activităţii şi pentru aportul pe care l-au realizat la rezultatele favorabile ale guvernării ţării în ultimii doi ani şi jumătate, de către Guvernul pe care-l reprezentăm.

Aşadar, vom vota această restructurare a Guvernului şi vă invit şi pe dumneavoastră, spre binele ţării, ceilalţi reprezentanţi în Parlament, chiar şi din opoziţie, să luaţi aceeaşi decizie politică.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

Domnule senator, aveţi la dispoziţie 6 minute.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Încă din decembrie 2000, Partidul România Mare a remarcat supradimensionarea Guvernului, un număr mare de secretari de stat şi, evident, lipsa unui punct de vedere ofensiv în legătură cu corupţia şi cu sărăcia.

Răspunsul pe care l-a dat primul-ministru a minimalizat toate aceste obiecţii, pentru ca, mai târziu, să confirme că ele erau reale, iar astăzi asistăm la o revizuire a punctului de vedere.

Astăzi, primul-ministru Adrian Năstase - în plin eşec executiv, după mine, - se prezintă din nou în faţa Parlamentului, răscroind veşmintele Guvernului. Motivaţia: în scopul îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii guvernamentale pentru asigurarea unui proces decizional accelerat, evident, pentru intrarea în structurile U.E. şi NATO. Este ignorată în această formulă, evident, populaţia României, problematica internă.

Căderea Guvernului Năstase, pentru că despre o cădere mascată este vorba, este urmarea decăderii nivelului de trai şi a presiunilor manifestanţilor care strigă "Jos Guvernul", a moţiunilor opoziţiei, ca şi a presiunilor venite din partea unor factori de opinie foarte puternici din afara României.

Strădania guvernanţilor a fost de a masca această cădere, dar ea nu poate înşela pe nimeni. Este acelaşi Guvern înfrânt, recoafat şi prezentat drept o mare victorie; un Guvern compus din miniştri care s-au ascuns în spatele ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, scos în faţă ca un scut pentru unii miniştri care au dovedit uneori laşitate şi incompetenţă.

Dacă este un Guvern îmbunătăţit, este o întrebare: de ce mai este prezent în acest Guvern ministrul finanţelor, domnul Mihai Tănăsescu? La Moţiunea împotriva fiscalităţii excesive, în Senat, când ministrul de resort a avut de răspuns unor întrebări, cum este aceea a evaziunii fiscale acceptate, a ştergerii de dobânzi, a ştergerii de datorii, domnul ministru al finanţelor a tăcut fără să dea nici un răspuns. I s-a cerut să dezmintă acuzaţiile Presei, care vorbeau despre o sumă decisă de mii de dolari pentru a scuti Media - Pro de anume datorii. Evident că nici în acest caz domnul ministru nu a dat vreun răspuns. N-a dat nici o explicaţie, aşa cum se cuvenea în mod constituţional.

Cu astfel de miniştri nu se poate îmbunătăţi un cabinet şi el nu poate stârni nici încrederea Parlamentului, nici a marelui public, nici a străinătăţii. Basmul restructurării europene guvernamentale nu rezistă celei mai elementare analize. Au fost scoase în faţă câteva ministere mamut, iar în spatele acestui paravan s-au adunat ministerele vechi cu miniştrii vechi.

S-a vorbit despre 12-14 ministere, de o restructurare europeană. În realitate sunt 22, câte avea Guvernul Văcăroiu, care a fost, evident, un guvern mai bun. Această cifră spune totul despre falsa restructurării.

Unul dintre ministere - cel rezultat din fuzionarea fostului Minister al Administraţiei cu cel al Internelor - strânge într-un singur pumn frâiele unei puteri considerabile şi neliniştitoare. Ce are Poliţia cu Administraţia?!

Vin alegerile în 2004, iar poliţia, prefecţii şi primarii - sub comanda unui singur ministru, dovedit ca îngăduitor faţă de abuzuri, - constituie o ameninţare pentru regimul democratic şi pentru normalitatea viitoarelor alegeri locale parlamentare şi prezidenţiale. Care este pasul înainte?

Iată care este problema. Primejdioasa struţo-cămilă a Ministerului Administraţiei şi Internelor prezentată azi satisface o tendinţă de abuz, de dictatură şi de represiune, care se vede în timpul acestei guvernări.

Normal era ca domnul premier Adrian Năstase şi Guvernul său să demisioneze, iar Preşedintele României să dea curs procedurilor constituţionale pentru alcătuirea unui nou Guvern. În acest caz, rolul Parlamentului devenea clar: în faţa lui se prezenta un Guvern nou cu un program nou şi cu o listă nouă de miniştri. Parlamentul ar fi avut de discutat un program şi ar fi expus punctele de vedere necesare. În cazul de faţă, lucrurile sunt tulburi, iar rostul Parlamentului este neclar. Unde este programul prin care Parlamentul poate învesti noul Guvern? În baza programului vechi, care este un program eşuat? Ce-o să facă noii miniştri? De pildă, ministrul educaţiei şi tineretului, domnul Alexandru Athanasiu, va construi în 2004 - care este un an de alegeri - zecile de săli de sport care au rămas restante de la ministrul anterior?

Va reuşi noul ministru al muncii, doamna Elena Dumitru, să rezolve într-un timp atât de scurt şi de încărcat, marile restanţe în ceea ce priveşte problemele muncii şi problemele şomajului?

Nu era normal să se înfiinţeze mai bine un Minister al Şomajului?

Sigur că cinstit era ca, în respectul Constituţiei şi al electoratului român, Guvernul să demisioneze, trecându-se în mod franc la alcătuirea unui alt şi nou Guvern. Altfel, totul devine o comedie politică, menită să mascheze căderea Guvernului.

Nu trebuie să mai spun că am o mare stimă pentru personalităţile din PSD, dar eu cred că plaja de alegere pentru o remaniere reală, o restructurare era mult mai largă.

Vreau să mă opresc asupra Sănătăţii, care este un caz de alertă naţională. Eu mă aşteptam ca la sănătate să fie numit domnul Sorin Oprescu, pe care-l recomanda experienţa lui şi, evident, complexa lui experienţă. Nu este numai părerea mea. A fost ocolit. Îi urez succes noului ministru al sănătăţii, Mircea Beurean, pentru care avem toată stima, dar refuzăm jocul politic pervers prin care s-a alcătuit lista de miniştri.

