Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte , de către domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de către domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinşi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa în plenul Camerei Deputaţilor de astăzi, anunţându-vă că din 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 231, 114 sunt absenţi, 15 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, daţi-mi voie să-i dau cuvântul doamnei deputat Amalia Bălăşoiu care doreşte să facă o declaraţie.

Doamna Amalia Bălăşoiu:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sunt Amalia Bălăşoiu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.8 Braşov şi doresc să vă aduc la cunoştinţă că îmi dau demisia din calitatea de membru al Partidului Umanist din România Social-Liberal şi din funcţia de vicepreşedinte al partidului, deoarece cetăţenii judeţului Braşov care m-au votat pentru a-i reprezenta în Parlamentul României împărtăşesc valorile social-democraţiei, iar Partidul Umanist s-a îndepărtat doctrinar de acestea. Consider o datorie de onoare să-i reprezint în continuare în Camera Deputaţilor, solicitând astfel Grupului parlamentar al PSD reînscrierea mea în evidenţele sale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am luat act de hotărârea colegei noastre care exprimă o opţiune politică. Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, daţi-mi voie să vă prezint câteva informări regulamentare. Întâi vreau să vă aduc la cunoştinţă că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative transmise comisiilor permanente.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptat de Senat în şedinţa din 2 decembrie 2003.

A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 decembrie,

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

Se aplică procedură de urgenţă.

Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei judiciare, iniţiată de domnii parlamentari Traian Dobre şi Vasile Duţă, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

În fond, a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul pentru depunerea raportului: 23 decembrie.

Vă informez, de asemenea, că termenul pentru depunerea raportului, de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, la Proiectul de lege privind Codul fiscal, anunţat în şedinţa de marţi, 2 decembrie, este de miercuri, 10 decembrie.

Vă aduc, de asemenea, la cunoştinţă faptul că, în conformitate cu prevederea art.17 din Legea 47/92 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru modificarea art. 58 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Constat că prietenii noştri de la PRM se consultă în grup, probabil pentru a face o declaraţie politică de aceeaşi natură cu a doamnei Bălăşoiu. (Amuzament în sală.)

Să-mi permiteţi să supun, de asemenea, votului dumneavoastră constituirea unor comisii de mediere.

Prima vizează Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, nr.160/1998.

Sunt propuşi deputaţii: Mihai Nicolescu, Ion Bozgă, Gheorghe Pribeanu, Octavian Sadici, Alexandru Pereş, Valeriu Gheorghe, Kelemen Attila Béla.

Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A doua comisie priveşte Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, unde sunt propuşi colegii noştri Smaranda Dobrescu, Pavel Todoran, Gheorghe Suditu, Maria Apostolescu, Dan Brudaşcu, Böndi Gyöngyike, Longher Ghervazen.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A treia comisie priveşte Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Sunt propuşi deputaţii: Mihaela Muraru Mândrea, Doina Micşunica Dreţcanu, Ionel Olteanu, Florea Buga, Emil Boc, Cornel Ştirbeţ, Székely Ervin-Zoltan.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, precum şi ale primarilor şi viceprimarilor. Sunt propuşi deputaţii: Dumitru Buzatu, Ioan Andrei, Marian Motoc, Eugen Popescu, Ion Mânzână, Gheorghe Barbu, Napoleon Pop.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul proiect normativ este de fapt un raport de mediere, cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/2003 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie.

Urmăriţi vă rog raportul Comisiei de mediere la pct.1. Comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.2, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final raportul în cursul şedinţei destinate acestui scop.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.158/2001.

La pct.1, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2, text Senat. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Şi acest raport îl vom supune votului final în şedinţa destinată acestui scop.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei şi al altor localităţi.

Pct.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu sunt dezbateri, nu se supune votului potrivit Regulamentului nostru.

Pct.2, 3 şi 4, tot variantele Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie. Vom supune votului final raportul în ansamblu la data stabilită.

La pct.7, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional semnat la Bucureşti, 30 august 2002, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne. Comisia de apărare? Poftiţi, domnule Popescu.

Din partea iniţiatorului? Vă rog domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Pentru extinderea şi diversificarea cooperării româno-franceze în domeniul afacerilor şi securităţii interne, stabilită prin Acordul interguvernamental privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucureşti la 21 februarie 97 şi ratificat prin Legea 147/1997, a fost semnat un Protocol Adiţional la acordul respectiv. Acest Protocol Adiţional, semnat la Bucureşti la 30 august 2002, cuprinde prevederi referitoare la combaterea criminalităţii organizate, a terorismului, a traficului de fiinţe umane, a traficului ilicit de stupefiante, precum şi prevederi referitoare la Poliţia de proximitate.

Având în vedere modificările intervenite în structura instituţiilor din România în perioada 1997-2002 a fost necesară şi revizuirea anexelor documentului juridic internaţional pentru desemnarea, nominalizarea în mod corect a autorităţilor competente pentru aplicarea acordului încheiat încă din 1997.

În conformitate cu dispoziţiile art.4 din Legea nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, pentru a intra în vigoare, protocolul în discuţie trebuie să fie ratificat de către Parlament prin lege. În acest scop a fost elaborat proiectul de lege supus astăzi adoptării. Vă comunic că a fost raport favorabil adoptat de Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog pe domnul deputat Popescu să prezinte raportul comisiei.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond, cu acest proiect de lege, a beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia de politică externă.

În 25 noiembrie, cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi, s-a hotărât să se supună plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Textul articolului unic care cuprinde dispoziţia de ratificare a Protocolului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate. Vom supune proiectul votului final la data stabilită.

Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată. Iniţiatorul ne roagă să amânăm acest proiect până data viitoare. Vă supun aprobării dumneavoastră această cerere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.47/2002 de modificare şi completare a Legii minelor. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru industrii, domnule preşedinte Antal, aveţi cuvântul să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propunem 5 minute pentru dezbateri şi câte 1 minut pentru intervenţii şi personal, ca deputat UDMR din Comisia de industrii şi servicii, o să am o intervenţie, pentru că am un amendament foarte important care aş dori să fie susţinut un minut în timpul dezbaterilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere, stimaţi colegi? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi raportul şi textul legii.

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La articolul unic, îmi cer scuze, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 2 şi, în consecinţă, textul articolului unic al proiectului de lege se modifică în mod corespunzător.

La titlul ordonanţei de urgenţă urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat titlul ordonanţei de urgenţă.

(Domnul deputat Antal se consultă la prezidiu cu domnul preşedinte.)

Am avut o nelămurire stimaţi colegi, dar mi-am explicat-o împreună cu domnul preşedinte Antal.

Art.I, comisia propune abrogarea acestuia, deci nemodificarea Legii 61/98.

Urmăriţi amendamentul 4.

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 4?

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

Pentru art.II îi dau cuvântul domnului preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte, de fapt am avut un amendament respins care ar fi trebuit să fie art.I¹ după ce s-a abrogat art.1, având în vedere faptul că între timp Legea minelor a preluat exact cele conţinute în această ordonanţă. La vremea respectivă am făcut un amendament care s-a respins, dar totuşi ţin să fie reţinut, pentru că personal consider, şi nu numai eu personal ci mulţi alţi colegi ar fi de dorit să reflectăm asupra acestui amendament, şi anume amendamentul meu sună în felul următor: "Titularii licenţelor sau permiselor sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei taxe pentru activitate de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, precum şi a unui procent de 80% din valoarea redevenţei miniere şi restul de 20% din valoarea redevenţei miniere se plăteşte către bugetele localităţilor pe teritoriul cărora se desfăşoară exploatarea minieră".

