Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Nicolae Leonăchescu, secretar, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor asistat de domnii Tudor Mohora ăi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem cu secvenţa dedicată intervenţiilor personale ale deputaţilor.

Domnul Dumitru Bentu are onoarea să deschidă ultima şedinţă de fapt a acestei legislaturi, de declaraţii politice.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi poartă denumirea de "Tainul".

Toamna este anotimpul alaiurilor, de nuntă, de frunze moarte dar mai ales electorale. Au năvălit pe blândele plaiuri sucevene, peste oameni cumpătaţi şi răbdători, corifeii unei alianţe care vor să impună dreptatea şi adevărul lor tuturor românilor. În frunte, conducătorul-vapor, pentru că locomotivă nu-i putem spune, dată fiind ascendenţa sa navală, a celui care a văzut lumina zilei în decorul podgoriilor de la Murfatlar.

Băi de mulţime, soţii, autografe, mitinguri, reportaje etc. În unele ziare, cifra sucevenilor prezenţi la întâlnirea cu Băsescu şi ai lui este aproximată la 3000. Într-un alt cotidian, miraculos, ferestrele lui trei se închid şi apare un opt triumfător. De aici şi până la dublarea cifrei n-a mai fost decât un pas şi a fost făcut fără ezitare.

Structura atitudinală a celor aflaţi în piaţa centrală a oraşului a fost bine surprinsă de relatanţi şi redată în termeni foarte onorabili: activişti de partid, simpatizanţi şi gură-cască. De la aceşti gură-cască aşteaptă alianţa voturi pentru ca ei, cei care au mai fost, să redevină actuali. Mă rog! E dreptul lor la iluzii.

Şi cum să nu vină oamenii când în oraşul lor vine circul, reprezentaţia este gratuită, artiştii sunt cunoscuţi şi recunoscuţi pentru spectacolele date în stagiunea 1997-2000.

Zicerile domnului Traian Băsescu i-au adus o anumită notorietate, s-o numim ferentariană, şi nici de această dată nu s-a dezminţit. Expresiile portuare sau cele care fac deliciul marinarilor subjugaţi de diverse fantezii în timpul traversărilor, se substituie unui discurs serios, implicat şi, mai ales, elegant.

Câteva spicuiri sunt edificatoare în acest sens. Vorbind despre domnul Adrian Năstase, candidatul cu adevărat real la funcţia de preşedinte al României, domnul Traian Băsescu foloseşte caracterizări de genul "superficial", "obraznic", "geambaş", "înlocuitor", "bomboană", "jenant", "trivial", "agresiv", adică specifice şefului P.D.

El însă este cel aşteptat, cel original, ba chiar exotic, un mesia, dacă vreţi, pe care admiratorii săi de tip Krescova îl aşteaptă să vină în fruntea ţării.

Din acest moment, lucrurile însă se complică, prin turnura pe care o pot lua, prin gravitatea implicaţiilor în planul relaţiilor externe, afirmaţiile sale iresponsabile.

Spunea, cu destindere şi onestitate, cel care-şi plimbă paşii iluziilor pe aleile Cotrocenilor, că "înalţi demnitari occidentali vin la Bucureşti doar pentru a-şi lua tainul". Pentru domnia sa redăm semantica acestui cuvânt, aşa cum apare în Dicţionarul explicativ al limbii române: "tain - porţie de alimente sau de băutură care se dădea zilnic ienicerilor sau subalternilor de către conducători, domnitori sau boieri; sumă de bani care se dădea zilnic servitorilor, echivalentă cu raţia lor alimentară, sau porţie de nutreţ care se dă animalelor pentru o perioadă de timp".

La care din aceste definiţii s-o fi gândit sau s-o fi referit gânditorul de lângă Hamangia, atunci când a implicat personalităţi politice de prim rang ale spaţiului european, cum sunt Romano Prodi, Gherhard Schröeder sau premierul francez Jean-Pierre Raffaren. Nu au scăpat de aluzii nici Statele Unite ale Americii care, însă, vor ocupa un loc privilegiat în politica externă plină de mărinimie a domnului Traian Băsescu, candidat la prezidenţiat. Şi pentru că lucrurile nu se puteau opri aici, se pregătesc Israelul şi Austria.

Faptele, ca şi vorbele, sunt grave. A ataca, prin cei mai autorizaţi reprezentanţi ai lor, naţiuni întregi, este îngrijorător. Sunt periclitate relaţiile cu aceste ţări, cu alte state europene, sunt minate realizările României în efortul de a se recupla pentru totdeauna la valorile civilizaţiei occidentale.

Politica externă a cabinetului Adrian Năstase a însemnat dreptul cetăţenilor români de a călători în spaţiul Schenghen, încheierea primului acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, creşterea economică reală şi reconfirmată, statutul de economie funcţională de piaţă, intrarea în NATO, confirmarea calendarului de integrare a României în Uniunea Europeană. Sunt argumente pentru continuitate, sunt argumente pentru evitarea condamnării poporului român la o nemeritată izolare pan-europeană, printr-o repetare a nopţii polare din perioada 1997-2004.

"Ca prezidenţiabil nu trebuie să ai faţă, ci obraz!" spunea Traian Băsescu. Ce te faci însă când nu ai nici una, nici alta!

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Kerekes Karoly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai întâi, înainte de toate, regret foarte mult lipsa din sală a domnului deputat Adrian Moisoiu, pentru că această declaraţie politică constituie de fapt o replică la intervenţia de săptămâna trecută a domnului deputat.

Marţi, 19 octombrie a.c., în plenul Camerei Deputaţilor, în timpul afectat declaraţiilor politice, deputatul P.R.M. de Mureş, domnul Adrian Moisoiu, ne-a atacat pe deputatul Borbély László şi pe mine, acuzându-ne că am ieşit la atac cu baioneta încercând să motivăm platforma electorală a UDMR "Dialog pentru autonomie" prin faptul că ultimul director maghiar de şcoală generală din municipiul Târgu-Mureş a fost schimbat din funcţie.

Declaraţiile politice ale domnului deputat Adrian Moisoiu îmi aduc aminte de cele aproape săptămânale ale fostului deputat PUNR de Mureş, Lazăr Lădariu, în civil redactorul-şef al cotidianului mureşan "Cuvântul liber", cu care în multe ocazii, în perioada 1992-2000, am fost în dispută parlamentară. În câteva cazuri, monologurile naţionaliste antimaghiare ale acestuia nu le-am putut lăsa fără replică.

Dat fiind că în actuala legislatură, PUNR-ul lipseşte din Parlament, aşadar şi domnul Lădariu, se pare că activitatea i-a fost preluată de domnul Moisoiu. Până acum, acestei activităţi nu i-am acordat mare importanţă, deoarece declaraţiile sale se adresau doar simpatizanţilor P.R.M., care le regăsesc cu plăcere în cotidianul sus-amintit.

Domnul deputat Adrian Moisoiu îmi reproşează că în declaraţia mea politică din 12 octombrie nu am precizat faptul că domnul director Andrássy Árpád, eliberat din funcţie, este cunoscut ca având dosar de cercetare penală.

Nu puteam să precizez aşa ceva, din moment ce nu este adevărat. Afirmaţia domnului deputat cu privire la dosarul penal al directorului de şcoală a fost publicată în cotidianul "Cuvântul liber", inducând în eroare opinia publică. Fapta poate fi calificată drept calomnie, însă domnul deputat se află într-o situaţie norocoasă, întrucât este apărat de prevederile art.72 din Constituţia României, privitoare la imunitatea parlamentară.

Însă nu în aceeaşi situaţie se află inspectorul-şef al Inspectoratului şcolar judeţean Mureş, cel care a furnizat domnului deputat Moisoiu informaţia, şi care într-un alt cotidian mureşean motiva îndepărtarea directorului tocmai prin existenţa unui aşa-zis dosar penal.

De altfel, este interesant de menţionat că la numirea lui ca director adjunct al aceleiaşi şcoli, dosarul penal nu a mai fost o problemă. Probabil că este o chestiune de consecvenţă şi de acurateţe a argumentului, pe care nu doresc să o abordez aici şi acum.

Doresc doar să precizez că, prin Rezoluţia din 7 aprilie a.c., Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş a dispus confirmarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale a directorului în cauză. Este posibil ca informatorul domnului deputat să nu-i fi spus şi acest mic amănunt? Sau, dacă i-a spus, situaţia este cu atât mai gravă: domnul drd.ing.prof.Adrian Moisoiu, cu toate că nu este jurist, după 4 ani de activitate în legislativul ţării, ar fi trebuit să ştie că acea persoană cercetată faţă de care, la propunerea organelor de cercetare, nu se începe urmărirea penală nu are dosar penal.

Domnul deputat nu-şi ascunde satisfacţia pentru deficienţele colaborării politice dintre P.S.D. şi U.D.M.R., manifestare uşor de înţeles. Această bucurie a domniei sale va dăinui, de altfel, până când organizaţia locală a P.S.D. contribuie la numirea şi menţinerea în fruntea instituţiilor locale a unor persoane care numai de dragul funcţiei se declară PSD-iste, însă în realitate sunt mai aproape de ideile şi declaraţiile P.R.M.

Revenind la acuzaţia formulată de domnul deputat, menţionată în partea introductivă a declaraţiei mele politice, ţin să îl asigur pe domnul deputat că avem şi alte motive, suficient de multe, pentru a purta un dialog în scopul obţinerii autonomiei.

Aspiraţiile unei minorităţi naţionale cum este cea maghiară de a avea instituţii şcolare proprii nu se manifestă doar printr-un slogan electoral, ci constituie un obiectiv real, ce îşi are temeiul în documentele internaţionale privind minorităţile naţionale, la care a aderat şi România, şi anume Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr.33/1995.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Promisiunea vaccinării antigripale"

Campania de vaccinare antigripală gratuită a populaţiei ar fi trebuit să înceapă din 15 octombrie. Pentru a fi adusă la cunoştinţă s-a făcut o publicitate imensă prin mass-media, astfel ca toţi să fim informaţi cu mic cu mare de ce putem beneficia, în această toamnă, ca asiguraţi şi buni plătitori ai sistemului de sănătate.

De la vorbe până la fapte este cale lungă, iar zicala s-a adeverit şi în acest caz. Beneficiarii vaccinării antigripale gratuite din acest an, trecuţi pe listele medicilor de familie sau ale pediatrilor, degeaba s-au prezentat la cabinetele acestora, începând cu data sus- menţionată, pentru că au aflat că sunt câteva probleme tehnice şi că vor fi anunţaţi când trebuie să ajungă la vaccinare.

Asta în condiţiile în care, Ministerul Sănătăţii anunţa prin campania publicitară făcută că au achiziţionat prin licitaţie naţională peste 1,2 milioane de doze pentru vaccinarea gratuită, vaccinuri produse de institute medicale renumite. Ceea ce nu a specificat însă onoratul ministru a fost faptul că licitaţia pentru achiziţionarea acestor doze s-a ţinut doar cu o zi înainte de declanşarea campaniei de vaccinare, astfel că din start, nici una din companiile câştigătoare nu a putut asigura în următoarele 24 de ore cele 1,2 milioane de doze necesare.

Este de înţeles confuzia care domneşte la cabinetele medicilor, care şi-au întocmit listele cu pacienţii care au dreptul la această gratuitate, dar care nu ştiu dacă vor beneficia toţi înscrişii, pentru că nici repartizările de doze nu s-au făcut. În aceste condiţii, beneficiarii acestei facilităţi vor avea "plăcuta" surpriză fie să nu mai poată fi vaccinaţi, fiind deja gripaţi, fie să nu mai poată beneficia de această gratuitate, din cauza dozelor insuficiente.

Nu e de mirare, deci, că sistemul asigurărilor de sănătate devine din ce în ce mai perimat. Din totalul promisiunilor făcute de cei autorizaţi să gestioneze acest sistem, nici pensionarii, nici bolnavii cronici şi mai ales nici copii nu beneficiază de prea multe avantaje, pentru că birocraţia şi alocarea în direcţii greşite a fondurilor colectate, aduc în pragul disperării mii de români care sunt nevoiţi fie să scoată alţi bani din buzunar pentru cumpărarea de medicamente, fie să aştepte cronicizarea bolilor şi apoi marele final.

Aşa se va întâmpla şi în cazul acestei vaccinări gratuite antigripale. Ne îndreptăm spre sfârşitul lunii octombrie, lună de toamnă destul de capricioasă în acest an, şi după cum am constatat marea majoritate dintre noi, epidemia de gripă a şi venit deja. În aceste condiţii, dozele antigripale care au o anumită valabilitate vor putea fi folosite doar pentru foarte puţini cetăţeni, în raport cu necesităţile exprimate de medicii de familie şi pediatri. Şi astfel, asiguraţii vor face din nou cozi interminabile la cabinetele acestora şi/sau la farmacii pentru a-şi cumpăra câteva pastile cu care să mai treacă peste gripa de toamnă a anului 2004.

Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii. Lucrul este valabil şi pentru campania de vaccinare antigripală gratuită, - o nouă promisiune electorală şi o nouă dezamăgire medicală. Viaţa merge înainte, pentru toţi sau doar pentru o parte dintre noi...

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Doi - UDMR, doi - Partidul România Mare, la ultima şedinţă!

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinerea mafiei în domeniul silviculturii a devenit o practică generală în ultima perioadă. Nu înţelegem practica Guvernului condus de către domnul Adrian Năstase care, pe de o parte, îşi face datoria la nivelul controlului, prin domnul ministru delegat, Ionel Blănculescu, iar pe cealaltă parte, încearcă să muşamalizeze hoţia generalizată prin ministerul de resort, mă gândesc la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru ca organele de cercetare penală să aibă posibilitatea de a da soluţii de neîncepere a urmăririi penale sau ca faptele ilegale să fie rezolvate în fapt în favoarea mafioţilor, prin instanţele judecătoreşti.

Cele afirmate de mine le dovedesc printr-un caz concret. Inspectoratul de poliţie al judeţului Harghita şi procuratura, în cazul dosarului penal nr.74/2004, a dispus începerea urmăririi penale la data de 18 iunie 2004, faţă de unii ingineri şi tehnicieni silvici, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor, abuz în serviciu, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi publice şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

La cererea inculpaţilor, a fost dispusă efectuarea în cauză a unei expertize tehnice silvice în vederea stabilirii realităţii efectuării unor lucrări de împădurire, cu toate că Garda Naţională de Mediu şi, mai târziu, Garda Financiară, au constatat corect, la faţa locului, mărimea suprafeţelor neîmpădurite din fondul forestier naţional din U.P.1 Ditrău UA 59, 60 şi 62 ABC, care reprezintă o suprafaţă de 72,5 hectare, la care s-a efectuat decontare fictivă de către inginerii silvici şi tehnicienii silvici.

Patru angajaţi ai Ocolului silvic Gheorgheni au încercat să deruteze organele de cercetare penală, prin tergiversarea expertizei tehnice, afirmând că avocatul lor este în concediu şi, probabil, din această cauză, expertiza tehnică-judiciară a fost reprogramată să fie finalizată până la 2 noiembrie 2004.

În zilele de 21, 22 şi 23 octombrie 2004, inculpaţii, pentru derutarea cercetărilor, au început plantarea puieţilor în parcelele respective, fapt constatat la faţa locului atât de inspectorii Gărzii Naţionale de Mediu, cât şi de către Inspectoratul de poliţie al judeţului Harghita.

Pentru dovedirea infracţiunii, noi am reuşit să înregistrăm pe casete video atât situaţia reală existentă înaintea acţiunii de împădurire a terenului respectiv, cât şi în momentul când a fost transportat pe teren materialul săditor, precum şi situaţia terenului după împăduririle efectuate la data de 21, 22 şi 23 octombrie 2004, cu toate că la speciile de răşinoase, plantarea se face numai primăvara.

Expertiza s-a făcut pe teren probabil după aceste împăduriri, ea, poliţia trebuie să oprească efectuarea expertizei, după prinderea în flagrant a echipei de muncitori care a participat la plantări, la dispoziţia fostului şef de ocol, în ziua de 22 octombrie.

Eu cred că nota de constatare a Gărzii Naţionale de Mediu şi declaraţiile solicitate de către Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita dovedesc clar că inculpaţii au cerut expertiza tehnică silvică pentru ducerea în eroare a organelor abilitate ale statului, în vederea muşamalizării cazului din dosarul nr.74/2004.

Pe lângă aceste acte doveditoare, cred că nu mai e nevoie să continue jocul cu expertizele tehnice, pentru că este foarte ruşinos faptul că procuratura nu ia în considerare dovezile clare prezentate de către Autoritatea Naţională de Control şi permite celor învinuiţi tergiversarea şi modificarea sau distrugerea dovezilor constatate de către organele de control.

Totodată, cer tragerea la răspundere a domnului secretar de stat, Adam Crăciunescu, care, chiar după insistenţele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, nu numai că nu a suspendat din funcţie pe silvicultorii amintiţi, conform statutului personalului silvic şi statutului funcţionarului public, mai mult chiar, a pus pe fostul şef de ocol într-o funcţie prin care el a devenit şeful cu atribuţii pentru cultura şi refacerea pădurii, după cele constatate de către Garda Naţională de Mediu şi Garda Financiară, având în continuare posibilitatea de a distruge probele stabilite de către organele de control.

Conform celor prezentate, vă pun întrebarea: cum se poate ca aceşti inculpaţi, după numeroasele infracţiuni şi abuzuri în serviciu constatate, mai pot continua şi practica distrugerea probelor prezentate de către organele de control şi cele abilitate ale statului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Nicolae Leonăchescu. Şi va urma doamna Minodora Cliveti.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

De câtva timp, Ucraina, unul dintre vecinii noştri, se bucură de faptul că a existat un pact bolşevico-fascist, semnat de Ribbentrop şi Molotov. Datorită acestui pact, Ucraina stăpâneşte sudul Basarabiei, o parte din Bucovina şi Insula şerpilor şi exercită presiuni teritoriale asupra României.

Implicarea Ucrainei în Transnistria este o realitate, iar construcţia Canalului Bîstroe deconspiră apetitul de a acapara platforma continentală de la gurile Dunării. Disputa balizelor de pe Braţul Chilia reprezintă încă un semnal de alarmă pentru că rezolvarea prin forţă a problemelor de frontieră nu mai este specifică mileniului al III-lea şi reprezintă punctul final al acutizării unor diferende nerezolvate la timp.

Faţă de o asemenea evoluţie geopolitică, România trebuie să-şi ia măsurile care se impun spre a-şi conserva patrimoniul şi a promova standardele europene şi ale dreptului internaţional în relaţiile cu toţi vecinii săi.

Recent, am făcut o vizită în judeţul Botoşani şi am constatat că, pe Prut, la borna 29 a frontierei româno-ucrainene, este pe cale să apară o nouă sursă de tensionare a relaţiilor de bună-vecinătate. Acolo, în satul Horodiştea, Prutul face un cot spre Ucraina, buclă în care se află 95 hectare de teren arabil. Datorită viiturilor şi prin schimbarea albiei Prutului există pericolul de a pierde acest teren.

Consolidarea malurilor Prutului la borna 29 ar preîntâmpina pierderea celor 95 hectare de pământ românesc şi, de aici, apelul nostru către factorii de resort ai Executivului de a interveni până nu este prea târziu.

M-am bucurat să constat că podul peste Prut dintre localităţile Rădăuţi, Prut şi Lipcani se apropie de inaugurare. De mult timp, acest pod trebuia să fie construit. Deschiderea acestui nou punct de trecere din România în Basarabia va avea efecte salutare pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului şi pentru traficul internaţional.

O analiză succintă a parametrilor tehnico-economici şi geostrategici impune concluzia că judeţul Botoşani poate avea o dezvoltare explozivă într-un viitor nu prea îndepărtat, prin deschiderea punctului de trecere semnalat mai sus. Aceasta pentru că de-a lungul marilor trasee comerciale şi de comunicare au înflorit localităţile, prin dezvoltarea elementelor de infrastructură care să faciliteze fluidizarea traficului rutier.

Din acest punct de vedere, o linie de cale ferată care să facă legătura pe aici între România, Ucraina şi ţările baltice, prin nordul Basarabiei, devine o necesitate care trebuie pusă în parametrii reali.

Iată de ce, fără să uităm o clipă problemele delicate de la gurile Dunării, merită să fim atenţi şi la ceea ce se întâmplă în nordul ţării, în zona de graniţă din judeţul Botoşani. Or, românii din cele nouă localităţi aflate în raionul Herţa, răpite de ruşi la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, aşteaptă ca noi să le venim în ajutor, prin măsuri practice, care să ducă la spiritualizarea frontierelor şi în această zonă.

Timpul nu ne iartă, iar lipsa de reacţie la aceste semnale ne condamnă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

O invit pe doamna deputat Minodora Cliveti. Va urma cine va sosi.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Alianţa P.N.L.-P.D. şi-a desemnat tandemul cu care vrea să cucerească Preşedinţia României şi a guvernului viitor.

Domnii Băsescu şi Popescu-Tăriceanu vor să-i convingă pe români că vor integra ţara în Europa. Sau, cel puţin, acesta este scopul principal declarat al programului politic şi al strategiei electorale al alianţei D.A., exprimat de domnul Stolojan pe vremea când încă mai reprezenta ceva în politica românească.

Îmi amintesc chiar că domnul Stolojan considera incert viitorul european al României dacă aceasta ar fi fost în continuare condusă de P.S.D. şi de preşedintele Adrian Năstase. Apreciez grija domnului Stolojan pentru viitorul României, chiar dacă discursul său era o pledoarie pro domo-ul liberal, în timp ce realitatea arată clar că cei mai semnificativi paşi spre integrare au fost făcuţi în ultimii patru ani.

Trăgând în mod firesc spuza pe turta Alianţei, domnul Stolojan se arăta a fi totuşi un bun român. Ceea ce fac însă candidaţii Alianţei la Preşedinţia României, respectiv a viitorului guvern, prin recentele şi stupefiantele declaraţii despre cadourile pe care guvernanţii actuali le-ar face marilor puteri europene şi despre tainul pe care unul sau altul dintre importanţii lideri europeni ar veni să-l ia din România în schimbul aderării ţării în Uniunea Europeană, este o lovitură în însăşi inima poporului român.

Acum, când ne-am angajat în fine pe un drum mai drept şi când viitorul european al nostru şi al copiilor noştri devine de la o zi la alta mai sigur, aceşti domni, orbiţi de dorinţa de a găsi subiecte cu care să atace P.S.D.-ul şi pe preşedintele Năstase, presaţi de nevoile unei campanii electorale distructive, nu doar negative pe care au început-o deja, atacă Europa însăşi.

"Domnii de la Bruxelles acordă în mod greşit statutul de economie de piaţă pentru România", spune domnul Băsescu. "Premierul Raffaren vine în România să-şi ia tainul", spune domnul Băsescu. "Ştim noi. Dar asta nu ne prosteşte pe noi, românii". Noi nu ne lăsăm duşi de nas în Europa, adăugăm noi în spiritul afirmaţiei celui care doreşte să devină preşedintele românilor.

Rugat să comenteze aceste cuvinte, premierul pe care îl propune Alianţa P.N.L.-P.D., domnul Popescu-Tăriceanu, declară că domnul Băsescu are dreptate, că şi alte mari puteri vor primi cadouri de la Guvernul P.S.D. pentru a fi de acord cu integrarea României în Uniunea Europeană.

Aceste afirmaţii mi-aduc aminte de vremurile tulburi de la începutul anilor '90, vremuri pe care diferiţi patrioţi le tulburau şi mai tare, cerând lumii democrate, cu iresponsabilitate şi în dispreţul oricărui spirit de conservare naţional, să nu sprijine România, care se angaja cu greu, ucigându-şi proprii monştri, în lupta pentru un viitor mai bun.

În calitate de femeie, mamă şi membră a Parlamentului României, reprezentând interesele copilului meu şi ale tuturor copiilor români, protestez faţă de aceste lovituri de cuţit în însuşi sufletul românesc.

Vreau, ca toţi românii, un viitor european pentru copiii noştri. Avem încă de parcurs un drum greu, şi în următorii trei ani toată suflarea românească din ţară şi din străinătate, de la vlădică până la opincă, trebuie să se bată pentru România. Avem nevoie de oameni care să se pună în fruntea acestei bătălii cu dorinţa de a o câştiga cu orice preţ, sacrificându-se de este nevoie, luând măsuri nepopulare, poate, dar indispensabile pentru atingerea scopului european. Nu ne trebuie lideri care să urmărească victoria internă, să câştige alegerile pentru ei înşişi şi pentru partidele politice pe care le reprezintă, şi care odată instalat la Cotroceni ori Victoria, să exclame: "După noi, potopul!". Ne trebuie solidaritate naţională conştientă, şi asumarea responsabilităţii viitorului României de către fiecare cetăţean român, mai ales în faţa urnei de vot. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ioan Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează: "La Constituţie, Traiane, la Constituţie!".

