Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Victor-Viorel Ponta şi Nicolae Titu Gheorghiof, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei.

Vă anunţ că, din totalul de 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 304 deputaţi. Sunt absenţi 27 deputaţi, 11 colegi participă la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

La ordinea de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 53 de deputaţi.

În legătură cu dezbaterea moţiunii simple, în şedinţa din 21 septembrie, Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se vor rezerva 45 de minute pe care le poate utiliza la începutul şi/sau la sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li s-a alocat timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia, ori timpi care pot fi cedaţi grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputaţi care compun grupurile parlamentare şi al deputaţilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbatere este următorul: Grupul parlamentar PSD - 37 de minute; Grupul parlamentar PNL - 22 de minute; Grupul parlamentar al PD - 15 minute; Grupul parlamentar al Partidul România Mare - 11 minute; Grupul parlamentar UDMR - 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 7 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute; deputaţii fără apartenenţă la grupuri parlamentare, în total, 6 minute, dacă cumulează aceşti timpi.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care îşi retrage semnătura de pe moţiune. Nu este cazul. Reamintesc faptul că nu pot fi propuse amendamente la moţiune.

Având în vedere cele prezentate, dau cuvântul reprezentantului semnatarilor, doamnei deputat Olguţa Vasilescu, pentru prezentarea moţiunii.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul moţiunii este "Salvaţi şcoala românească!"

Subsemnaţii deputaţi, aflaţi în exerciţiul unui mandat reprezentativ, solicităm, în temeiul prevederilor articolelor 67 şi 112 alin. (2) din Constituţia României şi al articolelor 149-154 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, exprimarea poziţiei Plenului Camerei Deputaţilor faţă de situaţia de criză gravă în care se află învăţământul românesc, ca urmare a încălcării sistematice a prevederilor Legii învăţământului, referitoare la alocarea unui procent de minimum 6% din p.i.b. până în anul 2007.

De asemenea, suntem profund îngrijoraţi de eludarea art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic, a legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul dialogului social, respectiv, a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cu nr. 97/1948, privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, a Convenţiei nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negocierea colectivă, a Convenţiei nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective şi Carta Socială Europeană revizuită, ratificate de România, a Legii sindicatelor nr. 54/2003, a Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ - art. 4 (2) şi faţă de promovarea unor acte normative, fără ca acestea să fie discutate cu partenerii de dialog social (Legea calităţii, Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ pre universitar etc.).

Incapacitatea de a administra sistemul de învăţământ este observată aproape zilnic de părinţi, elevi şi presă, mai ales la subfinanţarea sistemului, lipsa de fonduri pentru administrarea şcolilor la nivelul consiliilor locale, diminuarea numărului de manuale oferite gratuit elevilor, potrivit legii, lipsa rechizitelor gratuite pentru elevii ai căror părinţi au venituri sub media salariului pe economie, o bază materială precară, care nu asigură un învăţământ modern, eficient.

Legea Învăţământului prevede o creştere proporţională a alocaţiilor bugetare, în concordanţă cu aspiraţia către integrare a învăţământului românesc în cel european prin: considerarea dezvoltării învăţământului ca prioritate naţională pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaţionale; profesionalizarea pieţei muncii; dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare pentru integrarea la vârf în comunitatea ştiinţifică mondială.

Realizarea acestor deziderate majore ale învăţământului românesc presupune coerenţă în gândire şi sistem, elaborarea unor linii de reformă care să se articuleze între ele, pregătirea sistemului pentru ca reforma să fie asimilată şi realizată. Deocamdată, constatăm multă improvizaţie, nepricepere, măsuri dictate de conjuncturi politice efemere, lipsa unei strategii adecvate.

