Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Bună dimineaţa!

Deschid şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi şi încep anunţându-vă prezenţa. Din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 268, fiind absenţi 77, 37 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de începerea dezbaterilor proiectelor care sunt înscrise astăzi pe ordinea de zi, vă voi prezenta o informare cu privire la iniţiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege pentru ratificarea contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Municipiul Bucureşti pentru finanţarea proiectului privind reabilitarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti semnat la Bucureşti la 1 octombrie 2003 şi la Luxemburg la 7 octombrie 2003.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci iar pentru avize, Comisia pentru învăţământ şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 19 februarie 2004.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

În fond, a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 27 februarie 2004.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordată cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul clinic Fundeni şi Spitalul clinic judeţean de urgenţă Târgu-Mureş.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru sănătate şi familie, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru depunerea raportului: 16 februarie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949.

Au fost sesizate de către Birourile Senatului şi Camerei Deputaţilor, urmând a elabora un raport comun, în fond, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru aviz, Comisia juridică.

Termen pentru depunerea raportului: 18 februarie 2004.

Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint pentru aprobare Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2003 privind alocaţia familială şi complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală.

Au fost propuşi deputaţii: Dumitru Buzatu, Pavel Todoran, Ioan Andrei, Emil Crişan, Eugen Popescu, Böndi Gyöngyike, Longher Ghervazen.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

La ultima şedinţă întrerupsesem dezbaterile la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 120/2003. Ministerul de resort este în drum spre noi.

La pct.23 avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.189 din 1999. Dau cuvântul iniţiatorului. Domnul deputat Chiliman, unul dintre iniţiatori.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Onoraţi colegi,

Legea nr.189 din 1999 era o lege care reglementa exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Această lege a avut o serie de imperfecţiuni în cadrul ei. O să enumăr doar câteva, una, poate cea mai importantă, era că toate listele cetăţenilor trebuiau făcute în două exemplare originale, lucru care, vă daţi seama, e un lucru destul de complicat de obţinut. Şi aşa cetăţenii când semnează listele, hai să zicem, de candidaturi pentru diverse funcţii, au reticenţă să semneze o singură dată, darmite de două ori.

Mai erau şi o serie de alte imperfecţiuni legate de modul în care se verificau aceste liste la primării şi de faptul că primarii puteau să blocheze aceste liste în anumite situaţii. Toate aceste imperfecţiuni am încercat să le înlocuim prin textele propuse, ele au fost avizate favorabil şi de Guvern, cu o serie de observaţii, de asemenea, cu o serie de observaţii de la Consiliul Legislativ.

Ca urmare a dezbaterilor de la Comisia juridică, am refăcut această iniţiativă ţinând cont de toate aceste observaţii făcute în cadrul Comisiei juridice şi, ca atare, textele respective, toate care vă sunt propuse în raportul Comisiei juridice de data asta, sunt cele acceptate de Comisia juridică şi care ţin cont şi de observaţiile Guvernului şi ale Consiliului Legislativ.

În afară de aceasta, având în vedere că între timp faţă de momentul înregistrării iniţiativei legislative s-a revizuit şi Constituţia, împreună cu colegii de la Comisia juridică unde am susţinut această iniţiativă, am considerat că este necesar să modificăm şi să corelăm de fapt art.1, cele două alineate, cu noile prevederi ale Constituţiei, respectiv cu noua numerotare a articolelor din Constituţie şi sigur că aceste lucruri au fost prinse în raport.

Ca atare, eu vă rog să susţineţi această iniţiativă legislativă în forma adoptată de comisie, care este de fapt a întregii Comisii juridice a Parlamentului, nu are un caracter politic, ci mai degrabă unul tehnic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică a luat în discuţie această iniţiativă legislativă şi face următoarele observaţii.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative constă în modificarea şi completarea Legii 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.

Intervenţiile legislative propuse au în vedere prelungirea termenului de depunere la Parlament a propunerii legislative, întocmirea listelor cu semnăturile cetăţenilor numai într-un singur original, eliminarea obligaţiei pentru semnatari de a prezenta şi cartea de alegător, stabilirea unui termen înăuntrul căreia se publică propunerea legislativă.

După discuţii, s-a trecut la dezbaterea pe articole a iniţiativei legislative concomitent cu examinarea amendamentelor propuse.

Prin supunerea la vot, toate amendamentele au fost însuşite de comisie şi adoptate în unanimitate de voturi. La finalul examinării, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 189/1999.

În acest sens, s-a întocmit prezentul raport favorabil, cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale pe marginea acestui proiect.

Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative.

La titlul. Vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 1. Adoptat. Modificat titlul legii.

Comisia, prin amendamentul 2, propune un art.I, potrivit normelor de tehnică legislativă, text cadru pentru modificarea legii care se propune a fi supusă intervenţiei de modificare.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2. Nu aveţi. Adoptat amendamentul. Introdus preambulul art.I.

Prin amendamentul 3, comisia propune pct.1, modificarea art.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3.

Adoptat, în consecinţă, amendamentul 3. Se introduce pct.1 cu privire la modificarea art.1 alin.1 şi 2.

Prin amendamentul 4, comisia propune modificarea alin.5 din art.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4. Admis amendamentul, se modifică acest text.

Prin amendamentul 5, comisia propune la pct.3 din propunerea legislativă, modificarea alin.3, mai exact, introducerea după alin.3 a unui alin.nou 3¹. Urmăriţi, vă rog, la pag.5 amendamentul. Admis amendamentul, introdus alin.3¹.

Prin amendamentul 6, comisia, la punctul 4, propune modificarea alin.2 şi 8 din art.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat cele două alineate.

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea alin.2 al art.5. Urmăriţi raportul la pagina 7.

Admis amendamentul, modificat textul respectiv.

Prin amendamentul 8, comisia propune modificarea alin.1 din art.6, la pct.6 al proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat alin.1 al art.6.

Prin amendamentul 9, comisia propune introducerea la art.6 a unui alineat nou în afara textului de bază, l¹. Urmăriţi la pagina 9. Admis amendamentul, se introduce alin.1¹ la art.6.

Prin amendamentul 10, comisia, la pct.8 din propunerea legislativă, ne propune să se introducă un nou articol 10¹. Urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul, se introduce acest articol.

Prin amendamentul 11, comisia propune un art.II cu privire la republicarea legii. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 11. Admis amendamentul, introdus art.II.

Am parcurs textele acestui proiect. Îl vom supune votului final.

După cum aţi observat, a venit domnul ministru Mitrea pentru susţinerea pct.16, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 120/2003. Mai exact, reluăm dezbaterile la acest proiect. Au avut loc dezbateri generale şi acum începem dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni.

Da, domnule deputat Bolcaş, poftiţi!

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Am avut cinstea adineauri să dau mâna cu domnul ministru care a fost invitat în mod expres pentru susţinerea acestui proiect de lege de către colegul nostru, domnul deputat Boc.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta este curtoazie, nu e procedură.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Mi se pare că toţi suntem nişte oameni civilizaţi şi cred că trebuie să ne purtăm în consecinţă. Şi curtoazia este o procedură a convieţuirii civilizate.

În aceste condiţii, invitaţia domnului ministru trebuie să se materializeze şi rugămintea mea procedurală este să-i daţi cuvântul în susţinerea proiectului de lege şi în a răspunde întrebărilor şi problemelor care s-au pus în cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, desigur de aceea a venit domnul ministru, dar vă amintesc că noi am adoptat procedura de urgenţă pentru acest proiect, care înseamnă o anumită modalitate de dezbatere şi dezbateri generale au avut loc. M-am gândit că domnul ministru o să răspundă la fiecare text unde există obiecţiuni.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Vedeţi, eu nu respect numai persoanele, ci respect şi funcţiile. Nu cred că un ministru al actualului cabinet a fost invitat în faţa Parlamentului numai ca să ne privească pe noi şi noi pe domnia sa, oricâte simpatii am avea. Este normal ca din respect pentru această invitaţie să-i acordaţi cuvântul.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Opoziţiei)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, sunteţi invitat cu aplauze să explicaţi. Trebuie să apreciaţi gestul Opoziţiei.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Nu numai că apreciez gestul, dar şi respect întotdeauna şi Opoziţia, la fel ca şi pe ceilalţi colegi ai mei. Este lucrul pe care l-am învăţat împreună în cei câţiva ani, eu, mai puţini, alţi colegi mai mulţi, de parlamentarism.

Sigur, îmi pare rău că ieri n-am fost, marţi n-am fost la discuţii, n-am putut. Şi azi am întârziat un pic, se circulă foarte greu în Bucureşti şi am rămas în trafic vreo trei sferturi de oră, de fapt, maşina am şi părăsit-o în trafic, a trebuit să iau altceva ca să ajung, a nins puţin azi-noapte şi sunt ceva probleme în Bucureşti.

România a avut de luat o decizie extrem de importantă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii rutiere în ultimii 14 ani. În perioada 1990-2000, ca s-o scurtez, decizia pe care a luat-o România, indiferent de ministru sau de guvern, a fost: "n-avem nevoie de autostrăzi".

La un moment dat această decizie a fost făcut publică. În 1992, dacă-mi aduc aminte, prima oară, în 1993, a doua oară şi în 1999, ultima oară, când oficial, politica de guvern a României şi dacă vă uitaţi veţi vedea că au fost guverne diferite, chiar dacă la un moment dat a fost acelaşi ministru în două din guverne, s-a luat această decizie.

Sigur, trebuie să recunoaştem că a existat şi o presiune a organismelor internaţionale care au văzut lucrurile în acest mod. Vă reamintesc că Banca Mondială vorbea de faptul că România nu are nevoie de autostrăzi în 1992. Pot să vă spun că şi în anul 2001, când această poziţie s-a schimbat, Banca Europeană de Investiţii, în prima fază, a fost împotriva unui program de autostrăzi în România, sigur, pe motive tehnice.

Cu creionul şi cu hârtia am demonstrat că avem nevoie de autostradă, iar Banca Europeană de Investiţii a început să discute cu noi o finanţare. Prima lucrare de autostrăzi din România, fac o mică istorie, a început în 1991, autostrada Bucureşti-Constanţa. A fost şi repede părăsită această lucrare, lucru care a făcut ca în 2001, când am reînceput-o, să avem probleme deosebite tehnice, pe care însă sper că pot să vă anunţ că le-am depăşit, şi în anul 2004, prima oară din 1968 încoace, România va construi primii aproximativ 97 km, sigur, 60 km de autostradă sunt prevăzuţi, sper să facem o depăşire de plan, dacă-mi permiteţi jocul de cuvinte.

În acelaşi timp, în 2001, am început negocierea autostrăzii pe traseul Arad-Timişoara-Deva-Sibiu-Braşov-Râmnicu-Vâlcea-Piteşti-Bucureşti.

În 2003, în toamnă, anul trecut, decembrie, am semnat finanţarea pentru primii 50 de km Arad-Timişoara.

Sper ca folosind în continuare procedurile pe care le cunoaştem cu toţii, ale Băncii Europene de Investiţii, în anul 2006, cel târziu 2007, porţiunea de autostradă Arad-Timişoara să înceapă să fie executată. Am avut de luat decizia dacă stăm pe aceste proceduri extrem de cunoscute, dar extrem de lungi. Sau pentru România construirea de autostrăzi este o prioritate zero şi atunci trebuie să schimbăm sistemul de abordare. Şi am luat această a doua decizie.

Am venit cu parteneriatul public privat, ne arată negocierile că durează un proiect pentru terminarea tuturor procedurilor, cam 3 ani, 3 ani şi jumătate. Asta este procedura.

Şi atunci, în anul 2003, am luat, cunoscând situaţia din Croaţia, am luat decizia ca autostrada Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Oradea - fac aici o paranteză, care ar fi trebuit să fie prima infrastructură de tip autostradă după Bucureşti-Braşov, o avem o negociere, care trebuia să intre în construcţie dintr-un motiv simplu, are dublul traficului decât orice altă autostradă din România. Dar e şi asta o meserie care trebuie făcută cu creionul şi cu hârtia. Deci, am făcut aceste calcule şi am luat decizia ca această autostradă, această porţiune de infrastructură să fie executată cu maximă urgenţă.

Departamentul Comerţului Exterior din România a fost la Washington, de fapt în Statele Unite, s-a adresat primelor cinci companii americane, care sunt şi primele companii mondiale în domeniu pentru a găsi o companie care are capacitatea să facă acest lucru. Sigur, am fost interesaţi de Bechtel dintr-un motiv foarte simplu: pe lângă faptul că e prima companie din lume, era şi compania care avea cel mai mare contract de infrastructură în Irak şi sigur că vrem să fim parteneri cu această companie, dar ne-am adresat şi altor companii.

Singura care a răspuns a fost Bechtel. Am fost în Croaţia, o dată cu preşedintele Iliescu, şi am văzut ce face Bechtelul în Croaţia, tipul de autostradă, pentru că este altă lume tehnică, se construieşte altfel, stau la dispoziţia tuturor specialiştilor, cei din comisia de industrii au văzut, este altă abordare, este altă construcţie, altă filozofie decât se foloseşte în Europa şi eu sunt convins că este filozofia viitorului, cea care guvernează acest mod de construcţie.

Am decis ca Bechtel să fie compania pe care o vom folosi sau căreia îi propunem să lucreze cu noi, Departamentul de stat american vă reamintesc că a fost prezent la Bucureşti prin toţi şefii lor, domnul Evans, secretar de stat, secretarul adjunct de stat, înlocuitorul secretarului de stat, cu ei am semnat un acord de colaborare între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite, EXIMBANK-ul american, ăsta este un amănunt care-l cunoaşteţi, va suporta tot ce înseamnă finanţare, ce nu rămân bani în România, ce rămân bani în România la nişte firme româneşti, sigur că vom finanţa noi, respectiv banca americană care ne finanţează.

