Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Petre Popeangă, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, vă propun să începem şedinţa noastră de astăzi. Vă rog să luaţi loc în bănci. Pe liderii grupurilor îi rog insistent să-i invite pe ceilalţi colegi în sală.

Din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 270. Sunt absenţi 61. Participă la alte acţiuni parlamentare 10 colegi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind înfiinţarea satului Seuca în componenţa comunei Găneşti, judeţul Mureş, iniţiată de domnul deputat Kerekes Károly, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2.Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, iniţiată de domnul deputat Strungă Emil, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriul şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3.Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, iniţiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Verginia Vedinaş, Dorel Constantin Onaca, Liviu Doru Bindea, Ilie Petrescu, Irina Loghin, Petru Stan, Dan Claudiu Tănăsescu, Valentin Dinescu, Constantin Găucan, Viorica Georgeta Pompilia Moisiuc , membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

4. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, iniţiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Iorga Nicolae, Verginia Vedinaş, Dorel Constantin Onaca, Liviu Doru Bindea, Valentin Dinescu, Ilie Petrescu, Petru Stan, membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6.Proiectul de Lege privind ucenicia la locul de muncă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege pentru abrogarea art.34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr.90/1996, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind societăţile de microfinanţare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond:Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2005 pentru modificarea art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.59/2004 privind măsuri de întărire a disciplinei financiar-economice în sistemul sanitar, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art.21 alin.(2) din Legea nr.290/2004 privind cazierul judiciar, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătutîn procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de acţiuni din proprietatea privată a statului şi administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului în proprietatea privată a municipiului Hunedoara şi administrarea Consiliului local al municipiului Hunedoara, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 285 din Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital, iniţiat de domnii senatori Varujan Vosganian, Oprea Mario Ovidiu, Rădoi Ovidiu, membri ai Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr" P.N.L. - P.D., domnii senatori Viorel Ştefan, Radu Cătălin Mardare, Ion Florescu, Viorel Arcaş, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Puşkaş Zoltan şi domnul deputat Erdei Istvan, membri ai Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnii deputaţi Sandu Capră Mihai, Silaghi Ovidiu, Coşea Mircea, Eugen Nicolăescu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Popeangă Petre, membru al Grupului parlamentar al P.P.R.M., doamna deputat Iordache Graţiela Denisa, membră a Grupului parlamentar al P.U.R. (s-l), adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiat de domnul deputat Horea Dorin Uioreanu, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi "

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

17. Propunerea legislativă pentru completarea art.122 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de domnul senator Németh Csaba, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în data de 5 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, iniţiată de domnii deputaţi Corneliu Ciontu, Lucian Augustin Bolcaş, Anghel Stanciu, membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.,respinsă de Senat în data de 9 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, iniţiată de domnul deputat Ioan Stan, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în data de 9 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul magistraţilor, iniţiată de doamna deputat Lavinia Şandru, domnii deputaţi Aurelian Pavelescu, Cozmin Guşă, fără apartenenţă la grup parlamentar.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

22. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană; pentru informare:

• Camera Deputaţilor: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.
• Senatul: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia economică, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Termen de depunere a raportului: 16 mai 2005.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie al bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Camera Deputaţilor: Comisia pentru sănătate şi familie; Senatul: Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport.

Termen de depunere a raportului: 25 mai 2005.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Camera Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Senatul: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Termen de depunere a raportului: 25 mai 2005.

Stimaţi colegi, am terminat lectura celor 13 pagini. Îi rog pe colegii din Comisia pentru Regulament, poate găsesc o formulă mai inteligentă prin care să anunţăm aceste proiecte de legi sau iniţiative legislative atunci când sosesc la Cameră.

Vreau să vă mai anunţ că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul luptei împotriva producerii ilegale, traficului şi consumului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, semnat la Bucureşti la 14 aprilie 2004;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2005 pentru abrogarea art.31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, nr.36/1995;
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuinţelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti;
• Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea institutelor de teorie politică şi educaţie democratică.

Stimaţi colegi, vă invit să constituim o comisie de mediere. Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1997 privind aprobarea regulamentului de transport pe căile ferate din România: Aurelia Vasile, P.S.D., Ioan Bivolaru, P.S.D., Mircea Ciopraga, P.N.L., Corneliu Momanu, P.N.L., Anca Daniela Boagiu, P.D., Tudor Mătuşa, P.P.R.M., Andrian Sirojea Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Dacă sunt observaţii. Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră componenţa comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rog liderii de grup să-şi reia locurile în bănci.

Vă propun să începem dezbaterea proiectelor de lege.

Primul punct pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) şi statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informaţii în timp util în cazul unei urgenţe radiologice (ECURIE), semnat la Bruxelles la 29 ianuarie 2003 şi la Bucureşti la 25 octombrie 2004.

Este un proiect de lege care va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să facă propunerile regulamentare.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun ca timp de dezbatere cinci minute. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi se adoptă în conformitate cu art.76 alin.2 din Constituţia României. Este de competenţa decizională a Senatului. La lucrări au fost prezenţi 20 de deputaţi membri ai comisiei din 22 şi în urma dezbaterii în şedinţa din 10 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sistemul "Ecurie" a fost creat de Comunitatea Europeană pentru energia atomică "Euratom" ca instrument pentru asigurarea schimbului de informaţii de urgenţă radiologică referitoare la natura, momentul şi locul exact al evenimentului, cauza reală sau presupusă şi evoluţia previzibilă a accidentului în ceea ce priveşte eliberarea de materiale radioactive, caracteristicile generale ale eliberării radioactive, informaţii privind prognoza meteorologică şi condiţiile necesare pentru evaluarea dispersiei eliberării radioactive, rezultatele monitorizării de mediu şi cele ale măsurătorilor privind nivelul de radioactivitate în alimente, furaje şi apă potabilă, măsuri de protecţie luate sau planificate, evoluţia probabilă în timp a eliberării radioactive.

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii, se propune ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru energia atomică "Euratom" şi statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informaţii de care am făcut vorbire mai devreme.

Semnarea acordului a reprezentat un angajament asumat de România în procesul integrării în Uniunea Europeană pe Capitolul 22, "Protecţia mediului înconjurător".

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cum am mai prezentat, punctul de vedere este pozitiv. Susţinem forma prezentată de reprezentantul Guvernului.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă doreşte vreun grup parlamentar să intervină. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul proiectului de lege. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 8 decembrie 2004.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În vederea dezvoltării relaţiilor bilaterale între România şi Regatul Haşemit al Iordaniei, a fost semnat, la data de 8 decembrie 2004, la Bucureşti, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul militar.

Acordul stabileşte ca principale domenii de cooperare: organizarea comandamentelor la nivel operaţional şi teritorial; prevenirea şi înlăturarea dezastrelor; planificarea apărării; managementul resurselor bugetare; dezvoltarea tehnologiei militare şi interoperativitatea etc.

Cooperarea între părţi se va realiza prin vizite reciproce, consultări, studii, congrese, schimb de documentaţie, exerciţii comune, precum şi prin alte forme care pot fi stabilite de către autorităţile responsabile de implementare a prevederilor acordului.

Pentru a eficientiza activităţile cuprinse în acord, se înfiinţează Comisia militară mixtă româno-iordaniană, care se întruneşte anual.

Menţionăm, de asemenea, că pe timpul activităţilor desfăşurate în comun este respectată legislaţia statului părţii care primeşte, dar statul care trimite continuă să-şi exercite jurisdicţia asupra personalului propriu.

Pentru protecţia informaţiilor clasificate schimbate, partea care primeşte se obligă să acorde acestora cel puţin acelaşi nivel de secretizare cu cel acordat de partea care trimite.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Bejinariu.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi se adoptă în conformitate cu art.76 din Constituţia României.

La lucrări au fost prezenţi toţi cei 22 de deputaţi, membri ai comisiei. În urma dezbaterii din şedinţa din 10 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de iniţiator. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile şi imunităţile Curţii Penale Internaţionale, adoptat la New-York la 9 septembrie 2002.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Doamna Roxana Rizoiu :

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul cu privire la privilegiile şi imunităţile Curţii Penale Internaţionale a fost adoptat, cum spuneaţi, la 9 septembrie 2002. Până în prezent, 23 de state, din cele 62 semnatare, au ratificat sau aprobat acordul.

Statele care au ratificat cel mai recent acest acord sunt Suedia, la 13 ianuarie 2005, şi Belgia, la 28 martie 2005.

Acest acord a intrat în vigoare la 22 iulie 2004.

România a semnat Acordul cu privire la privilegiile şi imunităţile Curţii Penale Internaţionale la data de 30 iunie 2004.

Acordul este important deoarece, prin aplicarea sa, va asigura funcţionalitatea Curţii Penale Internaţionale. În acest sens, trebuie să fie garantate imunităţile şi privilegiile esenţiale îndeplinirii obiectivelor sale.

Acordul garantează imunitate absolută de jurisdicţie Curţii Penale Internaţionale, patrimoniului, fondurilor şi bunurilor sale, precum şi imunităţi şi privilegii personalului acesteia, în vederea exercitării independente a funcţiilor lor în serviciul Curţii sau în legătură cu aceasta.

Totodată, este garantată inviolabilitatea localurilor, arhivelor şi documentelor Curţii, fiind prevăzute şi o serie de facilităţi de natură fiscală şi vamală, menite a înlesni activitatea Curţii şi a membrilor săi.

Ratificarea Acordului de către România îşi dovedeşte importanţa şi în contextul desfăşurării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Astfel, prin poziţia comună, din 16 iunie 2003, cu privire la Curtea Penală Internaţională, Uniunea Europeană sprijină funcţionarea efectivă şi independentă a Curţii Penale Internaţionale, încurajând în acest sens, printre altele, semnarea şi ratificarea Acordului cu privire la privilegiile şi imunităţii Curţii Penale Internaţionale. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă prezentaţi şi să ne iertaţi intervenţia, dar este necesar pentru stenogramă.

Doamna Roxana Rizoiu:

Sunt Roxana Rizoiu. Sunt subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Adrian Năstase:

Pentru stenogramă am rugat să faceţi acest lucru.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul de reglementare al acestei legi constă în garantarea imunităţii de jurisdicţie a Curţii Penale Internaţionale, respectiv a componenţilor ei, patrimoniului, fondurilor şi bunurilor sale, precum şi a imunităţilor şi privilegiilor personalului, cum spuneam, în vederea exercitării independente a funcţiilor lor în serviciul Curţii sau în legătură cu acestea.

Proiectul se înscrie şi corespunde în imperativele interesului naţional, întrucât Ratificarea Acordului face parte şi se înscrie în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ţara noastră aliniindu-se astfel poziţiei comune şi planului de acţiune a Uniunii Europene, prin care aceasta sprijină funcţionarea efectivă şi independentă a Curţii Penale Internaţionale.

Dezbaterea din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost precedată de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dat la 14 aprilie, al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, acordat la 11 mai, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, acordat la aceeaşi dată, şi al Comisiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, acordat, de asemenea, la data menţionată.

În aceste condiţii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, în unanimitate, să supună dumneavoastră proiectul de lege pentru dezbatere şi adoptare.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Legea se încadrează în categoria legilor organice. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Iertaţi-mă, ordinare...

Domnul Sergiu Andon:

Da, în categoria legilor ordinare, scuzaţi.

Domnul Adrian Năstase:

M-aţi speriat.

Deci este vorba de o lege ordinară.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1 îl supun votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, conţinând declaraţia la acordul menţionat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de lege privind tariful vamal integrat român.

Procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să ne onoreze cu prezenţa domniilor lor.

Vă rog să faceţi propunerile regulamentare pentru dezbatere.

Doamna Graţiela Iordache:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune termen total de dezbatere 10 şi un minut pe intervenţie. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Dacă sunt observaţii faţă de propunerile comisiei?

