Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să vă luaţi locurile în bancă pentru a putea începe şedinţa de astăzi. Am plăcerea ca, înainte de a declara deschisă şedinţa, să vă anunţ că unul din colegii noştri, domnul Puiu Haşotti, împlineşte astăzi 51 de ani. Vă rog să-i transmitem "La mulţi ani!" (Aplauze.) şi să avem o şedinţă scurtă pentru a putea merge la petrecere, pentru că în ultimul timp a postit, a mâncat numai mazăre. (Amuzament în sală.)

Cu aceste precizări, declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, anunţându-vă că, din 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa doar 266, de fapt mulţi, nu "doar". Sunt absenţi 79, 15 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, doresc să vă informez că, în conformitate cu prevederile Legii 42/15 martie 2004, preşedintele României ne informează despre faptul că a aprobat, potrivit legii, participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, participarea României la forţa de răspuns a NATO cu structurile militare şi efectivele propuse de primul-ministru al Guvernului, după cum urmează:

1. Oferta României compusă din personal de stat major, o subunitate de decontaminare NBC şi trei grupuri de informaţii militare, a fost acceptată de Comandamentul pentru Operaţii din Europa (SACO), aceste forţe urmând să fie pregătite prin exerciţii în comun cu structuri similare din alte state, inclusiv în afara teritoriului naţional, pe baza planurilor transmise de comandament, astfel încât, începând cu 1 iulie 2004, să fie în măsură ca, la ordin, să participe la îndeplinirea unor misiuni NATO.
2. De asemenea, preşedintele României a aprobat participarea României la Comandamentele forţei multinaţionale din Irak şi Afganistan cu efectivele propuse de primul-ministru al Guvernului.

Participarea României se concretizează în personal de stat major în domeniile operaţii şi logistică, respectiv doi ofiţeri şi doi subofiţeri în Comandamentul forţei multinaţionale din Afganistan şi patru ofiţeri în Comandamentul forţei multinaţionale din Irak, în măsură să se prezinte la misiune, începând cu 30 iunie 2004. Procedura informării Parlamentului de către preşedintele României este prevăzută în art.7 din Legea 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara statului român şi ea va fi comunicată şi Senatului.

Tot înainte de a începe procedura dezbaterilor parlamentare de pe ordinea de zi de astăzi, vă informez că domnul deputat Acsinte Gaspar, din Circumscripţia electorală 40 Vâlcea din partea Partidului Social Democrat, îşi dă demisia din calitatea de deputat, ca urmare a numirii domniei sale în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, începând cu data de 8 iunie 2004.

Vă informez, de asemenea, că la Biroul permanent al Camerei au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, primit de la Guvern.

A fost sesizată Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în fond, iar pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

raportul urmează a fi depus pe 17 iunie.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauzele civile, semnat la Bucureşti la 30 ianuarie 2002, primit de la Guvern.

În fond, a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz: Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 23 iunie.

Cameră decizională: Senatul.

Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Grădina, judeţul Constanţa, iniţiată de domnii deputaţi Tudor Baltă, Liana Naum, Ştefan Giuglea, Marian Motoc, Aurel Daraban, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 iunie.

Cameră decizională: Senatul.

Proiectul de Lege privind piaţa de capital, adoptat de Senat în şedinţa din data de 8 iunie.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 iunie.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Primul proiect de act normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este de fapt un raport al Comisiei de mediere la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/96 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Aveţi raportul, vă rog să-l urmăriţi cu atenţie. (Domnii deputaţi Alexandru Sassu, Mihai Mălaimare, Márton Árpád Ferenc şi Niculae Napoleon Antonescu se consultă la prezidiu cu domnul preşedinte Dorneanu.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să amânăm puţin acest raport, pentru că se pare că ar exista câteva dispoziţii care sunt interpretabile din punct de vedere al armonizării legislaţiei cu acquis-ul comunitar.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pe aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/95 pentru organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat.

La pct.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.2, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.3, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.4, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.5, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei consulare între România şi Federaţia Rusă, semnată la Moscova la 4 iulie 2003. Din partea iniţiatorului cine prezintă proiectul? Poftiţi!

Domnul Teodor Bobiş (secretar de stat, :

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia consulară între România şi Federaţia Rusă a fost semnată la Moscova la 4 iulie 2003. Convenţia conţine prevederi ce corespund atât legislaţiei şi practicii convenţionale române, cât şi normelor şi principiilor de drept internaţional în materie consulară. Dispoziţiile acestei Convenţii respectă, de asemenea, prevederile Convenţiei multilaterale de la Viena din 24 aprilie 1963 cu privire la relaţiile consulare.

Convenţia reglementează modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a oficiilor consulare între cele două ţări, funcţiile consulare, atribuţiile funcţionarilor consulari, facilităţile, privilegiile şi imunităţile acestora.

Intrarea în vigoare a acestei Convenţii va asigura dezvoltarea relaţiilor bilaterale pe plan economic, comercial, turistic, cultural, ştiinţific dintre cele două ţări.

Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege pe care vi l-am prezentat în forma recomandată de comisia de specialitate, fără amendamente. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţiile de ratificare a Convenţiei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului dumneavoastră final în cursul zilei de mâine.

Proiectul de lege-cadru privind descentralizarea. Rog din partea iniţiatorului, vă rog să vă prezentaţi, stimate coleg, şi să vă susţineţi argumentele proiectului.

Domnul Marius Profiroiu:

Bună ziua! Mă numesc Marius Profiroiu, sunt secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum cunoaşteţi, unul din obiectivele importante ale reformei administraţiei publice la nivel central şi local îl constituie descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei locale administrative şi financiare. Acest obiectiv este inclus şi pe agenda de priorităţi a Executivului, prezentată de Guvernul României pe data de 25 februarie 2004 la Bruxelles.

În acest context este necesară trecerea la o nouă etapă, la fel de importantă pentru cetăţeni, şi care va stabili o democraţie de proximitate, garantată printr-o liberă administrare de către autorităţile administraţiei publice locale din România.

Pentru realizarea acestor deziderate a fost elaborat proiectul Legii-cadru privind descentralizarea, act normativ care, în deplină concordanţă cu noile prevederi ale Constituţiei României, republicată, şi cu cele ale Legii administraţiei publice locale. Legea-cadru creează baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare care vor fi adoptate în perioada următoare.

Prin prezentul proiect de lege se doreşte stabilirea cadrului juridic unitar pentru realizarea unui obiectiv naţional - descentralizarea. Aceasta are rolul de a întări reglementările existente în domeniu şi de a consacra o serie de elemente inovatoare, stabilind totodată principiile şi conceptele de bază, regulile generale şi cadrul instituţional care vor sprijini continuarea procesului de descentralizare în România.

Proiectul legii-cadru este structurat pe 6 capitole. Capitolul 1 reglementează principiile generale care caracterizează procesul descentralizării, capitolul 2 reglementează repartizarea competenţelor la nivelul consiliilor locale şi judeţene, capitolul 3 prevede modalităţile de cooperare a autorităţilor administraţiei publice locale, capitolul 4 reglementează regulile care trebuie respectate în derularea procesului de descentralizare şi cadrul instituţional care va susţine acest proces pentru a se ajunge la o descentralizare completă, pe deplin efectivă. Capitolul 5 cuprinde dispoziţii financiare şi principiile care guvernează în procesul de descentralizare financiară la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Capitolul 6 cuprinde dispoziţiile finale.

Un astfel de proiect de lege ar pierde mult din importanţa şi impactul său dacă nu ar fi însoţit de dispoziţii financiare care să garanteze autorităţilor locale mijloacele necesare asigurării competenţelor care le-au fost încredinţate.

Noi considerăm că legea-cadru a descentralizării va asigura un cadru mult mai coerent procesului de descentralizare în România în perspectiva procesului de integrare europeană.

În acelaşi timp, suntem de acord cu amendamentele Comisiei pentru administraţie publică, iar faţă de cele expuse de mine vă adresez rugămintea, în numele Ministerului administraţiei şi internelor, să aprobaţi textul acestei legi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Domnul Dan Brudaşcu şi domnul Ştirbeţ. Poftiţi!

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, ideea descentralizării este una dintre ideile esenţiale pentru care luptă marea majoritate a forţelor politice conştiente cu privire la necesitatea eliminării monopolului centrului asupra activităţilor în administraţia publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

Este într-adevăr necesară luarea de măsuri concrete pentru materializarea acestui principiu care, de altfel, este prevăzut în Legea administraţiei publice locale şi în alte acte normative.

În ceea ce priveşte prezenta Lege-cadru privind descentralizarea, daţi-mi voie să nu fiu atât de entuziast ca şi iniţiatorul ei în sensul de a observa că este un text redundant, pe de o parte, copiază sau imită prevederi existente deja în acte normative, iar, pe de altă parte, se observă o anumită nesiguranţă în formulările pe care le cuprinde textul acestei legi. O serie de afirmaţii absolut teoretice care nu vor produce nici un fel de efect pozitiv, m-aş referi în mod concret la art.4, în care sunt evidenţiate etape, principii, fără ca ele să conţină elementele absolut necesare privind şi materializarea prin restul articolelor a acestor obiective.

În ce priveşte forma de redactare, îmi voi permite să intervin pe parcurs, spre a încerca, întrucât sunt convins că Guvernul şi majoritatea parlamentară va insista ca un asemenea document fără efect în planul administraţiei publice, totuşi să fie adoptat şi atunci pentru ca el să elimine, pe cât posibil, incoerenţele şi inconsistenţele de exprimare, voi reveni la momentul potrivit, propunându-vă formule de îmbunătăţire, de redactare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Coifan din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Viorel Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai bine mai târziu decât niciodată!

iată că, urmând un vechi proverb românesc "am pus carul înaintea boilor", mai exact, după ce avem o serie de legi precise în ceea ce priveşte descentralizarea, în fine, dăm o Lege-cadru a descentralizării care este însă foarte vagă şi nu urmăreşte eforturile României de a-şi încheia capitolul de negocieri la administraţia publică locală.

Doresc să spun că sunt câteva greşeli de redactare, noi le-am discutat în comisie şi le-am amendat, sper să putem susţine aceste amendamente. Dau un exemplu: un principiu nu se intitulează garantarea egalităţii, egalitatea este un principiu, nu garantarea egalităţii un principiu ş.a.m.d., dar sunt câteva chestiuni care trebuiesc discutate. Se vorbeşte de comune, oraşe, municipii, judeţe, dar nu apare regiunea, or, este ştiut foarte clar că într-un viitor, mai mult sau mai puţin apropiat, vom discuta şi de această formulă administrativ-teritorială.

De asemenea, nu se face referire la posibilitatea de a crea comunităţi urbane, şi anume de a aduce noi forme de cooperare între oraşe şi între comunele periurbane.

De asemenea, un lucru care este grav şi care nu a putut fi îndreptat, se referă la relaţia dintre primar şi poliţia comunitară. Atâta timp cât o lege organică, ca Legea 215, obligă primarul să se ocupe de ordinea publică şi să supravegheze la această ordine, în această lege, primarul nu face altceva decât îndrumă poliţia, or, noi credem că primarul trebuie să conducă poliţia comunitară şi nu putem accepta argumentul că această relaţie va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege - cadru, atunci această lege va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege-cadru, atunci, în această lege-cadru, trebuie să fie foarte clar stabilite care sunt principiile după care descentralizarea continuă.

De asemenea, nu există nici un calendar al descentralizării şi credem că este important să se indice măcar în termen de ani cât timp va dura acest proces. Noi avem amendamentele, le vom susţine şi credem că această lege este bună, din păcate tardivă, dar este perfectibilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Maria Lazăr.

Doamna Maria Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş dori să apreciez faptul că acest proiect de lege este un pas înainte în ce priveşte reforma în administraţie, reformă care, aşa cum cunoaştem cu toţii, este stringent cerută atât pentru bunul mers al administraţiei publice în România, dar şi pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană, constituind unul din capitolele importante pentru aderare.

Sigur, în afară de faptul că acest proiect de lege dă un cadru unitar privind descentralizarea şi reglementează principiile generale ale descentralizării, aş aprecia în mod deosebit ca esenţial în conţinutul acestei legi faptul că se realizează un echilibru între descentralizarea administrativă şi descentralizarea financiară care este un principiu esenţial pentru înfăptuirea administraţiei publice locale în condiţiile noii reforme, pe de o parte. Pe de altă parte, acest principiu, alături de altele, şi anume acel al transparenţei în administraţia publică este de natură să stăvilească, ca să spun aşa, elemente care îngreunează procesul reformei în administraţie, mă refer în special la birocraţie, dar şi la corupţie şi cred că cel puţin, din acest punct de vedere, legea merită să fie aprobată în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Raportul comisiei. Numai puţin, numai puţin, că mai doreşte domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Această lege este binevenită, în primul rând, pentru că subliniază faptul că, într-adevăr, noi dorim acest proces de descentralizare. Totodată, încearcă să facă cât de cât o lege-cadru pentru această acţiune de descentralizare, chiar dacă, într-adevăr, este prea largă, însă va trebui să avem o consecvenţă în această iniţiativă a noastră de descentralizare şi să încercăm să avem legislaţie cât de cât consecventă în ceea ce dorim. Ştiţi foarte bine, grupul nostru parlamentar are foarte multe probleme cu acel proiect de lege care doreşte să reglementeze instituţia prefecturii, care, după opinia noastră, este în contradicţie cu ideile de bază din această lege.