Dacă nu se poate cere deocamdată, deşi încercări au mai fost, nici unui candidat la Preşedinţia României certificatul medical că este întreg la minte, obligaţia de a cunoaşte Constituţia ca pe o Biblie va trebui să fie introdusă de urgenţă.

L-am auzit zilele trecute pe domnul Traian Băsescu, declarând cu ingenuitate şi nonşalanţă că nu cunoaşte Constituţia României, dar dacă va ajunge preşedintele României, va avea timp să o citească. Cred că oricui îi va fi greu să-şi imagineze un preşedinte al statului, care în loc să utilizeze cuvinte folosite zilnic de milioane de ori de către români ca drept, constituţie, lege, democraţie, abia reuşeşte să articuleze grupări de sunete, precum ţepe, bătaie, geambaş, tain etc.

După primul său strigăt democratic şi complex, ca o lucrare de doctorat, "la ţepe, băieţi, la ţepe!", în piaţa Victoriei, imediat după ce a programat domnului Stolojan un sejur într-o staţiune, Traian Băsescu umblă hai-hui prin ţară încercând să convingă populaţia că dacă un actor a ajuns preşedintele Statelor Unite ale Americii, atunci de ce n-ar ajunge şi un marinar preşedintele României?!

Oricum, problema flotei româneşti nu se mai pune, pentru că ea a fost şi acum nu mai este. Programul de guvernare al Alianţei D.A. şi-a epuizat comentariile înainte ca el să apară, aşa că Traian Băsescu nu mai are decât trei probleme de campanie electorală: Adrian Năstase, puturoşii şi cadourile electorale. Cum lui Adrian Năstase, Traian Băsescu nu-i înţelege nici vorbele şi nici faptele, candidatul prezidenţiabil al Alianţei D.A. încearcă o traducere liberă în limba lui, vorbind lumii despre tainul lui Raffarin, despre geambaşul de copii, despre geambaşul de contracte. Şi, ca orice marinar care a întârziat mai mult dincolo de rada portului, vrea să ne dovedească, în această stare, ce poate face el cel mai mult pentru România şi cum ne va conduce înspre Uniunea Europeană - ca preşedinte jucător -, declarând că îl va lipi de perete pe Adrian Năstase şi-i va administra o bătaie cum nici mama lui nu i-a administrat-o când a făcut lucruri rele.

După analiza complexităţii şi încărcăturii semantice a cuvintelor principale folosite mai sus (mama, măr, lucruri rele, bătaie, perete), sunt aproape convins că vom avea de-a face cu un preşedinte bebeluş, sau în cel mai bun caz cu un preşedinte bătăuş. Obişnuit, se pare, cu cei care spălau punţile pe vapoare, denumiţi şi în filme "leneşi" sau "puturoşi", candidatul Alianţei D.A. la prezidenţialele din acest an nu uită nici de statul român, care este "paternalist", nu social cum prevede Constituţia, şi-i apără pe puturoşi. În altă declaraţie, Traian Băsescu îi trimite pe puturoşi la muncă.

Chiar dacă sunt un adversar politic convins al domnului Traian Băsescu, nu pot să cred că expresia "puturoşi" se referă la întreg poporul român. Dar, în acelaşi timp, nu garantez că nu gândeşte astfel despre noi domnia sa.

Preocupat în ultima vreme de "geambaşerii vocale sau războinice", Traian a lipsit mult de-acasă şi se pare că cineva i-a spart depozitul cu afişe electorale şi cămara cu provizii de iarnă şi le risipeşte degeaba prin ţară. Numai în judeţul Hunedoara a fost vorba de câteva mii de astfel de afişe de tot felul, şi de câteva tone de zahăr, ulei ş.a. bunătăţi.

Îl invit pe această cale pe Traian Băsescu să se întoarcă acasă cât poate de repede, pentru că dispariţia de afişe şi de produse alimentare este atât de mare, încât dacă nu vine de urgenţă acasă, riscă să rămână fără afişe şi alimente - Alianţa A.A. (afişe şi alimente), în campania electorală, care începe cu adevărat peste câteva zile.

Îl rog tot pe această cale pe Traian Băsescu să nu mă înţeleagă greşit, să nu mă "traducă", pentru că m-am exprimat şi eu aşa, la figurat, "la plesneală".

La sfârşitul declaraţiei mele, dragă Traian, află despre mine că sunt sănătos la minte, care sănătate ţi-o doresc şi ţie, de le Bunul Dumnezeu. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea.

Deputaţii Mihaela Ionescu, Romeo Raicu, Puiu Haşotti, Eugen Nicolăescu şi Mircea Ciopraga au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Începutul campaniei ectorale."

Deşi, conform calendarului electoral, mai sunt câteva zile până 1a data începerii oficiale, liderii politici se înjură şi se porcăiesc prin toate mijloacele mass-media, de parcă aceasta ar fi ultima campanie electorală şi de ea ar depinde întreaga existenţă viitoare a României.

Partidul România Mare, prin vocea autorizată a Preşedintelui său, a declarat că va duce o campanie electorală civilizată, fără atacuri la persoană sau la adversarii politici.

Prin cele câteva apariţii televizate, Preşedintele PRM, dar şi alţi conducători ai partidului, au dovedit că promisiunea făcută este certă şi au avut prestaţii de bun simţ.

Considerăm că este mai important ca fiecare partid, uniune sau alianţă, care participă la campania electorală, să spună alegătorilor ce vrea să facă, dacă vor câştiga alegerile, cum şi cu ce resurse şi programe.

În ce ne priveşte, nu am fost scutiţi, în perioada ce a trecut de "binefacerile" declaraţiilor belicoase ale adversarilor noştri politici.

Desigur, mult trâmbiţatul extremism cu care suntem etichetaţi, se află în fruntea acuzaţiilor ce ni se aduc. Din păcate, nici unul, dar absolut nici unul dintre cei care ne tot agaţă de coadă tinicheaua extremismului, nu au putut să aducă măcar un singur exemplu de acţiune sau discurs extremist aparţinând Partidului România Mare. Mai schimbaţi placa, domnilor politicieni, nu vedeţi ca aţi început să plictisiţi lumea cu minciunile pe care le proferaţi la adresa PRM ?!

In treacăt fie spus, conform DEX, extremismul este: "atitudinea doctrinară a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc, prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor".

Nu ar fi greu de demonstrat că partidul nostru nu a comis, de-a lungul existenţei sale, nici un fel de acţiuni sau manifestări violente, şi nu a încercat impunerea unor doctrine extreme. Suntem şi vom rămâne un partid democrat, de centru stânga, creştin şi naţionalist.

Dar, dacă am analiza cât de cât activitatea şi declaraţiile unor adversari politici, care se împăunează cu fel de fel de merite "europeniste", care propovăduiesc şi acţionează prin mijloace extreme şi prin doctrine fasciste, iredentiste şi separatiste, dezlipirea de la trupul ţării a unor teritorii, ne ameninţă cu tot felul de acţiuni de sabotare a aderării noastre la UE, organizează împreună, în diverse organizaţii fasciste din ţării vecine, manifestaţii în care cer, nici mai mult nici mai puţin, decât modificarea graniţelor actuale ale ţării, am constata că extremismul se găseşte într-o a1tă curte decât a noastră.

Din păcate, forţe politice care se pretind a fi democrate, nu văd acest lucru şi aceasta din interese politice mărunte şi meschine.

Zilele trecute, conducătorul unei asemenea forţe politice, ameninţa Poporul Român că dacă va vota cu PRM nu vom intra în Europa, dar ei, "democraţii" iredentişti şi fascişti, vor intra şi ne vor lăsa pe noi în cea mai neagră mizerie.

Noi vă respectăm, domnilor politicieni, care proferaţi astfel de ameninţări la adresa Poporului Român, şi am fi îndreptăţiţi sa vă cerem acelaşi respect, dar nu o facem, deoarece ştim că nu sunteţi capabili a-l acorda.

Suntem o forţă politică demnă de luat în seamă, iar alegerile ce se apropie vor confirma acest lucru. Acesta este motivul pentru care ne atacaţi cu minciuni si fantezii bolnăvicioase.

Dar fiţi pe pace, după 28 noiembrie 2004, noi nu vă vom trage nici în ţepe în Piaţa Victoriei şi nici nu vă vom lăsa în Asia atunci când, împreună cu Poporul Român, vom intra în Uniunea Europeană.

Cât Dumnezeu ne va ajuta, vom lupta ca toţi românii să intre în Europa unită, indiferent că ne numim Ioan, Ianos sau Johan.

Aşa sa ne ajute Dumnezeu !

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Mai aşteptăm 10 minute.

Dau cuvântul noului sosit, domnului deputat Dan Brudaşcu. Este încadrat în timp. Până la şi douăzeci mai avem câteva minute.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnilor şi doamnelor prezente,

Intenţia mea de astăzi este de a mă referi succint la câteva dintre momentele deosebite ale legislaturii pe care o încheiem.

Este vorba, în primul rând, de preocuparea avută pentru a asigura activităţii parlamentare ţinuta şi responsabilitatea pe care o presupune această demnitate. Ca parlamentar de Cluj, am încercat în această perioadă să reprezint interesele tuturor locuitorilor judeţului Cluj, indiferent de apartenenţă politică, de etnie, de religie, întotdeauna fiind receptiv la problemele ridicate de cetăţeni, indiferent de complexitatea acestora, indiferent de problematica pe care aceasta o presupunea.

Singura bătălie pe care am dus-o în această perioadă a fost bătălia pentru domnia legii, principiu înscris în statutul Partidului România Mare, principiu care ar trebui să călăuzească, în general, activitatea tuturor parlamentarilor unei ţări care îşi doreşte instaurarea domniei legii.

Un alt element pe care l-am avut în vedere a fost acela de a reprezenta interesele comunităţii, mai ales cele care vizează dezvoltarea economico-socială, crearea de locuri de muncă, asigurarea unei judicioase repartizări a fondurilor de la bugetul de stat, eliminarea tendinţelor tot mai agresive şi permanente - de fapt - de a repartiza aceste fonduri, nu în raport de lege sau de necesităţile obiective ale comunităţii, ci - în primul rând - în raport de culoarea politică a celor care se aflau la conducerea comunităţilor respective.

Ca parlamentar al Partidului România Mare, am încercat de asemenea să promovez acele principii care vorbesc despre necesitatea identităţii naţionale, culturale, spirituale a populaţiei din aceasta zonă, fără ca prin aceasta să urmăresc să aduc atingere demnităţii şi valorii culturii minorităţilor etnice trăitoare în acest spaţiu de vieţuire românească.

Nu în ultimul rând, am încercat o colaborare cât se poate de fructuoasă cu cultele religioase, indiferent că era vorba de biserica naţională sau de cealaltă strană a bisericii naţionale, greco-catolică, sau de reprezentanţii cultelor neoprotestante. Am considerat că acesta este un principiu care se găseşte şi se regăseşte în practica curentă şi în documentele oficiale ale Partidului România Mare, înţelegând prin aceasta respectul unităţii prin diversitatea opţiunilor spirituale ale locuitorilor judeţului Cluj.

Nu în ultimul rând, în aceeaşi perioadă m-am preocupat de aspectele care ţin de procesul instructiv-educativ, de sprijinirea unităţilor de învăţământ, fie că este vorba de învăţământul general sau gimnazial, sau de cel universitar. Din acest punct de vedere, cred că pot să spun, acum la sfârşit de mandat, că am distribuit, cu ajutorul unor unităţi din afara ţării (societăţi, fundaţii, asociaţii ş.a.m.d.), ajutoare pentru unităţile şcolare, inclusiv cele de grad universitar, în valoare de peste 10 miliarde şi jumătate de lei, constând în cărţi de literatură beletristică şi de specialitate, aparatură birotică, calculatoare, frigidere, şi nu în ultimul rând mobilier şcolar, având în vedere că în multe încă din şcolile judeţului Cluj se învaţă în bănci făcute pe la sfârşitul anilor '40, începutul anilor '50.

O altă dimensiune a activităţii pe care am desfăşurat-o, este cea referitoare la activitatea de asistenţă medicală, urmărind şi sprijinind eforturile pentru a asigura ridicarea continuă a calităţii actului medical în judeţul Cluj.

Prin aceasta cred că am reuşit să câştig de partea Partidului România Mare categorii foarte multe de cetăţeni, indiferent de profesii, adeseori chiar indiferent de etnia acestora, făcând să se înţeleagă mesajul deosebit al acestui partid, adică acela că el este pentru nevoile oamenilor, slujeşte oamenii şi nu se slujeşte de ei.

Detalii ale activităţii, verificabile în orice clipă, voi depune la stenograme pentru cei care vor avea curiozitatea să urmărească felul în care mi-am îndeplinit mandatul încredinţat de către electoratul judeţului Cluj. Mulţumesc.

Memoriu de activitate - Dan Brudaşcu

Date generale:

• Data şi locul naşterii: 27.03.1951, Ciucea, jud. Cluj
• Studii: Facultatea de filologie a Universităţii Babeş-Bolyai, secţia engleză-română;
• Cursuri postuniversitare de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională;
• Cursuri postuniversitare de manegement şi marketing;
• Specializare în Marea Britanie şi Danemarca.
• Publicaţii: 2.500 articole, eseuri, recenzii, reportaje, note de lectură etc. apărute în publicaţii din România, SUA, Canada, Coreea de Sud, Jugoslavia, Australia; 56 de volume (traduceri, eseuri, istorie literară, cursuri universitare, dicţionare, antologii etc.)
• Activitate politică şi civică: purtător de cuvânt al PRM (2001-2002); membru în Comitetul Director al PRM (din 2001 şi până în prezent); vicepreşedinte al Filialei PRM Cluj
• Titluri, distincţii: cadru didactic asociat la Universitatea Avram Iancu, Cluj-Napoca; profesor onorific al Universităţii Districtului Columbia, SUA; membru onorific al Consiliului naţional coreean pentru relaţii internaţionale; Diploma şi Medalia de Aur a Academiei Braziliei; Diploma de Excelenţă a Universităţii Districtului Columbia, SUA
• Membru al (uniuni, asociaţii, societăţi etc.): membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membru al Societăţii "Lucian Blaga"; membru al Societăţii "Avram Iancu"; preşedinte al Asociaţiei SEDCENT, Cluj-Napoca
• Limbi străine cunoscute: engleza, franceza, rusa

Activitate parlamentară şi de partid:

a.) Activitatea parlamentară:

• secretar al Comisiei de politică externă; membru al Comisiei pentru integrare europeană; preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie România - Republica Islamică Iran; membru în Grupul parlamentar de prietenie România - India
• 13 ianuarie 2001 - prezent: 2550 persoane primite în audienţă
• 11 decembrie 2000 - prezent: 573 întrebări şi interpelări
• declaraţii politice: 91
• propuneri legislative: 65, din care legi votate: 4
• amendamente la numeroase proiecte şi propuneri legislative aflate în dezbaterea Camerei Deputaţilor (ex. Legea nr. 215/2001, Legea bugetului de stat pe anii 2001, 2002, 2003 şi 2004, Legea Poliţiei Române şi Statutul Poliţiştilor, Legea energiei electrice, Legea privind statutul personalului diplomatic şi consular, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea privind modificare Constituţiei, Legea privind circulaţia pe drumurile publice, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Legea privind exercitarea profesiunii de medic dentist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor dentişti din România, Legea privind regimul mormintelor, cimitirelor şi operelor comemorative de război şi înfiinţarea Societăţii naţionale pentru cinstirea eroilor, Legea nr. 586/2002, Codul Muncii, Codul Penal, Codul Fiscal, Legea privind instituţiile publice de spectacole şi concerte, Instituirea voluntariatului în armată, Legea Poliţiei comunitare etc.)
• intervenţii în plenul Camerei Deputaţilor: 228 de şedinţe
• intervenţii în Parlamentul European (Comisia Mixtă UE - România): 3
• ales (împreună cu un deputat canadian şi un senator din Indonezia) în comisia de redactare a documentelor finale ale Reuniunii interparlamentare pe probleme de servicii sociale, Seul, august-septembrie 2003
• invitat de Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Sud, prin intermediul Koreea Foundation, pentru o vizită de documentare de 10 zile (martie 2004), cu primiri şi convorbiri la Parlament, Guvern, instituţii politice şi culturale, prezentarea de prelegeri la Universităţile Ajou şi Hangkuk, interviuri în presa scrisă şi audio-vizuală, lansare de carte şi organizarea Zilei culturii şi literaturii române la Seul
• delegaţii oficiale pe linie parlamentară: Cehia, Belgia, Danemarca, Slovenia, Spania, S.U.A., Albania, Croaţia, Bulgaria, Coreea de Sud, Serbia şi Muntenegru
• participarea la întâlniri oficiale cu delegaţii parlamentare, guvernamentale şi cu ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti
• invitarea, la Cluj-Napoca, a unor ambasadori străini (Brazilia, Iran, Coreea de Sud, Armenia, Polonia, Japonia, Filipine, Danemarca, Croaţia etc.) în vederea spargerii blocajului Puterii şi a schimbării imaginii privind administraţia locală pe timpul mandatului d-lui Gheorghe Funar
• donaţii: bani pentru biserici şi persoane sărace: 169 milioane lei; materiale de construcţii, mobilier şi calculatoare pentru biserici şi case parohiale: 150 milioane lei; cărţi pentru biblioteci publice şi şcolare (Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga", Biblioteca Municipală Dej, Biblioteca Municipală Huedin, bibliotecile şcolilor generale din Răchiţele, Ciucea, Morlaca, Mănăstireni, Gilău, Palatca, Ţaga, precum şi ale unor colegii şi licee din Cluj-Napoca, Gherla, Gilău, Cuzdrioara etc.); cărţi de premii pentru şcolari şi preşcolari (anual au fost donate cărţi în acest scop pentru câte circa 600 de elevi, iar în anul 2004 pentru 940 de elevi din judeţul Cluj); mobilier şcolar (bănci, scaune, table, cuiere, nişe pentru laboratoare de chimie şi fizică); calculatoare; aparatură de laborator; frigidere; îmbrăcăminte; încălţăminte; jucării; medicamente şi alte materiale sanitare, inclusiv halate şi aparatură medicală; materiale de construcţii
• 85.000 dolari USA pentru proiectul Fundaţia Excelsior (destinat copiilor din orfelinate care au împlinit vârsta de 18 ani) obţinuţi din surse externe.
• dotarea cu mobilier (în anul 2003) a Palatului Copiilor din Huedin (80%)
• dotarea cu mobilier (în anul 2003) a Casei Municipale de Cultură Dej (60%)
• medicamente pentru Spitalul Huedin: 250 milioane lei
• medicamente pentru dispensarele Poieni şi Ciucea: 125 milioane lei
• vopsele şi alte materiale de construcţii pentru Şcoala Generală din Frata: 65 milioane lei
• reaparaţii la şcolile generale din Ciucea, Petreştii de Jos, Gârbău, Jichişu de Jos, Panticeu (efectuate îna anii 2002, 2003 şi 2004, de tineri din Olanda, la iniţiativa şi invitaţia mea, care au suportat toate cheltuielile de transport, masă şi cazare, precum şi cele pentru achiziţionarea materialelor necesare): 250 milioane lei
• sprijin acordat în anul 2004 Liceului din Aghireş pentru repararea unor săli de clasă: 60 milioane lei
• sprijin pentru obţinerea de fonduri de la bugetul de stat pentru Sala de Sport şi Şcoala Generală din Huedin: circa 2,5 miliarde lei
• sprijin în obţinerea de fonduri, de la bugetul local, judeţean şi de stat, pentru lucrările de reparaţii şi întreţinere la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca, precum şi la Casa Memorială "Octavian Goga" din Ciucea: circa 2,4 miliarde lei
• sprijin pentru obţinerea de la bugetul de stat a circa 700 milioane de lei pentru lucrări de investiţii şi reparaţii la Grădina Botanică din Cluj-Napoca
• suplimentarea fondurilor de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor alocate judeţului Cluj pentru substanţe fito-sanitare folosite în combaterea dăunătorilor pentru pomii fructiferi în anul 2003 şi 2004: circa 2,9 miliarde lei
• susţinerea colectivului Operei Române din Cluj-Napoca în vederea recuperării restanţelor salariale (inclusiv prin determinarea ministrului Răzvan Theodorescu să se deplaseze la Cluj-Napoca pentru a discuta cu greviştii)
• intervenţie în sprijinul unor acţiuni sindicale privind unităţi economice din municipiile Cluj-Napoca, Gherla, Huedin şi Dej
• iniţierea de acţiuni privind realizarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca (dezbateri publice cu participarea factorilor de decizie - Prefectură, Consiliul judeţean, Primărie, Poliţie, Agenţia Naţională a Drumurilor, Ministerul Transporturilor, arhitecţi, specialişti, mass media - interpelări şi întrebări adresate Guvernului, mediatizarea proiectului etc.)
• susţinerea, prin intervenţii la Ministerul Transportului, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, la bănci şi la diverse ambasade străine din Bucureşti, a proiectului de realizare de parkinguri sub şi supraterane în municipiul Cluj-Napoca
• intervenţii numeroase la ministerul de resort, Ministerul Finanţelor şi la primul ministru pentru alocarea fondurilor necesare finalizării lucrărilor de construcţie la blocurile pentru tineret din municipiul Cluj-Napoca
• înaintarea şi susţinerea de amendamente privind suplimentarea sumelor alocate, prin Legea bugetului de stat, judeţului Cluj pentru anii 2001, 2002, 2003 şi 2004
• declaraţii politice şi interpelări la Ministerul Administraţiei şi Internelor, P.N.A. şi la primul ministru privind ineficienţa, abuzurile şi ilegalităţile comise de unele cadre din conducerea Poliţiei judeţului Cluj
• solicitarea de fonduri de la bugetul de stat sau din fondul de rezervă al Guvernului pentru persoanele sinistrate în urma unor inundaţii sau furtuni, ca şi pentru eliminarea efectelor acestora
• solicitarea de fonduri de la bugetul Ministerului Mediului şi Apelor pentru urgentarea executării de lucrări specifice pe râul Someş şi pe alte cursuri de apă din judeţul Cluj cu risc sporit de inundaţii
• numeroase interpelări pentru alocarea din fondul de rezervă al Guvernului sau din bugetul Ministerului Mediului şi Apelor a sumelor necesare pentru securizarea depozitelor de deşeuri chimice toxice din zona Turzii, ca şi a celor rămase de la fostele CAP-uri,
• intervenţii la organele judeţene, precum şi la ministrul Agriculturii pentru urgentarea achitării subvenţiilor pentru producătorii de lapte şi carne, a celorlalte sume alocate ca subvenţii pentru agricultorii din judeţul Cluj
• intervenţii repetate la primul ministru, ministrul Economiei şi Comerţului pentru soluţionarea, potrivit legii, a situaţiei SC Clujana SA şi a altor unităţi economice clujene (CUG, Tipografia Ardealul, Unirea Huedin etc.)
• sprijin pentru soluţionarea, potrivit legii şi intereselor angajaţilor, a conflictelor dintre acţionarii de la SC Terapia SA şi evitarea oricăror abuzuri rezultate ca urmare a intervenţiei unor apropiaţi ai cercurilor Palatelor Cotroceni şi Victoria
• interpelări şi intervenţii ferme împotriva distrugerii de către actualii proprietari a SC Terapia SA - unitate etalon a producţiei de medicamente, devenită în prezent simplu depozit pentru ambalarea şi distribuirea medicamentelor din import, cu consecinţe grave în privinţa locurilor de muncă, a concedierilor repetate etc.
• semnalarea permanentă, prin comunicate, declaraţii politice, întrebări şi interpelări, a ilegalităţilor, abuzurilor şi furturilor comise de unii primari (Bonţida, Chinteni, Vad, Mica, Apahida, Frata, Palatca, Turda etc.), lucrători de poliţie, şefi de ocoale silvice, reprezentanţi ai Prefecturii sau Consiliului judeţean ş.a., inclusiv sesizarea PNA, a primului ministru, a procurorului general al României, a Curţii de Conturi
• intervenţii repetate la membrii Guvernului, P.N.A. şi Poliţie pentru a stopa tăierile sălbatice şi distrugerea fondului forestier în special din zona Apusenilor, respectiv pentru alocarea de fonduri în vederea plantării de puieţi
• solicitarea aplicării prevederilor Legii moţilor şi acordarea de facilităţi pentru deţinătorii carnetelor de moţ
• colaborare permanentă cu executivul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, consilierii judeţeni, consilierii locali ai PRM din cadrul Consiliilor locale ale comunelor din zona de munte, Huedin, Aghireş, precum şi din municipiile Dej, Gherla, Turda
• iniţiativă în semnalarea, prin numeroase întrebări, interpelări, declaraţii politice, comunicate de presă etc., a situaţiei de la Roşia Montană, solicitarea iniţierii de către Grupul parlamentar PRM a Moţiunii simple şi susţinerea tuturor celorlalte forme de protest ulterioare
• intervenţie la ministrul Sănătăţii, ministrul Finanţelor Publice şi primul ministru pentru obţinerea de fonduri pentru persoane aflate într-o stare gravă a sănătăţii lor. (ex. Dan Mihai Chirvai - cca 300 milioane lei anual)
• intervenţie pentru recuperarea fondurilor Fundaţiei Emanuil Gojdu de la Budapesta, restituirea fondurilor arhivistice aflate pe teritoriul Ungariei şi Austriei, precum şi pentru acordarea de drepturi băneşti persoanelor refugiate în timpul regimului horthyst de ocupaţie.
• intervenţie în sprijinul pensionarilor militari, al veteranilor de război, al persoanelor care deţin titlul ştiinţific de doctor, al persoanelor persecutate în timpul regimurilor de ocupaţie horthystă şi al celui de dictatură comunistă pentru obţinerea de compensaţii, majorări sau recalculări ale pensiilor lor
• intervenţie pe linie parlamentară în sprijinul persoanelor fizice şi juridice îndreptăţite a li se restitui terenuri, păduri sau imobile
• intervenţii pe linie parlamentară pentru eliminarea unor erori judiciare sau rejudecarea unor cauze privind drepturi materiale sau evitarea unor abuzuri
• sprijin acordat ziariştilor clujeni sancţionaţi în urma intervenţiei abuzive a prefectului judeţului Cluj
• intervenţii pe linie parlamentare pentru acordarea de ajutoare sociale şi rezolvarea unor cazuri sociale deosebite
• cărţi pentru elevii premianţi: 256 milioane lei, din care 136 milioane lei în 2004 (940 de elevi din judeţul Cluj au primit cărţi de premii); peste 75% din fonduri din surse personale
• asigurarea fondurilor necesare deplasării la specializare (în 2001 şi 2002) în Danemarca a 30 de angajaţi ai Primăriei municipiului Cluj-Napoca
• am obţinut fondurile necesare organizării în Danemarca a unei specializări pe probleme de administraţie pentru 31 de consilieri judeţeni şi locali, primari şi viceprimari, în majoritatea lor membri ai PRM, din judeţul Cluj, fiind singura iniţiativă, de acest fel, la nivelul judeţului Cluj din partea parlamentarilor

