Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,15.

Lucrările au fost conduse de domnii Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Gheorghe Albu Eserghep Gelil şi Victor Viorel Ponta, secretari.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bună dimineaţa.

Stimaţi colegi,

Începem prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Îl invit pe domnul deputat Bentu. Haideţi, domnule Bentu. Domnule Bentu, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Blitz".

A trecut o vară cum n-a mai fost alta. Dincolo de cele cinci valuri de inundaţii care au devastat aproape întreaga ţară, actuala Putere a ţinut cu tot dinadinsul să ne demonstreze că anotimpul respectiv are un farmec al său - farmecul spectacolului. Cu ascendenţa unei ucenicii în perioada marelui CDR - un adevărat "Studio Casandra" al politicii româneşti de dreapta, emulii neconvenţionali, dar coalizaţi, ne-au oferit un adevărat regal; chiar şi enumerarea insolitelor "creaţii" ridică unele dificultăţi: demisii irevocabile şi reveniri de acelaşi tip, discuţii contradictorii şi lovituri sub centură între parteneri, remaniere paritară şi discriminare pozitivă pentru "cei mici", vizite intersectate şi mic dejun cu coacăze, viaţa ca o terasă şi dansuri păgâne, slujbe şi mănăstiri, concerte "en plein air", licitaţii trucate pentru camarila Cotrocenilor şi fonduri de la U.E. pentru EU, muştruluirea ambasadorilor şi admonestarea jurnaliştilor, scumpiri de tot felul şi obsesia maladivă a revocărilor.

A fost însă şi vara reconsiderării conceptelor. Autor? Cine altul decât preşedintele. Deşi adept al unei Axe Bucureşti-Londra-Washington cu un singur susţinător, domnia sa, preşedintele jucător (de manele, de geamparale) prezintă şi atitudini deviaţioniste de la acest concept. Deliberat sau nu, trimite filamente ideatice şi spre alte zone de interes, inspirându-se din elemente validate de istorie.

Animat de spirit teutonic, adaptat, cel puţin sugestiv, la bazinul danubiano-pontic, domnul preşedinte Bănescu ne-a oferit argumentele concrete ale gândirii sale novatoare şi "benefice" pentru ţară - conceptul "Bolden Blitz"! Toate ieşirile sale s-au lăsat cu fulgere şi trăsnete: ba împotriva Guvernului, ba împotriva ziariştilor, ba împotriva coregrafilor de la Cireşica.

Remaniere blitz, vizite la Mecca reconstrucţiei naţionale - Mărăcineni blitz, conferinţă de presă-blitz, toate sub noul semn heraldic al Cotrocenilor, fulgerul. Efectele - în afara celor fotonice - se lasă aşteptate.

Din miile de case care trebuiau construite în zonele sinistrate până la venirea sezonului rece, doar 49 au fost date în folosinţă. Din zecile de poduri distruse, unele de importanţă naţională, nici unul nu a depăşit stadiul de pretext pentru "repetabila vizită". Din relaxarea fiscală şi asanarea economiei subterane, a germinat epidemic intenţia t.v.a.-ului de 22%.

În plan extern, îngrijorare în cancelariile vest-europene, în rândul socialiştilor occidentali şi, ca o consecinţă directă, accentuarea gradului de izolare politică a României.

În Statele Unite, Uraganul Katrina a devastat câteva state sudice, suprafaţa afectată fiind echivalentă cu cea a României. În România, politica Alianţei ne îndreaptă spre efecte cvasisimilare. Oare ce nume să-i dăm acestei politici?

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL am 12 înscrişi şi un singur coleg în sală. Îl invit pe dânsul la microfon şi să ne spună dânsul cum se numeşte.

Domnul Emil Strungă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Numele meu este Emil Strungă şi titlul declaraţiei politice de astăzi este: "Reconstrucţia ecologică a României prin împăduriri".

Anul 2005 va rămâne în memoria colectivă ca anul inundaţiilor cu efecte majore asupra aşezărilor umane, a culturilor agricole şi a infrastructurii.

Una din cauzele care au generat aceste efecte o constituie exploatarea iraţională a fondului forestier, respectiv, defrişările masive şi lipsa unui program unitar de împădurire a terenurilor degradate.

În consecinţă, pădurile sunt afectate de un proces de degradare lentă şi continuă, cu efecte catastrofale asupra mediului, ceea ce impune cu necesitate suplimentarea programului de reconstrucţie a zonelor împădurite.

În fiecare judeţ, inclusiv în judeţul Galaţi, pe care îl reprezint în Parlamentul României, există suprafeţe de teren inapte culturilor agricole, care ar putea fi împădurite cu investiţii modeste, contribuind astfel la reconstrucţia ecologică a mediului ambiant şi refacerea prin mijloace silvice a echilibrului natural.

Programul naţional de împădurire se derulează în baza Ordonanţei nr. 81/1998, prin care terenurile degradate inapte pentru folosinţe agricole precum şi terenurile neproductive, indiferent de forma de proprietate, pot fi ameliorate prin lucrări de împădurire, în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.

Ţinând cont că prin sistemul de împădurire, 1 ha de pădure masivă, pe picior, reţine aproximativ 60.000 l apă pluvială, atât prin coronament, cât şi prin rădăcini, aceasta reduce foarte mult alunecările de teren si scurgerile de ape torenţiale.

Acest program trebuie sa fie amplificat, deoarece problema mediului este o prioritate naţională şi din punctul de vedere al aderării României la Uniunea Europeană.

După cum s-a demonstrat, ultimele inundaţii şi pagubele produse prin neefectuarea lucrărilor de reconstrucţie a învelişului silvic pot fi catastrofale.

Limitarea defrişărilor şi efectuarea lucrărilor de împădurire, pe lângă reţinerea apei şi diminuarea procesului de degradare a solului, are drept urmare şi atenuarea adversităţilor climatice, protejarea localităţilor urbane si rurale, creşterea în timp a fondului forestier, precum şi a altor produse secundare generate de păduri.

Această intervenţie reprezintă un semnal de alarmă în ce priveşte protecţia mediului. Subestimarea proceselor de degradare a mediului menţionate mai sus pot determina dificultăţi si costuri suplimentare, o dată cu accelerarea lor în timp.

De aceea, cu cât se acţionează mai repede pentru prevenirea lor, cu atât rezultatele sunt mai rapide, mai eficiente şi mai ieftine. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

La PD am 6 înscrişi şi un singur coleg în sală, la fel, îl rog să poftească şi să se prezinte.

Domnul Liviu Alexandru Miroşeanu:

Liviu Miroşeanu, Bacău.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Patru morţi, sute de case înghiţite de ape, alte peste o mie de ziduri sfărâmate, zeci de poduri năruite, porţiuni întregi de cale ferată sfârtecate de viitură, sute de kilometri de drumuri fărâmiţate. Cam aşa arată o bună parte din localităţile judeţului Bacău, cea mai afectată fiind partea de vest a judeţului. Inundaţiile din această vară au produs judeţului Bacău pagube de aproximativ 2.000 de miliarde de lei, din care peste 1.000 de miliarde reprezintă infrastructura afectată. Au fost afectate peste 2.000 de locuinţe, din care 575 vor fi demolate şi reconstruite.

Sunt însă cazuri în care demolarea şi reconstruirea nu sunt suficiente. Astfel, la Gura Văii există 294 de case inundate în proporţie de peste 70%, pentru care singura lor soluţie este mutarea pe alt amplasament. În Asău trebuie strămutate 47 de locuinţe, în Comăneşti 26, iar în Zemeş 8.

După evaluări minuţioase, s-a ajuns la concluzia că numai pentru refacerea celor patru poduri distruse în comuna Agăş sunt necesare peste 120 de miliarde de lei. Alte sute de miliarde vor trebui cheltuite pentru refacerea podurilor de la Zemeş, Helegiu, Tescani, Ghimeş-Palanca, Urecheşti, Berzunţi şi Târgu Ocna. Sume la fel de importante vor fi necesare şi pentru repararea drumurilor din Zemeş, Helegiu, Balcani, Asău, Ştefan cel Mare, Urecheşti sau Brusturoasa.

O hartă a inundaţiilor la nivelul judeţului Bacău arată practic o suprapunere peste harta defrişărilor şi despăduririlor, care, în special în ultimii patru ani, au ajuns la cote alarmante. Este cunoscut faptul că pădurea, dacă nu ar fi fost tăiată aiurea, ar fi funcţionat ca un burete şi ar fi limitat cu mult proporţiile dezastrului.

Vinovaţi de acest dezastru sunt baronii PSD ai lemnului şi un raport al Ministerului Agriculturii dezvăluie tăierile ilegale de lemn ale oamenilor de afaceri din PSD şi apropiaţi de fosta guvernare PSD. În acest raport, figurează la loc de cinste firmele lui Omar Hayssam şi Mohammed Munaf, dar şi alţi oameni de afaceri ai PSD şi protectori ai acestora: Culiţă Tărâţă, Viorel Hrebenciuc, Ion Vasile, Marian Oprişan.

Văile Trotuşului şi ale Tazlăului au fost despădurite sistematic de Forex Bac, Ifigenia Trading S.R.L., Katina Gold S.R.L., Gold Woold S.R.L., Best Wood Production S.R.L., Letea S.A., firme controlate de Omar Hayssam, Mohammed Munaf, Dumitru Sechelariu şi alţii. În urma activităţii acestor societăţi au rezultat peste 13.000 ha de terenuri degradate, ce nu pot fi folosite în agricultură. Este necesar urgent un plan de împăduriri, concomitent cu stopatul furturilor.

Este necesară concentrarea tuturor forţelor pentru a veni în sprijinul autorităţilor judeţene, în demersurile făcute de acestea pentru obţinerea fondurilor necesare pentru reconstrucţie. Acesta este şi motivul pentru care fac apel la toţi colegii parlamentari, deputaţi de Bacău, pentru a face uz de toată influenţa politică în vederea obţinerii fondurilor necesare pentru plata acestor lucrări. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar PRM. Domnule Ciocâlteu, aveţi microfonul.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea sper să fie scurtă şi la obiect, despre privatizarea serviciilor medicale.

Sunt Alexandru Ciocâlteu, deputat independent din partea judeţului Olt.

Am scris în repetate rânduri că în 1999 au existat fonduri de 0,8 miliarde de dolari, iar în 2004 fonduri de 2,1 miliarde euro, că spitalele au diferenţe foarte mari de finanţare. Tot ceea ce a fost rău a fost continuat parcă şi mai rău după 2004, sistemul sanitar fiind prada unor frământări, care nu vor creşte nici calitatea actelor medicale, nici starea de sănătate a poporului român.

Am înaintat secretariatului trei subiecte, trei declaraţii politice care privesc privatizarea serviciilor medicale, grupurile de interese din lumea medicală şi direcţia spre care merg asigurările de sănătate. Aceasta este prima dintre ele. Iar aceste declaraţii nu sunt simple dovezi de activitate parlamentară - pentru a fi numărate de ziarişti aflaţi în criză de subiecte, ci sunt cauzate de starea în care se află sistemul sanitar, de unele amendamente propuse de grupurile parlamentare la Legea spitalelor, de declaraţiile actualului ministru al sănătăţii, domnul Eugen Nicolăescu. Toate acestea trebuie puse în balanţă, gândindu-ne la impactul pe care îl vor avea asupra stării de sănătate a poporului român, a dorinţei de a fi membri ai U.E. şi de a respecta normele sanitare din Comunitatea Europeană.

Spre ştiinţa celor care ar putea (şi pot!) amenda Legea spitalelor, bazându-se pe un vot politic, pentru ca deputaţii să nu mai aibă dreptul de a-şi continua activitatea medicală sau de directori de spital, i-aş ruga pe aceşti "cercetaşi" să observe specialităţile pe care le au membrii Comisiei de sănătate a Parlamentului. Cine hotărăşte soarta bolnavilor şi a celor care îi îngrijesc? Cine dă legile necesare? Ce pregătire au membrii Comisiei de sănătate?

Reacţia "democratică" a celor care nu ştiu este firească: să-i înjure pe cei care ştiu. Astfel este înţeleasă astăzi democraţia la vârf în sistemul sanitar.

Cu cine se stă de vorbă când apar probleme în sistemul sanitar? Cu medicii de familie, cu medicii specialişti, cu profesorii universitari, cu directorii de spitale? Nu! Se stă de vorbă cu cei care au bani: cu distribuitorii de medicamente şi cu proprietarii lanţurilor de farmacii.

Personalul medical nu contează. El este sclav al hotărârii pe care a luat-o, de a se dedica zile şi nopţi, întreaga viaţă, îngrijirii semenilor noştri bolnavi. Nu cred că în aceste condiţii se mai miră cineva că locurile de la facultăţile de medicină ajung să nu mai fie ocupate şi că toţi oamenii de acţiune din domeniul sanitar ajung să plece din ţară.

Care este calitatea actului medical, când medicul de familie are doar stetoscop şi tensiometru? Asta înseamnă privatizare?

Medicina "secundară", cea de ambulatoriu, este şi ea în mare parte privatizată, dar contractele cu casele de asigurări nu sunt corelate cu necesităţile de servicii medicale ale unei comunităţi. O ecografie costă casele de asigurări 30 de lei la un cabinet, 90 de lei la alt cabinet.

Când este vorba despre centre de diagnostic, problemele sunt încă şi mai nebuloase: unora li se fac contracte pentru gesturi medicale minime la preţuri exorbitante, iar alţii nu sunt plătiţi pentru servicii medicale care implică servicii de vârf. Are cineva curajul să se atingă de aceste centre de diagnostic, care consumă astăzi majoritatea banilor din sistemul sanitar? Ţara s-a umplut de farmacii şi de lanţuri de farmacii, dar asta nu neapărat pentru că a crescut numărul bolnavilor... Mai există astfel de lanţuri de farmacii în vreo ţară a Comunităţii Europene?

În perioada 2000-2004, au fost folosiţi tot felul de trompetişti, care controlau la sânge lumea sanitară, pentru a justifica aceste contracte oneroase, care însemnau pentru guvernanţii acelor vremi privatizarea din domeniul sanitar. Astăzi, sunt anunţate alte măsuri, de alţi oameni, care nu-şi prea găsesc locul, măsuri şi indicaţii preţioase, care, probabil, vor duce sistemul medical la faliment.

Sunt un om cu gândire liberală şi doresc să existe competiţie şi eficienţă, traduse în parametrii economico-sanitari, prin care oferta de servicii să fie similară celei din Comunitatea Europeană. În spitalul pe care îl conduc, fiind ales după revoluţie, am făcut chiar din 1990, cu ajutorul domnului Bogdan Marinescu, al domnului profesor, prima concesionare a unui spaţiu pentru Fundaţia britanică "Marie Stopes". Suntem unul din primele 8 centre de dializă privatizate.

Am solicitat în repetate rânduri Ministerului Sănătăţii, inclusiv domnului prim-ministru Tăriceanu, găsirea unor soluţii de aducere a mai multor bani în sistem, prin privatizarea unor departamente din actualele structuri ale spitalelor publice. Până astăzi, nu am obţinut nimic, dar nu se poate spune că sunt un om care se opune privatizării spitalului. Totuşi, nu înţeleg cum se poate face privatizarea-vânzarea spitalelor publice actuale? Cine le va cumpăra? Ce condiţii de internare şi ce fonduri suplimentare vor solicita aceste spitale private proprietarilor, pe lângă cele cerute de la CNAS? Rezultatul este previzibil pentru corpul medical: bolnavii vor fugi de spital! (Nu pentru a se vindeca în altă parte, ci pentru a muri acasă, că e mai ieftin.)

În toţi aceşti 15 ani, nu s-a rezolvat problema cazurilor mai mult sociale decât medicale şi Ministerul Muncii nu s-a implicat în nici un fel în această zonă. Oamenii sărmani nu-şi fracturează mâinile şi picioarele pentru a se interna iarna în spital, pentru că sunt îndeajuns de săraci pentru a sta în spitale lungi perioade, care nu pot fi considerate îngrijiri medicale, ci sociale. Cine poate rezolva această problemă? Nu medicii, ci guvernanţii.

În numele medicilor români, doresc doar să atrag atenţia că domeniul sanitar nu este un laborator pentru experienţele neaveniţilor!

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

UDMR-ul, domnul Dezideriu.

Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În timpul verii, a început ultima etapă a bătăliei în vederea retrocedării proprietăţilor funciare şi forestiere foştilor proprietari sau pentru moştenitorii acestora, conform Legii nr. 247/2005.

Deşi iniţiatorii legii au încercat să promoveze o retrocedare fără limite, conform situaţiei din 1945 pentru proprietăţile agricole şi a întinderii din 1948 în cazul terenurilor cu vegetaţie forestieră, legea încearcă să promoveze ideea restituirii integrale a proprietarilor deposedaţi de către regimul comunist. Însă s-a redactat în timpul verii metodologia de aplicare a legii, care, în mai multe articole, contracarează atât litera cât şi spiritul legii.

M-aş referi la anexa nr. 39 din metodologia legii, care este contrară articolului 28 din legea prin care se modifică şi se completează Legea nr. 1/2000, publicată la data de 22 iulie 2005 (lege modificată), şi care se referă la retrocedarea integrală a pădurilor în cazul obştilor conform situaţiei din 1948. Dacă la articolul 28 al legii completate se specifică: "Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate", de ce mai e nevoie, din nou, de tabelul nominal din obşti sau composesorate?

În cursul lunii august au fost redactate aşa-numitele formulare oficiale, care au un singur scop: intimidarea cetăţenilor, care doresc să depună cereri la comisii locale pentru retrocedarea proprietăţii. Aceste formulare sunt atât de complicate încât pot deruta pe orice cetăţean, care nu este adversarul retrocedării terenurilor agricole şi a pădurilor foştilor proprietari. În regulament, nicăieri nu se face referire la formulare speciale, ci numai la depunerea cererilor.

Domnule ministru Vasile Blaga,

De ce nu se iau măsuri împotriva primarilor şi a prefecţilor care nu respectă obligaţiile lor faţă de aplicarea Legii nr. 247/2005? Când se va termina batjocorirea cetăţenilor cu formulare birocratizate?

După apariţia legilor de retrocedare a proprietăţii funciare se pierd o parte din dovezile oficiale prin care foştii proprietari deposedaţi ar putea dovedi dreptul lor de proprietate. Astfel, ocoalele silvice de stat, în ultimii 15 ani, au ascuns registrele cu proprietarii pădurilor particulare, care, din anul 1946, au fost administrate în regim silvic de către ocoalele de stat. Dacă proprietarii reuşesc să găsească copia acestor documente, cererile lor nu sunt luate în considerare, nici de reprezentanţii ocolului, nici de comisiile locale.

Domnule ministru Gheorghe Flutur,

Exemplare ale registrelor pădurilor particulare din 1946 se găsesc ori la arhiva Ministerului Agriculturii ori la arhiva Regiei Naţionale a Pădurilor. Ar fi de preferat ca aceste liste, prin intermediul prefecturii sau al Direcţiilor Silvice, să ajungă la cei interesaţi, pentru că ne desparte o perioadă scurtă până la data de 22 septembrie, dată limită pentru depunerea cererilor.

Cei 15 ani de când s-a încercat retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere proprietarilor deposedaţi reprezintă o umilinţă pentru cetăţeanul de rând, pentru că atât membrii comisiilor locale cât şi funcţionarii publici mai mult au batjocorit pe petenţi, în loc să îi servească pe ei, conform unei conduite umane prin care se onorează instituţia implicată în retrocedări.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Popa, Partidul Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Criza sistemului de sănătate şi a medicamentelor".

Sistemul de sănătate se confruntă cu o criză de proporţii, poate cea mai severă din ultimii ani. Indisciplina financiară din spitale, modul în care se fac achiziţiile publice, nerespectarea legilor în vigoare au condus la o stare de colaps în sistemul sanitar.

Ministrul sănătăţii, odată ce şi-a asumat această funcţie, trebuie să aibă curajul să apeleze la toate instituţiile statului în lupta cu marii rechini din sistemul de sănătate. Cred că este clar pentru noi toţi că ministrul sănătăţii, de unul singur, nu se poate lupta cu această caracatiţă malefică, ce se ascunde în spatele sistemului sanitar. Eugen Nicolăescu trebuie sprijinit de Guvern, de Parlament şi de toate celelalte instituţii abilitate.

Trebuie, odată pentru totdeauna, să impunem respectul faţă de lege în sistemul de sănătate. Indiferent de poziţia de pe scena politică sau de interesele de moment, trebuie să ne unim eforturile şi energiile pentru a învinge marea corupţie din sistemul sanitar, care îi dezavantajează pe cei bolnavi şi pe cei cu salarii mici. Trebuie, în primul rând, să ne gândim la viaţa oamenilor! Ce vină are un bătrân cu o pensie de mizerie că nu îşi poate procura medicamentele care îl ţin în viaţă? Ce vină are un copil care vine dintr-o familie săracă, că părinţii săi nu îşi pot permite să îi ofere îngrijiri medicale civilizate? În România de astăzi oamenii mor de teamă şi nu de moarte naturală! Mor de teama că nu se pot îngriji!

Voi enumera punctual o serie de măsuri prioritare, care se impun în vederea însănătoşirii sistemului sanitar românesc:

• ministrul sănătăţii trebuie să facă apel la Consiliul Concurenţei în vederea verificării minuţioase a protocoalelor semnate de foştii miniştri de resort cu furnizorii de medicamente. Trebuie să fie verificat modul în care s-au stabilit adaosurile comerciale, acestea s-au stabilit în mod arbitrar, fără să se respecte principiile economiei de piaţă;
• ministrul sănătăţii trebuie să verifice lista asiguraţilor de sănătate înregistraţi la medicii de familie, unde avem motive serioase să credem că există înregistrări de persoane fictive. Pentru o verificare eficientă, sugerăm utilizarea sondajului inopinat. Mai mult, există relaţii aşa-zis speciale între medici şi farmacişti şi producători sau distribuitori de medicamente. În plus, medicii angajaţi în spitalele publice şi-au deschis cabinete private, aflându-se într-o situaţie de conflict de interese. Nu putem să ignorăm această situaţie, care conduce în final la o jefuire a asiguratului;
• ministrul sănătăţii trebuie să verifice modul în care spitalele administrează fondurile publice, modul în care se fac achiziţii de aparatură medicală, medicamente şi alte dotări;
• ministrul sănătăţii trebuie să solicite Gărzii Financiare şi celorlalte instituţii abilitate o acţiune în forţă pentru identificarea ilegalităţilor, atât în farmacii, spitale, cât şi la distribuitorii de medicamente;
• este de datoria ministrului sănătăţii să asigure instituţiei pe care o conduce sumele necesare pentru ca aceasta să funcţioneze în condiţii normale. Vă amintesc faptul că din circa 3 miliarde de euro alocaţi anual sistemului de sănătate, circa 1 miliard de euro se regăseşte în zona subterană.

În sprijinul reformei sistemului sanitar sunt necesare o serie de măsuri de ordin legislativ. În primul rând, o nouă lege a asigurărilor de sănătate, în care să nu mai existe tratamente preferenţiale. Avem nevoie de transparenţă în gestionarea programelor naţionale de sănătate care vizează SIDA, diabetul şi cancerul. Trebuie înfiinţată o singură casă de asigurări de sănătate, cu structuri teritoriale, renunţându-se la acelea din domeniul ordine publică, siguranţă naţională şi a transportatorilor. Veniturile sistemului de asigurări de sănătate trebuie scoase de sub controlul Ministerului Finanţelor, pentru ca utilizarea acestora să fie destinată exclusiv plăţii asigurărilor de sănătate. Nu în ultimul rând, casa de asigurări de sănătate trebuie să treacă sub control parlamentar.

Trebuie să dăm dovadă de responsabilitate în reforma sistemului sanitar. Avem datoria morală să le oferim oamenilor speranţa de viaţă. Românii trebuie să trăiască fără teama de a muri cu zile şi să fie convinşi că cei pe care i-au votat le reprezintă interesele. Trebuie să ne luptăm pentru viaţa oamenilor! Aceasta este menirea noastră, de a ajuta, de a le fi alături şi, în acelaşi timp, să fim atenţi la ceea ce se întâmplă în societatea noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la PSD, doamna deputat Manuela Mitrea. Aveţi microfonul.

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De ce ne trebuie vot uninominal".

Puterea unei ţări şi bunăstarea cetăţenilor acesteia este dată de o combinaţie între o economie puternică şi un sistem politic decent. Sistemul politic decent presupune un sistem bazat pe alegeri libere a unor reprezentanţi în Parlament, acest tip de sistem politic fiind capabil să răspundă nevoilor cetăţenilor.

Ţările care sunt socotite puternice au un sistem economic de tip capitalist şi un sistem politic de tip democratic. De cele mai multe ori, sistemul actual este menţinut în funcţie numai de către tradiţie şi de faptul că a dat rezultate mulţumitoare.

Începând din 1990 până în prezent, indiferent de apartenenţa la un partid sau altul, oamenii politici s-au îndepărtat mult prea des de interesul populaţiei. Alegătorul român are azi o mare problemă: nu a putut alege ce ar fi vrut din oferta electorală, dacă îi place un candidat, se teme să-i dea votul, deoarece, alături de el, pe aceeaşi listă, îi votează şi pe alţii, de care nici nu vrea să audă; dacă îi place programul politic al unui partid, îl votează degeaba, pentru că oamenii pe care îi ajută astfel să intre în Parlament trec la alte partide, dar rămân parlamentari, iar programul politic pe care l-a votat alegătorul rămâne fără susţinere.

Deci, ce votează românii: oameni, partide sau programe politice? În 15 ani de istorie postdecembristă, au ieşit la iveală de nenumărate ori deficienţele sistemului de vot proporţional, adică, cel pe liste. Spiritul de clan, legătura slabă cu electoratul, dependenţa de conducerea partidelor în alcătuirea listelor, ascunderea politicienilor slabi în spatele unor nume de valoare care trag lista după ele, toate acestea au adus critici puternice actualului sistem electoral.

La un vot pe liste se elimină şi competiţia internă în partid şi scade posibilitatea de afirmare a politicienilor cu vocaţie. Ei sunt deseori acoperiţi de cei care au putere financiară mai mare şi care cotizează mai mult la partid, asigurându-şi astfel locul în Parlament fără a avea veleităţi de politician. Ca să fii parlamentar în România de azi îţi trebuie bani şi notorietate să apari la festivaluri, pe stadioane sau la diverse emisiuni de divertisment. Nu aceştia trebuie să fie adevăraţii reprezentanţi ai cetăţenilor României! Pot fi oare preocupaţi de agenda politică, de interesele cetăţenilor? Ştiu aceşti parlamentari care, ce-i drept, au bani, care este rolul legislativului?

Prin votul uninominal vom da astfel o lovitură mortală clientelismului de partid, nepotismului. În Parlament trebuie să ajungă oameni pregătiţi, parlamentari rodaţi mai întâi, eventual, în administraţia publică locală, oameni care cunosc, studiază, îi interesează nevoia cetăţeanului.

Votul uninominal ara avantajul că cetăţeanul cunoaşte direct pe candidat. Nu o anumită carismă prinde într-un anumit context trebuie să primeze, ci pregătirea necesară pentru un mandat de parlamentar. Cine vrea să devină parlamentar al unei Românii europene trebuie să îşi creeze o imagine publică impecabilă ca alegătorii să aibă încredere în el, să lupte pentru interesele celor pe care îi reprezintă, iar oamenii să aibă posibilitatea să aleagă în cunoştinţă de cauză.

Votul uninominal poate schimba toate acestea. Astfel, baza democraţiei noastre ar căpăta coerenţă. Ar fi reforma manierei de a face politică, a politicienilor înşişi, dar şi a mentalităţii electoratului care ar avea şansa unui contact direct cu potenţialii candidaţi. Românul care va vota va alege oameni, nu liste, va putea trage la răspundere pe cel ales, va avea puterea. Sistemul actual este perdant pentru alegători, pentru România. El trebuie schimbat. Votul uninominal este o măsură justă, în vederea responsabilizării clasei politice în România. A sosit momentul ca politicienii să ţină seama cu adevărat de voinţa şi interesele românilor. A sosit momentul votului uninominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Îl invit la microfon pe domnul Vasile Puşcaş.

Domnul Vasile Puşcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu am vrut neapărat să intitulez intervenţia mea, dar pentru că, în ultimele zile, am avut întâlniri cu mai multe grupuri parlamentare europene, aci la Bucureşti, ele ne-au reproşat că nu facem suficient pentru imaginea noastră în ţările lor, având în vedere aspiraţia noastră ca tratatul de aderare să fie ratificat cât mai repede.

Ei, bine ne aşteptam ca Guvernul să facă ceva pentru imaginea României şi am aflat de mai multe ori din intervenţiile Guvernului că imaginea României este afectată de cetăţeni. De unii cetăţeni, nu de toţi cetăţenii României, bineînţeles!

Un grup de cetăţeni clujeni a avut proasta inspiraţie în vara aceasta să viziteze Veneţia şi să viziteze Bienala de artă europeană, a 51-a, de la Veneţia şi acolo au găsit ceva care am vrut să vă aduc şi domeniilor voastre la cunoştinţă.

În broşura de prezentare, semnată de Guvernul României, în afară de alte aspecte care poartă amprenta discuţiei, indiscutabile, există un material, pe care am să-l las pentru domniile voastre să fie studiat pentru că eu nu pot să reproduc absolut nimic din el, care conţine injurii şi înjurături la adresa a trei elemente, ca să le redau: ţară, Europa, America. Sigur că da, nu am absolut nimic cu autorul acelui eseu poetic, care exprimă punctul de vedere al României, suntem într-o ţară liberă, el are dreptul să se exprime cum vrea şi să-şi înjure ţara, dacă doreşte, e dreptul unui cetăţean. Poate are şi motive, nu cred, dar, în ceea ce priveşte imaginea României să pui sub egida Guvernului asemenea material, înseamnă indiscutabil că îţi asumi acele materiale.

De aceea, am vrut să trag un semnal de alarmă atât pentru primul ministru, cât şi pentru Ministerul de Externe şi Ministerul Culturii, ca atunci când se referă la imagine să aibă în vedere responsabilitatea pe care o au. Cetăţenii care au vizitat bienala şi pavilionul românesc, nu doar că au fost şocaţi de modul în care s-a prezentat România, dar au fost şocaţi de modul în care Guvernul a reprezentat România la această Bienală.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, dacă mai are...

Domnul Ciopraga, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem de străbătut un an deosebit de dificil, marcat de profunde transformări pentru ordonarea şi purificarea mediului economic, administrativ şi al justiţiei, pentru a putea face faţă cerinţelor şi exigenţelor aderării la Uniunea Europeană. Am fost confruntaţi cu momente dificile, marcate de drama românilor afectaţi de valurile succesive de inundaţii.

Cu toate dificultăţile pe care le avem de parcurs, aderarea României la Uniunea Europeană trebuie să constituie un obiectiv strategic fundamental şi prioritar. Această opţiune are la bază sprijinul tuturor forţelor politice şi sociale, vizând ancorarea solidă a României în sistemul de valori europene, dezvoltarea societăţii româneşti pe principiile democraţiei, statului de drept şi economiei de piaţă, în măsură să asigure stabilitatea socială şi prosperitatea cetăţenilor şi a naţiunii.

Este foarte adevărat că avem un an foarte greu, în care va trebuie să ne concentrăm toate eforturile şi să ne asumăm responsabilitatea în privinţa realizării priorităţilor legislative pentru cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2005, imperios necesare procesului de integrare europeană.

Chiar dacă au existat şi mai există voci în Europa care pun în discuţie data de 1 ianuarie 2007, va fi necesar să ne continuăm cu determinare reformele necesare, mai ales în domeniile implementării efective a reformei administraţiei publice şi a sistemului judiciar, a luptei împotriva corupţiei şi a îndeplinirii angajamentelor luate în domeniul concurenţei şi mediului.

Ne revine o sarcină dificilă, avem de lucru pentru a pune în aplicare, în funcţie de calendarul prevăzut, ansamblul angajamentelor pe care România şi le-a asumat cu ocazia negocierilor. Agenda de lucru a acestei sesiuni va conţine proiecte legislative pe domenii prioritare procesului de integrare europeană şi va reprezenta un adevărat examen pentru clasa politică din România. Voi face referire la câteva dintre domeniile prevăzute în capitolele de negociere cu Uniunea Europeană, pentru care vom avea proiecte de lege prioritare integrării pe agenda de lucru a acestei sesiuni ordinare.

Capitolul de negociere 24 - Justiţie şi Afaceri Interne, reprezintă piatra de temelie pentru integrarea europeană, un capitol extrem de dificil şi intens monitorizat de Comisia Europeană, pentru care există clauza specifică de salvgardare, pentru care avem de depus eforturi susţinute în vederea satisfacerii exigenţelor europene, cu cele mai multe proiecte legislative în această sesiune.

Capitolul de negociere 14 - Energia: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea O.G.nr.7/2003 privind utilizarea în scopuri paşnice a energiei nucleare, proiectul legislativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare etc.

Capitolul de negociere 4 - Libera circulaţie a capitalurilor, proiectul legislativ privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţeni străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine etc.

Capitolul de negociere 7 - Agricultura.

Capitolul de negociere 22 - Protecţia mediului înconjurător.

Capitolul de negociere 9 - Politica în domeniul transporturilor.

Aşadar, avem de dus la bun sfârşit reforme cheie pentru îndeplinirea angajamentelor făcute în timpul negocierilor cu Uniunea Europeană, iar timpul pe care-l avem la dispoziţie pentru a face aceşti paşi uriaşi este limitat. Suntem intens monitorizaţi de către Comisia Europeană şi vom fi judecaţi pe baza performanţelor de ansamblu pe care le vom realiza la termenele prevăzute. Este momentul să dăm dovadă de responsabilitate politică şi să susţinem promovarea proiectelor de lege prioritare procesului de integrare europeană, pentru ca la 1 ianuarie 2007 să putem deveni membri cu drepturi depline.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De la PD nu mai e nimeni. De la Partidul România Mare am mulţi colegi înscrişi, după aceea am să dau drumul şi de la Partidul Conservator şi ne întoarcem la... Lista pe care mi-aţi pregătit-o astăzi este generoasă.

Domnul Baban are cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"O lume nebună, nebună, nebună..."

Vara acestui an a debutat în forţă, natura făcând legea în această ţară. Nici bine nu ne-au dezmierdat razele soarelui, că barierele cerului s-au rupt şi astfel Banatul a fost potopit de apă. Toată agoniseala de o viaţă a oamenilor a fost spulberată într-o clipă, aceştia reuşind, doar în ultimele clipe înainte de dezastru, să se salveze. Bucuria că au scăpat cu viaţă a fost umbrită în zilele următoare de nepăsarea autorităţilor, dar o rază de speranţă a apărut atunci când milioane de semeni, oameni de rând, au donat din multul sau puţinul lor pentru a le uşura suferinţa. Ce este mai dureros decât să vezi că două din trei principii de viaţă seculare, specifice românilor, să clădeşti o casă, să sădeşti un pom şi să naşti un copil, s-au spulberat într-o secundă şi mai ales nu poţi învinovăţi pe nimeni, poate doar nepăsarea şi iritarea conducătorilor, sau, mai grav, lăcomia celor puşi să-i ajute pe sinistraţi, pe cei care au pierdut totul şi care, culmea ironiei, au fost furaţi chiar de cei pe care i-au ales lideri de grup.

Şi pentru că natura, sau chiar Dumnezeu, a vrut să demonstreze că cele 10 procente din suprafaţa ţării inundate şi calamitate sunt în realitate mult mai mare decât în prognozele autorităţilor, lunile iulie şi august au fost adevărate luni capricioase, torentele, grindina şi ploile torenţiale şi abundente căzând pe suprafaţa întregii ţări. Nu a existat provincie istorică românească care să nu fie afectată de capriciile vremii anului 2005: din Bucovina în Oltenia şi din Crişana în Dobrogea, fenomene naturale nemaiîntâlnite în ultimii 30 de ani în ţara noastră s-au făcut cu prisosinţă simţite. Ce a rămas în urma lor? Morţi, sărăcie, lacrimi de durere şi neputinţă. Dar, totodată, au ieşit la iveală atât spiritul de întrajutorare, de omenie a românilor, dar şi dorinţa de furt, acaparare din ajutoarele trimise în zonele sinistrate, într-un cuvânt neomenia celor care erau desemnaţi să-i ajute pe ceilalţi în cumpănă şi necaz.

Ce au demonstrat inundaţiile din această vară? Că românii nu şi-au vândut cu totul sufletul, că au fost mişcaţi de dramele celor năpăstuiţi, că au ales să doneze mult, puţin, dar să ajute, că au mulţumit lui Dumnezeu că ei au scăpat, dar au realizat totodată că aceste lucruri sunt un semnal pentru răutatea, egoismul şi indiferenţa noastră faţă de semeni, indiferent de situaţiile în care se află.

Ce-au mai demonstrat inundaţiile din această vară? Faptul că autorităţile nu au fost pregătite pentru asemenea fenomene, că nu au nici o legătură directă, contact strâns cu cei care i-au votat, că a fost mult mai uşor să dea vina pe ceea ce a fost înainte, decât să se pregătească din timp, conform avertizărilor, pentru catastrofele naturale ce erau anunţate. Orgoliile şi ambiţiile politice s-au manifestat pentru un pod, o şină de cale ferată sau o localitate vizitată când de preşedinte, când de premier. Oamenii, cu grijile şi necazurile lor, au fost lăsaţi la cheremul autorităţilor locale pline de interese şi ambiţii materiale, vorbe pompoase, rostite de oficialităţile aflate pentru o oră sau chiar mai puţin în mijlocul lor, neputând să le ţină de cald sau chiar de acoperiş deasupra capului pentru iarna ce va veni.

Vara aceasta ne-a adus şi o remaniere guvernamentală, două ministere fiind vizate în principal: cel de finanţe şi cel al sănătăţii. Incriminările care li s-au adus celor doi titulari, mai mult sau mai puţin voalat, sunt valabile de 15 ani încoace tuturor celor care s-au încumetat să conducă aceste domenii, şi asta nu aceştia nu sunt competenţi, ci doar pentru că într-o economie aflată într-o continuă tranziţie, care duduie doar în închipuirea unora decât în realitate, atât puţinii bani pentru cheltuielile curente, cât şi pentru asigurarea sănătăţii nu au cum să acopere nesaţul cerinţelor autohtone, mai ales în condiţiile în care fiecare guvern face câte un pas înapoi în aplicarea reformei economice. În concluzie, indiferent ce somitate din punct de vedere profesional va coordona activitatea acelor două ministere, atâta timp cât nu va avea sprijin politic real şi resurse financiare suficiente, nu va face faţă provocărilor impuse de economia autohtonă.

Cu ce ne-a mai incitat vara aceasta? Cu un circ politic, datorat foamei de putere, dar şi orgoliilor şi ambiţiilor individuale sau de grup ale actualei guvernări care, în loc să fie preocupate de termenele limită impuse de Uniunea Europeană, pentru ca România să adere la această entitate, de bunăstarea poporului şi de aplicarea platformelor politice cu care au defilat în campania electorală, au găsit de cuviinţă că singura explicaţie plauzibilă pentru care nu pot aplica proiectele propuse în noiembrie 2004 o reprezintă conducerea puterii legislative din această ţară, adică a Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

În loc să fie preocupaţi de aplicarea reformelor economice, a fost mult mai uşor să dea vina pe opoziţie. Şi asta în condiţiile în care timp de 8 luni, acţiunile guvernului pot fi numărate pe degete, mulţi comentatori politici apreciind că nu poţi critica acest guvern, pentru că în afară de scandaluri politice nu s-a remarcat prin nimic.

Vara aceasta a demonstrat unitatea cetăţenilor de rând, dezbinarea şi indiferenţa clasei politice, lehamitea care cuprinde românul, atât cel din ţară, cât şi cel plecat în străinătate. Încă o vară pierdută în lupta contra cronometru pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dar poate am avut nevoie de aceste pierderi, pentru că s-a demonstrat că nu avem de ce să facem parte din elita statelor europene pentru că nu merităm. De ce? Pentru că interesul personal a fost primordial faţă de cel pentru populaţie, iar europenii nu pot accepta că la egalitate cu ei să fie doar 10 - 20% din populaţia unei ţări, în timp ce marea majoritate să fie tratată cu indiferenţă şi nepăsare.

Dacă doriţi să învăţaţi ceva din toate acestea, este spre binele dumneavoastră, domnilor guvernanţi. Dacă nu, sunt sigur că vă veţi aduce aminte de toate acestea la următoarele alegeri, fie ele anticipate sau de drept.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Ţundrea.

Domnul Ioan Ţundrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Preludiul cu Zubin Mehta la integrarea europeană"

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori să cred că luni, la Sala Palatului, peste 5000 de români au primit în dar din partea Filarmonicii din Tel Aviv, sub bagheta minunată a lui Zubin Mehta, primele acorduri ale integrării în Uniunea Europeană.

Mi-am imaginat că, Sala Palatului este, de fapt, România care peste o lună aşteaptă finalizarea raportului de ţară a Uniunii Europene.

Bisurile la Oda Bucuriei şi explozia de aplauze după ultimele acorduri ale imnului preluat de Uniunea Europeană exprimau, aproape dramatic, cât de mare este dorinţa românilor de a fi alături de spiritualitatea europeană.

Vă invit, stimaţi colegi, ca, timp de o lună, să votăm prioritar şi integral legile care ţin de integrarea în Uniunea Europeană, pentru a răsplăti toţi românii şi a-i bucura în acelaşi mod în care a făcut-o luni seara Zubin Mehta.

Cu consideraţie, deputat Ioan Ţundrea.

Mai am o declaraţie la care vreau să-i dau doar titlul, din respect pentru colegi, obiectul declaraţiei politice este moralitatea, sondajele de opinie şi obezitatea pe care o voi lăsa în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul Kovacs Attila de la UDMR.

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice pe baza Legii nr.189 din 2000.

Este foarte grav că în România o lege, atunci când este vorba de o minoritate naţională, se interpretează într-un mod discriminativ. Este vorba de Legea nr.189/2000 şi de răspunsul dat de CNPAS - Direcţia Îndrumare Metodologică cu nr.3448/18.08.2005 la adresa nr.168/2005 a UDMR, Organizaţia Judeţeană Braşov, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice.

Direcţia Îndrumare Metodologică, în răspunsul trimis, interpretează în mod nepermis, nelegal acordarea drepturilor prevăzute de această lege, sugerând că reglementarea se aplică numai "pentru persoanele care au fost persecutate etnic şi care şi-au părăsit domiciliul, refugiindu-se de pe un teritoriu ocupat (Ardealul de Nord aflat sub jurisdicţia Statului Ungar) pe un teritoriu unde să nu mai fie persecutate din acelaşi motiv, în contextul realităţilor istorice de la acea dată".

Faptul că această interpretare exclusivistă este eronată şi nelegală rezultă chiar din răspunsul dat de Direcţia Îndrumare Metodologică, care reţine că: "este adevărat că potrivit art.2 din Normele de Aplicare a O.G.nr.105/1999 aprobate prin H.G. 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul acestei ordonanţe, se înţelege persoana care a fost mutată, sau a fost nevoită să-şi schimbe domiciliul, în altă localitate din motive etnice, între altele fiind enumerate şi persoanele refugiate".

Din cele menţionate rezultă în mod convingător că în spiritul Legii nr.189/2000, orice persoană, indiferent de naţionalitate, care dovedeşte persecuţia etnică în perioada respectivă şi-a schimbat domiciliul datorită acestui fapt, indiferent că teritoriul era ocupat sau nu, şi indiferent unde a plecat, trebuie să beneficieze de drepturile prevăzute de lege.

Menţionez că multe persoane din judeţul Braşov, de etnie maghiară, au dovedit persecuţie etnică în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945, astfel au solicitat acordarea drepturilor prevăzute de lege pentru prejudiciile suferite. Fapt dovedit că în perioada menţionată în judeţul Braşov în localităţi ca: municipiul Braşov şi municipiul Săcele, oraşul Zărneşti, comunele Apaţa, Ormenis, Prejmer etc. populaţia maghiară a suferit multe atrocităţi, persecuţii etnice din partea membrilor Gărzii de Fier. Oamenii au fost bătuţi dacă au vorbit sau cântat în limba maghiară, au fost daţi afară de la locul de muncă din motive etnice, multe familii au fost ameninţate cu moartea, dacă nu părăsesc localitatea în termen de 24 de ore, presa maghiară era interzisă etc.

Sper ca până la urmă legea să fie aplicată în spiritul ei şi beneficiarii Legii nr.189/2000 din judeţul Braşov, care au primit deciziile de aprobare de la Comisia Judeţeană Braşov, în cursul acestui an (unii chiar din luna ianuarie a.c.), să primească indemnizaţia lunară cuvenită, întrucât până în prezent nu au primit nimic.

Având în vedere că sunt persoane vârstnice cu pensii reduse, iar prin decizia Comisiei Judeţene în mod legal au devenit beneficiarii drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000, consider că nu sunt motive care să justifice plata cu întârziere a indemnizaţiei lunare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul Titus Corlăţean.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică concisă se referă la situaţia Combinatului Nitramonia - Făgăraş.

La data de 15 februarie 2005, Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului a reziliat contractul de privatizare a Combinatului Nitramonia Făgăraş, încheiat anterior, după care combinatul nu a mai fost scos la privatizare.

Uzina se află în prezent în pragul colapsului, fiind în administrare specială. Presa a relatat de curând faptul că salariaţii de la Nitramonia au ajuns la capătul răbdării, după ce marea majoritate nu şi-a primit salariile de mai bine de două luni şi au recurs recent la acţiuni ferme de protest.

Societatea din Făgăraş, trebuie ştiut, este singurul producător din ţară de explozivi civili şi industriali. Totodată, la Nitramonia se află singura staţie de epurare biologică din România, cât şi rezerva de nitroglicerină a ţării, condiţiile tehnice de depozitare care trebuie asigurate fiind cu totul speciale. Lipsa de activitate productivă, întârzierile în plata salariilor au dus la situaţia încordată de pe platformă, Nitramonia devenind la acest moment o bombă socială şi ecologică.

Cerem primului ministru şi preşedintelui interimar al Agenţiei pentru Valorificarea Activelor Statului să înceteze în primul rând tergiversarea procesului de privatizare a societăţii Nitramonia. Solicităm demararea, de altfel, cât mai rapidă a privatizării cu parteneri serioşi.

De asemenea, solicităm primului ministru şi preşedintelui interimar al AVAS să acorde un ajutor material urgent muncitorilor şi luarea unor măsuri profesioniste de protecţie a depozitului de nitroglicerină.

Retorica electorală ieftină a Alianţei PD-PNL referitoare la creşterea nivelului de trai se aplică exclusiv guvernanţilor de la Palatul Cotroceni şi Victoria şi nu muncitorilor de la Nitramonia.

