Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Deschid lucrările Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, convocată în temeiul art.63 alin.2 şi 3 şi art.114 alin.4 din Constituţia României, precum şi al art.78 alin.2-4 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 261 deputaţi, sunt absenţi 83 de deputaţi, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 13 deputaţi.

Cvorumul de lucru legal pentru votul final este de 173 deputaţi.

Pentru început urmează să aprobăm ordinea de zi şi programul de lucru al Camerei Deputaţilor pentru această sesiune extraordinară care v-au fost difuzate în proiect.

Dacă la ordinea de zi sunt observaţii sau comentarii.

Domnule Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, bine ne-am regăsit.

Vreau să vă semnalez numai că în ceea ce priveşte convocarea acestei sesiuni extraordinare, există nişte disonanţe formale care, spun eu, n-au caracterizat niciodată activitatea Camerei Deputaţilor.

E bine să se ştie că, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, semnalez aceste disonanţe, dar, pentru că e vorba de un formalism excesiv şi noi suntem pentru un formalism lucrativ, nu ne vom opune la adoptarea acestei ordine de zi, în pofida extremismului cu care ne gratulaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumim, domnule Bolcaş, pentru atitudinea constructivă pe care o aveţi faţă de lucrările Camerei Deputaţilor, cu care, văd că este de acord şi domnul Tudor, colegul dumneavoastră.

Domnule Boc, vă rog. Nu aţi cerut cuvântul, dar vi-l dau.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În câteva cuvinte o să expun poziţia Grupului parlamentar al Partidului Democrat faţă de proiectul ordinii de zi a acestei sesiuni extraordinare.

În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că în această vară am asistat la o bulversare fără precedent al raporturilor constituţionale şi Guvernul Adrian Năstase...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, am o rugăminte, deci vă referiţi strict la ordinea de zi, la aceste probleme. Declaraţiile politice, eu ştiu, începând de luni, când intrăm în sesiune ordinară, vă stau la dispoziţie.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Emil Boc:

Trebuie să constat faptul că pe ordinea de zi sunt nişte ordonanţe de urgenţă care vrând-nevrând sunt emise de Guvernul Adrian Năstase, deocamdată. Şi, cu alte cuvinte, trebuie să fac referire la aceste ordonanţe de urgenţă pe care noi le vom discuta în această sesiune extraordinară, deci, tot la nivelul acesta de a constata şi a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că această sesiune extraordinară este datorată faptului că mai multe ordonanţe de urgenţă au fost emise în perioada vacanţei parlamentare şi că spiritul Constituţiei a fost încălcat. Acest spirit al Constituţiei ar fi cerut ca imediat după adoptarea de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă, Parlamentul să fie convocat imediat în sesiune extraordinară pentru a aproba sau respinge aceste ordonanţe de urgenţă.

Noua Constituţie, pe care o discutăm acum, vine şi stabileşte un termen mult mai precis, de 5 zile. Din nefericire, Cabinetul Adrian Năstase şi Parlamentul şi opţiunea majorităţii nu a fost de aceeaşi părere şi ordonanţele au fost emise, ordonanţele de urgenţă, dar n-au fost discutate.

Pentru prima dată, un guvern după 1989 abuzează de ordonanţe de urgenţă în perioada vacanţelor parlamentare, fără să convoace Parlamentul imediat în sesiune extraordinară tocmai pentru a analiza sau nu impactul situaţiei excepţionale care a stat la baza ordonanţelor de urgenţă.

Putem constata cu această ocazie un efort şi un spirit pompieristic de lucru. Practic, această convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară are doar un caracter festivist, pentru că ea trebuia făcută mult mai devreme. Dacă nu a fost făcută atunci, putea fi amânată pentru sesiunea ordinară obişnuită, pentru că, altfel, reprezintă doar o cheltuială inutilă.

Sub raport procedural, iarăşi putem constata că avem pe ordinea de zi, aşa cum s-a spus aici, un proiect de ordonanţă cu care încă nu am fost sesizaţi. El este în dezbatere la Senat. În mod normal, el nu ar avea ce căuta în această ordine de zi.

În al treilea rând, doresc să subliniem faptul că există o lipsă de coordonare fără precedent. Avem pe ordinea de zi astăzi în dezbatere proiecte de ordonanţă unde nu există încă raportul comisiei parlamentare. Este inacceptabil să fim chemaţi în sesiune extraordinară ca mâine să ne întâlnim să lucrăm în comisii. Sesiunea extraordinară să convoacă precis, punctual pe un proiect care deja are rapoartele şi trebuie discutate în plenul Camerei Deputaţilor. Se puteau convoca comisiile oricând pentru a se analiza şi a se prezenta astăzi aceste rapoarte. Iată încă un impediment, iată încă o greşeală în abordarea acestei sesiuni extraordinare.

Sunt însă proiecte importante pe care Partidul Democrat le susţine. Ne referim la Ordonanţa de urgenţă cu privire la pensiile agricultorilor, pe care am susţinut-o atât înainte de adoptarea ei prin semnături, cât o vom susţin şi în Parlament. E motivul pentru care vom vota pentru această ordonanţă de urgenţă, vom vota şi pentru această ordine de zi, pentru că ea face parte implicit din ordinea de zi, dar atragem încă o dată atenţia puterii că actuala Constituţie, atâta vreme cât mai este în vigoare, nu este o simplă barieră de hârtie care să nu fie respectată.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc şi eu, domnule Boc.