Această problemă s-a discutat timp de 2 ani de zile şi am avut nenumărate promisiuni din partea Ministerului Finanţelor că problema urmează să fie reglementată pentru că este o problemă solicitată de foarte mult timp de toate localităţile, respectiv consiliile localităţilor în care se desfăşoară aceste activităţi, pentru că, comunităţile locale şi localităţile respective suferă cel mai mult din cauza prezenţei utilajelor grele şi a întregii activităţi care se desfăşoară în zona lor şi ar fi fost de dorit ca cel puţin 20% din redevenţa care se plăteşte în urma valorificării resurselor minerale să ajungă direct la consiliile locale.

Din păcate, nu a fost agreată această amendare a acestui articol, urmând probabil ca o dată cu dezbaterea Ordonanţei 43 de modificare a Legii 189 a Finanţelor Publice Locale să încercăm să revenim din nou asupra acestui punct, pentru că, repet, este o solicitare din partea tuturor consiliilor locale, respectiv localităţilor comunităţilor locale în a cărei rază se desfăşoară aceste activităţi miniere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a vă uşura urmărirea legii, prin art.I se propusese modificarea Legii minelor. Acest articol s-a abrogat, deci nu se mai modifică.

Prin art.II, care a rămas, se propune modificarea Legii 134. Amendamentul pe care vi l-a propus domnul preşedinte figurează în raport la "Amendamente respinse" la pct.2 şi vizează modificarea unei alte legi, nr.85/2003.

Aţi ascultat motivele domnului preşedinte. Aveţi motivele respingerii de către comisie a acestui amendament, dacă mai doreşte cineva să intervină acum în legătură cu susţinerea amendamentului respins. Din partea iniţiatorului? Cine este iniţiatorul? Nu este nimeni din partea iniţiatorilor.

Stimaţi colegi, vă propun să amânăm dezbaterea acestui proiect în lipsa iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aş ruga secretariatul să anunţe iniţiatorul să vină data viitoare, pentru că acuma am fost nevoiţi să amânăm dezbaterea proiectului.

La pct.10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2003 pentru modificarea anexei 3 la Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport. Este iniţiatorul, ca să nu mai fim puşi în situaţia de a începe dezbaterile. Este? Poftiţi, domnule ministru. Am întrebat dacă este iniţiatorul.

Domnule preşedinte Antal, suntem în procedură de urgenţă, propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propun pentru dezbatere 10 minute, câte 3 minute pentru intervenţii dacă sunt, având în vedere faptul că sunt câteva amendamente respinse în raportul prezentat de comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Începem dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel textul proiectului de lege şi raportul comisiei.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La textul articolului unic urmăriţi amendamentul 2, admis amendamentul 2, modificat textul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă, urmăriţi amendamentul 3. Votat în unanimitate amendamentul, modificat titlul ordonanţei de urgenţă.

Articolul unic al ordonanţei de urgenţă. Urmăriţi amendamentul 4. Adoptat amendamentul 4, se modifică textul articolului unic din ordonanţă.

În ceea ce priveşte Anexa 3, urmăriţi, de asemenea, amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 4, modificat, în mod corespunzător, Anexa nr.3.

Vă rog să urmăriţi toate paginile raportului care cuprind Anexa 3. Aş semnala comisiei următoarea inadvertenţă.

Prin amendamentul 4, dumneavoastră modificaţi cuprinsul articolului unic. Domnule Antal, prin amendamentul 4 dumneavoastră modificaţi articolul unic şi menţineţi numărătoarea, în schimb, prin amendamentul 5 introduceţi un art.II la lege sau la ordonanţă, prin care spuneţi că Legea 203, cu modificările ulterioare, se republică. Art.2 este al legii şi atunci trebuie să modificaţi la articolul unic prin amendamentul 4. (Un expert de la Comisia pentru industrii se consultă cu domnul preşedinte Dorneanu.)

Existau două articole unice, unul al proiectului de lege şi unul al ordonanţei şi atunci de aici a devenit nedumerirea.

La amendamentul 2, într-adevăr, comisia a propus transformarea articolului unic în art.I şi atunci urmăriţi amendamentul 5 din raport care prevede un art.II al legii prin care se decide republicarea Legii 203. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5?

Poftiţi. Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La acest art.II este o repetiţie jenantă. Ascultaţi! "Legea nr.203/2003 cu modificările ulterioare şi modificările..." "...modificările şi modificările..." Eu vă propun în loc de cel de al doilea cuvânt, "modificările", să spunem "şi cele aduse prin prezenta lege".

Deci, textul final ar suna în felul următor: "Legea nr.203/2003, cu modificările ulterioare şi cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, partea I."

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mi se pare rezonabil. Iniţial am crezut că nu poate fi evitată repetiţia, dar în acest fel, într-adevăr...

Cu propunerea domnului secretar Leonăchescu şi adăugirea domnului deputat Dan Brudaşcu, supun votului dumneavoastră textul modificat redacţional al art.2.

Deci: "Legea 203/2003 cu modificările ulterioare, precum şi cele aduse prin prezenta lege, se va republica..."

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mulţumesc.

Vă rog. Trebuia să vă explicaţi înainte de vot, că poate schimbaţi votul.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte, nu am vrut să bulversez lucrările Camerei, dar este de datoria mea să dau nişte explicaţii şi să vă spun câte ceva despre istoricul acestei ordonanţe, având în vedere faptul că această ordonanţă, de fapt, modifică Legea 203, legea prin care ca prioritate a fost prevăzut pe harta ţării şi autostrada Oradea-Cluj-Târgu Mureş-Braşov.

În cursul lunii octombrie, la discuţiile de la Bruxelles privind capitolul de aderare la transporturi, s-a solicitat expresis verbis de către comisia de acolo să se revină în lege printr-o modificare asupra hărţii iniţiale, care a fost iniţial, în '97-'99, stabilită la Helsinki, stabilind priorităţile şi coridoarele care trec prin România.

Noi am comentat acest lucru şi, practic, este cunoscut faptul că ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, numai puţin. Noi n-am votat finalul legii, comentariul dumneavoastră vizează votul final. Noi am votat doar art.II, care este o chestiune de tehnică legislativă - republicarea legii. Dacă dumneavoastră vreţi să faceţi consideraţii de fond, le faceţi când votăm legea.

Domnul Antal István:

Mă rog, dacă consideraţi ... Am zis că ar fi util să fac acest comentariu acum, după care să nu mai ies la microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Noi, acum, am dezbătut şi am votat exclusiv amendamentul nr.5.

Domnul Antal István:

Probabil că atunci, la votul final, săptămâna viitoare, o să pot să fac acest comentariu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Sigur că da; săptămâna viitoare, sau când vom supune votului final acest proiect de lege. Îmi cer scuze.

La pct.11 - Proiectul de Lege privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială este? Este doamna Paula Ivănescu.

Iniţiatorul este? Vă rog să vă susţineţi proiectul.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Până în luna iunie 2002, poliţiştii erau cadre militare şi li se aplica statutul cadrelor militare, iar în materie de pensii, Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

Prin adoptarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, poliţistului i s-a conferit un statut special, determinat de îndatoririle şi riscurile serviciului poliţienesc. Practic, poliţia a fost demilitarizată.

Prezentul proiect de lege stabileşte categoriile de pensii de stat de care pot beneficia poliţiştii, condiţiile de acordare şi modul de stabilire a pensiilor.

Având în vedere dispoziţiile alin.3 ale art.78 din Legea nr.360 menţionată, conform cărora, până la adoptarea Legii privind pensiile poliţiştilor, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare, prin acest proiect de act normativ, se urmăreşte instituirea unui cadru normativ care urmăreşte practic principiile şi condiţiile în baza cărora se stabilesc pensiile de stat ale poliţiştilor, având în vedere şi faptul că vechimea în activitate şi calitatea de militar şi cea de poliţist, se recunosc reciproc, stabilindu-se o singură pensie de stat.