Noi vom vota pentru această lege tocmai în ideea de a fi pe urmă consecvenţi în toată legislaţia care urmează în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vă rog să prezentaţi şi raportul comisiei. Trebuia de fapt să urmeze expunerii de motive. Vă rog.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea şi avizarea, în fond, cu proiectul de Lege-cadru privind descentralizarea.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost avizat şi dezbătut în fond în şedinţa din 25 mai. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului general al descentralizării, stabilindu-se limite de competenţă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi resursele financiare ale acestora.

Proiectul de lege instituie baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare, care vor fi adoptate în perioada următoare. Având în vedere importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, proiectul de lege, de asemenea, potrivit art. 75 din Constituţie şi art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Senatului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel şi raportul comisiei, cu amendamentele pe care le-a admis.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art.1 şi art.2.

Votate în unanimitate.

La art.3, urmăriţi amendamentul nr.1.

Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, urmăriţi amendamentul nr.2, cu privire la lit.a).

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat lit.a).

La lit.b), lib.c), lit.d).

Lit. b) şi lit.c), nefiind obiecţiuni, adoptate în formula iniţiatorului.

Domnul Leonăchescu are un amendament la lit. d) (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Art.4 începe cu un enunţ general: "Principiile pe baza cărora se desfăşoară procesul de descentralizare în România sunt următoarele ..." şi urmează a), b), c); la d) se enumeră: "exercitarea competenţelor de către autorităţile administraţiei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean ..." - şi acum urmează trei cuvinte pe care eu propun să le discutăm puţin: "potrivit principiului subsidiarităţii". Deci, enunţăm de la început că înregistrăm o enumerare de principii - şi, aici, separat, o propoziţie foarte lungă şi, în final, "potrivit principiului subsidiarităţii".

Eu propun fie să scoatem din finalul acestui paragraf d) "potrivit principiului subsidiarităţii", acest text, sau să-l menţinem separat, ca un principiu; iar în ce priveşte înşiruirea de principii, nu sunt unele mai principii decât altele.

Şi, dacă tot sunt la microfon, v-aş ruga să-mi permiteţi, domnule preşedinte, să mă refer şi la alin.g) de la acest art.4, unde se menţionează: "asigurarea descentralizării financiare, bazată pe reguli clare şi transparente".

Eu propun eliminarea acestor trei cuvinte - "clare şi transparente" -, pentru că nu am văzut reguli neclare. Înseamnă că cel care le-a redactat, el n-a avut clar în minte ce voia să spună.

De aceea, îmi menţin propunerea, să eliminăm "clare şi transparente" şi să rămână simplu: "reguli".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb iniţiatorul, dacă la lit. d), sunteţi de acord să se elimine "principiul subsidiarităţii"?

Vă rog să veniţi la microfon şi să spuneţi. Deci, inclusiv cu varianta de menţionare a lui separată, ca principiul independenţei.

Domnul Marius Profiroiu:

Dacă-mi permiteţi, domnul preşedinte, pentru că colegii mei au făcut anumite remarci, textul de lege nu este redundant şi, în fapt, este o lege-cadru. Ce înseamnă o lege-cadru? Înseamnă că reprezintă un cadru la baza căruia se va face, în continuare, descentralizarea în România, un cadru coerent. Şi, cum spunea colegul de la Partidul Naţional Liberal, este o iniţiativă bine venită şi, în acelaşi timp, pot să vă mai spun că nu face parte din acquis-ul comunitar administraţia publică locală, dar avem nevoie de o lege-cadru.

Şi vreau să mai fac un comentariu: în acest proces de elaborare a legii-cadru privind descentralizarea, am lucrat cot la cot cu experţii români şi experţii străini, au fost organizate forumuri regionale şi locale în care au participat toţi membrii partidelor politice şi eu cred că este bine venită.

În ceea ce priveşte renunţarea la "potrivit principiului subsidiarităţii", în fapt, exercitarea competenţelor la nivelul cel mai apropiat de cetăţean înseamnă subsidiaritate. Şi, atunci, putem să renunţăm la sintagma "potrivit principiului subsidiarităţii".

Deci, putem renunţa la "potrivit principiului subsidiarităţii".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să ne spuneţi clar, dacă sunteţi de acord cu eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarităţii".

Domnul Marius Profiroiu:

"... potrivit principiului subsidiarităţii", pentru că înainte se spune exact că este "principiul subsidiarităţii". Deci, suntem de acord cu aceasta.

Iar la lit.g): "asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli", sunt de acord cu "reguli". Aceeaşi discuţie am avut-o cu juriştii. Unii dintre ei au spus că aceste reguli trebuie să fie transparente, pentru că pot fi reguli, dar, în acelaşi timp, dacă nu se întăreşte această transparenţă, care înseamnă un principiu al spaţiului administrativ-european, nu are acea vizibilitate de care este nevoie în cazul unei legi-cadru, "transparente" să rămână.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să interveniţi la problema descentralizării? Vă rog.

Doamna Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Eu aş propune reprezentantului Guvernului să înceapă acest punct tocmai prin enunţarea principiului subsidiarităţii, explicând, apoi, că aceasta înseamnă apropierea de cetăţean. Pentru că o lege în care nu regăsim acest principiu al subsidiarităţii, mi s-ar părea chiar că nu corespunde.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Îmi pare rău că trebuie să revin şi să atrag atenţia asupra redundanţei despre care vorbeam, şi pe care distinsul reprezentant al Guvernului a contestat-o, dar, acum, dacă mergem şi pe ideea promovată de doamna ministru Puwak, atunci, chiar avem o redundanţă şi mai inadmisibilă. Explicăm principiile pe baza principiilor. Este normal: nivelul administrativ cel mai apropiat defineşte subsidiaritatea. Eliminând partea finală a acestei formulări, ajungem la claritatea necesară. Nu putem vorbi: "principiile pe baza cărora (...) se bazează pe principiul cutare..." Păi, definim aceste principii, tocmai prin ce semnificaţie au.

În ceea ce priveşte lit.g), eu aş merge puţin mai în adâncime şi aş sublinia necesitatea nu numai a asigurării descentralizării financiare, ci şi asigurarea transparenţei repartizării acestor resurse financiare către unităţile administrativ-teritoriale. Aceasta constituie, de fapt, transparenţa efectivă pe care probabil că a avut-o în vedere iniţiatorul atunci când a gândit acest text.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi avut un amendament, stimate coleg?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Mi-am dat cu părerea.

Domnul Valer Dorneanu:

La faza asta, nu ne dăm cu părerea cum ar fi mai bine să sune principiul.

Acum putem face cel puţin observaţii redacţionale, discuţii pe fond - numai pe baza amendamentelor respinse.

Domnule Coifan, doreaţi şi dumneavoastră? (Domnul deputat Viorel-Gheorghe Coifan face comentarii din bancă.)

Vă rog.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

La art.4 lit.d), comisia este de acord cu punctul de vedere pe care l-a exprimat doamna ministru Puwak aici. Să începem cu "Potrivit principiului subsidiarităţii" şi să meargă mai departe "exercitarea competenţei de către autorităţile administraţiei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean".

La lit.g), suntem de acord să dispară cuvântul "clare". Deci, să rămână: "asigurarea descentralizării financiare bazată pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unităţilor administrativ-teritoriale".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga, stimaţi colegi, să-mi permiteţi să sintetizez propunerile dumneavoastră.

Deci, prima propunere care rezultă din aceste dezbateri la cele două puncte este de a face din principiul subsidiarităţii o literă separată - prima, lit.a).

De acord?

Deci, "principiul subsidiarităţii". Aşa am înţeles?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Este amendament de fond!

Domnul Valer Dorneanu:

S-au făcut propuneri de către doi colegi din sală.

Poftiţi la microfon, dacă doriţi să ne certăm împreună.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Este amendament de fond, şi nu se poate face în plen, ci la comisie. Este valabil pentru toată lumea!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, după cum puteţi citi foarte clar şi transparent, după cum spunea aici un coleg de-al dumneavoastră, la lit.d) sunt două amendamente şi s-a propus despărţirea lor, s-a propus de către doi colegi de-ai noştri. Dacă sunteţi împotriva acestei propuneri care există în text, atunci sunt de acord să mă criticaţi.

Deci, s-a propus eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarităţii" şi înscrierea principiului subsidiarităţii la lit.a), nu prin precizarea principiului, pentru că atunci ar fi o tautologie, într-adevăr.

Deci, "...sunt următoarele principii:", iar primul este "subsidiaritatea".

Cine este pentru?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Nu mai are rost lit.d); trebuie să eliminăm lit.d).

Domnul Valer Dorneanu:

Cine vrea să-i răspundă domnului Dan Brudaşcu? Care spune că, dacă eliminăm "principiul subsidiarităţii", restul precizărilor din lit.d) ar fi inutile. Litera d) nu explică numai principiul subsidiarităţii, stimate coleg.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Dar se bazează pe principiul subsidiarităţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru înscrierea subsidiarităţii, ca primul principiu la art.4?

Vă mulţumesc. 55 de voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? Bun.

Deci, primul principiu de la lit.a) este subsidiaritatea.

La lit.b), dacă sunteţi de acord cu textul care rămâne, oprindu-se la "apropiat de cetăţean", care va fi renumerotat, bineînţeles, ca şi celelalte.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Două voturi contra.

Abţineri?

La lit.e) şi la lit.f) nu au fost obiecţiuni.

Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

La lit.g), s-a propus eliminarea cuvântului "clare", deci "reguli transparente".

Cine este de acord cu eliminarea cuvântului "clare" din sintagma "reguli clare"?

Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3.

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Şi în formularea din textul iniţial, şi în amendament, se menţine o situaţie din care ar putea rezulta că unităţile administrativ-teritoriale se administrează atât de către consiliile locale, consiliile judeţene, cât şi de Consiliul General al municipiului Bucureşti.

Iată de ce, pentru a elimina această posibilitate de interpretare eronată, vă propun să înlocuim cu "sau" - nu cu "şi" -, după "consiliile judeţene", tocmai pentru a rezulta posibilitatea ca aceste unităţi să intre separat sub incidenţa sau controlul consiliilor locale, al consiliilor judeţene sau Consiliului General al municipiului Bucureşti.

Voi propune, dacă veţi fi de acord, comisiei tehnice şi câteva alte formulări de punctuaţie, pe care nu doresc să le folosesc acum, pentru a vă reţine atenţia, dacă, evident, sunteţi de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorii sunt de acord cu menţiunea dumneavoastră în ceea ce priveşte enumerarea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al municipiului Bucureşti şi eu sunt de acord ca să depuneţi la aparatul tehnic toate celelalte propuneri cu privire la semnele de punctuaţie.

Cu aceste observaţii, amendamentul nr.3, care modifică art.5, a fost adoptat în unanimitate.

Art.6, art.7, art.8 şi art.9.

La art.6 şi art.7 nu sunt obiecţiuni.

Adoptate în formularea iniţiatorului.

La art.8 are domnul Dan Brudaşcu o observaţie.

Domnul Dan Brudaşcu:

Având în vedere că aţi acceptat propunerea de la art.5, se impune ca, în finalul acestui art.8, să înlocuim cuvântul "acestora" cu "acestuia", tot pe principiul că este vorba individual de consiliul local, consiliul judeţean, sau de Consiliul General al municipiului Bucureşti.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul, dacă este de acord cu propunerea formulată? De acord.

Deci, art.8 a fost adoptat, cu această propunere a domnului Dan Brudaşcu.

Deşi am trecut de art.6, domnul secretar Leonăchescu adresează o întrebare iniţiatorului. Vă rog să explicaţi exact ce înseamnă: "Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de dreptul la experiment".

Vă rog.

Domnul Marius Profiroiu:

Domnule preşedinte,

Această sintagmă este folosită deja în ţări occidentale. Înainte de a începe un proces la nivel naţional, este nevoie de procese de tip pilot, deci de experiment la nivelul unor judeţe sau localităţi, pentru a vedea efectele acestui proces. Asta nu afectează cu nimic, pentru că descentralizarea se bazează pe reguli precise, cu respectarea normelor legale în vigoare, inclusiv a Constituţiei, în cadrul unui stat unitar, cum este România. Dar, pentru a evita luarea unor decizii la nivel naţional, fără să se cunoască efectele acestor decizii în planul unor judeţe sau localităţi, este această inovare pe care noi o aducem în lege, care este folosită pe scară largă în unele ţări din Uniunea Europeană, inclusiv în Franţa.

Domnul Valer Dorneanu:

La art.9, dacă sunt obiecţiuni?

Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Capit.II.

Votat în unanimitate.

Art.10, art.11, art.12 şi art.13.

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

În ce priveşte redactarea art.2, mi se pare că este mai corectă formularea următoare a părţii finale a acestuia, şi anume: "... soluţionând operativ probleme curente ale colectivităţii care l-a ales", nu "în cadrul căreia este ales". Colectivitatea l-a ales; nu "în cadrul ei", ci ea l-a ales.

În ceea ce priveşte art.13 alin.1 şi alin.2, insist pe observaţia făcută de către distinsul meu coleg de la Partidul Naţional Liberal privind această inadvertenţă între competenţele conferite primarului şi posibilitatea efectivă de control a activităţii poliţiei comunitare. Cred că, din acest punct de vedere, această lege este imperfectă. Chiar dacă ea porneşte cu bune intenţii, nu rezolvă o problemă fundamentală a raporturilor exacte între şeful executivului local şi conducerea poliţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă la a doua obiecţiune.