Alte probleme, dacă sunt? Dacă nu, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere şi un vot împotrivă, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Înainte de a trece la primul punct al ordinii de zi, vreau să vă prezint informarea privind iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Am rugămintea la colegii noştri care fac parte din Comisia Constituţională să se deplaseze la Senat pentru a susţine acolo Proiectul de Constituţie. E valabil şi pentru domnul Boc treaba asta.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 august 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 10 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 10 iulie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, pentru măsura Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului Finalizarea lucrărilor şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 şi la Bucureşti la 11 martie 2003, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 şi la Bucureşti la 10 octombrie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 şi la Bucureşti la 11 martie 2003, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă şi celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 13 mai 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

5. Proiectul de Lege privind asocierea Guvernului României la Institutul European din Washington şi plata cotizaţiei de membru, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică externă; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 şi la Bucureşti la 11 martie 2003, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea şi modificarea sistemului de canalizare şi a sistemului de furnizare şi tratare a apelor reziduale în Arad pentru protejarea râului Mureş, în România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

7. Propunerea legislativă privind statutul medicului de medicina muncii şi organizarea serviciilor de medicina muncii, iniţiată de 9 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 septembrie 2003.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

9. Propunerea legislativă privind constituirea şi funcţionarea comunităţilor urbane, iniţiată de 2 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

10. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi sociale, iniţiată de 2 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

11. Propunerea legislativă pentru soluţionarea spaţiilor de locuit ale cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, iniţiată de 15 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.20 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, iniţiată de 6 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 15 septembrie 2003.

13. Propunerea legislativă privind conferirea decoraţiilor cu însemne de război, iniţiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile, după care comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

14. Propunerea legislativă privind declararea Complexului muzeal "Casa memorială Octavian Goga" de la Ciucea, jud. Cluj drept obiectiv de patrimoniu de importanţă naţională, iniţiată de 3 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

15. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de medic dentist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea colegiului medicilor dentişti din România, iniţiată de domnul deputat Ovidiu Brânzan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

16. Propunerea legislativă de modificare a Legii 111/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, iniţiată de domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

17. Propunerea legislativă privind amendamentul la art.9 alin.(4) din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea, şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, republicată, pentru menţinerea în activitate a medicilor de familie stabiliţi în mediul rural de cel puţin 5 ani şi după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, iniţiată de 18 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi din Cartea II, Titlul II din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr.198/2002, iniţiată de domnul deputat Dorel Bahrin.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

20. Propunerea legislativă privind Amendament la Legea 586/2002 pentru modificarea art.1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, iniţiată de domnul deputat Dorel Dorian.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

21. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

22. Propunerea legislativă pentru abrogarea Titlului III al Cărţii II din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

23. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr.310/2002, iniţiată de 2 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.39 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de 6 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iniţiată de 5 deputaţi.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

26. Propunerea legislativă privind regimul mormintelor, cimitirelor şi operelor comemorative de război şi înfiinţarea Societăţii Naţionale pentru Cinstirea Eroilor, iniţiată de domnul deputat Puiu Haşotti.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

27. Propunerea legislativă privind clasificarea societăţilor naţionale şi a regiilor şi pentru stabilirea nivelurilor maxime de salarizare a conducătorilor acestora, iniţiată de 10 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

28. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Porumbenii, judeţul Harghita, prin reorganizarea comunei Mugeni, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

29. Propunerea legislativă privind modificare legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, iniţiată de domnul deputat Ioan Mihai Năstase.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi din Cartea II, Titlul I din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iniţiată de 5 deputaţi.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.115/1996 modificată şi completată prin legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi în mediul de afaceri şi prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iniţiată de 5 deputaţi.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

32. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă pentru asigurarea asistenţei medicale în regim de continuitate, iniţiată de 5 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: - Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 octombrie 2003.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iniţiată de domnul deputat Emil Boc.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2003 pentru completarea articolului 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

35. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/1997 privind transportul naval, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.49/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibili pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Deva - S.A. şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Braşov, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

38. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.54/2003 privind acordarea de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului către Societatea Comercială ARO S.A. Câmpulung a unor sume de bani necesare finalizării unor contracte comerciale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 septembrie 2003.

39. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 precum şi a contului de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege se propun a fi sesizate, în vederea avizării, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 august 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 66/2003 privind modificarea unor dispoziţii din Codul de procedură penală.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Stimaţi colegi, am citit informarea privind iniţiativele legislative.

Trecem, în continuare, la dezbaterea primului proiect de lege, cel pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor art.100 şi 111 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterilor acestui proiect.

Dacă din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este cineva?

Vă rog să propuneţi timpii pentru dezbaterea proiectului de lege.

Doamna Carmen Dimitriu, sau domnul Bolcaş sau cine este vicepreşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Să ia cuvântul domnul Boc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc nu mai este în sală.

Doamna Carmen Dimitriu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că nu sunt probleme deosebite, propun 5 minute timp de dezbatere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul proiect de lege pe care îl supun aprobării dumneavoastră este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, nr. 21/1991.

Doamna Carmen Dimitriu, vă rog.

Doamna Carmen Dimitriu:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că în acest raport avem două amendamente redacţionale propuse de colegul nostru Ştefan Cazimir, propun ca timp de dezbatere 10 minute în vederea prezentării acestora şi supunerii lor la vot plenului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, din Capitolul "Amendamente admise", din cadrul raportului Comisiei juridice, pct. 1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Nu sunt observaţii.

Dacă aveţi observaţii la pct. 2?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Nu sunt.

Dacă la pct. 3 aveţi observaţii?

Vă rog, domnule Brudaşcu.

