Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de către domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ladislau Borbely şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem prima parte a şedinţei de astăzi cu intervenţiile deputaţilor.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Pe data de 17, în cursul acestei luni, octombrie, în conferinţa de la Radio Iaşi, am arătat că nu mă voi prezenta la vot pentru anumite motive.

În declaraţia mea politică de astăzi, vreau să continui ce am declarat atunci şi să arăt de ce nu m-am prezentat la votul pentru Referendumul Constituţiei şi ce probleme mi-am pus, atât ca deputat, cât şi ca reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, care mă obligau să nu particip la vot.

În primul rând, prin art.72 al Constituţiei, organizarea şi desfăşurarea Referendumului naţional se face prin lege organică, şi nu prin ordonanţă de urgenţă.

În al doilea rând, conform art.31 al Constituţiei, marele public şi electoratul au dreptul la o informare corectă, fapt pe care Guvernul şi instituţiile abilitate de Parlament nu l-a făcut.

De asemenea, menţionez o serie întreagă de aspecte negative, pe care atunci nu le-am spus, care se găsesc în noua Constituţie: limitarea de la 250.000 la 100.000 a numărului cetăţenilor necesari pentru o iniţiativă legislativă reprezintă o cifră încă prea mare, implicând cheltuieli deosebite; integrarea în Uniunea Europeană va fi decisă doar prin votul Parlamentului, deşi, în toate ţările candidate, ea a fost decisă sau se va decide prin referendum; instituţionalizarea Guvernului ca organ legislativ; ordonanţele de urgenţă vor putea fi emise în continuare, în aproape orice situaţie, ca şi până acum - s-a înlocuit numai sintagma "cazuri excepţionale" cu cea de "situaţii extraordinare"; ordonanţa de urgenţă nevotată în 30 de zile de la depunerea într-una din cele două Camere ale Parlamentului se consideră automat adoptată, iar în acest fel, orice ordonanţă de urgenţă va deveni lege, dacă guvernul majoritar va dori acest lucru.

Dreptul minorităţilor de a folosi în justiţie limba maternă în scris şi oral, acolo unde "ponderea" este semnificativă (art.119 alin.2), iar la art.124 alin.2 - "cetăţenii minorităţilor naţionale au dreptul de a se exprima în limba maternă în faţa autorităţilor de judecată". Acest lucru înseamnă o a doua limbă oficială în România, unde limba oficială este limba română, aşa cum în Statele Unite, în Anglia, în Franţa etc. este limba respectivă, a statului.

Art.41 alin.2: "Cetăţenii străini şi apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor (numai în condiţiile aderării la Uniunea Europeană) şi prin moştenire legală". Peste tot în lume terenurile sunt foarte scumpe. Pământul în România este vândut ieftin, datorită sărăciei. Riscăm să devenim străini în ţara noastră. Legat de prevederea "moştenire legală", reamintim că în anul 1920, grofilor din Transilvania, care n-au acceptat cetăţenia română, li s-a ridicat, conform legilor în vigoare la acea vreme, dreptul de a avea proprietăţi în România. Conform noii Constituţii, moştenitorii grofilor din 1920 vor putea prelua pământurile confiscate legal.

Şi mai sunt multe alte probleme, din care voi menţiona numai că: nu a fost stopat traseismul politic, Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul, nu se prevede explicit că legile nu se pot adopta retroactiv, procurorii rămân sub autoritatea Ministerului Justiţiei şi aşa mai departe.

În vechea variantă a Constituţiei votate în 1991, la art.135 alin.4, se prevedea: "Bogăţiile de orice natură - şi insist, de orice natură - ale subteranului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public etc., fac obiectul exclusiv al proprietăţilor publice". Textul modificat în noua Constituţie spune: "Bogăţiile de interes public - nu de orice natură - ale subteranului" şi, mai departe, "apele cu potenţial energetic...", sunt de interes naţional, nu de interes public. Deci, "bogăţiile" acestea, de orice natură ale subsolului şi mai departe, că "pot fi în interes public" şi cele care spun că "apele vor fi numai de interes naţional" vor permite o serie întreagă de abuzuri. Dau exemplu numai faptul că aşa vor putea deveni particulare bălţile, lacurile şi râurile de interes judeţean.

În afară de acestea, - şi nu am dat decât câteva exemple -, sunt şi alte prevederi, în prezent incorecte: a) "Învăţământul este gratuit potrivit legii" - aşa se spune în Constituţia respectivă. Este inexact; toate universităţile de stat recurg la tot felul de subterfugii, introducând în învăţământ cât mai multe locuri cu taxe plătibile de student. b) "Fiecare persoană are obligaţia de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător" - spune Constituţia; întrebarea: cum? Cetăţeanul să facă împădurire, să înmulţească fondul cinegetic?

Este, de asemenea, ruşinos că, în campania sa, Guvernul a folosit nu lămurirea sau informatizarea cetăţenilor, ci intimidarea. Este umilitor că, pe lângă intimidare, s-au ademenit cetăţenii la vot cu tombole şi câştiguri la loterie. Şi, după cum am văzut, nici acest lucru n-a fost folositor, pentru că a trebuit să umble cu urnele din casă în casă.

Pentru aceste motive, nu m-am prezentat la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Felicitări cetăţenilor României".

Referendumul pentru aprobarea noii Constituţii a dat ocazia poporului român de a demonstra posibilitatea de mobilizare şi depăşire a situaţiilor deosebite apărute de-a lungul istoriei. Majoritatea populaţiei şi-a exprimat opţiunea în ciuda schimbărilor meteorologice înregistrate sâmbătă şi duminică. Acest referendum a reprezentat şi un test pentru clasa politică românească.

Dacă reprezentanţii PRM au declarat deschis şi s-au mobilizat pentru a împiedica populaţia să participe la referendum, reprezentanţii PD, PNL şi PUR au avut o atitudine duplicitară. Reprezentanţii dânşilor în teritoriu nu au făcut nimic pentru a informa populaţia de importanţa votării noii Constituţii, a cărei formă o aprobaseră în Parlament, dar, mai mult, sâmbătă s-a văzut că, de fapt, ei au jucat la două capete, cum se spune. Dacă se votează, trebuie să se ştie că noi am fost pentru. Dacă nu, noi suntem împotrivă.

Acest examen trebuie să constituie un punct de referinţă pentru PSD, deoarece s-a demonstrat că interesele naţionale pentru partidele din opoziţie sunt date la o parte în faţa politicianismului îngust şi a interesului de partid. Numai că populaţia a înţeles importanţa acestui vot, pentru mersul înainte al României pentru intrarea în Europa. Românii au înţeles că singurul partid care vine cu soluţii şi rezolvări concrete ale problemelor este PSD. El este cel care a reuşit eliminarea vizelor pentru Spaţiul Schengen şi tot PSD este cel care ne va duce demn în Europa şi în NATO.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Brudaşcu. Va urma domnul Ioan Timiş.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Adio democraţie, ne-am întors la dictatura de tip nord coreean".

Nu voi da citire întregului text. Îl voi preda la stenograme.

Daţi-mi voie să fac referire însă la alte elemente.

Antevorbitorul meu vorbea despre un test al clasei politice. Într-adevăr, este un test care s-a dovedit a fi real. Nu face parte din arsenalul de diversiuni pe care echipele de propagandă ale PSD le aruncă frecvent pe piaţă.

Este un test de pe urma căruia PSD a ieşit foarte tăvălit. Sondajele de dinaintea acestui referendum dădeau, ca opţiuni ale electoratului, următoarele procente: PNL - circa 20%, PD - 12%, PUR - 1%, alţii - 3%.

Dacă împărţim cele 55,7 procente, care se pare că reprezintă scorul final al acestui referendum, rezultă, după ce eliminăm pe cei 10% care au votat contra, că PSD a ieşit pe locul 4, respectiv doar cu 8,7% din opţiunile electoratului.

Cel mai câştigat din acest referendum a ieşit Partidul România Mare, al cărui scor real este situat undeva între 35 şi 40% din opţiunile electoratului român.

Este dovada că toate sondajele folosite pentru aiurirea populaţiei nu au reuşit absolut deloc. Orice sondaj de viitor va face absolut penibile încercările disperate ale Puterii de a-şi salva imaginea.

Antevorbitorul meu s-a adresat populaţiei şi a felicitat-o pentru rezultatele acestei consultări, acestui plebiscit.

Daţi-mi voie să adresez şi eu aceleaşi felicitări populaţiei din judeţele transilvane care, încă o dată, au dovedit că nu sunt în sfera partidului de guvernământ şi, prin votul categoric dat la acest referendum, şi-a arătat detaşarea faţă de un guvern care nu este capabil să rezolve problemele ţării.

Felicit şi eu populaţia judeţului Cluj, în mod deosebit, judeţ unde, cu toate eforturile disperate, folosindu-se toate mijloacele interzise de lege şi de moralitate, s-au obţinut între cele mai mici scoruri la acest referendum. Populaţia municipiului Cluj-Napoca, municipiu aflat permanent ca ţintă a propagandei PSD, doar 44,7% au votat pentru această Constituţie, iar, la nivelului judeţului Cluj, doar 51,4%, după implicarea abuzivă şi ilegală a tuturor deputaţilor, senatorilor şi chiar a miniştrilor partidului de guvernământ.

Cu acest prilej s-a arătat şi se va mai arăta şi în presă şi probabil şi de la această tribună, că s-au săvârşit o serie de ilegalităţi.

De aceea, în calitate de membru al Parlamentului României, mă adresez preşedintelui PSD şi primului-ministru să dovedească într-adevăr că procesul început ieri, prin eliminarea unor miniştri corupţi, a unor miniştri care au încălcat legea, nu este o întâmplare, ci reprezintă cu adevărat o politică substanţială.

De aceea, cer de la această tribună, pentru faptele şi infracţiunile săvârşite pe parcursul organizării şi desfăşurării acestui referendum, să fie demişi: ministrul Ioan Rus, ministrul delegat Oprea, preşedinţii studiourilor de radio şi televiziune şi directorii studiourilor teritoriale, prefectul şi subprefectul judeţului Cluj, comandanţii poliţiei şi jandarmeriei, pentru transformarea acestor unităţi în unităţi de teroare şi de intimidare a populaţiei şi, mai ales, a Partidului România Mare.

Nu este posibil într-o ţară democratică şi civilizată, ca reprezentanţii PRM să fie în permanenţă reţinuţi de poliţie, anchetaţi, terorizaţi şi ameninţaţi.

Iată de ce consider că ministrul de interne şi adjunctul acestuia nu mai au ce căuta în fruntea Guvernului României.

Declaraţie politică: "Adio democraţie, ne-am întors la dictatura de tip nord coreean".

Întreaga clasă politică, în ciuda diferenţelor doctrinare sau de program, acţionează pentru materializarea obiectivului strategic de aderare a României la structurile europene şi euro-atlantice. Atingerea acestei ţinte presupune, însă, transformări radicale, de esenţă, ale societăţii româneşti. Este vorba, în primul rând, de promovarea principiilor democraţiei, crearea statului de drept şi a economiei funcţionale de piaţă.

Trebuie să recunosc că s-au făcut unele încercări, dar prea puţine reuşite. Guvernele de după 1990 şi-au propus să creeze cadrul instituţional şi legislativ care să asigure funcţionarea democraţiei, separaţia puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, trecerea la economia funcţională de piaţă. Din nefericire, în mare măsură, totul s-a rezumat la măsuri declarative, de imagine, având drept consecinţă ruinarea şi mai accentuată a economiei şi revenirea la situaţia de dinainte de 1989. Deteriorarea cea mai gravă a situaţiei economico-sociale a ţării şi subminarea statului de drept şi a instituţiilor sale s-au petrecut sub regimul Preşedintelui Iliescu. Beneficiind de implicarea şi de sprijinul nemijlocit al acestuia, se revine în forţă la dictatura partidului unic, se reînvie vechile forme de totalitarism însoţite însă de sărăcie, insecuritate socială, corupţie şi infracţionalitate.

Ultimul atentat grav împotriva viitorului democratic al poporului român l-a reprezentat pseudo-referendumul pentru votarea Legii de modificare a Constituţiei. S-a recurs la un întreg arsenal propagandistic de minciuni şi diversiuni ordinare pentru a convinge populaţia să voteze nu Constituţia ţării, ci rezultatul acordului dintre PSD şi coloana a V-a a revizionismului unguresc, care aduce atingere demnităţii naţionale şi reprezintă cel mai mare atentat la democraţie şi principiile statului de drept.

Pentru a-şi atinge scopul, Guvernul PSD, cu sprijinul UDMR, a cheltuit oficial circa 350 miliarde de lei, iar neoficial peste 800 de miliarde de lei pentru organizarea referendumului. Dacă PSD ar fi fost cu adevărat interesat de aderarea ţării la U.E. şi NATO, aceste sume puteau fi destinate unor programe de dezvoltare economică, pentru apropierea României de nivelul viitorilor noştri parteneri. Dar pentru actuala Putere, referendumul a reprezentat doar încă o oportunitate de spoliere a bugetului naţional şi de propagandă a PSD.

Sondajele de opinie de dinaintea referendumului au indicat un absenteism masiv şi opoziţia populaţiei faţă de demersul inutil al Puterii. De aceea, Guvernul Năstase a recurs la nesfârşite abuzuri şi ilegalităţi, în total dispreţ faţă de legile în vigoare. Ca să-şi atingă scopurile antinaţionale, Puterea a adoptat, dându-şi arama pe faţă, ordonanţe şi hotărâri care să-i asigure victoria cu orice preţ. Caz unic în istoria ţării, referendumul s-a organizat două zile, iar atunci când s-a constatat că nici aşa populaţia nu se lasă păcălită, s-a trecut la măsuri în forţă. Demonstrând că, în fapt, este vorba de Constituţia PSD, nu a ţării, PSD a organizat duminică, 19 octombrie a.c., o video-conferinţă, unde, după model P.C.R., s-au dictat acţiuni dure şi disperate incluzând minciunile şi ameninţările, intimidările, furtul direct, teroarea, împiedicarea activităţii opoziţiei şi marginalizarea ei etc.

Contrar legii, în acţiunile sale, Puterea a folosit Poliţia şi Jandarmeria, precum şi absolut toate instituţiile publice pentru a realiza cel mai mare furt din istoria acestei ţări. Reprezentanţii PRM au fost în numeroase judeţe reţinuţi, anchetaţi, ameninţaţi şi terorizaţi de Poliţie şi Jandarmerie, apogeul fiind atins în judeţul Cluj.

În ultima zi a referendumului s-a recurs la cele mai incredibile metode. S-a intervenit brutal în activitatea cultelor; au fost speriaţi că-şi vor pierde pensiile, ajutoarele sociale sau chiar slujbele, ţăranii, funcţionarii publici, angajaţii regiilor, profesorii, militarii, precum şi ţiganii. Reprezentanţii PSD şi ai administraţiei locale au furat pe faţă, în secţiile de votare sau cu urna mobilă.

Pentru ce? Vă veţi întreba. Pentru că PSD nu ştie să piardă şi este incapabil să accepte rezultatele unei consultări cu respectarea principiilor democraţiei.

Duminică, încă de la ora 17,00, liderii PSD declarau, la Dej, că rezultatul votului, pe ţară, va fi, în final, de 55%. Au greşit doar cu câteva sutimi. PSD a demonstrat astfel că este duşmanul cel mai înverşunat al democraţiei şi al eforturilor făcute de poporul român, periclitându-i voit viitorul. De această mare şi periculoasă înfrângere a democraţiei româneşti se fac însă vinovate şi acele puteri străine, din NATO şi UE, care sprijină şi încurajează, conştiente sau nu, reinstaurarea dictaturii şi a partidului totalitar în România.

Mie, ca român, îmi este ruşine de cele întâmplate la pseudo-referendumul din 18-19 octombrie. Cred că, în urma lui, România a ieşit şi mai puţin pregătită de marile examene ale aderării. Păcat că am mai irosit o uriaşă şansă şi că, în loc să fim cu un pas mai aproape de Europa, în realitate am ajuns alături de Coreea de Nord.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Timiş. Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentar la fără frecvenţă".

Recent, într-o conferinţă de presă la Deva, deputatul liberal Dan Radu Ruşanu a afirmat că "parlamentarii PSD de Hunedoara una declară la Deva şi altceva fac la Bucureşti".

Acest tip de observaţie şi apreciere ne surprinde cu atât mai mult cu cât ea apare după aproape 8 luni de la data evenimentului de referinţă.

O astfel de reacţie rapidă ne determină să ne punem o firească întrebare, şi anume: sunt interesaţi realmente liberalii de soarta Siderurgicii Hunedoara, sau au nevoie de încă un abţibild pentru a decora barca cu două timone - PD-PNL?

Evenimentul rememorat cu vâlvă se referea la o întâlnire mai veche între reprezentanţii Sindicatului Siderurgistul Hunedoara, o parte a managementului întreprinderii şi o parte a deputaţilor şi senatorilor judeţului Hunedoara, găzduită de Comisia pentru politici economice, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor.

Rezultatele dialogului urmau să fie cuprinse într-o scrisoare adresată primului-ministru Adrian Năstase.

A fost imposibil de semnat o asemenea scrisoare, care conţinea nişte termeni supărător de imperativi, în condiţiile în care a mai avut loc o astfel de întâlnire în oglindă la Deva, iar soluţiile contraziceau soluţiile propuse de o comisie guvernamentală, care s-a documentat efectiv în teren, cu toţi factorii implicaţi şi în final, domnul deputat liberal Dan Radu Ruşanu confunda Cugirul cu Hunedoara.

Am avut senzaţia că părerea cvasiunanimă a fost aceea că participanţii au apreciat dialogul şi disponibilitatea unor parlamentari de a aborda anumite probleme concrete ale judeţului.

Aş dori să se afle pe această cale publică, să afle şi domnul deputat PNL Ruşanu că, personal, nu-mi schimb părerea pe drumul de la Deva la Bucureşti.

În legătură cu Siderurgica Hunedoara, am considerat şi am afirmat că este inutil să te prefaci că plângi la căpătâiul ei, în loc să cauţi soluţiile care se găsesc în altă parte.

Trebuie spus clar: soluţia la Hunedoara nu este să refaci forţat o structură care dispare. Alternativa este soluţia.

Eleganţa domnului deputat Ruşanu, aşezat în topul eleganţei de către câteva jurnaliste locale, vrea să ascundă o anumită realitate, şi anume că noi, parlamentarii PSD de Hunedoara, am acceptat de multe ori să fim paratrăsnetul nemulţumirilor sindicale pentru multele greşeli ale altora. Acolo, la Hunedoara, liberalii au un primar cu două mandate şi pentru parcul industrial al primăriei, numai Guvernul României, singur, a alocat recent 20 de miliarde de lei. Terenul acestui parc rămâne în paragină şi nici un liberal bogat nu a venit să investească în Hunedoara.

Eu cred că pentru domnul deputat Dan Radu Ruşanu este mai comod să stai la Bucureşti şi să scrii scrisori inutile premierului ca, mai apoi, în timpul doi, să extragi anumite nuanţe percepute în mod strict personal.

Neimplicarea în concret şi în realitate devine o problemă de partid, iar modelul de comportament lansat pentru judeţ este cel al unui parlamentar la fără frecvenţă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul Ştefan Baban să ia cuvântul. Va urma domnul Tiberiu Kovacs.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Cota unică de impozitare - între teorie şi practică economică românească".

Anunţată cu mare tam-tam, cota unică de impozitare a rămas doar un vis frumos şi astfel ne-am făcut din nou speranţe fără acoperire. Guvernul a reuşit, iarăşi sau din nou, să ne demonstreze şi să-şi demonstreze că nu are nici curajul, nici puterea de a lua taurul de coarne şi de a aplica astăzi ceea ce a hotărât şi comunicat ieri. Oricare ar fi motivaţiile oficiale ale expedierii cotei unice de impozitare pe adresa puterii din anul 2005 - probabil că PRM -, realitatea rămâne totuşi una singură: fără măsuri fiscale reale şi eficiente de care să beneficieze angajatorii, aplicarea practică a acestei propuneri fiscale rămâne doar ca un exerciţiu statistic.

Eşecul aplicării cotei unice este datorat, în primul rând, tocmai simplităţii noului sistem de impozitare, simplificare care nu este suficientă pentru rezolvarea marilor şi eternelor probleme ale bugetului de stat: munca la negru, evaziunea fiscală în continuă creştere, numărul mic de salariaţi în raport cu numărul pensionarilor, măsurile fiscale optime care să-i încurajeze pe cei care şi-au riscat banii şi liniştea pentru a desfăşura o afacere în mod legal etc.

Având în vedere toate aceste probleme, te întrebi de ce au făcut atâta zarvă guvernanţii, proclamând aplicarea cotei unice de impozitare cu atâta entuziasm? Şi-au dat seama ulterior că, neprimind nici un protest din partea F.M.I. (care monitorizează de altfel foarte atent "jocurile Guvernului"), nu era un proiect revoluţionar care urma să impresioneze atât pe oamenii de afaceri, prin reducerea cu 2% a C.A.S.-ului, cât şi pe salariaţii care ar fi câştigat puţinii bănuţi la salariile mizere. Bună sau rea, corecta sau incorecta aplicare şi ca procent, cota unică de impozitare şi-a făcut datoria, distrăgând atenţia de la celelalte taxe şi impozite plătite de angajaţi şi angajatori, pe care Guvernul are de gând de fiecare dată să le crească atât ca procente, cât şi ca număr.

Aceste măsuri, coroborate cu respingerea adoptării unor măsuri economice dure, blochează economia românească şi o lasă să se zbată în mocirla tranziţiei. Se respinge cu putere reducerea C.A.S.-ului, dar se continuă sistemul plăţilor compensatorii pentru angajaţii disponibilizaţi, adică se acceptă în continuare sistemul de neplată a muncii, a ajutoarelor pentru încălzire şi a altor măsuri populiste care determină o siguranţă călduţă, siguranţă care este plătită pe an ce trece, din ce în ce mai scump.

Cu toate acestea, guvernanţii se declară mulţumiţi: nu-şi ridică populaţia în cap pe timpul iernii care vine, amână efectele economice şi secundare ale restructurării şi/sau privatizării dinozaurilor economiei româneşti etc. În schimb, se proclamă peste tot câştigul României prin obţinerea ultimei tranşe din împrumutul cu F.M.I., fără să se explice populaţiei că pe viitor, cei ce vor guverna vor avea din ce în ce mai puţine posibilităţi de manevră în dezvoltarea economiei naţionale, în alcătuirea bugetului de stat şi în privatizările care vor mai fi de făcut. Concluzia este tristă: nimeni nu câştigă nimic, decât o imagine de stabilitate şi siguranţă, din aplicarea unor formule importate, care poate au dat rezultate în alte ţări, dar în România, după aproape 14 ani de tranziţie, nu au făcut decât să sărăcească populaţia şi să o izgonească spre alte meleaguri mai prielnice unor câştiguri care sunt sau nu supuse cotei unice de impozitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Kovacs Tiberiu. Va urma domnul Tiberiu Sbârcea.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Zilele trecute, comunitatea maghiară din Braşov a comemorat 40 de ani de la demolarea Bisericii Reformate Maghiare din Braşov, a Şcolii elementare reformate şi a Oficiului Parohial.

Construirea care a avut loc la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a realizat cu mari sacrificii.

Deoarece municipalitatea de atunci nu a fost dispusă să pună la dispoziţie teren pentru construirea bisericii, în anul 1873 s-a cumpărat intravilanul necesar cu suma de 3.527 forinţi, o sumă uriaşă în acea perioadă, iar, pentru ca la 12 iulie 1891 să se aşeze piatra de temelie, enoriaşii maghiari au contractat un împrumut de 20 de mii de forinţi restituit în rate anuale, de-a lungul mai multor decenii.

Biserica Reformată, construită în stil neogotic, a fost sfinţită la 24 august 1892 şi a constituit o bijuterie arhitecturală şi o podoabă a centrului braşovean.

În anul 1963, când biserica avea doar 71 de ani, sub pretextul extinderii Hotelului ARO, s-a luat decizia demolării, ce a avut loc în urmă cu 40 de ani, fiind realizată de către armată, în timpul nopţii.

Cu puţină bunăvoinţă, se putea realiza şi extinderea şi se putea păstra şi biserica.

Pentru orice comunitate, dărâmarea, atât a bisericii, cât şi a şcolii, înseamnă o mare tragedie, care lasă urme adânci.

Am comemorat, dar am şi protestat, mai ales recent, că la una dintre şedinţele Consiliului municipal Braşov, s-a aprobat un PUD care vizează din nou extinderea Hotelului ARO şi pune la dispoziţie teren, deşi biserica a solicitat retrocedarea acestuia. Este parte a terenului cumpărat de enoriaşi în secolul al XIX-lea, iar în şedinţă s-a minţit cu seninătate că biserica n-a solicitat nimic, iar votul s-a dat la unison de către reprezentanţii tuturor partidelor, cu excepţia celor de la UDMR.

Iată, deci, motivul protestului nostru împotriva acestei demonstraţii că şi la începutul mileniului III, patria pentru noi rămâne tot vitregă, aşa cum a fost 80 de ani în secolul al XX-lea.

Nu putem accepta o nouă expropriere şi nu putem privi pasivi o nouă profanare a locului sfinţit odată, unde se doreşte realizarea unui local pentru distracţii şi nu înţelegem nici pasivitatea prefectului, care nici măcar nu răspunde contestaţiilor depuse de Biserica Reformată, dar şi de Biserica Romano-Catolică, afectată de noua extindere ilegală, şi nici comentariile maliţioase, cum că în 1963, în locul clădirilor demolate, am primit o sală de gimnastică şi, deci, am fost despăgubiţi.

Am dorit ca protestul nostru să se audă şi aici, să se vadă că nu am uitat şi nu vom uita şi că vom folosi toate mijloacele pe care statul de drept ni le pune la dispoziţie pentru a ne apăra dreptatea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Sbârcea. Va urma domnul deputat domnul Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Cristian Sandache înţeleg că a depus la secretariat, da? Vă mulţumesc.

Domnul Miclea a mai depus la secretariat.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Intervenţia mea se intitulează "Zootehnia judeţului Mureş, respectiv specia taurină, îşi intră în drepturi".

Ca o încununare a muncii depuse de Comitetul de organizare pentru expoziţia judeţeană de taurine Tg.-Mureş 2003, de prefectură, consiliul judeţean, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, direcţia agricolă judeţeană, direcţia silvică judeţeană, direcţia sanitară judeţeană, oficiul judeţean de consultanţă agricolă, Staţiunea de Cercetare Bovine din judeţul Mureş, în data de 11 octombrie 2003, la Tg.-Mureş, pe platoul Depozitului de armăsari, a avut loc un impresionant şi remarcabil eveniment zootehnic din activitatea şi viaţa crescătorilor de taurine mureşeni, precum şi a specialiştilor agricoli.

În această zi, s-a desfăşurat expoziţia de taurine din rasa Bălţată românească şi Bălţata românească cu negru, la care au participat cele mai valoroase animale din judeţ, respectiv câştigătoarele locurilor I pe categorii, respectiv vaci multipare, vaci primipare, juninci gestante, tineret reproducţie, colecţii familii şi vaci Bălţata românească cu negru de la cele 7 expoziţii zonale desfăşurate în acest an în localităţile Râciu, Miercurea Nirajului, Daneş, Iernut, Bălăuşel, Luduş şi Gurghiu.

La aceste expoziţii zonale au fost expuse 950 capete de animale aparţinând unui număr de 550 de crescători din judeţ şi selectate de la peste 2.500 de producători participanţi. O dată cu prezentarea animalelor la expoziţii, au fost realizate cataloage privind originea şi însuşirile morfologice ale animalelor, precum şi numeroase pliante şi publicaţii de specialitate, prilej prin care crescătorii au primit cele mai noi informaţii tehnologice din zootehnie, în vederea creării de condiţii de competitivitate şi eficienţă economică.

În viitor, un rol prioritar în conceperea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor din cadrul expoziţiilor agrozootehnice, va trebui să le revină asociaţiilor profesionale ale producătorilor agricoli.

Reuşita acestei grandioase manifestări de confruntare şi competiţie între producătorii agricoli se poate evalua şi din spusele domnului inginer Petre Daia, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor: "Mureşul este un judeţ cu rezultate bune în domeniul agriculturii, pe măsura preocupării pe care o au producătorii agricoli, iar această preocupare se poate vedea cu mare uşurinţă privind aceste animale expuse. Aş vrea acum să-i felicit pe cei care au organizat această expoziţie, să le urez succes în activitatea pe care o desfăşoară cu abnegaţie şi cu mult efort, având în vedere că agricultura se întâlneşte uneori, din nefericire, cu multe situaţii vremelnice, deosebit de potrivite din punct de vedere climateric, aşa cum a fost în acest an ca regim al precipitaţiilor. Mi-a făcut o deosebită plăcere să văd animalele expuse şi să port un dialog cald cu proprietarii acestora, pentru că astăzi este o zi a schimburilor de idei, a înţelegerii fenomenului şi a proiectării gândurilor pentru dezvoltarea sectorului zootehnic care, în preocuparea Guvernului României, are un loc deosebit".

În finalul expoziţiei, a plouat cu premii în bani şi furaje.

Vă mulţumesc. Dumnezeu să ne ajute!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, în sfârşit şi o temă pe o problematică, specială.

Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman. Va urma domnul Petre Posea.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ziua de 23 octombrie vom comemora 47 de ani de la începutul Revoluţiei anticomuniste din Ungaria.

Revoluţia Maghiară din 1956 a început cu manifestarea de solidaritate a studenţilor de la Budapesta cu poporul polonez şi cu dărâmarea statuii lui Stalin din capitala Ungariei.

Ca răspuns, reprezentanţii serviciului securităţii statului din ţara vecină au început represaliile atât împotriva demonstranţilor, cât şi asupra cetăţenilor care au ocupat clădirea unde funcţiona radioul. La data de 24 octombrie, deci împotriva insurgenţilor s-au folosit tancurile, puterea comunistă nu a putut înăbuşi revoluţia maghiară.

În ziua de 25 octombrie forţele de ordine au organizat un adevărat măcel în faţa Parlamentului, dar lupte grele s-au dat în principalele oraşe ale Ungariei.

Urmare a acestor lupte, la data de 27 octombrie s-a format Guvernul revoluţionar condus de Nagy Imre, guvern care a susţinut revendicările anticomuniste ale poporului maghiar. Mai mult chiar, Guvernul revoluţionar maghiar avea curajul să hotărască ieşirea Ungariei din Tratatul de la Varşovia şi să impună Uniunii Sovietice neutralitatea ţării. Datorită intervenţiei militare a Armatei Roşii dirijată de comuniştii de la Moscova, Revoluţia din Ungaria a fost înăbuşită şi în ziua de 4 noiembrie s-a instalat Guvernul revoluţionar condus de Janos Kadar. Insurgenţii însă au luptat până la începutul anului 1957 când, datorită superiorităţii numerice a armatei sovietice, au fost nevoiţi să-şi depună armele. Intelectualii, savanţii şi studenţii din România s-au solidarizat cu revoluţionarii din Ungaria.

Mai mult chiar, sub influenţa revoluţiei maghiare, profesorii universitari de la centrele universitare din Cluj, Timişoara şi Bucureşti au formulat pentru prima dată necesitatea introducerii autonomiei universitare, însă mişcarea de solidarizare a intelectualilor din marile centre urbane din România a fost înăbuşită cu o cruzime deosebită.

Astfel, 14 simpatizanţi cu Revoluţia maghiară au fost executaţi ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti, dintre care doi erau de etnie română. Numărul celor întemniţaţi depăşea cifra de 10 mii, dintre care numai la Tg.Mureş 3000 de cetăţeni au fost trimişi la închisoare. Pe lângă aceasta, numeroşi scriitori, savanţi, profesori universitari şi studenţi au fost deportaţi şi obligaţi la muncă silnică.

Reprezentanţii puterii comuniste în frunte cu Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu s-au folosit de mişcările de solidaritate cu evenimentele revoluţionare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minorităţii maghiare din România, dintre care măsura cea mai dură o reprezenta desfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj, fapt ce a dus treptat la îngrădirea şi la desfiinţarea învăţământului superior în limba maternă pentru comunitatea maghiară. Acum, după 45 de ani de la desfiinţarea Universităţii Maghiare din România, când din partea partidului de guvernământ şi din partea domnului prim-ministru Adrian Năstase ni s-a promis înfiinţarea celor două catedre pentru comunitatea maghiară în cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca, s-ar putea remedia măcar în parte acele nedreptăţi la care au fost supuşi intelectualii maghiari la sfârşitul anilor 1950. Se pare însă că aceste promisiuni consemnate şi în Protocol nu vor fi onorate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Posea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi, 25 octombrie, are titlul "Omagiul Oştirii Române".

Luptele duse la 25 octombrie 1944 în oraşul declarat ulterior erou Carei şi Satu Mare au încheiat operaţiile trupelor române în cooperare cu cele sovietice pentru eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de sub ocupaţia străină.

Prin luptele duse în intervalul de timp august-octombrie 1944 s-a afirmat din nou strălucirea eroismului ostaşilor români în rândul cărora se aflau şi unii dintre veteranii de război de astăzi care mai sunt încă în viaţă, lupte care au dus la eliberarea localităţilor Sfântul Gheorghe, Tg.Mureş, Oarba de Mureş, Păuliş, Timişoara, pe Crişuri, pe Someş, în Munţii Mezeş, Făget, Oradea şi Carei.