Guvernanţii nu au capacitatea să înţeleagă că prin protestele sindicale, muncitorii de la Nitramonia Făgăraş nu cer milă, vor doar respectarea dreptului la muncă şi la beneficiile muncii lor.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

De la PNL, vă rog. Domnul Relu Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Săptămâna şi moţiunea".

Niciodată în istoria parlamentarismului român nu s-a pomenit să se depună două moţiuni la aceeaşi Cameră la un interval de câteva zile.

Această strategie este aplicată de Opoziţie tocmai când urmează să se dezbată noul regulament şi proiectele de lege prioritare pentru integrare.

Şi toate aceste eforturi doar pentru ca domnul Adrian Năstase să nu-i piardă scaunul de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pentru ca programul de guvernare al Alianţei să nu poată fi îndeplinit. De-a dreptul penibil!

Această avalanşă de moţiuni simple nu poate avea decât un rezultat previzibil: căderea în desuetudine a sistemului parlamentar românesc, a unei instituţii democratice. Nu cred că mai există în întreaga Europă o situaţie similară. Pentru că, în ţările civilizate, nu-şi mai bate nimeni joc de o armă democratică de luptă parlamentară.

Oricum, pot să afirm că orice rău este spre bine.

Nimeni, inclusiv opinia publică nu va mai lua în serios în viitor astfel de acţiuni ale PSD şi ale aliatului său de nădejde, Partidul România Mare. Până nu de mult, PSD considera că Partidul România Mare este un partid extremist şi şovinist.

Duminică, purtătorul său de cuvânt, Cristian Diaconescu, declara că partidul său va coopera în Parlament cu toate formaţiunile politice responsabile. Cum în Parlament cooperează doar cu Partidul România Mare rezultă că, în acest moment, pentru fostul partid de guvernământ, ceea a respins şi a criticat ieri a devenit azi responsabil. Responsabil, probabil, cu întârzierea adoptării iniţiativelor legislative pentru integrarea României în Uniunea Europeană!

Pentru a nu ştiu câta oară în ultimele luni, Partidul Socialist European, acum prin vocea domnului Paul Rasmusen, îşi manifestă îngrijorarea, susţinând că Opoziţia din România este intimidată de noua Putere şi că lupta nedemocratică împotriva PSD nu serveşte intereselor României.

Stau şi mă întreb, de ce oare, Paul Rasmusen şi ceilalţi oficiali socialişti europeni nu şi-au manifestat îngrijorarea în 2001, când cohorte întregi de primari şi consilieri locali ai Opoziţiei de atunci au fost racolaţi prin diverse mijloace de PSD. Ceea ce s-a întâmplat acum 4 ani, efectiv nu a servit intereselor României.

Vă mulţumesc şi mă bucur că a trezit atâta interes declaraţia mea politică pentru dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Partidul România Mare? Dintre vorbitorii care erau înscrişi de la Partidul România Mare? Vă rog.

Doamna Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la modul prin care reprezentanţii UDMR în Guvernul României promovează interesele Ungariei. De asemenea, am depus şi eu o interpelare la adresa ministrului de externe pe această temă.

Anul acesta, la expoziţia mondială de la Aichi din Japonia, care a avut ca temă protejarea mediului înconjurător, în standul României turiştii au putut admira costume populare maghiare şi au putut viziona dansuri ungureşti pe ritm de ceardaş.

Ideea de a promova cultura maghiară pe banii publici ai românilor aparţine secretarului de stat de la Ministerul Afacerilor Externe din România, Ferdinand Nagy, care a încercat astfel să suplinească absenţa standului Ungariei la această manifestare. Deşi deasupra standului nostru era arborat drapelul românesc, turiştii nu au putut viziona decât dansuri, costume şi obiecte de artizanat ungureşti, neputându-şi face nici măcar o idee vagă despre tradiţiile ţării noastre.

Solicităm premierului Călin Popescu Tăriceanu să-l demită de urgenţă pe Ferdinand Nagy, că tot se vorbeşte acum despre o remaniere a secretarilor de stat, şi să-i impute costurile de realizare a standului, aşa zis românesc, iar instituţiile abilitate să-şi facă datoria şi să-l cerceteze pentru abuz în serviciu.

Este inadmisibilă politica dusă de UDMR şi indolenţa autorităţilor române care-i lasă pe fruntaşii maghiari să-şi bată joc de imaginea României şi a Guvernului României.

Solicităm, de asemenea, ministrului de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, să ne prezinte costurile pe care le-a suportat statul român pentru această manifestare, ca să fie promovată imaginea Ungariei, nu a României, şi să ne spună dacă ştie măcar ce s-a petrecut acolo, şi dacă a luat măsuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Apostolache.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

După bulversarea mediului de afaceri prin transmiterea unor mesaje contradictorii în legătură cu o eventuală majorare a T.V.A., Guvernul ne informează prin presă despre "intenţia Finanţelor de a mări la cinci numărul minim al salariaţilor unei microîntreprinderi"!

Măsura se pretinde că are ca scop aducerea la suprafaţă a unor venituri din economie şi orientarea IMM-urilor către impozitarea profitului, şi nu a venitului, conform reglementărilor europene.

Cu alte cuvinte, autorităţile propun pentru anul viitor majorarea numărului minim de salariaţi necesar înfiinţării unei microîntreprinderi, de la un angajat la cinci.

Este foarte posibil ca politica aflată la baza unei asemenea iniţiative să ia în considerare numărul destul de mare al salariilor plătite pe acest tip de contract, deci să se dorească scoaterea la suprafaţă a acestor venituri, precum şi perspectiva aderării la Uniunea Europeană, unde sistemul de impunere a societăţilor, indiferent de categorie, este similar, respectiv impozit pe profit.

Ceea ce, însă, ca de obicei, nu a luat în calcul Guvernul, este realitatea.

1. Marea majoritate a microîntreprinderilor din România sunt mici afaceri, din care oamenii se străduiesc să supravieţuiască, nu mari salarii, astfel mascate încât să eludeze plata unor impozite pe măsură.

2. Românii sunt şi extrem de inventivi. Ce îi va opri să angajeze patru persoane cu norme de două ore, în locul unei persoane cu normă întreagă, rezultatul fiind acelaşi pentru bugetul de stat? Sau, ce îi va opri să îşi închidă IMM-ul şi să adopte statutul de persoană fizică autorizată?

Dintr-o declaraţie făcută revistei "Capital" de către Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional pentru IMM şi Cooperaţie, rezultă că iniţiativa de majorare a numărului minim de angajaţi va dăuna mediului de afaceri, pentru că, oricum, avem de 2,5 ori mai puţine firme pe cap de locuitor decât în Uniunea Europeană.

Vă reamintesc faptul că Uniunea Europeană a decis, în mai 2003, să stabilească noi definiţii pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, valabile începând cu 1 ianuarie 2005, cu scopul determinării viabilităţlii acestor tipuri de societăţi în ţările Uniunii Europene şi pentru schemele de finanţare destinate acestui sector.

În aceste condiţii, mă întreb, şi de asemenea, întreb Guvernul, ce are de gând cu economia românească?

Unde sunt promisele măsuri de stimulare a liberei iniţiative, de reducere a birocraţiei, de creştere a stabilităţii legislative, în scopul stimulării mediului de afaceri şi a marelui obiectiv "SA TRĂIM BINE!"? Să trăim bine... cine?

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

De la PNL, dacă mai sunt colegi, vă rog, din cei 12 înscrişi, care vor să ia cuvântul?

Domnul Liviu Câmpanu:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se referă la moţiunea de cenzură şi la necesitatea rediscutării Regulamentului Camerei.

Nu m-am putut abţine să nu îi adaug un subtitlu, deşi nu am talent liric, acest subtitlu este: "Să moară şi capra!.../ Să moară şi vecinul!.../ Dar eu, PSD-ul/ Îmi iau tainul".

Orice instituţie a statului are un Regulament de funcţionare. Orice organizaţie guvernamentală sau nu, orice SRL, asociaţie familială sau societate pe acţiuni are un regulament ce stipulează condiţiile de activitate. În funcţie de situaţia reală de la un moment dat, acest regulament poate fi adaptat unor anumitor stări de fapt.

Aceste precizări făcute până acum sunt şi logice şi legale; ele devin, însă, ilegale, şi ilogice, în concepţia parlamentarilor Partidul Social Democrat, când vine vorba de Camera Deputaţilor şi Senat.

Spre aducere aminte, trebuie să precizez că Regulamentul Camerei Deputaţilor a fost adoptat în urma Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.8/1994 şi modificat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.32/2004. Deci, în ambele situaţii, actuala opoziţie era la putere.

De ce cred, oare, colegii de la PSD, că ei sunt deţinătorii adevărului absolut? De ce se dau de ceasul morţii pentru a ne arăta că nu există lucruri perfectibile; în speţă, când vorbim de regulamentele celor două Camere.

Toţi ştim că puterea este asemeni unui drog, dar nu-mi puteam imagina că voi fi martorul unei isterii colective, a parlamentarilor PSD, de frica căderii de pe scaune a domnilor Năstase şi Văcăroiu.

Blaise Pascal spunea că: "Puterea fără dreptate este crimă, dar dreptatea fără putere este utopie". Trebuie să recunoaşteţi, domnilor, că nu faptul că nu mai aveţi puterea vă deranjează, ci situaţia că cei care conduc acum această ţară încearcă să facă şi dreptate.

Nu vă interesează câtuşi de puţin problemele reale ale acestei ţări, ale populaţiei ei, ci doar scaunele şefilor dumneavoastră, domnilor parlamentari de PSD - Partidul Sărăciei Depline -, motiv pentru care vă propun ca în momentul pierderii conducerii Camerelor de către cei doi social-demodaţi, să le oferim posibilitatea să-şi ia fotoliile acasă, spre mângâiere şi alinarea suferinţei.

Coborâţi cu picioarele pe pământ, domnilor parlamentari PSD! Iniţiaţi moţiuni de cenzură şi cereţi... ce? ... strategie fiscală care să protejeze în mod explicit categorii socio-profesionale şi demografice afectate de greşelile fiscale ale anului 2005, în condiţiile în care dumneavoastră aţi reuşit să "protejaţi" bugetul pentru anul 2005 de fondurile necesare, şi aţi reuşit să "protejaţi" cetăţenii României de proprietate şi de demnitate?!...

Mai cereţi Guvernului să renunţe la contribuţii pentru fondul de asigurări de sănătate din partea ţăranilor şi pensionarilor.

Trăiţi în România, domnilor de la PSD? V-aţi întors din vacanţă?

Păi, dacă răspunsul este afirmativ, atunci este cazul să aflaţi că ţăranii au plătit şi în perioada 2000 - 2004 Fondul pentru Asigurări Sociale de Sănătate, doar că aţi procedat şmechereşte, aşteptându-i la poarta spitalului şi punându-i să plătească asigurări de sănătate la nivelul a 7% din venitul minim pe economie, şi cu penalizările corespunzătoare calculate din 1999.

De asemenea, PSD-ul, dumneavoastră, sunteţi datori tuturor pensionarilor din România cu o majorare a pensiilor de 7%, care nu a fost făcută din momentul în care s-a spus că pensionarii nu mai plătesc asigurări de sănătate. Deci, acea sumă trebuia să se regăsească în pensie, lucru ce nu s-a întâmplat.

Şi, în fine, în momentul când ţara era sub ape, când oamenii sufereau, mi-a fost dat să văd în comuna Urecheşti din judeţul Bacău, alături de foarte mulţi oameni cu suflet, care încercau să-i ajute pe sinistraţi, un individ care se numea PSD Braşov, care se lăfăia pe două camioane şi îşi făcea campanie electorală exploatând necazul oamenilor.

Anul trecut, auzisem pe cineva care vă chema "la ţepe, în Piaţa Revoluţiei", şi am dezaprobat atunci acea afirmaţie, însă, se pare că aveţi o atracţie deosebită faţă de pieţe, şi de frica ţepelor, aţi venit la pomană în Piaţa Constituţiei, încercând să faceţi tot felul de giumbuşlucuri şi scamatorii pentru a stârni mila trecătorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, comuna Urecheşti este în judeţul Vrancea, nu Bacău.

Are cuvântul doamna deputat Monalisa Găleteanu.

Domnul Liviu Câmpanu:

Dacă-mi permiteţi, este şi un Urecheşti de Bacău. Vă rog frumos să vă interesaţi.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Caz fără precedent în istoria învăţământului românesc, de la primul mare reformator al său, Alexandru Ioan Cuza, de la Spiru Haret şi până în zilele noastre, niciodată pregătirea noului an şcolar nu a fost gestionată mai păgubos ca în acest an. Ca şi cum, nu era şi aşa destul de tragică situaţia şcolilor din România, grav afectată de inundaţiile repetate din iarnă, din primăvară şi apoi din vară, inundaţii care, practic, nu a ocolit nici o zonă geografică a ţării, actuala conducere a Ministerului Educaţiei şi Cercetării a dispus - "în procedură de urgenţă" - către inspectoratele şcolare din întreaga ţară, evaluarea directorilor unităţilor de învăţământ.

Conform Legii Învăţământului nr.84/95, revizuită şi republicată, şi a Statutului personalului didactic, de asemenea, revizuit şi republicat în Monitorul Oficial, în învăţământul preuniversitar românesc, evaluarea anuală a directorilor de şcoli este o practică obişnuită, şi se bazează pe fişa de autoevaluare şi raportul explicativ care o însoţeşte, documente pe care directorul de şcoală le depune la Inspectoratul Şcolar Judeţean. Pe baza punctajului obţinut, se acordă un calificativ care poate fi de la maximul "foarte bine", până la minimul "nesatisfăcător", acesta din urmă atrăgând de la sine invalidarea în funcţia de conducere şi, implicit, destituirea directorului respectiv.

În acest an, tocmai în pragul deschiderii anului şcolar 2005 - 2006, sub masca evaluărilor anuale, inspectoratele şcolare judeţene au găsit, de fapt, modalitatea de "a scăpa" de directorii PSD-işti. Oameni care în întreaga lor carieră profesională şi managerială au obţinut exclusiv calificativul "FOARTE BINE" şi care se aflau în plină derulare a mandatului de director de şcoală, de 4 ani, mandat obţinut prin concurs, s-au văzut invalidaţi pe post, printr-un calificativ "al ruşinii", de "nesatisfăcător", primit pe nedrept, singura "vină" a lor fiind aceea că au îmbrăţişat doctrina Partidului Social Democrat.

Marea nerăbdare a actualei puteri, de a-i debarca din funcţie pe directorii PSD-işti, acum, la debutul anului şcolar, şi înlocuirea acestora cu activişti PD şi PNL, ne determină să credem că Alianţa D.A. se pregăteşte de alegeri anticipate, şi, de aceea, a găsit de cuviinţă să încalce legile ţării şi să realizeze ceea ce "nu a reuşit" nici un guvern până în prezent, şi anume, politizarea învăţământului românesc şi transformarea şcolilor din întreaga ţară în tribune electorale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Din cei 6 colegi de la PD care s-au înscris, dacă mai este cineva în sală? Nu.

De la Partidul România Mare? Nu mai sunt în sală.

Domnul deputat Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea de astăzi am încercat s-o concentrez pe seama repetatelor creşteri ale preţurilor, şi am intitulat-o chiar aşa: "De ce cresc preţurile?"

Atitudinea de până acum a Guvernului confirmă faptul că reforma economică nu a existat pe agenda Guvernului României. Subsumarea tuturor activităţilor Guvernului unei singure politici, respectiv politica fiscală, redusă la încăpăţânarea promovării cotei unice de impozitare, evidenţiază astăzi contratimpul periculos cu exigenţele Europei şi cu aşteptările populaţiei.

Din păcate, observăm astăzi că s-a promovat o măsură fiscală radicală, fără să existe o strategie fiscală. Prin urmare, preţurile la energie electrică, gaze naturale, energie termică au fost majorate strict ca o consecinţă a constrângerilor impuse de golurile de la venit, create de cota unică de impozitare.

Operatorii din sistemul energetic nu au putut să se bucure de impunerea acestor măsuri puse din februarie pe seama Fondului Monetar Internaţional, atât timp cât creşterea de preţ, peste ţintele asumate în anul 2005, este un bun prilej de a ascunde lipsa de performanţă managerială.

Care sunt, însă, schimbările despre care vorbesc actualii guvernanţi, schimbări în baza algoritmului, operate la nivelul tuturor agenţilor economici din sectorul energetic, unele aberant; schimbări operate pe acelaşi criteriu, la nivelul autorităţilor de reglementare, singurele în măsură să ia la întrebări operatorii pentru nivelul ridicat al costurilor şi asupra lipsei măsurilor de eficientizare a activităţii; schimbări operate în aparatul ministerelor, în loc să evidenţieze zonele de lipsă a reformei sau de iniţiere a unor noi strategii, specifice noului program de guvernare; în fapt, au abandonat şi strategiile bune, apreciate la nivelul organismelor financiare internaţionale şi la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, deşi în anul 2004 a fost aprobată strategia naţională în domeniul eficienţei energetice, unul dintre cele mai pragmatice acte normative emanate de cabinetele post-decembriste, aşa cum subliniază, iată, şi presa şi jurnalele de specialitate, cum ar fi "Săptămâna financiară", precum şi Legea nr.231 pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, din păcate, ambele acte normative au fost pur şi simplu abandonate.

Guvernul Năstase prevăzuse 99 de milioane de euro pentru programul de reabilitare termică. În schimb, Guvernul Tăriceanu a aprobat doar 5 milioane de euro, şi în actualele condiţii create de inundaţii, când trebuie să se construiască 20.000 de case, este posibil să nu se cheltuiască nici jumătate din această sumă.

Lipsa legislaţiei secundare pentru reglementarea atât a pieţei de gaze naturale, cât şi cea de energie electrică, a permis tranzacţionarea energiei electrice şi a gazelor naturale netransparent, mutând profitul de la companiile de stat la cele cu capital privat, dar nici într-un caz în folosul cetăţeanului, care suportă doar creşterea trimestrială a preţurilor. În schimb, înregistrăm o premieră în economia de piaţă: trocul de energie între producătorii de energie.

În aceste condiţii, românii se văd obligaţi să suporte majorările cu 40% la gaze naturale, de până în prezent, ieri cred că aţi auzit că ministrul economiei şi preşedintele Autorităţii ne-au anunţat că se va înregistra o creştere de încă 40% sau chiar 60% în anul 2006 la gaze naturale, o creştere de 20% la energie electrică, iată - de 40% la energia termică; cetăţenii sunt obligaţi să suporte săptămânal creşterea preţurilor la combustibil, trimestrial, o creştere între 5 şi 8% a preţului biletelor de tren; să suporte o creştere între 8 şi 30% a preţului la alimentele de bază (carne, pâine, lapte, zahăr, legume, fructe); ca în final, cei 300.000 de lei, câştigaţi de pe urma cotei unice, să-i cheltuiască în câteva minute în piaţa ţărănească.

Recenta creştere a preşurilor la combustibil, face ca România să se situeze cu preţurile la benzină şi motorină peste preţurile înregistrate în Austria, Grecia, Spania; iar la energia electrică, preţul kilowatului să fie dublu, faţă de unele din ţările europene.

Noile accize impuse la gaze naturale şi energie electrică, creşterile de redevenţă pentru zăcămintele petroliere, precum şi noile cote impuse înmagazinării subterane, precum şi vestitul abonament la gaze naturale, vor forţa o nouă creştere, începând cu 1 octombrie, respectiv, 1 ianuarie 2006.

Acest mecanism nu va mai putea fi stăpânit de Guvernul Tăriceanu. Suntem cu toţii afectaţi de creşterea preţurilor şi tarifelor la energie şi utilităţi, peste nivelurile prognozate de guvernanţi, şi de încălcarea propriului lor cuvânt la asigurarea stabilităţii legislative.

Dacă ne mai întrebăm, însă, de ce cresc preţurile în România, atunci cel mai bun răspuns este afirmaţia cinică a ex-ministrului de finanţe "Cota unică funcţionează perfect, prin urmare, singura soluţie rămâne creşterea T.V.A. " Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De la PNL, dacă din cei 12 înscrişi au mai venit. Înţeleg că nu.

Doamna Gabriela Creţu? Nu.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Cunoaşterea oficială a eşecului".

Primul an de guvernare sub steagul portocaliu şi-a dovedit din plin ineficienţa. Ne-au demonstrat că pot ajunge la putere prin minciună şi că odată ajunşi, nu ştiu cum să se descurce, bulversaţi de o victorie artificială. Prea s-au grăbit să se vadă instalaţi în posturile promise, prea au uitat de cei care le-au dat votul în speranţa unui mai bine, vorbim despre o Românie care se vrea modernă, dinamică, dornică să concureze cu partenerii bine ancoraţi în economia mondială.

Politica fiscală a Alianţei "Dreptate şi Adevăr" ne-a înstrăinat de acest deziderat la care se putea ajunge prin responsabilitate şi grijă reală faţă de nevoile reale ale ţării.

În ciuda promisiunilor populiste din campania electorală, economia ţării se află în regres, cu mult faţă de anul trecut, iar deficitele publice deosebite şi creşterea fără precedent a datoriei externe, evidenţiază lipsa de predictibilitate în gestionarea politicii fiscale.

Greşelile făcute în plan economic, cu întreg pachetul de modificări legislative, au creat o descreştere semnificativă a veniturilor bugetului general consolidat ca pondere în produsul intern brut. Măsurile confuze apărute lunar au bulversat strategiile oamenilor de afaceri şi au speriat investitorii străini.

În anul 2005, veniturile bugetului, ca pondere în avuţia naţională, au scăzut sub 30% din produsul intern brut, faţă de o realizare de aproximativ 31% din produsul intern brut la sfârşitul anului 2004. La toate acestea se adaugă scăderea investiţiilor străine, cu un procent de peste 40% în primul semestru.

Lipsa coordonării instituţionale, bâlbâielile privind viziunea pe termen mediu, lipsa de orientare şi modificarea de 3 ori numai în primele 6 luni ale anului, a Codului fiscal, şi vedeam aseară la ştiri, că domnul Sebastian Vlădescu vrea să-i mai facă o modificare acum, pe ultima sută, instrumente care trebuiau de fapt să asigure stabilitate, şi nu dezordine, sunt cauzele principale care au dus la acest rezultat.

Sunt greşeli pe care le vom plăti mult timp de acum încolo, la fel ca şi puzderia de impozite apărute în prima jumătate a anului, cu menirea să acopere gaura produsă de mult-trâmbiţata cotă unică de impozitare. S-a reuşit o bulversare a pieţei de capital, a pieţei bancare şi imobiliare. Sunt greşeli care se vor repara cu greu şi nu înţeleg lipsa de responsabilitate faţă de un popor care merită să intre în Europa cu capul sus.

Ultimele măsuri adoptate vin să confirme dezastrul. Demiterea ministrului finanţelor este recunoaşterea oficială a eşecului Alianţei. Prin schimbarea ministrului n-aţi făcut decât un joc de imagine, inutil şi nesemnificativ în ochii milioanelor de români bulversaţi şi dezamăgiţi.

Scuzele despre intenţiile sincere faţă de soarta cetăţeanului nu mai interesează pe nimeni. La final se contabilizează rezultatele, iar în cazul actualilor guvernanţi nu este nimic de numărat, decât poate greşelile pe care le vom resimţi mult timp de acum încolo. Aţi clamat: "Să trăiţi bine!" Vă refereaţi la Cotroceni şi la Palatul Victoria, cred; ştim că nu aveţi nici o intenţie de îmbunătăţire a vieţii românilor, iar acum, când trăim din ce în ce mai rău, vă invităm noi să puneţi capăt acestei farse pe care nu o mai crede nimeni.

Măcar în numele adevărului invocat, sau şi acesta făcea parte din planul machiavelic de ruinare a societăţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Soporan.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să prezint în faţa dumneavoastră o declaraţie politică intitulată: "Disperarea actualilor guvernanţi în asigurarea resurselor financiare conduce la disperarea populaţiei cu privire la noile taxe şi impozite".

Impunerea de noi taxe şi majorarea acestora au devenit obişnuinţe ale actualei puteri. Motivul acestor acţiuni este clar şi se poate exprima sintetic astfel: cota unică de impozitare, obiectiv major în nefundamentarea programului de guvernare, a făcut ca bugetul să fie insuficient alimentat. Recunoaşterea parţială a eşecului este dată şi de demiterea, fără justificare, a ministrului Ionuţ Popescu, guvernanţii înţelegând, probabil, în această situaţie, că efectele sunt suficient de clare pentru a necesita efortul unei minime explicaţii.

Pentru alimentarea bugetului la nivelul necesar, Guvernul Tăriceanu a gândit şi gândeşte ca pentru liniştea celor aproximativ 100.000 beneficiari ai cotei unice, să pună în mişcare un sistem de impozitare şi taxare suplimentar, sistem care afectează dramatic veniturile majorităţii populaţiei, în special a celor care se găsesc la limita pragului existenţei materiale.

Un exemplu de relief al acestui tratament pentru "a se trăi mai bine" este dat de dorinţa majorării taxei pe moştenire. Acest lucru demonstrează faptul că vremelnicii guvernanţi sunt departe de cunoaşterea realităţii.

Din discuţiile avute cu notarii şi cetăţenii, am constatat faptul că, deşi începând cu anul 2003 românii sunt scutiţi de taxa de moştenire, până în 31 decembrie 2005, aceştia, din diverse motive nu au creat o presiune asupra birourilor notariale, pentru a-şi reglementa situaţia juridică.

Măsura scutirii de taxa de moştenire este perfect justificabilă, în contextul integrării în structurile Uniunii Europene, situaţie în care România trebuie să aibă clarificat regimul proprietăţii. Creşterea taxei de moştenire şi eliminarea scutirii acesteia vor face ca sistemul de reglementare al proprietăţii să fie inaccesibil pentru cei mulţi. Această situaţie va împiedica circulaţia uşoară a imobilelor şi evidenţa reală a acestora. Poate, acest lucru se doreşte de actuala guvernare de dreapta, a Partidului Democrat şi a Partidului Naţional Liberal, în obiectivul nedeclarat al acestora, de a consolida un statut diferenţiat al proprietăţii pentru cei avuţi şi pentru cei aflaţi la limita existenţei.

Consider că România, în acest moment, nu are nevoie de un asemenea tratament; singura justificare se poate găsi în disperarea actualilor guvernanţi de a aduce resurse financiare către buget, neţinându-se cont de logica "trăitului bine".

Nu m-ar mira faptul dacă mâine, foamea de resurse financiare şi disperarea nepriceperii actualilor guvernanţi ar introduce o taxă a multiplelor succesiuni, care ar clarifica la limită situaţia lăsată în domeniul imobiliar de Burebista.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

În mod firesc, trebuia să vină Guvernul şi grupurile parlamentare şi să începem partea a doua a şedinţei noastre.

Vă rog să faceţi apel la colegii din grupuri, să vină. Am două soluţii: să întrerup şedinţa şi să aştept să vină Guvernul şi ceilalţi colegi, sau să continuăm discuţiile până când Guvernul şi ceilalţi colegi se vor prezenta.

Grupurile parlamentare de la putere le aştept să fie prezente, împreună cu Guvernul, şi să putem intra în partea a doua.

Până atunci, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Guvernul Tăriceanu - Guvernul ordonanţelor de urgenţă".

În decembrie 2004, la instalarea sa, premierul Tăriceanu declara că în timpul mandatului său va respecta separarea puterilor în stat, va trimite la Parlament pentru dezbatere legi şi nu va apela la ordonanţe de urgenţă decât în cazuri excepţionale.

Dar nu a fost aşa. În cele aproape 9 luni de la instalare, Guvernul Tăriceanu a emis 121 de ordonanţe de urgenţă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004, când Guvernul Adrian Năstase nu a emis decât 62 de ordonanţe de urgenţă, adică de la simplu, la dublu.

Nu există decât o singură explicaţie. Frica Guvernului Tăriceanu de a se prezenta în faţa Parlamentului în procedură obişnuită de dezbatere şi, astfel, forma iniţială a actului normativ va fi modificată. Am constatat în această perioadă că o serie de tratate internaţionale din perioada 2003 - 2002 au fost de asemenea adoptate tot prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Oare unde a fost urgenţa în cazul acestora?

Concluzia este una singură! Preşedintele Traian Băsescu, în 2004, a greşit nesocotind votul popular din noiembrie 2004, şi a încredinţat formarea Guvernului unei coaliţii incapabile să ia cele mai bune decizii pentru ţară, şi care ne aduce tot mai des în amintire perioada 1996 - 2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Încă un vorbitor şi apoi mă opresc pentru a intra în partea a doua. Să încurajăm colegii să vină în sală.

Domnul Petru Andea.

Ceilalţi colegi, vă rog să depuneţi la secretariat declaraţiile politice.

Rog secretariatul să-i înscrie pe cei care nu au apucat să ia cuvântul astăzi, cu prioritate, pentru săptămâna viitoare.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică am intitulat-o "Alianţa D.A. spune NU şcolii româneşti".

Pe scurt. Recenta deschidere a anului şcolar 2005 - 2006 a avut ca notă dominantă incertitudinea, nemulţumirea şi mai ales consternarea. Să recapitulăm faptele: exact în 12 septembrie, sindicatele din învăţământ protestează în faţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării faţă de nivelul minuscul al salariilor din învăţământ, dar mai ales faţă de decizia Guvernului de a amputa şi mai mult veniturile cadrelor didactice, eliminând mai multe prime şi sporuri, blocând încadrările ş.a.m.d., printr-o ordonanţă de urgenţă.

2. Pe masa de lucru a Camerei Deputaţilor se găseşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005. În pofida tuturor promisiunilor pe care Alianţa le-a făcut dascălilor, ordonanţa amintită nu aduce nimic în plus învăţământului. Salariile rămân la nivelul cunoscut, dezolant, alocaţiile suplimentare pentru investiţii şi dotări în şcoli sunt zero şi aşa mai departe.

3. Consternarea dascălilor este generată, însă, în principal de mesajele pe care înalţi oficiali ai Alianţei D.A. le-au transmis în aceste zile şcolii româneşti.

În Camera Deputaţilor reprezentanţii Alianţei s-au opus participării deputaţilor la deschiderea anului şcolar. "Ce să facem în şcoli? Să-i îndemnăm pe copii să înveţe?" S-a întrebat, consider eu, cu inconştienţă un deputat al Alianţei. "Să plantăm copaci!" - a fost răspunsul ministrului educaţiei. Întrebarea şi răspunsul subliniază, consider eu, emblematic, neputinţa actualei guvernări de a face ceva în şcoli.

Mai grav este, însă, faptul că preşedintele Traian Băsescu a formulat explicit ideea că performanţa şcolară nu este importantă în viaţă. Din nefericire, Alianţa D.A. are un exemplu ilustru în acest sens, în persoana primului-ministru Tăriceanu, posesorul în viaţă a unor funcţii şi averi mari şi foarte mari, dar a unor note mici şi foarte mici în şcoală, inclusiv la purtare.

Toate acestea sunt argumente suficiente să concluzionăm că Alianţa D.A. spune "NU" şcolii româneşti. Este, însă, timpul ca şi şcoala să spună un "NU" nefastei Alianţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Fac apel, 10 minute pauză, la grupurile parlamentare să-şi aducă colegii în sală, Guvernul să vină, să putem trece la partea a doua a şedinţei noastre.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnule preşedinte,

Insuccese după insuccese

Stimaţi colegi,

Aşa cum ştiţi, unul din "capetele de pod" ale strategiei de campanie electorală a actualei puteri, în speţă, Alianţa D.A. (Disperare şi Dezamăgire, ca să citez un coleg de partid), s-a întemeiat pe relaxarea fiscală, pe o politică financiară "curată" şi inteligentă, scuturată de "zgura" regimului anterior. "Excelent!", vor fi spus oamenii de afaceri, încălziţi la gândul că viitoarea putere le pregăteşte un paradis fiscal. "Excelent", va fi spus omul simplu, mângâiat de ideea că îi vor rămâne ceva mai mulţi bănuţi în portofel, după ce statul îşi ia, cinic, partea " "Dreptate şi adevăr", "instaurarea legalităţii", "economie sănătoasă", "Uniunea Europeană", toate concepte (în fapt, nimic altceva decât marote) menite a "gâdila" coardele sensibile ale oricărui alegător.

Ce s-a ales dina ceste promisiuni? Pe lângă o sumedenie de insuccese, majorarea aproape inevitabilă a TVA, susţinută acerb de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Este o ultimă lovitură dată românilor, şi aşa bulversaţi de avalanşa scumpirilor de carburanţi, de semnalele tot mai proaste de la Bruxelles. Nici măcar partenerii de guvernare ai PNL nu susţin majorarea TVA, mai ales în condiţiile în care în campanie se promitea reducerea acestei taxe până la 16%. Premierul Tăriceanu o ţine însă pe a lui: nu putem trăi ca în Uniunea Europeană, contribuind ca în România. Sistemul medical nu poate funcţiona, pentru că-l susţin doar patru milioane de plătitori. Dar la o posibilă inflaţie galopantă, le efectele nefaste ale scumpirilor, acum, când nu mai e atât de mult până la iarnă, s-a gândit primul ministru? Sau preferă să se lase sfătuit de câţiva finanţişti, ale căror calcule n-au nici o legătură cu realitatea? Oricum, oamenii au ajuns la limita suportabilităţii, pentru că şi în teritoriu, această alianţă nu face decât, încă şi acum, la atâtea luni de la obţinerea puterii, să-şi pună oamenii prin diverse funcţii. Ceea ce dovedeşte fără echivoc că această guvernare nu a avut alt scop decât cucerirea sinecurilor politice.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vara anului 2005 a fost, cu siguranţă, una dintre cele mai capricioase din ultimul timp. Cu toţii am văzut unde ne-au adus defrişările masive, exploatările neautorizate ale albiilor râurilor, precum şi schimbările climaterice provocate de poluare. Cei mai mulţi dintre noi şi-au îndeplinit datoria morală de a fi alături de cei năpăstuiţi şi am făcut tot posibilul să redresăm situaţiile create.

Trecând momentan peste cauzele care au condus la dezastrul provocat de inundaţiile din vara anului 2005 în România, consider că este foarte important să evidenţiem meritele celor care, fără a precupeţi nici un efort, şi-au făcut datoria şi au intervenit pentru a salva vieţi omeneşti, dar şi în a diminua, pe cât posibil, pagubele materiale.

Sunt convins că, şi în celelalte judeţe, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi-au făcut datoria, însă eu vreau, pe această cale, să mulţumesc, în nume personal dar şi în numele celor pe care îi reprezint, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "cpt. Puică Nicolae" al judeţului Argeş. Deşi, aşa cum ştim cu toţii, intervenţiile au fost făcute în condiţii foarte grele, generate pe de o parte de dezlănţuirea naturii, dar şi de lipsa echipamentului adecvat unor astfel de misiuni pe de altă parte, misiunile au fost îndeplinite în mod eficient şi prompt.

Alături de măsurile luate pentru evacuarea persoanelor din zonele predispuse la inundaţii, salvarea oamenilor aflaţi în pericol, evacuarea apei din clădiri şi anexe gospodăreşti, asanarea fântânilor afectate, aprovizionarea cu alimente şi apă minerală, transportarea ajutoarelor umanitare, participarea la dinamitare de stânci pe drumuri publice pentru deblocarea acestora, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt.Puică Nicolae" a monitorizat permanent zonele cu risc ridicat, a verificat aplicarea dispoziţiilor prefectului şi preşedintelui CJSU, a întocmit rapoarte către eşaloanele superioare şi a transmis permanent prin secretariatul tehnic avertizări hidrometeorologice privind fenomene periculoase în toate localităţile judeţului Argeş.

La nivelul judeţului nostru, misiunile executate de Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă au vizat activităţile desfăşurate în cele 4 etape mai importante ale inundaţiilor din această vară.

Primul val de inundaţii a apărut în perioada 01-07.07.2005, când au fost afectate 8 localităţi, dintre care 103 case avariate, 0,54 km drum judeţean, 18,8 km drum comunal, 3 poduri şi 13 podeţe. În perioada 11-16.07.2005 natura dezlănţuită a afectat încă 23 de localităţi din judeţul Argeş. Din cauza ploilor torenţiale 365 de case au fost grav avariate, 29 de case au fost complet distruse, infrastructura fiind grav deteriorată (exemplificăm prin cele 11,275 km de D.J. şi 85,230 km D.C. , 27 de poduri, 71 podeţe).

În ziua de 19.07.2005, când s-a dezlănţuit o furtună fără precedent însoţită de ploi abundente care au distrus nu mai puţin de 615 case şi blocuri, o şcoală, 7,2 km de reţele electrice şi au fost avariate de un număr de 65 de autovehicule. Ultimul val de inundaţii a afectat judeţul Argeş în perioada 5-20.08.2005.

Trebuie să menţionez că din totalul localităţilor afectate unele dintre ele au fost supuse fenomenelor meteorologice negative de trei sau de patru ori în această vară.

În faţa acestor catastrofe naturale, misiunile de intervenţie ale Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgenţă Argeş au depăşit numărul de 1250 şi au fost desfăşurate în numai două luni de zile.

În toate aceste misiuni executate de Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt.Puică Nicolae" al judeţului Argeş au fost angrenaţi 80 de ofiţeri, 177 subofiţeri, 343 militari în termen, 66 de ASPAS (autospeciale de apă şi spumă), 20 de motopompe şi 20 de autocamioane de intervenţie.

Am ţinut să vă prezint acest material pentru a putea înţelege complexitatea acţiunilor executate de Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt.Puică Nicolae" al judeţului Argeş, din dorinţa de a le mulţumi celor care au luat parte la misiunile mai sus amintite, dar şi în speranţa că de acum înainte la repartiţia bugetară se va avea în vedere dotarea corespunzătore a acestor inspectorate de urgenţă, pentru a se putea interveni operativ şi eficient şi de acum înainte.

La începutul acestei săptămâni în întreaga ţară s-a sărbătorit Ziua Pompierilor. Cu prilejul acestui eveniment aş vrea să le mulţumesc şi să le transmit "La mulţi ani" şi multă putere de muncă!

Domnul Alexandru Mocanu:

În şedinţa din 7 septembrie a.c., la propunerea domnului Adrian Năstase, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât ca luni, 12 septembrie, toţi deputaţii să rămână în teritoriu pentru a participa la deschiderea anului şcolar. Similar s-a procedat şi la Senat.

Personal, am declarat imediat că este o decizie lipsită de sens, chiar anacronică dacă ne gândim că suntem, iată, în 2005. Ca urmare, nu o să particip la festivităţile de deschidere ale anului şcolar. Şi iată de ce:

Pentru că eu cred că un parlamentar, oricât ar părea unora de ciudat, nu este şi nu trebuie să fie decât un cetăţean obişnuit care, timp de 4 ani, indiferent de profesie, are menirea de a face legi ori de a contribui la elaborarea acestora.

Parlamentarul nu cred că este plătit din bani publici pentru a fi "programat" să patroneze diverse sindrofii, să taie panglici ori să ... deschidă anul şcolar! Admit că ocazional, cu titlu de excepţie, s-ar putea afla într-o astfel de ipostază, dar şi atunci cu multă atenţie, astfel ca prezenţa sa să fie una decentă, discretă şi nicidecum ostentativă!

După decembrie 1989 am sperat că noii conducători se vor debarasa de clişee şi fetişuri comuniste. Din păcate, după 15 ani, mulţi dintre ei sunt încă bântuiţi de acestea, sunt, elegant spus, nostalgici. Aş aprecia mult dacă această "nostalgie" s-ar manifesta mai ales la votarea bugetului de stat şi învăţământului i-am mări cu 40-50% alocaţia bugetară. În acest fel, vor avea geamuri la ferestre şi pereţi văruiţi nu doar şcolile la care sunt invitaţi parlamentarii să deschidă anul şcolar!

Nu cred în grija şi aprecierea domnului Adrian Năstase pentru învăţământ, atâta timp cât în nici unul din cei 4 ai în care a fost prim-ministru, alocaţia bugetară pentru acest sector abia dacă a depăşit 3% din p.i.b. Eu sper şi voi milita ca, începând cu 2007, învăţământul să beneficieze de minim 5% din p.i.b.

Acestea sunt, în principiu, motivele pentru care nu particip la deschiderea anului şcolar 2005-2006.

Cred totuşi că pot exista excepţii, anume parlamentarii proveniţi din învăţământ. În opinia mea, aceştia, din respect pentru breasla în care s-au format şi pentru colectivul din mijlocul căruia au plecat, sunt îndreptăţiţi să participe la deschiderea anului şcolar în şcoala la care se vor întoarce ca dascăli la finalul mandatului. În nici un caz însă, parlamentarul-profesor nu trebuie plimbat ca pe Sfintele Moaşte pe la nu ştiu câte şcoli şi, pentru acesta, copiii, părinţii şi dascălii să fie ţinuţi în curtea şcolii în picioare, în soare şi în careu până soseşte, în sfârşit, pentru 10-15 minute Măria Sa Alesul Neamului.

În final, cu prilejul noului an şcolar, adresez tuturor elevilor îndemnul de a nu pregeta şi a se pregăti cât mai bine pentru interesul lor şi bucuria părinţilor. Acestora le doresc sănătate şi tenacitatea de a-şi susţine copiii să ajungă ceea ce-şi doresc, iar cadrelor didactice să nu-şi piardă speranţa pentru că nu peste mult timp societatea îi va răsplăti, aşezând această breaslă, din toate punctele de vedere, pe un loc în concordanţă cu importanţa şi nobleţea activităţii pe care o desfăşoară.

Domnul Mihai Dumitriu:

"Amatorismul aplicării şi interpretării legilor în învăţământul preuniversitar".

În intervenţia de astăzi vă aduc în atenţia dumneavoastră: epurarea politică ce se produce în instituţiile publice ale statului, indiferent de profesionalismul celor care sunt daţi afară, ilegal; amatorismul aplicării şi interpretării legilor în învăţământul preuniversitar.

Baroniada dezlănţuită a Coaliţiei P.N.L.-P.D. din Iaşi şi din toată ţara începe să se extindă din ce în ce mai mult, întinzându-şi tentaculele şi acaparând instituţiile de interes public major, care ar trebui să fie independente din punct de vedere politic, printre acestea numărându-se ISJ Iaşi şi unităţile şcolare din judeţ.

Aşa cum inundaţiile au distrus zeci de mii de familii, tot aşa Coaliţia D.A. (Departe de Adevăr) inundă politic instituţiile statului distrugând speranţele românilor de democraţie şi integrare europeană.

A început un nou an şcolar - 12 septembrie 2005 - dar învăţământul preuniversitar românesc nu este pregătit să-şi primească tinerii învăţăcei, în bănci, aşa cum ar fi normal.

Spaţiile şcolare din majoritatea localităţilor sunt improprii, nefiind reparate şi igienizate. Nu sunt asigurate condiţiile materiale pentru desfăşurarea unui învăţământ cât de cât normal. Peste 30% din unităţile şcolare nu sunt autorizate sanitar. Asigurarea cu personal didactic calificat lasă de dorit. Dacă la nivelul ţării sunt neocupate peste 20.000 de posturi, la nivelul judeţului Iaşi peste 1000 de posturi nu sunt ocupate cu personal didactic calificat, din care peste 300 de posturi încă sunt vacante.

Cu toate că învăţământul preuniversitar se confruntă cu serioase probleme în a asigura resursele materiale şi umane în prag de nou an şcolar, MEdC şi ISJ Iaşi are în vedere alte obiective prioritare: demiterea tuturor inspectorilor şcolari; la Iaşi motivul a fost aprobarea organigramei pentru ISJ pentru anul şcolar 2005-2006, fără a se consemna modificări în compartimentele şi titulatura posturilor de inspectori şcolari, posturi ocupate prin concurs.

Întreb de ce nu s-a desfăcut contractul de muncă la tot personalul ISJ-ului Iaşi (contabil şef, secretar şef etc.)?

Aprobarea organigramei ISJ se face în fiecare an şcolar, dar aceasta nu constituie act legal de a demite toţi inspectorii şcolari. Este o gravă încălcare a legii. Respectarea legilor de actuala Coaliţie PNL-PD este ceva de domeniul fantasticului.

Inspectorii şcolari care, în proporţie de 90% erau apolitici, vor fi înlocuiţi (aşa cum o parte din ei au fost deja schimbaţi) cu persoane înregimentate politic, activişti la PNL şi PD.

Demiterea tuturor directorilor unităţilor şcolare din judeţul Iaşi - termen de finalizare 1 octombrie 2005 prin procedeele: presaţi să-şi dea demisia de către anumiţi inspectori şcolari care au fost menţinuţi sau numiţi în funcţie de actuala Coaliţie PNL-PD; cadre didactice din şcoli, părinţi sunt îndemnaţi de membri locali de partid PNL sau PD să reclame "orice" la ISJ, Prefectură pentru a crea un motiv de anchetă în şcoală şi a le uşura munca celor de la ISJ. Prin aceste procedee puse în practică în mod diabolic, toţi directorii vor fi înlocuiţi cu persoane care desfăşoară activitatea politică susţinută în cadrul Coaliţiei PNL-PD, culoarea politică fiind primordială.

La rândul lor, cei avansaţi în funcţie sunt obligaţi să facă schimbări începând de la portar şi îngrijitor. Nimic nu poate fi mai antidemocratic decât PNL şi pd să-şi mute sediile în instituţiile publice ale statului, inclusiv în unităţile şcolare.

A început o adevărată vânătoare împotriva membrilor Partidul Social Democrat sau a simpatizanţilor acestuia în toate domeniile, pe toate nivelele: de la cele două Camere din Parlamentul României şi instituţiile publice centrale la instituţii publice locale (Consilii locale, unităţi şcolare, unităţi deconcentrate), alte structuri şi organizaţii ale statului de drept.

Va fi mai rău ca "vânătoarea" din '50-'55.

Sincer vorbind, de multe ori ţi se face milă atunci când vezi cum un ministru este dus cu preşul de propriii săi subordonaţi, mai ales de armata de jurişti de la Direcţia juridică şi control a MEdC - condusă de doamna Blaga Violeta, inginer mecanic - când este pus să semneze acte normative care nu au nici o valoare legislativă. Exemplu: testarea psihologică a cadrelor didactice - dispusă printr-un ordin de ministru - să fie realizată de consilierii şcolari existenţi la nivelul anumitor unităţi şcolare.

Aceasta este o desconsiderare totală a statutului de cadru didactic, o umilire crasă a profesorilor şi învăţătorilor. Mai mult, au neruşinarea să-l numească test psihologic.