Domnul Damian Brudaşca:

Dacă tot este vorba de o modificare redacţională, pentru respectarea corectitudinii în limba română, unde nu se face despărţirea subiectului de predicat prin virgulă, aş vrea să fiţi de acord ca să dispară virgula după pct. 14, pentru că este "Pct. 14 va avea următorul conţinut". Pentru corectitudinea exprimării gramaticale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"Următorul conţinut", nu "cuprins", da? Domnul Cazimir în unanimitate este de acord. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog, domnule Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, există la "amendamente respinse", poziţia 2, un amendament al cărui autor sunt şi pe care aş dori să-l susţin. Este posibil?

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

Sau să-l respingem.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Puteţi să-l susţineţi, să-l respingem cu ocazia aceasta.

Domnul Ştefan Cazimir:

Depinde. În funcţie de ceea ce va aprecia plenul şi, bineînţeles, dumneavoastră.

Textul iniţial, pe care-l găsim pe coloana 1, lit. b), sună astfel: "Dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine loialitate faţă de statul român şi declară că nu întreprinde sau sprijină şi nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale".

Repet ceea ce am spus şi în cadrul comisiei, că nu mi se pare o corelaţie fericită între primul predicat, "dovedeşte", şi cel de-al doilea, "declară", mai ales că ceea ce stă sub semnul lui "declară" este mult mai important, mai grav decât ceea ce stă sub semnul lui "dovedeşte". De aici propunerea pe care o repet în faţa plenului, cu speranţa într-o analiză mai atentă decât s-a putut realiza în comisie, formularea trecută pe coloana 2: "Dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni". În felul acesta, lucrurile sunt puse, după impresia mea cel puţin, într-o legătură mai firească, pentru că se înlătură fisura anterioară dintre "a dovedi" şi "a declara". Aici este vorba de faptul că ceea ce dovedeşti se confirmă şi prin ceea ce nu întreprinzi, iar în ceea ce priveşte trecutul, putem să rămânem la enunţul referitor la faptul de a declara că nu a întreprins asemenea acţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule Brudaşcu. Domnul Bolcaş mai întâi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Foarte scurt, mă declar de acord cu acest amendament care este nu numai redacţional, dar conturează şi un anumit parametru juridic. Într-adevăr, a stipula că nu întreprinde presupune un control mai riguros la acordarea cetăţeniei, alături de declaraţia ce-l obligă pentru trecut. Este un amendament frumos, îl voi sprijini.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşcu.

Domnul Damian Brudaşca:

Şi eu intenţionam să susţin acest amendament, cu singura rugăminte de a lua în considerare, atât iniţiatorul său, cât şi plenul, ideea de a lega prima parte a enunţului de cea de-a doua prin "că", în sensul: "Dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine loialitate faţă de statul român, că nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni". Mie mi se pare că este mai logic, pentru că acest "nu întreprinde", nu este legat de un alt verb acţional din prima parte a enunţului.

Prin urmare, consider că dacă se admite această introducere a sintagmei "că", se dovedeşte mai logică întreaga exprimare, care este mult mai clară decât enunţul din partea textului iniţial.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mi se pare normal că este "dovedeşte că nu întreprinde, dovedeşte că nici în trecut..." Deci, se leagă de predicat.

Vă supun aprobării amendamentul domnului Ştefan Cazimir.

Comisia juridică îşi însuşeşte, am văzut.

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? 1 abţinere.

Împotrivă?

Cu 1 abţinere amendamentul a fost aprobat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă-mi îngăduiţi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

N-aş fi intervenit cu artificiul unui amendament redacţional, pentru că este un artificiu ceea ce vă propun acum, dacă nu ar fi necesar să corelăm aceste dispoziţii legislative cu Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului de procedură civilă, ce-şi va produce efectele de la 1 septembrie.

Vă rog să luaţi act de buna mea credinţă, nu vreau să strecor un amendament de fond, dar vreau să fac ceva constructiv şi îi rog şi pe reprezentanţii Ministerului de Justiţie să mă cenzureze.

La pct. 10 alin. 4, vorbindu-se despre încheierea de respingere a cererii pentru acordarea cetăţeniei, se spune: "Încheierea de respingere poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 15 zile etc."

Acum, cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti nu se mai atacă nimic. Noţiunea de recurs mă trimite direct la Curtea Supremă, conform ordonanţei de urgenţă.

În al doilea rând, noţiunea de recurs presupune hotărâre definitivă şi irevocabilă, or nu există hotărâri judecătoreşti în primă instanţă care să nu beneficieze de o cale de atac. Cum rezolvăm problema? Printr-un argument redacţional. Eliminăm cuvintele: "cu recurs". "Poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti" şi aşa îi dăm natura juridică exactă, care este o acţiune de contencios împotriva unei hotărâri administrative a ministerului care merge într-adevăr la Curtea de Apel Bucureşti.

Propun eliminarea la alin. 4 a buclucaşelor cuvinte "cu recurs" şi totul este perfect şi corelat şi cu viitorul.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov, din partea iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei) :

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Nu acceptăm punctul de vedere al domnului deputat Bolcaş, pentru că este vorba de o lege specială care derogă de la legea de drept comun, care este Codul de procedură civilă care a fost recent modificat, în sensul că marea parte a recursurilor vor fi soluţionate de această din urmă instanţă.

Textul la care se referă domnia sa, domnul Bolcaş, este un text cuprins într-o lege specială, care derogă de la dreptul comun şi considerăm că este bine să rămână aşa.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Prin simpla înlăturare a două cuvinte "cu recurs" rezolvăm două probleme. Este vorba de o lege specială într-adevăr şi de aceea se stabileşte competenţa specială a Curţii de Apel Bucureşti care coincide cu competenţa de contencios.