Prin înfrângerea ultimelor rezistenţe inamice, luptătorii români de toate armele, de la soldat la general, au înscris fapte de vitejie nepieritoare în cartea tradiţiilor poporului român şi pentru a se statornici în istorie, în mintea, inima şi memoria urmaşilor, semnificaţia acestei măreţe zile ce a devenit Ziua Armatei Române.

Astfel, cu prilejul acestei luminoase zile aniversare, toată suflarea românească aduce un binemeritat omagiu de recunoştinţă şi preţuire oştirii române căreia îi doresc succese depline în înfăptuirea programelor de reformă şi de integrare în structurile euro-atlantice, întărirea capacităţii combative pentru a fi în permanenţă scut de neclintit şi santinelă de nădejde la hotarele patriei, garant al independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României.

Totodată, cu pioşenie şi smerenie ne plecăm capetele în faţa memoriei celor peste 800 de mii de ostaşi pe care armata română i-a pierdut nu numai în cel de-al doilea război mondial. Cinstim la această dată şi oricând cu evlavie memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de luptă pentru eternitatea României, celor care odihnesc somnul de veci în glie străbună, în pământ străin, în adâncul apelor, sub lespede de piatră sau fără mormânt şi cruce la căpătâi. Trupurile lor neînsufleţite au jalonat drumul trupelor de toate armele de la Prut până la Caucaz, Cotul Donului şi Stepa Calmucă, de la Stalingrad până la Budapesta şi apoi până la Podişul Boemiei. Ne înclinăm fruntea şi în faţa mormintelor ostaşilor din alte arme care odihnesc în glia străbună.

Un gând luminos de admiraţie şi încurajare adresăm veteranilor şi invalizilor de război, participanţi la luptele pentru eliberarea pământurilor româneşti. În tranşee, în carlinga avioanelor sau pe puntea navelor, ei şi-au îndeplinit misiuni cu vitejie şi abnegaţie, cu toate că în fiecare clipă erau puşi în faţa primejdiei, aducătoare de moarte. Le împărtăşim speranţa că sacrificiul lor nu a fost zadarnic, iar faptele lor de patriotism, demnitate, cinste şi modestie constituie pilda grăitoare pentru tineretul nostru, în general, şi pentru ostaşii de sub arme în activitatea lor pentru propăşirea şi prosperitatea României. Este omeneşte ca la ceas omagial cu toţii să prezentăm în gând şi din inimă, în mod simbolic, arma pentru onor Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României, cu îndemnul de a avea voinţa şi puterea mobilizării tuturor forţelor naţiunii permanent pentru împlinirea intereselor naţionale în rândul cărora întărirea capacităţii combative a forţelor armate ocupă un loc preponderent.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Despre vizita înalţilor parlamentari în judeţul Bistriţa-Năsăud, programată în zilele de 16-17 octombrie anul curent, vreau să vorbesc în declaraţia mea.

Vizita a fost anunţată din vreme cu multă fală, căci era vorba de "floarea cea vestită" a României. Cert este că numărul înalţilor parlamentari s-a restrâns la unul, domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru că cei din suită au fost doamna ministru al muncii şi solidarităţii sociale şi familiei - Elena Dumitru şi şeful Agenţiei pentru strategii guvernamentale, domnul Vasile Dâncu, renumit în sondaje de opinie exagerate. După cum se vede, dânşii au reprezentat puterea executivă. Cu o zi mai devreme, a fost prezent şi domnul Sergiu Sechelariu, secretar de stat venit pentru a tăia panglica la blocurile construite prin ANL, fireşte, o întreprindere sau mai bine zis o afacere despre care nu este exclus să auzim nu peste multă vreme că este în cercetare, pentru că tot cam aşa se întâmplă.

Sigur, demersuri şi promisiuni au fost că va veni în judeţ chiar primul ministru al României, dar ştiţi şi dumneavoastră principiul celor 4 evanghelişti care sunt 3.

Ceea ce m-a frapat pe mine ca observator, domnule Valer Dorneanu, este că aţi făcut abstracţie de parlamentarii bistriţeni, le-aţi anulat total existenţa, deşi, în plen, la Cameră, îi numiţi "stimaţi colegi".

De ce, domnule preşedinte, susţineţi şi dumneavoastră o asemenea tendinţă, parlamentarii bistriţeni au fost aleşi prin voturile a mii de oameni, aşa cum au fost aleşi, dar îi reprezintă pe aceştia şi atunci dumneavoastră pe cine sancţionaţi? Nu înţeleg o asemenea poziţie atât de antidemocratică şi atât de nedemnă.

Domnii parlamentari din Bistriţa sunt oameni cu care vă întâlniţi zilnic şi staţi mereu în faţa lor, chiar dacă nu sunt din acelaşi partid cu dumneavoastră şi chiar dacă puterea locală are rezervele ei faţă de aceştia.

Domnule preşedinte Valer Dorneanu, cetăţenii acestui judeţ au votat cum au crezut în anul 2000. E adevărat în această parte de ţară a fost ales preşedinte senatorul Corneliu Vadim Tudor. A fost e exprimare democratică, aşa cum în celelalte judeţe a fost ales domnul Ion Iliescu preşedinte al României. Într-o democraţie normală este ceva firesc, ştiţi dumneavoastră, domnule Valer Dorneanu, mai bine decât oricine. Tendinţa de anihilare a Opoziţiei sau de desconsiderare este specifică unei puteri totalitare şi, la urma urmei, este una de extremă, aşa că nu noi, cei de la România Mare, suntem extremişti, ci acei care nedreptăţesc ţara şi poporul. Eu niciodată, cel puţin, nu v-aş dori dacă veţi fi în Opoziţie să ajungeţi să vă confruntaţi cu o asemenea putere.

În rest, vă doresc sănătate şi succese ca şi până acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică pe care astăzi o fac în faţa Camerei Deputaţilor este determinată de modul în care a fost organizat referendumul pentru votarea Constituţiei din 18-19 octombrie.

Referendumul organizat la sfârşitul săptămânii trecute pentru aprobarea revizuirii Constituţiei a debutat, aşa cum era de aşteptat din partea PSD-ului, cu adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă cu prevederi ce încalcă alte prevederi legale, în speţă, cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, prin desfăşurarea acestuia pe parcursul a două zile în loc de o zi, aşa cum este prevăzut în lege.

Ziua în plus alocată votului a salvat, se pare, Guvernul Năstase de la un eşec cvasitotal, ceea ce ar fi condus în mod normal la demiterea acestuia, dar a însemnat şi un vot de blam din partea electoratului pentru partidul aflat azi la guvernare, pentru modul dezastruos în care guvernează, tronând peste corupţie şi sărăcie.

Procentul de prezentare la vot în prima zi, fatidic aş putea spune, a dus la o mobilizare fără precedent a membrilor PSD care au uzitat un întreg arsenal de metode şi mijloace menite să mâne electoratul spre urne. Dictonul "scopul scuză mijloacele" era cel după care s-au condus. Această campanie de ultimă oră a avut se pare rezultat foarte bun, deoarece cu două ore înainte de închiderea urnelor procentul de prezentare la vot a înregistrat o creştere miraculoasă.

Iată câteva din aceste mijloace şi metode magice, a se înţelege ilegale, folosite de reprezentanţii PSD-ului pentru a aduce populaţia la vot. Tombole organizate în secţiile de votare, încălcându-se astfel dispoziţia Legii nr. 3/2000, exemplul primarului de la Bacău, Dumitru Sechelariu. Alocări de resurse din bugetele judeţene după bunul plac al reprezentanţilor Puterii. Astfel, prefectul de Satu Mare a promis edililor din judeţ care vor reuşi să adune oamenii la vot câte o excursie în China. Pe banii cui ne întrebăm. Iar preşedintele Consiliului judeţean Satu Mare, pentru a nu se lăsa mai prejos, le-a reamintit primarilor că localităţile ce se vor situa pe primele trei locuri în ceea ce priveşte prezenţa la urne vor primi de la buget câte un miliard de lei pe care să-i cheltuiască cum vor.

Mă întreb şi-i întreb pe aceşti reprezentanţi ai Puterii cum este posibil să faci asemenea promisiuni şi să cheltuieşti bani de la bugetul judeţean după bunul plac. Membrilor secţiilor de votare care vor înregistra cea mai mare prezenţă la vot le-a fost promisă de către primarul municipiului Piatra Neamţ plata cheltuielilor de întreţinere pe luna noiembrie. Cum îşi poate permite un primar să plătească aceste cheltuieli dintr-un salariu bugetar? Urne mobile au fost scoase pe stradă în toată ţara cu încălcarea prevederilor Legii nr.3/2000 care impun solicitarea expresă a alegătorilor.

Primarul din Râşnov, după un tur al oraşului, le-a spus oamenilor că nu vor mai primi ajutoare sociale dacă nu vor merge la vot. Baronul de Gorj, Mischie, preşedintele Consiliului judeţean a declarat public că nu vor mai primi în audienţe pe cei care nu se vor prezenta la vot şi nu vor vota Constituţia şi aceste exemple ar putea să continue.

Organizarea referendumului a însemnat un efort bugetar de aproape 300 de miliarde de lei la care se adaugă cele folosite în campania pentru promovarea referendumului, de asemenea, impresionante cheltuieli care nu au reuşit să convingă cetăţenii cu drept de vot de necesitatea revizuirii Constituţiei, fiind la un pas de un eşec total.

Nu poţi să nu te întrebi de ce s-a ajuns aici. Un răspuns ar fi acela al neacordării încă din debut a atenţiei cuvenite modificării Constituţiei, al practicilor ilegale folosite pentru atragerea populaţiei la vot în scopul confiscării acestui eveniment de către PSD, în scop electoral, căruia populaţia i-a răspuns printr-o formă de protest, absenteismul la urne. Masiva neparticipare la vot este un vot tăcut împotriva partidului ce ne guvernează, contra politicii dezastruoase ce o promovează, politică ce aduce pe zi ce trece tot mai mulţi cetăţeni în pragul sărăciei şi disperării şi de care PSD-ul îşi aduce aminte numai când are nevoie de votul lor.

Partidul Democrat a votat Constituţia în Parlament şi a cerut membrilor şi simpatizanţilor să se prezinte sâmbătă şi duminică la vot şi să voteze Constituţia. Însă Partidul Democrat nu s-a putut asocia cu partidul la fraudă. Constituţia trebuia votată, dar nu oricum, ci doar în condiţiile stricte ale legii. De aceea, referendumul pentru revizuirea Constituţiei este, în opinia Partidului Democrat, un examen picat de Guvernul Năstase, căruia îi revine obligaţia cel puţin morală a unei demisii în bloc şi nu doar demiterea unuia sau altuia dintre membrii săi, în încercarea de a salva o imagine terfelită şi pătată de prea multe scandaluri de corupţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu şi va urma domnul deputat Ion Mocioi.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Consecvenţe".

Referendumul a trecut. Ceea ce era normal să se întâmple s-a întâmplat. Constituţia revizuită a fost validată prin votul celor care au crezut cu adevărat în ea.

S-au scris şi se vor scrie multe pe agende pe această temă. Vor fi efectuate analize printre cele mai diverse. Se vor emite aprecieri dintre cele mai subtile şi dintre cele mai originale şi mai pertinente. Din multitudinea de atitudini manifestate în această perioadă mă voi opri succint doar asupra uneia - consecvenţa. A fost prezentă în comportamentul tuturor partidelor politice, al societăţii civile etc. Să le luăm pe rând.

Partidul de guvernământ a fost consecvent cu imensa responsabilitate pe care şi-a asumat-o prin actul guvernării, în raport cu un obiectiv strategic major, integrarea României în structurile Uniunii Europene. De aici promovarea acestui da, fără nici un echivoc.

Din zona Opoziţiei, aceeaşi nedisimulată consecvenţă. Partidul România Mare şi-a susţinut constant opţiunea pentru nu, din motive ce-i aparţin în exclusivitate, deşi a încercat să ridice adevărate linii maginot între alegători şi urne. ADA, alianţa bazată pe un singur element de comuniune - juxtapunerea - şi care e plină de diaclaze, începe să capete patina banalului, a ales să-şi exprime consecvenţa prin duplicitate. A mimat susţinerea prin da a referendumului, în timp ce aştepta cu febrilitate un rezultat contrariu care să-i alimenteze iluzia apropierii mai rapide de putere. Din imensa comoară de înţelepciune care este Biblia a optat doar pentru pilda fariseilor. Şi societatea civilă, pe care aceleaşi personaje de ani de zile pretind că o reprezintă, şi-a trimis actorii de serviciu pentru a se prezenta consecvent, nu faţă de Constituţie, ci faţă de Putere. Au apărut astfel personaje care prin mimică, gestică, limbaj şi mai ales mesaj au demonstrat că unele etape în lungul drum al omului către om, nu sunt obligatorii pentru toată lumea. Această atitudine adoptată de promotorii culturii de tip "mambo Siria" a fost însă rejectată fără reţinere. Şi a mai fost o consecvenţă, cea a ţăranului român către care nu întotdeauna ne aplecăm cu înţelegerea pe care o merită cu prisosinţă. E cazul să rostim nu numai în aceste zile, ci în fiecare oră a existenţei noastre - laudă ţăranului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ion Mocioi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vorbesc şi eu despre neconstituţionalitatea organizării referendumului pentru revizuirea Constituţiei prin câteva aspecte.

Participarea cetăţenilor la votarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei a fost forţată de PSD şi într-un şir de metode pe care presa le-a pus deja în evidenţă. În primul rând, s-a folosit ca instrument de manipulare a populaţiei înfricoşarea oamenilor. Mai ales a ţăranilor prin ameninţarea că nu vor primi lemne de foc sau căldură pentru iarnă, că nu vor mai beneficia de ajutor social şi chiar de pensii. Parcă erau duşi cu arcanul la urne, luându-i pe cetăţeni de acasă, forţându-i să intre în autobuze pentru a fi transportaţi sau prin însoţirea lor prin ploaie către secţiile de votare. Sunt doar câteva aspecte.

Multe altele sunt deja subliniate de colegi, aş vrea însă să mă refer la aşa zisul cod de bună conduită în materie electorală stabilit de Consiliul Europei prin Recomandarea nr.1595 din 2003 a Consiliului Europei, deci al forumului politic, de fapt, al Europei. Practic PSD-ul a încălcat această recomandare depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. Prin aceasta, de fapt, a fost lovită în plin democraţia şi este păcat că vrându-se să fim mai democraţi în Europa, atacăm chiar democraţia.

Nu mă voi referi şi la alte aspecte, doar atât aş vrea să mai spun că sunt nemulţumit total de organizatorii referendumului la Gorj şi vreau să fiu glasul cetăţenilor care mi-au spus că trebuie să intervin în Parlament pentru a susţine această neconstituţionalitate a prezentării lor la vot prin forţarea de a participa la urne.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma doamna Lia Olguţa.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect desfăşurarea referendumului.

Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei din 18-19 octombrie 2003 este rezultatul acţiunilor începute prin înţelegerea partidelor politice de la Snagov, prin susţinute contacte politice ulterioare alegerilor generale din anul 2000.

Prin Hotărârea Parlamentului din iunie 2002 s-a stabilit începerea discuţiilor în cadrul comisiei de stabilire a propunerilor de modificare, discuţii care au fost finalizate, ca şi propunerile, în 18 septembrie 2003. Acesta a fost momentul până la care PNL şi PD au afirmat public susţinerea pentru convenirea textelor de modificare, bineînţeles, atitudine cu grijă şi intensă căutare mediatizată. Poate nu se putea aprecia de la bun început diferenţa dintre atitudinea publică şi cea practică din teren, dintre teorie şi practică, astfel că cele două partide s-au străduit să demonstreze în desfăşurarea Referendumului din 18-19 octombrie cum se face o politică duplicitară. Crearea de momente tensionate prin proteste şi contestaţii nefondate, lansarea suspiciunilor de fraudă, o adevărată pândă pe teren, în goană după propriile fantasme, declaraţii şi acuze de incorectitudine nesusţinută de probe. Mai mult, cei care în faţa camerelor de luat vederi ale televiziunilor declaraseră că vor susţine votarea noii Constituţii solicitau prin vocea preşedintelui Partidului Democrat demisia Guvernului, sperând în neatingerea pragului majoritar de validare, dându-şi arama pe faţă şi arătând electoratului pe viu politica duplicitară pe care o practică, renunţând la simularea publică a interesului pentru Constituţie. Aceste două partide, nu numai că şi-au arătat incapacitatea politică de participare constructivă, dar într-un moment de interes naţional cu semnificaţii internaţionale deosebite au practicat o politică de formă şi faţadă, de butaforie, de vopsea ieftină aplicată sumar pentru a-şi zugrăvi o imagine amăgitoare pentru electorat.

După anunţarea rezultatelor favorabile ale referendumului, am putut constata, tot din declaraţiile preşedinţilor acestor partide, dezamăgirea lor totală, nemaiputând fi disimulate revolta neputinţei, acuzelor oarbe generalizate asupra Partidului Social - Democrat şi Guvernului, amărăciunea constatării propriei incapacităţi politice. Am putut constata că există partide politice cu pretenţie de reprezentare a cetăţenilor care ar fi dorit să se oprească drumul României către democraţie, către deschiderea politică internaţională actuală, să nu se mai atingă standardele euro-atlantice.

Neîncrederea, bănuiala, jignirea pe care această alianţă politică aruncată asupra celor 55% dintre alegători, care au înfruntat vremea nefavorabilă pentru a-şi exprima votul, ar trebui să fie cu decenţă şi demnitate recunoscute şi retrase în faţa electoratului care nu a ezitat să le acorde aprioric, e drept, încrederea sa.

Desigur, electoratul a apreciat exact câtă încredere mai poate investi pe viitor în alianţa PD şi PNL, aşa zisa alianţă pentru dreptate şi adevăr. Desigur, electoratul şi-a clarificat, cu această ocazie, care este clasa politică pe care a contat şi a apreciat cine, în ce măsură şi cum este interesat de viitorul ţării. Desigur, electoratul a apreciat cine a fost alături de viitorul ţării şi cine a confundat principiile politicii, mandatul politic cu demagogia.

În ultimă instanţă, electoratul constituie supremul judecător.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

După încheierea Referendumului pentru Constituţie nu pot să nu mă întreb unde este electoratul celor 4 partide care au încercat să convingă populaţia României, scârbită de 13 ani de corupţie şi sărăcie, să vină la vot. Să fie printre cei 70%, cât afirma primul mincinos al ţării, directorul Metro Media Vasile Dâncu, că se vor prezenta la vot de bunăvoie? Sau printre cei aduşi cu arcanul de la treburile lor de primarii de la ţară care au fost speriaţi de activistul PCR Octav Cozmâncă de faptul că îşi vor pierde poziţiile pe liste?

Spaima acestora de a se face remarcaţi în ochii stăpânilor de judeţe sau de la Bucureşti, i-a făcut să comită gafe inimaginabile, care dovedesc oricui se mai îndoia că am avut de-a face cu o fraudă de-a dreptul nesimţită.

Astfel, în mai multe comune din judeţul pe care eu îl reprezint în Parlament, Doljul, procentul de participare la vot al cetăţenilor a fost - atenţie! - de 150%. Mai mult, în comuna Mischii, la ora 18, în cea de-a doua zi a referendumului, ajunsese la 160,8%.

Procentul n-a mirat însă presa locală, având în vedere faptul că un ziarist de la "Jurnalul de Oltenia" a demonstrat că a putut să voteze de opt ori în opt secţii de votare diferite. Şi dacă aleşii locali s-au mobilizat să fure atâtea voturi pentru Constituţie, ne întrebăm ce se poate întâmpla la viitoarele alegeri unde miza va fi infinit mai mare.

Disperarea P.S.D. a ajuns, stimaţi colegi, la proporţii de neimaginat. Astfel, nu ne putem închipui cum ar fi putut prefectul Capitalei să-i spună la telefon judecătoarei Orăşanu, preşedinta unei secţii de votare, că-i dă ordin să facă dispensă de la lege.

Moş Teacă se credea la război şi-şi asumase rolul de a fi comandantul armatei care să lupte cu legile ţării, fiindcă îl încurcă sau pur şi simplu nu le pricepe.

Un caz şi mai grav s-a petrecut la Biroul electoral judeţean Constanţa, unde preşedintele acestuia şi alţi vreo zece infractori ca şi el au hotărât anularea proceselor verbale sosite din secţiile de votare şi s-au apucat să completeze ei altele, pentru că scorul trebuia raportat ca pe vremea P.C.R.-ului, de trei ori mai mare.

Expresia "s-a furat ca-n codru" s-a golit de orice conţinut acum. Când vrei să-i spui unuia că e mare hoţ, nu-i mai spui că fură ca în codru, ar trebui să-i spui că fură ca în secţia de votare.

Oricum, dacă cineva se mai îndoia că procentul P.R.M. nu se apropie de 50%, acum are toate motivele să o creadă. Teama lui Vasile Dâncu sau a ministrului Ioan Rus de apariţia lui Vadim la televiziuni încep să o înţeleg. Pur şi simplu nu vor ca oamenii să vadă că în România mai există şi alţi politicieni decât aceia corupţi şi habotnici care au condus ţara timp de 13 ani.

Va veni o vreme când guvernanţii toţi îşi vor da seama de cheltuielile inutile pe care le-au făcut, de încredinţarea comenzilor pentru tipărirea de buletine de vot fără licitaţie la diverşi boiernaşi locali din P.S.D., eu nu le spun baroni, pentru că acest cuvânt are şi ceva nobil în conţinut, sau de faptul că au încălcat legea şi au ameninţat lumea să iasă la vot, ca să mai câştige partidul-statul în imagine.

Credeţi că mai prostiţi mult populaţia, domnilor, cu sondajele domnului Dâncu? Sunteţi jalnici!

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Florentin Sandu. Va urma domnul deputat Vlad Hogea.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că în această atmosferă tensionată şi încrâncenată care există sau a existat în ultima săptămână în ţara românească prilejuită de desfăşurarea referendumului, într-un colţ de ţară, la Galaţi, viaţa s-a desfăşurat normal, arătând că sunt şi alte lucruri importante pentru viaţa oamenilor. Şi aş vrea să vă prezint două evenimente pe care eu le consider extrem de interesante.

Aici, la Galaţi, au avut loc săptămâna trecută două evenimente cu deosebite semnificaţii în viaţa cultural-artistică a oraşului, evenimente ce au polarizat atenţia locuitorilor acestui colţ de ţară de la Dunărea de Jos, numit cândva oraş de negustori, oraş cumplit de negustori sau, mai recent, cunoscut şi apreciat de unii doar ca cetate a oţelului românesc sau oraşul "roşu".

Primul dintre ele care a durat circa o săptămână a fost Festivalul pentru arta comediei, festival de tradiţie la Galaţi, care a adunat pe scena Teatrului "Fany Cardini" cele mai cunoscute trupe de teatru ale ţării şi unde au fost prezente personalităţi de prestigiu ale teatrului românesc. Astfel, publicul gălăţean a fost răsfăţat de spectacole precum "A douăsprezecea noapte" prezentat de Teatrul de Comedie din Bucureşti, "Bolnavul închipuit" prezentat de Teatrul Naţional din Cluj-Napoca; "Inimă de câine" cu Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi; "Gaiţele" cu Teatrul "Odeon" din Bucureşti; "Dineu cu proşti" cu Teatrul "Sică Alexandrescu" din Braşov şi, nu în ultimul rând, "Zăpezile de altădată" şi "Steaua fără nume" prezentate de Teatrul "Fany Cardini" din Galaţi.

A onorat festivalul personalităţi de renume ale scenei româneşti şi dacă nu amintesc decât pe Dorina Lazăr, Teodor Chirilă, Tudor Corbu, Ioana Citabaciu, Irina Petrescu, regizoarea Sanda Manu sau actorul Dorel Zamfir, o fac numai din lipsă de timp şi îmi cer scuze pentru aceasta.

În orice caz, în numele gălăţenilor, le mulţumesc tuturor pentru acest eveniment de suflet.

Celălalt reper cultural s-a consumat vineri, 17 octombrie, când în prezenţa ministrului culturii, domnul academician Răsvan Theodorescu, şi a ministrului telecomunicaţiilor, domnul Dan Nica, a fost inaugurat şi sfinţit de către preasfinţia sa Dr. Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, un adevărat templu al artei sunetelor ce poartă pe frontispiciu numele de glorie al unuia din fiii urbei născut nu departe de locul unde acum a fost dezvelit bustul acestuia ca semn al dragostei şi mândriei gălăţenilor pentru artă.

Remarcabilă bijuterie în rândul instituţiilor muzicale din ţară, aşa cum arată astăzi complet renovat şi modernizat la standarde europene, Teatrul muzical "Nae Leonard" şi-a deschis porţile într-un cadru sărbătoresc, încărcat de multiple şi reconfortante emoţii ale celor care-l slujesc de peste o jumătate de veac, având alături toate autorităţile locale şi judeţene, personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, un generos public, dornic să vadă ce minunăţie au înfăptuit proiectanţii, constructorii şi meseriaşii de toate specialităţile. Şi trebuie să ştiţi că impresionantele fonduri de investiţii necesare, circa 50 de miliarde de lei, nu au provenit de la nivel central, ci ele au fost exclusiv rodul eforturilor autorităţilor judeţene şi locale, în aceste fonduri regăsindu-se şi nobila contribuţie a celor care trăiesc şi trudesc în oraşul lui Cuza şi pe care, în urmă cu mai bine de un veac şi jumătate, Kogălniceanu, în vizită la Galaţi, îi îndemna: "Faceţi a se construi teatrul, ocupaţi-vă de lucruri serioase şi statornice pentru care vă vor binecuvânta urmaşii dumneavoastră. Teatrul este stabilimentul civilizatoriu al poporaţiunii. Teatrul închide crâşmele şi cafenelele. Teatrul dă nutriment spiritului."

Şi gălăţenii au făcut laolaltă, autorităţi şi cetăţeni, care vor sincer ca oraşul lor, deci asta au făcut cetăţenii care vor sincer ca oraşul lor să se înscrie cu fruntea sus în circuitul valorilor spirituale ale Europei viitorului. Din păcate, s-au remarcat prin lipsă şefii locali ai partidelor de opoziţie, ocupaţi probabil cu împărţirea posturilor într-o viitoare ipotetică guvernare.

Vă invit, dragi colegi, cu sinceritate, să vizitaţi Teatrul muzical "Nae Leonard".

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulţumim pentru momentul spiritual.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Hogea. Va urma domnul Mircea Toader.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimaţi colegi,

De data aceasta, senatorul Solcanu s-a întrecut pe sine. Preşedintele P.S.D. Iaşi a făcut totul pentru a asigura prezenţa la vot a majorităţii populaţiei judeţului, punând în funcţiune o maşinărie infernală. Ne vom referi, în cele ce urmează, numai la câteva rotiţe ale mecanismului de fraudare a referendumului.

Nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că bolnavii psihic internaţi la Spitalul de Psihiatrie din Iaşi "Socola" au fost declaraţi peste noapte sănătoşi, şi, ca urmare a existenţei discernământului, s-a purces la transportarea lor cu forţa la secţia de votare special creată în incinta unităţii medicale respective. Însăşi preşedinta secţiei a relatat presei locale că majoritatea erau convinşi că îl vor vota pe Iliescu pentru un nou mandat prezidenţial, ceea ce atestă, evident, că "alegătorii" aveau nervii straşnic de zdruncinaţi.

De fapt, chiar nebunii, cu gura lor, au povestit cum au decurs lucrurile. Bolnavul Gheorghe Moruz, cel care a votat primul din tot spitalul, sâmbătă dimineaţă, la orele 8,oo, a insistat ca ziariştii să noteze neapărat şi rangul său nobiliar: "principe de Iaşi"! Alt om suferind, Ion Filimon, a declarat cu inocenţă: "Nu ştiu pentru ce am votat. Am pus DA pentru că erau două căsuţe cu DA şi NU şi mi-a venit mie să pun DA. Domnul doctor Cârlan a venit sâmbătă în salon şi ne-a spus că "nu avem voie să părăsim salonul, pentru că trebuie să mergem la votare."

De reţinut faptul că, din cei peste 380 de "electori" de la "Socola", peste 30 de bolnavi mintal erau într-o stare atât de gravă încât a fost nevoie de asigurarea unei urne mobile, care li s-a adus la pat. Pe doctori nu i-a interesat de fel însănătoşirea celor care zăceau de luni de zile, degradându-se într-un ritm îngrijorător, ci trucarea procedurilor referendare.

Comentariile sunt de prisos. Dacă un medic profită de ascendentul moral asupra unei paciente şi o seduce, se consideră că e caz penal. Dacă o turmă de medici pesedişti din clica lui Solcanu, pentru a-şi atinge scopurile murdare, profită de situaţia limită în care se găsesc nişte semeni ai noştri, este un act de "conştiinţă civică", pe care tiranii României se grăbesc să-l salute.

Într-o manieră similară a decurs simulacrul de votare de la Penitenciarul de maximă siguranţă din Iaşi, Secţia 149, unde, chiar din prima zi, cei 289 de deţinuţi de drept comun au fost încolonaţi şi obligaţi să voteze Constituţia. Întrebarea care a revenit obsesiv "După ce pun ştampila, pot pleca acasă?", este de natură să ne creeze suspiciuni serioase cu privire la influenţele malefice ale conducerii închisorii asupra celor aflaţi la mâna lor. Versul eminescian "Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni" a fost reinterpretat, în sensul "reciclării" celor izolaţi, vremelnic sau veşnic, în dosul zidurilor acestor instituţii.

Nici în libertate lucrurile n-au stat mai bine. Fruntaşii P.S.D. din multe localităţi au condus ei înşişi operaţiunile de fraudare, inclusiv în oraşul Târgu Frumos, unde primarul şi alţii au mers din uşă-n uşă, cu urna volantă, făcând presiuni asupra oamenilor pentru a vota o Constituţie pe care nici măcar nu o cunoşteau. Manevre ordinare s-au întâlnit şi în Mădârjac, Vânători, Comarna, Voineşti, unde buletinele erau introduse în urne de-a valma, ca să îngroaşe rândurile celor care, chipurile, ar fi venit să voteze. În comune precum Butea, Hălăuceşti, Oţeleni, Strunga, Răducăneni, Al.I.Cuza, listele electorale au fost subţiate în mod abuziv, prin ştergerea celor plecaţi la muncă în străinătate. S-a vizat astfel diminuarea absenteismului prin eliminarea nejustificată a mii şi mii de ieşeni de pe listele permanente. Putem afirma că s-a realizat, implicit, decăderea acestor cetăţeni din drepturile lor constituţionale, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale mai multor infracţiuni. Dar cine să-i sancţioneze pe fraudatori, când chiar ei făceau cărţile!?

Inutil să mai precizăm că şi în Iaşi, ca de altfel în toată ţara, s-a votat de mai multe ori, pe baza aceloraşi documente de identitate, de către o singură persoană. Metoda e banală: prima dată la o secţie, cu cartea de alegător; a doua oară, în altă parte, cu paşaportul; a treia oară cu cartea de identitate şi apoi, practic, la infinit, cu aceeaşi carte de identitate de pe care timbrul se desprinde cu uşurinţă, fiind lipit cu o superficialitate... programată!. Aşa că dovada care atestă exercitarea votului dispare miraculos în câteva secunde.

Controlul computerizat în privinţa prezenţei la urne a cetăţenilor nu vizează persoanele ca atare, ci doar numărul lor. Nu numai teoretic, ci şi practic, o minoritate formată din câteva sute de mii de inşi se poate plimba pe la secţii, obţinând şi folosind milioane de buletine de vot asupra cărora nu aveau nici un drept, o scamatorie periculoasă, dintr-n jalnic circ în care P.S.D. vrea să transforme procesul electoral din România. Se înşeală dacă se consideră învingători. În realitate, şi-au devoalat planul din 2004, şi-au dat arama pe faţă înainte de vreme, iar această nouă Constituţie, ilegală şi imorală, le va ieşi pe nas!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Toader. Va urma domnul Gheorghe Popescu.

Domnul Nicu Mircea Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la o problemă de interes naţional cu impact major asupra sănătăţii populaţiei.

După cum se ştie, în art.33 din Constituţia care n-a fost încă promulgată, dreptul la ocrotire a igienei şi sănătăţii publice este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice. În plus, Legea nr.48 din 2002 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare prevăzută la art.1, paragraful 2, lit.e) alin.4 arată că "În România, principiul legalităţii între cetăţeni este garantat prin exercitarea dreptului la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate socială şi la serviciul social."

Din nefericire, toate aceste măsuri sunt doar vorbe, acţiunile întreprinse de Guvernul Năstase în domeniul sănătăţii sunt contrare tuturor acestor prevederi legislative. Ba, mai mult, ultimele măsuri ale domnului ministru demisionar Beuran, şi de care domnia sa este deosebit de mândru, a aruncat în neputinţă şi disperare zeci de mii de bolnavi. Domnia sa îşi făcea un titlu de glorie din a anunţa într-o emisiune televizată că acum, în România, nu se mai moare cu reţeta în mână. Este adevărat! Dar acum se moare fără reţetă, pentru că a-ţi procura o reţetă trebuie să ai puterea să poţi să baţi pe la toate uşile din circuitul propus de fostul domn ministru.