Alianţa Dreptate şi Adevăr (PNL-PD) a relansat, în campania electorală, tema reformării învăţământului românesc, sub deviza "Noua Educaţie". Printr-o propagandă sufocantă, care promitea că în România vor curge râuri de lapte şi miere, Alianţa D.A. a trâmbiţat: ,,Lansarea în dezbaterea publică de noi programe pentru a face din învăţământ o forţă a creşterii economice, a eficienţei administrative şi a democratizării, precum şi a afirmării personale. Dezbaterea publică va preceda măsurile de schimbare, iar cultura educaţională va fi susţinută prin acţiuni adecvate... Alianţa se angajează să pună în practică sistemul modern al conlucrării cu forţele societăţii implicate în învăţământ: sindicate, organizaţii ale elevilor, asociaţii de studenţi, adunări ale părinţilor, angajatori, grupuri de experţi, presă". Desigur, acesta era un program electoral. O dată ajunsă la putere, Alianţa PNL-PD a uitat de promisiuni. Nu cunoaştem să se fi îndeplinit nici măcar una din aceste măsuri promise!

De asemenea, Alianţa a anunţat şi soluţii noi pentru problema finanţării educaţiei: mărirea investiţiei în învăţământ, aplicarea corectă a finanţării pe programe şi introducerea de soluţii noi: "Ca urmare a unei alte structurări a bugetului de stat, a alocării de noi resurse, a unei noi abordări economice, va deveni posibilă dublarea salariilor personalului din învăţământ în raport cu echivalentul actual în valute de referinţă".

În realitate, nu numai că n-a dublat salariile cu echivalentul în euro şi n-a alocat 6% din p.i.b. dar, aplicând Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2005, a diminuat veniturile salariaţilor din învăţământ, prin scoaterea în prima etapă a profesorilor din Legea de indexare a salariilor, prin blocarea fondurilor de premiere şi a tuturor posturilor neocupate, a refuzat categoric orice discuţie privind noua lege de salarizare a personalului didactic din învăţământ şi a refuzat orice formă de dialog social, elaborând acte normative fără consultare şi sfidând astfel legislaţia în vigoare.

Deşi Legea calităţii în educaţie şi Legea descentralizării învăţământului preuniversitar sunt necesare pentru reformarea învăţământului românesc, acestea devin inaplicabile atâta timp cât nu sânt armonizate cu Legea Învăţământului şi cu Legea privind statutul personalului didactic. Din acest motiv, toate aceste legi trebuiau discutate şi elaborate în acelaşi pachet legislativ. De asemenea, Regulamentul de organizare şi desfăşurare a învăţământului preuniversitar, nediscutat cu partenerii sociali, sporeşte confuzia în sistem, neavând nici un fel de legătură cu descentralizarea administrativă şi financiară, motiv pentru care va trebui modificat în cel mai scurt timp. Graba domnului ministru Mircea Miclea de a semna Ordinul de aplicare a Regulamentului, în data de 8 septembrie 2005, fără a se consulta cu nimeni, devine, în aceste condiţii, absolut inacceptabilă.

Partidul România Mare a înaintat pentru dezbaterea în Parlament mai multe iniţiative legislative, care i-ar putea servi d-lui Mircea Miclea drept material de studiu, cel puţin pentru a lua decizii mai bune în domeniul învăţământului şi pentru reabilitarea spaţiilor şcolare şi universitare. Amintim doar câteva: 1. Propunerea legislativă pentru alocarea de la bugetul de stat a sumei de 200 de milioane de euro anual pentru reabilitarea şcolilor şi construcţiilor şi spaţiilor aferente din mediul rural; 2. Propunerea legislativă privind salarizarea personalului din domeniul învăţământului, cercetării, sănătăţii şi funcţionarilor publici; 3. Propunerea legislativă privind acordarea unor burse de merit pentru stimularea performanţei în pregătirea liceală şi universitară; 4. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 269/2004 referitoare la acordarea unui sprijin financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare; 5. Propunerea legislativă pentru construirea de cămine studenţeşti etc.