În al doilea rând, eu voi fi nevoit să atac această lege pentru neconstituţionalitate, pentru că mă pune în postura de a ataca un act administrativ, în condiţiile derogatorii, dar în condiţiile improprii şi neconstituţionale de a fi lipsit de normala cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti.

Acum, iertaţi-mă, şi o contravenţie la Legea circulaţiei este supusă recursului. O cale de atac împotriva unei încheieri a unui ministru nu poate să fie supusă şi ea recursului unei cenzuri? Nu se poate să existe o primă şi ultimă instanţă de judecată. Acesta este un principiu.

De aceea, mă bat şi pentru corelare şi pentru adaptare.

Problema este următoarea: am o lege specială. O adoptăm astăzi pentru că, repet, voi vota pentru, este o lege bună şi e bine făcută, dar dacă adopt astăzi o lege specială, printr-o lege ulterioară care este de imediată aplicaţie şi care este modificarea procedurii civile ce intră în vigoare peste o săptămână, aceste norme vor deveni caduce. Aceasta este problema.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Recursul despre care vorbim se deosebeşte de recursurile care se declară în pricinile care urmează o anumită evoluţie: fond, apel şi recurs. Noi vorbim aici de un recurs care se face la o hotărâre a comisiei. Este îndeobşte cunoscut şi stabilit că în asemenea situaţii recursul este cu caracter devolutiv. Fiind cu caracter devolutiv înseamnă că cei care vor analiza, judecătorii Curţii de Apel, au dreptul să nu se limiteze doar la chestiunile de strictă legalitate, ci vor examina şi fondul cauzei.

Nu are rost să prelungim periplul unei asemenea cauze care, totuşi, nu este de o complexitate deosebită, ca să treacă într-un fel de apel la Curtea de Apel şi să ajungă neapărat în recurs, făcând drumul solicitantului mult mai dificil şi mai lung.

În continuare, menţin opinia că textul aşa cum este, este bun.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Arpad.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nici nu-mi aduc aminte dacă am venit la acest microfon vreodată ca să îl susţin pe domnul Bolcaş, dar cred că de data aceasta are dreptate.

Această cale de atac nu este un recurs şi ar fi păcat să ne încăpăţânăm. V-aş ruga să vă gândiţi mai atent. Fără cele două cuvinte va avea acelaşi efect, fără să pricinuiască, chiar probleme teoretice juridice.

V-aş ruga să renunţaţi la cele două cuvinte. Gândiţi-vă mai atent: nu a existat o hotărâre judecătorească prealabilă şi deodată ne întoarcem, cale de atac cu recurs.

Mi se pare ceva ieşit, nu din dreptul comun, ci chiar din teoria juridică. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Cred că această discuţie ar trebui să o amânăm. Adică, dezlegarea problemei să o amânăm. Şi am să vă explic de ce. Sunt argumente care pledează pentru textul susţinut de Ministerul Justiţiei, de iniţiator, dar şi argumente care ar pleda pentru propunerea de modificare a domnului Bolcaş. Care sunt argumentele? Acea încheiere, de fapt, este dată de nişte judecători....

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Ba da, că este vorba de Legea cetăţeniei, nu? "..de la Tribunalul Bucureşti.

Deci, toate cererile sunt luate în examinare ".. Sigur! Şi atunci, susţinerea iniţiatorului s-ar justifica. Dar, intervine pe de altă parte Ordonanţa de modificare a Codului de procedură penală care, în opinia mea, suferă din foarte multe puncte de vedere şi unul ar fi acela că toate recursurile, chiar şi în ce priveşte o fixare a unei pensii de întreţinere să fie judecată la Curtea Supremă de Justiţie, ceea ce este o aberaţie, mai ales că, în prealabil, vor fi trei magistraţi care în spatele uşilor închise vor fi de acord să se judece în public recursul sau nu vor fi de acord şi dau o încheiere de respingere, de principiu şi rămân bătute în cuie şi prin aceasta se încalcă principiul potrivit căruia accesul la justiţie este neîngrădit.

De aceea, eu zic că pentru a ieşi din acest clinci, domnule preşedinte, vă rog să amânaţi discuţia, să reflectăm mai îndeaproape asupra consecinţelor, după care să ne putem pronunţa în cunoştinţă de cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, atâta cât poate fi prezentă aici, am reuşit să ne consultăm cu câţiva colegi de-ai noştri.

Noi vă propunem următorul lucru: amendamentul este corect, în ansamblu, modificările legislative care s-au impus după modificarea Codului de procedură civilă, prin ordonanţă, soluţia noastră este să acceptăm acest amendament formulat de către colegul nostru Bolcaş, iar la mediere să găsim soluţia care se va potrivi cel mai bine pe textul în cauză.

Avem posibilitatea la mediere, între textul Senatului şi al Camerei Deputaţilor, să găsim formula impecabilă, pentru că oricum va fi o formulă diferită, dar amendamentul, ţinând cont de modificările legislative impuse, după părerea noastră se impune a fi acceptat astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi mie mi se pare rezonabilă propunerea aceasta. Avem timp să ne punem de acord şi cu Senatul, cu Comisia juridică de la Senat, cu toată lumea, la mediere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaş.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Brudaşcu.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am o observaţie în legătură cu felul în care se stăpâneşte limba română aici la noi. Am în faţă pct. 4 de la "amendamente respinse" şi privesc numai textul iniţial. Mie mi se pare că este o barbarie greu de acceptat. Cel care a făcut această redactare este departe de a cunoaşte elementele esenţiale ale limbii române. Despărţirile acestea ale verbului "a lua", "i-a", mai sus "i-se", fără să se justifice?!