Astfel, medicii din spitale nu mai pot elibera reţete compensate. Acestea pot fi transcrise de medicul de familie sau pe baza unei trimiteri a acestuia de un medic specialist din ambulatoriu. Până la iniţiativa domnului ex-ministru Beuran, reţetele compensate puteau fi eliberate şi de medicii din spitale, în special pentru persoanele care primeau asistenţă şi servicii medicale în unităţi spitaliceşti.

În prezent, reţetele compensate sunt eliberate numai de medicul de familie, pe baza unei trimiteri din partea unui medic specialist din ambulatoriu. Există marea probabilitate ca atunci când după o spitalizare eşti externat pentru a obţine un medicament absolut necesar, eşti obligat să faci un traseu format din medic de familie, medic specialist, funcţie de numărul listei eşti înscris în prescripţia medicală, farmacie şi apoi să-l poţi procura în condiţia că mai ai bani în buzunar şi ai ajuns la farmacie în prima zi a lunii.

Acest sistem este o barbarie şi un atac la sănătatea publică, de altfel garantată de Constituţie, făcând de multe ori imposibilă obţinerea medicamentelor de care ai absolută nevoie sau să fii obligat să te rogi la Dumnezeu să-ţi dea zile până ai norocul să cumperi medicamentul după ce stai la coadă la farmacie sperând că nu se va termina plafonul pentru luna respectivă.

O altă carenţă a sistemului de sănătate este cel legat de neasigurarea asistenţei medicale în aşa-zisele centre de permanenţă. În acestea, asistenţa este asigurată de către un singur medic cu un program de câteva ore. Cum credeţi că se poate asigura o asistenţă de calitate într-un oraş de 300.000 de locuitori, cum este oraşul Galaţi, cu un singur medic pediatru sau un singur medic oftalmolog la un asemenea centru.

Cred că domnul Beuran nu are în familie oameni bolnavi ca să vadă cum aceştia sunt condamnaţi să moară. Sigur că nu doresc să relatez numai o situaţie anacronică în sistemul de sănătate creat de inovaţiile manageriale ale domnului Beuran şi o propunere de rezolvare ar fi acordarea unei mai mari competenţe medicului de familie care în prezent este un simplu scriitor de trimiteri către medicul specialist, acolo unde se găseşte, şi se poate asigura o permanenţă sau măcar o perioadă de timp mai mare decât cea alocată în prezent.

De asemenea, cred că o soluţie ar fi şi posibilitatea ca asiguraţii să se adreseze unui medic specialist de la cabinetele private, urmând ca decontarea contravalorii consultaţiei să se facă prin casa de asigurări.

Sper că noul ministru interimar Blănculescu să îndrepte eroarea pe care fostul ministru Beuran a făcut-o în defavoarea oamenilor care au nevoie reală de asistenţă sanitară, nu de a deveni nişte marionete şi curieri pentru obţinerea unui drept de asistenţă medicală pe care cu mare emfază o prezentaţi ca soluţii de redresare a disfuncţionalităţii sistemului sanitar.

Şi, fiindcă colegul meu, Sandu Florentin, a prezentat un eveniment cultural la Galaţi, mă simt - e partea doua a declaraţiilor politice - dator să-i spun dânsului că într-adevăr evenimentele au fost frumos transmise, dar faptul că ne-a sancţionat pe noi, liderii politici ai opoziţiei, că n-am fost prezenţi la evenimentul de la Teatrul muzical, trebuie să-i spun că atunci noi am fost pe teren să explicăm Constituţia, asta a fost poziţia noastră, iar duminică când dânşii probabil erau, sau sigur erau pe teren să ducă oamenii la vot, noi eram la teatru "Fany Cardini" şi sala era aproape goală, toţi liderii P.S.D. fiind bineînţeles în zonele rurale pentru a găsi soluţii de a creşte numărul de votanţi.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Popescu. Nu este domnul Gheorghe Popescu, a plecat? Da.

Domnul Ionel Olteanu. va urma doamna Lucia Cornelia Lepădatu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Adoptarea de către o largă majoritate a Parlamentului României a prevederilor de revizuire a Constituţiei contura şansa unui semnal important privind maturizarea clasei politice româneşti, îndeosebi a partidelor parlamentare. Era cred eu ocazia unui semnal de normalitate începerea lucrărilor de revizuire a Constituţiei şi constituirea Comisiei de revizuire, din care am avut onoarea să fac parte, s-a făcut pe baza acordului politic semnat de toţi reprezentanţii partidelor parlamentare. Apoi, P.R.M. s-a retras, după cum se ştie, din Comisia de revizuire, timp de un an şi jumătate, pentru a reveni apoi în plen cu amendamente şi sugestii, zic eu, interesante.

Inexplicabil, însă, atitudinea sa a fost aceea de a îndemna cetăţenii să nu participe la vot, ceea ce, daţi-mi voie s-o spun cu toată tăria, mi se pare un mijloc nedemocratic, pentru că nu poţi să împiedici sau să sugerezi unui cetăţean să nu participe la vot, să îşi exprime opţiunea în sens favorabil sau nefavorabil unor dispoziţii legale, unui proiect, cu atât mai mult dispoziţiilor privind revizuirea Constituţiei.

Potrivit ultimelor date publicate de presă, 55,7% din cetăţenii României cu drept de vot s-au prezentat la urne demonstrând, cred eu, un comportament civic admirabil, în ciuda condiţiilor climaterice nefavorabile şi eu cred că noi toţi trebuie să le mulţumim pentru efortul lor şi, mai ales, pentru simţul lor civic, patriotic. Aş spune că această ocazie de maturitate din partea unor lideri politici a fost ratată din păcate. De aceea, cred eu că acest referendum reprezintă totuşi, ar trebui să reprezinte un moment de reflecţie, un moment de reflecţie care să determine o reformă reală a atitudinii şi a comportamentului nostru, al tuturor.

Prezenţa mai slabă la referendum cred că este un semnal adresat de cetăţean în toate cele patru puncte cardinale tocmai ca percepţia noastră să răspundă la un asemenea semnal. S-a invocat de multe ori că P.S.D. ar fi fost principalul beneficiar al votării Constituţiei revizuite. Este o eroare pentru că, cred eu, principalul beneficiar nu era altcineva decât cetăţeanul, decât România, în raport cel puţin de dispoziţiile de integrare europeană şi euroatlantică a României. Ipocrizia unora, duplicitatea altora nu au făcut decât să răspândească confuzie. De multe ori s-a spus, fără îndoială, că această Constituţie revizuită n-a fost suficient de bine explicată. Poate că e şi puţin adevăr şi poate că responsabilitatea revine nu doar unora, ci tuturor, nu doar parlamentarilor, chiar aş spune chiar şi reprezentanţilor societăţii civile, posturilor de radio şi televiziune, dar când vezi că un post de televiziune îşi plasează revizuirea Constituţiei în derizoriu, invitând-o pe Ciociolina să promoveze adoptarea acestei Constituţii, aceasta cred că este o chestiune de societate. Şi aceasta cred că este o chestiune de reflecţie din partea noastră, a tuturor.

Sigur, se putea face mult mai mult, se putea face mai bine, dar dintr-o perspectivă în care noi toţi, ca oameni politici responsabili în faţa cetăţenilor, chiar dacă cu opţiuni diferite ar fi trebuit să acţionăm în mod responsabil şi coerent cel puţin pentru participarea masivă a electoratului la vot, dacă nu chiar pentru adoptarea favorabilă a Constituţiei României revizuite, în măsura în care este foarte clar că aceste dispoziţii sunt europene şi reprezintă un progres real, evident.

De aceea, domnule preşedinte, stimaţi colegi, cred că ar trebui să reflectăm, spuneam, pentru a nu pierde şi momentul de reflecţie în măsura în care acest moment de reflecţie ar trebui să însemne de la reforma Parlamentului, a funcţionării şi competenţei comisiilor parlamentare. Iată este obligaţie determinată nu doar de modificarea structurii ministerelor, ci şi de modificarea Constituţiei.

De asemenea, ar trebui să înţelegem că dispoziţiile constituţionale, în măsura în care ele vor fi validate, trebuie umplute de substanţa legilor organice care să le consacre viabilitate şi aplicabilitate nemijlocită. Dincolo de toate acestea, în măsura în care noi nu vom şti să înţelegem, cel puţin să gândim, să reflectăm împreună în legătură cu modul în care noi toţi trebuie să reprezentăm interesul naţional, vom rata nu doar semnalul de maturitate la care mă refeream şi chiar reflecţia însăşi care este, practic, la originea oricărei dezbateri, oricărei democraţii reale.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Doamna Lucia Cornelia Lepădatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi "Ianus sau politică originală, solidaritate, referendum".

Există momente în viaţa unui om în care primează raţiunea. Există etape în existenţa unui popor în care unitatea şi solidaritatea cetăţenilor sunt esenţiale. De un astfel de moment, de un astfel de etapă am avut parte noi, românii, zilele trecute, în cadrul referendumului pentru revizuirea Constituţiei şi, iată, procentul de participare la vot de circa 55% dovedeşte simţul civic de care a dat dovadă majoritatea populaţiei.

Mă bucur şi mă mândresc că Partidul Social-Democrat este cel care, consecvent angajamentelor sale, a ştiut să conjuge eforturile politice şi să ne conducă pe acest drum european în ciuda opoziţiei şi a boicotului manifestate de unele forţe politice.

Mă bucur şi mă mândresc că am putut contribui alături de colegii mei la această victorie a noastră, a românilor, la această victorie a democraţiei în România. Din păcate, responsabilitatea civică nu s-a manifestat la toţi oamenii politici, la toţi responsabilii politici. Am văzut reacţii primitive, reacţii imature politic ale unor reprezentanţi P.R.M. care îndemnau populaţia la nerespectarea drepurilor constituţionale, respectiv, la neexercitarea dreptului la vot.

Am văzut reacţii atavice, uneori viscerale ale unor reprezentanţi şi chiar lideri ai P.N.L. şi P.D., manifestări care nu mai surprind şi nu mai pot înşela pe nimeni. În Parlament, P.D. şi P.N.L. au votat pentru revizuirea Constituţiei şi pentru dimensiunea europeană a acesteia, dar comportamentul reprezentanţilor celor două partide în timpul desfăşurării referendumului a dovedit duplicitate. În fapt, atât P.D. cât şi P.N.L. au vocaţie duplicitară manifestată de multe ori până acum şi, evident, nici de data aceasta nu puteau face excepţie.

Între Ianus şi P.D.-P.N.L. nu există deosebiri majore decât aceea că Ianus era zeu şi cele două sunt partide. În rest, ca şi Ianus, P.D.-P.N.L., adică alianţa, da, reprezintă simbolul dublu al celor cu două expresii, al celor cu două feţe, una privind spre trecut, iar cealaltă spre viitor. Mitologia spune că Ianus ţinea în mâna stângă cheia cu care să deschidă viitorul, iar în dreapta coasa, ca simbol al faptului că timpul distruge ceea ce a construit. La fel, şi P.D.-P.N.L. Alianţa DA priveşte spre viitor folosind trecutul, folosind cheia CDR ca să găsească dreptatea şi priveşte spre trecut folosind coasa, ca şi Ianus, ca să şteargă urmele adevărului privind guvernarea dezastruoasă la care P.N.L. şi P.D. au fost parte. Şi toate acestea, sub vorbe meşteşugite, cu haine europene şi cu mimarea democraţiei. Numai că România nu are nevoie de manifestări declarative de solidaritate şi efectiv de solidaritate pentru realizarea proiectelor de interes naţional, fapt înţeles de populaţie şi dovedit în cadrul referendumului.

Ştiu că în politica românească sunt multe de făcut, dar mai ştiu că suntem pe drumul cel bun, drumul democraţiei consolidate, drumul european pe care învăţăm cu toţii să mergem şi pentru care Guvernul PSD condus de premierul Adrian Năstase a angajat pricepere, eforturi şi înaltă responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Roşculeţ şi va urma ultimul vorbitor, domnul Bercăroiu Victor.

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi în declaraţia de astăzi la adoptarea unor măsuri care vizează îmbunătăţirea calităţii învăţământul rural.

Reforma învăţământului este o componentă esenţială a strategiei Guvernului privind dezvoltarea economică şi socială. Reformarea acestui domeniu vital pentru evoluţia societăţii româneşti a fost şi este orientată spre adoptarea unor măsuri care să asigure îmbunătăţirea calităţii învăţământului, în special a învăţământului la nivelul comunităţilor rurale.

Şi în perspectiva integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, obiectivele strategice pentru perioada 2001 - 2010 în domeniul educaţiei şi, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţământ şi asigurarea unor condiţii de desfăşurare a acestuia conform unor standarde europene, reprezintă priorităţi ale Guvernului României.

De altfel, în cei aproape trei ani de guvernare, Cabinetul Adrian Năstase a reuşit să promoveze o serie de măsuri care conturează acest vast proiect de reformă a învăţământului. Pentru buna şi corecta informare a colegilor noştri din Opoziţie, care nu ratează nici un prilej de a se face de râs criticând, fără să aibă un suport real, măsurile concrete adoptate de Guvernul României, am să reamintesc doar câteva dintre acestea. Modernizarea a peste 1200 de şcoli din mediul urban şi rural, construirea sau modernizarea a peste 300 de săli de sport, implementarea cu succes a Programului "cornul şi laptele" în învăţământul preşcolar şi şcolar. Concretizarea acestor măsuri a presupus un efort financiar deosebit dar necesar pentru continuitatea procesului de reformă.

Din această perspectivă trebuie privite şi recentele acte normative privind ratificarea unor Acorduri de împrumut dintre România şi diverse organisme financiare internaţionale, adoptate de Parlamentul României.

Aceste acorduri se referă atât la continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii şcolare din Români, cât şi la finanţarea Proiectului privind învăţământul rural.

Având în vedere obiectivele actuale ale sistemului de învăţământ privind necesitatea asigurării egalităţii şanselor de acces la educaţie în mediul urban şi rural, prin desfăşurarea unui proces educaţional de calitate, conform standardelor europene, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a stabilit unele activităţi prioritare în domeniul învăţământului rural. Costul acestui proiect se ridică la 91 milioane de dolari, din care 60 de milioane provin de la BIRD, 30 de milioane sunt asigurate de Guvernul României, urmând ca un milion de dolari să reprezinte contribuţia comunităţilor locale. Componentele principale ale proiectului, prevăzut să se realizeze pe o perioadă de 6 ani, sunt: îmbunătăţirea procesului de predare şi învăţare în şcolile rurale prin pregătirea profesorilor (calificarea a circa 4000 de cadre didactice), asigurarea utilităţilor de bază (instalaţii electrice, sanitare şi de alimentare cu apă, sisteme de încălzire) şi mobilier pentru 1500 de şcoli, asigurarea unui minim de materiale didactice pentru unităţile şcolare rurale; îmbunătăţirea relaţiilor comunitate-şcoală, prin acordarea unor granturi, în valoare de până la 7000 de dolari, unităţilor şcolare pentru realizarea unor subproiecte care să conducă la dezvoltarea de activităţi comune, specifice respectivei comunităţi; întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare şi luare a deciziilor şi a capacităţii de management.

O altă prioritate strategică a ministerului de resort vizează continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii din învăţământul preuniversitar. Vor fi reabilitate, reconstruite, modernizate şi dotate 1400 de unităţi din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi alte clădiri din sistemul educaţional, atât din mediul rural, cât şi urban, din toate judeţele ţării. Principalele activităţi ale proiectului se referă la reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu mobilier a 700 de unităţi şcolare din mediul rural şi a 300 de unităţi şcolare din mediul urban; reconstruirea şi dotarea cu mobilier a peste 370 de şcoli din sate şi cătune; finalizarea şi reabilitarea a 10 cămine studenţeşti din 9 judeţe; reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 44 de tabere şcolare. Costul total al acestui program se ridică la 201 milioane de Euro.

Nu cred că mai este nevoie să insist asupra amplitudinii şi importanţei acestor programe. Cifrele prezentate vorbesc de la sine. Suntem însă convinşi că şi în acest caz se vor găsi cârtitori ce vor strâmba din nas şi vor încerca să găsească, ca de obicei, nod în papură. Dar tot ca de obicei, vor bate câmpii în pustiu. Iar Guvernul îşi va vedea de treabă, pentru că are lucruri mai importante de făcut decât să plece urechea la fel de fel de bârfe politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să vorbesc în declaraţia mea de astăzi despre principalele coordonate ale bugetului de stat pe anul 2004.

Consecvent politicii sale responsabile faţă de ţară, Guvernul a depus pentru al treilea an consecutiv la Parlament bugetul de stat în termen legal, dând posibilitatea parlamentarilor să îl dezbată şi să îl aprobe în timp util, încât anul bugetar 2004 să poată începe la 1 ianuarie.

Obiectivele şi priorităţile stabilite prin programul macro-economic pe 2004 vizează menţinerea tendinţelor favorabile, prezente, ale principalelor variabile macro-economice, dar şi în contextul constrângerilor europene, impuse de exigenţele de aderare la Uniunea Europeană.

În acest context, strategia de consolidare a finanţelor publice, focalizată pe sustenabilitatea şi stabilitatea acestora, reprezintă obiectivul central pe termen mediu al politicii fiscal-bugetare, orientându-se spre o nouă cultură managerială, bazată pe criteriul performanţei, fiind o garanţie a continuării pe termen lung a rolului bugetului, de susţinător al dezvoltării economice sustenabile.

Proiectul de buget pe anul 2004 este elaborat în contextul păstrării echilibrelor macro-economice, astfel încât ţintele propuse pentru anul 2004, şi anume: creşterea economică, inflaţia, deficitul contului curent să fie ţinute în limitele proiectate.

Principalele coordonate sunt: reducerea treptată a presiunii fiscale şi îndeosebi a celei pe forţa de muncă; aplicarea unei politici a veniturilor care să susţină procesul de dezinflaţie, creşterea transparenţei fiscale, elaborarea unor legi unitare, stabile, cu proceduri simplificate de punere în aplicare, în strânsă concordanţă cu directivele Uniunii Europene; menţinerea deficitului bugetar la un nivel redus, finanţat în condiţii neinflaţioniste, respectiv 3% din p.i.b.; ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor la buget şi obţinerea unei stabilităţi bugetare; continuarea sistemului de programare bugetară, prin fundamentarea bugetului şi alocarea fondurilor publice pe bază de programe.

Stimaţi colegi,

Proiectul de buget prevede o creştere a produsului intern brut cu 5,5%, o rată a inflaţiei de 9%, o reducere treptată a presiunii fiscale şi îndeosebi a celei pe forţa de muncă până la nivelul care să asigure o creştere durabilă a producţiei şi investiţiilor. În acest sens, se vor avea în vedere: reducerea în continuare a costului muncii, prin scăderea cotelor de contribuţii de asigurare socială cu 3 puncte procentuale; reducerea la 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse şi servicii, medicamente de uz uman, servicii hoteliere etc.

Cheltuielile de capital propuse pentru anul 2004 sunt în sumă de 77.416,4 miliarde lei, respectiv 3,6% din p.i.b. Fondurile vor fi direcţionate către următoarele domenii prioritare: transporturi, locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, sănătate şi învăţământ, mediu şi apă.

Consecvent politicii sale democratice, Guvernul propune fonduri pentru a fi alocate în principal familiilor şi grupurilor sociale cele mai sărace. În acest sens, se are în vedere majorarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor, finalizarea procesului de recorelare a pensiilor - 5.167 miliarde lei, continuarea procesului de indexare a pensiilor, dublarea pensiilor pentru agricultori - 7.000 miliarde lei, introducerea unei alocaţii suplimentare pentru familiile cu mai mulţi copii şi cu un venit mediu pe membru de familie de până la 1,5 milioane lei - 5000 miliarde lei, finanţarea programelor de protecţie socio-profesională a persoanelor cu handicap, finanţarea programelor pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului. Cheltuielile pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii cuprinse în bugetul general consolidat au ponderea cea mai mare în p.i.b., respectiv 10,8%.

În domeniul învăţământului se prevăd: măsuri de prevenire a abandonului şcolar, dotarea şcolilor cu calculatoare, program de alimentaţie pentru copiii din grădiniţe şi învăţământul primar - 2.025,3 miliarde. Toate aceste fonduri pentru învăţământ sunt estimate la 4,1% din p.i.b.

În domeniul sănătăţii se urmăreşte aplicarea strategiei şi politicii Guvernului şi realizarea de reforme în acest fel, prin programe, precum: programul de sănătate a copilului şi familiei - 776,5 miliarde; programul de prevenire şi control al bolilor transmisibile - 293 miliarde; programul de administrare sanitară şi politici de sănătate - 7.780,3 miliarde; programul comunitar de sănătate publică - 1.433,8 miliarde.

În domeniul agriculturii şi silviculturii, sprijinirea producătorilor agricoli, prin acordarea unei sume de 2 milioane de lei pe hectar, pentru suprafeţe arabile de 5 hectare inclusiv.

Acestea ar fi, stimaţi colegi, principalele coordonate ale bugetului general consolidat pe anul 2004, un buget al creşterii economice şi al ridicării nivelului de trai.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Adrian Moisoiu:

"Poporul român s-a predat?"

Dacă nu era certitudinea că s-a prezentat la vot peste 50% din populaţia Ţării, probabil că referendumul s-ar fi desfăşurat şi astăzi! Amintirea meciului de fotbal cu Danemarca de la Copenhaga, care s-a prelungit până ne-au dat danezii gol, ne este prea proaspătă în memorie ... De această dată pe Urs Meier l-a chemat Adrian NĂSTASE!

Absenteismul ridicat, dar şi necunoaşterea totală a modificărilor care s-au adus Constituţiei, reprezintă un vot de blam adresat tuturor celor care au îndemnat lumea să iasă la vot, politicienilor care văd în politică doar un mod de a-şi mări averea. Ce au ştiut sau ştiu despre noua Constituţie recruţii, marinarii aflaţi la mii de kilometri de Ţară, bolnavii din spitale, ţăranii - fie îmbătaţi, fie ameninţaţi, fie ademeniţi cu neprimirea subvenţiei pentru agricultură sau aprobări pentru lemne, bătrânii - speriaţi că nu vor primi la timp pensia sau ajutorul pentru încălzire, care stăteau la coadă la secţiile de votare duminică între orele 12 - 20 ? Sau cei cărora li s-a trimis urna volantă acasă, ca de exemplu în cătunul Subpădure, aparţinând comunei Găneşti, cu 60 de buletine de vot şi cărora li s-a completat o cerere de solicitare tip, sau ciobanul din Chinciuş, comuna Aţintiş, care a vrut să aibă şi el plăcerea să voteze în faţa stânii, cu paharul de palincă în faţă, după ce şi-a ostoit câinii ca să permită urnei mobile să urce până la el ...?

Curba prezenţei la vot a descris o traiectorie greu credibilă şi deoarece un vot de blam exprimat prin tăcere ar fi fost mult mai periculos pentru viitorul unei naţiuni decât orice alt gen de rezistenţă, alarmaţi, şefii din Palatul Victoria au sunat goarna mobilizării generale. La chemarea lui Octavian Cozmâncă, care i-a ameninţat pe liderii locali PSD din teritoriu cu demiterea, care la rândul lor au făcut apel la preoţi şi le-au bătut oamenilor în poartă pentru a-i chema la vot, au pornit o caravană cu steaguri, portavoce şi tot dichisul corespunzător, ca prin minune procentul de prezentare la vot a crescut pe parcursul a 8 ore cu peste 30%, adică de la 23,19% la ora 12, la 54,46% la ora 20, făcându-l invidios şi pe Făt Frumos din lacrimă!

Neprecupeţind nici un efort, P.S.D., împreună cu U.D.M.R., au băgat românilor pe gât cu de-a sila o nouă lege fundamentală a Ţării, o lege care înseamnă mai multe limbi oficiale în România, care de fapt desfiinţează în mod mascat statul unitar român, iar pentru noi, ardelenii, cuprinde obligaţia de a scrie şi citi în limba maghiară, de a ne da copiii la şcolile ungureşti, pentru ca astfel să poată lucra în administraţia publică, şi care nu stabileşte că limba română trebuie cunoscută de către toţi românii! Dat fiind că modificările Constituţiei au fost votate mai ales în mediu rural, întreb: bade Ioane, ce-ai făcut, te-ai gândit bine înainte de a merge la vot? Dacă ai o vacă bună, care îţi dă 20 de litri de lapte pe zi dar care are prostul obicei de a da cu piciorul şi de a răsturna şistarul, încât nu te alegi cu nimic, ce faci cu ea? Între garantarea proprietăţii Dumitale, care oricum era garantată, şi limba pe care ţi-au lăsat-o străbunii, ce-ai ales, ţi-ai apreciat bine interesele? Aşa de uşor ai uitat de anii Diktatului de la Viena?

Referendumul de sâmbătă şi duminică a parafat sărăcia în care se zbate populaţia Ţării, modul ciocoiesc în care este tratată orice încercare de protest faţă de actuala stare de lucruri. A parafat minciunile servite cu aroganţă, dispreţul faţă de cei mulţi, cortegiul de promisiuni neonorate de către guvernanţi după aproape trei ani de la preluarea Puterii ... A scos în evidenţă umilinţa şi lipsa noastră de demnitate, faptul că nu suntem în stare să rezistăm terorii psihologice ... A scos în evidenţă modul în care suntem dispreţuiţi de cei care astăzi ne conduc, care cheltuiesc cum vor banul public şi care în loc să fie alocat pentru medicamente, pentru mărirea pensiilor umilitoare pe care le primim, pentru repararea drumurilor, pentru scăderea preţului energiei electrice sau termice şi atâtea altele, îl aruncă pe campanii deşănţate, în stil occidental, cu milioane de fluturaşi, cu bannere sau eşarfe expuse pe marginea şoselelor, pe tricouri şi şepcuţe cu care sunt ornaţi membrii PSD din birourile secţiilor de votare (ca în municipiul Târnăveni), pe incitări şi ameninţări transmise în cadrul unor mitinguri organizate ilegal sub ochii închişi ai unor primari care încalcă legea şi vor să vadă doar ce le poruncesc stăpânii!

Oameni buni, de ce nu aţi vrut să luaţi atitudine în faţa şirului de încălcări ale legii referendumului, votată doar cu câteva zile mai înainte? Este oare admisibil ca o campanie electorală să se desfăşoare şi în sala de votare, concomitent cu organizarea în aceasta a unei tombole, şi să nu se încheie niciodată, după cum au stabilit guvernanţii printr-o ordonanţă de urgenţă? Refuz să cred că admiteţi ca o persoană dubioasă să vă reprezinte şi să voteze de mai multe ori, folosind fie cartea de identitate, fie cartea de alegător, fie paşaportul. Nu pot crede că aţi dat crezare gogoriţei cu intrarea în Uniunea Europeană, care doar ştiţi că la ora actuală nu are încă o constituţie proprie şi care nu se va elabora după modelul constituţiei României, ţară care încă nici nu este invitată pentru a adera! Oare aşa ne vrea Uniunea Europeană?

Refuz să cred că poporul român s-a predat! Românii nu trebuie să uite niciodată acest "viol în grup" petrecut sub ochii noştri! Toate procentele care indicau participarea populaţiei la vot din ziua de duminică 19 octombrie au fost false şi făcute cu scopul de a duce populaţia în eroare. Partidul România Mare vă invită să meditaţi la toate acestea şi vă reaminteşte că numai el este singura forţă politică în care mai puteţi avea încredere, el fiind consecvent poziţiei adoptate, de apărare a intereselor reale ale populaţiei şi naţiunii române! Încă nu este totul pierdut ! Nu uitaţi că 2004 va fi an electoral! La ce să ne aşteptăm?

Domnul Costache Mircea:

Lume, lume... Comedie mare, revizuirea Constituţiei! Cea din '91 este perimată. Atunci stăteau cu toţii (cu tonţii) la bloc. Nu aveau vile, firme, limuzine, bănci, fonduri devalizate, păduri terminate, palate furate. S-a declanşat nebunia, abureala, mahmureala, şi prosteala. Actori, sportivi, lideri sindicali, studenţeşti, ţigăneşti umplu ecranele. Lume, lume... Votaţi garantarea proprietăţii (furate), votaţi maghiara, ţigăneasca, hoţeasca. Votaţi vânzarea terenurilor către apatrizi. Ei n-au avut, sărmanii, pământ sub picioare, n-au Patrie, daţi-le şi lor pământuri stropite cu sânge românesc.

Votaţi Constituţia, salvaţi prostituţia.

Ia ştampila, neamule: 30.000 la Iaşi, 350.000 la Buzău. Au valoare istorică. Hău, hău la Buzău ".. Buletine multe, bani peşin, prefect ţanţoş, el ştie multe, împărţeala dreaptă ţine Mafia la Putere, misterul echilibrului social la români. Constituţia antinaţională, antipopulară şi antieuropeană promovată ca detergenţii cei noi care, nu-i aşa, sunt mai buni decât cei vechi. Nebunie curată. Mobilizare generală. Poliţia, cu toate cele patru servicii speciale ale sale (nu ale noastre), Jandarmeria, Justiţia, Armata, Biserica (Teoctist scrie preoţimii şi se adresează mulţimii), şcoala (şedinţe cu părinţii), administraţia, regiile, direcţiile silvice, teatrele, filarmonicile, ziarele, radiourile, televiziunile, loteria naţională, rudele, soacrele testamentare, lemne de foc gratis, bilete de tombolă, spectacole de teatru, de circ gratis, asistenţă medicală gratis, meciuri de fotbal gratis. Isterie în toată regula. Frisoane autumnale. Pulvis...

Lumea nu vrea să iasă la vot. Nu vrea? Ba o să iasă! Cozmâncă: "până la urmă vor fi 60 %". "Îi scot eu din casă cu Poliţia" (Primarul Brânduşă din Balta Albă).Aşa e prin bălţi. Ştefan Marin din Amara :"M-a chemat la Poliţie că am pus afiş cu NU pe gardul meu". Ilinca Costel din Săgeata: "Dom` profesor Toma a ieşit din cancelarie cu un teanc de buletine şi le-a băgat în urnă". Prefectul Ion şi primarul Boşcodeală votează la vedere. Exhibiţionism totalitar. Mafia e veselă. Aparent. În fond: panică mare.

Preşedintele cheamă din cinci în cinci minute electoratul la urne. E singurul care mai are trecere. La babe şi la moşi. Pe uliţi doar bătrâni sprijinindu-se în bastoane. Iliescienii. "Votez pentru Ioropa, taică". Deputatul Costache Mircea: "Poate pentru Interlopa !". Maşini burduşite cu ţigani asaltează secţia 14. Bulibaşii îşi numără ciracii. "Bre, io am votat, cine dă suta? , Cine-i de la PSD ". Votează şi echipa de handbal Dinamo; la o secţie sunt refuzaţi, la celelalte le-a mers. Moaşa din Movila Oii crede că "ardelenii sunt proşti, că cu maghiara e în binele lor ". E primăriţă. Deputatul: " lăsaţi-o baltă ". Doamna procuror de la secţia 22: " Aveţi dreptate că o hotărâre nu poate modifica legea, mai ales că unele prevederi din hotărâre se bat cap în cap". La final, secţia 72, 129% prezenţă la vot. Afişe şi pliante albastre lipite direct pe urne. Se aşteaptă căderea întunericului de duminică. Ora 18: 35%, ora 20: 70%. Bravo băieţi, v-aţi făcut treaba. Urna mobilă, pieţe, târguri, oboare, gări, spitale, scara blocului, uliţi noroioase, liste suplimentare. Trăiască bezna !

Preşedintele s-a supărat pe popor. Ori iese la vot, cu mic cu mare, ori acceptă dictatura minorităţii. Democraţie originală.

O rază de lumină: Biroul Electoral al Capitalei invalidează referendumul. (ziarul "Naţional").

"Ei aşi, nu ne înecăm noi la mal, chiar dacă suntem" "..Lume, lume, cântece, veselie, dansuri în pieţe. Ioropa - Interlopa ne iubeşte. PRM : atenţie, în 2004 ŢAL !"

Circumscripţia Electorală nr. 10, Judeţul Buzău

Secţia de votare nr. 72

Proces-verbal privind rezultatele referendumului naţional asupra Legii de revizuire a Constituţiei României

1. Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum - 299;
2. Numărul participanţilor* - 384;
3. Numărul de buletine de vot primite pentru a fi întrebuinţate - 400;
4. Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuinţate - 16;
5. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA" - 319;
6. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU" - 57;
7. Numărul voturilor nule - 8;
8. Numărul voturilor contestate - ;
9. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor primite - ;
10. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor soluţionate - ;
11. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie - ;

*) Numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7.

(Extras din "România Liberă" din 16 octombrie 2003)

"Diferenţe mari la preţurile pentru materialele necesare referendumului.

O ştampilă: 29.750 lei la Iaşi, 345.353 lei la Buzău!