Dacă nu, le supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Reprezentantul iniţiatorului, domnul subsecretar de stat Gelu Diaconu. Aveţi cuvântul!

Domnul Gelu Diaconu ( subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă supunem aprobării Proiectul de lege privind tariful vamal integrat al României, ca un angajament foarte important asumat în procesul de integrare, la Cap.25 "Uniune Vamală". Este un act normativ care încununează munca de şase ani a unui grup de specialişti care, după modelul tarifului vamal integrat comunitar, au construit o bază de date cu codurile prin care sunt codificate măsurile tarifare şi netarifare aplicate în procesul de vămuire a mărfurilor la import şi export, iar acest tarif vamal integrat va fi pus, odată cu aprobarea legii, la dispoziţia agenţilor economici, fiind pentru prima dată în posesia tuturor reglementărilor aplicabile pentru fiecare din poziţiile tarifare împreună cu care se prezintă mărfurile la vămuirea în cadrul operaţiunilor de import-export.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă iertaţi, dar trebuie să iau cuvântul din respect pentru activitatea noastră.

Ceea ce vi se prezintă aici este un proiect de lege fără obiect, fără conţinut, care constituie un act dat de o autoritate necompetentă.

Vă rog să constataţi că existenţa unui tarif integrat este, într-adevăr, necesară şi mulţumesc specialiştilor care au realizat această operă de mare structură. Dar, legea aceasta nu-mi spune absolut nimic şi nu mă obligă la nimic. Din însăşi expunerea de motive, ca să nu mai vorbesc de art.1 alin.2, rezultă că ne aflăm indubitabil în prezenţa unei colecţii de prevederi referitoare la activitatea vamală. Or, o colecţie de prevederi legale deja existente într-un anumit domeniu, care este întotdeauna necesară, şi cu atât mai necesară în activitatea vamală, s-ar părea că formatul electronic folosit în statele Uniunii Europene permite o actualizare la zi a acesteia, este necesară, dar nu se realizează printr-un proiect de lege.

Avem art.17 din Legea privind normele de tehnică legislativă, care reglementează categoric acest lucru. Pe măsura consolidării sistemului legislativ, reglementările legale în vigoare privind acelaşi domeniu, asta ce ne interesează acum, sau din domenii conexe, cuprinse în legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, exact care este conţinutul acestui tarif vamal integrat, pot fi încorporate prin alăturarea textelor acestora într-o structură omogenă, foarte bine prezentată sub formă de Codex.

Deci, este vorba despre un codex care să înlesnească cunoaşterea. Codexul se elaborează de Consiliul Legislativ, cu aprobarea prealabilă a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Iertaţi-mă, această lege nu are obiect. Ea presupune realizarea unei arhivări a unor texte de acte normative existente, care au un conţinut. Ne aflăm în prezenţa unui codex care nu se realizează prin lege. Şi de ce spun că nu se realizează prin lege? Pentru că această lege, prin art.3, care vorbeşte de componentele tarifului vamal integrat, lasă posibilitatea şi labilitatea ca în acest tarif vamal integrat să fie băgate şi scoase nişte acte normative după dorinţa eclectică a oricui, ceea ce nu se poate. În condiţiile elaborării unui codex, avem siguranţa stabilităţii acestuia.

Pentru aceste considerente, personal, voi vota împotriva unui proiect de lege care contravine vehement legii tehnicii legislative şi care, repet, nu are obiect de reglementare, făcut numai dintr-o "clăbuceală" publicitară pentru Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, mulţi ne putem pricepe la orice. Mai trist este când avem pretenţia că ne pricepem, şi nu ne pricepem.

Aş vrea să cred că toate comentariile care se fac pe acest proiect de lege se fac în cunoştinţă de cauză. Tariful vamal integrat al României constituie, în accepţiunea în care a fost elaborat proiectul de lege, un instrument prin care să se facă ordine în ceea ce înseamnă vamă.

Prin acest proiect de lege, în ciuda a ceea ce s-a spus înainte, nimeni în această ţară nu-şi va mai permite să introducă sau să scoată din nomenclatorul cu care operează vama, decât dacă are acordul autorităţii vamale, pe ceea ce înseamnă tarif vamal integrat.

Cred că acesta este rolul autorităţii vamale, acesta este rolul sistemului integrat, dar mai ales prin această modalitate, prin această concepţie, prin această abordare, noi, România, ne aliniem la tariful vamal integrat şi la comunitatea europeană.

De aceea, cred că este absolut necesar să fim de acord cu acest proiect de lege; de aceea cred că trebuie să înţelegem că până la urmă regulile trebuie să fie reguli, şi să fie de toţi respectate, şi să existe o unitate în abordarea sistemului vamal în România.

De aceea, eu vă propun să priviţi cu foarte multă atenţie acest proiect de lege şi să-i daţi votul dumneavoastră, pentru că acest proiect de lege ne aduce, pe de o parte, mai aproape de Europa, dar, în acelaşi timp, face ordine în propria noastră ogradă în ceea ce priveşte vama. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să nu amestecăm cele două planuri ale discuţiei. Avem, pe de o parte, elementele care ţin de codexul de care vorbea domnul Bolcaş, şi avea dreptate. Practic, aici avem în realitate un cod vamal, pentru că sunt strânse reglementările, dacă înţeleg eu bine, într-un complex normativ. Nu aici se reglementează atribuţiile autorităţii vamale. Există un sediu al materiei, bănuiesc, într-un alt act normativ. Aici se stabileşte oarecum dinamica şi modalitatea în care unele dintre poziţii, unele dintre elementele acestui tarif sunt introduse într-o modalitate care să fie mai uşor accesibilă, unitară.

Nu mai puţin din punct de vedere juridic, domnul Bolcaş are dreptate, pentru că aici nu este vorba de o lege privind tariful vamal, ci este vorba de o reglementare, de un cod referitor la reglementările vamale, tariful până la urmă fiind o chestiune care este compusă din diferite poziţii, care sunt până la urmă strict tehnice.

Nu vreau să mă amestec mai mult în această dezbatere. Este datoria mea să clarific sensul votului şi să spun că din punctul de vedere al operaţiunii, ea este absolut necesară. Nu sunt absolut convins că aceasta este cea mai bună formulare juridică din punctul de vedere al textului. Şi aici, sigur, că împărtăşesc punctul de vedere al domnului Bolcaş. Nu ştiu cum este mai bine să procedăm.

Să ascultăm şi punctul de vedere al comisiei. Este adevărat, s-ar putea ca din punct de vedere juridic să fi existat şi posibilităţi mai bune de a scrie această intenţie, care este absolut benefică. Dar, textul în sine, am impresia că putea să fie scris mult mai serios, pentru a evita acest tip de comentarii.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege reprezintă o condiţie esenţială a procesului de armonizare legislativă, fiind unul dintre obiectivele strategice ale României, menţionat ca atare în Cap.25 al documentului de poziţie aprobat de Guvernul României.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, şi la dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.51-52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai ANAF-ului.

La lucrările comisiei au participat 25 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Deci, a fost aprobat şi de către reprezentanţii PPRM şi de către reprezentanţii PSD.

Proiect de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc că aţi clarificat aspectele în discuţie.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole şi eu vă sugerez, totuşi, să luăm în discuţie textul aşa cum este. Sigur, dacă va fi nevoie în perioada următoare de o îmbunătăţire a textului, acest lucru se poate face. În esenţă, însă, este o operaţiune necesară, şi de aceea poate mergem pe etape, în ideea de a valida, deocamdată, acest efort deosebit (am văzut introducerea pe site a tuturor acestor elemente componente), urmând ca după aceea, poate, şi cu sprijinul Consiliului Legislativ să avem un text mai bun.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Cred că va trebui să numărăm voturile.

Deci, încă o dată, vă rog să votaţi cei care sunteţi în favoarea titlului legii.

Cine este pentru? 143 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 12 voturi împotrivă. Mulţumesc.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost aprobat.

Art.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 144 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, art.1 a fost aprobat.

Art.2 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 144 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, art.2 a fost aprobat.

Art.3 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 144 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, art.3 a fost aprobat.

Art.4 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc. 146 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, art.4 a fost aprobat.

Art.5 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 146 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, art.5 a fost aprobat.

Art.6 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 146 de voturi pentru.

Împotrivă?13 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, art.6 a fost aprobat.

Vă propun ca votul final să-l dăm mâine la ora 11,00, împreună cu celelalte proiecte de lege.

Trecem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare. Procedură de urgenţă.

Invit biroul comisiei să facă propunerile regulamentare.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune cinci minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Dacă sunt observaţii?

Supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 371 au fost constatate unele disfuncţionalităţi de natură obiectivă în procesul de înfiinţare şi organizare a Poliţiei Comunitare determinate, pe de o parte, de lacune normative sub aspectul reglementării unor situaţii tranzitorii, identificate ulterior în procesul de reorganizare a fostelor corpuri ale gardienilor publici, precum şi de lipsa unei detalieri corespunzătoare referitoare la transferul de personal şi patrimoniu. În numeroase situaţii, aceste disfuncţionalităţi au pus în dificultate autorităţile locale în demersurile acestora pentru realizarea procesului de reorganizare, precum şi de preluare a patrimoniului şi personalului, implicaţia cea mai gravă a acestei situaţii constând în întârzierea înfiinţării Poliţiei Comunitare în unele unităţi administrativ-teritoriale.

Prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă supuse astăzi aprobării au fost introduse în conţinutul Legii nr. 371 modificări şi completări de natură să elimine disfuncţionalităţile constatate şi să operaţionalizeze Poliţia Comunitară, creându-se, astfel, cadrul corespunzător organizării acesteia.

Având în vedere aspectele menţionate, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

În ceea ce priveşte propunerile de amendamente din partea comisiei? Sunteţi de acord cu ele? Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Deputat Mircovici Niculae, de Timiş.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe data de 9 mai, acum o săptămână, am avut o dezbatere neonorantă la adoptarea proiectului de lege referitor la declaraţiile de avere şi atunci s-au făcut referiri că vinovat este Guvernul, vizavi de faptul că pe data de 7, prin Ordonanţă de urgenţă, ne-a impus un lucru şi pe data de 9 a trebuit să-l votăm.

Ca membru în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, îmi permit să remarc faptul - şi mi-e greu s-o spun de la această tribună - că fie este vorba de superficialitate, fie este vorba de indiferenţă sau poate chiar de ignoranţă, atunci când se atribuie anumite proiecte de legi nu pentru avizare, ci pentru dezbatere, în fond, unor comisii.

Am tot respectul faţă de colegii din Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, dar este a şasea lege, dacă ar trece, numai în luna aprilie şi mai, care a trecut fără a fi dezbătută în fond în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi care fiecare dintre ele se refereau la probleme care vizează în primul rând această comisie. Mi-aş permite să vă reamintesc că acordul dintre România şi Republica Islamică Pakistan, care se referea la producerea, traficul şi consumul de droguri a fost dată la Legea de administraţie publică.

Legea de ratificare a Acordului dintre România şi Bulgaria privind cooperarea autorităţilor de frontieră a fost dată, de asemenea, la Comisia de administraţie publică. Nu ştiu ce are Consiliul Judeţean Timiş cu acordul între Poliţia de frontieră între România şi Bulgaria.

Legea care se referă la declasificarea, Legea de modificare a Legii nr. 182 din 2002, referitor la informaţiile clasificate a fost dată, de asemenea, la Comisia de administraţie publică.

Legea nr. 333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţiei persoanelor, la rândul ei a fost dată tot la Comisia de administraţie publică.

Mai mult decât atât, Legea privind unele măsuri reparatorii, morale, în primul rând, pentru cadrele epurate în perioada 1947 - 1950, a fost dată la rândul ei la Comisia de muncă. Nu ştiu ce legătură există între Comisia de muncă şi onoarea unui ofiţer care a fost în război şi în momentul în care a venit din război a fost demobilizat, deblocat şi trecut în rezervă şi care cerea în primul rând nişte drepturi morale.