Domnule preşedinte,

Am rugămintea respectuoasă la stafful Comisiei juridice să încerce să pună mâna pe o gramatică a limbii române sau cine a redactat acest text. El văd că provine de la Comisia juridică. Ce este aici nu ne face deloc cinste.

Rugămintea mea respectuoasă este, totuşi, să nu ni se mai pună la dispoziţie asemenea texte care dovedesc cunoştinţe de clasa I în ce priveşte limba română.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord, domnule Brudaşca.

Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne cerem scuze pentru erorile materiale apărute în rapoartele comisiei, dar vă rog să înţelegeţi că această comisie a lucrat şi lucrează încă şi greşelile pot fi iertate, mai ales în condiţiile în care sunt recunoscute şi ne cerem, repet, scuze.

Domnule preşedinte, la pct. 4 de la "amendamente respinse" există un amendament pe care l-am formulat care, în esenţă, urmăreşte să soluţioneze următoarea problemă: potrivit Legii cetăţeniei, o persoană cetăţean străin poate dobândi cetăţenia română la cerere dacă - acum, potrivit legii - stă 7 ani pe teritoriul României sau 5 ani dacă este căsătorit cu un cetăţean român; potrivit ordonanţei, potrivit textului pe care-l discutăm - 8 ani".

În textul actual al legii se spune să stea 7 ani în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul României. Nu în sensul că vine şi pleacă în timp de 7 ani şi după 7 ani să primească cetăţenia română. S-a impus în 1999, prin modificarea legislativă, această condiţie, să stea în mod legal, continuu şi statornic.

Ce aduce acest text legislativ pe care-l discutăm, ca noutate. Spune aşa: "Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. 1, adică la cei 8 ani".

Cu alte cuvinte, acum s-a venit şi s-a oferit un cadru concret termenului de "mod legal, continuu şi statornic". Ce înseamnă acum "în mod legal, continuu şi statornic" în optica Guvernului? Să stea minimum 4 ani pe teritoriul României. Că în fiecare an din cei 8 poate sta 6 luni în afara ţării.

Amendamentul pe care l-am formulat viza ca această perioadă să nu fie de 6 luni, ceea ce este foarte mult, ci de 4 luni, pentru că aceasta ar însemna să scurtăm din start termenul de 8 ani la 4 ani, or aceasta ar fi chiar şi mai puţin decât textul actual în vigoare, care cere cel puţin 7 ani să stai pe teritoriul României şi noi apreciem că pentru o persoană 4 luni este suficient şi nu 6 luni, pentru că aceasta ar însemna să se acorde cetăţenie pentru motive turistice sau pentru alte motive şi nu pentru o persoană care are un interes temeinic să o dobândească.

Iată de ce, pentru a evita eventualele speculaţii cu cetăţenia română, eventualele abuzuri care ar reieşi de aici, noi vă propunem ca această perioadă să fie de 4 luni, fiindcă într-un an de zile, orice persoană care are cetăţenie străină şi doreşte să dobândească cetăţenia română să poată sta în afara teritoriului României. Deci, 4 luni şi nu 6 luni, aşa cum prevede iniţiatorul. Acesta este amendamentul pe care vi-l supun dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Ivanov. Doamna Lari întâi şi pe urmă domnul Ivanov. Vă rog.

Doamna Iorga Leonida Lari:

Stimaţi colegi,

M-ar interesa ce prevede Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în ce priveşte cetăţenii care s-au născut români în Basarabia şi Bucovina, pe când încă nu erau ocupate aceste zone?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc. Domnul Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Textul care este criticat este acela care se referă la durata şederii obligatorii într-un an a cetăţeanului străin care aspiră să dobândească "..

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbiţi în microfon!

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Discuţia se poartă în legătură cu durata pe care, anual, un cetăţean care aspiră la dobândirea cetăţeniei române s-o stea obligatoriu în România.

Textul propus de Ministerul Justiţiei este de 6 luni. El a fost acceptat prin ordonanţa de urgenţă de către Guvern şi trebuie să vă aducem la cunoştinţă - ne facem această datorie - că atunci când l-am stabilit, este vorba, totuşi, de un termen, şi evident că intervin chestiunile subiective, şi atunci ne-am inspirat din legislaţia germană care, în acest domeniu, care priveşte cetăţenia, uzează de un termen similar de 6 luni. Mi se pare că scurtând acest termen la numai 4 luni am introduce un element de instabilitate, neseriozitate din partea celor care aspiră să dobândească această calitate de cetăţean român.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Chestiunea aceasta cu 6 luni, cu 4 luni, cu 1 an, cu 8 ani este foarte complicată. Practic, o persoană fizică trebuie să aibă un domiciliu stabil într-un anumit loc şi în locul respectiv să şi plătească impozitele.

Dacă nu mă înşel, într-o lege pe care astăzi o avem în funcţiune, care se referă la impozitul pe venit global şi care este corelată cu legile şi acordurile internaţionale ale României privind evitarea dublei impuneri, se vorbeşte de 183 de zile. Deci, termenul de 6 luni este un termen imprecis şi cred că trebuie să corelăm, dacă vrem, acest termen cu acea perioadă de 183 de zile care se regăseşte şi în celelalte legi, pentru că atunci se presupune că persoana respectivă şi-a petrecut jumătate plus unu din perioada respectivă pe teritoriul României şi este plătitor de taxe şi impozite pe teritoriul României.

Există o metodă mai bună de a verifica această şedere de 6 luni în ţară, nu numai după vize, care în multe ţări nu se mai pun, vizele de intrare şi ieşire, şi probabil că şi la noi, în curând, vom avea asemenea metode pe la graniţe.