Similar principiilor cuprinse în Legea pensiilor militare de stat, proiectul prevede posibilitatea pensionării înaintea vârstei standard a poliţiştilor care au lucrat un anumit număr de ani în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă specifice poliţiştilor.

De asemenea, în aplicarea principiilor cuprinse în Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, se instituie pensia anticipată şi pensia anticipată parţial, ca urmare a reorganizării unor unităţi sau reducerii unor funcţii din statele de organizare, ori clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciu de către comisiile de expertiză medico-militare.

Pe ansamblu, proiectul de lege nu prevede drepturi noi, viitorul act normativ vizând, în esenţă, menţinerea situaţiei câştigate anterior sau dobândite anterior şi asigurarea de către societate a unor condiţii decente după încetarea activităţii de poliţist.

Conform propunerilor incluse în proiectul de lege, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare a poliţiştilor care îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani ca poliţişti.

Caracterul stimulativ al pensiei de stat a poliţistului constă şi în modul de determinare a cuantumului acesteia, în raport cu salariul de bază avut la data ieşirii la pensie.

În proiectul legii se precizează limitele de vârstă până la care poliţistul poate fi menţinut în serviciu, dacă a realizat o vechime minimă în serviciu de 30 de ani şi din care efectiv ca poliţist 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, respectiv 55 de ani la agenţii de ordine, până la comisarul şef de poliţie.

Aplicarea prezentei legi nu presupune influenţe financiare, astfel încât nu este necesară elaborarea fişei financiare prevăzute de Legea nr.500/2002 privind finanţele publice.

De asemenea, precizăm faptul că prevederile proiectului în discuţie, referitoare la vârsta de pensionare, au fost corelate cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89 pentru modificarea şi completarea Legii nr.360 privind statutul poliţistului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine prezintă, din partea comisiei, raportul?

Poftiţi, domnule deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond cu Proiectul de Lege privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor.

La întocmirea raportului comisiei, am avut în vedere avizele de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisia propune plenului adoptarea acestui proiect de lege pentru raţiunile care au fost expuse aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Domnul Dan Brudaşcu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

S-a reuşit, ca urmare a efortului politic al tuturor partidelor parlamentare ca, prin Legea nr.360/2002, să se stabilească demilitarizarea poliţiei şi transferarea tuturor celor care sunt cuprinşi în această instituţie, în rândul personalului civil.

Aş dori să precizez că este un fapt pozitiv, care a dovedit voinţa politică a partidelor parlamentare, a întregii clase politice, de a ne alinia la standardele şi practicile europene în materie.

Ceea ce este însă surprinzător este că, deşi recunoaştem cu toţii că personalul care lucrează în poliţie este asimilat funcţionarilor publici cu regim special, totuşi încercăm, acum, printr-o serie de tertipuri, să creăm imaginea de castă, deosebită de restul muritorilor, de restul funcţionarilor, pentru cei care lucrează în rândul poliţiei.

Există o explicaţie foarte clară: din nefericire, poliţia a dovedit, în ultima perioadă, - stă dovadă în acest sens şi ultimul referendum naţional pentru votarea modificărilor la legea fundamentală, la Constituţia României -, că poliţia este de fapt braţul înarmat al Puterii, folosit de aceasta în scopurile absolut politice şi politicianiste - de aici şi motivaţia dorinţei de a crea nu drepturi deosebite, ci privilegii pentru această poliţie.

De altfel, nu ne aflăm la singurul domeniu în care Puterea încalcă prevederile Legii nr.164/2001 privind pensiile. Mai avem cazul magistraţilor şi, mai recent, al diplomaţilor; deci, acele categorii care servesc în permanenţă interesele celor care se află la putere.

Apreciem că este adevărat că poliţiştii îşi desfăşoară activitatea într-un regim cu totul deosebit. Dar, personal, sunt împotriva adoptării unui asemenea proiect de lege care înseamnă excepţii nemotivate şi nejustificate de la legea aplicată pentru toate categoriile de funcţionari publici. Este vorba, în primul rând, de aceste privilegii care se doresc a fi un semnal: "votaţi-ne şi susţineţi-ne politica noastră, pentru că numai noi suntem cei care vă putem asigura privilegii, chiar şi după ce veţi deveni pensionari".

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Paula Ivănescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Dezbatem astăzi una dintre legile care se referă la statutele unor profesii. Aşa cum am dezbătut Statutul magistraţilor, Statutul militarilor, Statutul diplomaţilor a venit şi rândul poliţiştilor.

Aş vrea să ţinem cont, la dezbaterea şi votarea acestei legi, de importanţa profesiei, a instituţiei şi a modului de devenire - dincolo de persoanele care mobilează la un moment dat instituţia şi care pot greşi.

Este foarte adevărat că pare, de la distanţă, că s-au creat privilegii, dar trebuie să ţinem cont de profesie, de modul în care se desfăşoară această profesie, destul de periculos, de provocările care apar şi cred că ar fi foarte bine să ne aplecăm cu încredere asupra acestui statut şi să-l votăm aşa cum a fost propus, pentru că avem nevoie de oameni pregătiţi, de oameni profesionişti, de oameni care să-şi lase în siguranţă familiile când pleacă în misiuni, de oameni care să aibă asigurată o bătrâneţe cât de cât demnă. Şi, pentru aceasta, eu cred că ceea ce pare exagerat la multă lume, în ceea ce priveşte condiţiile de salarizare, de pensionare, să le votăm aşa cum sunt, pentru că este normal şi aşteptăm de la Poliţia Română să aibă o acţiune preventivă, preponderentă faţă de cea de contracarare, de investigare şi de urmărire şi de prindere a infractorilor.

Deci, cred că este un lucru bun. Această lege vine ca urmare a adoptării Statutului poliţistului şi să ţinem cont că este vorba de o profesie extrem de importantă pentru noi toţi şi, chiar dacă astăzi există lipsuri, şi chiar dacă astăzi încă poliţia mai acţionează la ordin, deşi a trecut la statut de civilie, sperăm că mâine - şi prin salarizare şi prin condiţii proteguitoare pentru profesia şi cariera lor şi viaţa lor - va deveni cu totul alt fel, va deveni o poliţie în slujba societăţii civile, a cetăţenilor care o plăteşte.

Deci, Partidul Democrat va vota această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt alte intervenţii? Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Urmăriţi, vă rog, raportul, în paralel cu proiectul de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap.I.

Votat în unanimitate.

Art.1, art.2, art.3 şi art.4.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.5, art.6, art.7 şi art.8.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.9. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1?

Adoptat amendamentul nr.1, care a vizat modificarea alin.1 şi alin.2, care vor fi, în consecinţa votului dumneavoastră pozitiv la amendament, modificate.

Pentru alin.3 şi alin.4, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Adoptate în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap. II şi art.10.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii I-a şi art.11.

Votate în unanimitate.

La art.12, urmăriţi amendamentul nr.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2?

Votat în unanimitate, modificat în mod corespunzător art.12.

Art.13. Vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.13 există un amendament care n-a fost cuprins în raportul iniţial, dar pentru care a fost făcută o completare a raportului, un amendament acceptat de către comisie şi care are următoarea formulare: "Au dreptul la pensie de serviciu anticipată poliţiştii în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art.12 lit.b) şi se află într-una din următoarele situaţii: ..." şi textul curge în continuare.

Această modificare a fost făcută pentru corelarea cu modificările art.12 poz.2 din raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră propuneţi modificarea preambulului art.13 ...

Domnul Dumitru Buzatu:

La art.13, textul din preambul se reformulează după cum urmează: "Au dreptul la pensie de serviciu anticipată poliţiştii în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art.12 lit.b) şi se află într-una din următoarele situaţii: ..."

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, în locul lit.a) faceţi trimitere la lit.b)?

