Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Puiu Haşotti şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă luaţi locurile şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor în plenul acesteia, anunţându-vă că sunt prezenţi 269 de deputaţi, mai exact, atâţia şi-au înregistrat prezenţa, din cei 345, absenţi 76, 17 participă la alte proceduri parlamentare.

Înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi o să vă prezint informarea obişnuită cu privire la iniţiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent Camerei Deputaţilor şi care au fost trimise comisiilor permanente spre avizare.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, iniţiată de domnii deputaţi Minică Boajă, Pavel Todoran, Dumitru Chiriţă, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2004

Cameră decizională: Senatul.

2. Proiectul de Lege privind instituţia prefectului, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2004, procedură de urgenţă.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

3.Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei comunitare pentru ordine publică, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export - Import a României EXIMBANK - S.A. şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior, examinată de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii în vederea reexaminării: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5.Proiectul de Lege privind marca temporală, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, iar pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

6.Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române şi a Zilei Aviaţiei Române, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

7.Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

8.Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul Industrial şi Comercial şi Medalia Meritul Industrial şi Comercial, iniţiat de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile de la anunţarea în plen, după care Comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

Termenul de depunere a raportului: 9 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

9.Proiectul de Lege privind Semnul onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public, iniţiat de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României şi se aplică şi în acest caz prevederile art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, adică amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile de la anunţarea în plen, după care Comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

Termenul de depunere a raportului: 9 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

10.Proiectul de Lege privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acestea le au în administrare, iniţiat de domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Marius-Tudor Munteanu, Ilie Plătică-Vidovici, Constantin Nicolescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

11.Propunerea legislativă privind asigurările speciale de sănătate, iniţiată de domnul deputat Petre Naidin, fără apartenenţă la grup parlamentar, respinsă de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

12.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 septembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13.Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2001 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 septembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă informez, de asemenea, că astăzi vom primi şi în scris ceea ce vă comunic eu acum verbal, respectiv sesizarea Camerei Deputaţilor cu Legea alegerilor parlamentare care acum se dezbate în Senat. Această lege va fi transmisă dumneavoastră şi urmează un termen pentru depunerea de amendamente la Comisia specială de elaborare a legilor electorale.

Termenul pentru depunerea amendamentelor, până la 1 august acest an.

De asemenea, vă reamintesc că şi Legea alegerilor prezidenţiale se află transmisă la dumneavoastră şi vă rog să o examinaţi pentru a depune amendamentele cei care nu aţi depus încă.

O să vă prezint în continuare o notă cu privire la legile care se află în depozit la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARISN, respectiv Agenţia Română de Intervenţii şi Salvare Navală - ARISN;
• Legea cadru privind descentralizarea;
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate.

În continuare v-aş ruga să ascultaţi câteva cereri de demisii din partea unor colegi deputaţi care au fost aleşi în autorităţile locale. Prima este a domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, ales primar al sectorului 1 din municipiul Bucureşti, care îşi dă demisia începând cu data de 24 iunie. Îl întreb dacă îşi menţine actul scris pe care l-a depus la Biroul permanent.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă-mi daţi cuvântul, da.

Domnul Valer Dorneanu:

dacă v-am întrebat înseamnă că v-am dat cuvântul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Am venit să vă spun că îmi dau demisia astăzi din demnitatea de deputat pe care am ocupat-o aproape 8 ani în acest Parlament al României. Sper că am ocupat-o cu cinste şi că am reuşit să nu pătez imaginea Parlamentului prin tot ceea ce am făcut în aceşti ani.

Cu părere de rău îmi dau această demisie, am candidat pentru Primăria sectorului 1, am câştigat-o şi voi fi în continuare primarul sectorului 1. Demisia mea a fost înregistrată în ziua de 24 iunie 2004, zi în care am fost validat oficial în calitate de primar al sectorului 1.

Vă mulţumesc şi vă rog să continuaţi să faceţi legi bune pentru noi, pentru ţară, în aşa fel ca să putem să ajungem în 2007 în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, am luat act de demisia dumneavoastră, vă mulţumim pentru activitatea pe care aţi prestat-o în Parlamentul României atâţia ani şi vă dorim succes în noua demnitate în care aţi fost ales.

În aceeaşi situaţie este domnul deputat Liviu Gheorghe Negoiţă, deputat în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, care îşi prezintă demisia începând cu data de 28 iunie, având în vedere că a fost ales primar al sectorului 3. Întreb pe domnul Negoiţă, dacă este prezent, dacă îşi menţine această manifestare de voinţă, acest act unilateral. Nefiind, înseamnă că îşi menţine demisia, luăm act de ea.

Domnul deputat Sorin Frunzăverde din Circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin îşi prezintă demisia începând cu data de 28.06.2004, având în vedere că a fost numit preşedinte al Consiliului judeţean Caraş-Severin, funcţie incompatibilă cu cea de deputat. Dacă domnul deputat Sorin Frunzăverde este prezent? Nu. Luăm act de demisia domniei sale.

Am înţeles că domnul deputat Márton Árpad din partea Grupului UDMR doreşte să facă o precizare organizatorică.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu art.112 din Statutul UDMR, din Grupul parlamentar fac parte deputaţii şi senatorii UDMR. Astăzi, domnul deputat Szilágyi Zsolt a informat grupul nostru că a demisionat din UDMR.

Grupul parlamentar a luat act cu regret de decizia colegului nostru, care, ca o consecinţă a actului său unilateral, nu mai face parte nici din grupul nostru parlamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de această demisie şi de această informare şi cu aceasta trecem la dezbateri. Mai există o intervenţie de aceeaşi natură? Vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Domnule preşedinte, permiteţi-mi să anunţ că, întrucât mi-am dat demisia din Partidul România Mare, vă rog să consemnaţi că voi activa în continuare ca şi deputat independent. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de această decizie a dumneavoastră, sper să nu mai existe asemenea intervenţii.

Mi-am exprimat o speranţă din partea celor două grupuri parlamentare.

Începem dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/99, de la pct.6. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

La pct.1 - Comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.2, tot textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.3 - textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.4 - text comun ne propune comisia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest raport mâine, la ora când vor fi încheiate dezbaterile la proiectele înscrise pe ordinea de zi.

La pct.7, proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru apărare, domnul deputat Virgil Popescu era de serviciu. Este cineva din Comisia de apărare? Poftiţi. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere şi rog şi reprezentantul ministerului să fie atent la dezbateri.

Domnul Dorel Zăvoianu:

Domnule preşedinte, vă propun pentru dezbateri generale 3 minute şi câte 1 minut pentru fiecare capitol.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat modalitatea de dezbatere. Vă rog să priviţi proiectul de lege. Comisia a propus adoptarea în formula prezentată de către iniţiator.

Dacă la titlul legii aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.1 care cuprinde dispoziţia de aderare la Acord, Acord pe care-l aveţi anexat. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

La pct.8, proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Macedonia privind asistenţa juridică în materie civilă. Rog iniţiatorul să-l prezinte. Domnul ministru Bobiş din partea Guvernului.

Domnul Teodor Bobiş (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În vederea reglementării cooperării judiciare între România şi Republica Macedonia în cursul anului 1997 au fost iniţiate negocieri pentru încheierea a trei instrumente juridice bilaterale.

La 12 noiembrie 2003, în contextul vizitei la Bucureşti a primului ministru al Republicii Macedonia a fost semnată Convenţia dintre România şi Republica Macedonia privind asistenţa juridică în materie civilă. Convenţia este structurată pe 3 capitole: Dispoziţii generale, Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi Dispoziţii finale cu privire la raporturile cu alte tratate şi acorduri internaţionale, soluţionarea diferendelor, intrarea în vigoare a convenţiei, precum şi valabilitatea acesteia.

Prin ratificarea acestei Convenţii, între România şi Republica Macedonia, asistenţa juridică în materie civilă va contribui la dezvoltarea colaborării în domeniul justiţiei şi va asigura o protecţie juridică adecvată cetăţenilor şi persoanelor juridice române şi macedonene în raporturile juridice de drept privat în faţa autorităţilor judiciare dintre cele două state.

Vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege în forma recomandată de comisia de specialitate fără amendamente. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, raportul? Domnul secretar Florin Iordache nu este? Domnul deputat Bădoiu. Acceptaţi să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenţiei între România şi Republica Macedonia privind asistenţa juridică în materie civilă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare acest proiect de lege. Drept urmare, vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să intervină la dezbateri generale? Nu sunt doritori. Domnul Damian Brudaşcu. Colegii dumneavoastră nu mi-au sesizat dorinţa dumneavoastră la timp şi îmi cer scuze că nu v-am observat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Da, dar au sesizat colegii dumneavoastră de la prezidiu, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Acest proiect de lege a fost dezbătut şi avizat favorabil şi în Comisia de politică externă şi cu acel prilej, dar şi de la acest microfon, aş dori şi în nume personal şi în numele grupului parlamentar pe care-l reprezint să îmi exprim acordul pentru dezbaterea şi aprobarea acestui proiect de lege, având în vedere conotaţiile de politică externă pe care această lege le presupune pentru îmbunătăţirea şi adâncirea relaţiilor de colaborare cu Republica Macedonia, inclusiv pe linia acordării asistenţei juridice în materie civilă.

Ceea ce însă mă deranjează acum şi aş dori acest lucru să-l aveţi în vedere pentru viitor, este absenţa totală la dezbateri a reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe. Nu am înţeles de ce Ministerul Afacerilor Externe nu consideră că este de demnitatea sa să-şi trimită, cel puţin, secretarul de stat pentru Relaţia cu Parlamentul pentru a fi prezent la dezbaterea proiectelor de lege pe care acest minister le înaintează sau care reprezintă activitatea acestui minister şi sunt supuse dezbaterii Camerei Deputaţilor.

Aş dori, domnule preşedinte, în calitatea pe care o aveţi să atenţionaţi ministerul respectiv să-şi trimită reprezentantul legal, nu să fie susţinute proiectele de lege..., am tot respectul faţă de domnul Bobiş, de reprezentanţii altor departamente decât ale celor direct implicate.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, sunt nevoit să vă dau o explicaţie. Acordurile şi tratatele de acelaşi obiect cu acesta sunt în portofoliul de preocupări ale Ministerului Justiţiei. Ministerul Justiţiei este reprezentat de domnul ministru Ciocan. Deocamdată discutam de acesta şi la acest proiect v-am dat această explicaţie.

Dacă sunt obiecţiuni la titlul legii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic care conţine dispoziţia de ratificare a Convenţiei, convenţie pe care o aveţi anexată. Nu sunt obiecţiuni. Votat articolul unic în unanimitate. Vom supune proiectul votului final mâine.