Lipsa totală de transparenţă în achiziţiile materialelor necesare desfăşurării referendumului a condus în multe judeţe ale ţării la jefuirea bugetului public. Clienţi mai mari sau mai mici ai Puterii au beneficiat de contracte oferite prin "negociere cu o singură sursă" sau "prin încredinţare directă". În urma "negocierilor" făcute de prefecţii PSD au rezultat diferenţe enorme, inexplicabile, de preţuri la aceleaşi produse. Drept urmare, fondurile de 163,6 miliarde nu au mai ajuns, astfel că acum se cere suplimentarea cu 472 milioane de lei.

Cetăţenii judeţului Buzău care se vor prezenta la urne vor avea în mâinile lor adevărate comori, căci ştampilele lor cu "Votat" sunt cele mai scumpe din ţară. La Guvern s-a raportat că o ştampilă s-a făcut cu 245 lei, dar în realitate calculele arată că o bucată a costat... 345.353 lei. În majoritatea judeţelor o astfel de ştampilă a fost cumpărată la preţuri cuprinse între 45.000 şi 60.000 de lei. În Gorjul lui Mischie a costat însă 222.000 lei, în Călăraşi 170.000 lei, în Ilfov 172.500 lei, iar în Cluj 144.000 lei. Diferenţele nu le poate explica nimeni, deşi sumele puse în joc nu sunt deloc neglijabile. În Buzău s-au realizat nu mai puţin de 721 de ştampile la preţul-record prezentat, iar în Gorj alte 522. Chiar dacă sunt identice cu cele de 345.353 lei, comandate de prefectul de Buzău, Ion Vasile, ştampilele cumpărate în judeţul Iaşi au costat contribuabilii doar 29.750 lei.

Şi în ce priveşte costul unui buletin de vot regăsim aceeaşi situaţie. În Suceava s-au achiziţionat cu 29 lei/bucată, în timp ce în Ilfov preţul le-a fost "umflat" la 267 lei/bucată. În Teleorman, firma prefectului Niţulescu le tipăreşte cu 250 lei (M.C.)".

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Intervenţie intitulată "O nouă lovitură dată patronatelor"

Pe ordinea de zi a Guvernului şi PSD s-a aflat, în ultima perioadă, proiectul de Cod Fiscal. PNL avertizează că majoritatea acestor modificări vor duce la o înăsprire a mediului de afaceri, precum şi la măsuri discreţionare ale inspectorilor fiscali. Mergând pe principiul: " să luăm de la cei bogaţi şi să dăm celor săraci ", Guvernul PSD face o greşeală elementară şi uită că pentru o astfel de politică, trebuie ca şi primii să se poată dezvolta şi să se poată bucura de o serie de avantaje care să-i ajute să producă banii necesari. Elaborat în viteză de către Guvern, Codul Fiscal cuprinde o serie de prevederi intens contestate de către patronate, care fie că este vorba de patronii unor IMM-uri, fie de directorii unor companii multinaţionale, toţi au o bază comună de contestare în legătură cu proiectul de Cod.

Una dintre cele mai mari nemulţumiri o reprezintă încălcarea secretului bancar. Conform noului proiect de cod, acesta nu poate fi opozabil organelor de control fiscal. Astfel, oricărui inspector fiscal i se va permite accesul la toate operaţiunile bancare ale unei firme pe care el doreşte să o investigheze. Pe lângă acest lucru, Asociaţia Română a Băncilor a fost deja de acord să transmită lunar situaţia deschiderilor şi închiderilor de conturi. De asemenea, în viitor responsabilitatea întârzierilor din circuitul bancar, la plăţile obligaţiilor către stat, va trece tot în grija contribuabililor. Nepermisă este şi intervenţia Ministerului Finanţelor in tranzacţiile comerciale, organele fiscale trebuind să avizeze vânzările de acţiuni. Firmelor nu li se va permite să aleagă între amortizarea accelerată şi reducerea impozitului pe profitul reinvestit, prima fiind obligatorie. O altă prevedere neechitabilă este legată de posibilitatea deductibilităţii pentru cheltuielile de transport al angajaţilor către şi de la locul de muncă, care mai este posibilă doar pentru unele regii autonome. Mai mult, astfel de cheltuieli, de care este destul de greu de abuzat, ar trebui să fie deductibile integral, declară mai mulţi reprezentanţi ai patronatelor. Oricum, necesitatea asigurării transportului personalului este rezultată din vina autorităţilor locale care nu asigură mijloace de transport în comun, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Nemulţumirile companiilor se îndreaptă şi către cota extrem de mică, de numai 3 la mie din cifra de afaceri, în limita căreia se acordă deduceri pentru sponsorizări.

După cum se vede, acest Cod Fiscal are foarte multe lacune şi prevederi abuzive, formulări ambigue, care lasă loc de interpretări. Dacă unele din aceste prevederi mai au o şansă de a fi modificate în Parlament, la altele, Ministerul Finanţelor Publice nu este dispus sub nici o formă să renunţe.

PNL solicită guvernului şi primului-ministru Adrian Năstase deschiderea de urgenţă a unor dezbateri la care să aibă acces atât reprezentanţii tuturor partidelor politice, cât şi partenerii de dialog social, în egală măsură. Guvernul trebuie să-şi aducă aminte că oricare proiect de lege trebuie să fie adoptat într-un cadru cât mai transparent, la care să participe toţi cei interesaţi.

Domnul Ioan Sonea:

Declaraţie cu titlu "Cu legea pe lege călcând"

Am avut ocazia în zilele de 18 şi 19 octombrie 2003, o dată cu desfăşurarea Referendumului pentru Constituţie, să fim martori la fenomene social-politice curioase.

De la extaz la agonie şi din nou la extaz au fost fazele prin care au trecut PSD şi aliaţii la Constituţie. După promisiuni pur politicianiste, de forma celor prin care se spunea că dacă votăm noua lege se dau burse , se face un mediu curat, se face dreptate, se intră în NATO şi UE, nu se mai face armata etc., promisiuni care au ridicat în slăvi pe cei care le făceau, ajungându-se, datorită rarefierii atmosferei din înalturi, chiar să se creadă în aceste fantasme, iată că faptele au dat fiori reci organizatorilor. Până în seara primei zile s-a dezbătut şi s-a pus la cale cum va trece noaptea şi cum se vor înmulţi buletinele în urnele păzite de fantomele nopţii. Procente totuşi insuficiente. Începutul jocului. Oamenii cu funcţii în PSD - viceprimari, consilieri, primari, prefecţii - fac "vizite la domiciliu". Dau peste nunţi, petreceri, botezuri. Pun pe masă cereri tip şi nici nu se mai caută motive. Tot dumnealor le depun la secţiile de votare, cum se nimereşte. Se constituie repede grupa de şoc cu urna volantă. Oamenii petrec şi recunosc sprijinul "substanţial" al PSD-ului, care vrea să-i scutească de o plimbare la secţia de votare, ca să poată petrece liniştiţi.

Zori noi, griji noi, procente tot mici de prezenţi la vot. Lucrurile trebuie reglementate. Mobilizare generală la PSD. Duminică se distribuie banii pentru subvenţii la hectar, se fac plăţi pentru "lapte", se iese cu megafonul. Din nou oamenii Puterii (la Bistriţa, concret, viceprimarii) dau dispoziţii ferme, ca fiind venite din partea BEC, să se iasă cu urna mobilă în stradă, fără să mai intre în discuţie cererile de solicitare expresă din partea unor persoane cu probleme deosebite. Nimeni nu-şi mai aminteşte prevederile legii, conform cărora acei care fac promisiuni sau exercită presiuni asupra cetăţenilor în timpul votului pot fi acuzaţi şi pot intra sub incidenţa legii. Tombole, păduri, buget, premii pentru primari şi prefecţi, diriginţi, profesori, medici, ameninţări, pentru aceiaşi, dacă planul nu se realizează. Propaganda continuă până în secţia de votare. Pe urne îndemnuri şi lozinci.

Nici o limită, nici un pic de bun simţ. Procedeul este astfel verificat, repetiţia pentru 2004 a dat rezultate, românii nu văd, nu aud, nu ştiu ce se întâmplă în jurul lor. Nimeni dintre cei abilitaţi să urmărească, să verifice legalitatea acţiunilor din timpul votului nu are vreo reacţie. Totul este de domeniul absurdului. Totul este permis. Şi cu toate acestea PSD, UDMR, ROMI, PD, PNL, PUR "reuşesc" să acumuleze 58 %. Unde încap în aceste procente cele 45% ale PSD, 7% ale UDMR, 5% ROMI, 15 % PD, 20% PNL , 6% PUR, din sondajele vehiculate şi lansate de renumitele agenţii specializate, care au devenit simplii agenţi electorali?

Poate acum se vor dezmetici PD şi PNL că au făcut jocul PSD. Oricum sunt acuzaţi că au fost duplicitari în privinţa votului. Totuşi domnii Stolojan şi Băsescu şi alţii nu pot fi acuzaţi că nu au fost adevăraţi propagandişti ai puterii în această perioadă. Oricum, s-ar putea să nu mai conteze procentele de acum înainte, pentru că preşedintele României are ideea strălucită să nu mai fie necesar un minim de 50% pentru validarea unui referendum.

Nu considerăm că voturile negative şi procentul de neprezentaţi este integral al PRM. Dar putem spune că românii sunt în faza de trezire. Poate frigul, foamea şi teroarea...

Cineva a văzut, totuşi, realist ce s-a întâmplat în România. Ziarişti şi posturi tv străine au transmis şi au arătat lumii, dacă mai era nevoie, o faţă urâtă, chiar monstruoasă a realităţii din România guvernată de PSD şi asociaţii săi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declaraţie intitulată "Referendumul şi corupţia la români"

PSD-ul a mai bifat o realizare cu care poate să se mândrească, ca de obicei, singur: modificarea Constituţiei României. Sigur că eliminarea stagiului militar obligatoriu sau garanţia proprietăţii - pentru care Partidul Naţional Liberal a strâns sute de mii de semnături, ignorate la vremea respectivă, deopotrivă de PDSR şi PNŢCD, aparţin doar PSD. PSD-ul îşi arogă de unul singur meritul schimbării Constituţiei, aşa după cum îşi arogă în mod exclusiv şi creşterea economică a ultimilor trei ani, sau eliminarea vizelor şi aderarea la NATO.

Ceea ce nu doreşte însă PSD-ul sub nici o formă să recunoască este zona neagră a guvernării sale, care îi este caracteristică în mod exclusiv: nerecunoaşterea corupţiei instituţionalizate şi generalizate, dezvoltate şi încurajate de şi în jurul clicii sale de partid, punerea în pericol a exerciţiilor democratice, prin acapararea mass-media, influenţarea şi politizarea justiţiei şi mai ales manipularea opiniei publice chiar şi la urnele de vot, lucru demonstrat chiar în zilele referendumului şi, cel mai grav, menţinerea ţării în zona gri, dinafara proceselor de globalizare şi integrare, prin întârzierea reformei şi încurajarea economiei clientelare. Toate acestea - mai puţin, poate, manipularea la vot a opiniei publice - au fost semnalate clar, în repetate rânduri, de oficialităţi internaţionale interesate de mersul ţării noastre pe calea dezvoltării şi a integrării şi tot de atâtea ori au fost ignorate.

Referendumul totuşi, aşteptat şi deja prezentat ca un succes de către toţi liderii partidului de guvernământ, în frunte cu preşedintele ţării, a fost o jalnică repetiţie pentru alegerile locale, un "succes" de măsluire a intenţiei de vot a românilor, şi nicidecum un exerciţiu corect de democraţie românească. Este evident că prezentarea la vot a românilor a fost de sub 50%. Doar 14,29% dintre români, după rezultatele oficiale, se prezentaseră la vot în prima zi a referendumului, adică pe parcursul a nu mai puţin de 14 ore. "Surprizele" au venit duminică, începând cu ora 15,00. La ora 15,00 votaseră 34,27% din români; la 18,00 - 45,50%, iar la ora 20,00 - după doar două ore, când ploaia şi frigul se înteţiseră şi nimeni nu mai ieşea din case, votaseră 54,46% dintre români! Rezultatele record din Vrancea şi Gorj, care mai aveau puţin şi se apropiau de fatidicele raportări ceauşiste de peste 100%, nu fac decât să confirme modul de lucru discreţionar al baronilor Oprişan şi Mischie, baza puterii partidului unic, când vine vorba de umblat la urna mobilă şi de raportări la ordin. În aceste judeţe, ca şi în altele, ca Vaslui, Brăila sau Dolj, şantajul şi intimidările sau chiar ameninţările directe, mai ales la adresa populaţiei rurale, dar şi a celei urbane, dar fără îndoială şi alte metode, ca votul la mai multe buletine, au constituit principala metodă de strângere a rezultatelor record. În altele, unde obrazul liderilor PSD este ceva mai subţire iar electoratul mai elevat şi mai educat, ca în Bacău sau în Bucureşti, a abundat cu tombole, concursuri şi premii, care au pervertit adevărata intenţie de vot a cetăţenilor. Bucureştiul a rămas totuşi la coada ţării ca prezenţă la vot, şi aceasta nu pentru că bucureştenii nu sunt interesaţi de soarta ţării sau de prevederile noii constituţii, ci pentru că s-au săturat de actualii guvernanţi şi mai ales au fost agresaţi în cea mai mare măsură de campania pro-referendum a lui Dâncu şi compania. S-a raportat, pentru această campanie deşănţată şi falsă, cheltuirea a peste un milion de euro! Cum rezultatele acestei campanii, acum, după referendum, s-au demonstrat a fi inverse, cer Guvernului României să rezolve şi această afacere, prin demiterea domnului Dâncu şi imputarea sumei cheltuite tuturor celorlalţi vinovaţi. Nu m-ar mira ca de intermedierea întregii afaceri să se fi ocupat vreo firmă a "familiei" PSD, sau, de ce nu, a familiei Puwak, că doar era "Da, pentru Europa !". Cum au reacţionat guvernanţii la atitudinea faţă de referendum a bucureştenilor? Păi, dacă ar fi după preşedintele Iliescu, sex-simbolul democraţiei post-decembriste, statul nu ar mai trebui să catadicsească să îi ia în seamă pe cei care nu votează şi nici să mai cheltuiască vreun ban pentru ca aceştia să aibă posibilitatea să îşi exercite dreptul de vot, adică ar trebui să ignore categoria care contribuie probabil în cea mai mare măsură la bugetul de stat. Cum mai mult ca sigur aceasta este şi opinia primarilor de sector, care de trei ani oricum îi ignoră sau îi trimit pe bucureşteni la Băsescu să le rezolve problemele, de ce să ne mire proiectul de lege prin care Bucureştiul va fi pus la dispoziţia unui guvernator numit, şi nu ales, iar bucureştenii lipsiţi de reprezentanţi aleşi şi cu contribuţiile la taxe şi impozite vârâte laolaltă cu cele ale Ilfovului? Dacă ar fi după PSD, sloganul american "No taxation without representation" este pe cale să fie adoptat cât de curând şi de cetăţenii Capitalei.

"Ajustarea" rezultatelor votului a obligat Guvernul să distragă atenţia populaţiei şi să facă totuşi o mutare de sacrificiu, prin demiterea celor trei miniştri corupţi, a căror prezenţă în guvern ne-a facut de ruşine în lume. Din acest punct de vedere, cred că această mutare s-a făcut oricum prea târziu, Guvernului României punându-i-se la Bruxelles ştampila de neserios şi necredibil. Cum poate fi explicată absenţa doamnei Puwak, ministrul integrării europene, din delegaţia condusă de Primul-Ministru la Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles? Când negocierile cu UE sunt cel mai sensibil subiect al Romaniei, de care depinde integrarea ţării în 2007, când România este în topul ţărilor corupte şi UE ne reproşează acest lucru, poate Guvernul să-şi permită o criză creată chiar de ministrul integrării, aflat într-un confict grav de interese ?

Cazul celor trei miniştri demişi de PSD relevă adevărata faţă a guvernării PSD: minciuna şi nedreptatea au ajuns să se cocoaţe în cele mai înalte scaune şi, mai rău, au ajuns cu nesimţire să fie considerate un semn de putere, corectitudine şi chiar virtute (cum de exemplu îl scuza domnul Năstase pe Beuran, pretextând că de fapt acesta este atacat pentru cât de viteaz atacă corupţia din spitale!).

Referendumul a demonstrat intenţia PSD de a se menţine la putere cu orice preţ, partidul-unic pregătindu-se pentru falsificarea şi furtul masiv al alegerilor de anul viitor, dacă nu cu înlocuirea urnelor sau cu urna mobilă, în mod sigur cu mici, bere şi intimidări la adresa tuturor celor care refuză compromisul şi corupţia. Alianţa PNL-PD cere tuturor cetăţenilor ţării să se mobilizeze pentru bătălia de anul viitor contra Restauraţiei partidului unic, a nomenclaturiştilor săi din vremurile pre-revoluţionare, deveniţi baroni şi miliardari de carton locali, şi a obiceiurilor acestora. Din păcate, alegerile din 2004 vor fi o luptă între cei care încurajează minciuna şi injustiţia ca politică de stat şi cei care luptă pentru Dreptate şi Adevăr în Romania!

Domnul Puiu Haşotti:

Intervenţie intitulată "Premise proaste pentru noua Constituţie"

Nici nu s-au stins bine ecourile negative privind validarea referendumului de revizuire a Constituţiei, că premierul Adrian Năstase a şi organizat o conferinţă de presă, pentru a-şi aroga merite deosebite în desfăşurarea acestui spectacol penibil. În loc să-şi asume responsabilitatea pentru slaba prezenţă a cetăţenilor la vot şi pentru modul în care partidul de guvernământ a organizat referendumul, şeful Guvernului a aruncat pisica în ograda altora. Premierul a preferat, în stilu-i caracteristic, să fugă de răspundere, identificând în schimb vinovaţi în sânul partidelor parlamentare, nu în ograda PSD, şi lansând atacuri la adresa alianţei PNL-PD, care ar fi mimat interesul pentru un rezultat pozitiv.

Adevărul este că nu cele două partide au organizat campania de informare a cetăţenilor, ci însuşi PSD-ul, în frunte cu acest Goebbels al său - Vasile Dâncu -, şi baronii locali ai PSD, care au reuşit să transforme revizuirea constituţională într-un jalnic show mediatic. Neîncrederea populaţiei a pornit nu din faptul că Andreea Marin, Nadia Comăneci, Adrian Mutu au votat pentru Constituţie, ci din faptul că dezbaterea de fond - cu argumente pro şi contra - a lipsit, fapt ce a determinat o lehamite a populaţiei faţă de reforma constituţională şi de actuala putere.

Neîncrederea cetăţenilor a sporit atunci când au fost practic obligaţi să intre în Hora Constituţiei, alături de Mischie, Sechelariu, Oprişan, Vanghelie şi alţi baroni locali. Cetăţenii au refuzat să participe la vot, ca o dovadă a dispreţului faţă de baronii locali, faţă de actele lor de corupţie, săvârşite şi în ziua votului, şi faţă de politizarea (pesedizarea) campaniei de modificare a Constituţiei.

Absenteismul din zilele de 18 şi 19 octombrie este un vot de blam dat actualei puteri. A spune acum că votul acordat noii Constituţii este un vot dat Guvernului şi PSD este o dovadă de naivitate şi de imaturitate politică. Este o dovadă că premierul nu a învăţat nimic din eşecul referendumului şi nici nu o să înveţe vreodată.

Când sunteţi sincer, domnule prim-ministru: atunci când afirmaţi că revizuirea Constituţiei este proiectul Parlamentului, sau atunci când afirmaţi că votul la referendum este pentru Guvern şi PSD?

Eu cred că nu puteţi fi sincer niciodată şi cred, de asemenea, că aceste afirmaţii se contrazic, fiind o dovadă de manipulare a opiniei publice.

Realitatea este alta. PSD nu a reuşit să transforme dezbaterea constituţională într-un subiect interesant pentru cetăţeni, într-un proiect la care să participe şi cetăţenii. Pentru a surmonta acest handicap, baronii locali au încălcat regulile democratice şi legale ale desfăşurării referendumului, utilizând din nou metoda furtului, pentru a trece noua Constituţie. Maniera de informare a cetăţenilor ne-a amintit de piesele lui Caragiale.

Pentru a vota, cetăţenii au fost atraşi de PSD cu mici, bere, lemne pentru foc, excursii în China, tombole, autovehicule etc. În sute de localităţi, urnele nu au stat în secţiile de votare, ele au fost plimbate la ordin de liderii PSD în munţi, în trenuri, pe pârtiile de schi, în parcuri, pieţe, doar-doar să se mai adune câteva voturi. Proasta organizarea a referendumului dovedeşte falimentul actualei puteri, care nu mai este capabilă să reprezinte interesele cetăţenilor.

PSD a furat astfel dreptul alegătorilor de a se exprima corect, liber şi moral la referendum. Pentru validarea acestuia, PSD a organizat o fraudă de proporţii, reuşind performanţa de a încălca noua Constituţie încă de la adoptarea ei.

Noua Constituţie Europeană a fost călcată în picioare de comportamentul politic medieval al baronilor locali PSD. Aceasta este realitatea acestui referendum, domnule prim-ministru, pe care nu o puteţi ascunde cetăţenilor prin mesaje meşteşugite şi lovituri de imagine. Demisiile tocmai acum ale miniştrilor corupţi din Guvern sunt măsuri menite a distrage atenţia opiniei publice de la eşecul referendumului privind noua Constituţie.

Măsluirea lui reprezintă deja un semnal de alarmă privind intenţia partidului de guvernământ de a frauda alegerile locale şi parlamentare de anul viitor, ca singura modalitate de a rămâne la putere. Cum este posibil ca, în a doua zi a referendumului, la ora 12 să fi votat 18 % dintre cetăţenii cu drept de vot, iar la ora 20, 58%?

Societatea românească s-a convins că PSD este departe de a fi partidul pro-european şi progresist, aşa cum premierul încerca să acrediteze fals în discursul său. Chiar deunăzi agenţia Reuter amintea de rădăcinile comuniste ale partidului de guvernământ. Marile nenorociri ale României post-decembriste sunt legate de PSD, indiferent de ce denumire a purtat. Mineriadele, marile cazuri de corupţie, Bancorex-ul, Banca Agricolă, eşecurile Guvernului Văcăroiu, pedeserizarea din '92-'96, eşecul actualei guvernări, toate aparţin PSD. Istoria deja le menţionează, iar cetăţenii sunt convinşi de această stare de fapt.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Declaraţie politică intitulată "Referendumul constituţional - prilej de presiuni la adresa opoziţiei. Desfăşurarea referendumului privind revizuirea Constituţiei din 18 şi 19 octombrie 2003 a constituit pentru liderii centrali ai PSD un bun prilej de a se deplasa în circumscripţiile electorale. În mod normal, scopul acestor deplasări ar fi trebuit să fie convingerea cetăţenilor de a se prezenta la vot şi a vota proiectul Constituţiei modificate. Numai că, în unele cazuri, liderii centrali ai Partidul Social Democrat au folosit aceste vizite pentru a face presiuni la adresa liderilor opoziţiei din teritoriu.

Un asemenea caz a avut loc în judeţul Arad. Domnul Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, s-a deplasat, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Caius Parpală, în localitatea Târnova, unde a recurs la presiuni la adresa primarului comunei, Florin Fărcaşiu, vicepreşedintele PNL Arad, pentru a renunţa la calitatea de membru PNL şi a se înscrie în PSD.

După atâţia ani de la Revoluţie, PSD nu s-a obişnuit încă cu ideea pluralismului politic şi a votului democratic. Unii lideri PSD nu pot accepta realitatea că există aleşi locali care nu au aceeaşi culoare politică cu cea a partidului de guvernământ, ce se manifestă şi astăzi ca un partid-stat, de tip totalitar. Prin presiunile ministrului PSD la adresa unui primar ales al opoziţiei, partidul de guvernământ continuă politica de intimidare a primarilor, consilierilor locali şi judeţeni. Modaliltăţile de şantaj politic au la bază alocările de sume de la buget, care sunt discreţionare şi în funcţie de apartenenţa politică a primarilor.

Este motivul pentru care cer Guvernului Adrian Năstase şi membrilor Cabinetului să renunţe la şantajul politic la care sunt supuşi primarii opoziţiei, să stopeze intimidările şi presiunile la adresa acestora şi să înţeleagă că aleşii locali reprezintă alegătorii şi interesele comunităţilor locale, şi nu interesele partidului de guvernământ.

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două zile în care alegătorii români au votat textul noii Constituţii sunt un bun prilej de reflecţie pentru întreaga clasă politică din România. Şi spun asta gândindu-mă la faptul că un asemenea eveniment ar trebui să fie într-o mai mică măsură un prilej de dispute politice derizorii, şi mai degrabă o ocazie de a pune în discuţie, într-un mod serios şi responsabil, soluţiile pentru viitorul nostru comun.

Iată de ce n-aş vrea să abordez, în această intervenţie, atitudineea pe care acea parte extremistă a opoziţiei a avut-o faţă de referendum, în încercarea de a folosi nişte vechi fantome, în scopul acumulării de capital politic. După cum spunea şi premierul Adrian Năstase, cred că lucrul cel mai important, acum, după încheierea referendumului, este ca noi toţi să tragem toate învăţămintele necesare, atât în ceea ce priveşte promovarea unor astfel de evenimente, cât şi organizarea lor propriu-zisă.

Celor care sunt atât de sarcastici în judecarea acestui referendum le-aş aminti un singur lucru: discuţiile teribile generate de ultimele alegeri prezidenţiale din Statele Unite ale Americii. Fără a face un paralelism facil, cred că ar fi util să ne amintim ce zarvă au creat nişte banale aparate de perforat cartele electorale, ajungându-se până la contestarea violentă a alegerii preşedintelui George W. Bush! Iar asta se întâmpla în ţara nr. 1 a democraţiei...

Sper ca acest exemplu recent şi celebru să fie o bună temă de reflecţie pentru cei care fac ţăndări referendumul constituţional. Suntem încă la şcoala primară a democraţiei, mai avem multe de învăţat. A cere pentru România aceleaşi standarde milimetrice, ca în ţările cu vechi democraţii, ar fi o reeditare a bancului cu elefantul şi şoricelul.

Tropăiţi, stimaţi prieteni ai lui Mickey Mouse, dar gândiţi-vă că viaţa reală nu e un desen animat.

Domnul Kovács Zoltán:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică va atinge OUG nr. 94/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002.

Au trecut 14 ani de când cultele religioase aşteaptă cu nerăbdare restituirea imobilelor care au fost preluate abuziv, cu sau fără titlu, de statul român sau de alte persoane juridice.

Cererile de retrocedare au fost primite în 2003 pentru 7.568 de imobile, din care pentru biserica reformată - 899, biserica romano-catolică - 992, biserica evanghelică - 690, biserica greco-catolică - 2.207, cultul mozaic - 1.809.

Cu întârziere au apărut în 2002, noiembrie, Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Tot cu întârziere au fost stabiliţi membrii Comisiei speciale de retrocedare.

Încet, încet ar exista toate condiţiile legale pentru a începe procesul de retrocedare, mai puţin Legea despăgubirilor, care e în curs de elaborare, dar se amână apariţia.

Comisia specială, care ar trebui să se întrunească săptămânal, în 11 aprilie 2003 a iniţiat o întâlnire cu reprezentanţii cultelor religioase, când au fost dezbătute şi clarificate câteva probleme esenţiale privind procesul de retrocedare.

Toţi am fost de acord şi am acceptat, inclusiv preşedintele comisiei speciale de retrocedare, domnul secretar de stat Adrian Mărăşoiu, ca retrocedarea clădirilor unde situaţia juridică e clară să se facă cu prioritate, lăsând în urmă pe cele cu probleme.

După această "consfătuire" am aşteptat până în luna iunie 2003, când au fost retrocedate pe hârtie 50 de imobile pentru cultele religioase ale minorităţilor naţionale, 3 - 4 bucăţi în cele două şedinţe din 18 iunie şi 29 iunie.

A urmat o linişte totală, parcă legea n-ar exista sau Normele metodologice n-ar fi în funcţiune.

La 14 octombrie, în mass-media am citit un articol în care se vorbeşte despre o şedinţă a comisiei, din 9 octombrie 2003, când au fost aprobată retrocedarea altor clădiri pentru cultele religioase. Culmea ironiei este că sunt enumerate poziţiile aprobate din şedinţa din 18 iunie 2003.

Domnule ministru al Ministerului Culturii şi Cultelor, sunteţi responsabil direct de aceste anomalii care se întâmplă în jurul acestei OUG 94/2000 şi Legii nr. 501/2002.

Trebuie să ştiţi că până-n prezent nu s-a elaborat nici o decizie prin care se dispune retrocedarea clădirilor "aprobate". Fără decizia motivată a comisiei nu se pot întocmi formele, procese-verbale etc.

La art. 4.1 se spune clar: "Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale", iar comisia e obligată ca în 60 de zile de la data depunerii să elibereze decizia motivată.

Domnule ministru, constatăm că până-n prezent, 21 noiembrie 2003, nu s-a rezolvat nici o clădire, nici o cerere din cele 7.568, cu posibilitatea de luare în proprietate.

În acest ritm, comisia poate să iasă la pensie din această funcţie, iar clădirile cerute, revendicate de culte religioase, vor fi demolate, degradate, părăsite.

Nu putem accepta acest stil de lucru!

Domnul Ion Bozgă:

Declaraţie politică privind modul cum a răspuns electoratul din judeţul Olt efectelor OUG nr. 72/2003.

O situaţie fără precedent a apărut după 1989, când un Guvern social-democrat acordă gospodarilor de la sate suma de 2.000.000 lei pentru fiecare hectar cultivat.

Judeţul Olt este o zonă în general săracă, cu câteva excepţii, şi acestea sunt oraşele industrializate, bântuită de secetă în ultimii trei ani, lucru ce a făcut ca populaţia de la sate de la o zi la alta să devină tot mai săracă.

Populaţia din localităţile aflate în partea de nord a judeţului Olt, unde apa potabilă se află la 60 metri adâncime, unde condiţiile de viaţă au fost pe zi ce trece mai grele, a apreciat foarte mult sprijinul acordat de Guvernul României pentru cultivarea terenurilor agricole.

În acest moment, toată suprafaţa agricolă din judeţul Olt, care de obicei se cultiva cu grâu şi orz, se află însămânţată cu acest tip de culturi, şi acest lucru înseamnă 95 mii hectare cultivate şi tot atâtea milioane de lei încasate de gospodarii satelor. Mai precis, pentru cele 95 mii hectare cultivate, statul a alocat judeţului Olt suma de 95 miliarde lei.

Am datoria să răspund cerinţelor şi dorinţelor electoratului din judeţul Olt prin a transmite sincere mulţumiri Guvernului României pentru sprijinul acordat tuturor lucrătorilor pământului din judeţul meu şi nu numai.

Sincere felicitări Guvernului României.

Domnul Ştefan Giuglea:

Intervenţie cu titlu "Sistemul public de pensii - solidaritate între generaţii"

În România, dreptul constituţional la asigurări sociale se exercită prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, reglementat prin Legea nr. 19/2000. Acesta este un sistem unic, obligatoriu, cu contribuţii precizate, garantat de stat, administrat public.

Pentru fiecare român, reforma sistemului de pensii înseamnă pe de o parte solidaritatea cu cei care sunt mai în vârstă şi primesc deja pensii, dar şi cu cei mai tineri, atunci când au nevoie de unele prestaţii care se plătesc prin sistemul public de pensii.

Asiguraţii sistemului sunt atât salariaţii şi persoanele asimilate acestora, pentru care contribuţiile sunt achitate parte de către un angajator, parte de către un asigurat, cât şi persoanele care desfăşoară activităţi independente (administratori, manageri, asociaţi unici, agricultori, notari publici, medici cu cabinete individuale etc.)

În ceea ce priveşte sistemul de asigurări sociale pentru agricultori, în legislaţia anterioară acesta era susţinut financiar din contribuţiile fostelor CAP, ale statului şi alte ţăranilor cu gospodărie individuală. O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, la 01.04.2001, sistemul pensiilor pentru agricultori a fost inclus în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Sistemul s-a confruntat şi a fost afectat de crize majore, economice şi demografice, care au marcat România, respectiv:

• o tranziţie demografică rapidă, cauzată de creşterea speranţei de viaţă şi declinul fertilităţii, care a condus la creşterea rapidă a ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţiei;
• reducerea numărului de contribuabili din cadrul populaţiei active, astfel ca pentru cele 6 milioane şi jumătate de pensionari există doar 4.700.000 de persoane active, plătitoare de contribuţii;
• reducerea considerabilă a numărului salariaţilor.

Principalele cauze ale acestui fenomen au fost: creşterea numărului de persoane din agricultură care desfăşoară activităţi independente, amploarea muncii la negru, restructurarea întreprinderilor şi şomajul masiv indus, pentru care nu s-a mai plătit contribuţia de asigurări sociale. Reducerea gradului de acoperire a sistemului a avut drept consecinţe dezechilibrului financiar cronic al bugetului de asigurări sociale, afectarea bugetului de stat prin creşterea continuă a subvenţiilor, epuizarea rezervei necesare pentru plata la timp a drepturilor de asigurări sociale. În paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigurărilor sociale s-a confruntat şi cu explozia numărului de pensionari, precum şi cu insuficienţa resurselor pentru pensii decente, în contextul în care pensia reprezintă singurul venit cert pentru cea mai mare parte a populaţiei vârstnice.