În ceea ce priveşte prima propunere sunteţi de acord, este mai clară; deci, "în cadrul colectivităţii care l-a ales".

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Da. Este mai corectă şi din punct de vedere lingvistic formularea domnului deputat Brudaşcu.

În ceea ce priveşte faptul că "Primarul îndrumă, supraveghează şi controlează activitatea poliţiei comunitare, în condiţiile legii", vă propun să fiţi de acord cu textul Guvernului, deci cu textul iniţiatorului, aşa cum a fost admis şi de către comisie, pentru că poliţia comunitară se preconizează a fi o unitate care este condusă de un şef al poliţiei locale. În prerogativele sale, primarul va numi, va avea dreptul de decizie în ceea ce priveşte poliţia respectivă, dar nu primarul va fi cel care merge să efectueze activităţile sau să dispună activităţile care se impun în plan operativ. Orice unitate de poliţie, fie că este comunitară, sau de alt fel, este condusă de un şef al poliţiei, nu de primar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan, şi apoi domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Stimaţi colegi,

Punctul acesta este un punct nevralgic, care trebuie discutat serios.

În Legea nr.215, lege organică, o competenţă expresă conferită primarului este aceea de a asigura ordinea publică. Pe de altă parte, în această lege organică, care este legea-cadru, i se dă primarului posibilitatea de a îndruma. Păi, "a îndruma" înseamnă că eu ştiu atât de bine, că pot să dau sfaturi celui care se ocupă. Or, primarul poate să fie orice om ales prin vot democratic. Aici, noi trebuie să spunem foarte clar: "Primarul conduce poliţia comunitară", cu toate atributele care provin din verbul "a conduce", care înseamnă "a controla" şi "a supraveghea".

Haideţi să terminăm odată cu această dihotomie, că poliţia se face că este sub autoritatea civilă, dar ea, de fapt, are un chestor care se pricepe să-şi facă treaba. Eu cred că dacă facem o reformă autentică a poliţiei şi separăm poliţia comunitară de poliţia naţională, ca în Franţa, apropo de experţi, atunci, poliţia comunitară, cu sarcini precise, este în subordinea primarului, nu sub îndrumarea primarului. Şi Legea poliţiei comunitare va trebui să urmărească legea-cadru, că de aceea este lege-cadru, ca din ea să derive celelalte legi, nu să fie o lege paralelă cu alte legi.

Prin urmare, susţin amendamentul care se referă la faptul că primarul conduce poliţia comunitară.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu asistaţi, stimaţi colegi, doar la o dezbatere teoretică în această privinţă. Asistaţi la ultimele manifestări ale acestei duplicităţi. Pe de o parte, ni s-a spus de mai multă vreme că poliţia s-a demilitarizat şi că ea se conduce după principiile statului de drept, iar, pe de altă parte, există aceste zvâcniri de scoatere a poliţiei de sub controlul puterilor alese.

Eu aş dori ca în această lege, ca şi în toate legile care urmează, să existe această exprimare cât se poate de clară, eliminându-se orice tendinţă duplicitară de interpretare şi de stabilire a unor competenţe în afara celor care sunt stabilite printr-un stat de drept.

Dacă este adevărat că poliţia este demilitarizată, atunci, nu văd de ce un primar ales să aibă posibilitatea să exercite efectiv controlul asupra activităţii poliţiei, pentru că el este responsabil faţă de tot ce se întâmplă în perimetrul unităţii administrativ-teritoriale respective. Şi, în perspectivă, eu consider că va trebui ca aceste unităţi de poliţie să fie chiar finanţate de comunitatea locală, care-şi cunoaşte cu exactitate necesităţile şi, prin urmare, îşi stabileşte şi efectivele necesare pentru activităţile de poliţie.

Prin urmare, susţin acest punct de vedere privind necesitatea efectuării corecţiei necesare, de unde să rezulte, indubitabil, posibilitatea ca primarii, indiferent de culoarea lor politică, să fie cei care controlează activitatea poliţiei de vreme ce ...

Domnul Valer Dorneanu:

Asta scrie expres în text, domnule coleg, că "supraveghează şi controlează activitatea poliţiei".

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, formularea din text este destul de vagă, să ştiţi. Nu asigură aplicarea principiului la care s-a făcut trimitere în intervenţiile anterioare.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, citiţi la alin.2: "Primarul îndrumă, supraveghează şi controlează ..."

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, atâta vreme cât primarul nu are nici un fel de cuvânt de spus, nu este consultat atunci când este numit un şef al unei unităţi de poliţie, activitatea de control este o activitate pe hârtie. Nu are cum să controleze alt fel, dacă nu are putere de decizie la numirea celor care conduc organele de poliţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne menţinem în mod categoric punctul de vedere pe care l-am formulat în propunerea legislativă şi vreau să fac această precizare, că această chestiune nu are nici o legătură cu faptul că în continuare poliţia ar fi militarizată şi aşa mai departe. Deci, primarul este cel care, prin prerogativele sale, îndrumă, controlează şi supraveghează activitatea poliţiei comunitare, aşa cum face de exemplu şi cu alte domenii ale vieţii sociale din localitatea respectivă. Primarul nu conduce activitatea sanitară dintr-o localitate, ci îşi are atributele lui legate de activitatea respectivă. Primarul nu poate fi cel care conduce operaţiunile poliţiei, ci asta este treaba celui care este desemnat, de primar, până la urmă, să conducă activitatea poliţiei, dar nu primarul însuşi. Şi, cu aceasta, cred că am lămurit problema.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Luăm pe rând, în primul rând art.12, unde vă propun votarea acestuia, prin eliminarea sintagmei "în cadrul căreia este ales".

Vă rog. Mai există o intervenţie, a domnului secretar Leonăchescu. (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru răbdare şi înţelegere. Sunt elemente-cheie în obţinerea unei redactări mai bune a acestei legi.

Art.12 are o formulare pe care merită să o aprofundăm. "Primarul aplică hotărârile consiliului local şi îndeplineşte atribuţiile ce-i revin potrivit legii". N-am spus nimic nou în această formulare. În Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 precizăm acest lucru: "potrivit legii, îşi îndeplineşte atribuţiile ..." şi aplică hotărârile consiliului local, evident.

Partea a doua este absolut inutilă: "...soluţionând operativ problemele curente ale colectivităţii în cadrul căreia este ales" - frază în plus, text în plus, absolut inutil.

Deci, dacă vreţi, menţineţi textul, dacă vreţi, adoptaţi şi propunerea făcută de domnul Dan Brudaşcu. Tot art.12 este inutil, până la urmă. Oricum, ar merita să ne oprim măcar la virgulă, să punem punct după "legi". Restul, este o explicaţie a ceea ce trebuie şi cum să facă primarul.

De altfel, repet, art.12, în redactarea aceasta, este inutil. Sunt foarte multe elemente de îmbunătăţit în acest proiect de lege. Chiar la nivelul acestei discuţii, eu constat, iertaţi-mă, la art. 16 alin. 4, "Legea Capitalei şi a marilor aglomerări urbane", care n-a venit până acum. Facem raportare la o lege care nu ştim ce titlu va purta şi ce conţinut va avea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cred că aţi venit cu un surplus de încărcătură electorală şi, fiind vorba de primari pe care-i alegem acum, disecaţi firul în patru, chiar dacă nu este nevoie.

La art.12, s-au ridicat aceste întrebări de către domnul Leonăchescu. În afară de acestea, este acea propunere de redactare. Eu aş zice să luăm întâi textul pe fond şi, dacă el va fi adoptat, atunci vom lua în discuţie şi corectura de exprimare.

Dacă sunteţi de acord cu textul art.12 al Guvernului, în gândirea sa iniţială - vorbesc de fondul soluţiei.

Cine este pentru?

Vă rog să îmi permiteţi să supun din nou textul votului dumneavoastră, pentru a nu exista dubii.

Cine este pentru art.12, în formularea Guvernului? (Domnul deputat Raduly Robert Kalman comentează în bancă.)

Domnule Raduly, campanie electorală, la Miercurea-Ciuc. Aici, dezbatem un proiect de lege. Vedeţi să nu pierdeţi acolo, că aveţi probleme serioase, că dumneavoastră vorbiţi aici inutil şi acolo lumea votează împotriva dumneavoastră.

37 de voturi pentru.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Textul art.12 a fost votat cu 37 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă.

Vă supun, totuşi, aprobării dumneavoastră propunerea de redactare, în sensul de a se înlocui sintagma "în cadrul căruia este ales" cu "ale colectivităţii care l-a ales..."

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.13, supun votului dumneavoastră textul Guvernului.

Cine este pentru? 43 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat textul Guvernului cu 43 de voturi pentru şi 23 împotrivă, o abţinere.

Art.14 şi 15 din Secţiunea a II-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.16 din Secţiunea a III-a. Votat în unanimitate.

Art.17 şi 18 din Capitolul III.

La art.16, domnul Leonăchescu are o observaţie. Art.16 alin.4, până acolo a fost adoptat în unanimitate.

Întreb iniţiatorul, la art.16 alin.4 ce a avut în vedere când a spus că atribuţiile consiliilor locale ale sectoarelor şi ale municipiilor vor fi revizuite prin Legea capitalei şi a marilor aglomerări urbane.

Domnul Alexandru Mircea:

Experţii europeni, inclusiv cei de la congresul puterilor locale şi regionale, de vreo 4 ani au atras atenţia că noi suntem singura capitală europeană care nu avem o lege a capitalei şi a marilor aglomerări urbane, pentru că, capitala unei ţări este foarte importantă în sensul că reprezintă un punct de interes major pentru orice înseamnă administraţia la nivel local. Şi, atunci în ceea ce am gândit noi în strategia de reformă în administraţia publică locală, un element important în constituie şi Legea privind capitala şi marile aglomerări urbane.

Domnul Valer Dorneanu:

Care nu există.

Domnul Alexandru Mircea:

Care nu există, dar, conform planului de acţiune pe care l-am gândit, va trebui să o realizăm până în 2007.

Domnul Valer Dorneanu:

Este un fel de delegare legislativă viitoare. O lege a capitalei, dacă va fi adoptată, va stabili alte atribuţii cu privire la cele actuale.

Domnul Alexandru Sassu are o propunere cu privire la alin.4.

Domnul Alexandru Sassu:

Este evident faptul că o lege nu se poate referi la o lege care nu există. Eu propun eliminarea acestei chestiuni. legea, când va apare, va face modificările respective fără nici un fel de problemă. Nu trebuie să spunem acum că ele vor fi modificate. Se vor modifica atunci când legea va apare. Nu putem face o astfel de referire la ceva ce nu există.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Este perfect logic ceea ce spune domnul deputat Sassu, dar, în aceste condiţii, va mai trebui să mai eliminăm nişte articole, pentru că eu nu ştiu să existe nici Legea descentralizării privind responsabilităţile locale. Şi aici, şi în acest caz ne referim la ceva ce va fi. Deci, ceea ce spuneam anterior, că este o lege insuficient gândită şi redundantă în marea ei majoritate, iată că se confirmă şi rezultă şi din punctul de vedere al majorităţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am rugămintea să nu ne creaţi greutăţi în dezbatere şi când vorbim de un text, dumneavoastră să vă aduceţi aminte că aţi propus ceva care se va regăsi în alt undeva. Când vom ajunge la acel text o să-l discutăm. Deocamdată s-a propus eliminarea alin.4.

Domnul Dan Brudaşcu:

Uitaţi am aici materialul clientului, eu pe el urmăresc.

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsaţi materialul clientului şi spuneţi-mi dacă la alin.4 aveţi vreo problemă. Bun. Când veţi avea în altă parte, atunci vă rog să interveniţi şi vă rog să nu ne mai conturbaţi cu trimiteri inutile la texte pe care nu le discutăm acum...

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu vă supăraţi, înseamnă că dumneavoastră nu urmăriţi atent ce se întâmplă. Este vorba de Secţiunea a II-a, art.14, este vorba apoi de Secţiunea I, art.10 alin.3, unde se vorbeşte despre Legea descentralizării privind responsabilităţile locale. Adică vindem pielea lupului din pădure! Asta este. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuia să-l aplaudaţi în momentul în care am trecut peste aceste texte şi n-aţi spus nimic, domnule coleg. Deci textele au fost votate şi veţi putea să atacaţi legea.

Cine este pentru eliminarea alin.4 din art.16? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Am rugămintea, de principiu, pe care o adresez colegilor mei, noi suntem prima Cameră sesizată, dacă mai aveţi alte idei, foarte multe, pe care nu le-aţi prezentat comisiei sub forma unor amendamente, prin colegii dumneavoastră de la Senat, să semnalaţi eventualele imperfecţiuni.

La art.17 şi 18 întreb dacă aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.19 din Capitolul IV? Votat în unanimitate.

Art.20.

Vă rog. Mă uitam îngrijorat la dumneavoastră că nu mai aveţi observaţii.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, ca să vă spulber această îngrijorare care nu stă bine unui preşedinte de Cameră, iată că m-am prezentat. Este vorba de alin.c) unde este din nou o formulare din aceasta care mie mi se pare mai puţin fericită: "Comitetul tehnic judeţean pentru descentralizare, constituit la nivelul fiecărui judeţ... eu aş zice "comitetul tehnic judeţean pentru descentralizarea, (ar trebui să fie o virgulă,) constituit la nivelul fiecărui judeţ, care va efectua ".."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, mi-aţi promis că virgulele le depuneţi direct la comisia tehnică.