Consilierii şcolari sunt cadre didactice care au ca obiect de activitate elevii şi nicidecum cadrele didactice. Nu sunt abilitaţi de lege de a realiza un examen psihologic. Nu sunt pregătiţi profesional de a aplica un test psihologic unui cadru didactic, iar dacă îl aplică este formal, fără relevanţă şi putere de decizie. Gândiţi-vă că foarte mulţi din învăţătorii şi profesorii din şcolile şi liceele ţării vor deveni o pradă uşoară pentru unii sau alţii care să le păteze reputaţia.

Probabil MEdC, Mircea Miclea, a decis să dea o formă "psihologică" reformei învăţământului creând un învăţământ în forma şi specializarea domniei sale. A inaugurat dictatura elevilor, a instaurat dictatura consilierilor şcolari după modelul de acţiune a celui care se află în fruntea ţării.

Amatorismul total în producerea actelor normative şi încălcarea flagrantă a legilor existente reprezintă modul de gestionare a învăţământului românesc de actuala guvernare de dreapta P.N.L.-P.D. , "Departe de Adevăr".

Domnul Costache Mircea:

"Ne întâlnim la ţepe, băieţi!" La adevăratele ţepe!

Ce şi-au zis unii naivi, dacă grija sărmanilor ţării pentru viaţa marilor infractori e aşa de mare încât nu îl vor Preşedinte pe Vadim fiindcă i-ar împuşca pe borfaşi cu stiloul său cel plin de vitriol pamfletar, vor vota măcar pentru "ţepele" lui Băsescu şi se vor mai potoli hoţiile. Viaţa însă ne demonstrează că ţepele din megafoanele electorale erau acelea care li se pregăteau românilor prin impozite egale de la săraci şi de la magnaţi, prin iluzia recalculării pensiilor cu 10 mii de lei în plus, prin marile scumpiri ale gazelor, curentului electric, carburanţilor şi de aici scumpirea alimentelor şi a tuturor produselor. Dacă mai adăugăm şi ţeapa medicamentelor compensate şi pădurea de ţepe din legile justiţiei şi proprietăţii, mult trâmbiţate, dar goale de conţinut pentru cei mai mulţi dintre români, ne dăm seama că hăhăiala miştocară a celui aburit de whisky, care bate podeaua cîrciumii cu palma în balsam de fuste creţe, tocmai la această ţeapă naţională se referea. Aş fi zis că e vorba de cinism dacă omul ar avea vreo brumă de cultură, dar de fapt e vorba de un grobianism primitiv numit simplu: nesimţire.

Domnul Daniel Buda:

"Despre Preşedinţii minoritari sau despre lipsa demisiei de onoare"

Democraţia românească, în general, şi democraţia parlamentară românească, în special, este - aşa cum arată şi evenimentele ultimelor luni - la început de drum. Ca membru al Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaţilor, am constatat cu amărăciune această realitate şi tocmai pentru a nu putea fi acuzat de partizanat politic -pentru că înainte de toate sunt deputat al Partidului Democrat - voi aduce argumente de natură juridică şi constituţională.

Problema revocării din funcţie a actualilor Preşedinţi ai Camerelor Parlamentului a fost şi este îndelung comentată. Coaliţia de guvernământ, al cărui parlamentar sunt, consideră în mod îndreptăţit că, din moment ce deţine în prezent o majoritate parlamentară care a condus la formarea unui guvern al său, este firesc ca şi cei doi Preşedinţi ai Camerelor să aparţină aceleiaşi coaliţii. Conceptul de putere în sine implică deţinerea, pe cât posibil, a pârghiilor constituţionale ale puterii de către aceeaşi formaţiune politică sau de către aceeaşi coaliţie/alianţă politică. Acest lucru nu înseamnă o «capturare» a statului în beneficiul unei forţe politice - lucru pe cale să se întâmple în timpul trecutei guvernări - ci, în fapt, o asumare politică a puterii, a responsabilităţilor şi răpunderii politice ce derivă din această putere de către partidul sau partidele care au câştigat puterea. Electoratului îi este prea greu să decanteze meritele puterii sau ale opoziţiei în cazul în care cei de la putere sunt şi în opoziţie iar cei din opoziţie sunt şi la putere.

Este o chestiune ce ţine de deontologia puterii şi de deontologia opoziţiei. Desigur, realităţile politice ale altor state nu exclud şi posibilitatea aşa-numitei «coabitări». Formulă consacrată în Franţa - şi avându-i ca protagonişti fie pe François Mitterand şi pe Jacques Chirac, fie pe acesta din urmă şi pe Lionel Jospin -«coabitarea», atât de dragă unora ca soluţie de guvernare, este departe de a fi pentru România soluţia câştigătoare care să o conducă spre integrarea la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană. Nici măcar recentele evenimente politice din Bulgaria - colega noastră de aderare - nu o justifică. Partidul Social Democrat vede coabitarea ca pe o soluţie de a fi şi la putere şi în opoziţie. Coabitare nu înseamnă însă un Preşedinte şi un Guvern - deci şi majoritate parlamentară - provenind de la o formaţiune sau alianţă politică şi Preşedinţi ai Legislativului provenind de la opoziţie. Coabitare înseamnă un Preşedinte ales pe listele unei formaţiuni sau alianţe şi Guvern şi Parlament dominate de altă formaţiune politică sau alianţă.

Din dorinţa de a se agăţa de putere cu orice preţ, PSD refuză să înveţe deontologia opoziţiei şi, de fapt, refuză să exercite o opoziţie constructivă. Această deontologie ar fi însemnat că odată ce nu a reuşit formarea Guvernului, PSD-ul să-şi asume soarta opoziţiei, o opoziţie constructivă bazată pe onoare şi pe fair-play politic. Dimptrivă, agăţându-se de conducerile celor două Camere ale Parlamentului, PSD refuză asumarea unei opoziţii constructive în favoarea unei opoziţii destructive, de sabotare cu orice preţ şi prin orice mijloace a celor care au format Guvernul şi care l-au trimis pe Preşedinte la Palatul Cotroceni.

Alianţa D.A. PNL-PD şi Coaliţia de guvernământ doresc ca la sfârşitul celor patru ani de mandat să poată da socoteală în faţa electoratului doar pentru faptele sale politice pe care le-a săvârşit cât a fost la putere, fără a încerca să se scuze pentru faptul că, în realitate, nu a deţinut puterea sau a deţinut doar o parte a acesteia.

Alegerea domnilor Năstase şi Văcăroiu la conducerea Camerelor Parlamentului s-a făcut într-un moment căruia îi corespundea o anumită majoritate parlamentară, care între timp s-a modificat. Domniile lor consideră că trebuie să-şi continue în mod firesc mandatul în virtutea unei prevederi constituţionale care precizează că Preşedintele Camerei Deputaţilor şi cel al Senatului sunt aleşi pe 4 ani. Domniile lor uită, însă, sau refuză să recunoască, faptul că nici în Cameră şi nici în Senat nu se mai sprijină pe o majoritate care să-i facă reprezentanţii ei, altfel spus domniile lor şi-au pierdut reprezentativitatea. Pornind de la această simplă realitate, cei doi ar fi trebuit să-şi depună mandatul de preşedinţi, alegând să cenzureze politic noua majoritate de pe băncile opoziţiei - prin amendamente, interpelări, întrebări etc. - şi nu de la înălţimea jilţurilor de Preşedinţi, încercând să împiedice convocarea unor şedinţe, desfăşurarea unor dezbateri sau zădărnicirea procesului legislativ.

Onoarea politică şi deontologia opoziţiei ar fi trebuit să-i conducă la un gest pe cât de firesc, pe atât de apreciat, acela al demisiei. Incrâncenarea cu care domniile lor ţin de cele două demnităţi ne arată încă o dată că România postedecembristă nu cunoaşte încă nici onoarea politică, nici demisia de onoare. Regulile acesteia nu trebuie scrise nici în Constituţie şi nici în regulamentul Camerei sau al Senatului.

Liderii PSD se prevalează de faptul că art. 64 alin.(2) din Constituţie precizează că «Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului», trăgând de aici concluzia că mandatul celor doi este în mod obligatoriu de 4 ani, indiferent ce s-ar întâmpla. Aceeaşi lideri refuză însă să citească mai departe acelaşi alineat care precizează că «membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului», deci cei doi Preşedinţi - ca membrii birourilor permanente ale Camerelor - pot fi revocaţi înainte de împlinirea celor 4 ani de mandat. Mai mult, la alineatul (5) al aceluiaşi articol se precizează că «Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere», or, cei doi Preşedinţi fac parte din aceste Birouri permanente.

Lectura îngustă a prevederilor constituţionale şi lipsa onoarei politice îi face pe cei doi Preşedinţi ai Camerelor să se considere infailibili şi de neînlocuit, ridicându-se din acest punct de vedere deasupra altor demnitari din stat. Preşedintele României, ales prin vot universal şi direct, deşi învestit pentru un mandat de 5 ani, poate fi revocat înainte de împlinirea acestui mandat. Primul ministru, deşi învestit de Parlament pentru un mandat de 4 ani, poate fi la rândul său revocat din funcţie de acelaşi Parlament înainte de expirarea celor 4 ani şi aceasta pentru că şi-a pierdut reprezentativitatea în parlament.

Aceiaşi lideri PSD mai spun că revocarea este o sancţiune şi, în consecinţă, cum Domnii Năstase şi Văcăroiu nu au motive de a fi sancţionaţi, aceştia nu pot fi nici revocaţi. Actualele prevederi ale Regulamentului Camerei prevăd posibilitatea revocării din funcţie a Preşedintelui doar la cererea grupului politic care l-a propus. Această prevedere coroborată cu «teoria sancţiunii» relevă ridicolul situaţiei: când ne-am putea aştepta oare - în politica noastră dâmboviţeană - ca Preşedintele Camerei să fie revocat de propriul partid, al cărui preşedinte executiv din întâmplare este? Răspunsul nu este greu de ghicit şi cu atât mai mult cu cât partidul în cauză este tocmai PSD: niciodată!

Şi, totuşi, chiar în condiţiile actualelor prevederi regulamentare, le voi da colegilor de la PSD un motiv pentru a fi de acord cu revocarea din funcţie a domnului preşedinte Năstase. Săptămâna trecută am fost martorii refuzului domnului preşedinte de a convoca sesiunea extraordinară a Camerei la cererea adresată de peste o treime din numărul deputaţilor, aşa cum prevăd şi Regulamentul şi Constituţia. Acest refuz al domnului Adrian Năstase reprezintă o încălcare a Constituţiei, care la art. 66 alin.(2) şi (3) prevede următoarele: «(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. (3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora».

Aşadar, textul constituţional este imperativ: convocarea se face de către preşedinţi şi nu dacă vor preşedinţii. Ca o ironie a soartei, în încălcarea Constituţiei, domnul preşedinte Năstase s-a folosit tot de sancţiune, mai precis de lipsa unei sancţiuni pentru neconvocarea Camerei în sesiune extraordinară. Domnia sa a socotit ca nu i se întâmplă nimic - pentru că nu prevede sancţiune nici Constituţia, nici regulamentul - dacă nu procedează la convocarea Camerei în sesiune extraordinară. Dar şi dacă s-ar fi prevăzut vreo sancţiune, aceasta ar fi fost revocarea din funcţie, care ar fi trebuit să o propună cine? Tocmai partidul al cărui preşedinte executiv este!

Vedem aici exemplul unei strălucite «coabitări» între abuzul de putere şi lipsa de onoare politică, iar cu o asemenea coabitare nu putem fi nicidecum de acord. Singura coabitare pe care o putem accepta este coabitarea PSD-ului cu Opoziţia, şi aceasta măcar pe durata acestui mandat de 4 ani!

Domnul George Adrian Scutaru:

Declaraţie politică: "Canalul Bâstroe o problemă pentru oficialii români?"

A trecut un an de când diplomaţii din România şi Ucraina nu au ajuns la nici un acord privind lucrările de pe canalul Bâstroe. În această vară, presa română a prezentat informaţii conform cărora partea ucraineană a reluat lucrările la canalul Bâstroe. În plus, au fost prezentate şi declaraţii ale unor oficiali de la Kiev care pledau pentru utilitatea proiectului Bâstroe.

Ucraina a semnat unele acorduri şi convenţii internaţionale cu România privind informarea şi consultarea ţării noastre în cazul unor lucrări cu caracter transfrontalier. În ciuda demersurilor oficialilor de la Bucureşti pentru soluţionarea acestei dispute, nu s-au înregistrat rezultate vizibile.

Observăm cu regret că ceea ce diferă de perioada precedentă este doar atmosfera negocierilor. Schimbările survenite la Kiev din această iarnă ne-au făcut să credem că va exista un grad mult mai mare de flexibilitate din partea Ucrainei în privinţa soluţionării problemei canalului Bâstroe. Schimbările politice se pare că nu au determinat şi o schimbare a poziţiei de principiu a Ucrainei.

În urma reuniunilor internaţionale în domeniul mediului ce s-au desfăşurat pe parcursul anului 2005, Ucraina şi-a luat angajamentul că nu va mai continua lucrările la canalul Dunăre-Marea Neagră până când nu va îndeplini prevederile rezoluţiilor, recomandărilor şi deciziilor internaţionale adoptate până în prezent cu privire la canalul Bâstroe.

Creşterea traficului naval pe Bâstroe va spori riscurile de poluare accidentală cu hidrocarburi sau alte produse chimice periculoase, afectând astfel pescuitul desfăşurat pe braţul Chilia. Deşi numeroase organizaţii ecologiste au atras atenţia asupra acestor pericole, Ucraina nu recunoaşte însă existenţa unui posibil impact asupra Deltei Dunării.

România a depus în luna august la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga un memoriu privind delimitarea platoului continental, fapt ce dovedeşte intenţia fermă a diplomaţiei române de a rezolva acest diferend. Este necesar ca şi în problema canalului Bâstroe, România să dovedească aceeaşi fermitate şi să continue politica de sensibilizare a opiniei publice internaţionale pentru a se stopa lucrările.

Problema canalului Bâstroe nu este una de orgoliu pentru România, ci este o chestiune care afectează, prin implicaţiile sale ecologice şi economice, chiar siguranţa naţională a ţării noastre.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Stimaţi colegi,

Ziua de 13 septembrie are o semnificaţie pe care nu doresc să o evoc aici şi acum. Cred că este suficient să ştim că în această zi serbăm Ziua Pompierilor din România.

Motivul pentru care sunt astăzi în faţa dvs. este dat de evenimentele grave cu care ne-am confruntat cu toţii în ultima perioadă, şi anume inundaţiile. Despre acest subiect, pe bună dreptate, s-a vorbit şi s-a scris mult, atât despre impactul distrugător pentru cetăţenii din zonele afectate, cât şi despre efectele grave asupra economiei naţionale. S-a vorbit însă mai puţin despre oamenii care în toată această perioadă au stat în linia întâi: cadrele militare şi salariaţii civili ai Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.

Ca deputat de Dolj doresc să mulţumesc Comandamentului Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă "Oltenia" pentru excepţionala dăruire cu care s-au angajat pentru a ţine piept calamităţilor care s-au abătut asupra judeţului dar şi pentru profesionalismul de care au dat dovadă.

Pentru a avea o dimensiune asupra eforturilor acestor oameni minunaţi în stăpânirea situaţiei grave din Dolj, doresc să precizez că inundaţiile au afectat 56 de localităţi din totalul de 111 cât numără judeţul, iar prezenţa cadrelor militare din Inspectorat s-a făcut simţită în toate.

Trebuie menţionate aici acţiunile mai deosebite desfăşurate în satul Cleanov din comuna Carpen, în comunele Mischii, Gherceşti, Pieleşti, Robăneşti, Drăgoteşti, Breasta, Vârvor etc. În aceste comune cadrele militare ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Oltenia" s-au implicat activ, atât în salvarea persoanelor aflate în dificultate cât şi în salvarea de bunuri sau a animalelor.

Aş evidenţia cu această ocazie salvarea a peste 80 de persoane, utilizându-se bărci pneumatice din localităţile menţionate anterior, precum şi acţiunile de evacuare a persoanelor (cca. 100) din satul Cotu, comuna Breasta.

Chiar dacă inundaţiile s-au încheiat de peste două săptămâni, efectele acestora încă persistă. Evident, cadrele militare ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Oltenia" îşi continuă misiunea: în această perioadă se munceşte la evacuarea apei din beciurile şi gospodăriile cetăţenilor din Craiova, Podari, Goieşti Vârvor.

De asemenea, se continuă acţiunea de asanare a fântânilor publice din localităţile afectate de inundaţii, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică Dolj, în vederea dezinfectării acestora.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

"Despre legalitatea şi oportunitatea schimbării"

De zile bune, una dintre temele politice intrate în dezbaterea publică este cea referitoare la intenţia coaliţiei aflată la guvernare de a schimba preşedinţii celor două Camere.

Dezbaterea, într-o societate democratică, este un lucru pozitiv. Lipsa de informare, a celor care participă la dezbateri, este un lucru mai puţin fericit!

Partidul Social Democrat, cel "vizat" de amintitele intenţii de schimbare, transmite pe canalele media semnale ameninţătoare (de la reclamaţii la Uniunea Europeană, până la inedita soluţie de boicotare a lucrărilor Parlamentului). Unii formatori de opinie din mass-media, făcând referire la tema în discuţie, invocă fie prevederi ale Constituţiei, fie norme democratice în susţinerea punctului de vedere al PSD privind încercarea de obstrucţionare a procedurilor de revocare a preşedinţilor Camerelor.

Bineînţeles, schimbarea celor doi preşedinţi ai Camerelor comportă o discuţie prealabilă purtată pe cel puţin două paliere: cel al legalităţii, în sensul de a fi posibil din punctul de vedere al Constituţiei şi al Regulamentelor celor două Camere, şi cel al oportunităţii, care să motiveze necesitatea acţiunii. Dacă ne uităm la ce se întâmplă acum, în media, în cazul acestor dezbateri, rămânem cu gustul amar al constatării unor puncte de vedere care încearcă o manipulare grosolană. Manipularea are ca premisă, bănuiesc, lipsa de informare a celor vizaţi. Dacă dezbaterea s-ar baza pe argumente solide, şi nu doar pe simpla dorinţă a celor care invocă "neconstituţionalitatea" sau aruncă intenţia schimbărilor în zona "nedemocratică", o minimă decenţă a discursului ar presupune invocarea principiilor constituţionale care împiedică schimbarea şi, respectiv, lipsurile democratice ale demersului... Or, faptul că nu se face recurs la Constituţie şi nu se analizează cadrul democratic al demersului demonstrează, dacă mai era cazul, că, mai mult decât argumentele, contează postura celui care face o anume afirmaţie, printr-o încercare de a transfera, din propria-i credibilitate, un gen de credibilitate asupra celor afirmate. Regretabil este că cei care s-au angrenat în acest joc nu au anticipat efectele perverse ale unui astfel de comportament! Mai devreme sau mai târziu, atunci când lucrurile vor fi fost lămurite, erodarea propriei credibilităţi se va lega organic de constatarea lipsei de susţinere a afirmaţiilor.

După această, recunosc, lungă introducere doresc să fac analiza argumentată a intenţiei de schimbare a preşedinţilor Camerelor, pe cele două paliere.

Primul palier, cel al legalităţii, ne trimite la textul din Constituţie (Titlul III, CAPITOLUL I "Parlamentul", SECŢIUNEA 1 "Organizare şi funcţionare", art. 64):

"ARTICOLUL 64 - Organizarea internă

Domnul Mircia Giurgiu:

"Ne aşteaptă vremuri grele"

Modificarea Codului Muncii, ca şi preconizata majorare a preţurilor de la 1 aprilie 2005, a condus la apariţia unor nemulţumiri justificate. Din păcate, valul scumpirilor nu s-a oprit la 1 aprilie 2005. Au mai fost şi altele şi, după cum arată programul guvernamental, vor mai fi. Una dintre cele mai importante vizează creşterea TVA cu trei procente, lucru care va atrage după sine alte scumpiri. Guvernul a acceptat propunerile reprezentanţilor FMI de a devansa calendarul stabilit pentru majorarea tarifelor la gaze naturale, energie electrică şi termică, dar nimeni nu a solicitat creşterea TVA la 22 la sută. Aceasta reprezintă consecinţa introducerii cotei unice de impozitare, care, în prima fază, nu produce efectele scontate şi, pentru a creşte veniturilor la bugetul de stat, a apărut ca idee salvatoare majorarea TVA.

Tot de la 1 aprilie 2005 au crescut şi accizele la uleiuri minerale, tutun şi alcool, precum şi impozitele pe venituri din dobânzi ale nerezidenţilor şi pe tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane juridice, dar preţurile la gaze naturale, energie electrică şi termică, alimente de bază şi alte servicii sunt în continuă creştere.

În schimb, în urma acestor majorări, persoanele care beneficiază doar de salariul minim pe economie vor ajunge să nu-şi mai poată achita nici cheltuielile de întreţinere lunare, fără a mai pune la socoteală alimentele, medicamentele sau alte lucruri necesare traiului de zi cu zi. Iată câteva cazuri concrete: angajaţii din sistemul preuniversitar au ameninţat că va declanşa greva generală dacă Guvernul nu începe negocieri pentru majorarea salariilor, conform promisiunilor făcute. Trebuie precizat că sindicatele din învăţământ au început negocierile privind majorarea salariilor cu Cabinetul Năstase, discuţiile fiind suspendate înaintea alegerilor din noiembrie.

Majoritatea magistraţilor de la instanţele şi parchetele clujene a decis să protesteze faţă de atitudinea Guvernului în privinţa proiectului de ordonanţă pentru modificarea Legii salarizării în Justiţie.

Mari nemulţumiri au existat şi continuă să există şi în sectorul minier. Asupra sindicaliştilor din această ramură a economiei planează spectrul unor noi disponibilizări prevăzute tot în acordul semnat cu FMI, dar anul trecut. În diferite ocazii s-a vehiculat că vor fi disponibilizaţi aproximativ 5.100 de oameni, însă numărul celor care îşi vor pierde locul de muncă se anunţă a fi mult mai mare, adică 6.600.

Nici sectorul sanitar nu e scutit de frământări. Numărul nemulţumiţilor e completat de salariaţii din cinematografie şi de tipografi. Creşterea alarmantă a preţurilor şi constatarea că, în ciuda eforturilor, coşul zilnic e tot mai gol, explică nemulţumirea sindicală tot mai evidentă. Nici n-o vor duce mai bine după 1 aprilie 2005, în condiţiile în care la fiecare început de lună stau la cozi interminabile pentru a obţine medicamentele atât de necesare. Pentru a supravieţui, cei mulţi dintre ei vor trebui să-şi înstrăineze agoniseala de o viaţa.

O altă categorie mereu defavorizată este cea a tinerilor care, chiar dacă sunt bine pregătiţi profesional, nu câştigă salarii care să le permită un acoperiş al lor deasupra capului, nemaivorbind de întemeierea unei familii.

De vreme ce modificarea preţurilor se face fără a ţine cont de puterea de cumpărare şi de suportabilitate a populaţiei şi fără a respecta promisiunile din campania electorală nu e de mirare că numărul celor nemulţumiţi creşte din zi în zi. Mai mult decât atât, scumpirea utilităţilor poate conduce la închiderea unor firme, în condiţiile în care majorarea preţurilor la energie va determina scăderea competitivităţii produselor româneşti. Principala urmare directă a acestei măsuri este creşterea şomajului şi reducerea nivelului de trai al cetăţenilor.

Şi, parcă aceste scumpiri nu ar fi fost de ajuns, soarta a lovit, din nou, crunt România în acest an. Ploile care au căzut în acest an au afectat întreaga ţară, luându-şi tributul în vieţi omeneşti. Sute de gospodării se află sub ape, agoniseala de o viaţă a oamenilor este pierdută, culturile de pe mii de hectare sunt compromise, pagubele ridicându-se la câteva zeci de miliarde de lei. Dar poate cea mai mare vină o poartă autorităţile, care nu şi-au asumat responsabilitatea cu care electoratul i-a învestit.

O altă problemă actuală este cea a remanierii guvernamentale, asta după mult mediata demisie retractată a premierului Tăriceanu. Au fost schimbaţi patru miniştri, dar lucrurile au rămas la fel, cu excepţia situaţiei de la Ministerul Sănătăţii, unde noul ministru a retras proiectul de lege a spitalelor. Potrivit acestui proiect, cei mai loviţi ar fi fost tot cei care asigură asistenţa medicală primară şi de specialitate.

Astfel se ridică o problemă majoră: ţara se află sub apă, sărăcia este la cote tot mai ridicate, dar conducătorii se preocupă de cu totul alte lucruri decât cele pentru care au fost aleşi în funcţiile pe care le ocupă.

În aceste condiţii nu pot să nu mă întreb când se vor vedea efectele reale ale urării preşedintelui Traian Băsescu "Să trăiţi bine!".

Dacă nu cumvaşi acesta va rămâne un simplu slogan de campanie electorală!

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numeroasele critici şi acuze aduse unor judecători de la Curtea Constituţională se pare că se confirmă. Astfel, săptămâna trecută s-a relatat în presă că judecătorul Acsinte Gaspar oferă consultanţă foştilor colegi de partid de până anul trecut, colegi care , de altfel, l-au numit la Curtea Constituţională şi cu care, susţine domnia sa, nu a mai ţinut nici o legătură.

Dar, miercurea trecută, domnul Gaspar s-a întâlnit cu Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Viorel Hrebenciuc şi Mircea Geoană pentru a-i sfătui cum să se mai amâne procedurile de modificare a regulamentelor celor două Camere şi implicit cele vizând schimbarea preşedinţilor.

Se pare că acelaşi judecător a sugerat ca PSD să reclame la Curtea Constituţională protocolul Coaliţiei din 10 august prin care până pe 15 septembrie trebuiau schimbaţi preşedinţii Camerelor. Am înţeles că domnul Năstase a dezminţit consilierea. Totuşi, niciodată nu a ieşit fum fără foc.

Continuarea relaţiei dintre un judecător al Curţii Constituţionale cu partidul care l-a propulsat în funcţie reprezintă încă o dovadă a acuzaţiilor de incompatibiliate aduse în ultimele luni mai multor judecători ai acestei instituţii, printre cei vizaţi aflându-se şi Acsinte Gaspar.

Nu trebuie uitat şi articolul 25 din actualul Regulament al Camerei Deputaţilor care a fost găsit neconstituţional, tot de către aceiaşi judecători, şi pentru care s-a dat o motivaţie mai mult decât stranie. Ceea ce surprinde, dar nu şi pe mine, este faptul că domnul Acsinte Gaspar nu a descoperit când era deputat şi ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, în legislatura trecută, că respectivul articol ar fi neconstituţional.

Nu se poate realiza o reformă a justiţiei cu judecători ai Curţii Constituţionale care îşi depăşesc atribuţiile şi încalcă prevederile legilor. Dar este greu de crezut că un Acsinte Gaspar va fi sancţionat de colegii săi, singurii îndrituiţi de lege să o facă. Să fim serioşi: "Corb la corb nu-şi scoate ochii". Şi spun asta fiindcă în componenţa Curţii, din 9 judecători, 6 sunt apropiaţi ai PSD, puşi în funcţie de acest partid sau de către Ion Iliescu. Nu rămâne decât o singură soluţie: domnul Acsinte Gaspar trebuie să-şi dea demisia de onoare.

Vă mulţumesc,

Domnul Rareş Şerban Mănescu:

Declaraţie politică

Stimaţi colegi,

Iată că opoziţia a ajuns în situaţia de a trage de timp pentru a întârzia momentul detronării domnilor Năstase şi Văcăroiu, apelând astfel la o serie de moţiuni simple care să întârzie acest moment nefast pentru domniile lor.

După cele două moţiunii simple ale PSD (depusă la Camera Deputaţilor) şi PRM (depusă la Senat), mai urmează o nouă rundă pentru cealaltă săptămână, deoarece deputaţii PRM şi-au exprimat deja opţiunea de a depune o nouă moţiune pe tema crizei din învăţământ, lăsând la urmă moţiunea "Unde sunt banii pentru casele sinistraţilor", ce va fi scoasă la lumină imediat după dezbaterea moţiunii privind învăţământul.

Din acest lung şir de moţiuni nu putem înţelege decât un singur lucru, şi anume că, în acest fel, PRM îşi creează un ritm propriu, iniţiind săptămânal o moţiune la adresa cabinetului Tăriceanu, venind astfel în completarea celor ale PSD şi ajutând la întârzierea schimbării celor doi preşedinţi ai Camerei şi respectiv Senatului.

Mă întreb totuşi ce vor face domnii din opoziţie atunci când temele ce generează moţiuni se vor sfârşi. Poate că ar trebui să înceteze acum cu tărăgănarea activităţii legislative şi să-şi concentreze mai mult atenţia asupra priorităţilor legislative în loc să se folosească de tot felul de tertipuri care urmăresc de fapt amânarea dezbaterii raportului Comisiei pentru Regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se referă la tema: "Bunăstarea şi puterea de cumpărare a românilor nu reprezintă o prioritate pentru Guvernul Tăriceanu "

Până în prezent, Guvernul condus de premierul Tăriceanu nu a acordat o atenţie notabilă pentru o analiză de fond a evoluţiei bunăstării cetăţenilor, respectiv a puterii lor de cumpărare, a nivelului lor de trai sau a calităţii vieţii.

Cu tot respectul, doresc să amintesc premierului Tăriceanu că nivelul de trai reprezintă pentru imensa majoritate a populaţiei principala frământare de zi cu zi iar aprecierea unei guvernări, indiferent de culoarea sa politică, este strâns legată de rezultatele obţinute în acest domeniu. De aceea, articolul 47, alin. 1, din Constituţia României care prevede că "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent", s-ar impune să se afle mereu în conştiinţa şi la baza fundamentării deciziilor factorilor politici.

Amintesc cu această ocazie că, în cursul sesiunii parlamentare anterioare, în mai multe declaraţii politice şi într-o interpelare adresată primului ministru Tăriceanu am atras atenţia cu privire la unele aspecte negative ale evoluţiei nivelului de trai şi asupra necesităţii dezbaterii acestei probleme în Camera Deputaţilor. Din păcate, nu am primit nici un fel de răspuns la aceste demersuri.

Am convingerea însă că după 9 luni de la instalare, Guvernul Tăriceanu ar trebui să raporteze cu răspundere şi cu obiectivitate, rezultatele pe care le-a determinat în domeniul nivelului de trai.

Totodată, ar fi binevenită recitirea, cu atenţia cuvenită, din partea membrilor Guvernului, a prevederilor " Programului de guvernare 2005 - 2008" după care să prezinte o analiză temeinică a modului de realizare sau mai precis a nerealizării prevederilor acestora.

În Programul de guvernare 2005-2008 se prevede îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice, în principal prin recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată, urmând ca acestea să fie ulterior indexate cu indicele de creştere a preţurilor de consum, astfel încât să fie acoperită 100% creşterea preţurilor. De asemenea, se prevede că pensiile vor creşte în termeni reali cu aproximativ 30% până în anul 2008, astfel încât pensionarii să beneficieze de avantajele creşterii economice.

Până în prezent s-au recalculat şi s-au pus în plată în 3 etape cca 2,5 milioane dosare de pensii iar ultima etapă se va încheia până la finele anului, ceea ce reprezintă un efort important. Rezultatele obţinute arată însă, că numai cca. un sfert din numărul total de dosare de pensii recalculate au beneficiat de creşteri şi foarte puţine de creşteri notabile.

Totodată, cu toate că în luna iulie a.c. pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 6,5% faţă de decembrie 2004, creşterea pensiei reale a fost de numai 1,3%, datorită ratei inflaţiei care în această perioadă a fost de 5,1%. S-au anihilat astfel, în cea mai mare parte, efectele recalculării pensiilor din primele două etape ale acesteia.

În aceste condiţii, prevederile din Programul de guvernare de creştere cu 30% în termeni reali a pensiilor până în anul 2008 rămân o simplă declaraţie, în lipsa unei fundamentări credibile a modului de realizare a acestui obiectiv, având în vedere şi avalanşa de scumpiri prezente şi viitoare la produse de bază şi servicii sau majorările de taxe şi impozite. Menţinerea acestor tendinţe ar putea conduce la anihilarea creşterii nesemnificative a pensiei realeînregistrată în luna iulie a.c., transformând-o, de fapt, într-o reducere reală,respectiv într-o accentuare a sărăcirii pensionarilor.

De altfel, dacă se compară nivelului pensiei medii din iulie a.c., care a fost de 2.680.000 lei, cu calculele unor specialişti privind minimul de trai decent (pragul de sărăcie) pentru un pensionar în mediul urban şi care reprezintă în aceeaşi lună 4.245.000 lei, rezultă că pensia medie actuală acoperă mai puţin de două treimi din cerinţele unui trai minim decent.

Ţinând seama de aceste aspecte, se impun măsuri hotărâte din partea Guvernului României pentru majorarea reală, peste rata inflaţiei, a tuturor pensiilor.

În domeniul politicii veniturilor în Programul de guvernare 2005-2008, prevederile se referă, în principal, la creşterea salariului mediu brut pe economie cu aproximativ 60% în perioada 2005-2008, urmând ca salariul minim brut pe economie să aibă cel puţin dinamica de creştere a salariului mediu brut pe economie.

Cu toate majorările de salarii puse în aplicare în diverse ramuri de activitate, în luna iulie a.c. câştigul salarial mediu net pe economie a fost de 7.300.000 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de decembrie 2004. Întrucât însă în perioada respectivă rata inflaţiei a fost de 5,1%, salariul real pe economie a sporit numai cu 1% iar creşterile de preţuri, impozite şi taxe în lunile următoare vor avea un impact negativ asupra puterii de cumpărare a salariilor nominale. Această situaţie evidenţiază că faţă de prevederile Programului de guvernare, rămâne deschisă problema creşterii cu 60% a salariului mediu brut pe economie până în 2008, pentru care Guvernul României ar trebui să prezinte argumentele şi fundamentările corespunzătoare.

În ce priveşte salariul minim brut pe ţară, de 3.100.000 lei în iulie a.c., acesta reprezintă 88 euro şi se situează la cel mai redus nivel faţă de ţările membre ale Uniunii Europene şi la mare distanţă faţă de Belgia (1210 euro), Franţa (1197 euro), şi chiar faţă de Ungaria (232 euro) sau Polonia (205 euro). Din păcate, observăm o deteriorare accentuată a acestuia în decursul timpului. Dacă raportul salariului minim faţă de câştigul mediu brut pe economie era de 58,6% în octombrie 1990, el a ajuns 32,4% în iulie 2005.

Potrivit prevederilor Cartei Sociale a Europei, salariul minim trebuie să reprezinte între 40% şi 60% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce ar conduce la limite între 3.800.000 şi 5.700.000 lei, dacă se ţine seama de nivelul salariului mediu brut pe economie realizat in luna iulie a.c., de 9.570.000 lei. De altfel, potrivit calculelor efectuate de unii specialişti, minimul de trai decent (pragul de sărăcie) pentru o persoană adultă activă din mediul urban în iulie a.c. este de cca. 5.370.000 lei, ceea ce se apropie de limita maximă prevăzută de Carta Socială a Europei.

Creşterea salariului minim cu cel puţin 60% până în anul 2008 faţă de 2004, prevăzută în Programul de guvernare, se referă la valoarea nominală a acestuia. Dacă se ţine seama de rata inflaţiei prevăzută pentru perioada respectivă de cca. 21,5% creşterea reală a salariului minim ar fi însă de numai 31,7%, ceea ce înseamnă 3.688.000 lei şi ar reprezenta numai 28,8% faţă de nivelul salariului mediu brut pe economie , mult sub prevederile Cartei Sociale a Europei şi sub proporţia realizată în prezent. În felul acesta, salariul minim reprezintă încă o problemă insuficient fundamentată în Programul de guvernare şi care reflectă o lipsă de interes faţă de situaţia păturilor sărace ale populaţiei.

Ca urmare, se impun măsuri pentru majorarea salariului minim brut pe ţară, în aşa fel încât să se acopere creşterile de preţuri la produsele şi serviciile care compun coşul zilnic, asigurându-se totodată, apropierea de normele europene şi includerea noului nivel al salariului minim, convenit cu factorii sociali, în prevederile Bugetului de stat consolidat pe anul 2006.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că o analiză obiectivă a aspectelor şi datelor pe care le-am prezentat ar putea să constituie subiectul unor dezbateri responsabile în cadrul plenului Camerei Deputaţilor şi a comisiilor de specialitate, în scopul găsirii unor măsuri viabile pentru ameliorarea nivelului de trai al cetăţenilor României.

Fără îndoială însă, soluţionarea acestor probleme este strâns legată de concentrarea cu prioritate a eforturilor în direcţia accelerării creşterii economice, respectiv a pib-ului pe locuitor. Fără un astfel de obiectiv, reflectat într-o strategie guvernamentală privind politicile economice, financiare, bugetare şi sociale pe termen mediu, actualizată la zi şi dezbătută în Parlamentul României, orice fel de promisiuni, declaraţii sau angajamente privind creşterea calităţii vieţii devin simple elemente de demagogie politică sau electorală. Parafrazând o sintagmă celebră, trebuie să fim conştienţi că " dacă creştere economică nu e, nimic nu e.

Domnul Ioan Ţundrea:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Legea de aur a moralităţii ne spune că moral este să te comporţi cu ceilalţi doar aşa cum ai dori ca ceilalţi să se comporte cu tine.

Aplicând această lege în politica românească şi efectuând un studiu de caz în anii de după revoluţie, vă adresez respectuos invitaţia imaginară de a nominaliza pe "ecce homo".

Adresez aceeaşi rugăminte ipotetică conducătorilor de institute de sondare a opiniei publice, de la care am aflat că: sondajul de opinie este o subcategorie a anchetei; că nu orice anchetă este un sondaj de opinie sau că mărimea eşantionului necesar într-o anchetă depinde de gradul de precizie pe care îl dorim.

Un distins confrate al creatorilor de sondaje de opinie spunea: "Cred în utilitatea sondajelor din rezultatele lor. Cu o condiţie. Să ştii să le citeşti, să le interpretezi, ceea ce nu este prea complicat, şi se cere doar să nu neglijezi două lucruri: marja de eroare (de obicei +/- 3%), şi procentajul absenteiştilor ("Nu votez." şi "Nu m-am hotărât cu cine votez.")- din păcate, aproape toţi comentatorii, analiştii politici le neglijează şi trag concluzii eronate."

Partidul Conservator, după alegerile din 6 iunie 2004, a obţinut 6% din opţiunile românilor, având în jur de 3000 de aleşi locali. Invocând binecunoscuta moralitate a partidului-stat, spre care "se îndreaptă cu paşi repezi şi nesiliţi de nimeni" şi unii aleşi conservatori, conchidem că, la nivel de ţară, au mai rămas aproximativ 2500.

Continuând calculul şi admiţând că fiecare consilier conservator mai are doar 10 susţinători în fiecare comunitate, datele din ultimele sondaje de opinie sunt imposibil de acceptat.

Este regretabil faptul că partidele postdecembriste, devenite stat când sunt la putere, apelează la aceleaşi tertipuri de crearea unei imagini obeze prin ademenirea aleşilor locali şi comandarea de sondaje de opinie.

La fel de regretabil este şi faptul că sondajul de opinie al Institutului de economie naţională, care prezenta recent că un sfert din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 1 dolar/zi, nu este mediatizat la fel de intens.

Noi, conservatorii, ne simţim onoraţi să ne solidarizăm prin dispariţie, din conştiinţa politicienilor "morali", cu acel sfert din populaţia ţării care trăieşte cu mai puţin de 1 dolar/zi.

Noi, conservatorii, avem credinţa că va veni şi ziua în care regula de aur a moralităţii nu va mi fi egalată cu zero de nici un partid stat, oricât de obez ar figura în sondajele de opinie.

Domnul Horia Văsioiu:

Iau astăzi cuvântul, în faţa dumneavoastră, pentru a vă face cunoscut modul total ineficient, haotic şi în dispreţul legii, prin care primarul municipiului Brăila, Constantin Sever Cibu, îşi îndeplineşte mandatul cu care a fost învestit de către electorat. Cu regret, iar aici mă adresez cu precădere colegilor din Alianţă, trebuie să vă spun că actualul primar pare a fi uitat cu desăvârşire ce formaţiune politică şi ce program electoral l-au propulsat în postura de edil şef al Brăilei. Odată instalat în fruntea Primăriei, liberalul Cibu a dat deoparte orice idee de colaborare cu consilierii şi viceprimarii Alianţei, preferând să-şi creeze majoritatea în Consiliul Local Municipal rin alianţe obscure şi pline de compromisuri cu prietenii din PSD.

Deşi a promis pe tot parcursul campaniei electorale restructurarea şi primenirea aparatului funcţionăresc din Primărie, primarul are, şi la ora actuală, aceiaşi şefi de direcţii aflaţi în funcţie din vremuri imemoriale, apropiaţi mai mult de interesele proprii şi ale PSD decât cele ale cetăţenilor.

Ineficienţa primelor luni de mandat ale primarului, între alegerile locale şi cele parlamentare şi prezidenţiale din 2004, hotărâtoare că orice om politic pus pe treabă, au costat Alianţa "Dreptate şi Adevăr" nouă procente din votul electoratului. Aceasta a fost diferenţa între rezultatul localelor şi cel al parlamentarelor la Brăila pentru Alianţă. Mai mult, într-un interviu publicat într-un cotidian local în data de 11 aprilie 2005, Constantin Cibu îi caracteriza pe brăileni drept "răbdători", pentru că el, după cum recunoştea cu seninătate, în nouă luni de mandat, nu a făcut mare lucru.

Cât de răbdători pot fi brăilenii, când Primări lucrează într-o opacitate totală? Numele persoanelor şi ale rudelor acestora din Consiliile de Administraţie şi Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile şi regiile din subordinea Consiliului Local Municipal, cât şi indemnizaţiile pe care le primesc din banul public sunt secrete.

Tot informaţii clasificate sunt numele şi numărul funcţionarilor din Primărie care se şcolarizează pe banii contribuabililor. La fel şi sumele cheltuite cu aceştia.

Ce să mai vorbim despre proiectele de hotărâri pe care primarul le iniţiază în Consiliul Local. Unele dintre ele sunt atacate în plenul şedinţei chiar de cel care le-a iniţiat, iar altele dovedesc o totală necunoaştere a legilor. Până şi prefectul, tot un liberal, s-a arătat jenat de două iniţiative ale primarului, fiind nevoit să le atace în contencios administrativ. Ba chiar l-a sfătuit pe domnul Cibu să se sfătuiască şi cu dânsul în problemele mai delicate.

Ce poate fi mai "delicat", ca să nu spun ilegal, decât tentativa de asociere a Primăriei cu o firmă privată, în care aportul instituţiei publice este un teren ce nu-i aparţine? Cum se pot cataloga două hotărâri de concesionare a unui teren din Portul Brăila, proprietate a statului şi infrastructură de interes strategic, când Primăria deţine acel teren doar în administrare? Drept aberante şi menite a servi interese străine cetăţenilor, altfel nu văd cum.

De aceea, vă promit, doamnelor şi domnilor, că voi reveni cu date concrete despre modul dezastruos în care primarul Constantin Cibu a înţeles să răsplătească încrederea noastră, a alianţei politice ce i-a sprijinit candidatura, dar şi încrederea brăilenilor care l-au votat, pentru că, într-un fel sau altul, este absolut în interesul tuturor ca această stare de lucruri să înceteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Bejinariu:

Pentru anul 2005, şi cel mai mic inventar al evenimentelor provocate şi susţinute de la Cotroceni şi apoi de la Palatul Victoria arată că, pentru guvernarea PNL-PD-UDMR-PC, a rămas mai puţin timp, puţină energie, inteligenţă obosită, iar în Guvern şi instituţiile deconcentrate, oameni derutaţi şi fără perspectivă.

Iată o simplă enumerare: negocierile pentru numirea prefecţilor la Bucureşti şi judeţele din Transilvania; schimbul de replică între domnul preşedinte Traian Băsescu şi Cozmin Guşă; "grija" pentru starea şi evoluţiile politice din interiorul PSD; răpirea celor trei jurnalişti şi a însoţitorului lor în Irak şi "victoria" celulei de criză în eliberarea lor (acum urmează cutremurul în politica şi economia românească la noile dezvăluiri ale lui Munaf n.n.). Inundaţiile catastrofale şi intervenţia haotică şi întârziată a autorităţilor; încercarea trecerii a tot ce a fost sau este rău în societatea românească, de la ordonanţa cu abonamentul de la gaze şi până la cauzele inundaţiilor, pe seama PSD; demisia şi nedemisia domnului prim ministru Călin Popescu - Tăriceanu; lupta pentru alegerile anticipate; apărarea în vămile Ţării de românii care doresc să vină acasă; noile replici şi acuze între domnul preşedinte Traian Băsescu şi domnul prim-ministru etc.

Despre preocupările Guvernului Alianţei D.A. pentru creşterea economică, realizarea reformelor şi a cerinţelor pentru integrarea europeană, sprijinirea producătorilor agricoli, continuarea programelor economico-sociale iniţiate şi pornite de guvernarea PSD nu am auzit decât foarte rar, dar, mai cu seamă, nu am văzut activitate practică dimensionată în realităţile ţării.

Timp de 8 luni de zile, respectiv o sesiune parlamentară şi vacanţa aferentă, am tot urmărit o telenovelă politică liberalo-democratică, care a provocat în rândul populaţiei întreaga gamă de stări, de la stările de jenă la cele de revoltă. Populaţia din judeţul Suceava este tot mai nemulţumită de actuala guvernare.

Ca urmare, creşte regretul pentru votul din 2004, supărare exprimată prin sintagma: "Iată pe cine am votat noi!"

Ceea ce ne oferă zilnic guvernarea PNL-PD nu are nevoie nici de explicaţii sau interpretări şi nici de noi promisiuni. Şi oamenii, în buna lor creştere şi buna credinţă, se întreabă când oare Alianţa D.A. va trece la promovarea şi înfăptuirea promisiunilor din campania electorală.

PSD, ca principal partid de Opoziţie, cere Guvernului să promoveze programul de guvernare adoptat în Parlamentul României la învestitură şi să continue pregătirea integrării ţării în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Vom continua să monitorizăm activitatea Guvernului şi a serviciilor deconcentrate şi prin formele şi mijloacele specifice, parlamentar şi extraparlamentar, liderii noştri şi electoratul nostru numeros vor atrage atenţia celor îndrituiţi asupra modului în care sunt promovate şi înfăptuite promisiunile electorale şi, respectiv, programul de guvernare.

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Au trecut aproximativ 10 luni de la alegerile generale din decembrie 2004, timp în care s-a perpetuat un comportament revoltător al primarilor PSD care, la nivel local, fac front comun în a promova interesele clientelei fostei guvernări. Capacitatea de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii, sunt lucruri necunoscute şi neînsuşite la şcoala de cadre a PSD-ului.