Domnul Dumitru Buzatu:

Facem trimitere la lit.b) pentru corelare cu modificările art.12 poz.2 din raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi reţinut, stimaţi colegi.

Cine este pentru această modificare care practic realizează corelarea necesară, urmare a votului de la art.12? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, preambul va face trimitere la art.12 lit.b).

Art.14. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.15, art.16, art.17.

Votate în unanimitate.

La art.18, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.3 de la pag.3, care vizează modificarea lit.d).

Dacă aveţi obiecţiuni la amendament?

Votat amendamentul, modificată lit.d).

Pentru celelalte litere de la art.18, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.19, art.20, art.21, art.22, art.23.

Votate în unanimitate.

Art.24, art.25, art.26.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a II-a.

Votat în unanimitate.

La art.27, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.4.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.4, care vizează doar modificarea preambulului articolului.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat amendamentul în unanimitate, modificat preambulul.

Pentru lit.a) şi lit.b) de la alin.1 şi alin.2, dacă aveţi obiecţiuni?

Votate şi lit.a) şi lit.b) şi alin.2, în formularea iniţiatorului.

Art.28, art.29, art.30, art.31.

Votate în unanimitate.

Art.32, art.33, art.34, art.35.

Votate în unanimitate.

Art.36. Votat în unanimitate.

Art.37. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a III-a.

Votat în unanimitate.

Art.38, art.39. Votate în unanimitate.

Art.40, art.41, art.42, art.43, art.44.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.45, art.46, art.47.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a IV-a şi art.48.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a V-a şi art.49.

Votate în unanimitate.

Art.50, art.51, art.52, art.53 şi art.54.

Votate în unanimitate.

Art.55, art.56, art.57, art.58.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art.59, art.60, art.61, art.62, art.63.

Votate în unanimitate.

Art.64, art.65, art.66, art.67.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a VI-a şi art.68.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.III.

Votat în unanimitate.

La art.69, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat amendamentul nr.5, modificat textul art.69.

Titlul Secţiunii I din Cap.III şi art.70.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a II-a.

Votat în unanimitate.

Art.71, art.72, art.73, art.74, art.75, art.76.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.IV.

Votat în unanimitate.

Art.77, art.78, art.79, art.80, art.81.

Votate în unanimitate.

Art.82, art.83.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.V.

Votat în unanimitate.

Art.84, art.85, art.86, art.87, art.88, art.89.

Votate, toate, în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Vom supune proiectul votului final la data stabilită în acest scop.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte, aveam unele precizări, care nu sunt legate de vreun text.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, dacă nu sunt legate de vreun text anume.

Vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Tocmai faptul că nu sunt legate de nici un text a făcut să ne scape din vedere.

Am propus ca, în tot cuprinsul legii, sintagma "cadru militar în activitate" să devină "militar" numai. Aici a fost consemnat greşit "cadru militar"; să devină "militar", pentru a nu exclude din vechimea în serviciu perioada stagiului militar efectuat de către cei care lucrează în poliţie; deci, "militar", nu "cadru militar".

La pct.7, în tot cuprinsul legii, sintagma "organ de pensii" devine "casă de pensii", pentru că este formula care are consacrare juridică deja şi este consemnată în toată legislaţia care reglementează acordarea pensiilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi are o sonoritate ceva mai admisibilă "casă de pensii", decât "organ de pensii".

Stimaţi colegi,

Întreb, întâi, iniţiatorul cu privire la amendamentul nr.6. Pentru că aici există o mică diferenţă între ce propune comisia şi ce a spus domnul Buzatu. Deci, să se înlocuiască sintagma "cadru militar în activitate" cu denumirea de "militar".

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Eu am fost şi la şedinţa comisiei când s-a discutat această chestiune. Aşa s-a pus problema în tot cuprinsul legii: sintagma "cadru militar în activitate" devine "militar". Şi este corect aşa, pentru raţiunea care este explicată pe coloana a treia, pentru a nu fi exclus din vechime şi serviciu ca militar. Adică, este corect.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul nr.6, cu precizarea domnului Buzatu şi a iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

De asemenea, supun aprobării dumneavoastră amendamentul nr.7.

Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.12 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Domnul deputat Dinu, care este iniţiator.

Vă rog să vă prezentaţi propunerea.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Actuala Lege nr.147/2000 reglementează facilităţile acordate pensionarilor, şi anume legate de 6 călătorii cu reducere de 50% la trenurile de persoane clasa a II-a, la transportul intern.

Potrivit prevederilor actuale ale legii, pensionarii beneficiază, deci, de aceste reduceri. Doar că în ultima perioadă şi respectiv în ultimii trei ani de zile, numărul trenurilor de persoane s-a redus drastic, în sensul că fostele trenuri care brăzdau ţara de la un capăt la celălalt - 2001-2002, 3001-3002, 4001-4002 - au fost scoase din circulaţie ca urmare a faptului că atât activitatea la transport s-a redus, dar şi pentru faptul că o serie de întreprinderi şi-au redus activităţile pe perioada schimbului II, III şi aşa mai departe.

Şi, atunci, pentru un pensionar care ar fi dorit să se deplaseze, să zicem de la Bucureşti la Cluj-Napoca, ar fi trebuit să schimbe trei sau patru trenuri de persoane şi, în acest mod, facilitatea acordată de lege s-ar fi redus considerabil.

Propunerea mea legislativă a privit modificarea art.1, în sensul că aceste facilităţi de călătorie acordate să se aplice şi la trenurile accelerate.

De asemenea, în vechea sau în actuala Lege nr.147 era ambiguu trecut că modul acesta de călătorie la transportul intern era prevăzut doar pentru transportul pe calea ferată, ca opţiune aproape certă, dar putea să meargă şi pe auto şi pe naval, dar numai dacă nu exista mijloc de transport feroviar în apropiere, lucru care era greu de dovedit. Şi, atunci, modificarea pe care am propus-o stipulează clar în lege că pot fi utilizate aceste cupoane şi la transportul naval, respectiv rutier. Ele erau trecute în normele de aplicare a Legii nr.147, însă nu erau în lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Buzatu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.147/2000.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul primit de la Consiliul Legislativ şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Comisia propune plenului aprobarea propunerii legislative pentru a da posibilitatea beneficiarilor să poată opta pentru oricare dintre variantele de transport - feroviar, auto, sau naval.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Doamna Paula Ivănescu, din partea Grupului parlamentar al PD.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este o propunere bine venită, care ţine cont de evoluţia mijloacelor de transport din România, de situaţia oamenilor şi de timpul oamenilor cărora statul le acordă protecţie şi pe care trebuie s-o folosească în modul cel mai eficient.

Este un lucru bun. Să sperăm că, încetul cu încetul, vom corecta şi celelalte legi care oferă mijloace de protecţie socială, ca să le punem în acord cu evoluţia situaţiei, inclusiv a mijloacelor de transport din România, inclusiv cu situaţia oamenilor care beneficiază de asemenea mijloace de protecţie socială.

Grupul parlamentar PD va vota această iniţiativă şi sperăm că cei care beneficiază vor avea o viaţă un pic mai uşoară.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlul proiectului de lege, urmăriţi amendamentul din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendament?

Admis amendamentul; modificat titlul.

Art.I.

Urmăriţi amendamentul nr.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2?

Admis amendamentul, modificat preambulul art.I.

Pentru pct.1 din art.I, urmăriţi amendamentul nr.3.

Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.3, modificat în mod corespunzător pct.1.

Dar, vă rog să observaţi, totuşi, că amendamentul nr.3 vizează şi modificarea pct.2 şi pct.3; n-am observat iniţial.

Dacă la pct.2 şi pct.3, aveţi obiecţiuni la propunerea de amendare a lor prin amendamentul nr.3?

Admis amendamentul nr.3 şi modificat în mod corespunzător pct.1, pct.2 şi pct.3.