Poziţia Partidului România Mare astăzi, în 2003, în faţa acestui simulacru de reconstrucţie guvernamentală, nu poate fi alta decât cea din decembrie 2000, cu atât mai mult cu cât Guvernul Năstase şi-a evidenţiat neputinţa şi şi-a sporit eşecurile.

Cerem acestui Guvern să respecte Constituţia, Parlamentul României, iar Preşedintelui României să ceară şi el acelaşi lucru unui premier pesedist care a sfidat adesea concepţia şi democraţia şi, evident, Parlamentul, aşa cum s-a întâmplat şi de această dată.

De ce trebuie să acopere Parlamentul o mutare care, de fapt, coafează numai Guvernul pe care-l conduce domnul Adrian Năstase?

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, domnului senator Adrian Păunescu.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor colegi,

Asistăm astăzi şi, conform opţiunii noastre politice, sprijinim cel mai puternic şi semnificativ moment de debirocratizare radicală a societăţii româneşti, moment care ar trebui urmat de altele pentru a căpăta consistenţă şi pentru a deveni o realitate.

De ce e puternic şi semnificativ acest moment de debirocratizare? Pentru că porneşte de sus, din capul trebii. Se ştie că nici o acţiune umană nu e molipsitoare, dacă nu se bazează pe forţa exemplului personal şi pe forţa exemplului de vârf. Simplificarea atâtor structuri ale executivului trebuie să conducă la transformarea României într-un stat eficient, fiabil şi atoatesimţitoriu. Fac aici observaţia că nu este exclus ca unii miniştri, aşa supraîncărcaţi cum au devenit, să fie şi mai greu abordabili de oamenii de rând, dacă sunt atât de greu de găsit de parlamentarii de rând, chiar şi de nemuritorii de rând. Debirocratizarea trebuie să slujească vieţii mai bune a oamenilor, societăţii, în ansamblu, nu să-i înstrăineze şi mai mult pe oameni, de autorităţile care trebuie să-i reprezinte şi să-i slujească. Ni se pare încurajator felul în care premierul Năstase a înţeles înainte de o eventuală criză cât de importantă este schimbarea. Aş relua o sintagmă pe care am mai folosit-o: "Schimbarea roţilor locomotivei, din mers". Aşa a procedat partidul, din care fac şi eu parte, a schimbat câteva, nu puţine, roţi ale locomotivei din mers. Şi aici o nouă observaţie.

Sper ca, în continuare, Guvernul Năstase să nu consume traverse de sub şinele pe care trebuie să mergem înainte. Să nu consume aceste traverse ca să rezolve chestiuni zilnice, uitând perspectiva. Pot afirma că e un curaj să faci o asemenea schimbare majoră, după cea de-a doua jumătate a perioadei Puterii, care a început de jumătate de an.

Pretind conducerii partidului meu şi Guvernului PSD, de mai multă vreme, ieşirea din tranşei, jocul îndrăzneţ cu albele, eforturi supraomeneşti pentru a ne ţine cuvântul dat la alegeri, caracter şi inspiraţie.

Reafirm cu toată convingerea că România nu poate fi condusă din frână, ci din acceleraţie, în vecinătatea, desigur, a unei frâne bune pe care s-o ştim la locul ei, ca să o folosim la ocazii. dar, ca să iasă din subdezvoltare şi din blestem, România trebuie să-şi relanseze şi să instituţionalizeze vocaţia constructivă, să dea chef de muncă tuturor cetăţenilor ei, să le restituie încrederea în ei înşişi, să creadă în seriozitatea cuvântului dat, să reînceapă cu inspiraţie şi aplicaţie reindustrializarea şi să impună rectitorirea europeană a societăţii, să sporească permanent atenţia pentru cei săraci, să nu înceteze preocuparea stăruitoare pentru muncă, performanţă şi pâine, să construiască o agricultură modernă şi eficientă, nu cum e azi ameninţată de secetă paragină şi neglijenţă. Ţara trebuie condusă de Guvernul său către construcţia de case, şosele, poduri şi toate celelalte, către iniţiative particulare şi către solidaritatea lor, ţara are nevoie de dreptate, de încredere în noi înşine şi de controlul sever asupra banului public.

Acum, mai mult ca până acum, fiecare om de vârf contează. Anamneza e bună, diagnosticul e bun, rămâne să constatăm că tratamentul dă rezultate acum sau niciodată. Adevărul e că domnul Adrian Năstase nu pare deloc timorat de jocurile scenei politice, de face domnia sa atâtea schimbări, atâtea restructurări într-o perioadă în care fiecare om, fiecare gest, fiecare fapt contează şi se numără. Dacă ar fi un joc de box am spune că intrăm sub tirania minutelor periculoase, când fiecare punct contează, fiecare încleştare vrea să se termine fatal. În loc să lucreze cu garda închisă, premierul redeschide bătălia. Draga şi riscanta bătălie pentru România! şi jocul nu e făcut pentru jocuri, ci pentru soluţia cea mai bună. Guvernul Năstase aude, vede, simte ce se întâmplă în ţară. Trebuie să şi acţioneze mai grabnic şi mai eficient!

Unele domenii au mers prost, sănătatea este unul dintre ele. Înţeleg nobleţea premierului care nu-şi atacă, nici la despărţire, colegii de cabinet, dar noi nu avem de ce să n-o spunem: sănătatea a şchiopătat şi nu ne-a făcut glorie. Aşa cum, cred, la învăţământ s-a remarcat o fiinţă dăruită şi bravă care a înţeles cu energie să predea ştafeta. Excepţională prestaţie a avut ministrul Cozmâncă a cărui experienţă pozitivă sper ca, în noua sa formulă, noul minister să o ducă mai departe.

