|
|
Doamna Gabriela Victoria Anghelache: Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă rog să îmi permiteţi ca, în puţine cuvinte, să fac o sinteză asupra realizărilor pieţei de capital din România în anul 2002 şi, bineînţeles, asupra activităţii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Anul 2002 a fost primul an în care piaţa valorilor mobiliare a cunoscut, prin indicatorii ei, o creştere importantă, mai ales în cel de al doilea semestru, şi anume după ce au intrat în vigoare legile actuale, care guvernează piaţa de capital. Această creştere a indicatorilor s-a evidenţiat atât la nivelul Bursei de Valori Bucureşti cât şi al pieţei RASDAQ. Indicii bursieri, pentru prima dată, în anul 2002, au atins nivelul de referinţă de 1.000 de puncte de indice, au depăşit acest nivel, s-au înscris pe un trend ascendent, trend care continuă şi astăzi. Piaţa valorilor mobiliare a început să se dezvolte prin faptul că, în 2002, a fost introdus un nou produs la Bursa de Valori Bucureşti, şi anume, obligaţiunile municipale. Au fost 8 emisiuni de obligaţiuni municipale, lucru care a revigorat piaţa, iar, ulterior, sigur că aceste tranzacţii au început să se dezvolte. Referitor la indicatorii care vizează piaţa fondurilor de investiţii, în acel an pe care îl analizăm prin rezultate astăzi, au existat 23 de fonduri deschise de investiţii, administrate în mod corespunzător de către societăţile de administrare, controlate şi supravegheate permanent, pentru a asigura, atât creşterea activului net al acestor fonduri, cât şi eliminarea riscurilor. Referitor la activitatea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în anul pentru care prezentăm raportul, această activitate poate să fie prezentată succint prin următoarele. În primul rând a fost elaborată şi s-a aprobat legislaţia, aşa cum am spus, care cuprinde 4 legi, ce guvernează piaţa valorilor mobiliare, legi care au fost apoi dezvoltate prin reglementări ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi, bineînţeles, urmărite în aplicarea lor. Repet, aplicarea legislaţiei actuale a însemnat foarte mult pentru dezvoltarea pieţei. Ea a adus un plus de supraveghere şi a adus, totodată, un plus în ceea ce priveşte autorizarea intermediarilor, în ceea ce priveşte dezvoltarea produselor pe piaţă şi, respectiv, a tranzacţiilor. Un obiectiv important care a fost urmărit şi a fost, bineînţeles, şi realizat, s-a concretizat, în anul 2002, în accentuarea supravegherii pieţei, atât din punctul de vedere al raportărilor care sunt transmise în mod periodic, cât şi prin investigaţii şi controale. Prin aceasta, sigur că toţi actorii pieţei de capital au căutat să respecte reglementările şi, prin activitatea lor, să contribuie la realizarea unor creşteri ale indicatorilor proprii. Tot în anul 2002, s-a demarat un program PHARE pentru întărirea cadrului de reglementare pentru piaţă şi pentru creşterea capacităţii administrative a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a început un program, în cooperare cu Comisia din Italia, prin intermediul unei convenţii de tuning, care s-a finalizat cu un an mai târziu şi care îşi produce roadele astăzi. În ceea ce priveşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisia se finanţează din venituri proprii. În 2002, am avut o situaţie financiară foarte bună, pentru că veniturile au fost depăşite cu 54%, tocmai datorită intrării în vigoare a legislaţiei şi a dezvoltării indicatorilor pieţei valorilor mobiliare. Nu am să intru în detaliu în ceea ce priveşte sursele de venit, ele sunt prevăzute în legea care reprezintă Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, cotele prevăzute în lege au fost prevăzute în limite maxime, iar noi am operat anumite diminuări pentru unele cote, în ideea de a impulsiona tranzacţiile de piaţă. Veniturile care au contribuit în mod deosebit la aceste rezultate financiare favorabile au fost cele din ofertele publice de cumpărare şi de preluare, dar şi veniturile din tranzacţiile derulate la bursă. Au existat şi câteva surse de venit la care nu am reuşit să ne încadrăm în bugetul aprobat, în sensul că în execuţie nu s-au atins sumele prevăzute prin buget. Şi anume, la ofertele publice de vânzare, la veniturile din plasament privat (pentru că această formă de emisiune prin plasament privat nu a mai fost inclusă în noua legislaţie), precum şi la postul