Din acest punct de vedere, eu cred... şi propun ca această lege să fie retrimisă la comisie, pentru că ajunge la Biroul permanent, astfel încât să fie repartizată pentru analiză în fond şi la Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Dacă s-ar pune problema art. 62 sau 88 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, primul făcând referire la faptul că orice comisie permanentă care se consideră competentă îl informează pe preşedinte că doreşte să-şi dea avizul, menţionez că aici nu este vorba de aviz, ci de o comisie sesizată în fond. Iar art. 88, prin care se arată că proiectele de lege sunt aduse la cunoştinţa Camerei Deputaţilor de către preşedinţi, anunţând titlul, comisiile sesizate în fond şi pentru avizare, precum şi termenul de depunere, nu face nici o referire la modul în care o altă comisie interesată în a dezbate în fond poate să intervină.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Poate că este cazul că precizăm că dumneavoastră sau comisiile, mai bine spus, au dreptul, conform procedurii, în momentul în care se consideră îndreptăţite să participe la activitatea de avizare, într-un termen care este rezonabil şi care este prevăzut în Regulament, să facă această solicitare şi de aceea eu nu înţeleg această enervare la acest moment! Deci, poate că este adevărat, dar eu vreau să vă spun că în timp ce unii dintre dumneavoastră se plimbau prin sală, eu v-am făcut o lectură interesantă timp de 20 de minute, în care vă anunţam, pentru anumite proiecte de legi care sunt comisiile la care am repartizat pentru raport pe fond, dar şi pentru avize, aproape 25 de texte.

Sigur, data viitoare, când o să le discutăm, s-ar putea din nou să spuneţi că anumite comisii n-au participat la avizare.

Deci, eu vă rog să urmăriţi, conform Regulamentului, ce drepturi şi ce obligaţii aveţi, astfel încât lucrurile să fie foarte clare. Articolul 63 din Regulament spune: "Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea lor către acea comisie".

Deci, nu ştiu dacă observaţia pe care aţi făcut-o, domnule deputat, era făcută în numele comisiei sau în nume personal, dar, oricum, şi dacă era făcută în numele comisiei, eu cred că aveaţi datoria să luaţi în considerare acest text din Regulament, iar atunci când este cazul, să interveniţi pentru a solicita repartizarea la comisia dumneavoastră a unora dintre textele respective.

Vreau să vă atrag atenţia, însă, stimaţi colegi... Iertaţi-mă! Suntem în procedură de urgenţă, apreciez foarte mult dorinţa de a discuta despre Regulament, dar nu are nici un fel de legătură acest comentariu şi această problemă cu problema pe care o discutăm acum. De aceea, vă rog foarte mult să încheiem această discuţie. Pentru cei interesaţi, încă o dată, sediul materiei, art. 63 din Regulament.

Revenim la solicitarea pe care v-am făcut-o. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să se refere la proiectul de lege pe care-l discutăm acum. Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnului preşedinte, pentru a ne prezenta punctul de vedere al colegilor săi.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Până în prezent au fost constatate disfuncţionalităţi în procesul de înfiinţare şi organizare a Poliţiei Comunitare, determinate de o serie de lacune normative, sub aspectul reglementării unor situaţii tranzitorii şi de lipsa unor detalieri referitoare la transferul de personal şi de patrimoniu.

Aceste disfuncţionalităţi au pus în imposibilitate fostele corpuri ale gardienilor publici, precum şi autorităţile administraţiei publice locale, să întreprindă demersurile corespunzătoare pentru realizarea procesului de organizare, precum şi de preluare a personalului şi patrimoniului, în termenul prevăzut de lege, respectiv până la data de 1 aprilie 2005.

Astfel, prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, în sensul operaţionalizării acesteia şi eliminării disfuncţionalităţilor apărute în procesul de reorganizare şi de preluare a personalului şi patrimoniului de la fostele corpuri ale gardienilor publici.

Prin urmare, s-a impus prorogarea termenului prevăzut la art. 20, până la data de 30 noiembrie 2005.

Având în vedere cele prezentate, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articol. Titlul legii mai întâi. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt observaţii supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă, titlul legii a fost aprobat.

Vă rog să observaţi în raportul comisiei, la pct. 7, se propune o reformulare a art. 21.

Dacă sunteţi de acord cu acest amendament?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, amendamentul comisiei a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege, cu modificarea deja operată.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă, articolul unic a fost aprobat.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componenţa comunei Livezile, judeţul Mehedinţi.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege în discuţie a fost iniţiat la solicitarea autorităţilor locale şi a instituţiei prefectului judeţului Mehedinţi, răspunzând astfel dorinţei cetăţenilor Valea Izvorului care, prin referendum, organizat în condiţiile legii, au hotărât ca localitatea lor să se numească Ştefan Odobleja, după numele doctorului academician Ştefan Odobleja care s-a născut şi şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii în acest sat.

De asemenea, precizăm şi faptul că potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 63 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48, schimbarea denumirii unui sat se face prin lege.

Având în vedere faptul că pentru schimbarea denumirii satului Valea Izvorului în Ştefan Odobleja au fost îndeplinite condiţiile legale, vă adresăm rugămintea să adoptaţi proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumim.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punct de vedere al comisiei, domnul preşedinte Motreanu.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componenţa comunei Livezile, judeţul Mehedinţi, din Valea Izvorului în Ştefan Odobleja.

După cum rezultă din expunerea de motive, la referendumul organizat pe data de 5 decembrie 2004 de către autorităţile administraţiei publice ale comunei Livezile din judeţul Mehedinţi, la vot au participat 746 de persoane din totalul de 1470 de persoane înscrise pe liste pentru referendum, iar din numărul de voturi valabil exprimate 97% au fost în favoarea schimbării denumirii satului Valea Izvorului.

Urmarea dezbaterilor în şedinţa din 4 mai 2005, membrii comisiei au hotărât să susţină promovarea proiectului de lege şi propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestuia.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1 al legii îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 2 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este vorba de o lege organică. Votul final îl vom da mâine la ora 11,00.

Ultimul proiect de lege pentru astăzi - Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională.

Dacă doreşte cineva din partea Guvernului să ia cuvântul, din partea iniţiatorului? Domnul Demeter Attila, secretar de stat. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Demeter Attila (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Asociaţia de standardizare din România, în calitate de organism naţional de standardizare, trebuie să îndeplinească condiţiile pentru a obţine în anul 2005 calitatea de membru cu drepturi depline la organismele europene de standardizare, respectiv la Comitetul European de Standardizare CEN şi la Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică CENELEC.

În acest sens, atât la momentul solicitării calităţii de membru CEN şi CENELEC, cât şi ulterior obţinerii acestui statut se impun a fi respectate, printre altele, şi următoarele două condiţii: existenţa şi funcţionarea unui cadru legislativ specific standardizării voluntare şi adoptarea standardelor europene, concomitent cu anularea reglementărilor tehnice conflictuale cu acestea.

Pentru a obţine şi menţine de către ISO ulterior a statutului de membru CEN şi CENELEC, se impune completarea articolului nou, cu următoarele elemente: prevederi ce privesc obligaţia autorităţilor cu funcţie de reglementare de a consulta ISO ori de câte ori în proiecte de reglementări se doreşte a se face o referire la standarde, dispoziţii referitoare la modalitatea şi condiţiile în care autorităţile pot face o referire la standarde în reglementările tehnice.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu Legea pentru completarea art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională.

Proiectul de lege a fost discutat în şedinţele din data de 4 şi 5 şi în urma dezbaterilor membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului... Iertaţi-mă! Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Am ţinut să intervin la susţinerea acestui proiect de lege, pentru un motiv simplu şi cred că consistent în acelaşi timp. Sistemul de standardizare a produselor şi serviciilor în România s-a schimbat fundamental începând cu trecerea la economia de piaţă. Cu atât mai mult într-o economie de piaţă funcţională, care anvizajează înscrierea în cerinţele pieţei unice europene, standardele reprezintă un element de prim ordin.

Ca atare, trebuie să creăm condiţiile pentru ca noul sistem, noul mecanism al standardizării să funcţioneze cât mai bine. Şi susţin întru totul această modificare a reglementărilor existente, pentru că asigură ceea ce este necesar, nu numai în acest domeniu: dialogul ante-legislativ cu cei care sunt factori principali într-un domeniu sau altul. Asociaţia Română de Standardizare este o organizaţie neguvernamentală, dar care reuneşte tot ceea ce înseamnă specialitate în materie de standarde.

Ca atare, este în interesul nostru, al economiei româneşti, să avem reglementări în materie de standarde, care s-au elaborat într-un dialog direct cu cei mai pricepuţi în domeniu.

De aceea, susţin întru totul şi tare aş dori ca acest principiu care aici îşi face loc foarte vizibil, să fie preluat şi mai departe. Există reglementări privind transparenţa sistemului legislativ, dar din păcate nu întotdeauna se ţine seamă de acest principiu. Cred că în acest caz se face un pas înainte, extrem de util şi necesar.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Deci, sunteţi de acord cu proiectul de lege?

Domnul Aurel Vainer:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna Aura Vasile... Sunteţi încă o dată de acord cu proiectul de lege! Mai spuneţi-ne o dată că sunteţi de acord.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Trebuie să fac o specificare. Prin raportul pe care l-am prezentat se face o modificare la art. 9 la Legea nr. 355/2002 care a aprobat Ordonanţa Guvernului nr. 39. Deci, nu discutăm acum pentru prima oară despre norme de standardizare.

Deci, există legea aprobată în 2002, iar astăzi modificăm doar la un articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat a vrut să sublinieze că este o operaţiune importantă, este un pas înainte, în legătură cu articolul nou.

Dacă mai sunt alte contribuţii? Nu mai sunt.

Începem dezbaterea legii.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. I dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul II.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară. Îndrăznesc să o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Stimaţi colegi,

Facem o pauză până la 18,30, când începem următorul segment de program.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Doamna Daniela Popa:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor. Pentru că mai este un sfert de oră până la ora fixată pentru răspunsurile orale la întrebări, să începem cu prezentarea interpelărilor.

Domnul deputat Garda Dezideriu, interpelare depusă în scris sau o prezentaţi? O prezentaţi pe scurt sau doar o depuneţi în scris? Depusă în scris. Mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Ţundrea? Nu este.

Domnul deputat Emil Moldovan? Vă rog. Prezentare pe scurt.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din păcate, interpelarea mea este cam întârziată, a fost pregătită pentru şedinţa de la început de lună, care a fost amânată, dar am văzut că deja domnul prim ministru a dat un răspuns vizavi de delegaţia numeroasă care a fost deplasată la Luxemburg cu ocazia semnării Tratatului pentru Aderarea României la Uniunea Europeană. Este o interpelare şi am rugămintea să primesc un răspuns, în scris şi oral, vizavi de oportunitatea deplasării acestei delegaţii numeroase, precum şi costurile pentru cei care eu cred că nu trebuiau să se deplaseze pentru semnarea acestui tratat.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Ţundrea. Pe scurt vă prezentaţi interpelarea, vă rog.

Domnul Ioan Ţundrea:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Obiectul interpelării: "E pur si muove! Drumul Lupacului peste Reşiţa."

Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, după intrarea în istorie a tradiţiei siderurgiei reşiţene, după dezastrul lăsat de recentele inundaţii, peste municipiul traversat de râul Bârzava s-a mai abătut o nenorocire: prăbuşirea drumului de intrare în reşedinţa Caraş- Severinului dinspre Lupac.

Fostul primar al Reşiţei rezolvase această problemă într-un mod aproape hilar: mutând plăcuţa indicatoare de la intrarea în municipiu, sperând, probabil, să acceseze banii din "taxa Băsescu". Noua administraţie a mutat plăcuţa la loc, dar problema alunecării terenului pe drumul Lupacului se agravează pe zi ce trece.