La art.II nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final legea la data stabilită.

Pct.13. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.30 din Legea sanitar - veterinară nr. 60/1974.

Cine este iniţiatorul? Un grup de deputaţi în numele căruia vorbeşte domnul Bozgă.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Sunt unul dintre autorii acestui proiect de lege de modificare a Legii nr.60 şi anume a art.30 din această lege. Modificarea acestui articol are drept scop oferirea posibilităţii direcţiilor veterinare judeţene şi laboratoarelor centrale de diagnostic veterinar din România să poată procura din venituri proprii aparatură medicală performantă, aparatură care trebuie inventariată într-o listă specială de investiţii, precum şi posibilitatea acestor instituţii de a angaja personal de specialitate şi personal auxiliar.

Articolul în forma iniţială era restrictiv. Vă propun votarea acestui articol şi vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Bâldea, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.2 al art.30 din Legea sanitar veterinară nr.60/1974.

Având în vedere că această lege a fost republicată în Monitorul Oficial al României, partea I-a nr.626/2 septembrie 2002, modificarea propusă vizează prevederile art.30 alin.6 din Legea sanitar veterinară republicată. Prin proiect se propun măsuri privind utilizarea de către direcţiile sanitar veterinare judeţene şi a Municipiului Bucureşti a veniturilor proprii pentru finanţarea cheltuielilor de investiţii şi de personal de specialitate şi auxiliar.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.76 alin.2 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 19.11.2003. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Atunci trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Vă rog să priviţi în raport, este propusă o anumită modificare de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.unic, vă rog să priviţi în raport la poziţiile 2, 3 şi 4. Dacă faţă de propunerile făcute de către comisie în raport aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat şi articolul unic.

Se va supune la vot în şedinţă specială de vot.

La pct.14 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice.

Poftiţi.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că este o iniţiativă legislativă care aparţine unor colegi deputaţi din Partidul Democrat care nu pot fi prezenţi, rugămintea este ca acest proiect de lege să fie amânat pentru a putea participa şi ei la dezbatere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, mulţumesc, se amână.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Murgeni, judeţul Vaslui. Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Poftiţi.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă supun atenţiei faptul că prima atestare documentară a acestei comune datează din 28 august 1466, într-un document semnat la Suceava de domnul Moldovei Ştefan cel Mare. În anul 1844 localitatea Murgeni a devenit târg şi a evoluat de-a lungul timpului, până când între 1950 şi 1956 a fost reşedinţă de raion şi a cunoscut transformări esenţiale în structura sa socio-profesională şi urbană prin apariţia unor instituţii publice de prim rang. Şi în prezent, această comună cu o suprafaţă de 13 481 ha este un important centru de polarizare, în jurul său gravitând nouă comune limitrofe. Ea îndeplineşte toate prevederile art.4 din Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a, reţeaua de localităţi. Există instituţii importante, judecătorie, parchet, notariat public, jandarmerie, birou de poliţie, de evidenţa populaţiei, unităţi bancare, trezorerie, CEC, cooperative de credit, un puternic liceu agro-industrial, casă de cultură, staţie CFR. Există 346 de apartamente racordate la reţeaua de apă potabilă şi canalizare. Există 1983 de locuinţe ale cetăţenilor care primesc apă potabilă din sistemul existent, peste 1500 de elevi care învaţă în 11 unităţi şcolare şi un liceu şi şcoală profesională. Şi sunt şi alte argumente care îndreptăţesc această decizie. Peste 70% din cei care s-au prezentat la referendumul din 11 mai 2003 au votat pentru transformarea comunei respective în centru urban.

De aceea, vă rog să votaţi trecerea comunei Murgeni în sfera unităţilor administrativ teritoriale care poartă numele de oraş.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulţumesc.

Comisia a examinat propunerea legislativă sus menţionată în şedinţa din 11 noiembrie 2003 şi având în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin adresa nr.4301/17 iunie a.c. a hotărât cu unanimitate de voturi susţinerea acestuia şi a întocmit un raport favorabil în acest sens.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Există o problemă de procedură, domnul secretar Leonăchescu are cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Problema de procedură asupra căreia mă opresc este următoarea. Iniţiatorii legii sunt trei deputaţi şi doi senatori. Dar expunerea de motive este făcută de comuna Murgeni - primar, care semnează expunerea de motive în calitate de iniţiator. Or, eu am înţeles că primarul nu are drept la iniţiativă legislativă. Cred că trebuie să rezolvăm această problemă printr-o declaraţie prin care iniţiatorii să-şi asume redactarea expunerii de motive şi ea să fie, mă rog, redactată în consecinţă, fără antetul primăriei, fără ştampila primăriei şi cu semnăturile iniţiatorilor. Aceasta este problema de procedură şi nu este singura pe această temă. Tot pe aceeaşi filieră domnul Bentu

ne-a mai "păcălit" o dată, să nu ne mai păcălească.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu. Eu vă dau cuvântul să comentaţi, însă nu aveţi ce să comentaţi, pentru că e o greşeală flagrantă. Adică comisia nu poate să primească să discute o propunere legislativă sau un proiect de lege în care expunerea de motive să fie semnată de persoane care nu reprezintă o instituţie care are drept de iniţiativă legislativă sau nu e o persoană care are drept de iniţiativă legislativă. Chestiunile acestea sunt foarte clare şi vă rog frumos să ţineţi cont de acest lucru.

Domnule Bentu, poftiţi.

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Departe de noi intenţia de a păcăli şi am sesizat ghilimelele domnului deputat Leonăchescu. Sigur că ne însuşim cele aflate în expunerea de motive şi vom ţine cont ca pe viitor o astfel de inconsecvenţă de tehnică legislativă să nu mai fie prezentă în iniţiativele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiţi. Înţeleg că vă asumaţi acest proiect de lege.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Acest aspect a fost sesizat în comisie, la dosarul în cauză s-a refăcut expunerea de motive, este semnată de către iniţiator, deci din acest punct de vedere formal, comisia a acoperit acest motiv, haideţi să-i spunem, de nulitate relativă. Este, practic, un aspect de formă; într-adevăr, în prima fază, primarul, mă rog, a prezentat nişte date, colegii parlamentari şi-au însuşit acest proiect de lege, în momentul în care s-a ajuns la comisie, comisia a sesizat acest aspect, iar în dosarul pe care îl avem, expunerea de motive este refăcută, sub semnătura iniţiatorilor, cei trei deputaţi de Vaslui, respectiv cei doi senatori.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bine. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Atunci trecem la dezbaterea respectivei propuneri legislative.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii, vă rog să priviţi în raport la poziţia 1. Este prevăzută o modificare. Nu sunt. Bun. Este adoptat.

La art.unic, vă rog să priviţi la punctul 2 al raportului. Este prevăzută o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această modificare propusă de comisie.

Dacă la celelalte puncte ale art.unic sunt obiecţii? Nu sunt. Deci considerăm că am parcurs întregul proiect de lege. Urmează ca votul final să se dea într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Gepiu din judeţul Bihor.

Da, din partea iniţiatorului? Înfiinţarea comunei Gepiu din judeţul Bihor.