O moţiune complexă, care şi-ar propune epuizarea tuturor problemelor cu care se confruntă învăţământul românesc ar necesita, cu siguranţă, cel puţin o zi de dezbatere parlamentară. Pentru a nu abuza de timpul guvernanţilor, care au alte probleme prioritare, cum ar fi schimbarea, la termen, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, ne-am referit însă doar la chestiunile care trebuie rezolvate în regim de urgenţă.

Lipsa unor condiţii normale pentru pregătirea noului an şcolar. Anul şcolar 2005-2006 a debutat sub semnul nepăsării şi al dezinteresului manifestate de Guvern faţă de situaţia în care se află majoritatea spaţiilor unde se desfăşoară procesul de învăţământ. Deşi reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării au dat asigurări că 84% dintre şcoli sunt pregătite să-i întâmpine pe elevi, calculul lor a fost total rupt de realitate. Multe şcoli nu au primit autorizaţia igienico-sanitară care să permită ca actul de instrucţie să se desfăşoare conform reglementărilor în vigoare, materialul didactic este insuficient, grupurile sanitare sunt adevărate focare de infecţie şi pot periclita sănătatea copiilor, nu există apă potabilă, fondul de carte din biblioteci este insuficient şi depăşit, mobilierul e vechi de mai mult de o jumătate de secol, nu beneficiază de laboratoare şi ateliere moderne. În plus, numeroase şcoli au fost afectate de inundaţii, iar elevii sunt obligaţi să înveţe acum în încăperi care aveau alte destinaţii - a se vedea exemplul localităţii Rafaila, din judeţul Vaslui, unde actul de învăţământ se desfăşoară într-o cârciumă, ceea ce începe să devină specific unui regim politic care dezbate probleme de importanţă majoră prin restaurante. De asemenea, trebuie subliniat faptul că majoritatea şcolilor afectate nu au fost în măsură să-şi primească elevii, dintre care unii sunt obligaţi să parcurgă peste 5 km până la şcoala cea mai apropiată.

La aceste lucruri se adaugă altele, la fel de grave. Manuale noi nu vor primi decât elevii din clasele a III-a şi a X-a şi cei din anul de completare, iar cei din clasele a XI-a, a XII-a şi a XIII-a, care provin din familii cu venit mai mic decât cel minim pe economie şi care trebuie, potrivit legii, să primească manuale gratuite, nu vor putea beneficia de acest drept, pe motiv că nu există bani.

Domnule preşedinte, o să aştept, totuşi, ca şi colegii noştri să ne asculte.

Domnul Adrian Năstase:

Da, aveţi foarte multă dreptate, eu nu am vrut să vă întrerup, dar am avut exact aceeaşi reacţie ca şi dumneavoastră. Îi rog de aceea pe colegi să ia loc în bănci şi să nu mai discute, să nu mai utilizeze internetul pentru a se uita la filme artistice, pentru că filmul se desfăşoară chiar aici, în această sală.

Vă rog să continuaţi.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Rechizitele gratuite promise, de asemenea, elevilor săraci nu vor ajunge la ei decât spre sfârşitul anului, din cauza faptului că a fost semnat cu întârziere contractul cu firma câştigătoare a licitaţiei, SC Dacia Service Cluj Feleac SA, despre care există informaţii că face parte din clientela politică, iar tipărirea carnetelor de alocaţii pentru copii, ce se distribuie prin şcoli, nu s-a finalizat încă. În plus, starea de sănătate a dascălilor nu se cunoaşte nici până la această oră. Inspectoratele nu deţin o evidenţă a profesorilor care şi-au făcut analizele medicale, sub pretextul că aceasta este sarcina conducerii şcolilor, iar directorii susţin că nu au prevăzut în bugete fonduri pentru aşa ceva, întrucât consiliile locale, care trebuie să suporte aceste costuri, nu au alocat banii necesari. În aceste condiţii, profesorii au avut de ales între a-şi suporta singuri cheltuielile şi a nu-şi face analizele medicale. De asemenea, ei trebuie să accepte umilinţa de a fi supuşi testării psiho-pedagogului şcolar. La fel de inacceptabil este faptul că anul şcolar a debutat fără adoptarea regulamentului sau metodologiei trecerii de la clasa a X-a la clasa a XI-a, aşa cum prevede legea, probabil, pe principiul că elevii pot afla şi în pragul concursurilor dacă urmează să susţină sau nu vreun examen pentru continuarea studiilor.