Din datele pe care le avem până acum, refacerea unui tronson de drum pe o distanţă de 1.700 de metri ar costa aproximativ 132 de miliarde de lei, iar primăria Reşiţa nu dispune de această sumă.

Necazul este mult mai adânc decât ce se vede la suprafaţă: sub carosabil se află alte două straturi asfaltice, în care apele s-au infiltrat, au creat caverne, ce au dus la prăbuşirea stratului de suprafaţă.

Dramatismul acestei situaţii constă în faptul că prăbuşirea versantului s-ar produce peste un cartier de locuinţe din zona aflată în aval, denumită Moroasa. Pericolul ca dealul să se prăbuşească peste Reşiţa este iminent, argumente în sprijinul acestui viitor dezastru sunt studiile efectuate de echipe de profesori specialişti de la Institutul Politehnic din Timişoara.

Considerând că responsabilitatea în cazul prăbuşirii drumului Lupacului peste municipiul Reşiţa este a tuturor, vă solicit să întreprindeţi în cel mai scurt timp toate măsurile ce se impun pentru soluţionarea acestei probleme, deoarece "tomorrow will be to late".

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Bejinariu. Interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Vasile Nicula. Aveţi patru interpelări!

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Interpelări, într-adevăr, am patru, dar la trei interpelări o să solicit un răspuns scris.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga, iar obiectul interpelării se referă la instrumentarea Plângerii penale nr. 13.649/2.11.2004 către Poliţia judeţului Hunedoara, Serviciul economic, ce incriminează infracţiunile numitului Păun Jura Petru Radu, actual primar al oraşului Simeria, în timpul exercitării mandatului de administrator delegat şi director general la A.B. System Impex S.R.L. Deva. Răspunsul îl solicit în scris.

A doua interpelare este adresată tot domnului ministru Blaga şi are ca obiect abuzurile primarului comunei Brănişca, judeţul Hunedoara, Teodor Lazăr.

A treia interpelare este adresată doamnei ministru Mona Muscă şi are ca obiect Castelul de la Hunedoara. Interpelarea mea este compusă din următoarea solicitare, la care solicit răspuns scris şi verbal, şi o rog pe doamna ministru să constituie o comisie ministerială care să se deplaseze la faţa locului şi să analizeze oportunitatea finanţării lucrărilor de consolidare şi reparaţii ale castelului. În acest sens, anexez prezentei interpelări un memoriu justificativ, care stă la baza necesităţii finanţării în regim de urgenţă a acestor lucrări.

Ultima interpelare este adresată tot domnului ministru Vasile Blaga şi are ca obiect încălcarea repetată a legilor şi atitudinea neconformă cu rangul de demnitate publică cu care a fost investit prefectul judeţului Hunedoara, Cristian Vladu.

Interpelarea mea este compusă din următoarele, la care solicit răspuns scris:

Am fost sesizat de către 10 primari ai PSD din judeţul Hunedoara cu privire la încălcările flagrante şi repetate ale legilor de către prefectul de Hunedoara, Cristian Vladu, cu referire la Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, Legea nr. 161, care reglementează statutul funcţionarilor publici, şi Legea nr. 340 privind instituţia prefectului şi la abuzurile privind modul de aplicare a legilor fondului funciar. De asemenea, am fost sesizat asupra controalelor ordonate şi direcţionate politic de către prefectul Vladu, nelegale şi nejustificate, la primăriile conduse de primari PSD, dispuse în baza unor reclamaţii fictive sau instrumentate la comandă politică, pentru a-i forţa să se înscrie în PD sau PNL, după caz, sau pentru a le afecta imagina publică în faţa electoratului. Am mai fost sesizat cu privire la repetatele chemări la ordine ale primarilor PSD, nevoiţi fiind să aştepte la dispoziţia prefectului până la 10 ore, pentru a fi traşi la răspundere şi obligaţi să participe la aşa-zise "audienţe", unde sunt jigniţi şi trataţi subuman de către prefect, în faţa reclamanţilor.

Faţă de cele exprimate mai sus, solicit ministrului administraţiei şi internelor o urgentă luare de poziţie faţă de cazul în speţă, privind relaţia prefect-primar, cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi ale legii şi cu luarea unor măsuri de sancţionare, până la luarea deciziei schimbării din funcţie a prefectului Cristian Vladu. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Daciana Sârbu, interpelarea depusă în scris.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, interpelarea depusă în scris.

Domnul deputat Victor Sanda.

Domnul Victor Sanda:

Doamnă preşedintă,

Domnilor colegi şi doamnelor colege,

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Subiectul interpelării este starea gravă a sectoarelor de drum naţional din judeţul Dâmboviţa.

În judeţul Dâmboviţa, circa 330 de km de drumuri naţionale sunt administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, aflată în subordinea MTTC, prin Secţia de Drumuri Naţionale Târgovişte, care are în administrare 5 sectoare de drum, şi Secţia Bucureşti-Nord, care are în administrare un singur sector. De mulţi ani, S.D.N. Târgovişte se confruntă nu numai cu o lipsă acută de fonduri, dar şi de utilaje, pentru a putea realiza lucrările de reparaţii capitale corespunzătoare şi necesare pe drumurile naţionale.

Ca atare, pe aceste sectoare publice ce tranzitează judeţul Dâmboviţa în ultimii 20 de ani nu s-au efectuat decât plombări, fapt ce a condus în timp la degradări majore ale drumurilor naţionale, cu caverne şi gropi pe partea carosabilă, devenind un real pericol pentru participanţii la traficul rutier. Practic, toate intrările în judeţ sunt sub orice critică, devenind impracticabile.

Consiliul Judeţean Dâmboviţa a semnalat Ministerului Transporturilor, prin Adresa nr. 1.890/29.03.2005 această stare avansată de degradare a drumurilor naţionale din judeţ, solicitând sprijin urgent. Reprezentanţii ministerului au dat însă un răspuns negativ, prin Adresa nr. 93/5.556 din 25.04.2005, invocând lipsa de fonduri pe acest an. Mai mult, licitaţiile organizate pentru realizarea reparaţiei capitale pe DN 71 şi DN 72 au fost anulate, hotărându-se efectuarea doar de lucrări de plombare şi doar pe anumite tronsoane.

Nici drumul rapid Târgovişte-Tărtăşeşti-Bucureşti, considerat poarta deschisă a judeţului Dâmboviţa, nu are o soartă mai bună, din cauza lentorii cu care se lucrează la pasajul peste calea ferată de la Conţeşti, la care s-au depăşit termenele de punere în funcţie, conducătorii auto fiind nevoiţi să urmeze în continuare traseul ocolitor prin comuna Conţeşti.

Această situaţie a început deja să aibă implicaţii negative pentru dezvoltarea economică a judeţului, mulţi investitori dornici să dezvolte afaceri în Dâmboviţa au devenit brusc neinteresaţi, acuzând calitatea proastă a infrastructurii rutiere.

În consecinţă, vă solicit, domnule ministru, să reanalizaţi situaţia de la Dâmboviţa şi să dispuneţi urgent măsuri de modernizare şi finanţare a Secţiei de Drumuri Naţionale, pentru realizarea reparaţiilor capitale necesare pe drumurile naţionale. Şi, totodată, vă rog să dispuneţi urgentarea lucrărilor la pasajul Conţeşti, în vederea finalizării lor în acest an. Altfel, vom crede că MTCT are intenţia să izoleze definitiv judeţul Dâmboviţa de restul ţării.

Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Tamas Sandor. Depusă în scris interpelarea.

Domnul Bogdan Pascu. Depusă în scris interpelarea.

Domnul deputat Costache Mircea, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ştefan Baban, 3 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, 3 interpelări, depuse în scris.

Doamna deputat Minodora Cliveti, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Andrian Mihei.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată domnului ministru al afacerilor externe, Mihai Răzvan Ungureanu, de către deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din dtaa de 16.05.2005.

Obiectul interpelării: situaţia incertă a celor doi marinari români, Radu Mazilu şi Valerică Dragne, arestaţi în Nigeria.

Interpelare: Doi marinari români, Radu Mazilu şi Valerică Dragne, sunt arestaţi de peste un an de zile în Nigeria, acuzaţi fiind de autorităţile nigeriene de contrabandă cu ţiţei şi asta pentru că în această ţară transportul acestui produs reprezintă monopol de stat. Vasul "African Pride", proprietatea Companiei greceşti Kleras Services Corporation, pe care s-au îmbarcat marinarii Radu Mazilu şi Valerică Dragne, navighează sub pavilion panamez şi a fost închiriat de un armator grec. Românii au plecat spre Lagos pe 29 mai 2003, iar în luna octombrie a aceluiaşi an, 2003, nava a fost reţinută de autorităţile portuare nigeriene, care suspectează echipajul de contrabandă cu petrol brut. Întreg echipajul a fost acuzat de furtul a 11.300 tone metrice de ţiţei, iar poliţia nigeriană a arestat echipajul navei greceşti sub învinuirea de conspiraţie în vederea săvârşirii de infracţiuni, deşi doar proprietarii navei pot dispune preluarea unei anumite încărcături.

Timp de patru luni, situaţia celor doi marinari, Radu Mazilu şi Valerică Dragne a fost critică, acestora fiindu-le interzis să părăsească vasul, iar, apoi, au fost transferaţi în Penitenciarul de maximă securitate Kiri Kiri.

Cei doi marinari români, de profesie lăcătuşi-tinichigii, au declarat că nu au avut cunoştinţă despre încărcătura vasului şi nici nu au semnat sau acceptat verbal vreo înţelegere în scop fraudulos cu comandantul rus al navei "African Pride". Declaraţia consulului general al României în Nigeria la acea vreme, domnul Andi Avram, a susţinut faptul că românii au fost iniţial acuzaţi de contrabandă cu ţiţei şi complot împotriva siguranţei naţionale, la cel de al doilea cap de acuzare renunţându-se din lipsă de dovezi. La ora actuală, marinarii sunt judecaţi pentru transport ilegal de petrol brut, potrivit legislaţiei nigeriene.

Cei doi constănţeni nu fac parte din personalul navigant, ei fiind angajaţi doar pentru a efectua lucrări de lăcătuşerie pe vas. Ca atare, potrivit normelor internaţionale în domeniu, în eventualitatea dovedirii acuzaţiilor, aceştia vor fi exoneraţi de pedeapsă, în virtutea statutului pe care îl au.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi la următoarele două întrebări: care sunt acţiunile demarate până în prezent pentru repatrierea celor doi marinari, Radu Mazilu şi Valerică Dragne, şi care au fost rezultatele? Solicităm răspuns în scris. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Fiind ora 18,30, începem cu răspunsurile orale la întrebări.

Voci din sală:

Doamnă preşedintă, noi avem întrebări şi urmam la rând!

Doamna Daniela Popa:

Da, la ora 18,30, începe şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Prezentarea interpelărilor este de la 19,30, am început cu 10 minute mai devreme, dând ocazia colegilor să-şi prezinte interpelările.

Răspunsul dat domnului deputat Valeriu Zgonea, din partea Grupului parlamentar al PSD, răspunde domnul Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Răspunsul la interpelarea referitoare la asigurarea ordinii publice. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Voci din sală:

Nu e aici domnul Zgonea!

Doamna Daniela Popa:

Nu este domnul Zgonea în sală? Răspunsul se predă în scris, atunci.

Domnul Vasile Blaga:

L-am predat.

Doamna Daniela Popa:

Tot domnul ministru Vasile Blaga, răspuns la interpelarea domnului Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, este în sală. Poftiţi, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Blaga:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi, în vederea clarificării situaţiei numitei Burjan Maria, din municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, transmiterea în copii xerox a actelor existente în legătură cu acest caz la Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară Harghita, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar, nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea dreptului sau constituirea acestuia, pentru atribuirea efectivă a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate în fiecare comună, oraş sau municipiu este constituită prin ordinul prefectului o comisie locală, condusă de către primar. Comisia locală este o autoritate publică cu activitate administrativă şi funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordin al prefectului şi condusă de către acesta.