Astfel, în interesul propriilor membri de partid, aceştia direcţionează fondurile bugetelor locale, fiind avantajate satele în care culoarea majoritară în alegeri a fost albastră. Oamenilor cărora nu le sunt rezolvate problemele şi îndrăznesc să se adreseze acestor primari în speranţa facilitării rezolvării lor sunt repeziţi şi trimişi spre a-şi rezolva greutăţile la domnul Traian Băsescu, pe care au avut cutezanţa de a-l vota.

Ancoraţi în numele politicii de cadre însuşite de către primarii PSD, românii simt pe pielea lor discriminările politice la care sunt supuşi: "Dacă eşti albastru, ai parte, dacă eşti portocaliu, n-ai parte." Acest tip de administrare a treburilor publice nu fac altceva decât să dăuneze intereselor cetăţenilor urbei şi, implicit, ţării. Sate întregi se află într-o stare de regres datorită ignorării şi nedirecţionării fondurilor necesare pentru reabilitarea drumurilor comunale, pentru repararea şcolilor, introducerea apei curente şi a încălzirii centralizate. Aceste neajunsuri contrastează cu imaginea satelor în care se investesc cât pentru patru şi în care electoratul nu votase cu Alianţa "Dreptate şi Adevăr".

Motivele invocate de către aceşti primari precum: Alianţa pe care ai votat-o a ajuns la guvernare, du-te la ea să îţi rezolve problemele, nu constituie decât o simplă faţadă pe care aceştia o înfăţişează pentru a camufla incompetenţa profesională de care dau dovadă.

Această distribuire inegală a fondurilor nu face decât să adâncească discrepanţele dintre bogaţi şi săraci, în condiţiile în care, în România, se doreşte apariţia unei clase mijlocii ca indicator al progresului economic şi al creşterii bunăstării românilor.

Dezvoltării rurale îi sunt puse piedici venite tocmai din partea şefilor administraţiilor locale care refuză să elaboreze proiecte în vederea obţinerii unor fondurilor suplimentare, pe motiv că acestea se dau pe criterii politice, refuzând astfel să colaboreze cu noua guvernare.

Starea de negare în care trăiesc aceşti primari dăunează colectivităţii pe care ar trebui s-o reprezinte, indiferent de desemnarea făcută în alegerile generale, şi pe care o privează de dreptul constituţional prevăzut de art. 16, conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

Noua lozincă folosită de către opoziţie, Alianţa "Departe de Adevăr", confirmă proverbul popular conform căruia niciodată nu observi parul din ochii tăi, ci doar aşchia din ochii vecinului.

Domnilor, uitaţi-vă în propria curte ca să vedeţi cât de departe de adevăr şi de necesităţile societăţii contemporane sunteţi dumneavoastră.

Domnul Vasile Puşcaş:

La preluarea mandatului de către actualul cabinet, premierul Tăriceanu afirma că prioritatea guvernării Alianţei D.A. va fi integrarea României în Uniunea Europeană, respectiv pregătirea ţării pentru aderarea în 2007 la Uniunea Europeană.

Acest mesaj a rămas, din păcate, la nivel declarativ. În cele două luni care au trecut de la momentul preluării puterii de către actuala guvernare, paşii făcuţi înspre pregătirea ţării pentru aderare şi îndeplinirea angajamentelor României la Uniunea Europeană rămânând doar la nivel declarativ.

Sincopele în activitatea miniştrilor responsabili pe anumite sectoare importante în îndeplinirea calendarului aderării sunt deja de notorietate. Reformele care ar fi trebuit puse în practică au rămas suspendate undeva între neştiinţă şi indiferenţă. Deciziile unor importanţi membri ai Cabinetului Tăriceanu au avut în vedere, în această perioadă, servirea unor interese de grup, clientelar.

Această afirmaţie este susţinută şi de modul în care România a fost reprezentată la a 51-a Bienală de la Veneţia, 2005. Astfel, am luat cu stupefacţie la cunoştinţă mesajul transmis de reprezentanţii României la această manifestare. Limbaj suburban, mesaje antieuropene, acestea sunt coordonatele care definesc mesajul transmis de România la a 51-a Bienală de la Veneţia, 2005.

România doreşte integrarea în Uniunea Europeană, dar nu cu astfel de mesaje. Consideră că specificul naţional nu este definit de asemenea sintagme, greu de reprodus, data fiind vulgaritatea lor.

Întrebarea noastră solicită să ni se prezinte care a fost contextul favorizant şi cine a decis şi permis accesul unor reprezentanţi ai României la o manifestare de talie europeană, sub patronajul Guvernului României.

Considerăm că poporul român este îndreptăţit să ştie care sunt factorii responsabili care au decis ca un asemenea mesaj, profund antieuropean şi nedemn de naţiunea română, să ne reprezinte la o manifestare europeană de prestigiu.

(Domnul deputat Vasile Puşcaş a anexat la această declaraţie o copie de pe un material prezentat la cea de-a 51-a Bienală de la Veneţia, care nu poate fi reprodus din cauza exprimării vulgare).

Domnul Cezar Florin Preda:

Ca şi în alţi ani, Ministerul Sănătăţii nu a reuşit să-i mulţumească pe farmaciştii din judeţul Buzău.

Peste 15 furnizori de medicamente aşteaptă să-şi recupereze de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate datoriile acumulate anul trecut.

După cum ştiţi, Guvernul a aprobat săptămâna trecută o hotărâre privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 42/2005 privind plata arieratelor către furnizorii de medicamente. Numai că, din păcate, şi actul normativ respectiv ţine cont de deficitul bugetar cu care se confruntă Ministerul Sănătăţii şi, ca atare, datoriile nu vor fi acoperite în întregime, iar plăţile vor fi făcute în anumite condiţii.

La Buzău sunt de recuperat aproape 25 de miliarde de lei. Potrivit specialiştilor în domeniu, hotărârea de Guvern pe care am amintit-o este valabilă numai în cazul furnizorilor care acceptă să renunţe la un procent de 6,5 % din sumele pe care le au de recuperat pentru a primi 20 % din totalul arieratelor nedecontate anul trecut.

În cazul în care furnizorii de medicamente nu vor accepta să cedeze procentul respectiv din datoria pe care o au de recuperat, se vor aplica prevederile unui memorandum încheiat acum trei luni, prin care se va încerca soluţionarea pe termen lung a actualei crize a medicamentelor.

Numai ca plăţile amânate pentru luna ianuarie a anului viitor depind efectiv de prevederile bugetare aferente anului 2006. Cu alte cuvinte, plata datoriilor de aproape 25 de miliarde de lei va fi efectuată numai dacă suma alocată Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Buzău de către ministerul de resort va permite stingerea datoriilor respective.

Cu toate că a fost semnat memorandumul cu Ministerul Sănătăţii, distribuitorii şi importatorii de medicamente au anunţat că vor sista livrările de produse către spitalele şi farmaciile cu datorii mai vechi de 90 de zile.

În judeţul Buzău, unul dintre datornici este chiar Spitalul Judeţean, iar decizia Asociaţiei Distribuitorilor şi Importatorilor de medicamente privind încetarea livrărilor îl va afecta serios, aducându-l, de ce nu, într-o stare de colaps.

În acest context, solicit ministrului de resort Eugen Nicolăescu să găsească, în regim de urgenţă, o soluţie de ieşire din această criză care afectează sănătatea întregii societăţi.

Şi aceasta, în condiţiile în care memorandumul conţine şi alte termene de plată a datoriilor decât luna ianuarie a anului 2006, termene care nu au fost respectate de Ministerul Sănătăţii.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Au fost, rând pe rând, anul Ştefan cel Mare, anul Caragiale, anul Eminescu, anul Brâncuşi, personalităţi remarcabile ale neamului nostru. Ar putea fi rândul lui Decebal, regele dac.

Dio Cassius, descriindu-l pe Decebal, spune: "Era priceput în ale războiului şi iscusit la faptă; ştiind când să năvălească şi când să se retragă la timp, meşter în a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind a se folosi cu dibăcie de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere; pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut."

Acest portret entuziast se putea referi numai la o personalitate excepţională.

Anul viitor se împlinesc 1900 de ani de când prin voia sa, ultimul rege dac pleca în lumea lui Zamolxis printr-un sacrificiu plin de demnitate şi curaj, comparabil poate doar cu sacrificiul altui mare domn al istoriei noastre, Constantin Brâncoveanu, cel care mai bine a ales moartea sa şi a fiilor săi decât să-şi plece capul şi ţara în faţa unui neam de cotropitori, care ne-au umilit naţia asemenea romanilor "civilizatori".

Decebal merită comemorat pentru sacrificiul său inestimabil, închinat neatârnării neamului său şi, totodată, pentru că românii au ştiut dintotdeauna să-şi omagieze înaintaşii aşa cum se cuvinte, la împlinirea unor ani cu semnificaţie. Şi mai trebuie comemorat pentru că a fost primul rege a cărui existenţă a fost autentificată prin scris, mărturie stând inscripţia de la Sarmizegetusa: Decebalus per Scorilo. Apoi, pentru că în faţa "civilizatorilor" romani dornici este jaf şi cotropire, mai bine de 15 ani el şi-a apărat ţara cu o genială capacitate diplomatică şi militară, stârnind admiraţia tuturor, chiar şi a duşmanilor săi. Pentru că regatul său a fost apărat pe graniţele României moderne, cu excepţia Dobrogei, la fel, Decebal trebuie să fie comemorat. Pentru că de la Decebal au început legendele nemuritoare ale românilor, pentru că în colindele eterne ale românilor, Decebal va dăinui peste veacuri, pentru că Decebal este numele de astăzi a sute de români, a zeci de străzi, instituţii sau fundaţii, marele rege dac trebuie omagiat în 2006.

Şi mai trebuie comemorat pentru ceva. Pentru că unii dintre istoricii noştri se întrec în a bagateliza importanţa domniei şi personalităţii lui Decebal, pentru că există tot felul de exaltaţi cărora li se organizează oficial simpozioane şi primesc dreptul de a rosti în public faptul că Decebal a fost trădătorul şi călăul poporului dac.

Ne-am putea aştepta în anul 2006 ca împăratul Traian, cotropitorul Daciei să beneficieze în România de o atenţie specială la celebrarea a 1900 de ani de la devastarea Daciei, când se delecta cu "civilizatoarea" imagine a decapitării lui Decebal. Deci, în loc să comemorăm un erou al neamului, să celebrăm cotropirea şi umilirea acestui neam. Pentru toate acestea, Decebal trebuie reaşezat pe locul care i se cuvine de drept de 1900 de ani încoace.

Naţiunea română şi-a arătat întotdeauna respectul şi dragostea faţă de înaintaşi şi nu va rămâne indiferentă în ceea ce-l priveşte pe Decebal. Este dreptul său moral de a fi omagiat aşa cum i se cuvine unui rege erou al neamului. Este dreptul regelui dac de a primi cel puţin aceleaşi onoruri ca Ştefan cel Mare la comemorarea a 500 de ani de la moartea sa.

Este datoria morală a unui întreg popor de a-l aşeza odată pentru totdeauna pe marele rege erou Decebal pe tronul de aur al istoriei.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

"O apă coboară din munţi pe albe prundişuri de calcar, iar numele ei botează un întreg judeţ, dând un farmec în plus marelui farmec al ţării."

Aşa descria, cu mult timp în urmă, Geo Bogza apa Prahovei, cea care dă numele judeţului şi care a consacrat şi şiragul de mărgăritare de la poalele Bucegilor, cunoscut şi ca Valea Prahovei.

Dar aceasta a rămas în cărţi şi, în prezent, judeţului Prahova şi perlei Bucegilor li se refuză conştient (sau poate nu) şansa dezvoltării viitoare prin blocarea proiectului autostrăzii Bucureşti - Ploieşti - Braşov în numele unor principii care, la o analiză sumară, cad unul câte unul.

Ce argumente pot rezista în faţa nevoii de dezvoltare economică susţinută a celui mai vechi loc industrializat din România?

Ceea ce este însă, din păcate, adevărat este faptul că platformele economice din Ploieşti, Câmpina, Băicoi, Sinaia, adevărate citadele muncitoreşti nu vor avea şansa de a avea acces la o cale de comunicare rapidă şi modernă cu centrul ţării, iar de acolo cu centrul Europei pentru a putea penetra pieţele din Europa spre care năzuim. Nu este mai puţin adevărat că nici turismului nu i se oferă vreo şansă atâta timp cât un drum Sinaia - Buşteni la ore şi în zile de vârf durează şi două ore. Ca să nu punem la socoteală şi lipsa unor locuri de parcare spre pârtiile de schi amenajate cu atâta trudă de autorităţile locale.

Şi toate acesta doar pentru că imaginarul coridor IV paneuropean nu trece pe la Sinaia. De altfel, acest coridor nu mai trece deloc prin România, aceasta graţie "marilor" realizări ale acestui guvern care nu înţelege sau se face că nu înţelege că întotdeauna o activitate de producţie este urmată de o activitate de comerţ în care principalul "just in time" lucrează din plin şi influenţează decizia multor investitori de a alege România ca locaţie a proiectelor lor de a aduce în ţară tehnologie, capital şi de a crea locuri de muncă pentru cei mulţi. Să înţelegem că sloganul "Noi prin noi şi pentru noi!" caracterizează neoliberalismul levantino-valah?

Indiferent de ceea ce înţeleg guvernanţii noştri, un lucru este cert: ne îndepărtăm de Uniunea Europeană cu paşi repezi, iar Alianţa D.A. devine pe zi ce trece Alianţa "Departe de Aderare".

Iar pentru acest lucru, într-adevăr, nu avem nevoie de autostrăzi!

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Prezenta declaraţie politică se impune urmare semnalelor date de mass-media şi a repercusiunilor pe care lipsa de activitate sau vacanţa prelungită o au asupra vlăstarelor politice ale PSD, al căror preşedinte este stimabilul tovarăş în devenire, onorabilul şi ironicul nostru coleg Victor Ponta.

Acesta, pe sfârşit de vacanţă, aflat într-o revoluţionară criză de idei, a organizat o reuniune tovărăşească cu iz cubanez, avându-l cap de afiş pe "revoluţionarul" Ernesto "Che" Guevara. Ceea ce au uitat să precizeze eminenţele cenuşii ale tineretului pesedist este că personajul proslăvit de ei este un promotor, un simbol al acţiunilor teroriste de sorginte extremisto-comunistă. Actele teroriste care au avut loc în ţările Europei Civilizate la sfârşitul anilor `70 şi în anii `80 au fost organizate de către grupări clandestine (amintesc aici asasinarea prim-ministrului italian Aldo Moro de către gruparea Brigăzile Roşii, existenţa unor grupări în Germania, precum Armata Roşie Germană, care au organizat atentate, în spiritul şi ca urmare a idolatriei pentru Guevara, soldate cu moartea a numeroşi oameni nevinovaţi, simpli civili sau personalităţi publice). Prin faptul că Guevara a reprezentat un factor de instabilitate pentru zona Americii Latine, "revoluţionarul" este cunoscut mai degrabă în lumea civilizată ca un simbol al terorismului internaţional. De asemenea, se spune despre Guevara că, prin amploarea acţiunilor sale sângeroase, prin aceea că a folosit arma în locul negocierii, a ajutat la exportarea terorismului din America Latină către Europa, iar în acest fel fiecare ţară civilizată a fost atinsă de "beneficiile" revoluţiei sale. Să nu uităm de prezenţa în România a lui Carlos Şacalul, unul dintre cei mai temuţi terorişti ai anilor `70-`80, un colaborator al serviciilor secrete comuniste, care a fost contactat pentru a organiza acţiuni de "eliminare" a opozanţilor sistemului comunist. Invitaţiile trimise participanţilor la "reuniunea" PSD de la începutul acestei luni au fost redactate într-un stil utecist desăvârşit: "Veniţi să luptăm!!!" La o reuniune tovărăşească. Prea multă şcoală strică. Revoluţia nu se face stând în clasă. Luaţi-vă hainele roşii, steagurile cu secera şi ciocanul şi toate armele politice din dotare!"

Domnilor deputaţi, în calitate de cetăţean al acestei ţări democratice, mă simt în pragul unei revoluţii anticapitaliste. Deşi se declară, când stă cu faţa spre vest, un partid european, PSD-ul plaiurilor mioritice declară război deschis capitalismului, regulilor economiei de piaţă şi, implicit, democraţiei. Nu în ultimul rând, promovează în rândul tinerilor nişte valori pe care nu le cunosc îndeajuns de bine, tentante, sub forma unei "otrăvi dulci": aceea a respingerii oricărui tip de sistem democratic şi a oricărei reguli a statului de drept.

După ce patru ani de zile, liderii PSD au devenit baroni datorită acestei economii de piaţă pe care au întors-o în favoarea buzunarelor proprii, acum vor să-şi conserve averile ilegal dobândite prin reinstaurarea unei dictaturi în stil Ponta, la care dreptul de vot (atenţie!) să se poată exercita de la 16 ani. Probabil că reinstaurarea mentalităţii de asistaţi social de către PSD în perioada în care a fost la guvernare făcea parte dintr-o strategie de includere a României în rândul ţărilor bananiere, iar Uniunea Europeană trâmbiţată în campania electorală era de fapt o integrare în rândul ţărilor din America de Sud; pentru că nu trebuie uitat că Ernesto Che Guevara a fost un apropiat al lui Fidel Castro, acest ultim mare dictator al blocului comunist din America Latină.

Consider că apropierea PSD de simbolul "Che Guevara" are multiple semnificaţii negative pentru imaginea ţării noastre: după declaraţiile antidemocratice peremiste de-a lungul anilor, PSD este al doilea partid care adoptă o poziţie extremistă (de stânga), antiglobalizare şi împotriva sistemului democratic.

Pentru prima dată, se poate afirma cu siguranţă că includerea lui Omar Hayssam în rândurile PSD, avansarea sa pe listele parlamentare, vizitele în compania tovarăşului Iliescu nu sunt întâmplătoare. Legăturile dintre lideri ai PSD precum Dan Ioan Popescu şi Omar Hayssam, dintre Viorel Hrebenciuc şi Fathi Taher sau Zaher Iskandarani au fost de nenumărate ori demonstrate de presa de investigaţie. Probabil că, în curând, într-o criză de identitate a seniorilor PSD, îl vom zări pe Mircea Geoană purtând un tricou cu Osama ben Laden.

Ar fi de dorit şi aş fi fost înclinat să cred că, după ce patru ani şi-a făcut o profesie din a dribla regulile democratice şi din a sărăci această ţară, PSD se va apuca, în sfârşit, să-şi găsească un drum democratic, fără să mai apeleze la tricourile roşii ce ne amintesc de trecutul comunist. Vreau să cred că o revoluţie, în sinea ei, este un proces ce are legătură cu viitorul şi cu evoluţia, nu cu strămoşii comunişti ai PSD sau cu principiile lui Fidel Castro. De aceea, am dorit să amendez această iniţiativă a mult prea tinerilor colegi de la PSD şi să-i aduc la gânduri mai bune. Dacă doresc să-şi găsească alte simboluri decât "tătuca" Iliescu sau "prostănacul" Geoană, PSD poate să înceapă prin a le mulţumi şi prin a cinsti morţii din Revoluţia de la 1989, o revoluţie care a reprezentat primul pas spre crearea unei Românii moderne, parte a Uniunii Europene.

Aş vrea să reamintesc că preşedintele TSD, domnul deputat Victor Ponta, şi-a mai exprimat în anul 2004, când avea rang de ministru al Guvernului Năstase, idolatria pentru Ernesto Guevara, fapt consemnat de ziarele vremii. La acea dată, am considerat că este o opţiune personală a domnului Ponta şi o încercare de a ieşi în evidenţă, deşi o asemenea declaraţie a unui membru al Guvernului era cel puţin deplasată.

Întrucât domnia sa încearcă acum să treacă la crearea unei pasiuni, idolatrii pentru acest personaj, doresc ca organele abilitate să cerceteze care este scopul real al promovării printre tineri a unor simboluri ale terorismului internaţional de către lideri ai unui partid politic românesc, care vrea să pară democratic şi european.

Domnul Aurel Vlădoiu:

În judeţul Vâlcea, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean a declanşat o adevărată prigoană a directorilor, care nu sunt înregimentaţi într-unul dintre partidele aflate vremelnic la Putere.

La cârma instituţiei care coordonează sistemul de învăţământ vâlcean a fost instalat un cadru didactic marionetă, care urmează cu sfinţenie ordinele mai-marilor săi politici. Epurarea politică a demarat în trombă la Vâlcea, în ultimele zile fiind schimbaţi din funcţie 33 de directori de şcoli, în locul acestora fiind instalate persoane care nu au nici în clin, nici în mânecă cu managementul şcolar. Singurul merit al noilor directori din judeţul Vâlcea este acela că sunt membri de partid ai Alianţei DA. Sistemul de presiune exercitat asupra directorilor de şcoli independenţi, valul de ameninţări şi constrângeri, sunt realităţi care bulversează sistemul de învăţământ.

Situaţia este de-a dreptul alarmantă la una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Râmnicu Vâlcea, Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" a fost instalat un profesor care nici măcar nu era titular la respectiva unitate. Imediat după "ungerea" în funcţie, acesta nu a avut altceva mai bun de făcut decât să vopsească în portocaliu întreaga clădire, astfel încât aceasta arată ca o sorcovă.

În loc să se zbată pentru rezolvarea problemelor reale din învăţământ, actuala conducere a Inspectoratului Şcolar Vâlcea este preocupată de vendeta politică, căreia îi cad victime adevăraţi profesionişti, oameni care nu au avut niciodată de-a face cu vreun partid politic. Avem semnale clare că în următoarele săptămâni vor fi destituiţi încă 30 de directori.

- pauză -

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Gelil Eserghep, secretari.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pe al doilea secretar de serviciu îl rog să se prezinte ca să pot începe şedinţa. Mulţumesc.

Declar deschisă a doua parte a şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 290. Sunt absenţi 41, din care 11 participă la acţiuni parlamentare. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

La ordinea de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 105 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.

În legătură cu dezbaterea moţiunii simple, în şedinţa din 13 septembrie 2005 Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se va rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li s-a alocat timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia ori cedat grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputaţi care compun grupurile parlamentare şi al deputaţilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbateri este, după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. - 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L. - 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D. - 15 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. - 11 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 7 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute; deputaţii fără apartenenţă la grupuri parlamentare - 6 minute.

Conform prevederilor Regulamentului întreb dacă este cineva dintre semnatari care îşi retrage semnătura de pe moţiune? Înţeleg că nu. Reamintesc faptul că nu pot fi depuse amendamente la moţiune. Rog colegii preşedinţi de grupuri parlamentare să prezinte la secretari pe cei care iau cuvântul. Grupul parlamentar al P.S.D. să-l prezinte şi pe cel care va citi moţiunea.

Doriţi să interveniţi pe procedură?

Vă rog, domnule deputat Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

În decursul a cel puţin trei legislaturi nu s-a întâmplat niciodată ca programul, o dată adoptat, să nu se respecte. Moţiunea trebuia să înceapă la ora 9,00. Am înţeles acum motivaţia, de ce această moţiune are decât 52 de rânduri. Pentru că până şi parlamentarii care au semnat-o n-au fost prezenţi astăzi.

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul pe care vi-l port, dumneavoastră trebuia să sistaţi declaraţiile politice, să intraţi în program la ora 9,00, chiar dacă cei care au semnat moţiunea nu erau prezenţi. Aceasta denotă faptul că însuşi ei au reflectat azi-noapte şi şi-au dat seama că moţiunea este fără nici un conţinut. Fără nici un conţinut, aşa cum sunt cele 52 de rânduri ale moţiunii. Nu putem să admitem ca în permanenţă să se încalce programul de lucru al Camerei Deputaţilor, indiferent de modul discreţional în care se înţelege a se conduce Camera Deputaţilor, începând la orice oră se doreşte.

Nu cei de la putere trebuiau să fie prezenţi în sală, ci cei care au semnat moţiunea, 105 trebuia să fie prezenţa în sală. Or, la ora 9,00 erau în sală, dintre cei care au semnat moţiunea - 3 sau 4 persoane. Iată seriozitatea celor care încearcă prin toate mijloacele să tergiverseze o păstrare a ordinii, o respectare a Regulamentului în Camera Deputaţilor. Semnează şi nu susţin o moţiune!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (din sală):

Care este procedura?

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Procedura este modul discreţional în care dumneavoastră nu faceţi decât gălăgie şi încălcaţi prevederile regulamentare.

Eu vă mulţumesc. Sigur că acum vă revigoraţi, dar faptul rămâne scris şi văzut.

Sigur că da, puteţi să aveţi orice cuvânt, dar rămâne încă o dată neseriozitatea de care s-a dat dovadă astăzi, din partea celor care au propus o moţiune şi n-au ştiut nici să o susţină.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.N.L.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Referitor la cei care au depus şi n-au susţinut-o, o să le dau cuvântul colegilor. Referitor la program, mi se pare absolut jenant modul în care aţi pus problema. Eu am condus şi prima parte. Dacă aţi fi fost în sală dumneavoastră, aţi fi aflat că la 9,05 am rugat public liderii grupurilor parlamentare şi reprezentantul Guvernului să se prezinte, la 9,25 am cerut din nou liderilor grupurilor parlamentare de la putere să se prezinte, era doar domnul Crin Antonescu, care a fost primul care a venit la 9,15, 9,20 în sală; reprezentantul Guvernului nu a venit. La 9,50 am întrerupt şedinţa, deşi erau mulţi colegi încă înscrişi, ca să puteţi veni în sală. Şi am invitat în mod repetat liderii grupurilor parlamentare şi - repet - cu excepţia domnului Crin Antonescu, care era în sală, restul grupurilor, inclusiv reprezentantul Guvernului, nu era aici.

Deci, din punct de vedere al modului de conducere a şedinţei, daţi-mi voie să nu fiu de acord că nu am făcut toate demersurile necesare ca să începem la ora 9,00. Faptul că nu eraţi în sală, aceasta este o chestiune care nu poate să-mi fie imputată mie, ci dumneavoastră, ca lider de grup, care trebuia să fiţi, după părerea mea, dar este o chestiune pe care o decideţi dumneavoastră, nu preşedintele de şedinţă.

Deci, refuz orice fel de acuză că n-am încercat să încep şedinţa la vreme. Am încercat, dar nu eraţi aici. Nici un lider, repet, afară de domnul Crin Antonescu, care a venit la 9, poate, 9,20.

Vă rog. Tot pe procedură? Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am înţeles că domnul Titu Gheorghiof, un distins coleg de-al meu care nu mai este lider de grup, este supărat că decât doi colegi din ceilalţi 48 l-au votat ieri, şi astăzi vine să-şi exprime un punct de vedere (Aplauze din partea P.S.D.) vizavi de un text pe care nu-l înţelege. Practica parlamentară din Europa, unde ne îndreptăm toţi, arată că moţiunile simple pot să aibă şi 30 de rânduri. Important este ce scrie în acele 30 de rânduri.

De altfel, noi am şi explicat că nivelul de trai al românilor din acest moment este cea mai mare preocupare pe care Parlamentul României ar trebui să o aibă.

De altfel, v-aş ruga pe dumneavoastră să-i consultaţi pe distinşii colegi din Comisia juridică, referitor la modul de exprimare pe care-l aveţi aici, în funcţie de capacităţile pe care le aveţi în fiecare dimineaţă: în primul rând, gramaticale şi în al doilea rând, noi suntem colegii dumneavoastră, am fost aleşi şi cred că ar trebui să aveţi mai mult respect, aşa cum aţi avut întotdeauna faţă de noi.

În al treilea rând, noi suntem 105 colegi care vă atragem atenţia asupra unor probleme strict legate de viaţa românilor care ne-au votat pe noi în 2004, şi nu cred că în această moţiune observaţi ceva, sau în acest Regulament pe care dumneavoastră l-aţi votat ultima dată, şi când vom discuta despre el o să vă spun ce aţi spus în ultimii 8 ani în acest Regulament, scrie undeva sau este prezentat un text ca la ora 8,00 toţi colegii să fie prezenţi aici. Şi, mai mult decât atât, nu există nici un text în acest text Regulament care să interzică colegilor ca în fiecare zi de marţi, astăzi miercuri, aşa cum aţi votat şi dumneavoastră în Biroul permanent, să ţină declaraţii politice legate de problemele pe care românii le au în acest moment. Interzicerea acestor lucruri este un act grav, şi dumneavoastră, ca deputat vechi, fost lider de grup, să aveţi o asemenea atitudine, mi se pare sub limita şi demnitatea oricărui parlamentar.

Ca fost parlamentar, vă cer să veniţi la acest microfon şi să vă retrageţi şi să cereţi scuze colegilor vizavi de atitudinea pe care aţi avut-o astăzi şi faptul că şi pe preşedintele de şedinţă l-aţi jignit în mod repetat, spunând că nu a convocat dimineaţă Comitetul liderilor, aşa cum aţi propus dumneavoastră, după noua formulă în Regulament, în aşa fel încât la ora 9,00 să înceapă dezbaterea pe această moţiune.

Reaua-voinţă pe care o aveţi eu o înţeleg, supărarea pe care o aveţi noi o înţelegem ca grup parlamentar, suntem alături de dumneavoastră şi sperăm ca în următoarea perioadă Grupul parlamentar din care faceţi parte să vă ajute să luaţi mai mult de 3 voturi în interiorul grupului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Tot pe procedură? Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În final am să vă fac o propunere. Asistăm de la un timp la o campanie, în presă, scrisă, vorbită şi de televiziune-video, împotriva parlamentarilor. Suntem făcuţi în toate felurile: analfabeţi, repetenţi, că nu le-a plăcut cartea, că au luat 4 la 5 materii din 6, că au făcut nu ştiu câte minuni, şi noi suntem indignaţi că suntem ţinta unei asemenea campanii.

Eu, cel puţin, sunt indignat, deoarece eu am învăţat carte în viaţa mea şi constat că cea mai mare parte dintre noi are dreptul să fie la fel de indignaţi ca şi mine. Însă, sunt unii dintre noi care dau posibilitatea unor astfel de ironii nu numai în presă, ci chiar şi din partea copiilor noştri care sunt în clasa a VII-a.

Nu vreau, nu-mi place, mă simt jignit să mai aud aici, de la tribuna Parlamentului vituperări, discuţii, discursuri pline de agramatisme, pline de cuvinte ale căror noţiuni nu sunt cunoscute. Nu vreau să fac referire la antevorbitorul meu, pentru că mi-e jenă să spun că nu se spune niciodată "însuşi ei"! Nu se spune "discreţional"! Dacă n-am noţiunea cuvintelor, nu le mai folosesc. Fac o mare rugăminte la dumneavoastră. Cei care aveţi mari probleme cu limba română - culmea, U.D.M.R.-ul nu are astfel de probleme - de cele mai multe ori sunt foarte corecţi în exprimare, iar noi avem! (Aplauze din partea P.R.M.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la chestiune!

Domnul Marcu Tudor:

Fac propunerea imediat!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog!

Domnul Marcu Tudor:

Să vină cu hârtia scrisă, nu-i nici o ruşine... Nici eu nu pot vorbi despre medicină dacă nu mă pricep, şi citesc, şi nici despre alte noţiuni pe care nu le pricep, le citesc şi mi le face altul, la nevoie! Cereţi să vă facă, secretarilor dumneavoastră şi consilierilor pe care-i plătiţi...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat...

Domnul Marcu Tudor:

... textele scrise. Imediat am terminat, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, la chestiune! Nu are nici o legătură cu procedura!

Domnul Marcu Tudor:

Veniţi cu ele aici şi nu ne mai faceţi de râs! Pentru că altfel - acum fac propunerea - ca din banii Parlamentului să angajăm, poate şi un om care a terminat numai 7 clase, e mult unul care a terminat liceul, chiar în condiţiile unei şcoli mai slabe, care se fac astăzi, în comparaţie cu cea pe care am făcut-o noi, la timpul nostru! Măcar în privinţa noţiunilor de limbă română! Să fie angajat să stea aici şi să ne corecteze colegii, pentru că nu vreau să fiu şi eu băgat...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am luat notă de propunere...

Domnul Marcu Tudor:

... în aceeaşi oală, să zic - iertaţi-mi expresia - cu toţi cei care au luat 5 note de 4 din 6 materii şi care ne fac de râs în Parlament! Nu primesc lecţii de la astfel de repetenţi! Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la chestiune, vă rog!

Fac un apel ca atunci când luaţi cuvântul la probleme de procedură, să staţi la problemele de procedură. Mă refer la toţi colegii.

Vă rog să faceţi linişte în sală.

Am propus, înainte de a lua cuvântul domnul Gheorghiof, timpii pentru Guvern şi pentru grupurile parlamentare. N-au existat intervenţii.

Supun votului dumneavoastră timpii propuşi de către Biroul permanent.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Timpii propuşi au fost adoptaţi.

Rog liderii grupurilor parlamentare, cu excepţia liderului P.R.M., nu mi-au depus vorbitorii la moţiune, deci nu pot să dau drumul la procedură, pentru că nu ştiu cui dau cuvântul.

Daţi-mi de la grupurile parlamentare, vă rog, vorbitorii, cei care iau cuvântul, iar grupul P.S.D. să-mi dea şi cel care citeşte moţiunea. Cu excepţia Grupului P.R.M. nu am vorbitorii. Ştiu cine citeşte. Am nevoie de o listă cu vorbitorii.

Am primit lista şi de la U.D.M.R. Am primit informaţia că domnul Marian Sârbu va prezenta moţiunea din partea Grupului P.S.D., a celor 105 deputaţi. Grupul P.N.L., nu aveţi înscrieri la cuvânt? Vine. Grupul P.D.? Vine. Grupul Conservator? Nu aveţi înscrieri la cuvânt. Minorităţile naţionale? Mai am P.N.L.-ul şi P.D.-ul de primit. Şi minorităţile naţionale, sigur. Am vorbitorii de la toate grupurile parlamentare. Grupurile P.N.L., P.D., P.C. şi minorităţi l-au împuternicit pe domnul Márton Arpád de la U.D.M.R. să vorbească în numele tuturor acestor grupuri parlamentare. Este o procedură regulamentară.

Am să-l invit acum pe domnul deputat Marian Sârbu să citească textul moţiunii. Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Sub Guvernul Tăriceanu, România cunoaşte o adâncire dramatică a diferenţierii sociale, o reducere a preocupărilor pentru bunăstarea cetăţenilor şi pentru reflectarea echitabilă a creşterii economice în nivelul de trai al fiecărei familii. Coaliţia aflată la guvernare este preocupată de politizarea administraţiei publice, de acordarea fără îndeplinirea normelor legale a contractelor economice pentru lucrări publice, de creşterea taxelor şi impozitelor pentru a acoperi deficitele bugetare înregistrate ca urmare a unei politici fiscale iresponsabile şi abandonează categorii largi de cetăţeni, a căror viaţă zilnică devine din ce în ce mai grea.

Deputaţii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat sunt îngrijoraţi de faptul că politica fiscală a Coaliţiei aflată la guvernare a adus venituri suplimentare substanţiale doar în buzunarele şi conturile unei largi clientele, clientelă care a beneficiat de peste 800 de milioane de euro venituri suplimentare în anul 2005.

Aceste venituri suplimentare nu au acoperit nevoile zilnice de existenţă ale majorităţii populaţiei, ci s-au îndreptat către consumul de produse şi servicii de lux, achiziţionate în special din importuri sau în străinătate, ceea ce a condus la cel mai mare deficit extern înregistrat vreodată de România.

Nici măcar în timpul celui de-al doilea război mondial sau al perioadei în care plăteam datoria către Uniunea Sovietică România nu a înregistrat asemenea deficite ale contului curent.

Coaliţia aflată la guvernare urmează principiile unei politici de dreapta, care segmentează societatea, distruge solidaritatea socială, menţine şi adânceşte decalajele faţă de modelul social-european, reducânt coeziunea societăţii româneşti şi capacitatea ei de a face faţă cerinţelor integrării demne în Uniunea Europeană.

Sectoare importante ale serviciilor publice, cu rol în menţinerea şi creşterea nivelului de trai al majorităţii cetăţenilor sunt ignorate, în timp ce membrii Coaliţiei aflate la guvernare se complac în dispute sterile interne, pe subiecte minore, care nu interesează decât clientele politică. Eforturile din perioada 2001 - 2004, de consolidare a sistemului democratic, de reducere a tensiunilor sociale apărute în perioada de tranziţie, de reducere a gradului de sărăcie de la 35% în 2000, la 23% la sfârşitul anului 2004 au fost spulberate în numai 8 luni de guvernare de dreapta.

Faţă de cele arătate, noi, semnatarii moţiunii simple cu tema "Nivelul de trai al cetăţenilor - ultima preocupare a Guvernului Tăriceanu", atragem atenţia acestui Guvern că acest curs al guvernării este anticonstituţional şi antisocial şi, în consecinţă, cerem următoarele:

1. Majorarea prin Hotărâre de Guvern a salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în aşa fel încât să acopere creşterile nejustificate de preţuri la produsele şi serviciile care compun coşul zilnic;
2. Cerem Guvernului Tăriceanu să prezinte strategia fiscală pentru anul 2006, prin care să protejeze în mod explicit categoriile socio-profesionale şi demografice cele mai afectate de greşelile fiscale ale anului 2005;
3. Majorarea reală, peste rata inflaţiei, a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea pensiilor s-a dovedit a fi o minciună pentru trei sferturi dintre pensionari;
4. Cerem Guvernului Tăriceanu să reactualizeze propria Hotărâre de Guvern referitoare la acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor pentru iarna următoare, în acord cu creşterea preţului combustibililor din ultima perioadă;
5. Cerem Guvernului Tăriceanu să renunţe la ideea nesăbuită de a impune contribuţii la fondul de asigurări de sănătate pe veniturile pensionarilor şi ţăranilor;
6. Cerem, de asemenea, Guvernului Tăriceanu să prezinte de urgenţă, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, stadiul rezolvării situaţiilor sociale dificile apărute ca urmare a inundaţiilor din primăvara - vara acestui an.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea P.S.D.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Guvernului, pentru a răspunde la moţiune, domnul Bogdan Olteanu.

Domnule ministru, aveţi 45 de minute pe care le administraţi cum doriţi.

Domnul Bogdan Olteanu (ministru pentru relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul României respectă democraţia şi rolul pe care opoziţia trebuie să-l joace, acordându-i toată atenţia şi tratând cu responsabilitate actele şi gesturile politice.

Noi considerăm că este necesară opoziţia constructivă şi susţinem dezbaterea publică a demersurilor care vizează consolidarea statului de drept, democratic şi responsabil.

Opoziţie nu înseamnă, însă, blocarea forului legislativ cu moţiuni simple, fundamentate pe acuzaţii fără acoperire, cum este moţiunea pe care o dezbatem astăzi.

Impresia noastră, a membrilor Guvernului şi a colegilor mei din majoritatea parlamentară, este că avem de-a face mai degrabă cu o încercare de a tergiversa dezbaterile parlamentare asupra modificărilor la Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În acest context, abordarea unei tematici legate de nivelul de trai al populaţiei nu reprezintă decât o acţiune pur demagogică şi populistă, ce nu poate ascunde intenţiile reale ale autorilor acestei moţiuni.

Or, în aceste condiţii, este evident că obiectul moţiunii nu este grija P.S.D. pentru nivelul de trai al cetăţenilor săi, ci grija P.S.D. pentru nivelul de trai şi pentru avantajele reprezentanţilor săi.

Lăsând la o parte că acest document este de departe cea mai slabă moţiune din istoria Parlamentului, scrisă pe un colţ de masă, şi ce aduce atingere prestaţiei semnatarilor, este lesne de observat că semnatarii moţiunii nu au adus nici un argument solid de natură economică sau socială care să le susţină afirmaţiile.

De altfel, doresc să le mulţumesc colegilor care au semnat această moţiune, că nu au inclus, totuşi, şi domeniul politicii externe pe lângă toate celelalte domenii. Nu de alta, dar ar fi trebuit să obţinem şi aviz de la Comisia de politică externă şi s-ar mai fi tergiversat un pic.

Pentru Guvernul României este important să realizeze ce şi-a propus prin programul de guvernare adoptat de Parlament, iar nivelul de trai este subiectul principal al acestui proces.

Să vedem, ca urmare, ce ne-am propus şi ce am realizat până acum.

În domeniul salarizării, salariul minim brut pe ţară, garantat în plată, a fost adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 2346 din 2004, ca urmare a acordului încheiat între Guvernul României din acea vreme şi Fondul Monetar Internaţional, cu angajamentul ferm că: "În negocierile contractului colectiv la nivel naţional, oficialii Guvernului vor urmări să asigure faptul că salariul minim din acest contract nu diferă de salariul minim legal".

Angajamentul nu a fost îndeplinit de către oficialii guvernamentali P.S.D., care au agreat un salariu minim brut pe ţară garantat în plată de 3.100.000 lei vechi şi un salariu minim definit prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional de 3.300.000 lei vechi.

P.S.D. uită că guvernarea pe care a patronat-o a introdus această confuzie între salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi stabilit prin Hotărâre de Guvern şi salariul minim brut negociat prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional.

În ceea ce priveşte salariul minim de bază brut pe ţară, în conformitate cu programul de guvernare asumat, acesta va creşte în perioada 2005-2008 cu o dinamică mai accentuată faţă de cea a salariului mediu brut pe economie, pentru care este prevăzută o creştere de 60% faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2004.

Urmează ca, după consultarea partenerilor sociali, să se stabilească nivelul acestuia.

Referindu-ne la evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară, în primele 7 luni ale anului 2005, faţă de media anului trecut, acesta a contribuit la: creşterea câştigului salarial mediu brut cu 13%; creşterea câştigului salarial mediu net cu 20%. Această creştere de 20% în lei a însemnat creşteri cu 37% în dolari, respectiv cu 33% în euro.

În acest fel, indicele salarial real, care reprezintă indicatorul sintetic pentru nivelul de trai, a crescut în luna iunie 2005, faţă de luna iunie 2004, cu circa 13%.

Prin măsurile pe care le-am adoptat le-am lăsat oamenilor mai mulţi bani în buzunare, mai mulţi bani însemnând 1 miliard de euro în anul 2005.

Se vorbeşte în moţiune, stimaţi colegi, despre faptul că au ajuns în buzunarele clientelei politice a actualului Guvern 800 de milioane de euro. Gura păcătosului adevăr grăieşte! Vechile gânduri şi vechile obiceiuri, probabil s-au păstrat. Noi am redus impozitele în mod transparent şi 1 miliard de euro se regăseşte în buzunarul contribuabilului cinstit, a celui care plăteşte impozit pe profit şi a celui care plăteşte impozit pe venit, iar nu în buzunarele celor care beneficiază de scutiri, reeşalonări şi alte asemenea operaţiuni fiscale.

În luna noiembrie 2004, după adoptarea Legii bugetului de stat, dumneavoastră aţi acordat creşteri salariale pentru anumite categorii de personal bugetar, care au prezentat interes la momentul electoral respectiv, dar nu aţi asigurat acele fonduri necesare la bugetul de stat, în valoare de circa 10.000 de miliarde de lei.

Noua politică fiscală a produs efecte benefice în acest interval de timp.

Pe lângă acoperirea lipsurilor menţionate s-au găsit, astfel, resurse pentru acordarea pentru personalul bugetar contractual, pentru administraţia publică aleasă sau numită, pentru învăţământ, sistemul militar, poliţie şi autoritatea judecătorească, a unor creşteri salariale cuprinse între 8 şi 20%.

O analiză pertinentă şi profesionistă a realizărilor din primul semestru arată că transferul de resurse de la buget către agenţii economici şi populaţie a avut consecinţe directe în creşterea nivelului de trai.

Reducerea pronunţată a impozitelor directe a oferit, de asemenea, oamenilor de afaceri resurse financiare importante pentru producţie şi investiţii. Ca urmare, au beneficiat de relaxarea fiscală cei care au afaceri performante şi profitabile şi nu o anumită clientelă, cei care muncesc, cei care produc.

Din păcate, nici acum nu aţi înţeles, stimaţi colegi, două lucruri simple. În primul rând, într-o societate modernă, compatibilă cu cerinţele Uniunii Europene, creşterea nivelului de trai nu depinde de buget, ci de munca proprie. Iar reducerea sărăciei nu este reală dacă se face prin transformarea unor categorii largi de cetăţeni în asistaţi şi dependenţi de asistenţa bugetară, ci prin politica activă a dezvoltării şi creării de locuri de muncă bine plătite.

Al doilea fapt, pe cât de simplu, pe atât de benefic pentru creşterea nivelului de trai este acela că singura soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare o reprezintă o fiscalitate moderată şi încurajatoare pentru muncă şi mediul de afaceri. Numai printr-un sistem de impozite corect, adaptat realităţii, oamenii de afaceri şi cetăţenii devin contribuabili corecţi, datoriile la buget şi economia ascunsă scad şi veniturile bugetare cresc.

S-au obţinut astfel, în semestrul I al anului 2005, venituri la bugetul general consolidat cu aproape 20% mai mari decât în semestrul I al anului 2004. Am avut astfel şi resursele pentru măsurile sociale angajate: recalcularea pensiilor, creşterea salariilor în sectorul bugetar şi chiar pentru acoperirea costurilor măsurilor populiste şi electorale luate de Guvernul dumneavoastră şi nebugetate la momentul respectiv.

Prin reducerea impozitului pe venit, am reuşit să stimulăm munca şi să facem să crească sensibil veniturile din muncă ale populaţiei, singura sursă corectă pentru creşterea durabilă a nivelului de trai. Numai în primul semestru, numărul salariaţilor a crescut cu 180 de mii de persoane, atât prin crearea de noi locuri de muncă, cât, mai ales, prin scoaterea la suprafaţă a muncii la negru.

În trimestrul I din timpul guvernării dumneavoastră, numărul mediu de salariaţi din economia ascunsă se majora cam cu 20-30 de mii de persoane, pe când, în primul trimestru din acest an, numărul s-a redus în economia neagră cu 25 de mii de persoane, ieşind la suprafaţă. De altfel, toate datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată creşterea substanţială a nivelului de trai în prima parte a anului, tradusă de indicele salariului net la nivelul lunii iunie, salariului real la nivelul lunii iunie, faţă de luna corespunzătoare din anul 2004, de 112,9%. În plus, prin reducerea fiscalităţii, s-au redus motivaţiile muncii la negru, respectiv, a încadrării cu salariu minim pe cartea de muncă, ceea ce a condus şi la apariţia celor 180 de mii de persoane sau locuri de muncă în economia oficială.

Revenind la aşa-zisa "îngrijorare pentru deficitul de cont curent", văd că numai după câteva luni aţi uitat de recordul istoric al guvernării dumneavoastră, care a adus acest deficit până la 7,6% în 2004. Noi vom stopa acest derapaj şi vom discuta despre deficitul de cont curent la sfârşitul anului.