Domnul Dan Brudaşcu:

Am înţeles, dar am vrut să atrag atenţia că ele există. "Care va efectua analiză de impact şi propuneri". Nu prea se pot efectua propuneri, se pot înainta propuneri, domnule preşedinte. Deci, eu aş ruga pe distinşii membri ai Guvernului, iniţiatorii acestui text, să gândească o formulă, care pe mine mă depăşeşte în acest moment, care să fie mai fericit înţeleasă de către beneficiari.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş ruga sectorul tehnic ca, în afara virgulelor furnizate de domnul Brudaşcu, să înlocuiască şi termenii aceştia care îi sunt destinaţi. A înţeles compartimentul tehnic.

Alte observaţii, dacă mai sunt? La art.20, dacă mai aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.24,25, 26 din Capitolul V. Votate în unanimitate.

La art.27 urmăriţi amendamentul 4. Dacă la amendamentul 4 aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.28, 29. Votate în unanimitate.

Art.30, 31. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului VII şi art.32? Domnul Dan Brudaşcu mi-a făcut o concesie şi n-a mai avut observaţii la articolul ultim.

Vă mulţumesc.

Dacă la nr.12 a mers aşa încet, înseamnă că la nr.13, care e cu ghinion, ne vom împotmoli.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Domnul Marius Profiroiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul actului normativ propune validarea unui concept nou...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, procedură de urgenţă, eu am zis că urmează proiectul, dar nu v-am dat cuvântul. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic? Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ion Florescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deci un minut pentru fiecare articol, 10 minute în total.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fiind în procedură de urgenţă, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic urmăriţi amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat textul art.unic.

La pct. 1 dacă aveţi obiecţiuni din legea adoptată de Senat? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.2 cel cu privire la art.4 alin.2 dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.3 din Legea Senatului? Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

După pct. 3, urmăriţi, vă rog în raport, la pag.7, prin amendamentul 6, comisia propune introducerea unui art.II în care se propune înlocuirea sintagmei "Inspectoratul general" cu "Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă". Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanţa de urgenţă. Preambulul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La Capitolul I art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, domnul deputat Leonăchescu? Până la lit.d) dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votate textele din ordonanţă.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi pentru răbdarea pe care o aveţi cu subsemnatul. Şi pentru asta vă rămân dator.

La art.2 alin.d) e menţionată o expresie: "starea- potenţial generator de situaţii de urgenţă". stare în sine, nu, potenţialul poate genera, deci eu propun "potenţial generator de situaţii de urgenţă".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru?

Domnul Alexandru Mircea:

Cred că este mai degrabă o problemă de limba română, de lingvistică. abordarea este o problemă lingvistică şi nu una juridică. Deci este vorba că "starea este potenţial generatoare," starea este cea care este generatoare. Dacă am înţeles bine observaţia domnului deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră lit.d) în formularea iniţiatorului. Aţi auzit explicaţia domniei sale.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri?

S-a adoptat.

La celelalte, lit.e), f), g) până la m), dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat textul articolului 2 în formularea iniţiatorului în întregime.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Capitolul II, art.6, 7, 8, 9, votate în unanimitate.

Art.10 şi 11. Votate în unanimitate.

La art.12 există un amendament 2 în raport. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu sunt. Admis amendamentul, modificat alin.2 de la art.12. Restul textelor, mai exact alin.1 şi 3, votate în unanimitate în formularea iniţiatorului.

La art.13, urmăriţi amendamentul 3. Dacă sunt observaţii? Admis amendamentul, modificat art.13, alin.1, celelalte 4 alineate, de la 2 până la 5 rămân în formularea iniţiatorului.

La art.14. Votat în unanimitate.

La art.14 urmăriţi în continuare amendamentul 4 care vizează art.15 alin.1. Îmi cer scuze. Nu are legătură cu art.14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.15 alin.1.

La celelalte 4 alineate de la art.15, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

De la art.16 la art.19, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.20, 21, 22. Votate în unanimitate.

Art.23, 24, 25. Votate în unanimitate.

Art.26. Votat în unanimitate.

Art.27. Votat în unanimitate.

Art.28, 29. Votate în unanimitate.

Capitolul IV, art.30 şi 31. Votate în unanimitate.

Art.32, 33, 34, 35. Votate în unanimitate.

Art.36, 37. Votate în unanimitate.

Art.38, 39. Votate în unanimitate.

Art.40. Urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.40.

Titlul Capitolului VI. Art.41, 42, 43. Votate în unanimitate.

De la art.44 până la art.47, care e şi ultimul, votate toate, în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate

Anexa 2 a fost şi ultima, vă rog să constataţi că am parcurs textele legii de aprobare şi ale ordonanţei, îl vom supune proiectul de lege votului final mâine.

La pct.14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2004.

Comisia pentru sănătate, să vină şi să ne propună timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun ca timp de dezbatere 5 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi pe texte?

Domnul Mircea Ifrim:

Şi pe texte maximum 1 minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

Deci faţă de amendamentul propus, Ministerul Sănătăţii şi Familiei...

Domnul Valer Dorneanu:

Ce amendament, stimate coleg?

Vă rog să interveniţi atunci când ajungem la un amendament, deocamdată nu am început nici dezbaterea. Suntem în procedură de urgenţă, stimate coleg.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Textul art.unic. Urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat textul art.unic.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pardon, la titlul ordonanţei de urgenţă, observaţi textul amendamentului.

Aici aveţi observaţii, domnule? Poftiţi.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei):

Alin.5 din art.1 terenurile să aibă următoarea formulare: "Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea spitalele clinice şi spitalele universitare sunt proprietate publică...."

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, serios, vă rog eu frumos, când mai veniţi vedeţi cum sunt textele regulamentului nostru, ca să nu ne încurcaţi de fiecare dată când interveniţi.

Eu eram la titlul ordonanţei. Aveţi vreun amendament? Nu? Poftiţi? Nu. Bun, atunci staţi cuminte. Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic întâi la preambul dacă există vreo obiecţie. La preambul nu există. La textul alin.5, dacă aveţi observaţii?

Domnul George Pavelescu:

Acum, domnule preşedinte.

Deci din textul propus să se elimine "schimbarea destinaţiei acestor unităţi sanitare publice, se face în condiţiile prevăzute la alin.2, numai cu aprobarea consiliului de administraţie."

Domnul Valer Dorneanu:

Deci să se elimine toată această frază?

Domnul George Pavelescu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, explicaţi şi de ce, ca să înţeleagă colegii noştri.

Domnul George Pavelescu:

Pentru că modul de schimbare a destinaţiei unităţilor sanitare este prevăzut la art.2 alin.1.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul profesor Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Propunerea este foarte pertinentă, întrucât acest text este cuprins în alin.2 şi deci se scoate "schimbarea destinaţiei se face în condiţiile prevăzute la alin.2 numai cu aprobarea consiliului de administraţie." Acest paragraf dispare, rămânând restul: "consiliile judeţene, respectiv consiliul general, nu pot percepe taxe, chirii asupra terenurilor şi clădirile în care se desfăşoară activitatea spitalele clinice şi universitare." Comisia este de acord cu acest amendament al Ministerului Sănătăţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Urmăriţi, vă rog, amendamentul care vizează alin.5 de la art.1 al ordonanţei 70/2002, amendament care va avea alcătuirea rezultată din eliminarea frazei care începe cu schimbarea destinaţiei. Dacă sunteţi de acord.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Vom supune proiectul de lege votului final mâine.

La pct.15, proiectul de Lege privind constituirea, recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi din partea iniţiatorului?

Vă rog, domnule ministru?

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii):

Domnule preşedinte,

Acest proiect de lege privind constituirea, recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole este menit să ne ajute să constituim, să construim structuri similare şi competitive cu cele din Uniunea Europeană, de altfel o cerinţă formulată a Uniunii Europene pentru a adopta acest document.

Această lege creează cadrul propice pentru ca producătorii agricoli, silvici şi piscicoli, la libera lor iniţiativă, să se poată asocia şi să constituie aceste grupuri cu personalitate juridică, bazată pe unitate de interes şi acţiune a grupului şi pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole. Statul sprijină aceste activităţi de constituire şi funcţionare a grupurilor de producători prin surse financiare interne şi externe. În lege mai sunt prevăzute şi îndatoririle unui membru al grupului de producători şi cum poate fi dobândită sau retrasă calitatea de membru al acestui grup de producători.

Recunoaşterea grupurilor de producători se face de organele abilitate, respectiv direcţiile teritoriale de agricultură, de regim silvic şi vânătoare sau filialele teritoriale ale inspecţiilor piscicole din subordinea Ministerului Agriculturii în a cărui rază de competenţă îşi au sediul aceste noi structuri pe care le creăm. Avizele de recunoaştere pentru grupurile de producători se înscriu într-un registru special deschis de către autoritatea desemnată, în conformitate cu specificul fiecăruia.

De asemenea, se stabilesc şi condiţiile de recunoaştere în corpul legii. Pentru implementarea prevederilor acestei legi, sunt pregătite deja ordine ale ministrului la direcţia noastră de specialitate pentru a se preciza normele cu privire la modul de constituire al acestor grupuri de producători şi aplicarea prevederilor legii.

Eu vreau să vă spun că aceste grupuri funcţionează mai de mulţi ani în Uniunea Europeană pentru că şi ei s-au întâlnit cu ce avem noi astăzi, o structură funciară mai mică decât există astăzi şi acestea au fost primele nuclee care au permis asocierea producătorilor şi de la ei pentru valorificarea în mod superior a producţiei. Această lege asigură şi implementarea măsurii 3-2, constituirea grupului de producători, dispunând un buget de 30.857.000 de euro, din care 23 de milioane îi pune la dispoziţia noastră Uniunea Europeană, o sumă nerambursabilă pentru a sprijini constituirea acestor grupuri.

Faţă de cele spuse vă adresez rugămintea să acordăm votul aşa cum este prezentat de la Senat, întrucât joi ne-am însuşit toate amendamentele acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Nicolescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare cu proiectul de Lege privind constituirea, recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole pentru care s-a întocmit raportul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul Comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 8 iunie 2004. În urma dezbaterii, în şedinţa din 19 mai 2004 comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3. Votate în unanimitate.

Art.4, 5, 6, 7. Votate în unanimitate.

Art.8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10, 11, 12. Votate în unanimitate.

Art.13, 14, 15, 16, 17. Votate în unanimitate.

Art.17 a fost ultimul.

Am parcurs textele proiectului. Vom supune proiectul votului final mâine.

La pct.16: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Teodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Actul normativ pe care vi-l supunem aprobării realizează armonizarea prevederilor existente în societatea românească cu prevederile Directivei 2001 a Parlamentului European şi a Consiliului acestuia.

În principal, reglementarea stabileşte participanţii la procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, deschiderea procedurii şi efectele acesteia, reorganizarea instituţiilor de credit pe baza unui plan întocmit în acest scop, tranzacţiile privind cumpărarea de active şi asumarea de pasive, răspunderea organelor de conducere, a cenzorilor şi a personalului de execuţie sau cu atribuţii de control din instituţia de credit ajunsă în stare de dizolvabilitate.

Totodată, actul normativ reglementează măsurile de reorganizare şi procedurile de lichidare a instituţiilor de credit, cu sediul social în România şi care au sucursalele autorizate în Uniunea Europeană, precum şi a instituţiilor de credit cu sediul social în Uniunea Europeană şi care au sucursale acreditate în România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor propune aprobarea fără amendamente.

Vă rog să fiţi de acord cu propunerea formulată.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente de la comisie, trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate.

Urmăm, stimaţi colegi, textul Senatului pe care şi l-a însuşit şi comisia.

La pct.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.3, 4, 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.6, 7, 8, 9. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.10 şi 11 din legea Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.12, 13. Votate în unanimitate.

Pct.14, 15, 16, 17, 18. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.19. Votat în unanimitate.

Pct.20, 21, 22, 23. Votate în unanimitate.

Pct.24. Votat în unanimitate.

Pct.25, 26, 27. Votate în unanimitate.

Pct.28, 29, 30, 31. Votate în unanimitate.

Pct.32, 33, 34, 35. Votate în unanimitate.

Pct.36, 37, 38, 39, 40, 41. Votate în unanimitate.

Pct.42, 43. Votate în unanimitate.

Pct.44, 45, 46. Votate în unanimitate.

Pct.47, 48, 49, 50, 51, 52. Votate în unanimitate.

Pct.53, 54. Votate în unanimitate.

Pct.55, 56, 57, 58, 59. Votate în unanimitate.

Trecem la ordonanţă, stimaţi colegi. La ordonanţă vă semnalez acolo unde au fost texte modificatoare în legea de aprobare pe care am votat-o şi pe care şi Senatul a votat-o. Vor opera deci modificările aduse în lege.

Cu această observaţie, trecem la prezentarea articolelor din ordonanţă.

La art. 1, 2 nu sunt obiecţiuni.

Art.3, 4, 5. Votate în unanimitate.

Art.6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10. Votat în unanimitate.

Art.11, 12. Votate în unanimitate.

De la art.13 până la 16. Votate în unanimitate.

Art.17 până la 20. Votate în unanimitate.