Domnul Cornel Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de înfiinţarea unei noi comune prin divizarea comunei Cefa, una din cele mai mari comune din judeţul Bihor, de fapt în această sală am dat naştere şi comunei Sânnicolau Român care rezidă în urma divizării de care v-am făcut vorbire, de la o comună cu circa 9000 de locuitori şi 11 localităţi. Noua comună Gepiu este o localitate aşezată pe şoseaua naţională Oradea-Timişoara la circa 25 de km de Oradea într-o zonă eminamente agricolă. Are toate cele necesare pentru funcţionarea ca punct de administraţie locală, ţinând cont de faptul că în urmă cu mulţi ani ea a fost comună. Este vorba de, repet, constituirea unei comune cu circa 3 mii de locuitori. Întruneşte toate condiţiile necesare pentru noua formă organizatorică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 23 aprilie 2003 şi având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului, exprimată în adresa nr.1437/21 martie a.c. am hotărât susţinerea acestuia şi întocmirea unui raport favorabil în forma prezentată azi în faţa plenului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Vă rog să priviţi în raport la poz.1 unde se propune o anumită modificare. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

La art.1 se propune, de asemenea, o modificare. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un art.2 la propunerea comisiei. Vă rog să priviţi la poz.3. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Fostul art. 2 care devine art.3 are un alt conţinut redactat de către comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.4, fost art.3. Poftiţi.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Deci la poz. 5 din raport, la art.4 alin.1 la rândul 4 s-a strecurat o eroare materială şi vă rog ca în loc de judeţul Suceava, să se scrie judeţul Bihor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Evident.

În afară de această eroare materială, dacă sunt alte propuneri, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat art.4, fost art.3.

Art.5, fost art.4 dacă sunt obiecţii? Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Articolul ultim. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege, va fi supus votului într-o şedinţă de vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2002 privind modificarea şi completarea Legii minelor nr.61/1998 şi a Legii petrolului nr.134/1995. Se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei, vă rog să motivaţi această propunere de respingere.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu adresa nr.543 din 12 decembrie 2002 Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2002 privind modificarea şi completarea Legii minelor nr.61/1998 şi a Legii petrolului nr.134 din 1995.

La întocmirea raportului a fost avut în vedere avizul Consiliului Legislativ nr.1586/9 decembrie. De asemenea, propunerea legislativă este avizată negativ de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi favorabil de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. S-au primit punctele de vedere de la Guvern şi Ministerul Finanţelor. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2002 de modificare şi completare a Legii minelor nr.61/1998 şi a Legii petrolului.

Comisia pentru industrii şi servicii propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative din următoarele motive: propunerea de majorare a redevenţei miniere ar agrava situaţia agenţilor economici şi minieri cu implicaţii negative în reducerea pierderilor, sarcină stabilită prin programul de guvernare. Modificarea art.30 lit.a) din Legea petrolului nr.134/1995, în sensul creşterii cuantumului redevenţei petroliere de la 13%, respectiv 13,5% la 20%, ar duce la micşorarea considerabilă a duratei de viaţă a acestor zăcăminte, cu impact negativ asupra tuturor ramurilor industriale.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 membri ai comisiei, raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

La lucrările comisiei au participat invitaţi din partea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate, vom supune această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea unor prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă şi aprobată prin Legea nr.412/2002. Se propune, de asemenea, respingerea acestei propuneri legislative.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei. Vă rog să justificaţi propunerea de respingere.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu adresa nr. 107 din 24 martie 2003 pentru avizarea şi dezbaterea în fond cu propunerea legislativă prin modificarea unor prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă şi aprobată prin Legea nr.412/2002.

În raport de obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. La dezbaterea propunerii legislative au participat ca invitaţi specialişti din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi domnul deputat Mircea Toader, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative. La lucrările comisiei au prezenţi 16 deputaţi din totalul de 25 de membri, raportul comisiei a fost adoptată în unanimitate în şedinţa din 12 noiembrie 2003. În cadrul dezbaterii iniţiatorii propunerii legislative au fost de acord ca propunerea de modificare a ordonanţei să fie preluată în proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2003.

În urma dezbaterii şi ţinând seama de cele prezentate anterior, Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbaterile generale? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate. Votul final în ceea ce priveşte respingerea se va da într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind circulaţia pe drumurile publice, este, de asemenea, un proiect pentru care se propune respingerea de către comisie.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Comisia, atunci să motiveze propunerea de respingere.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Aici avem un raport comun, împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată pentru avizarea şi dezbaterea în fond cu proiectul de Lege privind circulaţia pe drumurile publice, trimis cu adresa nr.377 din 3 septembrie 2002.

La solicitarea Comisiei pentru industrii şi servicii, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat în şedinţa din 5 septembrie 2002 sesizarea în fond şi a acestei comisii, urmând să se elaboreze un raport comun.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au dezbătut proiectul de lege în şedinţele din 7-8 octombrie 2003. La dezbatere au participat în calitate de invitaţi specialiştii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În cadrul dezbaterilor s-a menţionat că în prezent acest domeniu este reglementat de Ordonanţa de urgenţă de Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice care a intrat în vigoare la 1 februarie 2002.

La dezbateri au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi 20 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai Comisiei pentru industrii şi servicii.

Raportul comun asupra proiectului de lege a fost adoptat în unanimitate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002. Faţă de această prezentare membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege deoarece a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Considerăm că am finalizat dezbaterile generale, proiectul se va supune votului final în vederea respingerii într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru prevenirea şi sancţionarea utilizării abuzive a termenilor cu conotaţie naţională sau statală, a însemnelor României, a oricăror semne şi embleme ale instituţiilor statului, precum şi a denumirilor autorităţilor centrale locale şi a instituţiilor publice.

Se propune respingerea, de asemenea.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi?

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă, în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, s-a hotărât a fi respinsă în unanimitate, întrucât ea ar contraveni legislaţiei în vigoare în domeniul mărcilor şi în special a celor cuprinse în art.2 şi 6 din Legea nr.84/1998 şi respectiv a Hotărârii de Guvern nr.833/1998.

De altfel, iniţiatorul, în data de 10 septembrie 2003 a fost prezent la şedinţă, a înţeles că iniţiativa domniei sale nu este corectă, a promis că în scris şi-o va retrage şi n-a făcut acest lucru, motiv pentru care vă propunem respingerea ei, legea făcând parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Da. Poftiţi. A, dumneavoastră sunteţi şi iniţiator.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator sunt dator să fac câteva precizări. Am plecat de la o realitate, de la o stare de fapt, observând că multe fonduri de investiţii, bănci, alte societăţi folosesc în titulatură cuvintele: naţional, român, România. Pentru moment m-am bucurat văzând că naţionalismul se bucură de trecere la foarte mulţi investitori. Dar, tot noi a trebuit să constatăm că unele astfel de instituţii, cum a fost Fondul Naţional de Investiţii, foloseau cuvântul "naţional" pentru a da iluzia bonităţii, solvabilităţii, solidităţii şi implicării statului român. Nu putea Fondul Naţional de Investiţii să dea lovitura pe care a dat-o unui atât de mare număr de concetăţeni, nu putea să spolieze atâţia oameni creduli, nu putea să dea această uriaşă lovitură Fondul Naţional de Investiţii dacă se numea numai Fondul de Investiţii "Vântu", Fondul de Investiţii "Vlas" sau "Ionescu". S-a numit "Fondul Naţional de Investiţii" şi mulţi au crezut că naţiunea română îşi organizează un sistem de a crea facilităţi şi oportunităţi cetăţenilor. A venit Banca Română de Scont, s-a constatat că a fost o excrocherie. Unii stau şi azi prin anchete sau prin puşcării, şi nu înţeleg nici mulţi alţi concetăţeni de-ai noştri de ce trebuia neapărat să se numească "română" o astfel de bancă? Din nou, implicarea termenilor, implicarea abuzivă a termenilor cu conotaţie naţională sau statală s-a dovedit a fi o mârşăvie, o excrocherie, un mod de a influenţa, pentru că se cunoaşte că impactul psihologic al unei firme pe piaţă este foarte important pentru a atrage clientela, pentru a implica naţiunea sau statul român.