Involuţia sistemului asigurărilor sociale de stat (prin creşterea numărului de pensionari) a avut drept cauze majore adoptarea unor reglementări privind pensionarea anticipată, dublarea numărului pensionarilor de invaliditate, încadrarea unui număr nejustificat de mare de activităţi în grupe superioare de muncă.

Carenţele legislative, fenomenele sociale, economice şi demografice menţionate, precum şi dificultăţile tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului de asigurări sociale au impus necesitatea reformării acestuia, în scopul creşterii cuantumului pensiilor şi asigurării unui buget echilibrat.

Tranziţia la un sistem complex de asigurări sociale şi pensii, fundamental reformat, a implicat, pe lângă proiectarea noului sistem, stabilirea strategiei, elaborarea legislaţiei, precum şi crearea cadrului instituţional necesar.

Reforma sistemului de pensii, documentaţia privind experienţa internaţională în domeniu, precum şi recomandările unor instituţii internaţionale au relevat faptul că siguranţa financiară a persoanelor vârstnice şi dezvoltarea economică pot fi mai bine susţinute dacă sistemul de pensii se bazează pe mai multe componente:

• o componentă obligatorie, redistributivă, administrată public (pilonul I);
• componente bazate pe capitalizare, obligatorii şi facultative administrate privat (pilonul II şi III).

Proiectul de lege privind pensiile ocupaţionale, facultative, aprobat în şedinţa din 09.10.2003, reprezintă cel de-al treilea sistem de pensii prevăzut în cadrul reformei începute la 1 aprilie 2001 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Primul pilon este cel existent, al sistemului public de pensii, cel de-al doilea pilon prevede fondurile universale de pensii, sistem obligatoriu, iar cel de-al treilea pilon este cel care a fost aprobat în recenta şedinţă a Guvernului. Sistemul facultativ de pensii va funcţiona independent de sistemul public şi va fi supravegheat şi controlat de un departament specializat al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Potrivit actului normativ fondurile de pensii ocupaţionale se constituie din contribuţii plătite periodic atât de angajat, cât şi de angajator, şi vor fi administrate de bănci, societăţi de asigurare, societăţi de servicii financiare sau societăţi de administrare a investiţiilor.

Participanţii la acest sistem vor putea solicita plata pensiilor ocupaţionale după ce împlinesc vârsta de pensionare şi dacă au plătit cel puţin 60 de contribuţii lunare. Procesul de amendare a sistemului de asigurări sociale a continuat şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, concretizat în elaborarea a numeroase proiecte de acte normative care au vizat aplicarea şi amendarea Legii pensiilor, creşterea încasărilor la sistem, indexarea pensiilor, măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor, combaterea fraudei şi executarea silită.

Cu toate acestea, probleme cu care se confruntă Casele Judeţene de Pensii sunt numeroase, dar ele sunt în fapt inerente unui început de reformare a sistemului de asigurări sociale. Pentru eliminarea neajunsurilor manifestate este necesar ca cei care deţin funcţii de conducere şi execuţie la Casele Judeţene de Pensii, care sunt puşi în situaţia de a transpune în practică dispoziţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, se impune să organizeze cursuri de perfecţionare în care să fie cuprinşi toţi funcţionarii publici din sistem.

Din dialogul zilnic cu beneficiarii drepturilor de pensie rezultă nemulţumirea acestora faţă de politica de indexare şi recorelare a drepturilor de pensie. Persoanele înscrise la pensie în intervalul 1999-31.03.2001 solicita cuprinderea lor în anexele hotărârilor guvernamentale privind recorelarea drepturilor de pensie.

Beneficiarii unor pensii în cuantumul de până la 2.000.000 lei solicită acordarea unor facilităţi care să conducă la îmbunătăţirea stării materiale prin raportare în beneficiari de legi speciale (Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 189/2000 şi Legea nr. 309/2002).

Creşterea numărului biletelor de tratament repartizate, având în vedere că solicitările sunt tot mai mari, atât pentru persoane cu contribuţie personală, cât şi pentru cei care beneficiază de tratament gratuit.

Reducerea, până în anul 2004, a contribuţiei de asigurări sociale cu încă 3 procente, care va însemna până la sfârşitul mandatului o cotă globală de contribuţie socială în apropierea mediei europene.

Domnul Grigore-Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-un clasament european întocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (UAE), România ocupă locul 19 în ceea ce priveşte nivelul salariului minim pe economie, cu 66,6 euro pe lună.

Cu un salariu minim de 533 euro, Malta este în fruntea statelor care urmează să adere la Uniunea Europeană în mai 2004, valoarea câştigului minim din această ţară reprezentând 73 la sută din venitul mediu pe economie.

O altă candidată, Ungaria, are un salariu minim de 206,6 euro, deşi acesta este mai mic decât jumătatea celui minim din Slovenia, care este de 447 euro. După Ungaria, urmează în ordine Cehia - 365 euro, Polonia - 230 euro, Slovacia - 200 euro. Pe ultimele două locuri ale clasamentului se află Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, şi Rusia, cu 12,4 euro.

Potrivit raportului furnizat de Uniunea Angajatorilor Europeni, care analizează situaţia salariului minim pe economie în 22 de ţări din Europa, Luxemburgul este statul membru al U.E. cu cel mai mare salariu minim pe economie - 1363,74 euro, urmat de Olanda, cu 1249 euro şi Franţa - 1215 euro. Cel mai mic salariu minim pe economie dintre ţările membre ale Uniunii Europene este în Portugalia - 800 de euro.

Reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor susţin că, pe lângă fiscalitatea excesivă şi pensiile derizorii, valoarea unică a salariului minim reprezintă principalul obstacol în calea integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.

În discuţiile avute cu oficialii europeni, cu sindicatele, aceştia au afirmat, în nenumărate rânduri, că pentru a avea şanse de integrare, România trebuie să facă eforturi pentru a ridica salariul minim pe economie cel puţin la jumătatea celui minim existent în ţările Uniunii Europene, adică la 600 de euro. O familie trebuie să aibă o sursă mai bună de venituri. În acest moment, câştigul minim de 2,5 milioane de lei nu acoperă nici pe departe valoarea coşului lunar stabilit de către guvernanţi. Toate utilităţile sunt enorm de scumpe. Sunt milioane de oameni care ni-şi pot acoperi cheltuielile.

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, Elena Dumitru, a declarat la sfârşitul lunii septembrie că salariul minim pe economie va creşte, începând cu luna ianuarie 2004, însă nu va atinge valoarea de 100 euro.

Deşi ministrul muncii a evitat să dea cifre, surse din Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei au declarat că la începutul anului viitor, salariul minim va fi de 2.750.000 de lei.

Convenţia încheiată între Guvern şi marile confederaţii sindicale în iunie 2002 prevedea o creştere a salariului minim la 2,5 milioane de lei, începând cu ianuarie 2003, ţinta pentru următorii ani fiind: 1 ianuarie 2004 - 100 de euro; 1 ianuarie 2005 - 150 de euro; 1 ianuarie 2006 - 225 de euro; 1 ianuarie 2007 - 330 de euro.

După cum se vede, sunt slabe speranţe ca România să îndeplinească la capitolul salariu minim pe economie, condiţiile impuse de Uniunea Europeană, pentru aderare.

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se intitulează "Românii sunt pentru Europa".

Momentul important pentru România, votul pentru Constituţie, s-a produs! Două zile, românii au avut de ales între viitor şi stagnare, între stabilitate şi destin european, progres şi indiferenţă, nepăsare. Cei conştienţi de importanţa acestei opţiuni, de valorile pe care le garantează şi de propria lor responsabilitate cetăţenească au spus "Da" pentru legea fundamentală a ţării.

Partidul Social Democrat a iniţiat şi sprijinit campania de revizuire a Constituţiei, iar prin aceasta şi-a manifestat grija pe care o poartă atât pentru binele poporului român, cât şi pentru viitorul european pe care aceasta tinde să îl urmeze.

România trece în prezent printr-o perioadă de transformări benefice, dar dificile. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat şi-a asumat responsabilitatea politică de a duce până la capăt acest proiect extrem de necesar pentru societatea românească de azi şi care reflectă schimbările care s-au produs în ultimii 12 ani. Constituţia revizuită este spre şi pentru binele tuturor cetăţenilor români, garantând drepturi fundamentale adaptate normelor comunitare.

La celălalt pol, cei care nu au avut capacitatea să conştientizeze că o transformare spre bine este în folosul tuturor, au încercat să transforme un interes naţional într-un interes de grup.

Sunt surprinsă că unii dintre aleşii poporului au votat împotriva poporului! Dar mai ales că aceştia au propagat o campanie de dezinformare a populaţiei, speculând anumite articole din viitoarea Lege supremă şi încurajând izolarea noastră în plan comunitar.

Este destul de facil să te declari că eşti european, că aparţii acestor valori milenare, iar atunci când este cazul să o şi demonstrezi, refuzi să-ţi recunoşti opţiunile, crezurile. Şi mai sofisticat este când încerci să te trădezi pe tine însuţi, dar şi pe cel alăturat, denaturând adevărul şi apelând la fraudă. Faptul că s-a încercat convingerea populaţiei de a vota împotriva revizuirii Constituţiei este un act imoral şi de imaturitate politică.

PSD a dus o campanie corectă, a încercat să informeze populaţia despre noile prevederi constituţionale, prin metode licite. Ceilalţi, însă, care se considerau la fel de corecţi, au ales cealaltă cale, şi anume de a combate adevărul. Or, din asemenea poziţie, este foarte uşor să infirmi, decât să încerci să prezinţi realitatea aşa cum este. A duce populaţia în eroare cu privire la noile prevederi constituţionale este un act de totală iresponsabilitate cetăţenească.

Neţinând cont de toate aceste obstacole, de dezinformările create de oameni incompetenţi, consider că majoritatea absolută a cetăţenilor este pentru un destin mai bun al României, aşa cum îl prevede şi noua Constituţie, care sper că în scurt timp o va şi demonstra, pentru că România merită să fie în Europa.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două zile de desfăşurare a Referendumului constituţional au reprezentat, pe lângă importanţa de necontestat a actului în sine, încă un prilej pentru Partidul Democrat de a-şi demonstra incapacitatea de a adopta o conduită politică matură, responsabilă şi morală.

Inadaptarea PD la o realitate dată se traduce astfel automat prin solicitarea demisiei imediate a Guvernului PSD, fapt intolerabil şi care nu conţine de altfel nici un element de conexiune cu prezenţa sau, dimpotrivă, cu absenţa cetăţenilor la vot.

S-ar putea spune că reprezentanţii Alianţei PD-PNL îşi doreau, cu disperare şi chiar cu sacrificiul unei naţiuni întregi, un absenteism în masă, care să le ofere pretextul absurd al culpabilizării PSD.

S-a demonstrat însă mai târziu că, în ciuda încercării de boicotare a Referendumului de către PD, prin scandalurile declanşate la secţiile de votare, cetăţenii au fost prezenţi la urne, spre dezamăgirea evidentă a reprezentanţilor acestei formaţiuni. Este evidentă atitudinea duplicitară a Partidului Democrat, care, sub aparenţa unei conduite tolerante iniţial la aprobarea Proiectului de Constituţie, a urmărit de fapt consolidarea imaginii liderului Traian Băsescu.

Devin deja evidente intenţiile PD, care în cadrul propriei Alianţe duce o bătălie de imagine vicleană şi perfidă, care nu ţine cont de partidul aliat, acest stil de comportament fiind mai periculos chiar decât cel extremist.

Ne întrebăm care va fi poziţia domnului Stolojan în faţa unor situaţii în care adevărul pentru PD este minciună pentru naţiune, comportamentul specific sabotor se va regăsi şi în cadrul alegerilor viitoare, iar singura politică după care se ghidează acest partid este împlinirea visului domnului Băsescu - acela de a ocupa scaunul de la Cotroceni.

Indignat de tupeul de neconceput arătat prin solicitarea demisiei Guvernului Adrian Năstase, consider că ţine de obligaţia PD să ceară scuze pentru această gafă politică, consecinţă a incapacităţii de a se face remarcat pozitiv prin eforturi proprii.

Domnul Cristian Sandache:

Declaraţie intitulată "Patriotism şi democraţie".

Acel personaj care privea cu ostilitate neputincioasă spre ideea de Europa şi se manifesta cu superior dispreţ faţă de tot ceea ce înseamnă aceasta nu era un rod al închipuirii. Din păcate, există încă indivizi la noi în ţară care se transformă în arici atunci când li se aminteşte faptul că nu întotdeauna noi, românii, am fost cei mai cei şi că mai trebuie să mai şi învăţăm câte ceva.

Nu e vina noastră, ci a istoriei pe care am trăit-o. Suntem un popor talentat şi imaginativ. Avem şi noi mândria noastră colectivă.

E bine însă să ştim că ceea ce îndeobşte numim patriotism nu trebuie identificat nici cu o odă narcisiacă permanentă, nici cu atitudini de ură faţă de alţii (pentru simplul fapt că aparţin altor etnii sau confesiuni), nici cu resemnarea. Adevăratul patriotism este lucid, dinamic, tolerant, creator şi inteligent orchestrat. Este patriotismul propriu conceptului de democraţie - veritabil motor al evoluţiei societăţilor dezvoltate.

Sărăcia, birocraţia excesivă, indiferenţa faţă de aproapele nostru - toate acestea reprezintă un teren fertil pentru apariţia atitudinilor radical-extreme. Este ceea ce istoria modernă şi contemporană a cunoscut şi care a purtat diferite denumiri: antisemitism, xenofobie, populism, autoritarism, fascism, comunism.

Antisemitismul, spre exemplu, a fost denumit "socialismul proştilor", iar comunismul a reprezentat, la rândul său, un veritabil blestem planetar. Ecouri ale acestor "isme" mai apar şi astăzi, iar unii oameni disperaţi, abrutizaţi, neinformaţi au senzaţia că au aflat calea care duce spre adevăr şi mântuire.

Teribilă iluzie! Demagogi de excepţie sau pur şi simplu lideri cu coifuri din hârtie de ziar pe cap (şi care cred că poartă pe creştete tricornul lui Napoleon) vorbesc aparent frumos, aparent pătimaş, aparent convingător, despre suferinţă, moarte, patrie, iubire, demnitate... Ochii le strălucesc, expresiile li se metamorfozează. Degrelle, în Belgia perioadei interbelice, Mussolini, în Italia, Hitler, în Germania, Le Pen sau Haider, astăzi. Am oferit doar câteva exemple. Ele sunt cu mult mai numeroase.

Democraţiei i se opune falsa idee a ordinii bazată pe ură, patriotismului real - cultivarea spaimelor şi prejudecăţilor. Şi, în final, beţia tristă a deziluziilor.

De aceea, patriotismul autentic şi democraţia au, în contextul timpurilor de astăzi, incontestabile legături. Patriot este cel care munceşte cinstit şi statornic pentru ţara lui şi îi apără valorile prin forţa inteligenţei, iar nu prin atitudini primitive. Spiritul european nu echivalează cu renunţarea la patriotism.

Ar trebui, poate, ca unii să-i mai recitească pe Eugen Lovinescu, Emil Cioran, Nicolae Iorga. Asta dacă nu cumva văd în cărţi un echivalent al lemnelor sau cărbunilor...

Domnul Ioan Miclea:

Intervenţie cu titlu "În diversiunea "Statuia Libertăţii", ascultaţi şi părerea românilor!"

Recenta adunare a elitei maghiare de la Arad, care a găsit un nefericit prilej de a aţâţa focul mocnit al neînţelegerilor, a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, extremismul şi iredentismul şefilor din UDMR. Am atras atenţia de la această tribună, nu o dată, despre pericolul ce-l reprezintă pentru unitatea naţională, pentru liniştea şi înţelegerea în această ţară, aceste aşa-zise "adunări" ale maghiarimii, la care se rostesc discursuri iredentiste, fasciste, din care se revarsă ura revanşardă şi dispreţul pentru naţiunea română.

Atunci când adunările de la Cluj-Napoca, Tuşnad, Şumuleul de Ciuc au hotărât formarea unui comitet de iniţiativă pentru elaborarea unei legi care să confere statut de independenţă Ţinutului Secuiesc, atunci când comitetul de iniţiativă s-a autodefinit drept un mini-parlament al acestui ţinut, atunci când la universităţile de vară de la Balvanyos şi Tuşnad s-au proferat grave jigniri la adresa României şi a poporului român, atunci când ameninţările cu autonomia teritorială au devenit realităţi am atras atenţia Guvernului şi partidului de guvernământ că faptele conducătorilor maghiarimii transilvane frizează penalul. Domnul prim-ministru mi-a răspuns că în ţara noastră operează principiul separării puterilor în stat, şi chestiunea este de competenţa justiţiei.

Nu am înţeles şi nici nu voi înţelege niciodată, nici eu şi nici milioanele de români transilvăneni, cum un guvern nu poate lua măsuri, prin organele represive ce-i sunt subordonate, împotriva acelora care atentează clar şi răspicat la unitatea, integritatea şi liniştea publică într-un stat de drept.

Pe noi, cei din PRM, Guvernul ne-a taxat de foarte multe ori drept extremişti, pentru că am cerut respectarea legilor şi măsuri aspre împotriva celor care le încalcă. Iată, acest Guvern se aliază în fapt cu cei care încalcă legile, creând astfel un drum liber trădării şi revizionismului maghiar, iar ei, spre deosebire de noi, se autodefinesc "democraţi". Halal democraţie! Aceasta-i trădare!

Mi s-a răspuns, la una din interpelările pe care le-am formulat în problema revizionismului maghiar, că Guvernul are o viziune proprie asupra problemei Transilvaniei. În această privinţă, nici măcar nu pot să îl contrazic. Păcat, însă, că această viziune nu concordă cu cea a românilor din Transilvania. Un apreciat condeier a definit această viziune drept una balcanică, specific dâmboviţeană. Şi avea dreptate.

Din discursurile participanţilor la reuniunea de la Arad, din zilele trecute, am desprins câteva perle. Ascultaţi, judecaţi şi vă cruciţi: "În Ardeal nu este loc pentru libertatea maghiarilor, nici măcar pentru libertatea unei statui!" Aceasta a fost o concluzie, după cum puteţi constata. Iată, domnilor psd-işti, că ruşinoasele dumneavoastră cedări şi compromisuri, ca să nu spun trădări, nu au avut ecou în inima conducătorilor maghiari din Transilvania. în van, orişice trudă!

V-am atras atenţia, domnilor guvernanţi, că în România a luat fiinţă o organizaţie fascistă denumită: "Misiunea tinerilor din cele 64 de comitate". Delegaţia acestei organizaţii, îmbrăcată în cămăşi negre, pe care scria: "Rezistenţa maghiară" (din câte îmi aduc aminte, aceasta este o uniformă fascistă) a participat activ la comemorarea de la Arad, iar liderul acesteia, un anume Toroczkay Laszlo, a declarat: "Într-un fel, este bine că statuia nu a fost reamplasată. Monumentul este un simbol al libertăţii maghiare şi trebuie ridicat doar în momentul în care maghiarii din Transilvania vor fi într-adevăr liberi". Ce dovadă mai clară a intenţiilor acestor fascişti mai doriţi, domnilor guvernanţi?

Vreau să atrag atenţia domnilor din UDMR care afirmă sus şi tare că reamplasarea acestei statui este dorinţa populaţiei maghiare, că aceasta va fi reamplasată numai dacă va dori şi populaţia română majoritară din Ardeal. Va trebui, domnilor colegi maghiari, vreţi nu vreţi, să înţelegeţi că trăiţi în România şi că nu aveţi voie să ne mai zgândăriţi resentimentele ce le avem pentru crimele comise de înaintaşii voştri pe pământul ţării noastre.

Statuia pe care voi o numiţi a "libertăţii" este statuia călăului în ograda victimei! Nu putem ierta fărădelegile părinţilor voştri, dar să nu ne cereţi să le şi uităm! În acest sens, ne veniţi în ajutor, cerând amplasarea la Arad a statuii celor 13 generali criminali, care ne va aminti mereu că ei au ucis peste 40 de mii de români în Revoluţia de la 1848! Se vede treaba că, de fapt, asta şi doriţi!

Vă mai spunem încă o dată, vă facem cadou această statuie, duceţi-o unde doriţi, în Ungaria sau în altă parte! Pe pământul nostru, ea nu are loc, precum nu are loc în mintea şi în inima noastră!

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Noua Constituţie este acum o certitudine, chiar dacă, o vreme, s-a aflat sub semnul întrebării. La capătul a două zile de alegeri, 54,46% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne, astfel încât Biroul Electoral Central a validat referendumul organizat pentru aprobarea noii legi fundamentale a ţării.

Chiar dacă nu pe deplin mulţumiţi de textul revizuit al Constituţiei, rezultat după mai bine de doi ani de dezbateri, reprezentanţii clasei politice au mers sâmbătă şi duminică la urne pentru a vota noua formă a legii fundamentale.

Indiferent pe ce parte a scenei politice se situează partidele pe care le reprezintă, în Opoziţie sau la Putere, ei şi-au îndemnat alegătorii să le urmeze exemplul. Faptul este, fără îndoială, demn de toată lauda, întrucât votul nu a fost politic, nu s-a votat un partid sau altul. Constituţia nu este a preşedintelui ţării sau a premierului, s-a votat o lege de căpetenie, pentru care s-au trudit multă vreme atât parlamentarii, cât şi organismele societăţii civile.

A fost supus votului popular actul fundamental al ţării, în totalitatea lui, după ce a fost disecat în cele două Camere ale Parlamentului. Stringenţa modificărilor, recunoscută de partidele parlamentare, cu o singură excepţie, semnifică înţelegerea adevărului că la mijloc se află interesele poporului român, nu ale uneia sau alteia dintre formaţiunile politice, că actul fundamental este al naţiunii în întregul său.

Absenteismul înregistrat a fost pus pe seama mai multor factori de către analişti. Eu vreau să mă refer, cu permisiunea dumneavoastră, la unul singur şi, ca să mă fac bine înţeles, plec în demonstraţia mea de la două fapte de presă, amândouă aparţinând mass-mediei internaţionale.

Astfel, un reportaj de aproximativ un minut, cu imagini sugestive, difuzat de mai multe ori duminică seara pe Canalul de televiziune "Euro News" informa telespectatorii că în România s-a validat referendumul asupra noii constituţii, text legislativ prin care populaţia era chemată să spună "da" Europei". Apoi, prestigiosul cotidian francez "Le Figaro" nota, în ediţia sa de luni, că noua Constituţie a României, armonizată cu legislaţia comunitară, în perspectiva aderării României, în 2007, la Uniunea Europeană, reprezintă un semnal pozitiv adresat Occidentului.

Ecouri ca acestea au mai fost, desigur, în presa internaţională. Nimic nu este senzaţional în relatări de acest tip, ele circumscriu o stare de normalitate, la care aspirăm de multă vreme. Am făcut un pas înainte, am reuşit să arătăm lumii că lucrurile se mişcă în România în direcţia bună. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi scris presa occidentală în cazul, nedorit, al invalidării referendumului.

Contestatarii revizuirii sunt greu de înţeles. Îndemnul negativist conduce la reflecţii serioase: vor binele ţării aceşti instigatori la gesturi necugetate, aşa cum clamează peste tot, sau doresc să lase România la periferia lumii moderne? Pot înţelege că există duşmani ai partidului de guvernământ, dar să fie şi vrăjmaşi ai României, pe care vor să o îngroape în izolare, mi se pare de neacceptat.

Gesturile sinucigaşe de boicotare a referendumului, indiferent din partea cui au venit, trebuie condamnate ca atare. Ele vor fi, cu siguranţă, sancţionate cum se cuvine de electorat, la viitoarele alegeri.

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta, prima parte a şedinţei noastre de astăzi a luat sfârşit. Vă mulţumesc.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ladislau Borbely şi Constantin Niţă, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de azi. Vă anunţ că din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 284, 61 sunt absenţi şi 18 participă la alte acţiuni parlamentare.

Începem dezbaterile proiectelor normative înscrise astăzi pe ordinea de zi cu Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2004.

Îl rog pe domnul chestor Alexandru Lăpuşan să prezinte proiectul de hotărâre.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să prezint Nota de fundamentare a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2004.

Proiectul bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2004 a fost întocmit potrivit prevederilor Legii finanţelor publice nr. 500/2002 şi precizărilor metodologice nr. 121.217/1.09.2003 emise de Ministerul Finanţelor Publice, la nivelul sumei de 1.446.025.667 mii lei.

Din volumul total de credite, de 1.446.025.667 mii lei, 1.433.462.102 mii lei sunt pentru activitatea proprie şi 12.563.565 mii lei pentru Institutul român pentru drepturile omului.

Comparativ cu bugetul aprobat pe acest an, respectiv, pe 2003, proiectul bugetului pe 2004 are următoarele variaţii: la cheltuieli totale, o diminuare cu 0,4%; la cheltuieli de personal, o creştere cu 12%; la cheltuieli materiale şi servicii, o diminuare cu 9,9%; la cheltuieli de capital, o diminuare cu 44,2%.

La fundamentarea indicatorilor de buget pe anul 2004, s-au avut în vedere propunerile compartimentelor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, precum şi prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul viitor, rezultând în principal următoarele:

a) Cheltuieli de personal, în sumă de 942.514.667 mii lei, au fost determinate luând în considerare prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 191/2002 aprobată prin Legea nr. 220/2003 privind creşterile salariale care se acordă în cursul anului 2003 personalului bugetar, aplicate la nivelul întregului an 2004.

S-a mai avut în vedere creşterea numărului de personal cu 20 de posturi pentru funcţii de execuţie, faţă de numărul aprobat pentru anul 2003, necesar pentru funcţionarea Comisiei parlamentare privind egalitatea de şanse, comisie nou înfiinţată, pentru Comisia pentru integrare europeană, precum şi pentru alte necesităţi ale Secretariatului General al Camerei Deputaţilor.

La acesta, s-a adăugat o indexare medie anuală de 7,59% pentru acoperirea ratei inflaţiei din anul 2004, precum şi influenţele care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea şi transportul, suma forfetară, alte drepturi acordate deputaţilor şi deplasările în străinătate.

b) Cheltuielile materiale şi servicii, în sumă de 250.000.000 mii lei, au fost stabilite pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii sediului Camerei Deputaţilor, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, pentru cheltuieli de protocol, pentru cheltuielile aferente primirii în ţară a delegaţiilor străine, precum şi pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

O pondere însemnată în cheltuielile materiale şi servicii o reprezintă volumul reparaţiilor curente, care vor continua să se efectueze la clădire şi la instalaţii şi echipamente, pentru asigurarea funcţionării sediului Camerei Deputaţilor şi a celorlalte instituţii din Palatul Parlamentului.

c) Potrivit înţelegerii dintre cele două Camere ale Parlamentului, în anul 2004, cotizaţiile şi contribuţiile la organismele internaţionale, cu excepţia celei la Asociaţia secretarilor generali de parlamente, în sumă de 11 milioane de lei, vor fi suportate din bugetul Senatului.

d) Cheltuielile de capital, în sumă de 253.500.000 mii lei, sunt necesare pentru continuarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii ale Camerei Deputaţilor, precum şi 83.500.000 mii lei pentru alte cheltuieli de investiţii.

2) La activităţile finanţate din venituri proprii pentru anul 2004, se propune, la total resurse, suma de 55.500.000 mii lei, iar la cheltuieli suma de 50.000.000 mii lei.

Faţă de cele prezentate, în temeiul art. 29 lit. d) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rugăm a supune spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor bugetul pe anul 2004 cuprins în proiectul de hotărâre anexat.

Semnează chestorii Camerei Deputaţilor - Alexandru Lăpuşan, Gheorghe Albu, Nicolae Vasilescu, Miron Ignat.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule chestor.

Are cuvântul domnul vicepreşedinte Grigoraş, să prezinte raportul Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 212 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit căruia Camera Deputaţilor aprobă bugetul propriu înaintea dezbaterilor bugetului de stat şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Memorandumul intern privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2004. A constatat că au fost respectate prevederile legale privind fundamentarea şi elaborarea bugetului de stat şi sunt îndeplinite condiţiile pentru desfăşurarea normală a activităţii Camerei Deputaţilor în anul 2004 şi realizarea obiectivelor de investiţii aflate în curs de execuţie.

Comisia a întocmit raportul favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de hotărâre anexat în forma prezentată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă, dintre dumneavoastră, stimaţi deputaţi, cineva doreşte să intervină? Poftiţi, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Înainte de toate, vreau să ridic o problemă de principiu. Ieri, am primit bugetul de stat pe anul 2004. Conform legii, bugetul de stat pe anul 2004 se înaintează de Guvern, după ce are de la Parlament primite, ca anexe, bugetele aprobate de cele două Camere.

Noi, astăzi, de abia discutăm bugetul Camerei Deputaţilor. Întreb cum s-a putut atunci trece ca anexă la bugetul de stat bugetul Camerei Deputaţilor, dacă noi nu l-am discutat? Sau noi acceptăm, Camera Deputaţilor, să fim anexă a Guvernului şi ce a hotărât Guvernul ca buget pentru Camera Deputaţilor, aia să aprobăm?

Aş dori un răspuns în acest sens şi după aceea să începem dezbaterile pe această temă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

După cum ştiţi, Camera îşi aprobă propriul buget. Noi ne-am corelat cu Guvernul şi le-am transmis cifrele noastre.

Dar, ca să nu fiu eu acela care dau explicaţii, îl rog pe domnul deputat Grigoraş să o facă.

Domnul Neculai Grigoraş:

Stimaţi colegi,

Art. 212 din Regulamentul Camerei prevede următoarele: "Camera Deputaţilor aprobă bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat" - este adevărat - "şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii în bugetul de stat". Dar, aşa cum a precizat "domnul preşedinte, au fost discuţii şi corelări cu Guvernul şi noi suntem în conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Deci, nu este nici o inadvertenţă din acest punct de vedere şi cred că putem continua dezbaterile.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu şi, pe urmă, domnul secretar Borbely.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Ca să nu fiu acuzat că tergiversez eu lucrările, nu fac decât să trag o singură concluzie şi, după aceea, lumea să înţeleagă ceea ce doreşte. Ceea ce spune domnul deputat Grigoraş este parţial adevărat, pentru că, până la urmă, într-adevăr, noi îl dezbatem, acest buget, în Camera Deputaţilor, înainte de a se trimite de către Guvern bugetul de stat (pentru că bugetul nostru este anexă la bugetul de stat). Şi Guvernul nu avea cum să prindă indicatorii pentru Camera Deputaţilor, dacă nu avea aprobarea Camerei Deputaţilor. O problemă.

A doua problemă. Nu fac decât să constat că noi, Camera Deputaţilor, acceptăm ca acest Guvern să ne facă bugetul! Să se consemneze această opinie şi, de aici încolo, ştim ce avem de făcut! Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

În măsura în care vor fi existând diferenţe, ele se reglează în timpul dezbaterilor în comisii.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (din sală):

Este ilegal acest buget, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Cum să fie ilegal?! Bugetul se adoptată atunci când Parlamentul, reunit în Camere comune, îşi dă votul asupra lui. Şi atunci, veţi vedea că în bugetul de stat este cuprins şi bugetul celor două Camere.

Domnule secretar Borbely, poftiţi.

Domnul Ladislau Borbely:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, consider că puteam să discutăm mai din timp acest buget şi, din acest punct de vedere, mi-am exprimat şi părerea ieri, la şedinţa Biroului Permanent. Dar, oricum, bugetul ni l-am făcut noi, nu Guvernul, cei care au pregătit bugetul, chestorii şi staff-ul tehnic din Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte bugetul, eu, totuşi, vreau să accentuez că pentru anul viitor sunt două capitole unde sunt reduceri substanţiale: la cheltuieli de capital - unde s-a redus şi este un procent de 55,8%, faţă de anul acesta; şi la cheltuieli materiale şi servicii, unde este o reducere, aproape, de 20%. Din acest punct de vedere, eu vreau să vă spun că - şi aici aş vrea să mă refer la o ştire apărută astăzi în presă, cum că salariile demnitarilor, ale deputaţilor şi senatorilor, ar creşte cu 40% anul viitor - la pag. 2 pct. a), se menţionează foarte clar că este o indexare medie anuală de 7,59%, ceea ce se referă la diurna de deplasare, cazare, transport, sumă forfetară şi alte drepturi acordate deputaţilor şi senatorilor, adică, deputaţilor, că vorbim de bugetul Camerei Deputaţilor.

Eu am vrut să menţionez că această problemă, este, de fapt, sub inflaţia preconizată şi cred că este bine să punem lucrurile la punct şi să arătăm că, totuşi, acest buget al Camerei Deputaţilor pentru anul 2004 este un buget auster. Şi, chiar am ridicat, ieri, problema cheltuielilor materiale "şi serviciilor, unde, probabil că vom avea dificultăţi anul viitor. Dar este un buget cu care, consider eu, că ne putem prezenta pentru anul viitor cu fruntea sus şi de care nu trebuie să ne fie ruşine.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îmi cer scuze dacă intervenţia mea porneşte de la o necunoaştere, o fi fost vreo şedinţă, probabil, când eram plecat într-o delegaţie sau, cine ştie... S-au spus aici că "au fost consultări prealabile cu Guvernul înainte de întocmirea acestui proiect", când au fost aceste consultări, cine le-a avut şi dacă noi, în Biroul Permanent, am avut o discuţie privitoare la aceste consultări? Dacă memoria nu mă înşeală, noi nu am avut nici un fel de document care să ateste că există o anumită consultare între Camera Deputaţilor şi Guvern.