De la art.21 la art.25. Votate în unanimitate.

De la art.26 până la art.38, inclusiv. Votate în unanimitate.

De la art.39 până la art.45. Votate în unanimitate.

Art.46, 47, 48. Votate în unanimitate.

Art.49, 50, 51, 52. Votate în unanimitate.

Art.53, 54. Votate în unanimitate.

Art.55, 56. Votate în unanimitate.

De la art.57 la art.61, inclusiv. Votate în unanimitate.

Art.62, 63, 64. Votate în unanimitate.

Art.65. Votat în unanimitate.

Art.65 a fost şi ultimul.

Vă rog să constataţi, stimaţi colegi, că am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă.

Vom supune proiectul de lege votului final, mâine.

Pct.17. Proiectul de Lege privind protecţia dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durata limitată a unor bunuri imobiliare.

Iniţiatorul. Vă rog, domnule ministru, pe scurt, să prezentaţi proiectul de lege.

Domnul Eduard Gabriel Matei (secretar de stat, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Mă numesc Eduard Gabriel Matei şi vin în faţa dumneavoastră să propun spre aprobare proiectul de Lege privind protecţia consumatorilor, de fapt, protecţia dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare.

În ciuda unui titlu foarte sofisticat, se referă de fapt la ceea ce cunoaştem toţi sub denumirea de "time sharing".

În vederea respectării angajamentelor asumate în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, la Cap.23, "Protecţia consumatorilor şi sănătăţii", se continuă procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu prevederile comunitare.

Astfel, prevederile Directivei 94/47 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 1994 privind protecţia dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare au fost transpuse prin prezentul proiect de lege.

Prin prezentul proiect de lege, Guvernul urmăreşte creşterea nivelului de protecţie a consumatorilor la încheierea unor contracte purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare, prin asigurarea completă şi corectă a informaţiilor ce sunt oferite consumatorilor care au calitatea de dobânditori de către agenţii economici, înainte şi după momentul semnării contractului.

Protejarea consumatorilor români la semnarea de astfel de contracte prin transpunerea în legislaţia românească a dispoziţiilor comunitare în domeniu, va conduce la diversificarea modului de comercializare a serviciilor turistice şi la deschiderea României spre noi pieţe de producţie şi servicii.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind protecţia dobânditorilor privind anumite aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare, pe care o supunem Parlamentului spre adoptare.

Menţionez că susţinem amendamentele propuse de comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut în plenul său proiectul de lege în şedinţa din 10 mai 2004. Membrii comisiei au examinat expunerea de motive, textul proiectului de lege adoptat de Senat, tabelul de concordanţă cuprinzând Directiva 94 a Parlamentului European şi a Consiliului şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Şi, în plenul său, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise, aşa cum rezultă din anexa la prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 1. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 1, modificat art.2, alin.1 lit.a). Celelalte texte rămân în formularea adoptată de către Senat.

Art.3 şi 4. Votate în unanimitate, în forma Senatului.

Art.5, 6. Votate în unanimitate.

Art.7, 8. Votate în unanimitate.

La art.9, urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat art.9.

La art.10, urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.10.

Art.11, 12. Votate în unanimitate.

Art.13, 14. Votate în unanimitate.

Art.15, 16 şi 17, care este şi ultimul. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

La anexă dacă aveţi obiecţiuni.

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La art.5, am semnalat că urmează o anexă. Eu propun o îmbunătăţire a titlului acestei anexe care, de iniţiator, este redactată în felul următor: "Elementele obligatorii minimale ale contractelor reglementate de prezenta lege prevăzute la art.5." Este absolut inutilă o asemenea formulare. Repet, am zis, la art.5, că urmează o anexă şi propun următorul titlu: "Elementele obligatorii ale contractelor".

Este prezenta lege, este art.5, aşa că nu mai e nevoie de complicarea titlului anexei cu elemente secundare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru!

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Prevederea comisiilor de specialitate şi din cadrul Comisiei Europene menţionează expres, aşa cum am menţionat şi noi, anumite prevederi. Deci, ei vor să fie cel puţin referitor la acest articol, să aibă cel puţin o trimitere în textul legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, eu propun să fie "elemente obligatorii minimale ale contractelor". "Minime".

Domnul Eduard Gabriel Matei:

E ok! Suntem de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

"Elemente obligatorii minime ale contractelor". "Minime" trebuie să fie. Şi nu mai spunem "reglementate de prezenta lege", că e clar. Are dreptate domnul Leonăchescu.

Stimaţi colegi,

La anexă, la propunerea domnului deputat Leonăchescu, vă propunem ca titlul acesteia să fie: "Elementele obligatorii minime ale contractelor".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Trecem la următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, cel de la pct.18: Proiectul de Lege privind cazierul judiciar.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia juridică. Domnule Florin Iordache, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Propun ca timp de dezbatere cinci minute, câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel raportul cu textul proiectului.

La titlul acestuia, în formularea Senatului, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3, 4, 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

La art.6, urmăriţi amendamentul 1. Votat în unanimitate. Modificat art.6 alin.1. Alin.2 rămâne în formularea Senatului.

Art.7 şi 8. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.III şi art.9, 10, 11. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.12, urmăriţi amendamentul 2 de la pag.3 care se referă la alin.1. Admis amendamentul, modificat alin.1, restul alineatelor rămânând în formularea Senatului.

Art.13. Votat în unanimitate.

Art.14, urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.14.

Art.15. Amendamentul 4. Vă rog! Vă rog să precizaţi, domnule secretar Leonăchescu, la care din literele art.15 vă referiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mă refer la art.15 alin.a), domnule preşedinte, şi vă mulţumesc pentru amabilitate.

Este o redactare care lasă loc la interpretări. "Condamnările pronunţate pentru fapte săvârşite în timpul minorităţii". "Minoritate" are alt sens. "Minoritate" de o anumită factură, într-un colectiv dat. Cred că aici e perioada de, nu ştiu cum să-i zicem, sub 18 ani, "săvârşite până la majorat".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dumneavoastră de unde citiţi articolul 15, alin.a)?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Art.15 de la pag.6, din lege...

Domnul Valer Dorneanu:

nu! Urmăriţi amendamentul 4 al comisiei care a schimbat acest text. În formularea comisiei "sancţiunile penale pronunţate pentru fapte săvârşite în timpul minorităţii". Nu, ăsta este un termen penal consacrat. Nu există nici o confuzie.

Dacă mai sunt obiecţiuni la amendamentul 4 de la art.15. Admis amendamentul, modificat art.15.

La art.16, urmăriţi amendamentul 5. Admis amendmentul, modificat art.16.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

Art.17, urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.17.

Art.18. Votat în formularea Senatului.

Art.19, urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Celelalte alineate de la art.19 rămân în formularea Senatului.

Art.20. Admis în unanimitate.

Art.21. Urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat corespunzător art.21.

Art.22. Urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art.22.

Art.23. Votat în formula Senatului.

Art.24. Urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat art.24.

Art.25, 26, 27, care este şi ultimul. Admis toate aceste texte în formularea Senatului.

Vă mulţumesc pentru atenţia la acest proiect.

Îl vom supune votului final mâine.

La pct.19: Proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor. Prioritate legislativă.

Comisia de buget o rog să se pregătească şi rog iniţiatorul de la acest proiect de lege să-l prezinte foarte succint. Mai succint decât titlul legii pe care am adoptat-o data trecută.

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

În cadrul procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate pentru aderarea la Uniunea Europeană, se prevede transpunerea în legislaţia românească a Directivei nr.87/102 a Comisiei Europene din 22.XII.1986 privind creditul pentru consum, modificată de Directivele nr.90/88 a C.E.E. din 1990 şi 98/7 a Comisiei Europene din 16.II.1998.

Având în vedere modul european de abordare a problematicii, bazat pe experienţa economiei de piaţă avansată în care sunt stabilite răspunderile ce decurg din contractele de vânzare cu plată eşalonată, reglementate ca vânzare de produse în baza unui contract de credit, prezenta reglementare contribuie la organizarea mai eficientă a mediului economic în România.

În condiţiile în care consumatorii se vor simţi mai protejaţi faţă de situaţiile neplăcute care pot apărea pe parcursul întrebuinţării produselor, inclusiv a celor folosite, încrederea lor în produse, în producători şi în vânzători va creşte, dezvoltându-se în acest fel o relaţie cu efecte benefice asupra evoluţiei pieţei.

Prin adoptarea acestei legi, se creează un echilibru bine stabilit pentru drepturile şi obligaţiile consumatorului şi ale agentului economic ce acordă credite de consum, consumatorii putând face o alegere în conformitate cu posibilităţile lor financiare.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia de buget.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a examinat proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, în şedinţa din 8 iunie 2004.

Comisia a hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Prin natura reglementărilor promovate, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea acestui proiect.

La titlul acestuia în forma adoptată de Senat.

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Eu observ elementul redundant în această exprimare. Nu am pregătirea economică necesară. De aceea, cer să mi se explice dacă n-ar fi mai bună următoarea reformulare: "Proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consumul persoanelor fizice". Pentru că "consum destinat consumatorilor", mie mi se pare că este o chestiune care oarecum se repetă şi lasă impresia că este redundantă formular.

Domnul Valer Dorneanu:

Estetic, am şi eu poziţii favorabile dumneavoastră, dar aştept punctul de vedere al specialiştilor.

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Dacă-mi permiteţi să precizez. Este vorba deci de contractele de credit pentru consum destinate consumatorilor.

Domnul Valer Dorneanu:

E titlul unei forme de contract.

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Exact. Este contractul de credit pentru consum. Există şi credite care nu sunt destinate consumului, precum există şi credite care sunt destinate consumului dar nu persoanelor fizice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, eu m-am asociat opiniei dumneavoastră, dar ne-a învins specialistul.

Dacă sunt şi alte obiecţiuni la titlul legii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2. Votate în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Art.5, 6. Votate în unanimitate.

Art.7, 8. Votate în unanimitate.

Art.9. Votat în unanimitate.

De la art.10 până la art.14. Votate în unanimitate.

De la art.15 până la art.17. Votate în unanimitate.

De la art.18 până la art.20. Votate în unanimitate.

De la art.21 la art.24, care este şi ultimul. Votate în unanimitate.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Votată în unanimitate.

Anexa 3 a fost ultima. Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune mâine votului final.

Mai sunt două proiecte în seara aceasta: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii. Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru probleme de muncă. Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem cinci minute şi un minut luări de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine e de acord? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţiile de aprobarea ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Preambulul acesteia. Votat în unanimitate.

Art.I. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune votului final proiectul, mâine.

Ultimul proiect pe care-l vom dezbate în această seară este proiectul de Lege pentru completarea art.169 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Rog iniţiatorul să prezinte foarte pe scurt acest proiect.

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Teodor Bobiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul a analizat această iniţiativă legislativă şi a constatat că prin conţinutul său, ea completează dispoziţiile art.169 din Legea 19/2000 în sensul de recalculare prin adăugarea unui punctaj corespunzător a perioadei asimilate stagiului prevăzut la art.38 alin.1 lit.b) şi se face şi în cadrul pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi. Deci, urmează să se aplice retroactiv.

Guvernul a formulat un amendament la art.1¹ care a fost însuşit de comisia de specialitate.

Vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege în forma propusă de comisie.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei dumneavoastră.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş face o scurtă remarcă, dacă-mi permiteţi. Avem bucuria, cum Comisia de învăţământ a avut-o în ultimii ani, să vă propunem dumneavoastră o iniţiativă legislativă semnată de către toţi şi însuşită de către toţi membrii comisiei noastre. Ea se referă la faptul că acei pensionari în plată, pensionari înainte de 1 aprilie 2001, cu studii superioare care nu s-au putut bucura până în prezent de asimilarea studiilor superioare ca stagiu de cotizare, o vor putea face imediat după promulgarea acestei legi, eliminându-se în acest fel discriminarea faţă de actualii pensionari care se pensionează pe rigorile Legii nr.19/2000.

Vă propunem şi dumneavoastră să votaţi această iniţiativă legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să mai intervină. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate în forma adoptată de către Senat.

La articolul unic, preambul, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Textul practic al articolului unic, cel care se referă la pct.1¹, urmăriţi vă rog amendamentul 1 al comisiei. Îl găsiţi în raportul prezentat de către doamna Smaranda Dobrescu.

Nu sunt obiecţiuni la amendament. Modificat cuprinsul art.1¹. De fapt, la textul numerotat l¹.

Acesta este singurul text al acestui proiect. În consecinţă, vom supune votului dumneavoastră final în ansamblu, mâine.

Vă mulţumesc.

Trecem la următoarea etapă a şedinţei de astăzi, cea destinată răspunsurilor la interpelări. Îl rog pe domnul vicepreşedinte Constantin Niţă să preia conducerea.

(În continuare, conducerea şedinţei este preluată de domnul vicepreşedinte Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor)

Domnul Constantin Niţă:

Domnul deputat Gheorghe Dinu este în sală? Pentru domnia sa, referitor la salariaţii şi pensionarii CFR, răspunde domnul secretar de stat Marius Sorin Ovidiu Bota.

Doriţi să vă completaţi interpelarea? Nu.

Domnule secretar de stat, vă rog!

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea făcută de domnul deputat Gheorghe Dinu, vă comunicăm următoarele.