  Valoarea totală a donaţiilor: cca 10,5 miliarde lei (din surse externe - peste 95% -, locale şi din venituri proprii).

b.) Activitate de partid:

• purtător de cuvânt (2001-2002)
• membru al Comitetului Director (2001 - prezent)
• vicepreşedinte al Filialei Cluj (2001 - prezent)
• membru al Departamentului Organizatoric Central
• membru al Departamentului Central de Propagandă, Cultură, Imagine

• Organizaţii ale Filialei PRM Cluj:

  DATA	COMUNE	SATE	ORAŞE
  1 ian. 2001	51	10	5
  30 iun. 2001	52	12	6
  31 dec. 2001	52	12	6
  1 apr. 2002	52	12	6
  30 aug. 2002	55	13	6
  31 dec. 2002	55	13	6
  1 apr. 2003	56	14	6
  30 aug. 2003	56	14	6
  31 dec. 2003	60	15	6
  30 iun. 2004	63	17	6
  31 aug. 2004	63	20	6
  Prezent	63	20	6

• Organizaţii PRM înfiinţate, şi cu contribuţia mea personală, din 1 ianuarie 2001 până în prezent:
  • Aiton - comună
  • Aluniş - comună
  • Cetan - sat
  • Ciucea - comună
  • Chinteni - comună
  • Coruş - sat
  • Deuş - sat
  • Dăbâca - comună
  • Diviciorii Mari - sat
  • Diviciorii Mici - sat
  • Geaca - comună
  • Gârbău - comună
  • Huedin - oraş
  • Măhal - sat
  • Mărgău - comună
  • Mintiu Gherlii - comună
  • Negreni - comună
  • Răchiţele - sat
  • Sărata - sat
  • Sâncraiu - sat
  • Sânmărtin - comună
  • Suceag - sat
  • Târguşor - sat
  • Ţaga - comună
  • Valea Ierii - comună

• am asigurat înfiinţarea a 25 organizaţii PRM pe raza judeţului Cluj
• am realizat şi finanţat publicaţiile lunare ale Filialei Cluj Vulturul Brâncovenesc şi Tricolorul
• am coordonat folosirea timpilor de antenă la Studioul teritorial de Radio Cluj (pe durata campaniei electorale din iunie a.c. am gestionat repartizarea şi utilizarea timpilor de antenă la Studiourile teritoriale de radio şi TV din Cluj-Napoca pentru un număr de 12 judeţe din Transilvania)
• am redactat şi prezentat, atât ca purtător de cuvânt, cât şi ca parlamentar, zeci de materiale difuzate la postul naţional de radio, postul naţional de televiziune, precum şi la posturile locale privind poziţia PRM, iniţiative parlamentare, combaterea unor atacuri, drepturi la replică etc.
• am colaborat cu materiale scrise la revista România Mare şi ziarul Tricolorul
• am conceput şi redactat numeroase materiale de presă prezentate în cadrul conferinţelor de presă ale Filialei Cluj
• cu prilejul deplasărilor oficiale în străinătate, am prezentat doctrina şi programul PRM contribuind la îmbunătăţirea imaginii sale externe, inclusiv la stabilirea de contacte în interesul PRM cu lideri politici din Polonia şi Croaţia
• am efectuat deplasări săptămânale în teritoriu, în localităţi din tot judeţul, inclusiv în perioada vacanţelor parlamentare
• am organizat adunări cetăţeneşti pentru prezentarea doctrinei şi programului PRM, a activităţii parlamentare desfăşurate de deputaţii clujeni ai partidului
• am participat la întâlniri cu sindicatele, ONG-urile, Asociaţiile de pensionari (civili şi militari) reprezentând Filiala Cluj a PRM
• am participat, ca parlamentar al PRM, la sesiuni şi simpozioane ştiinţifice, concursuri şi festivaluri literare şi culturar-artistice (Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Huedin, Alba Iulia, Sebeş, Lancrăm, Sibiu, Zalău, Bistriţa-Năsăud etc.), precum şi la lansări de carte, vernisări de expoziţii ş.a.
• am contribuit la îmbunătăţirea activităţii politice şi organizatorice în multe organizaţii PRM: Băişoara, Beliş, Buza, Baciu, Călăţele, Căşeiu, Ciucea, Cătina, Huedin, Floreşti, Frata, Gilău, Gârbău, Jichişu de Jos, Măguri Răcătău, Mărgău, Mărişel, Nădăşel, Răscruci, Bonţida, Petreştii de Jos, Sâncraiu, Săcuieu, Sânmartin, Tureni, Unguraş, Valea Ierii, Vultureni.
• am participat la şedinţe de dare de seamă în localităţile din zona de responsabilitate, dar şi din alte zone ale judeţului Cluj: Aghireş, Baciu, Beliş, Călăţele, Cătina, Chinteni, Ciucea, Coruş, Dăbâca, Deuş, Gârbău, Gilău, Huedin, Iara, Măguri Răcătău, Mărişel, Negreni, Nădăşel, Poieni, Popeşti, Rădaia, Rogojel, Râşca, Săcuieu, Săvădisla, Sînpaul, Sânmartin, Târguşor, Măhal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Sânboieni, Someşu Rece, Sâncrai, Suceag, Ţaga, Valea Drăganului, Valea Ierii.
• am participat la adunările generale trimestriale şi anuale din Cluj-Napoca, Huedin, Dej, Gherla, (mai rar) Câmpia Turzii, Turda.
• am dotat cu mobilier şi calculatoare a organizaţiilor PRM municipale Cluj-Napoca, Gherla, Dej, a organizaţiei orăţeneşti Huedin şi a organizaţiei judeţene a OTRM
• am distribuit, prin organizaţiile de cartier, comunale, orăşeneşti şi municipale (Huedin, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Poieni, Valea Drăganului, Bologa, Hodiş, Morlaca, Ciucea, Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Râşca, Călăţele, Călata, Măguri Răcătău, Muntele Rece, Mărgău, Răchiţele, Mărişel, Mintiul Gherlei, Ţaga, Baciu, Popeşti, Rădaia, Suceag, Cătina, Căşeiu, Cuzdrioara, Vad, Bobâlna, Jichişu de Jos, Petreştii de Jos, Rogojel, Turda, Câmpia Turzii, Valea Ierii, Baciu, Sînpaul, Mihăieşti, Gădălin, Jucu, Iclod, Orman, Livada, Săcuieu, Căianu, Gilău, Sânmartin, Târguşor, Măhal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici etc.) pentru proprii membri de partid, dar şi pentru persoane sărace şi nevoiaşe, a unor pachete cu îmbrăcăminte şi încălţăminte
• am contribuit, în produse şi bani, la organizarea, anual, a serbării Pomului de iarnă în municipiile şi oraşele din judeţ
• am susţinut financiar şi material OTRM şi OFRM Cluj şi Cluj-Napoca

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Pribeanu.

Va urma ultimul vorbitor, domnul deputat Radu Ciuceanu.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se numeşte: "S.O.S. Turismul".

Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă, că poate oferi multe posibilităţi pentru practicarea turismului, ci este necesar să dezvoltăm durabil acest sector, dezvoltarea durabilă fiind acea dezvoltare care corespunde nevoilor prezente, fără a leza capacitatea generaţiilor viitoare. Aşadar, strategia dezvoltării durabile trebuie să fie gândită, precum şi modalitatea de a optimiza raportul resurse-nevoi în acest sector.

Conceptul de dezvoltare durabilă porneşte de la ideea că natura este singurul izvor de resurse de viaţă şi de aceea trebuie protejat atât pentru prezent, cât şi pentru viitor. Niciodată până acum o civilizaţie nu şi-a distrus atât de mult mediul de viaţă, nu au fost ameninţate ca acum cu distrugerea de oceane întregi, specii de plante şi rase de animale, iar stratul de ozon nu a fost aşa de puternic afectat ca în prezent şi niciodată poluarea nu a fost atât de ameninţătoare.

De tot acest dezastru ecologic în care ne aflăm trebuie să se facă vinovaţi aceia care, din cauza lăcomiei, neştiinţei, neatenţiei, neglijenţei, indiferenţei, nu au selectat, nu au aplicat corect descoperirile din ştiinţă şi tehnică, nu au acţionat astfel încât să ducă la dezvoltarea şi protejarea naturii, şi nu la degradarea ei.

Protecţia mediului este una dintre marile provocări ale Europei, dată fiind amploarea prejudiciilor aduse în mileniul actual de către poluare, cu toate că varietatea reliefului, a climei şi diversitatea hidrografică a României permit realizarea unui turism de înaltă ţinută, cu adevărat a industriei gulerelor albe.

Realitatea confirmă că în perioada post-decembristă, datorită proastelor guvernări şi intereselor meschine individuale sau de grup s-a distrus turismul românesc, aducându-l la parametri economici falimentari, pentru a fi privatizat pe mai nimic, în folosul unei clientele lacome şi neavenite.

Transformarea Ministerului Turismului în Agenţie pentru Turism şi alipirea ulterioară a acestui sector la Ministerul Transportului, plimbarea gestiunii acestui domeniu strategic pentru dezvoltarea economică a României, de la un portofoliu la altul, face posibilă ascunderea adevăratelor valori şi imposibil controlul asupra fondurilor cuprinse în capitolul "transferuri" din bugetele aferente fiecărui minister.

Observăm că în cadrul aceleiaşi guvernări sunt repetate mai multe reorganizări de ministere pentru a face imposibilă stabilirea exactă a costurilor necesare funcţionării acestora.

Dar, nu disperaţi, dragi români, programul economic al P.R.M., în cuprinsul său, are în vedere la capitolul IMM-uri, subcapitolul "Turismul - principal factor de dezvoltare economică", prin care se vor pune în valoare toate valenţele turistice în complementaritatea lor. Numai aşa putem confirma afirmaţia făcută de Papa Ioan al II-lea, că "România este grădina Maicii Domnului". Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu, ultimul vorbitor.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Domnilor colegi,

Încerc în câteva cuvinte să-mi exprim un punct de vedere, care, de altfel, va fi detaliat în declaraţia pe care o voi înmâna secretariatului. Este vorba de acea dulce uitare, poporul român îmbogăţindu-şi mereu istoria, prin lăsarea la vatră a unor datorii pe care le are faţă de cei care au luptat pentru propăşirea sa, pentru salvarea lui.

Acum trei ani de zile, după nenumărate discuţii, s-a hotărât să ia fiinţă un ordin comemorativ al rezistenţei. Prin el se manifesta o recunoştinţă a patriei noastre faţă de cei care zeci de ani au luptat împotriva comunismului.

Au trecut aproape 4 ani de zile de atunci şi nu s-a făcut nimic. La repetatele noastre insistenţe, pe care le consideram motivate atât dintr-un punct de vedere personal, cât şi cel al comisiei noastre, împotriva abuzurilor, ni s-a răspuns că nu se găsesc bani.

Este foarte ciudat. Iată că acum ne-am găsit să scoatem zeci de milioane de euro să plătim despăgubiri celor care trebuiau să fie ultimii despăgubiţi. Pentru zecile de mii care urmau să capete o distincţie, în fond, aceşti bani n-au apărut.

Personal, îmi pare rău de acest fapt, şi voi prezenta, voi depune la secretariat protestul meu, nu numai al meu, dar şi al camarazilor mei de luptă. Vă mulţumesc.

Declaraţie politică intitulată "Două castele pentru... un bilet de intrare!!"

Hotărât lucru, şi parcă izvorât dintr-un blestem pe care poporul român îl adastă cu grijă, mai ales după cele două războaie mondiale şi revoluţia din decembrie 1989, umbrele celor ce s-au jertfit pentru ţară şi credinţa în Dumnezeu, devin din ce în ce mai scurte pierzându-se degrabă în albul indiferenţei şi ignorării timpului pe care-l trăim.

Ne despart numai câteva zile de când un H.G. a oferit fostului rege Mihai - detronat neconstituţional de către Armata Roşie şi regimul comunist, pe care, din păcate, miopia sa şi a partidelor politice i-a adus în ţară - o despăgubire substanţială de zeci de milioane de euro pentru proprietăţile sale de la Sinaia. Ceea ce ni s-a părut surprinzător, pe fundalul unei transparenţe pe care vrem să o îmbrăţişăm atunci când vom trece poarta Uniunii Europene. Să fim bineînţeleşi, nimănui nu îi trece prin minte să facă vreun proces, în general, monarhiei române, şi în special regelui Mihai, care a trăit momente de covârşitoare importanţă pentru România, la o vârstă care-i proiecta gândurile şi deciziile sub autoritatea celor mai iluştri reprezentanţi ai clasei politice româneşti.

Evident că hotărârea luată de Guvernul României are o pronunţată şi nedisimulată tentă politică. Indiferent de aportul pozitiv marcat, al domnului Radu Duda, de altfel, de însăşi Premierul ţării, al activităţii sale, problema restituirii celor două palate, atât de mult legate de istoria regilor, dar şi a poporului român, trebuia să aibă în mod necesar o audienţă publică. Cu atât mai mult cu cât la rotunjirea sumelor au contribuit şi danii facute de binevoitori din ţară, fără a mai vorbi de generozitatea poporului român exemplificată prin cele două legi de înzestrare a Coroanei regale, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

În consecinţă, am considerat că o evaluare a celor două castele nu poate fi ruptă de o evaluare generală a întregului patrimoniu pierdut atât de fostul rege Mihai, cât şi de patrimoniul naţional al Coroanei. Aici, evident, trebuie ţinut cont de marile prejudicii artistice şi financiare aduse Ţării, în condiţiile dramatice ale abdicării regelui Carol al II-lea, când în cele nouă vagoane, care l-au însoţit, au fost pierdute faimoasele colecţii de artă flamandă şi italiană, franceză şi engleză care, numai în parte aparţinuseră defunctului rege Carol I.

În ceea ce priveşte scurgerile de bunuri valorice: obiecte de artă, bijuterii, acţiuni nu se poate face o estimare corectă asupra lor.

Ceea ce se poate susţine şi afirma deschis este că - evident cu acceptul discret al ocupanţilor sovietici - o seamă de bunuri aparţinând inventarului regal au fost fie înlocuite prin cópii, urmând să însoţească într-un transport asigurat alte bunuri printre care picturi de valoare spre o destinaţie ştiută. Pe urmă, de ce să nu se adauge suma de 500.000 de franci elveţieni pe care Alexandru Bârlădeanu i-a predat, la plecare, Casei Regale, dintr-o sumă care ar fi urmat să fie completată, dar numai prin tăcerea desăvârşită a fostului rege Mihai, ceea ce de altfel nu s-a petrecut. spre cinstea tânărului monarh.

Şi o ultimă observaţie care este legată de "starea naţiunii". Am fi considerat că ultimii, chiar efectiv ultimul care urma să-şi ia proprietăţile, înapoi - unele i-au fost deja restituite de mai bine de un an de zile - trebuia să fie în mod onorabil, cel care a părăsit ţara, lăsând în urma sa să se consume tragedia unui popor care a înnobilat pământul ţării cu sute de mii de victime sau care, tot cu sutele de mii, aproape de un milion, au suferit în urma terorii bolşevice. De aceea ni se pare anormal, dacă nu straniu şi poate vina nu este în exclusivitate a fostului rege ci a familiei sau consilierilor săi ca, pe fundalul luptei de rezistenţă, care a fost o realitate, aici, în România, omul ca a fost de două ori rege să se coboare, acceptând o negociere petrecută pe sub mână aducătoare de mari beneficii, înainte chiar ca anumite probleme legate de înstrăinarea unor bunuri aparţinând poporului român să nu fie complet elucidate.

Şi acestea toate pentru a fi şi a rămâne un exemplu de rectitudine morală şi regală.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Puţini dintre noi cunosc situaţia reală a presei independente din Basarabia. Recent, aceasta a mai primit o lovitură. Iată despre ce este vorba.

In urmă cu aproximativ două săptămâni, deputaţii comunişti de la Chişinău au votat un proiect de lege conform căruia publicaţiile periodice vor fi obligate să se reînregistreze la Ministerul Justiţiei. Era oare nevoie de această lege?

Iniţiativa comuniştilor a fost imediat catalogată drept tentativă de lichidare a presei independente. Nu pun la îndoială faptul că, în viitorul apropiat, ziarele care luptă cu dictatura roşie se vor confrunta cu presiuni dure şi interdicţii de tot felul, venite din partea Puterii. Iată câteva argumente.

Partea formală a iniţiativei legislative vizează situaţia în care un segment, cel mai mare, al presei este înregistrat la Camera Înregistrării de Stat, iar celălalt, la Ministerul Justiţiei. Comuniştii spun că această stare de lucruri nu este bună şi că, într-un interval de trei luni, ziarele trebuie să se reînregistreze într-un Registru Unic Naţional creat de Ministerul Justiţiei.

Ce scop se urmăreşte? De ce, timp de ani de zile, acest sistem a mers, fără să trezească nemulţumiri sau reproşuri, fără să-i treacă cuiva prin cap să-l schimbe, fără să fi răsunat vreo voce cum că nu ar fi acceptabil pentru toată lumea? Răspunsul e destul de simplu. Se apropie alegerile parlamentare, decisive pentru soarta comuniştilor, şi din acest motiv ziarelor independente trebuie să li se pună căluşul la gură.

Motivarea comuniştilor este de-a dreptul dezarmantă: ei spun că înregistrarea la Ministerul Justiţiei "va contribui la creşterea răspunderii publicaţiilor pentru încălcarea legislaţiei în vigoare" în timp ce Camera Înregistrării de Stat nu dispune de competenţa de a avertiza, în scris, fondatorul organului media în cazul depistării unor încălcări ale prevederilor legale.

Mă întreb ce fel de "încălcări ale legislaţiei în vigoare" pot comite ziarele şi să rămână nesancţionate? Să incite la ură rasială şi interetnică? Să lanseze apeluri la violenţă? Dar există Constituţia! Să lezeze demnitatea şi onoarea cuiva? Să răspândească informaţii false? Dar există Legea Presei şi Codul Civil care stipulează amenzi grele pentru asemenea încălcări!

Ce altceva? Să se eschiveze de la plata impozitelor? Să încalce legislaţia fiscală? Există o armată întreagă de inspectori fiscali şi colaboratori de la crima organizată şi poliţia economică.

Ce se poate încălca mai mult decât atât? De ce mai e nevoie de un nou jandarm care să "avertizeze în scris" fondatorul media? Cu ce drept MJ va "avertiza" în legătură cu noi "încălcări" odată ce relaţia mass-media cu statul şi cetăţenii este cuprinsă în legislaţia în vigoare? De ce să obligi zeci şi sute de ziare să umble prin instanţe, din moment ce există un cadru comod de înregistrare a presei, care funcţionează mai mult de un deceniu fără să nemulţumească pe cineva?

Nemulţumiţi sunt doar comuniştii. În cazul în care Ministerul Justiţiei de la Chişinău va avea dreptul să "avertizeze", pot apărea multe surprize neplăcute. Având pâinea şi cuţitul în mâini, adică dreptul de a înregistra şi, concomitent, de a-i pedepsi pe cei înregistraţi, MJ va avea grijă să creeze mari bătăi de cap ziarelor care iau în serios noţiunea de libertate a cuvântului şi spun lucrurilor pe nume.

Apariţia Jandarmeriei presei în preajma alegerilor parlamentare din anul 2005, denotă cât se poate de clar intenţia guvernării de a-i suprima brutal pe toţi opozanţii, asigurându-şi încă patru ani de huzur pentru ei, dar încă patru ani de adevărat coşmar pentru toată populaţia Basarabiei.

Doamna Mihaela Ionescu:

Ne despart doar câteva zile de începerea campaniei electorale şi atmosfera devine aproape pestilenţială. Unii candidaţii la preşedinţia ţării nu se comportă ca nişte adversari politici care se confruntă pe teme de guvernare, pe teme de management versus amatorie, pe demonstraţii despre cine a condus destinele ţării sau ale comunităţii mai bine şi cine a dus-o în pragul disperării, în sărăcia din care, aceiaşi, se oferă acum să o scoată. Ei se comportă deplorabil, iar exemplul lor nu face decât să se amplifice exponenţial la nivelul membrilor de partid care înţeleg campania electorală ca pe un meci de box în care loviturile sub centură sunt permise şi, chiar, recomandate. Dacă adversarul cade, el trebuie călcat în picioare sau chiar omorât după care se varsă lacrimi de crocodil pe mormântul său.

Partidul România Mare priveşte cu îngrijorare climatul în care se vor desfăşura alegerile parlamentare şi prezidenţiale, atrăgând atenţia autorităţilor asupra posibilităţii ca apropiata campanie să degenereze în acte de violenţă care sunt atât de departe de idealurile europene ale democraţiei, dar atât de aproape de regretatele amintiri ale imaginilor minerilor cu ranga în mână şi a Pieţei Universităţii cu toată ura ei revanşardă şi cu tot cinismul manifestaţiilor de acolo. Că este aşa ne-o dovedesc chiar câteva posturi de televiziune care relatează despre fapte de violenţă în diverse regiuni. În cazul lui Leon Duma din satul Chiochig, jud. Bistriţa Năsăud, presa scrisă şi unele posturi tv, printre care şi Realitatea Tv, au relatat faptul că el şi familia sa, dar şi vecinii săi din dreapta şi stânga casei sale, sunt supuşi unor acţiuni violente din partea unui piroman care, în nopţile de 1 septembrie, ora 23,30, 4 septembrie, ora 1,30, 29 septembrie, ora 2,45 şi, de curând, pe 2 octombrie, la ora 4,30, dar şi la 8,30 dimineaţa, pun foc la fânarele, hambarele, grajdurile de animale ori la căpiţele de fân, terorizându-l pe el şi familia sa dar, cum am mai spus, şi pe vecinii lui. Lipsa de reacţie a poliţiei locale, încetineala cu care pompierii ajung la sinistru, după cca. 2 ore, fac ca dl. Duma să nu se simtă în siguranţă în satul său, în casa sa. Mai mult, el şi-a făcut o echipă de pază proprie şi stă cu butoaiele pregătite, încercând să fie ba poliţist, ba pompier. Ceea ce mass media a omis să spună este faptul că dl. Duma Leon este preşedintele organizaţiei PRM din Chiochig, jud. Bistruţa Năsăud, şi că acţiunile piromanului nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un şir de acţiuni violente de intimidare a adversarului politic, aşa cum au fost numeroase şi în cazul recentelor alegeri locale în mediul rural. Exemplul care ne vine primul în minte este cel din satul Moviliţa, jud. Constanţa, unde oamenii erau ameninţaţi dacă participau la activităţi ale PRM. Un preşedinte de organizaţie sătească, cum este dl. Duma, organizaţie care numără 200 de membri, este terorizat de violenţa cu care este atacată gospodăria sa de către persoane "necunoscute" şi nedescoperite de către organele de ordine din sat, timp de două luni, care preced alegerilor.