Premierul ne-a prezentat aici un document de etapă, păstrând şi în respectiva adresare către Parlament acelaşi ton cumpătat, aceeaşi măsură a lucrurilor. a considerat bun bilanţul, a notat că sunt destule neîmpliniri. Într-adevăr, există realizări certe, dar, subliniez şi eu aici, e nevoie de revitalizarea stângii social-democrate pe care o reprezentăm, aşa cum nu trebuie ucise în plină tranziţie nici orientările larg cuprinzătoare, de natură să zic multicoloră care au demonstrat supleţea şi inteligenţa Guvernului nostru, în etapa care a trecut. În vremuri tulburi, trebuie într-adevăr instrumente complexe, dar stânga nu trebuie uitată, ea face parte din marca unui partid social-democrat real.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Oricine urcă o înălţime se obişnuieşte repede cu ea şi, curând, i se pare că e la şes. E o atitudine firească a naturii umane, această grabnică adaptare. Şi urmează uitarea înălţimii reale, tocmai străbătute şi cucerite. Da, repet, ar fi normal să ne obişnuim cu locul pe care actualul Guvern a adus ţara. Să ne obişnuim şi să nu uităm. Dar e normal, din păcate, să şi uităm. Aşa cum e firesc să declarăm, fără temei, că am coborât, că suntem în prăpăstii, că ne aflăm în marşarier.

Guvernul Năstase mai are multe de făcut, multe din programul asumat. Aşa e. Dar, spre deosebire de unii din cei care critică, astăzi, la Partidul Social Democrat, faptul că n-a făcut destul, din ceea ce ei, împreună cu partidele lor, n-au făcut deloc, Guvernul Năstase se află pe drumul spre ţintă, se află în exerciţiul funcţiunii sale vitale în serviciul poporului român.

Politica externă coerentă şi eficientă, la care s-au angajat şi preşedintele Iliescu, şi premierul Năstase, şi ministrul Geoană, şi iată, şi alţi miniştri, doamna Hildegard Puwak, domnul Dan Ioan Popescu, domnul Ioan Rus, domnul Miron Mitrea, domnul vasile Puşkaş, e o dovadă că atunci când se munceşte pe drumurile europene, ca un rob, se poate trăi în Europa ca un stăpân.

Urmează acum marile lovituri de politică internă, trebuie oprit ritmul deprecierii oamenilor din teritoriul muncii adevărate. Trebuie redat un statut de eficienţă cercetării ştiinţifice, şi nu ştiu dacă e cel mai inspirat statut, cel acordat de Parlament cercetării în actuala structură guvernamentală, ministrul Valeca fiind un individ remarcabil. Trebuie oprite focurile inutile ale zâzaniei dintre noi şi trebuie pornite focurile purificatoare ale relansării gândirii şi ale renaşterii faptei excepţionale. Trebuie refăcută starea de linişte a oamenilor prin însănătoşirea sistemului sanitar care a ajuns cel mai bolnav pacient al ţării. Reforma în sănătate trebuie să înceapă mâine dimineaţă.

Ar fi fost ruşinos să nu ne ocupăm de pensionari, premierul n-a pierdut aceasta din vedere. Nu e vorba de milă, ci de datorie a generaţiei active faţă de generaţia care a făcut această Românie pe care demolatorii uituci ai anilor 1990 n-au reuşit să o distrugă. Datoria faţă de pensionari ţine de două instanţe, datoria faţă de istorie şi datoria faţă de părinţi. Să împlinim ambele obligaţii.

Ar fi profund social-democrat dacă am reuşi să asigurăm copiilor dotaţi ai categoriilor sărace ale societăţii (şi sunt aşa de mulţi), drumul spre şi prin şcoală fără să-i lăsăm striviţi de mizerie. Aici cred că voi iniţia personal o lege pentru a da o şansă acestor tineri din toată ţara care n-au bani să ajungă nici până la gară, necum cum să înveţe tot ciclul de învăţământ.

Urgenţele istoriei, doamnelor şi domnilor, nu aşteaptă, trebuie să trecem cu violenţă pe partea pozitivă a lucrurilor şi să construim condiţia umană în faţa lumii, să relansăm cercetarea ştiinţifică, solidaritatea socială, descentralizarea. să reducem, drastic după modelul european birocraţia, să dăm autoritate legilor şi autorităţilor. Să redăm dreptul sfânt la cetate culturii. să nu lăsăm Guvernul să se depărteze de popor şi de aleşii poporului. Să ocrotim opoziţia şi să dezvoltăm mecanismele cunoaşterii sociale, să fim pregătiţi de adevăr şi de confruntare, să ne facem cu febrilitate şi seriozitate datoria!

Guvernul Năstase a produs astăzi aici dovada viabilităţii sale, a puterii sale de regenerare, a vocaţiei sale de a nu se lăsa îmbătat de succese şi nici îngenuncheat de insuccese. Schimbarea roţilor locomotivei din mers are loc fără accidente sub ochii noştri.

Să avem grijă, domnule prim-ministru, de linia spre viitor, să nu o sărăcim de traverse, nişte traverse ce pot părea folositoare şi momentului. Avem un prezent, dar avem şi un viitor. Drumul către el trebuie consolidat prin bunul nostru simţ, eficienţa, prin seriozitatea cuvântului dat de noi şi prin toate celelalte traverse cărora trebuie să le dăm viaţa noastră acum.

Am auzit aici că, de fapt, Guvernul a căzut. Aşa este, Guvernul Năstase cade în sus, în propriul său program. Din asemenea căderi se compune saltul înainte către România de mâine. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Am încheiat practic dezbaterile, a fost ultima luare de cuvânt. Doriţi să luaţi cuvântul pe procedură?

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Pe procedură, înaintea votului, da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înaintea votului final. Mai avem până acolo.

Are cuvântul domnul prim-ministru Adrian Năstase pentru a da câteva răspunsuri.

Aveţi la dispoziţie 25 de minute, domnule prim-ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă spun ce am înţeles eu din prevederile Constituţiei, din prevederile regulamentare şi din practica politică, în legătură cu funcţionarea guvernelor. Înţelegerea mea este următoarea. Populaţia, sătulă de ceea ce se întâmplase în perioada 1997-2000, de scăderea averii ţării cu aproape 4 miliarde de dolari, de blocarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, de blocarea relaţiilor cu fondul monetar internaţional, de faptul că eram singura ţară dintre ţările propuse a fi candidate care nu reuşise să elimine vizele înspre vest, a hotărât să dea preponderent votul său reprezentanţilor PSD.