O parte din salariaţii feroviari şi ai societăţilor desprinse din structurile feroviare au dreptul de a călători gratuit cu trenurile intercity, fiind posesori ai autorizaţiilor de călătorie gratuită pe calea ferată la toate categoriile de trenuri.

Societăţile desprinse din structura feroviară plătesc pentru salariaţii proprii autorizaţiile de călătorie la valoarea stabilită pentru valabilitatea la trenurile intercity.

Posesorii de autorizaţie de călătorie gratuită pe calea ferată, valabilă la trenurile de persoane (accelerate şi rapide, clasa I-a), au dreptul, conform contractului colectiv de muncă 2004-2005, să călătorească gratuit cu trenurile intercity clasa a II-a, fără plata diferenţelor, iar salariaţii posesori de autorizaţie de călătorie gratuită clasa a II-a pot călători cu trenurile intercity cu plata diferenţei între suplimentul de tren intercity şi suplimentul de tren rapid.

Categoriile sociale: veterani de război, revoluţionari, persoane persecutate din motive politice şi etnice etc., pe care le-aţi amintit în interpelarea dumneavoastră, au gratuitate la transportul cu toate categoriile de trenuri, în condiţiile în care călătoriile efectuate sunt decontate la CFR "CĂLĂTORI" S.A. din bugetul unor ministere, conform normativelor în vigoare.

Călătoriile efectuate de către salariaţii şi pensionarii CFR sunt suportate din fondurile societăţilor companiilor feroviare unde au lucrat respectivii pensionari sau din fondurile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Pentru acordarea dreptului de a călători gratuit cu trenurile intercity pentru pensionarii CFR, societăţile sau companiile cu profil feroviar trebuie să dispună de un fond suplimentar. Menţionăm că numărul trenurilor intercity care circulă pe reţeaua feroviară este relativ mic, asigurându-se un număr de 14.600 locuri/zi, în timp ce numărul celor care au permise de călătorie gratuită pe calea ferată pe anul 2004 este de 375.000.

În cazul călătoriei pe liniile de cale ferată neinteroperabile, care vor fi închiriate unor agenţi economici privaţi, se vor respecta toate reglementările în vigoare referitoare la categoriile sociale care beneficiază de facilităţi la transportul pe calea ferată.

Precizăm că propunerea dumneavoastră referitoare la circulaţia cu trenurile intercity a salariaţilor CF, a fost reglementată prin contractul colectiv de muncă 2004-2005. Astfel, acest personal poate circula gratuit cu trenul intercity, mai puţin posesorii autorizaţiilor gratuite de călătorie clasa a II-a, care plătesc diferenţa între suplimentul de tren intercity şi tren rapid.

În ceea ce priveşte propunerea referitoare la călătoria gratuită a pensionarilor cu trenul intercity, aceasta nu se poate pune în aplicare în prezent, datorită lipsei fondurilor necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi comentarii la interpelare? Vă rog, domnule deputat Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea doar câteva lucruri să mai spun domnului secretar de stat, şi anume faptul că pensionarii de la calea ferată sunt şi ei, într-un fel, veterani la activitatea de cale ferată. Au muncit o viaţă întreagă acolo, şi nu văd de ce sunt discriminaţi faţă de ceilalţi veterani, care - practic - cu calea ferată n-au avut mai nimic - pe de o parte.

Pe de altă parte, în traficul internaţional, când pleci ca şi ceferist afară, şi ai nevoie să circuli cu un intercity expres sau un intercity, plăteşti doar diferenţa, modică de altminteri, între calitatea sau trenul de rapid şi trenul de intercity, nu ca la noi, la calea ferată, unde pensionarul care are drept de călătorie gratuită cu trenul trebuie să o ia de la zero, adică să-şi plătească toate, absolut toate diferenţele de la trenul de persoane până la trenul intercity.

Nu era mai corect ca de la trenul rapid, unde are gratuitate, la trenul intercity să i se dea doar acolo dreptul să plătească sau obligaţia de a plăti diferenţa între tren rapid şi trenul intercity? Aşa mi se pare moral şi normal şi aşa este în toată lumea reglementarea. De ce noi om fi întotdeauna altfel decât în lume?!

Domnul Constantin Niţă:

Domnule Bota, mai aveţi ceva comentarii? Nu.

Pentru domnul deputat Viorel Coifan, tema interpelării: corectarea unor sume prin Hotărârea de Guvern nr.514/7.04.2004.

Domnule deputat, doriţi să vă dezvoltaţi interpelarea sau aşteptaţi răspunsul?

Vă rog, domnule secretar de stat Sorin-Ovidiu Bota.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Întrebarea a fost adresată domnului secretar de stat Sergiu Sechelariu şi vă comunic răspunsul referitor la întrebarea domnului deputat.

Sumele suplimentare aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.514/2004 din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului au fost repartizate pentru realizarea unor obiective de investiţii punctuale noi sau aflate în curs de execuţie, pe baza solicitărilor autorităţilor administraţiei publice locale, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nefiind implicat în elaborarea şi aprobarea actului normativ menţionat, motiv pentru care nu contrasemnează. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Coifan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu am pus două întrebări foarte clare. La una am primit răspuns, şi anume că autorităţile locale, care, de fapt, în urma scrutinului, nu mai există la ora actuală în Timiş, şi probabil că asta a fost o cauză, au solicitat ... şi am aflat că n-au solicitat; sunt aici doi deputaţi de Timiş care pot confirma ceea ce spun eu acum, că vom transmite la Timişoara.

Întrebarea a doua era: Când se va repara această nedreptate? Pentru că am în faţă situaţia pe 3 ani de zile, în care banii pentru pietruire au fost repartizaţi direct consiliilor municipale.

Doresc să vă spun că Bacăul a luat în mod constant - în perioada 2001 - 2002 - 2003 - câte 30 miliarde de lei, având pe 3 ani suma de 90.761.145.000 pentru pietruire de drumuri în municipiul Bacău. Asta înseamnă că ori nu s-a reparat nimic, ori s-au dat bani în plus, pentru că nu pot să înţeleg să se repare ceva şi apoi să primeşti aceeaşi sumă.

În aceeaşi perioadă, în municipiul Timişoara, în 2001 s-au alocat 11 miliarde; în 2002 zero miliarde; iar în 2003 - 3,5 miliarde. Domnul secretar de stat Sechelariu, fratele primarului din Bacău, a promis în faţa opiniei publice, la o conferinţă de presă, că va corecta, spunând că a fost o eroare. Deci, repet, dânsul şi-a asumat eroarea faptului că toate cele 41 de judeţe au luat câte 22 miliarde de lei, mai puţin Timişul, care a luat 7,2 miliarde.

Şi atunci am pus întrebarea a doua: Când se repară această eroare? Nu pentru alegeri, că au pierdut băieţii într-o voioşie, ci pentru oamenii aceia care ... Sunt 100 de străzi de pământ în municipiul Timişoara, care are 900 km. de stradă.

V-aş ruga frumos să-mi răspundeţi la a doua întrebare: dacă se intenţionează repararea acestei erori asumate de secretarul de stat Sechelariu.

Domnul Constantin Niţă:

Da, sigur că da.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Răspunsul este: cu ocazia rectificării bugetare din acest an. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da, corect.

La cea de a treia interpelare depusă de domnul deputat Viorel Coifan privind presiuni din partea autorităţii rutiere române.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Răspunsul pentru această interpelare este următorul.

Din verificările efectuate de către reprezentanţii Autorităţii Rutiere Române la Agenţia ARR-Timiş, precum şi din declaraţiile date de către reprezentanţi ai societăţilor comerciale VT "Tudor" SRL, "Super Radio Taxi" SRL şi "Extra Radio Taxi" SRL, care deţin împreună 70% din numărul taximetrelor din municipiul Timişoara, a rezultat că şeful Agenţiei ARR-Timiş nu a obligat sau exercitat presiuni asupra acestora pentru afişarea pe taximetre a unor materiale electorale.

Din declaraţiile reprezentanţilor societăţilor enumerate reiese că aceştia, din proprie voinţă, ca persoane fizice au afişat materiale electorale pe taximetrele proprietate a societăţilor respective, precum şi pe cele ale colaboratorilor acestora.

De asemenea, agenţia Timiş a Autorităţii Rutiere Române nu a efectuat în ultima lună nici un control care să aibă ca tematică activitatea de taximetrie şi nu a întocmit nici un proces verbal de contravenţie.

Faţă de cele precizate anterior, considerăm că afirmaţiile dumneavoastră, respectiv că s-ar fi exercitat presiuni asupra unor taximetrişti din municipiul Timişoara, în vederea antrenării acestora în campaniile electorale, nu se justifică. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Viorel Coifan:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău pentru zelul manifestat de voluntari. Oricum, alegerile au fost pierdute copios în Timişoara de către partidul de guvernământ.

Problema, însă, este alta: avem şi noi declaraţii ale unor şoferi, nu a unor şefi de reţele de taximetrişti, care spun că li s-a spus textual: "Dacă nu doriţi să depuneţi acea vignietă cu "I love Timişoara Ciocârlie", am aici doi colegi care pot să confirme, "atunci o să aveţi probleme la verificarea tehnică".

Dar, sigur că nu este Parlamentul României locul unde să facem astfel de diferenţe, dar vreau să spun că se justifică interpelarea mea, şi scorul electoral justifică şi mai mult că am avut dreptate.

Domnul Constantin Niţă:

Lăsaţi, domnule deputat, asta este o interpelare politică ceea ce faceţi dumneavoastră, n-are treabă ... Dar, este bine că aţi făcut-o. La Timişoara tot aţi pierdut alegerile, aşa că nu vă plângeţi.

Domnul Viorel Coifan (din sală):

Voi aţi pierdut peste tot.

Domnul Constantin Niţă:

Lasă, nu plângeţi pe umărul nostru, că vedem noi ce facem. Încă nu am pierdut.

Pentru domnul deputat Mircea Costache răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, referitor la Şcoala specială nr.1 - Buzău.

Este aici domnul secretar de stat.

Vă rog, nu dezvoltaţi interpelarea, nu? Mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

Din analiza de fond a situaţiei expuse rezultă că între conducerea Şcolii speciale nr.1 Buzău şi Consiliul judeţean Buzău există o divergenţă în legătură cu decizia de a se muta şcoala din locaţia actuală, respectiv din str. Marghiloman în imobilul din str. Horticolului nr.52-54.

Ambele instituţii, deci atât şcoala cât şi consiliul judeţean au argumente cu privire la atitudinea pe care o au în legătură cu această poziţie.

Poziţia şi argumentele cadrelor didactice, inclusiv ale părinţilor, care nu sunt de acord cu mutarea şcolii, au fost anexate interpelării. De asemenea, există şi documente care motivează hotărârea consiliului judeţean.

Din analiza documentaţiei rezultă că "părţile" şi-au comunicat între ele atât poziţia faţă de demers, cât şi argumentele. Referitor la aspectele semnalate, precizăm următoarele.

Cu privire la aspectul de legalitate a actului în sine privind mutarea şcolii dintr-o locaţie în alta, precizăm că ambele imobile fiind în administrarea consiliului judeţean, iar hotărârea fiind adoptată cu majoritate de voturi, rezultă că aceasta este legală.

În ceea ce priveşte aspectul de oportunitate, ministrul Administraţiei şi Internelor nu are calitatea să se pronunţe. În acest context, invocăm prevederile art.120 alin.1 din Constituţia României, conform cărora administraţia publică din unităţile administrativ- teritoriale se întemeiază pe principiul descentralizării şi autonomiei locale.

De asemenea, invocăm şi prevederile art.121 alin.2 din Constituţia României, precum şi prevederile art.2 din Legea nr.215 privind administraţia publică locală, texte de lege care statuează că administraţia publică locală din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează pe principiul autonomiei locale, iar între puterea centrală executivă şi administraţia locală nu există raport de subordonare.

Mai mult decât atât, Constituţia, în art.123 alin.4, consacră acest principiu şi prin prevederea că între prefect, care este reprezentantul Guvernului pe plan local, şi consiliile locale nu există raportul de subordonare.

Prin urmare, decizia în cauzele de genul celei prezentate revine reprezentanţilor mandataţi ai comunităţii aleşi prin vot în consiliul judeţean. Prin urmare, "ministrul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să întreprindă măsuri corespunzătoare, am citat, prin care să anuleze hotărârea consiliului judeţean". Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comentarii, domnule deputat Costache.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La răspunsul primit de la domnul ministru secretar de stat, am de făcut câteva precizări.

Ne putem deroba cu toţii de răspunderi şi ne putem exonera cât poftim, în baza autonomiei în administraţia publică locală şi dacă mergem tot pe drumul ăsta, ajungem la concluzia că nici nu avem nevoie de un minister în cazul ăsta. Face fiecare ce vrea în judeţul lui şi cu asta am rezolvat toate problemele.

