Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi Mihai Ungheanu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Bun venit în sala noastră comună, în această zi dedicată unei ordini de zi pe care v-o prezentăm în continuare, nu înainte de a declara oficial deschise lucrările şedinţei noastre comune, cu menţiunea că din cei 483 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 408, sunt absenţi 75.

Cvorumul legal de lucru este de 242 parlamentari.

Vi s-a comunicat programul şi ordinea de zi.

Dacă sunt obiecţiuni. Supun votului dumneavoastră întâi programul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă sau abţineri. Nu sunt.

S-a adoptat, în unanimitate, şi ordinea de zi.

Începem parcursul acesteia. V-aş propune ca în cazul celor patru proiecte de legi pentru aprobarea ordonanţelor Guvernului ce privesc rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale, să prezentăm rapoartele în comun, urmând ca dezbaterea să o facem pe fiecare proiect în parte.

Dacă sunteţi de acord. Mulţumesc.

Pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2004 şi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 91/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2004, deci la ambele, dau cuvântul domnului ministru Gherghina pentru a prezenta în mod succint cele două proiecte de lege.

Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Prin cele două ordonanţe de urgenţă, prin Ordonanţa nr.48, în mare, s-au produs următoarele modificări asupra bugetului general consolidat: deci, prin această ordonanţă urmărim execuţia, încasările pe primele şase luni ale anului, precum şi indicatorii macroeconomici realizaţi, am ajuns la concluzia că pot fi majorate veniturile bugetului general consolidat cu circa 18 mii miliarde lei.

Aceste venituri suplimentare pentru bugetul general consolidat, pentru susţinerea reducerii inflaţiei, s-a hotărât să fie utilizate în vederea diminuării deficitului bugetului general consolidat la 3% cât a fost aprobat iniţial prin legea bugetului, la 2,1% din produsul intern brut.

De asemenea, tot prin această ordonanţă, s-a propus o redistribuire de 6.800 miliarde lei de la cheltuieli privind datoria publică spre alte destinaţii îndeosebi pentru suplimentarea cheltuielilor privind fondul de asigurări de sănătate, circa 2100 de miliarde lei, şi pentru suplimentarea cheltuielilor unor ministere.

Prin cea de-a doua ordonanţă, prin Ordonanţa 91, s-a ajuns la concluzia că, datorită unei colectări pe primele şapte luni ale anului, mai pot fi majorate veniturile cu încă 21.400 miliarde şi jumătate din sumele respective să fie folosite pentru majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat, iar jumătate să fie utilizate pentru diminuarea deficitului de la 2,1%, la cât se ajunsese după prima rectificare, la 1,64% după cea de-a doua rectificare.

De asemenea, şi la această rectificare, majoritatea sumelor au fost utilizate pentru creşterea cheltuielilor asigurărilor sociale de sănătate, cu 2.272, miliarde pentru creşterea cheltuielilor privind bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru suplimentarea cheltuielilor unor ministere.

Deci, pe scurt, acestea au fost principalele elemente care au fost realizate prin cele două rectificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiilor de buget şi finanţe, prezintă raportul comun domnul deputat Tudor Baltă.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului constată că rectificarea bugetului a fost determinată de schimbările intervenite în evoluţia indicatorilor macroeconomici, precum şi de modul de realizare a indicatorilor bugetari pe primele şase luni ale anului 2004 şi preliminarea acestora până la finele anului 2004.

Veniturile bugetului de stat, faţă de prevederile iniţiale aprobate prin Legea 507/2003 de 278 de miliarde de lei, au fost majorate pe total cu suma de 18.736,9 miliarde lei, din care, venituri fiscale cu 17.954,2 miliarde lei, iar veniturile nefiscale cu suma de 776,9 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat aprobate prin Legea 507/2003 în sumă totală de 351.291,8 miliarde lei, au fost diminuate cu 830,8 miliarde lei.

Prin ordonanţă s-a modificat şi bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale şi de sănătate, anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2004. În aceste modificări, pe lângă suma de 600 miliarde lei acordată la bugetul de stat, prevederile bugetare au fost majorate cu 1500 miliarde lei în vederea acoperirii costurilor medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi pentru asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţi paraclinice.

Deficitul bugetar a fost stabilit la suma de 43.444,2 miliarde lei, faţă de 63.012 miliarde lei, prevăzute în Legea 507/2003 şi reprezintă 2,1% din produsul intern brut.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă. Comisiile parlamentare au comunicat avizele favorabile respectivei legi. Comisiile de specialitate, ca urmare a analizei şi dezbaterii proiectului de lege, cu majoritate de voturi, au hotărât să prezinte raportul favorabil cu privire la adoptarea Ordonanţei nr.48.

În ceea ce priveşte cealaltă ordonanţă, informăm plenul că, urmare a dezbaterii acestui proiect, comisiile de specialitate ale celor două Camere, a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, au aprobat cu majoritate de voturi să prezinte raportul favorabil la prezenta lege, cu un amendament respins, prevăzut în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale.

Domnule Nicolăescu, poftiţi.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi de patru proiecte de lege referitoare la rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. Am fost informaţi deja că Guvernul intenţionează să mai facă o rectificare atât a bugetului de stat, cât şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Deci, anul 2004 se va caracteriza prin trei rectificări bugetare, a bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat. Noi credem că prin aceste rectificări bugetare nu se mai păstrează forma iniţială a bugetului aprobat de Parlament, ci faptul că Guvernul face asemenea rectificări în cursul execuţiei bugetare, demonstrează mai multe lucruri.

În primul rând, Guvernul a evaluat greşit evoluţia societăţii româneşti în acest an. În al doilea rând, cred că Guvernul a prognozat eronat indicatorii macroeconomici, evoluţia de fapt a indicatorilor macroeconomici ai României pe acest an.

Dacă Guvernul a greşit de atâtea ori în anul 2004, ce încredere să mai avem pentru viitor? Eu cred că rectificările bugetare au avut, din nefericire, o singură destinaţie, şi anume mita electorală, întărirea corupţiei prin utilizarea banului public către clientela politică a P.S.D.-ului.

De aceea, eu cred că nu trebuie să fim de acord cu asemenea abordări şi Grupul parlamentar P.N.L. nu va vota pentru aceste legi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.D. Poftiţi!

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat din cadrul Alianţei Dreptate şi Adevăr vor vota împotriva celor patru proiecte de rectificare atât a bugetului de stat, cât şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru că acestea, la fel ca întreaga politică bugetară a P.S.D. din ultimii ani, legalizează utilizarea discreţionară de către Guvern a fondurilor bugetare, legalizează de fapt măsurile populiste.

Este deosebit de grav faptul că bugetul consolidat al statului este folosit ca instrument politic, fiind transformat într-un buget electoral. Filozofia acordării sprijinului bugetar către diferite categorii socio-profesionale nu urmăreşte, din păcate, criteriile de raţionalitate economică, ci se întemeiază exclusiv pe principiul creşterii numărului celor care vor beneficia de aceste măsuri şi aceasta cu scop, evident, în avantajul P.S.D.-ului.

În opinia noastră, principala problemă a bugetului nu este, aşa cum ne spune P.S.D., nivelul scăzut al veniturilor bugetare, ci proasta gospodărire şi administrare a acestora care, în mare parte, au fost şi din păcate sunt folosite pentru a hrăni uriaşa clientelă politică a P.S.D.

În patru ani, P.S.D. ne-a convins că se pricepe ca nimeni altul să cheltuie banii ţării, mai ales în interes propriu şi clientelar. Din păcate, nu a convins încă pe nimeni că are şi capacitatea să şi producă bani pentru ţară şi, mai ales, pentru cei mulţi. Şi vă mărturisesc sincer că acum nici nu mai are timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. am înţeles că doreşte să intervină domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Evident că nu ne propunem să repetăm ceea ce au spus distinşii noştri colegi în intervenţiile anterioare. Şi grupul nostru parlamentar îşi însuşeşte aceste aprecieri nu tocmai pozitive asupra rectificărilor, motivaţiilor acestora.

Credem însă că dacă au fost bani care au venit suplimentar, aşa cum s-a precizat aici de către domnul ministru secretar de stat, era nevoie ca aceştia să fie folosiţi. Ceea ce însă nu înţelege grupul nostru parlamentar este de ce Ministerul Finanţelor şi în speţă Guvernul României nu respectă legea bugetului, deoarece domnul ministru Tănăsescu a avut înţelepciunea ca, la buget, la discuţia acestuia, să adauge un articol care a fost votat în unanimitate de noi toţi, şi anume art.49, dacă nu mă înşel, în care se preciza că, la o posibilă rectificare bugetară, învăţământul va beneficia cu prioritate de aceste fonduri.

Iată că s-au făcut, dacă nu mă înşel, patru rectificări bugetare şi nu s-a ţinut cont de ceea ce însăşi ministrul de finanţe a propus.

Atunci, mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră, evident retoric, este bugetul fundamentat şi, în speţă, rectificările pe lege sau pe fărădelege? Căci altfel, ce sens mai are să votăm, să propunem şi să nu respectăm, mai ales că în Legea învăţământului s-a votat de către cele două Camere, respectiv de către cele două comisii, următorul lucru: pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigură anual o creştere a alocaţiilor bugetare până la minim 6% din p.i.b. în anul 2007.

În aceste condiţii, iar îl întreb pe eternul nostru prieten, ministru secretar de stat, cum va reuşi în 2007 să dea 6%, printr-un salt brusc, sau printr-o creştere eşalonată? Noi credem că aceste rectificări erau un mijloc de a se face pasul cerut de Comunitatea Europeană, ca în 2007 să avem 6% din p.i.b.

Ca atare, grupul nostru parlamentar nu poate vota o nerespectare a legii, pentru că atunci intrăm într-o zonă în care democraţia nu mai este bazată pe autoritatea legii, ci pe încălcarea ei.

De aceea, senatorii şi deputaţii P.R.M. vor vota împotriva acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D., va lua cuvântul domnul Vasile Bleotu. Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Considerăm că este un aspect pozitiv faptul că se reuşeşte să se facă o rectificare pozitivă, faţă de rectificările anterioare ale vechiului guvern, când rectificările erau în minus, avem o rectificare în plus.

Asta denotă că creşterea prognozată de 5,5%, avem o creştere aproape de 7,6%, în care meritul principal l-a avut agricultura şi se ştie foarte bine că în domeniul agriculturii nu se pot prognostica cu exactitate creşterea veniturilor, iar faptul că unii dintre colegi spun că nu au fost alocate fonduri către anumite sectoare, cum ar fi învăţământ sau sănătate, vreau să vă spun că, faţă de prevederile iniţiale ale bugetului, Ministerul Învăţământului, Educaţiei şi Cercetării a primit 2300 de miliarde în plus. Numai acum a primit 500 de miliarde de lei la acel program-acţiune "Bani pentru liceu".

De asemenea, s-au primit bani şi în domeniul sănătăţii. Au fost deci nişte creşteri care cred eu au fost luate în consideraţie cu un efort deosebit şi cred că s-a procedat corect alocându-se aceste sume cu predilecţie spre aceste activităţi cu caracter social.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului, domnul ministru Gherghina.

Domnule ministru, aşteptaţi puţin, pentru că vrea să interveniă şi domnul senator Radu Alexandru, din partea Grupului P.N.L. din Senat.

Domnul Radu F.Alexandru:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Cred că rectificarea de buget este una dintre cele mai seducătoare sintagme care sunt rostite de la microfonul Parlamentului. An de an, toate insatisfacţiile noastre provocate de bugetul pe anul în curs sunt seduse de perspectiva rectificării de buget când, în mărinimia lui, Guvernul va reuşi să găsească o soluţie pentru un domeniu sau altul aflate, vai! în suferinţă.

Aşa cum bine se ştie, de patru ani de zile, în actuala legislatură, an de an, bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor a fost tot mai scăzut, a fost tot mai vlăguit. An de an, la rectificarea de buget s-au găsit resurse pentru a mai acoperi o gaură sau alta.

Pentru prima dată, anul acesta, rectificarea de buget nu aduce nici un singur leu în bugetul Ministerului Culturii şi al Cultelor. Din structura ministerului se ia de la un capitol la altul dar, per total minister, nu se alocă nici un leu.

Este de neimaginat într-un moment în care România face toate eforturile pentru a-şi găsi locul binemeritat de altfel în Uniunea Europeană, tocmai cultura, capitalul spiritual cu care putem intra în orice competiţie, fără complexe şi cu o istorie care ne îndreptăţeşte să spunem că suntem acasă acolo, tocmai cultura să nu poată fi sprijinită cu o minimă subvenţie la această mult aşteptată rectificare de buget.

Am în faţă trei dintre scrisorile adresate de doamna Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică, adresate domnului ministru academician profesor Răzvan Teodorescu. Aceasta arată situaţia inimaginabilă în care a ajuns una dintre instituţiile emblematice ale României postrevoluţionare "Memorialul de la Sighet".

S-a ajuns în situaţia că nu mai sunt bani de salarii, s-a ajuns în situaţia în care nu mai sunt bani pentru căldură, pentru întreţinerea Memorialului, s-a ajuns în situaţia în care o instituţie culturală care, de regulă, face parte din traseul oferit marilor personalităţi care ne vizitează ţara, să fie în situaţia de a-şi bloca activitatea.

Memorialul de la Sighet nu este un accident. Sunt nenumărate instituţii culturale, sunt teatre, sunt filarmonici, sunt edituri care nu-şi pot desfăşura activitatea în condiţii normale.

Nu se poate, domnule secretar de stat, nu se poate, distinşi reprezentanţi ai Guvernului să trataţi cu atâta uşurinţă, cu atâta indiferenţă, cu atâta nepăsare în domeniul care, repet, ne defineşte cultura şi cultele.