Pe această bază, reprezentanţii PSD în Parlament au dat votul lor de încredere, împreună cu reprezentanţii UDMR şi alţi colegi independenţi sau reprezentanţi ai unor minorităţi naţionale Guvernului pe care îl conduc. Votul de încredere s-a exprimat în legătură cu programul de guvernare şi lista membrilor cabinetului. Acel vot de încredere continuă să existe. Acel vot de încredere s-a încercat a fi blocat, oprit prin nişte moţiuni de cenzură pe care dumneavoastră, cei din Opoziţie, le-aţi încercat. N-aţi reuşit. Ca atare, încrederea, votul de încredere pentru Guvern şi programul de guvernare subzistă. Mă adresez colegilor care sunt jurişti şi care au invocat argumente pe această linie: ceea ce se întâmplă adeseori în procedurile parlamentare, în unele ţări, primul ministru schimbă echipa, schimbă structura Guvernului, considerându-se că votul este de fapt pentru programul de guvernare şi primul ministru; în alte situaţii, s-au făcut remanieri fără participarea Parlamentului la această procedură, alteori s-a folosit procedura Parlamentului.

În momentul de faţă, noi reconfigurăm formula pe care o utilizăm pentru a pune în aplicare în continuare programul de guvernare.

În plus, eu am transmis către Birourile permanente o scrisoare prin care exprimam această intenţie din partea mea şi din partea Guvernului de a modifica structura şi componenţa actualului cabinet.

Birourile permanente au acceptat această procedură şi au introdus acest punct pe ordinea de zi. Din acel moment, problema nu mai este între noi şi cele două Camere, problema era, eventual, între cele două Birouri permanente şi Camerele Parlamentului.

De aceea, în momentul în care domnul senator Petre Roman a ridicat această excepţie, l-am rugat pe domnul ministru Gaspar să transmită rugămintea noastră celor două birouri, de a clarifica această problemă prealabilă înainte de a intra la discuţia pe fond.

Putem să discutăm la infinit despre procedură, putem să acceptăm argumente pentru, pornind de la anumite precedente sau de la anumite modele dintr-o parte sau alta. A intervenit şi o lege nouă, privind organizarea Guvernului. Putem să discutăm şi despre corelarea sau legătura între articolele 36 şi 37. Dar, până la urmă, ceea ce cred eu că este important este de a vedea în ce măsură Guvernul căruia i s-a dat votul de încredere de către Parlament în decembrie 2000 subzistă şi vine în Parlament pentru a cere nişte modificări de structură. Nu vreau să reiau chestiunile de procedură, ele au fost tranşate printr-un vot şi mi se pare că este absolut inutil să reluăm această discuţie. Dar, am vrut, după ce acest vot a fost exprimat, să vă prezint şi un punct de vedere pe care îl formulez şi în calitate de parlamentar şi în calitate de prim-ministru.

În ceea ce priveşte modificările, scrisoarea mea către Parlament nu a fost în sensul de a veni aici în Parlament pentru a face Guvernul împreună, cu tot respectul pentru Parlament. ştiu care este diferenţa dintre prerogativele Parlamentului şi prerogativele primului ministru. Primul ministru este cel care poartă răspunderea şi partidul pe care îl reprezintă în legătură cu performanţa sau neperformanţa echipei care joacă pe teren.

În mod evident, pot să apară nemulţumiri. În mod evident, printr-o moţiune de cenzură, Guvernul, în configuraţia de dinainte sau în configuraţia de acum, putea să fie răsturnat. Dar, în momentul acesta, noi am venit pentru a vă prezenta pentru un vot clar, da sau nu, dacă sunteţi de acord sau nu. Poate nu sunteţi de acord cu această configuraţie. Eu sper că veţi fi de acord, pentru că raţiunile prezentate sunt, cred, susţinute de argumente foarte solide. Unii spun, iată, faptul că restrângem acum sau restructurăm sau schimbăm unele lucruri, arată că ei au avut dreptate acum două mii de ani sau acum trei ani sau acum două luni. Noi nu ne putem raporta la realitate decât în timp real.

Funcţionalitatea Guvernului, a configuraţiei din 2000 a fost verificată prin rezultatele obţinute. Este ceea ce spun şi sondajele de opinie, este ceea ce ne spun şi organizaţiile internaţionale, ceea ce ne spun şi cei cu care ne întâlnim la nivelul oamenilor de afaceri, la nivelul structurilor profesionale, la nivelul populaţiei. În momentul în care populaţia va avea o altă idee, o altă opţiune, dânşii vor dori să se întoarcă la o formulă de colaborare şi de Guvern PNL-PD pentru a se repeta ceea ce s-a întâmplat în perioada 1997-2000, pentru o guvernare de acelaşi tip, sigur, populaţia va decide acest lucru, atunci când va decide.

Deocamdată, ceea ce putem să observăm după aproape 3 ani de guvernare este că noi am rezolvat foarte multe probleme. Ştim că mai sunt probleme de rezolvat şi considerăm că o nouă configuraţie poate să fie utilă pentru aceste lucruri. În plus, considerăm că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe un obiectiv care va avea o valoare simbolică pentru noi ca ţară şi în acelaşi timp o implicaţie practică extraordinară: finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană până în octombrie 2004. Va începe în curând reuniunea de la Salonic. Sunt convins, în urma discuţiilor, pregătirilor, negocierilor pe care le-am purtat, textul referitor la România va fi extrem de încurajator. Va fi însă important ce vom face în lunile următoare pentru a încheia negocierile. Pentru asta avem nevoie de o echipă care să se concentreze mai mult pe această direcţie.

Este firesc ca, în echipa noastră, atunci când apar modificări tactice, de orientare, să apară şi modificări în structura, în forma echipei. Este ceea ce am venit să vă comunicăm. Mi se pare aberant ca atunci când răspundem societăţilor comerciale, celor care se plâng că sunt călcaţi de nenumărate structuri de control, în momentul în care vrem să asigurăm o autonomie care să permită cu adevărat funcţionarea mecanismelor de control într-un mod mai bun şi care să nu reprezinte o hărţuire pentru contribuabili şi pentru oameni de afaceri, să fim bănuiţi de rele intenţii.

Eu cred că trebuie să încercăm să ne acordăm o prezumţie de bună credinţă şi de intenţii bune, pentru ceea ce vrem să facem. Sigur că avem interesul ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă am să vă spun că nu avem şi o componentă politică sau electorală în acţiunile pe care le facem, nu m-aţi crede. Şi nici n-ar fi adevărat, dar aceste lucruri pot să vină în bine sau în rău, în funcţie de ceea ce facem în programul de guvernare. Şi acest lucru îl facem, repet, cu bună credinţă.