Evidenţiem, de asemenea, faptul că, potrivit prevederilor aceluiaşi act normativ, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia asupra terenului şi să valideze ori să invalideze prin hotărâre măsurile stabilite de comisiile locale. Menţionăm totodată faptul că împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În ceea ce priveşte actele existente la Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară Harghita, pe care le-aţi solicitat în vederea clarificării situaţiei la care faceţi referire, precizăm faptul că Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a comunicat instituţiei noastre faptul că prin Adresa nr. 855 din 9 mai, a Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară Harghita, v-au fost transmise: copii ale titlurilor de proprietate: nr. 43.450/2001, 46.794/2000, 48.607/2002 şi 74.495/2003, însoţite de copiile anexe care au stat la baza redactării acestora, validate de către Comisia locală Gheorgheni şi Comisia judeţeană Harghita. De asemenea, copii ale documentaţiilor cadastrale nr. 1.535/30.03.2004, nr. 387/20.02.2002, nr. 2.111/13.06.2002 şi nr. 4.779/14.10.2002, care au stat la baza identificării şi înscrierii în cartea funciară a imobilelor din titlurile de proprietate. De asemenea, copii ale încheierilor de carte funciară nr. 414/28.02.2002, nr. 1.408/2.07.2002, nr. 2.104/22.10.2002, nr. 866/20.04.2004, în baza cărora s-au efectuat înscrierile în cartea funciară nr. 7.850 Gheorgheni.

De asemenea, precizăm şi faptul că instituţia prefectului judeţului Harghita ne-a comunicat că atât Comisia locală Gheorgheni, cât şi Comisia judeţeană Harghita au fost chemate în judecată în mai multe dosare referitoare la aspectele menţionate de dumneavoastră în cuprinsul întrebării şi că până la acest moment instanţele de judecată s-au pronunţat în defavoarea reclamanţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat vrea să intervină? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Stimate domnule ministru,

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Am primit documentele care mi s-au transmis şi conform documentaţiei primite se pot constata abuzurile comisiei locale şi ale celei judeţene. Se vede clar că comisia judeţeană nu vrea clarificarea acestui abuz.

Dar eu vă mulţumesc foarte mult, pentru că mi-aţi trimis această documentaţie şi pentru că persoanele amintite vor putea lupta în continuare pentru drepturile lor legitime. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu, tot din partea domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor prin care solicitaţi completarea anexei la Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 328/2004 şi, respectiv, nr. 321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor, comunelor din zona montană, în sensul introducerii în lista comunelor aflate parţial în zona montană a localităţii Dealul Negru, sat component al comunei Călăţele, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, delimitarea până la nivel de comună, respectiv, sate componente, precum şi lista localităţilor urbane şi rurale din zona montană se stabilesc prin ordinul comun al celor doi miniştri, pe baza propunerilor comune ale direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară şi ale consiliilor judeţene din judeţele cu zonă montană. Proiectul ordinului menţionat a fost elaborat de Ministerul Agriculturii şi avizat, în calitate de coautor, de ministrul administraţiei şi internelor, întrucât, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 949/2002, în lucrarea de delimitare a zonei montane, respectiv, în lista cu municipiile, oraşele şi comunele din zona montană a fiecărui judeţ, au fost incluse propunerile formulate de specialişti de la nivel local, avizate de prefecţi, preşedinţii consiliilor judeţene, directorii executivi ai direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi directorii oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară.

De asemenea, menţionez şi faptul că lucrarea de delimitare a fost coordonată de către Institutul de Cercetare pentru Pedologie şi Agrochimie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", împreună cu specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale a Zonei Montane.

În considerarea celor expuse anterior, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, precizăm că solicitarea dumneavoastră poate fi avută în vedere numai în condiţiile în care autorităţile locale abilitate, invocate anterior, consideră oportun un asemenea demers şi vor proceda la elaborarea şi promovarea unui act normativ cu un astfel de obiect de reglementare.

De asemenea, precizăm şi faptul că întrebarea a fost transmisă de către noi instituţiei prefectului judeţului Cluj, în vederea analizării, împreună cu autorităţile locale competente, a solicitării dumneavoastră, urmând ca în funcţie de decizie acestora noi să iniţiem imediat actul normativ în discuţie. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, doirţi să intervenţi? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Este evident că nu dumneavoastră sunteţi cei vinovaţi de emiterea acestui ordin, fiindcă a fost emis anul trecut, dar vă rog să aveţi în vedere să se rezolve cât mai repede, fiindcă satul Dealul Negru este situat în zona Munţilor Apuseni şi, de jur împrejur, toate localităţile şi satele sunt trecute în zona montană. Şi pot să vă dau câteva exemple, dar, având în vedere faptul că aţi trimis Prefecturii Cluj, o să discutăm cu dânşii şi sperăm să rezolvăm cât mai repede.

Rugămintea este ca dumneavoastră să daţi curs acestei hotărâri, după ce va fi trimisă de la Prefectura Cluj. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai interveniţi?

Domnul Vasile Blaga (din lojă):

Spuneam doar că în prima şedinţă de Guvern, după ce primim normele, o înaintez.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă, mulţumim. Şi mulţumim pentru participare la şedinţa noastră.

Urmează răspunsul pentru doamna deputat Gabriela Creţu, Grupul parlamentar al PSD. Răspunde domnul Ionel Popescu, ministrul finanţelor publice.

Domnul Ionel Popescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

La întrebările formulate de doamna deputat Gabriela Creţu, transmise de dumneavoastră cu Adresa nr. 1.892/14.04.2005, cu referire la finanţarea în anul 2005 a centrelor de îngrijire, asistenţă şi recuperare a persoanelor cu handicap aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Vaslui, precum şi la plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, prezentăm următoarele consideraţii.

Prin Anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511/2004, pentru judeţul Vaslui au fost aprobate sume defalcate din impozitul pe venit pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, de 66,2 miliarde de lei. Totodată, prin Anexa nr. 4 la Legea nr. 511/2004 s-au aprobat pentru judeţul Vaslui sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, în valoare de 259,2 miliarde lei.

Menţionăm că potrivit art. 26 alin. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să aprobe redistribuirea în cadrul aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti a sumelor aprobate prin Anexele nr. 4 şi 5 pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, la propunerea consiliilor judeţene, respectiv, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Din datele de execuţie a sumelor defalcate din impozitul de venit pentru ajutor social şi pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, la data de 19.04.2005, rezultă că acestea au fost utilizate în proporţie de 21,6% faţă de prevederile anuale, existând deci posibilitatea redistribuirii sumelor disponibile pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap.

Deosebit de acestea, menţionăm şi prevederile art. 28 alin. 5 din Legea nr. 511/2004, potrivit cărora, pentru finanţarea acestor cheltuieli, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă deputat? Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Creţu:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Aş dori să mulţumesc şi eu domnului ministru pentru faptul de a fi prezent personal în Parlament şi pentru, "consideraţiile făcute pe seama întrebărilor adresate". Am observat această nuanţă, prin care consider că, implicit, se recunoaşte că nu e vorba de un răspuns şi cu atât mai puţin de o soluţie.

Din păcate, problema este următoarea şi ea rămâne: există un deficit real de fonduri, semnificativ, care nu poate fi acoperit pe modelul bursier al tranzacţiilor la termen, acelea nu presupun existenţa obiectului tranzacţiei. Din păcate, plata salariilor, a indemnizaţiilor, cumpărarea de hrană pentru cele două instituţii de bătrâni presupun bani. Şi, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră cu certitudine, pentru că invocaţi actele normative, există dispoziţii juridice clare care limitează şi care prevăd inclusiv sancţiuni pentru transferul sumelor de la un capitol la altul şi, mai ales, de la un trimestru la altul.

Aşa cum ştim, sumele bugetare nu sunt bani existenţi într-un sac, undeva, ci sunt venituri prezumate a fi încasate undeva, în viitor, şi pe care le vom putea cheltui. Modificările politicii fiscale îşi arată deja efectele.

Nu doresc însă să dau o notă politicianistă replicii mele, ci vă solicit sprijinul, ca, în mod deosebit, dacă se face rectificarea bugetară, să se soluţioneze aceste probleme. Pentru că Vasluiul, care e afectat de un dezechilibru structural, pe care îl cunoaştem, depinde în mare măsură de alocările bugetare. Lipsa acestora, diminuarea acestora nu îi afectează numai pe beneficiarii direcţi: bătrâni, persoane cu handicap, în cazul întrebării mele, ci generează un lanţ întreg, care afectează mai ales micile firme care prestau servicii sau care erau comercianţi în relaţii cu aceste instituţii. Mulţumesc din suflet.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, bănuiesc că vreţi să interveniţi?

Domnul Ionel Popescu (din lojă):

Nu.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă.

Din partea Ministerului Mediului, este cineva prezent? Bun. Răspuns la interpelarea domnului Florin Iordache, Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Vă rog, aveţi cuvîntul.

Întrebarea este referitoare la inundaţiile catastrofale din vestul României.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Stimate domnule deputat,

Inundaţiile din vestul ţării au fost generate de căderea unor cantităţi foarte mari de precipitaţii, generate în tot spaţiul hidrografic Banat, care au totalizat pentru 200 litri/m.p. ce s-au suprapus peste topirea bruscă a stratului consistent de zăpadă existent în zona de munte. Aceasta a condus la debite istorice pe toate cursurile de apă din bazin, care au depăşit debitele de calcul ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

În aceste condiţii, cu toate că amenajările hidrotehnice existente au fost exploatate corect, conform Regulamentului pentru ape mari şi că au fost executate supraînălţări din saci cu nisip, digurile de pe râurile Timiş, Bârzava şi Bega au fost deversate.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a transmis prefecturilor avertizările hidrologice repetate începând cu data de 15.04.2005, avertizări ce au fost apoi transmise prin intermediul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă la primăriile din zonele afectate.

Autorităţile judeţene şi locale au acţionat pentru evacuarea populaţiei şi asigurarea spaţiilor de cazare. Guvernul României a alocat de la rezervele de stat alimente, apă minerală, medicamente şi vaccinuri pentru populaţia sinistrată. În prezent, s-au asigurat alte spaţii de cazare pentru populaţia cazată iniţial în corturi. S-a asigurat hrană, apă potabilă, îmbrăcăminte, de asemenea şi obiecte de primă necesitate. Se acţionează intens pentru ecarisarea zonei şi pentru dezinfecţia fântânilor.

O problemă deosebită o reprezintă reevacuarea apei acumulate în incinta îndiguită în cel mai scurt timp posibil. În acest sens, s-a deplasat în zonă o comisie condusă de secretarul de stat pentru ape, în numele meu, şi, alături, şi specialişti şi profesori universitari de la universitatea tehnică Bucureşti şi Timişoara, care au stabilit soluţiile tehnice pentru evacuarea gravitaţională a apei.

În cadrul ajutorului oferit de Ministerul Mediului din Ungaria, în data de 08.05.2005, au intrat în România 25 de pompe de mare capacitate din care, în acest moment, funcţionează 17. După punerea în funcţiune a primei, nivelul apei din incintă a început să scadă cu 4 cm în 24 de ore. Pe lângă cele 17 pompe din Ungaria au mai fost aduse încă 6 pompe din Germania şi se montează încă 6 pompe de la Aversa. S-au purtat discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale în vederea alocării unei prime tranşe destinate punerii în siguranţă a lucrărilor cu rol de apărare în zonele inundate.

Facem, în acest moment, demersuri la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru obţinerea unor sume absolut necesare punerii în condiţii de siguranţă a lucrărilor cu rol de apărare din spaţiul hidrografic Banat.

Imediat după retragerea apelor va începe reconstrucţia caselor populaţiei sinistrate. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a deblocat sumele necesare în vederea refacerii urgente a lucrărilor de infrastructură.