De la acest microfon, reprezentanţi ai Grupului Partidului Naţional Liberal şi-au exprimat, au anunţat refuzul de a vota această rectificare de buget. Dacă am venit la acest microfon este pentru a vă ruga a transmite domnului ministru al finanţelor, a transmite domnului prim-ministru al ţării, considerăm ca o datorie imperioasă de a găsi resursele aşa cum din rezerva pusă la dispoziţia primului-ministru s-au organizat manifestări culturale demne de toate aplauzele, tot aşa să găsească şi acum şi resursele pentru ca această rectificare de buget să dea un balon de oxigen, departe de cel necesar, Ministerului Culturii şi Cultelor, în speţă, culturii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul, să răspundeţi problemelor care au fost ridicate în dezbaterile generale.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Aş dori să subliniez mai întâi că este vorba de două rectificări bugetare pe ordonanţă simplă, în baza legii de abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Deci, nu am rectificat bugetul prin ordonanţe de urgenţă, sunt rectificări în baza legii de abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare şi de a rectifica bugetul în acest sens.

În ceea ce priveşte modul cum au fost estimaţi indicatorii, noi considerăm că o estimare prudentă cum am făcut noi, plecând de la o creştere economică de 5,5% şi faptul că am reuşit să realizăm o creştere economică preliminată de 7,6% şi automat venituri suplimentare la bugetul general consolidat, considerăm că nu este un element criticabil, şi tocmai considerăm că s-a făcut un efort deosebit şi toate aceste resurse suplimentare au fost alocate destinaţiilor principale, învăţământ, sănătate, pensii şi aşa mai departe.

În ceea ce priveşte învăţământul, trebuie să subliniez că dacă la a doua rectificare au fost acordate 500 de miliarde, ulterior, din economiile care, potrivit Legii 500, se preiau la fondul de rezervă se alocă pe destinaţii, au fost acordate încă 1800 miliarde lei, la cultură, au fost alocate din fondul de rezervă sume pentru această destinaţie. Şi domnul ministru Tănăsescu şi cu domnul ministru Răzvan Theodorescu au convenit în continuare... din economiile identificate la ministere, noi urmărim execuţia în fiecare zi şi identificăm ce sume pot fi economisite şi realocate spre alte destinaţii şi, deja, au convenit ce sume suplimentare să fie acordate culturii.

Deci, noi considerăm că, potrivit Legii nr.500, aceste două rectificări au avut în vedere veniturile şi cheltuielile totale, iar economiile identificate se iau la fondul de rezervă şi pot fi realocate pentru alte destinaţii, aşa cum s-a făcut şi se face în fiecare săptămână, prin hotărâri ale Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Dacă la titlul proiectului de lege sunt observaţii. Nu.

Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? 187 voturi pentru.

Împotrivă? 88 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 187 voturi pentru, 88 voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat titlul.

Cuprinsul articolului unic din proiectul de lege. Dacă sunt observaţii.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 92 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat cu 190 voturi pentru, 92 voturi împotrivă şi o abţinere.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 88 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat cu 190 voturi pentru, 88 voturi împotrivă, nici o abţinere.

Titlul Cap.I. Dacă sunt observaţii.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 88.

Abţineri? Nu sunt.

Art.1. Dacă sunt observaţii.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 88 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Art.2. Dacă sunt observaţii.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 82 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Titlul Cap.II. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 91 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art.3. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 85 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul Cap.III.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 88 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.4. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 88 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.5. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 88 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere şi multe voturi neexprimate.

Art.7. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? O abţinere şi multe voturi neexprimate.

Art.8. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 190 voturi pentru, 76 voturi împotrivă şi o abţinere, art.8 a fost adoptat.

Art.9. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Art.10. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? Mulţumesc. 190 voturi pentru.

Împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere şi multe voturi neexprimate.

Art.11. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 79 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.12. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 75 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri. Adoptat.

Art.13. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.14. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 78 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 81 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Cap. IV.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.16. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 78 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art.17. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 68 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Cap. V.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 75 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art.18. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Cap. VI.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 76 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Art.19. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Voturi contra?

Abţineri? O abţinere.

Titlul Cap. VII, înainte de art.20.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 76 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Art.20. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 76 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Cap. VIII, capitol care este şi final.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Art.21. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 76 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.22. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 78 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Art.23. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.24. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.25. Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.26.Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art.27, ultimul.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat cu 190 voturi pentru, 76 voturi contra şi 2 abţineri.

Anexa nr.1. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.2. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 76 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.3. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru. Mulţumesc.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 76 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Ultima anexă, nr.5. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? 76 voturi contra.

Abţineri? 2 abţineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în întregime.

Cine este pentru? V-aş ruga să votaţi toată lumea. 190 voturi pentru.

Împotrivă? 81 voturi împotriva legii.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat legea cu 190 voturi pentru, 81 voturi împotrivă şi o abţinere.

Trecem în continuare la următoarele două proiecte, şi tot aşa v-aş propune, să ascultăm rapoartele împreună. Îmi cer scuze! Era şi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 91/2004. Am uitat că le-am adoptat împreună, dar dezbaterea trebuie făcută separat.

La titlul legii, dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr.91.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul Cap. I.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 71 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.1. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? Vă rog frumos să votaţi, stimaţi colegi. 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 78 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Cap. II, înainte de art.3.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 74 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Art.3. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 74 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Cap. III.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.5. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 74 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.6. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat

Art.7. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 74 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.Adoptat.

Art.8. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 74 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.9. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 74 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Titlul Cap. IV.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.10, cu deficitul. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Titlul Cap. V.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Voturi contra? 71 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Art.11. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.12. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.13. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Titlul Cap. VI.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Cap. VII, care este ultimul.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Art.15. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 72 voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri. Adoptat.

Art.16. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Art.17. Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Art.18, ultimul.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere. Adoptat.

Anexa nr.1. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.2.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.3.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.4.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Contra? 71 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Ultima anexă, nr.5. Dacă sunt observaţii?

Vă rog, aveţi cuvântul domnule deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La Anexa nr.5, Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor are un amendament respins.

Noi am propus ca la programul rectificat al Casei de Asigurări de Sănătate, în loc de 67.667, să se dea 74.739, cu 7.072 mai mult. Acest lucru rezultă din următorul fapt: potrivit raportului Curţii de Conturi a României, la fundamentarea indicatorului "Venituri - total pe anul 2004", nu s-a luat în considerare disponibilităţile băneşti ale Casei, existente la 31.12.2003, în valoare de 7.072 miliarde lei, Curtea de Conturi a dat o dispoziţie, nr.22, Casei de Asigurări de Sănătate, să ceară la rectificarea acestei 7.000, pe care Casa le-a cerut.

Comisia pentru sănătate şi familie şi-a însuşit acest punct de vedere, şi facem acest amendament, întrucât se încalcă Legea bugetului de stat, în construirea bugetului pe un an care vine, se ia în considerare disponibilul.

Vreau să vă spun că şi la sfârşitul anului 2002 este un disponibil de 15.000. Cu acest disponibil Casa îşi poate plăti datoriile rezultate din achiziţionarea de medicamente şi materiale sanitare. Situaţia în sistemul sanitar este de o gravitate pe care o cunoaşteţi cu toţii, fără precedent.

Deci, acest amendament reprezintă un minimum de oxigen pentru sistemul de sănătate, şi, în acelaşi timp, ar reprezenta respectarea legii în construirea bugetului, respectarea unei decizii a Curţii de Conturi şi a constatării Curţii de Conturi care atestă faptul că aceste fonduri pentru sănătate sunt utilizate în alte scopuri. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Gherghina, vă rog să răspundeţi acestui amendament.

Apoi, comisia.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Domnule preşedinte,

Noi suntem de acord cu respingerea şi motivarea respingerii formulate de către comisiile de specialitate, de buget-finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, întrucât potrivit art.26 din Legea nr.500, la elaborarea bugetului nu pot fi luate decât estimările anuale ale veniturilor bugetare. Nu pot fi luate în calcul şi soldurile din anii precedenţi. Dacă s-ar lua în calcul şi soldurile din anii precedenţi, veniturile bugetului general consolidat ar fi multiplicate în fiecare an cu aceste solduri; s-ar pune şi în anul în care s-a obţinut soldul, şi în anii următori în acelaşi mod.

Deci, nu putem fi de acord, ar încălca Legea nr.500 această propunere. Am discutat cu Curtea de Conturi, şi Curtea de Conturi - nici dânşii nu au în vedere creşterea veniturilor, pentru faptul că veniturile anului în curs sunt cele care sunt, nu sunt cele realizate şi necheltuite în anii anteriori.

Curtea de Conturi a formulat, într-adevăr, propunerea, ca posibilitate de majorare a cheltuielilor, majorare a cheltuielilor care, în condiţiile în care conduc la un deficit, deci cheltuielile devin mai mari decât veniturile, acel deficit este finanţat din excedentele anilor anteriori. Aşa s-a întâmplat şi în anii 2003, aşa se întâmplă şi în anul 2004: cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de sănătate sunt mai mari decât veniturile acestui buget, şi se finanţează această diferenţă din excedentele anilor anteriori. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul de vedere al comisiei îl aveţi înscris în raport.

Supun amendamentul respins de comisie, care a fost susţinut de preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 76 voturi pentru.

Contra? 180 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a fost respins cu 180 voturi contra, 76 voturi pentru, şi o abţinere.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.5, în formularea în care ni se prezintă.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptată şi Anexa nr.5, cu 188 voturi pentru, 72 voturi împotrivă, 2 abţineri.

Pentru legea în ansamblu, lege ordinară.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Împotrivă? 75 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat şi acest proiect de lege.

În continuare vom supune punctele 3 şi 4, rectificările cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2004.

De asemenea, vom asculta rapoartele comune ale comisiilor, urmând ca legile să se dezbată separat.

Domnule ministru Gherghina, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Prin Ordonanţa nr.49, emisă, la fel, în baza legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe, de a rectifica bugetul asigurărilor sociale de stat, s-a realizat o redistribuire, o diminuare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale cu 193, o redistribuire a componenţei veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, şi de asemenea, în cadrul cheltuielilor s-a realizat o redistribuire între poziţiile de cheltuieli.

De asemenea, la bugetul asigurărilor pentru şomaj, s-a realizat o diminuare a veniturilor cu 1.028 şi o redistribuire între poziţiile acestui buget.

Prin Ordonanţa nr.92, cea de-a doua rectificare s-a realizat o majorare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, ca urmare a aprobării majorării pensiilor. Aşa cum se cunoaşte, de la 1 septembrie s-a realizat o majorare a veniturilor cu 2.978 miliarde lei, din care majoritatea sumei provine din subvenţiile de la bugetul de stat; de asemenea, majorarea cheltuielilor cu aceeaşi sumă.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost majorate veniturile cu 49,3 miliarde lei; şi, de asemenea, au fost menţinute cheltuielile şi majorat cu aceeaşi sumă excedentul acestui buget. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Tudor Baltă, vă rog să prezentaţi rapoartele comisiilor.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au luat în analiză şi dezbatere cele două acte normative, atât Ordonanţa de Guvern nr.49/2004, cât şi Ordonanţa de Guvern nr.92/2004. Şi, luând în discuţie motivaţiile care au stat la baza acestor acte normative, cu unanimitate de voturi au hotărât supunerea spre dezbatere şi aprobarea Parlamentului, cu raport favorabil, a celor două acte normative. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva? La prima rectificare, cea cu privire la Ordonanţa nr.49/2004? Nu sunt doritori.

La titlul legii, dacă aveţi observaţii?

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Contra? Nu sunt.

Abţineri?

Stimaţi colegi, cred că nu am fost înţeles.

Trecem la dezbaterea primei legi, cea cu privire la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2004. Am înţeles că la dezbateri generale nu doreşte nimeni să intervină. În aceste condiţii, trecem la vot.

La titlul legii dacă aveţi observaţii?

Cine este pentru? 190.

Împotrivă? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Textul articolului unic. Observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190.

Împotrivă? 74.

Abţineri? O abţinere.

Titlul ordonanţei. Observaţii?

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 1. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

La art 2.Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 3. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 4. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 5. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 6. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 7. Cine este pentru? 190.

Contra? 72.

Abţineri? O abţinere.

Art. 8. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Ultimul articol, 9. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Anexa I.

Cine este pentru? 190.

Contra? 72.

Abţineri? O abţinere.

Anexa II.

Cine este pentru? 190.

Contra? 72.

Abţineri? O abţinere.

Supun legea în ansamblu votului dumneavoastră. Este o lege ordinară.

Cine este pentru? 190.

Contra? 75.

Abţineri? O abţinere.

Adoptată.

Al doilea proiect de lege, cel pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2004 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190.

Împotrivă? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Cuprinsul articolului unic. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Pentru? 190.

Contra? 71.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul Capitolului I. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 1. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 2. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Capitolului II.

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 3. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Capitolului III.

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? 2 abţineri.

Art. 4. Observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 5. Observaţii?

Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Capitolului IV.

Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 6. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 7. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 8. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 9. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Capitolului V.

Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 10. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 11. Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Titlul Capitolului VI, ultimul.

Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 12. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Ultimul articol, 13.

Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Anexa. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Supun legea în ansamblu votului dumneavoastră. Este o lege ordinară.

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Adoptată.

În continuare, la pct. 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/2004 privind unele măsuri financiare referitoare la bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Din partea Guvernului cine prezintă proiectul? Domnul ministru Gherghina. Se pare că sunteţi de serviciu astăzi la Parlament, din partea Guvernului.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 52/2004 s-au diminuat intrările de credite bugetare prevăzute în bugetul Ministerului Transporturilor cu 2.500 miliarde lei. De ce s-a realizat această diminuare? Întrucât, potrivit Regulamentului EUROSTAT şi potrivit deciziei EUROSTAT, bugetul Companiei Naţionale pentru Drumuri este inclus în bugetul general consolidat

Nu a mai fost necesar să contractăm credite externe pentru realizarea unor cheltuieli, s-au putut lua credite de către companie, cu rambursare din veniturile acesteia, iar pentru a nu mări deficitul bugetului general consolidat şi pentru a nu modifica deficitul bugetului general consolidat s-a procedat la diminuarea intrărilor de credite prevăzute în buget, şi, în bugetul acestei companii, o creştere a creditelor contractate direct de la bănci.