Următorul proiect, proiectul de Lege pentru modificarea art.2 la Legea 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Prezenta modificare este determinată de reconsiderarea mandatului reprezentantului Băncii Naţionale a României în Comisia interdepartamentală pentru avizarea modalităţilor de încasare a creanţelor României din activitatea de comerţ exterior şi alte activităţi. Comisia funcţionează în baza Hotărârii de Guvern nr.362/94 dată în aplicarea Legii nr.9/94, ea este condusă de un secretar de stat din Ministerul de Finanţe, are în componenţă 8 membri şi este reprezentanta Ministerului de Finanţe Publice, Ministerului Economiei Comerţului, Ministerului Afacerilor Externe şi Banca Naţională a României.

Armonizarea statutului BNR la cerinţele europene, cât şi principiul independenţei Băncii Centrale, reprezentarea Băncii Centrale în Comisia interministerială nu mai este compatibilă. Ca urmare, s-a acţionat la amendarea corespunzătoare a Legii 29/1994. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva din partea Comisiei pentru buget? Nu este nimeni din partea Comisiei pentru buget? Comisia pentru buget, finanţe şi bănci nu este nimeni prezent?

V-aş ruga, sunaţi la domnul preşedinte, la cine vreţi, să coboare în sală.

Legea muntelui. Până când vine un reprezentant al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, să luăm Legea muntelui. Din partea iniţiatorului cine prezintă? Domnul secretar de stat Predilă. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte, această lege este absolut necesară, întrucât vine să reglementeze viaţa şi activitatea a 33% din populaţia ţării, precum şi un ţinut care reprezintă tot 33% din suprafaţa României, un ţinut foarte bine mobilat din punct de vedere al bogăţiilor, al tradiţiilor şi care, dacă nu intervenim, uşor, uşor ele se vor diminua, au început deja oamenii să părăsească zona, să renunţe la unele activităţi cu tradiţii îndelungate şi a fost nevoie să scoatem această lege.

În acelaşi timp, legea este inspirată din ce se întâmplă în zona montană din Europa şi din alte ţări, dar în mod deosebit din Uniunea Europeană şi ea conţine foarte multe idei din ceea ce fac cei de acolo pentru oamenii care locuiesc în această zonă montană.

Toate aceste măsuri care sunt prevăzute în lege nu fac altceva decât să vină cu un ajutor, cu o intervenţie din partea Guvernului, a statului român pentru a stimula activităţi noi, pentru a păstra pe cele vechi şi a dezvolta activităţi specifice acestei zone pornind chiar de la învăţământul gimnazial.

Legea este structurată pe 5 capitole şi conţine foarte multe prevederi care vin să fixeze tinerii şi oamenii în această zonă şi să creeze posibilităţi cât mai mari, inclusiv prin turismul montan şi agroturismul care trebuie dezvoltat, ca pe lângă faptul că ei vor găsi multe activităţi să-şi asigure câştiguri care să le ofere un trai mai bun decât au avut până acum.

Produsele care se obţin în această zonă sunt de bună calitate, sunt foarte curate şi ele pot fi foarte uşor desfăcute pe pieţele externe, întrucât ecologizarea lor este la cel mai înalt grad. De aceea, această lege a durat cam mult, 4 ani, până am scos-o, au fost multe discuţii, ea are avizul de la toate ministerele, este discutată şi cu experţi ai Uniunii Europene şi întruneşte condiţiile ca eu să adresez rugămintea plenului ca ea să fie votată în forma aprobată şi de comisie şi de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea Comisiei pentru agricultură, domnule profesor, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul Legii muntelui. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic şi Social şi avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrului ecologic.

Proiectul de lege are ca obiectiv de reglementare stabilirea principiilor şi modalităţilor de dezvoltare şi protecţie a zonei montane prin punerea în valoare a resurselor şi are ca scop stabilizarea populaţiei şi creşterea puterii economice la nivel local şi naţional în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural montan.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenţi 33 de deputaţi, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 22.VI.2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 13 iunie 2004. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Vă rugăm să fiţi de acord şi să votăm proiectul de lege cu modificările şi completările care s-au formulat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule profesor.

La dezbateri generale, domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

La începutul acestei legislaturi, mai precis în februarie 2001, am depus un proiect de lege care viza soluţionarea problemelor extrem de complexe şi grave ale locuitorilor din Munţii Apuseni.

Am semnalat, cu acel prilej, această situaţie critică în care s-a ajuns; proiectul de lege fusese gândit şi el cu experţi europeni. A fost, însă, respins la data respectivă, pe considerentul că Guvernul are în portofoliul de proiecte un asemenea proiect al Legii muntelui. L-am aşteptat, ca deputat al unei zone în care muntele reprezintă o proporţie însemnată şi în care populaţia aferentă acestei zone suferă de pe urma lipsei de atenţie şi preocupare a autorităţilor. Iată de ce, acum, chiar dacă vine în ceasul al 12-lea, eu, personal, salut acest proiect de lege şi-l consider bine venit.

Din păcate, însă, în acest proiect de lege se operează numai cu principii generale. Este cunoscut faptul că nu toată zona montană a României are acelaşi specific, are aceleaşi categorii de probleme cu care se confruntă locuitorii, că are acelaşi potenţial economic şi aceeaşi forţă şi nivel de pregătire al persoanelor care locuiesc în zonele respective.

Am certitudinea că, chiar dacă se va adopta acest proiect de lege - şi nu mă îndoiesc că se va adopta -, în scurtă vreme vom fi nevoiţi să venim cu particularizări, pentru a îmbunătăţi conţinutul acestuia, întrucât, din păcate, nu s-a ţinut cont tocmai de acest element fundamental şi definitoriu, care este specificul fiecăreia dintre zonele montane spre care se îndreaptă atenţia acestui proiect de lege. Oricum, îi felicit pe cei care au avut inspiraţia şi, cum spuneam, chiar în ceasul al 12-lea, de a găsi o soluţie legislativă pentru o problemă deosebită a unei categorii de populaţii aflată la marginea societăţii româneşti, ca urmare a crizelor de toate felurile care au zguduit societatea românească în ultima perioadă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Domnul profesor Nicolescu. Vă rog. Vorbiţi în numele Grupului parlamentar al PSD?

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, este o lege mult aşteptată. Este o zonă care merită atenţie. Guvernul, prin acest proiect de lege, s-a aplecat în mod deosebit pentru a da funcţionalitate zonelor respective. Chiar dacă în anumite situaţii lucrurile au caracter general, însă, prin unele propuneri care s-au făcut şi prin anumite hotărâri care vor veni în continuare, legea va fi completată. Spre exemplu, prin amendamentele formulate, s-au avut în vedere asociaţiile producătorilor agricoli din zona montană, care vor beneficia de scutiri de taxe şi impozite pentru primii 5 ani de la constituire. Pensiunile agroturistice montane care dezvoltă capacităţi de cazare până la 20 de locuri beneficiază, de asemenea, de scutiri la plata impozitului pe profit pe timp de 5 ani de la constituire.

Consider că legea este bine venită, muntele reprezintă loc de echilibru, reprezintă în egală măsură o rezervă extraordinar de mare din punct de vedere economic şi, de aceea, într-adevăr, în continuare va trebui să milităm să se aplice legea respectivă şi aceasta chiar să fie perfecţionată în timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule profesor.

Dacă mai doreşte cineva?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul adoptat de Senat şi raportul comisiei de mediere.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi art.2.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.II.

Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriţi amendamentul nr.1, care se referă la alin.2.

Domnul deputat Leonăchescu doreşte să intervină.

(Domnul deputat Nicolae Leonăchescu, secretar al Camerei Deputaţilor, coboară de la prezidiu la tribună.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La art.3 alin.2 lit.a), este enunţat un principiu, şi anume: "valorificarea optimă, echilibrată şi simultană a resurselor agricole ..."

Când am zis "valorificarea optimă", am zis totul. Cele două adjective care urmează - "echilibrată şi simultană" - sunt de rangul al doilea, secundar şi nici măcar complete. Şi, de aceea, eu aş propune ca definiţia acestui principiu să fie următoarea: "valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole ..." etc., conform propunerii din lista amendamentelor admise cu nr.1.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul iniţiatorului, vă rog să vă consultaţi cu comisia, care este de acord cu această propunere.

Domnule Nicolescu, sunteţi de acord cu propunerea? Da, bun. Este în regulă.

La alin.1 de la art.3 n-au fost obiecţiuni.

Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră?

Votat în unanimitate în formula iniţiatorului.

La alin.2, cu privire la lit.a), vă rog să fiţi atenţi la amendamentul nr.1, care a fost reformulat de către comisie şi iniţiator, la propunerea domnului Leonăchescu. Deci: "valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole", fără sintagma "echilibrată şi simultană".

Supun votului dumneavoastră această formularea a lit.a) de la art.2.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă mai sunt obiecţiuni la celelalte litere de la alin.2?

Votate, în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art. 3. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.III.

Votat în unanimitate.

La art.4.

Dacă la alin.1 şi 2 aveţi obiecţiuni?

Comisia n-a avut amendamente.

Votate în formularea iniţiatorului.

După alin.2, comisia propune un alineat nou, prin amendamentul nr.2; vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2.

Admis amendamentul nr.2, se introduce noul alineat.

Alin.3, actual.

Comisia n-a avut amendamente la fondul acestuia; propune doar renumerotarea, ca urmare a introducerii alineatului nou.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat alin.3 în formularea actuală, renumerotată.

Art.5. Votat în unanimitate.

La art.5, comisia propune, prin amendamentul nr.4, două alineate noi - alin.3 şi alin.4. Bun.

La alin.3, propus prin amendamentul nr.4, domnul Dan Brudaşcu are o observaţie.

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Ca să fie credibilă afirmaţia făcută de comisia de specialitate privind beneficiile asigurate prin această lege asociaţiilor de producători agricoli din zona montană, eu aş sugera să exprimăm acest lucru cât se poate de clar. Folosind sintagma "pot beneficia", lăsăm la latitudinea cine ştie cărei instituţii sau persoane beneficiul sau nonbeneficiul în materie.

De aceea, cred că trebuie să modificăm redacţional acest alineat şi să spunem clar: "Asociaţiile producătorilor agricoli din zona montană beneficiază de scutiri de taxe şi impozite pentru primii 5 ani de la constituire"; lucru clar, fără nici un fel de complicaţie şi se vine, într-adevăr, în sprijinul activităţilor acestor asociaţii din zona respectivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, iniţiatorul şi comisia să se pronunţe, pentru că lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Nu există beneficiere de drept; orice asociaţie beneficiază ...

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este bine "pot", pentru că, într-adevăr, lucrul acesta îl stabileşte Guvernul şi este în funcţie de banii pe care-i avem la dispoziţie, adică nu se poate obliga de la început; se caută soluţii ca, într-adevăr, să se realizeze acest deziderat şi, indiferent ce Guvern funcţionează, trebuie să-şi ia această gardă, pentru că este clar, dimensiunea efortului financiar nu se ştie de la început şi, pentru credibilitate, aşa cum este bine, propun să rămânem pe varianta şi pe amendamentele formulate în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Domnule preşedinte, o singură precizare: nu mai suntem în campanie electorală!