Imediat după evaluarea tuturor pagubelor produse de inundaţii vom reanaliza programul de investiţii al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, acordând prioritate lucrărilor de punere în siguranţă a amenajărilor existente pentru apărarea împotriva inundaţiilor din zonele cu vulnerabilitate foarte mare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamnă preşedintă,

Doamnă secretar de stat,

Întrebarea mea a vizat modul în care autorităţile locale şi centrale şi-au unit cumva eforturile, pentru că am observat, în mass media locală şi cea centrală că, de multe ori, cum este cazul motopompelor de la Aversa, n-a existat o bună colaborare între Secretariatul General, între Ministerul Mediului, între Ministerul Administraţiei. De aceea, din punctul meu de vedere, trebuia să fie colaborare şi nu ne putem supăra pe Dumnezeu că ne-a dat prea multă apă. Să nu ne închipuim cumva, doamna secretar de stat, că, dacă apele se vor retrage, aşa cum spuneţi dumneavoastră, se va putea începe construcţia celor o mie de case. Totuşi, acolo va fi mlaştină. O locuinţă nu se poate face decât într-un sol uscat şi care să permită până la -80, cât este limita pentru construcţie.

Eu apreciez eforturile pe care le faceţi dumneavoastră acum, îmi voi permite, într-o interpelare pe care o voi face, să vă rog să precizaţi stadiul pompelor pe care dumneavoastră le-aţi luat de la Guvernul ungar, de la Guvernul german dar, din punctul meu de vedere, nu mi se pare normal să vină alţii să ne ajute şi să aflăm din presă că avem în ţară soluţii şi acele soluţii nu sunt cunoscute. Nu este vina dumneavoastră că Secretariatul General al Guvernului nu a avut o mai bună colaborare, nu este vina dumneavoastră că Prefectura Timiş nu a ţinut legătura cu cei care au staţiile de pompare, de la Foradex şi de la Petrol, care au nişte staţii compatibile.

Eu am pus întrebarea şi merg în continuare pe neconlucrarea şi pe neconcordanţa între autorităţi.

Din punctul meu de vedere aceşti oameni suferă pentru că nişte conaţionali ai lor, care sunt în anumite funcţii, nu au o bună colaborare şi sper că, ploile nu se opresc, dar, printr-o mai bună colaborare între dumneavoastră, autorităţile centrale, suferinţa acestor oameni să fie cât mai mică.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Interveniţi la acelaşi răspuns, da?

Doamna Lucia Ana Varga:

Da. Aş vrea să fac precizarea că ministerele s-au coordonat foarte bine între ele şi au acţionat în foarte strânsă legătură unele cu altele. Dovada a fost că acele pompe care s-au adus din Ungaria au fost aduse la solicitarea Ministerului Mediului pe un acord existent la Ministerul de Interne. Ceea ce, din păcate, a apărut distorsionat este din cauza mass media, nereflectând realitatea care a existat şi conlucrarea dintre noi.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot dumneavoastră, din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor veţi prezenta şi răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 166/A din 18 aprilie, vă comunicăm următoarele.

Molia minieră este un relicv terţiar care a supravieţuit glaciaţiunii împreună cu castanul decorativ într-un arial restrâns din centrul regiunii balcanice.

În România, primele atacuri au fost observate în 1998, la Oradea, iar în municipiul Cluj-Napoca au fost semnalate pentru prima dată în primăvara anului 2001 în parcul central, unde a fost distrusă masa foliară a castanilor în proporţie de 50-60 %.

În toamna anului 2001 s-au luat măsuri de eliminare a resturilor vegetale prin arderea lor pentru a elimina rezerva biologică.

În anul 2002, cu ajutorul Serviciului public de protecţie a plantelor, sub coordonarea specialiştilor de la Direcţia fitosanitară Cluj, s-a făcut o combatere chimică cu rezultate foarte bune.

În anii 2003 - 2004 s-a urmărit cu mare atenţie evoluţia dăunătorului şi s-a constatat că prezenţa sa a fost nesemnificativă. Din verificările efectuate în teren în anul acesta de către Direcţia fitosanitară Cluj nu s-a semnalat prezenţa dăunătorului, astfel încât nu se consideră oportun în această fază un tratament cu insecticid. Starea de vegetaţie a castanului şi a altor specii de arbori şi arbuşti din parcurile municipiului Cluj-Napoca va fi permanent monitorizată de către reprezentanţii de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca, Primăria Cluj şi Direcţia fitosanitară Cluj.

Referitor la starea fitosanitară a castanului comestibil, situaţia este mai gravă datorită faptului că arborii sunt afectaţi de ciuperca cunoscută sub numele de cancerul de scoarţă, ciupercă mult mai greu de combătut. Combaterea cea mai eficientă se face prin tăiere şi arderea exemplarelor afectate, operaţiune mai greu de realizat întrucât există opoziţie a proprietarilor de astfel de culturi.

Soluţiile, în cazul castanului comestibil, sunt foarte greu de aplicat, motiv pentru care se fac şi s-au făcut multe cercetări ştiinţifice pentru rezolvarea acestor probleme.

În zona Baia Mare, cauza îmbolnăvirii castanului comestibil, este diferită de cea a castanului decorativ din municipiul Cluj-Napoca. Este diferită atât prin natura dăunătorului, cât şi prin amploarea fenomenului şi a consecinţelor.

Dacă în judeţul Cluj problema este rezolvată, fiind vorba de castanul decorativ, în judeţul Maramureş, problema castanului comestibil este mult mai complicată, căutându-se soluţii şi în prezent.

În vederea diminuării şi stopării acestui flagel, precum şi de conştientizare a deţinătorilor de terenuri cu castani, în perioada 10-12 iunie 2004, s-au desfăşurat la Baia Mare lucrările simpozionului "Să salvăm castanul comestibil!", sub auspiciile Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cu contribuţia factorilor locali, printre care Prefectura Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, unitatea fitosanitară, Direcţia silvică, Agenţia de protecţia mediului, Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Primele suprafeţe experimentale, efectuate prin lucrările silvoculturale cu caracter de igienă efectuate în cadrul proiectului "Să salvăm castanul comestibil!" în ocoalele silvice Baia Mare, Baia Sprie, Tăuţii Mărgheruşi au reliefat importanţa continuării acestor intervenţii combinate cu tratamentul biologic. Aceste experienţe se vor materializa într-o strategie locală de combatere integrată a ciupercii, care poate reprezenta un model la nivel naţional. Deoarece acest gen de probleme sunt în sarcina altui minister, respectiv Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Agenţia fitosanitară şi Direcţia silvică din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, am încercat, în limita posibilităţilor, să vă oferim toate informaţiile pe care le-am obţinut şi le-am considerat oportune.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Comentarii sau completări? Domnule deputat, poftiţi!

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă,

Mulţumesc, doamna secretar de stat,

Mă bucur că la Cluj-Napoca, deocamdată, nu sunt probleme, dar vă rog să aveţi în vedere ceea ce se întâmplă la Baia Mare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Valeriu Zgonea, Grupul parlamentar al PSD din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prezent aici, domnul secretar de stat Ioan Andreica. Domnul deputat nu este în sală, vă rog să trimiteţi răspunsul în scris. Mulţumesc mult.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Dan Ştefan Motreanu, Grupul parlamentar al PNL. Nici dânsul nu este în sală. Domnule secretar de stat Mihai Eftimescu, vă rog să transmiteţi răspunsul în scris. Tot dumneavoastră prezentaţi răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea formulată era mai mult o cerere adresată ministrului justiţiei de a sprijini până la următorul termen de judecată găsirea unui extras de carte funciară, act necesar în soluţionarea unui litigiu.

Răspunsul nostru este, în esenţă, că în prezent aspectele referitoare la cadastru şi publicitate imobiliară sunt gestionate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004, această structură funcţionând în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din acest punct de vedere, cererea excede competenţelor administrative ale Ministerului Justiţiei.

În acelaşi timp, în cuprinsul răspunsului nostru, ne-am permis să facem referire şi la posibilitatea judiciară a reconstituirii documentelor funciare unde, în mod programativ, nu ne amestecăm, tocmai datorită unor aspecte principiale. N-am putea influenţa. Sperăm că răspunsul nostru scris detaliat vă va fi de folos, domnule deputat, în rezolvarea acestor probleme.

Nu vă ascund faptul că noi, la Ministerul Justiţiei, am primit multe semnale în sensul că bine ar fi dacă aceste evidenţe funciare şi de cadastru s-ar reîntoarce în subordinea Ministerului Justiţiei, dar este un aspect care merită dezbătut poate chiar la nivel parlamentar. Sunt multe voci care spun că bine ar fi dacă s-ar întoarce totuşi în subordinea noastră, dar aşteptăm reacţii mai vehemente ca să luăm asemenea iniţiative.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Noi am vrut să atragem atenţia că din cartea funciară lipsesc numeroase file, sunt extrase, sunt ascunse, sau ce se întâmplă şi cu asta am vrut să arătăm că ceva nu este în regulă şi trebuie luate măsuri.

Vă mulţumesc şi ne vom adresa autorităţilor care sunt competente şi în subordinea cărora au trecut aceste cărţi funciare.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al PSD. Va răspunde, din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor, vă comunicăm că pentru derularea sprijinului financiar, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/200, au fost tipărite bonurile valorice în valoare de 5.446 de miliarde, până la această dată fiind distribuite în proporţie de 82,2 % pentru un număr de 2.549.343 de producători, procesul de atribuire fiind în continuare.

Până în prezent, furnizorii de input-uri au solicitat decontarea bonurilor valorice în sumă de 1.594 miliarde, din care 1.034 miliarde pentru îngrăşăminte chimice, 306 miliarde pentru pesticide, 254 pentru seminţe. A fost virată deja suma de 1.500 de miliarde de lei. Direcţiile pentru agricultură sunt cele care au obligaţia de a verifica autenticitatea bonurilor depuse şi documentaţia înaintată de furnizori pentru decontarea bonurilor.

Menţionăm că bonurile deţin elemente de siguranţă, respectiv sunt personalizate şi direcţionate către procurarea de îngrăşăminte, seminţe şi pesticide. Ele au şi inscripţia "vânzarea, respectiv cumpărarea acestui bon valoric este interzisă sub sancţiunea nulităţii". În urma reclamaţiilor producătorilor agricoli, direcţiile pentru agricultură, dezvoltare rurală judeţene şi ale municipiului Bucureşti au fost atenţionate să sesizeze organele abilitate, respectiv poliţia şi Garda Financiară atunci când se constată diferenţe de preţ la achiziţionarea de input-uri pe bonuri valorice comparativ cu cele achiziţionate pe bani.

La începutul lunii aprilie, în 6 aprilie, a avut loc la Ministerul Agriculturii o întâlnire între conducerea ministerului şi furnizorii de input-uri în vederea lămuririi unor aspecte legate de derularea ordonanţei.

De asemenea, în cadrul videoconferinţelor organizate de conducerea ministerului cu direcţiile agricole şi a municipiului Bucureşti au fost atenţionaţi directorii executivi să solicite sprijinul prefecţilor pentru derularea corectă a distribuirii bonurilor valorice şi decontarea acestora.

În vederea prevenirii unor aspecte negative a fost sesizat şi Consiliul Concurenţei pentru a interveni prin unităţile locale subordonate în judeţele unde se semnalează asemenea aspecte.