Vă propunem aprobarea acestei ordonanţe.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Tot domnul deputat Tudor Baltă va prezenta raportul comun al celor două comisii.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiile reunite de buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor au luat în analiză Ordonanţa Guvernului nr. 52/2004 privind unele măsuri financiare referitoare la bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi au hotărât să supună plenului celor două Camere aprobarea acestui act normativ, cu raport favorabil, fără amendament.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi observaţii?

Cine este pentru? 190.

Împotrivă? 74.

Abţineri? 2 abţineri.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 52.

Cine este pentru? 190.

Împotrivă? 74.

Abţineri? O abţinere.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 1 din ordonanţă.

Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Art. 2. Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 3, care este şi ultimul. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Voturi pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? O abţinere.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Este vorba de o lege ordinară.

Cine este pentru? 190.

Contra? 74.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 190 pentru, 74 contra, 3 abţineri a fost adoptat şi acest proiect de lege.

În continuare, trecem la pct. 6. Raportul de activitate pe anul 2003 al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES. Îl rog pe domnul Ioan Roşca, preşedintele instituţiei, să-l prezinte şi să ţină cont că raportul a fost difuzat şi examinat de către deputaţi şi senatori. Aşadar, o scurtă sinteză.

Poftiţi, domnule Roşca.

Domnul Ioan Roşca:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Acesta este primul raport de activitate al ROMPRES, pentru 2003. Din 2003 Agenţia Naţională de Presă ROMPRES funcţionează pe baza propriei legi de activitate, de funcţionare şi organizare, Legea ROMPRES.

În anul 2003, aşa cum am arătat în raportul de activitate, ne-am propus o serie de obiective ambiţioase pe care le-am îndeplinit în totalitate, obiective care au vizat: creşterea numărului de ştiri, îmbogăţirea fluxurilor de informaţii, îmbunătăţirea dotării tehnice a agenţiei şi creşterea salariilor.

În experienţa dobândită în aplicarea Legii ROMPRES ne-am bucurat de susţinerea comisiilor parlamentare, fapt pentru care suntem recunoscători.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă dorim însănătoşire. Nu ştiam că ROMPRES-ul vorbeşte aşa mult, credeam că numai scrieţi! Că altfel nu ştiu de ce v-aţi îmbolnăvit!

Raportul Comisiilor pentru cultură. Domnul preşedinte Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit prevederilor art. 13 alin. 2 din Legea nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, Raportul anual de activitate al agenţiei şi contul său de execuţie bugetară pentru anul 2003 au fost depuse la Parlament, în vederea întocmirii unui raport comun, al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, cu avizul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, în ceea ce priveşte contul de execuţie.

Avizul Comisiilor de buget, finanţe a fost dat pentru contul de execuţie bugetară al Agenţiei ROMPRES, încheiat la 31 decembrie.

Membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES şi a contului de execuţie bugetară pentru anul 2003, cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală, în momentul executării sale: 14 voturi pentru şi 2 abţineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Doamna Mona Octavia Muscă, poftiţi.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă bucur şi mulţumesc încă o dată Parlamentului României că am reuşit să scoatem de sub influenţa politică ROMPRES-ul, prin legea pe care am iniţiat-o chiar eu, şi vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră. Este un început bun pentru independenţa presei în România.

Din păcate, am constatat că din punct de vedere legal Agenţia Română de Presă ROMPRES este într-adevăr autonomă şi independentă, conform legii pe care am iniţiat-o; din punct de vedere practic, însă, mai sunt multe de îndreptat, şi aici mă refer la conducerea ROMPRES-ului, nu la cei care lucrează la ROMPRES, nu la cei care sunt sub conducere.

Ştiu că mentalitatea se schimbă mult mai greu decât o lege, ştiu că mentalitatea se schimbă mult mai greu decât administrarea, reorganizarea unei instituţii, ştiu că mai ales atunci când este vorba de a fi independent, acest lucru se învaţă foarte greu.

În numele Partidului Naţional Liberal, al grupului parlamentar şi de la Camera Deputaţilor, şi al grupului parlamentar de la Senat, vom da un vot pozitiv pentru ROMPRES. Nu pentru ceea ce este ROMPRES acum, ci pentru ceea ce ar putea să fie. Mai avem răbdare, a fost primul an, poate, în anul următor va fi mai bine.

Consideraţi, domnule preşedinte al ROMPRES-ului, că acest vot este de încurajare, şi nu un vot meritat al ROMPRES-ului la ora actuală.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină, stimaţi colegi? Nu.

Stimaţi colegi,

Potrivit legii, ceea ce se supune votului dumneavoastră este raportul comun al celor două comisii de specialitate.

În aceste condiţii, vă supun dumneavoastră votului raportul comun.

Cine este pentru? 281 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Raportul comun a fost aprobat.

Să mulţumim şi să felicităm această instituţie, atât de necesară pentru transparenţa activităţii întregului sistem al nostru de stat, inclusiv al sistemului parlamentar.

La următorul punct este Raportul de activitate al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pe 2002 şi 2003, precum şi Raportul privind rezultatele financiare şi contul de execuţie bugetară la 31 decembrie 2002 ale Societăţii Române de Radiodifuziune.

Aş da cuvântul domnului Marius Guran, membru al Consiliului de administraţie, pentru a prezenta raportul de activitate pe 2002 şi pe 2003.

Domnul Marius Guran (membru al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Eu sunt, de fapt, decan de vârstă în Consiliul de adminstraţie şi îl înlocuiesc pe preşedinte, care este plecat din ţară şi nu s-a putut prezenta astăzi aici.

Rapoartele de activitate pe 2002 şi 2003 ale Consiliului de administraţie a Societăţii Române de Radiodifuziune au fost avizate de comisiile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, atât pe 2002, cât şi pe 2003.

Consiliul de administraţie şi-a desfăşurat activitatea conform Legii de organizare şi funcţionare a societăţii şi conform reglementărilor legale, având avizele organismelor de specialitate, mai ales pe linia modului în care s-au consumat fondurile şi alocaţiile bugetare.

Vreau să remarc faptul că în raportul pe 2002 s-a început şi s-a discutat o reformă de fond a Societăţii Române de Radiodifuziune, atât în ce priveşte producţia editorială, cât şi în ce priveşte managementul societăţii.

În acel raport şi în discuţiile la raport s-au ridicat unele probleme, care erau normale, fiindcă s-au produs oarecare frământări în societate, cu ocazia acestei reforme, şi poate din cauza unei lipse de comunicări în timp real cu salariaţii, aceste discuţii au ieşit şi în afara instituţiei. Până la urmă, activitatea s-a desfăşurat conform acelor opţiuni, amintite în acest raport, iar în raportul pe 2003 şi în analiza acestui raport au fost confirmate toate aceste acţiuni, iar societatea s-a considerat că merge pe un drum bun, care sperăm să dea satisfacţie şi să menţină prestigiul acestei societăţi, aşa cum este el văzut, în principal, de cei care sunt beneficiarii ei.

Deocamdată atât. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul senator Grigore Zanc prezintă rapoartele comune ale celor două comisii de cultură.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Grigore Zanc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cele două comisii reunite, ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, au analizat Raportul de activitate al Radiodifuziunii, sesizând în cadrul discuţiilor faptul că obiectivul pe care şi l-a propus, acela al menţinerii, respectiv creşterii notorietăţii, credibilităţii şi cotei de audienţe a Societăţii Române de Radiodifuziune, este unul din obiectivele care a fost realizat. În context, Radio România Actualităţi a devenit postul cu cea mai mare notorietate şi audienţă, ca şi cu cea mai mare credibilitate.

De asemenea, s-a sesizat, s-a observat şi am reţinut din rapoarte faptul că societatea a continuat restructurarea începută în cadrul anului 2000. S-au obţinut rezultate bune în modernizare, în creşterea audienţei şi respectiv acoperirea teritoriului cu receptarea radio. De asemenea, numeroase acţiuni iniţiate sau la care a participat Societatea de Radiodifuziune au fost remarcate ca acţiuni de succes.

De asemenea, a fost dat avizul favorabil al Comisiilor pentru buget, finanţe şi, în final, cele două comisii reunite, pentru cultură, arte şi mijloace de informare au dat vot favorabil de aprobare a raportului Radiodifuziunii, cu o majoritate de 15 voturi pentru şi 2 abţineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să se înscrie la cuvânt la dezbateri generale, pe marginea raportului? Tot doamna deputat Mona Octavia Muscă şi apoi doamna Paula Ivănescu.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, în principiul independenţei editoriale, din respect pentru informarea corectă a cetăţeanului, în numele respectului pentru lege şi pentru banul public, voi pune în discuţie: 1. managementul defectuos al Societăţii Române de Radio; 2. aspecte financiare ale Societăţii Române de Radio, unele discutabile, altele ilegale; 3. relaţia tensionată şi, pe cale de consecinţă, ineficientă dintre conducere şi salariaţi; 4. dezechilibrul politic şi cenzura, reflectate în activitatea editorială a Societăţii Române de Radio.

În privinţa reorganizării Societăţii Române de Radio pot să afirm că s-a vrut ca această reorganizare să fie rezolvată prin licitarea diferitelor emisiuni. Licitaţiile urmau să se desfăşoare o dată la 6 luni. Din păcate, licitaţiile au fost "organizate" defectuos, fără profesionalism, fără criterii, fără buget... Orice proiect are inclus un buget. Din nefericire, la Societatea Română de Radio bugetul s-a stabilit după licitaţie, aşa cum a vrut conducerea Radioului, fără să se ţină cont de proiectele respective.

De altfel, licitaţiile, care ar fi trebuit să se repete o dată la 6 luni, au fost abandonate, după îndepărtarea incomozilor, în urma acestor licitaţii.

Tot cu privire la reorganizare, aduc în discuţie reorganizarea care nu a fost discutată cu sindicatele, deşi implică probleme economice şi profesionale ce privesc activitatea tuturor salariaţilor. Cu alte cuvinte se încalcă, astfel, atât Legea sindicatelor, cât şi a contractului de muncă colectiv.

În 30 de zile de la un concurs este obligatoriu să fie semnat contractul individual de muncă. Majoritatea angajaţilor Societăţii Române de Radio care au susţinut un asemenea concurs nu au semnat acest contract individual de muncă, deşi, de la concurs au trecut până acum 2 ani de zile.

În raport se spune: "Există principalele documente de organizare internă". Ei, bine, nu există Regulamentul de organizare interioară, la care să se refere angajaţii şi conducerea. Deşi, în continuare, în raport se spune şi se incriminează: "Cunoaşterea neunitară de către manageri şi salariaţi a ceea ce este şi nu este acceptat în Societatea Română de Radiodifuziune, a normelor şi procedurilor organizaţionale".

Menţionez că, prin lege, Societatea Română de Radio, conducerea, consiliul de administraţie, respectiv, era obligat să elaboreze Regulamentul de ordine interioară.

Tot în raport se mai spune: "Creşterea competitivităţii Radio România pe piaţa de media". Ei, bine, reorganizarea din interiorul Societăţii Române de Radio a dus la scăderea audienţei, de la 35% în 2001, la 20% în 2004, şi acestea sunt date din sondajele IMAS. Cu alte cuvinte, e vorba de o reorganizare eşuată.

Din punct de vedere financiar, din veniturile totale, de 2.275,4 miliarde de lei la cheltuieli, ponderea e deţinută de cheltuielile cu salariile - 858,7 miliarde de lei, urmată de cheltuielile cu telecomunicaţiile - 687,6 miliarde de lei, impozitele şi taxele şi chiriile - 223,4 miliarde de lei.

Din nefericire, nu se aminteşte în raport şi de prejudiciul adus oamenilor care nu au aparate de radio, prejudiciu adus prin acea ordonanţă care a fost elaborată împreună cu Guvernul României, deşi Societatea Română de Radio este sub control parlamentar, ordonanţă care i-a obligat pe oamenii care nu au radio să plătească taxă de radio. Nici până astăzi, sumele nu au fost returnate oamenilor.

Comisiile de buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului menţionează că în urma controlului Curţii de Conturi, care a verificat execuţia şi activitatea economică, s-au constatat, citez din raportul Curţii de Conturi: "Unele nereguli referitoare la necalcularea şi nevirarea la termen a impozitului pe profit, necalcularea şi neplata unor penalizări, acordarea unor drepturi necuvenite personalului şi altele". Se spune, apoi, că acestea au fost ulterior remediate.

Tot la capitolul financiar, amintesc salariul preşedintelui Societăţii Române de Radio, care este în acelaşi timp şi director general al societăţii, salariu care încalcă Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radio, art. 23 alin. 2: "Directorul general al Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi directorul general al Societăţii Române de Televiziune primesc un salariu brut lunar asimilat funcţiei de ministru". Ei, bine, ştiţi foarte bine că tot aici, în Parlamentul României, întrebat, domnul Şeuleanu, cât are salariul, a vorbit de 80 de milioane, ceea ce nu corespunde, este mai mult de două ori salariul unui ministru.

Aduc aici în discuţie şi acordarea de prime membrilor consiliului de administraţie, pentru, citez din raport: "Merite deosebite în restructurarea şi reorganizarea Societăţii Române de Radio". E vorba de 1.000 de euro de persoană, din banii publici, pentru 13 persoane. Lasă că "meritele deosebite" erau pentru reorganizarea eşuată, care a dus la scăderea audienţei, repet, de la 35% în 2001, la 20%, acum. Amintesc aici Europa FM, ca fiind pe locul întâi la audienţă, cu mult mai puţine cheltuieli decât Societatea Română de Radio şi mai puţine reorganizări.

De altfel, consiliul de administraţie şi-a aprobat aceste premii. Cu alte cuvinte, din banii publici, şi-au dat lor înşile, de acolo de unde sunt banii dumneavoastră, putem spune, în premiile acordate consiliului de administraţie.

Nu mai vorbesc despre deplasările în străinătate, despre cheltuielile acestor deplasări, manifestări festiviste, care, toate, ar trebui să se releve în raportul Radio, privind în acelaşi timp şi raportul lor cu eficienţa acestora.