alte venituri, post la care noi prevăzusem o anumită cotă din amenzile pe care le aplicăm şi, datorită intrării în vigoare a Legii nr. 315, prin care se aproba Ordonanţa nr. 30, toate veniturile din amenzi sunt preluate la bugetul de stat, deci, nici aici nu am avut realizarea la nivelul bugetului aprobat. La execuţia cheltuielilor, pe total, acestea au fost realizate în proporţie de aproape 70%, faţă de bugetul aprobat: cheltuielile de personal - am avut economii de 33%, iar în cadrul acestora, la cheltuielile cu salariile, economii de 10%; de asemenea, cheltuielile materiale au fost cu economicitate efectuate şi aici avem economii; iar la cheltuielile de capital, gradul de realizare a fost de numai 54%, deoarece se prevăzuseră investiţii pentru o nouă arhitectură a reţelei informatice a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, dar, prin intermediul Programului PHARE, am primit o finanţare în acest scop, deci, investiţiile respective au fost efectuate din alte surse, motiv pentru care la acest capitol de cheltuieli nu am atins nivelul prevăzut. Cam aceasta este situaţia, bugetul s-a încheiat cu execedent, noi căutăm să reportăm şi să sporim excedentul de la un an la altul, pentru a rezolva odată pentru totdeauna problema sediului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Chiar în aceste zile suntem în mare dificultate, pentru că proprietarul doreşte să vândă clădirea pe care noi am închiriat-o. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi Comisia economică din Senat şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor au analizat raportul anual de activitate, raportul anual de audit financiar şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2002, depuse de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, spre analiză, în conformitate cu prevederile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobată prin Legea nr. 514/12.07.2002. Raportul face referire la activitatea de reglementare a pieţei, performanţele pieţei valorilor mobiliare, autorizarea operaţiunilor financiare ale societăţilor comerciale pe piaţa valorilor mobiliare, supravegherea pieţei valorilor mobiliare, rolul pieţei, raportul anual de audit şi contul de execuţie bugetară. Având în vedere că raportul a fost distribuit într-un timp suficient pentru a fi studiat de către toţi colegii noştri, vă rog să-mi permiteţi să dau citire doar concluziilor pe care comisiile noastre le prezintă în finalul acestuia. Deci, comisiile permanente ale celor două Camere, în urma analizei raportului anual de activitate al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, raportului anual de audit financiar şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, formulează următoarele propuneri, pe care le supune atenţiei dumneavoastră: - Emiterea în totalitate a reglementărilor, conform Legii 512/12.07.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, a Legii nr. 525/17.07.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, a Legii nr. 513/12.07.2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare.
- Includerea şi prezentarea în raportul anual al comisiei a unei informări privind activitatea burselor de mărfuri şi stadiul autorizării acestora.
- Comunicarea activităţii asociaţiilor profesionale autorizate, a agenţilor, instituţiilor sau organismelor pieţei reglementate, cărora CNVM le-a delegat una sau mai multe din prerogativele învestite prin lege.
- Transmiterea activităţii consultanţilor de plasament.
- Analizarea activităţii fondurilor cu capital de risc.
- Respectarea actelor normative în ceea ce priveşte înfiinţarea Fondului de Compensare a Investiţiilor conform art. 141 din Legea nr. 525/17.07.2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 28/2002, care prevede că în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare va stabili prin regulament norme de organizare şi funcţionare a Fondului, va numi consiliul de administraţie şi va stabili modul de acoperire a cheltuielilor curente.
- Prezentarea modului de compensare a investitorilor, în condiţiile în care Fondul de Compensare a Investitorilor nu s-a înfiinţat nici până în prezent şi nu s-au respectat obligaţiile de contribuţie la Fond.
- Soluţionarea propunerilor comisiilor permanente ale Parlamentului referitoare la raportul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi comunicarea acestora.