Şi dacă este aşa, atunci, o dată în plus, este evident că Guvernul ne-a pus în faţa unui fapt împlinit şi noi n-am devenit decât o biată şi nesemnificativă anexă a Guvernului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul chestor Lăpuşan.

Scuzaţi-mă, domnule Nicolăescu, aţi luat cuvântul de două ori şi nu mai credeam că îl mai cereţi şi a treia oară.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Prima dată, vreau să-mi permiteţi să fac o corectură, la "cheltuieli materiale şi servicii" am afirmat o scădere cu 9,9%; este 19,9%.

Al doilea comentariu pe care doresc să-l fac este că, pe formă, colegii noştri de la liberali pot avea dreptate, însă, pe fond, dacă analizăm lucrurile, cred că vor fi şi ei de acord că suntem în parametrii regulilor şi ai regulamentelor noastre. Şi care sunt elementele pe care le aduc în sprijinul acestei afirmaţii?

Noi am lucrat bugetul împreună cu specialiştii de la Ministerul Finanţelor, inclusiv cu ministrul finanţelor, în final, pentru a ne acorda anumite elemente ale cheltuielilor şi în funcţie de evoluţia previzibilă a indicatorilor macroeconomici pentru anul următor. Sigur că întâmplarea a făcut ca noi, săptămâna trecută, să avem activităţi în teritoriu, în circumscripţiile electorale, şi atunci am întârziat prezentarea în Biroul Permanent a acestui proiect, lucru care s-a făcut abia în această lună.

Nu îmi aduc aminte, dar, dacă au fost comentarii în cadrul şedinţei Biroului Permanent vizavi de acest proiect, sigur că noi le-am fi analizat, le-am fi discutat şi probabil că am fi venit şi cu anumite modificări. Deci, eu nu-mi aduc aminte să fi fost nişte luări de poziţie, inclusiv din partea reprezentanţilor Partidului Liberal şi, de aceea, este mai greu pentru mine să-mi explic care este motivaţia, pe fond, a intervenţiei domniilor lor.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi avem bugetul Camerei Deputaţilor în acord cu aceste elemente care vizează principalii indicatori macroeconomici pentru anul viitor, sunt discutaţi cu Ministerul de Finanţe, repet, sunt abordaţi de toţi chestorii Camerei Deputaţilor, care, în conformitate cu regulamentele noastre, au atribut în acest domeniu. Şi, sigur că este propunerea Camerei Deputaţilor, propunere care se revede şi în bugetul de stat pe care Guvernul l-a trimis către Parlament şi, această propunere, tot noi, împreună cu Senatul, vom fi sau nu vom fi de acord cu ea. Vom aduce sau nu vom aduce amendamente care să modifice, inclusiv această propunere de buget care este din partea Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte,

Eu vă propun, dacă nu mai sunt comentarii (şi sper să nu mai fie), să supuneţi atenţiei Camerei Deputaţilor, pentru aprobare, acest material, respectiv bugetul Camerei pe anul 2004. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Au mai solicitat intervenţii domnul Nicolăescu şi domnul Haşotti. Eu le-aş aminti distinşilor noştri colegi de la liberali, care au deţinut, în timp, portofoliul finanţelor, că în fazele de pregătire a proiectului toţi ordonatorii de credite, repet, toţi, trimit proiectul conţinând principalii indicatori Ministerul Finanţelor. Deci, nu numai că au fost discuţii, dar au fost trimişi aceşti indicatori, de către departamentele de resort, cu acordul chestorilor, care răspund de acest lucru.

Abia după ce s-au realizat aceste faze pregătitoare (repet, aşa s-a întâmplat şi pe vremea dumneavoastră), convenind asupra acestor principali indicatori, l-am supus aprobării dumneavoastră. Şi o facem în termenul în care nu suntem nici cei care ne degajăm de practica obişnuită.

Poftiţi, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu doream să mai iau cuvântul, dar se pare că este nevoie.

În primul rând, trebuie făcute câteva precizări.

Spuneţi dumneavoastră că au avut loc consultări între conducerea Camerei Deputaţilor şi Ministerul Finanţelor...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu numai consultări, s-au trimis principalii indicatori Ministerului Finanţelor, asemenea tuturor ordonatorilor de credite.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

În opinia mea se numesc consultări, pentru că aşa sunt ele, până la faza în care Camera Deputaţilor îşi aprobă bugetul şi îl transmite, după aceea, Ministerului Finanţelor, care s-a obligat, conform legii, să-l ia ca atare şi să-l anexeze la bugetul de stat pe anul 2004, pentru că aşa este legea pe care am votat-o noi în această sală.

În al doilea rând, eu cred că este ilegal ce a făcut Guvernul, pentru că şi-a permis să pună o anexă la bugetul de stat a unei instituţii autonome, cum este Camera Deputaţilor, fără ca acest buget să fie aprobat. Şi, ca atare, Guvernul nu avea voie să facă acest lucru.

Deci, vorbesc aici de probleme de fond.

În al treilea rând, cred că în această situaţie noi ne aflăm într-o mare capcană, şi anume: Camera Deputaţilor este pusă să dezbată bugetul de stat pe anul 2004, aprobat de Guvernul României în mod ilegal! Şi, de aceea, astăzi, noi vom cere demisia Guvernului, pentru faptul că încalcă legea!

Şi, în al patrulea rând, vreau să-i atrag atenţia colegului meu secretar, domnul Borbely, pentru că dacă se citeşte anexa la bugetul prezentat astăzi (şi nu-ţi trebuie şcoală financiară pentru asta, ci numai aritmetică), la poziţia "cheltuieli cu salariile", creşterile de pe 2004, faţă de 2003, sunt de 22,4% şi nicidecum de 9%, cât este prognozată rata inflaţiei pe anul 2004. Asta, pentru restabilirea adevărului!

Domnul Valer Dorneanu:

Aş fi curios dacă dumneavoastră v-ar place ca un coleg de-al dumneavoastră să vă aducă aminte dacă ştiţi sau nu ştiţi să citiţi? Nu ştiu, cum aţi primi o asemenea remarcă?

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (din sală):

Eu am spus să socotească, nu să citească!

Domnul Valer Dorneanu:

E acelaşi lucru.

Poftiţi, domnule deputat Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îmi cer scuze că intervin încă un minut, pentru a doua oară.

În primul rând, aş vrea să spun că domnul chestor Lăpuşan are dreptate, în Biroul Permanent al Camerei, toţi am fost de acord cu cifrele din acest buget. Chestiunile de procedură, chestiunile care vizează aspecte politice le discutăm, însă, aici, în plen.

Prin urmare, sunt de acord cu ceea ce spunea domnul chestor Lăpuşan, în Biroul Permanent al Camerei nu am avut divergenţe în ceea ce priveşte cifrele acestui proiect de buget şi totul mi se pare în regulă.

În al doilea rând, vreau să vă spun că şi dumneavoastră aveţi dreptate, când spuneţi că este o cutumă din guvernarea trecută, pe care actuala guvernare a preluat-o. Dar cred că a greşi este omeneşte, a persevera în greşeală nu prea este în regulă.

De ce spun acest lucru, domnule preşedinte? Pentru că, Biroul Camerei, cel puţin, ar fi trebuit să fi fost înştiinţat în legătură cu acest, să zicem, "pre-proiect", la care sunt angrenaţi chestorii Camerei Deputaţilor, or, acest lucru nu s-a petrecut. Şi, în mod indirect, la un moment dat, şi, direct, de la un moment dat, Guvernul a venit şi ne-a dictat nouă proiectul.

Problema de fond este alta, că suntem într-o instituţie politică, Parlamentul este cea mai politică instituţie a unei ţări şi cea mai democratică. Problema de fond este alta, nu că s-a discutat în Biroul Permanent şi s-au aprobat cifrele, problema de fond este una de procedură şi este una politică şi ea rămâne, cel puţin aceasta este părerea mea: aşa cum am spus, subordonarea nedemocratică, incalificabilă a Parlamentului de către Guvern! Noi o să luăm notiţe pe genunchi, de ceea ce zice Guvernul!

Procedurile, aici, le discutăm, nu cifrele, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Alexandru Lăpuşan, poftiţi.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Nu neapărat pentru a perpetua o discuţie dreapta-stânga, însă, pentru a reveni, totuşi, în parametrii realului şi ai realităţii şi ai adevărului. Afirmaţia care se face în materialul nostru spune aşa şi daţi-mi voie să repet: "La acestea - deci, la pct. a), fiind vorba de cheltuielile de personal - s-a adăugat o indexare medie anuală de 7,59% pentru acoperirea ratei inflaţiei din anul 2004, precum şi a influenţelor care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea, transportul, suma forfetară, alte drepturi acordate deputaţilor şi deplasările în străinătate". Deci, acest procent de 7,59% nu este fundamentat pe, sau nu este determinat numai de rata inflaţiei.

Şi dacă dumneavoastră vă veţi uita la anexa prezentă la acest material o să vedeţi că: deplasările, detaşări, transferări în ţară sunt cu o creştere de 3,4%; deplasările în străinătate sunt cu o scădere de 9,7%; detaşări, deplasări, transferuri, în total, sunt cu o creştere numai de 2% ş.a.m.d. Deci, toate aceste elemente, ponderate, le-au dat celor care au făcut aceste socoteli l7,59%.

Părerea mea este că ei pot fi lăsaţi la categoria "profesionişti". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar doreşte să intervină.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-au făcut aici câteva referi la Guvern, în sensul că acesta încalcă Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, referitor la procedura de elaborare a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2004. Dacă luăm textele în succesiunea lor, o să vedeţi că ordonatorii principalii de credite (printre care şi Camera Deputaţilor, prin secretarul general) au obligaţia ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta pentru anul bugetar "următor. Lucru pe care cred că Secretariatul General al Camerei, împreună cu chestorii Camerei, care au obligaţia, potrivit regulamentului, să se ocupe de elaborarea şi de executarea bugetului, l-au făcut.

Vreau să vă spun că proiectul care a fost depus de către Guvern la Parlament cuprinde, la Camera Deputaţilor, exact anexa pe care dumneavoastră... Că n-aţi discutat-o, că nu... Ea a fost depusă, deci, la Guvern.

Puteţi să verificaţi dumneavoastră anexa la lege care se referă la Camera Deputaţilor cu anexa pe care dumneavoastră o votaţi astăzi. O să vedeţi că nu apar neconcordanţe.

Pe de altă parte, ne găsim în faza de proiect. Şi textul este corect, cum a fost invocat, în sensul: "Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea "Guvernului, îşi aprobă bugetul propriu". Aprobarea bugetului propriu vreau să vă spun că, în final, este cea pe care tot Camera, prin vot, o dă asupra legii.

Dumneavoastră, deci, aprobaţi această hotărâre, care se include şi Guvernul nu are voie să se abată cu absolut nimic de la ceea ce Camera a hotărât, în afara cazului în care însăşi Camera, înşişi deputaţii, vor face amendamente cu privire la bugetul propriu.

Deci ne găsim în faza procedurii parlamentare, urmând ca în comisii şi în plenul celor două Camere, când se va discuta, să se dea votul final asupra bugetelor tuturor ordonatorilor.

Astfel, vreau să vă spun că atunci când se aprobă legea se aprobă şi anexa cu privire la bugetul Camerei şi la bugetul Senatului. Aşa că problema să îşi dea Guvernul demisia că nu ştiu ce s-a întâmplat la Camera Deputaţilor este neavenită, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de hotărâre.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

La art.1 nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

La art.2 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.3, care cuprinde şi lista cheltuielilor de investiţii, pe care o vom supune votului separat, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.4 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.5 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

(Domnii deputaţi Puiu Haşotti şi Gheorghe Eugen Nicolăescu doresc să ia cuvântul.)

Stimaţi colegi,

De câte ori aţi dorit să interveniţi, v-am dat cuvântul. Vă rog. Plecatul bombănind, atunci când v-am dat prilejul, şi vi-l voi mai da în continuare... Nu sună prea colegial întoarcerea spre altă direcţie.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Vă informăm că la acest punct al ordinii de zi, întrucât s-a încălcat legea, noi, liberalii, ne retragem.

Domnul Valer Dorneanu:

Este dreptul dumneavoastră, şi eram mult mai mulţumiţi dacă aţi fi făcut întâi această declaraţie.

Vă mulţumesc.

(Membrii Grupului parlamentar al PNL părăsesc sala de şedinţă.)

La art.6 dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

La anexa nr.1 nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

La anexa nr.2 nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

La anexa nr.3 nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Vom supune proiectul de hotărâre votului final în şedinţa de astăzi, destinată exprimării votului final pentru proiectele deja adoptate.

La pct.13 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Rog Comisia economică să propună termenii de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că suntem în procedură de urgenţă, propun pentru dezbaterea acestui proiect de lege 10 minute în total şi două minute de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate de voturi.

Vă rog să urmăriţi în paralel textele proiectului de lege de aprobare a ordonanţei şi raportul comisiei.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să analizaţi amendamentul de la pct.1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică articolul unic şi se renumerotează art. I.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Preambulul art. I din ordonanţă. Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La pct.3 şi pct.4 din ordonanţă nu există amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate în formularea din ordonanţă.

La pct.5, cel cu privire la art.18, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Nu sunt obiecţiuni. S-a adoptat amendamentul şi se modifică pct.5 din ordonanţă.

La pct.6 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate în formularea comisiei.

La pct.7, cel cu privire la art.18 alin.6, urmăriţi amendamentul de la pct.5. S-a admis amendamentul şi se modifică pct.7.

La pct.8, urmăriţi amendamentul de la pct.6. Nu sunt obiecţiuni. S-a admis amendamentul şi se modifică pct.8.

La pct.9, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

La pct.10 şi la pct.11 dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate.

La pct.12, urmăriţi amendamentul de la pct.8, care propune abrogarea pct.12, 13 şi 14. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.15, 16 şi 17, comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Nici la pct. 18, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art. II, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate.

După art. II, comisia ne propune, prin amendamentul de la pct. 14, un articol nou, numerotat art. III. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Nemaifiind observaţii în legătură cu acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, vom supune proiectul de lege votului final astăzi.

La pct.14 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale Petrom.

Domnule ministru Mucha, aveţi cuvântul pentru a prezenta acest proiect de lege.

Domnul Romulus Mucha (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa Guvernului nr.55/2003 se referă la entităţi economice aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului şi are scopul de a accelera posibilităţile de privatizare, precum şi de a clarifica o serie de aspecte din legislaţia actuală. Mă voi opri, cu permisiunea dumneavoastră, asupra a patru idei referitoare la Petrom, şi anume:

Statutul Petrom prevede ca, la privatizarea societăţii, o cotă parte din acţiuni să poată fi transferată către salariaţi.

În formula actuală, acest lucru este neclar, fapt care este clarificat prin art.9 din această ordonanţă.

A doua idee pe care o supun atenţiei dumneavoastră este aceea că Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare a acordat Petrom un credit de 140 de milioane de dolari pentru retehnologizarea sectorului de rafinare. Ca o condiţie a acordării acestui împrumut, printr-un acord de sarcini semnat cu ocazia acordării împrumutului, s-a convenit ca un pachet de până la 5% din capitalul social al Petrom să poată să revină BERD, prin conversia acţiunilor respective din cota de împrumut.

A treia idee este aceea că, din perspectiva cadrului legislativ general aplicabil privatizării Petrom, majorarea de capital direct de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, fără a intra în competiţie cu alţi investitori, reprezintă o formă de diminuare a participaţiilor statului şi, astfel, este nevoie de o derogare de la dispoziţiile Legii nr.137.

În fine, cea de-a patra idee este aceea că, ţinând cont de neconcordanţa unor prevederi ale statutului actual al Petrom, cu intenţia Guvernului de a înstrăina un pachet de acţiuni de 51% din capitalul social al Petrom...

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, vă rog.

Stimate reporter de televiziune, probabil că sunteţi nou în această calitate. Vă reamintesc că împreună cu colegii dumneavoastră am stabilit un loc al presei şi un traseu de circulaţie în timpul şedinţelor, pe care vă rog foarte mult să le respectaţi.

Mă refer la reporterul care circulă prin mijloc. Ştiu că sunteţi nou. Împreună cu şefii dumneavoastră, am stabilit un loc de unde să filmaţi şi un traseu. Am senzaţia că ne sfidaţi pur şi simplu.

Domnul Nicolae Enescu (din bancă):

Acum filmează PRM-ul.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu are nici o legătură cu ceea ce spuneţi, stimate coleg, şi îmi pare rău.

Deci, vă reamintesc, pentru că văd că avem probleme cu comunicarea, că se filmează din acel loc, din lojile laterale, iar, atunci când vreţi să filmaţi mai de aproape, veţi circula pe culoarele laterale.

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Romulus Mucha:

De asemenea, se introduc o serie de articole care se referă la societăţile comerciale din domeniul utilităţilor aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Aş dori, ca o ultimă precizare, să spun că această ordonanţă a fost discutată în Comisia pentru industrii şi servicii, în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, având şi avizul Consiliului Legislativ, iar în comisia de fond, în Comisia pentru privatizare şi reformă economică, de asemenea a primit avizul pozitiv fără nici un fel de amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Marin, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale Petrom S.A. Bucureşti, precum şi pentru modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societăţile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

La întocmirea prezentul raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru industrii şi servicii şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea ordonanţei, precum şi modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societăţile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55 să fie supus spre dezbatere şi aprobare în forma prezentată.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi despre privatizarea celei mai importante unităţi economice a economiei româneşti, şi anume despre privatizarea SNP Petrom.

Iată că Guvernul a ajuns la concluzia ca prin Ordonanţa Guvernului nr.55 din 2003 să modifice o altă ordonanţă, din 1997, prin care se prevedea ca această întreprindere să rămână în patrimoniul Guvernului.

Vreau să vă spun că, la ora actuală, aşa cum se ştie, SNP Petrom are un capital extraordinar de mare, fiind pe primul loc din punct de vedere al veniturilor care sunt aduse la bugetul de stat. Avem datele, dar nu este necesar să venim cu date concludente în faţa dumneavoastră.

Făcând o paralelă cu altă unitate din Petrom, şi anume cu Petromidia Năvodari, care a fost privatizată urgent la începutul mandatului dumneavoastră, vrem să vă atragem atenţia că este posibil să picăm în acelaşi păcat, deoarece actualul patron de la SNP Petrom nu mai doreşte să achite datoriile pe care şi le-a asumat la începutul privatizării.

De asemenea, eu, şi cred că şi foarte mulţi din această sală, doresc ca o parte din patrimoniul economiei naţionale să rămână în subordinea statului, pentru că, iată, înseamnă că o parte din atribuţiile statului sunt pe cale de dispariţie. Or, prin privatizarea acestei mari întreprinderi la lumina unor neconcordanţe, şi anume printr-o inginerie financiară, iată, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare a acordat o sumă importantă pentru retehnologizare.

Nu înţelegem cum această întreprindere nu a putut să-şi achite această sumă având în vedere, şi încă odată accentuez, că este întreprinderea care aduce cel mai mare venit statului. Atunci, ne întrebăm: bugetul ţării noastre, dacă va fi pe aceeaşi linie de privatizare cum a fost Petromidia Năvodari, cum poate fi alimentat în continuare? Pentru că, prin această inginerie financiară, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare a pus mâna efectiv pe această întreprindere - pe SNP Petrom - prin dreptul de preempţiune, alocând aceste sume şi nedorind să le recupereze, printr-un capital de 5% din acţiuni.

În concluzie, eu pledez să dezvoltăm această temă.

Nu suntem împotriva privatizării, dar este vorba de modul cum se face această privatizare şi de faptul că avem un exemplu concludent de acum circa trei ani de zile în urmă, când, de asemenea, o perlă, aşa cum am amintit, Petromidia Năvodari, a fost privatizată aşa cum a fost privatizată, şi veniturile sunt foarte modeste la bugetul de stat.

Doresc să ni se aducă noi date, noi concluzii, deoarece, prin acest drept de preempţiune, nu este normal ca această Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare să pună mâna în acest fel, prin această inginerie economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ceea ce se efectuează prin această ordonanţă de urgenţă face parte dintr-un plan care a fost adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.562 din 2002 în care s-a acordat mandatul pentru realizarea strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale din Ministerul Industriei şi Resurselor, printre care şi Societatea Naţională Petrom.

Aşa cum se ştie, acest proces de privatizare se află în derulare - s-a făcut licitaţie de oferte, şi există mai multe solicitări pentru privatizare, deci se va realiza acest proces.

Eu vreau să comentez următoarele în legătură cu ceea ce a spus colegul mai înainte: nu cred că Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în condiţiile în care ar putea să acceadă la 5% din capitalul social al SNP Petrom, va pune mâna pe această societate. Este cam exagerat spus. Deci a fost o înţelegere, şi eu cred că s-a făcut foarte bine atunci când s-a realizat acest lucru.

Şi nu putem să comparăm nici pe departe situaţia în care se găseşte SNP Petrom acum cu situaţia în care se găsea Petromidia în momentul în care a fost privatizată, situaţia de la Petromidia fiind foarte grea - ea a fost o porţiune de timp chiar închisă, nefuncţionând şi având datorii foarte mari.

Astfel, eu propun să continuăm dezbaterea pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, care vine să înlesnească procesul de privatizare a acestei importante societăţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea de modificare a cadrului legal privind privatizarea Petrom constituie o îmbunătăţire, şi prin această îmbunătăţire se asigură o transparenţă totală pentru privatizarea acestei societăţi naţionale de o importanţă deosebită pentru economia naţională.

Eu nu înţeleg motivele şi observaţiile pe care le-a făcut colegul. Problemele pe care le-a ridicat dânsul nu au nici o tangenţă cu ordonanţa supusă dezbaterii.

A folosit nişte expresii pe care nu le înţeleg. "Petrom se află în proprietatea Guvernului" şi alte expresii pe care, după părerea mea, nu ar trebui să le discutăm pentru că sunt expresii care în limbajul tehnic profesional nu sunt cuprinse.

Eu consider că această ordonanţă trebuie aprobată. Prin privatizarea Petrom vor fi confirmate încă odată intenţiile Guvernului pentru asigurarea funcţionalităţii economiei de piaţă în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Aş vrea să fac corectura de rigoare. Îmi cer scuze pentru că am spus "în patrimoniul Guvernului". Este vorba de patrimoniul statului, dar am făcut analogia. Întrucât Guvernul se identifică cu statul, din acest motiv am făcut această legătură.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 84 de voturi pentru, 32 împotrivă, titlul legii a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 84 de voturi pentru, 32 împotrivă, articolul unic al legii a fost aprobat.

Vă mulţumesc. Legea va merge la votul final.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăţilor comerciale la care Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Naţională de transport feroviar marfă CFR Marfă SA şi Societatea Naţională de transport feroviar de călători CFR Călători SA sunt acţionari majoritari.

Dau cuvântul domnului Marin, din partea Comisiei economice.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind în procedură de urgenţă, voi propune timpii de dezbatere: 10 minute pe total şi două minute de intervenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

Cine doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, doamna Boagiu.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş dori o clarificare din partea reprezentanţilor ministerului legată de faptul că acest proiect este adoptat prin ordonanţă de urgenţă, ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor, Locuinţei şi aşa mai departe, cât este el de răspunzător, are, de data aceasta, o urgenţă care trebuia rezolvată de mai mult de trei ani. Eu ţin minte că în minister exista consultanţă acordată de Banca Mondială în vederea sprijinirii procesului de privatizare.

Ceea ce apare acum în faţa noastră este o ordonanţă mai mult decât urgentă şi de urgenţă - este o ordonanţă care, pentru mine cel puţin, naşte mai multe semne de întrebare.

1) Cum sunt protejaţi angajaţii?

Procedura aleasă pentru a fi privatizate societăţile aflate în subordinea societăţilor de cale ferată la care acestea sunt acţionare nu prevede nici o formulă de protejare a angajaţilor, în condiţiile în care doar de curând 15 mii de angajaţi din sistemul feroviar au fost concediaţi.

2) Nu există nici o măsură care să prevadă protecţia mediului. Aceasta este chiar prevăzută expres în proiectul acestei ordonanţe de urgenţă.

3) Nu există nici o prevedere în baza căreia tarifele pe care le vor aplica ulterior aceste societăţi comerciale după procesul de privatizare să fie supuse regimului legii concurenţei, şi aici vă voi da câteva exemple.

Nu întâmplător fac această remarcă: în lista societăţilor supuse privatizării sunt câteva societăţi care au activitate de monopol, ca, de exemplu, Societatea de producţie industrială SPIACT Craiova, care deţine monopolul pe electromecanismele de macaz, Societatea de transbordare vagoane de marfă, care deţine monopolul în graniţă, şi, dacă doriţi, în listă mai sunt alte 6-7 societăţi care deţin monopolul.

Care este consecinţa necorelării? Consecinţa este o creştere a tarifelor sau a preţurilor pe care vor trebui să le achite societăţile de cale ferată acestor societăţi privatizate, creştere care nu va conduce decât la creşterea subvenţiei acordate de stat. Cum bine ştim, atât infrastructura, cât şi călătorii sunt societăţi care beneficiază de subvenţie de la stat.

Este drept, am auzit astăzi dimineaţă o declaraţie în baza căreia se anunţa creşterea subvenţiei, dar eu cred că o creştere a subvenţiei fără o restructurare reală şi gândită, nu una galopantă şi forţată, nu se justifică prin această ordonanţă de urgenţă.

Bineînţeles că privatizarea şi restructurarea sunt făcute în scopul reducerii cheltuielilor de la buget, dar şi a eficientizării transporturilor.

Întrebare: s-a gândit o corelare între modul de transport feroviar şi celelalte moduri de transport?

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Dinu. Vă rog.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem în faţă un proces legislativ cum nu ar trebui să se întâmple în România - o ordonanţă de urgenţă dată de Guvern cel puţin subiectivă, ca să nu îi spun altfel, care îşi face efectele. În câteva zile de la ordonanţă, deja s-au vândut aceste societăţi comerciale, şi apoi ni se prezintă nouă în Parlament să o aprobăm ca lege.

Trec peste aspectul de încălcare de legi, printre care Legea mediului, Legea privind vânzarea unor acţiuni la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, care s-au încălcat grosolan şi mă duc doar la partea tehnică care mă priveşte în mod deosebit.

A vinde SPIACT-urile, cinci în ţară - Arad, Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, înseamnă o blasfemie la adresa căilor ferate. SPIACT-urile acestea sunt atelierele care fac şi întreţin instalaţiile de siguranţă a circulaţiei. Oare calea ferată nu mai are nevoie de aceste instalaţii de siguranţă a circulaţiei? Craiova face electromecanismele de macaz şi toate piesele componente, Galaţiul face circuitele de cale electronice, de staţii, Braşovul face circuitele electronice de linie curentă, bloc de linie automată, instalaţie de autostop.

Nu mai are, oare, nevoie calea ferată şi trebuie să le vândă? La cine credeţi că le-a vândut? La cineva care face aer condiţionat. Acel cineva, acea firmă a preluat aceste instalaţii cu tot ce ţine de ele, active, teren, mă refer doar la cel din Braşov, în centrul Braşovului, circa 2 hectare au fost vândute, iar această unitate are valori inestimabile. Vreau să vă atrag atenţia că SPIACT-ul de la Braşov a fost prima unitate din România care a făcut calculatorul electronic personal din ţară, înaintea tuturor celor care fabricau ceva în România pe teme de informatică. Şi acum ne-am găsit să le vindem!

Ce vor face cei din ramura de instalaţii care nu mai beneficiază de aceste secţii, ateliere, care erau cele care reprezentau mecano-energeticul şef al ramurii de instalaţii? Se vor duce cu căciula în mână la firma respectivă, să mai intre şi ei cu ceva confecţii pentru siguranţa circulaţiei?! Oare acceleratul care a căzut la Lunca de Mijloc, acum două săptămâni, oare accidentul feroviar produs la trecerea de nivel de la Hoghilag nu ne spune ceva? Unde vrem să ajungem, scoţând afară, numai de dragul privatizării, aceste unităţi care reprezintă baza automatizărilor şi siguranţei circulaţiei feroviare?

Instrucţia nr.3, care încă e valabilă la calea ferată, care înseamnă, dacă vreţi, biblia căii ferate, înseamnă instrucţia care cercetează şi tratează evenimentele ce cale ferată. Spune, la un articol, acolo, că cei care încalcă sau care atentează la siguranţa circulaţiei sunt deferiţi penal. Oare directorii aceştia care au propus ordonanţa aceasta, de la secţiile acestea de producţie aparataj de centralizare şi de telecomandă nu credeţi că trebuiau deferiţi penal? Eu cred că da. Şi îl rog pe domnul ministru Mitrea să treacă imediat la demiterea acestor directori, primii să fie disponibilizaţi şi traduşi în penal, pentru că au atentat la siguranţa feroviară.

Eu vă spun: ceea ce se întâmplă acum în calea ferată, dacă noi vom valida această ordonanţă, vom fi părtaşi la catastrofele care sunt oricând posibile la calea ferată, datorită acestui mod greşit în care se gândeşte astăzi calea ferată.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar România Mare)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne-am îndepărtat un pic de subiectul ordonanţei de urgenţă şi am trecut la declaraţiile politice de dimineaţă. Nu este un lucru rău, dar aş vrea să citim un pic argumentaţia pe care Guvernul României a prezentat-o şi să discutăm despre restructurare, reorganizare şi privatizare.

Încă de pe vremea distinsului nostru coleg din viaţa politică Traian Băsescu şi a distinsei noastre colege, doamna deputat Boagiu, rapoartele şi analizele de audit pe care le-au făcut societăţile naţionale specifice în domeniu au prezentat necesitatea dislocării din corpul căii ferate a tuturor structurilor care, în decursul celor 40 de ani de activitate centralizată, rămăseseră în corpul căii ferate. Astfel, s-a recomandat ca structurile de construcţii să fie primele care să plece, şi au plecat, şi îi reamintesc doamnei Boagiu că, încă înainte de anul 2000, se cerea expres ca toate aceste structuri SPIACT-uri, spălări de vagoane, RIV-uri ş.a.m.d. să fie plecate din corpul căii ferate, fiind un raport necesar şi o politică obligatorie pentru paşii de preaderare în Comunitatea Europeană. Probabil că acest lucru îl ştim toţi şi ar trebui să-l respectăm.

A doua chestiune pe care distinsa noastră colegă a ridicat-o şi care este extrem de importantă este confuzia dintre procesul de privatizare şi reorganizarea căii ferate pe modelul european şi raporturile dintre patronat şi sindicate, două chestiuni care sunt total diferite.

Niciodată, în textul unei ordonanţe de urgenţă, nu poţi să spui care va fi opţiunea noului patron şi care este raportul cu el. Aceasta este o discuţie pe care sindicatele, prin reprezentanţii lor, o vor avea atât cu Ministerul Transporturilor, care este beneficiarul serviciilor pe care aceste companii le vor oferi, cât şi cu viitorii patroni. Eu cred că este o chestiune pe care trebuie s-o lăsăm viitorului patron, să-şi calculeze raporturile cost - eficienţă şi să vedem unde pot să ajungă.

În al doilea rând, vreau să reamintesc colegilor care se pricep în acest domeniu că, în ultimii ani, în piaţa căilor ferate, a serviciilor şi a ofertei de servicii şi de materii şi materiale prime au intrat foarte multe companii străine care lucrează mult mai eficient şi mult mai bine decât toate SPIACT-urile, şi toate RIV-urile şi toate instalaţiile de spălat vagoane din România. Este adevărat că SPIACT Craiova, sau SPIACT Braşov sau celelalte, Arad ş.a.m.d. au avut şi au încă, în anumite elemente, monopol pe piaţă. De altfel, doamna Boagiu şi-a dat răspuns la propria-i întrebare. De aici, foarte multe din costurile ridicate ale cheltuielilor făcute pe infrastructura căilor ferate române.

Este o diferenţă foarte clară între costurile infrastructurii şi costurile pentru protecţia socială asigurate cetăţeanului din transportul public feroviar de călători. În ultimii ani, niciodată, nici un Guvern nu a avut curajul să rupă pisica, nici un Guvern nu a avut curajul să constate că aceste cheltuieli ridicate, în piaţa cheltuielilor sociale, la asigurarea transportului public local şi naţional de călători, se reflectă datorită acestui monopol pe care companiile l-au avut, aceste mici companii l-au avut şi care au stabilit nişte preţuri de 4, de 5, de 10, de 20 de ori mai mare.

Privatizarea bazei de aprovizionare mie mi se pare un lucru extraordinar de bun. Astfel nu vom mai avea un singur preţ pe ţară, va fi un raport între cerere şi ofertă, în funcţie de necesitatea fiecărei companii.

Vă rog frumos să delimitaţi compania de cale ferată, infrastructura, în care totdeauna cheltuielile şi aportul statului vor fi ridicate, asta este opinia tuturor celor care au făcut audit în ultimii 10 ani la calea ferată română, şi cheltuielile pentru protecţia socială acordată călătorilor în transportul feroviar public de călători. Sunt două chestiuni separate pe care trebuie să le gândim aşa.