Relaţia cu salariaţii. În raport se vorbeşte despre "Creşterea coeziunii organizaţiei prin îmbunătăţirea comunicării interne". Ei, bine, relaţia cu salariaţii a conducerii este mai mult decât tensionată: nu sunt respectaţi partenerii sociali; modificările de salariu nu sunt discutate în comisia paritară (de 2 ani de zile nu s-a discutat în comisia paritară nici o modificare de salarii); bugetul nu se discută în comisia paritară; nu se respectă contractul colectiv de muncă; nu se respectă contractul individual de muncă; relaţiile tensionate ale conducerii cu salariaţii au escaladat, până la procese în justiţie ale salariaţilor, intentate conducerii Societăţii Române de Radio. Amintesc aici de procesul celui care conduce Studioul teritorial din Timişoara împotriva conducerii, pentru că a încălcat conducerea legea proprie de funcţionare, nr. 41, Capitolul "Studiouri teritoriale". Amintesc de procesul intentat de domnul Răzvan Dumitrescu, hărţuit pentru că a dezvăluit cenzura din radio, proces pentru fals şi uz de fals împotriva conducerii televiziunii.

În raport se vorbeşte despre: "Atitudinea pozitivă a personalului faţă de reorganizare". Ei, bine, relaţia tensionată cu salariaţii s-a evidenţiat în toată splendoarea ei în referendumul intern din iulie 2003, prin care 90% dintre salariaţi solicitau plecarea preşedintelui director general Şeuleanu Dragoş din instituţie. E fără comentarii!

Despre dezechilibrul politic pe care îl prezintă în emisiunile, mai ales informative, Societatea Română de Radio, dezechilibru care a degenerat în cenzură. Amintesc aici rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, ale Departamentului de Stat SUA, Freedom House: "Televiziunea şi radioul public sunt înclinate de partea Guvernului", sau: "Această înclinare de partea Guvernului degenerează de multe ori în cenzură", sau: "Televiziunea şi radioul public reflectă în general poziţia Guvernului".

Ei, bine, la 6 aprilie, în redacţia de ştiri, domnul Şeuleanu aplică direct cenzura. Sesizat, CNA-ul analizează cazul şi constată că domnul Dragoş Şeuleanu a încălcat decizia CNA privind informarea corectă a publicului. De altfel, nu este singura încălcare a legii de către Şeuleanu Dragoş, vezi nerespectarea contractului individual de muncă, nerespectarea contractului colectiv de muncă, nerespectarea comisiei paritare, nerespectarea Legii nr. 41 - Legea Societăţii Române de Radio, inclusiv în privinţa salarizării proprii, a Legii nr. 504/2001 - Legea audiovizualului, încălcată în art. 34 alin. 4, pentru care a şi primit de la CNA somaţie publică, pentru difuzarea unor anunţuri publicitare în emisiuni informative.

Aş vrea să vă mai spun, în concluzie, că putem afirma că am asistat în ultimii ani la transformarea preşedintelui Societăţii Române de Radio, Şeuleanu Dragoş, ca şi a celui al Societăţii Române de Televiziune, în adevăraţi baroni ai audiovizualului românesc. Voci influente ale ambasadorilor Uniunii Europene, SUA, Franţa sau Germania au semnalat criza libertăţii de presă în România şi cazurile flagrante din televiziunea şi radioul public.

Rapoarte prestigioase, pe lângă cele ale Comisiei Europene şi ale Departamentului de Stat SUA, privind libertatea presei au apreciat ca alarmantă situaţia televiziunii şi radioului public în România. Amintesc aici: Freedom House, IREX, Reportes sans frontieres, SAR, Agenţia de monitorizare a presei ş.a.m.d.

Păcat de profesioniştii din radioul public, atât de iubiţi de ascultători, păcat de cei 2.662 de salariaţi din Societatea Română de Radio! Păcat de cetăţeni, care, pe banii lor, plătind taxa radio TV, sunt deserviţi!

Având în vedere gravele deficienţe amintite, Partidul Naţional Liberal, prin grupurile parlamentare din Cameră şi Senat, solicită amânarea votului pentru Raportul Radio pe 2003 până la realizarea unui audit extern independent, realizat de o firmă de specialitate, cu privire la: eficienţa şi legalitatea reorganizării din Societatea Română de Radio şi efectele ei; analizarea raportului dintre conducere şi salariaţi; respectarea conform legii a parteneriatului social, precum şi analizarea înclinării radioului public spre Guvernul PSD Adrian Năstase. Solicit, domnule preşedinte, să supuneţi votului Camerelor reunite amânarea votului pentru Raportul Societăţii Române de Radio pe 2003 până la cunoaşterea rezultatelor acestui audit.

Vă mulţumesc frumos. (Rumoare.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă,

Mi se pare cam incorect ceea ce aţi făcut dumneavoastră. După ce aţi vorbit, nu v-am cronometrat cât, pentru că activitatea acestei instituţii este foarte importantă, deci, după ce aţi ţinut să vă ascultăm, propuneţi o chestiune de procedură. Mi se pare absolut în afara regulamentului!

Vă rog. Trebuia să faceţi aşa de la început.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Ca procedură, nu pot să cer ceva fără să argumentez. Ce ceri înainte şi argumentezi după sau argumentezi înainte şi ceri după nu cred că este la latitudinea dumneavoastră, ci este la latitudinea vorbitorului.

Drept urmare, indiferent cum aş fi făcut şi când aş fi cerut, argumentaţia trebuia să existe, pentru că nu poţi să soliciţi aşa ceva fără argumente. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vizaţi activitatea în fond, stimată doamnă!

Doamnă Paula Ivănescu, aveţi cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Parlamentarii Partidului Democrat analizează astăzi cele două rapoarte de activitate, cu convingerea fermă că autonomia şi independenţa editoriale ale serviciului public de radiodifuziune trebuie respectate şi apărate, mai ales de către politicieni, de către Parlament şi Guvern, că programele Societăţii Române de Radiodifuziune trebuie ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţa oricăror partide, mai ales de influenţa PSD şi a Guvernului Năstase, aşa cum relevă rapoartele de ţară.

Dezbatem rapoartele de activitate pe anii 2002 şi 2003 ale Consiliului de administraţie al SRR cu îngrijorarea că profesioniştii din radioul public, realizatorii de emisiuni au fost supuşi adeseori, din partea conducerii executive, a preşedintelui director general, la presiuni, au avut de luptat cu încercări de a li se ştirbi independenţa profesională şi de a li se leza drepturile. Rapoartele ne vorbesc despre notorietate, dar nu şi despre obiectivitate, ne prezintă datele statistice ale unui raport de cercetare INSOMAR despre dimensiunile culturii organizaţionale din cadrul SRR, din care putem înţelege că jurnaliştii trăiesc în cadrul societăţii ca într-una din cele mai bune lumi posibile, dar nu şi despre referendumul declanşat în septembrie 2003 de către sindicate, despre rezultatele acestui referendum, care cereau schimbarea directorului general, a consiliului de administraţie, a comitetului director.

Pluteşte peste aceste rapoarte o ceaţă groasă în ceea ce priveşte investiţiile, încasarea-returnarea taxei radio-tv, cheltuielile salariale, situaţia veniturilor proprii, a realizării şi alocării acestora, a modului cum au fost cheltuite. Ca de fiecare dată, deşi Legea nr. 41 cere prezentarea contului de execuţie a bugetelor, precizând că sursele financiare ale SRR, ca şi la SRTV, se constituie din alocaţii de la bugetul de stat, din venituri proprii şi din alte surse, nu ni s-au prezentat decât conturile de execuţie ale bugetului Societăţii Române de Radiodifuziune aferente sumelor alocate de la bugetul de stat.

Nu cunoaştem nici până astăzi care este salariul brut al domnului preşedinte director general Dragoş Şeuleanu şi-i adresăm rugămintea să-l precizeze, ca şi pe cel al celor cinci directori generali adjuncţi. Amintesc că, în cazul domnului preşedinte director general, legea prevede un salariu brut lunar asimilat funcţiei de ministru.

Raportul pe 2003 nu ne spune nimic nici despre modul în care s-au organizat licitaţiile pentru noile emisiuni, licitaţii atât de bine organizate încât au fost abandonate în acest an.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Toate aceste categorii de aspecte se constituie în realităţi determinante pentru o obiectivă şi justă apreciere a activităţii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Dincolo de ele, însă, fără ură şi fără părtinire, trebuie să spunem că Societatea Radio România Actualităţi este încă departe de exigenţele unui post public cu cea mai răspândită audienţă, acelea care privesc informarea corectă a opiniei publice, reflectarea obiectivă şi imparţială a realităţilor vieţii socio-politice şi economice.

Iată de ce, din toate aceste motive, nu putem descărca prin votul nostru consiliul de administraţie, comitetul director, pe preşedintele director general de gestiunea morală şi profesională şi nici de cea economico-financiară, de care sunt responsabili cel puţin legal. În acelaşi timp, votul nostru nu va fi împotriva salvgardării deontologice, independenţei profesionale şi redacţionale a remarcabililor ziarişti, a realizatorilor de emisiuni, care lucrează şi creează în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

În acord cu colegii noştri liberali, cerem auditarea de către o firmă internaţională de profil a activităţii Soceităţii Române de Radiodifuziune pe anul 2003. În consecinţă, suntem de acord cu solicitarea colegilor liberali şi dorim să se amâne dezbaterea acestor două rapoarte până avem rezultatul de la comisia independentă de auditare. (Rumoare.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Márton Árpád, din partea grupurilor UDMR.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă spun sincer că eu sunt puţin mirat. Călătoresc foarte mult cu maşina şi ascult, ca atare, foarte mult radio. Radio România Actualităţi, Cultural, Muzical, posturile teritoriale şi mi se pare că eu ascult alte posturi decât cele despre care se vorbeşte aici. Or exista două astfel de societăţi publice în România? Că cele pe care eu le aud sună altfel decât dumneavoastră le-aţi expus aici şi cred că majoritatea populaţiei, probabil, are, la fel, o altă privire asupra acativităţii acestor posturi.

Totodată, am avut şi eu, vă spun sincer, anumite rezerve, când a fost numit domnul Şeulanu în funcţia pe care o are. Am avut sentimentul că s-ar putea într-adevăr ca acest post, până atunci echidistant, să ajungă în ipostaza pe care dumneavoastră tocmai ne-aţi zugrăvit-o. Dar faptele ne-au arătat altceva.

Vorbiţi dumneavoastră de auditare, de cum s-au cheltuit banii... Eu am fost, probabil aţi fost şi dumneavoastră în sediul din Bucureşti sau din alte localităţi ale postului public şi am văzut schimbarea. Nu ştiu, poate dumneavoastră nu aţi sesizat-o... Eu am văzut schimbarea care s-a realizat în aceste clădiri, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al investiţiilor, chiar în clădiri. A crescut în amploare, a crescut în diversitate, toată restructurarea mi se pare că a fost în bine şi, pur şi simplu, încă o dată vă spun, cred că vorbim despre două posturi diferite.

Ca atare, pentru postul pe care eu îl cunosc, cred că putem să ne dăm acordul, că, într-adevăr, funcţionează bine. Şi, ca atare, probabil, şi conducerea acestor instituţii funcţionează bine şi putem să ne dăm chiar şi astăzi votul favorabil pentru acest raport.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale majorităţii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Partidului România Mare, domnul deputat Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat prezentarea făcută de către decanul de vârstă al Consiliului de administraţie al radioului, intervenţiile antevorbitorilor, care au încercat să sublinieze, în general, minusurile din activitatea acestei instituţii importante în perioada care ne este supusă analizei.

Sunt într-o situaţie, pe care cei de la radio şi colegii mei nu o să o înţeleagă foarte uşor. Şi eu, de-a lungul timpului, am avut foarte multe intervenţii în care am evidenţiat modul în care Societatea Română de Radiodifuziune a făcut eforturi, mai degrabă, pentru a sluji interesele Puterii. Acestea sunt chestiuni care au caracterizat începuturile activităţiii radioului, după anul 2000.

Analizând însă cu obiectivitate şi cu responsabilitate această activitate şi ca unul care am lucrat în Radiodifuziunea Română o bună parte de vreme, după 1990, am reuşit să ajung la o altă concluzie, mult diferită faţă de a celor care au vorbit de la acest microfon. Este adevărat că activitatea Radiodifuziunii Române este departe de ceea ce ne aşteptăm, dar nu putem să negăm, dacă suntem obiectivi, că, totuşi, în această perioadă s-au făcut progrese cu totul şi cu totul deosebite, progrese care recomandă studiourile de radiodifuziune din România, atât cel central, cât şi studiourile teritoriale, ca una dintre cele mai credibile surse de informaţii din România.

Aşa cum spuneam, aceasta nu înseamnă că trecem cu vederea neajunsurile care se mai manifestă în activitatea studiourilor centrale sau regionale, locale de radio, coordonate de către Societatea Română de Radiodifuziune.

În primul rând şi în primul rând, n-am înţeles (şi aş dori să fie acesta şi o recomandare pe care Partidul România Mare o pune în faţa conducerii studiourilor de radio din România,) de ce, spre exemplu, moţiunile simple sau moţiunile de cenzură nu au intrat în grila de programe a Studioului naţional de radio, pentru ca populaţia să cunoască în direct problemele care sunt supuse atenţiei în dezbaterile care au loc aici, în Cameră. N-am înţeles, de asemenea, de ce se manifestă în continuare o clemenţă cu totul nejustificată în ceea ce priveşte activitatea secţiilor minorităţilor etnice şi îndeosebi a secţiilor de limbă maghiară din cadrul Radiodifuziunii Române.

Urmărind, ca un transilvănean, cu atenţie, şi emisiunile posturilor în limba maghiară - mă refer aici la postul de radiodifuziune de la Cluj-Napoca sau cel din Târgu Mureş - am întâlnit frecvent numeroase articole, care n-au menirea pe care o are radioul public, aceea de a informa nepărtinitor, aceea de a asigura echidistanţa faţă de forţele politice. Se poate constata frecvent în programele emisiunilor în limba maghiară difuzarea de materiale duşmănoase, care incită la nerespectarea adevărului istoric şi chiar la crearea de tensiuni de ordin etic.