Ăsta a fost motivul pentru care am propus această soluţie. De ce am mers pe Transilvania nici nu vreau să mă mai întorc să mai explic, (pe centrul Transilvaniei, este atât de) evident, pot să dau o singură cifră: Bucureşti-Braşov, de exemplu, suntem la peste 22.000 unităţi de trafic, Bucureşti-Oradea este undeva la 14.000 pe la toată bucata, faţă de vreo 9000 ce înseamnă zona de sud.

Asta nu înseamnă, pot să spun şi e important să subliniem, că nu există o cerere de trafic pentru construcţia autostrăzii de sud, culoarul 4 de sud. Faptul că România este străbătută de două culoare, şi asta vreau să subliniez, de două culoare paneuropene, culoarul 4 şi culoarul 9, nu înseamnă că avem obligaţia să venim în ordine, terminăm 4 şi facem 9. Culoarul 9 Giurgiu-Bucureşti-Alviţa nu are încărcătură de trafic şi nu arată că ar avea încărcătură de trafic în următorii 10-15 ani ca să necesite investiţia la nivel de autostradă.

După ce se va termina autostrada Bucureşti-Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Borş, autostrăzii care vine de la Arad-Timişoara îi va veni rândul mai târziu.

Dacă lucrurile merg normal, Bucureşti-Braşov-Borş va trebui să fie gata în 2012; întreaga autostradă, sigur, pe porţiuni, mai repede. Şi, dacă doriţi, sunt gata să fac nişte prezentări în faţa dumneavoastră. Am făcut în faţa Comisiei de industrii şi servicii întotdeauna. Autostrada Arad-Timişoara-Sibiu-Piteşti-Bucureşti va fi gata cândva, în 2016-2018, pentru că aşa ne arată traficul.

Eu - ca inginer de transporturi, lăsând deoparte funcţia pe care o am - cred că următoarele două infrastructuri la care ne vom gândi la nivel de autostradă vor fi cele din sud şi cele din nord, nu cele din est, pentru că aşa merge traficul. Traficul ne arată, probabil, că Oltenia va fi cea care va atrage traficul cel mai mult în perioada următoare. În acelaşi timp, s-ar putea ca, în Cluj, să existe un pol de atracţie foarte mare în traficul din nordul Moldovei.

Sigur că această idee că România este o placă turnantă pentru transportul european, trebuie s-o mai părăsim, pentru că noi suntem într-o zonă în care suntem o placă turnantă pentru transportul din România şi, oarecum, pentru transportul din sudul nostru, pentru că tot ce înseamnă traseul de nord merge prin Polonia, Cehia şi este firesc să meargă aşa; traseul de sud ne ocoleşte pe Coridorul 10 şi merge prin Serbia, Muntenegru.

Dar vreau să vă mai spun un lucru şi cu asta am să închei. Există o idee greşită că cu cât aducem mai mult trafic exterior internaţional pe şosele, cu atât este mai bine. Nu, nu. Deci, traficul care vine din afară trebuie să-l preluăm, nu putem să-l oprim, dar o luptă pe trafic, pe trafic de tiruri este o greşeală. Toate ţările din Europa încearcă să limiteze traficul de maşini grele. Noi încercăm, unii dintre noi, în general oameni care avem altă meserie, să discutăm de nevoia de a aduce trafic în România. Ceea ce avem nevoie - şi ăsta este un program ulterior, sau mă rog, în paralel, la care trebuie să ne gândim - este programul de rollout, deci transportul mixt, între tiruri şi trenuri. Acesta este transportul viitorului. Rollout-ul de la Arad în Austria merge foarte bine. La ora actuală gândim în mod foarte serios o linie în rollout, dar, din păcate, datorită modului în care am gândit noi de-a lungul timpului (tunelurile şi alte lucrări de infrastructură), nu putem să facem foarte repede, dar, în următorii trei ani trebuie pus în funcţiune. Şi, ori de la Giurgiu la Arad, deci să facem legătura cu punctul de încărcare de la Arad, ori de la Calafat - care probabil că ar fi primul, Calafat - pe Valea Jiului, de la Arad la Valea Jiului este extrem de dificilă din punctul de vedere al traficului rollout.

Sigur, mă voi opri aici, pentru că intrăm într-o zonă... sunt extrem de tentat să vorbesc foarte mult. Probabil că un sfert din timpul pe care l-am petrecut în biroul de ministru în aceşti trei ani, m-am ocupat de programul de autostrăzi şi sunt foarte apropiat, mi se pare extrem de important.

Sigur, eu nu fac nici un comentariu politic faţă de aceste discuţii şi nici n-am să fac, dacă nu sunt întrebat; dacă sunt, sigur că voi fi obligat să fac. Înţeleg îngrijorarea noastră, grija noastră. Vă garantez că costurile pe care le va plăti România pentru kilometrul de autostradă vor fi mai mici sau cel mult egale cu cele pe care le-au plătit Croaţia, ori Cehia, sau Slovacia, când vorbim, sigur, de autostrăzi finanţate în sistem comercial, vă rog să nu amestecăm lucrurile.

Şi am spus că este ultima frază, dar vreau să vă mai spun o frază, pentru că, sigur, este important s-o spun în faţa Parlamentului, pentru că este un gând "care m-a vizitat des", dacă-mi permiteţi jocul de cuvinte: nu totdeauna infrastructura este o infrastructură bună. Şi avem un exemplu: lângă Bucureşti. este o discuţie veche, cum s-a ajuns în situaţia asta, şi nu vreau s-o provoc astăzi, dar mai spun o dată: nu întotdeauna infrastructura este o infrastructură bună. Tipul, deci proiectarea, în momentul în care ceri un anumit tip de infrastructură, dacă totdeauna o să ceri cel mai ieftin posibil, îl ai cel mai ieftin, îl faci în toamnă şi-l vedem în primăvară. O să vedeţi anumite zone din Bucureşti în primăvară cum vor arăta şi asta nu este altceva decât momentul în care s-a făcut proiectul sau s-a făcut cererea de proiectare; s-a făcut prost, din punctul meu de vedere, şi, din această cauză, lucrarea propriu-zisă a fost ieftină şi tot ce este ieftin pe infrastructură o să vedem cum arată, în curând. Nemaivorbind că o să vedem, din păcate, împreună, că trebuie să refacem singura noastră bucată de autostradă, pentru că ne-am zgârcit când am făcut-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Aţi fost atât de convingător încât colegii mei vă aşteaptă deja cu atenţie să veniţi, cât de curând posibil, cu un proiect pentru următoarele reţele.

Domnul Boc. Dumneavoastră v-aţi anunţat prezenţa regulamentară, juridică şi fizică, la Comisia electorală, încât am un impediment să vă dau cuvântul aici. Nu puteţi fi în două locuri.

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am făcut uz de regulament şi, atunci când în plen se discută probleme foarte importante, mi-am permis, cu aprobarea preşedintelui comisiei, să vin şi să susţin un punct de vedere şi să-i mulţumesc domnului Mitrea pentru că a răspuns solicitării noastre. O spun cu sinceritate. Regret că nu face mai des acest lucru atunci când se discută probleme care ţin de resortul ministerului pe care-l conduce.

Încă din start, vreau să spun că Partidul Democrat nu contestă oportunitatea construcţiei acestei autostrăzi, nu contestă oportunitatea în ansamblu a construcţiei de autostrăzi în România. Ele sunt necesare. Cu acest lucru vreau să fim bine înţeleşi. Nimeni nu pune sub semnul îndoielii oportunitatea construcţiei acestor autostrăzi.

Ceea ce ne interesează însă pe noi, în calitate de oameni politici, este să ştim în ce măsură o asemenea construcţie afectează, pe de o parte, bugetul public, pe de altă parte, în ce măsură regulile instituite în această ţară sunt respectate şi, dacă există explicaţii pozitive la aceste două întrebări, totul poate merge înainte fără nici un fel de problemă. Noi susţinem şi construcţia unei alte autostrăzi pe culoarul 4 european, fără nici un fel de problemă.

Întrebarea care se ridică aici este următoarea: în ce măsură este afectat bugetul public de acest angajament?

A doua întrebare: în prima variantă din ordonanţă, contractul cu Firma Bechtel urma să fie susţinut financiar de către aceasta, prin intermediul băncilor cu care ea ar fi venit şi probabil că ea ar fi avut un regim privat, şi sumele investite ar fi fost recuperate prin taxele care s-ar fi aplicat în decursul timpului.

L-aş ruga pe domnul ministru să ne explice de s-a modificat această concepţie iniţială; Care a fost argumentul pentru care acum împrumuturile vor fi făcute prin intermediul băncilor comerciale; Ce înseamnă aceste împrumuturi în materie de dobânzi; Cât ne va costa pe noi; pe mine, contribuabil, cât mă va costa, din buzunar, construcţia acestei autostrăzi; cât va fi afectat bugetul public naţional pe următorii ani, ca rată de îndatorare, pentru a şti şi a explica oamenilor, aşa cum se cuvine, un asemenea proiect. Noi nu cerem altceva decât transparenţă. Repet, nu contestăm oportunitatea, dorim transparenţă.

Şi, evident, a treia întrebare la care parţial domnul ministru a răspuns: de ce, în condiţiile în care prima variantă n-a mai fost valabilă, să vină Bechtel-ul cu banii, nu s-a recurs, aşa cum avem o lege în România, la sistemul achiziţiilor publice, unde să participe oricine? Pe banii mei, am dreptul să selectez pe oricine. Când vii tu şi-mi aduci banii, pot să spun că am contract de preferinţă cu tine, că vii tu şi-mi aduci banii. Şi, atunci, evident, că te prefer. Dar, când vii tu, pe banii mei, cred că legea din această ţară cere să existe o licitaţie - cea mai bună variantă. S-ar putea ca Bechtel-ul să fi fost cea mai bună variantă şi să fi fost chiar şi în această situaţie cea mai bună variantă. Nu contest asta. Este o firmă recunoscută. Nu contestă nimeni bonitatea acestei firme, dar ne interesează mecanismul: de ce, totuşi, nu s-a făcut licitaţie? Să se demonstreze că, într-adevăr, este cel mai bun. Îmi veţi spune că ar fi durat 5-8 ani. Nu cred că ar fi durat o asemenea licitaţie 5, 3, sau 8 ani.

Deci, aceste trei punct aş dori, domnule ministru, să le dezvoltaţi pentru opinia publică, pentru ca noi să plecăm din Parlament, cu convingerea că acest proiect, nu numai că este oportun, - repet: şi nu-l contestăm -, ci şi este legal şi se înscrie în limite rezonabile de îndatorare publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am permis deliberat depăşirea cadrului procedurii de urgenţă, tocmai pentru a da posibilitatea unor dezbateri cât se poate de transparente.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, sigur, mă bucur că aţi ajuns la concluzia că şi în Ardeal este nevoie de autostrăzi.

1. Sigur, dumneavoastră personal, sunt convins că aţi avut această poziţie veche. Din fericire, se pare că este şi poziţia partidului pe care-l conduceţi. În 1999, primul-ministru de atunci avea o altă poziţie. Şi salut acest lucru. Faptul că PD-ul sprijină programul de autostrăzi în România este important. Sigur, sunt patru ani. Cu toţii, în patru ani, am mai schimbat punctele de vedere.

2. Oricând, când Parlamentul României va solicita ca eu să fiu prezent aici, îmi va face foarte mare plăcere să fiu.

3. Procedura este legală, pentru că o facem prin lege, domnule deputat, sunteţi jurist. De aceea am propus o lege, ca să fie legal. Nu ne jucăm. dacă Parlamentul României votează o lege specială pentru un proiect, indiferent că este vorba de o privatizare, indiferent că este vorba de o investiţie, este legal. Cred că, cu acest mic lucru, suntem de acord cu toţii. De aceea, am şi venit în Parlamentul României cu acest proiect.

Sigur, am spus că nu fac - sau n-am făcut în prima fază -referiri politice. Nu pot să nu observ însă că, în momentul în care s-a discutat la Senat această lege, toată lumea a fost de acord; inclusiv colegii dumneavoastră din PD au votat - a fost unanimitate - şi este bine, este un proiect important.

Când am ajuns la Cameră, în comisie n-a fost problemă. Între timp, a fost doamna dirigintă prin România şi a devenit o problemă. Haideţi să fim oameni serioşi, că înţelegem despre ce este vorba!

Nu, n-am zic 5-8 ani. Dacă eraţi mai devreme aici, în sală, aţi fi aflat că am spus doi, doi ani şi jumătate. Asta este procedura care este minimă pentru organizarea unei licitaţii. Pentru o procedură de încredinţare directă, avem nevoie de un an, un an şi jumătate, chiar şi în acest caz. Pentru că aici vorbim de o autostradă, vorbim despre fezabilitate, sau de prefezabilitate în această situaţie, vorbim de un aranjament financiar care trebuie făcut cu compania respectivă, care nu se poate face peste noapte; nu poate nimeni. Şi, chiar dacă reuşim, - începând de anul trecut - ca, într-un an de zile, să existe lucrarea în sine în execuţie pe Cluj-Oradea, consider că este un mare succes - al nostru şi al tuturor - că am reuşit într-un an, un an şi un pic, să lucrăm. Şi acesta a fost motivul principal şi l-am spus de la început. Nu vreau să-l mai dezvolt, l-am dezvoltat înainte de a veni dumneavoastră în sală.

Referitor la finanţare. Totdeauna este cel mai greu de discutat de finanţări atunci când se fac confuzii. Nu mă refer la cât costă.

Când aţi vorbit de finanţare, aţi făcut câteva confuzii, domnule deputat. Şi sunt fireşti; sunt confuzii pe care le fac în general cei care nu lucrează cu finanţări.