Aş vrea să vă mai reamintesc, colegilor şi distinsului meu coleg de la Partidul România Mare, că deja blocul, BLA-ul, aşa cum îi spuneaţi dumneavoastră, este perimat în Europa şi se folosesc blocuri electronice. Noi avem deja un program de implementare a celor mai mari staţii în acest sistem. Mai vreau să vă reamintesc că, coridoarele paneuropene sunt importante şi beneficiază de resurse financiare alocate de către Uniunea Europeană şi eu cred, e opinia mea ca fost specialist în calea ferată, că, în următorii ani de zile, veţi vedea nişte coridoare paneuropene la nişte viteze aşa cum le-am visat întotdeauna.

De altfel, şi transportul feroviar de călători a fost îmbunătăţit, în ultimii ani şi, dacă aţi observat, plângerile călătorilor vizavi de calitatea transportului nu mai sunt aşa de ridicate. Ceea ce face în continuare neperformantă calea ferată română este infrastructura care are nevoie de resurse financiare pentru a păstra termenii de siguranţă a circulaţiei şi a fi la un nivel aşa cum îl visăm noi. Degeaba cumpărăm locomotive, degeaba cumpărăm vagoane frumoase, dacă nu învăţăm şi nu respectăm investiţiile în infrastructură.

Vă propun, stimaţi colegi, să votăm ordonanţa aşa cum este. Eu cred că este un pas extraordinar pentru calea ferată, iar în anul 2004 şi în următorii ani veţi vedea un raport, în bugetul de venituri şi cheltuieli, între cheltuieli şi beneficii aduse căii ferate şi confortul asigurat cetăţenilor, mult mai ridicat în raport cu cel pe care l-aţi văzut până acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna Boagiu.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Probabil, colegul, în mod intenţionat mi-a pronunţat numele, aşteptându-se şi la replică. Nu doresc să intru în polemici cu domnia sa, care bine a specificat, este un specialist.

Ca să înţelegi ceea ce se întâmplă în sistemul de transporturi, trebuie să reuşeşti să ai o privire de ansamblu asupra tuturor modurilor de transport. Prin urmare, dacă ne limităm punctual la ceea ce se întâmplă cu acest proces de privatizare, pot să vă spun, dragi colegi, că nu putem traduce sau putem traduce în termeni alarmanţi ceea ce se cheamă siguranţa traficului.

Dacă se doreşte să spunem sau să transmitem ca mesaj, într-un final, cetăţenilor: dragi cetăţeni, nu mai circulaţi cu trenul, probabil putem face şi acest proces de privatizare şi putem fi de acord cu el. Şi putem transmite şi acest mesaj; până la urmă, oamenii sunt mult mai importanţi decât orgoliile sau interesele politice de partid şi, atunci, protejând cetăţenii, putem da un asemenea mesaj.

Un alt lucru pe care aş dori să-l subliniez este faptul că, ori de câte ori există un interes, este invocată Uniunea Europeană, este invocată integrarea României în structurile europene. Nu putem să le invocăm, dragi colegi, de fiecare dată, pentru a ascunde gunoiul sub preş. Nu avem dreptul să facem lucrul acesta. De aceea ne aflăm în Parlament.

În ceea ce priveşte aprecierile Uniunii Europene vizavi de sistemul feroviar românesc, ele sunt consemnate în rapoartele de ţară pozitiv, apreciindu-se că restructurarea din calea ferată română a fost un proces de succes şi a fost de succes pentru că s-a făcut, în primul rând, acest proces de restructurare s-a făcut privind în ansamblu sistemul şi protejând sistemul.

Am discutat şi am menţionat cuvântul "monopol", ceea ce a făcut şi colegul de la PRM. Da, discutăm despre anumite activităţi dedicate siguranţei traficului feroviar care, în acest moment, sunt monopolare. Prin urmare vor creşte preţurile, prin urmare vom compromite serviciile, pentru că, în calea ferată, nu pentru că există nu ştiu ce motive invocate de antevorbitorul meu, există pierderi. Există pierderi din proastă gestiune a sistemului. Acesta este motivul pentru care există pierderi la calea ferată şi soluţia nu este aceea a creşterii continue a subvenţiei, ceea ce se va întâmpla şi ca urmare a acestei privatizări. Soluţia este o restructurare corectă, o restructurare care, cu adevărat, să reducă pierderile. Şi, ducându-mă la partea de personal, am mai auzit declaraţii de genul acesta făcute chiar de la tribuna Parlamentului, atunci când a fost privatizat SIDEX-ul şi măcelul care a urmat în angajaţii din SIDEX l-am văzut foarte clar după. Aşa că, domnule coleg, cred că trebuie să fim corecţi noi şi trebuie să fim corecţi în faţa celor care beneficiază de serviciile acestui sistem. Cel puţin sau măcar în virtutea responsabilităţii pe care o avem datorită mandatului pe care l-am primit.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Marin, vă rog frumos.

Vă reamintesc că este procedură de urgenţă, cele 10 minute s-au epuizat.

Domnul Gheorghe Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Asta vroiam să spun şi eu că am avizat un timp pentru procedură de urgenţă. Eu am să revin, totuşi, la tema acestei legi care se referă la măsuri pentru accelerarea privatizării societăţilor comerciale din căi ferate.

Ceea ce vreau să spun eu este că, până acum, toată lumea a fost de acord că trebuie făcută o refacere a infrastructurii şi o modernizare a transporturilor. Deci asta înseamnă o reorganizare majoră a sistemului de companii şi societăţi de stat din sistemul feroviar, că toate acestea au rolul de a stopa pierderile, de a reduce subvenţiile şi de a asigura un sistem eficient de coordonare a activităţii CFR. Şi de aceea, prin această ordonanţă, se propun metode pentru accelerarea privatizării societăţilor comerciale externalizate din Societatea Naţională CFR Marfă, din CFR Călători, din Compania Naţională CFR SA şi, pentru ca această privatizare să se încheie într-un timp cât mai scurt, s-a propus, prin această ordonanţă, ca metodă de privatizare licitaţia cu strigare, simplificarea procesului de privatizare, scurtarea termenelor de depunere, tocmai pentru a realiza această privatizare într-un timp mai scurt.

În legătură cu contractele de privatizare, ţin să vă amintesc că, prin lege, fiecare contract de privatizare cuprinde un capitol de mediu obligatoriu, deci acolo se vor stipula, în contractul de privatizare, obligaţiile de mediu. De asemenea, există obligaţia, pentru fiecare contract de privatizare, să notifice la Consiliul Concurenţei în legătură cu aspectele legate de ceea ce spuneaţi dumneavoastră cu posibilitatea creării de monopol şi, de asemenea, în legătură cu salariaţii, fiecare contract de privatizare trebuie să cuprindă un acord social. Deci, în legătură cu aceste aspecte, din punct de vedere legal, cred că această lege se respectă, eu am văzut contracte de privatizare, deci nu putem să avem dubii în această materie. De aceea eu v-aş solicita să intrăm pe textul ordonanţei şi să dezbatem ordonanţa aşa cum a fost ea trimisă la Parlament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar câteva fraze aş mai vrea să adaug, la ceea ce am spus. Mingea mi-a ridicat-o domnul coleg Zgonea.

Domnule Zgonea, dumneavoastră sunteţi din Craiova. Dacă dumneavoastră credeţi că, de poimâine sau de luna viitoare, va apărea un alt furnizor de electromecanisme de macaz sau circuite de cale electronice cu specific numai feroviar, vă înşelaţi. Faptul că piaţa se va umple şi că vom lua din străinătate, eventual, aceste circuite de cale, vă înşelaţi. Vă fac precizarea că numai Ploieşti - Sud, centralizată cu instalaţii electronice, a costat 5 milioane de dolari. Are ţara banii ăştia, pentru o staţie? De aceea mecanicul şef acela, energeticul şef al ramurii trebuia lăsat acolo, în sistem. Este ca şi cum, la Camera Deputaţilor, am scoate informatica afară, într-o societate privată, când noi avem nevoie de ei aici, în fiecare zi, în fiecare moment. Asta este toată problema. De aceea rugămintea mea, domnule preşedinte, dacă mai există, vă rog, vă implor, până la urmă, societăţile acelea, SPIACT - urile , restul nu mă bag, celelalte pot fi privatizate, dar acestea pe mecano - energetic, cu ramuri de instalaţii, nu le lăsaţi să fie scoase afară. Ne asumăm un mare risc, o mare responsabilitate, cei care vom da gir acestei ordonanţe de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei de urgenţă.

Cine este pentru?

Doamnă Boagiu, v-am dat cuvântul de două ori. Mai avem ordonanţe în continuare, vă rog frumos!

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 92 de voturi pentru şi 35 împotrivă, titlul ordonanţei a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

92 de voturi pentru şi 36 împotrivă, 36, pentru că a votat şi domnul Titu, de data asta. Articolul unic a fost aprobat.

Proiectul de lege trece la votul final. Vă mulţumesc.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat.

Domnul Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă rog să aprobaţi retrimiterea la comisie a acestei ordonanţe, pentru un raport înlocuitor, având în vedere că, în corpul acestei ordonanţe, există o altă ordonanţă care vine să modifice o prevedere a Ordonanţei Guvernului nr.8 şi, de aceea, s-o retrimitem la comisie şi să ne prezentăm cu ea cu modificarea făcută, astfel încât să cuprindem şi această cerere de modificare cuprinsă într-o altă ordonanţă. Iar în legătură cu celelalte ordonanţe care urmează după această ordonanţă şi care au aviz de respingere din partea comisiei, ele să fie amânate la dezbatere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Deci, de la nr.17 la nr.22, inclusiv, toate proiectele de ordonanţă le vom trimite la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunteţi de acord să meargă la comisie?

Domnii Costel Ionescu şi Gheorghe Dinu (din sală):

S-o discutăm!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cu 22 de voturi împotrivă, proiectele de ordonanţă au fost retrimise la comisie.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea taxei pe valoare adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe - procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei de buget-finanţe.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă propun, domnule preşedinte, 5 minute, 1 minut pentru fiecare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Deci, pentru 5 minute, a fost aprobat.

Dau cuvântul domnului Bercăroiu, din partea Comisiei de buget-finanţe, pentru a prezenta raportul.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu adresa nr.540/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art.89 şi 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a sesizat pentru examinare şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Comisiei juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru politică externă şi avizul Consiliului Legislativ.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma examinării Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe, în şedinţa din 24 septembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum s-a precizat, pentru acest proiect de lege, s-a primit şi avizul Comisiei pentru politică externă. Şi cu acel prilej şi doresc acest lucru şi în prezenţa domniilor voastre, să reiterez şi sprijinul Partidului România Mare pentru aprobarea acestui proiect de lege, cu singura precizare pe care s-o aveţi în vedere şi pentru acţiunile viitoare. Noi considerăm că este necesar să se asigure dotarea pe măsura complexităţii activităţilor pe care le desfăşoară acest minister şi misiunile diplomatice şi consulare ale României. Este nevoie ca de acest lucru să se ţină seama şi în structurarea bugetului şi pe anul viitor, având în vedere semnalele primite din partea unor misiuni diplomatice cu privire la dotările absolut inadmisibile pentru reprezentanţele diplomatice ale unui stat civilizat.

În acelaşi timp, însă atragem atenţia că această practică ar putea să devină una foarte periculoasă şi să contravină înseşi angajamentelor asumate de către Guvernul României, faţă de reprezentanţii Uniunii Europene, cu privire la stoparea oricăror facilităţi în ceea ce priveşte plata taxelor vamale şi a celorlalte obligaţii către bugetul de stat. Această excepţie nu am dori să devină o regulă. Considerăm că Guvernul şi Parlamentul României au suficiente mijloace pentru a preîntâmpina repetarea unor situaţii de acest fel, care să ne pună într-o lumină proastă în relaţiile noastre cu partenerii europeni.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Legea merge la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale
Imprimeria Naţională.

Are cuvântul domnul Bercăroiu, din partea Comisiei pentru buget, finanţe.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu adresa nr.532/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale Imprimeria Naţională SA.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ. La lucrările comisiei au participat 23 de deputaţi din totalul de 25 membri ai comisiei.

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale Imprimeria Naţională SA, în şedinţa din 24 septembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Legea merge la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne.

Domnule Bercăroiu, aveţi un minut.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă propun 5 minute pe total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Raportul!

Domnul Victor Bercăroiu:

Cu adresa nr.538/15 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art.89 şi 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a sesizat, pentru examinare şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul Consiliului Legislativ. La lucrările comisiei au participat 23 de deputaţi din totalul de 25 membri ai comisiei.

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2003 pentru suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne, în şedinţa din 24 septembrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Unanimitate.

Legea merge la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie.

Are cuvântul domnul Bara din partea comisiei.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic i-a fost propusă pentru avizare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/2003 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie. Având în vedere avizul Comisiei juridice, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Consiliului Legislativ, în plenul comisiei s-a discutat această ordonanţă. Prin reglementarea şi conţinutul său, proiectul de lege face din categoria legilor ordinare, iar raportul comisiei a fost adoptat de către 24 de membri deputaţi prezenţi, cu 23 voturi pentru şi un vot împotrivă.

Având în vedere raportul, vă rog să supuneţi plenului Camerei discutarea acestui raport şi aprobarea lui în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Lucrăm după raport.

Domnule Brudaşcu, aveţi la primul punct observaţii? Da, vă rog. Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Eu vreau să supun atenţiei dumneavoastră un aspect care mie mi se pare că vorbeşte despre redundanţa unei asemenea măsuri. Dacă o asemenea măsură ar fi fost promovată la începutul perioadei de democraţie, deci după 1990, s-ar fi justificat în totalitate, având în vedere absenţa formelor instituţionalizate de pregătire a cadrelor şi personalului care să lucreze în administraţia publică. Dacă acest lucru se întâmplă însă acum, după 14 ani, mie mi se pare că este o chestiune care este total nejustificată. Universităţile, fie ele de stat, fie particulare din întreaga ţară au secţii specializate pentru pregătirea personalului în administraţie publică.

Există, de asemenea, forme, la acestea, postuniversitare, de masterat, de doctorat ş.a.m.d., creându-se posibilităţi multiple pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare personalului care lucrează în administraţia publică.

Prezenţa acum a unui Institut Naţional de Administraţie Publică este o formă de a permite pătrunderea, pe uşa din dos, pe criterii de clientelă politică a unor persoane care n-au pregătirea necesară pentru a-şi desfăşura activitatea în rândul instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale. Prin urmare, apreciez ca redundantă existenţa a însuşi Institutului Naţional de Administraţie Publică, mâncător de fonduri care ar putea fi orientate spre alte obiective punctuale, având în vedere necesităţile foarte mari în acest sens la nivel naţional. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva? Dacă nu, supun atenţiei dumneavoastră pct.1 din capitolul "Amendamente admise" din raportul comisiei. Dacă aveţi observaţii? Nefiind observaţii, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.2 aveţi observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.3 aveţi observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.4 aveţi observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă la pct.5 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.6. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.7. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă este cineva care doreşte să susţină amendamentele respinse? Nu sunt doritori. Vă mulţumesc.

Domnule Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, am un amendament la ar.11.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce punct din raportul comisiei, domnule Dobre?

Domnul Victor Paul Dobre:

La pct.1 de la "Amendamente respinse".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles.

Domnul Victor Paul Dobre:

La pct.1 de la "Amendamente respinse", referitor la centrele regionale. Amendamentul meu, făcut împreună cu doamna Maria Lazăr, colega de la PSD, este ca în loc de Călăraşi, centrul regional să fie Galaţiul, întrucât are Facultate de ştiinţe administrative, recunoscută de centre europene de tradiţie, cu profesori formaţi la şcoli de tradiţie din Franţa şi Italia, cu finanţări în cadrul programelor europene pentru învăţământ, cu tot ce înseamnă competenţe, plus logistica necesară dezvoltării acestor centre regionale şi formării de funcţionari pentru administraţie. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am discutat şi în comisie, această propunere a colegilor noştri, domnul Dobre şi cu doamna Lazăr, se putea accepta în data când s-a aprobat Ordonanţa de Guvern nr.81/2001, din 2001 până acuma, aceasta este o ordonanţă numai de modificare a ordonanţei respective. Deci, aceste centre sunt în funcţiune şi lucrează deja de 2 ani de zile. Considerentul că mai există o facultate la Galaţi, sigur, în cadrul comisiei nu a întrunit numărul de voturi necesare, şi spuneam, era o propunere probabil care se putea lua în discuţie, atunci, în data când a apărut Ordonanţa nr.81/2001. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotriva respingerii? Vă mulţumesc.

Cu 92 de voturi pentru şi 34 împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc.

Legea trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2003 privind reglementarea situaţiei juridice a unor bunuri imobile.

Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fiind în procedură de urgenţă, vă propun 5 minute timp de dezbatere, un minut pe fiecare intervenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Acuma prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Timiş:

În conformitate cu art.89 şi 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu acest proiect de lege. La dezbateri au participat în calitate de invitaţi reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, precum şi ai Băncii Naţionale a României care au susţinut adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege reglementează situaţia unor imobile aflate în patrimoniul Băncii Naţionale a României, căreia nu-i mai sunt necesare, instituţia bancară fiind de acord ca acestea să fie transmise fără plată în domeniul public al statului, pentru a urma regimul stabilit de Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare.

Comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de Lege în cauză. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă sunt observaţii sau discuţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Legea trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea art.14 alin.1 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc. Este vorba de o propunere legislativă care a fost adoptată de către plenul Camerei Deputaţilor şi respinsă la Senat. În conformitate cu prevederile art.75 din Constituţia României, iniţiativa legislativă a fost retrimisă Camerei pentru o nouă dezbatere. Avem avizele Comisiei pentru drepturile omului, ale Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Propunerea legislativă vizează modificarea alin.1 al art.14 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, în sensul că problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui Consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv consilierilor judeţeni.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au decis în unanimitate să supună Propunerea legislativă pentru modificarea art.14 alin.1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată în prima şedinţă. Prin conţinutul şi obiectul său de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun, de asemenea, votului dumneavoastră art.14.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc. În acest raport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi vă propune, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale să aprobaţi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu amendamentele admise. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Trecem pe raportul comisiei. Capitolul "Amendamente admise". Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.2 al raportului. Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Pct.3 al raportului. Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Pct.4. Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Pct.5. Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Pct.6. Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Pct.7. Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Legea trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Domnul Marin, vă rog prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonaţei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, în scopul acordării posibilităţii Institutului Naţional de Statistică de a gestiona fonduri externe nerambursabile. În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, precum şi ale primarilor şi viceprimarilor. Doamna Dobrescu, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune, stimaţi colegi, aprobarea acestui proiect de lege, întrucât concediul de odihnă anual în administraţia publică se stabileşte de către conducerea unităţii sau se stabilea de către conducerea unităţii, conform Hotărârii de Guvern nr.250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică şi regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare.

Pentru evitarea unui conflict de interese, adică conducătorul unităţii care trebuia să-şi aprobe propriul concediu de odihnă, concediile primarilor şi viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuiesc reglementate distinct, s-a impus această necesitate, şi anume, prin lege. De aceea, Comisia pentru muncă vă propune aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Lucrăm pe raportul comisiei, capitolul "Amendamente admise". Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.2 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.3 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.4 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.5 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.6 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/2003 privind modificarea art.4 alin.1 din Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit.

Doamna Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă propune plenului aprobarea proiectului de lege, întrucât este necesară modificarea textului vechii ordonanţe, vechiului proiect de lege, a vechii legi întrucât s-a strecurat o eroare de titlu, fără de care modificare s-ar putea face nedorite confuzii. Este vorba de "instituirea Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori" şi nu "Asociaţiei Naţionale a Uniunilor de Creatori". Pentru a nu se face confuzii a apărut această ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Vă rog doamnă. Poftiţi! Vreţi să vorbiţi? Vă rog.

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă, ca şi legea iniţială din 2002 sunt binevenite întrucât se referă la posibilitatea de a acorda un ajutor material unor persoane, mai bine zis unor personalităţi din diferite domenii ale culturii ţării, care, după o muncă de o viaţă, potrivit legii pensiei, Legii nr. 19/2000, primesc o pensie foarte mică, care adesea nu-i ajută nici la întreţinerea locuinţei; ca să nu mai vorbesc de personalităţile din domeniul muzicii şi picturii şi al artelor, în general, care adesea nu au nici măcar această pensie. Totuşi legea, prin numărul mic de indemnizaţii care este stipulat, de 1500, cât şi prin necesitatea întocmirii şi aprobării unor dosare, cu o serie întreagă de acte, s-ar putea să aibă şi un efect negativ, un impact negativ asupra numeroşilor posibili beneficiari, cât şi a majorităţii pensionarilor.

Subliniez totuşi că noi, reprezentanţii PRM, în comisii, am votat această iniţiativă, fiind o picătură într-un ocean de apă, eu totuşi vă invit să o votaţi şi dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim. Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Holbav, judeţul Braşov. Domnule Bara, vă rog să susţineţi propunerea legislativă.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu iniţiativa legislativă privind înfiinţarea comunei Holbav, judeţul Braşov.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea acestei comune, având în vedere că propunerile făcute şi condiţiile cerute de către Planul de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi sunt îndeplinite, eu vă rog să propuneţi plenului spre aprobare înfiinţarea acestei comune, cu amendamentele propuse de către comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Lucrăm pe raportul comisiei, capitolul "Amendamente admise". Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind sărbătorirea Zilei Independenţei de Stat a României la 10 mai. Domnul Timiş. Vă rog.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem în faţă o propunere legislativă a domnului deputat Cornel Boiangiu prin care se propune declararea zilei de 10 mai, Ziua Independenţei de Stat a României. Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar Guvernul a transmis punctul său de vedere, în sensul că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată.

În cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-a hotărât cu majoritate de voturi ca Propunerea legislativă privind sărbătorirea Zilei Independenţei de Stat a României la 10 mai să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu modificările de tehnică legislativă conţinute în avizul Consiliului Legislativ, conform anexei la prezentul raport. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Lucrăm pe raportul comisiei. Da, domnul Boiangiu. Vă rog.

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără îndoială, eu vreau să mulţumesc Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru faptul că a admis această propunere legislativă. De asemenea, aş vrea să mulţumesc Consiliului Legislativ şi îmi însuşesc punctul de vedere al Consiliului Legislativ privind modificarea articolului 72 alin.2. De fapt, nu a existat nici un act prin care această sărbătoare naţională a poporului român, sărbătorită de cei care au făcut-o pe câmpiile Bulgariei, de rudele lor şi de toţi cei care au făcut unitatea de neam a neamului românesc la 1 Decembrie 1918 nu a existat, repet nici un act, nici al Guvernului comunist, prin care ea să fie anulată. Din acest punct de vedere aş dori să mulţumesc încă o dată Comisiei juridice pentru faptul că nu a existat nici o opoziţie, a existat un singur vot de abţinere, în rest, toată comisia a fost de acord ca această sărbătoare naţională a noastră, sărbătorită, repet, 70 de ani, până la venirea tancurilor sovietice care, fără nici un act, au hotărât ca ea să fie comasată cu Ziua victoriei împotriva fascismului. Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru această înţelegere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc. Domnul Brudaşcu. Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, Ziua Independenţei de Stat este unul dintre reperele luminoase ale istoriei naţionale a României. Într-adevăr, cei care s-au sacrificat pe câmpurile de luptă pentru obţinerea independenţei de stat merită recunoştinţa veşnică a urmaşilor lor, a ţării întregi, a poporului român. Eu mă întreb însă, stimaţi colegi, în legătură cu acest proiect, această propunere legislativă, dacă l-a apucat subit pe colegul nostru preţuirea faţă de Ziua independenţei şi faţă de sacrificiile celor care au obţinut-o aşa subit acum, de ce pe perioada când se aflau la guvernare şi aveau pârghiile puterii în mână nu au manifestat aceeaşi grijă pentru instituirea a încă unei zile de sărbătoare în ţară? De ce s-a trezit abia acum să propună plenului Camerei Deputaţilor şi Parlamentului României spre analiză şi dezbatere un asemenea proiect?

Sentimentul meu este că se încearcă, pe uşa din dos, să se introducă, nu ideea sărbătoririi Zilei independenţei de stat a României, ci Zilei regelui, pentru că aceasta este durerea pe care partidul pe care spune domnia sa că îl reprezintă o are şi o flutură în permanenţă peste tot.

Deci, eu aş dori să vă atenţionez că atunci când această lege va fi adoptată, ea va da un prilej pentru ca stafiile trecutului, multe dintre ele atât de dureroase pentru conştiinţa neamului românesc, vor încerca să o folosească pentru a atribui merite pe care nu le-au avut unii dintre cei care reprezintă astăzi Casa regală a României.

Iată de ce consider că este neavenită adoptarea unei asemenea legi. Poporul român, oricum, cu lege sau fără lege, a sărbătorit şi sărbătoreşte, preţuieşte şi îşi manifestă întreaga recunoştinţă pentru Ziua independenţei de stat a României şi cei care au realizat acest deziderat al poporului român. Nu consider că prin adoptarea unei asemenea legi entuziasmul şi dăruirea poporului român vor fi amplificate. Nu prezenţa sau existenţa unei legi dă dreptul poporului român să-şi aducă aminte de eroii săi naţionali, dar nu putem lăsa să intervină în viaţa noastră, să tulbure viaţa statului român şi viaţa poporului român asemenea stafii, doar de dragul de a le recunoaşte unele merite incontestabile, iar alte merite atribuite pe criterii fanteziste.

Deci, Partidul România Mare este împotriva acestei propuneri legislative şi vă solicită, stimaţi colegi, să manifestaţi întreaga grijă şi preocupare pentru a nu tulbura inutil existenţa României ca stat republican şi democrat. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asupra acestei propuneri legislative, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a cerut punctul de vedere al Guvernului în legătură cu declararea zilei de 10 mai pentru sărbătorirea acestei zile ca "Zi a Independenţei de Stat a României".

Menţionăm că această propunere a fost examinată în cadrul Guvernului şi că s-a stabilit că în conştiinţa colectivă a poporului român, această dată de 10 mai este legată de proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României, sub numele de Carol I, la 10 mai 1866, şi de încoronare acestuia ca rege, la 10 mai 1881, în vreme ce pentru evenimentul istoric al independenţei a rămas întipărită data de 9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României în cadrul Reprezentanţei Naţionale - Parlamentul de la acea vreme.

Considerăm că declararea prin vot, de către Reprezentanţa Naţională, Adunarea Deputaţilor şi Senatul, a independenţei României, are o semnificaţie şi o consecinţă juridică mai mare decât promulgarea de către rege, în calitatea de şef al statului, a actului normativ prin care independenţa a fost consemnată şi consfinţită.

Ca atare, Guvernul îşi menţine punctul de vedere de respingere a acestei propuneri legislative.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boiangiu.

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt pur şi simplu uluit de punctul de vedere sovietic exprimat aici de un partid care se numeşte România Mare.

Din păcate - din păcate -, acest lucru va face ca noi, în perspectivă, faţă de domnitorii, regii, cei care au condus această ţară în momente deosebit de grele şi au făcut ceva pentru această naţiune, să avem alergia pe care ne-a dat-o ocupantul în viitor. Nu are nici o legătură faptul că noi am sărbătorit, timp de 70 de ani, acest lucru, adică cei care au făcut această independenţă sau urmaşii lor, cu o anumită poziţie privind conştiinţa colectivă. Cu ce măsuraţi, dumneavoastră, domnilor? Eu cred că distinşii deputaţi prezenţi în sală nu-şi însuşesc un punct de vedere antinaţional, pe care l-au exprimat vorbitorii de aici. Cu ce vă însuşiţi dumneavoastră conştiinţa colectivă? Eu, în satul meu din sudul Olteniei, am ştiut totdeauna că 10 mai a fost sfântă zi, căci ea ne-a dat domn puternic ţării noastre, libertate şi regat. Faptul că a fost Carol I cel care a pus bazele Statului Român, faptul că vă uitaţi în fiecare oraş al acestei ţări şi că în vechiul regat vedeţi adevărate palate construite în acea perioadă, faptul că vedeţi că s-au pus cu adevărat bazele administraţiei publice, faptul că s-au pus bazele armatei, nu justifică ca noi, după 50 de ani de comunism, când, chipurile, s-a serbat, comasându-se, Ziua Victoriei împotriva fascismului cu ziua de 10 mai, Ziua Independenţei de Stat a României, când a fost promulgat acest act şi votat de către cele două Camere, Declaraţia de independenţă citită de către Kogălniceanu, atunci, în data de 9 mai, însă promulgarea şi cei care au făcut acest act - repet - l-au serbat vreme de 70 de ani.

Dumneavoastră, cei care sunteţi deputaţi, chiar dacă nu s-a făcut, domnule profesor, este surprinzător pentru mine, am avut tot timpul stimă pentru dumneavoastră, este surprinzător că spuneţi acum că acest lucru a fost făcut de către rege şi vă aduce aminte de rege. Păi, probabil, dumneavoastră aţi primit o educaţie - şi este regretabil acest lucru, că sunteţi un om în vârstă, aţi primit o educaţie de ură împotriva celor care au fost domnitori şi regi ai acestui stat. Poate mâine unii vor veni şi vor spune că domnul Preşedinte Iliescu, sau alţi preşedinţi ai Republicii, nu trebuie să fie, pentru că au fost preşedinţi ai Republicii şi nu trebuie să-i vedem. Ce înseamnă asta? E trecutul nostru istoric, pe care trebuie să ni-l însuşim, cu bune şi rele. Eu apelez la dumneavoastră, domnilor deputaţi, ca acest Parlament să facă acest act de dreptate, cum a făcut cu foarte multe lucruri, cu care unii dintre colegii noştri au fost împotrivă, chiar cu familia regală, şi pe care, chiar spre ruşinea noastră, cei care am deţinut o parte din puterea dintre '96 şi 2000, n-am putut să le facem pentru familia regală.

Eu vă mulţumesc şi cred că dumneavoastră veţi gândi bine la acest vot, în interesul respectării trecutului nostru istoric.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu nu vreau să comentez cele spuse de antevorbitor, vreau doar să-i fac precizarea că sunt născut în 1951, deci sunt mai tânăr ca vârstă, biologic, decât dumnealui.

În altă ordine de idei, vreau să întreb: dacă acum vom trece, pe singurul considerent că s-au construit palate, şi vom începe să adoptăm legi pentru sărbătorirea sau omagierea tuturor celor care au construit palate în România? Şi, dacă este să respectăm adevărul istoric, aş vrea să reţineţi că Statul Român, bazele Statului Naţional Unitar Român au fost puse de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, şi nu de către regele Carol I. Nu contest şi n-am contestat, prin intervenţia mea, nici o clipă, meritele istorice pe care familia regală le-a avut în devenirea României, în transformarea României dintr-un stat înapoiat, ori semioriental, într-un stat european şi civilizat. Dar, de aici şi până la a tulbura liniştea statului român modern, doar pentru omagierea regalităţii prin promovarea acestui proiect de lege, este o cale prea lungă şi cu sacrificii inutile.

Recunosc şi voi recunoaşte întotdeauna că România n-ar fi putut deveni ceea ce a devenit fără contribuţia pe care au avut-o toţi conducătorii ei, inclusiv cei patru regi care au condus-o în perioada 1866-1947. Dar nu pot accepta ca liniştea şi siguranţa românilor să fie tulburate de omagierea unei zile care nu are semnificaţie decât pentru nostalgicii ideii de monarhie în România.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Lucrăm pe raportul comisiei.

Suntem la pct.1.

Observaţiile le-am auzit.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu trei voturi pentru şi 122 de voturi împotrivă, pct.1 al raportului a fost respins.

Legea merge la votul final.

În continuare, supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/2003 privind stingerea unor obligaţii de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România şi ale personalului acestora.

Domnul Grigoraş.

Vă rog. Aveţi două minute.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/2003 privind stingerea unor obligaţii de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România şi ale personalului acestora. A întocmit raport favorabil, s-au avut în vedere şi avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, respectiv Consiliului Legislativ, şi vă propune dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă aveţi observaţii la articolul unic al legii?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Proiectul de lege merge la votul final.

În continuare, supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270/2003.

Din partea Comisiei pentru sănătate şi familie, domnul Brînzan. Vă rog.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Comisia pentru sănătate şi familie susţine prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270 din 2003, întrucât, în bugetul pe anul în curs, nu erau prinse cheltuielile pe care le-ar fi generat aplicarea acestei legi. Ele vor fi cuprinse în bugetul anului viitor, motiv pentru care comisia susţine acest proiect.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Împotrivă?

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 16 abţineri şi 3 voturi împotrivă, articolul unic a fost aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local.

Domnul Brânzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Comisiile pentru sănătate şi administraţie publică solicită retrimiterea proiectului la comisie, pentru un raport de înlocuire, pentru armonizare cu acte normative apărute ulterior depunerii raportului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Are cuvântul domnul Bâldea.

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare constituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 3 mii hectare de pădure a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de activităţi bisericeşti filantropice şi sociale şi pentru conservarea valorilor de patrimoniu la mânăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Probota, Humor şi Râşca.