Domnul Mihai Nicolescu:

Dar cred că niciodată, de la această tribună, nu mi-am permis să prezint lucrurile pentru campanie electorală. De aceea, cred că problemele ţării, acum, trebuie să le tratăm cu multă responsabilitate şi cu mult tact.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Era campanie, dacă spuneam cum spuneţi dumneavoastră: că beneficiază toţi.

Şi Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor, care este aici prezent, susţin păstrarea sintagmei iniţiale.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Enache Jiru:

Vă mulţumesc.

Şi noi susţinem sintagma "pot", deoarece acest proiect de lege de aprobare a ordonanţei trebuie coroborat cu Codul fiscal, care trasează cadrul unitar de impunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să pun o întrebare, că eu sunt venit de la ţară şi nu pricep totul.

Domnul Valer Dorneanu:

N-am să repet cererea dumneavoastră, ci o să vă dau cuvântul.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă rog respectuos.

Domnule preşedinte,

Eu, cum spuneam, sunt venit de la ţară şi nu ştiu foarte multe.

Domnul Valer Dorneanu:

Am vrut să vă spun că veniţi de la Cluj, totuşi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mă rog.

Deci, eu nu înţeleg, atunci ce aduce nou această lege faţă de alte acte normative, dacă există această condiţionare sau această posibilitate de a se da sau a nu se da. Care sunt criteriile de dat sau de nu dat. Cui dăm? Când dăm? Cât dăm? Aici este problema.

Eu i-aş ruga respectuos pe cei care se opun eliminării acestei sintagme "pot", care reprezintă un obstacol real în corpusul legii, pentru ca legea să producă efectiv rezultatele favorabile stimulării activităţii asociaţiilor de producători montani.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, numai puţin, să reglăm o problemă regulamentară.

Aş ruga postul de televiziune din spate să nu confunde sala de şedinţă cu un platou de filmare. Rog televiziunea din spate să nu confunde sala de şedinţă cu un platou de filmare. Şi-mi pare rău că şi colegul nostru ...

Există un regulament, stimaţi redactori, pe care l-am adoptat împreună cu dumneavoastră. Şi nu vă lăsaţi tentaţi de colegii noştri care-şi fac publicitate aici, în şedinţă. (Echipa de filmare părăseşte sala de şedinţă.)

Vă rog să urmăriţi lucrările plenului, respectiv actul normativ pe care-l dezbatem.

La alin.3 de la art.5, propus de comisie prin amendamentul nr.4, au existat obiecţii. Îl supun votului dumneavoastră, în forma prezentată de către comisie.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 4 voturi împotrivă, mare majoritate pentru, s-a adoptat alin.3, în alcătuirea propusă de comisie.

La alin.4, prin acelaşi amendament propus.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.6 alin.1, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut.

Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriţi amendamentul nr.5.

Admis amendamentul nr.5, modificat alin.2.

Alin.3 şi alin.4, de la art.6.

Votate în formularea Senatului.

Art.7. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

Art.8, art.9, art.10, art.11 şi art.12.

Votate în unanimitate.

Domnul Petre Moldovan:

Vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul. La art.12, am depus, în timpul dezbaterilor pentru aviz de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, un amendament care, din nefericire, văd că nu a ajuns la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Aşa că vă întreb dacă-mi permiteţi să-l prezint acum.

Deci, amendamentul a fost depus în timp util, în timpul dezbaterilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Petre Moldovan:

Da. Art.12 se referă la diverse modalităţi, efectuări de studii şi aşa mai departe, pentru utilizarea raţională a terenurilor agricole. Eu m-am gândit, ţinând cont de lucrurile văzute în teritoriu, că s-ar putea pune, pentru unele terenuri agricole degradate, care nu mai sunt utilizate, să se pună şi problema posibilităţii împăduririi, a efectuării de studii pentru împăduriri. Şi, în consecinţă, aş propune la art.12 un alineat - alin.2 -, care ar suna în felul următor: "În vederea utilizării raţionale şi evitării degradării terenurilor a căror cultivare a fost abandonată sau nu mai este rentabilă, structurile agricole de specialitate, în colaborare cu structurile silvice, întocmesc variante de comasare a terenurilor menţionate, în vederea împăduririi acestora, cu acordul proprietarilor, cu specii silvice adecvate zonei, astfel încât proprietarii terenurilor respective să devină în perspectivă proprietari de terenuri silvice".

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să se pronunţe şi apoi comisia.

Aveţi nevoie de textul propus? Vă rog.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte, în timpul dezbaterilor, amendamentul domnului deputat n-a fost la comisie prezent. Deci, noi n-am avut de unde să-l ştim, dar, în acelaşi timp, şi dacă era, nu putea să fie acceptat, pentru că ceea ce a propus dânsul este reglementat prin legi specifice în silvicultură, precum şi prin Legea nr.1 şi prin celelalte legi. Deci, există şi regimul juridic stabilit şi măsuri coercitive pentru cei care ar abandona aceste terenuri.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul profesor Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, este la prima vedere amendamentul, acum, şi informez pe distinsul coleg că există o lege privind împădurirea terenurilor degradate, care este o lege ce cuprinde acest aspect de la A la Z. Şi, atunci, nu-şi are locul aici, pentru că se regăseşte inclusiv prin programul care este formulat la nivelul acesta, la nivelul Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai insistaţi să îl supun votului? Nu.

Vă mulţumesc.

Art.12 a fost votat, în aceste condiţii, nemaifiind alte obiecţii, în formularea Senatului.

La art.13 alin.1 şi alin.2, dacă sunt obiecţiuni?

Votat în formularea Senatului.

La alin.3, urmăriţi amendamentul nr.6.

Admis amendamentul nr.6, modificat alin.3.

Art.14, art.15, art.16, art.17 şi art.18.

Nu sunt amendamente.

Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

La art.19 alin.1, alin.2, alin.3 şi alin.4.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

După alin.4, comisia propune, prin amendamentul nr.7, un alineat nou - alin.5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis alineatul, introdus în cuprinsul art.19.

Art.20 şi art.21, care este şi ultimul.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi - cel pe care l-am amânat din cauza absenţei unui reprezentant de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci: Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională.

Vă rog, domnule Grigoraş. Prezentaţi raportul. A fost prezentat de către minister proiectul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca ea să fie supusă spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Face parte din categoria de legi care intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În aceste condiţii, vă rugăm să aprobaţi proiectul în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

La titlul lui, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Deci, la titlul Proiectului de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale.

Suntem în procedură de urgenţă.

Domnule Antal, propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propunem pentru dezbateri generale 5 minute şi un minut pentru intervenţii, dacă sunt.

Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă atrag atenţia că acest raport este un raport înlocuitor. Şi am trecut pe raport amendamentele admise, practic o completare la anexa respectivă, după cum urmează, şi v-aş ruga ca, înainte de aceste amendamente, să reformulăm şi titlul legii, cu o mică completare, pentru că aşa este procedura corectă şi am această rugăminte, să procedăm aşa.

Deci titlul legii: "... pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2004 privind aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localităţi, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005".

Şi, înainte de acest amendament, va trebui să trecem articolul unic, aşa cum s-a aprobat de către Senat, dar, la fel, cu o mică completare, şi anume articolul unic va avea următorul conţinut: "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33 din 19 mai 2004 privind aprobarea ..." (în loc de "pentru aprobarea") "... Programului de dezvoltare a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localităţi, în perioada mai 2004-noiembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.474, din 26 mai 2004, cu următoarea completare ..." - şi, atunci, urmează raportul nostru, aşa, cu aceste amendamente admise, care se referă la anexa respectivă.

Vă mulţumesc pentru posibilitatea pe care am avut-o, de a da aceste explicaţii de rigoare, pentru că acest act a trecut prin semnătura mea şi a avut această scăpare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi?

Este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului, doreşte să intervină domnul Dan Brudaşcu. Dar să nu-mi propuneţi modificarea titlului ordonanţei de urgenţă, pentru că acesta este titlul adoptat de Guvern.

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu, domnule preşedinte, nu vă propun treaba aceasta. Vă semnalez aceste dubluri: "aprobarea" "aprobării". De aceea, eu aş dori totuşi să fiţi de acord cu: "Proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. ... pentru aprobarea Programului ..." şi să se elimine apoi de la "alimentare" şi să fie "pentru alimentarea unor localităţi". De vreme ce transportăm gaze naturale, nu facem alimentarea cu gaz lampant; se subînţelege.

De aceea, consider că, pentru eliminarea redundanţei în exprimare sunt necesare operările de modificări pe care vi le-am supus atenţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul să se pronunţe. În orice caz, stimate domnule coleg, termenul constituţional în ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă este "aprobare" - "pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă".

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

"... pentru aprobarea aprobării"? În al doilea caz trebuie "adoptarea".

Domnul Valer Dorneanu:

Este adevărat, dar sunt unele repetiţii inevitabile; că şi programul "se aprobă".

Vă rog. Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi, şi comisia, de asemenea, ca să nu iau eu singur decizii.

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Corect este "aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru ..."

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu, vorbesc de "aprobarea Programului"; "aprobarea ordonanţei" este clar că-i aprobare. Cu "Programul de dezvoltare" ce trebuie făcut, potrivit legii? "aprobat", "adoptat"?

Domnul Gavril Baican:

"... adoptat Programul de dezvoltare a Sistemului naţional de transport ..."

(Discuţii, comentarii în sală)

De fapt, corect este şi "aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului naţional ...".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să observaţi, totuşi, că suntem uşor exageraţi şi chiţibuşari.

Suntem Camera a doua, e adevărat, suntem Cameră decizională. Modificăm titlul ordonanţei. E o repetiţie supărătoare, dar inevitabilă. Ordonanţa se aprobă de lege. Nu avem altceva de făcut şi programul îl putem lua în discuţie dacă se adoptă sau se aprobă. Care e diferenţa? Să lăsăm lingviştilor dreptul de a ne critica şi să adoptăm textul în formula pe care ne-a prezentat-o.

Cine este pentru? Da, mă scuzaţi, vă rog. Un comentariu are şi domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu doresc să fac un amendament, nu doresc să fac o propunere, în faza aceasta poate este şi tardiv. Vreau să fac un singur comentariu. Obiectul acestei legi sunt gazele naturale. Sunt nenumărate tipuri de gaze naturale; cred că ne referim şi înţelegem, fără să fie scris în lege, gaze combustibile naturale. Noi pierdem până la urmă un concept gaz combustibil şi vorbim de gaze naturale. Dacă ar trebui să aplicăm stricto sensu, am da libertate oricărui iniţiator, oricărui om care are o iniţiativă să folosească orice tip de gaze, pe baza acestei legi. Şi amoniac şi vapori de apă, ce doriţi. Şi mă bucur că domnul deputat Constantin Niculescu a început să râdă, fiindcă înseamnă că m-a aprobat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este deja în toate legile existente, uite mâine o să dezbatem Legea gazelor naturale. Sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Această sintagmă este utilizată peste tot. Orice document, puteţi să verificaţi dumneavoastră, nu se poate schimba în "gaze comestibile" să zicem, "gaze naturale", "sistemul naţional de transport al gazelor naturale". Nu putem fi de acord cu modificarea acestei sintagme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am şi eu o mare rugăminte, apropo de felul cum suntem mediatizaţi în privinţa dezbaterilor, lumea ne critică că nu intervenim pentru soluţii, pentru corectarea unor soluţii şi noi ne batem pentru cuvinte. Cu ce schimbă în fond soluţiile care sunt cuprinse în acest program despre care nu am discutat nimic?