Evident că, printr-o politică de spectator, întotdeauna se pot găsi formule mai bune. Întotdeauna ştim mai bine din tribună cine ar trebui să joace pe teren, ştim cine ar trebui să fie coordonator de joc, ştim cine ar trebui să joace pe stânga, cine să joace pe dreapta. Din tribună, sigur, putem să privim lucrurile detaşat. Sunt partide care sunt specializate în politică din tribună.

Sigur că tentaţia populismului este foarte mare. Sigur că tema naţionalismului şi-a pierdut foarte mult din valoare. În momentul în care ".. (Vociferări în partea Grupului parlamentar al PRM.) Nu am numit nici un partid... Nu am numit nici un partid. (Aplauze)

În momentul în care anumite partide n-au mai putut să spună "vin ungurii să ne ia Transilvania", în momentul în care
România a intrat în NATO, în mod evident că tema aceasta nu mai e de vânzare, nu mai poate fi utilizată. E nevoie de o altă temă. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD) Populismul devine o temă, plângem pe umerii poporului că Guvernul nu ştie cum să procedeze.

Voci din sală (Grupul parlamentar al PRM):

Plâng de foame.

Domnul Adrian Năstase:

Iertaţi-mă, am auzit atâtea lucruri de genul acesta, sunt oameni care mor de foame. E adevărat. Dar eu vă rog să ţinem seama că e vorba de o populaţie de 22 de milioane de oameni, trebuie să avem grijă de cei care sunt în situaţii... Vă rog să nu mă întrerupeţi. (Vociferări, gălăgie în sală.) este vorba de oameni care au o situaţie foarte grea şi trebuie să-i ajutăm. Dar trebuie să înţelegeţi că nu putem în doi ani sau trei ani să rezolvăm toate problemele pentru toată lumea. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

O să spuneţi la alegeri care sunt soluţiile dumneavoastră, deocamdată doar criticaţi şi lucrul acesta este cel mai simplu. Este foarte firesc, din tribună, politica asta de spectatori, rezervorul pentru nemulţumiri, este o formulă foarte bună. Dar eu cred că ţara are nevoie de soluţii şi noi vrem să venim cu soluţii la problemele ţării. Dacă le identificăm împreună şi ştim mai bine care sunt problemele, vom găsi soluţii mai bune.

Din acest punct de vedere, eu consider că multe dintre aspectele care au fost discutate aici reprezintă nişte teme care nu au nici un fel de justificare. Faptul că mergem pe o formulă europeană privind ministerul administraţiei şi internelor intră sub bănuiala că vrem să transferăm gradele care nu mai există la interne la administraţie. Este o aberaţie. Vrem să rămânem în modelele staliniste? Dacă sunt unii care doresc acest lucru, să spună foarte clar. Noi venim cu variante moderne care sigur că prezintă riscuri, ştim foarte bine. Dar noi ne asumăm aceste riscuri. Ştim că prin unirea celor două ministere vor apare foarte mulţi nemulţumiţi. Noi vom avea aceste probleme. Deci riscurile sunt pentru noi, pentru guvernare şi pentru noi ca partid. Pentru că prin restructurări, prin restrângerea de personal în anumite situaţii, aceste probleme se vor răzbuna asupra noastră, dar este important ca oamenii care nu vor mai fi necesari în aceste structuri să intre pe ceea ce este o acţiune necesară, în special în contextul procesului de integrare europeană. De aceea, eu nu cred că sunt justificate temerile de acest gen. Ne spun unii colegi acum că România rămâne cea mai săracă ţară dintre ţările candidate. Este adevărat, dar putem să spunem, în acelaşi timp, că în 2000 România era mai săracă decât fusese în 1996, iar acum este mai bogată decât era în 2000. (Aplauze)

Aş vrea să le mulţumesc colegilor de la UDMR care au sprijinit în permanenţă Guvernul. (Aplauze) Avem adeseori puncte de vedere diferite asupra multor probleme, am avut şi vom avea în continuare, dar am încercat să avem un dialog corect, loial şi din acest punct de vedere consider că felul în care UDMR-ul a reuşit să facă un efort pentru a înţelege şi punctele de vedere ale Guvernului a fost extrem de important. În plus, aş vrea să remarc faptul că în aceşti ani noi am reuşit să îmbunătăţim fundamental relaţiile cu doi vecini. Cu Ungaria şi cu Bulgaria.

Vă rog să vă aduceţi aminte stadiul relaţiilor cu aceste ţări acum câţiva ani. Aceste lucruri fac parte din contextul actual european în care funcţionăm. Sigur, putem să nu acceptăm aceste constrângeri. Putem să încercăm să construim în continuare ziduri pentru o citadelă care să rămână izolată în această vâltoare, în aceste dezbateri care se petrec în lume şi în Europa. Dar eu nu cred că putem să acceptăm pentru destinul României o astfel de abordare.

Sigur că facem greşeli, am făcut, pe unele le-am recunoscut, pe unele le descoperim în timp, dar acest lucru este inevitabil. Sunt aşa de multe lucruri care încă nu funcţionează, sunt aşa de multe instituţii care unele au fost construite înainte de 1989, altele în 1990, altele în 1996, altele în 1999. Va fi nevoie de foarte multă atenţie la nivelul Consiliului Legislativ şi al Parlamentului, pentru a construi codurile care să sistematizeze legislaţia şi care să simplifice, de la taxe şi impozite până la conduita electorală. Toate aceste lucruri le vom face împreună. Sunt absolut convins.

Dar, la acest moment, am venit în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta şi punctul nostru de vedere legat de dorinţa de a face ca lucrurile să meargă şi mai bine. Sunt convins că unii dintre cei aflaţi în sală consideră că Guvernul Văcăroiu a funcţionat foarte bine. Sunt absolut de acord cu acest lucru. E adevărat că au fost unele segmente la cultură care nu au funcţionat aşa de bine, dar dincolo de aceste detalii, există lucruri care, fără îndoială, ne pot, şi alte lucruri care ne pot uni în ceea ce priveşte abordarea pentru viitor.

De aceea, eu cred, stimaţi colegi, stimaţi prieteni, că acesta este un moment în care puteţi să confirmaţi şi din punctul de vedere al noii configuraţii a Guvernului, votul de încredere pe care l-aţi dat în anul 2000, la sfârşitul anului 2000, atunci când aţi votat lista Guvernului şi programul de guvernare şi, iată, se poate spune după 3 ani că nu aţi greşit.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Luaţi loc domnule senator Vadim Tudor. V-am spus că vă dau cuvântul după, pentru că aşa am convenit, ca înainte de trecerea la votul cu bile, vă dau cuvântul pe procedură. Deci, vă dau cuvântul pe procedură, domnule senator Vadim Tudor, înainte de votul final, aşa cum am stabilit împreună.