Cred că ar trebui să corelăm toate aceste lucruri şi cred că ar trebui să rugăm Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu iniţiatorul, să găsească cea mai bună formulare pentru definirea celor 6 luni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnule Boc, poate-i daţi răspuns doamnei Lari. Mai aveţi vreo problemă, doamna Lari? Vă rog.

Doamna Iorga Leonida Lari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu sunt mulţumită de aceste răspunsuri, pentru că eu am întrebat clar şi concret: ce prevede acest proiect de lege în ce priveşte românii care s-au născut români în Basarabia şi nordul Bucovinei. Punct!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că în textul ordonanţei şi în textul unor ordonanţe anterioare care au modificat Legea cetăţeniei există un regim special pentru cetăţenii români care au deţinut în trecut cetăţenia română - este cazul cetăţenilor din Republica Moldova - şi nu intră sub exigenţele şi sub incidenţele acestui text pe care-l discutăm acum.

Acum discutăm un text când un cetăţean care nu a avut niciodată cetăţenia română, niciodată, este străin şi doreşte să dobândească cetăţenia română.

Potrivit legii, trebuie să stea 8 ani în România şi să nu părăsească în fiecare din cei 8 ani mai mult de 6 luni teritoriul ţării. 6 luni poate sta afară, 6 luni în ţară. Acesta este cadrul pentru cetăţenii care nu au deţinut niciodată cetăţenia română. Pentru cei care au avut cetăţenia română în trecut, există un alt regim derogator, special şi care nu intră sub incidenţă, în sensul că este mai bun şi dobândesc mai uşor cetăţenia română. Aici este vorba de cetăţenii care niciodată nu au deţinut, aşa cum am spus, cetăţenia română şi esenţa amendamentului pe care îl discutăm era: 6 luni în ţară, 6 luni afară sau 8 luni în ţară şi 4 luni în afara teritoriului ţării.

Eu am apreciat că dacă doreşti să devii cetăţean român trebuie să dovedeşti un interes, prin faptul că eşti prezent pe teritoriul statului român mai mult de jumătate dintr-un an şi nu fix 6 luni. Urmează ca, evident, decizia să fie luată de dumneavoastră, să o tranşaţi, iar la mediere putem conveni ca acest termen să fie convertit în zile, dar această chestiune poate fi rezolvată, evident, la mediere.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Leonăchescu. O să am rugămintea la Comisia juridică, ca redactare, să se uite la "nu se ia în calcul", că este "i-a", văd!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Discutăm două propuneri, e vorba de 4 luni şi 6 luni, dar în ambele variante avem impreciziuni. Este vorba de durată de timp, o considerăm continuă, 6 luni continui sau 4 luni continui sau intermitente? Că, într-o variantă sau alta, conţinutul este total diferit.

Aş dori ca iniţiatorul să se pronunţe pe această temă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că este intermitent, domnule deputat.

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Din analiza textului rezultă că, indiferent că este continuu sau intermitent, să nu fi stat în afara teritoriului ţării mai mult de 6 luni de zile. Deci, 6 luni într-un an să stai în ţară, 6 luni în afară, indiferent când ai făcut aceste intrări-ieşiri, totalizate, să nu dea mai mult de 6 luni în afara ţării. Dacă ai stat şase luni şi o zi în afara teritoriului României, într-un an, acel an nu se calculează la numărul de ani cerut de legi, de cei 8 ani cât trebuie să stai pe teritoriul României. Dacă ai stat 5 luni şi 29 de zile, anul respectiv se pune şi se ia în considerare la numărul de 8 ani.

Cel puţin aşa am discutat în cadrul comisiei şi aceasta cred că este şi optica iniţiatorului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 17 voturi pentru, 21 abţineri şi 152 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 4 abţineri.

Vă mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Dau cuvântul doamnei Dimitriu. Vă rog.

Doamna Carmen Dimitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul Comisiei juridice nu face altceva decât să susţină textul iniţiatorului, având în vedere că adoptarea unei astfel de măsuri se impune în vederea respectării jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Deoarece nu s-au ridicat probleme deosebite nici în dezbaterile de fond în comisie, propun ca timp de dezbatere 5 minute.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Fără a face dezbateri generale la o lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă, la titlul acesteia aş vrea să-mi precizez punctul de vedere.

Legea, într-adevăr, este binevenită, întrucât merge pe coordonatele reglementărilor europene în materie. Sigur că ea s-a impus - şi, din păcate, a trebuit să se impună - în condiţiile unor hotărâri condamnatorii la adresa României, pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tocmai pentru fapte petrecute în acest perimetru şi în acest domeniu. Nu mai discutăm acum dacă a fost de vină strâmbătatea legii noastre sau au fost de vină oamenii care au aplicat-o strâmb.

Dar... şi, aici, intervine un "dar", pe care vi-l înfăţişez cu titlu absolut personal, nu vorbesc în numele grupului, ci în numele meu, ca deputat, fiecare dintre noi va avea poziţia pe care o doreşte. Eu consider că, urmărind reglementările europene în materie, s-a trecut la extrema cealaltă: să se acorde nişte drepturi care exced normalitatea drepturilor unui regim care se cere totuşi a fi de penitenciar, a fi coercitiv şi a fi educativ.

Dacă Horaţiu spunea "Est modus in rebus", pentru acest considerent, repet, cu titlu personal, mă voi abţine de la votarea acestei legi. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Alte observaţii, dacă sunt? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Vă mulţumesc.

Cu 16 abţineri, titlul legii a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 30 abţineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 33 de abţineri şi 175 voturi pentru, proiectul de lege a fost "aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, dacă doreşte cineva? Dacă nu, vă propun cele 5 minute pe care le avem de obicei pentru o comisie.