Referitor la strategia fiscală pentru anul 2006, Ministerul Finanţelor Publice o va prezenta public după prezentarea sa în şedinţa de Guvern.

În ceea ce priveşte cota la taxa pe valoarea adăugată, aceasta va rămâne la nivelul de 19%, fiind una dintre măsurile care să asigure menţinerea preţurilor sub aspectul politicii fiscale.

De asemenea, rămân constante cotele de impozit pe venit şi pe profit, respectiv, cota unică de 16% stabilită la sfârşitul anului trecut.

Majorarea accizelor va avea loc conform calendarului stabilit cu Uniunea Europeană.

În zilele următoare, Guvernul va stabili conform Programului de guvernare aprobat de Parlament reducerea contribuţiei la asigurările sociale pentru anul 2006.

În domeniul pensiilor, conform prevederilor Programului de guvernare, unul din principalele obiective ale politicii de protecţie socială îl constituie consolidarea financiară a sistemului public de pensii. Recalcularea pensiilor vizează evaluarea şi recalcularea unui număr de peste 3,7 milioane de dosare de pensionare în patru tranşe, stabilite în funcţie de anul înscrierii la pensie. Până în prezent, au fost recalculate pensiile stabilite până anul 1996 inclusiv, adică, trei etape de recalculare a pensiilor încheiate cu succes, implicând eforturi materiale şi umane fără precedent pentru sistemul public de pensii.

Conform rezultatelor, după primele trei etape au fost recalculate dosare pentru un număr de circa 2,4 milioane de pensionari, din care peste 950 de mii de pensionari au beneficiat de o creştere a pensiilor. Pentru pensionari al căror punctaj mediu anual a înregistrat o majorare, creşterea pensiei medii se ridică la 19% după a treia etapă de recalculare. Pe ansamblul celor 2,4 milioane de dosare recalculate, creşterea pensiei medii este de 7,78%.

Operaţiunea de recalculare continuă, fiind în derulare cea de a patra etapă de recalculare, care vizează persoanele pensionate în intervalul 1997-aprilie 2001. Astfel, la sfârşitul anului 2005 se va finaliza întreaga acţiune.

Se poate constata astfel că una dintre promisiunile electorale şi una dintre obligaţiile pe care colegii noştri şi le-au asumat în campania electorală, recalcularea pensiilor va fi realizată cu succes în termenul estimat. De aceea, probabil, nemulţumirea PSD, care, deşi anunţa cu mult fast recalcularea pensiilor vechi, acum o contestă.

Spre deosebire de invenţiile PSD în acest domeniu, Guvernul actual a dat posibilitatea legală tuturor beneficiarilor recalculării să aducă acte de completare privind veniturile, sporurile şi indemnizaţiile cu caracter permanent care nu se regăseau în dosarele de pensionare într-un interval de 3 ani de la data recalculării iniţiale, urmând ca noile drepturi recalculate să fie achitate de la aceeaşi dată. Nu trebuie uitat că în conformitate cu optica fostului Guvern PSD, beneficiarii ar fi fost obligaţi să aducă astfel de documente într-un interval de doar 30 de zile, astfel încât s-ar fi creat o presiune puternică asupra unor oameni în vârstă, care, categoric, nu ar fi putut obţine aceste acte în termen şi ar fi fost definitiv frustraţi de un drept legal.

Pentru anul 2006, analizăm toate posibilităţile şi resursele financiare, astfel încât să putem asigura, pe lângă indexarea anuală a valorii punctului de pensie, care va acoperi creşterea preţului de consum prognozată, şi o majorare a pensiilor ca urmare a creşterii economice. Estimăm în acest moment un procent de creştere medie a pensiilor de circa 7-8% pentru anul 2006, operaţiunea de îmbunătăţire a puterii de cumpărare a pensionarilor urmând să fie continuată şi în anii următori. Dorim să realizăm astfel o altă promisiune electorală referitoare la acest aspect, prin care, la final de mandat, pensiile să crească în termeni reali cu 30%.

Menţionăm, în acest sens, că şi pentru acest an au existat preocupări de creştere a puterii de cumpărare a pensionarilor, având în vedere, pentru început, pensionarii din agricultură, ale căror pensii sunt mult mai mici, comparativ cu celelalte pensii stabilite în sistemul public. Astfel, începând cu luna septembrie 2005, se majorează cu 10% punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari. De prevederile referitoare la majorare vor beneficia peste 1,6 de pensionari agricultori. Efortul bugetar pentru susţinerea acestei măsuri este suportat din bugetul de stat şi se ridică în luna septembrie 2005 la circa 107 de miliarde de lei vechi.

Nu putem să nu reamintim autorilor moţiunii faptul că, în anul 2004, PSD a uitat să introducă în bugetul pentru 2005 peste 4 mii de miliarde de lei, necesare acoperirii efectului măririi pensiilor agricultorilor, măsură prevăzută prin lege, dar neacoperită financiar, fapt ce a condus la necesitatea asigurării acestor bani de către actualul Guvern.

De asemenea, am identificat noi alternative de pensionare. Astfel, a fost elaborat un proiect de lege care înlocuieşte Legea nr. 249/2004, Proiectul Legii privind pensiile facultative, care se află în prezent în proces de avizare, şi a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O altă măsură importantă pentru sistemul public de pensii o constituie externalizarea unor prestaţii de asigurări sociale care nu au legătură cu pensiile, astfel încât să se asigure accesul la sistemul de pensii corespunzător contribuţiilor achitate.

A fost definitivat Proiectul legii privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Proiectul a fost supus dezbaterii publice şi s-a discutat în Comisia de Dialog Social. Varianta cu ultimele modificări survenite în urma consultărilor se discută cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Ministerului Finanţelor.

De asemenea, în urma dezbaterilor publice, a fost stabilită varianta care urmează a fi reglementată ca Proiect de Lege privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Acest proiect de act normativ este în fază finală de elaborare şi va fi supus dezbaterii publice.

În domeniul ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, de unde, în 2004, au existat în medie 1 milion 8 mii de beneficiari de ajutoare de încălzire a locuinţei, fiind plătite 2.388 de miliarde de lei, în 2005 sunt estimate creşteri cu circa 3% a numărului de beneficiari, respectiv, cu circa 25% a sumelor plătite, prin indexarea sumelor cu creşterea preţului la combustibil şi la agentul termic, previzionată inclusiv pentru perioada ianuarie-martie a anului 2006. Aceasta s-a făcut ţinându-se cont de creşterea plafonului veniturilor salariale obţinute pe membru de familie de la 2,8 milioane de lei la 3,1 milioane de lei. Pentru energia termică s-a prevăzut o creştere a cuantumurilor ajutoarelor de căldură cu 20% faţă de perioada sezonului rece anterior.

Suplimentar faţă de aceste date, de ajutoare de căldură au beneficiat în sezonul rece anterior şi circa 400 de mii de familii beneficiare de venit minim garantat, care au primit la începutul sezonului o sumă fixă în valoare de 2,150 milioane de lei pentru aprovizionarea cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri pentru încălzire. Pentru acest sezon, sunt preconizate ajutoare de căldură pentru circa 425 de mii de familii.

De asemenea, s-a simplificat procedura de acces la acest tip de ajutoare. Se estimează o reducere a timpului de transmitere şi reprimire a documentelor cu circa 30 de zile.

O nouă formă de protecţie activă a populaţiei cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, o constituie programul de acordare a ajutoarelor băneşti în scopul achiziţionării de centrale termice sau arzătoare automatizate, care se va desfăşura în perioada 2005-2008 şi care are drept scop o eficientizare a consumului individual de gaze, o îmbunătăţire a randamentelor şi siguranţei în exploatare, care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestor familii. Pe durata acestui program social, vor beneficia peste 500 de mii de familii, care au venitul pe membru de familie sub salariul minim pe economie, prin ajutorul de 10 milioane de lei pentru achiziţionarea şi instalarea de centrale termice, respectiv, de 2 până la 6 milioane de lei pentru achiziţionarea şi instalarea a 1 până la 3 arzătoare.

Stimaţi colegi,

Veniturile colectate la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate reprezintă principala sursă de finanţare a sistemului sanitar, care a fost afectată de măsurile legislative adoptate, prin care o serie de categorii de populaţie, beneficiare de servicii medicale, au fost scutite de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, fără a fi asigurate şi resurse financiare în compensare.

Referitor la contribuţia la asigurările sociale de sănătate a pensionarilor, precizăm că plata contribuţiei la asigurările sociale pentru această categorie de asiguraţi a fost anulată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002. Scutirea de la plată a acestei categorii de asiguraţi a condus la diminuarea veniturilor colectate la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, începând cu anul 2003, cu aproximativ 10-12 mii de miliarde de lei anual.

De asemenea, reintroducerea contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate pentru pensionarii din sistemul public de pensii, militari şi IOVR ar determina majorarea veniturilor la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu aproximativ 12 mii de miliarde de lei. Precizăm cât se poate de clar că o asemenea măsură se va lua numai asigurând menţinerea nivelului de venit net al fiecăruia dintre contribuabilii vizaţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Inundaţiile produse în perioada aprilie-august 2005 au determinat importante pagube locuinţelor şi gospodăriilor cetăţenilor şi au afectat grav infrastructura localităţilor. Instituţiile administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniu au iniţiat măsuri pentru avertizarea, evacuarea şi acordarea de sprijin populaţiei din zonele afectate, pentru protejarea vieţii acestora şi a bunurilor din gospodăriile lor.

În vederea scoaterii de sub pericol a cetăţenilor localităţilor, gestionării situaţiilor din teritoriu, precum şi revenirii la starea de normalitate, autorităţile şi instituţiile abilitate au executat următoarele lucrări: evacuarea apei din case, gospodării, terenuri agricole şi fântâni; consolidarea şi supraînălţarea cu saci a digurilor din zonele afectate; închiderea breşelor, decolmatarea şi refacerea secţiunilor de scurgere a cursurilor de apă; aprovizionarea cu apă potabilă, alimente de primă necesitate, precum şi medicamente şi materiale sanitare; amenajarea de spaţii pentru cazarea cetăţenilor evacuaţi din locuinţele inundate, respectiv, organizarea transporturilor acestora la locuinţele rudelor din localităţi învecinate, îndepărtarea cadavrelor de animale din zonele inundate, vaccinarea animalelor şi asigurarea acţiunilor de imunoprofilaxie împotriva antraxului; vaccinarea persoanelor şi dezinfectarea fântânilor, în vederea asigurării apei potabile; asigurarea asistenţei medicale de specialitate în toate localităţile afectate; paza bunurilor cetăţenilor şi prevenirea comiterii de infracţiuni în localităţile evacuate, precum şi paza locurilor de depozitare a bunurilor şi materialelor primite ca ajutoare pentru sinistraţi.

Acţionând în condiţii dificile, structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi a altor componente cu funcţii de sprijin au asigurat salvarea a peste 6.400 de persoane, evacuarea a peste 12.100 de sinistraţi, asanarea apei din peste 5.000 de gospodării şi 1.400 de fântâni şi peste 160 de misiuni, care au constat în transport de urgenţă al unor persoane cu afecţiuni medicale, accidentate şi femei gravide. În unele cazuri s-a intervenit în regim de urgenţă, la consolidarea lucrărilor de apărare fisurate, supraînălţarea cu saci de pământ sau pentru executarea unor breşe pentru evacuări de apă controlate.

Comandamentul logistic, format din specialişti ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Sănătăţii, a coordonat acţiunile de colectare şi distribuire a ajutoarelor umanitare în zonele afectate puternic de calamităţi.

Revenirea la normalitate şi refacerea caselor distruse şi a infrastructurii reprezintă o prioritate, atât pentru Executiv, cât şi pentru administraţia publică locală. Sprijinul acordat de Guvern populaţiei şi autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile afectate de inundaţii a vizat atât furnizarea de alimente de primă necesitate şi punerea la dispoziţie a unor cantităţi de materiale pentru refacerea locuinţelor afectate de inundaţii, cât şi alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru reconstrucţia infrastructurii localităţilor.

În baza hotărârii luate de Guvern, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a încheiat contracte în vederea acordării pentru cetăţenii ale căror locuinţe au fost avariate în cursul inundaţiilor de ajutoare, constând în materiale de construcţie, respectiv, 16.727 de tone ce ciment, 2.287 de tone de armături, 22.742 de m.c. de lemn de construcţii. Până în prezent, au fost puse la dispoziţia cetăţenilor 6.664 de tone de ciment, 1.075 de tone armături şi 1.928 m.c. de lemn pentru construcţii. Operaţiunile continuă, pe măsură ce unităţile producătoare de materiale de construcţii livrează autorităţilor administraţiei publice locale cantităţile contractate.

Desfăşurarea lucrărilor de refacere sau consolidare a drumurilor judeţene, a celor comunale, a podurilor, precum şi pentru repararea digurilor, executarea de canale şi stabilizarea cursurilor de apă realizate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale este monitorizată atent de către prefecţi, în calitatea lor de preşedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, în vederea cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare alocate şi pentru finalizarea lucrărilor la termenele programate, pentru normalizarea vieţii la nivelul comunităţilor locale.

Guvernul a alocat pentru 89 de unităţi şcolare din 15 judeţe afectate de inundaţiile produse în cursul anului 2005 suma de 102 miliarde lei pentru reabilitarea sau repararea şcolilor şi grădiniţelor. În localităţile în care volumul important al lucrărilor necesare a fi efectuate la aceste imobile nu a permis finalizarea lucrărilor şi reintroducerea clădirilor în circuitul educaţional şcolar în timp util, autorităţile administraţiei publice locale au identificat noi spaţii pentru sălile de clasă şi au luat măsuri pentru transportul şcolarilor către aceste locaţii provizorii.

Au fost acordate ajutoare financiare de urgenţă familiilor şi persoanelor singure care au avut decese în familie sau ale căror case au fost distruse de viituri. Astfel, pentru cei care au avut decese în familie s-a acordat un ajutor de 30 de milioane de lei pentru cheltuielile de înmormântare, iar pentru cei care au avut locuinţele afectate s-au acordat ajutoare de la 4 la 8 milioane, în funcţie de gradul de afectare a clădirilor. Au fost ajutate un număr de peste 5.600 de familii şi persoane singure, pentru care s-au alocat de la bugetul de stat circa 63 de miliarde de lei. Sigur că aceste ajutoare nu pot acoperi pierderile suferite, mai ales vieţile umane, însă au constituit ajutoare de primă necesitate, de solidaritate cu familiile în nevoie.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere cele expuse mai sus, vă propun să acordăm textului prezentat de semnatari doar valoarea formală pentru care, de altfel, a fost şi redactat: de amânare a unei proceduri inevitabile. Solicităm astfel plenului Camerei Deputaţilor să respingă prin votul său moţiunea care a făcut obiectul dezbaterii noastre de astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze ale majorităţii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru. Aţi utilizat 23 de minute din timpul pe care îl aveţi la dispoziţie.

Din partea Grupului parlamentar PSD, îl invit la microfon pe domnul deputat Constantin Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am urmărit cu atenţie dezbaterile de ieri din Senat asupra moţiunii iniţiate de Grupul parlamentar al PRM, am urmărit de asemenea şi luările de poziţie din presă, precum şi cuvântul domnului ministru şi constat cu amărăciune că noua Putere nu a învăţat nimic din perioada cât a fost în Opoziţie. Ceea ce ar trebui să înveţe actuala Putere este faptul că moţiunile nu sunt o jucărie a Opoziţiei, iar a băga pumnul în gura Opoziţiei nu face ca realitatea să devină alta. Iar realitatea este că în România anului 2005 sărăcia a devenit din nou o problemă.

Alianţa PNL-PD şi-a construit o mare parte a campaniei electorale pe creşterea nivelului de trai. După 8 luni, timp suficient pentru a pune în aplicare orice fel de măsură politică necesară, nivelul de trai nu numai că nu a crescut, ci, dimpotrivă, dă semne de scădere, iar prăpastia dintre săraci şi bogaţi s-a adâncit. După 8 luni de bâlbâieli, ceea ce se vede este o lipsă totală de preocupare pentru dezvoltarea economică şi pentru o repartiţie echitabilă a veniturilor în societate.

Guvernul nu explică de ce fiscalitatea creşte în loc să scadă, de ce se scumpesc carburanţii şi energia, de ce inflaţia dă semnale neliniştitoare, de ce s-a prăbuşit producţia industrială. La toate aceste întrebări Puterea ne dă un singur răspuns: "PSD-ul este de vină!"

Cetăţenii aşteaptă de la actualii guvernanţi îndeplinirea promisiunilor electorale. Oamenii aşteaptă creşteri salariale, creşterea pensiilor, locuri de muncă, medicamente şi servicii sanitare decente şi şcoli civilizate.

Sistemul sanitar a cunoscut în acest an o criză fără precedent în analele sale, haosul creat de măsurile luate de ministrul sănătăţii depăşind orice închipuire. Luni întregi, bolnavii s-au văzut lipsiţi de medicamente, bieţii bătrâni fiind puşi să alerge din farmacie în farmacie, pentru a mai găsi un medicament compensat.

Iar noul ministru pare hotărât să adâncească criza. Este greu de înţeles pe ce criterii a fost numit acest domn în fruntea sistemului sanitar românesc, de vreme ce domnia sa nu are cunoştinţe de specialitate şi probabil că îi va trebui o perioadă de timp pentru a face diferenţa dintre aspirină şi paracetamol.

Mai mult, cei loviţi de inundaţii aşteaptă sprijin pentru refacerea locuinţelor, a drumurilor, a gospodăriilor. Or, în loc de toate acestea, guvernanţii, bineînţeles, acuză PSD-ul.

Cetăţenii aşteaptă măsuri concrete şi programe coerente de guvernare, care să asigure o integrare la termen şi benefică pentru nivelul de trai. Înainte de a mai susţine teza dezastruoasei moştenirii, actualii guvernanţi ar trebui să se uite şi în oglindă, dar şi în istoria recentă.

Bunul simţ spune că acela care poate, face, iar acela care nu poate, dă vina pe alţii. A arăta cu degetul către Opoziţie nu rezolvă nimic. Aţi promis "dreptate şi adevăr", cuvinte mari şi frumoase, dar ceea ce se vede este numai ranchiună, aroganţă şi tupeu. Până acum, doar aţi dărâmat şi nu aţi construit nimic.

Repet, în textul moţiunii nu sunt problemele PSD-ului, sunt problemele ţării. Dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, puteţi respinge moţiunea, dar nu puteţi respinge problema de fond, aceea că România are cel mai mic nivel de trai din ţările candidate la integrarea europeană.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a spus şi probabil se va mai spune - şi s-a spus şi astăzi aici - că înaintarea acestei moţiuni este o tragere de timp, o abatere a atenţiei de la agenda Camerei Deputaţilor. Ştim cu toţii că o moţiune simplă, chiar dacă ar fi adoptată, nu poate schimba peste noapte situaţia de fapt. O moţiune simplă nu poate schimba nici măcar politica Guvernului, pentru că, din păcate, parlamentarii votează mai curând directiva partidului şi mult mai puţin ceea ce i-ar sfătui propria conştiinţă.

Înaintând această moţiune, noi, parlamentarii PSD, am vrut doar să tragem un semnal de alarmă. Dar în discursurile distinşilor parlamentari ai Alianţei nivelul de trai este o "tragere de timp", sărăcia este "o abatere a atenţiei de la agenda Camerei", toate problemele sunt secundare şi pălesc în faţa dramaticei chestiuni a schimbării Regulamentului Camerei Deputaţilor. Cum spunea un proverb latin: "Se screm munţii ca să fete un şoarece!"

Îmi permit să le spun colegilor noştri de la Alianţă că cea mai sigură cale de a rata guvernarea este să persecute Opoziţia în loc să-şi vadă de treabă. De asemenea, aşa cum nici un om nu poate scăpa de umbra sa, nici Puterea nu poate scăpa de Opoziţie. Iar sondajele care tot îi arată pe primul loc şi cu procente foarte mari sunt ca şi cântecele sirenelor, adică, înşelătoare.

Puteţi să ne acuzaţi, puteţi să persecutaţi PSD-ul, puteţi să daţi înainte cu epurarea politică, nici nu ştiţi ce bine ne faceţi! Din păcate, ne faceţi nouă bine şi nu faceţi bine cetăţenilor şi ţării acesteia.

De aceea vă invit, stimaţi colegi, să votaţi această moţiune, având conştiinţa că astfel veţi face ceva pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale opoziţiei.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 5 minute.

Are cuvântul, din partea Grupurilor PNL, PD, UDMR, PC şi minorităţi, domnul Márton Árpád Francisc. Domnule Márton, aveţi 57 de minute din însumarea timpilor tuturor grupurilor parlamentare enumerate.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupurile parlamentare ale PNL, PD, UDMR, PC şi al minorităţilor naţionale m-au însărcinat să vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Textul pe care l-am primit în casete pare să justifice declaraţiile unor lideri, conform cărora, prin iniţierea unor astfel de moţiuni, se va îngreuna activitatea de legiferare a Parlamentului. Cu toate acestea, nu vom bloca dreptul Opoziţiei de a-şi exprima punctul de vedere în probleme de politică internă sau externă.

Considerând însă că cele 45 de minute sunt suficiente pentru ca reprezentantul Guvernului, pe care îl susţinem, să aibă un răspuns pertinent la toate cele 52 de rânduri ale documentului, Grupurile parlamentare ale PNL, PD, UDMR, PC şi al minorităţilor naţionale nu vor avea intervenţii pe fond şi vor vota împotriva moţiunii.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 1 minut.

Are cuvântul domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Toată lumea propune sau toată lumea se apără, în condiţiile în care o moţiune simplă este introdusă într-un moment politic foarte agitat de cineva, cu anumite interese. Desigur că principala şi cea mai facilă modalitate de a cere respingerea moţiunii este să o anclaşezi de acest moment politic şi să o consideri un simplu act procedural obstrucţionist.

Nu ne interesează pe noi, cei de la PRM, lupta dintre Alianţă şi PSD pentru conducerea Camerelor. Pe noi ne interesează aici numai un punct de vedere constituţional. Deci, nu achiesăm la un punct de vedere obstrucţionist, ci vă supunem un singur lucru: în orice scop şi în orice condiţii s-a formulat această moţiune, problema nivelului de trai există, este importantă nu pentru lupte politice sterile, ci pentru oamenii acestei ţări, deci, trebuie să o dezbatem cu toată responsabilitatea.

Desigur, şi eu îmi exprim regretul pentru maniera în care această moţiune numai eflorează nişte problematici şi nu intră în profunzimea ei. Îmi aduc aminte, cu nostalgie, dacă vreţi, de celebra moţiune de cenzură: "Frigul şi foamea", din anul 2001, care a fost semnată, alături de reprezentanţii PRM-ului, şi de cei ai PD-ului şi ai PNL-ului. A fost o moţiune bună, a fost o moţiune dură şi, mai mult decât atât, chiar dacă a căzut la vot, a fost o moţiune constructivă, pentru că, pe baza ei, s-au putut construi nişte lucruri. O moţiune, în primul rând, construieşte şi nu dărâmă, asta pentru a vorbi de caracterul de opoziţie constructivă.

Vedeţi, problematica aceasta a nivelului de trai, chiar tratată numai la manieră pur teoretică, este o problematică excepţional de importantă. Este un indicator economico-social care reprezintă fundamentul politicii sociale a unui Guvern într-un anumit moment dat. Este, de fapt, respiraţia spre populaţie a acelei guvernări.

Şi este o problemă şi mai importantă, asupra căreia, vă cer scuze, o să revin într-o altă formulă.

Este o problemă constituţională, de obligaţie constituţională. Să nu uităm articolul 47 din Constituţia României, care se intitulează "Nivelul de trai" şi în care se stipulează, în mod expres, că statul este obligat să asigure un nivel de trai decent. Şi, atunci, primul mare semn de întrebare, vă rog să vedeţi programul de guvernare, sunt 10 principii. Sunt 10 priorităţi. Sunt 10 linii directoare ale acestui program de guvernare şi nici unul nu se intitulează expres "Nivelul de trai".

Iertaţi-mă, e adevărat, problematica este foarte complexă. Răspunsul domnului ministru ca şi moţiunea dovedesc că trebuie acoperite foarte multe problematici, dar a disipa acest factor esenţial pentru viaţa ţării în problematicile mărunte şi a le trata într-o manieră de periferie, nu este posibil şi poate, şi pentru acest motiv, moţiunea este bine venită.

Este bine venită, pentru că, în contrast cu prevederea constituţională, acest program cu care guvernul a venit să conducă ţara priveşte ca obiectiv precis slăbirea rolului statului în intervenţia sa în economie. Este adevărat, este o teză liberală, văd că a fost însuşită şi de PD, nu mă interesează orientarea acestui partid în momentul acesta, o respect, dar, efectiv, este sub girul unei teze liberale, dar există limite. Şi limita este totuşi Constituţia României. Statul trebuie să facă ceva pentru economie. Şi, atunci, o să mă refer direct la răspunsurile domnului ministru, pe care le-am ascultat cu atenţie, pentru că au avut substanţă, dar ne conduc spre o logică falsă, propunând concluzii care nu se pot impune. S-a spus expres, şi eu consider că asta este o sfidare la adresa nivelului de trai al populaţiei, faptul că o creştere a nivelului de trai se realizează numai prin muncă proprie.

Contraziceţi Constituţia, domnule ministru! Contraziceţi Constituţia şi jigniţi milioane de oameni care muncesc pentru un salariu minim în economie. Şi acest salariu minim, la care v-aţi referit, este evident negociat cu acordul FMI-ului. Păi, să fie la FMI aceste salarii minime, dacă le-aţi negociat cu ei! Asta este răspunsul populaţiei ţării. Pentru că cifrele în jurul cărora vă învârtiţi pe o medie ponderată de până la 13% pe indicatori economici exacţi, dar cu cifre aproximative, nu le raportaţi niciodată la nivelul inflaţiei ca să vedem care este realitatea. Şi, realitatea este tristă. Este una dintre cele mai triste realităţi pe care o demonstraţi prin capitolul mare pe care îl acordaţi ajutoarelor sociale. Păi, dacă avem un nivel de trai care să ceară ajutoare sociale, nu este bine.

Ce îmi spune moţiunea şi de ce votăm pentru ea? Moţiunea îmi spune că după aceste 6, 8, 10 luni de guvernare novatoare, lumea trăieşte prost şi dacă trăieşte prost trebuie să vă atenţionăm că aici nu aţi făcut nimic. Ador cota unică de impozitare care, vorba lui Marx, împarte societatea între cei foarte bogaţi şi cei foarte săraci, pentru că cota unică de impozitare aduce venituri la bugetul statului, în primul rând, pe seama celor săraci. Ador recalcularea pensiilor, în condiţiile în care îmi veţi spune şi cifra exactă a pensionarilor care trăiesc sub limita de sărăcie. Am adus cu mine, ca rememorare şi ca omagiu pentru autor, o analiză făcută de fostul nostru coleg, domnul Florin Georgescu, Starea economică socială a României. Asta da, analiză. Şi asta o spun şi redactorilor moţiunii şi o spun şi celor care au răspuns la moţiune. Şi aici există un indicator economic calculat cu precizie şi care este cel mai important, rata sărăciei. Şi dacă nu ne-aţi calculat o rată a sărăciei, să ştiţi că populaţia o simte.

Pentru aceste considerente, vom vota pentru moţiune, pentru o moţiune constructivă şi nu obstructivă. (Aplauze).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi utilizat 8 minute.

Domnul Daniel Ionescu, din partea parlamentarilor fără apartenenţă politică.

Aveţi 6 minute, domnule deputat.

Domnul Daniel Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În viziunea semnatarilor moţiunii, nivelul de trai al populaţiei nu merită decât o moţiune simplă, adică o nouă diversiune la adresa electoratului. Chiar dacă moţiunea va trece nu va avea nici un efect în plen instituţional şi cu atât mai puţin în sensul moral pe care îl convoacă. Este clar că această moţiune este prima în replică "democratică" la presiunile exercitate de Alianţa D.A. pentru schimbarea preşedintelui Camerei şi nu o preocupare responsabilă.

Moţiunea nu are în viziunea semnatarilor nici o legătură cu inundaţiile care au calamitat o bună parte din ţară şi, implicit, nivelul de trai al populaţiei. Ca să nu mai vorbim de speranţa de a trece cu bine peste iarnă. Despre cele 11 mii 600 de miliarde deturnate prin rectificarea actualului buget de stat de la fondurile de asigurări sociale de stat de la fondul de asigurări sociale de stat, nimic! Despre cele 3 mii de miliarde, scoase de la drumuri şi poduri duse şi ascunse unde a înţărcat mutu iapa, nimic! Suntem în aşteptare cu sufletul la gură a raportului de ţară, avem probleme cruciale de rezolvat în toate domeniile, dar discutăm altceva.

Preocupările Puterii, dar şi ale Opoziţiei sunt altele: blocarea lucrărilor Camerei cu schimbarea regulamentului şi, în replică, moţiuni simple. Priorităţile reale ale României sunt rezolvarea urmărilor calamităţilor şi finalizarea, conform şi numai conform acquis-ului comunitar al reformei în justiţie. Ca să nu mai vorbim de iarna care bate la uşă. Reafirmându-ne poziţia pentru susţinerea tuturor proiectelor de legi, menite să rezolve problemele reale ale ţării, pentru dialogul onest şi fertil, cu toate grupurile parlamentare, noi, cei din grupul independent popular, nu ne vom implica în aceste jocuri politicianiste care nu înseamnă altceva decât orgolii şi interese meschine şi ignorarea intereselor reale ale populaţiei şi ale ţării şi ne vom abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit două minute.

Are cuvântul domnul deputat Giurescu Ion, din partea Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am vrut să încep altfel, dar voi începe prin a spune că, într-adevăr, actuala putere, aşa cum s-a văzut azi în Parlament, prin luarea profundă de cuvânt şi plină de multe posibilităţi, crearea multor posibilităţi de îmbunătăţire a vieţii cetăţenilor, este clar că actuala putere nu poate decât să trateze cu o deferenţă a unor partide de dreapta nivelul de trai al societăţii. Mi s-a părut efectiv jenant ce s-a întâmplat astăzi, ca partide aflate la putere să trateze în modul în care au tratat o problemă, eu zic, gravă cu care se confruntă societatea actuală.

Moţiunea pe care noi, PSD-ul, am depus-o, nu este nici pe departe o încercare de tragere de timp, aşa cum încearcă colegii noştri de la actuala Putere să sugereze în lipsă de răspunsuri concrete la problemele tot mai grave care apar în societatea românească în ceea ce priveşte nivelul de trai.

Culmea este că interpretarea moţiunii ca o tragere de timp şi nu cu discutarea unor probleme reale, a fost făcută de un membru al unui partid, aşa zis social democrat, transformat, ce e drept peste noapte, în partid popular. Ştiau ei ce ştiau când au devenit un partid de doctrină de dreapta, pentru că de-a lungul vremii nu au fost şi nici acum nu sunt în stare să rezolve probleme majore cu care se confruntă populaţia.

De altfel, se vede că agenda acestui partid, ca şi a celorlalte partide care formează arcul guvernamental, nu se suprapune deloc cu agenda publică, cu nevoile populaţiei. Dimpotrivă. Măsura adoptată de actuala putere arată clar orientarea ei spre o clientelă politică, spre cei privilegiaţi, în final spre cei bogaţi.

Moţiunea a apărut în urma multor semnale de deznădejde primite de la diverse categorii defavorizate şi, în primul rând, de la pensionari. Cred că nimeni dintre dumneavoastră nu poate contesta scăderea nivelului de trai al populaţiei cu 16% numai în 8 luni de când aţi venit la guvernare, cifră făcută publică de toată mass-media.

Cred că nimeni dintre dumneavoastră nu poate contesta creşterea preţurilor la utilităţi, în ultimele 8 luni, cu peste 40%. Cred, de asemenea, că nu puteţi contesa lipsa cronică de medicamente compensate, medicamente care sunt atât de necesare pensionarilor. Sper că mai aveţi o urmă de respect pentru părinţii şi bunicii noştri. Sper să luaţi toate măsurile cerute de noi în moţiune şi să nu transformaţi într-un joc politic murdar drama multora dintre ei.

Recalcularea a fost prezentată în campania electorală de actuala Putere ca un panaceu universal, ca o modalitate de creştere a puterii de cumpărare a pensionarilor. Aşteptarea în rândul acestora a fost foarte mare, dar s-a dovedit, în final, o dezamăgire.

O problemă deosebită, care a apărut în urma recalculării, este următoarea: din cei aproximativ 4.200.000 de pensionari, peste 2 milioane, şi aici sunt, în general, cei cu pensii mici, nu au beneficiat de creşterea pensiilor. Dar, asta nu este tot. Aţi prevăzut ca pensiile celor peste 2 milioane de pensionari să nu mai fie nici măcar indexate, până când valoarea pensiei pe care aceştia o încasează nu ajunge la valoarea punctajului rezultat în urma recalculării. Ştiţi ce înseamnă acest lucru? Că aceşti pensionari vor plăti preţurile din 2005 până, eventual, în 2008, 2010 cu pensiile din 2004. Credeţi că vor putea supravieţui? Vor face ei faţă avalanşei de creşterea preţurilor? Pentru anul 2006, de exemplu, aţi anunţat ca certă o creşterea a preţului gazelor cu aproximativ 40%. Nu consideraţi că, fără să folosim vorbe mari, organizaţi un adevărat genocid?

Este deja recunoscut faptul că din pensie, la actualele preţuri, pensionarii vor putea face cu greu faţă cheltuielilor. Ce vor plăti mai întâi? Întreţinerea, mâncarea sau medicamentele? Mai ales că, în ultima vreme, medicamentele compensate sunt din ce în ce mai greu de găsit. Cum vor putea supravieţui fără medicamentele atât de necesare vârstei lor? Dar fără căldură sau hrană?

S-a gândit la acest lucru colegul nostru de la actualul partid popular când a vorbit cum a vorbit despre moţiunea PSD? Recalcularea, în loc să ducă la o creştere în medie a pensiilor cu 10%, cum era prognozat, va duce în final la o creştere de doar 7%. Aceasta s-a întâmplat datorită modului defectuos în care s-a lucrat. S-au luat în calcul numai datele aflate la casele de pensii, fără a se discuta cu fiecare pensionar în parte, în vederea completării acestuia. Mă refer la salarii şi sporuri.

În felul acesta, Guvernul a făcut o economie de aproximativ 4 mii de miliarde de lei în detrimentul pensionarilor. Iată încă o victorie a Guvernului asupra acestora. Pe lângă pensionarii din bugetul de asigurări sociale, mai există şi pensionarii din bugetul de stat, foştii ţărani cooperatişti, care sunt în număr de aproximativ un milion jumătate.

Ştiţi cu cât a mărit Guvernul pensia agricultorilor? Guvernul care, de altfel, în acea perioadă se pregătea de alegeri anticipate. Cu 10%. Ştiţi ce înseamnă 10%? Vă întreb acest lucru, pentru că sunt mulţi care nu ştiţi şi vă aşteptaţi la nişte sume considerabile. Ei bine, 10% înseamnă aproximativ 90 de mii de lei. Ce spuneţi? Nu e aşa că gestul politic putea duce la câştigarea legilor fără probleme? Dar bine că măcar le-aţi dat şi atât, decât nimic!

Actuala putere a hotărât să introducă un bir nou în plus, şi mă refer la acea idee nesăbuită de a impune contribuţii la fondul de asigurări de sănătate pe veniturile pensionarilor şi ale ţăranilor. Acest lucru va duce la diminuare în timp a tuturor pensiilor. Iniţial, aşa cum anunţa Guvernul, se va adăuga la pensie o sumă care să acopere această cheltuială, dar în timp pensia se va degrada ca valoare datorită acestui bir în plus.

Specialiştii din Ministerul Finanţelor şi Muncii ştiu exact acest lucru, dar nu vorbesc decât de momentul zero la aplicarea acestor măsuri, când pensiile îşi vor păstra valoarea. În fond, ei nu fac decât să respecte o comandă politică şi să mintă, în consecinţă.

Pentru ţăran, măsura este şi mai dramatică. La o pensie cuprinsă între aproximativ 400 000 lei şi 1 300 000 lei se adaugă plata asigurărilor de sănătate, pe lângă scăderea subvenţiilor pentru agricultură şi mărirea impozitului pe pământ. În acest fel, pensionarii din agricultură vor suporta cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare din ultimii ani.

Toţi ştim că valoarea pensiilor este mică şi că marea majoritate a pensionarilor vor supravieţui cu greu preţurilor medicamentelor necompensate şi a întreţinerii. Nu mai vorbim despre medicamente compensate şi despre modul cum sunt trataţi pensionarii şi nu numai în spitale. Se încarcă să se promoveze la ora asta un act normativ care să rezolve problema bugetului sănătăţii prin autonomizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Autonomia casei, în viziunea guvernanţilor, înseamnă numirea de primul ministru, la propunerea ministrului sănătăţii, a preşedintelui CNAS-ului.

Totodată, se prevede minimalizarea puterilor consiliului de administraţie format din reprezentanţii guvernului, sindicate şi patronate, în sensul că aceştia nu au dreptul decât să avizeze toate măsurile luate de casă şi nu să le aprobe. Casa nu va avea un buget autonom şi va rămâne în continuare la cheremul ministerului de finanţe, implicit a Guvernului, prin bugetul consolidat.

În felul acesta, se creează doar senzaţia de autonomie şi de buget mai mare al casei, fapt care a fost perceput, de altfel, şi de colegii noştri deputaţi din partidele aflate la putere.

În acest fel, se încearcă din nou a se minţi populaţia.

În final, stimaţi guvernanţi, vă rog în numele părinţilor şi al bunicilor noştri, să majoraţi pensiile, pentru a-i mai putea avea alături de noi pe cei care ne-au dat viaţă şi ne-au crescut. Cred că merită cu prisosinţă acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice din partea PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat, aţi vorbit 8 minute.

Urmează domnul deputat Furo Iuliu de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Cu doi ani înainte de data preconizată pentru aderarea României la Uniunea Europeană, ţara noastră este cea mai săracă din centrul şi estul Europei. Situaţia este, într-adevăr, dramatică. Datele statistice arată, conform raportului global al dezvoltării umane a programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, că România se regăseşte pe locul 64 din cele 144 de ţări ierarhizate din Europa Centrală şi de Est. Salariul minim în ţara noastră este de 95 de euro, numai Bulgaria este după noi cu 65 euro, în timp ce în Slovacia este de 120 euro, în Polonia 200 euro, în Ungaria 210 euro, în Cehia 200 euro, ca să nu mai vorbim de ţări în care se depăşeşte 1000 de euro. Rezultatele obţinute la creşterea economică nu se regăsesc, din păcate, în aceeaşi intensitate şi în dezvoltarea umană.

Potrivit raportului PNUD, în România 1% din populaţie trăieşte cu mai puţin de 1 dolar pe zi; 12% în sărăcie severă, iar 16% în sărăcie, lipsiţi de resurse umane pentru o viaţă decentă în timp ce peste 1/3 poate fi afectată de o sărăcie relativă. Rezultă că mai mult de jumătate din populaţia ţării este săracă. Cel mai înalt grad de sărăcie a fost localizat în nord-estul ţării, urmat de partea sudică. Cele mai sărace familii sunt acelea al căror reprezentant principal este agricultorul, unde capul familiei, al celor doar cu şcoala primară sau este fără şcoală. Specialiştii sunt de părere că lipsa ocupaţiei şi a educaţiei reprezintă principalii factori ai sărăciei în România în condiţiile în care 23% din populaţia de vârstă între 18-24 de ani părăseşte şcoala.

Din păcate, nici recenta hotărâre de majorare cu 10% a pensiei agricultorilor nu rezolvă situaţia, iar recalcularea pensiilor publice nu a sporit veniturile decât pentru circa 50% din pensionari, în condiţiile în care, în acest an, pensiile au fost indexate doar cu 3% în ianuarie ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.

Concomitent, preţurile au crescut continuu atât la utilităţi, cât şi la produse alimentare, mai ales la legume şi fructe, dar nu numai. Costul vieţii este în continuă creştere, iar cheltuielile obligatorii, legate de o viaţă la nivel minim de suportabilitate devin greu de asigurat.

Iată de ce, grupul nostru parlamentar susţine moţiunea şi solicită Guvernului majorarea salariului minim brut pe ţară, indexarea cât mai urgentă a tuturor pensiilor pentru acoperirea a cel puţin a nivelului inflaţiei din anul 2005. Nu am în vedere indexarea prevăzută pentru începutul anului 2006. Reactualizarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor în concordanţă cu creşterea preţului combustibililor din ultima perioadă. Analiza situaţiei existente în învăţământ şi sănătate pe baza concluziilor rezultate să se prevadă în proiectul de buget pentru anul 2006, sumele necesare. Prezentarea cât mai grabnică de către guvern în faţa Parlamentului a situaţiei fiscale a strategiei fiscale pentru anul 2006. Prezentarea, de asemenea, în faţa Parlamentului a situaţiei sociale apărute în urma inundaţiilor din acest an şi modul de folosire a fondurilor colectate.

Stimate domnul ministru Olteanu,

Cred că vârsta îmi permite şi îmi permit în nume personal să vă fac câteva urări.

În primul rând, vă doresc mai multă înţelepciune. Să ajungeţi la vârsta pensionării şi să beneficiaţi de o pensie lungă, cum se spune între pensionari, dar la nivelul actual al cuantumului pensiei. Vă mai doresc sănătate multă, pentru a nu avea nevoie de un sistem ca cel actual de asigurare a medicamentelor compensate şi de asistenţă socială. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Partidul România Mare şi-a consumat timpul. Îl invit la microfon pe domnul deputat PSD, Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Poate că în cuvântul meu o să fiu un pic diferit de antevorbitori, de ceea ce au spus colegii mei, prin simplul motiv că simt nevoia ca aici, în faţa dumneavoastră, să vă fac un apel la solidaritate, în numele singurei raţiuni pentru care ne aflăm aici, cea prevăzută şi în Constituţia României, şi anume faptul că deputaţii şi senatorii îşi exercită mandatul în numele cetăţeanului, iar "cetăţeanul are dreptul la o viaţă decentă", spune Constituţia, la un nivel de trai decent.

În fapt, e de înţeles pentru dumneavoastră dorinţa de a ajunge la putere, dorinţa de a vă susţine propriul guvern, însă nu cu orice preţ. Vreau să vă spun că suntem datori cu atât mai mult, cu cât cred că aţi auzit aseară afirmaţiile domnului preşedinte, de la Washington, spunând că în Parlamentul României este o bălăcăreală, iar Guvernul nu este în stare să-şi ducă la îndeplinire propriul program de guvernare.

Noi măcar, în acest moment, suntem obligaţi cu toţii să reflectăm cu foarte mare atenţie asupra greşelilor care s-au săvârşit până în momentul de faţă în actul de guvernare şi aş vrea să-i rog pe colegii din actualul cabinet, prezenţi aici, să încerce să aibă, pentru o singură dată, un moment de reflecţie asupra faptului că nu-şi pot duce la îndeplinire un program de guvernare subsumat unei singure cauze, cea de promovare a cotei unice de impozitare dovedită, iată, în viaţa de zi cu zi, ca fiind o greşeală.

Nu se poate să încercăm să completăm golurile de venit la buget majorând de 4 ori preţul la gaze naturale, ajungând la o cifră de 40% până în prezent şi să aflăm, iată, zilele trecute, că de la 1 octombrie va mai fi o majorare, iar de la 1 ianuarie se va reintroduce abonamentul la gaze naturale. Deci vom avea o majorare de 50% numai în acest an, iar acum 2 zile, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare, domnule ministru Olteanu, ne-a anunţat că la anul vom înregistra o creştere a preţului la gaze naturale cu 60%, sfătuindu-i pe consumatori să renunţe, să încerce să găsească alte soluţii de alimentare, nu numai consumatorii industriali, dar şi, culmea, iată consumatorii casnici pentru care dumneavoastră aţi menţionat încă o dată aici că aţi oferit ajutoare financiare pentru achiziţionarea de centrale termice. Ajutoare pentru centrale termice în condiţiile în care, iată, creşterea preţului gazelor naturale face imposibilă plata facturii, cu atât mai mult cu cât pun în situaţia de întrerupere a activităţii şi de faliment a unor ramuri întregi economice, şi aici aş sublinia situaţia îngrăşămintelor chimice din România.

Vă rog să vedeţi că sunt pe punctul de a-şi închide activitatea a 3 mari agenţi economici din acest domeniu, punând pe drumuri mii de oameni, mii de angajaţi.

S-a majorat preţul la energie electrică cu 24%. ieri, ministrul economiei ne anunţa că i s-a solicitat încă o majorare, de 8%, şi că este obligatorie majorarea cu încă 20% la energia termică. Deci o majorare în total de 40% la energie termică.

Vreau să vă amintesc că, în aceste condiţii, preţul facturii pentru o garsonieră se va ridica la 1.710.000 lei. Pentru un apartament cu două camere la 2.410.000 lei, pentru 3 camere - 3.180.000 lei, pentru 4 camere - 4.200.000 lei. Cum vor putea în aceste condiţii, la nivelul de salarizare pe care l-aţi menţionat, domnule ministru, cu toate creşterile pe care le-aţi subliniat dumneavoastră să mai poată acoperi factura lunară? Cum vor putea pensionarii, şi vă anunţ că sunt strânse deja 200 de mii de semnături, pentru a solicita o indexare a pensiilor în vederea unui suport financiar pentru a-şi putea plăti facturile.

În condiţiile în care peste toate aceste majorări, înregistrăm o situaţie tragică pe plan mondial, care se regăseşte astăzi într-o curbă ascendentă a creşterii preţului la petrol, iar creşterile din ţara noastră, cu mai bine de 28% până în prezent, se răsfrâng în lanţ, pe o creştere începând de la transporturi până la preţul pâinii.

Transporturile, aţi observat şi dumneavoastră, ministrul dumneavoastră de resort a anunţat că va creşte trimestrial preţurile la biletele de tren, cu între 5% şi 8%. A făcut, deja, o primă majorare, cu 8,5%; preţul pâinii a fost anunţat deja că va înregistra o creştere cu 10%; carnea de pui a crescut deja cu 8%; zahărul va creşte inevitabil, indiferent de preţul de creştere al combustibililor, cu 20% începând din octombrie.

Din direcţia Cabinetului dumneavoastră s-a auzit faptul că nu poate exista nici o intervenţie, că de fapt la Petrom nu avem nici astăzi numit un al doilea membru în Consiliul de Administraţie, şi că nu putem avea nici o reacţie.