Chestiunea, însă, este ceva mai sensibilă. Din răspunsul primit lipseşte precizarea că nu e vorba de o şcoală obişnuită, al cărei imobil poate să funcţioneze oriunde, ci de o şcoală specială pentru copii cu dizabilităţi, cu retard mintal, cu tot felul de probleme. Şi regimul şcolilor speciale - pentru orice om normal, dar cu atât mai mult pentru specialişti în materie - duce la concluzia că imobilul în care funcţionează în momentul de faţă şcoala specială nr.1 din Buzău este corespunzător, mai ales că în acest imobil s-au făcut investiţii importante de către organisme şi asociaţii internaţionale. Când vor veni olandezii, când vor veni elveţienii, când vor veni englezii şi toţi cei care au contribuit la dotarea, la repararea, la aducerea la standarde a acestei şcoli speciale, şi o vor găsi pe str. Horticolei, în periferia oraşului, unde copiii cu dizabilităţi pot să aibă mari probleme în a frecventa şi în a fi supravegheaţi, în a se putea deplasa uşor la cămin pentru cazare. există o situaţie specială a unei şcoli speciale pentru nişte copii cu probleme, şi în cazul acesta consiliul judeţean, cu toată independenţa lui din administraţia publică locală, cu toată capacitatea lui de a lua hotărâri legale, pentru că noi, nu legalitatea acestei decizii am contestat-o, ci faptul că nu s-a analizat corect, ţinând cont de specificul şcolii, care nu poate să funcţioneze oriunde în oraş, în orice tip de imobil.

Deci, precizările în acest sens erau în interpelare, şi tocmai acestea lipsesc din răspuns.

Domnul Constantin Niţă:

Doriţi să mai interveniţi, domnule secretar de stat?

Da, dar pe scurt, vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Deci, cu tot respectul fac precizarea că nu putem să ne "derobăm", ca să folosesc termenul domnului deputat, de la prevederile constituţionale. Suntem într-un stat care funcţionează pe principiile statului de drept.

În conformitate cu prevederile pe care cred că le-am citat, le-am indicat foarte corect, zic eu, asta este situaţia în momentul de faţă. problema, totuşi, ridicată de domnul deputat, poate face obiectul unei analize la nivelul autorităţii naţionale pentru persoanele cu handicap fizic.

Există în România o asemenea autoritate, dar interpelarea - oricum - a fost adresată altcuiva, şi nu autorităţii în materie, susţinând încă o dată că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu este un minister care este o autoritate atotputernică şi atotcuprinzătoare.

Dar, dincolo de toate aceste chestiuni, mergând pe principiul descentralizării, despre care şi astăzi am vorbit în Parlament în mod suficient, zic eu, şi mergând, în primul rând, pe prevederile constituţionale, autoritatea competentă să se pronunţe, inclusiv pe aspectul de oportunitate, este autoritatea locală; acolo sunt aleşii comunităţii şi ei trebuie să decidă în conformitate cu interesele, în primul rând, ale comunităţii.

Am spus la început, şi cu aceasta închei, că în legătură cu această decizie sunt argumente foarte pertinente şi de bun simţ ale părinţilor şi ale cadrelor didactice. Le-am văzut, există liste legat de treaba asta, dar în acelaşi timp există şi argumente ale consiliului judeţean în, să-i zicem, "conflictul" între aceste părţi; ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa să se pronunţe şi vă rog să nu-i cereţi să-şi depăşească competenţele. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte.

Întrucât imobilul urmează să fie trecut sub autoritatea Consiliului local Buzău, cu destinaţia "cantina săracilor", eu nu cred că organismele internaţionale, asociaţiile şi ligile, care au investit sume importante în acest imobil, vor fi foarte satisfăcute atunci când vor vedea că a căpătat o asemenea destinaţie, când el era pregătit şi s-a investit pentru copiii cu dizabilităţi şi cu retard mintal, pentru copii cu probleme speciale.

Deci, aici era problema. Şi dacă mutăm decizia de la consiliul judeţean, pentru că imobilul va ajunge la consiliul municipal, deci la primăria municipiului, tot în sfera administraţiei publice locale rămâne şi nu ne putem exonera de orice răspundere din acest punct de vedere.

În al doilea rând, facem adeseori şi foarte des şi repetat referire la alinierea la standardele europene. La standardele europene, orice petiţie şi orice plângere adresată ombudsman-ului, cum i se spune în termeni europeni, care ajunge în altă parte decât trebuie, nu se întoarce înapoi fără răspuns, sau se dă răspuns formal şi parţial, ci se trimite acolo unde trebuia să ajungă de fapt. Şi puteaţi s-o faceţi şi dumneavoastră să ajungă interpelarea, problema în speţă, care nu-i a mea şi nu este a dumneavoastră, dar este a noastră, a tuturor, să ajungă la autoritatea naţională în materie.

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu răspunde tot domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Este pregătită şi pot să dau citire răspunsului la interpelarea domnului deputat Gheorghe Pribeanu, dar mai înainte de aceasta aş vrea să fac o precizare şi vă rog în mod respectuos îngăduinţa ca dumneavoastră, în calitate de preşedinte, să vă pronunţaţi, întrucât interpelarea pune în discuţie o consultaţie juridică concretă. Deci, ea este întrebare, nu este interpelare, sună în felul următor: "Ce înţelege ministrul administraţiei şi internelor prin sintagma "proprietatea asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului", citându-se art.9 şi 22 din Legea nr.112, şi se dă un caz concret, al unui cetăţean din Giarmata, judeţul Timiş, care a cumpărat o casă şi terenul este mai mare decât casa.

Deci, fac precizarea că răspunsul este pregătit, este semnat de ministrul delegat, dar în conformitate cu art.155, preşedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebări care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice; la lit.b), se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată.

Deci, am răspunsul pregătit; dacă îmi daţi OK-ul, îl prezint.

Domnul Constantin Niţă:

Cred că colegul nostru va înţelege acest lucru, şi-i veţi da răspunsul în scris.

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Nu este în regulă.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă aşa prevede regulamentul, stimate coleg.

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Se poate să fie şi consultaţie juridică.

Domnul Constantin Niţă:

Poate fi, pentru că este o întrebare, şi la întrebarea aceasta regulamentul prevede foarte clar.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ce vreau să vă spun: această întrebare are un anumit scop şi am formulat-o în următoarea formă. Mă simt obligat să o citesc, pentru că, practic, o să vedeţi că nu este numai o întrebare şi o consultaţie juridică.

Domnul Constantin Niţă:

Bine, eu o am în faţă, şi nu-i nevoie să mi-o citiţi.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Păi, dar vedeţi atunci, să se răspundă corect şi să nu ocolim subiectul, pentru că în situaţia acestui cetăţean, de exemplu, sunt vreo 80.000 de cazuri în partea de vest a ţării. Noi am căutat să rezolvăm această problemă printr-un proiect de lege care a fost respins la tăvălugul acela, în momentul aprobării bugetului, şi ştiţi cum a fost răspunsul, şi nu este rezolvat acest caz. Or, noi trebuie să rezolvăm cazurile cetăţenilor din judeţul Timiş, din judeţul Arad şi partea de vest a ţării. Probabil mai sunt şi în alte cazuri. Legea nr.112 a creat foarte multe probleme în acest sens, pentru că s-au văzut clădiri, imobile, terenul de sub ele nu le aparţine, deşi în CS-ul iniţial au aparţinut, şi am cerut cum se poate rezolva această problemă.

De aceea era acea referinţă, spune dânsul, la o consultaţie juridică, pentru că nu este determinat acest caz, şi sunt foarte multe cazuri juridice în Timiş nerezolvate. Deci, nu este un caz simplu de o consultaţie juridică. De aceea s-a pus întrebarea cu tentă, ca să putem rezolva acest caz, care nu este rezolvat. Deci, este clar că este exemplu.

Domnul Constantin Niţă:

Stimate coleg, nu aţi făcut corect interpelarea. Deci dacă puneaţi foarte corect întrebarea concretă, era altceva. Însă, dumneavoastră ce cereţi acolo, este evident că este o consultaţie juridică, cum puneţi întrebarea. Îmi pare rău, dar aşa aţi făcut-o, nu este vina mea. Dar, pentru faptul că ...

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu pot să vă citesc încă o dată dacă nu înţelegeţi. Se înţelege foarte clar că este un caz.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, facem teorie aici, zău. Îmi pare rău, dar ...

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Nu este teorie, şi să nu scăpăm de răspuns numai cu asta.

Domnul Constantin Niţă:

Stimate coleg, v-am propus să preluaţi răspunsul în scris de la domnul secretar de stat. Dacă doriţi câteva cuvinte, mă rog, să vă răspundă.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Înţeleg că v-aţi dat acordul ca să răspund la această întrebare. Răspuns la interpelarea, că aşa este numită, domnului deputat Gheorghe Pribeanu, nr.11502/2004: referitor la înţelesul sintagmei "proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, în accepţiunea Legii nr.122/95 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului, precum şi a normelor metodologice privind aplicarea legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20/96, facem următoarele precizări: sintagma ca atare nu figurează în textul art.9 şi 22, citate în enunţul interpelării dumneavoastră, ci la art.21 din Legea nr.112/95, care prevede că: "o dată cu restituirea în natură şi dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, se dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului".

Din conţinutul art.21, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, se dobândeşte nu doar în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor ce nu se restituie în natură, după cum se pare că consideraţi, domnule deputat, ci şi în cazul restituirii apartamentelor în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora.

Prin urmare, trebuie reţinut aspectul că, în ceea ce priveşte terenul aferent apartamentului, legiuitorul nu a făcut distincţie între cele două situaţii prin care se poate dobândi dreptul de proprietate asupra acestuia. Trecând la obiectul propriu-zis al interpelării, dat fiind că legiuitorul nu a considerat necesar să definească în mod expres noţiunea de teren aferent, trebuie avute în vedere referirile corespunzătoare care se fac în normele metodologice privind aplicarea Legii nr.112 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20.

Astfel, potrivit art.33 din normele citate, aprobate iniţial, se stabilea că în situaţii de vânzare către chiriaşi a apartamentelor şi, când este cazul, a anexelor gospodăreşti şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului situat sub aceste construcţii, în condiţiile art.35 alin.2 din Legea nr.18/91.

Hotărârea Guvernului nr.11/97, modificată, modificând şi completând normele metodologice aprobate iniţial, a schimbat cuprinsul art.33 în felul următor: în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor, şi când este cazul a anexelor gospodăreşte şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art.26 alineatul ultim din lege.

Sub această formă, respectiva dispoziţie a devenit art.37 din normele publicate în Monitorul Oficial al României nr.27 din 18.02.

Deoarece nu există deosebiri de esenţă între formularea iniţială şi cea modificată a articolului în cauză, coroborând sintagmele "proprietatea asupra terenurilor aferente", din art. 22 al Legii nr. 112 cu expresia "terenul situat sub aceste construcţii", se deduce, pe de o parte, că terenurile aferente sunt cele ocupate de construcţii la data trecerii lor în proprietatea statului iar, pe de altă parte, că potrivit dispoziţiilor art. 26 alineatul ultim din lege "Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului".

Considerăm că precizările de mai sus sunt de natură să clarifice şi cazul concret prezentat în interpelarea dumneavoastră, al cetăţeanului din comuna Gearmata, judeţul Timiş, care, cumpărând apartamentul ocupat în calitate de chiriaş, a dobândit drept de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 600 metri pătraţi, aferent apartamentului, şi nu asupra întregii curţi care are suprafaţa de peste 3.000 metri pătraţi.

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Sunt peste 80.000 de cazuri în care pe lângă case au şi curţi, şi oamenii sunt obligaţi să plătească chiria la teren cu o sumă exorbitantă. Aceste cazuri trebuie rezolvate.

Domnul Mircea Alexandru:

Înţeleg că a fost un comentariu la răspuns?

Domnul Constantin Niţă:

Bine.

Daţi domnului deputat răspunsul în scris şi este suficient. Mergem mai departe.

Pentru domnul deputat Ludovic Mardari răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Vă rog. Numai puţin, doamna secretar de stat. Conform Regulamentului, trei minute aveţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută eu am prezentat o singură frază şi, ca urmare, am dreptul, conform Regulamentului, să dezvolt interpelarea. Este adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei, şi are următorul conţinut.

În aprilie a.c. am fost solicitat, în scris, de mai mulţi deţinuţi din Penitenciarul Timişoara, să le acord audienţă. Nu puteam să-i refuz, deoarece, în calitatea de parlamentar sunt la dispoziţia cetăţenilor, chiar dacă unii dintre aceştia se află într-o situaţia privativă de libertate. Acordarea audienţei a fost posibilă numai prin intrarea mea în puşcărie timp de două ore.

Unii dintre ei au declarat că sunt nevinovaţi şi că argumentele lor n-au fost luate în considerare de reprezentantul Parchetului care a semnat actul de reţinere. Toţi au afirmat că ar fi posibilă judecarea lor în libertate, aşa cum se procedează frecvent în cazul marilor infractori, cu atât mai mult cu cât acuzaţiile care li se aduc nu se compară, de exemplu, cu infracţiunea comisă de Gabriel Bivolaru.

Nu este de competenţa mea să mă pronunţ în legătură cu vinovăţia sau nevinovăţia vreunui deţinut. Am constatat însă, că se reclamau următoarele: durata excesivă a arestului preventiv, în contradicţie cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România în anul 1994; superficialitatea analizării cererilor de punere în libertate pe cauţiune care, potrivit aceluiaşi art. 5, pot fi formulate de orice persoană acuzată într-o procedură judiciară, fără a fi necesară îndeplinirea altor condiţii, vizând încadrarea dată de către acuzare, lipsa antecedentelor penale ale persoanei acuzate etc.