Partidul România Mare, care a fost acuzat de atâtea ori, pe nedrept, că ar pune în pericol democraţia, prin dorinţa lui de a instaura ordinea şi dreptatea, în spiritul legii, în ţara noastră, trage un serios semnal de alarmă faţă de recrudescenţa actelor de violenţă în perioada campaniei electorale şi faţă de nivelul suburban al discursurilor politice. Acestea au debutat cu expresii de intimidare de tipul: "îl voi bate şi-l voi lipi de peretele studioului dacă nu va fi decent" - afirmaţie căreia i se răspunde tot cu ameninţări de bătaie şi de înjurături, proferate în faţa unei adunări de partid care aplaudă entuziasmată, la scenă deschisă, candidatul care face asemenea declaraţii. De la declaraţii incendiare până la acţiuni incendiare ale unor adversari politici care pun foc la gospodăria unui preşedinte de organizaţie a celui mai mare partid al opoziţiei, nu este decât un pas. Cerem de aceea organelor abilitate ale statului să vegheze asupra bunei desfăşurări a procesului electoral, asigurându-se un climat de siguranţă, care să permită electoratului să-şi exprime în mod liber şi neîngrădit dreptul la vot.

Domnul Mircea Ciopraga:

Alianţa Dreptate şi Adevăr va modifica Tratatului de bază cu Ucraina, deoarece relaţiile dintre cele două state au ajuns în impas, din pricina divergenţelor la frontieră. Deşi tratatul de bază cu Ucraina a fost semnat în anul 1997, s-a dovedit că mecanismele prevăzute în tratat, şi chiar şi prevederile tratatului nu au fost funcţionale în două cazuri extrem de importante, care au creat foarte multă emoţie şi tensiune. În primul rând, problema minorităţii româneşti din Ucraina, de aici rezultând problemele sistemului de învăţământ şi, nu în ultimul rând, la problema canalul Bâstroe şi, în general, de împărţire sau divizare a spaţiilor maritime. România ar trebui să revadă şi prevederile de fond şi mecanismele de funcţionare a tratatului, în special sistemul de consultări bilaterale.

Traian Băsescu, candidatul nostru la preşedinşie, a declarat că scandalul Bâstroe e unul fals, iar ministrul de externe al României, Mircea Geoană, a confundat canalul Bâstroe cu braţul Chilia, "care e apă comună". Respectiv, "Canalul Bâstroe a fost construit acum 30 de ani şi are o lungime de 2,5 kilometri. Efortul ucrainenilor a fost în sensul de a face navigabil pentru nave maritime braţul Chilia, adică nu numai pentru nave de mic tonaj. Costurile de menţinere a navigaţiei pe braţul Chilia nu se justifică decât dacă există interese strategice. Or, interesul strategic există şi trebuie discutat". În prezent, singura ţară care poate permite accesul navelor militare pe Dunăre este România, pe canalul Sulina. Cu Ucraina trebuie negociată partea strategică, capacitatea de introducere a navelor militare pe Dunăre prin braţul Chilia şi nu accesul comercial pe Chilia către porturile ucrainene. În concluzie, noi avem un avantaj major pe Chilia, deci trebuie să negociem.

O altă problemă de interes pentru Alianţa PNL-PD o constituie utilizarea anumitor zone maritime din regiunea de sud a Insulei Şerpilor. Până acum, nu există o reacţie a părţii ucrainene, deşi România a cerut din nou oprirea neîntârziată a lucrărilor pe Braţul Chilia, în aşteptarea evaluării Comisiei independente de anchetă conduse de UE, care să analizeze impactul acestor lucrări. Este vorba de anumite legături pe care Ucraina, ca şi România, le-a avut cu firme occidentale din domeniul petrolului şi al gazelor. România a negociat un contract cu o mare firmă franceză pentru a face prospecţiuni şi pentru a testa care este potenţialul real al resurselor naturale din platoul continental, din zona economică din Marea Neagră, şi bineînţeles contracte formale vor putea fi făcute nu numai de Ucraina, dar şi de România, dar după ce Curtea de la Haga va arbitra şi va decide care este împărţirea teritorială a platoului continental între cele două ţări.

Poate că apropiatele alegeri prezidenţiale din Ucraina vor evidenţia orientarea acestei ţări, în sfârşit, spre Europa.

Chiar şi Alexei Iablokov, vicepreşedintele Uniunii Mondiale pentru Protecţia Mediului şi, totodată, cel mai cunoscut lider al mişcării ecologiste din Rusia a declarat despre Canalul Bâstroe că este o greşeală şi că Ucraina nu va avea nimic de câştigat din acest proiect pentru că este îndreptat împotriva dezvoltării Europei. Este greu de înţeles de ce insistă Ucraina asupra acestui proiect. Ucraina vrea să facă parte din Europa, dintr-o Europă civilizată, însă se comportă exact pe dos, ca o parte necivilizată a Europei.

Încă din anul 2000, Ucraina a organizat campanii publice pentru susţinerea lucrărilor de construcţie a Canalului Bâstroe, iar România s-a făcut că nu există nici o problemă, lăsând lucrurile să ajungă în situaţia actuală.

Din acest motiv, acţiunile de reconstrucţie ecologică a Deltei Dunării, pentru înlăturarea efectelor generate de lucrările efectuate de Ucraina pe canal, vor costa România aproximativ 2 milioane euro anual între 2005 şi 2008.

Ne bazăm pe faptul că raportul Comisiei Europene va reprezenta şi pentru noi, şi pentru ucraineni un element de evaluare independentă a impactului acestui canal şi, pe baza lui, vom putea să revenim, cât de curând la o situaţie normală, adică Ucraina să înceteze să sfideze dreptul internaţional.

România practic a devenit frontiera răsăriteană a Occidentului, aşa că obligaţiile noastre şi ale partenerilor europeni şi euroatlantici faţă această frontieră sunt extrem de importante. Aceste incidente cu Ucraina conduc, pentru noi, la responsabilităţi în domeniul protecţiei zonei de frontieră de tip Schengen.

Nu în ultimul rând aş vrea să amintesc faptul că deputaţii din Comisia pentru administraţie publică au votat în unanimitate pentru constituirea unei comisii de anchetă privind impactul construirii canalului Bâstroe asupra Deltei Dunării. Aceştia ar fi trebuit să meargă în Deltă pentru a aduna şi de pe teren datele necesare unei concluzii pe care urmau să o formuleze public, dar conducerea a calificat ca inoportună această cercetare în perioada campaniei electorale. Probabil că o anchetă amănunţită ar fi scos la iveală faptul că oficialii de la Bucureşti erau la curent cu construirea de către ucraineni a canalului Bâstroe şi că nu au protestat în nici un fel în perioada incipientă a proiectului.

Abia după ce canalul a fost aproape gata, liderii români au început să se îngrijoreze, aducând în discuţie, concomitent, şi problema stabilirii platoului continental din jurul Insulei Şerpilor.

Domnul Puiu Haşotti:

Guvernul Adrian Năstase a adoptat de curând o serie de hotărâri privind alocarea fondurilor locale, ocolind Legea finanţelor publice locale ce prevede deja procedura de constituire a bugetelor locale. Potrivit legii, fondurile sunt alocate pe judeţe, iar Consiliile Judeţene repartizează aceste fonduri pe localităţi, respectându-se astfel spiritul Constituţiei, al Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi principiile autonomiei locale şi subsidiarităţii.

Prin Hotărârile de Guvern nr. 1397/2004 si nr. 1537/2004 s-au repartizat sume din Fondul de rezervă bugetară direct pe localităţi.

Prin H.G. nr. 1.397/02.09.2004 au fost alocate 200 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorităţilor administraţiei publice locale. Aceste sume prinse în hotărâre aparţin:

Prin H.G. nr. 1.537/23.09.2004 au fost alocate 290 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Suma de 290 de miliarde de lei a fost împărţită unor localităţi şi consilii locale din 18 judeţe, conduse de primari şi consilieri locali ai PSD. Localităţilor conduse de reprezentanţi PSD le-au fost alocate 165 de miliarde de lei iar dacă adăugăm şi sumele alocate aliaţilor din PUR si UDMR, suma repartizata localitatilor cu primari din cele trei partide depaseste 202 miliarde de lei. Comparativ, comunele care au primari din PNL şi PD au primit de opt ori mai puţin, adică aproximativ 26 de miliarde de lei.

Procentual situaţia este următoarea:

Conform unor surse recente, alte 1.000 de miliarde lei urmează să fie alocate autorităţilor locale, în proporţie şi mai mare, primarilor PSD şi acoliţilor săi.

Discriminarea politică este evidentă în cazul judeţelor Constanţa şi Neamţ, unde nu au beneficiat de bani decât localităţile cu primari PSD.

Toate autorităţile locale din judeţul Constanţa cuprinse în aceste hotarâri (17 la numar) aparţin PSD, deşi, spre exemplu, primarul oraşului Hârşova a solicitat sume necesare rezolvării unor probleme grave ale comunităţii, ,,înmormântate" însă de preşedintele consiliului judeţean şi de prefectul judeţului Constanţa (situaţia disperată în care ne aflăm fiind descrisă în comunicatul de presă anexat).

Acest mecanism este folosit de partidul de guvernământ şi pentru presiuni în vederea racolării primarilor din opoziţie. Aceste exemple ne arată adevărata faţă a PSD, profund nedemocratică, ne arată un partid incapabil să respecte regulile democratice şi legile României, un partid care doreşte să-şi conserve puterea şi baronii în detrimentul cetăţenilor, al intereselor acestora şi comunităţilor locale.

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea de astăzi se referă la " Unele reflecţii cu privire la libertatea de exprimare"

După recenta dezbatere şi respingere în Camera Deputaţilor a moţiunii privind libertatea de exprimare, unele reflecţii rămân de actualitate.

Se cuvine a fi amintit că apariţia Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a avut rezultate benefice în acest domeniu. Ea a fost rezultatul unui compromis între Putere şi Opoziţie.

Practic, cel puţin pentru Camera Deputaţilor, conţinutul tuturor activităţilor sale sunt puse la dispoziţia presei şi a opiniei publice, atât prin site-ul pe Internet, cât şi prin conferinţele de presă care se ţin, de regulă, bisăptămânal.

Ca urmare, toate informaţiile privind componenţa Camerei Deputaţilor, C.V.-ul fiecărui deputat, declaraţiile lor de avere şi de interese, luările de cuvânt în cadrul Plenului C.D., intervenţiile politice, interpelările, iniţiativele legislative şi amendamentele depuse la diversele proiecte legislative sunt la dispoziţia opiniei publice pentru informare.

În cursul anului 2003, din partea societăţii civile s-au înregistrat 599 cereri formulate în temeiul Legii nr.544/2001, cuprinzând un număr total de 890 solicitări de informaţii de interes public cu privire la : activitatea legislativă; controlul parlamentar; informaţii generale despre Camera Deputaţilor şi despre structurile care o compun, despre deputaţi şi activităţile acestora, precum şi despre activitatea Secretariatului general al Camerei Deputaţilor; informaţii referitoare la programul de lucru şi ordinea de zi, respectiv modalitatea de acces la informaţii etc.

Peste 90% din solicitările formulate au fost rezolvate favorabil.

În perioada sesiunilor parlamentare se editează săptămânal Agenda electronică a deputatului care cuprinde : programul de lucru şi ordinea de zi; iniţiativele legislative înregistrate săptămânal la Camera Deputaţilor, precum şi iniţiativele legislative adoptate în săptămâna precedentă apariţiei buletinului.

Se poate afirma că aplicarea prevederilor Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public reprezintă un pas important cu privire la respectarea principiului libertăţii de exprimare.

Există păreri ale Opoziţiei politice potrivit cărora în România se exercită o politică sistematică a Guvernului P.S.D. de monopolizare a discursului public şi de limitare a libertăţii de expresie. Reprezentanţii acesteia continuă să facă trimitere chiar şi la Raportul de ţară, recent dat publicităţii de Comisia Europeană.

Este necesar în această privinţă să se facă disticţie intre formulările folosite pentru acest subiect.

Opoziţia declară cu tărie că în Raportul de ţară al Comisiei se afirmă că " libertatea de exprimare se află în România sub semnul întrebării" sau că "acumularea datoriilor marilor trusturi de presă, inclusiv a celor mai importante televiziuni private... influenţează independenţa editorială şi duce la auto-cenzură".

Spre deosebire de această formulare, în Raportul de ţară se subliniază progresele realizate de România prin amendarea Codului Penal cu privire la încriminarea "insultei", precum şi prin adoptarea Statutului jurnaliştilor şi a Codului deontologic al jurnalistului de Convenţia Organizaţiilor de Media din România, în iulie 2004. În ciuda acestor progrese, Raportul subliniază că "anumite probleme structurale pot influenţa realizarea practică a libertăţii de exprimare".

Evident, între aceste două formulări există o mare deosebire de nuanţă, ca şi între "a fi" sau a "a putea fi", aceasta din urmă rămânând o ipoteză care se poate judeca în funcţie de evoluţia realităţilor din societatea noastră.

Chiar şi în declaraţia Delegaţiei Comisiei Europene în România se arată că "În ceea ce priveşte libertatea de expresie, situaţia juridică a jurnalistului s-a îmbunătăţit, însă situaţia economică a multor organizaţii de presă rămâne precară, fiind nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta independenţa media".

Faptul că arieratele trusturilor de presă, în acest an, s-au redus foarte mult şi au tendinţa de a fi complet înlăturate, reprezintă un fapt pozitiv, care vine în întâmpinarea eforturilor menţionate în Declaraţia Delegaţiei Comisiei Europene în România.

Este de notorietate publică faptul că în România presa este apreciată pozitiv. În toate sondajele de opinie cu privire la încrederea acordată de populaţie, presa se situează constant pe locurile 3 sau 4 după Biserică şi Armată.

Presa, prin spiritul critic care o caracterizează, poate influenţa în bine mersul societăţii. Sunt cunoscute cazurile în care semnalele furnizate de presă, pe baza unor elemente verificabile, au condus în anii care au trecut la demisia unor miniştri sau parlamentari, precum şi la amendarea unor proiecte de acte normative.

Totodată, sunt şi cazuri în care populaţia a putut fi păcălită şi manipulată în mod grav de unii reprezentanţi ai presei, care au lansat informaţii neverificate, abuzând astfel de buna credinţă a publicului.

Avem credinţa că odată cu evoluţia societăţii noastre, vom asista şi la aplicarea din ce în ce mai mult a principiilor deontologiei în domeniul presei.

Pentru realizarea unui astfel de deziderat sunt necesare cel puţin două condiţii şi anume : eliminarea unor fenomene de malpraxis din presă şi diminuarea stării de indiferenţă a multor persoane publice faţă de semnalele critice şi fenomenele negative pe care le furnizează presa.

Profesia de ziarist merită să fie respectată atât datorită deontologiei profesionale pe care trebuie să o respecte, cât şi pentru riscul pe care îl comportă exerciţiul acestei profesii. Între 1999 şi octombrie 2004 au fost 76 cazuri de agresiuni la adresa jurnaliştilor, din care 72 au fost rezolvate de autorităţile competente iar 4 au rămas în continuare nerezolvate. Aceste date evidenţiază că autorităţile au adoptat o atitudine responsabilă faţă de anchetarea cazurilor de agresiune faţă de jurnalişti. Evident, menţinerea unei ferme consecvenţe în această problemă este necesară.

Merită să amintim că, practic, nu există ţară în lume în care jurnalişti care au cercetat adânc unele probleme tenebroase, să nu fi fost supuşi unor presiuni, agresiuni sau chiar şi-au pierdut viaţa. Iată de ce această profesie impune respect.

Viaţa politică din ţara noastră parcurge, în prezent, un moment deosebit legat de alegerile parlamentare şi prezidenţiale. El se conjugă cu un alt moment special legat de finalizarea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană.

Această perioadă este caracterizată de o puternică intensificare a luptei politice. Fiecare partid caută cele mai variate mijloace pentru a obţine un scor cât mai bun în alegerile parlamentare şi prezidenţiale.

După câte este cunoscut, procesul de negociere a capitolelor de aderare la Uniunea Europeană a fost şi este dur. În acest proces, argumentele negociatorilor noştri se întemeiază nu numai pe realizările economice şi sociale ale ţării noastre sau pe angajamentele potenţiale care au fost luate, chiar dacă ele nu sunt puse încă în aplicare, ci şi pe criteriile politice pe care partenerii noştri de negocieri nu vor ezita nici un moment să le invoce.

Iată de ce acest moment special se cuvine să fie susţinut cu maximă acuitate de fiecare partid politic, ţinând seama că în felul acesta se susţine interesul nostru naţional. A pune în discuţie în acest moment anumite teze cum ar fi neîndeplinirea criteriului politic de către România sau a pune sub semnul întrebării statutul de economie funcţională de piaţă, respectiv a posibilităţii închiderii în acest an a ultimelor 3 capitole aflate în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, este de natură să impieteze asupra poziţiei României în aceste negocieri.

Trebuie, de asemenea, să fim conştienţi că România, în momentul aderării la U.E., nu va îndeplini impecabil nici unul din criteriile economice şi financiare negociate, pentru că ţara noastră este într-o puternică transformare şi adaptare la regulile comunitare ca şi celelalte ţări foste socialiste. Toate aceste ţări se vor confrunta cu numeroase probleme şi după anul 2007.

În acest context este de datoria oamenilor politici, atât ai Puterii cât şi ai Opoziţiei, să fie solidari în încercarea de a găsi cele mai bune soluţii, fie că ele sunt social-democrate, liberale sau de altă natură, pentru a înlesni drumul pe calea atingerii unor niveluri cât mai ridicate în domeniile dezvoltării durabile şi ale prosperităţii pentru cetăţenii României.

Există, fără indoială, un merit deosebit care se cuvine să fie consemnat. Este meritul premierului Adrian Năstase privind conducerea procesului deosebit de complex privind aderarea la Uniunea Europeană, începând de la construcţia legislativă şi instituţională şi urmată de măsurile de stimulare a creşterii economice de peste 5% realizate în aceşti 4 ani de guvernare, şi chiar de 7,6% în acest an, cea mai ridicată rată de creştere faţă de ţările membre ale U.E.

Declaraţiile Comisiei Europene referitoare la îndeplinirea criteriilor politice şi acordarea statutului de economie funcţională în acest an pentru ţara noastră, confirmă acest merit alături de factorii economici şi politici care şi-au adus contribuţia la aceste realizări.

Importantă rămâne însă continuitatea în menţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor obţinute.

Avem deplină încredere că cetăţenii României se vor pronunţa în viitorul apropiat în această problemă crucială, prin votul lor, judecând pe fapte demonstrate şi nu pe vorbe.

Domnul Romeo Raicu:

"Cetăţenii români, cobai pentru experimente sub supravegherea celor plătiţi să îi protejeze"

Chiar în acest moment, un copil, un bătrân sau un adult în pauza de masă mănâncă. Oare ştie fiecare ce?

Ştiu, Ministerul Sănătăţii şi agenţiile naţionale care au acest obiect de activitate? Dacă da, de ce tac pe banii contribuabililor, dacă nu, oare de ce?

Românii consumă, prin produsele de strictă necesitate, E-uri şi organisme modificate genetic, fără să poată evita aceasta, chiar dacă vor! Cu ştiinţa sau fără ştiinţa consumatorului, aceasta este o realitate gravă.

Deşi sunt recunoscute riscurile pe care şi le asumă consumatorul de cereale şi legume modificate genetic de către Comisia Naţională pentru Securitate Biologică, aceasta susţine că populaţia nu a fost avertizată, deoarece nu au existat bani! Au existat însă bani, din buzunarele tuturor consumatorilor, pentru a-i "informa" pe consumatori despre existenţa drepturilor lor fundamentale prin afişe şi pliante.

A fost ignorat dreptul de a fi informat complet, corect şi precis, prin eticheta fiecărui produs pe care consumatorul îl evaluează înainte de cumpărare, nu prin afişele puse în şcoli, unde învaţă copiii care nu au decizia de cumpărare, şi înfiinţând linii verzi la care consumatorul păgubit să-şi exprime nemulţumirea faţă de produsul cu care deja s-a păcălit, atunci când efectele imediate, vizibile şi pe termen scurt se fac simţite!

Ce ne facem însă cu ceea ce nu se vede, pentru că factorii de decizie nu doresc să se cunoască, cu efectele perverse pe termen lung şi care nu pot fi sesizate?

Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale de profil, mortalitatea în rândul populaţiei lumii cauzată de consumul alimentelor "îmbogăţite" cu substanţe artificiale se află pe locul al treilea, după droguri şi accidente de circulaţie. În România, nici măcar la nivelul forurilor "competente" nu au fost făcute cunoscute riscurile consumării acestor produse.

În alte ţări, cerealele şi legumele modificate genetic sunt etichetate special, produsele alimentare au eticheta explicită în ceea ce priveşte conţinutul de substanţe artificiale, decizia de consum aparţinând în întregime consumatorului.

Mass-media a semnalat de foarte mult timp şi de foarte multe ori faptul că românii sunt folosiţi drept cobai pentru testarea efectelor substanţelor artificiale şi ale organismelor modificate genetic, dar... vorba aceea, câinele de pază al societăţii semnalează, dar caravana trece, acest lucru rămânând fără nici un rezultata la nivelul acţiunii executivului.

Cu acceptul tacit al organelor guvernamentale, România este singura ţară europeană care a devenit zonă de testare şi implementare a culturilor şi soiurilor modificate genetic, a substanţelor artificiale folosite la nivel de masă în hrana populaţiei, situându-se încă o dată pe o poziţie adversă nu numai cu Uniunea Europeană, dar şi cu securitatea alimentară a populaţiei.

În occidentul din care vrem să facem parte, produsele care conţin organisme modificate genetic şi substanţe artificiale sunt cunoscute sub denumirea de Frankenfood, iar cetăţenii informaţi, conştienţi şi care au posibilitatea de a opta, nu acceptă astfel de produse; în schimb, în România, existenţa acestor produse pe piaţă este ţinută sub tăcere, neexistând nici un produs pe care să fie scris că are în conţinut OMG, deşi legea impune etichetarea.

Această politică iraţională referitoare la E-uri şi OMG-uri a Guvernului Năstase se răsfrânge în mai multe feluri asupra consumatorului. Cel mai grav este însă faptul că autorităţile guvernamentale cu competenţe în domeniu se fac vinovate de încălcarea unui drept fundamentale. Starea de sănătate şi nivelul de trai, în regres şi constant şi sigur, mă fac să cred că folosirea românilor pe post de cobai pentru testarea produselor modificate genetic, se transformă pe termen mediu şi lung într-un genocid naţional.

Al doilea efect al politicii iraţionale a Guvernului este cel economic. 70% din culturile de soia din România sunt modificate genetic. Ce vom face în 2007 când vom intra în Uniunea Europeană? Aceste culturi vor trebuie să fie strict controlate, fie desfiinţate! Prin generalizare, cât de curând România riscă să-şi piardă clienţii pentru exportul de alimente către Uniunea Europeană. Guvernul joacă după regulile impuse de marile corporaţii, excluzând ca de obicei omul de rând, contribuabilul şi sănătatea acestuia şi a generaţiilor următoare, acesta nefiind o preocupare guvernamentală.

O preocupare guvernamentală tot mai serioasă este goana după favorurile celor ce produc şi comercializează cu bună ştiinţă produse pe care - dacă ar fi conştient, informat şi încunoştinţat - consumatorul le-ar respinge! Agenţiile guvernamentale, al căror obiect de activitate este să răstoarne tarabe şi să păzească de muşte, să gonească printr-o agresivitate paranoică ţăranii care îşi aduc legumele din grădina proprie la piaţă pentru a-şi cumpăra o pâine... artificială, nu fac decât să expună cetăţeanul, pe salarii grele şi funcţii pompoase în executiv, privându-l de protecţia pe care ar trebui să i-o ofere, expunându-l la practici care dăunează vieţii, sănătăţii şi securităţii.

A evaluat oare, doamna secretar de stat Rovana (cum altfel decât bacovian?) Plumb, sau domnul Ovidiu Brânzan, ministru sănătăţii - atât de îngrijorat de sănătatea unora că este gata să încalce jurământul sacru al lui Hipocrate - efectele acestor substanţe artificiale, E-uri şi OMG-uri, asupra propriei lor sănătăţi, asupra copiilor lor, asupra tuturor românilor care - de sărăcie - se hrănesc tot mai ieftin şi mai prost?