Putem, domnule ministru, şi noi, astăzi, PSD-ul, o să promovăm un proiect de lege prin care o să solicităm în regim de urgenţă modificarea T.V.A.-ului, de la 19 la 16%, precum şi modificarea accizelor la uleiurile minerale, o reducere cu 13%, este exact reducerea pe care v-o solicităm a o face, urmare a creşterii cu 13%, mai mult decât angajamentele pe care le-am asumat în acordul nostru, în negocierea noastră cu Fondul Monetar Internaţional, negociere - care - vă reamintesc - că nu puteau să se stea la baza creşterii, plafonării venitului minim garantat, pe care aţi anunţat-o, pentru dumneavoastră nici astăzi nu aţi încheiat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, deşi le-aţi anunţat că le veţi încheia la 8 februarie.

Nu se vor putea încheia, în aceste condiţii; nu vom putea înregistra nici o măsură cu efect direct în plan economic, dar ce este cel mai grav, iată, înregistrăm o degradare evidentă a nivelului de trai al populaţiei. Este răspunderea noastră, a celor din această sală, să intervenim, să facem front comun, şi este - zic eu - curajul dumneavoastră de a recunoaşte acolo unde aţi greşit şi de a repara cât mai este posibil.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 8 minute.

Urmează domnul deputat Ioan Mircea Paşcu, PSD.

Mai sunt 16 minute la PSD, restul partidelor - 56.

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Domnule preşedinte,

Eu plec de la o întrebare fundamentală pe care vreau s-o adresez colegilor care se află la guvernare, şi această întrebare mi-a fost sugerată de intervenţia domnului ministru Olteanu, din care rezulta că Alianţa D.A. nu are un scop mai important în tot ceea ce face, decât creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Şi atunci întrebarea mea este: care este legătura dintre acest obiectiv şi acest scop, şi schimbarea preşedinţilor celor două Camere? Din două, una: dacă luăm de bună afirmaţia domnului ministru Olteanu, cum că nivelul de trai al populaţiei a crescut de când Alianţa D.A. a preluat puterea, atunci de ce mai este nevoie de schimbarea celor doi preşedinţi. Sau invers: dacă în viziunea actualilor guvernanţi este nevoie totuşi de înlocuirea celor doi preşedinţi de Cameră, pentru creşterea nivelului de trai, atunci succesele pe această linie - expuse de domnul ministru Olteanu - nu există.

Închei cu prezentarea motivaţiei pentru care am pus cele două chestiuni în ecuaţie: am făcut-o pentru că văd că guvernanţii, care declară că scopul lor principal îl constituie creşterea nivelului de trai al populaţiei - îşi canalizează întreaga energie pentru schimbarea preşedinţilor celor două Camere, iar electoratul are dreptul să afle cum stau lucrurile, în timp ce noi avem obligaţia de a explica această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 2 minute.

Are cuvântul domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Actuala coaliţie majoritară se face că nu vede situaţia dramatică a populaţiei sărăcite, şi în primul rând a pensionarilor. Vrea să lege această moţiune, care are motive serioase să fie votată, vrea s-o lege de scopul politicianist, şi anume schimbarea preşedinţilor celor două Camere.

De multe ori am auzit câţiva colegi pe holuri vorbind că această moţiune conţine 57 de rânduri şi că este foarte subţire. Se înşeală! Cu cuvinte puţine poţi să spui o situaţie dramatică. Să citească printre rânduri şi să vadă că, de fapt, se poate exprima printr-un singur cuvânt, exprimat de pensionari şi de populaţia săracă: AJUTOR! Sau, prin trei litere: S.O.S.!

Actuala putere, luându-se după un vechi dicton latin, care spunea că populaţiei trebuie să-i oferi pâine şi circ, în neputinţa de a oferi pâine, oferă circ în exces. Ei, bine, despre o guvernare foarte capabilă se poate spune că scoate bani din piatră seacă. Guvernarea Tăriceanu, în schimb, a evoluat, şi poate să scoată bani şi din piatra funerară, prin introducerea taxei pe moştenire, după ce au impozitat şi veniturile minime pe care le au pensionarii.

Vreau să vă spun că această moţiune este o moţiune foarte bine fundamentată, iar PSD s-a făcut purtătorul de cuvânt al categoriilor defavorizate. Astfel, PSD cere majorarea, prin hotărâre de Guvern, a salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, în aşa fel încât să acopere creşterea nejustificată de preţuri la produsele şi serviciile care compun "coşul zilnic". Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să prezinte strategia fiscală pentru anul 2006, prin care să protejeze în mod explicit categoriile socio-profesionale şi demografice cele mai afectate de greşelile fiscale ale anului 2005. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere majorarea reală, peste rata inflaţiei, a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea pensiilor s-a dovedit a fi o minciună pentru trei sferturi din pensionari. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să reactualizeze propria hotărâre de Guvern referitoare la acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei pentru iarna viitoare, în acord cu creşterea preţului combustibilului din ultima perioadă. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să renunţe la ideea nesăbuită de a impune contribuţii la fondul de asigurări de sănătate pe veniturile pensionarilor şi ţăranilor. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să prezinte de urgenţă în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului stadiul rezolvării situaţiilor sociale dificile apărute ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an. Alianţa D.A. spune NU.

Eu, personal, sper în alegeri anticipate, şi de data aceasta populaţia să spună Alianţei D.A., NU. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 3 minute.

Are cuvântul domnul deputat Marian Sârbu. Mai aveţi 11 minute, domnule deputat.

Stimaţi colegi, nu, nu mi-a stat ceasul. În general, ceasul meu funcţionează, şi dacă aveaţi secretar care să ţină timpul, şi nu trebuia să ţin eu, ca preşedinte, şi timpul, poate aveaţi mai multă încredere.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Până la urmă, dincolo de contextul general în care ne aflăm, deci dincolo de acest context pe care am putea să-l numim unul mai complicat, în care se află, în acest moment, societatea românească, această moţiune simplă are - după opinia noastră - două mari valenţe: în primul rând, pentru că am ascultat un răspuns al Guvernului în ceea ce priveşte problematica socială, un răspuns care musteşte de certitudini.

Domnul ministru Olteanu ne-a vorbit, pur şi simplu, cu credinţa şi cu impresia unui om de stânga, ceea ce pentru noi are o semnificaţie deosebită. Am reuşit să aducem în faţa ţării, în faţa Parlamentului, în faţa Camerei Deputaţilor, nişte teme care ne interesează, nişte teme de zi cu zi, în raport de care am fost votaţi şi noi, de un electorat al nostru, care în data de 28 noiembrie a fost mai mare decât al dumneavoastră.

Vă reamintesc că acest electorat, care aşteaptă de la noi soluţii, sau în orice caz propuneri, a fost mai mare decât al dumneavoastră, în data de 28 noiembrie. Şi, probabil că acest lucru, sau măcar acest lucru ar fi trebuit să vă impună mai mult respect pentru nişte teme care n-au fost prezentate într-un roman fluviu.

Practica europeană, stimaţi colegi, arată că rolul opoziţiei este acela de a scoate la iveală temele care interesează populaţia, iar rolul Guvernului este să vină cu răspunsuri. Şi, aşa cum vă spuneam, răspunsurile, şi răspunsul domnului ministru, musteşte de certitudini. Am să-i dau o incertitudine, pe care sunt absolut convins că n-o cunoaşte, din realitatea de zi cu zi.

Mă voi referi, strict, la salariul minim pe economie, adică acolo unde, la pct.1, am cerut Guvernului să stabilească acest salariu minim, numai şi pentru faptul că, o dată cu luna octombrie, ar trebui să vină la Parlament cu bugetul pe anul 2006, şi-i trebuie acest indicator extrem de important.

Dar, dincolo de acest lucru, în acest moment, în România sunt două salarii minime pe economie. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva în toată istoria de după '90 a ţării noastre. Există un salariu minim stabilit prin hotărâre de Guvern, în decembrie - 3.100.000; există un salariu minim stabilit prin contractul colectiv, la nivel naţional, de 3.300.000.

În acest moment, majoritatea patronilor aplică, pentru că aşa este tradiţia la români, să accepte şi să respecte în primul rând actele normative şi mai puţin convenţiile, aplică salariul minim de 3.100.000.

1.400.000 de oameni care lucrează numai la salariul minim pe economie, din acest motiv pierd circa 200.000 lei/lunar, pentru că Guvernul n-a dorit să vină măcar cu această corelaţie, ca printr-o hotărâre de Guvern să ia notă de înţelegerea dintre patron şi salariaţi şi să stabilească salariul minim la nivelul a 3.300.000.

Apoi această temă, este o temă care pe noi m-a preocupat în permanenţă. De ce? Pentru că, în mod diferit de felul în care vedeţi dumneavoastră - dreapta politică aflată astăzi la putere - salariul trebuie să reprezinte o componentă formată din trei părţi: performanţa individuală; performanţa întreprinderii; dar şi performanţa societăţii.

În comparaţie cu performanţa societăţii, la care spuneţi că aţi ajuns, salariul minim pe economie în România a ajuns ultimul din Europa. Am avut o politică a salariului minim, care în permanenţă a însemnat creştere reală în ultimii 4 ani, în perioada 2001-2004.

Nu vă interesează această temă. Acesta este concluzia pe care noi, pur şi simplu, o tragem după această dezbatere.

A doua temă extrem de importantă, pe care domnul ministru a lăsat-o să se strecoare astăzi în dezbatere, fiind în evidentă contradicţie cu mulţi alţi reprezentanţi ai Coaliţiei aflată la putere, vor fi contribuţii ale pensionarilor la fondul de asigurări de sănătate. Asta ne-a spus domnul ministru, aşa cum nu ne-a spus domnul Boc, care ne-a spus: dimpotrivă, noi nu suntem de acord cu introducerea unei astfel de taxe.

Şi explicaţia este simplă, stimaţi colegi. Nu se face altceva decât să se transfere o sarcină fiscală în plus, către categoriile defavorizate, pentru, fireşte, a acoperi golul de 30.000 miliarde, numai din anul acesta, rezultat din cota unică pe impozit, în general.

Deci, dincolo de numărul de rânduri pe care... n-aţi vrut să faceţi altceva decât să număraţi numărul de rânduri al moţiunii, nu v-a preocupat conţinutul, dintr-un motiv foarte simplu: nu sunt temele dumneavoastră.

Şi, pentru noi, fundamental este că am adus aceste teme în faţa Parlamentului şi a ţării, într-un moment, repet, poate mai puţin fericit.

De aceea, domnule ministru, cu toată consideraţia, mai ales pentru faptul că înţelegem că acum sunteţi preşedintele desemnat al Camerei Deputaţilor, sper ca, dacă se va ajunge la acest lucru, să aveţi mai puţine certitudini şi să încercaţi să vă adaptaţi la viaţa de zi cu zi.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Procedură, doriţi, probabil.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Procedură.

Păi, vă bateţi joc, că dacă cel de-al doilea secretar ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, luaţi cuvântul la microfon, nu către mine.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Andrian-Sirojea Mihei mă numesc, sunt vicelider al Partidului Conservator.

Art.134 alin.2 spune: "preşedintele este asistat obligatoriu de doi secretari". Dumneavoastră nu respectaţi procedura, aşa că cer suspendarea acestei şedinţe.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt de acord.

Suspend şedinţa 30 de minute, ca să vină următorul secretar. (Aplauze.)

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Victor Viorel Ponta, secretari.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cei doi secretari să se prezinte la masa prezidiului.

Vă rog, să luăm loc în sală.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în sală, să continuăm discuţiile.

Rog colegii deputaţi să ia loc în sală, în bănci. Este în regulă.

Grupurile parlamentare ale PSD, PRM şi-au terminat timpii. Mai au timp la dispoziţie grupurile parlamentare ale PNL, PD, UDMR şi PC.

Dacă mai este cineva care vrea să ia cuvântul în numele acestor grupuri? Nu.

Rog colegii parlamentari să ia loc în sală, ca să putem continua lucrările noastre.

Guvernul mai are 23 de minute.

Domnule ministru Olteanu, aveţi microfonul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În spiritul celor spuse şi înainte, voi fi extrem de scurt. Doar câteva chestiuni: aţi ridicat, stimaţi colegi, problema că nivelul de trai din România este cel mai redus dintre ţările membre ale Uniunii Europene.

Da, aşa este. Aţi condus, prin persoane care se află astăzi în fruntea Partidului Social Democrat, aţi condus politica în domeniul muncii şi protecţiei sociale vreme de 14 ani în România.

Suntem în această situaţie; am preluat de 8 luni guvernarea şi vă rugăm să ne lăsaţi să aplicăm soluţiile noastre, ca să îndepărtăm acest rău care a rezultat în urma acestei politici.

Spuneţi că ne îndepărtăm, prin politica fiscală, de modelul social-european. Spuneţi despre cota unică că este o soluţie proastă. Constatăm astăzi că în ţări ale Uniunii Europene, în ţări fanion, precum Germania, în Grecia, cota unică a devenit obiectiv politic pe termen scurt, şi cred că putem spune că suntem mândri că am avut curajul de a o asuma.

Spuneţi, de asemenea, domnilor colegi, vorbiţi aici despre căderea producţiei industriale, de scăderea veniturilor, de sărăcie. Ar fi uşor să cred şi să spun aici că probabil cei care au vorbit nu au ascultat răspunsul la moţiune.

Cred, însă, că este vorba de o altă cauză: cred, domnilor colegi, că vorbim aici de o lume proprie, a dumneavoastră, de o lume fără legătură cu România şi cu românii. Da, în lumea afacerilor PSD producţia scade; da, în lumea afacerilor PSD scad veniturile; da, în lumea afacerilor PSD scade prosperitatea. Dar, nu vă plâng, domnilor colegi, pentru că e de unde.

În sfârşit, vreau să mulţumesc domnilor colegi care în intervenţiile dinspre final au fost sinceri şi au spus cu sinceritate, cu deschidere, care este problema reală pentru care a fost depusă astăzi această moţiune, care este problema reală pentru care dezbaterile, iată, se prelungesc. Nu nivelul de trai al românilor este problema PSD; nu nivelul de trai al românilor este preocuparea dumneavoastră, pentru care astăzi dezbatem aici, ci teama de a pierde preşedinţiile Camerelor.

Şi atunci, de ce moţiunea?! Pentru că, domnilor colegi, dacă dumneavoastră nu aveţi treabă, noi avem! (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai întreb o dată: dacă mai sunt intervenţii? Constat că nu.

Tipul de vot pe care îl aplicăm.

Domnul deputat Zgonea.

Procedură, stimate coleg.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, încă prezent, art.116, şi aşa cum toate organizaţiile neguvernamentale cer în ultimul timp şi fac o presiune asupra noastră, să cunoască votul parlamentarilor în orice problemă care este de interes naţional, solicităm vot prin apel nominal, astfel încât românii să ştie cine sunt cei care doresc să crească nivelul de trai, şi cine sunt cei care sunt împotriva creşterii nivelului de trai în anul 2005. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am o propunere privind votul nominal.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, tot procedură, domnule deputat.

Vă mulţumesc. Aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Pentru aceleaşi motive invocate, şi grupul parlamentar al PD este de acord cu această manieră: vot nominal.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vot nominal.

Există alte propuneri? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord cu procedura de vot, vot nominal?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile. 22 de abţineri.

Soluţia votului nominal a fost adoptată.

Rog unul dintre secretari să fie pregătit să citească prezenţa.

Rog secretariatul, lista cu deputaţii, pentru a fi citită prezenţa şi a se desfăşura votul nominal.

Vă reamintesc, la votul nominal, secretarul de şedinţă va citi prezenţa şi fiecare deputat care îşi aude numele răspunde "pentru" sau "împotrivă". Nu există posibilitatea de abţinere, după cum foarte bine ştiţi.

După prima citire a listei, deputaţii care nu au răspuns nici "pentru", nici "împotrivă" la prima citire vor fi citiţi a doua oară şi vor răspunde "pentru" sau "împotrivă".

Cei care nici la a doua citire nu răspund, vor fi consideraţi absenţi.

Domnule secretar Ponta, aveţi cuvântul.

Membrii Guvernului ne roagă să fim de acord să-i citim la început. Sigur că totdeauna am procedat astfel şi vom proceda şi de această dată în acest mod.

Domnule secretar Ponta, vă rog citiţi prezenţa, vot nominal.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule ministru, îmi cer scuze, Barbu Gheorghe, da?
Barbu Gheorghe - împotrivă
Domnul ministru Bogdan Olteanu - împotrivă
Domnul ministru al sănătăţii,
Nicolăescu Gheorghe Eugen - împotrivă
Voicu Mihai Alexandru - împotrivă

Am să încep lista deputaţilor:

- Adomnicăi Mirela Elena - pentru
- Adomniţei Cristian Mihai - împotrivă
- Albu Gheorghe - împotrivă
- Almăjanu Marin - împotrivă
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - pentru
- Amet Aledin - împotrivă
- Anastase Roberta Alma - împotrivă
- Andea Petru - pentru
- Andon Sergiu - absent
- Andronescu Ecaterina - pentru
- Andreica Romică - împotrivă
- Antal Arpad-Andras - împotrivă
- Antal Istvan - împotrivă
- Antonescu George Crin Laurenţiu - contra
- Apostolache Mihai Cristian - pentru
- Ardelean Cornelia - împotrivă
- Asztalos Ferenc - împotrivă
- Avram Dumitru - pentru
- Baban Ştefan - pentru
- Bara Nicolae - împotrivă

Barbu Gheorghe, l-am strigat.

- Bardan Cornel Ştefan - absent
- Bădălău Niculae - pentru
- Băeşu George - pentru
- Bănicioiu Nicolae - pentru
- Bărbuleţiu Tiberiu - contra
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - contra
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - pentru
- Bentu Dumitru - pentru
- Bivolaru Ioan - pentru
- Bîrsan Iulian-Gabriel - contra
- Boagiu Anca-Daniela - absent
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Boeriu Valeriu-Victor - împotrivă
- Bolcaş Lucian Augustin - pentru
- Bonis Istvan - împotrivă
- Borbely Laszlo - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brînzan Ovidiu - pentru
- Brânză William Gabriel - absent
- Bruchental-Pop Ionela - contra
- Buciu Angela - pentru
- Buda Daniel - contra
- Buda Ioan - pentru
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - pentru
- Buruiană Aprodu Daniela - pentru
- Buşoi Cristian Silviu - contra
- Buzatu Dan Horaţiu - contra
- Buzea Cristian Valeriu - pentru
- Calimente Mihăiţă - contra
- Câmpanu Liviu - contra
- Canacheu Costică - contra
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - pentru
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - pentru
- Chiper Gheorghe - pentru
- Chiş Filonaş - pentru
- Cindrea Ioan - pentru
- Ciocâlteu Alexandru - contra
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - contra
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguţa - pentru
- Codîrlă Liviu - pentru
- Constantinescu Anca - absent
- Constantinescu Viorel - pentru
- Corlăţean Titus - pentru
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - contra
- Crăciunescu Grigore - contra
- Creţu Gabriela - pentru
- Cutean Vasile Emilian - pentru
- Dan Iosif - pentru
- Diaconescu Marin - pentru
- Diaconescu Renică - contra
- Dida Corneliu Ioan - pentru
- Dobre Traian - contra
- Dorneanu Valer - pentru
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - contra
- Drăguş Radu-Cătălin - contra
- Dreţcanu Doina-Micşunica - pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - pentru
- Dumitrescu Liana - contra
- Dumitrescu Zamfir - pentru
- Dumitriu Dragoş Petre - pentru
- Dumitriu Mihai - pentru
- Dumitru Ion - pentru
- Duşa Mircea - pentru
- Duţu Stelian - contra
- Erdei-Doloczki Istvan - contra
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - contra
- Fârşirotu Vladimir Mircea - absent
- Fenechiu Relu - contra
- Firczak Gheorghe - contra
- Florea Damian - contra
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - contra
- Furo Iuliu Ioan - pentru
- Gabor Gheorghe - contra
- Ganţ Ovidiu Victor - contra
- Găleteanu Monalisa - pentru
- Georgescu Filip - pentru
- Gerea Andrei Dominic - contra
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - contra
- Ghiorghioni Ionesie - contra
- Ghişe Ioan - contra
- Giurescu Ion - pentru
- Giurgiu Mircia - pentru
- Glăvan Ştefan - absent
- Godja Petru - pentru
- Gonţea Ion - împotrivă
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea - absent
- Gubandru Aurel - pentru
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - contra
- Hanganu Romeo Octavian - contra
- Hellvig Eduard Raul - contra
- Hoban Ioan - contra
- Hogea Vlad Gabriel - absent

Mă întorc puţin la domnul Ciucă, care a sosit acum în sală.

- Ciucă Liviu Bogdan - contra
- Hoinaru Marian - contra
- Hrebenciuc Viorel - pentru
- Iacob Ridzi Monica Maria - contra

La Constantinescu Anca, dacă-mi cereţi, mă întorc imediat, cu mare plăcere.

Doamna Anca Constantinescu:

Aţi făcut-o pentru unul?!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Corect. Am făcut-o pentru domnul Ciucă, trebuie să o fac şi pentru doamna Constantinescu.

- Constantinescu Anca - contra

Sigur, şi pentru domnul Bardan. Dacă dânşii mă solicită, eu zic că aşa este frumos. Am mai fost sancţionat o dată, nu vreau...

- Bardan Cornel Ştefan - contra
- Iancu Iulian - pentru
- Ibram Iusein - contra
- Ifrim Mircea - pentru
- Igaş Traian Constantin - contra
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - contra
- Ionescu Daniel - pentru
- Iordache Florin - pentru
- Iordache Graţiela Denisa - absentă
- Iriza Marius - pentru
- Iustian Mircea Teodor - contra
- Florina Ruxandra - pentru
- Kelemen Attila Bela Ladislau - contra
- Kelemen Hunor - împotrivă
- Kerekes Károly - contra
- Király Andrei-Gheorghe - contra
- Kónya-Hamar Sandor - contra
- Kovács Attila - contra
- Lakatos Petru - împotrivă
- Lambrino Radu - contra
- Lari-Iorga Leonida - pentru
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuţ - contra

Aici sunteţi trecut la Grupul Conservator. Să cereţi la secretariat să vă schimbe, vă rog, da? Mulţumesc.

- Longher Ghervazen - contra
- Luchian Ion - contra
- Macaleţi Costică - pentru
- Magheru Paul - absent
- Man Mircea - contra
- Manda Iulian Claudiu - pentru
- Manolescu Oana - contra
- Manta Pantelimon - contra
- Marian Dan Mihai - contra
- Marin Constantin - pentru
- Marinescu Marian-Jean - absent
- Martin Eduard-Stelian - pentru
- Márton Árpád-Francisc - contra
- Maté András-Levente - contra
- Matei Cătălin Lucian - pentru
- Mazăre Alexandru - pentru
- Mătuşa Tudor - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - contra
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - pentru
- Mănescu Rareş Şerban - contra
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Meir Nati - contra
- Merce Ilie - pentru
- Merka Adrian-Miroslav - contra
- Micula Cătălin - contra
- Mihalache Sorin Dan - pentru
- Mihei Andrian-Sirojea - contra
- Mircea Costache - pentru
- Mircovici Niculae - contra
- Mironescu Laurenţiu - contra
- Miroşeanu Liviu Alexandru - contra
- Mitrea Manuela - pentru
- Mitrea Miron Tudor - pentru
- Miuţescu Gheorghe Adrian - contra
- Mînzînă Ion - pentru
- Mocanu Alexandru - contra
- Mocanu Vasile - pentru
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - contra
- Mocioalcă Ion - pentru
- Mohora Tudor - pentru
- Moisoiu Adrian - absent

Domnule Dragomir, vreţi să votaţi?

Domnul Dumitru Dragomir:

Prezent.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Cum votaţi, vă rog?

- Dragomir Dumitru - pentru
- Fârşirotu Vladimir Mircea - pentru
- Moldovan Emil Radu - pentru
- Momanu Corneliu - contra
- Motreanu Dan Ştefan - contra
- Movilă Petru - contra
- Munteanu Ioan - pentru
- Muscă Monica Octavia - contra
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - pentru
- Nassar Rodica - pentru
- Năstase Adrian - pentru
- Nechita Aurel - pentru
- Nedelcu Gabriela - pentru
- Nica Dan - pentru
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Votat
- Nicolicea Eugen - pentru
- Nicula Vasile Cosmin - pentru
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - pentru
- Nistoran Dorin-Liviu - contra
- Niţă Constantin - pentru
- Niţulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - pentru
- Oancea Viorel - contra
- Olarean Aurel - contra
- Oltean Ioan - contra
- Olteanu Bogdan - contra
- Oprea Gabriel - pentru
- Ovidenie Costel - contra
- Palăr Ionel - contra
- Pambuccian Varujan - contra
- Pardău Dumitru - contra
- Pascu Bogdan - contra
- Paşcu Ioan Mircea - pentru
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - contra
- Păun Nicolae - absent
- Moisoiu Adrian - pentru
- Petrea Constantin - contra
- Plumb Rovana - pentru
- Podgorean Radu - pentru
- Ponta Victor-Viorel - pentru
- Pop Claudiu Adrian - pentru
- Popa Cornel - contra
- Popa Daniela - contra

Imediat mă întorc la dumneavoastră, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Când consideraţi regulamentar ...

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, am decis să fim mult mai politicoşi secretarii, şi domnul Gheorghiof şi eu, aşa că...

- Andon Sergiu - contra
- Popa Nicolae - contra
- Popeangă Petre - pentru
- Popescu Florin Aurelian - contra
- Popescu Dan Ioan - pentru
- Popescu Ionica Constanţa - contra
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popp Cosmin Gabriel - contra
- Preda Cezar Florin - contra
- Preda Ion - contra
- Pruteanu Vasile - împotrivă
- Puchianu Ioan Dumitru - contra
- Pupeză Viorel - pentru
- Purceld Octavian-Mircea - pentru
- Puşcaş Vasile - pentru
- Puşcă Mircea Valer - contra
- Puzdrea Dumitru - absent
- Racoceanu Viorel - contra
- Radan Mihai - contra
- Raicu Romeo Marius - contra
- Rădulescu Cristian - contra
- Rogin Marius - contra
- Romanescu Marcel Laurenţiu - contra
- Rus Ioan Aurel - pentru
- Rusu Mihaela Adriana - pentru
- Ruşanu Dan Radu - contra
- Sanda Victor - pentru
- Sandu-Capră Mihai - contra
- Sandu Gabriel - contra
- Sasu Ion - pentru
- Săniuţă Marian Florin - pentru
- Săpunaru Nini - contra
- Sârb Gheorghe - pentru
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Sârbu Marian - pentru
- Sârbu Mugurel Liviu - pentru
- Scutaru Adrian George - contra
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Seres Dénes - contra
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sireţeanu Mihail - pentru
- Sóki Béla - contra
- Soporan Vasile Filip - pentru
- Stan Ioan - pentru
- Stan Ion - pentru
- Stanciu Anghel - pentru
- Stănescu Cristian - pentru
- Stănescu Mircea - contra
- Stănişoară Mihai - împotrivă
- Stoica Ion - împotrivă
- Străchinaru Petre - împotrivă
- Strungă Emil - contra
- Székely Levente Csaba - contra
- Ştirbeţ Cornel - contra
- Ştirbu Monica Mihaela - contra
- Ştireanu Octavian - pentru
- Ştiucă Alecsandru - pentru
- Tabără Valeriu - contra
- Tamás Sándor - contra
- Tămagă Constantin - pentru
- Tănăsescu Mihai Nicolae - pentru
- Tărniceru Petru - pentru
- Teodorescu George Alin - pentru
- Timar Liviu - pentru
- Timiş Ioan - pentru
- Todoran Pavel - pentru
- Toma Florentina Marilena - pentru
- Toma Horia-Victor - contra
- Toró Tiberiu - contra
- Tudor Constantin - contra
- Tudor Marcu - pentru
- Tudose Mihai - pentru
- Turcan Raluca - contra
- Ţundrea Ioan - contra
- Uioreanu Horea Dorin - contra
- Ujeniuc Dragoş - contra
- Ungureanu Petre - contra
- Ungureanu Valeriu Alexandru - pentru
- Ursărescu Dorinel - contra
- Vainer Aurel - contra
- Varga Attila - contra
- Vasile Aurelia - pentru
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vălean Adina Ioana - contra
- Văsioiu Horia - contra
- Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - pentru
- Vlădoiu Aurel - pentru
- Voicu Cătălin - pentru
- Voicu Mihai Alexandru - a votat contra
- Voinea Florea - pentru
- Zaharia Claudius Mihail - contra
- Zamfir Gabriel Sorin - contra
- Zamfirescu Dan Dumitru - pentru
- Zegrean Augustin - contra
- Zgonea Valeriu Ştefan - pentru
- Buciuta Ştefan - contra
- Becşenescu Dumitru - contra

Am încheiat...

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Citeşte absenţii încă o dată.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

- Almăşan Liviu - contra
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Borbely Laszlo - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brânză William Gabriel - absent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Călian Petru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Cliveti Minodora - absentă
- Eserghep Gelil - absent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Glăvan Ştefan - absent
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea - contra
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Ignat Miron - contra
- Iordache Graţiela Denisa - absentă
- Lificiu Petru - absent
- Magheru Paul - absent
- Marinescu Marian-Jean - absent
- Mătuşa Tudor - absent
- Mărculeţ Petrescu Anca Victoria - absent
- Niţulescu Teodor - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Păun Nicolae - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Puzdrea Dumitru - absent
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent

Mă întorc la domnul Semcu.

- Semcu Adrian Emanuil - contra
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - absentă

Am terminat şi a doua citire, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aduceţi-mi, vă rog, lista.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi cer scuze.

- Vasilescu Lia Olguţa - pentru

Acum vă aduc lista.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog secretarii să numere voturile exprimate.

Stimaţi colegi,

S-a încheiat numărătoarea voturilor. Rezultatul final: pentru moţiune au votat 135 de deputaţi, împotriva moţiunii au votat 163 deputaţi. Deci, moţiunea a fost respinsă. (Aplauze)

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Reluăm lucrările la ora 15,00, cu voturile finale.

- DUPĂ PAUZĂ-

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Partea a doua a şedinţei noastre trebuie să înceapă cu voturile finale la un număr de 12 proiecte de lege. Proiecte de lege pe care le avem de votat sunt cu caracter organic.

Da, domnule deputat, intervenţie de procedură.

Domnul Cristian Rădulescu:

Da, domnule preşedinte de şedinţă,

Mulţumiri.

După cum s-a stabilit în şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, dimineaţa aceasta trebuia să fie alocată declaraţiilor politice, discuţiei moţiunii simple depuse de 105 deputaţi şi, după aceea, ca în fiecare zi în care programul este de marţi, votului final pe un număr de iniţiative legislative. Aceasta era pentru dimineaţă.

Întrucât dimineaţa a fost depăşită, trecem direct la ceea ce s-a discutat conform hotărârii Biroului permanent, şi anume, la discuţia regulamentului. Rămânând ca în ziua de marţi, în săptămâna următoare, să parcurgem şi voturile finale pe iniţiativele legislative depuse. (Vociferări ale deputaţilor din Opoziţie.)

Aşa s-a discutat, stimaţi colegi, în Biroul permanent. Este un lucru care este înscris în stenograme, asupra căruia s-a convenit.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Din păcate, noi nu putem să interpretăm regulamentul după cum dorim, regulamentul este unul singur: Comitetul ordinii de zi stabileşte ordinea de zi, o prezintă Biroului permanent, acesta o acceptă şi ea, ca şi programul, rămâne neschimbată, până când se întruneşte Comitetul ordinii de zi şi îi propune Biroului permanent o altă ordine de zi.

Ordinea de zi nu se stabileşte pe ore, ci pe proiect de program. Programul este cel care stabileşte ordinea în care se desfăşoară lucrările acestei şedinţe. După ce am discutat moţiunea, următorul punct al ordinii de zi este votul final.

Cetăţenii nu sunt interesaţi dacă noi le votăm la ora 12,00 sau la ora 15,00, cetăţenii sunt interesaţi ca ordinea de zi, cu proiectele de lege, care sunt, foarte multe dintre ele, în agenda Guvernului României privind Tratatul de aderare, să fie votate astăzi.

Din această perspectivă, conform regulamentului astăzi în vigoare, noi, la ora 15,00, continuăm cu următorul punct pe ordinea de zi, care înseamnă votul final.

De aceea, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog frumos să cereţi ca în această sală să fie prezenţi colegii, indiferent de culoare politică, astfel încât proiectele de lege pe care dumneavoastră le-aţi propus Biroului permanent de către liderii de grup să fie votate şi să nu ne facem din nou de ruşine, să fie trecute tacit. Avem câteva proiecte de lege pe ordinea de zi, la votul final, care, astăzi, dacă nu le votăm, ele sunt aprobate tacit. Şi atunci, înseamnă că noi, cei 332 de colegi prezenţi azi aici, aleşi prin vot în 2004, venim ca să fim martori la căratul apei! După ce se termină ordinea de zi, în acel punct referitor la votul final, trecem la regulament.

Vă aduc aminte că în toate dezbaterile care au fost făcute în ultimii 14 ani în Parlamentul României, referitoare la regulament, partidele - şi aici mă refer la Partidul Naţional Democrat şi Partidul Liberal - au spus întotdeauna că regulamentul este o prioritate, dar nu este o prioritate naţională. Noi suntem aici astăzi şi în fiecare zi, pe baza unui mandat, să votăm legislaţia. Regulamentul poate să aştepte şi să accepte decizia Comitetului ordinii de zi.

Din această perspectivă, îmi cer scuze faţă de colegul meu, pe care îl consider mai vechi decât mine şi trebuia să ştie regulamentul, ordinea de zi aşa cum a fost votată trebuie respectată!

Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Tocmai în spiritul regulamentului, la care împreună am lucrat cu antevorbitorul meu, care face o diferenţiere clară între cvorumul necesar dezbaterii pe articole a hotărârilor şi legilor dezbătute în Cameră şi voturile finale, pentru care, dacă nu există cvorumul necesar pentru vot final, se amână votul final, aceasta este cutuma pe care aţi invocat-o, ori de câte ori e nevoie, până când se întruneşte cvorumul. Dar, ca să nu trimitem la această soluţie, art. 120 spune clar: "Dacă în sala de şedinţă nu se află majoritatea deputaţilor, preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal".

Deci, trecem la următorul punct de pe ordinea de zi şi amânăm pentru acel moment. Este exact, am citit integral textul...

Voci din Opoziţie:

Citiţi şi după virgulă!

Domnul Márton Árpád Francisc:

Nu este mai departe nici o virgulă, este un punct. Este alin. 7 din art. 120, vi-l dau să-l citiţi.

Voci din Opoziţie:

Nu l-aţi înţeles!

Domnul Márton Árpád Francisc:

Deci, dacă nu există cvorumul necesar pentru votarea legilor organice, se trece la următorul punct de pe ordinea de zi. Este o cutumă parlamentară, mai mult, este şi în regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, pe acelaşi principiu, dacă nu suntem în sală, plecăm acasă... Dacă nu suntem aici, înseamnă că suntem acasă... Dacă suntem acasă, înseamnă că nu trebuie să votăm...

Mai există o variantă, tot prevăzută în regulament, chiar dacă nu este la acel articol - că, altfel, făceam un articol unic, ca şi Marea Adunare Naţională - care specifică că, dacă nu există cvorum, un grup parlamentar sau un parlamentar poate să ceară cvorumul şi prezenţa. Şi noi, în numele Grupului parlamentar social democrat, cerem prezenţa, să fie atâţi deputaţi în sală câţi trebuie ca să votăm legile organice pe care dumneavoastră, prin Guvernul pe care îl susţineţi, le-aţi propus. (Aplauze ale Opoziţiei.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Sigur că, dacă mai aveţi intervenţii procedurale, eu sunt de acord, dar regulamentul este foarte clar: ordinea de zi, ca şi proiectul, nu pot fi schimbate în timpul şedinţelor de plen. Deci, din acest punct de vedere, am fost cu toţii de acord.

Pct. 6 spune că: "Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari". Este evident, asta am cerut secretarilor în acest moment, să numere, să vadă dacă există un cvorum pentru votul final.

După care, tot mai departe spune: "Preşedintele decide", poate să... Deci, eu sunt astăzi preşedinte, v-am ascultat cu tot respectul, am cerut secretarilor să numere, să vedem dacă avem numărul de parlamentari în sală, ca să trecem la votul final.

Sigur, am să rog parlamentarii să nu iasă în timp ce numără secretarii, pentru că mai am soluţia apelului nominal pentru verificare, dar nu aş vrea să trec la ea, ar fi neplăcut.

Avem 187 de deputaţi în sală în acest moment, intrăm în procedura de vot final.

Primul proiect de lege pentru votul final propus...

Procedură, domnul Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Apreciez grija aceasta care frământă Opoziţia, legată de legile prioritare pentru integrarea europeană, care ar fi în momentul acesta la vot, dar această grijă nu au avut-o şi în şedinţa Biroului permanent, desfăşurată la începutul săptămânii. Ţin să aduc aminte colegilor din Biroul permanent şi celor din Comitetul ordinii de zi că în calitate de membru al Comitetului ordinii de zi eu am făcut această propunere, care nu era inclusă acolo, referitoare la desfăşurarea votului, ca într-o zi de marţi, astăzi, şi că s-a spus foarte clar, de către mine şi de aceea ţin minte aşa de bine, că după ce se termină cu declaraţiile politice, cu moţiunea şi am spus foarte clar că în prima parte a zilei, aşa cum este într-o zi de marţi, să se facă, în limita posibilităţilor, şi votul respectiv, după care să se treacă, dacă mai rămâne timp, la regulament. Şi m-am referit concret la prima parte a zilei. Deci, amintirile celorlalţi nu cred să fie mai bune decât ale mele.

Revin asupra acestei chestiuni şi spun că s-a consemnat clar în stenogramă că este vorba de prima parte a zilei. La fel cum mai există o hotărâre anterioară a Biroului permanent, luată săptămâna trecută, care alocă clar miercurea şi joia numai pentru discuţii pe regulament. După care, sigur că a trebuit să respectăm ceea ce spune Constituţia când este vorba de depunerea unei moţiuni simple, şi să dezbatem moţiunea simplă.

Deci, este un amendament al meu pe care l-am făcut acolo, la Comitetul ordinii de zi, şi aşa a şi fost aprobat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate colege,

N-aş vrea să fiu... Dar, mă rog, trebuie să vă spun, nu aveţi dreptul să faceţi propuneri ca membru al Comitetului ordinii de zi, deci, nu pot să-mi aduc aminte de vreo propunere. Cel care propune Comitetului ordinii de zi este Biroul permanent. Nu sunteţi membru al Biroului permanent, deci, chiar dacă aţi făcut propunerea, era o propunere, alta decât una oficială.

În Biroul permanent, singurii care au dreptul să facă propunere sunt membrii Biroului permanent, nu-mi aduc aminte ca vreun membru al Biroului permanent să fi făcut această propunere, eu, poate vă aduceţi aminte dumneavoastră... Discuţia cu dumneavoastră mi-o amintesc, dar nu are nici un fel de relevanţă în discuţia pe care o purtăm aici.

Deci, pe ordinea de zi, după dezbaterea moţiunii era votul final. Conform art. 120, am numărat, am cvorum, dăm drumul la votul final! (Domnul Cristian Rădulescu solicită din nou să i se dea cuvântul.) Nu, vă dau cuvântul..., v-am dat dumneavoastră..., mai am 3 inşi înainte.

Domnul vicepreşedinte Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am cerut cuvântul pentru a confirma în totalitate susţinerile domnului deputat Rădulescu, care a participat la o discuţie colegială între Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi, aşa cum este normal să se desfăşoare între colegi. Da, domnia sa a propus vot final astăzi, iar eu vă rog să vă ţineţi de cuvântul domnului deputat Rădulescu. Asta este prima problemă. (Aplauze ale Opoziţiei.)

Că dumnealui revine..., ei, acum, iertaţi-mă, asta nu este ca într-o căsnicie...

În al doilea rând, vreau să vă amintesc că ziua de vot final este o zi deosebită în ordinea de zi a Camerei, care nu poate să fie traversată oricum. Şi aceasta pentru un simplu şi binecuvântat şi prost motiv constituţional, acea mizerie a aprobării tacite, care a fost introdusă în Constituţie, face ca prin amânarea votului final, pentru o serie întreagă de acte normative, dintre care câteva sunt şi astăzi pe rol, să se ajungă la o aprobare tacită.

E o manevră a Puterii, de a-şi aproba anumite acte normative prin amânarea votului final? Este treaba dânşilor! Dar noi trebuie să ne ţinem de această idee de vot final, astfel cum, în mod regulamentar, a fost stabilită prin votul Biroului permanent, pe de o parte, şi al Comitetului ordinii de zi, pe de cealaltă parte. Independent de discuţiile colegiale pe care le-am avut şi în care sper că toţi ne vom ţine de cuvânt.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ponta. Procedură, nu, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Am fost şi eu la acel Birou permanent şi, aşa cum dumneavoastră aţi precizat, domnul Rădulescu, nefiind membru al Biroului permanent, nu putea să facă propuneri, ci doar să aibă sugestii. Eu îmi aduc aminte că dânsul nici nu a vrut să discutăm astăzi moţiunea, a avut o altă idee. N-am ţinut cont de ea, din fericire.

Avem însă o problemă de principiu şi de procedură. Peste tot se spune că Parlamentul e blocat din cauza preşedintelui Adrian Năstase, eu ştiu că Parlamentul trebuie să aprobe legi, şi dacă domnul Rădulescu vrea să blocheze Parlamentul, să spună lucrul ăsta şi să-şi asume responsabilitatea pentru faptul că, iată, câteva legi aflate astăzi la vot final, dacă nu le dăm votul astăzi, trec prin procedură tacită, şi atunci, nu mai are sens să existăm ca Parlamentul. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Şi domnul Mitrea blochează Parlamentul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Nu pot eu bloca îndeplinirea funcţiilor, oricare ar fi ele, ale Camerei Deputaţilor, nici cea legislativă, nici cea de dezbatere politică. În legătură cu afirmaţia aceasta, domnule Ponta, memoria dumneavoastră vă joacă feste, cum să fiu eu împotriva dezbaterii moţiunii, când această procedură este cuprinsă în Constituţie? Eu am susţinut doar acolo, printr-o anumită propunere pe care am făcut-o, să fie un timp mai mic alocat, după care şi eu am revenit asupra acestei chestiuni şi am zis să se respecte cutuma: 20 de secunde de parlamentar.

Revenind la cealaltă chestiune, care ţine acum de memoria selectivă a domnului Mitrea, care a spus că eu nu am făcut propunerea aceasta..., sugestia aceasta, că eu, în calitate doar de şef de grup parlamentar, pot face doar sugestii Biroului permanent. Dacă eu nu am făcut-o, înseamnă că ea nu există, şi atunci de ce s-a înscris pe ordinea de zi? Pentru că, dacă consultăm stenogramele, vedem că nimeni altcineva din Biroul permanent nu a făcut această propunere, referitoare la ordinea de zi.

Deci, trebuie să ne decidem: există sau nu propunerea mea, e inclusă sau nu pe ordinea de zi? În ceea ce am discutat noi acolo.

Şi, dacă se ţine seama de ce am discutat, să se ţină până la capăt, fiindcă am spus foarte clar, şi de asta am şi repetat pentru stenogramă, că este vorba de prima parte a zilei.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Rădulescu,

Nu vreau să discut despre memoria mea, care e selectivă sau de alt gen, ordinea de zi, după părerea mea, este cea care a fost stabilită de către Comitetul ordinii de zi, dacă vreţi, discutăm în continuare dacă ea poate fi schimbată de plen; părerea mea, că nu.

Domnul Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Îmi pare rău că vă joacă memoria feste, nu cred că are legătură cu experienţa parlamentară, dar, dacă doriţi să consultăm stenogramele, eu propun să facem o pauză, să consultăm stenograma Biroului permanent. (Aplauze, râsete ale Opoziţiei. Vociferări ale Majorităţii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu.

Domnul Crin Antonescu.

Mă iertaţi, mă gândeam dacă propunerea unui deputat poate fi luată în calcul, dar mi-am adus aminte că, conform cutumei, trebuie să fie lider de grup sau vicelider de grup.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Toţi membrii Biroului permanent al Camerei şi membrii Comitetului ordinii de zi îşi aduc aminte bine, cu sau fără stenograme, că noi am avut o înţelegere foarte clară şi săptămâna trecută şi la începutul acestei săptămâni, că în după-amiaza acestei zile, începând cu ora 15,00, discutăm regulamentul. Acum, eu nu am să o iau pe calea pe care a luat-o colegul meu Cristian Rădulescu, încercând să invoc într-o discuţie cu dumneavoastră stenograme... (râsete ale Majorităţii), pentru că e foarte clar că aveţi probleme mari cu stenogramele! (Aplauze ale Majorităţii.) Unii vă aduceţi aminte pasaje, alţii parcă le-aţi mai văzut pe undeva, alţii n-aţi fost pe acolo... (vociferări ale deputaţilor PSD.)

Să lăsăm de o parte stenograma şi să vă întrebăm foarte clar: doriţi să mai discutăm ceva? Înţelegerea a fost foarte clară, că începem discuţia pe regulament! Nu doriţi acest lucru, facem voturile finale.

Dar, ca să discutăm la nesfârşit despre memorie şi despre stenograme, cu dumneavoastră, mi se pare pierdere de timp!

Mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Majoritate.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Au trecut vreo 8 luni de când nu mai sunt preşedinte şi daţi-mi voie să mă manifest în calitate de deputat simplu, cel care se plictiseşte de dezbaterile dumneavoastră ştiinţifice despre memorie, despre faptul dacă e ea selectivă, dacă domnul Rădulescu are suficientă memorie, dacă domnul Crin Atonescu are... Eu vă mărturisesc că amândoi sunt oameni cu un intelect foarte dezvoltat şi eu le apreciez memoria dumnealor.

Din păcate, noi nu am venit aici să facem dezbateri despre memorie! Nici despre stenograme! Acum, eu vă înţeleg, că dumneavoastră, neavând altceva nimic pe agenda de lucru a Guvernului şi a Parlamentului vă tot aduceţi aminte de stenograme. Care stenograme nici nu există, le-aţi inventat dumneavoastră şi nici nu au nici o semnificaţie! (Aplauze ale Opoziţiei şi vociferări ale Majorităţii.)

Ceea ce trebuie să facem noi acum, este să vedem care a fost decizia Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi, nu ne interesează ce s-a discutat acolo pe noi, simpli deputaţi!

Dacă aveţi îndoieli cu privire la ceea s-a votat acolo, nu ceea ce s-a discutat, atunci, cei care contestă faptul că s-ar fi votat o anumită ordine de zi, să ceară întrunirea din nou a Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi, pentru a vedea care e programul de lucru şi care e ordinea de zi care s-a votat. Nu mai veniţi peste noi, deputaţii simpli, să vă amintiţi ce s-a discutat şi ce nu s-a discutat!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Vă mulţumesc.