Supun votului dumneavoastră cuprinsul articolului unic în formularea prezentată.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri şi majoritatea celor prezenţi pentru, a fost adoptat cuprinsul articolului unic.

Vom supune votului final acest text mâine, acest proiect.

Pct.12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2004. Suntem în procedură de urgenţă,

Comisia pentru industrii şi servicii, domnule preşedinte Antal, propuneţi timpii de dezbatere.

Iniţiatorul dacă este prezent? Este.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem pentru dezbatere 3 minute şi un minut pentru intervenţii, dacă sunt. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Revenim totuşi la proiectul anterior, cel cu Ordonanţa de urgenţă nr.33/2004, pentru că eu am omis faptul că s-a propus un amendament, pe care îl aveţi în raportul comisiei. În atare situaţie, amendamentul presupune şi modificarea articolului unic. Nu, eu de fapt, am pus în dezbatere articolul unic şi nu am pus în dezbatere ordonanţa.

La articolul unic e nevoie de modificarea lui, în sensul că se aprobă cu modificarea anexei, privind introducerea pct.6. O să dea comisia şi cu aparatul tehnic formularea exactă a cuprinsului articolului unic. Şi când vom ajunge la anexă, v-o supun dezbaterii.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? E vorba de ordonanţa Guvernului nr.33/2004. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. La art.1 cel cu privire la aprobarea programului, urmează să introducem pct.6, propus prin raport.

Dacă sunt observaţii la pct.6? Nu aveţi. Se introduce pct.6 şi, în consecinţă, se modifică în mod corespunzător art.1.

Art.2, votat în unanimitate.

Restul anexei, în afară de introducerea pct.6, pct.1, 2, 3, 4, 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Vă mulţumesc.

Revenim la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale. Tot în procedură de urgenţă?

Cine este pentru timpii propuşi de către comisie? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi proiectul de lege şi cuprinsul ordonanţei. Comisia a propus adoptarea în formula votată de către Senat.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.39. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic? Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

La pct.13, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2001. Comisia pentru industrii şi servicii să se pregătească pentru raport şi rog iniţiatorul să-l prezinte. Nu suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Gavril Baican:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2001 privind producţia de apă grea în perioada 2001-2004 RAAN şi acumularea acesteia de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Prin Ordonanţa de urgenţă nr.45/2001 s-a aprobat continuarea activităţii de producere a apei grele de către sucursala ROMAG din cadrul RAAN, destinată punerii în funcţiune a obiectivului de investiţie Unitatea 2 - Cernavodă, precum şi pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viaţă a unităţilor 1 şi 2.

În cursul semestrului I al anului 2004, se finalizează acumularea celor 500 de tone de apă grea, necesare pentru punerea în funcţiune a Unităţii 2 de la Cernavodă. Pe lângă cantitatea de apă grea de 500 de tone, necesară pentru punerea în funcţiune a Unităţii 2 mai sunt necesare încă 400 de tone pentru acoperirea pierderilor tehnologice la Unităţile 1 şi 2 pe toată durata de viaţă a acestora, respectiv un total necesar de producţie de 900 de tone.

Pentru finanţarea producţiei de apă grea în perioada 2001-2004, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2001 s-a utilizat şi se utilizează sistemul de finanţare prin compensare, care a contribuit la diminuarea arieratelor Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare şi ale furnizorilor săi către bugetul de stat. Modificările aduse Ordonanţei de urgenţă nr.45 din 2001 vizează următoarele obiective: asigurarea continuităţii fabricaţiei de apă grea în cadrul RAAN - sucursala Romag în intervalul 2004-2006, asigurarea necesarului de apă grea de siguranţă pentru funcţionarea continuă a Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă.

Menţionăm că prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2001 privind producţia de apă grea în perioada 2001-2004 la RAAM şi acumularea acesteia de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Antal.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Informez plenul Camerei că Senatul a adoptat acest proiect de lege în şedinţa din 14 iunie 2004, cu respectarea prevederilor art.76 alin.2 din Constituţia României, republicată, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege cu avizul nr.825 din 12 aprilie 2004.

După examinarea proiectului de lege, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45 din 2001 privind producţia de apă grea în perioada 2001-2004 la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare şi acumularea acesteia de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 25 membri ai comisiei.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? La dezbaterea proiectului, vă rog să urmăriţi forma proiectului de lege adoptat de către Senat.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic? Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2. Votate în unanimitate.

Pct.3 şi 4. Domnul deputat Stanciu.

Rog pe cei care totuşi sunt prezenţi la lucrări, cel puţin să nu ne deranjeze.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze că în ultima perioadă nu am observat că s-a schimbat regulamentul, deoarece eu ştiam că problema privind existenţa sau inexistenţa unor obiecţiuni se referă la text prin prisma existenţei unui amendament aprobat sau respins, eventual prin prisma unor chestiuni formale: o virgulă, un punct.

Constat astăzi că regulamentul, în fapt, a fost schimbat şi prin această întrebare, dacă există obiecţiuni, automat se consideră că acel articol a fost votat, în unanimitate, prin inexistenţa unor obiecţiuni.

Cred, domnule preşedinte, că această modificare, pentru că nu cred că dumneavoastră nu aplicaţi regulamentul în spiritul şi în litera sa, nu presupune automat existenţa sau inexistenţa unei obiecţiuni cu votul. Votul este o decizie. Poţi să nu ai nici o obiecţiune la articolul respectiv, dar să votezi pentru sau să votezi contra.

De aceea, v-aş ruga, stimate domnule preşedinte, să mă informaţi şi pe mine ca umil deputat cu acelaşi număr de voturi în circumscripţia electorală din Iaşi, dacă, între timp, cât am fost eu în campanie, s-a modificat regulamentul şi prevede că inexistenţa unor obiecţiuni atrage automat şi votul în unanimitate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, mie îmi pare rău că dumneavoastră veniţi în faţa colegilor dumneavoastră să le semnalaţi absenţa dumneavoastră fizică de la lucrări timp îndelungat, dar, dacă băgaţi de seamă şi veneaţi mai des pe aici, aţi fi văzut că şi regulamentul spune exact aşa cum procedez eu şi aşa am procedat de foarte mult timp.

Vă promit cu acest prilej şi faptul că o să aprob cererea dumneavoastră, pentru care v-aţi supărat în Biroul permanent, în legătură cu o anumită problemă, fără să mă supăr pe dumneavoastră că veniţi aici supărat şi ridicaţi asemenea probleme.

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc pentru eleganţa cu care aţi tratat intervenţia mea şi vă promit că atunci când voi fi pe acelaşi scaun nu vă voi întoarce un răspuns în genul acesta.

Referitor la o anumită cerere la care faceţi referire, luaţi act că am retras-o.

Vă mulţumesc.

Totuşi, indicaţi-mi articolul şi alineatul din regulament care confundă cele două chestiuni, existenţa şi inexistenţa unei obiecţiuni la articol cu votul în unanimitate pentru acela. Ar fi foarte interesant să-l cunosc şi eu, în umila mea postură de deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe ordinea de zi de astăzi n-au figurat explicaţii şi consultaţii cu privire la Regulamentul Camerei. În consecinţă, eu vă propun să facem acest punct separat într-o discuţie particulară.

Dacă sunt obiecţiuni la titlul proiectului de lege, întreb încă o dată. Nu sunt. Votat în unanimitate, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Cuprinsul articolului unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.14, proiectul de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi a Zonei Libere Basarabi la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa. Comisia pentru industrii şi servicii să fie prezentă şi pe iniţiator îl rog să prezinte pe scurt acest proiect.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Două problematici necesare ar fi rezolvate au stat la baza iniţierii acestui proiect de lege. Pe de o parte, alinierea României la Codul ISPS, pe de altă parte, aprobarea prin Ordonanţa de urgenţă nr.153/2001 a rezoluţiei Consiliului de securitate 1373 din 2001 impuneau aplicarea uniformă a prevederilor atât a codului cât şi a rezoluţiei, atât asupra teritoriului portului Constanţa cât şi a zonelor libere Constanţa sud şi Basarabi.

Din alt punct de vedere, considerând măsurile pentru facilitarea exploatării porturilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 131/2000, aprobată prin Legea nr.99/2002, portul Constanţa s-a organizat ca port liber, iar măsurile de facilitare urmează să se extindă asupra întregului teritoriu portuar şi drept consecinţă, se impune înglobarea în cadrul teritoriului portului şi a teritoriului aflat în prezent în administrarea Regiei Autonome - Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi a Zonei Libere Basarabi.

Prezentul proiect de lege prevede că toate contractele de concesiune încheiate în temeiul Legii nr.84/1992 vor fi preluate de Compania Naţională APMC Constanţa, iar bunurile din domeniul privat al Regiei Autonome - Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi Zonei Libere Basarabi trec la Compania Naţională - Administraţia Porturilor Maritime Constanţa împreună cu toate contractele economice care au fost încheiate pentru aceste bunuri. La fel, personalul regiei trece la Compania Naţională - Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, urmând ca fosta companie naţională Regia Autonomă - Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi Zonei Libere Basarabi să se reorganizeze ca subunitate a Companiei Naţionale - Administraţia Porturilor Maritime - Constanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Antal, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum vi s-a prezentat, acest proiect de lege a fost întocmit în vederea implementării unitare pe întreg teritoriul portuar a prevederilor Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare, acceptat de România prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 2003, aprobată prin Legea nr.484 din 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 2003 pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Anexa Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, amendată, şi a Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare, adoptate la Conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale de la Londra, în perioada 9-13 decembrie 2002.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ cu nr.845 din 14 mai 2004. A fost avizat favorabil de Consiliul Economic şi Social cu nr.1106 din 26 mai 2004 şi a fost adoptat acest proiect de lege de Senat în şedinţa din 14 iunie 2004.

Comisia noastră a analizat proiectul de lege în şedinţa comisiei din data de 23 iunie 2004, la lucrări au participat 20 de deputaţi din totalul de 25 de deputaţi, membri ai comisiei, iar la dezbateri au participat specialişti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, cu unele amendamente care au fost însuşite de toţi membrii comisiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dezbateri generale. Doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei şi proiectul.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut. Votat în unanimitate.

La art.1 urmăriţi amendamentul 2 al comisiei pentru alin.2... de fapt, alin.2 vizează întregul articol. Dacă sunt observaţii la amendament? Nu sunt. Votat amendamentul în unanimitate. Modificat articolul 1.

La art.2, alin.l nu a fost amendat de către comisie. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formularea existentă.