În baza Regulamentului de funcţionare al celor două Camere, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor şi Comisia economică din Senat, precum şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului, spre dezbatere, raportul de activitate pe anul 2002 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Minică Boajă: Raportul asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi a României pe anul 2001. Curtea de Conturi a României este, potrivit legii, instituţia supremă de control financiar ulterior extern şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din legea sa de organizare şi funcţionare, îşi întocmeşte buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, modificată prin Legea nr. 77/2000, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, instituită prin Hotărârea Parlamentului nr. 19/iunie 2003, a procedat la efectuarea controlului execuţiei bugetare a Curţii de Conturi pe anul 2000, constatând următoarele: Prin Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 Anexa 3/07 a Curţii de Conturi, acesteia i-a fost aprobat un volum total de credite bugetare în sumă de 426 de mii de miliarde de lei, a cărui detaliere pe tipuri de cheltuieli este redată astfel: cheltuieli curente - 412 mii de miliarde; cheltuieli de personal - 376 de mii de miliarde; cheltuieli materiale de servicii - 31 mii de miliarde; transferuri - 4 mii de miliarde; contribuţie la programele realizate cu finanţare internaţională - 4 mii de miliarde; cheltuieli de capital - 14 mii miliarde. În baza Ordonanţei Guvernului nr. 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2001, prevederile bugetare aprobate Curţii de Conturi a României prin Legea bugetului de stat nr. 216/2001 au rămas aceleaşi pe total, modificările intervenite operându-se în interiorul bugetului. Din analiza datelor prezentate mai sus rezultă că în decursul anului 2001, cu ocazia rectificării bugetului de stat, bugetul Curţii de Conturi a suferit corecţii la nivelul elementelor de cheltuieli, după cum urmează: cheltuieli de personal - 17 mii de miliarde; transferuri - 4 mii de miliarde; cheltuieli materiale - 2 mii de miliarde; cheltuieli de capital - 14 mii de miliarde. Creditele bugetare utilizate pentru cheltuieli de personal, salarii, contribuţii s-au încadrat la nivelul a 92,83 faţă de creditele definitive. Referitor la respectarea normelor legale privind structura contului de execuţie întocmit de Curtea de Conturi a României pentru activitatea anului financiar 2001, s-a reţinut că acesta a fost prezentat potrivit structurii prevăzute la art. 43 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice. Organizarea şi conducerea evidenţei operative şi contabile a respectat întocmai prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, în concordanţă cu planul de conturi pentru instituţiile publice, iar graficul privind circuitul documentelor justificative a fost întocmit în conformitate cu pct. 6 din Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor comune privind activitatea financiar-contabilă aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 426/1998. Se reţine faptul că datele înscrise în contul de execuţie concordă cu cele înscrise în evidenţa contabilă, respectând astfel modul de utilizare a creditelor bugetare definitive. Efectuarea inventarierii la termenul prevăzut de lege şi valorificarea rezultatelor acesteia s-a făcut întocmai, în baza Ordinului nr. 749/2000 emis de ordonatorul de credite în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991. Din punct de vedere organizatoric, măsurile luate pentru efectuarea inventarierii răspund cerinţelor Legii contabilităţii. Rezultatele inventarierii au fost stabilite în funcţie de stocurile şi soldurile scriptice, confirmate de compartimentul de contabilitate. Faţă de cele prezentate, se poate concluziona că datele înscrise în situaţiile financiare anuale, bilanţ şi cont de execuţie, reflectă fidel şi real situaţia patrimonială a instituţiei şi modul de cheltuire a fondurilor alocate. Angajarea, plata şi înregistrarea cheltuielilor s-a făcut conform reglementărilor legale şi în concordanţă cu prevederile legii bugetare. În conformitate cu cele menţionate în cuprinsul prezentului raport, apreciem că execuţia bugetară a Curţii de Conturi a României este în concordanţă cu reglementările legale în materie şi poate fi supusă aprobării Parlamentului, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 94/1992 republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2000. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Antonie Iorgovan: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi parlamentari, Secretarul general al Camerei Deputaţilor ne-a adresat, Birourilor permanente, un memorandum intern, în legătură cu necesitatea modificării şi completării anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 29/1994, care are ca obiect organizaţiile internaţionale la care participă Parlamentul României. În motivarea acestui proiect de hotărâre se susţin următoarele (vă rog să-mi permiteţi să vă reţin atenţia): 1. În cadrul Programului anual al activităţilor de relaţii externe al Parlamentului României sunt prevăzute reuniuni anuale ale Adunării Generale a Asociaţiei Secretarilor Generali ai Parlamentelor Francofone. Secretarul general al Camerei Deputaţilor face parte din biroul permanent al asociaţiei, fiind ales în anul 2002, în funcţia de secretar trezorier. Cu ocazia participării la aceste reuniuni, se efectuează şi plata cotizaţiei care revine Camerei Deputaţilor, în sumă de 30 de euro. 2. Ca urmare a aderării României la NATO, Parlamentul României a devenit membru cu drepturi depline al Adunării Parlamentare a NATO. Acest lucru implică şi plata cotizaţiei corespunzătoare, care, pentru anul 2004, este în sumă de 26.087 euro. În vederea creării bazei legale pentru plata acestor cotizaţii internaţionale, se propune modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Parlamentului nr. 29/1994, în sensul: modificarea poziţiei "Adunarea Atlanticului de Nord" în "Adunarea Parlamentară NATO", respectiv, introducerea în lista anexă privind organizaţiile internaţionale a unei noi poziţii, care să fie denumită, citez: "Asociaţia Secretarilor Generali ai Parlamentelor Francofone". Cu această motivare, există proiectul de hotărâre, pe care domniile voastre l-aţi primit la intrarea în sală. Mulţumesc pentru atenţie.
|
|