De asemenea, Ministerul Finanţelor a elaborat o tematică de control privind desfăşurarea programului de decontare a input-urilor la sesizarea noastră, precum şi a prevenirii unor intenţii speculative din partea furnizorilor de input-uri.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale monitorizează derularea şi decontarea bonurilor valorice şi vreau să mai completez că am repetat intervenţiile la Ministerul Finanţelor pentru Garda Financiară, la prefecturi, pentru că dumneavoastră, pe fond, aveţi dreptate, s-au semnalat asemenea cazuri, însă nu este atributul nostru. Noi am sesizat ministerele care au instituţii de control în subordine să facă aceste verificări şi să încercăm să stopăm aceste fenomene.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aveţi precizări suplimentare, doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din păcate, acestea sunt exemple care dovedesc că subvenţionarea agriculturii pe bază de cupoane nu a fost cea mai bună soluţie aleasă, deoarece a generat şi poate va genera în continuare disfuncţionalităţi ca cele prezentate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Răspunsul la întrebarea domnului deputat Garda Dezsö, Grupul parlamentar al UDMR, va răspunde tot domnul secretar de stat Nicolae Flavius Lazin din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Întrebare referitoare la reorganizarea Direcţiei silvice Miercurea Ciuc.

Domnul Nicolae Flavius Lazin:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă,

Domnule deputat,

Măsura reorganizării Direcţiei silvice Miercurea Ciuc, prin desfiinţarea ocoalelor silvice Zetea, Sânmartin şi Gheorgheni, intră în vigoare de la data de 01.06.2005, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 Anexa 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor, consiliul de administraţie a analizat şi a aprobat structurile organizatorice şi funcţionalitatea unităţilor din subordine.

Astfel, prin Hotărârea consiliului de administraţie nr. 4/18.04.2005 s-a aprobat şi structura organizatorică şi funcţională a Direcţiei silvice Miercurea Ciuc. În vederea creării unui cadru organizatoric optim care să asigure realizarea programului de activitate în condiţii de eficienţă, precum şi paza pădurilor din administrarea şi a celor din proprietatea persoanelor fizice, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr. 98/2003, s-a aprobat în consiliul de administraţie metodologia privind clasificarea pe grade a unităţilor şi subunităţilor din structura Regiei, care a stat la baza întocmirii organigramelor.

Ca urmare, s-a constatat că cele trei ocoale silvice nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în această metodologie.

Referitor la desfiinţarea Ocolului silvic Gheorgheni, urmare a reorganizării, facem precizarea că în ultimul an acest ocol a înregistrat o pierdere de 3.033 mii lei, adică 3 miliarde 33 de milioane. Totodată, bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit pentru 2005 nu prevede posibilităţi de redresare a acestui ocol silvic.

În urma aplicării prevederii Legii nr. 1/2000, suprafaţa de fond forestier administrată de Ocolul silvic Gheorgheni s-a diminuat an de an, în prezent fiind de 7.058 hectare, din care fond forestier proprietate publică a statului 5.833 de hectare.

În aceste condiţii, Ocolul silvic Gheorgheni nu îndeplineşte condiţiile de suprafaţă pentru ocol din zona de munte, minimum 9.000 de hectare, aşa cum s-a stabilit prin metodologia sus-menţionată.

Concedierea colectivă se va face începând cu data de 1 iunie 2005, cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute în articolul 68 şi următoarele, din Legea nr. 53 Codul Muncii. Încetarea contractelor individuale de muncă se va face în condiţiile legii şi cu respectarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, conform contractului colectiv de muncă. Urmare a reorganizării, dintre persoanele indicate în întrebarea dumneavoastră va fi disponibilizat domnul Csibi Tiberiu, contabil şef.

În ceea ce priveşte dosarele penale la care se face referire în întrebare, situaţia acestora se prezintă astfel: dosarul nr. 657/2004 are ca obiect plângerea penală formulată de Direcţia silvică Miercurea Ciuc, în cursul anului 2004 împotriva a doi foşti pădurari: Cziriák Botond şi Bartis Előd pentru lipsuri nejustificate în gestiune. Plângerea a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni având nr. de înregistrare 647/2004, iar în prezent este în faza de cercetare la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita.

Domnul inginer Mihăilă Florin nu face obiectul acestor plângeri, cum greşit susţineţi. Dosarul 243/2005 se află în cercetare la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Neamţ şi el se referă la domnul inginer Mihăilă Florin. Plângerea penală nu este depusă şi înregistrată de Direcţia silvică Miercurea Ciuc. Dosarul 73/2004 aflat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş nu este înregistrat la Direcţia silvică Miercurea Ciuc. În acest caz, s-au finalizat cercetările penale şi s-au trimis în judecată printre alţi inculpaţi domnul inginer Melles Elod. Cauza face obiectul dosarului nr. 1169/2004, aflat pe rolul Judecătoriei Gheorgheni, cu termen de judecată 25.05, iar parte civilă este Primăria comunei Lăzarea. Domnul inginer Melles a ocupat funcţia de şef de ocol până la data de 16.01.2004 când, prin decizia Direcţiei silvice Miercurea Ciuc nr. 5/2005, i-a încetat delegarea, fiind trecut în funcţia de inginer în cadrul Ocolului silvic Gheorgheni.

Dosarul 74/2004 se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş, nefiind înregistrat la Direcţia silvică Miercurea Ciuc. Cercetările s-au efectuat urmare unor repetate sesizări şi intervenţii ale dumneavoastră. Până la soluţionarea definitivă a dosarelor susmenţionate funcţionează prezumţia de nevinovăţie.

Referitor la aplicarea suspendării din funcţie a salariaţilor care sunt prevăzuţi în întrebare, facem precizarea că în speţă nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 48 alin. 2 lit. e din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59, aprobată prin Legea nr. 427 şi art. 52 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53, Codul Muncii. Potrivit dispoziţiilor legale susmenţionate, contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului, în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Direcţia silvică Miercurea Ciuc va analiza situaţia persoanelor care sunt cercetate în dosarele susmenţionate şi va lua măsurile legale, având în vedere dispoziţiile prezentate şi contractul colectiv de muncă, art. 50.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, vă rog.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate domnule secretar de stat,

Am ascultat cu stupoare acest răspuns. Adică se susţine un mafiot în structuri silvice, iar cei nevinovaţi şi neimplicaţi în hoţii sunt eliberaţi din funcţii. Aşa ceva n-am conceput.

În anul 1998, când s-a înfiinţat Comisia pentru cercetarea situaţiei economiei forestiere din România, am reuşit să dovedim că statul era prejudiciat cu 6 miliarde de dolari şi toţi au rămas liberi, toţi au primit neînceperea urmăririi penale. Aici s-au dovedit foarte clar infracţiunile. Nu ştiu de unde îşi ia domnul secretar de stat informaţiile, dar în dosarul 647/2004 nu este implicat numai, în special şeful de ocol Mihăilă Florin care este şi va fi menţinut în funcţie. Domnul Mihăilă Florin este implicat şi în Dosarul 243/2005 pentru neglijenţă în serviciu, pentru prejudiciu adus fondului forestier naţional. Acum, după desfiinţarea ocolului, a fost numit coordonator între districtele 3 şi 4 din cadrul fostului Ocol de stat Gheorgheni pentru a se menţine în continuare. Postul de coordonator a fost inexistent până la numirea domnului Mihăilă.

Domnul inginer Melles Elod are trei dosare penale şi unul este chiar la judecătorie, dosarul 73/2004.

Bineînţeles că procuratura şi justiţia nu şi-a făcut datoria datorită intervenţiilor mele, ci şi-a făcut datoria datorită controalelor efectuate de organele de control, Autoritatea Naţională de Control, care s-a dovedit o mafie imensă în România. O mafie imensă prin care s-au distrus pădurile de pe munţi întregi. Şi este pe rol. Şi degeaba se spune că nu se ştie, nimeni nu ştie ce se întâmplă acolo, în cadrul direcţiei silvice. Este un abuz în serviciu, contra intereselor publice, evaziune fiscală, deturnare de fonduri, fals intelectual, instigare la fals intelectual, uz de fals.

Şi pentru acest om s-a înfiinţat un post de coordonator între Districtele 1 şi 2 din cadrul fostului ocol de stat Gheorgheni. Pentru domnul subinginer Győrfi Dines, care este implicat în două dosare penale, nr. 74/2004 şi nr. 243/2005 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice private, instigare la fals intelectual, fals intelectual, uz de fals, neglijenţă în serviciu, şi pentru acest domn s-a creat un post de coordonator între cele două noi posturi înfiinţate mai sus, adică se desfiinţează un ocol şi se înfiinţează două posturi.

Este ceva de neînţeles. Cum explicaţi că specialiştii din subordinea acestui minister, din structurile Regiei Naţionale a Pădurilor, pentru aceşti oameni se înfiinţează noi posturi şi singurul om care nu este implicat, acest om care nu are dosar penal, acest om este concediat.

În ceea ce priveşte principiul autofinanţării, la ceea ce se face referire, cu aceste pagube de nu ştiu câte miliarde, eu cred că aceste date sunt corecte, singura dată... aici nu credeţi că s-a ajuns la menţinerea, în realitate, a ocolului, numai pentru a susţine pe unii mafioţi, adică nu pot să-mi explic acest joc murdar, această susţinere a corupţiei, susţinere oficială.

De ce nu s-au respectat criteriile Codului Muncii, a contractului colectiv de muncă privind concedierile salariaţilor, vechimea şi nivelul de pregătire a angajaţilor. De ce nu s-a avut în vedere în acest sens Statutul personalului silvic? Se vorbeşte de prezumţia de nevinovăţie, dar dacă a început urmărirea penală şi a ajuns la judecătorie, bine, se tergiversează aceste cazuri, dar oamenii sunt în faţa judecăţii şi atunci...? Bine, aceşti oameni sunt menţinuţi în posturi, iar cei care nu sunt implicaţi în hoţii sunt concediaţi. Până când vor fi menţinuţi aceşti mafioţi în posturi? Eu n-am primit răspunsul pe care l-am cerut şi vă rog să reveniţi cu un răspuns normal.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi precizări, domnule secretar de stat, sau reveniţi cu răspunsul la întrebarea domnului deputat în şedinţa următoare?

Domnul Nicolae Flaviu Lazin:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vreau să-l asigur pe domnul deputat că ministerul din conducerea căruia fac parte nu tolerează mafiotismul şi asemenea acţiuni cum dumneavoastră aţi afirmat. Dacă există informaţii pe care poate că nu le deţinem sau care au fost insuficient analizate poate, şi documentarea noastră trebuie completată, noi suntem dispuşi s-o facem, domnule deputat, şi vă rugăm, chiar dacă şi dumneavoastră aveţi informaţii suplimentare care ne pot să ne ajute la elucidarea acestui caz, să ni le furnizaţi în continuare şi să putem să facem verificările necesare.

Aş dori însă să precizez că Constituţia, legislaţia noastră nu ne permit nici un fel de imixtiune în cazul în care e vorba de nişte procese pe rolul instanţelor. Deci, în limita tuturor posibilităţilor legale, suntem dispuşi să continuăm să colaborăm pentru a elucida această situaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău, nu vă mai pot da cuvântul, conform regulamentului. Dar domnul secretar de stat s-a angajat că revine cu răspuns la întrebarea dumneavoastră, domnule deputat.

Urmează răspunsuri la întrebările domnului deputat Mircia Giurgiu, pe lângă cele trei care au fost, mai aveţi două răspunsuri din partea Ministrului Agriculturii şi două răspunsuri din partea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Pentru toate aşteptaţi răspuns de la microfon? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamna preşedintă,

Pentru domnul secretar de stat Lazin, ne-am înţeles prin semne, atâta e rugămintea, să ne sprijine când va veni proiectul de hotărâre pentru satul Dealul Negru, iar dacă la problema încasărilor are ceva în plus faţă de răspunsul de anul trecut. Nu. Bine.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Şi atunci, din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, primiţi două răspunsuri.

Domnule secretar de stat Eugen Ţapu Nazare, vă rog, aveţi cuvântul la prima întrebare, referitoare la situaţia exportatorilor români.

Domnul Eugen Ţapu Nazare (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului.):

Doamna preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind protejarea exportatorilor din industrie în cazul aprecierii leului faţă de monedele internaţionale, dorim să vă facem următoarele precizări.