Prin amendamentul 3, comisia propune introducerea alin.2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Le găsiţi în raport la pag. 3 şi 4. Admis amendamentul 3, introduse alin. 2 şi 3.

La actualul alin.2 comisia propune modificarea şi renumerotarea acestuia în 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Admis amendamentul comisiei, modificat şi renumerotat alin.2.

Pentru alin.3, de asemenea, comisia prin acelaşi amendament 3, de la pag.5 propune modificarea acestuia şi renumerotarea în 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul.

Poftiţi, domnule. Aveţi obiecţiuni? Am înţeles. Aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Există obiecţiuni la amendamentul comisiei? Vă rog să o explicaţi, domnule.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Este posibil ca, într-adevăr, eu să nu mai înţeleg nimic. Aveţi un raport, iar la un anumit articol comisia a venit cu un amendament. La acel amendament al comisiei nimeni nu e posibil să nu aibă obiecţiuni. Înţeleg în ceea ce spuneţi dumneavoastră şi din practica pe care o aplicaţi că dacă nimeni nu are obiecţiuni acel amendament se supune la vot. Eu nu am pomenit treaba asta din 1992 până acum. Deci eu ştiu că acel amendament al comisiei se supune la vot, indiferent că sunt obiecţiuni sau nu sunt obiecţiuni. Decizia de vot aparţine fiecărui deputat. Poate să voteze contra sau pentru. Aşa am înţeles din 1992 până în prezent. Dacă, într-adevăr, se merge pe această situaţie, ar fi posibil să nu mai fie nevoie de noi în sală.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-aş ruga să luaţi dumneavoastră regulamentul, că aveţi o dicţie foarte bună. Uitaţi regulamentul, pe care vi-l ofer aici şi să citiţi singur articolul 113, dacă aveţi această putere colegială, sau vi-l citesc eu?

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să-l citiţi, dar până "..

Domnul Valer Dorneanu:

Bine, vă rog să mă ascultaţi.

"Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată, la solicitarea preşedintelui, dacă nu există obiecţie". Deci eu am întrebat dacă există obiecţie. Nimeni n-a spus că există obiecţie. Deci se consideră adoptat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, în situaţia aceasta eu cer eliminarea textului.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, dar asta este altceva.

Domnul Anghel Stanciu:

Şi atunci supuneţi la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, bun. Staţi un pic, deci dumneavoastră puteţi să vă opuneţi. Am obiecţii, supuneţi votului. Dacă nu aţi avut obiecţii, înseamnă că s-a adoptat textul. Eliminarea nu o puteţi propune, pentru că tot regulamentul acesta, pe care l-aţi uitat, că noi nu lucrăm după regulamentul din 1992, pe care vi-l amintiţi dumneavoastră bine, că de atunci n-aţi prea fost prin sală. Noi lucrăm după regulamentul din 2001, deci nu puteţi propune eliminarea, că nu aţi avut amendament de fond.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, vedeţi că mai există un articol acolo, în care se precizează că dacă dumneavoastră jigniţi deputaţii, puteţi să coborâţi de pe piedestalul acela, din care şi aşa veţi pleca peste 6 luni în mod sigur, aşa cum este trendul şi să coborâţi aici jos la microfon, că nu sunteţi mai deputat ca mine. Ca să vă fie clar!

Dumneavoastră sunteţi mediator şi respectaţi regulamentul. Nu sunteţi îndreptăţit să jigniţi pe cineva că aşa doriţi dumneavoastră. Deci v-aş ruga să coborâţi de acolo şi să intraţi în dialog cu mine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă vreţi un dialog cu dumneavoastră, mergeţi pe sală, nu la ca la duel, o să cobor de aici peste 6 luni şi fiţi sigur că n-o să fie unul ca mine care să facă ceea ce faceţi dumneavoastră acum, ca să enervez şi colegii din sală şi pe toată lumea pentru a-mi da eu importanţă.

Deci aveţi obiecţiuni la alin.5? Nu sunt.

Trecem la art.3 cu privire la amendamentul 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4 urmăriţi amendamentul 5. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii la amendamentul 5. Admis. Modificat art.4.

La art.5 urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul 6, modificat art.5.

La art.6 urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul 7, modificat art.6.

La art.7 urmăriţi amendamentul 8. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat art.7.

La art.8, urmăriţi amendamentul 9. Domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

E o problemă de redactare. Vă rog să urmăriţi. "Operaţiunile de predare-preluare a bunurilor se fac...", nu "se face", "...pe bază de protocol", iar la ultima frază "Administraţia porturilor maritime S.A. Constanţa, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi - s-a scăpat această sintagmă în Monitorul Oficial al României, Partea I. Vă rog să se facă aceste completări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e nevoie să supun votului acest lucru şi parafrazându-vă pe dumneavoastră, o să spun să se facă aceste corecturi, materiale care trebuiau făcute în comisie. Mulţumesc.

Dacă sunt alte obiecţii la amendamentul 9. Nu. Adoptat amendamentul cu menţiunea de a se face corecturile necesare.

La art.9 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut. Votat art. 9 în unanimitate.

La art.10 propus de comisie prin amendamentul 1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni, introdus art.10.

La anexa 1 dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final mâine.

La pct.15, Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic nr. 514/2003.

Autorul propunerii, domnul deputat Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E o propunere foarte simplă, respectiv propunerea legislativă de modificare a acestui articol vorbeşte de organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic care, în acest articol, avea atribuţiuni numai activitatea didactică universitară. Astfel încât exercitarea acestei profesiuni nu era compatibilă cu activitatea desfăşurată în învăţământul preuniversitar.

În conformitate cu metodologia privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, există posibilitatea ca licenţiaţii unei facultăţi de drept să poată preda în acest învăţământ educaţie civică, cultură civică, iar la alte grupuri şcolare, licee sau colegii, elemente de legislaţie şi economia întreprinderii.

Din acest motiv s-a născut anularea acestei sintagme universitare ca să poată să predea şi în învăţământul gimnazial.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională în cazul acestei iniţiative legislative. Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 543 a avizat favorabil această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare prezenta propunere legislativă cu amendamentele admise, aşa cum rezultă din anexa prezentă la raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Bobiş. Cu privire la conţinutul propunerii legislative.

Domnul Teodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La această iniţiativă legislativă, Guvernul a formulat un punct de vedere negativ, întrucât prin modificarea solicitată s-ar crea un regim discriminatoriu în defavoarea consilierilor juridici, cel puţin în raport cu celelalte profesii juridice.

Astfel, prin Legea nr.51 din 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, incompatibilitatea se referă numai la acele îndeletniciri, cu excepţia activităţii didactice în învăţământul universitar.

Art.35 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, 36/1995, prevede că exercitarea profesiei de notari publici este incompatibilă cu desfăşurarea unei activităţi salarizate, cu excepţia activităţii didactice universitare. Dacă s-ar elimina această sintagmă, ar însemna că pentru consilierii juridici se acceptă orice funcţie didactică, începând cu învăţământul gimnazial, până la învăţământul superior, ceea ce creează o discriminare în raport cu celelalte categorii din profesia respectivă.

Pentru aceste motive, Guvernul îşi menţine punctul de vedere negativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Cu prilejul examinării, membrii comisiei au constatat că iniţiativa legislativă permite desfăşurarea activităţii didactice nu numai în învăţământul superior, ci şi în cel preuniversitar. De aceea, noi, în momentul în care am analizat-o, am considerat că un jurisconsult poate să susţină şi în învăţământul preuniversitar.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să citesc decât din punctul de vedere al Guvernului: "Dacă sub ultimul aspect (respectiv perspectiva locurilor de muncă pe care absolvenţii cu studii juridice le-ar putea ocupa în învăţământul preuniversitar), asupra oportunităţii modificării propuse urmează a se aprecia, nu se poate vorbi de un regim discriminatoriu".

Aşa spune Guvernul. Deci, a lăsat la aprecierea Parlamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Mohora are o intervenţie. Poftiţi!

Domnul Tudor Mohora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrucât constatăm cu toţii că sunt puncte de vedere evident divergente între poziţia Guvernului şi comisie, propun retrimiterea la comisie în vederea examinării acestei probleme.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate domnule iniţiator,

Sunt într-adevăr mai multe situaţii în care cadrul didactic universitar poate desfăşura şi alte activităţi. Este şi cazul unora dintre noi, care poate să fie şi senatori şi deputaţi şi pot să şi rămână cadre didactice.

Problema care se pune aici este într-un fel interesantă. Dacă am înţeles bine, deci un consilier juridic să poată preda în învăţământul preuniversitar şi să fie în acelaşi timp şi consilier juridic. Aici cred că trebuie într-adevăr gândit foarte atent, nu atât prin prisma discriminării pozitive care s-ar face pentru consilierii juridici, ci prin prisma atribuţiunilor pe care le are un cadru didactic din preuniversitar.

Pentru că în statutul personalului didactic, la atribuţiunile unui cadru didactic, practic, este vorba de 8 ore pe zi şi nu este vorba numai de norma de predare. Norma unui cadru didactic se compune din norma de predare care este în medie de 18 ore pe săptămână, dar are alte activităţi conexe care fac ca, practic, el să fie ocupat 8 ore pe zi.

În această situaţie, mă întreb dacă consilierul juridic respectiv care are un program foarte concret pe parcursul unei zile, în şcoală şi sub atenta supraveghere a directorului, poate să plece când doreşte sau când nu doreşte pentru a apăra interesele unei firme sau alteia.

Personal, cu tot respectul care-l am pentru colegul meu, cred că la nivel de învăţământ preuniversitar, a accepta să fie titular în învăţământul preuniversitar şi să aibă şi alt doilea post, este practic imposibil.

De aceea, sunt de acord cu ceea ce a spus colegul, să se returneze la comisie, dar cred, domnule preşedinte, că ar fi util ca această dezbatere s-o avem şi în cadrul Comisiei de învăţământ, cel puţin în aviz. Şi poate prin discuţii se va găsi o soluţie sau se vor clarifica anumite lucruri.

Deci, sunt de acord cu propunerea colegului, domnul deputat Mohora, să fie retrimisă la comisia de fond, dar şi cu un aviz de la Comisia de învăţământ.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Stimaţi colegi, la ora 18, 19 începeau răspunsurile la întrebări şi interpelări care se transmit la radio. V-aş ruga să scurtăm dezbaterile pentru a ne putea încadra în timp.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Foarte pe scurt o să încerc să mă refer la acest proiect de lege foarte interesant, foarte util în alte condiţii, dar care nu ţine cont de necesitatea asigurării calităţii actului instructiv-educativ în şcoala românească.

În ultima perioadă, datorită faptului că s-a admis cu o largheţe şi cu o generozitate adeseori culpabile, s-au admis să funcţioneze în cadrul învăţământului tot felul de persoane cu pregătiri din diverse domenii dar fără elementul fundamental, acela care ţine de metodica predării materiei în cauză, şcoala românească de la performanţele pe care le-a înregistrat într-o anumită perioadă cade încetul cu încetul.