Supun atenţiei, cu tot respectul, conducerii studiourilor de radiodifuziune să aibă în mai are atenţie activitatea desfăşurată în cadrul secţiilor în limba maghiară ale radioului public. Să nu se înţeleagă că noi dorim să se introducă cenzura asupra conţinutului şi activităţii redacţionale a acestor secţii, dar cerem ca şi aici să se păstreze echidistanţa politică, iar aceste secţii, plătite de la bugetul de stat, să nu devină tribuna de afirmare a unei anumite formaţiuni politice şi, mai ales, a tendinţelor antiromâneşti care se manifestă în rândul cercurilor revizionist revanşarde din politica românească.

Cu aceste recomandări, vreau să vă asigur că Grupul parlamentar al Partidului România Mare va acorda vot pozitiv acestui raport de activitate, crezând că, în felul acesta, noi încurajăm activitatea bună desfăşurată în ultima perioadă să fie continuată, să se elimine ingerinţele politicului în activitatea redacţională şi aici am în vedere destul de frecventele ingerinţe, inclusiv în materialele difuzate în cadrul tribunei partidelor parlamentare. Am avut personal surpriza nefericită, neplăcută, să constat că materiale difuzate în cadrul emisiunilor parlamentare au fost cenzurate de către cei din conducerea secţiei care coordonează aceste tipuri de programe. Nu are ce căuta cenzura politică într-un radio public!

Apreciem pozitiv faptele şi progresele înregistrate şi recomandăm conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune să se aplece şi asupra aspectelor critice pe care le-am evidenţiat în această intervenţie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul Mihai Mălaimare, preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Nu voi comenta cele afirmate de distinsele colege, vreau doar să spun că cele două comisii au avut pe masa lor de lucru raportul Societăţii Române de Radiodifuziune. Cele două partide pe care le reprezintă colegele noastre au avut reprezentanţi în cele două comisii şi este de mirare că atunci domniile lor nu au invocat nici unul din elementele pe care dumnealor le-au adus în faţa noastră, la tribună.

Trebuie să-mi mărturisesc, oarecum, tristeţea că se face o astfel de discuţie astăzi, cu o oră-două înainte de dezbaterea pe care noi, cei din Camera Deputaţilor, o vom avea pe marginea unei moţiuni cu un subiect oarecum similar, acestea sunt lucruri care în general sunt discutate în comisie, iar eu n-am respins niciodată o sesizare, o cerere de aducere în faţa comisiei a vreunui preşedinte, pentru a discuta cu el. Deci, preşedintele Radiodifuziunii Române putea veni în faţa comisiei şi să dea toate aceste explicaţii.

Pe de altă parte, unele din lucrurile care au fost spuse, pentru ca să fie spuse foarte mult, pentru că este foarte multă media astăzi, pentru că trebuie sau nu trebuie să votăm, sunt lucruri minore, unele dintre ele, nu neg că unele pot fi însemnate. Nu vreau să povestesc şi eu, acum, cam de pe unde vin informaţiile din Radiodifuziune, cam care sunt sindicatele care transmit aceste informaţii şi cam care este ponderea lor în Radiodifuziunea Română. Trebuie doar să vă aduc aminte că în Societatea Română de Radiodifuziune s-a executat o cercetare, de către o firmă străină, care a arătat, în mod paradoxal, că politica pe care o aplică actuala conducere, actualul consiliu de administraţie în Radiodifuziunea Română este susţinută de 75% dintre angajaţii acesteia.

Noi suntem de acord, poate, să luăm în dezbatere ideea unui audit străin, cu condiţia eventual ca oamenii de afaceri care susţin Partidul Liberal şi Partidul Democrat să plătească acest audit, pentru că este o sumă importantă.

Pe de altă parte, ţin să vă mai aduc aminte, stimate doamne, că salariul preşedintelui - directorului general al Radiodifuziunii Române a fost calculat după o modalitate stabilită de Consiliul de administraţie al Radiodifuziunii Române în anul 1999 şi raportul Curţii de Conturi, în urma controlului efectuat, a considerat că el este legal.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Îl invit în continuare pe preşedintele Consiliului de administraţie, domnul Marius Guran, să răspundă problemelor care s-au ridicat în timpul dezbaterilor.

Domnul Marius Guran:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă spun sincer, am rămas puţin surprins în legătură cu modul în care s-au pus problemele aici, cu aspectele critice. Aveam şi eu destule să enumăr.

O bună parte din tot ce s-a spus aici, mai ales în luările de cuvânt din partea PNL şi PD, se bazează pe o informare şi o documentare unilaterală şi care nu este adusă la zi. Este pur şi simplu jenant acest lucru, fiindcă multe dintre elementele evidenţiate au acoperire într-o analiză aprofundată şi discuţii profunde în Consiliul de administraţie, în rapoartele Curţii de Conturi, precum şi în analizele care s-au făcut inclusiv de organisme neutre.

Deci, Societatea Română de Radiodifuziune este verificată anual şi are raporturi favorabile din partea organismelor de specialitate.

Nu trebuie să confundăm banii publici cu veniturile care se obţin şi din alte activităţi, fiindcă salariile în societatea noastră nu sunt date de la buget, nu sunt din bani publici. Este adevărat, provin din taxe şi din activităţi curente sau pe care Societatea le depune.

Propunerile de îmbunătăţire a activităţii Societăţii Române de Radiodifuziune sunt binevenite. O parte din cele care au fost făcute aici, noi le-am analizat şi le vom avea în vedere pentru a îmbunătăţi activitatea noastră şi sperăm că, cu ocazia unui alt raport, aceste propuneri vor fi confirmate de discuţiile şi de părerile dumneavoastră.

Vă mulţumim foarte mult pentru ceea ce ne-aţi propus să facem, spre binele ascultătorilor posturilor noastre de radio, care totuşi se bucură de o audienţă şi de o credibilitate foarte bună în populaţia ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Mai doreşte să intervină domnul deputat Alexandru Sassu cu o problemă.

Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o chestiune de procedură.

Pentru că s-a citat foarte mult Legea de organizare a Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune, cred că nu putem face altceva decât ceea ce scrie în lege. Altfel, nu putem vorbi de alte instituţii care încalcă legea atâta vreme cât cerem altceva decât ceea ce scriem în lege. Or, art.46 din legea respectivă spune că: "În cadrul activităţii de control parlamentar prevăzută de Constituţie şi de prezenta lege, Comisiile parlamentare pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dreptul să ceară următoarele: a) un raport anual (este cel despre care vorbim); b) rapoarte cu privire la probleme specifice activităţii celor două societăţi; c) orice fel de informaţie şi documente privitoare la activitatea celor două societăţi." Şi la sfârşit se spune cum se cer aceste rapoarte, în câte zile trebuie să se răspundă şi aşa mai departe.

Nu este vorba de altceva decât de raportul anual, vă repet, pe anii 2002-2003. Facem multe confuzii crezând că vorbim de 2004. Nu. Vorbim de 2002 şi 2003.

Şi, dacă este nevoie şi vrem altceva de la societatea respectivă, putem face două lucruri, stimaţi colegi din Opoziţie: să cereţi comisie de anchetă, care poate să ceară orice şi să facă orice în cadrul unui mandat primit, sau să cereţi date suplimentare prin intermediul comisiilor de specialitate.

Nu există ideea de a cere în plen revenirea unui raport anual pentru a cere alte date suplimentare atâta vreme cât a fost timp pentru asta şi, din păcate, aş vrea să amintesc colegilor noştri că votul în comisiile de specialitate a fost: 15 voturi pentru, 2 abţineri, nici un vot împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Hunor doreşte, de asemenea, să intervină.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimaţi colegi,

În legătură cu afirmaţiile colegului nostru Brudaşcu, aş vrea să fac o precizare, ca fost jurnalist la Radiodifuziune şi membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

În afirmaţiile domnului deputat, dânsul a adus acuzaţii grave...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, noi analizăm activitatea Radiodifuziunii, nu pe domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Kelemen Hunor:

Da, despre Radiodifuziune vorbesc, despre emisiunile în limba maghiară. Trebuie să ştiţi că aceste emisiuni sunt foarte corect făcute, echidistante, făcute profesionist.

Noi am fost colegi şi la Radiodifuziune şi mă mir când domnul deputat aduce acuzaţii atât de grave acestor emisiuni în limba maghiară.

Nu cred că problemele Radiodifuziunii sunt problemele emisiunilor în limba maghiară. Dacă sunt probleme, sunt de natură financiară, sunt de natură profesională, care tot timpul trebuie corectate, tot timpul pot fi corectate. Dar vă asigur, stimaţi colegi, că aceste emisiuni sunt corecte, profesioniste, echidistante.

Nu sunt purtătorul de cuvânt al nici unui partid, şi este bine aşa, fiindcă dumneavoastră aţi afirmat câteva lucruri destul de grave, şi vă rog frumos să mă credeţi ce spun şi să faceţi eventual nişte verificări, că aceste acuzaţii nu pot fi susţinute cu nici un argument concret.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu are dreptul la replică ca urmare a evocării numelui domniei sale. Un minut aveţi, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu aş fi dorit să se ajungă aici. Aş dori să se verifice. Aceste afirmaţii ale mele au un suport în fapte.

În perioada premergătoare campaniei electorale au fost difuzate frecvent materiale care au atacat candidatul Partidului România Mare pentru funcţia de primar. Acesta este unul dintre elementele care nu pot fi contestate, ceea ce aruncă în aer ideea de echidistanţă şi de neimplicare politică despre care vorbea colegul meu.

Pe de altă parte, să nu se uite că pe postul de Radio Cluj în limba maghiară s-au susţinut activităţi pentru omagierea unor criminali de război, şi aceasta de asemenea aruncă în aer ideea de echidistanţă şi de obiectivitate.

Şi ar mai fi şi alte aspecte de menţionat, dar, limitându-mă la timpul pe care mi l-aţi alocat, mă rezum acum şi aici la aceste două exemple care întăresc afirmaţiile pe care le-am făcut în legătură cu lipsa de profesionalism sau lipsa de echidistanţă în activitatea secţiei în limba maghiară a Radioului public.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În legătură cu cererea de amânare, desigur, este o cerere obişnuită. Ea trebuie însă analizată.

Stimate coleg, noi avem de dezbătut şi o moţiune după ce terminăm programul comun. V-aş ruga foarte mult să nu transformăm... (Se adresează unui senator din partea dreaptă a sălii)

Vă mulţumesc, domnule senator, pentru înţelegere, ca întotdeauna.

Aşadar, revenind la cererea de amânare, stimaţi colegi, ea trebuie totuşi analizată în raport de legalitatea şi regulamentaritatea ei.

Când se cere amânarea? Se cere atunci când un lucru nu este clar sau se cere pentru a se efectua un demers legal. Constatăm aici însă că, în ceea ce priveşte activitatea financiară, executarea bugetară a activităţii Radiodifuziunii, ea a făcut obiectul unui control din partea singurei instituţii abilitate din statul român, Curtea de Conturi. Să nu uităm că suntem în faţa unei instituţii bugetare. Nu un audit extern realizează acest lucru.

Pe de altă parte, dacă se dorea înfiinţarea unei comisii de anchetă, nimeni nu împiedica ca aceasta să nu fie făcută înainte de a se începe analiza raportului de activitate, iar nu acum.

În aceste condiţii, nu consider că este necesar să supun votului această cerere şi vom proceda, potrivit legii, supunând votului dumneavoastră, pe rând, întâi raportul de activitate pe anii 2002 şi 2003 şi pe urmă contul de execuţie bugetară pe cei doi ani.

Cine este pentru raportul de activitate al Consiliului de administraţiei al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru anul 2002? 251 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 29 de abţineri.

Cu acest scor, raportul de activitate pe 2002 a fost...

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, să le facem pe toate. Avem pe 2003 şi conturile execuţiei bugetare.

Deci, raportul de activitate al Consiliului pe anul 2003.

Cine este pentru? 250.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Tot 29 de voturi.

Supun votului dumneavoastră contul de execuţie bugetară al aceleiaşi societăţi pe anul 2002.

Cine este pentru? 250.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 29 de abţineri.

Supun votului dumneavoastră contul de execuţie bugetară pe 2003.

Cine este pentru? 250.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 29 de voturi.

Are cuvântul doamna deputat Mona Octavia Muscă, pentru a explica votul Partidului Naţional Liberal.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi ale Partidului Democrat s-au abţinut. Sunt datoare să vă dau explicaţiile de rigoare.

(Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Este conform procedurilor parlamentare!

Domnul Valer Dorneanu:

Explicaţi votul, stimată colegă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Dacă dumneavoastră cunoaşteţi procedurile parlamentare, atunci ştiţi că în Regulament există explicarea votului, indiferent că ne place sau nu. Drept urmare, puteţi să mă ascultaţi sau nu. Eu sunt obligată să explic votul, da?

Conform Legii de organizare şi funcţionare a Radioului Public şi a Televiziunii Publice - Legea nr.41, un vot negativ duce la schimbarea Consiliului de administraţie al Radioului Public, şi respectiv al Televiziunii Publice. Este exact procedura de care s-a uzat în anul 2001, când s-a schimbat Consiliul de administraţie al Radioului Public prin vot politic.

Nu am vrut să repetăm acum aceeaşi figură nedemocratică care a dus în 2001, prin voinţa majorităţii PSD, la schimbarea Consiliului de administraţie al Radioului.

Niciunde în lumea democrată nu se practică schimbarea prin vot politic a unui consiliu de administraţie al unei instituţii publice de media, şi asta este firesc pentru că, dacă s-ar întâmpla aşa, dacă prin vot politic s-ar schimba consiliile de administraţie, cum a procedat majoritatea PSD în 2001, am duce la intimidarea acestor instituţii şi mai mult, am duce la supunerea lor în faţa oricărui guvern, în faţa oricărei majorităţi parlamentare, ceea ce înseamnă limitarea libertăţii de exprimare şi, în acelaşi timp, limitarea dreptului la informare corectă a publicului.