De asemenea, foarte multe firme care au fost ale statului român şi nu mai sunt, păstrează în continuare în titulatură termeni cu conotaţie naţională sau statală. Dacă am lua ASIROM, ROM de acolo înseamnă România, pentru alţii probabil că înseamnă altceva şi la ora actuală noi ştim că acţionarul majoritar este un alt cetăţean român şi nicidecum statul român. Dacă ar şti chiar toţi cetăţenii români că ASIROM nu are nimic cu România şi cu statul român din punctul de vedere al acţionariatului, nu cred că ar mai avea aceeaşi trecere pe piaţă. Chiar şi poliţistul îi opreşte pe conducătorii auto cu întrebarea: "Aveţi asirom-ul la dumneavoastră?"

Şi atunci, ce fel de concurenţă loială se practică pe piaţă între celelalte firme de asigurări, OMNIASIG, ARDAF şi care or mai fi. Pentru că cetăţeanul care se duce la ASIROM are acest sentiment că statul român este capabil să-i protejeze bunurile, să-l despăgubească la nevoie, şi atunci implicarea, folosirea acestor termeni nu se face în mod cinstit, şi din loialitate faţă de statul naţional unitar român, şi din cu totul alte scopuri.

Eu pot să dau foarte multe exemple în care unele firme folosesc pe produse embleme sau chiar steme, o să găsiţi pe sticle de bere emblema Parlamentului României. Mâine-poimâine găsiţi la unul din cimitirele mari ale Capitalei denumirea "Viitorul României"; o să găsiţi, ştiu eu, folosite însemne ale statului român în fel de fel de situaţii cu totul şi cu totul neplăcute şi nerecomandabile şi păgubitoare.

De aceea, acum sau mai târziu, în această formă sau într-o altă formă, cineva va trebui să reglementeze şi să statueze până unde se pot folosi cuvintele "naţional", "România", însemnele statului român, ale altor instituţii fundamentale ale statului, şi de unde nu ar mai trebui să fie admise.

De aceea, v-am supus atenţiei acest proiect de lege, şi, în măsura în care consideraţi că motivaţia este reală şi este binevenit, vă rog să-l votaţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Domnul Bădoiu, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul nostru, domnul deputat Costache Mircea ar fi avut dreptate doar în ipoteza în care normele internaţionale şi legile în vigoare, nu numai de la noi, ci şi de pretutindeni ar interzice folosirea de abrevieri cu denumirea ţărilor de origine.

Acesta a fost motivul pentru care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a ajuns la concluzia şi v-a propus respingerea iniţiativei, întrucât Legea nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice corespunde întru totul normelor internaţionale, şi nu contravine legislaţiei ţărilor membre ale Uniunii de la Paris.

Ca atare, vă rog să votaţi pentru respingerea acestei iniţiative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Mircea Costache.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc pentru înţelegere. N-am să abuzez de timp.

Nu cred că există o confuzie între firmele care merită să poarte în titulatură cuvântul "România" sau "naţional". Nu are nimeni nimic împotrivă ca TAROM, de exemplu, să ne reprezinte cu mândrie în relaţiile internaţionale comerciale, sau alte asemenea firme unde statul român este acţionar majoritar.

Problema pe care am pus-o şi la care domnul general, şi nici în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, alţi colegi ai domniei sale nu au făcut referire la chestiuni de genul FONDUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII. Anvergura escrocheriei putea fi diminuată dacă s-ar fi interzis prin lege ca un astfel de fond să stârnească în rândul cetăţenilor impresia implicării statului. Eu am dat un exemplu cât se poate de grăitor, şi am spus că mai pot fi date şi altele. Din acest punct de vedere nu cred că putem avea vreun impact sau că se încalcă vreo prevedere a unei legi internaţionale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu am întrebat de mai multe ori dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri, şi n-am văzut nici un semn din sală că cineva vrea să participe.

Doamna Mihaela Ionescu (din sală):

O reacţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, reacţii nu avem în stadiul acesta al dezbaterii şi conform procedurii. Dar, pot să consider, din politeţe pentru dumneavoastră, că luaţi cuvântul în numele Grupului parlamentar al P.R.M. Poftiţi!

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Colegul nostru a spus că în Franţa acest lucru nu există. Poate nu ne amintim de discuţia care a fost în jurul pachebotului "FRANŢA", care la un moment dat a trebuit să fie vândut, şi s-a spus, atunci au fost discuţii, niciodată "n'appele plus jamais France". Nu mai folosiţi numele de ţară la un produs, la ceva care poate fi vândut, care poate să dea faliment, care poate fi batjocorit. Deci, aceeaşi situaţie: în Franţa au fost mari discuţii şi nu cred că mai este posibil să numeşti ceva naţional, ceva cu numele Franţa, dacă acel lucru poate să ajungă..., cum a fost cazul pachebotului, care acum aparţine Norvegiei. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Am finalizat dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Va fi supusă votului final în şedinţa specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/15.05.2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2001 privind procedura somaţiei de plată.

Se propune, de asemenea, respingerea.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Comisia, să motiveze propunerea de respingere.

Domnul Cornel Bădoiu:

Dacă se va întâmpla şi acum ceea ce s-a întâmplat anterior, la discuţia respectivei iniţiative legislative, mă întreb, atunci, de ce iniţiatorii nu au fost prezenţi când au fost invitaţi, în mod repetat, la dezbaterea proiectului la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi?

Deci, în ceea ce priveşte această iniţiativă legislativă, despre care vorbim în prezent, şi care vizează modificarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2001, aprobată, cu modificări, prin Legea nr.295/15 mai 2002, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a ajuns la concluzia că este neîntemeiată, ar fi presupus o reglementare paralelă cu ceea ce există în prezent.

Ca atare, repet, cu unanimitate am hotărât să fie respinsă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Mircea Costache:

Doresc o precizare în legătură cu ce a spus domnul general Bădoiu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Mircea Costache:

Nu vreau să las impresia că cineva promovează iniţiative legislative şi nu se prezintă la comisie. Ori de câte ori am fost chemat, de atâtea ori m-am prezentat şi mi le-am susţinut. Celelalte motive pot sta în picioare, invocate de domnul reprezentant al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul general Bădoiu, în afară de faptul că noi nu ne-am fi prezentat ori de câte ori am fost chemaţi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, când am fost informaţi că pe ordinea de zi se află acest proiect. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale asupra acestei propuneri legislative? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Va fi supusă votului final în şedinţa specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Comisia juridică, să motiveze propunerea de respingere.

Domnul Cornel Bădoiu:

Iniţiatorul este domnul deputat Szekely Ervin-Zoltan, care propunea ca parlamentarul care are şi calitatea de avocat să nu mai poată pleda în faţa nici unei instanţe şi în nici o pricină, uitând, domnia sa, că s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2003, care restrânge dreptul avocatului parlamentar de a-şi exercita profesia numai în anumite situaţii şi în faţa doar a anumitor instanţe.

Deci, acesta a fost un considerent pentru care membrii comisiei au hotărât să vă propună respingerea ei; iar un alt considerent a fost de ordin constituţional, întrucât, potrivit art.53 din legea fundamentală, restrângerea exerciţiului unor drepturi se poate face doar temporar, şi numai în scopul de a proteja anumite valori fundamentale.

Ca atare, repet, comisia a hotărât să vă propună respingerea acestei iniţiative legislative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale?

Da, poftiţi, din partea UDMR-ului.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Două aspecte aş vrea să abordez vizavi de acest proiect de lege.

În primul rând, o precizare: ordonanţa Guvernului a apărut mult după ce această iniţiativă legislativă a fost depusă. Deci, ordonanţa a fost ulterioară.

În al doilea rând, noi am considerat, atunci când în grupul parlamentar am avut dezbateri pe această temă, că într-o asemenea situaţie nu este vorba de restrângerea unui drept, este un aspect de incompatibilitate, de a crea o incompatibilitate sau nu, într-un domeniu care în faţa opiniei publice a creat discuţii multe şi deosebite.