Stimaţi colegi, aveţi în faţă proiectul de hotărâre.

Dacă la titlu sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Votul final va fi vot cu bile. Înainte de a trece la votul cu bile, vă dau cuvântul pe procedură, domnilor.

Domnule senator Vadim Tudor, vă rog să luaţi loc. Aşa am convenit, şi, vă rog, suntem în procedura de vot.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu aţi înţeles ce vrem noi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dumneavoastră puteţi să vreţi multe. Înainte de votul final, domnule senator Vadim Tudor, vă dau cuvântul să vă exprimaţi punctul de vedere.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Nu, nu, să ne daţi cuvântul înainte de orice fel de vot. Vrem să ne exprimăm împotriva ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte, nu se poate să ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Chiliman, fiţi creştin-ortodox. (Aplauze.)

Poftiţi, domnule senator Vadim Tudor, aveţi două minute pentru a vă prezenta acest punct de vedere.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Sunteţi în eroare ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău, normal n-ar trebui.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Îmi pare rău că s-a ivit discuţia asta inutilă, dar pentru a anunţa ce dorim noi, grupurile parlamentare ale Partidului România Mare, să facem, vreau să spun, cum mi-aţi zis dumneavoastră, în două minute, care sunt motivele care ne determină să adoptăm o asemenea atitudine.

Domnul prim-ministru a invocat aici faptul că Opoziţia spunea că acum 2000 de ani ar fi avut dreptate ... Nu a fost vorba de acum 2000 de ani, ci de anul 2000, în decembrie, când, la invitaţia preşedintelui Ion Iliescu, delegaţia Partidului România Mare a fost acolo şi textual i-am spus domnului preşedinte că este cel mai mare şi cel mai disproporţionat Guvern din Europa. Avem mai multe ministere decât au Statele Unite ale Americii, care sunt de vreo 14 ori mai mari decât noi.

Am spus asta pentru că este o procedură care ne determină să adoptăm această atitudine.

Voci din partea PSD:

Nu este adevărat! (Bătăi cu pumnii în masă, vociferări.)

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă rog mult, nu mă boicotaţi.

Domnule preşedinte Văcăroiu, dacă dumneavoastră nu puteţi impune ordine şi linişte, o să-l rog pe preşedintele partidului să-şi potolească parlamentarii, pentru că nu se poate vorbi aşa. Noi cerem ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule preşedinte, mai aveţi un minut şi jumătate, vă rog foarte mult.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Păi, mai avem un minut când m-au întrerupt! Am impresia că se transmite la televiziune şi vă vede o ţară întreagă cum boicotaţi ...

Voci sală:

S-a închis!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

A, s-a închis programul la televiziune? E bine, e bine atunci. Sunteţi în grafic. Atunci pot să vă spun vreo două. (Râsete din partea Opoziţiei.)

Domnule preşedinte Văcăroiu, Partidul România Mare a hotărât să se retragă de la vot, pentru că refuzăm să participăm la această mascaradă. Guvernul a pierdut legătura reală cu Ţara. Este incapabil să rezolve problemele acestei ţări şi atunci inventează probleme, cum este această problemă de procedură pe care v-o spun eu acum. Vă convoacă pe dumneavoastră periodic, şi vă dă tema de lucru. Şi dumneavoastră vă supuneţi, ca să intraţi în Parlament şi anul viitor sau în 2005.

Lucrurile sunt foarte simple, şi de aceea ne retragem de la acest vot, pentru că noi nu suntem marionetele nimănui. Printr-o propagandă sufocantă şi prin malaxorul maşinii de vot, PSD vine cu un nou Guvern, care ar trebui să prezinte un nou program de guvernare. (Vociferări, bătăi în masă.)

Vă plac comportamentele astea, domnilor? Ce sunt ele, social-democrate, europene?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Vadim Tudor, aţi avut 18 minute la dispoziţie. Aţi venit pe procedură, vă rog eu să încheiaţi.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule preşedinte, noi adoptăm o măsură pe care o considerăm radicală, pentru că nu se mai poate merge înainte cu bătaia asta de joc împotriva Parlamentului şi a Constituţiei. Dumneavoastră trăiţi într-un alt plan, nu în planul vieţii reale. Imediat cum ieşiţi de aici, din birourile cu aer condiţionat, şi ieşiţi afară, vă huiduie lumea. Aia este "Ţara reală". Şi nu vreţi. Aici mă huiduiţi voi pe mine. Vă spun eu, că afară vă huiduie lumea pe voi.

În concluzie, domnule preşedinte, am să vă dau un citat dintr-un bun preşedinte american, Ronald Reagan: "Rolul Constituţiei este să apere poporul de Guvern". Guvernul siluieşte Constituţia în permanenţă. Şi, vă mai dau ceva, în încheiere, un proverb indian: "Cu cât se urcă maimuţa mai sus în copac, cu atât mai mult îşi arată fundul". Vă mulţumesc. (Aplauze di partea Opoziţiei. Huiduieli, bătăi în masă.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Norica Nicolai, tot de procedură, da? Bun. Vă rog, nu declaraţie politică. Aveţi două minute.

Doamna Norica Nicolai:

Cred că nu merită această procedură neconstituţională o declaraţie politică.

Domnule preşedinte,

Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal solicită eliminarea din textul hotărârii Parlamentului a lit.c), în conformitate cu care vor fi revocaţi din funcţia de membru al Guvernului următorii miniştri - şi se dă lista miniştrilor revocaţi.

Domnule preşedinte, în finalul acestei hotărâri se face apel la dispoziţia art.85 alin.2 din Constituţie, care prevede faptul că, în caz de remaniere, revocarea miniştrilor se face de către şeful statului, la propunerea prim-ministrului, prin decret prezidenţial.