Da. Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci dacă domnul Rădulescu nu şi aduce altceva aminte, îşi va aduce aminte că l-am apostrofat în Biroul permanent că nu este membrul Biroului permanent şi că nu are dreptul să facă propuneri. Şi, de asemenea, îi aduc aminte că dorea să limiteze timpul de vorbire al deputaţilor la moţiunea simplă, în aşa fel încât după votul final să începem dezbaterea regulamentului, şi dorim acelaşi lucru, după ce avem votul final să începem dezbaterea regulamentului, aşa cum aţi dorit-o şi dumneavoastră. fără vina noastră, nici a mea, nici a dumneavoastră, domnule Rădulescu, programul s-a decalat, dar îl continuăm, aşa cum l-am propus.

Şi, ca să nu mai existe nici un fel de problemă pe viitor, eu mă gândesc, domnule preşedinte de şedinţă, să-l supuneţi la vot ca o chestiune procedurală şi de program, Camera are dreptul să decidă, ca în fiecare zi de marţi după-amiaza să ne ocupăm de regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, domnule deputat, a doua propunere a dumneavoastră nu poate fi luată în seamă, aşa cum am citit pentru dumneavoastră şi pentru toţi colegii, programul şi ordinea de zi se stabilesc de către Comitetul ordinii de zi, la propunerea Biroului permanent. Asta e valabilă şi pentru propunerea dumneavoastră, ca şi pentru propunerea domnului Cristian Rădulescu.

Domnul Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte, eu îmi amintesc că dumneavoastră aţi decis astăzi că continuăm şedinţa noastră cu votul final. Dacă nu rămânem pe acest subiect, eu atunci propun colegilor mei, lideri de grupuri, să facem o pauză de consulturi, să ne punem de acord asupra acestei problematici. Ori aplicăm decizia dumneavoastră, ori facem întâlnirea asta.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci decizia pe care am luat-o eu, şi pe care mi-o menţin în continuare, că nu am cum să mi-o schimb, este aceea că vom aplica şi vom continua ordinea de zi cu votul final.

Atât dumneavoastră, cât şi alţi colegi aşi intervenit pe probleme de procedură, ceea ce mi se pare normal, vă dau drumul să interveniţi până când doriţi pe probleme de procedură. Eu am spus însă: conform ordinii de zi, urmează votul final. Doriţi să mai discutăm pe procedură, mai discutăm, când vom termina, tot la votul final ajungem, pentru că ordinea de zi este clară.

Nu, a spus că dacă schimbi ordinea de zi, vrea consultări. Eu nu am cum să schimb ordinea de zi. Ordinea de zi a fost votată în Biroul permanent şi în Comitetul ordinii de zi. Deci, mai sunt intervenţii pe procedură?

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este o speculaţie ceea ce fac eu acum, este o speculaţie pentru un amendament pe care eu personal l-am depus la regulament, pentru că v-am spus de mai multe ori de la această tribună că este inadmisibil ca plenul să nu poată să modifice ordinea de zi. Cum este şi cazul nostru astăzi. A stabilit comitetul preşedinţilor o ordine de zi, nimeni, inclusiv plenul, care în mod normal este suveran, nu mai poate să modifice acest lucru. Eu am să rog colegii din majoritate, când vom ajunge la acel punct al ordinii de zi care, de altfel, o să vă amintesc că este şi neconstituţional, pentru că nu este normal ca un organism interpus să decidă în locul plenului, să modificăm actualul regulament de maniera că el poate fi modificat de către votul în plen şi să aprobăm ordinea de zi în plen, indiferent cine ne-o propune.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Asta era o intervenţie pe care vă propun s-o faceţi la regulament. Mai sunt intervenţii de procedură? Nu. Trecem la votul final, conform ordinii de zi.

Primul proiect pentru votul final este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public. Legea are caracter organic. Noi suntem prima cameră sesizată.

Voturi pentru proiectul de lege. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

În unanimitate, Camera a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005.

Domnul deputat Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea, conform regulamentului, să explic plenului de ce PSD a votat pentru acest proiect de lege.

Credem că actualul proiect de lege este, de fapt, o continuare a măsurilor care au fost luate de către Guvernul partidului nostru în anul 2003, prin aprobare Ordonanţei Guvernului nr. 117, atunci când activitatea jurisdicţională a personalului instanţelor Curţii de Conturi a trecut la instanţele judecătoreşti.

Totodată, prin Legea nr.49 din 2004, s-a prevăzut şi preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţe şi, sigur, a procurorilor de către Ministerul Public.

Noi credem că prin votul nostru am adus un plus de acurateţe vizavi de ordonanţele care au fost aprobate de către guvernul nostru, ele vin şi întăresc, cred eu, puterea judecătorească în ţara noastră şi solidifică Curtea de Conturi. Aceasta a fost decizia Partidului Social Democrat vizavi de un vot pozitiv, vizavi de acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Proiectul nr.2 de pe ordinea de zi, pentru votul final, este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private. Proiectul de lege are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată.

Voturi pentru proiectul de lege, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Numărul de parlamentari în sală, pentru că am cerut colegilor să-i numere, ca să ştiţi, este de 228 de deputaţi, din care am avut 3 abţineri.

Domnul deputat Giurescu.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Două lucruri aş vrea să spun.

În primul rând, Partidul Social Democrat a votat această ordonanţă în ideea continuării reformei pe sistemul de pensii. Suntem cei care am propus actele legislative necesare apariţiei celor doi piloni de pensii: pilonul II şi pilonul III. Marea problemă este că nici până acum nu se aplică aceste proiecte de lege şi, de altfel, în cadrul comisiei am atenţionat colegii de la Ministerul Muncii că acest proiect de act normativ nu avea nevoie de urgenţă. Este ordonanţă de urgenţă care nici până acum n-a fost aplicată. Există posibilitatea de a se crea comisia, de acum două luni şi jumătate de zile, nici până acum comisia nu a fost creată. E păcat că forţăm, mărim numărul de ordonanţe de urgenţă şi nu le aplicăm în timp, fiind atâta nevoie la ora aceasta ca această comisie să apară şi să înceapă aplicarea fondurilor private de pensii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul proiect de lege ... doriţi să interveniţi? Nu.

Următorul proiect de pe ordinea de zi este proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Legea are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată.

Voturi pentru, vă rog. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Trei abţineri.

242 de deputaţi sunt în Cameră în acest moment, îmi comunică cei doi secretari. Deci 239 de voturi pentru şi 3 abţineri.

Următorul proiect de pe ordinea de zi, este proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2005 pentru modificarea art. 10 alin.6 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată.

Proiectul de lege se referă la o lege cu un caracter organic, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? 3 abţineri.

Deci 239 de voturi pentru, 3 abţineri; proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule deputat Dumitru, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Dumitru:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Mă bucur că am prilejul ca astăzi în Parlamentul României să ne îndreptăm atenţia asupra pădurii româneşti. Ne aducem aminte de pădurea românească, fie atunci când sunt inundaţii, fie când sunt secete excesive. Practic, astăzi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/1998, mai precis pentru modificarea art.10 alin.6, care face trimitere la imprimatele cu regim special, imprimate care dovedesc provenienţa materialului lemnos şi însoţesc acest material lemnos pe drumurile publice.

Reamintesc că ordonanţa nr.96 vine şi reglementează regimul silvic şi modul de gospodărire a fondului forestier naţional.

Repercusiunile aplicării în viitor a Legii nr.247 ne-au determinat de a vota pentru modificarea acestei ordonanţe de urgenţă, având în vedere că ni se pare mai mult decât oportun ca subunităţi ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, şi aici mă refer la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale şi al Pădurilor, prin Inspectoratele Silvice de regim silvic şi cinegetic din teritoriu, să monitorizeze, să controleze şi nu în ultimul rând pentru prima dată să şi distribuie aceste documente cu regim special.

În concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat consideră că prin votul de astăzi contribuie la păstrarea integrităţii fondului forestier naţional şi nu în ultimul rând contribuie la păstrarea unui mediu prielnic, mediu care, în condiţiile... (Aplauze)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, vă rog să lăsaţi vorbitorul să-şi termine intervenţia.

Domnul Ion Dumitru:

Dacă îmi permiteţi, vă bucur ... Nu, mă bucur, dar este prima intervenţie, înseamnă că mă şi admiraţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Aş vrea să reamintesc că politica de mediu nu mai este o politică naţională, ci este o politică transfrontalieră.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul proiect de lege de pe ordinea de zi este proiectul de lege privind ucenicia la locul de muncă, lege cu caracter organic, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de lege sus- menţionat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Avem 3 abţineri.

Având 242 de deputaţi în Cameră, avem 239 de voturi pentru, 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al PSD, am dori să motivăm votul. Aşa cum se ştie şi cum şi cum s-a văzut, am votat pentru această lege privind ucenicia la locul de muncă. Ea decurge din noul cod al muncii, care s-a aprobat prin asumarea răspunderii Guvernului PSD, Guvernului Năstase şi nu face altceva decât să reglementeze noile relaţii pe piaţa muncii, relaţii de economie socială de piaţă. Am votat pentru, pentru că faţă de proiectul de lege care a fost înaintat de guvern, au venit sau s-au aprobat în comisie şi în plen o serie de argumente care au modificat substanţial conţinutul acestei legi. Spun că au modificat substanţial conţinutul acestei legi, deoarece au lipsit, şi am introdus, grupul PSD, o serie de amendamente care asigură protecţia socială a ucenicului, persoană în general minoră, fiindcă vreau să vă reamintesc că ucenicii pot să desfăşoare, pot să fie pregătiţi prin această formă, având vârsta între 16 şi 25 de ani.

Aş vrea să spun câteva din argumentele pentru care am votat pentru, argumente şi amendamente acceptate. În primul rând, încheierea contractului în formă scrisă, extrem de important, fiindcă nu era reglementat acest lucru care putea duce la conflicte între cei doi parteneri, între angajator şi ucenic.

Al doilea rând, s-a reglementat timpul de pregătire, timpul de muncă şi timpul de odihnă a ucenicului, lucru care nu era reglementat, şi regula a fost 8 ore pe săptămână, cu două zile pauză pe săptămână, deci 5 zile maxim, lucru extrem de important.

Al treilea lucru, element de protecţie socială, salarizarea ucenicului. Nu erau prevăzute condiţii minime de salarizare a ucenicului, având în vedere că exista un contract special de raport de muncă pe piaţa muncii, şi am reglementat la nivelul salariului minim brut pe ţară.

S-au prevăzut sancţiuni. Legea nu prevedea nici un fel de sancţiune în cazul nerespectării ei şi am introdus sancţiuni, fiindcă e normal să fie prevăzute într-o astfel de lege sancţiuni, fiindcă avem în vedere minori, persoane care în general au primul contact cu piaţa muncii care poate să le lase, în cazul unor abuzuri ale angajatorilor, traume puternice. Toate aceste lucruri le-am făcut în mod clar, echitabil, reglementând acest tip de raport.

Am votat şi cu reţinere. De ce cu reţinere? Nu s-au aprobat două dintre amendamentele importante care vor face obiectul unor modificări ale acestui proiect de lege, după publicarea în Monitorul Oficial, şi aş vrea să prezint două din aceste amendamente neaprobate.

În primul rând, controlul se face de o instituţie care nu are atribuţii în a controla raporturile de muncă. în loc ca acest control să fie localizat la instituţii aflate în coordonarea Ministerului Muncii, Inspectoratele teritoriale de muncă, aflate în subordinea Inspecţiei muncii, a fost localizat la o instituţie de dialog social, Direcţia de muncă şi dialog social. Noi spunem greşit. fiindcă raporturile de muncă între angajatori şi salariaţi sunt la inspectoratele de muncă, şi raportul dintre angajator şi ucenic ar trebui să se localizeze la aceeaşi instituţie.

Şi, al doilea lucru, nu s-au reglementat condiţiile de cazare şi de servire a mesei pentru ucenici. Este un lucru extrem de grav, fiindcă eventualele abuzuri ale angajatorilor pot conduce la nerespectarea unor condiţii minime de igienă, de servire a mesei şi de cazare pentru ucenici, şi amendamentul nostru nu a fost aprobat.

Cu toate acestea, aşa cum am spus, am votat pentru şi cred că România are nevoie de o astfel de lege, este un pas înainte, cu reţinerea că nu am reglementat acele două aspecte importante şi au fost respinse prin votul majorităţii, cele două elemente de protecţie socială a ucenicului.

Vom veni cu modificarea legii în perioada următoare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul proiect de lege.

Domnul Marton Arpad are o intervenţie pe procedură.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma voturilor pe articole ne aflăm într-o situaţie în care avem o lege pentru care s-a votat un singur articol şi nu are titlu.

Ca atare, aşa ceva nu se poate supune votului. Solicit retrimiterea la comisie, măcar titlu să i se dea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă informez că Grupul parlamentar al partidului din care fac parte a consultat departamentul de tehnică legislativă în situaţia acestui proiect de lege, după ce a fost dezbătut articol cu articol, iar votul nostru se poate da astăzi pentru că, în condiţiile unui vot da, înseamnă că proiectul de lege trece, cu amendamentul pe care comisia l-a susţinut, al domnului deputat Antal şi, dacă votul este nu, atunci rămân legile aşa cum au fost ele înainte de a fi legea de propunere a modificării, fără amendamentul domnului Antal.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Sigur, domnule Arpad, vă dau imediat cuvântul. Suntem, după părerea mea, într-o situaţie destul de delicată. Niciodată o lege, înainte de votul final, n-a mai fost trimisă la comisie.

Eu nu îmi aduc aminte, au mai fost.

Domnul Viorel Hrebenciuc (din bancă):

Sigur au mai fost.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E în regulă, dacă au mai fost, noi pe cuvântul dumneavoastră ...

Domnule Arpad, daţi-mi voie să ... Vreţi să interveniţi? Mă iertaţi...

Domnul Marton Arpad Francisc:

O singură observaţie. Noi am fi de acord şi cu această variantă. Este o singură problemă. Legea nu are titlu. Adică este un amendament votat corect. Nu are titlu. Şi nu avem cum să-i dăm titlu, adică nu putem să adoptăm un act normativ fără titlu. Dacă se respinge actul normativ e bine, atunci a căzut, nu e nici o problemă, dar dacă din întâmplare s-ar vota acest act normativ, nu are titlu. Trebuie să retrimitem, să-i dea comisia un titlu, să ne propună un titlu şi să revenim la votul final cu un nou raport al comisiei. Deci, trebuie să votăm titlul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

În numele Grupului parlamentar social democrat suntem de acord cu ceea ce a spus distinsul meu coleg, dar l-aş ruga să vină în faţa microfonului, pentru stenogramă şi pentru presă, să spun da, nu avem titlu, pentru că n-au fost parlamentarii Puterii în sală şi a picat. Şi prin acest semnal pe care noi l-am dat, am arătat coerenţa şi responsabilitatea pe care colegii noştri din arcul guvernamental le au în acest moment.

De aceea, nu există titlu. Şi de câte ori vom avea această posibilitate, le vom arăta că, dacă nu se consultă şi cu Opoziţia, vor avea asemenea tipuri de legi. Pentru ca să le arătăm că nu se pricep. Asta este semnalul. Suntem de acord să se întoarcă la comisie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Cristian Rădulescu. Dumneavoastră nu sunteţi de acord?

Domnul Cristian Rădulescu:

Da, s-a cerut o mărturie aici, o pot depune, sunt parlamentari ai Puterii din comisia respectivă care n-au fost, la fel de bine cum şi parlamentari ai Opoziţiei n-au fost, fiindcă în ziua respectivă au fost numai 9 cu totul şi cu totul la comisia respectivă.

Deci, de aceea s-a întâmplat. Oricum, dincolo de aceste considerente, nu putem să votăm o lege care nu are titlu. (Vociferări în sală.)

Ce anume?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, la plen... Da, doamna Aura Vasile.

Dar nu am înţeles, domnule Rădulescu, aţi sprijinit ideea de retrimitere la comisie sau aţi fost împotrivă. Aţi sprijinit-o.

Vă mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Vreau să-i spun domnului deputat Rădulescu, care nu face parte din Comisia pentru industrii şi servicii, că dacă consultă prezenţa din şedinţa în care a fost pe ordinea de zi, va constata că toţi colegii dumnealui din arcul guvernamental actual au fost prezenţi. Că a fost un vot la comisie şi altul la dezbatere pe articole, nu este problema grupului meu, este problema Alianţei, de astăzi. Iar dacă dumneavoastră aţi citi pe acest proiect de lege motivaţia pe care o semnează premierul României - Tăriceanu, probabil că aţi vota alături de noi. Vă sugerez să o citiţi, ca argumentaţie pentru acest proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Vasile, noi discutăm aici dacă sunteţi de acord să o trimitem înapoi la comisie sau nu. Asta era discuţia. Da. Deci, avem o propunere din partea domnului Marton Arpad, să trimitem înapoi la comisie proiectul de lege, pentru a primi un titlu. Există alte puncte de vedere?

Domnul Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Este, într-adevăr, o situaţie inedită, în sensul că o lege nu are titlu. (Vociferări şi râsete în sală.)

Domnilor colegi,

Nu înţeleg de ce credeţi că este o situaţie care poate genera o anumită stare euforică. Dar are număr, domnilor. Nu le dăm număr? Aşa am văzut eu, legea numărul cutare...

Şi, de regulă, cam toţi când căutaţi pe site puneţi numărul... deci, noi o votăm aşa cum este, şi i se dă un număr şi o să căutaţi numărul respectiv.

De aceea, domnule preşedinte, pentru că noi aşteptăm regulamentul şi suntem grăbiţi, daţi-i un număr... vă propun 666. Vă mulţumesc. (Aplauze, râsete, vociferări.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Avem propunerea domnului Marton Arpad să trimitem legea înapoi la comisie pentru a primi un nume şi avem propunerea domnului Stanciu care spune că e suficient să dăm un număr. Oricum, lăsând la o parte situaţia uşor hazlie, trebuie să recunoaştem că este o pată pe activitatea Parlamentului, să adoptăm o lege fără nume.

De aceea, eu am să propun plenului la vot ceea ce domnul Arpad a propus, şi anume, retrimiterea legii la comisie pentru a primi nume. Vreau să fiu însă foarte precis. Legea se duce înapoi la comisie pentru a primi nume, nu a reluat din nou în discuţie amendamente şi alte aspecte ale legii, pentru că nu este normal.

Deci, asta am să supun plenului, ceea ce v-am propus eu. Ce, nu vreţi? Vreţi să spuneţi ceva, doamna deputat?

Vă rog, doamna deputat Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur că se poate retrimite la comisie şi bănuiesc că asta este şi soluţia pe care o vom adopta. Nu putem însă să impunem comisiei, o dată ce este transmisă comisiei, să nu intervină. Comisia, după ce a primit o lege care a fost retrimisă la comisie, poate să intervină pe legea respectivă. Asta era tot ce voiam să spun.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat, îmi pare rău, nu cred că aveţi dreptate. Din moment ce legea a primit votul final, votul pe articole, ea este trimisă la comisie doar pentru acest aspect, părerea mea, aspect de a i se da un nume legii. Altfel, putem pleca de la ideea că s-a făcut un artificiu în timpul dezbaterii pe articole, astfel încât să nu ajungă legea.

Deci, asta este interpretarea pe care o dau eu. Şi, sigur, dacă doriţi, supunem la vot această interpretare. Plenul este cel care poate să decidă.

Deci, eu am să supun votului dumneavoastră întâi retrimiterea legii la comisie; avem şi propunere să n-o retrimitem.

Şi a doua oară am să supun votului plenului, interpretarea pe care o dau eu, contra interpretării pe care o daţi dumneavoastră. Şi plenul va decide cum vom merge.

Până atunci, însă, pe procedură, domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

În legătură cu propunerea doamnei deputat Mona Muscă, şi cutuma, dar şi prevederile Regulamentului stabilesc: plenul poate decide ca acest proiect să fie retrimis la comisie pentru un raport suplimentar. Plenul hotărăşte acest lucru, şi plenul hotărăşte ce trebuie să conţină acest raport suplimentar.

Dumneavoastră aţi făcut precizarea că doriţi ca în urma propunerilor domnului Marton Arpad, acest raport suplimentar, şi aşa trebuie să-l denumim, trebuie să conţină numai prevederi privind titlul legii. Am stabilit ce avem nevoie de la comisie, am stabilit care este conţinutul acestui raport suplimentar. Aşa trebuie supus la vot ceea ce hotărâţi dumneavoastră, în urma propunerilor domnului Arpad Marton.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aceasta este şi interpretarea mea.

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Eu zic că suntem într-o eroare: dacă limităm cu retrimitere la comisie, numai pentru o modificare, chiar şi de titlu, pentru că în discuţiile care sunt pentru adoptarea unui titlu, s-ar putea să intervină chiar necesitatea modificării unor aspecte din articole, ca să pot adopta acel titlu.

Ca atare, eu nu pot să spun că numai titlul îl puneţi la comisie. Orice retrimitere la comisie nu poate fi restructurată numai la un aspect. Am dreptul să fac chiar şi amendamente la comisie. Şi, de altfel, eu vreau să arăt chiar cazul în care tot domnul Arpad, acum o lună, a retrimis la comisie, după ce se şi votase pentru, a întrerupt votul la "împotrivă", pentru că a văzut că n-a trecut sau că a trecut, pardon, şi avea interes să nu treacă, şi a oprit votul; domnul preşedinte Năstase a fost foarte echilibrat şi elegant şi a acceptat, iar eu l-am criticat aici, că n-a făcut un lucru bun. Dar dacă această cutumă s-a împlinit, sau a devenit cutuma, eu zic că trebuie - tot la propunerea domnului Arpad - în aceeaşi situaţie, dar la alt proiect de lege, s-o retrimitem la comisie cu dreptul de a face chiar modificări pe text, din toate motivele pe care le puteţi intui: 1.din antecedentele date anterior; 2.din necesitatea ca atunci când modific un titlu sau îl situez un titlu, să pot introduce modificări în text, să pot justifica acel titlu, că nu ştiu cum apare; 3.pentru că niciodată, atunci când trimit la comisie o lege, n-o trimit numai pentru o virgulă. Aia o facem noi aici. O retrimit pentru discuţie, chiar şi pe text, şi cu atât mai mult pe text.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule Tudor.

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Să fim clari: o lege poate fi retrimisă la comisie pe baza unei dezbateri care are loc în plen, la obiect. Adică, plenul - şi nu s-a întâmplat până acum - să pună sub semnul întrebării raportul unei comisii. A retrimite pentru o dezbatere generală, înseamnă că noi, plenul, punem sub semnul întrebării activitatea comisiei şi raportul respectiv, şi pentru aceasta trebuie să avem argumente, şi o trimitem să fie redezbătută.

De fiecare dată, în activitatea parlamentară, când s-a întâmplat acest lucru, şi există această procedură, plenul a delegat, prin formula retrimiterii, motivele pentru care se trimite la comisie. Eu sunt de acord cu domnul coleg Marcu. dacă în afară însă de titlul legii există şi alte opinii, că trebuiesc modificate, dar care plenul le aude aici, le discută, le dezbate şi este de acord, şi o trimite la comisie, da. Dacă nu, trimitem pur şi simplu, pentru că această lege - am identificat - problema ei nu are titlu, şi o trimitem pentru titlu. Altfel, deschidem o cutie a Pandorei, care ar însemna pur şi simplu ca noi să punem sub semnul întrebării o decizie a comisiei, şi eu personal cred că nu este în sprijinul nici a parlamentarismului, nici a obiectivităţii şi pregătirii colegilor noştri s-o facem, indiferent despre ce comisie este vorba.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunoaştem toţi că art.104 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este clar în favoarea preşedintelui astăzi de şedinţă, care spune că votul final priveşte ansamblul reglementării; Camera poate, la propunerea preşedintelui, ca votul final să privească părţi din ansamblul reglementării.

De aceea, decizia dumneavoastră de a trimite la comisia sesizată în fond doar pentru a da un titlu acestei legi şi a repara o ruşine, pe care colegii noştri de la Alianţă o transmit întregii Camere a Deputaţilor, este şi poziţia grupul parlamentar social-democrat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, am să supun Camerei propunerea pe care am făcut-o iniţial, pe care am preluat-o de la domnul Arpad, şi pe care am făcut-o, aceea cade, am să supun propunerea cealaltă, şi anume: că se poate face raport. Deci, propunerea pe care o fac, este să fie retrimisă legea comisiei de specialitate, cu obiectul unic, acela de a-i stabili un titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 9 abţineri.

Cu 9 abţineri, propunerea a fost adoptată.

7. Proiectul de lege pentru modificarea Legii Audiovizualului nr.504/2002.

Caracter organic.

Prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 149 voturi pentru.

Împotrivă? 108 voturi împotrivă.

Abţineri?

149 de voturi nu reprezintă numărul de 166 de voturi minim necesare pentru adoptarea unui proiect de lege cu caracter organic, motiv pentru care declar proiectul de lege respins.

Mă iertaţi, au fost şi 3 abţineri.

Deci, 149 voturi pentru, 108 voturi împotrivă, 3 abţineri, insuficient pentru un proiect de lege cu caracter organic. Proiectul de lege a fost respins.

Punctul 8 pe ordinea de zi.

Domnule Arpad, aţi vrut să luaţi cuvântul la acest proiect de lege?

Domnul Marton Arpad:

Numai pentru informarea celor care au votat împotrivă şi a cetăţenilor, dumneavoastră aţi votat împotriva ca să includem în legea noastră o obligaţie care ne-a impus-o Uniunea Europeană. (Rumoare.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Radu Podgoreanu.

Domnul Radu Podgoreanu:

Stimaţi colegi,

Este posibil ca să fie aşa, este posibil să nu fie aşa, dar era normal ca asupra unor asemenea situaţii să ni se atragă atenţia. Cine ar fi trebuit să facă acest lucru? Reprezentanţii Guvernului.

Uitaţi, avem voturi finale şi aici nu este nimenea. Aceasta arată interesul puterii pentru guvernare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este doamna secretar de stat. Sigur, nu ştiu dacă dânsa reprezintă tot Guvernul, dar este doamna secretar de stat. (Georgeta Ionescu.)

Punctul 8 de pe ordinea de zi: Reexaminarea prevederilor art.1 pct.2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art.13 alin.(1) lit b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr.235/5.05.2005.

Caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Sunt 260 de colegi prezenţi în sală, deci cu 7 abţineri, 1 vot împotrivă şi 252 voturi pentru, reexaminarea a fost adoptată.

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am ieşit în faţa dumneavoastră, pentru a motiva votul PSD-ului. Noi am votat pentru că, practic, prin decizia Curţii Constituţionale, conform art.72 alin.2 din Constituţie, senatorii şi deputaţii pot fi cercetaţi numai de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi nu de Parchetul Naţional Anticorupţie.

Este o prevedere neconstituţională. Prin votul nostru, al tuturor, de astăzi, am încercat să eliminăm o prevedere neconstituţională. Trebuie, de asemenea, să vă spun că PSD-ul este cel care a iniţiat şi demarat, acum câţiva ani, înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, tocmai pentru ca să dăm un semnal că acest organism este un Parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Punctul 9 de pe ordinea de zi.

Domnul Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

O observaţie, nu pe fond, pentru că susţin acest proiect de lege, ci pe procedura prin care - de două ori în acest an - Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă privind bunuri aflate în proprietatea sau administrarea Parlamentului (şi în acest caz, şi în cazul cu sediul pentru seci).

Cred că, dacă mergem în continuare aşa, mai bine desfiinţăm Parlamentul, şi domnul Tăriceanu dă toate legile de acum încolo.

Vreau să protestez, încă o dată, pentru aceste metode care, eu cred, sunt jignitoare la adresa tuturor parlamentarilor, inclusiv din arcul guvernamental.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Proiectul de la punctul 9 de pe ordinea de zi este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2005 privind realizarea ansamblului arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului".

Caracter organic.

Cameră decizională.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 1 vot împotrivă, 2 abţineri şi 257 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Da, domnul deputat.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Votul dat acum împlineşte o lungă aşteptare şi este, totodată, un nou început. Este un vot al puterii laice dat în favoarea uneia dintre cele mai mari ctitorii spirituale ale creştinismului ortodox românesc, Catedrala Mântuirii Neamului. Este un vot în care înţelepciunea şi credinţa au prevalat asupra pământeştilor probleme legate de finanţări, de terenuri, de garduri ş.a.m.d.

Grupul parlamentar al PSD salută cvasiunanimitatea întrunită în jurul acestui emblematic proiect, care va purta, considerăm, într-un lung viitor, imaginea ctitorilor de astăzi. La bucuria momentului se alătură şi parlamentarii ce compun Grupul de Rugăciuni al Camerei Deputaţilor, care - recunoaştem - s-au rugat s ajungem la acest final fericit.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Nr.10 pe ordinea de zi: Proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată.

Caracter organic.

Cameră decizională.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu 259 de voturi pentru şi 2 abţineri, mă iertaţi, cu 258 voturi pentru, şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Nr.11 pe ordinea de zi: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Caracter organic.

Cameră decizională.

Voturi pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 256 de voturi pentru şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Ultimul proiect de lege pentru votul final.

Vă rog, domnule deputat, mă iertaţi, nu v-am văzut, îmi cer scuze!

Domnul Aurel Vainer:

Stimaţi colegi deputaţi,

Consider că votarea acestei legi are o importanţă deosebită, specială, mi-aş permite să spun. Ea reprezintă un element important în construcţia statului de drept democratic în România.

În al doilea rând, legea aceasta dă un plus de garanţie, siguranţă, pentru respectarea demnităţii omului, a minorităţilor naţionale şi, în special, a evreilor cetăţeni ai României.

În sfârşit, vreau să vă spun că, prin această lege, statul român pune în aplicare o declaraţie a OSCE, adoptată de reprezentanţii tuturor membrilor acestei organizaţii europene, care cheamă Parlamentele Europene să construiască un regim juridic adecvat combaterii antisemitismului, xenofobiei şi a oricăror forme de intoleranţă.

Vă mulţumesc foarte mult pentru votul acordat. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Pct.12, şi ultimul, pe lista voturilor finale: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării dreptului de proprietate industrială.

Caracter organic.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Cu un vot împotrivă, 6 abţineri şi 254 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Am terminat şi partea a doua sau a treia a programului ordinii de zi pe care am avut-o astăzi.

Trecem la partea a treia.

Preşedintele Camerei Deputaţilor va intra să prezideze această parte a şedinţei.

Zece minute pauză, ca să schimbăm preşedintele de şedinţă. (Aplauze).

- După pauză -

(Lucrările sunt conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Eserghep Gelil şi Gheorghe Albu, secretari.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă propun să reîncepem lucrările, cu acelaşi entuziasm.

Rog Comisia pentru Regulament să ia loc în banca rezervată pentru comisie.

Stimaţi colegi,

Începem dezbaterea privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Pentru cei interesaţi, anunţ de pe acum că îmi propun să nu conduc şedinţa Camerei la dezbaterea care va viza art.25 din Regulament, tocmai pentru a nu crea sentimentul că doresc să amestec cumva eventuale interese personale cu ceea ce trebuie să fie o soluţie de principiu pentru o problemă pentru care, fără îndoială, trebuie s-o reglementăm cât mai corect.

Aş vrea să începem dezbaterile noastre. Înainte de dezbaterile generale, trebuie prezentat proiectul de hotărâre şi raportul Comisiei de Regulament referitor la amendamentele acceptate sau respinse.

Îi dau cuvântul, pentru început, domnului deputat Ioan Bivolaru, preşedintele comisiei, pentru a prezenta proiectul.

Iertaţi-mă, avem o chestiune de procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia mea este o intervenţie de natură procedurală, pentru că dezbaterea Regulamentului este o dezbatere specială; Regulamentul este o instituţie specială în Parlamentului României, este instrumentul principal după care ne desfăşurăm activitatea, iar modul în care această dezbatere se realizează se face în mod cutumiar, după anumite reguli.

Vreau să vă reamintesc că, de 15 ani, în Parlamentul României există un Regulament; el a fost creat, apoi a fost analizat şi reformulat prin modificări, în mai multe etape.

Noi spunem, şi cred că este corect acest lucru, că Regulamentul este "Cartea de temelie", aş putea spune "Biblia deputaţilor", de claritatea şi corectitudinea faţă de regulile democraţiei, respectarea regulilor democraţiei şi ale Constituţiei, depinzând însuşi echilibrul şi stabilitatea politică. (Rumoare în sală)

Este procedură, stimate domnule coleg. Dacă aveţi un pic de pacienţă, o să aflaţi. Sunteţi cam tânăr să fiţi aşa nerăbdător.

Pentru putere, ca şi pentru opoziţie, ca să vedeţi că vorbesc şi în avantajul dumneavoastră, pentru că vorbesc în calitate de deputat, vreau să vă rog să înţelegeţi că deputatul este interesat, fie că este în opoziţie, fie că este în majoritate, de un Regulament bun, clar şi care să fie în măsură să-l protejeze. Pentru că cea de-a treia trăsătură fundamentală a acestui Regulament este că de el depinde atât pentru opoziţie, cât şi pentru majoritate să stopeze eventuale derapaje.

Mai înainte însă de orice, doresc să desfiinţez o legendă, să demitizez, cum ar fi spus Mircea Eliade, o afirmaţie ...

Domnul Adrian Năstase:

Dacă s-ar putea, în intervenţia de procedură, poate îl lăsaţi şi pe Mircea Eliade să vină ulterior cu elemente de procedură. (Aplauze din partea dreaptă.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Intervenţia dumneavoastră v-a adus foarte multe aplauze din partea opoziţiei ...

Domnul Adrian Năstase:

Sigur, şi voturi.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Ceea ce este în avantajul meu.

Actuala putere se sprijină, şi nu acest lucru este important în solicitarea de modificare a Regulamentului, şi acest lucru trebuie spus de la început, pe o afirmaţie. Este o afirmaţie care a fost făcută în public, potrivit căreia opoziţia nu se poate afla şi la putere şi în opoziţie. Este afirmaţia făcută de domnul Boc, preşedintele Partidului Democrat, în mod public, pentru a justifica solicitările făcute de modificare a Regulamentului. Iar la baza acestei afirmaţii, se află o altă afirmaţie, potrivit căreia nicăieri în lume, specific, s-a spus de către domnul Boc, nu există o situaţie în care majoritatea să nu deţină preşedinţia Parlamentului.

Or, această afirmaţie este falsă, este neadevărată şi, din păcate, mincinoasă prin omisiune.

Acum, daţi-mi voie să vă spun, că în Austria, domnilor, am luat ca exemplu numai ţările membre, unele ţări membre ale Uniunii Europene ...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Dumitrescu ...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog insistent să mă lăsaţi să-mi fac intervenţia, pentru că este o intervenţie procedurală. Vrem să ajungem în Uniunea Europeană şi nu respectăm chiar ţările şi parlamentele respective?! Aceasta este procedura. Procedura aceasta se aplică în toate ţările Uniunii Europene, asta nu înţelegeţi dumneavoastră, unde vrem să ajungem noi, în Uniunea Europeană. Asta este problema! (Aplauze, amuzament în sală.) Vorbim de procedura care există în ţările Uniunii Europene, ca să fie lucrurile foarte clar.

Iar dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni în legătură cu ceea ce voi spune eu, vă voi şi dumneavoastră, şi presei, şi pentru opinia publică, sursa de documentare, internetul şi site-urile respective pentru a verifica aceste afirmaţii. Pentru că, iată ce spune: în Austria, după alegerile parlamentare din 1999, câştigate de Partidul Social Democrat, în urma refuzului liderilor acestui partid de a coopera cu naţionalistul Jord Heider deci, stimaţi domni, este o problemă importantă, Partidul Libertăţii a obţinut preşedinţia Parlamentului, deşi se afla în opoziţie.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, care este problema de procedură?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Este foarte clar: aceasta este procedura în Uniunea Europeană, iar argumentaţia pe care o fac anumiţi colegi, că nu se poate, că nu există Parlament în Europa în care majoritatea să deţină preşedinţia, este falsă. Şi această procedură trebuie s-o demontăm de la bun început. (Atmosferă de relaxare, amuzament, glume) Păi, noi mergem în Parlamentul European, stimaţi colegi, iar domnul Borel, preşedintele Parlamentului European, este membru al Partidului Socialist European, partid care este în opoziţie, dacă vreţi, fiind un partid mai mic din punct de vedere numeric decât majoritatea, formată din Partidul Popular European, unde, de exemplu...

Domnul Adrian Năstase:

Nu vă enervaţi!

Domnule deputat, am o rugăminte: să puneţi pe site toate aceste informaţii, pentru că eu îmi dau seama din reacţia colegilor de la putere că-i interesează foarte tare, adică vor să examineze, să-şi dea seama cum este bine să procedeze.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte, problema ştiţi care este? Dumneavoastră mă trimiteţi pe site, şi eu le-am luat de pe site. (Aplauze puternice.)

Domnule preşedinte, dacă vreţi, colegii dumneavoastră, colegii noştri, invitaţi-i să se uite pe site, să nu mai facă astăzi afirmaţii care sunt total eronate şi sunt împotriva Constituţiei şi a ceea ce înseamnă Uniunea Europeană.

Am să-mi rezerv să fac aceste precizări la dezbaterile generale. Dar, vă rog, încă o dată, domnilor colegi, vă rog foarte bune. Dacă vreţi procedură, avem procedura Uniunii Europene, unde vrem să ajungem, nu ceea ce vreţi să inventaţi dumneavoastră la Cotroceni. (Aplauze puternice.)

Domnul Adrian Năstase:

V-am înţeles, domnule deputat, a fost foarte clar.

Rog pe domnul deputat Bivolaru, preşedintele Comisiei pentru Regulament, să prezinte proiectul de hotărâre.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin Decizia nr. 54 din 3 martie 2005, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit necesitatea realizării unui proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, solicitând deputaţilor şi grupurilor parlamentare să depună propuneri în acest sens la Comisia pentru Regulament.

Modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor a fost necesară în primul rând din perspectiva numărului considerabil de propuneri de modificare depuse la Comisia de Regulament, atât în legislatura trecută, cât şi în această legislatură, rămase nesoluţionate.

Comisia pentru Regulament a preluat toate propunerile de modificare de la comisia anterioară, precum şi propunerile trimise de către deputaţi şi grupurile parlamentare Biroului Permanent.

Practica vieţii parlamentare şi funcţionarea propriu-zisă a Camerei Deputaţilor au relevat necesitatea modificării Regulamentului în vederea eficientizării activităţii şi funcţionalităţii acestuia.

Modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor se impunea şi datorită revizuirii Constituţiei din anul 2003, precum şi a deciziei Curţii Constituţionale nr. 62 din 1 februarie 2005, privind neconstituţionalitatea unor texte referitoare la revocarea preşedintelui, astfel încât textul Regulamentului Camerei Deputaţilor să fie corelat şi cu aceste prevederi. Aceste corelări sunt impuse de însăşi forţa juridică şi de supremaţia legii fundamentale.

Dezbaterile de la nivelul societăţii civile şi a partidelor politice au reliefat, totodată, necesitatea creşterii transparenţei lucrărilor Parlamentului, atât în plenul Camerei Deputaţilor, cât şi în comisii, transparenţă reclamată ca necesară, îndeosebi în privinţa dezbaterilor, precum şi a modului de exercitare a votului deschis de către deputaţi.

Funcţionarea de până acum a Camerei Deputaţilor pune în evidenţă şi necesitatea completării textelor Regulamentului, prin transpunerea şi adoptarea cutumelor procedurale în prevederi regulamentare. aceste cutume, dovedindu-şi eficacitatea, au nevoie de forţa juridică pentru a fi respectate şi aplicate în mod unitar.

Modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor a fost necesară, de asemenea, pentru a asigura rezolvarea unor disfuncţionalităţi în procedurile parlamentare privind procedura legislativă, pe relaţia Camera Deputaţilor - Senat, în spiritul prevederilor Constituţiei revizuite.

Noile prevederi ale Regulamentului, care se regăsesc în acest proiect, asigură un sistem mai amplu de dezbateri periodice deschise, pe probleme de interes general, între primul ministru şi membrii Guvernului, pe de o parte, şi plenul Camerei Deputaţilor şi comisii, pe de altă parte.

Astfel de dezbateri sunt în măsură să pună mai bine în valoare funcţia de control parlamentar asupra Executivului, precum şi o mai bună corelare a actului legislativ cu actul de guvernare.

În şedinţa Biroului Permanent din 9 mai, acest an, s-a stabilit ca termenul de depunere a proiectului de hotărâre a Camerei Deputaţilor privind modificarea Regulamentului, precum şi a raportului privind admiterea şi respingerea unor propuneri să fie 31 mai.

Având în vedere numărul foarte mare, de peste 800 de propuneri de modificare depuse, Comisia pentru Regulament a solicitat Biroului Permanent o prelungire a termenului de depunere, pe care l-a propus la data de 1 octombrie 2005, precum şi aprobarea ca această comisie să lucreze şi în perioada vacanţei de vară.

Prin dispoziţia din 25 mai, Biroul Permanent a aprobat acest program, dar, în ceea ce priveşte termenul de depunere a proiectului şi a raportului, l-a stabilit pe data de 1 noiembrie 2005.

Raportul conţine propunerile admise şi propunerile respinse, care au fost înaintate la vremea respectivă o dată cu proiectul.

Propunerile admise au constituit în totalitate proiectul de hotărâre al Camerei Deputaţilor privind modificarea Regulamentului, care a fost depus în termen, pe data de 30 august, la Biroul Permanent.

Conform procedurilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului a fost pus la dispoziţia deputaţilor care au înaintat pe grupuri parlamentare şi individual un număr mare de amendamente pe care comisia le-a admis sau le-a respins, după cum urmează:

În primul rând, la cele 372 de amendamente admise în raportul pe care dumneavoastră l-aţi primit, Comisia pentru Regulament este autor şi coautor la 126 de amendamente admise; Grupul parlamentar P.S.D. - 221 de astfel de amendamente, Grupul parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr - 46 de amendamente; P.R.M. - 16; Grupul U.D.M.R. - 25; Partidul Conservator - 16; Partidul Naţional Liberal, separat, ca grup, 6 amendamente, din partea P.D.-ului încă 15 amendamente, Minorităţi - 4 şi deputatul independent Anghel Stanciu - 2 amendamente.

În raportul respectiv există şi 366 de amendamente respinse, astfel: P.S.D. - 240; Alianţa - 3; P.R.M. - 34; U.D.M.R. - 11; P.D.-ul, separat 3; P.N.L.-ul - 2; Comisia pentru cercetarea abuzurilor - 2; deputatul independent Anghel Stanciu - 70 şi domnul deputat Cantaragiu Bogdan - 1 amendament.

Trebuie reţinut că, în cazul acestui proiect, Comisia pentru Regulament are dublă calitate, atât de iniţiator, cât şi de raportori.

Din motive legate de intenţia comisiei de a se încadra în termenul de depunere a proiectului şi raportului s-au strecurat câteva omisiuni, în cadrul acestui raport, referitor la autorii unor amendamente şi simţim nevoia să facem cuvenita rectificare acum. Trebuie să menţionăm în faţa plenului că autorii alineatelor de la 1 la 7 ale art. 25¹ şi ai alineatelor de la 1 la 5 ale art. 25² sunt Grupurile P.N.L., P.D., U.D.M.R. şi Partidul Conservator. Iar în cazul amendamentelor care nu au precizaţi autorii, sunt câteva, Comisia pentru Regulament îşi asumă iniţiativa respectivă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul comisiei îl va prezenta domnul vicepreşedinte Iustian Mircea.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

În conformitate cu art. 58 alin. 15, comisiile permanente, şi anume acela care se referă la Comisia pentru Regulament, între atribuţiile Comisiei pentru Regulament este şi aceea privind informarea operativă a Camerei Deputaţilor şi a Biroului Permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare pan-europene.

Este vorba de modificarea Regulamentului nostru, este vorba de o obligaţie a Comisiei pentru Regulament şi cred că nu putem să începem discutarea acestui proiect de modificare a Regulamentului până când Comisia pentru Regulament nu-şi îndeplineşte această obligaţie prevăzută la acest alineat, alin. 15, şi anume de a informa operativ Camera Deputaţilor cu privire la procedurile parlamentare din alte state şi mai ales din adunările pan-europene.

Prin urmare, domnule preşedinte, vă solicit ca această comisie, prin preşedintele ei, să facă această informare. în caz contrar, să suspendăm şedinţa până când vor fi pregătiţi să ne prezinte situaţia din alte state.

Domnul Adrian Năstase:

În această chestiune sau îi dau mai întâi cuvântul domnului preşedinte.

Domnule preşedinte Bivolaru, vă rog. La această chestiune.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Acum eu vorbesc în calitate de preşedinte al comisiei.

Domnul Adrian Năstase:

Pagina 43. M-a întrebat cineva din sală.

Stimaţi colegi,

Articolul 58.

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur că în cadrul acestor dezbateri în cadrul comisiei, şi am încercat să o spun destul de elegant în raportul pe care l-am prezentat mai înainte, comisia a lucrat intens, sub o anumită presiune, presiunea depunerii în termenul solicitat de către Biroul Permanent a acestui proiect.

În condiţiile respective, sigur că nu ne-am propus să întocmim această informare exhaustivă, pe care să o prezentăm sub un titlu precis în faţa Camerei.

Nu pot să răspund domnului deputat Nicolicea, că această comisie, în momentul acesta, nu a pregătit şi nu i s-a solicitat de către Biroul Permanent sau alte solicitări din altă parte, să prezinte în faţa Camerei această informare care, desigur, este foarte importantă o astfel de operaţiune, pentru a fi într-o oarecare cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte procedurile pe care le-am adoptat sau le vom adopta noi în cadrul acestei dezbateri.

Deci, răspunsul este: comisia, acum, în acest moment, nu vă poate prezenta o informare pe care să o punem la dispoziţia Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Această prevedere a Regulamentului este imperativă şi nu se face la solicitarea, nici a Biroului Permanent, nici a unor deputaţi. Eu doar am amintit-o, nu am solicitat-o, pentru că este imperativă prin acest articol. Şi mi se pare că nu ar trebui să începem discutarea Regulamentului până când comisia nu-şi îndeplineşte această obligaţie prevăzută în Regulament, de a ne informa înainte de a discuta modificarea Regulamentului.

Prin urmare, solicitarea mea este: să amânăm discuţia până când comisia este capabilă să ne facă această informare.

Domnul Adrian Năstase:

Tot pe chestiuni de procedură? Vă rog, domnule Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Onorată comisie formată din 7 membri,

Sunt consternat că în primul rând toate amendamentele pe care colegii noştri le-au depus, cele respinse au o singură motivaţie: necorelare cu propunerile adoptate de către comisii.