Mai rău, nici cei care pot şi vor să ocolească, nu au cum să nu fie otrăviţi de această politică guvernamentală, onorabilii guvernanţi având grijă să nu calce prin magazinele populare şi pieţe decât în campanii: fie electorale, fie pentru circul cotidian oferit populaţiei care nici în pâine nu mai are încredere...

Ce alimente cumpăraţi pentru copii şi părinţii dumneavoastră, domnule ministru Brânzan şi doamna secretar de stat Plumb? Informaţi-ne şi pe noi, să ştim ce anume să cumpărăm pentru copiii şi părinţii noştri...

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Acest Guvern a rămas cu nostalgia statului care face totul, de la care aştepţi totul, pentru că el, statul, are grijă de oricine, oricând şi oriunde.

Este bine să le asigurăm oamenilor un anume confort psihic că nu vor muri de foame, că se va găsi pentru fiecare un ajutor din partea colectivităţii, dar de aici şi până la a-i amăgi pe oameni că vor primi de la stat totul şi că ei vor sta acasă drumul este lung, periculos şi păgubitor.

În ultima vreme, l-am văzut, în câteva emisiuni de televiziune, pe ministrul finanţelor publice promiţând ajutoare peste ajutoare, facilităţi de tot felul, de parcă era ministrul protecţiei sociale, nu cel al finanţelor care trebuie să se îngrijească de gospodărirea judicioasă a banului public.

Am auzit că peste un milion de familii, în medie circa trei milioane de cetăţeni, vor primi ajutoare pentru încălzirea locuinţelor în această iarnă.

Asta înseamnă că o şeptime din populaţia României nu este capabilă să-şi plătească costurile aferente încălzirii locuinţelor, adică se află într-o sărăcie lucie, ceea ce demonstrează că politicile guvernamentale au avut ca efect tocmai sărăcirea populaţiei.

Dacă punem la socoteală restul ajutoarelor acordate de stat pentru diverse categorii de cetăţeni, putem ajunge la concluzia că peste jumătate din populaţia României este asistată social, este întreţinută de stat.

Este clar că statul va deveni falimentar cu aceste politici care repartizează resursele bugetare pentru voturi, având caracter electoral, în loc să aplice politici de creare de locuri de muncă, de reducere a corupţiei prin care să crească veniturile cetăţenilor care să fie capabili din munca lor să-şi asigure traiul de zi cu zi.

Absenţa politicilor de dezvoltare şi de susţinere a iniţiativei private a adus ţara în sapă de lemn şi a sărăcit populaţia care nu-şi poate permite un trai decent.

De aceea este de neînţeles activitatea ministrului finanţelor publice, care a uitat şi să susţină politici de utilizare raţională a banului public şi s-a pus în situaţia primitivă de a secătui bugetul ţării, aspect pentru care va trebui să dea socoteală potrivit legii răspunderii ministeriale.

Probabil că atunci va înţelege că impostura nu poate acoperi lipsa de profesionalism, de loialitate faţă de popor şi de lipsă de responsabilitate politică şi vor înţelege şi alţii că ministeriatul nu este numai o sursă de privilegii, ci şi un scaun plin de răspunderi, inclusiv de natură penală.

Sper ca guvernanţii, oricare ar fi ei, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru faptele lor şi trebuie să ştie că vor fi traşi la răspundere pentru o activitate defectuoasă, pentru că ei gestionează banul public.

Doamna Amalia Bălăşoiu:

Declaraţie politică: "25 octombrie - Ziua Armatei Române".

Cu 60 de ani în urmă, la 25 octombrie 1944, oraşele Carei şi Satu Mare au fost eliberate de fascişti de către trupele militare române, această zi - cu valoare de simbol - devenind Ziua Armatei Române.

Astăzi, când România este membră a NATO, militarii români participă la misiuni împotriva terorismului de orice fel şi în diverse părţi ale lumii, cum sunt Afganistan şi Irak, şi fac parte din trupele ONU de menţinere a păcii din Kosovo.

De asemenea, după desfiinţarea Tratatului de la Varşovia, în special după 1994, România, prin armata sa, a participat la numeroase misiuni pentru instaurarea şi menţinerea păcii în cadrul ONU, OSCE şi NATO, aliniindu-se astfel noilor realităţi istorice.

În marea majoritate a acţiunilor la care au participat militarii români, datorită seriozităţii, abnegaţiei, eroismului, spiritului de disciplină şi profesionalismului, s-au remarcat, obţinând recunoaşterea tuturor, fiind nu de puţine ori citaţi şi evidenţiaţi prin diferite ordine de zi.

Împlinindu-se, acum, 60 de ani de la momentul 25 octombrie 1944, merită să ne aducem aminte de evenimentele care au precedat această zi, în finalul celui de al doilea război mondial.

După cum este cunoscut, prin actul de la 23 August 1944, România a denunţat alianţa cu Germania, alăturându-se celorlalte naţiuni care luptau împotriva hitlerismului.

Un rol hotărâtor în derularea evenimentelor care au urmat l-a avut armata română care în lunile septembrie şi octombrie a dus lupte grele pe valea Mureşului, la vest în munţii Apuseni, în podişul Transilvaniei, pe văile Crişurilor pentru eliberarea de sub ocupaţia germano-maghiară a oraşelor Turda, Cluj, Gilău, Huedin, Salonta, Oradea.

La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fascişti ultimele teritorii româneşti, oraşele Carei şi Satu Mare, astfel, această zi devenind Ziua Armatei Române.

Bilanţul participării României la războiul antihitlerist o plasează pe locul al patrulea în cadrul tuturor naţiunilor implicate. Au fost forţate 12 cursuri de apă şi 20 masive muntoase, au fost eliberate 8717 localităţi, armata română provocând inamicului pierderea a 136.529 de combatanţi - morţi şi prizonieri.

Armata noastră, prin întreaga sa acţiune, lucru recunoscut de mulţi istorici români şi străini, prin actul de la 23 August şi urmările sale, a contribuit la scurtarea cu 6-8 luni a duratei celui de al doilea război mondial.

Revoluţia din 1989 a adus transformări cuvenite şi armatei române, revenindu-se la tradiţiile militare, îndeplinindu-şi menirea şi scopul pentru care a fost creată, înlăturându-se astfel situaţiile în care a fost obligată să participe cu militari; în construcţii, pe diverse şantiere, în agricultură şi la alte activităţi fără legătură cu obligaţiile şi specificul militar.

Recent, cu prilejul Zilei Armatei, preşedintele Ion Iliescu a dezvelit la sediul M.Ap.N. un monument ridicat în cinstea şi pentru contribuţia la menţinerea păcii şi ordinii de către trupele noastre în străinătate în cadrul misiunilor în care au fost implicate.

Armata română a reprezentat şi reprezintă în conştiinţa românilor o forţă capabilă să menţină pacea, unitatea şi stabilitatea în ţară, pentru care poporul şi-a păstrat şi îşi păstrează - constant - încrederea. Acest fapt creează o obligaţie în plus Parlamentului şi Guvernului României să-i acorde tot sprijinul necesar pentru a fi capabilă să parcurgă această perioadă de transformări radicale - în calitate de armată membră a Alianţei Nord Atlantice, o armată de profesionişti - capabilă să îndeplinească misiunile în care este sau va fi solicitată de către ceilalţi parteneri.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Mulţumesc tuturor şi vă doresc o zi deosebită.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Puiu Haşotti şi Tudor Mohora, secretari).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

daţi-mi voie să declar deschise lucrările celei de-a doua părţi a şedinţei de astăzi, destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi. Sunt înregistraţi prezenţi, din cei 345 de deputaţi, 284, 61 sunt absenţi, 10 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, înainte de a intra în dezbateri, faptul că domnul Pleşu Andrei Gabriel, membru în Colegiul CNSAS-ului, ne-a comunicat demisia domniei sale, începând cu data de 12 octombrie a.c. Astăzi, în şedinţa Birourilor permanente reunite s-a stabilit ca grupurile parlamentare care au avut reprezentanţi în CNSAS şi care au demisionat să se întrunească pentru a vedea dacă timpul rămas până la încheierea sesiunii ne mai permite să facem numirile corespunzătoare în CNSAS.

La Codul fiscal cine, din partea comisiei, prezintă...?

V-aş ruga să propuneţi timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnule preşedinte,

Propunem 10 minute, câte un minut de intervenţie pentru fiecare grup.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru fluenţa dezbaterilor, aş ruga-o pe doamna ministru să facă, în cadrul timpilor afectaţi, o foarte scurtă prezentare.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ, Codul fiscal, astăzi se adoptă modificările care ar trebui să intre în vigoare începând cu anul 2005, pentru tot ceea ce înseamnă impozitele directe şi impozitele indirecte pe care agenţii economici din România le plătesc.

Principalele modificări, pe categorii de impozite, se referă la: în primul rând, în materie de impozit pe profit, actul normativ prevede o diminuare a cotei standard de impozit pe profit de la 25% la 19%.

De asemenea, se extinde cota redusă de 10% şi pentru tranzacţiile cu active imobilizate şi titluri de participare care sunt realizate înainte de 1 ianuarie 2004, data de intrare în vigoare a Codului fiscal.

Se extind deducerile de provizioane şi alte cheltuieli destinate realizării de venituri.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, Ordonanţa Guvernului nr. 83/2004 lărgeşte sfera veniturilor neimpozabile, prin includerea în această categorie a primelor acordate de stat şi a dobânzilor la depozitele constituite, potrivit legii, privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv.

Se asigură o reducere a numărului de cote de impozit pe venit, de la 5, la 3 cote, şi se reaşează tranşele de impozitare.

Se stabilesc noi limite de impozitare în cazul veniturilor din pensii, începând cu 9 milioane de lei, în cazul premiilor - de la 8 milioane lei, iar pentru valoarea cadourilor oferite copiilor, peste 1,5 milioane lei.

Totodată, se majorează cota de impunere pentru veniturile sub formă de dividende realizate de către persoanele fizice.

În materie de t.v.a. se introduc măsuri de simplificare, în scopul combaterii evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu deşeuri şi resturi de metale feroase şi neferoase, terenuri, clădiri sau părţi de clădire, şi se introduce procedura de taxare inversă pentru tranzacţiile cu astfel de bunuri efectuate în ţară între plătitorii de t.v.a., cu scopul reducerii evaziunii fiscale din această taxă.

În domeniul accizelor, se asigură o reducere a accizelor la berea produsă de micii producători, la vinuri spumoase, la băuturi fermentate spumoase şi la cafea, se introduce o acciză minimă la ţigarete, se introduce prevederea ca începând cu 1 ianuarie 2005 contravaloarea banderolelor pentru băuturi alcoolice să fie suportată de la bugetul de stat, din accizele aferente acestor bunuri accizabile.

În ce priveşte impozitele şi taxele locale s-au introdus prevederi noi referitoare la scutirea de la plata impozitului pe clădiri, impozitului pe teren şi a taxei pentru eliberarea de autorizaţii de construire pentru elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile care sunt amplasate ori sunt destinate în acest scop.

Facem menţiunea că Senatul a adoptat actul normativ în data de 16 septembrie 2004, comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au întocmit raport de adoptare cu amendamente, cu care Ministerul Finanţelor Publice este de acord, motiv pentru care propunem adoptarea proiectului ordonanţei, în varianta rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. la titlul legii, astfel cum a fost adoptat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Votat în unanimitate.

Punctele 1 şi 2 din legea adoptată de Senat. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 3 şi 4. Votate în unanimitate.

Punctele 5 şi 6. Votate în unanimitate.

La pct. 7, vă rog să urmăriţi în raport amendamentul 28. Începem cu acestea, pentru că celelalte amendamente vizează ordonanţa.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 28? Nu. Votat amendamentul, se introduce acest text.

La pct. 8 din Legea Senatului, urmăriţi amendamentul 29. Adoptat amendamentul 29, se introduc art. 116¹ şi 116².

La pct.9 urmăriţi amendamentul 30. Admis amendamentul, se modifică acel text.

În continuare, trecem la dezbaterea ordonanţei.

La titlul ordonanţei dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul I preambul. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2 şi 3 din ordonanţă. Votate în unanimitate.

După pct. 3 comisia propune, prin raport, prin amendamentul 1, introducerea a două puncte noi, 3¹ şi 3².

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Se introduc cele două texte.

La pct. 4 şi 5 din ordonanţă, nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate în formula din ordonanţă.

La pct. 6, 7, 8 şi 9? Votate în unanimitate, nefiind obiecţiuni.

Punctele 10, 11 şi 12. Votate în unanimitate.

După pct. 12 urmăriţi amendamentul 2. Comisia propune introducerea unui text nou, 12¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La pct. 13 din ordonanţă. Votată în unanimitate formula din ordonanţă.

După pct. 13 urmăriţi amendamentul 3, de la pagina 4. Comisia propune introducerea unui punct nou, 13¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 14 şi 15 dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formula din ordonanţă.

La pct. 16, 17, 18 şi 19? Votate în unanimitate.

La pct. 20, 21, 22, 23, 24 şi 25? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate în formularea din ordonanţă.

La pct. 26, 27, 28, 29, 30? La 30, domnul deputat Selagea. Vă rog.

Domnul Constantin Selagea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La pct. 30 este o eroare materială: în loc de "1 iulie 2002" trebuie corectat "1 iulie 2003".

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul, corect? Fiind vorba de o eroare materială...

Punctele 31 şi 32? Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

Punctele 33, 34, 35, 36, 37? Votate în unanimitate.

Punctele 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47? Votate în unanimitate.

Punctul 48. Votat în unanimitate.

După pct. 48 urmăriţi pct. 5 din raport. Comisia propune introducerea unui text nou, numerotat 48¹, care se referă la art. 58 alin. 2 din Codul fiscal. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 49, 50, 51 şi 52 din ordonanţă. Votate în unanimitate.

Punctele 53 şi 54. Votate în unanimitate.

Punctele 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61 şi 62. Votate în unanimitate.

Punctele 63 şi 64. Votate în unanimitate.

După pct. 64, prin amendamentul 6 comisia propune un punct nou, 64¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul, se introduce acel text.

Punctele 65, 66, 67, 68 şi 69. Votate în unanimitate.

Punctele 70, 71 şi 72. Votate în unanimitate.

Punctele 73, 74 şi 75. Votate în unanimitate.

Punctele 76, 77. Votate în unanimitate.

La pct. 78 urmăriţi amendamentul 7. Îl găsiţi la pagina 6. Comisia a propus modificarea acestui punct cu referire la art. 155 alin. 1 din Codul fiscal. Votat amendamentul, se modifică textul.

Punctele 79, 80, 81. Votate în unanimitate.

La pct. 82 urmăriţi amendamentul 8. Îl găsiţi la pagina 7 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Modificat textul punctului 82.

La pct. 83 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Punctele 84 şi 85. Votate în unanimitate.

După pct. 85 urmăriţi amendamentul 9. Comisia propune introducerea unui punct nou, 85¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate acest punct.

Punctul 86. Votat în unanimitate.

Punctele 87, 88, 89? Votate în unanimitate.

La pct. 90 urmăriţi amendamentul 10, la pagina 9.

Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul de la pct. 90.

Punctul 91. Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

Punctul 92. Urmăriţi amendamentul 11. Îl aveţi la pagina 11. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică textul de la i².

Punctul 93. Votat în unanimitate.

După pct. 93 urmăriţi amendamentul 12. Comisia propune un text nou. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 12? Admis amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 94 urmăriţi amendamentul 13. Admis amendamentul.

După 94, prin amendamentul 14 comisia propune două puncte noi, 94¹, 94². Dacă aveţi obiecţiuni? Se introduc cele două texte, nefiind obiecţiuni.

Punctul 95. Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

După pct. 95 urmăriţi amendamentul 15. Comisia propune un alineat nou, 7¹. Admis amendamentul, se introduce acel text.

La alin. 8 urmăriţi amendamentul 16. Admis amendamentul, se modifică textul respectiv, care priveşte alin. 8.

Punctele 96 şi 97. Votate în unanimitate.

Punctele 98, 99, 100. Votate în unanimitate.

Punctul 101. Votat în unanimitate.

După pct. 101 comisia propune un amendament, 17, care introduce un punct nou, 101¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis, se introduce acest punct.

Punctul 102. Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

După pct. 102, prin amendamentul 18 comisia propune un punct nou, pentru art. 102¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Punctele 103 şi 104. Votate în unanimitate.

După pct.104 comisia propune, prin amendamentul 20, un text nou, 104¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La pct. 105 dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate pct. 105.

După pct. 105, comisia, prin amendamentul 21 de la pagina 16, mai propune un text nou, 105². Votat amendamentul, se introduce acel text.

Punctele 106 şi 107 votate în unanimitate.

La pct. 108 urmăriţi amendamentul 22. Comisia propune abrogarea art. 243. Admis amendamentul, se introduce această modificare.

După pct. 108 comisia propune, prin amendamentul 23, un punct nou, 108¹. Admis amendamentul, se introduce acel punct.

La pct. 109 dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

După pct. 109, prin amendamentul 24, de la pagina 18, comisia propune un punct nou, 109¹, care vizează abrogarea art. 245. Admis acest punct, se abrogă textul respectiv.

După pct. 109, prin amendamentul 25, pe care-l găsiţi la pagina 20, comisia propune un punct nou, 109², care vizează modificarea alin. 3 de la art. 249 din Codul fiscal. Admis amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 110 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

După pct. 110, prin amendamentul 26 de la pagina 21, comisia propune un punct nou, 110¹. Adoptat amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 111. Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

După pct. 111, prin amendamentul 27, comisia propune un punct nou, 111¹. Adoptat amendamentul, se introduce acel text.

Punctele 112, 113, 114 şi 115. Votate în unanimitate.

Punctul 116. Votat şi acesta în unanimitate.

Mie nu mi-a fost marcat amendamentul 28.

După punctul 115 comisia propune, prin amendamentul 28 de la pagina 22, un punct nou, 115¹, cu privire la art. 283. Dacă aveţi obiecţiuni? Se introduce acel text.

La pct. 111 revin. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formula din ordonanţă.

Punctele 112, 113, 114, 115, 116 votate în unanimitate.

După pct. 116 comisia propune, prin amendamentul 29, două puncte noi: 116¹, 116². Votate în unanimitate.

Punctele 117, 118 şi 119. Votate în unanimitate.

La pct. 119, care nu era marcat la mine cu însemn cu privire la amendament, comisia a avut, totuşi, un amendament prin care propune modificarea art. 287.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 30? Nu. Votat în unanimitate.

După pct. 119 comisia propune, prin amendamentul 31, un punct nou, 119¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La pct. 120 dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

După pct. 120, prin amendamentul 32 comisia propune introducerea punctelor 120¹ şi 120². Dacă aveţi obeicţiuni? Se introduc aceste texte.

La pct. 121 urmăriţi amendamentul 33. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 33, se modifică în mod corespunzător pct. 121.

Articolul II. Votat în unanimitate.

Articolul III. Votat în unanimitate.

La art. III, comisia propune introducerea unui amendament. Îl găsiţi la pagina 29, amendamentul 34. Admis amendamentul, se introduce acest text.

Am parcurs, stimaţi colegi, textul legii de aprobare a ordonanţei şi cuprinsul ordonanţei, astfel cum a fost modificat. Vom supune proiectul votului final astăzi.

Punctele 7 şi 8 se dezbat joi.

Nici la pct. 9 nu avem încă raportul suplimentar.

La pct. 10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii. Avem raportul suplimentar. Rog Comisia juridică să propună timpii de dezbatere.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem ca timp total de dezbatere cinci minute, câte un minut pentru fiecare intervenţie. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, împreună cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară au dezbătut în cadrul comisiei Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7 din 1996 şi vi-l propun dumneavoastră, spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele prevăzute în raportul înlocuitor, care înlocuieşte amendamentele prevăzute în anexa la raportul iniţial.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog, stimaţi colegi, să urmăriţi cu atenţie raportul înlocuitor care v-a fost difuzat astăzi în sală, în paralel cu proiectul de lege.

La titlul proiectului, în formula adoptată de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriţi amendamentul 1 din raportul înlocuitor. Admis amendamentul, modificat preambulul articolului unic.

Prin amendamentul 2, comisia vă propune modificarea alin. 2 de la art. 3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

V-aş ruga, stimaţi colegi, pe proiectul din legea adoptată în formula Senatului.... la singura linioară a articolului unic, Senatul modificase alin. 1² de la art. 20. Comisia nu are acum amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi?

E destul de greu de urmărit noua formulă, pentru că raportările din proiectul de lege sunt făcute la raportul iniţial.

Repet, la art. 20 alin. 1², Senatul îl modificase, aşa cum îl aveţi în variantă, la linioară. Comisia noastră, prin amendamentul nr. 5 (îl găsiţi la pag. 7), ne propune un alt text.

Dacă aveţi observaţii la amendamentul nr. 5 de la comisie? Nu.

Votat în unanimitate.

La ordonanţa de urgenţă.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Preambul? Votat în unanimitate.

Art. I, preambul? Votat în unanimitate.

La pct. 1 din ordonanţă nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

La pct. 2 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul nr. 2. Votat amendamentul, modificat acel text, respectiv art. 3.

La pct. 3? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct. 4 şi 5? Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

La pct. 6? Urmăriţi, vă rog, pct. 3 din raportul înlocuitor.

Votat amendamentul, modificat acel text.

Poftiţi. La care punct vreţi să interveniţi?

Domnul Francisc Árpád Márton (din sală):

Eu am ridicat mâna, numai că în partea noastră nu se vede!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aceste rapoarte au anumite defecte. De exemplu, amendamentele depuse în scris care nu au fost acceptate nu apar ca amendamente respinse.

Noi avem o problemă destul de mare, cu însăşi această idee expusă aici, ca o autoritate să-şi spună punctul de vedere în cazul folosirii în justiţie a experţilor independenţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să vă raportaţi la un text, ca să înţeleagă şi colegii.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Pct. 3 lit. k): "Avizează expertizele efectuate de către experţii judiciari în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru, cu privire la corectitudinea datelor topografice, înainte de depunerea acestora la instanţele de judecată. Avizele menţionate mai sus vor fi date de către specialiştii în domeniu ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară".

Atunci, experţii independenţi care apar în justiţie nu mai sunt experţi independenţi, ci ei sunt subordonaţi unei autorităţi, iar expertiza se realizează de către această autoritate. Însăşi ideea de justiţie nu mai poate fi aplicată în acel moment.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică?

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru membrii Comisiei juridice, împreună cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale, în momentul în care au propus acest amendament, motivaţia a fost următoarea: nu este problema de experţi independenţi, este vorba de avizul pe care trebuie să-l dea reprezentanţii Oficiului Naţional de Geografie şi Geodezie din teritoriu, pentru că au existat în justiţie expertize depuse de experţi (că au fost ei experţi independenţi sau au fost...), fiindcă toţi experţii, înainte de a depune în justiţie o expertiză, trebuie să ia o viză de la oficiul cadastral, care certifică doar faptul că hărţile după care s-a făcut expertiza sunt cele reale şi reactualizate. Aceasta este motivaţia pentru care am introdus acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Amendamentul domnului Márton vizează, practic, eliminarea lit. k). Aţi ascultat argumentele Comisiei juridice, care susţine păstrarea formulării din amendamentul pe care îl găsiţi la pct. 5.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră propunerea de eliminare făcută de către domnul Márton.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi.

Abţineri? Nu sunt.

Supun amendamentul comisiei, având în vedere că s-a propus eliminarea, votului dumneavoastră, în conţinutul amendamentului nr. 3 de la pag. 4-5.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nici un vot.

Abţineri? Nu sunt.

La pct. 7, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în formularea din ordonanţă.

La pct. 8, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 4, care se referă la art. 9.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 4?

Admis amendamentul, modificat pct. 8, cu privire la art. 9.

La pct. I din ordonanţă, a fost modificat alin. 1 al art. 20.

Dacă aveţi obiecţiuni la formularea din ordonanţă? Nu.

Votat în unanimitate.

După alin. 1, comisia, prin amendamentul nr. 5 din raportul înlocuitor, propune două alineate noi: 1² şi 1³.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat amendamentul, se introduc cele două texte.

Stimaţi colegi.

Tot la art. 20, la pct. 10, vedeţi, comisia a mai adăugat încă trei alineate noi: 1³, 1⁴, 1⁵.

Dacă, la acestea, aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

La pct. 11 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

După pct. 11, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 6, care se referă la art. 50, unde se modifică lit. a).

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 6 de la pag. 8?

Votat în unanimitate, se modifică lit. a).

La pct. 13, urmăriţi amendamentul nr. 7.

Admis amendamentul, modificat în mod corespunzător pct. 13, cu privire la art. 52 alin. 2.