Orice nu este PHARE sau ISPA, sau, sigur, proiectele pe care le mai primim de la U.S.-Aid, sunt bani pe care Guvernul României, cu aprobarea Parlamentului de cele mai multe ori, îi împrumută şi pe care-i va plăti înapoi într-o perioadă de timp. Deci, toţi sunt bani care vor fi plătiţi înapoi.

Ceea ce trebuie să ştim este că banii care se cheltuiesc pentru orice proiect intră în buget în anul în care se plătesc. Se face o confuzie foarte mare în general cu momentul în care intră la cheltuieli banii şi nu trebuie să se plătească înapoi banii; deci, când se plătesc înapoi. Aceasta, din cauză că orice guvern trebuie să aibă un buget echilibrat pe termen lung, nu pe termen mediu. Deci, nu poţi să te împrumuţi oricât acum, lasă, c-o să plăteşti nu ştiu când.

Deci, în momentul în care faci o cheltuială, indiferent că banul este un împrumut, indiferent ce fel de împrumut este împrumutul respectiv, banii respectivi intră în buget şi cheltuielile bugetare. Şi nu intră în deficitul bugetar creditele pe care le plăteşti înapoi. Pentru că este firesc să nu intre; ele au intrat data trecută - înainte, când au fost luate.

Aceasta este, foarte pe simplu, regula finanţelor sau bugetelor, care fac posibil ca un guvern, într-un moment dat, să nu poate să ducă foarte mult în sus datoria externă şi să nu se vadă în momentul acela. Orice guvern îşi arată datoria în anul în care o face; atunci intră la cheltuieli.

De aceea, în momentul în care am discutat cu Fondul Monetar Internaţional acest proiect, ca să vă dau un exemplu, a trebuit să lungim de la 5 ani, iniţial, la 8 ani, ca să încapă în deficitul bugetar, aşa cum noi l-am prevăzut multianual.

Anul acesta, de exemplu, este prevăzută o cheltuială de aproximativ 150 milioane de dolari numai pentru acest proiect, numai la el ne referim; anul viitor, 308, şi, sigur, se termină în anul 2012. Iar în momentul în care se termină investiţia, se termină şi introducerea în costuri a respectivei investiţii. Asta este valabil despre orice investiţie facem; nu momentul în care o plătim - asta este important de spus, pentru că aşa se ţine echilibrul bugetar.

Deci, în deficitul bugetar - acela de peste 2, pe care noi l-am făcut în anii trecuţi şi pe care-l facem anul acesta - intră şi cheltuielile pentru această lucrare, şi nu numai pentru aceasta, ci pentru toate investiţiile pe care le facem. Şi acest lucru este foarte important de menţionat.

De aceea, un guvern îl vezi în momentul în care este el la guvernare cât este de eficient. Dacă are un deficit de 6-7%, degeaba vă va spune vreun guvern vreodată că este un deficit moştenit. Nu, este deficitul lui, incapacitatea lui de a-şi manevra în momentul respectiv finanţările şi cheltuielile, de asemenea natură, încât să termine pe deficit normal.

De aceea, v-am spus că este foarte important să înţelegeţi, şi-mi pare rău că am insistat pe acest amănunt. De obicei, se face o mare confuzie.

Am spus mai devreme şi am să revin. În momentul în care este vorba de un credit de o asemenea anvergură: 1) sigur că nu există niciodată o singură bancă care plăteşte; 2) nu se ia deodată - asta ar fi o copilărie; nu se ia odată, nici măcar nu se ia odată în fiecare an. Deci, în fiecare an se fac noi selecţii, pentru fiecare porţie de credit se iau toate procedurile de selecţie a băncilor, de la capăt.

Tot ceea ce reprezintă, însă, în acest contract credit garantat de EXIMBANK Statele Unite este cel care reprezintă serviciile materiale şi utilajele care vin din Statele Unite. Şi am spus mai devreme: din 2,4 miliarde euro, aproximativ 0,85-0,87 vor fi garantate de EXIMBANK Statele Unite, sunt banii care se împrumută şi practic se plătesc către firme, către servicii şi materiale care se importă, restul - 1,7-1,65 sunt bani care rămân, se plătesc de furnizori în România, în zona românească şi, sigur, aceşti bani îi putem împrumuta de la orice bancă dorim.

Ce înseamnă "de la orice bancă dorim"? Că facem o licitaţie pentru fiecare tranşă, în funcţie de banca care vine cu cele mai bune condiţii - condiţiile cele mai bune nu înseamnă dobânda cea mai mică, ci înseamnă costurile de finanţare cele mai mici pe o perioadă de 10-15-20 de ani, pe care îi împrumutăm.

De aceea, veţi vedea - şi probabil că v-a zăpăcit pe unii, n-a fost altă soluţie de finanţare propusă, asta a fost de la început, - că a existat acum, în timpul selecţiei băncilor, şi probabil că la acest lucru vă referiţi, că în ordonanţa de urgenţă nu apare, este o procedură care se petrece normal, a existat un moment în care am constatat că, dacă finanţăm direct de la bugetul de stat partea care ne revine nouă, adică cea care se cheltuieşte în România, este mai ieftin decât s-o împrumutăm special pe proiect. Şi n-o mai împrumutăm, ci împrumutăm pentru proiect anul acesta; anul viitor nu ştiu ce va face următorul guvern, va fi decizia lui cum va socoti că este mai bine. Dar, anul acesta, din calcule matematice, a rezultat că, dacă din cei 150 milioane de dolari luăm suma care corespunde "garanţie posibilă dată de EXIMBANK", de pe piaţa liberă, garantată de EXIMBANK, - sigur, şi aici aveţi dreptate, la un cost "America", fiind EXIMBANK, costurile scad foarte mult; restul, nu-l mai împrumutăm, ci luăm din buget, pentru că îl avem în buget din privatizări şi din alte surse şi este mai ieftin.

De aceea a apărut acea modificare, deci nu mai împrumutăm şi partea cealaltă, pe care o plătim noi pentru serviciile din România, ci am găsit în buget aceşti bani. Pentru că este tot acelaşi lucru, până la urmă, că este acum, sau este altă dată. Nu ştiu dacă am fost foarte clar.

Am intrat un pic în amănunte, pentru că finanţările internaţionale sunt întotdeauna nişte lucruri extrem de ..., mă rog, pentru specialişti. Dar, dacă ne uităm pe ele cu un pic de grijă, le înţelegem cu toţii.

Mă voi opri aici şi vă mulţumesc încă o dată pentru posibilitatea de a fi în faţa dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule Bolcaş, aveţi probleme de procedură, sau de altă natură? Pentru că mai este un coleg de-al dumneavoastră, să ştiu cum tratez intervenţiile; cere cuvântul. Şi a cerut înaintea dumneavoastră domnul Paul Magheru.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Luaţi-o ca o intervenţie civilizată, în raport de explicaţiile pe care le-a dat domnul ministru în faţa noastră.

Îmi permiteţi să-l felicit pentru sinceritatea de care a dat dovadă, în sensul că a afirmat că această operaţiune comercială este legală, din moment ce a fost dedusă Parlamentului ca să fie aprobată printr-o lege.

Sinceritatea domnului ministru, care se învecinează cu cinismul, este însă incorectă. Pentru că nu tot ceea ce este dedus Parlamentului este legal. Nu se putea urma o altă procedură şi se forţează mâna Parlamentului pentru a adopta o lege care să acopere o nelegalitate de principiu.

Aici sunt trei probleme. N-o să reiau dezbaterile de fond, ci numai le voi enunţa.

Punctul de vedere al Partidului România Mare a fost enunţat clar şi categoric de la 1 august 2003, când s-a publicat în Revista "România Mare" prima intervenţie raportată la nelegalităţile care s-au produs cu privire la această operaţiune. Este vorba ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, treceţi de pe planul dezbaterii politice pe planul reclamei comerciale. Vă faceţi reclamă, propagandă revistei dumneavoastră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Dacă-mi daţi voie să continui, accept cu plăcere totdeauna întreruperile dumneavoastră, pentru că sunt întreruperile unui coleg căruia îi acord tot respectul. Vă solicit acelaşi respect din partea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Deci, problemele sunt altele aici şi sunt fundamentale. Sunt probleme care nu ţin de aspectele tehnico-financiare care, cu foarte multă largheţe, au fost discutate şi interpretate în faţa domniilor voastre, ci ţin de nişte aspecte politico-juridice.

Sub masca unor activităţi comerciale profitabile şi sub acoperirea unui pretins lobby politic, se încearcă să se impună de fapt interesele particulare ale unei companii private. Aceasta este esenţa problemei.

Că este nelegal? Este clar şi categoric, în raport de Legea achiziţiilor publice. Pentru că, dacă nu ni se supune - şi este corect că achiziţia prin ofertă directă este prevăzută în această lege -, dar nu ni se spune că această achiziţie prin ofertă directă se face numai în anumite condiţii, care aici nu au fost respectate. Şi nu au fost respectate tocmai pentru a se da satisfacţie intereselor unor companii private, nu unui lobby politic care de data aceasta se dovedeşte falimentar în raport de criticile pe care le-am primit recent de la Uniunea Europeană. Se dovedeşte falimentar în raport de respectul pe care trebuie să-l avem faţă de legile adoptate. Nu putem acoperi, prin votarea acestei legi de aprobare a unei ordonanţe, o nelegalitate categorică, în raport de legislaţia română. Nu putem acoperi un act care contravine intereselor politice de aderare a României la Uniunea Europeană. Aceasta este problema: fără gramajul necesar construirii sau constituirii acestei autostrăzi, fără diferenţele de preţ şi de investiţii bugetare. Problema este de principiu.

Vă mulţumesc.

(Aplauze în Grupul parlamentar al Partidului România Mare)

Domnul Valer Dorneanu:

v-aş ruga, totuşi, cu tot respectul, să ne amintim măcar, că suntem în procedură de urgenţă şi că au mai avut loc o dată dezbateri generale.

Domnul deputat Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru,

Dragi colegi,

Fac parte din Grupul de iniţiativă şi am semnat Declaraţia de la Oradea, care susţinea includerea în programul de priorităţi, introducerea măcar a tronsonului Cluj-Borş.

Ca orădean, ca bihorean, am susţinut de la început - şi eu şi partidul meu - necesitatea cât mai multor autostrăzi. Nu se îndoieşte nimeni de acest lucru.

N-a trecut nici un an de zile de când domnul ministru Mitrea, trecând prin Oradea, a avut o întâlnire cu Senatul Universităţii din Oradea. Eu eram prezent şi l-am întrebat - probabil îşi aminteşte - ce şanse au demersurile noastre, grupul nostru de iniţiativă, ca să se introducă măcar tronsonul Cluj-Oradea în planul de priorităţi. Mi-a răspuns că este un vis, că este o utopie, pentru că sunt angajamente cu Uniunea Europeană cu altă prioritate. Se referea la tronsonul nr.4, motiv pentru care, noi am fost foarte fericiţi că în timpul respectiv s-a acceptat includerea în planul de priorităţi măcar a acestui tronson - Cluj-Borş.

Între timp, la Satu-Mare s-au întâlnit miniştrii celor două ţări. S-a întâlnit Adrian Năstase şi cu Megesi.

Îl întreb pe domnul ministru dacă nu există o legătură în inversarea priorităţilor celei mai mari investiţii din România între cei doi prim-miniştri şi, mai ales, că se încredinţează, se concesionează, trecând peste Legea achiziţiilor publice, unei firme americane.

Îl rog să ne răspundă la aceste întrebări.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Mai sunt şi alte întrebări? Staţi numai puţin, domnule ministru, că o să ne jucăm ca la ping-pong aici.

Mai aveţi alte întrebări? Nu.

Poftiţi. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Bolcaş, îmi pare foarte rău că aţi folosit cuvântul "cinism". N-am fost cinic. Am vrut doar să spun că, aşa cum foarte bine ştiţi, o excepţie de la regulă poate fi stabilită doar prin aceeaşi metodă prin care regula a fost stabilită. Legea achiziţiilor publice, Ordonanţa nr.60 au fost aprobate de către Parlament prin lege.

Dacă propunem un alt tip de abordare, cum este încredinţarea directă, singura soluţie este o lege specială.

Vă voi ţine la dispoziţie, dacă doriţi, toate situaţiile asemănătoare care au avut loc în ultimii trei ani de zile în Italia, în Franţa, în Germania şi, sigur, ţări mai apropiate: trei în Ungaria, două în Cehia, una în Slovacia şi una în Slovenia; pe care le avem. Probabil că au fost mai multe, mă refer la marile investiţii, care, în ţările de care vorbesc, au fost încredinţate prin lege specială, pe aceeaşi procedură.

Faptul că venim în Parlament şi Comisia de industrii şi servicii a avut posibilitatea să studieze contractul cu totul, Comisia economică din Senat, Comisia de industrii şi servicii din Cameră, cred că închide discuţia lipsei de transparenţă. Chiar discuţia noastră de astăzi. Să ştiţi că, personal, mă bucur că a avut loc o discuţie în Cameră pe această temă.

Şi acum voi răspunde colegului. Da, îmi aduc aminte de discuţia de la Oradea. Sigur că a fost o discuţie, n-a fost acum un an, a fost în 2002, dacă nu mă înşel, în toamnă, sau în 2001 în toamnă. Deci, poate în 2002, în toamnă, a fost discuţia de care m-aţi întrebat şi aţi făcut referire la Scrisoarea comună pe care au scris-o cei doi prim-miniştri - al României şi al Ungariei - către domnul Romano Prodi, referitor la acest proiect. A existat o încercare a primului-ministru român şi a primului-ministru maghiar, domnul Megesi, ca, împreună, să convingă Uniunea Europeană să vină cu nişte fonduri speciale pe acest traseu. Atunci, eu v-am răspuns că nu cred că aşa ceva este posibil şi nici n-a fost posibil. Răspunsul a fost politicos, amabil, însă, sigur, răspunsul a fost un "da" în momentul în care proiectul va veni la rând. Atunci a fost momentul în care România a fost preocupată de alt mod de a atribui această lucrare.