Subsemnatul am cerut cuvântul, care am această calitate de avocat parlamentar, şi persoană care am ajuns încă din 1998 la concluzia că, dacă vrei să faci în mod corespunzător activitate la Parlament, atunci nu mai poţi să faci şi avocatură. La nivel de standard profesional nu le poţi îndeplini pe amândouă.

Din acest punct de vedere, eu cred că în acest moment problema este, într-adevăr, tranşată, prin acea ordonanţă a Guvernului, dar pe viitor eu cred că aceasta trebuie să rămână o temă de meditaţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Alte grupuri nu mai doresc să participe.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea art.180 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă rog să motivaţi propunerea de respingere.

Domnul Gheorghe Suditu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia propune respingerea pentru următoarele motive: recalcularea pensiilor este imposibilă, după formula prezentată, deoarece de-a lungul timpul vechimea în muncă, care a stat la baza calculării pensiilor, a fost diferită. Datele necesare, ştiţi foarte bine cu toţii, nu se regăsesc în carnetele de muncă. Este foarte, foarte greu să se refacă o vechime, datorită faptului că sunt unităţi care sunt deja dizolvate, iar arhivele nu mai există.

Referitor la acordarea unui cuantum procentual din salariul mediu, nu este posibilă, deoarece sistemul de pensii se bazează pe contribuţie şi pe acordarea corelativă a pensiilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate.

Se va supune votului final în şedinţa specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Comisia, să motiveze respingerea.

Domnul Gheorghe Suditu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia propune respingerea, pentru următoarele motive: prin eliminarea din calcul a unor prevederi referitoare la stabilirea calităţii de beneficiar al venitului minim garantat, se sporeşte numărul de asistaţi sociali, încurajându-se astfel venituri prin nemuncă.

Nu este indicată sursa de finanţare, iar Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în urma monitorizării efectuate de Legea nr.416, are în vedere modificarea acesteia. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, grupurile parlamentare? Nu, nimeni nu doreşte să ia o atitudine faţă de acest proiect de lege, propunere legislativă.

Am încheiat dezbaterile generale.

Va fi supus votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind clasificarea societăţilor naţionale şi a regiilor şi pentru stabilirea nivelurilor maxime de salarizare a conducătorilor acestora.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Da, poftiţi, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem, de fapt, un număr de 10 deputaţi, aparţinând mai multor grupuri parlamentare, care am iniţiat această propunere pe care o considerăm pe deplin justificată. Noi am fost inspiraţi de declaraţiile frecvente pe care diverşi reprezentanţi ai actualei guvernări le-au făcut, arătându-se oripilaţi de nivelurile exagerate ale salariilor pe care le au diverşi directori sau directori generali ai regiilor din întreaga ţară.

Am considerat că, avându-se în vedere necesitatea unei corelări cât de cât între activitatea acestor regii şi nivelurile de salarizare aplicate, cu atât mai mult cu cât multe din aceste regii funcţionează pe baza veniturilor provenite de la bugetele locale sau de la bugetul naţional, nu se justifică, din acest punct de vedere, existenţa unor salarii care depăşesc cu mult 100 milioane de lei/lună, în raport cu veniturile medii sau venitul minim garantat.

Pe de altă parte, motivul pe care noi l-am avut în vedere, a fost acela al realizării unei corelări între veniturile obţinute de diversele categorii de persoane, respectiv în cazul regiilor sau societăţilor naţionale am făcut trimitere la nivelurile salariale ale secretarilor de stat, apreciind că nu poate fi mai importantă activitatea desfăşurată de către un director general al unei asemenea regii, decât cea a coordonatorului unui departament într-un minister.

În ceea ce priveşte regiile de importanţă interjudeţeană, le-am echivalat nivelului de subprefect, întrucât nici la acest nivel nu apreciem că este mai importantă activitatea unui director general, decât cea care îi revine unui subprefect.

Iar la cele de importanţă locală, multe dintre ele afiliate sau subordonate, pardon, consiliilor locale, am considerat că salariul unui director nu trebuie să depăşească pe cel pe care-l obţine un viceprimar.

Aş vrea să vă dau câteva exemple de la nivelul regiilor din judeţul Cluj. Spre exemplu, directorul general al Regiei de transport local are în momentul de faţă circa 96 milioane lei/lună, la care se adaugă o serie de premii ş.a.m.d.

Cel mai mic salariu pe care îl au directorii de regii în judeţul Cluj, este cel al directorului Regiei administrării domeniului public, care are un salariu de 38 milioane, un salariu care este la nivelul preşedintelui României.

Avându-se în vedere că fondurile cu care operează aceste regii, în marea lor majoritate sunt fonduri provenite de la bugetul statului, am apreciat că este nevoie ca aceste salarii să fie corespunzătoare, să nu se ajungă în situaţiile pe care le-a semnalat chiar primul-ministru al României, ca un director de la APA NOVA sau de la alte regii, să ajungă la salarii de circa 300 milioane lei/lună.

Consider că punctul nostru de vedere a fost apreciat ca pozitiv şi fezabil, prin avizul favorabil primit din partea Consiliului Legislativ. Ne surprinde atitudinea pe care a avut-o Guvernul, care a avizat negativ această propunere legislativă, cu atât mai mult cu cât, aşa cum am arătat, ea este inspirată tocmai de declaraţiile de îngrijorare pe care le-a avut primul - ministru, şi pe care le-au făcut alţi înalţi demnitari ai actualei puteri.

Nu înţelegem când domniile lor sunt sinceri, atunci când îşi arată nemulţumirea faţă de aceste niveluri de salarii astronomice, sau atunci când dau aviz negativ unei iniţiative care urmăreşte intrarea în normal la acest capitol.

Prin urmare, noi apreciem că este nevoie, dacă Guvernul se doreşte a fi sincer în declaraţiile sale, dacă doreşte să economisească fondurile şi să asigure, din diferenţele acestea, fonduri necesare pentru asistenţă socială, pentru majorări de pensii sau pentru alte nevoie acute, considerăm că acolo unde regiile funcţionează ca societăţi comerciale, acolo unde îşi asigură din activităţile proprii fondurile, nu ne putem amesteca. Acolo directorii pot să aibă sumele în salariile lor care rezultă din complexitatea şi volumul activităţilor pe care le desfăşoară. Dar acolo unde regiile sunt "sugătoare", nu găsesc un cuvânt mai potrivit, de la bugetul de stat, este imoral să se menţină în continuare aceste înalte niveluri.

Poate că propunerea legislativă nu are toţi parametrii care s-o recomande din punct de vedere al tehnicii legislative, dar ideea în sine nu trebuie să fie aruncată peste bord, dacă se doreşte să existe, în ultimă instanţă, un comportament firesc, normal şi din partea celor care guvernează, încă, pentru câteva luni această ţară.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia să motiveze propunerea de respingere.

Şi aş face şi eu o menţiune: avizul Consiliului Legislativ priveşte numai problemele de tehnică legislativă şi de constituţionalitate, în nici un caz de oportunitate.

Domnul Marian Adrian Motoc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, din următoarele consideraţiuni: reglementările cuprinse în propunerea legislativă există deja în trei acte normative în vigoare. Organizarea regiilor autonome şi a societăţilor naţionale este reglementată prin prevederile Ordonanţei Guvernului nr.15/1993, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/1997.

În ceea ce priveşte stabilirea drepturilor salariale ale conducătorilor agenţilor economici, potrivit prevederilor art.3 alin.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2001, aceştia sunt remuneraţi ţinându-se seama de volumul şi importanţa activităţii, cu un salariu de bază lunar, care nu depăşeşte indemnizaţia lunară a unui secretar de stat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale asupra propuneri legislative încheiate.

Va fi supusă votului final în şedinţa specială de vot.

Cu aceasta încheiem şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc pentru participare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,40.