La pct. 14, urmăriţi amendamentul nr. 8, cel care se referă la art. 56.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, modificat acest text.

Pct. 15 şi 16 din ordonanţă, stimaţi colegi?

Votate în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Art. II? Votat în unanimitate.

Art. III? Votat în unanimitate.

Art. IV?

După art. IV, comisia, prin amendamentul nr. 9, propune un articol nou - IV¹, la care domnul Márton are o observaţie. Vă rog.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Şi acest art. IV¹ este o prevedere utilă, zic eu, şi s-ar putea într-adevăr să rezolve unele din probleme care rezultă din această ordonanţă, din textul chiar necorelat al legii. Pentru că, onoraţi colegi, membri ai Comisiei juridice, eu sunt bucuros că aţi adoptat un amendament prin care spuneţi clar că se înfiinţează în fiecare localitate unde există judecătorii câte un oficiu, numai că legea, aşa cum aţi lăsat-o, spune că încăperile în care funcţionau aceste oficii se dau înapoi Ministerului Justiţiei, adică judecătoriilor, şi nu aveţi nici o prevedere, ce se întâmplă cu materialul depozitat acolo, unde vor funcţiona aceste oficii?

Mai departe, nu aveţi nici o prevedere, ce se întâmplă cu acea documentaţie care se află la diferite instituţii, care au fost rase cu o singură abrogare, care aveau propria instituţie de cadastru şi propriul material. Nu ştiu, nu cred că se poate interveni în cazul acestei înţelegeri, pentru că a rămas pe dinafară Ministerul Justiţiei din această înţelegere, dar am o presimţire, că această ordonanţă, în momentul în care se va încerca să se aplice, ne va duce în situaţia în care ne-a adus modificarea Codului de Procedură Civilă. Mi se pare că în loc să fie una care să promoveze o stabilitate mai mare în domeniul publicităţii imobiliare, din contră, va duce la o instabilitate a acesteia.

Poate ar fi util să includeţi în această înţelegere şi Ministerul Justiţiei. Pentru că, vă spun încă o dată, n-aveţi nici o prevedere, unde vor funcţiona aceste oficii, n-aveţi nici o prevedere tranzitorie, ce se întâmplă cu cărţile funciare care se află actualmente acolo, cine, unde le duce, unde le depozitează? Pentru că actualele încăperi de care dispun oficiile de cadastru nu sunt destule pentru ca tot materialul să fie mutat acolo. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului, v-aş ruga să răspundeţi problemelor pe care le-a ridicat colegul meu.

Domnul Florin Ciobanu (director, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La art. II alin. 1, se prevede că până la preluarea lor birourile de carte funciară şi personalul acestora îşi vor continua activitatea în cadrul judecătoriilor, în acord cu procedurile menţionate în Legea nr. 7 a cadastrului. Deci, practic, pe perioada de tranziţie, până la preluarea efectivă, birourile de carte funciară îşi vor continua activitatea ca şi până acum.

La art. V alin. 4, se menţionează faptul că: "Bunurile materiale şi arhiva utilizate de birourile de carte funciară trec în proprietatea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi vor fi preluate pe bază de protocol". S-a lucrat deja, s-a şi semnat protocolul cu Ministerul Justiţiei pentru preluarea arhivelor.

Cu privire la spaţiile în care îşi vor desfăşura activitatea aceste birouri, nu am crezut că trebuie menţionat acest aspect într-o lege. Normal că Agenţia de Cadastru va rezolva problema spaţiilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Márton, vă menţineţi obiecţiile la art. IV¹?

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Obiecţia mea, nu la acest capitol, eu am încercat să dau o soluţie la rezolvarea multor probleme semnalate în amendamentele pe care le-am depus şi care, din păcate, nu au fost luate în serios. Articolul acesta, încă o dată spun, dacă rămâne aşa, e bine. Poate ar fi bine să fie inclus şi Ministerul de Justiţie, dar, dacă se zice că există acest protocol, e bine că el există.

Totodată, ar trebui să spun încă o dată că mi se pare că această ordonanţă... Şi, nu ştiu, aţi modificat şi acel termen de eliberare a spaţiilor, până pe 31 decembrie?

Domnul Florin Ciobanu (din loja Guvernului):

În principiu, da.

Domnul Francisc Árpád Márton:

În principiu da, dar în lege există, de facto, acest termen.

Domnul Florin Ciobanu (din loja Guvernului):

Până la 31 decembrie îl putem folosi gratuit, după aceea trebuie să plătim.

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte, domnule ministru, veniţi la tribună şi răspundeţi la aceste obiecţii, ca să audă şi colegii ceilalţi.

Domnul Florin Ciobanu:

Domnule preşedinte,

Conform planului pe care îl avem cu toate oficiile judeţene, în momentul de faţă sunt probleme de spaţiu doar în vreo două sau trei judeţe şi avem timp să le rezolvăm până la 31 decembrie. În situaţia în care, totuşi, şi după 31 decembrie vor exista birouri de carte funciară care n-au spaţiu să fie preluate, prin protocol pe care l-am încheiat cu Ministerul Justiţiei, am prevăzut să putem ocupa spaţiile respective în continuare, dar cu plata unor chirii. Deci, până la 31 decembrie le ocupăm gratuit.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Până la urmă, e o chestiune de aplicare a legii.

În aceste condiţii, îl mai întreb încă o dată pe domnul Márton, aveţi obiecţiuni la text? Nu.

Textul art. IV¹ a fost, în consecinţă, votat în unanimitate, în alcătuirea din amendamentul nr. 9.

Art. V? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Art. VI? Votat în unanimitate.

Art. VII? Votat în unanimitate.

Art. VIII? Votat în unanimitate.

Art. IX? Votat, şi acesta, în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final astăzi, la ora afectată voturilor finale.

Stimaţi colegi,

Până la pct. 15 inclusiv nu mai avem proiecte în situaţia de a fi supuse dezbaterii.

Trecem la pct. 16 - Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Şopârliţa, prin reorganizarea comunei Pârşcoveni, judeţul Olt.

Iniţiatorul acestei propuneri cine este? Poftiţi. Domnul Florin Iordache este iniţiatorul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Prin această iniţiativă legislativă, împreună cu colegul meu Nicolae Grădinaru, propunem plenului Camerei pentru dezbatere reînfiinţarea comunei Şopârliţia. Actualmente, viitoarea comună Şopârliţa este sat component al comunei Pârşcoveni. Vreau să vă spun că îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru reînfiinţare, atât din punct de vedere al populaţiei, dar şi prin faptul că dispune de sediu lpt primărie, pentru şcoală, pentru grădiniţă şi pentru cabinet medical şi staţie cale ferată.

Prin reorganizare, comuna Pârşcoveni va avea în componenţă satele: Pârşcoveni, Butoiu şi Olari şi avea o populaţie de 3.397 de locuitori.

La referendumul care s-a organizat, au fost îndeplinite condiţiile cerute de lege, din cele 1.980 de persoane chestionate, 1.965 au avut voturi exprimate pentru reînfiinţarea comunei Şopârliţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru administraţie publică, vă rog?

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În şedinţa din 21 octombrie 2004 a Camerei Deputaţilor s-a hotărât ca Raportul nr. 26/11.10.2004 şi Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Şopârliţa prin reorganizarea comunei Pârşcoveni, judeţul Olt, să fie retrimis Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în vederea reanalizării.

Comisia a reanalizat propunerea legislativă sus-menţionată în şedinţa din 26 octombrie 2004 şi cu unanimitate de voturi a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea acesteia, cu amendamentele admise de comisie.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi Avizul Consiliului Legislativ nr. 1.547/16.09.2004.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Poftiţi. Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În general, ideea aducerii administraţiei publice mai aproape de oameni este o idee generoasă. Probabil că şi din acest considerent în programul legislativ al actualului Executiv, care ne-a fost înmânat în anul 2001, se prevedea, între alte măsuri, şi realizarea unei împărţiri administrativ-teritoriale a ţării, în sensul corectărilor necesare, subliniate de cerinţele populaţiei, în sensul refacerii unor comune are au fost desfiinţate sau comasate abuziv în 1968.

În absenţa unei iniţiative concrete în materie, numeroşi colegi, între care şi subsemnatul, am găsit de cuviinţă să propunem reînfiinţarea unor comune, a căror necesitate, cum spuneam, nu o contestăm, dar modul în care s-a făcut acest lucru nu este întotdeauna soluţia cea mai potrivită.

În luna iunie au avut loc alegerile locale, cu care prilej au fost constituite noile consilii locale, noile organe de conducere. Pentru această acţiune, desigur, după cum se ştie, au fost cheltuite de la bugetul de stat sume considerabile în vedere organizării acestor alegeri. Iată însă că acum, în absenţa unui act normativ pe care Guvernul îl propune de patru ani, dar pe care nu l-am văzut încă finalizat, apar din nou aceste şopârliţe, respectiv aceste proiecte de lege pentru reînfiinţarea de localităţi. Aceasta presupune o dijmuire suplimentară a bugetului, şi aşa sărac, pe care l-am putea folosi nu pentru reorganizarea de alegeri în localităţile afectate de această modificare, ci probabil pentru realizarea infrastructurii absolut necesare, în vederea pregătirii ţării noastre pentru integrare euroatlantică.

Având în vedere aceste considerente, şi deloc cele care ţin de necesitatea apropierii administraţiei de cetăţeni, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu susţine aprobarea acestui proiect de lege.

Noi susţinem ca actualul guvern să-şi îndeplinească această obligaţie asumată, să se retragă acest proiect de lege şi el să fie cuprins în viziunea generală a proiectului de lege pe care îl aşteptăm de patru ani de la guvern pentru reînfiinţarea tuturor acelor localităţi, dar într-o formă organizată guvernamental, fiind vorba de cele care au fost nedreptăţite, care au dispărut absolut dintr-o serie de orgolii absurde sau din alte considerente politice şi politicianiste.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte altcineva dintre colegi să discute? Nu.

Iniţiatorul mai doreşte să intervină.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul meu confundă. Este vorba de o iniţiativă a unor deputaţi. Guvernul va veni cu propria iniţiativă de reînfiinţare a unor comune, separat de această iniţiativă.

Conform Constituţiei, noi, ca deputaţi sau senatori, avem dreptul constituţional să propunem plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului reînfiinţarea şi reorganizarea teritorială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul proiectului de lege, urmăriţi amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul şi se modifică titlul.

La art.1, urmăriţi amendamentul de la pct.2. Admis amendamentul şi se modifică art.1.

La art.2, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul şi se modifică art.2.

La art.3, urmăriţi amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul şi se modifică art.3.

La art.4, urmăriţi amendamentul de la pct.5. Admis amendamentul şi se modifică art.4.

După art.4, comisia propune prin amendamentul de la pct.6 un articol nou. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul şi se introduce art.5 nou.

La fostul art.5, comisia propune prin amendamentul de la pct.7 eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul şi se elimină textul.

Actualul art.6. Comisia propune modificarea acestuia prin amendamentul de la pct.8. Admis amendamentul şi se modifică textul art.6.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

La pct.29 este Proiectul de Lege privind asociaţiile pensionarilor.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de o propunere legislativă, şi prin această propunere, prezentată sub forma Proiectului de Lege privind asociaţiile pensionarilor, se urmăreşte reglementarea cadrului legislativ pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea unor structuri asociative ale pensionarilor, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, pentru a simplifica birocraţia necesară înscrierii şi a facilita şi a încuraja spiritul de asociere.

Această propunere legislativă se bucură de sprijinul organizaţiilor de pensionari, a trecut prin Senat şi are aviz pozitiv de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să prezinte raportul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul a adoptat proiectul de lege, Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cât şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au avizat favorabil acest proiect de lege.

În comisie, noi am dezbătut acest proiect de lege şi, de aceea, vă propunem să îl dezbatem în plenul Camerei Deputaţilor cu amendamentele admise prezentate în anexa nr.1 şi amendamentele respinse prezentate în anexa nr.2.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

Vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei, care cuprinde şi textele adoptate de Senat şi cele propuse.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni. Votat în formula Senatului.

Titlul cap.I. Votat în formula Senatului.

La art.1, urmăriţi amendamentul de la pct.2.

Da, vă rog, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Pentru claritatea exprimării, aş dori să propun colegilor ca după sintagma "intereselor" să precizăm ale cui sunt aceste interese, deci să fie "intereselor lor", pentru că, altfel, este vorba de o formulare extrem de gravă care nu se raportează exact la persoane anume. Deci, formularea ar fi următoarea: "Pensionarii, indiferent de sistemul de asigurări sociale căruia îi aparţin, în vederea apărării drepturilor şi a promovării intereselor lor economice...", şi textul continuă conform formulării comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Este corectă observaţia dumneavoastră.

Supun totuşi votului dumneavoastră amendamentul de la pct.1? cu această precizare terminologică.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1 alin.2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni la ele. Votate în formula Senatului.

Art.2. Dacă aveţi obiecţiuni.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Pentru a evita o cacofonie rezultată din apropierea cuvintelor "publice" şi "centrale", formularea fiind "publice centrale", aş dori să propun colegilor din comisii să fie de acord cu inversarea acestor cuvinte, în sensul: "Raporturile cu instituţiile administraţiei publice locale şi centrale". În felul acesta nu se schimbă sensul textului dar se elimină cacofonia rezultată.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu această îmbunătăţire terminologică.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriţi amendamentul de la pct.5. Votat amendamentul şi se modifică art.3.

La art.4, urmăriţi amendamentul de la pct.6.

Da, poftiţi, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Din câte mă pricep eu, se ştie că orice ordonanţă a Guvernului devine operantă în momentul în care ea este adoptată printr-o lege. Aş fi preferat ca aici, la completarea făcută, comisia să fi avut în vedere "...conform prevederilor Legii nr... de adoptare" sau "...privind aprobarea Ordonanţei Guvernului...", pentru că referinţa se face în general la legea prin care se adoptă o ordonanţă, şi nu atât la ordonanţa în sine.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu prea aveţi dreptate, stimate coleg, după regulile tehnico-legislative. Cel mult, puteţi solicita să se precizeze "Ordonanţa ".. aprobată prin Legea...".

Aş ruga iniţiatorii şi comisia să opereze această chestiune: "...conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.26 aprobată prin Legea nr....", şi daţi titlul legii.

Dacă sunt alte obiecţii la amendamentul de la pct.6 cu privire la art.4. Votat în unanimitate cu această precizare.

La art.5, urmăriţi amendamentul de la pct.7. Admis amendamentul şi se modifică art.5.

La art.6, urmăriţi amendamentul de la pct.8.

Da, domnule Brudaşcu, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Brudaşcu:

În limba română, subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat. Deci, aş dori să se elimine virgula după "sediul" pentru ca să existe corectitudinea gramaticală necesară.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia să ia aminte, şi l-aş ruga pe distinsul meu coleg ca, acolo unde este vorba de chestiuni indiscutabile, să depună amendamentul la comisie. Aici a fost o scăpare.

La art.7, urmăriţi amendamentul de la pct.9.

Da, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Am în vedere alin.3. Era corectă formula adoptată de Senat, pentru că aici nu avem o enumerare - o dată sau de două ori, ci este vorba de adverb - când? - odată.

Deci, este corectă formula Senatului şi rog să se revină asupra ei.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să ia act, pentru că intervenţia colegului meu este fără discuţie.

Restul textului rămâne potrivit amendamentului de la pct.9.

Art.8. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

La art.9, urmăriţi amendamentul de la pct.11. Votat amendamentul şi se modifică textul.

La art.10, urmăriţi amendamentul de la pct.12. Admis amendamentul şi se modifică art.10.

La art.11, urmăriţi amendamentul de la pct.13. Admis amendamentul şi se modifică textul.

La art.12, urmăriţi amendamentul de la pct.14, care vizează alin.3 şi 4. Admis amendamentul şi se modifică art.12.

Titlul cap.III. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

La art.13, urmăriţi amendamentul de la pct.16. Admis amendamentul şi se modifică art.13.

La art.14, urmăriţi amendamentul de la pct.17.

Da, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.14 am un amendament. Potrivit iniţiatorilor, Adunarea generală s-ar întruni odată la doi ani. Eu consider că nu este corect acest lucru. Din moment ce intră în atribuţiunile acestei adunări generale aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, atunci înseamnă că trebuie să se întrunească odată pe an, pentru că peste tot bugetul se aprobă anual.

De aceea, vă rog să vedeţi că am propus ca textul să fie: "Adunarea generală se întruneşte odată pe an."

Vă rog să supuneţi votului.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia şi iniţiatorul sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.17 cu această modificare la alin.4.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.15, comisia nu a avut obiecţiuni. Votat textul iniţial.

La art.16, care va deveni art.15, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.19. Admis amendamentul şi se modifică art.16 şi se renumerotează.

La art.17, urmăriţi amendamentul de la pct.20. Admis amendamentul şi se modifică şi se renumerotează textul.

La art.18, urmăriţi amendamentul de la pct.21. Admis amendamentul şi se modifică şi se renumerotează textul.

Titlul cap.IV. Votat în unanimitate.

La art.19, urmăriţi amendamentul de la pct.23. Admis amendamentul şi se modifică şi se renumerotează textul.

Titlul cap.V. Votat titlul iniţial.

La art.20, urmăriţi amendamentul de la pct.25. Admis amendamentul şi se modifică textul.

La art.21, urmăriţi amendamentul de la pct.26. Admis amendamentul şi se modifică textul.

La art.22, comisia nu are amendamente. Votat textul iniţial.

La art.23, urmăriţi amendamentul de la pct.28. Admis amendamentul şi se modifică textul.

La art.24, urmăriţi amendamentul de la pct.29. Admis amendamentul şi se modifică art.24.

La art.25, urmăriţi amendamentul de la pct.30. Admis amendamentul şi se modifică art.25.

La art.26, urmăriţi amendamentul de la pct.31. Votat amendamentul şi se modifică textul.

Art.27 nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

La art.28, urmăriţi amendamentul de la pct.33. Admis amendamentul şi se modifică art.28.

Titlul cap.VI. Votat în unanimitate în formula iniţială.

La art.29, urmăriţi amendamentul de la pct.25?. Votat amendamentul şi se modifică textul.

La art.30, urmăriţi amendamentul de la pct.36. Votat amendamentul şi se modifică textul.

La art.31, urmăriţi amendamentul de la pct.37. Votat amendamentul şi se modifică art.31.

Art.32. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Titlul cap.VII. Votat textul iniţial.

La art.33 nu sunt amendamente. Votat textul iniţial.

Art.34. Votat textul iniţial.

La art.35, comisia propune prin amendamentul de la pct.42 eliminarea. Admis amendamentul şi se elimină textul.

La art.36, comisia nu are amendamente. Votat textul iniţial.

Titlul cap.VIII. Votat textul iniţial.

La art.37, comisia propune eliminarea prin amendamentul de la pct.45. Votat amendamentul.

Titlul cap.IX. Votat textul iniţial.

Art.38. Votat textul iniţial, dar renumerotat.

Art.39. Comisia propune eliminarea prin amendamentul de la pct.48. Admis amendamentul şi se elimină textul.

La art.40, urmăriţi amendamentul de la pct.49. Admis amendamentul şi se modifică textul.

La art.41, comisia nu are obiecţiuni. Votat textul iniţial, dar va fi renumerotat.

La art.42 nu sunt amendamente. Votat textul iniţial şi se renumerotează.

Stimaţi colegi,

Am parcurs textele acestui proiect de lege, pe care îl vom supune astăzi votului final.

Pct.30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecţie socială din bugetul asigurărilor pentru şomaj salariaţilor concediaţi colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR SA Craiova.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială să propună timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem 5 minute, cu un minut luări de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege şi ale ordonanţei.

Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Am parcurs textul Proiectului de Lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2004 şi îl vom supune votului final astăzi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurare socială.

Procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială să propună timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă propunem 5 minute, cu un minut luări de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere.

Dacă este cineva împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul şi raportul comisiei. Există o singură modificare.

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriţi amendamentul de la pct.1. Adoptat amendamentul de la pct.1 şi se modifică cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Articolul unic, preambulul. Votat în unanimitate.

Pct.1, cu privire la art.80. Votat textul din ordonanţa de urgenţă.

La pct.2, cu privire la art.81, urmăriţi amendamentul de la pct.2.

Doamna Smaranda Dobrescu, preşedintele Comisiei, are o observaţie la acest punct.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă cerem permisiunea să facem îndreptarea unei erori materiale: în loc de art.180², avem art.180 alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această precizare, vă întreb dacă la amendamentul de la pct.2 mai aveţi obiecţiuni. Nu. Votat amendamentul de la pct.2 cu modificarea făcută de către doamna preşedintă Smaranda Dobrescu.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Pct.32. Proiectul de Lege privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale persoanelor din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consultare şi institutele culturale româneşti din străinătate.

Procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială să propună timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem un sfert de oră, şi un minut luări de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri.

Este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul adoptat de Senat şi raportul comisiei.

La titlu, comisia nu a avut obiecţii. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate în formula Senatului.

Titlul cap.I şi art.1. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Art.2. Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriţi amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul de la pct.1 şi se modifică art.3 din formula Senatului.

Art.4. Votat în unanimitate în formularea Senatului.

La art.5 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.2. Admis amendamentul de la pct.2 şi se modifică alin.1, preambulul, art.5.

Pentru lit.b) de la acelaşi alineat, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul şi se modifică lit.b).

Lit.a), c) şi d) nu au avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

La lit.e), urmăriţi amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul de la pct.4 şi se modifică lit.e).

La lit.f), g), h) şi i) nu au mai fost amendamente. Votate în formularea Senatului.

La lit.j), urmăriţi amendamentul de la pct.5. Admis amendamentul şi se modifică lit.j).

La lit.k), urmăriţi amendamentul de la pct.6. Admis amendamentul şi se modifică lit.k).

La lit.l) şi m) nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

La alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.7. Votat amendamentul comisiei şi se modifică alin.2.

La art.6 şi 7 nu sunt amendamente şi nici obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră alte observaţii. Votate în formularea Senatului.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

La art.8, urmăriţi amendamentul de la pct.8. Votat amendamentul şi se modifică textul.

La art.9, urmăriţi amendamentul de la pct.9. Votat amendamentul şi se modifică art.9.

La art.10, urmăriţi amendamentul de la pct.10. Votat amendamentul şi se modifică art.10.

Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Ne pare rău, dar iarăşi avem o greşeală, şi anume: în finalul alin.1 al art.10 avem "...răspunderea pe care o implică funcţia de conducere...", nu "funcţia de bază".

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru amendamentul de la pct.10 privitor la art.10 alin.1, supun votului dumneavoastră această corectură.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11 şi 12. Dacă aveţi obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.13, 14, 15, 16 şi 17.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Am obiecţii la art.13 şi 14.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu are intervenţii la art.13 şi 14.

Domnul Dan Brudaşcu:

Cu prilejul discutării şi dezbaterii acestui proiect de lege la Comisia pentru politică externă am propus două amendamente care se află la "Amendamente respinse", în sensul că solicit ca acest capitol, cap.II, secţiunea I - "Salarizarea", de la art.13, şi art.13 să se elimine. Motivul pentru care solicit acest lucru este că, prin specificul activităţii pe care o desfăşoară acest corp profesional, confidenţialitatea trebuie să fie unul dintre elementele care rămâne de necontestat. Dacă nu avem diplomaţi în care să avem încredere că vor păstra confidenţialitatea asupra activităţii desfăşurate, atunci suntem într-o situaţie foarte gravă. Deci nu văd de ce să se plătească pentru ceva care constituie un element obligatoriu pentru exercitarea acestei profesiuni.

Iar la art.14, având în vedere faptul că România va deveni parte a Uniunii Europene foarte curând, obligativitatea diplomaţilor de a cunoaşte cel puţin engleza şi franceza reprezintă, de asemenea, un element de necontestat.

Prin urmare, propunerea pe care am făcut-o în privinţa acestui articol, art.14, era aceea de a se face următoarea precizare: "Membrii corpului diplomatic şi consular al României (...) şi cunosc limbi străine, altele decât franceza şi engleza." În aceste condiţii, se încurajează personalul corpului diplomatic şi consular să-şi însuşească alte limbi străine necesare desfăşurării activităţilor lor şi mai ales limbile străine rare, întrucât se cunoaşte faptul că la nivelul personalului diplomatic şi consular cunoscătorii acestor limbi străine rare, altele decât franceza şi engleza, sunt destul de puţini şi nu există o altă modalitate de a-i stimula decât prin a le acorda acest spor pentru cunoaşterea acestor limbi străine.