Şi vreau să-i răspund domnului deputat Bolcaş că, atunci când vorbeşte de lobby, dânsul a vorbit de lobby, eu nu-mi aduc aminte să fi folosit cuvântul lobby politic în această sală. Nu-mi aduc aminte să fi vorbit despre fapte realizate în interesul unui guvern sau altui guvern, altul decât al României, în momentul în care am decis această lucrare.

Deci, eu am convingerea, ca şi Guvernul pe care-l reprezint, că, în momentul în care am ales acest traseu şi am ales această lucrare şi am ales acest tip de atribuire, am avut în faţă doar interesele României. Nu ne-am referit la interesele nici unei alte ţări şi eu, personal, n-am folosit cuvântul "lobby" niciodată.

Am spus de ce am ales o firmă americană, am spus de ce ne-am îndreptat către primele cinci şi de ce, aşa cum foarte bine cunoaşteţi din documente, aceasta a fost firma selectată. Lucrăm cu cea mai mare firmă în domeniu, lucrăm cu o firmă care are tehnologie nouă şi am vrut acest lucru.

Sigur că finanţarea EXIMBANK-ului sau garanţia EXIMBANK-ului, pentru că EXIMBANK-ul american nu dă bani, dă garanţii, am văzut colegi care confundau EXIMBANK-ul cu F.M.I.-ul, cu băncile, dar asta este altceva, nu este important.

Şi, sigur că, dacă în cazul unor colegi, poate că nu accept cu atâta uşurinţă faptul că discutăm despre o problemă de acest gen, deci mă refer la cei care au posibilitatea să facă şi nu au făcut niciodată nimic, sigur, în ceea ce vă priveşte pe dumneavoastră, cu toată prietenia, trebuie să vă răspund - sigur, răspund tuturor - şi să înţeleg că aveţi aceste puncte de vedere diferite, este adevărat, le-am văzut mai demult, le-am discutat cu colegi de-ai dumneavoastră; pe unii i-am convins, pe alţii - nu, sunt întotdeauna însă la dispoziţie ca să pun oricărui grup parlamentar, comisiei, toate documentele, iar dânşii pot lua orice tip de decizie pe care o au la dispoziţie, că de aceea sunt ministru, ca să mă supun Parlamentului, sigur, majorităţii parlamentare.(Aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege şi ale ordonanţei.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Grupul nostru parlamentar are obiecţiuni la titlul legii, care este de aprobare a ordonanţei, va vota împotrivă, pentru o lege care să nu aprobe această ordonanţă. Am spus tot, nu voi mai interveni pe parcurs, vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege, faţă de obiecţia care s-a ridicat.

Cine este pentru? 72 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul a fost aprobat cu 72 voturi pentru, 24 împotrivă, nici o abţinere.

Textul articolului unic. Dacă sunt obiecţiuni?

Supun votului dumneavoastră textul articolului unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 72 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Adoptat cu 72 de voturi pentru, 23 voturi împotrivă şi nici o abţinere.

Titlul ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? 74 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul a fost adoptat.

Art.1. Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? 74 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abţineri. Nu sunt.

Art.1 al ordonanţei a fost adoptat cu 74 voturi pentru, 23 împotrivă, nici o abţinere.

Art.2. Sunt obiecţiuni?

Cine este pentru art.2? 75 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.2 a fost votat cu 75 voturi pentru, 23 voturi împotrivă şi nici o abţinere.

Vă mulţumesc.

Am parcurs textul proiectului de lege şi al ordonanţei. Vom supune marţi votului final acest proiect de lege. Îi mulţumim domnului ministru Mitrea pentru prezenţă şi îl asigurăm că are reîntoarcerea asigurată. Ne-a sunat primarul general al capitalei că v-a decongestionat traseul până la Ministerul Transporturilor.

La pct. 17, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 6/2004. Suntem în procedură de urgenţă.

Cine propune timpii de dezbatere? Poftiţi, din partea Comisiei pentru buget.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc.

Având în vedere complexitatea, propunem 20 de minute în total, cu 2 minute pentru fiecare articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord pentru această propunere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să aibă vreo intervenţie prealabilă? Nu.

La titlul Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.6, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic - dispoziţia de aprobare a ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2 din ordonanţă. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

La art.3 şi 4, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului III şi art.5. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.7 şi 8. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.9, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12 şi 13. Votate în unanimitate. Art.13 a fost şi ultimul, aşa încât vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei.

Vom supune proiectul votului final la data stabilită în acest scop de către Comitetul ordinii de zi.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă luaţi locurile în sală, lăsaţi-l pe domnul ministru să se ocupe de tronsoanele următoare.

La pct.24, stimaţi colegi, avem propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Orlat, judeţul Sibiu. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea.

Vă rog să vă susţineţi această propunere şi întreb dacă iniţiatorul este aici?

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din examinarea documentaţiei care susţine Propunerea legislativă de trecerea comunei Orlat în rangul de oraş a rezultat însă că principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane nu sunt îndepliniţi, în consecinţă, comisia a propus respingerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre iniţiatorii propunerii cineva doreşte să intervină. Dacă alţi colegi doresc să intervină la propunerea comisiei. Socotim încheiate dezbaterile cu privire la propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei. Vom supune propunerea votului final la şedinţa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi, împreună cu Biroul permanent.

La pct.25, Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Miercurea Sibiului. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ne propune respingerea, iar domnul vicepreşedinte Bara motivează această propunere.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că în urma discuţiilor care au avut loc în comisie şi completării documentaţiei privind Miercurea Sibiului, această iniţiativă legislativă a fost cuprinsă în Legea privind declararea ca oraş a unor comune, venită de la Guvern, şi în acest sens, în legătură cu această iniţiativă legislativă, propun respingerea ei, având în vedere că a fost cuprinsă în anexă la legea mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină. Dacă alţi colegi doresc să intervină la propunerea de respingere. Nu.

Am încheiat dezbaterile pe tema acestei iniţiative şi vom supune propunerea de respingere votului final de săptămâna viitoare.

Următorul proiect este cel de la pct.29?

Domnul Bara îmi amintea de punctele 26, 27, 28, în aceste cazuri plenul Camerei a decis restituirea la comisii.

Pct.29, Propunerea legislativă privind constituirea şi funcţionarea comunităţilor urbane. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ne propune respingerea, iar domnul vicepreşedinte Bara va argumenta. Nu, întâi propunerea comisiei, de respingere. Asta este procedura.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să fie discutat, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru a elimina aceste discuţii, poftiţi, domnule deputat, şi susţineţi. Dar până acum întotdeauna am luat, stimate domnule Chiliman, raportul comisiei prin care ne propunea, şi pe urmă dădeam cuvântul.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Stimaţi colegi,

Nu aş fi intervenit dacă această iniţiativă legislativă ar fi fost discutată în comisie, ori ea a fost eliminată ab initio, fără a fi discutată.

Prin urmare, fără a intra în detalii, solicit plenului Camerei votul pentru a retransmite această iniţiativă la comisie pentru a fi discutată, deoarece încearcă să rezolve o problemă foarte importantă. Şi anume, să reducă disparităţile între comunele periurbane şi între 5 sau 6 mari municipii care, prin dezvoltarea lor, tind să sufoce dezvoltarea economică a acestor comune periurbane. Comunităţile urbane nu sunt o invenţie a noastră, împreună cu zonele metropolitane pot constitui o alternativă prin care să se dezvolte o întreagă zonă, mai ales în domeniul serviciilor publice.

Vă solicit respectuos retransmiterea la comisie, discutarea iniţiativei şi formularea unui raport al comisiei pe text, nu pe faptul că a fost discutată sau nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Bara, care este opinia comisiei cu privire la această propunere şi această susţinere?

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că dumneavoastră o să supuneţi plenului şi ce va hotărî plenul.

Eu aş vrea să arăt totuşi că această propunere legislativă s-a discutat în cadrul comisiei şi examinând şi propunerea legislativă şi avizul Consiliului Legislativ, negativ, comisia a reţinut următoarele. Şi am să explic de ce am propus respingerea. Propunerea legislativă nu concordă cu normele constituţionale şi nici cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr.215 care stabilesc cadrul general de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în comune şi oraşe.

Astfel, potrivit art.121 alin.1 din Constituţie: "Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii". În acelaşi sens, sunt şi dispoziţiile art.21 al Legii nr.215 din 2001. Contrar acestor dispoziţii, actul normativ propus are în vedere constituirea ca autorităţi ale administraţiei publice, consiliile comunităţilor urbane şi comitetele de primari care ar funcţiona în paralel cu consiliile locale şi primarii din localităţile care se constituie în comunitatea urbană.

Comunitatea urbană propusă se constituie astfel ca o nouă structură administrativ-teritorială cu atribuţii similare cu ale consiliilor locale.

Potrivit art.17 din Propunerea legislativă, consiliul comunităţii urbane şi comitetul primarilor au atribuţii în cea mai mare măsură identice cu cele prevăzute de Legea administraţiei publice locale nr.215 din 2001.

Atribuţiile consiliului comunităţilor urbane se suprapun cu cele ale consiliului judeţean, dar, spre deosebire de atribuţiile consiliului judeţean, cele ale consiliului comunităţilor urbane lezează principiul autonomiei locale.

De asemenea, se constată numeroase paralelisme cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr.215 din 2001, în ceea ce priveşte serviciile publice ale comunităţilor urbane, aparatul propriu de specialitate.

Propunerea legislativă nu are în vedere reglementările prevăzute la art.87 din Legea nr.161 din 2003, referitoare la incompatibilităţile pentru aleşii locali, întrucât se reglementează alegerea primarilor şi ca preşedinţi şi vicepreşedinţi în comitetul primarilor, astfel cum rezultă din art.20 alin.2.

Deci intră într-o altă funcţie publică remunerată, dintr-o altă autoritate publică, nesocotindu-se astfel regimul incompatibilităţilor, prevăzut la art.87 din legea nr.161 din 2003. Acestea sunt numai câteva observaţii care au dus la hotărârea comisiei, de respingere, iar la lucrările comisiei din data de 9 decembrie 2003 au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 26 de deputaţi şi s-a votat. Raportul de respingere a fost aprobat cu 9 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu tot respectul, dar s-a citit avizul Consiliului Legislativ care este consultativ şi nu imperativ. Şi, ca dovadă, exact textul, este ".. sigur că eu nu doresc să polemizez, vreau să spun doar că la art.3 din lege se spune: "Comunitatea urbană nu este unitate administrativ-teritorială, este o structură asociativă de cooperare, de drept public, ce regrupează mai multe comune în jurul unui oraş şi reprezintă o aglomerare urbană de cel puţin 200 de mii de locuitori". Deci, îmi pare rău că domnul Dragoş Iliescu nu a reţinut ceea ce am început. Am spus clar că nu este o unitate administrativ-teritorială. Din această cauză doresc să se rediscute.

Aduc aminte, avizul Consiliul Legislativ este doar opţional, nu este imperativ. Şi nu s-a dezbătut articol cu articol la comisie. Deci fără nici un fel de supărare, solicit ca să se discute jumătate de oră, articol cu articol, pentru că o serie de argumente aduse în avizul Consiliului Legislativ pot fi demontate.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Domnule vicepreşedinte, domnule secretar Haşotti, v-aş ruga să-mi permiteţi să conduc totuşi şedinţa. Distinse coleg, eu constat cu oarecare surpriză că dumneavoastră într-un fel vă înscrieţi în fals împotriva unui proces-verbal semnat de colegii dumneavoastră. Aici se spune că s-a supus votului: 9 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abţineri. Dumneavoastră spuneţi că nu s-a discutat.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Nu s-a discutat.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. V-am ascultat, aţi propus să fie restituit din acest punct de vedere, aţi ascultat şi poziţia comisiei, colegii noştri au şi conţinutul raportului, supun votului dumneavoastră propunerea de restituire la comisie.

Suntem în dezbateri, domnilor, s-a făcut o propunere. Acum suntem în timpul votului. S-a făcut o propunere regulamentară şi am supus-o votului.

Cine este pentru trimiterea la comisie? 15 voturi pentru restituire.

Voturi împotrivă? 31 voturi împotriva respingerii.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea de restituire.

Dacă la dezbateri mai sunt şi alte intervenţii?

Poftiţi, domnule deputat Mardari. Deci dezbateri cu privire la propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative.

Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu consider că propunerea legislativă a colegului de la PNL ar fi bine venită. Chiar dacă există o lege privind libera asociere, totuşi, ceva special, legat de asocierea comunelor aflate în imediat apropiere cu oraşele, municipiile, este necesar, apar interese care se întrepătrund, se interferează şi atunci un consiliu al acestor localităţi ar putea să dezbată şi să adopte deciziile care sunt cele mai bine venite.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Domnul vicepreşedinte Bara, doriţi să mai răspundeţi? Nu.

Încheindu-se dezbaterile cu această iniţiativă, vom supune votului final, propunerea de respingere a ei, făcută de către comisie.

La pct.30, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.48/2003. Şi aici avem o propunere de respingere. Iniţiatorii sunt aici? Doriţi să interveniţi? Nu.

Domnule Bara, vă rog să vă susţineţi propunerea comisiei, de respingere.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, în sensul că avizul comisiei de atribuire de denumire judeţeană să fie motivat şi să fie obligatoriu pentru consiliile locale.