Astăzi, veţi crea un precedent constituţional absolut periculos. Veţi pune bazele transformării, dincolo de Constituţie, a României, dintr-o republică semiprezidenţială într-una parlamentară. Este atributul exclusiv al domnului prim-ministru să recomande revocarea miniştrilor, şi atributul exclusiv al preşedintelui României să revoce parlamentari. Acest text de la lit.c) este în afara Constituţiei, şi dacă Parlamentul îl va aproba, grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal nu vor participa la sfidarea, încă o dată, cu ocazia încercării de restructurare a Guvernului, a Constituţiei României.

Nu există restructurare, nu există reforme în afara respectării legilor constituţionale şi a regulilor democratice. (Aplauze di partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Timiş, luaţi loc acolo. Îl rog şi pe domnul Boc să ia loc. Vă rog eu foarte mult. Suntem totuşi în Parlamentul României, şi nu se ridică fiecare în picioare să vină la tribună.

Stimată colegă, doamna senator Norica Nicolai, vreau să reţineţi următorul lucru: eu cred că amândoi cunoaştem regulamentele care condiţionează funcţionarea Parlamentului. Intrăm în procedura pentru a vota articol cu articol. N-am înţeles intervenţia dumneavoastră. Eram la titlul hotărârii. Deci, intervenţia puteaţi s-o faceţi atunci când discutam art.1. efectiv nu am înţeles nemulţumirea pe care o aveţi.

Aşa s-a procedat în '98: s-a încălcat Regulamentul Camerelor comune şi nu s-a votat articol cu articol; s-a trecut la votul cu bile a hotărârii, care este cu totul altceva. Am aici stenograma. Vă rog, dacă pe probleme de procedură ...

Domnule deputat Boc, aveţi cuvântul. Aveţi două minute.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat nu vor participa la acest simulacru de democraţie parlamentară şi de sfidare a procedurilor constituţionale. În statul de drept autentic guvernează, nu majoritatea, ci dreptul. Statul de drept se defineşte prin subordonarea tuturor, inclusiv a majorităţii, faţă de drept. Or, astăzi, am asistat şi asistăm la sfidarea Constituţiei, la transformarea acesteia într-o simplă barieră de hârtie în faţa tăvălugului PSD.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, în consecinţă, nu vor participa la votul care se exprimă prin bile, potrivit Constituţiei, şi, în consecinţă, se vor retrage.

De asemenea, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat apreciază că această restructurare sau remaniere, această struţo-cămilă, cum o putem numi, nu este în interesul românilor, nu este în interesul cetăţenilor, ci este doar în interesul PSD-ului. Acest lucru este dovedit de faptul că nu se produce şi nu se propune un alt program de guvernare. Reformele falimentare din domeniul sănătăţii, învăţământului, justiţiei sunt menţinute în continuare. (Manifestări zgomotoase, rumoare.)

Or, în aceste condiţii, nu putem fi părtaşi în continuare la un demers neconstituţional, contrar intereselor cetăţenilor. Vă mulţumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, o singură precizare, dacă vorbiţi despre democraţie, să ştiţi că democraţia se exprimă prin vot.

(Aplauze din partea Puterii. Grupurile parlamentare ale PRM, PNL şi PD au părăsit sala de şedinţă la ora 13,35.).

Stimaţi colegi, continuăm lucrările noastre. Sigur, atunci când nu ai forţa argumentelor şi nu ai forţa votului, se întâmplă ceea ce vedeţi. Aşa este, din păcate. Aşa este înţeleasă democraţia.

Trecem la titlul hotărârii. Dacă sunt obiecţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vă rog să număraţi, ca să dăm votul exact.

S-au numărat 284 de voturi pentru. Nu avem abţineri, nu avem voturi împotrivă.

La art.1 Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Cine este pentru? 284 voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

284 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.

La art.2, vă rog, sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

284 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.

Conform prevederilor Regulamentului şedinţelor comune, votul hotărârii, în ansamblu, se derulează prin vot secret cu bile.

Vom începe cu Camera Deputaţilor. (Vociferări din partea membrilor Senatului.)

Rog secretarii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor să poftească aici.

Stimaţi colegi, rugămintea este să aveţi puţină răbdare şi ne vom mişca destul de operativ.

Vreau să reţineţi procedura de vot. Deci, aveţi două urne. Veţi primi o bilă albă, una neagră. Bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră este vot pentru. Bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă este vot împotrivă.

Vă rog, daţi citire colegilor deputaţi, domnule secretar Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

- Abiţei Ludovic - Absent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Ana Gheorghe - Prezent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Prezent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armaş Iosif - Prezent
- Arnăutu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Baban Ştefan - Absent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Absent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Prezent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Bartoş Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeţ Dumitru - Absent
- Bălăşoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Absent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeş Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boc Emil - Absent
- Bogea Angela - Absentă
- Boiangiu Cornel - Prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - Absent
- Böndi Gyöngyike - Prezentă
- Borbely Laszlo - Prezent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Absent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brudaşca Damian - Absent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Absentă
- Buzatu Dumitru - Prezent
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Prezent
- Cazimir Ştefan - Prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Prezent
- Cherescu Pavel - Prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriţă Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Absent
- Ciupercă Vasile Silvian - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cladovan Teodor - Absent
- Cliveti Minodora - Absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Absent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creţ Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crişan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Prezent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dinu Gheorghe - Absent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobre Victor Paul - Absent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoş Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - Prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezent
- Duţu Constantin - Absent
- Duţu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Absent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Absent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Absent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingăraş Georgiu - Prezent
- Giuglea Ştefan - Prezent
- Godja Petru - Absent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraş Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Haşotti Puiu - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Absent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Absent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Absentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Absentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Absent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ştefan - Absent
- Lăpuşan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepşa Victor Sorin - Absent
- Longher Ghervasen - Absent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Absent
- Maior Lazăr Dorin - Prezent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezent
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Absent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Mera Alexandru Liviu - Absent
- Merce Ilie - Absent
- Meşca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - Prezent
- Mincu Iulian - Absent
- Mircea Costache - Absent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Miţaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Absent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoş Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Absent
- Moiş Văsălie - Absent
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Absent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Prezent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacşu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamţu Horia Ion - Prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - Absent
- Nica Dan - Prezent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Absent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Absent
- Niţă Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Absent
- Olteanu Ionel - Absent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Paşcu Ioan Mircea - Prezent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Păşcuţ Ştefan - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Pécsi Ferenc - Prezent
- Pereş Alexandru - Absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruş Octavian Constantin - Prezent
- Pleşa Eugen Lucian - Absent
- Pop Napoleon - Absent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Popa Constanţa - Absentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu Ioan Dan - Prezent
- Popescu Costel-Eugen - Absent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Prezent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - Absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Absent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Priboi Ristea - Absent
- Purceld Octavian-Mircea - Absent
- Puşcaş Vasile - Prezent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Grigore Emil - Absent
- Roşculeţ Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Absent
- Rus Ioan - Prezent
- Ruşanu Dan Radu - Absent
- Sadici Octavian - Absent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuţ - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Prezent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezent
- Stanciu Anghel - Absent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănişoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - Absent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Şnaider Paul - Absent
- Ştefan Ion - Prezent
- Ştefănescu Codrin - Prezent
- Ştefănoiu Luca - Prezent
- Ştirbeţ Cornel - Absent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tărâţă Culiţă - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ştefan - Prezent
- Timiş Ioan - Prezent
- Toader Mircea Nicu - Absent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Ţibulcă Alexandru - Prezent
- Ţocu Iulian Costel - Prezent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Lia Olguţa - Absentă
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Vişinescu Marinache - Absent
- Voicu Mădălin - Prezent
- Voinea Olga Lucheria - Prezentă
- Voinea Florea - Prezent
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