Sunt consternat că foarte mulţi dintre colegi se consideră jurişti şi nu au putut să găsească textele constituţionale sau textele de regulament în care să explice de ce un amendament al unui coleg deputat care priveşte activitatea sa nu este explicat.

Centrul de greutate al activităţii parlamentare, aşa cum spunea şi distinsul coleg al nostru, Emil Boc sau, mai vechi, domnul distins coleg al nostru, Valeriu Stoica - şi găsiţi pe site-ul Camerei Deputaţilor aceste documente - este plenul Camerei Deputaţilor.

Plenul Camerei Deputaţilor este dator, în momentul în care dezbate Regulamentul Camerei Deputaţilor, care este regulamentul tuturor parlamentarilor, să ia deciziile în cunoştinţă de cauză.

Dacă deschidem această carte de căpătâi a noastră la art. 58, punctul 11, constatăm şi sunt uimit că acel distins coleg care face parte şi din Comisia juridică şi face parte şi din Comisia de Regulament, tot pe baza acestui Regulament, nu a cerut un aviz de constituţionalitate al unor texte din acest Regulament Comisiei juridice. Suntem, în acest moment, pentru prima dată în istoria Parlamentului, când Comisia juridică, care are acest atribut, nu-şi dă avizul pe textul modificat al Regulamentului.

Această procedură este o procedură foarte simplă şi ea nu cere altceva decât să explice dacă cumva avem decizii ale Curţii Constituţionale, avem elemente care sunt antidemocratice şi pe care le-am introdus în acest text de Regulament.

Comisia juridică este datoare să dea acest aviz, iar Comisia de Regulament este datoare să aducă alte explicaţii decât necorelarea cu propunerile adoptate de către comisie.

Bine că nu am scris ceva aici care să fie împotriva poporului român!

De aceea, eu susţin şi colegii mei din grupul parlamentar susţinem această idee, care nu este o idee de a amâna dezbaterea, ci a o aduce acolo unde noi am votat în ultimii ani, şi anume Constituţia României şi a aduce acest Regulament, pe baza Constituţiei României, acolo unde trebuie să fie.

Nu putem să votăm un amendament care este împotriva unei decizii a Curţii Constituţionale.

Domnul Adrian Năstase:

Am înţeles.

Domnule deputat, succint.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult astăzi că aveţi dispoziţia de a ne întrerupe pe noi şi colegii văd că tac. De aceea, cred că ei sunt în asentimentul nostru şi vor accepta retrimiterea la comisie a acestui raport de proiect de hotărâre.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog foarte mult, dacă se poate, pe chestiune de procedură, foarte succint, şi după aceea să putem să luăm deciziile necesare.

Vă rog.

Domnul deputat Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai devreme am avut în dezbatere o lege fără nume. Acum suntem pe cale să dezbatem nişte amendamente cu autor necunoscut.

Fiindcă acum două săptămâni, cu toţii, am votat şi am fost de acord cu anumite componenţe ale grupurilor parlamentare din această sală şi eu reţin că aveam Grupul P.N.L. şi Grupul P.D.

În raportul comisiei ni s-a precizat că există amendamente admise şi respinse ale parlamentarilor din Grupul P.D., ale parlamentarilor din Grupul P.N.L., precum şi ale parlamentarilor membri ai Alianţei D.A.

Iertaţi-mă, domnule preşedinte, eu cred că ar trebui retrimis la comisie acest raport, ca acele amendamente să aibă un făptuitor, asupra căruia să fim informaţi ca atare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Alte chestiuni?

Domnule Corlăţean, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Este o chestiune de procedură, pe care o consider, de asemenea, importantă şi care este legată de ceea ce menţiona ceva mai devreme distinsul meu coleg parlamentar de Dolj, Zgonea.

Este o chestiune legată de - şi mă refer la raport - poziţia 366 art. 218, este vorba de un amendament care a fost propus din partea grupului nostru, al Partidului Social Democrat, şi îl citez: "Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a Regulamentului".

Este o chestiune extrem de serioasă, pentru că acceptarea acestui Regulament şi am constatat oarecum cu surprindere, ca să nu spun cu stupoare, poziţia Comisiei de Regulament, asigură absoluta necesară constituţionalitate a Regulamentului. Şi vreau să vă spun că propunerea pe care colegul meu Zgonea a făcut-o, trimiterea textului la Comisia juridică, care potrivit Regulamentului este obligată să se pronunţe asupra constituţionalităţii textului, este absolut fundamentată. Şi vreau să argumentez în plus la această teză, atât prin acest obiect micuţ, care aparent pentru o parte din colegii din patrulaterul aflat temporar la guvernare este mai puţin cunoscut, este vorba de coroborarea articolelor 146 şi 147 care obligă la această acţiune absolut firească şi adaug o chestiune, este adevărat, de ordin politic, dar care, revenind la ceea ce spunea domnul Dumitrescu, obligă şi din alt punct de vedere, apropo de relaţia cu Uniunea Europeană şi practica în acel spaţiu, în care dorim şi noi să ajungem cât mai curând. Este vorba, şi am menţionat acum câteva zile, şi vreau să aduc corecţiile necesare la reacţiile care au apărut din partea Coaliţie guvernamentale, este vorba de un angajament politic extrem de serios, luat în luna aprilie la Comitetul parlamentar mixt cu Uniunea Europeană, cu Parlamentul European, de toţi parlamentarii prezenţi acolo, români şi euro-parlamentari, inclusiv parlamentarii aflaţi la guvernare, acea, citez, traduc din engleză: "Solicită ca schimbarea regulilor de procedură ale ambelor Camere să fie în acord cu Constituţia amendată". Este o chestiune care până la urmă se fundamentează pe Constituţia şi pe Constituţia România şi pe Regulament...

Domnul Adrian Năstase:

Am înţeles, domnule deputat.

Domnul Titus Corlăţean:

... singura instituţie abilitată să se pronunţe asupra constituţionalităţii nefiind un partid politic sau altul, ci Curtea Constituţională.

Trăgând linie şi concluzionând, solicit, domnule preşedinte, ca textul să fie transmis la comisia competentă, Comisia juridică, pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii textului, înainte de o eventuală dorinţă, absolut greşită, de altfel, de a încerca să implementaţi Regulamentul, fără ca distinsa Curte Constituţională să se pronunţe.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Cred că suntem cu toţii conştienţi că ne aflăm în faţa unuia din cele mai importante şi responsabile evenimente din viaţa unui Parlament. Regulamentul reprezintă, clar, Constituţia Camerei Deputaţilor. Totul se subjugă prevederilor lui, de la libertatea de exprimare de la această tribună, de la independenţa lui în a fi reprezentantul numai al poporului şi în serviciul acestuia.

De aceea, eu vreau să-mi permiteţi să felicit Comisia de Regulament, care a muncit până la ore târzii, spre a ne putea pune la dispoziţie un material. Spun un material, deoarece aş fi preferat să ne pună la dispoziţie nişte teze, în concordanţă cu ceea ce se întâmplă în regulamentele ţărilor din Uniunea Europeană.

Timpul a fost scurt, nu au putut, şi poate nici noi dacă eram nu puteam.

Ceea ce, însă, mă surprinde, ca unul dintre cei care am luat multă diurnă, şi sper să nu mai iau, să-mi văd de profesia mea nobilă de profesor, este că la motivări, de sus până jos, în proporţie de 90% apare o formulă inedită pe care n-am mai întâlnit-o şi pe care am putea să o extindem la toate legile şi la toate amendamentele. Peste tot se spune: "necorelare cu propunerile admise". Şi dacă frunzăriţi la amendamente respinse, repet, cred că 90% o să găsiţi această propunere.

Ca unul scrupulos la datorii, am zis, hai să vedem ce propuneri au fost admise şi, din contrarele fiecărei propuneri, să vedem motivul. Şi am constatat că sunt cam 60% în care nu s-a adoptat nimic.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, chestiunea de procedură?

Domnul Anghel Stanciu:

Chestiunea de procedură, domnule preşedinte, este următoarea: motivaţia respingerii trebuie să existe şi să aibă conţinut. Articolul 13, ca să nu mergem mai departe, care îmi aparţine, precizează la motive: "necorelare cu amendamentele admise". Menţionez, domnule preşedinte, că la art. 13 nu este nici un amendament admis. Şi atunci cum s-a necorelat cu acela care nu există? Deci, rog, domnule preşedinte, onorata comisie, să mai facă o analiză şi să vadă cum s-a necorelat ceva care există cu ceva care nu există. Şi, ca atare, propun să dăm timp comisiei, că nu a avut, şi să reexamineze cel puţin acestea respinse şi să le motiveze. De aceea, cred că şi dânşii sunt nerăbdători să afle ce există şi necorelat cu ce există, pentru că eu am constatat că ce există este necorelat cu ce nu există. Deci, propun să se trimită înapoi la comisie.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Bivolaru, dacă vreţi să răspundeţi la aceste chestiuni de procedură? Daţi-mi voie să recapitulez aspectele pe care aş vrea să le clarificaţi. Prima chestiune: obligaţia Comisiei pentru Regulament de a informa Camera şi Biroul despre procedurile parlamentare din alte state.

A doua chestiune: aspectul legat de atribuţia Comisiei juridice de a examina constituţionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative.

A treia: chestiunea autorilor amendamentelor.

A patra: ideea intrării în vigoare şi amendamentul referitor la intrarea în vigoare şi rolul Comisiei juridice în ceea ce priveşte constituţionalitatea.

În fine, motivaţia privind respingerea unor amendamente.

Deci, dacă eu am reţinut bine, acestea au fost cele cinci aspecte de procedură care au fost prezentate.

Şi o chestiune legată, sigur, tot de autorat, coautorat, în ceea ce priveşte formula de grup parlamentar. Este vorba de P.N.L. şi P.D.

Domnul Ioan Bivolaru:

Am să încep cu ultima explicaţie, în legătură cu unele amendamente realizate de către unii deputaţi P.N.L. şi unii deputaţi P.D.

Noi ne-am exprimat şi sunt trecuţi în raport ca autori de amendamente şi am spus: din partea P.N.L. sunt un număr de amendamente, nu am putut să-i nominalizăm pe toţi deputaţii care intră în numărul respectiv, pentru că se regăsesc efectiv în raport. Am spus: "deputaţi din partea P.N.L. sau deputaţi din partea P.D.". Aceşti deputaţi au depus amendamente în afara grupurilor respective din care fac parte.

Aceasta este explicaţia în legătură cu autorii. Deci, lucrurile sunt destul de clare din acest punct de vedere. Se regăsesc la capitolul "autori", pentru fiecare amendament.

Faptul că la câteva amendamente nu se regăsesc autorii, am explicat că a fost o eroare materială. Este vorba de două articole în mare, 25¹, 25², sunt amendamente de fond şi care au fost înaintate aceste amendamente, privind revocarea, de către acest grup P.N.L., P.D., U.D.M.R. şi Partidul Conservator.

În ceea ce priveşte, câteva amendamente, sunt circa 5 sau 6 amendamente din întreg cuprinsul la care s-a omis iar din punct de vedere material să se treacă autorul, este vorba de Comisia de Regulament, care nu a fost trecută ca autor.

În ce priveşte solicitarea Comisiei juridice pentru a prezenta un aviz privind constituţionalitatea unor prevederi ale comisiei.

S-a analizat în cadrul comisiei şi trebuie înţeles foarte serios acest lucru, că în cadrul comisiei există un vot politic care a avut o anumită pondere, nu aceasta este în discuţie acum, s-a analizat în cadrul comisiei şi sigur că am fost toţi sub imperiul prevederilor Regulamentului, respectiv 61 şi 62 din Regulament.

Pe de o parte se putea ca această Comisie juridică să solicite din proprie iniţiativă să depună un aviz pe anumite prevederi, se putea ca în momentul când Biroul Permanent a repartizat Comisiei pentru Regulament să întocmească proiectul şi mai ales raportul, să solicite sau să stabilească că şi Comisia juridică trebuie să-şi depună un aviz.

Nu am putut să trecem peste aceste prevederi şi nu s-a acceptat să se meargă pe ideea "din proprie iniţiativă", comisia, fără să aibă nici o prevedere în acest sens, să solicite Comisiei juridice un amendament.

Domnul Viorel Hrebenciuc (din sală):

125, cum să nu!?

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să-l lăsaţi pe domnul deputat să prezinte argumentele.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Dacă dumneavoastră doriţi să citesc articolul 225, să-mi daţi voie să mă duc într-o pauză să-l citesc. În ceea ce priveşte motivaţiile de la raport, privind respingerea.

Ţin să vă aduc la cunoştinţă că această comisie a lucrat în următoarea manieră: de fiecare dată, s-au discutat principiile care trebuie să gestioneze un anumit capitol, s-au votat aceste principii, cu ponderea care a fost şi, din acest moment, toate amendamentele care au fost contrare principiului votat au fost respinse, iar justificarea în raport a fost aceea pe care o vedeţi în raport, la respinse: "Nu sunt prevederile în concordanţă cu cele stabilite de către comisie!"

Este un punct de vedere al comisiei, votat în conformitate cu ponderea politică din această comisie şi a fost o problemă democratică, respectată întocmai. Din punctul acesta de vedere, sigur că, la dezbateri, fiecare are dreptul să-şi susţină amendamentele respinse, iar comisia este obligată să iasă şi să justifice această respingere.

Domnule preşedinte,

Am convingerea că am epuizat lista de răspunsuri, nu ştiu dacă mai am vreo datorie faţă de cele...

Domnul Adrian Năstase:

Da, aţi epuizat lista, dar nu ştiu dacă colegii sunt mulţumiţi cu răspunsurile.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu, s-ar putea să fie nemulţumiţi, e dreptul fiecăruia, eu n-am făcut decât să explic cum s-a lucrat în comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Am înţeles. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt foarte multe intervenţii, înţeleg, dar este o chestiune care a fost ridicată aici şi care ţine de regulament şi de aceea, în plen, eu cred că trebuie să ascultăm şi punctul de vedere al preşedintelui Comisiei juridice. Pentru că, într-adevăr, în regulament se arată că aceasta este singura comisie care se pronunţă în legătură cu constituţionalitatea prevederilor. La examinări anterioare ale regulamentelor noastre au existat, mai mult, chiar rapoarte comune ale Comisiei de regulament cu Comisia juridică.

Sigur, domnul preşedinte ne poate spune că nu este nevoie, dar eu cred că este bine totuşi să avem un din punct de vedere din partea preşedintelui comisiei, în legătură cu această chestiune.

Vă rog, domnule Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Sunt de acord cu ceea ce spuneţi dumneavoastră, personal, cred în decizia pe care preşedintele o ia în numele comisiei, deşi în regulament nu scrie nicăieri că un preşedinte de comisie ia decizii în numele membrilor comisiei.

Şi vreau să vă spun dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, că decizia pe care am luat-o, noi, ca grup parlamentar, nu se bazează pe o dorinţă de amânare. Ceea ce a prezentat domnul deputat Nicolicea, coroborat cu art. 125, trebuia să oblige distinşii colegi din Comisia de regulament, indiferent de votul lor politic, să ceară un aviz de constituţionalitate Comisiei juridice. Pentru că este clar că textul, aşa cum vine la art. 125, nu este deloc în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale, să fie foarte clar!

Din această perspectivă, dumneavoastră nu puteţi să faceţi decât un singur lucru, la art. 58 pct. 14, pe care distinsul meu coleg l-a prezentat, şi pct. 11, de asemenea, acela că puteţi să luaţi act de această decizie, ea nu se supune la vot şi dumneavoastră trebuie să trimiteţi la comisia sesizată în fond, care trebuie să trimită pentru un aviz la Comisia juridică. Acesta este punctul de vedere pe baza regulamentului, nu l-am schimbat încă, neschimbându-l, nu putem să venim cu alte interpretări asupra lui. Aceasta este decizia pe care noi credem că trebuie să o luaţi în acest moment. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Răspunsul pe care urmează să-l dau a fost deja prefigurat de antevorbitori. Înţeleg însă invitaţia pe care domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, care prezidează şi această şedinţă, a făcut-o, de a veni la microfon, nu ca pe o încălcare a principiului colegialităţii deciziilor şi punctelor de vedere din comisie, sunt convins, domnia sa gândeşte juridic în toate împrejurările, ci ca o invitaţie de a confirma, prin cutumele activităţii Comisiei juridice, corectitudinea, cum spuneam, a punctelor de vedere deja formulate.

De ce ar fi necesară această confirmare prin cutume? Deoarece, poate, din nefericire, poate nu, e o realitate că activitatea Parlamentului României, datorită carenţelor regulamentelor de până acum şi unei experienţe în formare, s-a bazat foarte mult pe cutume. Şi cutuma, ca izvor de reglementare, este des invocată în această măreaţă sală şi chiar astăzi a fost invocată de multe ori.

Acum, revenind la chestiune. Sub aspectul sesizării comisiei, domnul preşedinte Bivolaru a enunţat complet, după opinia mea, de data aceasta, ca deputat, nu ca preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cele trei surse legale de investire a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La invitaţia de a confirma cutumiar, confirm că practica, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în actuala legislatură, cel puţin - şi fac această precizare, pentru că aceasta e practica pe care o cunosc direct, a fost foarte riguroasă în a nu accepta investiri decât pe filierele enunţate. Am avut situaţii din toate trei categoriile. Aşadar, dacă vom fi investiţi, vom analiza cu seriozitate şi sperăm cu profesionalism şi cu obiectivitate ceea ce ni se va cere.

În ceea ce priveşte precizarea domnului deputat Zgonea, şi anume cu privire la impedimentul de a mă pronunţa în numele comisiei în plen, aşa este şi nu aveam de gând să o fac, decât cu precizările pe care deja le-am făcut, o invitaţie de a invoca cutumele comisiei.

În sfârşit, sub aspectul perspectivei de a fi investiţi, eu cred că plenul Camerei Deputaţilor, bineînţeles, nu cred, spune chiar regulamentul, "poate investi comisia". Şi, ca părere personală, fiind vorba de o lege, pentru că hotărâre este o lege pentru Parlament şi pentru funcţionarea Parlamentului, cred că nu are cu ce dăuna o consultare şi a Comisiei juridice, la adoptarea unui act de o asemenea importanţă. (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Eu sunt puţin uimit de această discuţie, pentru că îmi amintesc că săptămâna trecută, în Biroul permanent, atunci când am discutat despre data depunerii proiectului de raport, Biroul permanent, în unanimitate, inclusiv colegii noştri din arcul guvernamental, a fost de acord ca acest proiect de hotărâre să treacă şi pe la Comisia juridică, tocmai pentru a rezolva această problemă. Înţeleg acum că nu s-a respectat acea decizie unanimă a Biroului permanent, şi atunci, nu avem obiect de discuţie, în acest moment.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, daţi-mi voie, domnule deputat, să vă reamintesc discuţia, aşa cum a fost. Noi am discutat în Birou şi într-adevăr propunerea a fost ca Biroul permanent să trimită, pentru o cenzură de constituţionalitate, textul existent şi la Comisia juridică. S-a votat această propunere în Birou şi votul a fost negativ. Ca atare, Biroul permanent nu a putut să trimită textul la Comisia juridică.

S-a spus însă că în măsura în care comisia ar dori să exprime un punct de vedere ea ar fi avut posibilitatea să se adreseze Comisiei de regulament, pentru a cere să exprime avizul respectiv. Acest lucru înţeleg că nu s-a făcut, deci, suntem în situaţia în care acum, eventual, doar plenul ar putea să mai decidă.

Vă rog, domnule Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă aflu într-o postură delicată, poate că meseria mea de inginer e mai puţin plăcută, dar textul pe care îl înţeleg eu aici şi cred că îl înţeleg şi ceilalţi colegi ai mei scrie că în cazurile de neconstituţionalitate constatate, Camera Deputaţilor reexaminează prevederile respective, nu spune că supune la vot. Le trimite la Comisia juridică şi Comisia juridică face raport! Deci, nu spune altceva, nu spune că noi ne gândim, ne scărpinăm! Este text neconstituţional!

Aşa cum a prezentat şi colegul meu, domnul Titus Corlăţean, mai avem un text care nu este pus în concordanţă cu un acord, care este obligatoriu pentru România şi pe care toţi colegii noştri, în numele grupurilor parlamentare, l-au semnat! Deci, nu putem, în acest moment, să nu putem să ne consultăm cu colegii din Comisia juridică cu privire la constituţionalitatea unor texte, fără să se întâmple altceva.

Deci, dumneavoastră, domnule preşedinte, astăzi, luaţi act de această chestiune. Eu sunt consternat că foarte mulţi din Comisia de regulament sunt şi în Comisia juridică, indiferent de culoare politică, şi retrimiteţi pentru un aviz, până mâine, până poimâine, poate să-şi dea avizul, şi, în momentul acesta, noi respectăm regulamentul. Şi, mai mult decât orice, respectăm Constituţia, domnule preşedinte! Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bolcaş întâi şi apoi domnul deputat Tudose.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sunt dator să expun punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, care este străin de caracterul politic al acestei dispute. Noi facem politica constituţională şi atâta tot.

În acest context, cererile de restituire bazate pe prezentarea unor practici europene, pe inconsecvenţe în titularizarea persoanelor care au făcute amendamente sau pretinse nemotivări - vă rog să mă iertaţi, am văzut şi nemotivări mai flagrante decât acestea - mi se par şicanatorii şi evident că vom vota împotriva lor. (Aplauze ale Majorităţii.)

Însă, această problemă a avizului Comisiei juridice o privim cu toată seriozitate, cu aceeaşi seriozitate cu care şi colegul Sergiu Andon s-a prezentat în faţa domniilor voastre, străin de robele politicii şi fiind în primul rând jurist, lucru pentru care îi mulţumesc. Într-adevăr, ne aflăm în prezenţa unui act de o anume gravitate, s-au folosit aici cuvinte mari: Biblie, Constituţie, nu, este o procedură, dar este esenţială pentru noi- Ne aflăm în prezenţa unui act de o anume gravitate, problemele care se dispută - şi nu suntem străini de miezul disputelor - sunt de constituţionalitate şi evident, dacă în Camera Deputaţilor, cel care se pronunţă cu privire la constituţionalitate la acest nivel, care nu atinge nivelul Curţii Constituţionale, este Comisia juridică, este absolut normal ca să fie trimis acest raport către Comisia juridică.

Problemele formale care s-au ridicat aici, Biroul Permanent a discutat, nu a putut adopta. Suntem în plină procedură legislativă, pentru că ultimele texte ale regulamentului ne trimit la această procedură legislativă şi plenul poate să hotărască acest lucru. Aş dori ca plenul, întotdeauna politic şi doresc să se exprime puncte de vedere politice, să fie înţelept înaintea acestor probleme politice.

Suntem pentru trimitere, dar numai pentru acest motiv, pentru trimitere la Comisia juridică. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul Stanciu şi apoi domnul Tudose.

Numai pe chestiuni de procedură, domnule Stanciu, vă rog foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală, fiindcă domnul Anghel Stanciu i-a înmânat un material):

Domnule preşedinte,

Vă rog să chemaţi un domn chestor să preia maculatura domnului deputat Stanciu. O lasă aşa, prin toate părţile? Nu este corect!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog să nu distribuiţi texte în sală!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Este problema chestorilor!

Domnul Adrian Năstase:

Rog chestorii să vegheze la această chestiune!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Acea "maculatură" reprezintă prevederile din regulamentele ţărilor membre ale Uniunii Europene, că o taxează distinsul coleg "maculatură", este treaba domniei sale! Am distribuit-o şi celorlalţi lideri de grup şi nimeni nu şi-a permis să spună că e "maculatură"! Este treaba dânşilor!

Domnule preşedinte,

S-a spus aici un lucru esenţial, de către domnul preşedinte al comisiei Bivolaru...

Voci din sală:

Care comisie?

Domnul Anghel Stanciu:

Comisiei de regulament, dar dânsul e din '90, deci, pot să-i spun că e "instituţie", nu cred că-l jignesc. Domnia sa a spus că s-a acceptat ca mod de lucru următorul: asupra unei anumite probleme s-a discutat în comisie - eu mulţumesc încă o dată, pentru că a avut răbdarea să mă asculte şi sper să mă asculte şi acum - şi au stabilit aprioric o linie de conduită vizavi de subiectul respectiv. Un tipar, pe care l-au supus la vot şi l-au adoptat. Când eram eu mic, era cu ouăle: unele treceau prin inel, unele nu treceau şi varia preţul. Acum, dânşii au stabilit inelul şi au luat amendamentul: trece prin tipar, e admis; nu trece, e respins.

Aş ruga, deci, să nu lăsăm ce a spus domnia sa - o să motiveze la timpul respectiv aceste tipare, ci să le pună pe hârtie la fiecare articol, adică, care sunt tezele care au stat la baza regulamentului. Care e teza pe care au admis-o, de exemplu, la revocarea preşedintelui? Care e teza care au admis-o la constituirea grupurilor parlamentare? Care este teza care au admis-o, să spunem, la Biroul permanent?

Deci, aceste chestiuni, care sunt ascunse sub numele de "necorelare" şi care s-au stabilit prin vot în Comisia de regulament, să ni le pună la dispoziţie, pentru a putea să ne facem şi noi motivaţia vizavi de ele. Dacă nu pot să o facă sau nu au făcut-o în scris, atunci, să le dăm termen, spre a o face în scris.

De aceea, domnule preşedinte, cred că este un motiv foarte serios, privitor la art. 68, în urma dezbaterilor, intervin modificări importante, şi să o trimitem la comisie. Care este lucrul important? Regulamentul s-a întocmit pe baza unor teze votate în comisie prin asumare politică, care se ascund plenului. Nu putem accepta aşa ceva!

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu toţii am auzit, când domnul preşedinte Bivolaru a prezentat raportul, următoarele sintagme: "Au fost 200 de amendamente admise de către parlamentari aparţinând Grupului Alianţei D.A." "Un număr de amendamente depuse şi admise sau respinse de către parlamentari separat PNL sau separat PD". Există două variante: ori domnul preşedinte Bivolaru a citit raportul şi, în aceste condiţii, aceste sintagme existând în raport, practic, anulează raportul, trebuind să vină în faţa noastră cu alt raport, fiindcă asemenea grup nu există la Cameră; sau domnul preşedinte Bivolaru nu a citit raportul, ci ni l-a povestit, şi atunci solicit să vină să ni-l citească.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule chestor,

Domnul Stanciu Anghel şi-a uitat materialul aici!

Am să încerc din nou să răspund domnului Stanciu. Comisia a dezbătut şi a votat probleme de principiu totdeauna când s-a abordat o anumită temă din regulament. Aş da de exemplu faptul că au fost solicitări ca, în afara Comisiei de regulament, să mai poată face parte din două comisii, şi din alte comisii, cum ar fi Comisia de abuzuri şi alte comisii, Comisia de informaţii ş.a.m.d. A fost o problemă votată în această comisie pentru regulament şi, în momentul când domnul Stanciu a înaintat un amendament prin care a spus că numai membrii Comisiei de regulament pot face parte din două comisii, este clar că respingerea s-a produs şi modificarea respectivă nu a fost acceptată. A fost respins pe faptul că nu există o concordanţă între ceea ce a hotărât comisia să propună Camerei - că despre asta e vorba, e o propunere pe care o înaintează Camerei - şi, în condiţiile acestea, domnul Stanciu trebuie să fie mulţumit cu acest răspuns.

Dacă vreţi să discutăm problemele de principiu în cadrul Camerei, după care le adoptăm, principiile - cum a fost unul din principii, pe care domnul Stanciu a depus extraordinar de multe amendamente, cel privind înfiinţarea grupurilor sau a unui grup de independenţi - comisia a dezbătut o astfel de propunere, a respins o astfel de propunere. Şi, în condiţiile acestea, toate amendamentele domnului Stanciu privind înfiinţarea unui grup de independenţi au căzut, au fost respinse pentru că nu erau în concordanţă cu ceea ce a stabilit decizia.

Este dreptul de decizie al comisiei să facă o propunere plenului Camerei. Camera îşi poate însuşi această propunere, o poate respinge.

Acestea sunt răspunsurile în ceea ce priveşte problema ridicată de domnul Stanciu.

În ce priveşte această apartenenţă la grupul de autori, cred că am spus destul de clar - dacă n-am fost clar, repet acum, în cadrul acestui raport - că aceşti deputaţi PNL sau deputaţi PD, în afara grupului parlamentar de alianţă, asta o menţionez acum, au depus şi ei amendamente, asta este problema.

Cred că e suficient să se înţeleagă. Dacă vreţi să-i nominalizăm, cum l-am menţionat pe domnul Stanciu, care a fost singurul din partea grupului de independenţi, cum doreşte domnia sa să fie intitulat, o putem face.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul Tudose.

Imediat, vă rog să aşteptaţi.

Stimaţi colegi,

Haideţi să clarificăm ce avem de făcut, pentru că altfel o să lungim aceste discuţii la infinit.

Vă rog, domnule Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Revin la paternitate. În raport, există, de exemplu, la pct. 317: "Amendament respins, autor deputat Nati Meir, de la PRM". Îmi cer scuze, din câte ştim noi, cu toţii, domnul deputat nu mai face parte din Grupul PRM.

Eu am acuzat, domnule preşedinte Bivolaru, faptul că dumneavoastră aţi folosit sintagma "Grupul Alianţei D.A." în prezentarea raportului şi întreb din nou, aţi folosit sintagma citind-o de pe raport sau făcând o sinteză verbală a ceea ce este în raport? Fiindcă, dacă dumneavoastră aţi folosit sintagma "D.A." - şi aţi folosit-o - şi acestă sintagmă aţi citit-o, înseamnă că acel raport trebuie refăcut, fiindcă este nul, deoarce face referire la ceva ce nu există. Dacă dumneavoastră aţi folosit sintagma "D.A." fără ca ea să fie scrisă, vă solicit recitirea raportului.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Pe această chestiune, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Când s-a întocmit acest raport, fiecare reprezentant a fost obligat să verifice, şi la autor, şi la motivaţie. Unde s-a acceptat, a fost această convenţie în cadrul comisiei, ca să spunem ca în cazul autorului Alianţei să se scrie: "Autori: Grupul parlamentar PNL şi PD" sau: "Grupul parlamentar PNL-PD".

Aceasta este singura problemă care probabil că nemulţumeşte. Unde nu am scris aşa ceva, sigur că nu este vorba de un amendament al Alianţei. Şi dacă a fost trecut un deputat PNL sau un deputat PD, nu am luat în considerare în acel moment că acest amendament este al Alianţei.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Bivolaru,

Dacă eu am înţeles corect, întrebarea era de ordin formal: la Cameră, spre deosebire de Senat, unde există un grup parlamentar al Alianţei, există doar grupuri separate: Grup PNL - Grup PD. Deci, nu există un grup mixt, aşa cum există la Senat, pentru raţiuni complexe, pe care nu le discutăm aici.

Deci, o referire la Grupul parlamentar D.A., dacă există, evident că vizează un grup care nu există. Şi atunci, sigur că această trimitere este incorectă.

În rest, cum este unul şi jumătate dintr-o parte, altul, din altă parte, asta este altă chestiune. Problema este, colegul nostru atrăgea atenţia asupra faptului că între grupurile recunoscute, formate la Camera Deputaţilor, nu există un grup al Alianţei Dreptate şi Adevăr. Şi aceasta era întrebarea, dacă aţi stabilit această chestiune, sigur, puteţi să spuneţi: "Domnule, am greşit, o să corectăm!" Dar, dacă nu, atunci spuneţi: "Nu există o astfel de referire, ci doar aţi făcut o trimitere generală la faptul că, în sfârşit, Alianţa ca atare, prin grupurile sale de aici...!" Atunci, puteţi să spuneţi: "Grupurile, eventual, PNL-PD".

Deci, aceasta, ca să clarific, pentru că domnul Tudose a venit de două ori cu aceeaşi problemă şi am impresia că nici a doua oară nu a primit răspunsul pe care îl aşteptam.

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, se poate considera că în exprimarea respectivă a fost o greşeală, pentru că PNL-PD noi, totdeauna, am asimilat că fac parte din Alianţă. Dar, într-adevăr, nu este scris nicăieri aici "Grupul Alianţei", ci "Grup PNL" sau "Grup PD". În exprimarea mea, am considerat, prin această imitaţie de la Senat la Cameră, că aceste două partide fac parte din Alianţă.

Îmi însuşesc această eroare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Nu, domnul...

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Atunci solicit ca nouă să ne fie prezentat raportul aşa cum este el, raport, cuvânt cu cuvânt, nu cu sinteze şi cu trimiteri la familii politice!

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor şi după aceea domnul Puşcaş.

Vă rog, stimaţi colegi, nu vă enervaţi, este o discuţie importantă, pentru că ea vizează textul de bază după care lucrează Camera Deputaţilor şi deputaţii sigur că trebuie să-şi exprime preocupările în legătură cu texte, care, eventual, ar crea dificultăţi..., până la alegerile anticipate din luna decembrie. (Râsete.)

Vă rog, domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi aş vrea să fac o remarcă la adresa celor care mă iubesc atât de mult încât nu mă lasă nici să vorbesc, faptul că dacă noi, la precedenta repunere în drepturi a noului regulament am fi judecat mai bine, aşa cum vrea acum această distinsă Putere, nu am fi ajuns acum să discutăm o refacere a regulamentului.

Ca atare, vă rugăm, lăsaţi-ne dumneavoastră să judecăm astfel regulament încât să fie atât de bun încât data viitoare când venim la putere - cine va veni, probabil - să nu mai fie nevoie să-l schimbe o dată.

Deci, facem apel la toţi, pentru o conştientizare a actului nostru de astăzi, de aşa manieră încât să facem un regulament bun. Dacă sunteţi de acord că cei care l-au făcut ultima dată l-au făcut prost şi ne bruiaţi în dorinţa noastră de a-l reface mai bun, înseamnă că vă contraziceţi, nu aveţi sens în comportament.

De aceea, vă rog, lăsaţi-ne să judecăm cu capul nostru, nu cu al dumneavoastră, deoarece, în multe cazuri, am văzut că unele dintre capetele celor din dreapta mea, în acest moment, nu sunt cele mai corecte a da lecţii.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Tudor...

Domnul Marcu Tudor:

Îmi cer scuze, gata, intervin pe text.

Vreau însă să vă spun, cu toată părerea bună, extraordinar de bună, pe care o am faţă de acel colectiv care a lucrat aceste propuneri, foarte grele... Chiar şi numărul de 236 de amendamente respinse şi de câte alte acceptate, termenul scurt în care s-a făcut lucrul, modul în care au ieşit până la urmă, tăiate, unele dintre ele prin ghilotina votului, nu pot face mai mult decât să ne facă să avem tot respectul pentru acest grup de 7 oameni, care a muncit, după părerea mea, cel mai mult dintre noi în această sesiune parlamentară. Nu daţi cu biciul în ei! Au făcut tot ce au putut mai mult!

Datoria noastră este să facem mai mult decât au putut ei...

Domnul Adrian Năstase:

Chestiuni de procedură, domnule Tudor!

Domnul Marcu Tudor:

Imediat.

Aş dori totuşi să atrag atenţia că nu există nici o motivaţie în comisie, indiferent de votul pe care îl dă comisia, ca să se respingă un amendament prin motivul că a fost votat altul, care îl contrazice. Aşa ceva este o aberaţie!

Pentru că nu mai îmi dă mie posibilitatea, cel care am amendamentul respins, să vin să-l susţin aici, în faţa plenului, pe text, pe fond. Mie mi s-a respins un amendament pentru că a fost votat altul, dar eu nici nu ştiu, e bun, nu e bun al meu? Poate e mai bun decât ăla votat.

Şi atunci, pe ce bază să-l susţin eu aici?

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Tudor, o să discutăm la amendamente.

Domnul Marcu Tudor:

De aceea, vă rog, întotdeauna, pentru toţi cei care conduceţi şedinţa - lucru pe care îl fac şi eu, niciodată nu am invocat aşa ceva în motivaţia amendamentelor respinse - motivaţi clar, tehnic, regulamentar respingerea, pentru ca pe această motivaţie să-şi bazeze pledoaria cel care doreşte să vă câştige votul invocând motivaţia respingerii.

Aşa că, vă rog, domnule preşedinte, să atrageţi atenţia tuturor celor care fac astfel de motivaţii să se abţină de a mai face atât de subţirel motivat încât, scuze, e o frază mai alambicată, să dea posibilitatea să fie respinse aprioric astfel de motivaţii. Că nu sunt în concordanţă cu legitimitatea, cu corectitudinea judecăţii noastre ca parlamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Puşcaş.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Cred că este interesul nostru al tuturora, într-adevăr, să facem un regulament al Camerei şi al întregului Parlament, care să ne ajute mai departe de aici. Poate că unii colegi sunt interesaţi numai în articolul 25. Sunt de acord, domnule preşedinte, că aţi făcut referire la modificările constituţionale din 2003. Am însă marea rugăminte să ţineţi cont de următorul lucru: România este semnatara Tratatului de aderare care are două părţi. A doua parte este...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog să vorbiţi la microfoane în permanenţă ca să puteţi fi auzit.

Domnul Vasile Puşcaş:

A doua parte este tratatul privind Constituţia Europei şi acolo sunt referirile la parlamentele naţionale. Cred că este ocazia acum să ne compatibilizăm şi cu acest document, repet, este nu numai semnat, dar este ratificat de partea română acest document.

A doua chestiune. În rapoartele de ţară ale comisiei europene există rubrica referitoare la criteriile politice şi la parlament. M-am uitat la acest document şi solicit, domnule preşedinte, să vedeţi că sunt elemente care sunt recomandate de comisie, nu vorbesc de recomandările Parlamentului European pe care le puteţi lua sau puteţi să nu le luaţi. Cred eu, pentru evaluarea României în viitorul raport, nu acesta din toamnă, în cel din primăvară, este extraordinar de important să luaţi aceste lucruri, pentru că altminteri s-ar putea să se spună că noi facem acum o modificare care să fie contra a ceea ce ne-am angajat că facem. Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să vă spun că această chestiune a recomandărilor pentru Parlament se leagă de compatibilizarea instituţională şi noi prin acest regulament trebuie să realizăm compatibilizarea instituţională, inclusiv regulile jocului statului de drept şi regulile jocului balanţei între puteri şi nu în ultimul rând trebuie să facem legătură cu aspectul democraţie. Parlamentul este expresia suveranităţii, are regulile reprezentativităţii, dar pentru raportul de ţară este vorba şi de aspectul democraţiei. Şi, în aceste articole, noi trebuie să avem absolut certitudinea acum, dacă facem această modificare, exact cum am făcut modificarea Constituţiei, că Parlamentul României, Camera Deputaţilor intră în noul joc european la care tot clamăm că aderăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Înainte de a trece să luăm unele decizii, domnul deputat Zgonea. Şi am şi eu o observaţie, dacă preşedintele României ne transmite de la Naţiunile Unite că Parlamentul trebuie să fie unicameral, poate facem un singur regulament la Cameră şi la Senat şi să lucrăm împreună ca să nu mai pierdem vremea. Lucrăm aiurea şi nu ştim...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, ştiu că sunteţi un excelent jurist şi aţi lucrat de la început la acest regulament, atunci când eu eram student. Dar, vreau să vă aduc la cunoştinţă că art.102 vă permite dumneavoastră, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, să luaţi decizia privind recomandarea pe care domnul deputat Nicolicea şi Grupul parlamentar al PSD a cerut-o, aceea de a trimite comisiei sesizate în fond, pentru a cere un aviz Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind neconstituţionalitatea unor texte, conform art.56 din acest regulament, coroborat cu art.68.

Domnule preşedinte, noi credem că am discutat destul de mult pe o chestiune care este foarte simplă şi care este atributul dumneavoastră ca preşedinte de şedinţă astăzi şi pe care noi nu trebuie să o punem în discuţie, aşa cum şi domnul deputat Andon, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi distinsul deputat Bolcaş au prezentat-o astăzi aici, avizul acesta nu este un aviz de dragul de a fi un aviz, este un aviz obligatoriu, pentru că sunt texte pe care noi vi le-am prezentat astăzi aici şi pe care le-am contestat de la modul de exprimare în motivaţie până la faptul că ele nu respectă o decizie a Curţii Constituţionale.

De aceea, vă rog pe dumneavoastră, în conformitate cu acest regulament şi vă spun, cu art.102, să cereţi comisiei în fond să ia avizul de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru constituţionalitatea textului. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Ultima intervenţie şi după aceea, vă rog foarte mult să acceptaţi să luăm câteva decizii totuşi la sfârşitul acestei şedinţe.

Vă rog, domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte,

Atunci când am invocat articolul care se referă la Comisia pentru regulament, şi anume art.58 alin.15, în ceea ce priveşte obligaţia comisiei pentru regulament de a informa Camera şi Biroul permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene, nu am făcut nici un fel solicitare şi nu am adresat nici un fel de rugăminte, ci doar v-am învederat un text imperativ, fapt pentru care nu aveţi de luat nici o decizie, nici dumneavoastră, nici noi. Comisia trebuie să-şi facă treaba, prin vocea preşedintelui, domnul Bivolaru, colegul meu pe care îl stimez, a reieşit că în acest moment comisia nu este pregătită cu astfel de informare, rămâne pe altă dată să o facă.

luaţi act şi vă rog frumos să nu încălcaţi regulamentul pentru a da ocazia celor din dreapta să invoce încălcarea regulamentului în cazul revocării dumneavoastră şi până când se modifică regulamentul îi atenţionez că totuşi este vorba de practicile adunărilor parlamentare paneuropene şi nu de pa axa Washington - Londra - Bucureşti sau Golden Blitz - Cotroceni - Marea Neagră. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă rog să rămânem în cadrul parlamentar pentru dezbatere. Avem câteva chestiuni şi aş vrea totuşi să vedem cum procedăm mai departe. Sigur că mai avem 5 minute pe care trebuie să le folosim cu înţelepciune.

Nu, domnule Tudose, lăsaţi-mă şi pe mine la sfârşit, că aţi vorbit toţi până acum.

Colegilor de la Putere le spun să le fie oarecare teamă pentru momentul în care o să vorbesc mai des de la tribună. (Rumoare.)

eu îmi fac deocamdată datoria de preşedinte de şedinţă, aşa cum v-am anunţat că nu voi conduce dezbaterile la art.25, tocmai pentru a nu crea sentimentul că există o miză personală pentru mine în această discuţie.

Vreau acum să clarificăm câteva chestiuni. Sunt unele care nu cred că presupun decizii. Sunt unele lucruri care pot fi rezolvate, eventual, poate şi în noaptea aceasta până mâine, pot fi eventual corectate unele lucruri, clarificate unele aspecte, legate de autori, dacă cumva cineva are unele obiecţii, aceste lucruri ar putea fi făcute în această seară şi sunt convins că membrii comisiei privesc cu entuziasm o astfel de perspectivă. (Amuzament.)

În ceea ce priveşte raportul cu Comisia juridică. aceasta mi se pare o chestiune într-adevăr importantă. Ea poate să fie tratată în două formule, în opinia mea. Şi am să vă cer părerea de îndată. Sau în trei formule, de fapt, şi am să v-o prezint şi pe a treia.

Prima formulă ţine seama de dreptul de cenzor general pe chestiuni de constituţionalitate, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Şi, aşa cum procedăm de fiecare dată când există probleme de constituţionalitate şi în baza regulamentului, comisia se pronunţă asupra acestor aspecte privind întregul proiect, noi putem, evident, să trimitem la acest moment raportul comisiei pentru un control general de constituţionalitate. Aceasta este prima variantă şi, în opinia mea, dacă lucrul acesta se făcea atunci când am sugerat în Biroul permanent, nu aveam acum această discuţie aici.

A doua variantă şi care se leagă într-un fel şi de articolul 102 din regulament oferă posibilitatea de a se cere comisiei juridice, la momentul în care se invocă excepţii de neconstituţionalitate pe unul dintre texte sau pe unul dintre amendamente, să solicităm punctul de vedere al comisiei care ar fi singurul care să ne permită acest lucru.

Şi această chestiune, sigur că este permisă de regulament, dar asta înseamnă solicitări care să fie făcute individual în măsura în care apar astfel de discuţii, dar, sigur, tot cu acordul colegilor.

Dacă este vorba de implicaţii importante, articolul 102 oferă această posibilitate. O să mă contraziceţi dacă nu sunteţi de acord cu această variantă.

În fine, a treia variantă, care ţine mai ales de adevărul majorităţii şi de dreptatea acesteia, rolul comisiei să nu se manifeste în nici un fel pe parcursul dezbaterii, ceea ce va constitui, fără îndoială, un temei suplimentar pentru o sesizare a Curţii Constituţionale, pentru că în mod evident nu s-a făcut o cenzură anterioară a textului, deşi regulamentul actual prevede acest lucru.

Deci, acestea sunt cele trei ipoteze pe care la acest moment eu le văd. Sigur, poate că nici una dintre ele nu este valabilă şi, pur şi simplu, comisia ar trebui desfiinţată sau, în orice caz, să nu se ocupe de regulament, care are şi dispoziţii precumpănitor juridice şi de obicei Comisia juridică tratează şi avizează toate aceste texte, nici practica noastră parlamentară, vă rog să vedeţi, cu ocazia modificării altor regulamente, Comisia juridică împreună cu Comisia de regulament au propus proiectele de hotărâre pentru modificarea regulamentului. Deci, a exclude în totalitate contribuţia, evaluarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în legătură cu regulamentul Camerei care este un text normativ, este, veţi recunoaşte, oarecum ciudat. Dar, sigur, eu nu am făcut decât să sintetizez chestiunile de procedură şi soluţiile posibile, sintetizând, de asemenea, unele dintre comentariile care s-au făcut şi în baza atribuţiilor preşedintelui de şedinţă, ofer acum, solicit acum punctul de vedere al comisiei, ca să nu spun al preşedintelui, dacă există, dacă nu, am să fac apel ... (Vociferări în sală.)

Nu, stimaţi colegi, punctul ... domnul Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Ieri, colegii noştri din arcul guvernamental au refuzat să dea doi bani pe subvenţia de la agricultură. Astăzi observăm cu toţii că nu dau doi bani pe aceste dezbateri. Ţinând cont de faptul că este ora 6, până la care a fost votat programul, ţinând cont, de asemenea, citându-vă, că noaptea este un sfetnic bun, ne întâlnim mâine dimineaţă mai limpezi. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Stimaţi colegi,

Atunci daţi-mi voie să fac singura propunere pe care o mai pot face la această oră, să rog comisia să reflecteze la discuţiile care au avut loc astăzi, eventual împreună cu colegii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, şi poate mâine dimineaţă la prima oră ne vor face o propunere în legătură cu aceste chestiuni care au fost ridicate.

Vă mulţumesc.

Ne revedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,00.