Dacă aveţi observaţii la lege? În raportul comisiei avem un singur text admis.

Supun votului dumneavoastră pct. 1 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun aprobării dumneavoastră Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare.

Domnul preşedinte are cuvântul.

Domnul Istvan Antal:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege în discuţie a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 iunie 2003, iar comisia noastră a fost sesizată de fond pe data de 1 iulie şi în timpul vacanţei am primit şi toate documentele necesare în vederea întocmirii raportului care vi s-a prezentat, vi s-a depus în casete astăzi şi pe care vi-l voi prezenta foarte pe scurt în acest moment.

Proiectul de lege reglementează într-o manieră unitară o materie deosebit de importantă privind controlul exporturilor şi importurilor de produse şi tehnologii strategice, definite ca fiind produse militare cu dublă utilizare: civilă şi militară. Proiectul de lege a fost elaborat de Agenţia Naţională de Control al Exporturilor, autoritate naţională în domeniu, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, în vederea alinierii la normele şi standardele Uniunii Europene.

Prin prezentul proiect se urmăreşte preluarea integrală a acquis-ului comunitar (Reglementarea nr. 1334 privind instituirea unui regim comunitar al controlului exportului de produse şi tehnologii cu dublă utilizare), ca o condiţie de bază a combaterii proliferării armelor de distrugere în masă, cu respectarea principiului liberei circulaţii a mărfurilor în interiorul Uniunii.

Proiectul cumulează standardele Uniunii în materie şi reglementează distinct acest domeniu de cel al regimului de control al exporturilor de armamente, muniţii şi alte produse militare. Prin aceasta, se divizează regimul de control al exporturilor de produse strategice, reglementat în prezent de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul importurilor şi exporturilor de produse strategice, în două regimuri distincte de control al exporturilor.

În vederea asigurării unui control efectiv al destinaţiei şi utilizării finale a produselor şi tehnologiilor cu dublă utilizare, proiectul de lege creează cadrul legislativ mai eficient şi prin existenţa unor liste naţionale de control distincte pentru operaţiunile de import şi de export.

De asemenea, noua reglementare va simplifica procedurile birocratice şi va încuraja exporturile de produse şi de tehnologii cu dublă utilizare, prin înlocuirea procedurii de autorizare cu simpla înregistrare a companiilor româneşti interesate şi, prin extinderea termenului maxim de valabilitate a licenţelor de la 6 luni al 1 an, cu posibilitatea prelungirii.

Comisia a dezbătut proiectul de lege în şedinţele din 18, 19 şi 20 august 2003. La lucrările comisiei au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor, doamna Nineta Bărbulescu, preşedintele agenţiei, domnul Vladimir Boboc, director, şi domnul Gabriel Mănoiu, şef serviciu.

După dezbateri, s-a hotărât cu unanimitate de voturi ca Proiectul de Lege privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, cu amendamente admise de comisie.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 24.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituţia României. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş avea o observaţie de fond. Nu sunt membru al comisiei respective, dar vă intrigă faptul că la un amendament admis se subliniază faptul că agenţia funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Externe şi în directa coordonare a ministrului delegat pentru coordonarea autorităţilor de control.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Pop, am o rugăminte, când ajungem la punctul respectiv din raport, atunci vă dau cuvântul.

Domnul Napoleon Pop:

Bine. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Intrăm pe raportul comisiei, la capitolul amendamente admise.

La pct. 1, 2 şi 3 nu sunt nici un fel de modificări.

La pct. 4, există o modificare, la alin. a).

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul admis de comisie?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, la pct. d) şi e), de asemenea, comisia a admis nişte amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 5, domnul Bivolaru are un amendament. Şi am impresia că domnul Pop tot aici a intervenit.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Avem rugămintea să fiţi de acord să facem o completare la alin. 6 de la pct. 5, deoarece în atribuţiile acestei Agenţii Naţionale de Control al Exporturilor am omis să introducem şi exercitarea atribuţiilor privind activităţile de înregistrare, autorizare, licenţiere şi control, noi am introdus numai reglementare.

Şi, în condiţiile acestea, la alin. 6, după sintagma: "Produse şi tehnologii cu dublă utilizare", să introducem: "precum şi de implementare a activităţilor de înregistrare, autorizare, licenţiere şi control, consultă organizaţiile..." şi textul să curgă după cum este scris în raport.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, vă referiţi la pag. 7 din raport, alin. 6? Da. Vă mulţumesc.

Domnul Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să reamintesc că această agenţie privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare, în fapt, reglementează un regim de import "şi de export. Această activitate, practic, se subordonează unui sistem de licenţiere, care este excepţie la regimul normal de import şi export.

Din acest punct de vedere, eu îmi pun întrebarea de ce ea trebuie să fie în directă coordonare a ministrului delegat pentru coordonarea activităţilor autorităţilor de control, pentru că, aici, este vorba de un control de cu totul altă natură? Controlul nu poate să-l facă, decât, hai să spunem, cum era înainte, Ministerul Comerţului Exterior. Pentru că, în fapt, această licenţă este o licenţă tip de trecere a unei frontiere. Deci, această dublă subordonare "şi coordonare nu poate decât să creeze foarte multă confuzie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bivolaru, vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi ale unor instituţii publice, la art. 16 alin. 8 lit. a), este inclusă, acolo, această atribuţie, în zona respectivă. Sigur că sediul unei astfel de observaţii ar fi fost bine să existe atunci când s-a discutat aici, în cadrul acestei Camere, această Ordonanţă nr. 64 şi să amendăm acolo această problemă. Noi n-am făcut decât să preluăm această coordonare şi subordonare, conform Ordonanţei nr. 64/2003. Este o reiterare a acestui atribut.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Alte observaţii?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Poate, iniţiatorul?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Vă mulţumesc.