Nu cred că este absolut obligatorie admiterea acestui proiect de lege, pentru că oricât de bine pregătit ar fi teoretic, din punct de vedere juridic, din punct de vedere constituţional, un consilier juridic, el n-a făcut pe parcursul pregătirii sale universitare nici o oră de metodica predării ştiinţei respective în învăţământul preuniversitar, gimnazial sau general.

Prin urmare, cred că nu este cazul să adoptăm o asemenea lege, cu tot respectul pe care şi eu îl nutresc faţă de iniţiator, s-ar crea un dezechilibru între celelalte profesii juridice, s-ar crea o discriminare pozitivă care nu-şi găseşte absolut nici un fel de modificare şi nu s-ar aduce nici un fel de servicii de natură profesională calităţii actului de învăţământ în România.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, am vrut să supun votului această propunere, dar sunt nevoit să amân, să întrerup dezbaterile şi v-aş ruga ca, mâine, să vă prezentaţi împreună cu Comisia juridică cu un raport suplimentar, ţinând cont de tot ce s-a spus aici pertinent, inclusiv de către Comisia de învăţământ.

Întrerupem lucrările la acest punct şi trecem la partea a doua a lucrărilor de astăzi destinată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

V-aş ruga să lăsaţi controversele pentru mâine, să putem începe partea a doua a şedinţei noastre de astăzi.

L-aş ruga pe domnul secretar de stat Gavril Baican să răspundă întrebării domnului deputat Ştefan Baban cu privire la negocieri energetice în favoarea altora.

Rog colegii să păstreze liniştea ca să nu se transmită în direct la radio convorbirile dumneavoastră particulare la telefon.

Domnul Gavril Baican:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind contractul de privatizare cu firma italiană "Energo", vă comunicăm următoarele:

Contractul de concesiune este un instrument folosit nu numai în România ci şi în alte jurisdicţii şi care completează capacitatea legală a unui operator de a desfăşura într-o anumită zonă un anumit serviciu de interes public. Astfel, în măsura în care vor răspunde condiţiilor din caietele de sarcini aprobate de guvern, operatorii de distribuţie, adică cele opt filiale ale Societăţii "Electrica" vor fi îndreptăţite să semneze cu Ministerul Economiei şi Comerţului un contract de concesiune privind serviciul de distribuţie din zona sa de activitate.

În mod normal, şi cele două societăţi de distribuţie "Electrica" Banat şi "Electrica" Dobrogea, supuse privatizării şi unde s-au încheiat negocierile cu investitorul italian "Enel", vor avea dreptul să încheie astfel de contacte de concesiune. Cele două societăţi şi după privatizare rămân societăţi, respectiv persoane juridice de drept românesc care vor continua să asigure servicii publice de distribuţie din zona geografică respectivă.

Conform reglementărilor în vigoare, la activităţile de tip monopol natural, stabilirea tarifelor de distribuţie de energie electrică se face de către reglementator pe principiul costuri recunoscute plus profit. În acest fel, toate costurile justificate se reflectă în tarif, inclusiv cele provenite din taxe, redevenţe şi impozit. Este deci de înţeles că o creştere a acestor costuri va duce în mod direct la creşterea tarifelor la consumatorii finali. O redevenţă nejustificat de mare ar duce la o creştere artificială a tarifelor, creştere care nu este nici în favoarea şi nici în defavoarea operatului sau a companiei "Enel", ci ar fi doar în defavoarea consumatorului.

Să nu uităm că prin contractul de concesiune despre care vorbim, se concesionează doar un drept de operare nu şi active, deci o redevenţă ridicată nu ar avea nici un temei economic.

Cu alte cuvinte, acea redevenţă, să spunem de 1%, aşa cum a fost ea amintită în interpelare, ar duce în mod direct la o creştere a tarifului de distribuţie în acelaşi procent, fără a oferi nici un beneficiu operatorului sau investitorului.

Referitor la tranzacţia de privatizare a celor două filiale ale Societăţii "Electrica", se poate spune că s-a obţinut un preţ comparabil cu alte tranzacţii din regiune, ţinând cont de contextul global şi cel specific în aceste afaceri. S-au implementat, de asemenea, împreună cu A.N.R. mecanisme şi tarife transparente şi stabile conform cu acquis-ul Uniunii Europene şi s-a reuşit o protecţie corespunzătoare contra fenomenului de inflaţionare artificială a tarifului la consumator.

Stabilirea tarifelor în acest domeniu este strict reglementată şi nu este dictată de un investitor sau altul. Prin sistemul de tarifare supravegheat şi controlat de către ANR, ca autoritate independentă în domeniu, posibilitatea ca Enel să aplice majorări este total greşită.

Sistemul de tarifare este un instrument complex care funcţionează în toate ţările Uniunii Europene şi care prevede, printre altele, şi un plafon limită sau maximal cu privire la creşterile de tarife. Acest plafon maximal nu este obligatoriu să fie atins dacă costurile nu sunt justificate şi acceptate de ANR.

Considerăm că am răspuns la întrebările dumneavoastră şi dorim să vă asigurăm de faptul că privatizarea celor două societăţi de distribuţie a energiei electrice o considerăm un succes, care va duce la îmbunătăţirea serviciilor de distribuţie pentru consumator şi la întărirea celor două companii de distribuţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul deputat Baban are vreo obiecţie şi vreun comentariu la ce s-a spus. Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Ştefan Baban:

Un minut, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Mai mult nu pot să vă dau, potrivit regulamentului.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Sper să nu fie o privatizare de succes, deja energia electrică s-a scumpit cu 1 iulie, probabil că ştiţi şi dumneavoastră, cum de altfel o să simţim toţi pe propriul buzunar, când va veni factura la finele lunii. N-am încredere în ce mi-a spus domnul ministru, pentru că noi am mai făcut privatizări de succes, cum ar fi ROMTELECOM-ul, ROMCIM-ul şi alte privatizări de succes în care am dat totul pe gratis la alţii ca acum să ne rugăm de ei să ne vândă.

Aşa că sunt total nemulţumit de ceea ce se întâmplă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Miclea va primi răspunsul de la domnul secretar de stat Grigorescu cu privire la accidentul feroviar din judeţul Teleorman.

Domnul Ioan Miclea (din bancă):

În legătură cu fierul vechi!?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-am anunţat la începutul şedinţei că se transmite la radio această şedinţă. Deci, v-aş ruga să vă abţineţi de la comentarii lăturalnice în timpul dezbaterilor.

Domnul Ioan Miclea (din bancă):

Vorbeam de interpelare, nu vă supăraţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, după ce veţi primi răspunsul, o să vă dau cuvântul să veniţi civilizat la tribună şi să vă spuneţi punctul de vedere.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind măsurile luate pentru gestionarea deşeurilor de fier vechi, vă comunicăm următoarele:

Pentru contracararea unor aspecte negative privind gestionarea deşeurilor reciclabile, în ianuarie 2001, Guvernul României a adoptat în regim de urgenţă Ordonanţa 16 care reglementează gestionarea deşeurilor reciclabile şi inclusiv a fierului vechi şi care a fost aprobată de Parlamentul României prin Legea nr.465 din 2001.

Această reglementare stabileşte obligaţiile deţinătorilor de deşeuri, obligaţiile agenţilor economici care colectează deşeurile de la populaţie, obligaţiile agenţilor economici care prelucrează deşeurile reciclabile şi, în fine, sancţiunile care se aplică pentru nerespectarea prevederilor legale.

Prin această reglementare, s-a instituit un circuit controlat al deşeurilor de la generator la consumator, urmărindu-se ca atât deşeurile colectate de la populaţie cât şi cele generate de agenţii economici să fie obligatoriu prelucrate prin societăţile de valorificare autorizate de Ministerul Economiei şi Comerţului, respectiv de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor.

În urma prelucrării, deşeurile sunt transformate în materii prime secundare, încadrate în standardele în vigoare şi se pot comercializa liber atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă.

Statul nu poate interveni asupra preţului sau condiţiilor de livrare din contractele comerciale. Fierul vechi este o marfă care, conform acordurilor internaţionale, a fost liberalizată total la export încă din 1997, introducerea de restricţii la exportul de fier vechi ar reprezenta o încălcare a acestor acorduri şi ar contraveni procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, respectiv la capitolul "Libera circulaţie a mărfurilor".

Exportul de fier vechi se realizează pe licenţe statistice de export eliberate de către Departamentul de comerţ exterior.

În 2001-2003, spre exemplificare, au fost exportate în 2001, 1,7 milioane tone, în 2002, 2,1 milioane tone şi în 2003, 2,4 milioane de tone.

În acelaşi timp, metalurgia românească a consumat în perioada 2001-2003 următoarele cantităţi de fier vechi: 1,7 milioane, 1,9 milioane, respectiv 2,1 milioane.

Prin urmare, exportul de fier vechi se datorează atât excedentului de această materie pe piaţa internă, respectiv a cantităţilor consumate la intern faţă de cantitatea colectată şi prelucrată cât şi problemelor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi metalurgice în achiziţionarea fierului vechi.

Ministerul Economiei şi Comerţului a efectuat controale la peste 300 de societăţi pe linia gestionării deşeurilor reciclabile, aplicând sancţiunile prevăzute de lege, iar această acţiune continuă permanent, fenomenele negative diminuându-se considerabil.

Problematica respectării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor industriale reciclabile a fost introdusă în obiectul de activitate permanentă a autorităţii naţionale de control, respectiv Garda Financiară, Garda de mediu, Autoritatea Naţională a Vămilor, care desfăşoară, de asemenea, acţiuni de control la nivelul întregii ţări.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenţionale şi confiscarea contravalorii deşeurilor derulate cu nerespectarea legii, iar în unele cazuri, s-au întocmit dosare penale pentru acele abateri care au constituit infracţiuni.

În ceea ce priveşte garnitura de tren încărcată cu fier vechi din gara Oraviţa cu destinaţia Portul Constanţa, Ministrul Economiei şi Comerţului împreună cu Garda Financiară şi Inspectoratul General al Poliţiei întreprind cercetări privind legalitatea operaţiunilor derulate de firmele implicate. Şi vă vom informa asupra rezultatelor.

Din datele pe care le deţinem astăzi, rezultă faptul că proprietarul fierului vechi din respectiva garnitură de tren este Societatea "Domini Trading" SRL, fierul vechi provine de la centrala termică Anina, fiind câştigat prin licitaţie publică de către această societate.

Fierul vechi este pregătit conform standardului român SR 6058, categoria E 3 de către o societate prestatoare de servicii pentru "Domini Trading". Destinaţia garniturii era, aşa cum aţi sesizat şi dumneavoastră Portul Constanţa pentru export.

Referitor la Societatea chimică Turda şi Societatea siderurgică Călan, de fapt "Sidermet" Călan, sigur, nu fac parte din portofoliul societăţilor din coordonarea Ministerului Economiei, însă din informaţiile primite de la AVAS, Societatea chimică Turda a fost privatizată de către fostul FPS în 1997 şi de atunci a suferit mai multe vânzări şi revânzări, practic nemaiavând activitate astăzi.