Mai fac o altă paralelă: în alte instituţii, în Parlamentul României, spre exemplu, personalul de la Departamentul de relaţii internaţionale nu primeşte un spor pentru cunoaşterea de limbi străine. Şi ei folosesc aceste cunoştinţe în relaţiile internaţionale chiar dacă nu ajung să le folosească în aceleaşi condiţii ca şi cei care sunt angajaţi efectiv în această activitate.

Pe de altă parte, dacă se insistă totuşi pe ideea să nu se facă această precizare, eu aş solicita ca acordarea acestui spor să se facă abia după ce cunoaşterea limbilor străine este atestată de un for academic sau universitar.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să este pronunţe întâi cu privire la eliminarea art.13.

Domnul Ferdinand Nagy (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiatorul nu este de acord cu eliminarea art.13 pentru că există asemenea prevederi şi în legislaţii similare cu alte categorii profesionale.

Confidenţialitatea este într-adevăr obligatorie la Ministerul Afacerilor Externe, şi prin acest articol putem să le acordăm aceste facilităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru a câştiga timp, vă rog să vă pronunţaţi şi cu privire la propunerile domnului Dan Brudaşcu în legătură cu art.14.

Domnul Ferdinand Nagy:

Da. Şi la art.14 considerăm că, dacă stabilim limba engleză şi limba franceză şi le eliminăm din start, creăm o mare problemă pentru că sunt foarte mulţi care vorbesc aceste limbi şi sunt defavorizaţi.

Deci, propunem păstrarea limbii franceze şi limbii engleze.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

La art. 13, considerăm că, confidenţialitatea nu este neapărat un apanaj al acestei categorii sociale. De altfel, plusul de confidenţialitate se cere şi altor instituţii, cum ar fi PNA-ul, magistraţilor, Ministerului de Interne, chiar unor categorii de personal din Parlament. Ca atare, nu putem discrimina diplomaţii şi să-i lipsim de acest spor.

În privinţa limbilor străine, considerăm că face parte din meseria respectivă cel puţin cunoaşterea unei limbi străine, că este o condiţie sine qua non, fără de care nu poţi să te consideri apt pentru această funcţie. Tot ce este însă mai mult de o limbă străină trebuie să primească o bonificaţie. Deci textul iniţial este corect.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

V-aş ruga să aveţi în vedere, totuşi, că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Sunt de acord, pentru a avea un corp diplomatic şi consular performant, bine pregătit, sunt de acord că este nevoie de o salarizare corespunzătoare, în raport de complexitatea şi importanţa activităţii pe care o desfăşoară, dar nu sunt de acord cu încurajarea superficialităţii. Am avut posibilitatea să întâlnesc foarte des diplomaţi români care vorbesc limbi de circulaţie ca la piaţă, de o manieră şi un nivel care nu fac cinste calităţii de diplomat. Dacă nu se are în vedere acest element care vrea să stimuleze activitatea pe care o desfăşoară diplomaţii, să nu ne mirăm, mâine - poimâine, dacă imaginea pe care diplomaţii români o vor avea nu va fi corespunzătoare pretenţiilor şi aşteptărilor noastre.

Eu aş fi dorit să se păstreze cel puţin această obligativitate, ca acordarea acestui spor pentru cunoaşterea de limbi străine să se facă numai după ce se obţine un atestat, pentru că nu orice persoană care spune că, cunoaşte limba străină o şi poate folosi în interesul serviciului, lucru care este demonstrat în atâtea şi atâtea cazuri pe care le cunosc foarte mulţi dintre colegii prezenţi la această dezbatere.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat, stimaţi colegi, şi propunerile avute în vedere de către domnul Dan Brudaşcu, cu motivaţia...

Aţi dori să luaţi cuvântul, domnule Podgoreanu? (Se adresează domnului deputat Radu Podgoreanu, care comentează în sală.)

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.13, care acordă un spor de confidenţialitate de 15% personalului diplomatic, propunere făcută de domnul Dan Brudaşcu.

Cine este pentru? 1Un voturi pentru eliminare.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Supun votului dumneavoastră art.13 în formularea iniţială, având în vedere că s-a propus acest lucru.

Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat art.13.

Supun votului dumneavoastră art.14, în formularea existentă propusă de Ministerul de Externe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat, cu marea majoritate a celor prezenţi, art.14.

Art.15, 16, 17. Nu sunt obiecţiuni. Votate, în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Secţiunea a 2-a "Alte drepturi băneşti" - Votată în unanimitate.

Art.18, 19, 20 - Votate în unanimitate.

Am făcut o precizare greşită. Pentru stenogramă, rog să se reţină: nu a fost vorba de formularea din ordonanţă, a fost vorba de formula din legea adoptată de Senat.

Art.21, 22 - Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.23 - urmăriţi amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat art.23.

Art.24, 25 - adoptat în formularea Senatului.

Art.26 - urmăriţi amendamentul 12. Admis, modificat art.26, doar la alin.3.

Art.27, 28, 29, 30, 31 - Votate în unanimitate.

Art.32 - urmăriţi amendamentul 13. Votat în unanimitate, modificat art.32.

Art.33 - votat în în formularea Senatului.

Titlul Capitolului III - Votat în unanimitate.

Art.34 - Votat în unanimitate.

Art.35, 36 - Votate în unanimitate.

Art.37, urmăriţi amendamentul 14 - votat, modificat art.37, numai cu privire la lit.d) şi e), restul rămân în formula Senatului.

Art.38, 39 - votate în formula Senatului.

Art.40 - votat în formula Senatului.

Art.41 - votat în formula Senatului.

Titlul Capitolului IV - votat în formula Senatului.

Art.42, 43 - votate în formula Senatului.

Art.44, amendamentul 15 - admis, modificat art.44.

Art.45, 46 - Votate în unanimitate.

Art.47 - Votat în unanimitate.

Art.48, amendament 16 - votat, modificat art.48.

Art.49, urmăriţi amendamentul 17 - votat, modificat art.49, doar cu privire la alin.2, restul rămâne în formula Senatului.

Art.50, urmăriţi amendamentul 18 - Votat în unanimitate, modificat acest articol doar la lit.a) de la alin.1.

Art.51, 52 - votate în formula Senatului.

Art.53, urmăriţi amendamentul 19 - votat, modificat acest articol.

Art.54, 55 - votate în formularea Senatului.

Art.56, 57, 58, 59 - votate în formularea Senatului.

Titlul Capitolului V - Votat în unanimitate.

Art.60, 61 - votate, ambele, în formularea Senatului.

Art.62, urmăriţi amendamentul 20 - votat amendamentul, modificat acest articol doar la alin.2, restul rămâne în formularea Senatului.

Art.63, 64, 65, 66, 67, 68 - votate în formularea Senatului.

La Anexa I, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Anexa II - Votată, în unanimitate, în formularea Senatului.

Anexa III - votată în formularea Senatului.

Anexa IV - urmăriţi amendamentul 21. Modificat Anexa IV, potrivit acestui amendament.

Anexa V - nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate, în formularea Senatului.

Am parcurs proiectul de lege. Îl vom supune astăzi votului final.

33. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, pisică sălbatică şi lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004 - 2005.

Rog iniţiatorul să-l prezinte, iar Comisia pentru agricultură să se pregătească pentru a ne prezenta, la rândul ei, raportul.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.):

Domnule preşedinte,

România este membră în mai multe organisme europene şi mondiale care se referă la protecţia vânatului şi a habitatului sălbatic, dar are şi drepturi, prin legi proprii, atunci când situaţia o impune, să facă anumite derogări de la prevederile generale, în interesul protecţiei florei şi faunei, pentru a preveni pagubele produse agricultorilor şi alte asemenea situaţii.

Sigur că aceste specii care sunt vizate în actul normativ sunt mai rare şi ele, deci, au un ritm de înmulţire mai lent şi, ca atare, chiar dacă, uneori, produc şi pagube, ele trebuie protejate şi, din acest motiv, suntem în faţa dumneavoastră cu această propunere, ca numărul de animale extrase din fondul cinegetic, la aceste trei specii, să fie limitat, iar ordonanţa stabileşte numărul care s-a prevăzut pentru anii 2004 - 2005.

Rugămintea noastră este să acceptăm numărul acesta care este propus plenului, întrucât el se face pe bază de evaluare, de constatări repetate şi se ţine cont şi de gradul de migrare al speciilor în arealele respective.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Bâldea, al Comisiei pentru agricultură, vă rog să vă prezentaţi raportul.

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile de urs, pisică sălbatică şi lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004 - 2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în şedinţa din 12.10.2004.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat în şedinţa din 27 septembrie 2004.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în formula adoptată de Senat.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2 şi 3. Votate în unanimitate.

Art.4. Votat, şi acesta, în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere.

Aveţi cuvântul, domnule ministru, să vă prezentaţi acest proiect.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Având în vedere dispersia fondului forestier şi mai ales că o bună parte din el se află pe terenuri în pante uneori inaccesibile, autoritatea centrală, respectiv Ministerul Agriculturii, în baza unui program, a stabilit să se realizeze, în medie, cel puţin 500 km de drum anual, pentru a putea pregăti accesibilizarea întregului fond forestier.

Sigur că, până când noi am reuşit să asigurăm cofinanţarea la toate aceste programe, a trebuit să mai treacă un an, suntem undeva la 350 km viteză şi, ca atare, cu programele pe care le-am demarat cu sprijinul Uniunii Europene, este o perspectivă îmbucurătoare, că, fără aceste drumuri forestiere, vom trăi aceleaşi momente ca atunci când furtunile au rupt suprafeţe mari de păduri şi cantităţi mari de lemn şi se intră foarte greu la ele, pentru a putea fi valorificate. De aceea, acest program va fi urmărit, pentru că este o necesitate obiectivă şi fără ea nu putem să realizăm nici igiena pădurilor, dar nici să extragem lemnul care, dacă nu este extras la timp, nu mai este bun pentru valorificare.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe drumurile forestiere e foarte multă linişte! Să fie, şi în sală, tot la fel. (Se adresează domnilor deputaţi din partea dreaptă a sălii, care discută.)

Dacă doreşte cineva să intervină?

Din partea comisiei, totuşi, raportul.

Am întrebat dacă vrea să intervină la vreun aspect procedural, pentru că era multă gălăgie în sală.

Poftiţi, doriţi? Nu. (Se adresează domnului deputat Antal Istvan, care a venit spre loja comisiei.)

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare pe fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere. Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare accesibilizarea fondului forestier proprietate publică, prin construirea de drumuri forestiere, în vederea asigurării desfăşurării lucrărilor silvice, a celor de prevenire şi stingere a incendiilor şi pentru asigurarea unei activităţi de exploatare a pădurilor în condiţii ecologice şi de rentabilitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în şedinţa din 12.10.2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 septembrie 2004. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriţi amendamentul 1. Admis, modificat acest articol.

Titlul ordonanţei. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Votat în unanimitate.

Art.1. Urmăriţi amendamentul 2. Votat în unanimitate.

Art.2, 3, 4, 5 din ordonanţă. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

Repet, la art.1, vă întreb din nou dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2 al comisiei, prin care se modifică art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat, deci, art.1 în varianta din amendamentul 2.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.6, 7, 8 şi 9 din acest capitol. Votate în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Titlul Capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12, 13 din ordonanţă. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.14 şi art.15, care este şi ultimul din ordonanţă, votate în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Am parcurs proiectul de lege, îl vom supune votului final astăzi, la sfârşitul şedinţei.

La punctul 35: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2004 privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor turistice. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, domnul preşedinte Antal, timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Propunem 5 minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru intervenţie.

O să am, la art.7, o intervenţie, o propunere de modificare care se pare că va fi agreată şi de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

E cineva împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriţi amendamentul 2. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art.1.

La art.2, urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.2.

La art.3, urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat şi art.4.

La art.5, urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art.5.

Art.6, urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat art.6.

Art.7, urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat şi acest art.7.

La art.7, domnul Antal are o intervenţie.

Vă rog.

Domnul Antal István:

La art.7, solicităm o modificare. Dacă vreţi să mă urmăriţi, domnule preşedinte: "Administrarea parcului turistic se realizează de către un comitet de administrare ale cărui atribuţii vor fi stabilite, în principal, prin normele - cadru de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru fiecare caz în parte, la propunerea iniţiatorului, prin Hotărârea Guvernului, se va stabili componenţa comitetului de administrare," - şi aici vine completarea - "conform participării la realizarea parcului turistic, precum şi alte atribuţii ale acestuia". Această completare este necesară având în vedere faptul că, în cazul în care iniţiatorul fiind consiliul local şi participanţii fiind din sfera particulară, atunci este normal ca această componenţă a consiliului de administraţie, care se stabileşte prin Hotărârea Guvernului, să ţină cont de acest procent.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai degrabă ar fi bine să spuneţi "conform cotei de participare", ca să fie mai clar?

Domnul Antal István:

Da.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Mai corect ar fi "în raport de cota de participare".

Domnul Antal István:

"În raport cu cota de participare". Cum consideraţi dumneavoastră că este mai corect formulat, noi suntem de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul 7, cum a fost îmbunătăţit, în formulare şi în conţinut, de domnul Antal şi de domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Art.8. Comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în formularea din ordonanţă.

Art.9 şi 10. Votate, ambele, în formularea din ordonanţă.

Anexe nu avem. Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei. Vom supune votului final proiectul de lege.

La punctul 36, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.

Comisia economică. Iniţiatorii sunt prezenţi?

Da, vă rog. E o propunere legislativă şi domnul vicepreşedinte Gheorghe Marin o să prezinte şi propunerea şi raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Cu acordul iniţiatorului, am să prezint eu raportul.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Proiectul de lege prevede că softul pentru calculatoare poate constitui obiect al operaţiunilor de leasing şi precizează condiţiile de desfăşurare a acestor operaţiuni. De fapt, prin această propunere legislativă, se urmăreşte introducerea acestui tip de leasing, leasing pentru softul de calculatoare, deci o chestiune destul de nouă şi care credem noi că va impulsiona acest domeniu, prin accesul mai facil la procurarea acestor softuri.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise şi prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, în forma Senatului.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Urmăriţi amendamentul 1. Votat în unanimitate.

La punctul 1 din lege, urmăriţi amendamentul 2. Votat în unanimitate amendamentul, modificat punctul 1.

La punctul 2, urmăriţi amendamentul 3. Nu-i amendament. De fapt e punctat în raport, însă Comisia propune să rămână textul iniţial al Senatului. Votat textul Senatului.

La punctul 3, comisia propune, prin amendamentul 4, eliminarea. Admis amendamentul 4, se elimină punctul 3.

După punctul 3, comisia propune, prin amendamentul 5, un text nou, art. 8¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce textul nou, 8¹.

Punctul 4, cu privire la art.9. Urmăriţi amendamentul nenumerotat, din păcate, de către comisie, îl găsiţi după punctul 5, la pag.5. Dacă aveţi obiecţiuni? Se admite acest amendament nenumerotat de la punctul 5, cu privire la art.9, lit.b) şi c), şi care se modifică în mod corespunzător.

La punctul 5, urmăriţi amendamentul 6, care, nici el, nu este numerotat. Rog comisia să fie mai atentă la întocmirea rapoartelor, staff-ul comisiei. Admis amendamentul de la pag.6, modificat punctul 5 cu privire la art.17. Acesta a fost şi ultimul.

Dacă mai sunt alte probleme? Nu.

Vom supune proiectul votului final în cursul acestei zile.

La punctul 37: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, nr. 139/1995.

Iniţiatorul.

Vă rog.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Privind Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.139/1995 a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, votat de către Senat şi transmis nouă, Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei a avizat acest proiect de lege, cu anumite amendamente.

Proiectul de lege înscrie Societatea Naţională de Cruce Roşie din România în circuitul tuturor societăţilor din alte ţări, fiind în acord cu principiile Uniunii Europene şi, în acelaşi timp, creează un plus de funcţionalitate acestei societăţi.

Vă rugăm să votaţi raportul prezentat de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Domnule profesor, v-aş ruga să mă ajutaţi puţin. (Domnul deputat Mircea Ifrim se duce la prezidiu.)

Domnul Valer Dorneanu:

La proiectul de lege dacă aveţi obiecţiuni?

Votat forma Senatului. Vă rog, domnule deputat.

Cuprinsul preambulului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat forma Senatului.

La pct.1 din lege urmăriţi amendamentul 1. Comisia propune un nou punct care se referă la art.16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu, nu, pardon este după pct.7, îmi cer scuze.

Deci, la pct.1, 2 şi 3 nu sunt obiecţiuni. Votate toate în formularea Senatului.

Pct. 4, 5, 6 şi 7 votate în formularea Senatului.

După pct.7 al legii adoptate de Senat, comisia prin amendamentul 1, propune un punct nou care să se refere la art.16. Admis amendamentul 1, se introduce acest punct.

La pct.8 vă rog să urmăriţi raportul suplimentar, pct.1 din raportul suplimentar, care propune un nou punct. Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

La pct.8 am, domnule preşedinte. S-a introdus alin.5 prin care spune următoarele: "Societatea Naţională de Cruce Roşie din România va emite norme metodologice cu avizul Ministerului Finanţelor Publice". Eu mă îndoiesc că are acest drept Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, să emită norme metodologice. Normele metodologice sunt norme juridice şi Societatea Naţională de Cruce Roşie nu este un organ al administraţiei publice. Deci, ar fi mai bună varianta aceea că Ministerul Finanţelor Publice, cu consultarea Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, va emite norme metodologice. Nu ştiu ce părere aveţi dumneavoastră ca fost preşedinte al Consiliului Legislativ, normele metodologice nu sunt norme juridice, normele metodologice?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Nicolaescu. Vă rog.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Cred că ceea ce propune domnul deputat Kerekes nu este corect, pentru că Societatea Naţională de Cruce Roşie este organism de utilitate publică, mai sunt şi altele şi care au căpătat prin delegare competenţele statului şi pot să emită asemenea norme. Cred că este bine să lăsăm textul iniţial din lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, domnul profesor Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Comisia este pentru a lăsa textul iniţial din lege, deoarece nu este întâmplător. Societatea de Cruce Roşie, aşa cum spunea distinsul coleg, are acest drept, precum au şi alte asemenea instituţii de interes public şi putem să dăm elemente şi în al doilea rând, dacă vom lăsa la mâna Ministerului Finanţelor, va fi cu totul altceva, ori noi vrem ca să poată să fiinţeze această societate care a ajuns de-a dreptul muribundă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt obiecţiuni la pct.8, astfel cum a fost amendat prin amendamentul 1 a raportului suplimentar? Nefiind obiecţiuni, adoptat în unanimitate acest punct.

La pct.9, vă rog să urmăriţi pct.3 din raportul iniţial. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? De fapt nu este amendament, comisia propune păstrarea lui doar cu renumerotarea în 10.

Pct.9 este votat în formularea Senatului în aceste condiţii, dar reformulat.

Mai sunt alte observaţii? Votat proiectul pe textele acestuia, îl vom supune votului final astăzi.

Propunerea legislativă privind facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole. Comisia a propus respingerea. Rog Comisia pentru agricultură să susţină. Susţineţi-vă propunerea de respingere.

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziţii privind facilitatea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole în scopul creşterii productivităţii şi a stimulării dezvoltării de ferme agricole prin comasare de terenuri agricole.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art.73 din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 6 voturi împotrivă în şedinţa din 13.X.2004. În urma dezbaterii, comisia propune respingerea iniţiativei legislative pentru următorul considerent: reglementările propuse privesc realizarea schimbului de imobile, terenuri agricole printr-o procedură derogatorie de la dispoziţiile dreptului comun în materie, respectiv Codul Civil, Legea nr.54/98 privind circulaţia juridică a terenurilor şi Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul. Vă rog să vă susţineţi proiectul.

Domnul Ion Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiatorii, deputaţii Dumitru Bălăeţ şi subsemnatul, Ion Mocioi, susţinem totuşi acest proiect de lege pentru facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole. Noi ne-am bazat pe câteva motive: în primul rând, faptul că nici după aproape 14 ani de la evenimentele din Decembrie 1989 nu dispunem de ferme şi exploataţii agricole productive şi eficiente se datorează, între altele, şi fărâmiţării extrem de mari a pământului. Statisticile ne arată că sectorul privat deţine 96,4% din suprafaţa agricolă totală din 2001, din care majoritatea aparţine gospodăriilor ţărăneşti mici, în jur de 2-3 hectare. Această fărâmiţare a pământului este însă şi mai mare dacă ne-o arată şi ne-o pot arăta statisticile oficiale, căci în ele nu se specifică faptul că fiecare gospodărie ţărănească dispune de loturi de pământ împrăştiate în diferite zone ale satului sau comunei şi chiar în afara unităţilor administrativ-teritoriale unde se află. Uneori se ajunge chiar şi la 10-20 de asemenea loturi pentru o astfel de suprafaţă mică. Acestea se datorează moştenirilor de tot felul, precum şi admiterii la desfiinţarea CAP-urilor, a aşezării loturilor ţărăneşti individuale pe vechile amplasamente.

Consecinţele unei asemenea situaţii sunt dezastruoase pentru productivitatea în agricultură, făcând imposibilă orice redresare, orice preocupare de a avea ferme agricole moderne puternice şi eficiente. Statul poate rămâne indiferent la o asemenea situaţie? Ei bine, nu, căci, altfel, întregul pământ agricol ţărănesc va intra rapid, dacă nu în mare măsură a şi intrat, pe mâna afaceriştilor de pământ, în special a celor străini care acaparează de la ţărani, mai mult pe degeaba, lot după lot şi fâşie după fâşie de pământ. În felul acesta se desparte definitiv producţia agricolă de baza ei ţărănească de susţinere şi redresare, creşte şomajul în mediul rural, iar nivelul de trai va scădea şi mai mult în condiţiile unei productivităţi scăzute în agricultură.

După opinia noastră, punctul de pornire pentru o bună şi organică redresare a agriculturii noastre trebuie să se afle în interiorul gospodăriei ţărăneşti actuale, respectându-se întru totul principiul proprietăţii individuale, ţăranii trebuie sprijiniţi să-şi unifice loturile de pământ de care dispun, fie în cadrul unor ferme agricole personale mai puternice, fie al asociaţiilor familiale, fie al cooperaţiei agricole de tip occidental. Putem să facem acest lucru? Putem să-i încurajăm pe ţărani pe această linie, înlăturând pe cât posibil birocraţia, creând facilităţi şi avantaje reciproc valabile? Da, putem. Este şi scopul acestui proiect legislativ pe care-l supunem atenţiei Parlamentului României spre aprobare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu doreşte să intervină cu privire la propunerea legislativă şi propunerea comisiei, de respingere.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum se cunoaşte, în momentul de faţă, unul dintre capitolele aflate în negociere de către delegaţia română şi Uniunea Europeană este cel legat de agricultură.

Una dintre condiţiile importante prevăzute pentru integrarea României este şi aceea referitoare la realizarea unei agriculturi performante, nu a unei agriculturi de subzistenţă, aşa cum se recunoaşte de către marea majoritate a specialiştilor că se întâmplă în România.

După cum se ştie de către toţi cei care sunt preocupaţi în problematica respectivă, în Uniunea Europeană suprafeţele minime pentru constituirea unei ferme agricole sunt de 30 de hectare. În acest sens, există chiar interdicţii, persoanele care deţin suprafeţe sub această cotă, nepermiţându-li-se să desfăşoare activitate agricolă.

Realitatea românească este cu totul alta, ea nu se datorează, nu putem spune cuiva anume, ci se datorează procesului început în 1946, după ce se trece politic la un alt regim care a contribuit la distrugerea structurilor agricole anterioare.

Pe de altă parte, aş vrea să reţineţi că este şi în interesul autorităţilor actuale, ale Guvernului actual, acela de a accelera procesul de transformare a agriculturii într-o agricultură performantă. Prin urmare, mă aşteptam ca o asemenea iniţiativă legislativă să vină chiar din partea Guvernului, să demonstreze concret intenţia de a contribui la modificarea situaţiei din agricultura românească în sensul pregătirii formelor instituţionalizate pentru crearea de ferme şi aplicarea prevederilor aquisu-lui comunitar.

Aş vrea să nu mă refer numai la situaţia din agricultura vest europeană. Vă dau un exemplu care subliniază preocuparea şi în alte zone ale lumii în această direcţie. Mă refer la situaţia din Coreea de Sud sau la situaţia din Iran, ţări care stimulează constituirea de ferme agricole pe suprafeţe mari, pe suprafeţe luate compact şi nu pe distribuirea pe locuri diferite a unor suprafeţe mici agricole, nu se asigură performanţa, nu se asigură producţiile de calitate, cresc preţurile pentru realizarea culturilor, pentru întreţinerea acestora ş.a.m.d.