Prin proiect, se propune constituirea dreptului de proprietate pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor din patrimoniul Regiei Naţionale a Pădurilor, urmând ca exploatarea pădurilor să se facă cu respectarea regimului silvic.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu două voturi împotrivă şi 6 abţineri, din voturile celor prezenţi în şedinţa din 23 septembrie 2003.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea iniţiativei legislative pentru următoarele considerente:

1. iniţiatorii nu prezintă dovada faptului că Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a avut în proprietate suprafeţele de pădure solicitate, pentru a putea vorbi despre vechile amplasamente în art.2 din proiect;

2. scrisoarea arhiepiscopiei nu constituie act doveditor al dreptului de proprietate şi, dacă exista un act doveditor, propunerea legislativă trebuie să fie de reconstituire, şi nu de constituire.

3. considerăm inoportună promovarea acestei iniţiative legislative înainte de pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile de către Curtea Supremă de Justiţie asupra cererii Fondului Bisericesc Român privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru circa 190 hectare de pădure.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul.

Domnul Ciuceanu.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca unul care mi-am petrecut multă vreme din viaţa de după eliberare în umbra mânăstirilor şi am ajuns la concluzia că, dacă într-adevăr statul român, în trecut şi în prezent, doreşte să aibă un control asupra sumelor care se dau, atunci să le lase pe seama celor care sunt ctitori, care sunt stareţi, care sunt episcopi, chiar, în diocezele respective.

Pe scurt, în ziua de 28 ianuarie 2003, a avut loc audierea, în comisia noastră, a Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţiului, venit cu o problemă care este legată de o reconstituire a dreptului de proprietate a unei suprafeţe de 3 mii de hectare de pădure, necesare acoperirii cheltuielilor pentru buna desfăşurare a activităţii bisericeşti filantropice şi sociale şi pentru conservarea valorilor de patrimoniu a unui număr de şapte mânăstiri.

Aţi auzit, cred că nu mai este nevoie să fac un istoric asupra ceea ce înseamnă valoarea universală a Voroneţului, a Suceviţei, a Moldoviţei, a Râşcăi sau a Humorului.

Este de menţionat faptul că, potrivit scrisorii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor - şi aici mă întreb cum este posibil să nu se fi luat în analiză documentele istorice -, Mitropolia Bucovinei a avut în proprietate până în 1949 suprafaţa de 192.158 hectare pădure, care proveneau din ceea ce Imperiul Austriac le lăsase în proprietate deplină.

Mânăstirile enumerate constituie nu numai monumente istorice naţionale, dar şi valori recunoscute în marea lor majoritate de către UNESCO.

Resursele materiale şi financiare existente astăzi, fiind foarte reduse, - cred că nu mai este nevoie să mai insist asupra acestui subiect -, au condus şi conduc la fenomenul de distrugere a acestor lăcaşe de cult, fapt ce a determinat pe membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în baza art.73 din Constituţia României, să iniţieze prezenta propunere legislativă, pe care o supunem dezbaterii şi, în cele din urmă, unui vot de conştiinţă pe care-l doresc din partea dumneavoastră, în măsura în care ne mai interesează şi constat că colegi de-ai mei hunc et nunc sunt absenţi de la ce înseamnă viitorul monumentelor noastre, cu care ne mai fălim încă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşcu. Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Dacă s-a reuşit, stimaţi colegi, ceva pozitiv după 1990, a fost tentativa de revenire la normalitate a societăţii româneşti.

Această tentativă a însemnat iniţierea de acte normative care să permită recuperarea de către cei în drept a proprietăţilor pe care vechiul regim ni le-a confiscat pe diverse considerente, dar cel mai important, pentru a le face total subordonate politicii promovate de ele.

Credeam că, după ce am asistat chiar de la începutul acestei legislaturi şi ne-am dat acordul pentru restituirea unor bunuri mobile şi imobile unor reprezentanţi ai cultelor, cu accent exagerat pe reprezentanţii cultelor aparţinând minorităţilor naţionale, credeam că cel puţin în ceasul al cinsprezecelea se va face dreptate şi Bisericii Naţionale Româneşti. Nu de alta, dar existenţa neamului românesc n-ar fi fost aşa cum a fost, fără contribuţia esenţială a slujitorului altarului.

Constat însă că, atunci când este vorba de Biserica Ortodoxă Română, se manifestă o miopie absolut inadmisibilă. Bunurile acesteia sunt în continuare reţinute. Proprietăţile agricole, respectiv terenurile, pădurile, de asemenea, văd că sunt în continuare neadmise. Am cedat, prin legi adoptate aici şi de către noi, proprietăţi care n-au aparţinut niciodată reprezentanţilor bisericilor minoritare. Să ne reamintim că în perioada ocupaţiei austriece autorităţile habsburgice dădeau, reprezentanţilor cultelor aparţinând minorităţilor etnice de astăzi de la noi, numai dreptul de folosinţă, nu şi dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. Poate că în această situaţie se găsesc şi pădurile care au aparţinut bisericii subordonată Arhiepiscopiei Sucevei, pentru că Suceava era în acea perioadă componentă a Imperiului Austriac, şi această arhiepiscopie a moştenit acele terenuri care i-au fost date întru folosinţă de către autorităţile habsburgice.

Nu înţeleg, stimaţi colegi, de ce acţionăm cu două măsuri: foarte generoşi pentru minorităţi, extrem de exigenţi, chiar obtuzi, în ceea ce priveşte Biserica Naţională. Aş dori să se facă dreptate absolut tuturor.

Partidul România Mare susţine dreptul pe care Biserica Ortodoxă Română îl are, de a-şi recupera integral aceste proprietăţi, şi pentru motivul expus de către iniţiatorul acestei propuneri legislative - acela de a conferi posibilitatea bunei întreţineri, a reparării şi a menţinerii în circuitul turistic şi în circuitul valorilor de patrimoniu universal a acestor monumente extraordinare care se găsesc în administrarea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Iată de ce vă cer şi eu, aşa cum a făcut-o de la acest microfon şi iniţiatorul acestei propuneri legislative, să nu daţi un vot de partid, să daţi un vot de conştiinţă. Să vă gândiţi că şi părinţii dumneavoastră au fost botezaţi în credinţa promovată de către Biserica Ortodoxă. Să vă gândiţi că Biserica Ortodoxă nu este bună numai atunci când chemăm populaţia să se prezinte la referendum. Este bună întotdeauna. Şi dacă este bună atunci când este interes politic, trataţi-o cu toată consideraţia şi respectul, domnilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu doresc să se tragă concluzia că raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice pe marginea acestei iniţiative legislative, este de natură să submineze Biserica, şi mai ales Biserica Ortodoxă din România.

Comisia a judecat în raport cu documentele de proprietate. Niciodată Arhiepiscopia Bucovinei şi Rădăuţiului n-a avut în proprietate, de-a lungul istoriei, suprafaţa respectivă, de 192 de mii de hectare, care sunt solicitate pentru retrocedare.

Conform legilor de retrocedare votate de Parlamentul României, deci inclusiv de membrii care aparţin Grupului parlamentar al Partidului România Mare, s-au stabilit clar condiţiile de retrocedare a pădurilor, şi anume ca această retrocedare să se facă numai pe bază de documente legale, de înscrisuri care să ateste documentul de proprietate.

Ce a avut Biserica din Bucovina de-a lungul istoriei, a avut această suprafaţă dată în folosinţă, lucru care nu ne împiedică să facem o iniţiativă legislativă, ca suprafaţa necesară pentru întreţinerea obiectelor de cult din Bucovina să se desfăşoare fără oprelişti, ca, la o solicitare judicioasă, să li se acorde în administrare - şi nu în proprietate, pentru că nu au dreptul -, în folosinţă suprafeţe forestiere pentru ca să fie valorificate în scopurile de întreţinere a monumentelor istorice.

Noi, Parlamentul, ce am realizat pentru Biserica Ortodoxă din Bucovina? Prin Legea nr.400, care a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102, de modificare şi completare a Legii nr.1/2000 de retrocedare a proprietăţilor agricole şi forestiere, noi, în mod cu totul excepţional, Parlamentul, am hotărât ca unităţile de cult din Bucovina şi din alte părţi să beneficieze, să li se dea în proprietate până la 30 de hectare, lucru ce am şi realizat.

Deci, la ora actuală, Biserica Ortodoxă din Bucovina, Arhiepiscopia Bucovinei şi Sucevei are deja în proprietate aproape 15 sau 20 de mii de hectare; acestea le au în proprietate. Dacă mai au nevoie pentru întreţinerea monumentelor respective de noi suprafeţe forestiere, li se pot acorda, dar numai în folosinţă, şi nu în proprietate.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD - şi sunt convins că şi celelalte grupuri parlamentare sunt în asentimentul meu - propune în plenul Camerei Deputaţilor ca iniţiativa legislativă, cu tot respectul pe care-l port distinsului nostru coleg Radu Ciuceanu, să fie respinsă, pentru că face obiectul unei retrocedări în proprietate, ceea ce nu este cazul, fiindcă nu există documente legale de proprietate.

Putem să susţinem, Parlamentul României, o iniţiativă legislativă pentru, aşa cum am spus, acordarea în folosinţă de noi suprafeţe forestiere care să fie la dispoziţia bisericilor respective, a monumentelor istorice respective din nordul Bucovinei, pentru a-şi duce în condiţii optime activitatea.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Octavian Sadici:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

De fapt, ce este Biserica Ortodoxă Română? Este un bun naţional, un bun al tuturor ortodocşilor din România, care sunt majoritari.

De ce ne-am opune a da aceste suprafeţe în proprietate Bisericii Ortodoxe Române?

De ce această opoziţie faţă de Biserica Ortodoxă Română?

Eu, din punctul meu de vedere, consider că Biserica Ortodoxă Română va putea administra mult mai bine aceste păduri, decât restul proprietarilor. Aceste păduri vor fi exploatate în regim silvic, aşa că nu cred că este normal să ne opunem.

În afară de aceasta, aceste mânăstiri sunt în evidenţa UNESCO. Aceste mânăstiri sunt locuri turistice. Dacă s-au investit atâţia bani în turismul românesc, care n-a adus nici un fel de rezultate, eu consider că este cazul să lăsăm acest mediu ambiant - pădurea -, care întotdeauna a creat oaza de linişte a ortodoxismului român, şi acestor lăcaşuri, să se poată administra singuri.

Parlamentul a oferit atâtea proprietăţi, s-au împroprietărit atâtea instituţii, consider că este normal să se ofere Bisericii Ortodoxe aceste suprafeţe de pădure în întreţinere şi în proprietate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog. 30 de secunde aveţi.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru bunăvoinţă.

Un lucru a scăpat. La audierea în cadrul comisiei a Preasfinţitului Pimen Suceveanul şi a Stareţului Mânăstirii Putna, ni s-a demonstrat cu documente că mînăstirile din nordul Moldovei s-au bucurat de condiţii mai bune în timpul stăpânirii austro-ungare decât acum. Modalitatea pe care o vom adopta într-un fel sau altul nu importă. Chestiunea este să nu ne facem de râs în continuare, tratând de o manieră necorespunzătoare o problemă sensibilă, autentic românească.

De asemenea, cei care se ocupă de îngrijirea sfintelor lăcaşuri şi a monumentelor istorice din zonă văd cum se exploatează nemilos pădurile încăpute pe mâna altora, cum funcţionează din plin gaterele, cum i-au pricopsit pe toţi nepricopsiţii şi de aceea este bine să ne mai trezim şi la o altă realitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Pentru respingere?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pentru respingere? Corect. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă şi 10 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Doamna Ivănescu. Vă rog.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cred că nu era normal să supuneţi votului Camerei Deputaţilor respingerea, pentru că urmează şedinţa de voturi finale.

Şi, sper că o să faceţi acolo nefiind respins acest proiect legislativ, în acest moment în care cvorumul nu este vizibil, nu este realizat şi oricum nu este, cum să spun, în cifră dată cu cât este pentru, cu cât este împotrivă şi câte abţineri.

Vă rog frumos să supuneţi în şedinţa de voturi finale această propunere legislativă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, voi face treaba asta doamna Ivănescu. O să rog pe domnul secretar Niţă să facă prezenţa pentru cvorum.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George - Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avramescu Constantin Gheorge - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Bondi Gyöngyike - prezentă
- Borbéy László - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - absent
- Cazan Gheorghe-Romeo - absent
- Căşunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoş Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingaraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petre - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Karoly - prezent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - prezent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz - Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - absent
- Pecsi Francisc - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - absent
- Popescu-Tăriceanu - Călin Constantin Anton - absent
- Posea Petre - prezent
- Predica Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roşca Radu Vasile - prezent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - prezent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergiu - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sencu Adrian Emanuel - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octav - prezent
- Stănişoara Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltan - absent
- Szilagyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - prezent
- Ştefănoiu Luca - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toro Tiberiu - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj - prezent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Voinea Florea - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să luaţi loc. Vom trece la votul final. Rog secretarii să-şi ia locul în prezidiu.

Domnule Borbely, vă rog să poftiţi la prezidiu!

Stimaţi colegi, trecem la votul final.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 181 de voturi pentru şi 63 împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Doamna Muscă, vă rog!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt am să motivez votul împotrivă al Partidului Naţional Liberal faţă de această ordonanţă de urgenţă.

Avem următoarele motive întemeiate: 1. nu există nici un motiv pentru care persoanele juridice să nu declare pe proprie răspundere, ca şi cetăţenii de altfel, dacă au sau nu aparate de radio şi televizor şi în acest fel să plătească sau nu în funcţie de declaraţia pe propria răspundere; 2. nu există nici o justificare pentru care persoanele juridice să plătească de câteva ori mai mult abonamentul, taxa pentru radio - t.v. decât persoanele fizice. Nu văd şi nu aud mai multe la televizor sau la radio decât ceilalţi cetăţeni ai României; 3. prin această ordonanţă de urgenţă oficializăm şi legalizăm ideea că cei care se presupune că au bani trebuie sancţionaţi şi de la ei trebuie să luăm banii chiar şi nejustificat; 4. Grupul Partidului Naţional Liberal, prin subsemnata, a avut amendamente în vederea eliminării discriminării dintre persoanele fizice şi persoanele juridice din această ordonanţă.

Această ordonanţă este discriminatorie şi unul din principiile cu care putem intra în Uniunea Europeană este principiul nondiscriminării. Majoritatea parlamentară a P.S.D. a respins aceste amendamente, ca atare, votul liberalilor împotriva acestei ordonanţe este perfect justificat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumim, doamna Muscă.

Domnul Moiş. Doamna Ivănescu, vă rog!

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Şi Partidul Democrat s-a pronunţat contra acestei ordonanţe având în vedere discriminarea evidentă care se face între persoanele fizice şi persoanele juridice. De aceea, anunţăm pe această cale, că vom sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării referitor la această ordonanţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumim..

Domnul Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect datorită faptului că la nivelul Televiziunii Române nu se respectă drepturile pe care le are fiecare partid la momentul de antenă.

Partidul România Mare este scos practic din registrul partidelor politice, de aproape 3 ani de zile nu mai avem nici un spaţiu la Televiziunea Română. Este o cenzură totală împotriva Partidului România Mare şi a membrilor săi. Prin acest proiect de lege nu se face altceva decât se încearcă să se mai adune bani de la populaţie pentru stipendierea unei oficine de propagandă a partidului de guvernământ.

Pentru aceste considerente, am votat împotriva proiectului de lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 265 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 265 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din sistemul sanitar.

Cine este pentru? 264 voturi pentru. Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Hănţeşti, prin reorganizarea comunei Adâncata, judeţul Suceava.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 10 voturi împotrivă şi 254 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Capu-Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea-Moldovei, judeţul Suceava.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 19 voturi împotrivă şi 243 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Văcăreni, prin reorganizarea comunei Luncaviţa, judeţul Tulcea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 39 de voturi împotrivă şi 211 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică SUPER-SCHI ÎN CARPAŢI.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 31 de voturi împotrivă, 222 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 222 voturi pentru şi 31 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nnr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 194 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 19 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2003 pentru modificarea art.1 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2000 pentru reglementarea situaţiei patrimoniale a Băncii Comerciale Române - S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfăşurată de Banca Română de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A. până la data radierii acesteia din registrul comerţului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 2 abţineri, 33 voturi împotrivă şi 208 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 2 abţineri, 33 de voturi împotrivă şi 207 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum şi condiţiilor de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii şi produselor provenind din ţările terţe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 10 voturi împotrivă şi 242 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru prelungirea unor termene prevăzute de Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile, situate în municipiul Bucureşti, din administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 33 voturi împotrivă şi 221 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 265 voturi pentru, nici o abţinere şi nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 33 voturi împotrivă şi 221 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 39 voturi împotrivă, şi 221 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 8 abţineri şi 254 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere a Proiectul de Lege privind condiţiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură şi silvicultură.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 264 voturi pentru, nici-un vot împotrivă, nici o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale de seră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 264 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 264 voturi pentru, nici-o abţinere, nici-un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 263 voturi pentru, nici o abţinere şi nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 264 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Reexaminarea Legii privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 264 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind producţia, importul şi comercializarea uleiurilor minerale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 263 de voturi pentru, şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2003 privind înfiinţarea Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 20 voturi împotrivă şi 244 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2003 privind subvenţionarea dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru construcţia de locuinţe prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 2 voturi împotrivă, o abţinere şi 261 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 8 voturi împotrivă şi 252 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Doamna Ivănescu. Vă rog!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aş vrea să explic poziţia Partidului Democrat în privinţa acestei ordonanţe pentru a nu lăsa loc la interpretări. Este foarte bine că avem o hotărâre a Guvernului României care să asigure părinţilor care vor să îngrijească copiii până la vârsta de doi ani, o alocaţie, o indemnizaţie care să fie ceva mai omenoasă. Dar, totodată, se introduc grave discriminări cu privire la cele 5% dintre mame sau taţi care au venituri şi cotizează la bugetul asigurărilor sociale pentru salarii mai mari decât salariul mediu pe economie.

Cred că nu era normal să abdicăm de la principiul "la contribuţii diferite, alocaţii diferite".

Totodată, regret că din nou se pune o povară pe sistemul naţional de pensii cu plata acestor indemnizaţii. Normal ar fi fost ca aceasta să intre în bugetul de stat, să fie o alocaţie care să transferă asupra tuturor mamelor şi asupra tuturor părinţilor care îndrăznesc în aceste vremuri să mai facă copii şi care doresc să-şi crească copiii până la doi ani să-i îngrijească.

Este o gravă discriminare la adresa celor care şi în special al femeilor care doresc să-şi facă o carieră, care doresc să câştige cot la cot cu bărbaţii şi care de obicei se şi întorc mai devreme de doi ani. De fapt, ceea ce atacăm noi este principiul diferenţierii contribuţiilor.

Sper că, în curând, dacă nu se poate mâine atunci când Alianţa Dreptate şi Adevăr va ajunge la guvernare să se reglementeze această atitudine care ţine de politica demografică, care ţine de tratament egal pentru cetăţenii României.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2003 privind aprobarea achiziţionării de către Ministerul Administraţiei şi Internelor a unei nave maritime de patrulare de la Ministerul Federal de Interne din Republica Federală Germania, precum şi a plăţii serviciului de transport al acesteia până în portul Constanţa.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 38 de voturi împotrivă, o abţinere şi 218 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Moiş. Vă explicaţi votul? Da.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege datorită faptului că, în principiu, nu suntem de acord să cumpărăm fier vechi din alte ţări pe post de nave, aşa cum s-a întâmplat şi la Ministerul Apărării Naţionale.

După cum vedeţi, se plăteşte până şi transportul. Înseamnă că nava nu reuşeşte să se deplaseze cu mijloace proprii, trebuie să fie tractată de Germania până în porturile româneşti.

Suntem de acord să se cheltuiască banul public, dar pentru a se achiziţiona obiecte absolut necesare desfăşurării activităţii unor ministere şi nu pentru a-i scăpa pe ei de fier vechi pe care să-l cumpărăm la preţ de nave. Aceasta este raţiunea pentru care am votat împotrivă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles raţiunea dumneavoastră. Trecem mai departe.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 54 de voturi împotrivă şi 192 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Stroe explică votul.

Domnul Radu Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să menţionez faptul că Grupul liberal a votat împotriva acestui proiect de lege deoarece, în esenţă, actuala putere a diluat, şi-a diminuat practic atribuţiile primarului, astfel încât cu ocazia mitingurilor şi demonstraţiilor, o comisie administrativă formată din alţi trei reprezentanţi ai Guvernului să poată decide dacă va avea loc sau nu va avea loc o demonstraţie. Este un lucru extrem de grav, motiv pentru care am votat contra.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles, domnule Stroe. Vă mulţumim.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 264 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu un vot împotrivă şi 262 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea Programjului prioritar de construcţie a autostrăzilor şi a drumurilor naţionale cu patru benzi de circulaţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 263 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Are cuvântul domnul Popa.

Domnul Cornel Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Modificarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea programului prioritar de construcţie a autostrăzilor şi a drumurilor cu patru benzi de circulaţie este un obiectiv gândit şi început încă din iunie 2001.

În 23 iunie 2001, la Oradea, un grup de 16 parlamentari români de la toate partidele parlamentare din judeţele Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Mureş, Harghita, dar şi 12 parlamentari maghiari din judeţele Hajdubihor şi Szabolcsszatmar, preşedinţiide consiliijudeţene dinjudeţele menţionate din România şi Ungaria, reprezentanţi ai ministerelor de resort şi ai administraţiei naţionale a drumurilor din cele două ţări se întâlneau semnând la Oradea, Declaraţia de la Oradea în care se semnala necesitatea construirii unei infrastructuri de transport tip autostradă care să lege Oradea de Bucureşti, cu prima fază Oradea-Cluj-Napoca, infrastructură care era normal să aibă sensul de dezvoltare în sensul de dezvoltare al relaţiilor economice ale României, adică spre Occident, spre comunitatea europeană.

Iată că astăzi am consfinţit prin vot litera de lege care caracterizează dorinţa, ce concretizează dorinţa acelui lobby internaţional de care vorbeam mai înainte.

Tronsonul Borş-Oradea-Cluj-Napoca-Târgu-Mureş-Braşov îşi va găsi finalitatea prin racordarea lui la cele ce vor lega Braşovul de Bucureşti şi Oradea de Occident, asigurând o integrare a circulaţiei rutiere din România în normalitatea europeană.

Iată de ce am votat pentru un proiect de lege lângă care am stat cu sufletul la gură doi ani de zile.

În acelaşi timp, credem, el nu trebuie să rămână unul singular pentru dezvoltarea infrastructurii de transport de acest tip în România. Nu uit să mulţumesc Comisiei de industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, ea fiind prima care a răspuns pozitiv pentru a face demersuri în sensul celor cerute la Oradea în 2001.

Vă mulţumesc tuturor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumim. Domnul Borbély László.

Domnul Ladislau Borbely:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu putem decât să salutăm modificarea aceasta, care s-a făcut în urma discuţiilor din comisie, în urma propunerilor venite, evident, şi de la Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, este o decizie importantă politică şi, de fapt, prin această decizie, Transilvania, partea aceasta, care este justificată să intre pe arterele principale care leagă România de Europa, deci, eu consider că este o decizie înţeleaptă şi, în numele Grupul parlamentar al - UDMR, salut această decizie a Parlamentului României. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere la Proiectul Legii Corpului Agronomic din România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/2003 pentru ratificarea Convenţiei dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condiţiile de funcţionare a Cursului internaţional al Şcolii de aplicaţie pentru ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti, la 11 iulie 2003, şi a Convenţiei de finanţate dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părţii franceze la finanţarea întreţinerii stagiarilor de la Cursul internaţional al Şcolii de aplicaţie pentru ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti, la 11 iulie 2003.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 56/2003 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicării legii, semnată la data de 3 iulie 2001, între Guvernul României şi Guvernul Statele Unite, semnat la Bucureşti, la 5 august 2003.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Uniunea Europeană cu privire la participarea României la Misiunea de Poliţie a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Herţegovina (BiH), semnat la Bruxelles, la 16 decembrie 2002, şi a Înţelegerii financiare între Ministerul de Interne din România şi Şeful Misiunii/Comisarul Misiunii de Poliţie a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-herţegovina, semnată la Srajevo, la 6 decembrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 36 voturi împotrivă şi 212 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2004.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă, 7 abţineri şi 242 voturi pentru, Proiectul de Lege de hotărâre a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 38 de voturi împotrivă şi 210 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii naţionale a petrolului "Petrom" S.A. Bucureşti, precum şi pentru modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societăţile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 38 voturi împotrivă şi 210 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnule Marcu Tudor, vă rog. Vă explicaţi votul?

Domnul Marcu Tudor:

Nu, procedură!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Procedură? Ia să auzim!

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă încunoştinţez, dacă nu cumva aveţi şi dumneavoastră în faţă aceeaşi hârtie pe care am primit-o şi noi la casetă, că acest program, pentru astăzi, se termină la pct. 39 şi că nu mai ştim ce votăm. De unde le-aţi băgat în plus, fără să le cunoaştem noi? Aceasta este întrebarea!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor, dumneavoastră aţi ieşit, în cursul dimineţii, când noi am lucrat şi am mai aprobat o serie de proiecte de lege, pe care le-am trecut, pentru ora 13,00, la votul final.

Domnul Marcu Tudor:

De ce nu le-aţi făcut la casetă sau să ni le daţi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Colegii dumneavoastră au fost prezenţi în sală, domnul Ionescu, chiar, a fost împotriva acestui proiect de lege şi ne-a explicat de ce, deci, nu văd care este motivul nelămuririi dumneavoastră, am rugămintea să poftiţi în sală.

Domnul Marcu Tudor:

Sunteţi alături de ce am zis eu! Eu n-am zis că votez împotrivă sau pentru, ci am zis că nu am în faţă o hârtie cu programul de astăzi!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor, dacă vă uitaţi la proiectele de legi pe care trebuia să le aprobăm astăzi, o să găsiţi acolo proiectul de lege! Am rugămintea să vă uitaţi atent!

Domnul Marcu Tudor:

Am în sertar o mulţime de proiecte, dar eu vin aici pregătit să votez ceva, dacă aţi hotărât dimineaţă ceva, repede, staff-ul tehnic trebuia să facă hârtia cu completarea şi să ne-o înmâneze!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am anunţat în plen, domnule Tudor, ca procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Nu e suficient să anunţaţi, dumneavoastră sunteţi vinovat!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor, am rugămintea să luaţi loc!

Domnul Marcu Tudor:

Staţi un pic, lăsaţi-mă să-mi spun punctul de vedere! Pe dumneavoastră vă acuz eu, nu pe noi, care aşteptam ca dumneavoastră, în funcţia pe care o aveţi, să conduceţi lucrările şedinţei de aşa manieră încât să fim în temă cu ce s-a votat dimineaţă, pus pe hârtie! Dacă nu aţi dat dispoziţiile, să corelaţi hotărârea de dimineaţă cu activitatea de la prânz, sunteţi vinovat!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marcu Tudor...

Domnul Marcu Tudor:

Nu mă blocaţi când vă critic! Vreţi să vă critic afară?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu, eu accept critica de jos, n-am nici un fel de problemă...

Domnul Marcu Tudor:

Nu e de jos, e de la "amvon"! Dumneavoastră staţi jos! (Aplauze ale deputaţilor PRM.) Şi, între noi doi, eu stau în picioare şi dumneavoastră sunteţi jos!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că o să cer staff-ului să vă taie ziua de muncă, că nu aţi fost prezent dimineaţă!

Domnul Marcu Tudor:

Bine, hai să lăsăm gluma, unde sunt hârtiile, ce votăm? Vă ascultăm pe dumneavoastră? Eu nici nu ştiu ce votez! (Rumoare, vociferări, proteste. Grupul parlamentar PRM, cu excepţia domnului Marcu Tudor, se retrage din sală.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Trecem mai departe, supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăţilor comerciale la care Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A., Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. Marfă şi Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători sunt acţionari majoritari.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 4 voturi împotrivă şi 212 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnule Stroe, vă rog.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Eu nu vreau altceva, decât să vă împac din nou cu România Mare...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar nu trebuie să mă împăcaţi!

Domnul Radu Stroe:

... şi, din cauza aceasta, vă propun să opriţi lucrările, să facem o şedinţă a Comitetului ordinii de zi şi să completăm ordinea de zi cu punctele pe care dumneavoastră le citiţi acum.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stroe, chiar n-am înţeles că dumneavoastră n-aţi înţeles! Pe domnul Marcu Tudor îl înţeleg că nu înţelege, nu am o problemă, dar pe dumneavoastră, chiar nu vă înţeleg! (Aplauze ale deputaţilor PSD.) În cursul dimineţii am aprobat o serie de proiecte de lege până la votul final şi am spus că vor merge la votul final. N-aţi fost prezent? Chiar ţin să vă spun că doamna Ivănescu mi-a atras atenţia, la un proiect de lege, că trebuie să-l trec pentru ora 13,00, lucru pe care l-am făcut. Vă rog să consultaţi ordinea de zi de dimineaţă, la proiectele de lege pe care le-am aprobat, şi acolo veţi găsi aceste proiectele de lege!

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, pe care ştiţi foarte bine că vi-l port...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este reciproc, domnule Stroe!

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă spun că orice aţi votat dumneavoastră în cursul şedinţei de astăzi, o completare a ordinii de zi nu se poate face decât la propunerea Biroului către COZ.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar nu e completare, este vot final, domnule Stroe! Puteam să dăm votul final şi în cursul dimineţii!

Domnul Radu Stroe:

Completarea ordinii de zi cu aceste documente, domnule preşedinte, aceasta e problema!

Voci din sală:

Să trecem la vot, domnule preşedinte, nu mai are rost să pierdem timpul!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 184 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2003 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale Imprimeria Naţională S.A.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 185 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 186 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 10 voturi împotrivă şi 178 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situaţiei juridice a unor bunuri imobile.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, 188, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 10 voturi împotrivă, 1 abţinere şi 177 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 178 votat, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 1 abţinere şi 177 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2003 privind concediile de odihnă şi alte concedii ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, precum şi ale primarilor şi viceprimarilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate, cu 188 de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2003 pentru modificarea art. 4 alin. 1 din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Holbav, judeţul Braşov.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind sărbătorirea Zilei independenţei de stat a României la 10 mai.

Cine este pentru respingere? Pentru respingere, vă atrag atenţia! Vă mulţumesc.

Împotrivă? (Vociferări, proteste.)

Numai o clipă! Domnule Gheorghiof, vă rog.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Am înţeles exact cum aţi vrut de la început să vă exprimaţi, pe urmă, aţi revenit şi aţi spus: "Pentru respingere, cine este pentru?" Deci, precizaţi poziţia, e "pentru" sau "pentru respingere, pentru"?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În cadrul dezbaterilor, propunerea legislativă a fost respinsă, deşi Comisia juridică a aprobat-o. Eu, acum, am supus votului dumneavoastră propunerea de respingere care a rezultat din cadrul dezbaterilor.

Voci din partea Grupului parlamentar al PNL:

Supuneţi la vot propunerea comisiei!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun, ţin cont de observaţia Grupului parlamentar al PNL şi vă supun votului propunerea comisiei, de adoptare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 16 voturi pentru şi 176 împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte, şi abţinerile?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi o abţinere, a domnului Marcu Tudor, iertaţi-mă.

Domnule Radu Stroe, poftiţi.

Domnul Radu Stroe:

O clipă, domnule preşedinte, era să sper că va trece legea...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră, ca monarhist, nu aţi susţinut dimineaţă legea, că trecea!

Domnul Radu Stroe:

Rămân un idealist, domnule preşedinte, în continuare. Însă, vreau să explic votul Grupului parlamentar PNL şi al altor adevăraţi liberali în gândire, şi anume faptul că noi am votat împotriva acestei legi, deoarece dumneavoastră, partidul... Iar, m-a indus în eroare... Aţi votat împotriva acestei legi, întrucât consideraţi că este necesar să menţineţi în continuare în vigoare hotărârea Consiliului de Miniştri din 1948, adică, o hotărâre comunistă, prin care ziua de 9 mai a fost declarată ca zi a independenţei de stat. Noi nu am vrut să iniţiem o nouă zi a României, ci a independenţei de stat şi dumneavoastră aţi respins şi acest fapt, cu toate că ştiţi foarte bine că la data de 10 mai, numai întâmplător, a fost şi ziua regelui şi a fost ziua promulgării (promulgării, repet) zilei independenţei de stat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stroe, îmi pare rău că nu aţi participat dimineaţă la şedinţă, când vi s-ar fi explicat că nu respectăm hotărârea Consiliului de Miniştri, ci hotărârea Parlamentului dinainte de 1940.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obligaţii de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare acreditate în România şi ale personalului acestora.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Hei, o abţinere!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270/2003.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Uitaţi-vă şi la mine, eu mă abţin!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi o abţinere, a domnului Marcu Tudor, iertaţi-mă!

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Şi o abţinere!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi un vot împotrivă, deşi Grupul parlamentar PRM a fost pentru!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

O abţinere, domnule preşedinte!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Pentru joi, avem comisii, Comitetul ordinii de zi s-a întrunit în regim de urgenţă şi a aprobat să nu mai facem plen joi, ci comisii. Deci, avem comisii miercuri şi joi. Şi azi după-amiază, bineînţeles.

Vă mulţumesc, toate cele bune!

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,06.