Drept urmare, noi dorim o democraţie funcţională, respectarea libertăţii de exprimare chiar şi atunci când, iacătă, sunt motive întemeiate ca să dăm un vot negativ. Nu am făcut-o, încă odată o spun, pentru a nu limita libertatea de exprimare, pentru a nu induce intimidarea în rândul instituţiilor publice de media. Asta nu înseamnă însă că în Societatea Română de Radio nu există dezorganizare...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, există un termen pentru explicarea votului!

Doamna Monica Octavia Muscă:

...nu există încălcări ale legii, inclusiv ale propriei legi de funcţionare, nu există tensiuni între conducere şi salariaţi, nu există risipa banului public, nu există dezechilibru politic şi cenzură, nu există, stimată asistenţă, scăderea audienţei Radioului Public pe banii publici.

De altfel, acum am citit o invitaţie a Radioului Public către parlamentari şi personalităţi din România la Viena, la un concert al Orchestrei Radio la Viena, atenţie, plătindu-li-se acestora din bani publici transportul şi cazarea. Iată o dovadă clară a lipsei de respect pentru banul public.

Vă mulţumesc.

(Aplauze ale Grupurilor parlamentare ale PNL şi PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la pct.9 de pe ordinea de zi.

Domnule Nicolicea, am senzaţia că doriţi şi dumneavoastră să explicaţi votul. Sau aveţi o problemă de procedură?

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, dorim să explicăm şi votul şi, de asemenea, să dăm câteva explicaţii.

Cred că doamna colegă Mona Muscă a aflat pentru prima dată că parlamentarii votează politic.

Am înţeles că votul liberalilor de azi a fost un vot apolitic.

Reamintesc numirea lui Stere Gulea ca interimar, cu susţinere din partea doamnei Mona Muscă, ceea ce nici nu exista la vremea respectivă, tot ca un vot apolitic, nu?, din partea liberalilor. Şi vreau să vă spun că nu există o numire de om competent să zici că este doar o influenţă politică.

Votul într-adevăr cu influenţe politice a fost prin numirea lui Dimitriu, care înainte fusese şef de depozit la fiare vechi la o comună prin jurul Bucureştiului. Ăsta a ajuns director la Televiziune, şi ăsta a fost, într-adevăr, nu un vot politic, ci a fost un vot de interes mediatic al PNŢ CD susţinut de PNL.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la pct.9 de pe ordinea de zi.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aţi fost evocată, stimată doamnă.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Am fost evocată de două ori, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Da? Nu am auzit.

Adresez rugămintea, în special deputaţilor, să aibă în vedere că va trebui să aşteptăm sfârşitul dezbaterilor la şedinţa comună pentru a dezbate moţiunea.

Iar în ceea ce priveşte obsevaţii pe tema libertăţii de exprimare şi altele, mai putem să ne auzim la moţiune.

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Am vrut să vă atrag atenţia, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că mi-a fost pronunţat numele de către colegul meu de două ori. În mod firesc, normal, legic şi logic, am dreptul la replică. Din păcate, afirmaţiile domniei sale nu merită nici o replică.

Vă mulţumesc frumos.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La pct.9 vom aborda şi dezbaterea raportului anual al Băncii Naţionale a României pe anul 2003, ipostază în care domnul prim-viceguvernator se va situa în faţa dumneavoastră într-un fel destul de neobişnuit.

Poftiţi, domnule prim-viceguvernator.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în primul rând, să prezint scuzele domnului guvernator Mugur Isărescu şi ale domnului viceguvernator Cristian Popa, care nu pot fi prezenţi în faţa domniilor voastre datorită unei vizite onorante a domnului Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, cu care se află în derularea programului vizitei sale care se încheie astă-seară.

În câteva cuvinte, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint în sinteză principalele evoluţii macroeconomice ale politicii monetare de supraveghere prudenţială şi reglementare ale Băncii Naţionale şi rezultatele acesteia, coroborate cu cele ale autorităţilor guvernamentale.

Astfel, prin coerenţa politicilor fiscală, monetară, de ajustare sectorială, în anul 2003 au continuat tendinţele favorabile privind creşterea economică, reducerea inflaţiei, ţinerea sub control a deficitului bugetar şi reducerea ratei şomajului.

Produsul intern brut a crescut cu 4,9%, România situându-se pe locul al treilea dintre cele douăsprezece ţări candidate pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Rata inflaţiei a fost de 14,1%, în imediata apropiere a obiectivului de 14% calculat decembrie la decembrie.

Deficitul bugetar a fost de 2,3%, faţă de 2,65% programat, ceea ce a contribuit la sprijinirea efortului de reducere a ratei inflaţiei.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5,7%, uşor mai mare decât cel programat, dar finanţabil în limite corespunzătoare inclusiv pe piaţa internaţională de capital, îndeosebi ca urmare a importurilor de echipamente pentru investiţii destinate modernizării întreprinderilor, ceea ce reflectă încrederea agenţilor economici în activitatea lor viitoare.

Rezervele oficiale ale Băncii Centrale ale statului s-au majorat până la 7,5 miliarde de euro, echivalentul a 4,1 luni de importuri de bunuri şi servicii. Iar rata şomajului a fost la finele anului trecut de 7,2%.

În ceea ce priveşte politica monetară, aceasta a avut ca obiectiv reducerea inflaţiei, fără afectarea potenţialului de creştere economică, menţinerea deficitului extern în limite finanţabile, reducerea ratei dobânzii, dar fără a inhiba, a destimula procesul de economisire, menţinându-se rate real pozitive ale dobânzii, şi încurajarea creditării agenţilor economici şi a populaţiei, în acest sens edificator fiind faptul că volumul creditului neguvernamental destinat acestor entităţi a crescut cu 48% în termeni reali faţă de anul 2002.

În ceea ce priveşte activitatea de reglementare şi supraveghere prudenţială, putem afirma că sistemul bancar a fost monitorizat îndeaproape pe mijloace specifice, iar în anul 2003 s-au remarcat rezultatele activităţii de asanare şi consolidare a acestuia desfăşurate în ultimii patru ani.

Un succes îl reprezintă privatizarea Băncii Comerciale Române, în acest mod 73% din capitalul bancar fiind în mâini private, iar din sectorul privat, este important de menţionat că 58% îl reprezintă capitalul străin, aducător de fonduri pentru dezvoltare şi de cunoştinţe în managementul bancar.

Conform evaluărilor efectuate de reprezentanţii Băncii Mondiale, FMI şi ai Comisiei Europene "Sistemul bancar românesc prezintă o bună capitalizare, dispune de lichiditate ridicată şi este bine supravegheat." De asemenea, este considerat că acest sistem rezistă la şocuri şi are o expunere la riscul valutar şi operaţional redusă.

În ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii de supraveghere, Banca Naţională a României a încheiat protocoale de colaborare cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru o supraveghere consolidată a pieţei financiare, în ansamblul acesteia.

La finele anului 2003, sistemul bancar românesc cuprindea 38 de instituţii de credit, în structura acestora regăsindu-se trei bănci de stat, trei filiale şi opt sucursale ale unor bănci străine, şase bănci cu capital privat autohton, respectiv şase cu capital străin. La aceasta, s-a adăugat prima reţea cooperatistă de credit, respectiv "credit coop".

Emisiunea de numerar a fost păstrată în limitele satisfacerii nevoilor populaţiei şi ale agenţilor economici, iar numerarul, bancnotele uzate au fost scoase în uz, potrivit reglementărilor în vigoare.

Sistemul de plăţi fără numerar se desfăşoară prin intermediul unei unităţi externalizate a Băncii Naţionale, "Transpon", care este supusă modernizării în cadrul unui proiect al Comisiei Europene cu fonduri PHARE.

Situaţia financiară a băncii a înregistrat în anul trecut, ca urmare a reducerii veniturilor acesteia, pe fondul scăderii dobânzilor internaţionale, acolo unde sunt plasate rezervele valutare şi aurul, şi pe fondul epuizării portofoliului de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor care aduceau dobânzi bune, venituri, deci pe fondul scăderii veniturilor şi al creşterii cheltuielilor cu sterilizarea, cu atragerea lichidităţilor băneşti suplimentare din circulaţie, pentru a menţine rata inflaţiei conform obiectivului stabilit, per sold, Banca Centrală, repet, a înregistrat pierderi acoperite, potrivit legii, din diferenţele favorabile, ca urmare a reevaluării stocurilor de aur şi a activelor externe, adică a resurselor în valută.

Este important, şi cu aceasta închei, faptul că Banca Naţională a României a contribuit la adoptarea acquis-ului comunitar şi respectarea negocierilor în ceea ce priveşte capitolele cu Uniunea Europeană, libera circulaţie a serviciilor, a capitalului şi Uniunea Economică şi Monetară, pe de o parte. Pe de altă parte, este demn de menţionat faptul că în anul 2003 s-a finalizat de către Guvern şi Banca Naţională primul acord din cele şase încheiate cu Fondul Monetar Internaţional, care s-a dus la bun sfârşit, şi, în continuare, Fondul Monetar Internaţional, misiunea încheiată în semestrul I al anului trecut, arată că România a înregistrat progrese remarcabile în stabilizarea economiei, a sectorului financiar îndeosebi în ultimii trei ani.

Cu acestea, vă rog să îmi permiteţi să închei scurta prezentare a raportului care a fost dezbătut în Comisiile reunite de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim.

Domnul Tudor Baltă va prezenta raportul Comisiilor reunite de buget.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

După prezentarea raportului.

Domnul Tudor Baltă:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

După ce domnul prim-viceguvernator Florin Georgescu a prezentat succint dar foarte exact raportul Băncii Naţionale, vă rog să-mi permiteţi ca, în numele Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor, să vă prezint în concluzie următoarele aspecte care s-au ridicat din raport.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor, analizând raportul pe anul 2003 al Băncii Naţionale a României, au concluzionat în primul rând că Banca Naţională a reuşit să prezinte o analiză coerentă a evoluţiilor economice, financiare, monetare şi valutare în anul 2003, cu sublinierea relaţiilor de intercondiţionare între politici, pieţe şi indicatori specifici la nivelul de sistem.

De asemenea, Comisiile consideră că obiectivele generale şi orientările politice monetare promovate de Banca Naţională a României se înscriu în coordonatele majore ale strategiei naţionale de dezvoltare economică a României pe termen mediu.

Cu privire la activitatea de reglementare şi supraveghere prudenţială a instituţiilor de credit, constată că s-au intensificat preocupările pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi armonizarea acestuia cu prevederile comunitare şi principiile Comitetului de la Basell, întărirea activităţii de supraveghere bancară, cu accent pe rolul său prudenţial.

Comisiile au reţinut că şi în anul 2003, Banca Naţională a continuat preocupările pentru asigurarea numerarului necesar bunei desfăşurări a circulaţiei băneşti, precum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de plăţi în România.

Am reţinut şi faptul că această instituţie a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniul financiar-bancar, precum şi la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte organisme financiar-bancare internaţionale.

Comisiile reunite consideră că în anul 2003, Banca Naţională a acţionat susţinut pentru asigurarea rezervelor internaţionale şi administrarea lor mai eficientă.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor avizează favorabil raportul anual pe anul 2003 al Băncii Naţionale a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să intervină în dezbatere în legătură cu raportul Băncii Naţionale? Nu doreşte nimeni.

Stimaţi colegi,

Potrivit legii sale de organizare, acest raport nu se supune votului dumneavoastră.

Raportul este făcut pentru a lua act de activitatea pe care a desfăşurat-o această instituţie.

Vă mulţumim, domnule Florin Georgescu.

Înainte de a trece la punctul 10 cu privire la constituirea unei comisii parlamentare, PNL-ul doreşte să ridice o problemă de procedură. Poftiţi.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi şi colege,

Potrivit Regulamentului şedinţelor comune şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor, programul pentru ziua de astăzi era până la ora 18, al şedinţei comune. Nu ştiu şi nu ni s-a spus, cel puţin, că a fost modificat programul. Nu s-a cerut nici vot, în plenul celor două Camere, pentru a se modifica programul pe această zi. Pe aceste considerente, vă solicităm sistarea şedinţei comune şi începerea şedinţei Camerei Deputaţilor cu privire la dezbaterea moţiunii depuse de către grupurile parlamentare ale Partidului Democrat şi Partidului Naţional Liberal.

Dacă nu doriţi să discutăm această moţiune sau doriţi să tergiversaţi, să ajungem la ora 20, spuneţi-ne: nu dorim acum, pentru că acum este ora de vârf a mediei şi nu putem să dăm acum, ceea ce au spus şi rapoartele Comisiei Europene cu privire la libertatea presei în România. Să ştim de la bun început pe ce poziţie ne putem posta.

Eu, în numele celor două grupuri, vă solicit sistarea, întrucât ora 18 e depăşită, şi începerea programului Camerei Deputaţilor pe dezbaterea moţiunii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru Sassu.

Apropo de tergiversare, nu ştiu cine vrea să tergiverseze începerea procesului electoral; apropo de constituirea comisiei parlamentare, nu ştiu cine vrea să tergiverseze sau eventual să amâne dezbaterea moţiunii. Văd că dumneavoastră doriţi acest lucru.

Vă rog. Domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

în conformitate cu prevederile Regulamentului şedinţelor comune, programul şi ordinea de zi sunt supuse la vot plenului, altfel, dacă nu există o oră de final pe care plenul celor două Camere o votează, se consideră că se lucrează până la epuizarea problemelor înscrise pe ordinea de zi. Este situaţia în care ne aflăm: nu s-a votat o oră de închidere, ora 18 este o propunere care s-a făcut prin documentul respectiv, dar plenul nu a adoptat o astfel de decizie.

În ceea ce priveşte discutarea moţiunii, eu vă pot spune doar că, de nenumărate ori, Camerele au discutat moţiuni până seara târziu şi nu a fost nici un fel de problemă, indiferent cine era în opoziţie. Cred că şi astăzi trebuie să discutăm moţiunea, atunci când îi vine timpul, deci după terminarea şedinţei comune a celor două Camere.

Mulţumesc. (Agitaţie, comentarii în grupurile PNL şi PD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Este adevărat, practica noastră parlamentară, a şedinţelor comune, este aceea de a derula programul până la sfârşitul dezbaterilor.