În ceea ce priveşte "Sidermetul" Călan...

Domnul Valer Dorneanu:

Încercaţi să sintetizaţi, stimate coleg, pentru că s-a cerut un răspuns, nu un raport. Vă rog!

Domnul Andrei Grigorescu:

Da. Societatea "Sidermet" Călan a fost împărţită în 11 societăţi, din care "Sidermet" Călan este o societate mixtă astăzi cu un partener german care funcţionează şi a preluat personalul şi utilajele de la celelalte societăţi existente.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit de răspuns.

Poftiţi! Domnul deputat Miclea doreşte să facă un comentariu la acest răspuns.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte,

Ţin să vă fac cunoscut că răspunsul nu mă satisface, deoarece se abate de la întrebările pe care eu le-am pus punctual, prima fiind dacă Guvernul dumneavoastră a avut şi are un program concret de gestionare a deşeurilor de fier vechi şi reducerea exportului acestora, cum înţelege să aplice acest program şi în ce măsură politica Guvernului e în stare să controleze fenomenul exportării în exces a fierului vechi.

A doua era, sigur, s-a răspuns parţial, de unde provin cele 30 de vagoane de fier vechi.

Şi, a treia, dacă se vor lua măsuri împotriva acelora care, sigur, în aşa măsură purced la exportarea acelei cantităţi de fier vechi, şi dacă cunoaşteţi faptul că multe societăţi comerciale, mai ales cu profil metalurgic - sigur, mai este o interpelare pe linia Călanului -, deci referitor la halul în care arată această societate de referinţă, şi faptul că noi nu avem nici un program de revigorare a industriei siderurgice; cu 297 kg. de fier vechi, alături de pelete sau de minereu de fier, se pot elabora fonte şi oţeluri.

Nu ne interesează problema aceasta, vom suporta consecinţele care se vor reflecta chiar şi în capacitatea de apărare a ţării, reducând producţia de oţel. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Mircea Costache. E prezent? Veţi primi răspunsul de la domnul Mircea Alexandru, cu privire la primarii unor comune din judeţul Buzău.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În referire la interpelarea dumneavoastră, "referitoare la abuzurile la care se pretează primarii unor comune din judeţul Buzău", şi exemplificând situaţia petiţionarilor Bălălău Jenică şi Lixăndroiu Aurică, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă următoarele.

Din situaţia expusă şi din documentele anexate rezultă că în speţă este vorba de raporturi civile contractuale încheiate între Primăria comunei Scorţoasa, judeţul Buzău, şi unii cetăţeni, contracte ce au ca obiect cedarea unei părţi din suprafaţa de teren din proprietatea localnicilor contractanţi pentru îndreptarea drumului către Vulcanii Noroioşi, primăria obligându-se, în schimbul acestei cedări din dreptul de proprietate, la despăgubirile care sunt consemnate în contract.

Nici suprafaţa pe care proprietarul o cedează nu este certă, şi nici contraprestaţia primăriei, a acestei obligaţii corelative, fiind în funcţie de proiectul construcţiei.

Având în vedere că aspectul semnalat se referă la contracte juridice de natură civilă încheiate şi semnate de părţi, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să intervină în derularea unor asemenea contracte, şi nici să le desfiinţeze în substanţa sau în efectele lor.

În cazul în care una dintre părţi este nemulţumită de modul în care s-a încheiat contractul sau de modul în care cealaltă parte îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, se poate adresa instanţei de judecată, singura instituţie a statului de drept abilitată să se pronunţe.

Faptul că una dintre părţile contractante este primăria, nu îndreptăţeşte Executivul să intervină în acest contract, întrucât, în conformitate cu prevederile art.120 alin.1 din Constituţia României, administraţia publică din unităţile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale, iar conform dispoziţiilor art.2 alin.1 din Legea nr.215, între Executiv şi autorităţile locale nu există raporturi de subordonare.

În concluzie, având în vedere natura actelor încheiate între cetăţeni şi primari, care sunt convenţii civile bazate pe liberul consimţământ al părţilor, precum şi raporturile constituţionale care există între Executiv şi primării, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţă să intervină în cazurile semnalate.

Cu stimă, ministru de stat, ministru administraţiei şi internelor, Marian Florian Săniuţă. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, aveţi dreptul la un comentariu.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu eram gata, gata să apreciez de data aceasta acurateţea răspunsului, dar constat că domnul secretar de stat obişnuieşte să se derobeze de anumite răspunderi şi să constate de fiecare dată că ministerul pe care îl reprezintă nu se poate amesteca în activitatea primăriilor.

Un minister al administraţiei, care este în slujba cetăţeanului, ca şi primăria respectivă, nu cred că se poate exonera de orice răspundere, chiar şi atunci când între cetăţeni şi primărie intervin contracte.

Era de observat în contractul pe care eu l-am anexat - spre exemplificare şi spre o mai dreaptă interpretare a legii - era de observat în acel contract că primarul le promite cetăţenilor despăgubiri în bani şi în natură, pentru suprafaţa pe care o afectează amenajarea drumului respectiv, dar el nu procedează în temei legal, precizând în convenţie că foloseşte terenul cetăţenilor pentru o utilitate publică pe durată de 5 ani. Or, este de la sine înţeles că un drum public nu se face pentru 5 ani. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, a prejudicia, a priva de foloasele cuvenite unei suprafeţe de teren - ziceţi dumneavoastră că nu este precizată; se spune în contract că este de 500 mp - fie şi pe perioadă limitată, aşa cum prevede convenţia, şi a nu acorda cetăţenilor nici un drept, nici o despăgubire bănească, şi nici măcar în natură, nu cred că este o treabă de care să ne spălăm cu toţii pe mâini. Cineva trebuie să facă lumină, cineva trebuie, în actul de administraţie, să introducă legalitatea, cineva trebuie - oricâtă autonomie ar funcţiona şi de oricât de multe prerogative s-ar bucura un primar ales de cetăţeni, el nu are dreptul discreţionar de a-i prejudicia pe unii şi de a-i leza în drepturile lor.

Contractul pe care vi l-am anexat este pur şi simplu o bătaie de joc la adresa cetăţenilor, în care li se spune, aşa, vag, că li se vor da nişte despăgubiri, dar nu se spune care, şi până la urmă nu li se acordă nimic.

Eu v-aş ruga pe dumneavoastră să fiţi fericitul posesor al unei suprafeţe de teren, nu spre Vulcanii Noroioşi, domnule secretar de stat, ci spre Borş, să treacă autostrada pe care o va face Bechtel acolo, şi dumneavoastră să le-o daţi degeaba şi să consideraţi că într-un eventual act care intervine între dumneavoastră şi o autoritate publică, nu răspunde nimeni, că-i sistemul autonom şi face fiecare ce vrea.

Domnul Valer Dorneanu:

Cam dure remarcile acestea, stimate coleg. Faptul că aveţi dreptul la un comentariu, parcă vă obliga la mai multă decenţă.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru:

Mă simt obligat să răspund domnului deputat şi să fac precizarea că suntem într-un stat care se guvernează după Constituţie şi după legi; ceea ce am precizat anterior a avut în vedere, chiar textele precis şi concret citate din Constituţie, că în statul de drept convenţia este o înţelegere între părţi, este "pacta sunt servanta", şi dacă Ministerul Administraţiei şi Internelor şi-ar permite să intervină în convenţiile între părţi, legal semnate de fiecare, înseamnă că atunci ar comite un abuz.

Deci, am precizat în lege că statul nu poate interveni în aceste convenţii, ci numai instanţa de judecată, dacă părţile se consideră lezate în drepturile lor. Orice intervenţie a Executivului în această chestiune ar însemna abuz, şi abia atunci ar fi un drept, eventual, la o interpelare. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare a adresat-o domnul deputat Dan Brudaşcu, domnului Adam Crăciunescu, în legătură cu dificultăţile în obţinerea lemnelor de foc în mai multe localităţi din judeţul Cluj.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Dan Brudaşcu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1530/2004, vă comunicăm următoarele.

Locuitorii judeţului Cluj din Munţii Apuseni beneficiază de facilităţi privind cumpărarea şi transportul masei lemnoase, în conformitate cu prevederile Legii nr.33/1996.

Acordarea reducerilor privind valoarea masei lemnoase pentru locuitorii Munţilor Apuseni se face prin ocoalele silvice care administrează fondul forestier proprietate publică a statului, pe baza datelor transmise de primarii comunelor din zonă la direcţiile silvice.

Regia Naţională a Pădurilor a vândut în anul 2003, cu valoare redusă, respectiv de 50%, 380 mc lemn, locuitorilor care beneficiază de acest drept.

Direcţia teritorială de regim silvic şi de vânătoare, organismul care aprobă cereri individuale de marcare a arborilor destinaţi tăierii de fond forestier - proprietate privată - din raza judeţului Cluj, are, începând cu data de 1 mai 2004, sediul în municipiul Cluj, localizare care avantajează locuitorii judeţului Cluj.

O dată cu modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 prin Legea nr.120, prestaţia de servicii privind punerea în valoare a arborilor destinaţi tăierii din fondul forestier - proprietate privată a persoanelor fizice - poate fi efectuată atât de către ocoalele silvice de stat, cât şi de structurile silvice proprii, care administrează suprafaţa majoritară de fond forestier din raza localităţii respective.

Mai mult, în cazul în care proprietarii - persoane fizice - încheie contracte de administrare cu structuri silvice autorizate, cantităţile care pot fi recoltate se stabilesc pe baze contractuale şi în conformitate cu amenajamentele sau studiile sumare de amenajare.

Materialul lemnos din păduri - proprietate privată a persoanelor fizice - nu se poate recolta decât numai cu respectarea legislaţiei privind regimul silvic.

Aspectele prezentate de numitul Puca Culiţă în plângerea sa, ataşată interpelării, relevă faptul că el însuşi recunoaşte comiterea unor fapte contravenţionale şi infracţionale cum sunt: recomercializarea de material lemnos, transportul de material lemnos fără documente legale, tăieri ilegale de arbori.

Direcţia silvică Cluj a comunicat că faptele menţionate în plângere au fost comise de către petent în cadrul unui grup organizat, de etnie rromă, cu agresarea personalului silvic. Aceste fapte au fost instrumentate şi sunt în curs de instrumentare de către organele în drept, şi au stat la baza aplicării unor sancţiuni contravenţionale şi penale.

Sancţionarea violenţelor invocate în plângere intră în sfera de competenţă a instituţiilor abilitate. Acestea sunt în cunoştinţă de cauză şi şi în măsură să se pronunţe asupra vinovăţiei părţilor.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale este preocupat să identifice soluţii alternative şi programe, împreună cu societatea civilă şi celelalte instituţii ale statului, pentru rezolvarea unor probleme sociale, care necontrolate pot conduce la unele agresiuni asupra fondului forestier naţional. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dan Brudaşcu doreşte să facă un comentariu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

În primul rând, ţin să mulţumesc reprezentantului ministerului pentru faptul că s-a grăbit cu acest răspuns.