Guvernul României acţionează pentru susţinerea producătorilor şi exportatorilor români prin măsuri de politică fiscală şi prin măsuri bugetare de susţinere şi promovare a exportului, cum ar fi: reducerea cotei de impozit pe profit de la 25 la 16%, punerea la dispoziţia firmelor româneşti a unor cereri de ofertă pentru produse cu valoare adăugată ridicată, utilizarea cu eficienţă sporită a resurselor bugetare alocate în anul 2005 pentru susţinerea exportului. Aici este vorba de 4350 de miliarde de lei, elaborarea unei strategii naţionale de export în sistem de parteneriat public-privat, care facilitează consultările între reprezentanţii instituţiilor guvernamentale şi cei ai sectorului privat, pentru identificarea soluţiilor la problemele care influenţează activitatea de export şi aplicarea acestora în concordanţă cu regulile internaţionale în domeniu.

Dificultăţile cu care se confruntă agenţii economici au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României, întâlniri care au avut loc atât la sediul Ministerului Economiei şi Comerţului, cât şi la Guvernul României.

În urma întâlnirilor şi discuţiilor care au avut loc, au rezultat următoarele concluzii: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Naţională intervenind numai în cazuri cu totul speciale. În perioada următoare, se apreciază că valoarea leului va fi determinată în mod efectiv de cererea şi oferta de pe piaţă.

Măsurile de politică monetară şi valutară formulate şi aplicate de Banca Naţională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcţionare a mecanismelor pieţei libere. O intervenţie din partea Guvernului de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor şi cursurilor de schimb, ar genera incoerenţa şi persistenţa efectelor temporare negative, resimţite în prezent de către diverse categorii de agenţi economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit constituirea unui grup tehnic de lucru format din reprezentanţi ai Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerului Economiei şi Comerţului, Băncii Naţionale a României, EXIMBANK, precum şi ai patronatelor şi Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România - ANEIR, Asociaţia română a băncilor şi firmelor de consultanţă în domeniul economico-financiar în vederea identificării şi prezentării de măsuri de soluţionarea problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri. Membrii grupului tehnic de lucru s-au întâlnit până acum de trei ori, au elaborat şi au depus la Guvern o serie de măsuri pentru sprijinirea exportatorilor pe diferite căi, prin implementarea mecanismelor de piaţă similare în Uniunea Europeană. Pentru aceasta, Guvernul a hotărât o recapitalizare a EXIMBANK.

În legătură cu evoluţia preţurilor la energia electrică, vă informăm că acestea se stabilesc de către ANRE pe baza următoarelor criterii: preţurile reglementate trebuie să acopere toate cheltuielile ocazionate de producţia şi transportul energiei electrice până la consumator. În eforturile ei de a se alinia directivelor Uniunii Europene în domeniul energetic, România respectă metodologia de lucru impusă de Consiliul de reglementare energetică al Uniunii Europene şi angajamentele asumate de Guvernul României în relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.

Conform prevederilor Directivei Uniunii Europene nr.54/2003, piaţa europeană a resurselor energetice se va liberaliza treptat, astfel încât începând cu 01.07. să fie complet liberă, toţi consumatorii, inclusiv consumatorii casnici, să devină eligibili.

Precizăm că preţurile medii la energia electrică stabilite de către ANRE sunt inferioare celor practicate în majoritatea ţărilor europene, ceea ce reprezintă încă un avantaj comparativ pentru sectorul industrial.

Exportatorii din industrie care produc utilaje complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, şi nu numai, pot beneficia şi de facilităţile oferite de EXIMBANK, Banca de export-import a României, prin instrumente financiar-bancare cum ar fi: credite de export, bonificaţia de dobândă, aici este vorba de recuperarea a până la 50% din dobânzile plătite de exportator pentru creditele în lei utilizate pentru producţia de export, poliţe de asigurare, scrisori de garanţie etc.

Trebuie să menţionăm că EXIMBANK va fi capitalizată, dispunând de fondurile necesare susţinerii exportatorilor în condiţii avantajoase pentru aceştia.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica la termen orice alt răspuns care va fi solicitat de dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru precizări. Vă rog!

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Întrebarea era cum are de gând să sprijine ministerul exportatorii, în condiţiile în care a scăzut mult cursul de schimb valutar. Şi o a doua rugăminte, de data asta, să încercaţi să-i sprijiniţi fiindcă sunt mari probleme şi se confruntă cu probleme datorită diferenţei pe care au negociat-o la începutul anului şi acum a scăzut valoarea euro.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, să permiteţi să vi se prezinte răspunsul la ultima întrebare în scris, ora fiind 19,30, şi începem celălalt tronson de prezentarea interpelărilor.

Domnul deputat Petre Popeangă. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Ioan Codruţ Şereş, ministrul economiei şi comerţului, şi are ca obiect consecinţele închiderii unor mine, disponibilizarea a 7600 de mineri.

În şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor din data de 26 aprilie a.c., a fost analizat proiectul Legii nr.139/2005 privind acordul de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea şi regenerarea socio-economică, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005.

Deşi dumneavoastră, domnule ministru, nu aţi participat la lucrările şedinţei, aşa cum stabilesc prevederile art.51 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, susţinerea proiectului de lege a fost totuşi asigurată de un reprezentant al instituţiei pe care o conduceţi.

În legătură cu proiectul aprobat prin legea sus-menţionată, precizez că nu sunt un foarte convins susţinător al practicii care presupune finanţarea programelor guvernamentale din credite, altele decât cele bugetare. Fiecare guvern trebuie să-şi finanţeze programele din surse proprii pe baza politicii fiscale aprobate, apelarea la alte surse financiare precum credite externe, fiind acceptată în sens teoretic, numai în anumite condiţii de criză sau pentru finanţarea unor programe speciale neînscrise din varii motive în buget.

Transferarea în sarcina generaţiilor viitoare a obligaţiilor de rambursare a creditului ca urmare a neputinţei Guvernului de a asigura finanţarea unui program din eforturi proprii, mi se pare, domnule ministru, dintr-un anumit unghi de vedere, cel puţin cinică.

Este şi cazul împrumutului contractat pentru finanţarea programului de închidere a unor mine care generează pentru guvernele viitoare obligaţia rambursării a peste 4100 miliarde lei, în detrimentul realizării propriilor programe.

Apreciind modernizarea sistemului minier ca o necesitate, consider că proiectul privind închiderea unor mine este necesar, dar aplicarea acestuia trebuie făcută de o manieră care să producă cât mai puţine efecte sociale nocive.

După cum ar trebui să ştiţi, numai măsurile de ajutor financiar propuse prin program, induc doar efecte temporare şi, în mod sigur, dacă nu vor fi susţinute şi de altele, precum cele de reconversie profesională, care să permită reîncadrarea personalului disponibilizat, vor crea premisele accentuării stării de sărăcie pentru această categorie socială deosebită, lucrătorii din sectorul minier.

În sensul celor expuse, am solicitat reprezentantului dumneavoastră, prezent la sus-amintita şedinţă, să transmită în scris, principalele măsuri pe care intenţionaţi să le dispuneţi în scopul instituirii programului de reconversie profesională pentru cei 7500 de mineri care urmează a fi disponibilizaţi în perioada următoare.

Având în vedere că până la data prezentei nu am primit elementele solicitate, vă rog ca, în baza prevederilor art.160 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să prezentaţi dumneavoastră, domnule ministru, programul de reconversie profesională şi de reîncadrare pentru personalul afectat de închiderea minelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Stanciu Anghel a depus interpelarea în scris. La fel şi domnul deputat Brânză William. Domnul deputat Bogdan Cantaragiu, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Vasile Filip Soporan, interpelare depusă în scris. La fel şi domnul deputat Dan Dumitru Zamfirescu, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Florin Iordache, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Marius Iriza, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Attila Kelemen a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Ioan Cindrea, de asemenea, a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Aurel Vlădoiu a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Laurenţiu Mironescu, interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu. Aveţi două interpelări. Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Prima interpelare este adresată domnului ministru al sănătăţii, Mircea Cinteză.

Prin această interpelare, se solicită stabilirea clară a categoriilor de persoane care beneficiază de calitatea de asigurat, fără a plăti contribuţie la casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deoarece la nivelul judeţului Iaşi şi, probabil, la nivelul întregii ţări, nu există un sistem unitar de acordare a medicamentelor gratuite, ca urmare a interpretării diferite a prevederilor legale de către farmacişti.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Gheorghe Dobre. Subiectul interpelării îl reprezintă demiterea pe criterii politice a domnului Dumitru Anchidin, din funcţia de director al Regionalei de transport feroviar călători Iaşi. Domnul Anchidin Dumitru a fost recent demis din funcţia de director al regionalei, cu toate că managementul performant realizat, lucru dovedit prin indicatori de performanţă, nu impunea această măsură.

Faptul că din punct de vedere profesional şi managerial nu i se poate reproşa nimic este dovedit şi de faptul că decizia de demitere nu face trimitere la motivul demisiei din funcţie şi nu respectă prevederile actuale ale Codului Muncii.

La baza acestor afirmaţii stau şi declaraţiile şi punctele de vedere ale reprezentanţilor actualei puteri, reflectate în mass-media. De exemplu, "Fie bun, fie rău, Anchidin nu este oricum dorit la conducerea Regionalei CFR călători Iaşi. Nu cred că Anchidin, membru P.S.D. şi consilier local poate face politica Alianţei D.A."

Actualul director, Constantin Axinia, membru al Partidului Democrat, a recunoscut public, la un post local de televiziune, că a fost numit în funcţie pe criterii politice, înregistrarea emisiunii poate fi pusă la dispoziţia dumneavoastră.

Presiunile exercitate asupra domnului Anchidin Dumitru, atacurile calomnioase din mass-media, efectuarea de controale la comandă, cu menţiunea că aceste controale nu au scos în evidenţă nici o neregularitate în exercitarea managementului, sunt alte argumente care stau la baza acestei interpelări.

Consider că schimbarea unui director pe criterii strict politice, este nelegală şi inadmisibilă, mai ales din perspectiva că CFR-ul este o instituţie de interes naţional, şi nu politic.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează interpelările prezentate de domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi şase interpelări, dar doresc să fac observaţia că data viitoare, când se vor prezenta răspunsurile la interpelări, conform prevederilor regulamentare, nu pot să vă dau cuvântul la mai mult de două interpelări.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Situaţia cu aceste interpelări atât de multe se datorează faptului că în urmă cu două săptămâni n-a fost şedinţă şi aşa s-au adunat.

Vă mulţumesc.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi obiectul interpelării este problema cu care se confruntă proprietarii de cai bolnavi din comuna Călăţele, judeţul Cluj.

O a doua interpelare, comună, este adresată doamnei Monica Muscă, ministrul culturii şi cultelor, şi domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, şi se referă la problema cu care se confruntă bibliotecarii din România.

O altă interpelare este adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educaţiei şi cercetării, şi se referă la problema cu care se confruntă comitetul de părinţi ai elevilor de la Colegiul "Anghel Saligny" din Cluj-Napoca.

O altă interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Obiectul interpelării este problema cu care se confruntă sindicatele statisticienilor din România.

Şi două interpelări pentru domnul Mircea Cinteză, ministrul sănătăţii: una se referă la lipsa medicamentelor din farmaciile din judeţul Cluj, nu se mai eliberează medicamente compensate şi gratuite; iar alta se referă la lipsa medicamentelor din spitalele din judeţul Cluj, fiindcă Asociaţia furnizorilor de materiale sanitare a sistat livrarea acestor materiale către spitale.

Şi mai este o revenire, adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi se referă la problemele cu care se confruntă salariaţii de la ORSER Oradea. În urmă cu două luni a cerut un răgaz pentru a pregăti un răspuns, încă nu l-am primit.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, şedinţa noastră s-a încheiat. O seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.