Cu 19 abţineri şi 5 voturi împotrivă, amendamentul a fost aprobat.

La pct. 4 are domnul Brudaşca o observaţie. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

La art. 4, o observaţie de redactare, domnule preşedinte, pentru ca să se înţeleagă exact despre ce este vorba. Având în vedere utilizarea virgulei după "utilizare", rog ca ea să fie repetată şi după cuvintele "la import", pentru ca textul să aibă cursivitate, astfel: "Listele cuprinzând produsele şi tehnologiile cu dublă utilizare" - este apoi acest text, care poate fi mutat - "se stabilesc prin hotărârea Guvernului" ş.a.m.d.

Şi, dacă îmi permiteţi, în continuare, la art. 5, dacă pot să continuu?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Este vorba, aici, de înlocuirea sintagmei "exporturile" cu "exportarea". Şi atunci, ar fi următoarea redactare: "Se supune regimului de control, în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi exportarea altor produse şi tehnologii". Şi, apoi, aş mai avea o modificare aici, în loc de: "ori pot să contribuie", formularea mai corectă mi se pare: "ori pot contribui la dezvoltarea..." Şi, apoi, textul nu mai suferă nici un fel de modificare până la finalul acestui alineat -

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia, vă rog?

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Nu suntem de acord cu această propunere la art. 5, deoarece acest regim de control nu se efectuează direct asupra exportării efective, materiale, ci asupra operaţiunilor care completează sau definesc acest export. Deci, nouă ni se pare că e mult mai clar şi mai corect: "Se supun regimului de control exporturile altor produse sau tehnologii cu dublă utilizare", nu "exportarea", pentru că nu se implică această agenţie, efectiv, în activitatea reală de realizare a exporturilor respective, ea le aprobă, le licenţiază ş.a.m.d.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

De ce nu spuneţi la singular: "exportul", că este unul singur? "şi exportul altor produse."

Domnul Ioan Bivolaru:

Putem să facem o pauză, să discutăm. E o problemă de pragmatism.

Dacă se doreşte să punem singularul, în loc de "exporturile", să punem "exportul altor produse", nu avem nimic împotrivă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, rămânem pe "exportul altor produse"? Doamnă Nineta Bărbulescu, aveţi probleme aici? Vă rog. Iniţiatorul.

Doamna Nineta Bărbulescu:

Domnule preşedinte,

Sunt preşedintele Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor Strategice. În calitate de iniţiator, v-aş ruga să rămâneţi pe formularea pe care o aveţi în materiale, pentru că se foloseşte sintagma generică "exporturi", deci, nu se foloseşte singularul, în tot textul legii şi codifică ca atare o procedură ".. care a fost preluată din acquis-ul comunitar. Cum ştim regula că acquis-ul nu se negociază, ci se implementează, faptul că în practică nu vor fi probleme de fond pe aplicarea acestei chestiuni, cred că este o observaţie care ne ajută să păstrăm această formulare.

A doua observaţie făcută de domnul deputat, într-adevăr, "pot contribui" este o formulare mai clară şi suntem de acord cu ea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Vasilescu.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Doamna secretar de stat are perfectă dreptate. Noi, la Comisia de apărare, când a trecut acest document, am păstrat textul neatins, însă, dânsa are dreptate, nu este vorba de export, aşa cum s-au exprimat colegii, care, poate, din neatenţie, au vorbit, e vorba şi de tranzitul, de survolul spaţiului aerian, e vorba de mai multe lucruri. Pentru că substanţele acestea pot fi şi în tranzit şi pot fi şi exportate de către România. Şi, pentru ca domeniul de aplicare al reglementării să fie cât mai cuprinzător, e bine să lăsăm aşa.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră pct. 8 al art. 5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 9, 10, 11, 12 şi 13 sunt nemodificate.

La pct. 14, avem, la alin. 6, o modificare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 15 şi 16 sunt nemodificate.

Pct. 17. Avem o modificare, la art. 13, alin. a), b), c) şi pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 18 este modificat, la alin. 3 şi 5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 19 are modificare la art. 15.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 20 este nemodificat.

Pct. 21, nemodificat.

Pct. 22 este modificat la alin. 5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 23, nemodificat.

Pct. 24, nemodificat.

Pct. 5 are o adăugire ca alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 26, 27 nemodificate.

La pct. 28, avem modificare la art. 23.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct. 29 art. 24. Sunt patru modificări: la alin. 1, 2, 5 şi 6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 30, este nemodificat.

Pct. 31, doar alin. 4 şi 5 se modifică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct. 32, se modifică alin. 3, 4 şi 5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Pct. 33 e nemodificat.

Pct. 34 art. 28, la alin. 1, 3 şi 4 are modificări.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La pct. 35, modificat art. 29.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Art. 36, nemodificat.

La pct. 37, avem o modificare la "alin. 1 "şi 2 ale art. 31.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

La pct. 38, alin. 1 al art. 32.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Contra?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 39, este nemodificat.

Pct. 40, nemodificat.

41,42, 43, nemodificate.

La pct. 44, avem o modificare la alin. 1 al art. 37.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 45, avem modificare la alin. 1 al art. 38.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am epuizat primele 6 puncte de pe ordinea de zi. La următoarele proiecte de lege aşteptăm rapoartele comisiilor, care vor fi întocmite mâine, urmând ca miercuri să continuăm şedinţa în plen.

Vă mulţumesc foarte mult, închei aici şedinţa de astăzi.

Toate cele bune!

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,55.