Aş sesiza, pentru atenţia dumneavoastră şi a domniei sale, un fapt extrem de relevant. Domnia sa spune că sunt create condiţii pentru ca persoanele îndreptăţite să beneficieze de masa lemnoasă necesară. Este invocată, evident, şi Legea nr.33/1996, şi, ca una dintre marile realizări ale momentului, faptul că pe anul 2003 s-a distribuit populaţiei marea cantitate de 380 mc de lemn, pentru ca persoanele din zona Munţilor Apuseni să se poată încălzi.

Imaginaţi-vă şi dumneavoastră câţi au beneficiat de această largheţe, exprimată în răspunsul domnului ministru.

Pe de altă parte, eu cred că modul excesiv birocratic în care s-a găsit soluţia pentru eliberarea cantităţii de masă lemnoasă eliberată, incită şi determină populaţia să ajungă în stare de a comite diverse delicte, inclusiv infracţiuni la legea silvică.

Eu aş dori să se supună atenţiei, cu toată responsabilitatea, situaţia creată, pentru că, persoane în vârstă, unele de peste 80 de ani, invocă faptul că n-au ajuns să fie în stare să-şi exploateze nici masa lemnoasă de pe propriile loturi, care le-au revenit în baza Legii nr.1, "legii Lupu", din anul 2000.

Eu consider că acest răspuns, chiar dacă este calat pe situaţia pe care am explicat-o, produsă pe raza comunei Valea Ierii, nu cred că ea trebuie să fie tratată ca o situaţie singulară, nu consider că cele afirmate aici - şi trimiterea spre calitatea de rrom a acelei persoane - reprezintă o motivaţie pentru atitudinea organelor silvice din zonă, bătăile care i-au fost administrate, faptul că i-au fost luate sculele cu care s-a deplasat în pădure, şi celelalte situaţii care intră nu numai sub incidenţa Legii penale, ci intră, dacă vreţi, şi sub incidenţa moralităţii, pentru că numai starea de sărăcie în care se găsesc mulţi dintre cetăţenii zonei Apusenilor îi împing pe unii să ajungă în situaţia de infractori privind Legea silvică.

Eu aş solicita, totuşi, ministerului să abordeze problema sau cazul Puca Culiţă cu toată responsabilitatea şi să-şi asume responsabilitatea şi în ce priveşte atitudinea unor persoane de la Ocolul silvic din zonă. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pentru domnul Ludovic Mardari va răspunde domnul secretar de stat Pavelescu, în legătură cu Spitalul Municipal din Timişoara.

Vreţi să dezvoltaţi puţin interpelarea, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

În primul rând, vreau să-mi exprim nemulţumirea că la întrebarea nr.2152 A/15 iunie 2004, adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei, nu am primit răspuns, deşi au trecut cele două săptămâni prevăzute în regulament.

Interpelarea adresată domnului Ovidiu Brânzan, ministrul sănătăţii, la care urmează să primesc răspuns, are următorul conţinut.

Mă refer în cele ce urmează la noua clădire a Spitalului Municipal din Timişoara, construcţie începută în anul 1994, dar abandonată după 3 ani, în stadiul de structură de rezistenţă cu 6 nivele.

Din decembrie 2000, cu ocazia dezbaterii bugetelor anuale de stat, am solicitat bani pentru continuarea lucrărilor.

În anul 2003, când s-a dezbătut bugetul de stat pentru 2004, fiind convins că Guvernul nu va putea finaliza această lucrare, am formulat amendamentul în felul următor: investiţia a fost demarată acum 9 ani şi trebuia să fie finalizată în 1996, în timpul guvernării PDSR.

Din 1997, activitatea de construcţie a clădirii a fost abandonată. S-au cheltuit 30 miliarde lei, la valoarea banilor din acea vreme. De-a lungul anilor s-a constatat că statul este incapabil să termine obiectivul. Singura soluţie este găsirea unui investitor interesat să preia clădirea în stadiul în care se află.

Prin urmare, solicit 250 milioane lei, care să acopere cheltuielile necesare organizării licitaţiei.

Mi s-a răspuns că, dacă se va pune problema organizării unei astfel de licitaţii, Ministerul Sănătăţii va găsi banii necesari, fără a mai fi cuprinşi în bugetul de stat.

Acestea se petreceau în noiembrie 2003. La scurtă vreme aţi devenit ministru al sănătăţii. Cu ocazia primei conferinţe de presă pe care aţi ţinut-o la Timişoara, aţi declarat: "Noua unitate spitalicească ar trebui să reunească toate secţiile care în prezent funcţionează în spaţii improprii. Voi atrage fonduri prin parteneriat public-privat, dat fiind faptul că necesarul pentru acest spital depăşeşte sumele disponibile în Ministerul Sănătăţii".

Aţi nominalizat şi un investitor străin interesat de acest obiectiv, şi aţi afirmat că lucrările vor începe în mai 2004, urmând ca finalizarea să aibă loc în maximum un an de zile.

Toate ziarele din Timişoara au preluat aceste declaraţii ale dumneavoastră. V-aţi bucurat de simpatia şi încrederea tuturor celor care le-au citit. Eu chiar am fost încântat că mi-aţi preluat ideea, pe care am susţinut-o cu ocazia dezbaterii bugetului de stat pe anul 2004. Oricum, nu este important să ai o idee, important este să o poţi materializa.

Iată, domnule ministru, că a trecut luna mai din acest an. Ne aflăm în 21 iunie, acum suntem în 28 iunie, şi nu au fost reluate lucrările la Spitalul Municipal Timişoara.

Când vă veţi onora promisiunile privind îmbunătăţirea condiţiilor pentru asigurarea serviciilor medicale în Timişoara, oraşul din care proveniţi? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Pavelescu, vă rog să răspundeţi la interpelare.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Brânzan, vă comunic următoarele.

Obiectivul de investiţii Spitalul Clinic Municipal Timişoara a început în anul '95, în baza acordului Ministerului Finanţelor nr.228/1994 şi aprobării studiului de fezabilitate prin Hotărârea de Guvern nr.155/1994, având o valoare totală de 9.938.000.000 lei, în preţuri aprilie 1994.

Termenul de finalizare nu era 1995. Abia în '95, anul începerii lucrărilor acestui obiectiv, şi până în 2001 a fost finanţat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, fiind alocate credite bugetare în sumă de 30.433.266.000 lei, realizându-se un stadiu fizic de 30%.

Începând cu anul 2002, datorită fondurilor reduse aprobate de Ministerul Sănătăţii prin legile bugetare anuale, acest obiectiv de investiţii nu a mai fost cuprins în programele anuale de investiţii ale ministerului, având finanţarea sistată.

La data evaluării nevoilor de investiţii în anul 2003 şi a solicitărilor pe fonduri de investiţii cu destinaţia cheltuieli de capital, suma a fost diminuată, astfel încât s-a procedat la un studiu de oportunitate privind continuarea investiţiilor celor 54 de lucrări de investiţii în domeniul sănătăţii.

S-a avut în vedere nevoia stringentă în unele zone care au deficit în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească; de asemenea, s-a avut în vedere stadiul fizic al investiţiilor, astfel încât, prin banii aceia care s-au aprobat prin Legea bugetului, să fie continuate obiective de investiţii care puteau fi terminate într-un an sau maximum doi.

Începând cu 2002, aşa după cum ştiţi şi dumneavoastră, obiectivul de investiţii la care facem referire nu a mai fost cuprins în programul anual, având finanţarea sistată.

Creditele bugetare aprobate de Ministerul Sănătăţii cu destinaţia de cheltuieli de capital au fost alocate în perioada 2002-2004 prioritar pe zone care aveau deficit în asigurarea îngrijirilor spitaliceşti.

Valoarea estimată rămasă de finanţat pentru Spitalul Clinic Municipal Timişoara, la 31.12.2003, a obiectivului respectiv, este de 315.415.571.000 lei.

Faţă de această situaţie şi în condiţiile în care finalizarea acestui obiectiv de investiţii nu se putea estima, s-au întreprins acţiuni prin care s-au căutat potenţiali investitori interesaţi în finalizarea acestui obiectiv, promovându-se o intenţie de parteneriat public-privat cu firma germană "INTERMEDICO GMDH" şi Primăria Municipiului Timişoara.

Oferta firmei germane menţionate, care a depus documentele de intenţie pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a spitalului, este de actualitate, şi după desfăşurarea alegerilor şi constituirea noului Consiliul Local al municipiului Timişoara vor fi demarate demersurile care se impun pentru derularea unui parteneriat public-privat, potrivit procedurilor legale în vigoare, aplicabile în România. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mardari, vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Eu regret că domnul ministru Brânzan nu a putut să fie prezent la Camera Deputaţilor pentru a-mi da răspuns. M-am referit la declaraţiile pe care le-a făcut în cadrul unei conferinţe de presă, în care a anunţat că anul acesta, în luna mai, vor începe lucrările la Spitalul Municipal Timişoara, la noua clădire aflată în construcţie.

Iată că a venit domnul secretar de stat şi a dat un răspuns astfel încât să poată bifa că s-a rezolvat şi această problemă.

În interpelarea pe care am făcut-o am spus foarte clar: "Când se vor relua lucrările privind investiţia Spitalul Municipal Timişoara?".

Ei, bine, răspunsul nu poate să mă mulţumească. În orice caz, toată povestea pe care a prezentat-o în preambul eu o cunosc de ani de zile, de când tot fac amendamente la legile bugetului de stat, dezbătute în Parlament. Aşa că, era bine să se fi axat în special pe răspunsul concret care trebuia să-mi fie dat.

În orice caz, sunt nemulţumit. Rezultă clar, domnul ministru al sănătăţii nu şi-a respectat promisiunile. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi, domnule ministru, să comentaţi? Nu.

Nemaifiind de dat alte răspunsuri, faţă de solicitările de amânare, ale unor reprezentanţi ai Guvernului, deci pentru domnul Ştefan Baban, domnul Ioan Giurăscu a cerut amânarea răspunsului; şi pentru domnul Gheorghe Dinu, de asemenea, acelaşi secretar de stat.

Domnul Ştefan Baban:

Dar este vorba de coşul zilnic.

Domnule preşedinte,

Pe afişier, la noi - la P1, aici - eu eram programat să mi se răspundă de către doamna ministru Elena Dumitru. Este vorba de coşul minim ascuns de privirile curioşilor. Aşa am citit eu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

S-a transmis din partea ministerului rugămintea de a fi amânat răspunsul.

Domnul Ştefan Baban:

Dar de ce apare acolo, domnule preşedinte? Trebuia s-o taie de acolo. Asta-i bătaie de joc!

Domnul Valer Dorneanu:

O să primiţi răspunsul în şedinţa următoare.

Domnul Ştefan Baban:

Erau aspecte foarte importante.

Domnul Valer Dorneanu:

Totul este important.

Cu acestea, declar închisă şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,58.