Mai este cineva care nu a fost strigat? Nu.

Domnul Paul Păcuraru:

- Acatrinei Gheorghe - absent
- Alexa Constantin - prezent
- Alexandru Ionel - absent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Badea Dumitru - absent
- Balcan Viorel - prezent
- Bădulescu Doru Laurian - prezent
- Bălan Angela Mihaela - absentă
- Bălălău Constantin - absent
- Belaşcu Aron - absent
- Belu Ioan - absent
- Bichineţ Corneliu - absent
- Bindea Liviu-Doru - absent
- Bîciu Constantin - absent
- Brădişteanu Şerban Alexandru - prezent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunduc Gheorghe - absent
- Buzatu Gheorghe - absent
- Cârciumaru Ion - absent
- Ciocan Maria - absentă
- Ciocârlie Alin Teodor - prezent
- Codreanu Dumitru - absent
- Constantinescu Dan - absent
- Constantinescu Eugen Marius - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - absent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
- Dumitrescu Viorel - absent
- Duţă Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fabini Herman Armeniu - absent
- Făniţă Triţă - prezent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filipaş Avram - prezent
- Filipescu Cornel - absent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - absent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hârşu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - absent
- Hriţcu Florin - prezent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - absent
- Iorga Nicolae Marian - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Iustin Mircea Teodor - absent
- Kereskeny Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - absent
- Lupoi Mihail - absent
- Maghiar Teodor - prezent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona Ana Maria - prezentă
- Marko Béla - prezent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ştefan Gheorghe - absent
- Mihornea Mircea - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - absentă
- Nicolescu Constantin - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Opriş Octavian - prezent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - prezent
- Paştiu Ioan - absent
- Păcurariu Iuliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - nu votează, conform deciziei grupului
- Pătru Nicolae - absent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - absent
- Petre Ştefan - prezent
- Petre Maria - absentă
- Petrescu Ilie - absent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - absent
- Pop D.Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Laurenţiu-Mircea - prezent
- Predescu Ion - prezent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George Mihail - prezent
- Pujină Nelu - absent
- Puskás Valentin Zoltán - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Rece Traian - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - absent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Sârbulescu Ion - absent
- Seche Ion - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Sin Niculae - prezent
- Sógor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezentă
- Stănoiu Rodica Mihaela - prezentă
- Stoica Fevronia - absentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Şelaru Rodica - prezentă
- Ştefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Toma Constantin - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - absent
- Verestóy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - absent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luaţi urnele. Membrii Birourilor permanente, la sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor. Vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Până se va realiza operaţiunea de numărare a voturilor, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint o notă cu privire la legile care sunt depozitate la secretarii generali ai celor două Camere, în vederea posibilităţii dumneavoastră de a uza de dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

Este vorba de următoarele legi:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat;
• Legea pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2003 privind vânzarea unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române S.A.;
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2002 pentru modificarea articolului 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a Societăţii Comerciale "Combinatul Siderurgic Reşiţa" - S.A.;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a societăţii comerciale "Combinatul Siderurgic Reşiţa" - S.A.;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2003 pentru prorogarea unor termene prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003,a unui ajutor în îngrăşăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaţă totală de până la 2,5 ha;
• Legea privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale;
• Legea privind înfiinţarea Universităţii Ecologice din Bucureşti;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995;
• Legea pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înfiinţarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană din octombrie 1997 şi aprobate la cea de-a 113-a sesiune a Consiliului Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) din 4-6 noiembrie 1997;
• Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru Implementarea în comun (JI) şi a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităţilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăraş - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judeţul Braşov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001;
• Legea privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 1 aprilie 2003;
• Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe;
• Legea privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind statutul forţelor României în statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 şi 11 martie 2003;
• Legea pentru aderarea României la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive, în forma modificată. Adoptată la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996) şi la Protocolul adiţional privind armele laser care pot provoca orbirea (protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenţiei privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980;
• Legea pentru ratificarea Convenţiei consulare între România şi Republica Macedonia, semnată la Skopje la 6 noiembrie 2002;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaţionale, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2002;
• Legea pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
• Legea privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate;
• Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

  Aşteptaţi, în continuare, rezultatul votului. (Pauză pentru numărarea voturilor).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului secretar Niţă Constantin pentru a prezenta procesul-verbal cu rezultatul votului.

Domnul Constantin Niţă:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra Proiectului de Hotărâre a Parlamentului privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

În temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret, cu bile, asupra Proiectului de Hotărâre a Parlamentului privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului şi au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 482;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 274;
• numărul total de voturi exprimate: 274;
• numărul de voturi anulate: 0;
• numărul total de voturi valabil exprimate: 274. Din care, voturi pentru: 267; voturi contra: 7. (Aplauze)

Ca urmare a faptului că din totalul de 482 de parlamentari au fost prezenţi şi şi-au exprimat votul 274, din care 267 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea deputaţilor şi senatorilor, Parlamentul României adoptă Proiectul de Hotărâre a Parlamentului privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Semnează Birourile permanente ale celor două Camere. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Felicitări!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Daţi-mi voie să vă felicit şi să vă dorim succes în continuare!

Declarăm închisă şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,15.