Pentru că sunt, totuşi, chestiuni foarte importante, eu supun votului prelungirea programului, în mod explicit.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, ca să nu ne certăm, să vă facem jocul dumneavoastră.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte, nu ne certăm, pentru că nu are rost să ne certăm. În situaţia asta, dumneavoastră, într-adevăr, doriţi ca moţiunea să se dezbată la ora 20 şi, în această situaţie, grupurile parlamentare ale celor două partide consideră că nu are rost să mai stăm în sala de dezbateri şi, ca atare, o să părăsim sala, pentru că nu doriţi să dezbatem lucruri care sunt atât de importante. (Comentarii în sală)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi din cele două grupuri parlamentare, v-aş sugera o întâlnire cu şefii grupurilor parlamentare, înainte de a lua această măsură.

Sunteţi de acord să avem o întâlnire cu şefii grupurilor parlamentare? (Agitaţie în grupurile parlamentare PD şi PNL)

Doamna Mona Muscă. Sunteţi adjuncta şefului grupului.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că moţiunea a fost programată pentru ora 18, nu văd rostul acestei înţelegeri cu şefii grupurilor parlamentare, dar, ca să nu spuneţi că nu vrem să negociem, sigur că ne putem întâlni, cu o condiţie însă: dacă după trei minute de negocieri stabilim că vom dezbate moţiunea şi după aceea continuăm şedinţa Camerelor reunite sau o continuăm mâine dimineaţă. Aveţi la dispoziţie 2 variante. A treia este părăsirea sălii de către noi şi o să susţinem moţiunea în faţa presei, dacă Parlamentul nu e interesat de libertatea de exprimare în România.

Domnul Valer Dorneanu:

Suspendăm şedinţa pentru 5 minute şi avem 3 minute, în biroul meu, pentru întâlnirea cu şefii grupurilor parlamentare.

• Pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu privire la rezultatul consultărilor, dau cuvântul domnului senator Ion Solcanu, liderul Grupului parlamentar al PSD de la Senat.

Domnul Ion Solcanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi, stimate colege,

În urma discuţiilor pe care le-am purtat cu toţi liderii, propunem să întrerupem şedinţa comună, să fie prezentată moţiunea şi răspunsul Guvernului la moţiune, după care revenim pentru şedinţa comună, continuând abordarea punctelor înscrise pe ordinea de zi, urmând ca mâine să fie dezbătută moţiunea în Camera Deputaţilor, prin luările de cuvânt ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi votul pe moţiune. Deci aceasta este propunerea pe care v-o facem şi vă rugăm să fiţi de acord cu ceea ce am convenit între lideri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Este o propunere îndrăzneaţă, ca s-o calific astfel, dar este foarte constructivă şi ne permite, celor două Camere, să epuizăm ordinea de zi şi mai ales să alegem Comisia parlamentară pentru repartizarea timpilor de antenă, să alegem reprezentanţii în Consiliul Naţional al Audiovizualului şi în Comisia Naţională a Valorilor mobiliare, să ne încadrăm, noi, Camera Deputaţilor, şi în termenul regulamentar care ne obligă ca, în cel puţin 5 zile, să dezbatem moţiunea.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, aşa cum am convenit cu liderii grupurilor parlamentare, continuăm şedinţa comună a celor două Camere. Voi solicita membrilor Biroului permanent al Camerei şi Comitetului ordinii de zi să fie de acord cu modificarea ordinii de zi de mâine, în sensul de a începe şedinţa de mâine cu dezbaterile la moţiune după ora de intervenţii.

Invit colegii senatori în sală.

Stimaţi colegi,

Reluăm dezbaterile, suntem la pct.10 - Constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru repartizarea timpilor de antenă în cadrul campaniei electorale. Constituirea acestei comisii face obiectul unei hotărâri, ea v-a fost difuzată şi cuprinde şi componenţa numerică şi componenţa nominală stabilită de comun acord de liderii grupurilor parlamentare.

Vă citesc întâi componenţa şi pe urmă v-aş ruga să parcurgem, potrivit regulamentului, textele hotărârii. componenţa numerică: 5 parlamentari de la PSD, 3 parlamentari de la PRM, câte unu de la PD şi PNL, unu de la Grupul parlamentar UDMR şi unu de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Comisia va fi completată din oficiu cu preşedintele de drept, cu preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune şi preşedintele Societăţii Române de Televiziune. Componenţa nominală, numele tuturor celor care au fost cuprinşi în această comisie: Viorel Hrebenciuc, Alexandru Sassu, Ştefan Valeriu Zgonea, Ion Solcanu şi Dinu Marin de la PSD, Nicolae Vasilescu, Vasilescu Lia Olguţa şi Ungheanu Mihai de la PRM, Onisei Ioan de la PD, Muscă Monica Octavia de la PNL, Marton Arpad Francisc de la UDMR, Păun Nicolae de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog acum să parcurgem împreună şi să adoptăm textele hotărârii.

La titlul hotărârii dacă aveţi observaţii?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La art.1 dacă sunt observaţii? Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în întregime votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

La pct.11 urmează depunerea jurământului de către un senator şi doi deputaţi desemnaţi prin hotărârea Parlamentului nr.14 din 28 septembrie 2004 în calitate de membri ai Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Domnul senator Marius Munteanu.

Domnul Marius Munteanu:

Eu, Tudor Marius Munteanu, senator ales în calitatea de membru al Comisiei speciale pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe, jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur că atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor considerate ca atare de lege de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei securităţi şi că nu fac parte din cadrele serviciului de informaţii externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim, domnule senator, vă dorim succes.

Domnul deputat Raicu Romeo.

Domnul Romeo Raicu:

Eu, Romeo Raicu, deputat ales în calitatea de membru al comisiei speciale pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii serviciului de informaţii externe, jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur că atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor considerate, ca atare, de lege, de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei securităţi şi că nu fac parte din cadrele serviciului de informaţii externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Vă dorim succes.

Domnul deputat Radu Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Eu, Radu Stroe, deputat ales în calitatea de membru al comisiei speciale pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii serviciului de informaţii externe, jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur că atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor, considerate ca atare de lege, de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei securităţi şi că nu fac parte din cadrele serviciului de informaţii externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă doresc şi dumneavoastră succes.

Stimaţi colegi, mai avem două puncte la ordinea de zi şi o să vă spun de ce numai două, respectiv numirea unui membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului şi numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Ar fi trebuit să numim şi un membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dar n-au fost făcute audierile în acest sens.

V-aş propune să audiem rapoartele fiecărei comisii, raportul comisiilor de specialitate şi votul să-l face împreună pentru că urmează să se deruleze cu buletine de vot şi vă distribuim fiecăruia două buletine.

Prima numire se referă la membrul Consiliului Naţional al Audiovizualului. Dau cuvântul domnului preşedinte Mihai Mălaimare al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă de la Camera Deputaţilor care va prezenta raportul comun.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ţinând cont de faptul că pentru locul vacant din Consiliul Naţional al Audiovizualului trebuie să fie numit un candidat propus de Senat, după declanşarea procedurilor legale, propunerile au fost transmise Biroului permanent al Senatului care a sesizat comisiile permanente. Comisiile s-au întrunit în şedinţă comună în ziua de 13 octombrie 2004 şi au audiat următorii candidaţi: domnul Grigore Zanc - titular şi domnul Florin Rotaru - supleant, propuşi de Grupul parlamentar al PSD; domnul Bogdan Ghiţulescu - titular şi domnul Ovidiu Vlasov supleant, propuşi de Grupul parlamentar al PRM; domnul Ioan Onisei - titular şi doamna Dida Drăgan - supleant, propuşi de grupurile parlamentare ale PD şi PNL.

După încheierea audierilor, comisiile au hotărât să voteze în bloc toţi candidaţii audiaţi. În urma votului, comisiile au avizat favorabil lista de candidaţi cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare raportul comun va fi prezentat de domnul deputat Grigoraş, în numele Comisiilor economice şi pentru buget ale celor două Camere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobată prin Legea nr.514/2002, în şedinţa comună din 13 octombrie 2004, comisiile economică şi buget finanţe-bănci de la Senat şi comisiile pentru politică economică, reformă şi privatizare şi buget, finanţe-bănci de la Camera Deputaţilor au procedat la audierea candidatului - domnul Eros Victor propus de Grupul parlamentar al UDMR pentru reînnoire de mandat pentru 5 ani. Candidatul a prezentat curriculum vitae anexat şi a răspuns la întrebările formulate de către membrii comisiilor parlamentare abilitate.

În urma audierilor, cu majoritate de voturi, comisiile reunite propun plenului Parlamentului numirea domnului Eros Victor ca membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, daţi-mi voie să vă explic modalitatea de vot. la Consiliul Naţional al Audiovizualului aveţi 3 echipe, votul trebuie făcut în bloc, în echipă, nu votaţi unul de la un grup şi supleantul de la alt grup, pentru că altminteri se anulează voturile. Deci, practic, tăiaţi două dintre aceste echipe şi păstraţi echipa pe care doriţi să o votaţi. Repet, alte modalităţi de exprimare a votului sunt nule.

În ceea ce priveşte votul la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este foarte simplu, avem un simplu candidat pe domnul Erös Victor. Cei care sunteţi de acord, păstraţi buletinul intact, cei care nu sunteţi de acord, tăiaţi acest nume.

Vom începe, stimaţi colegi din Camera Deputaţilor, cu noi, pentru că ultimele două voturi le-am făcut cu Senatul şi... (Vociferări în sala de şedinţe din partea Senatului.)

Domnul secretar Ovidiu Petrescu a fost mai iute decât gândul meu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E nevoie de un chestor.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să începeţi, domnule secretar.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne trebuie un chestor care să ne ajute...

Domnul Valer Dorneanu:

Să vină doi chestori să distribuie... Domnule Lăpuşan, v-am văzut pe aici pe aproape.

Vă rog, domnule senator Quintus.

Domnule Vasilescu, dumneavoastră sunteţi unul dintre chestori şi... al doilea?

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog şi pe dumneavoastră, domnule preşedinte, şi pe dumneavoastră, domnilor colegi, să înţelegeţi că noi am stat aici ascultând o moţiune şi o replică, care nu ne interesa că nu este a Senatului, suntem foarte puţini prezenţi şi în 10 minute noi putem să votăm. Vă rog să ne lăsaţi să votăm noi. (Aplauze din partea senatorilor prezenţi în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Nu trebuie să mai supun votului, vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră şi rog colegii mei deputaţi să înţeleagă acest lucru.

Domnule senator Antonie Iorgovan, vă rog să citiţi lista Senatului.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc respectuos că-mi oferiţi posibilitatea să mă remarc, după pensiile parlamentarilor, din nou. (Amuzament.)

- Acatrinei Gheorghe - Prezent
- Alexandru Ionel - Prezent
- Andrei Victor - Prezent
- Apostolache Victor - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Prezent
- Avram Dan - Prezent
- Balcan Viorel - Prezent
- Balint Iosif - Prezent
- Bălan Angela Mihaela - Prezentă
- Belaşcu Aron - Absent
- Belu Ioan - Absent
- Bindea Liviu-Doru - Prezent
- Bîciu Constantin - Prezent
- Brădişteanu Şerban Alexandru - Prezent
- Bucur Dionisie - Prezent
- Bunea Doina - Prezentă
- Buza Tiberiu Simion - Prezent
- Buzatu Gheorghe - Prezent
- Cautiş Vasile - Prezent
- Cârciumaru Ion - Prezent
- Ciocan Maria - Prezentă
- Ciocan Valentin - Prezent
- Ciocârlie Alin Teodor - Prezent
- Codreanu Dumitru - Prezent
- Constantinescu Eugen Marius - Prezent
- Cozmâncă Octav - Absent
- Crăciun Avram - Prezent
- Cristoloveanu Ioan - Absent
- Dan Dumitru - Prezent
- Dina Carol - Prezent
- Dinescu Valentin - Prezent
- Dinu Marin - Prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - Prezentă
- Dumitrescu Viorel - Absent
- Duţă Vasile - Prezent
- Eckstein Kovacs Peter - Absent
- Făniţă Triţă - Prezent
- Feldman Radu Alexandru - Prezent
- Filipaş Avram - Absent
- Filipescu Cornel - Prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - Prezent
- Flutur Gheorghe - Prezent
- Frunda György - Prezent
- Găucan Constantin - Prezent
- Gogoi Ion - Prezent
- Guga Ioan - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Prezent
- Hîrsu Ion - Prezent
- Hoha Gheorghe - Prezent
- Honcescu Ion - Prezent
- Horga Vasile - Prezent
- Hriţcu Florin - Prezent
- Ilaşcu Ilie - Absent
- Iliescu Ion - Absent
- Ionescu-Quintus Mircea - Prezent
- Iorga Nicolae Marian - Absent
- Iorgovan Antonie - Prezent
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Kereskeny Alexandru - Prezent
- Leca Aureliu - Prezent
- Lupoi Mihail - Prezent
- Marcu Ion - Absent
- Marinescu Simona Ana Maria - Absentă
- Marko Béla - Prezent
- Matei Vintilă - Prezent
- Matei Viorel - Prezent
- Mărgineanu Ştefan Gheorghe - Prezent
- Mihăilescu Ion - Prezent
- Mihordea Mircea - Prezent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Munteanu Tudor-Marius - Prezent
- Nedelcu Mircea - Prezent
- Németh Csaba - Prezent
- Nica Dumitru - Absent
- Nicolaescu Ioan - Prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - Absent
- Nicolai Norica - Absentă
- Novolan Traian - Prezent
- Ofileanu Vasile - Prezent
- Onaca Dorel-Constantin - Absent
- Oprescu Sorin Mircea - Prezent
- Otiman Păun-Ion - Absent
- Paleologu Alexandru - Absent
- Pană Aurel - Prezent
- Pană Viorel Marian - Prezent
- Paştiu Ioan - Prezent
- Păcurariu Iuliu - Absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Absent
- Păunescu Adrian - Prezent
- Penciuc Corin - Prezent
- Pete Ştefan - Prezent
- Petre Maria - Absentă
- Petrescu Ilie - Prezent
- Plătică-Vidovici Ilie - Prezent
- Pop Dumitru - Prezent
- Pop de Popa Ioan - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Prezent
- Popescu Dan Mircea - Absent
- Popescu Laurenţiu-Mircea - Absent
- Prichici Emilian - Prezent
- Pricop Mihai-Radu - Prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - Prezent
- Pruteanu George Mihail - Prezent
- Pujina Nelu - Prezent
- Puskas Valentin-Zoltan - Prezent
- Radu Constantin - Prezent
- Rahău Dan Nicolae - Prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - Absentă
- Rece Traian - Absent
- Roibu Aristide - Prezent
- Roman Petre - Absent
- Rotaru Florin - Prezent
- Rovinaru Nicolae - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Absent
- Sârbulescu Ion - Prezent
- Seche Ion - Absent
- Seres Denes - Absent
- Sin Niculae - Absent
- Sporea Elena - Absentă
- Solcanu Ion - Prezent
- Sógor Csaba - Prezent
- Stoica Fevronia - Prezentă
- Szabó Károly Ferenc - Prezent
- Şelaru Rodica - Absentă
- Şerbănoiu Constantin Dilly - Absent
- Stefan Viorel - Absent
- Tărăcilă Doru - Absent
- Theodorescu Emil Răzvan - Absent
- Toma Constantin - Absent
- Tudor Corneliu Vadim - Absent
- Ungheanu Mihai - Absent
- Vajda Borbola - Prezent
- Vasile Radu - Absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - Absent
- Verestoiy Attila - Prezent
- Voinea Melu - Prezent
- Vornicu Sorin Adrian - Absent
- Zanc Grigore - Prezent
- Zlăvog Gheorghe - Prezent

Vă mulţumim respectuos.