Modificările propuse a fi aduse prin această iniţiativă legislativă, respectiv motivarea şi caracterul obligatoriu al avizului comisiei de atribuire de denumiri pentru consiliile locale este de natură a încălca principiul autonomiei locale, o comisie tehnică infirmând practic o hotărâre a unui consiliul local care este în drept să decidă asupra schimbării sau atribuirii de denumiri la acele obiective pentru care este competent, conform legii. Sigur, mai sunt şi alte motive pentru care comisia a propus respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbateri cu privire la această propunere. Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final la data pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

La pct.32 avem Propunerea legislativă privind constituirea zonelor metropolitane. Şi aici Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ne propune respingerea. Dacă din partea iniţiatorilor există dorinţa de a interveni. Nu.

Vă rog, domnule vicepreşedinte, susţineţi-vă propunerea comisiei.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă privind constituirea zonelor metropolitane, ţinând cont de punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine promovarea propunerii legislative. Examinând propunerea comisia a constatat următoarele: înfiinţarea zonelor metropolitane este reglementată de art.7 din Legea nr.351 din 2001, iar parte din articolele existente în propunerea legislativă se regăsesc şi în cuprinsul legii menţionate, ceea ce contravine prevederilor Legii nr. 24 din 2002 privind Normele de tehnică legislativă, potrivit căreia, în procesul de legiferare trebuie evitată instituirea aceloraşi prevederi în mai multe acte normative.

În prezent, Guvernul elaborează un proiect de lege privind constituirea şi regimul juridic al zonelor metropolitane care după finalizare va fi transmis Parlamentului. Unele prevederi ale propunerii legislative sunt declarative, insuficient precizate din punct de vedere al statutului juridic, cum sunt cele de la art.11, sau fără a fi definite, cum sunt cele de la art.15: "prin zone metropolitane cu caracter deosebit".

Ţinând cont şi de alte considerente pe care nu le mai citesc aici, comisia a propus în unanimitate respingerea Propunerii legislative privind constituirea zonelor metropolitane.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final la data care se va stabili.

Stimaţi colegi,

Mi se semnalează că la pct.18, Propunerea legislativă privind declararea comunei Potcoava, judeţul Olt, oraş, ea de fapt nu a fost nici restituită, nici dezbătută. Există propunere de respingere. Dacă din partea iniţiatorilor există dorinţa de a interveni? Nu.

Domnule Bara, vă rog să vă susţineţi propunerea de respingere.

Domnul Liviu Radu Bara:

Având în vedere că această propunere a fost prinsă în legea care a venit de la guvern, în Anexa nr.1, privind transformarea unor comune în oraşe, propunem ca această iniţiativă legislativă să fie respinsă, ea fiind cuprinsă în legea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină, cu privire la această propunere? Nu. O vom supune votului final.

Pct.35. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Comisiile pentru buget şi pentru administraţie au propus respingerea. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Bara, pentru a-şi motiva propunerea de respingere.

Domnul Liviu Radu Bara:

Propunerea legislativă a fost dezbătută şi avizată în fond în procedură obişnuită în şedinţa din 22 octombrie.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru următoarele motive.

Prevederile acestei propuneri legislative sunt similare cu cele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul de mediu, care a fost dezbătută şi votată favorabil în şedinţa Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din 22 octombrie 2003.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, alte motivaţii nu le mai citesc aici, fiindcă sunt mai multe. Oricum, raportul comun de respingere a fost adoptat cu 46 de voturi pentru şi 2 abţineri.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai există alte intervenţii? Nu sunt. Vom supune votului final această propunere a comisiei.

La pct.36, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.39 din Lega nr.1/2000. Comisia pentru agricultură ne propune respingerea. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu sunt.

Aveţi cuvântul, domnule profesor Nicolescu, pentru a susţine propunerea de respingere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond spre dezbatere şi avizare cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.39 din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, transmisă cu Adresa nr.443 din 25 august 2003.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.39 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederile Legii nr.18/1991, republicată, şi ale Legii nr.169/1997.

Prin proiect, se propune să se restituie, pe lângă suprafeţele de păşuni şi fâneţe prevăzute de lege, şi bazinele piscicole naturale şi amenajate, iazurile şi heleşteiele ce au aparţinut formelor asociative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice potrivit prevederilor art.76 alin.1 din Constituţie.

La lucrările comisiei au participat 32 de colegi, din totalul de 33. Propunerea legislativă a fost respinsă cu două voturi împotrivă din voturile celor prezenţi în şedinţa din 25.XI.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea proiectului de lege pentru următoarele considerente: potrivit dispoziţiilor art.45 şi 46 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, bazinele piscicole naturale şi amenajate nu pot face obiectul cererii de restituire a dreptului de proprietate către formele asociative.

Doi. Propunerea legislativă încalcă prevederile art.136 alin.4 din Constituţie, potrivit cărora "Bazinele piscicole naturale şi amenajate care pot fi bunuri aflate în proprietate publică sunt inalienabile".

Şi trei: potrivit dispoziţiilor art.4.alin.1 din Legea nr.1/2000 pentru terenurile proprietarilor deposedaţi pe care se află bazinele piscicole naturale şi amenajate, restituirea se face pe alt amplasament sau se acordă despăgubiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai există vreo intervenţie din partea dumneavoastră la propunerea comisiei. Nu. O vom supune votului final.

Pct.37. Propunerea legislativă pentru modificarea art.19 alin. 1 lit. a din Legea nr.519/2002. Comisia pentru muncă de astă dată ne propune respingerea.

Este cineva din partea Comisiei pentru muncă? Nu este nimeni de la Comisia de muncă? Nu este. Amânăm această propunere.

Pct.38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. III din Cartea a II-a, Titlul I "Asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice" din Legea nr.161/2003.

Comisia juridică propune respingerea; soluţia de respingere o susţine domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Guvernul României a transmis punctul de vedere, în sensul că nu susţine adoptarea acestei iniţiative, iar Comisia juridică, analizând pe fond propunerea legislativă, a ajuns la următoarele concluzii: propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. III din Legea nr. 115/1996, modificată prin Legea nr.161/2003, cu un nou alineat, prin care se preconizează lărgirea conţinutului declaraţiei de avere a persoanelor obligate a completa un asemenea document.

Cu ocazia examinării propunerii legislative, membrii comisiei au constatat că o parte din modificările cuprinse în ea se regăsesc în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.40/2003. De altfel, iniţiatorii la dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2003 au formulat amendamente cu acelaşi conţinut.

Referitor la nominalizarea ţărilor şi a băncilor la care se depun sumele respective, cu precizarea numerelor de cont, membrii comisiei consideră că o astfel de reglementare contravine normelor privind secretul bancar, fapt ce nu poate fi acceptat. În plus, propunerea legislativă nu respectă normele de tehnică legislativă în ceea ce priveşte redactarea textelor.

Faţă de considerentele menţionate mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport de obiect şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final.

La pct.39, Propunerea legislativă pentru completarea Legii 219/1998 privind regimul concesiunilor.

Comisia juridică, de asemenea, propune respingerea.

Dacă sunt iniţiatorii. Nu doresc să intervină.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Timiş:

La întocmirea acestui raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, punctul de vedere al Guvernului, prin care Guvernul declară că nu susţine această iniţiativă legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.2 alin.2 şi a art.10 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu unele prevederi care să permită investitorilor să le fie concesionate fără licitaţie publică, prin negociere directă cu consiliile locale, terenurile proprietate publică sau privată a statului pe care s-au realizat construcţii definitive.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiilor au constatat că aceasta nu ţine cont de o seamă de importante dispoziţii legale ce reglementează acest domeniu. Astfel, textul propus la art.2 alin.2, care se referă la terenurile proprietate publică sau privată, nu se armonizează cu reglementarea din Legea nr.219/1998, care se referă doar la bunurile proprietate publică.

Totodată, într-un contract de societate comercială, proprietatea bunurilor care face parte din domeniul public nu poate fi adusă ca aport, deoarece bunurile din domeniul public sunt inalienabile.

De asemenea, art.10 din Legea nr. 219/1998 prevede două proceduri de concesionare, respectiv, procedura concesionării prin licitaţie publică şi procedura concesionării prin negociere directă. Astfel încât, terenurile în discuţie nu pot fi exceptate de la ambele proceduri de concesionare.

Pe baza acestor considerente, Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. Mulţumesc. Vom supune propunerea votului final.

La pct.40...stimate coleg, eu v-aş ruga să nu mai vorbiţi la telefon şi să urmăriţi exact dezbaterile. (Se adresează domnului deputat Florin Iordache) Pct.39 tocmai l-a susţinut...La pct.39 domnul Chiliman nu are nici un interes.

Întreb încă o dată: la pct.39 doreşte cineva să intervină la propunerea de respingere a iniţiativei? Nu. O vom supune votului final.

La pct.40, Comisia juridică a făcut propunere de respingere a Propunerii legislative privind soluţionarea conflictelor prin mediere.

Iniţiatorul doreşte să intervină înaintea prezentării raportului comisiei? Nu doreşte.

Poftiţi, domnule Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind soluţionarea conflictelor prin mediere. Ţinând cont de avizul Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, cât şi avizul Guvernului României, care nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, ţinând cont că această propunere legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiilor prin mediere, găsirea unei alternative viabile la procesul în instanţă, faţă de cele menţionate, membrii comisiei au considerat că este necesară o reglementare mai coerentă şi, în concordanţă cu normele europene, au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la propunerea comisiei, de respingere. Nu.

Vă v-om supune votului final propunerea de respingere în şedinţa destinată acestui scop.

La pct.41: Propunerea legislativă privind organizarea activităţii de lobby.

Comisia juridică are acelaşi raport de respingere. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul dintre iniţiatori.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă am depus-o în anul 2000, împreună cu fostul nostru coleg Valeca şi fostul ministru. Am revenit într-o altă formă în 2001, ca singur iniţiator.

Am preluat-o integral şi am transpus-o în termeni juridici româneşti din legislaţia americană. N-a fost de loc simplu, a fost destul de greu să ştim să traducem ce vor americanii ăştia cu activitatea de lobby, ne-a ajutat şi un studiu al nostru, al departamentului de specialitate, de 100 de pagini, privind grupurile de interes. Interes, pentru că Schiller ne-a spus: "Lumea e condusă numai de interese", iar dacă vreţi să transpunem "Un om avertizat face cât doi".

Cu toţii folosim termenii din dicţionar despre lobby. Şi aceasta o facem de foarte mult timp. "Domnul Stoica face lobby", citez din presa centrală. "Domnul Geoană face lobby în SUA pentru integrarea în NATO". "Şi regele Mihai face lobby pentru integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană", inclusiv ministrul agriculturii. Acum câteva zile, "domnul Romano Prodi a făcut lobby pentru Uniunea Europeană, şi nu pentru adopţii". "Comisia noastră de integrare face lobby fără să ştie ce are de făcut".

Pe partea cealaltă, am remarcat şi reacţia publică că lobby ar însemna o influenţă în dezvoltarea firmelor personale, că ar fi un acces la informaţii de grad 0. Este vorba de seducţiile politicii. Dar tot reacţia civică ne arată că lobby, nefiind reglementat prin lege, rămâne în zona ocultă a suspiciunilor de corupţie.

De fapt şi Guvernul Isărescu, în programul de guvernare în 2000, a dorit introducerea unui proiect de lege în acest sens, iar Guvernul actual, 2001-2004, are în programul de guvernare acest lucru cuprins. Din păcate, Ministerul Justiţiei nu s-a obosit să ne propună o variantă optimă de armonizare între cea ce am dori noi şi, respectiv, ceea ce crede Ministerul Justiţiei că ar fi corect.

Altfel, în Europa, ca să pot încheia, lobby-ul este recunoscut, Bundestag-ul are un registru special al grupărilor de interes, în Camera Comunelor s-a creat un registru al grupurilor de presiune şi de elaborare a unui cod deontologic; la fel şi Marea Adunare Naţională şi Senatul în Franţa; în Danemarca, lobby-iştii îşi desfăşoară activitatea în interiorul Folkting - ului, trebuind să fie înregistraţi şi numele lor publicate.

Deci, este posibil, dacă am greşit să vă atrag atenţia, dacă cu toţii putem fi atenţi la acest nou tip de activitate pe care şi două guverne le-au susţinut, ar fi bine ca această iniţiativă legislativă să se întoarcă la Comisia juridică pentru o mai profundă deliberare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiş, vă rog să vă motivaţi propunerea dumneavoastră şi să vă pronunţaţi şi asupra solicitării iniţiatorului, de restituire la comisie.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În analiza acestei propuneri legislative, am avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, care a fost un aviz favorabil, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, de asemenea, aviz favorabil, şi adresa Guvernului, prin care s-a precizat să nu se susţină adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de lobby, precizându-se sfera de acţiune a unor asemenea activităţi, subiecţii care le pot desfăşura, autorităţile şi instituţiile publice asupra cărora se poate exercita o activitate de lobby, precum şi sancţiunile pentru desfăşurarea activităţii în scopuri ilicite.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia a examinat acest proiect de lege, în prezenţa secretarului de stat Maria Mariţescu din Ministerul Justiţiei. Cu ocazia dezbaterii, membrii comisiei au constatat că activitatea de lobby prezintă un caracter de noutate pentru legislaţia noastră, raţiune pentru care apar o serie de probleme teoretice şi practice, cu implicaţii politice, juridice şi etice în cele mai diverse domenii şi sectoare de activitate la nivel central şi local, întrucât aşa cum se propune a fi reglementată, ea priveşte atât activitatea puterii legislative, cât şi a celei executive, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

Ca atare, se impune o reglementare mai riguroasă în această materie, care să excludă posibilitatea constituirii lobby-iştilor în factori autorizaţi ai traficului de influenţă, faţă de autorităţile publice cu putere de decizie politică şi juridică, cărora ar putea să le determine o anumită conduită în luarea deciziilor.

Totodată, membrii comisiei au constatat că la nivelul legislaţiei Uniunii Europene nu a fost încă reglementată organizarea şi desfăşurarea activităţii de lobby. Asemenea activităţi de lobby sunt acceptate tacit, fără a exista o reglementare legală care să le prevadă în mod expres.