Avându-se în vedere că la data dezbaterii acestui proiect de lege în Comisia agricolă, unul dintre iniţiatori, iniţiatorul de bază, profesorul Bălăeţ, era bolnav şi având în vedere şi aspectele care ţin oarecum de imaginea noastră nu cred că ar da bine în fotografie dacă noi respingem acum o idee care să ne apropie mai mult de agricultura europeană. Iată de ce, cu tot respectul, solicit Comisiei pentru agricultură să fie de acord ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie şi împreună cu iniţiatorii să aducă modificările care să-l facă de aprobat de către plenul Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru agricultură.

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu vreau să reiau argumentele care au fost prezentate atât de către unul dintre iniţiatori, cât şi de domnul deputat Brudaşcu, permiteţi-mi să precizez totuşi, că acest proiect de lege a fost luat în discuţia Comisiei de agricultură în prima jumătate a lunii septembrie 2004. Ideea în sine a fost salutată de întreaga componenţă a Comisiei de agricultură cu remarca de a reformula propunerea pentru eliminarea din text a caracterului derogatoriu de la dispoziţiile dreptului comun în materie, respectiv Codul civil, precum şi Legii nr.54.

Din motivaţia care a prezentat-o şi domnul deputat Brudaşcu, iniţiatorul principal, colegul nostru domnul Bălăeţ este bolnav, aşteptând şi neprimind o nouă reformulare, am introdus-o pe ordinea de zi în urma căreia, nefiind îndeplinite condiţiile care s-au pus la prima discuţie în Comisia de agricultură, au fost respinse în comisie cu 6 voturi împotrivă, colegii de la PRM, cum mi se pare normal.

Pentru Comisia de agricultură nu este un impediment să reluăm în discuţie această lege, dar cu condiţia strictă să reformuleze şi să nu ne introducă în contradicţie cu legislaţia în vigoare în acest domeniu. Vă mulţumesc.

Suntem de acord cu retransmiterea ei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, având în vedere scopul agriculturii performante invocat aici şi cu credinţa că autorul va putea să revină asupra unor formulări, se propune restituirea către comisie a acestui proiect.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăţi comerciale aflate în dificultate. Comisia economică. Să se pregătească şi reprezentantul Guvernului. Vă rog să prezentaţi foarte pe scurt proiectul.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Proiectul de ordonanţă propus vine în completarea Ordonanţei de urgenţă nr.73/2003, având în vedere obligaţiile asumate de Guvern vizavi de înţelegerile cu Fondul Monetar Internaţional pe anul 2004 privind restructurarea din domeniul feroviar, vizând externalizări de activităţi, lichidări, privatizări de societăţi comerciale în domeniu. Ea propune spre privatizare, într-o formă simplificată a ultimelor 3 societăţi aflate în dificultate care figurau în planul de restructurare pentru anul 2004 printr-o procedură aplicată încă din anul 1998. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Gheorghe Marin vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47 din 2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăţi comerciale aflate în dificultate.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru industrii şi servicii şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Acest proiect de lege prevede privatizarea prin filiale ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar Marfă - CFR Marfă SA şi Companiei Naţionale de Căi Ferate - CFR SA, respectiv a Societăţii Comerciale Întreţinere şi Reparaţii Vagoane S.A., a Societăţii Comerciale Bază de Aprovizionare a CFR S.A. şi a Societăţii Comerciale Sere şi Pepiniere CFR S.A. Pentru aceste societăţi comerciale, procesul de privatizare se va desfăşura în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73 din 2003, aprobată prin Legea nr.453 din 2003.

Camera Deputaţilor este cameră decizională, iar în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare planului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului, stimaţi colegi.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, adică textul articolului unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei 47. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Votat în unanimitate.

Art.I. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.II cuprinde şi pct.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate şi acestea.

Art.III. Votat în unanimitate.

Anexa. Votată şi aceasta în unanimitate.

Stimaţi colegi, mai sunt 6 proiecte cu propuneri de adoptare. Membrii Biroului permanent şi ai Comitetului ordinii de zi vă propun să parcurgem cele 6 proiecte astăzi, pentru a nu fi obligaţi joi să ne întâlnim pentru respingeri. Le parcurgem în 10-15 minute şi pe urmă facem votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă 70/2004 pentru instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Automobile Dacia. Suntem în procedură de urgenţă. Domnule Gheorghe Marin, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte, vă propunem ca timp de dezbatere 5 minute în total şi un minut de intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlu proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2 şi 3. Votate în unanimitate.

Art.4. Votat şi acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora. Iniţiatorul.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte, aşa după cum se cunoaşte, peste 500.000 de oameni, ca efect al legii, au devenit proprietari de păduri, păduri aflate pe terenuri mai puţin accesibile, dispersate în suprafeţe mici şi pentru a respecta prevederile Codului silvic şi a legii care priveşte organizarea şi exploatarea după regulile silvice ale acestor păduri este foarte greu pentru actualii proprietari să suporte singuri amenajări şi alte activităţi fără să fie sprijiniţi în primii ani cel puţin de stat, că altfel, tot ceea ce se întreprinde din punct de vedere tehnic şi ştiinţific nu poate fi materializat datorită acestor situaţii destul de grele de accesibilizare şi de punere în valoare a acestor terenuri. De aceea, noi am venit cu câteva propuneri de facilităţi în faţa Parlamentului României, respectiv că cei care se asociază şi sunt şi persoane juridice să suportăm 50% de la bugetul de stat cheltuielile care se fac pentru amenajarea acestor terenuri forestiere şi mai ales dacă depăşesc 50 de hectare.

În acelaşi timp să suportăm 50% cheltuielile de la bugetul de stat pentru persoanele fizice şi juridice care se asociază şi realizează în comun peste 300 de hectare de păduri în trupuri compacte şi în acelaşi timp să se suporte costul lucrărilor de amenajare pentru proprietarii de păduri, persoane fizice, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, care se constituie în asociaţii în condiţiile prezentei ordonanţe cu 25% din valoarea totală dacă suprafeţele de teren din asociaţie depăşesc 300 de hectare.

Restul sunt prevăzute în alte acte normative cum intervenim prin Regia Naţională a Pădurilor în aşa fel încât aceste păduri să fie exploatate după toate regulile ştiinţifice aşa cum cer legile în vigoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Bâldea, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Bâldea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de ordonanţă are ca obiect de reglementare acordarea de facilităţi proprietarilor de păduri private constituiţi în asociaţii cu scopul urmăririi suprafeţelor forestiere gospodărite unitar.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţie.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 20.X.2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 septembrie 2004.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

Titlul legii. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriţi amendamentul 1. Votat în unanimitate.

La linioara de la cuprinsul articolului unic introdusă de Senat, cea privind lit.c) de la art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 2 al comisiei. Votat amendamentul 2, art.2 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul Camerei.

Prin amendamentul 3, comisia propune şi modificarea alin.2 al art.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 3.

De asemenea, prin amendamentul 4, comisia propune modificarea art.14 din ordonanţă. Admis amendamentul, modificat acest text.

Prin amendamentul 5, comisia propune modificarea art.15 al ordonanţei. Admis, modificat acest text.

Prin amendamentul 6, comisia propune modificarea art.16. Admis amendamentul, modificat art.16.

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea art.17. Admis, modificat acest text.

Vă rog să urmăriţi în continuare textele din ordonanţă asupra cărora nu au fost făcute amendamente. Să-mi spuneţi dumneavoastră dacă aveţi obiecţiuni la titlul ordonanţei? Nu.

La art.1, nu. Votat în forma din ordonanţă.

La art.13, votat forma ordonanţei.

Titlul cap.4. Votat forma ordonanţei.

Art.18 şi 19 votate în forma din ordonanţă.

Art.20. Votat în formula din ordonanţă.

Am parcurs şi acest proiect.

La pct.42 nu avem celălalt proiect care vizează Codul de procedură civilă gata.

La pct. 43, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 2/2001 privind regimul contravenţiilor. Iniţiatorul? Rog Comisia juridică să prezinte raportul. Vă rog. A venit şi iniţiatorul? Lăsaţi iniţiatorul să prezinte proiectul şi apoi Comisia juridică.

Domnul Ion Oltei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Plecând de la unele sesizări pe care le-am primit în teritoriu privind modul în care este reglementat regimul contravenţiilor, iniţiatorii s-au gândit să înainteze propunerea legislativă prin care să se modifice Ordonanţa 2/2001 în sensul ca să crească eficienţa încasării amenzilor din contravenţii. Acesta a fost scopul.

La dezbaterea din Senat fac menţiunea că a fost o singură abţinere, în rest, toată lumea a votat pentru, ceea ce vă rog şi pentru dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Ştefan Cazimir, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ştefan Cazimir:

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 20 octombrie 2004.

După dezbateri, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu un amendament admis, prezentat în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate în formula Senatului.

Preambulul articolului unic.

Votat în unanimitate.

Pct.1 şi pct.2. Votate în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

La pct.4, urmăriţi amendamentul comisiei, din raport.

Votat amendamentul, modificat pct.4.

Pct.5 - care este şi ultimul.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

La pct.44, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.68/2004 pentru modificarea şi completarea Legii spitalelor.

Rog iniţiatorul să prezinte foarte pe scurt acest proiect.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ propune modificarea unor texte de lege, astfel încât să se creeze cadrul juridic privind parteneriatul public-privat în sistemul de sănătate, posibilitatea de a se privatiza anumite unităţi sanitare publice, organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică medicală în institutele şi centrele clinice, prin coordonarea acestuia de către un director general adjunct medical, cadru didactic universitar.

Se mai introduce o prevedere legală care să asigure cadrul legal privind plata cheltuielilor de delegare a membrilor consiliului de administraţie în spitalele care au reşedinţa în alte localităţi decât cele în care domiciliază reprezentanţii senatului, decanatelor, ca membri în consiliile de administraţie. Şi, totodată, se introduce o prevedere ca cadrele didactice-şefi de clinici - cu integrare clinică, se beneficieze de o indemnizaţie de cel puţin 20% din salariul de bază.

Propun şi rog să fiţi de acord cu proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Ifrim, vă rog să prezentaţi, tot aşa, pe scurt, raportul comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Referitor la ordonanţa privind completarea Legii spitalelor nr.270/2003, comisia a analizat această ordonanţă. Ea reglementează o serie de aspecte privind parteneriatul public privat, privind numirea şefilor de secţii clinice în spitalele universitare prin ordin al ministrului sau al directorului direcţiei sanitare, la propunerea senatelor, astfel încât comisia consideră că va duce la o îmbunătăţire a activităţii spitalelor şi vă rugăm s-o votaţi în forma aprobată de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea legii de aprobare a ordonanţei.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic.

Votat în unanimitate.

La pct.1 din legea de aprobare, în formula Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.2 şi pct.3.

Domnule profesor Ifrim, vreţi să veniţi puţin? (Domnul preşedinte Valer Dorneanu se consultă cu domnul deputat Mircea Ifrim.)

Stimaţi colegi,

Pct.1, pct.2 şi pct.3 din art.I în formularea Senatului, dacă aveţi obiecţiuni?

Votate toate în formularea Senatului.

Pct.4, pct.5, pct.6.

Votate toate în formularea Senatului.

După pct.6, comisia, prin amendamentul nr.1, propune un punct nou, care să fie numerotat 9¹; îl găsiţi în raport la pag.3.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, se introduce acest text.

Vă rog.

Domnul George Pavelescu:

Propun, la alin.2, partea finală a alin.2, teza 1: "şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii sau al miniştrilor de resort, pentru clinicile universitare din spitalele clinice aflate în subordinea ministerelor cu regia sanitară proprie".

Deci, propunem această completare, întrucât este vorba de un act administrativ care nu poate fi săvârşit de ministrul sănătăţii.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înţeles, domnule ministru.

Comisia este de acord?

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.1, cu această completare propusă de către domnul ministru, în sensul că, după sintagma "se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii", să se adauge "sau a miniştrilor de resort ..." aşa cum a propus textul.

Vă rog să-l lăsaţi în scris.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

La pct.7, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2.

Admis amendamentul nr.2, modificat pct.7 din lege.

La pct.8, urmăriţi amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat pct.8.

Vă rog.

Domnul ministru are o intervenţie la pct.8.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte, propunem ca de la alin.2 să fie eliminată sintagma "minimum" şi să rămână textul iniţial.

Această exprimare va crea confuzii la nivelul spitalelor, în special al spitalelor clinice, care nu pot aplica acest procent de "minimum", care poate fi variabil, de la 51 până la sută la sută.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles că preşedintele comisiei, în numele acesteia, este de acord. Aceasta înseamnă că pct.8 rămâne în formula iniţială. Da?

Dacă aveţi obiecţiuni la formula Senatului, la pct.8, pentru că şi-a retras amendamentul comisia? Nu.

Votat în formula Senatului.

Am parcurs şi votat proiectul acestei legi.

Penultimul proiect de astăzi se referă la modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar şi Medalia Meritul Sanitar.

Comisia pentru medalii este?

Nu se află nimeni din Comisia pentru ordine şi medalii? Amânăm acest proiect.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2004 privind schimbarea destinaţiei unor părţi din imobile situate în municipiul Bucureşti, precum şi trecerea unor părţi dintr-un imobil proprietate privată din administrarea C.N.I. în administrarea TAROM; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnule Florescu, vă rog.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun pentru dezbateri timp total de 5 minute şi nu mai mult de un minut pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege în formula votată de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate în formula Senatului.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriţi amendamentul nr.1.

Votat. Modificat acest text.

Cu privire la titlul Anexei nr.2, urmăriţi amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat titlul Anexei nr.2.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în formula Guvernului.

La art.1, urmăriţi amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, modificat art.1.

Art.2, art.3 şi art.4 din ordonanţă.

Nu sunt obiecţiuni; votate în unanimitate în formula din ordonanţă.

Titlul Anexei nr.1 şi conţinutul acesteia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La Anexa nr.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate textele anexei şi titlul acesteia.

Am parcurs şi proiectul acestei legi. Îl vom supune votului final astăzi.

V-aş ruga, liderii grupurilor parlamentare, să vă invitaţi toţi colegii în sală.

Stimaţi colegi, s-au prezentat şi colegii noştri din Comisia pentru ordine şi medalii.

Dau cuvântul domnului Bahrin să prezinte proiectul. Invit toţi colegii în sală.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi domni deputaţi,

Proiectul de lege vine să facă o rectificare, o amendare a Legii privind Ordinul Meritul Sanitar, în ideea în care, la momentul în care a fost conceput ordinul, s-a încercat să se facă un simbol integrator al medicinei alopate şi homeopate, la acest simbol care a fost propus, după care Cancelaria ordinelor a făcut o rectificare şi a solicitat să rămână simbolul clasic al medicinei, drept pentru care comisia s-a conformat, ca şi instituţiile care, absolut toate, au fost consultate iniţial şi au fost de acord cu această modificare.

Drept urmare, am modificat o literă din legea iniţială şi toate planşele. Şi, de asemenea, la propunerea Consiliului Legislativ, ne-am însuşit problemele de tehnică legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei şi proiectul de lege.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în formula Senatului.

Art.I, preambul.

Votat în formula Senatului.

Linioara 1, cu privire la Anexa nr.1; urmăriţi amendamentul nr.1.

Votat, modificat textul.

Art.II. Urmăriţi amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, modificat art.II.

Art.III. Urmăriţi amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat art.III.

Prin amendamentul nr.4, comisia propune un text nou; art.II, probabil, va fi renumerotat.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.4, se introduce acest text.

Vă rog să urmăriţi şi anexele, care cuprind modelul desenat al Ordinului Meritul Sanitar.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat cuprinsul acestei anexe.

La Anexa nr.2, modelul desenat al Medaliei Meritul Sanitar.

Adoptat şi cuprinsul Anexei nr.2.

V-aş ruga, stimaţi colegi, să vă ocupaţi locurile în sală.

V-aş ruga pe toţi colegii deputaţi să vă aşezaţi pe locurile dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

1. Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Perşinari, judeţul Dâmboviţa. A expirat termenul constituţional pentru dezbaterea şi adoptarea acestuia, încât nu ne rămâne să constatăm decât că a fost adoptată tacit.

2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

174 voturi pentru, 12 contra.

Abţineri? O abţinere.

3. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Braşov; lege ordinară.

Cine este pentru?

Împotrivă?

12 voturi împotrivă, 174 pentru.

Abţineri? O abţinere.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind statutul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanţilor naţionali şi al personalului internaţional, adoptat la Ottawa la 20 septembrie 1951, şi a Acordului privind statutul misiunilor şi reprezentanţilor statelor terţe pe lângă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles la 14 septembrie 1994; lege ordinară.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie; lege organică.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

12 voturi împotrivă, 174 pentru.

Abţineri? Nu sunt.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

9. Proiectul de Lege privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerţului; lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

11. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice; lege ordinară.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Două voturi împotrivă.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan Cazimir:

Onorat prezidiu şi stimaţi colegi,
Iscusiţi şi harnici făurari de legi!
Spre a fi mai clare slabele-mi demersuri,
Cer îngăduinţa să vorbesc în versuri.
Legea lui Pruteanu stă să avorteze -
Lung prilej de glume şi de paranteze.
Ampla controversă vrînd să o rezum,
Lesne pot să umplu un întreg volum.
Unii spun că legea este necesară,
Căci primejdii grave limba o-mpresoară
Şi de nu vom ţine vajnic arma-n mâni,
Pulbere se face graiul din bătrâni.
Alţii zic, din contra, că-i o aiureală
Ce ţîşneşte plină dintr-o minte goală,
Că întreg demersul trage îndărăt
Şi că senatorul s-a prostit di tăt!

Ca să lămurească pe deplin poporul,
Urcă la tribună însuşi autorul:
"- E o lege super şi s-o trec insist
Cu statornicie de liber-schimbist.
Pot să spun răbdare c-am avut destulă
Şi de mult îmi iese (tuşeşte) părul prin căciulă,
Căci infame piedici, fără de temei,
Îmi proptesc în cale snobi şi farisei.
Pleşu, Manolescu, Paler, Liiceanu
Iau în băşcălie legea lui Pruteanu
Şi cu perfidie îi tot dă la mir,
Măcinat de pizmă, Ştefan Cazimir.
Cînd imunda haită spumegă şi ţipă,
Eu îmi vîr cu grijă capul sub aripă,
Fi'ndcă cei ce actul critică-n zadar
Nu pricep un lucru evident şi clar:
Dacă azi sau mîine legea se promulgă,
Noi amenzi babane statul poa'să mulgă.
Ai înscris pe firmă un cuvînt jegos?
Scot chitanţierul şi te ard din gros.
Virgula ca lumea dacă n-ai plasat-o,
Te snopesc la sînge şi te zbor din NATO.
Cel ce ţine însă la obraz curat
Mişcă din ureche şi e graţiat.
Astfel vom rămîne mulţumiţi cu toţii:
Hoţii şi vardiştii, unchii şi nepoţii,
Şi păzind cu rîvnă strămoşescul grai,
Ne va fi mai dulce traiul pe vătrai."

Nici nu se-ncheiase predica măiastră
Când un marş funebru sună sub fereastră.
Cine-i oare mortul? toţi se-ntreabă-acum.
Cine trist străbate ultimul său drum?
Plînsă cu sughiţuri de cernitul tată,
Dusă-i lin la groapă legea avortată.
Căci, la urma urmei, ce e un avort?
Naştere normală, iar copilul mort.

(Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim pentru momentul de destindere. Asupra calităţii poeziei, vă rog să vă adresaţi criticii literare. (Aplauze; râsete.)

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

175 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nici o abţinere.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

14. Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea terorismului; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

15. Proiectul de Lege privind obligaţia de serviciu public pe rute aeriene interne; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2004 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 174 pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

17. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.550 din 14 octombrie 2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Unanimitatea celor prezenţi.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; lege organică.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996; lege organică.

Cine este pentru?

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abţineri?

Vă rog încă o dată, vă rog să vă exprimaţi votul pentru.

Publicitatea imobiliară.

Voturi pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Domnul Márton Arpad doreşte să explice votul.

Dacă vreţi şi dumneavoastră în versuri, că este deja lansată procedura.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al UDMR a votat împotriva acestei ordonanţe, pentru că suntem convinşi că, din păcate, s-a comis o eroare prin care întregul sistem de publicitate imobiliară din România a ajuns într-o situaţie periculoasă.

Atât prin amendamentele pe care le-am depus, cât şi prin intervenţiile pe care le-am avut în plen, am atras atenţia asupra pericolelor acestui text.

Vă aduc aminte, doar, o susţinere cel puţin neprofesionistă de la acest microfon, din partea unui minister, conform căreia deja există o înţelegere scrisă dintre două autorităţi, cum că legea pe care tocmai am votat-o nu va fi respectată. Adică termenul din lege nu va fi respectat. Nu ştiu de ce am mai votat, atunci, acel termen.

Legea pe care aţi votat-o într-adevăr unifică cele două segmente, numai că va angaja în primul rând topografi, şi nu persoane care, până acum, au activat în domeniul publicităţii imobiliare, cei care au urmărit acest domeniu. Probabil, în toată structura, vom întâmpina foarte multe greutăţi. Probabil, peste câteva luni va trebui să reveniţi asupra acestei ordonanţe. Cum v-am spus, deja a trebuit să interveniţi şi la modificarea Codului de procedură civilă.

Noi nu suntem de acord cu această ordonanţă, nu suntem de acord cu modalitatea iresponsabilă în care ea a fost scrisă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

21. Proiectul de Lege privind asociaţiile pensionarilor; lege ordinară.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecţie socială, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, salariaţilor concediaţi colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova; lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

24. Proiectul de Lege pentru salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile de urs, pisică sălbatică şi lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004-2005. Lege ordinară.

Cine este pentru? 172 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

27. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr....

Da, domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

De fapt nu este procedură, e o şopârliţă pentru că s-a sărit propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Şopârliţa. Nu aţi pus la vot comuna Şopârliţa. Asta este şopârliţa mea.

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea privind reînfiinţarea comunei Şopârliţa prin reorganizarea comunei Pârşcoveni, judeţul Olt. Lege cu caracter organic. O supun votului dumneavoastră la cererea expresă a reprezentantului PRM. E vorba de o lege organică.

Cine este pentru?

Domnule Stanciu, o şopârliţă pe grup este suficientă şi ea a aparţinut şefului grupului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Sunt 174 de voturi pentru, 21 contra. Dacă mai sunt şi abţineri? Nu sunt.

Revenim la pct.27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2004 privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor turistice. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

170 voturi pentru, 15 voturi contra, 3 abţineri.

28. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing societăţile de leasing. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

29. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, nr.139/1995. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

30. proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăţi comerciale aflate în dificultate. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 171 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 19.

Abţineri? O abţinere.

Votat.

31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială " Automobile Dacia" - S.A.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

32. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

33. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2004 pentru modificarea şi completarea Legii spitalelor nr.270/2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

35. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar şi Medalia Meritul Sanitar. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2004 privind schimbarea destinaţiei unor părţi din imobile situate în municipiul Bucureşti, precum şi trecerea unor părţi dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naţionale de Investiţii C.N.I. - S.A. în administrarea Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM- S.A. Lege ordinară.

Cine este pentru? 174 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Am parcurs ordinea de zi a votului final, v-aş ruga să aveţi puţină răbdare până vă prezint o notă cu proiectele care se află depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu Legea nr.47/1992 în vederea sesizării de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Braşov;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
• Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale;
• Legea privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerţului;
• Legea pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare;
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată;
• Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului;
• Legea privind obligaţia de serviciu public pe rute aeriene interne;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2004 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996;
• Legea privind asociaţiile pensionarilor;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecţie socială, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, salariaţilor concediaţi colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
• Legea privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor de Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, pisică sălbatică şi lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004-2005;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2004 privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor turistice;
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, nr.139/1995;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăţi comerciale aflate în dificultate;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială" Automobile Dacia" - S.A;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private, în scopul gospodăririi durabile a acestora;
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.68/2004 pentru modificarea şi completarea Legii spitalelor nr.270/2003;
• Legea pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar şi Medalia Meritul Sanitar;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2004 privind schimbarea destinaţiei unor părţi din imobilele situate în municipiul Bucureşti, precum şi trecerea unor părţi dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naţionale de Investiţii C.N.I. - S.A. în administrarea Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A.

O să propunem Biroului permanent şi Comitetului ordinii de zi ca joi să aibă loc activităţi pentru examinarea Legii bugetului în vederea depunerii amendamentelor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. Se vor putea întruni şi comisiile, amendamentele însă se adună până luni la orele 15, când încep audierile în comisii pe domenii de activitate.

Colegul nostru are cuvântul pentru a-şi prezenta demisia din Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din motive personale, îmi dau demisia din Partidul România Mare şi mă declar independent.

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de această precizare.

Vă reamintesc că mâine, la ora 10, avem şedinţă comună pentru ascultarea mesajului preşedintelui României. Vă invităm să fiţi prezenţi cu toţii.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.45.