Se poate constata că există o contradicţie între norma internă, Codul de procedură penală, şi norma internaţională, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, contradicţie ce se impune a fi soluţionată în conformitate cu art. 20 din Constituţia României, care statuează că în situaţia unor nonconcordanţe între legislaţia internă şi cea internaţională, în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, au prioritate în aplicare prevederile internaţionale.

În consecinţă, vă solicit, domnule ministru, să dispuneţi verificarea situaţiei în care se află următorii deţinuţi din Penitenciarul Timişoara: Istvan Gheorghe, Istvan Antonio, Florea Petru, Istvan Radu, Slaina Nicolas Nick şi Niţă Gheorghe.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat, la interpelarea înregistrată de dumneavoastră la Camera Deputaţilor cu nr. 1.499/2004, adresată domnului ministru al justiţiei şi dezvoltată acum, referitoare la situaţia unor deţinuţi încarceraţi în Penitenciarul Timişoara care pretind că sunt nevinovaţi şi ar putea fi judecaţi în stare de libertate, cu respectul cuvenit prezumţiei de nevinovăţie, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse şi datele comunicate de către Direcţia Generală a Penitenciarelor rezultă situaţia prezentă a celor şase deţinuţi, astfel: Istvan Antonio Alsaide a fost arestat la data de 11 iulie 2002, conform mandatului de arestare preventivă nr. 30, emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi fals intelectual, şi depus în Penitenciarul Timişoara la 26 noiembrie 2002.

Fapta care se pretinde că a fost comisă constă în aceea că, în calitate de angajat al Societăţii Comerciale Holding Group Star Timişoara, împreună cu alte persoane au efectuat activităţi comerciale cu produse petroliere, fără să le înregistreze în contabilitate, prejudiciind bugetul de stat cu peste 6 miliarde lei.

Prin sentinţa penală nr. 183/2004 pronunţată de Tribunalul Timiş, a fost condamnat la 5 ani închisoare. În prezent se află la dispoziţia Curţii de Apel Timişoara în dosarul nr. 3.339/2004, având ca obiect apelul împotriva sentinţei penale menţionate, cu termen la 10 iunie 2004, şi a fost citat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2.898/2004, având ca obiect recursul împotriva încheierii de menţinere a arestării preventive, cu termen la 15 iunie 2004.

Deţinutul Istvan Gheorghe a fost arestat la data de 11.07.2002, prin mandatul emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi fals intelectual, şi depus în Penitenciarul Timişoara la 26.11.2002. Situaţia, de fapt, reţinută în sarcina acestui este similară cu cea descrisă anterior pentru Istvan Antonio Alsaide. Prin sentinţa penală nr. 183/2004, pronunţată de Tribunalul Timiş, a fost condamnat la 6 ani închisoare.

În prezent este la dispoziţia Curţii de Apel Timişoara, în dosarul cu acelaşi număr, având ca obiect apelul împotriva sentinţei penale nr. 183/2004, cu termen la 10 iunie 2004 şi, de asemenea, a fost citat de Înalta Curte pentru termenul din 15 iunie 2004, în scopul soluţionării recursului împotriva încheierii de menţinere a arestării preventive.

Deţinutul Istvan Radu a fost arestat la 15 ianuarie 2004, conform mandatului de arestare preventivă nr. 8 din 16 ianuarie 2004, emis de Tribunalul Timiş, pentru luare de mită şi depus în Penitenciarul Timişoara la 23 ianuarie 2004.

Fapta pretinsă constă în aceea că împreună cu alţi coinculpaţi au pretins şi primit de la Peter Viorel, administratorul unei agenţii de turism, vauchere de rezervare pentru câte un sejur de două persoane pentru fiecare inculpat, în staţiuni de la Marea Adriatică, în Croaţia şi Muntenegru, în perioada august-septembrie 2003.

Este arestat preventiv, este trimis în judecată la Tribunalul Timiş în dosarul nr. 1.074/2004, menţinerea arestării preventive urmând să expire la 17 iulie anul acesta.

În prezent este la dispoziţia Tribunalului Timiş, în dosarul 1.074 cu termen la 17 iulie 2004.

Deţinutul Niţă Gheorghe, de asemenea a fost arestat la 15 ianuarie 2004, conform mandatului de arestare preventivă nr. 10 din 16 ianuarie 2004, emis de Tribunalul Timiş, pentru luare de mită, şi depus în Penitenciarul Timişoara la 23 ianuarie 2004.

Fapta are aceeaşi latură obiectivă ca şi cea descrisă anterior. Este arestat preventiv, trimis în judecată la Tribunalul Timiş în dosarul nr. 1074, menţinerea arestării preventive urmând să expire la 17 iulie 2004.

În prezent este la dispoziţia Tribunalului Timiş, în dosarul menţionat, 1074/2004, cu termen la 16 iulie 2004.

Deţinutul Florea Petru a fost arestat la 17 noiembrie 2003, cofnorm mandatului de arestare preventivă nr. 49, emis de Tribunalul Timiş pentru tentativă de omor calificat, şi depus în Penitenciarul Timişoara la 6 ianuarie 2004.

Este arestat preventiv şi trimis în judecată la Tribunalul Timiş în dosarul nr. 323/2004, menţinerea arestării preventive urmând să expire la 15 iulie 2004.

În prezent este la dispoziţia Tribunalului Timiş, în acest dosar, cu ultim termen la 17 mai 2004.

Deţinutul Slaina Nicolas Nick a fost arestat la 27 octombrie 2003, conform mandatului nr. 42 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, pentru deţinere de droguri şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şi depus în Spitalul Penitenciar Bucureşti, Jilava, la 28 octombrie 2003.

Fapta care i se reţine în sarcină este aceea că a introdus în România, prin Aeroportul Timişoara, ascunse în bagaje, două pistoale, 65 de cartuşe şi 250 grame canabis.

Din data de 5 noiembrie 2003 se află în Penitenciarul Timişoara. Este arestat preventiv şi trimis în judecată la Tribunalul Timiş, în dosarul nr. 662/2004, menţinerea arestării preventive urmând să expire la 20 iunie 2004.

În prezent este la dispoziţia Tribunalului Timiş, cu termen în dosar la 11 iunie 2004.

Având în vedere cele de mai sus, precizăm că aprecierea cu privire la măsura arestării preventive aparţine în exclusivitate instanţelor de judecată, pe baza probelor existente la dosarul fiecărei cauze.

Ministerul Justiţiei, fireşte, în calitatea sa de instituţie a administraţiei publice centrale, nu se poate pronunţa asupra problemelor de drept sau cu privire la situaţia de fapt din cauzele deduse judecăţii şi nici nu poate face recomandări instanţelor de judecată, cu privire la modul de soluţionare a cauzelor cu care au fost investite.

Punerea în libertate pe cauţiune poate fi dispusă în condiţii expres prevăzute de Codul de procedură penală, respectiv dispoziţiile articolelor 160⁴, 160⁵, în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă şi în cazul infracţiunilor intenţionate, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, ce nu depăşeşte 12 ani. Ea nu se acordă în cazul în care învinuitul sau inculpatul este recidivist, ori când există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârşească alte infracţiuni sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

În cazul de faţă, doi dintre deţinuţi sunt condamnaţi la pedepse cu închisoarea şi dosarele se află în curs de soluţionare în căile ordinare de atac.

Potrivit art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală, "Instanţa de judecată are obligaţia ca prin hotărâre să se pronunţe cu privire la luarea, menţinerea sau revocarea măsurii arestării inculpatului".

Pe de altă parte, căile de atac exercitate împotriva măsurilor preventive pronunţate de instanţă în cursul judecăţii nu sunt suspensive de executare.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Cam lung răspunsul, dar îl acceptăm ca atare.

Doamna Rodica Constantinovici:

Îmi cer scuze, dar au fost 6 deţinuţi.

Domnul Constantin Niţă:

Pe scurt. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comentariul meu va fi mult mai scurt.

Îi mulţumesc pentru prezentarea situaţiei celor 6 deţinuţi. După părerea mea, trebuia să se insiste mai mult pe cele două aspecte prezentate în interpelare, şi anume: durata excesivă a arestului preventiv. Nu este normal, dacă sunt probe clare, ca justiţia din Timişoara să meargă cu acest arest preventiv până la limita maximă de 180 de zile, cum este prevăzut în Constituţie.

De asemenea, revin asupra superficialităţii analizării cererilor de punere în libertate pe cauţiune şi asupra nerespectării art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România în anul 1994.

Deci, pe aceste aspecte trebuia să se insiste mai mult, şi atunci aş fi putut spune că răspunsul ar fi fost complet.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ioan Onisei, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Domnul Onisei lipseşte.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban, două interpelări: "Medicina rurală la graniţa dintre realitate şi promisiuni" şi "Sistemul îngrijirilor la domiciliu". A răspuns domnul secretar de stat Iulian Popescu în scris. Domnul deputat a fost mulţumit cu acest lucru.

Mai avem pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu - referitor la art. 61 alin. 6 din Legea nr. 128/1997. Răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Doriţi să dezvoltaţi, domnule deputat? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Am plăcerea să vă dau răspunsul la interpelarea pe care aţi adresat-o, înregistrată cu nr. 1.503B/2004 la Camera Deputaţilor şi înaintată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, înregistrată cu nr. 10.558/03.06.2004.

Criteriile după care se face evaluarea în vederea confirmării titlurilor didactice de conferenţiar universitar şi profesor universitar sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului învăţământului nr. 5723 din 15.03.1994, pe care vi-l transmitem anexat.

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a adaptat şi concretizat aceste criterii, pe domenii, având în vedere trecerea de la grupe de domenii la domenii, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 37/1999.

Această activitate care a avut loc în anul 1999 s-a efectuat de către comisii, în limita şi spiritul criteriilor adoptate prin Ordinul ministrului învăţământului din anul 1994.

Actul normativ menţionat prevede şi modalitatea de echivalare a activităţii ştiinţifice, concretizată în lucrări de specialitate, studii, articole, comunicări publicate, cu activitatea artistică, exteriorizată prin concerte, spectacole, filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală etc.

Totodată, precizăm că potrivit Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.300/2003 îşi desfăşoară activitatea Comisia de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie şi media, a cărei componenţă v-o înaintăm alăturat.

În concluzie, comisia de specialitate abilitată să analizeze dosarele de concurs ale cadrelor didactice este formată numai din specialişti în domeniul învăţământului superior artistic, aceştia evaluând activitate didactică şi artistică, prezentată în dosarul de concurs, conform criteriilor de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului învăţământului nr. 5723/1994 care permit echivalarea activităţii ştiinţifice cu activitatea artistică.

Cu deosebită stimă, semnat ministrul Alexandru Athanasiu.

Aş dori, dacă-mi permiteţi, domnule deputat, să vă citesc componenţa comisiei - ea este publică - de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie şi media.

De la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti sunt profesorii: Buciu Dan, Cosma Octavian Lazăr.

De la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti: profesorul Dumitrescu Zamfir.

De la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti: profesorii Nichituş Cristina şi Toboşaru Ion.

Este, de asemenea, membru al comisiei domnul academician Theodorescu Răzvan şi, de la Universitatea de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, domnul profesor Ţăranu Cornel.

Dintre criteriile pentru un post de conferenţiar, care se referă la ceea ce dumneavoastră aţi spus în interpelare, aş vrea să citez minimum una lucrare de specialitate, carte, partitură muzicală publicată.

Pentru disciplina de profil artistic: muzică, artă, arte plastice, teatru, film, la care activitatea artistică se echivalează cu activitatea ştiinţifică, sunt necesare minimum 5 concerte, spectacole şi filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală, imprimări de discuri, înregistrări audio sau video la radio şi televiziune.

Pentru postul de conferenţiar, de asemenea, sunt necesare un număr de 20 articole, studii, comunicări. De asemenea, activitate redacţională în comitetele de redacţie ale unor publicaţii de specialitate.

Pentru disciplinele de profil artistic: participarea personală la minimum 10 manifestări artistice, concerte, spectacole de teatru, muzică, filme, expoziţii colective, poezie, imprimări muzicale, video, spectacole de televiziune, compoziţii muzicale.

Pentru titlul de profesor universitar, sigur că sunt criterii asemănătoare, evident mai exigente, pe care le avem ca şi criterii pe care se poate baza activitatea comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aveţi comentarii, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Vă mulţumesc pentru răspunsul dat. Aici am detaliat foarte concret şi vă spun că în momentul de faţă facultăţile de arte frumoase sunt în situaţia de a rămâne fără profesori universitari.

Deci, acest doctorat nu este asigurat sau nu se mai ştie de această comisie la acest nivel, pentru că în Timişoara, de exemplu, este un caz ca aproape să rămână fără profesori Universitatea de arte vizuale.

Situaţia este la nivel de ţară, după câte am înţeles şi acum am înţeles că este această comisie care, totuşi, acordă titlurile.

Vă mulţumesc pentru răspuns. Eu am avut cazuri de audienţă destule şi am formulat această interpelare ca să clarificăm situaţia.

Cred că va mai trebui şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării să clarifice această comunicare cu cei care sunt în cauză şi doresc acest lucru.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule.

Domnul Radu Damian:

Vreau să vă asigur, domnule deputat, că suntem în contact permanent cu reprezentanţii învăţământului artistic. La sugestia şi cu participarea dumnealor suntem pe cale să redactăm un nou set de criterii care să dea un alt conţinut noţiunii de doctorat, şi ele vor apărea într-o perioadă apropiată.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Închidem şedinţa consacrată interpelărilor.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.