În faţa acestor considerente, membrii Comisiei au hotărât cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport de obiect şi conţinut, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În ceea ce priveşte solicitarea iniţiatorului ca acest proiect de lege să fie retransmis la comisie, ne opunem acestei solicitări, nu suntem de acord, pentru că, o dată, aţi constatat, există anumite chestiuni pe care le-am invocat, de ordin politic, juridic, etic. În al doilea rând, există faptul că în Uniunea Europeană nu avem reglementată o astfel de activitate, ea se realizează în mod tacit şi, pe deasupra, am discutat cred, din toate punctele de vedere, toate aspectele tehnice şi juridice care ar fi fost legate de această activitate.

Pe aceste considerente, respingem propunerea iniţiatorului.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu. Supun întâi votului solicitarea iniţiatorului de a restitui proiectul la comisie. Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abţineri?

Propunerea de restituire a fost respinsă. Vom supune votului final propunerea comisiei, la şedinţa destinată acestui scop.

La pct.42: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Comisia juridică propune respingerea. Dacă iniţiatorii sunt. Nu sunt prezenţi.

Domnule secretar al Comisiei juridice, vă rog să vă motivaţi propunerea de respingere.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, analizând avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine această iniţiativă legislativă, a analizat în plenul comisiei şi propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la această propunere. Nu. O vom supune votului final în şedinţa destinată acestui scop.

La pct.43, Propunerea legislativă pentru completarea Anexei nr. 1 la Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Comisia juridică are propunere de respingere. Dacă iniţiatorii doresc să intervină. Nu.

Aveţi cuvântul, domnule Timiş, pentru a vă susţine propunerea comisiei.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Anexei nr.1 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, în vederea reînfiinţării Judecătoriei oraşului Drăgăneşti-Olt.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică a examinat această propunere legislativă. La lucrările comisiei a luat parte, în calitate de invitat, doamna Maria Mariţescu, director în Ministerul Justiţiei, care a adus la cunoştinţa membrilor faptul că Senatul a adoptat noul proiect de lege privind organizarea judiciară, acesta urmând să fie transmis spre dezbatere Camerei Deputaţilor.

Faţă de aceste considerente, membrii comisiei au opinat că prevederile din propunerea legislativă supusă dezbaterii ar trebui susţinute ca amendamente la noul proiect privind organizarea judiciară.

În consecinţă, membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi să propună Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. În funcţie de conţinut şi de obiect, această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. Vom supune propunerea votului final în ziua stabilită.

La pct.44, Propunerea legislativă pentru modificarea art.87 din Legea nr.92/1992.

Comisia juridică are o propunere de respingere. Dacă iniţiatorul doreşte. Domnul deputat Boc. Poftiţi. Vă rog să vă susţineţi propunerea.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă pe care o avem în vedere vizează modificarea art.87 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

După cum se poate observa , ea a fost depusă la Parlament în 23 aprilie 2003. În ce context a fost formulată această propunere legislativă? Era imediat după procedura desemnării de către Parlamentul României a noilor membri care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii. În condiţiile în care s-a constatat că procedura de desemnare a unor membri din Consiliul Superior al Magistraturii a fost profund politizată, datorită şi probabil unor inconsecvenţe legislative, am venit cu această propunere legislativă.

În ce constă modificarea pe care o propunem noi? Pornind de la textul actual al Legii de organizare judecătorească, text modificat succesiv prin mai multe ordonanţe de urgenţă şi legi, candidaţii pentru Consiliul Superior al Magistraturii, desemnaţi de către Adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, trebuie să fie validaţi de către Comisiile juridice ale Parlamentului.

Ce s-a întâmplat, în fapt? Au venit propunerile din partea judecătorilor, respectiv procurorilor, prin structurile lor, şi anume Adunările generale ale procurorilor, respectiv judecătorilor de la tribunale şi judecătorii, pe de o parte, de la curţile de ape, pe altă parte, de la Curtea Supemă de Justiţie, pe de altă parte, iar Comisiile juridice trebuiau să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile legale.

Ce înseamnă condiţie legală? Să fi avut un număr de ani vechime, 15 ani în cazul de faţă, să fi avut calificativul "foarte bine" şi să nu fie acuzat de fapte care să-l facă incompatibil cu calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În Comisiile juridice ale Parlamentului, mai multe persoane nominalizate de Curtea Supremă de Justiţie, de exemplu, sau de Adunarea judecătorilor de la tribunale, mai multe persoane nu au fost acceptate, fără nici un fel de motivaţie legală. Deci nu au fost acceptate, în sensul că nu li s-a explicat de ce nu sunt acceptate. Pur şi simplu prin votul secret au fost respinse acele persoane.

Pe bună dreptate, se pune întrebarea: cu ce drept poate Parlamentul, Comisia juridică să respingă un candidat propus de către Curtea Supremă de Justiţie dacă nu i se reproşează ceva. Singura explicaţie care rămâne este una că ea, acea explicaţie, este de natură politică. Nu este dorit din punct de vedere politic, din moment ce toate condiţiile legii sunt îndeplinite.

Pentru a curma în viitor astfel de practici, că o persoană desemnată de Adunarea generală a judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie sau de Adunarea generală a judecătorilor de la tribunale şi judecătorii să nu fie acceptată de către Parlament, pe motive politice, am propus prezenta propunere legislativă care, în esenţă, spune următoarele: Comisiile juridice, motivat, pot refuza înscrierea unui candidat pe lista candidaţilor, ce se supune în întregime la vot în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, numai în cazul în care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida, ori dacă i se pot reproşa fapte grave, care l-ar face nedemn cu funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu alte cuvinte, noi dorim să îngustăm posibilitatea influenţei politice în desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi să lăsăm acest Parlament al magistraţilor, care este Consiliul Superior al Magistraturii, să fie expresia voinţei într-adevăr a magistraţilor din România, şi nu rezultatul voinţei politice a politicienilor. Numai aşa putem să ne aşteptăm că în România vom avea o justiţie independentă, numai aşa putem să înlătură criticile din rapoartele de ţară, care ne spun mereu, mereu, că în România, justiţia nu este independentă. Păi, nu este independentă pentru că, exact de la vârful piramidei, influenţa politică se transmite pe aceste canale. Dacă nu curmăm aceste cordoane ombilicale, sunt puţine şanse să ne aşteptăm ca în teritoriu influenţele politice să se atenueze, să se diminueze sau chiar să dispară.

De aceea, între timp, îmi veţi spune - şi colegul meu îmi va răspunde - că există pe rolul Parlamentului, trecut de Senat şi aflat în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în fază finală, noul Proiect al Legii de organizare judecătorească.

Vreau să vă spun că nici această Lege de organizare judecătorească, noua lege de organizare judiciară, nu rezolvă, în acest sens, problema desemnării membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, care acum nu vor mai fi desemnaţi de Parlament în şedinţă comună, ci numai de către Senat.

Acest cordon ombilical rămâne. De aceea, având în vedere că această propunere legislativă se află în faţa dumneavoastră, dacă avem buna-credinţă că reforma sistemului judiciar trebuie să înceapă chiar de la vârful piramidei, haideţi să punem lucrurile în ordine, să respectăm voinţa magistraţilor, iar Parlamentul să valideze, aşa cum face orice for, adică să verifice numai dacă sunt îndeplinite condiţiile. Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, ne place sau nu ne place "X" sau "Y", el trebuie să fie membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Actualele reguli permit ministrului justiţiei şi majorităţii parlamentare, oricare ar fi ea, să facă selecţie, să nu-l accepte pe primul propus de judecători, pe al doilea propus de judecători, în ordinea voturilor, şi să-l ia pe al patrulea, pe al cincilea, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. N-a fost acceptat primul, n-a fost acceptat al doilea şi s-a dus, în ordinea descrescătoare, pe listă, până când s-a potrivit cu persoana care corespundea profilului majorităţii parlamentare sau a opţiunilor ministrului justiţiei. O asemenea soluţie nu mai poate fi acceptată şi - repet - aici vorbim deschis despre sistem: indiferent cine va fi la putere sau va veni la putere trebuie să ştie că în privinţa justiţiei nu poate interveni cu barda şi să facă selecţie politică, pentru a desemna membrii în Consiliul Superior al Magistraturii.

Iată motivele pentru care vă solicităm dumneavoastră să acceptaţi un prim pas spre o reformă adevărată a justiţiei şi cred că toate oficialităţile europene, de la Bruxelles până la Bucureşti, vor accepta şi vor înţelege că această măsură este pe calea accentuării reformei şi, în preajma deschiderii Capitolului "Justiţie şi afaceri interne" de negociere cu Uniunea Europeană, o asemenea măsură va fi salutară, ca o primă dovadă palpabilă, directă şi explicită, de luptă împotriva corupţiei şi de eliminare a influenţei politicului în actul de justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnule secretar, aveţi cuvântul, pentru a vă susţine propunerea de respingere.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Colegul meu, domnul Boc, ne-a dat un exemplu de discurs politic. Declaraţiile politice sunt marţi, dimineaţa.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, analizând această iniţiativă şi ţinând cont de faptul că în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi avem deja pe rol Proiectul Legii privind organizarea judiciară şi Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, precum şi de faptul că, de asemenea, se află în stadiu de finalizare, pentru a fi trimis la Parlament, Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, şi, totodată, ţinând cont că noi avem în faţă - Parlamentul -, la această oră, câteva proiecte de lege pentru armonizarea legislaţiei privind finalizarea Capit.XXIV, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, întrunită în plenul său, au hotărât respingerea acestei propuneri legislative.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să mai intervină?

Poftiţi. Domnul Cristian Dumitrescu şi apoi domnul Timiş.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Ar trebui să fim de-a dreptul onoraţi de faptul că, astăzi, prin acest amendament, aşa cum a spus antevorbitorul - iniţiatorul acestui amendament -, începe reforma justiţiei.

Datorită acestui amendament, apare o rază de soare care, în mod normal, va fi salutată de la Bruxelles prin toate capitalele occidentale şi va lumina, inclusiv la Bucureşti, justiţia din România, în procesul de reformă.

Sigur, nu am să intru pe fond asupra amendamentului în sine, pentru că este o discuţie care trebuie făcută mult mai larg şi prevăzând în această discuţie, sau având în vedere în această discuţie rolul Parlamentului în raportul care trebuie să existe între cele trei puteri ale statului.

Comisia, în sine, dacă este chemată să dea o astfel de rezolvare, are dreptul să facă acest lucru, dar nu formal, pentru că nu este un organ administrativ, ci este un organ al puterii legislative. Această formalitate de a consulta un dosar pentru a avea o poziţie vis-a-vis de legalitatea înscrisurilor respective nu cred că este de apanajul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dar nu sunt în temă cu acest aspect şi nici nu vreau să-l aduc în discuţie.

Mi se pare corect punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ca această problemă sau această posibilitate să fie discutată în contextul întregului pachet legislativ care se află în acest moment în dezbaterea Parlamentului, în diferite etape, pentru a fi modificată legislaţia în vigoare.

Nu sunt de acord şi nu mi se pare, din punct de vedere politic, normal ca, de fiecare dată când apucăm acest microfon şi vorbim despre reforma în justiţie, să spunem că nu s-a făcut nimic, că de-abia de acum încolo... Păi, însuşi amendamentul care se aduce la acest proiect de lege este o dovadă că în domeniul justiţiei se face o reformă fundamentală.

Vorbeşte domnul Boc, l-am nominalizat şi-i ofer posibilitatea să-mi dea drept la replică, despre acest Parlament, care este Consiliul Superior al Magistraturii, după care, practic, nu există nici un fel de reformă în justiţie, deşi, prin adoptarea acestei viziuni noi asupra justiţiei, se schimbă toată concepţia, toată credibilitatea şi se modernizează, în conformitate cu standardele europene, întregul proces din justiţie.

Deci, contradicţia în termeni este evidentă. Sunt curios să văd cum va argumenta această contradicţie în termeni, care este evidentă şi pe care n-o putem suporta la infinit de la acest microfon, numai pentru că ne agăţăm de el şi putem, în orice moment, de la înălţimea lui, să spunem, să invocăm şi să terfelim orice gest, numai din raţiuni politicianiste sau politice. Politice ...? În sfârşit, ... dumneavoastră, mă îndoiesc. Nu-i fac un proces de intenţie domnului coleg, dar, totuşi, măcar atunci când devine tautologic în exprimare, să încerce să se ... Pentru că, altfel, amendamentul, în ideea lui, - aceea de a da maximum de independenţă în ceea ce priveşte întregul proces de nominalizare a magistratului -, nu poate fi un lucru rău. Dar, să vedem cum îl facem. Prin raport? Nu, avem Comisiile pentru politică externă, care dau un aviz candidaţilor pentru posturile de ambasadori, în virtutea unui sistem. Acest aviz este consultativ, nu este un aviz care să fie ferm, să exprime ferm o poziţie de respingere. Este un aviz, de care ţine sau nu ţine cont Şeful statului. În acest înţeles să privim raporturile care există între Legislativ, între cele trei puteri în stat. Altfel, riscăm să facem tot timpul o astfel de dezbatere şi să aducem chiar iniţiative care pot fi la un moment dat benefice, în derizoriul unei dezbateri politice pe care n-o mai înţelege nimeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiş şi apoi domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă abţin în a face o apreciere politică asupra susţinerilor domnului deputat Boc, pentru că acest tip de aprecieri a fost făcut de către colegii mei şi eu mă opresc doar asupra unor chestiuni de fond privind amendamentul propus de domnul Boc.