Dacă mai sunt senatori care nu au fost în sală când am făcut prezenţa? Înţeleg că nu sunt.

Încă o dată, vă mulţumesc pentru înţelegere în numele colegilor din Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, v-aş ruga să-mi permiteţi să prezint o notă adresată ambelor Camere cu privire la proiectele care sunt în depozitul secretarilor generali ai celor două Camere pentru a vă exercita dumneavoastră dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

1. Legea pentru modificarea Anexei nr.2 la Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiofuziune şi Societăţii Române de Televiziune;
2. Legea pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit la Bucureşti şi la Washington, prin scrisoarea Primului ministru al României şi a Băncii Naţionale a României din 22 iunie 2004 şi decizia Consiliului Executiv al Fondului Monetar Internaţional din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice şi financiare pentru perioada 2004-2006 precum şi a Memorandumului tehnic de înţelegere;
3. Legea pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Canada pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Ottawa la 8 aprilie 2004;
4. Legea pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Federală Democrată Etiopia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 noiembrie 2003;
5. Legea pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Estonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 23 octombrie 2003;
6. Legea privind protecţia civilă;
7. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă;
8. Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2004;
9. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2004;
10. Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.49/2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004;
11. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004;
12. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2004 privind unele măsuri financiare referitoare la bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Numai o clipă! Un coleg deputat urmează să depună jurământul pentru a vota şi dumnealui. Este prezent? Nu. Va depune după citirea apelului.

Domnule Petrescu, vă rog să prezentaţi apelul!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

- Abiţei Ludovic - Prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Absent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Absent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armaş Iosif - Prezent
- Arnăutu Eugeniu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avramescu Costache Gheorghe - Prezent
- Baban Ştefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Absent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Prezent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu-Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Bartoş Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeţ Dumitru - Absent
- Bălăşoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Absent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek Garda Dezideriu Coloman - Absent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Prezent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bârsan Iulian Gabriel - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeş Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boboc Alexe - Absent
- Bogdan Daniel Marius - Absent
- Boiangiu Cornel - Absent
- Bolcaş Augustin Lucian - Prezent
- Böndi Gyöngyike - Absentă
- Borbely Laszlo - Absent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Brudaşcu Dan - Prezent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană-Aprodu Daniela - Absentă
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Absent
- Cazimir Ştefan - Prezent
- Cazan Gheorghe-Romeo Leonard - Absent
- Căşuneanu-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Absent
- Chelbea Aurel - Prezent
- Cherescu Pavel - Absent
- Chiriţă Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Coifan Viorel Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Absent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creţ Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crişan Emil - Prezent
- Dan Matei Agathon - Prezent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dăianu Dorin - Prezent
- Dănilă Vasile - Prezent
- Dinu Gheorghe - Absent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobrescu Smaranda - Absentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Absent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoş Iuliu Liviu - Prezent
- Dragu Gheorghe - Prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezentă
- Duţu Constantin - Absent
- Duţu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Absent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczac Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu-Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Absent
- Gingăraş Georgiu - Prezent
- Giuglea Ştefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraş Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gurzău Adrian - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Absent
- Haşotti Puiu - Absent
- Hogea Vlad-Gabriel - Absent
- Hossu Valentin Tiberiu - Absent
- Hrebenciuc Viorel - Absent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Ignat Miron - Absent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionel Viorel - Absent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Cornelia - Absentă
- Ionescu Constantin Marin - absent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Absentă
- Ionescu Răzvan - Absent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Ketves Emeric - Absent
- Kelemen Atilla-Bela-Ladislau - Absent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ştefan - Absent
- Lăpuşan Alexandru - Absent
- Leonăchescu Nicolae - Absent
- Lepădatu Lucia-Cornelia - Absentă
- Lepşa Sorin Victor - Absent
- Longhen Ghervazen - Absent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Lazăr Dorin - Prezent
- Makkai Grigore - Absent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Absentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Marcu Grigore - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád-Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Mera Alexandru-Liviu - Absent
- Merce Ilie - Prezent
- Meşca Sever - Absent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihăilescu Petru-Şerban - Prezent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Absent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Miţaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Absent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoş Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Prezent
- Moisescu Vlad Octavian - Prezent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiş Văsălie - Prezent
- Moldovan Carmen-Ileana - Prezentă
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Absent
- Moş Augusta Maria - Absentă
- Motoc Marian Adrian - Prezent
- Musca Monica-Octavia - Prezentă
- Muşetescu Ovidiu Tiberiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana-Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Absent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Absent
- Neacşu Ilie - Absent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Absent
- Neamţu Horia-Ion - Absent
- Neamţu Tiberiu-Paul - Absent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Nica Dan - Absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistor Vasile - Absent
- Niţă Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Absent
- Paşcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păun Nicolae - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Păşcuş Ştefan - Prezent
- Pécsi Francisc - Absent
- Pereş Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruş Octavian Constantin - Absent
- Pleşa Eugen Lucian - Prezent
- Podgorean Radu - Prezent
- Popa Constanţa - Prezentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu-Bejat Ştefan-Marian - Absent
- Popescu Costel Eugen - Absent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Grigore Dorin - Absent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - Absent
- Popescu Virgil - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Absent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Puşcaş Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo-Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Absent
- Rădoi Ion - Absent
- Rădulescu Vasile Relu - Prezent
- Roşculeţ Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Ruşanu Dan-Radu - Absent
- Sadici Octavian - Absent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Absent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Absent
- Sarkady Zsolt Csaba - Absent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Satnoianu Tănase - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Saulea Dănuţ - Absent
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Semcu Adrian - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Simion Sebastian - Absent
- Sonea Ioan - Prezent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Absent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănişoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Absent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Şnaider Paul - Absent
- Ştefan Ion - Absent
- Ştefănescu Codrin - Absent
- Ştefănoiu Luca - Absent
- Ştirbeţ Cornel - Absent
- Tamás Sándor - Absent
- Tărâţă Culiţă - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ştefan - Absent
- Timiş Ioan - Prezent
- Todoran Pavel - Absent
- Tofan Sergiu Mihail - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tuducan Teodor Crăciun - Absent
- Tunaru Raj - Absent
- Ţibulcă Alexandru - Prezent
- Ţocu Iulian-Costel - Absent
- Varga Attila - Absent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia-Olguţa - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Prezent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vîlvă Melania - Prezentă
- Vekov Carol Ioan - Prezent
- Verbina Dan - Absent
- Vida Iuliu - Prezent
- Voicu Mădălin - Absent
- Voinea Florea - Absent
- Voinea Olga Lucheria - Absentă
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoian Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu - Prezent

Cei care sunt prezenţi şi nu au fost strigaţi.
Armaş Iosif - Prezent
Crişan Emil - Prezent
Dan Matei Aghaton - Prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, mai este totuşi un deputat, dar va fi deputat dacă va presta jurământul.

Dau cuvântul domnului Nicolăescu, din partea Comisiei de validare să prezinte raportul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Acesta este raportul privind validarea unor mandate de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că au devenit vacante două locuri de deputat, un loc în Circumscripţia electorală nr.30 Olt, ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Georgescu, aparţinând Grupului parlamentar al P.S.D. şi un loc în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ca urmare a demisiei domnului deputat Napoleon Pop, aparţinând Grupului parlamentar al P.N.L.

În conformitate cu dispoziţiile art.91, alin.10 din Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, în caz de vacanţă a mandatelor de deputat aleşi pe listele de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante.

În legătură cu ocuparea celor două locuri de deputat devenite vacante, comisia de validare, procedând în ziua de 18 septembrie 2004 la examinarea actelor dosarelor în cauză, a constatat următoarele.

Cu privire la locul de deputat devenind vacant în Circumscripţia electorală nr.30 - Olt, pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, pentru PSD, la nr.crt.181, figurează ca supleant, care urmează să ocupe locul devenit vacant, domnul Virgil Delureanu.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.42 - Bucureşti, pe lista supleanţilor publicată în Monitorul Oficial al României, pentru UDMR, la nr.crt.371, figurează ca supleant, care urmează să ocupe locul devenit vacant, domnul Mircea Ciopraga.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat devenite vacante, Comisia de validare propune Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat al domnului Virgil Delureanu, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripţia electorală - Olt, pe lista PSD, şi a domnului Mircea Ciopraga, declarat supleant în Circumscripţia electorală nr.42, pe lista PNL.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog să prestaţi jurământul în faţa colegilor dumneavoastră.

Domnul Mircea Ciopraga:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris)

Eu, Mircea Ciopraga, în calitate de deputat, ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.) (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg. Vă rog să semnaţi jurământul şi să primiţi urările noastre de succes.

Rog membrii Biroului Permanent să se retragă, şi îl rog pe proaspătul deputat să-şi exercite dreptul de vot. Sper că v-au instruit colegii de la Partidul Naţional Liberal.

Rog, încă o dată, cele două Birouri Permanente să se retragă în sala Camerei Deputaţilor destinată şedinţelor comune pentru a număra voturile. După o scurtă pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi prezenţi, şi mai ales absenţi, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului senator Antonie Iorgovan să prezinte procesul-verbal de numărătoare a voturilor.

Domnul Antonie Iorgovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Proces-verbal,

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, conform art.83, 84 şi art.1 pct.21 din regulamentul menţionat mai sus cu privire la candidatul propus pentru numirea unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în funcţia de comisar, potrivit art.3 alin.1 şi 2, şi al art.4 din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.25/2002, şi au constatat următoarele:

1. Numărul total al deputaţilor şi senatorilor

• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 283
• Numărul total de voturi exprimate - 283
• Numărul de voturi anulate - 0
• Numărul total de voturi valabil exprimate - 283
  din care:
  • Voturi pentru - 263
  • Voturi contra - 20

În conformitate cu prevederile art.38 alin.7 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 483 de deputaţi şi senatori, au fost prezenţi şi şi-au exprimat votul 283, din care 263 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de regulament, este numit în calitate de membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în funcţia de comisar pentru un mandat de 5 ani, începând cu 18 octombrie 2004, domnul Victor Eröş.

Şi urmează: Încheiat astăzi, 18 octombrie 2004. Urmează semnăturile membrilor Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul.

Cel de-al doilea proces-verbal.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru titular şi al unui membru supleant ai Consiliului Naţional al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret cu buletine de vot, asupra candidaţilor propuşi de Senat pentru numirea unui membru titular şi al unui membru supleant în Consiliul Naţional al Audiovizualului, potrivit art.11 alin.1, 2 şi 7 din Legea Audiovizualului nr.504/2002, modificată şi completată prin Legea nr.402/2003, şi au constatat următoarele:

1. Numărul total al deputaţilor şi senatorilor

• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 283
• Numărul total de voturi exprimate - 283
• Numărul de voturi anulate - 16
• Numărul total de voturi valabil exprimate - 267

Din verificarea şi numărarea voturilor rezultă următoarele voturi obţinute de candidaţii Zanc Grigore şi Rotaru Florin.

• Zanc Grigore - membru titular
  Rotaru Florin - membru supleant
  • Voturi pentru - 199
  • Voturi contra - 68
• Ghiţulescu Bogdan - membru titular şi
  Vlasopol Ovidiu - membru supleant
  • Voturi pentru - 40
  • Voturi contra - 227
• Onisei Ioan - membru titular şi
  Drăgan Dida - membru supleant
  • Voturi pentru - 28
  • Voturi contra - 239

În conformitate cu prevederile art.11 alin.5 din Legea Audiovizualului nr.504/2002, modificată şi completată prin Legea nr.402/2003, candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului celor două Camere.

Având în vedere că au întrunit numărul de voturi cerut de lege, 199 de voturi pentru, din 283 parlamentari prezenţi, sunt numiţi pe o durată de 6 ani, începând cu data de 18 octombrie 2004, domnul Zanc Grigore, în calitatea de membru titular, şi domnul Rotaru Florin, în calitate de membru supleant ai Consiliului Naţional ai Audiovizualului.

Încheiat astăzi, 18 octombrie 2004. Urmează semnăturile membrilor Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul.

Vă mulţumesc respectuos. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Să adresăm felicitări echipei domnului senator Zanc şi domnului Rotaru pentru alegerea în Consiliul Naţional al Audiovizualului şi să le dorim succes.

De asemenea, îl felicităm pe domnul Eröş şi să-i dorim succes în activitatea pe care o continuă.

Cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul. Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 21,45.