Amendamentul domnului Boc scoate în evidenţă o preocupare constantă a domniei sale privind soarta Consiliului Superior al Magistraturii. Dar, dumnealui greşeşte foarte mult. Vorbind de Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind Parlamentul Justiţiei, vorbind de această instituţie ca de o instituţie autonomă, greşeşte, pentru că nu forma pe care o propune domnia sa este forma pe care trebuie s-o îmbrace procedura de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Domnia sa vine şi ne spune ca Parlamentul, care este o autoritate legiuitoare, să se supună pur şi simplu hotărârii Adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor din instanţele judecătoreşti. Greşit! Pentru că, în primul rând, suntem autoritate legiuitoare şi trebuie să verificăm aceste condiţii; în al doilea rând, suntem organismul reprezentativ al poporului român şi, de asemenea, trebuie să verificăm aceste condiţii şi, apoi, nu putem să lăsăm adunările judecătorilor şi procurorilor să verifice ele însele condiţiile şi criteriile pentru care şi-au propus oamenii. Cineva, o autoritate - şi în acest caz este Parlamentul -, trebuie să vină şi să verifice aceste condiţii, să vadă dacă sunt îndeplinite şi să fie de acord, sau nu, cu astfel de propuneri.

Propunerea pe care ne-o avansează domnul deputat Boc răstoarnă un sistem de gândire, un sistem juridic bine pus la punct, care nu are de-a face cu politica.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mărturisesc că nu aveam de gând să intervin la această dezbatere, dar intervenţia unor colegi ai noştri care s-au simţit lezaţi de această propunere legislativă a domnului deputat Boc m-a determinat să vin la microfon.

Aş vrea să vă spun că, sub nici o formă, această propunere - şi ceea ce spunea şi domnul Boc aici - nu are caracter politic şi nu are conţinutul unei declaraţii politice.

Dacă ne referim la numirea, sau alegerea să-i spunem, alegerea Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a făcut anul trecut, pot să susţin cu foarte multe argumente şi foarte clar că, de fapt, nu a fost o alegere, ci a fost o numire a judecătorilor şi procurorilor, fără să se ţină seama de voinţa adunărilor generale. Sigur că ajungerea la această formă de numire s-a făcut cu o anumită procedură specifică, să spun, în Parlamentul actual, prin care voinţa ministrului justiţiei, în speţă, în această cauză, se impune cu destulă uşurinţă, prin intermediul majorităţii parlamentare.

Din acest punct de vedere, cred, fără să politizăm sub nici o formă acest subiect, că propunerea este foarte bine venită şi trebuie susţinută.

Referitor la ideea că reforma în justiţie se face şi că facem o reformă structurală profundă în acest moment, cred că nu trebuie să mai susţinem noi acest lucru, din moment ce toate organismele europene sau toţi oamenii care se raportează la România în acest moment fac referire la lipsa reformei în justiţie, la cazurile şi situaţia generală a justiţiei din România.

Cred că ar trebui ca toţi colegii noştri să nu bagatelizeze, sau să nu transfere acest subiect, atât de uşor în latura politică şi a demagogiei - de fapt politice -, profitând de majoritatea şi de numărul mai mare al celor care ridică mâna.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, vrea şi domnul secretar Puiu Haşotti să vă susţină proiectul.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că aici nu vorbesc ca jurist, dar am două chestiuni la care vreau să mă refer foarte pe scurt.

Prima chestiune este aceea că în raportul comisiei s-a invocat, înainte de toate, faptul că Guvernul are de gând ... Şi încă o dată mi-am amintit că noi, Parlamentul, suntem o anexă a Guvernului, că noi, Parlamentul, suntem un oficiu, un ghişeu unde Guvernul îşi depune proiectele legislative. Mă întreb: de ce este mai important un proiect al Guvernului, decât o iniţiativă a unui parlamentar?

Al doilea lucru - şi-l constat cu tristeţe şi încă o dată spun că nu intru într-o dezbatere pe fond; este o chestiune strict politică - este că vehemenţa cu care a fost contrazis domnul Emil Boc de către un fost coleg de partid, pe mine m-a jenat. Dacă nu am putut să evităm această migrare politică care, din păcate, este atât de amplă, cel puţin să existe o cutumă ca foştii colegi de partid să nu fie atacaţi în maniera în care s-a întâmplat astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Boc.

Mi-aş permite să vă sugerez, totuşi, să faceţi un raport corect între un amendament la un articol şi să nu-l supradimensionaţi la reforma justiţiei, la combaterea corupţiei, la adopţiile internaţionale şi la rezolvarea tuturor problemelor.

Domnul Emil Boc:

Este subiectul adopţiilor, în sfârşit, în Parlament şi nu ştiu eu? Este, cumva? Ar fi chiar o plăcere şi chiar ar însemna o intrare în normalitate, dacă l-am discuta în Parlamentul României - acolo unde-i este locul. Şi poate-i sugeraţi şi domnului Adrian Năstase să vină şi să prezinte explicaţii aici, în faţa ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, discutăm orice problemă. Cu atât mai mult asta importantă, a reformei. Dar, haideţi, totuşi, să nu exagerăm. Dintr-un alineat oarecare, pe care-l propuneţi şi a cărei soluţie se regăseşte în bună parte în Legea de organizare judecătorească, cum ştiţi, acum îl luăm şi-l transformăm în pârghia lui Arhimede, cu care răstoarnă Pământul. Nu cred că vă avantajează şi v-aş ruga, cu toată colegialitatea, să vă gândiţi la acest lucru. Este un proiect, susţineţi-vi-l, dar nu să transformăm acest alineat în tema esenţială a dezbaterilor Parlamentului, din această sesiune.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dar la noi, în Partidul Democrat, când cineva ia cuvântul, nu i se spune: asta ai voie să spui, asta n-ai voie să spui. Spui ce gândeşti cu privire la un subiect. Iar cei care sunt în faţă, sunt în măsură să aprecieze; opinia publică ... Suntem într-un for public, într-un for de dezbatere.

Domnul Valer Dorneanu:

Cum ştiţi, vă respect mult şi din grijă faţă de cariera dumneavoastră didactică o fac.

Domnul Emil Boc:

Acolo are altcineva grijă s-o monitorizeze. Fiţi liniştit, domnule preşedinte, dar, oricum, apreciez grija dumneavoastră, domnule profesor. Şi, acolo, cărţile vorbesc, şi nu activitatea politică.

Domnule preşedinte,

În primul rând, unii colegi au făcut unele aprecieri pe care eu le iau ca atare, este un for unde dezbatem, dar, sub aspectul consistenţei lor, ele pot fi puse sub semnul întrebării.

Domnule Cristian Dumitrescu, este, după părerea mea, o greşeală impardonabilă - şi se susţine şi poate fi argumentată pe lipsa experienţei dumneavoastră în materie juridică şi, din acest punct de vedere, eu o înţeleg - de a asimila numirea ambasadorilor cu numirea magistraţilor; absolut lamentabil. Mă aşteptam, la un jurist de talia dumneavoastră, să nu amestece cele două componente. V-aş putea recomanda lucrarea lui Montesquieu "Spiritul legilor", la separaţia puterilor în stat. Ambasadorii ţin de Puterea executivă. Or, regula fundamentală a separaţiei puterilor în stat este că dacă între Legislativ şi Executiv pot exista mecanisme de echilibru şi control reciproc, în ceea ce priveşte Puterea judecătorească, trebuie să se definească printr-o singură dimensiune: independenţa acesteia.

Or, confuzia regretabilă pe care dumneavoastră o faceţi denotă că nu v-aţi aplecat suficient de mult asupra acestui subiect. Dar, niciodată nu este prea târziu.

În al doilea rând, le mulţumesc domnilor deputaţi Ştirbeţ şi Haşotti, pentru că au sesizat esenţa. Eu am depus această iniţiativă legislativă în aprilie 2003. A ni se invoca la infinit "va veni Guvernul, va face şi va drege" reprezintă nimic mai mult decât a accepta rolul de ghişeu de înregistrare a ordonanţelor de către Parlament. Asta înseamnă ceea ce ne propunem în continuare.

De asemenea, soluţia mea era una punctuală: de a rezolva o problemă pe care unii dintre noi ne prefacem că n-o vedem.

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, spuneaţi că eu vorbesc din amintiri despre reforma sistemului judiciar, că aceste lucruri nu se justifică. Uitaţi, este Comisia Europeană - "Raportul periodic privind progresele înregistrate de România pe calea aderării - 2003", traducere a Guvernului României; deci, nu este traducerea opoziţiei, a mea, sau a altcuiva. Da?

Vă invit să lecturaţi "Sistemul judiciar", la pag.20, unde vă citesc ce se spune cu privire la subiectul pe care-l discutăm: "Consiliul Superior al Magistraturii are atribuţii în materie de răspundere disciplinară, precum şi de promovare a magistraţilor. A fost introdusă o nouă procedură de selecţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, - pe care v-am precizat-o, prin Ordonanţa nr.20/2002 -, prin care un număr de judecători sunt selectaţi de către Corpul magistraţilor, după care Parlamentul urmează să-i valideze, cu toate că practica procesului de selecţie continuă să fie politizată" - o critică expresă din Raportul de ţară.

Oare, nu noi o spunem - opoziţia, am repetat-o, -, dar nici acest lucru nu-l credeţi? Practica selecţiei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii continuă să fie politizată. Ca să nu mai vorbesc de faptul că "independenţa sistemului juridic - se scrie în Raport - rămâne, încă, o sursă de preocupare şi de reformă". Nu mai amintim de amendamentul ...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, iertaţi-mă, dar propunerea dumneavoastră, ca judecătorii, magistraţii care să fie desemnaţi de către Comisiile juridice, care să poată fi determinante, asta nu înseamnă tot politizare?

Domnul Emil Boc:

Nu, domnule preşedinte, asta este diferenţa.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisiile juridice sunt tehnice, nu sunt alcătuite din politicieni, din parlamentari, să înţeleg de la dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Nici domnul Timiş ... se pare că n-a citit propunerea. De fapt, prin susţinerea dânsului, îmi dă dreptate. Şi cred că va ridica mâna în momentul când va fi votul final, pentru că eu propun exact ceea ce domnia sa a spus: noi să verificăm îndeplinirea, de către magistraţii propuşi, a condiţiilor prevăzute de lege. Asta cer eu în propunerea legislativă.

Domnul Ioan Timiş (din loja comisiei):

Nu numai îndeplinirea, ci să hotărâm asupra ...

Domnul Emil Boc:

Păi, dumneata cum hotărăşti, dacă nu analizezi pe baza unor criterii? Hotărăşti, aşa ...

Domnule Timiş, eu cer ca în acest moment, în acest moment, aşa cum s-a întâmplat, din nefericire, la selecţia anteriorului Consiliu Superior al Magistraturii - de exemplu, îmi amintesc că domnul Tiucă, de la Curtea Supremă de Justiţie, judecător propus, avea cel mai mare număr de voturi din cadrul membrilor Curţii Supreme; a venit în comisie, în comisiile reunite, toţi l-am lăudat frumos: ce frumos eşti, ce deştept eşti, câte cărţi aveţi publicate, titlul de doctor ...; la vot a căzut. Omului acela nu i-a spus nimeni: domnule, eşti respins, pentru că nu ai 15 ani vechime, pentru că nu ai calificativul "foarte bine", pentru că planează suspiciuni de corupţie asupra ta. Nimeni nu i-a spus.

Noi nu putem face selecţia magistraţilor pe criterii politice în Consiliul Superior. Trebuie să respectăm nişte criterii. Că, dacă nu le respectăm, atunci nu are rost să mai vorbim de statul de drept. Or, amendamentul depus tocmai asta urmăreşte: să limiteze arbitrariul politic în selecţia magistraţilor. Noi să fim riguroşi, competenţi, avem criterii pe care le punem în lege, putem adăuga, dacă sunt insuficiente. Dar să putem judeca numai în baza acestor criterii şi argumentat. Şi aşa s-a întâmplat cu al doilea judecător de la Curtea Supremă - a fost respins; aşa s-a întâmplat cu un judecător de la tribunale - a fost respins. Nu vreau să intru aici în detalii. Cazul Andreea Ciucă poate avea o pornire din selecţia magistraţilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Ea a fost propusă de către Adunarea judecătorilor de la tribunale şi judecătorii. A fost respinsă, după care s-a cerut urmărirea penală. Procesul este pe rol, în curs, şi nu mă pronunţ. Am dat doar un exemplu cu privire la ceea ce se poate întâmpla.

Deci, ori venim şi spunem: aceste lucruri trebuie să fie respectate de către toţi, criteriile trebuie să fie avute în vedere la selecţie, că atunci nu mai este selecţie, este pur şi simplu luarea omului din instanţa de unde activează şi punerea lui în Consiliul Superior. Nu are rost să mai trecem prin Parlament. Lăsăm acest drept majorităţii parlamentare, o face preşedintele partidului majoritar prin dispoziţie şi spune aşa: sunt membri în Consiliul Superior al Magistraturii... N-are rost să mai venim în Parlament, în comisii, şi să dezbatem, din moment ce nu ţinem cont de nici un criteriu şi de nici un alt aspect.

Deci, iată argumentele pentru care amendamentul meu nu spune altceva decât că această desemnare trebuie să ţină cont de criterii şi de nimic altceva. Şi, cu acest lucru, cred că nu puteţi fi împotrivă. Trebuie, dacă suntem de bună-credinţă, să acceptăm un asemenea amendament.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru numele lui Dumnezeu, discutăm de două ore despre un text despre care nu are nici o oportunitate discuţia. Textul respectiv din lege a fost abrogat. Urmează un nou Proiect de Lege pentru organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, care acesta va stabili lucrurile - şi domnul Boc ştie foarte bine acest lucru - şi discutăm numai ca să-i dăm posibilitatea domnului Boc să vorbească.

O rog pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea să arate exact care este textul legii care va reglementa acest lucru.

Doamna Cristina Tarcea:

Eu ştiu că întotdeauna problema justiţiei şi a reformei în justiţie a fost un motiv copios de discurs, inclusiv politic, - culmea! - atunci când vorbim de justiţie.

Dar nu am să cad în această capcană şi am să prezint lucrurile din punct de vedere strict tehnic. Lăsând la o parte fondul propunerii legislative, propunerea aceasta, dacă va fi adoptată, este o lege moartă din momentul adoptării ei, pentru că, la ora actuală, Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează în mod legal, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind în vigoare.

Sigur că da, în urma modificărilor constituţionale, este necesar să se reglementeze statutul Consiliului Superior al Magistraturii printr-o nouă lege, pentru că Constituţia prevede reglementări de substanţă. Acea lege este în curs de finalizare în cadrul Ministerului Justiţiei, dar, până în momentul în care acea lege va intra în vigoare, mandatul actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este legal şi nu vor mai avea loc nici un fel de alegeri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a putea fi aplicată această propunere legislativă. Şi, oricum, Legea nr.92/1992 este abrogată prin cele două proiecte de lege care sperăm cât de curând să intre în vigoare, proiectele de Lege privind statutul magistraţilor - deocamdată, este în vigoare, sigur că da. Dar, repet, asemenea propunere legislativă, cu toată consideraţia pentru domnul deputat, am înţeles că într-adevăr este depusă cu mult timp înainte, vine prea târziu şi este o lege moartă de la început.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş doreşte să intervină.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu am venit să vă mărturisesc că-mi place foarte mult Shakespeare: "Mult zgomot pentru nimic".

Refuz şi eu argumentul că existenţa unui proiect iniţiat de Guvern exclude votarea unei modificări la o lege ce este în vigoare. Dar, în asemenea condiţii, scopurile propuse de domnul deputat Boc, generoase pentru presă, pentru că a făcut apel şi la opinia publică, nu-şi găsesc finalitatea în propunere, din două considerente: a spune că prin aceasta se înlătură caracterul politic al votului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este o absurditate, raportată la activitatea Parlamentului, care este activitate politică. Dacă vreţi ca Parlamentul să nu mai desfăşoare o activitate politică, atunci să facem un club de discuţii, nu altceva. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi reflectă ponderea politică a Camerei Deputaţilor, şi eu, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, totdeauna îmi exprim un vot politic.

În al doilea rând, totdeauna m-am exprimat, chiar în una din primele şedinţe ale acestei legislaturi când s-a pus problema modificării Regulamentului Camerei, cu privire la orice formă de îngrădire a opiniei pe care şi-o exprimă un deputat.

Domnul deputat Boc încearcă să stabilească nişte criterii după care membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi deputaţi trebuie să se exprime, ceea ce este în contradicţie flagrantă cu dreptul nostru la orice fel de opinie, motivată sau nu, este în contradicţie flagrantă cu răspunderea pe care o avem faţă de alegătorii noştri şi vrea să ne transforme, probabil după chipul şi înfăţişarea sa, în nişte simpli funcţionari de percepţie de provincie care să completeze nişte căsuţe şi nişte tabele.

De aceea mă pronunţ împotriva acestei propuneri.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc este maestru în a transforma rânduri, cât este amendamentul dumnealui, în dezbateri de 3 ore. Vorba marelui Shakespeare, ca să nu invoc aici un nume, care, pe urmă, să vină la microfon să ceară dreptul la replică, "mult zgomot pentru nimic".

Domnul Emil Boc:

Cred că fără să vreţi aţi spus exact fraza care defineşte reforma sistemului judiciar din România făcută în aceşti ultimi 3 ani. Mult zgomot fără nimic. Aţi spus exact ceea ce se întâmplă. Asta este realitatea.

Este regretabil că domnul Bolcaş, un cunoscut şi rafinat avocat, trebuie să o recunoaştem, n-o spun eu, recunosc foarte mulţi alţii, utilizând subterfugii juridice, filozofice şi logice, încearcă să deplaseze centrul discuţiei într-o cu totul şi cu totul altă direcţie. Este explicabilă această evoluţie, această încremenire în proiect a domnului Bolcaş, în condiţiile în care domnia sa pune semnul egalităţii între membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care dezbat şi-şi expun un punct de părere, între dezbaterile politice din plen şi nişte criterii legale existente în lege pe care nici domnia sa nu le-a citit.

Vă recomand cu toată prietenia şi colegialitatea, domnule deputat Bolcaş, vă vedeţi că în lege există criterii pe baza cărora să fie selectaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Dar, dumneavoastră spuneţi că nu vă interesează, probabil că nu vă interesează, probabil că dacă PRM-ul va ajunge la putere, nici măcar prin Parlament nu va mai trece cu aceşti membri şi va da direct prin dispoziţie, pentru că totul e politic în această ţară. Totul e politic. De la administraţie la justiţie, la orice, nu, domnule Bolcaş?

Într-un stat de drept, nu totul este politic. Într-un stat de drept justiţia este independentă şi ferită de ingerinţele politice. Dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană, putem intra numai cu asemenea mentalitate. Nu cu mentalitatea pe care nu ştiu de unde o aveţi dumneavoastră, nu ştiu, deşi pot ghici că totul trebuie să fie politic.

Ei, domnule Bolcaş, nu totul trebuie să fie politic într-un stat de drept. Există domenii şi mă refer aici la sistemul judiciar, unde politicul trebuie să fie limitat de reguli, că altfel de la democraţie la dictatură nu e decât un singur pas. Sistemul confuziei puterilor, confuziunii puterilor în expresia lui Montesquieu...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

totuşi, nu puteţi să păstraţi măcar aparenţele de echilibru şi de însemnătate reală a lucrurilor? Mai rămâne să veniţi să vorbiţi şi despre NATO şi de pacea mondială aici.

Domnul Emil Boc:

Sunt aprecierile unui om provincial şi daţi-mi voie să le spun, aşa sunt, nu am ce face.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi o propunere legislativă. Vă rog eu frumos referiţi-vă la ea. Lăsaţi Uniunea Europeană, lăsaţi NATO, o să veniţi şi cu ONU acum în sprijinul argumentării.

Domnul Emil Boc:

Aveţi vreo propunere despre NATO şi nu ştiu eu? Nu am discutat nici despre NATO, nici despre ONU, discut despre un raport al comisiei europene pe care dumneavoastră l-aţi editat, traducând raportul comisiei europene.

Din acest punct de vedere, domnul preşedinte a reuşit să facă ceea ce şi-a propus: să îmi distrugă firul logic pe care doream să-l duc până la capăt, dar concluzionez. Această propunere legislativă a fost de bună-credinţă. Nu eu sunt vinovat că ea ajunge pe rolul Parlamentului aproape la un an de la depunerea ei. Nu eu sunt vinovat că până în momentul de faţă Ministerul Justiţiei nu a depus în termen pentru a trece prin Parlament noile proiecte de lege de organizare judiciară. Ce garanţii avem că acele proiecte vor trece? Deocamdată suntem în faţa unui proiect pe care îl discutăm în Parlament. Şi oricum soluţiile ministerului, din dezbaterile publice pe care le-am observat, nu vin să se plieze exact pe ceea ce am propus în această soluţie.

Deci, rămân la concluzia că politica este politică şi justiţia e justiţie. În desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să limităm cât se poate de mult influenţa politică şi ea trebuie să fie circumscrisă prin lege şi nu prin arbitrariul majorităţii parlamentare trecătoare, care este la un moment dat. Acei magistraţi sunt pe 6 ani acolo, nu sunt pe 4 ani de aici înainte. Sunt pe 6 ani viitorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Vor fi transpolitic, transmajoritate parlamentară. Dacă ei vor fi numiţi pe criterii politice, imaginaţi-vă ce va fi. Toate puterile vor veni şi vor acuza. Eu te-am pus, eu te omor, îmi răspunzi mie politic. Asta se va întâmpla. Dacă îi numim pe criterii politice.

De aceea s-a pus un mandat de 6 ani, tocmai pentru a nu plana nici un fel de suspiciune politică asupra lor, iar noi venim aici şi spunem, ştiţi nu ne interesează criterii, eu votez politic în Parlamentul României. Votul este politic, dar unul conştient.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bolcaş, aveţi dreptul la replică. V-aş ruga însă să nu-i mai pronunţaţi numele domnului Boc, pentru că până la urmă o să încheiem şedinţa de astăzi mâine, ceea ce şi urmăreşte domnul Boc, de fapt.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. nu merită nici o replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

De fapt, a cam spus domnul deputat Bolcaş ce era de spus în legătură cu forma fără fond. Acest tip speculativ de a se agăţa de un cuvânt şi pe urmă a spune, a da doct lecţii, domnule Boc, este infantil. Este infantil şi dacă vârsta într-un fel ar putea să vă scuze, totuşi sunteţi de 3 ani în aceste bănci ale Parlamentului şi aţi putea să înţelegeţi un pic din mecanismele acestei instituţii care, datorită unor discursuri ca ale dumneavoastră, au reuşit să devină, din păcate, una din instituţiile cele mai blamate de către publicul românesc. Asta este, asta este situaţia.

Da, domnule coleg, sunt de 12 ani în Parlamentul României şi am să răspund că, de fapt, pentru domnul deputat Haşotti am venit la microfon.

Domnule deputat, am multe păcate şi cine nu are păcate poate să fie acuzat că e un fariseu, dar faţă de unele comportamente publice ale mele, nu am nici un fel de emoţie în ceea ce mă priveşte că m-am comportat normal. Nu m-aţi auzit pe mine de la acest microfon, în virtutea faptului că am fost într-o fostă guvernare şi nu am spus atunci nişte lucruri, care ar fi trebuit să le spun sau dacă le-am spus, nu s-au auzit şi nu am putut, deşi aveam o anumită poziţie, să le influenţez, nu am atacat acele lucruri sau acele situaţii.

Dar asta nu înseamnă că eu, ca om politic, nu pot şi nu am dreptul la ceea ce se apără cu atâta vehemenţă în Parlamentul acesta, dreptul la opinie. Şi vreau să vă spun că nu pot să stau impasibil şi cu totul neinteresat în această bancă, în momentul când în mod constant de la această tribună se proliferează tot felul, vă rog să mă scuzaţi, nu am folosit în cei 12 ani aşa des acest cuvânt, de inepţii.

Domnule Boc, aţi venit adineauri şi aţi dat ca şi contraargument, nu poţi să spui orice de la acest microfon, că se prevăd în lege criterii cu privire la alegerea magistraţilor. Păi, sigur, dar nu pentru Parlament, ci pentru chiar consiliul în sine. Şi dumneavoastră aţi interpretat: vedeţi, Parlamentul are criterii! Domnule, nu se poate, unde suntem, domnule?

Domnule coleg, poate o să aveţi curiozitatea să vă uitaţi în... vorbiţi de cărţi, domnilor, să vă citim cărţile, domnule, şi asta vreţi să ne obligaţi să facem? Ei, nu se poate aşa ceva.

Domnul Emil Boc:

Luaţi lecţii de morală de la clasici.

Eşti traseist politic, domnule!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule Boc, eşti infantil, domnule. Cum să fiu eu un traseist politic, că am fost singurul dintr-un anumit partid care am stat alături de preşedinte şi nu l-am trădat. E o ruşine ce spui, domnule.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu refuz să mai particip la o şedinţă în care din nimic am făcut un obiect de o asemenea tensiune de dezbatere. Daţi-mi voie...(Vociferări în sală.) Nu, daţi-mi voie să închid şedinţa de astăzi.

Stimaţi colegi,

Chiar vreţi să transformăm şedinţa aceasta în... cred că nici domnul Boc n-a urmărit acest lucru.

Poftiţi, sunt convins că veţi aduce o notă de calitate şi de substanţă acestei lungi dezbateri.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, într-adevăr, voi aduce o claritate în dezbateri.

am să spun, în primul rând, - "Qui s'escuse, s'accuse", pentru că ştiu că există un important vorbitor de limbă franceză aici. Dar, uitaţi, vă spuneam înainte despre atitudinea Guvernului. Doamna secretar de stat nici măcar n-a avut decenţa să stea până la sfârşitul dezbaterilor noastre. De ce acest lucru nu este observat de distinşii colegi de la Putere?

În al doilea rând, doamna secretar de stat vine aici în Parlament şi spune că o lege este moartă. Fără să fie membru al Parlamentului...

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi spus de propunere, stimate coleg.

Domnul Puiu Haşotti:

Nu, lăsaţi-mă că mai am încă o frază şi am terminat. Deci doamna secretar de stat poate aprecia că o lege este moartă sau nu, la domnia sa la minister, nu aici în Parlament. Aici, în Parlament, noi apreciem dacă este o lege moartă sau nu. Este încă o dată şi încă o dovadă că Guvernul ne tratează într-o manieră incalificabilă care nu este compatibilă cu sistemul democratic.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu ştiu cum ne tratăm noi pe noi, stimaţi colegi, pentru că atunci când este vorba de o dezbatere cu o lege importantă, cu soluţii contradictorii, cu elemente de mare substanţă, nu luaţi cuvântul şi aici v-aţi învolburat toţi şi au dat apele afară din Parlament.

Daţi-mi voie să închei şedinţa de astăzi, nu înainte de a vă anunţa că respingerea o să o supunem la vot în şedinţa destinată votului final. Au avut loc dezbateri cu propunerea comisiei de respingere a acestei iniţiative.

Vă anunţ că se află la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vedere sesizării de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale, Legea pentru înfiinţarea comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, judeţul Covasna şi Legea pentru aderarea României la Protocolul împotriva fabricării şi traficului ilegale de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adoptat la New York la 31 mai 2001 adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000.

Vă mulţumesc şi vă doresc o activitate mult mai rodnică în teritoriu decât am avut noi astăzi în şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.30.