Argumentele invocate mai sus ilustrează numai o parte din haosul ce domneşte în Ministerul Educaţiei şi Cercetării la început de an şcolar.

Totodată, semnatarii prezentei moţiuni îşi exprimă dezacordul faţă de încălcarea tradiţiei, în virtutea căreia anul şcolar începea în România în ziua de 15 septembrie. Deşi numeroşi oameni politici şi, în primul rând, mai mulţi membri ai Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor i-au solicitat d-lui Mircea Miclea să respecte tradiţia şi să înţeleagă faptul că anul acesta zeci de mii de copii n-au avut vacanţă din cauza inundaţiilor catastrofale, iar sute de şcoli au fost serios afectate, cele 3 zile, între 12 şi 15 septembrie, fiind extrem de utile pentru igienizarea şi pregătirea lor, dl. ministru s-a încăpăţînat să susţină că, în felul acesta, el ar fi aliniat învăţământul românesc la Uniunea Europeană, ceea ce e ridicol. Ca dovadă că actualul ministru este străin de chestiunile fundamentale ale învăţământului românesc vom invoca şi aşa-zisul său mesaj prezentat în toate şcolile, prilej cu care acesta a decretat, cu de la sine putere, că am intrat în Anul Copacului, ceea ce ar însemna că elevii au datoria să repare tot ce a stricat Mafia Pădurilor.

Descentralizarea administrativă a bulversat total sistemul de învăţământ.

Lipsa de dialog între minister, pe de o parte, şi Parlament, autorităţile locale, sindicate şi profesori, pe de altă parte, a dus la apariţia unor noi probleme, care vor complica şi mai mult situaţia cu care se confruntă deja dascălii, urmând să vedem abia peste câţiva ani rezultatele dezastruoase ale unui asemenea experiment, care nu urmăreşte decât transferarea greviştilor, din curtea ministerului, în cea a autorităţilor publice locale. Statul oferă în jur de 15 milioane de lei vechi, pe an, pentru pregătirea unui elev, din care urmează să se achite costul manualelor, transportul şi salariile profesorilor, bursele şi reparaţiile şcolilor. Suma este infimă şi nu trebuie să fii un geniu al finanţelor ca să înţelegi că nu se vor putea acoperi aceste cheltuieli, indiferent câţi elevi ar avea şcoala. Şi câţi elevi poate avea o unitate de învăţământ din mediul rural, de exemplu?

Tot descentralizarea va duce la apariţia unor grupuri de interese dubioase. Un director de şcoală se poate transforma într-un deţinător al puterii absolute, de vreme ce el va angaja profesorii, tot el îi va sancţiona, tot el le va fixa salariile în cuantumul dorit şi acelaşi fac-totum îi va evalua. (Rumoare.)

Domnul Adrian Năstase:

Aveţi foarte multă dreptate.

Stimaţi colegi, vă rog să ascultaţi şi să admiraţi prezentarea moţiunii.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, înseamnă că sunteţi de acord cu mine.

Acest lucru va duce la creşterea corupţiei şi la promovarea pe alte criterii decât cele profesionale, iar măsurile luate nu vor fi în nici un caz în beneficiul elevului, aşa cum pretind cei care ignoră realitatea. Ne întrebăm: cine şi cum îi va controla pe directori şi cine şi cum îi va sancţiona atunci când vor acţiona conform propriilor interese?

Ideea de descentralizare fără pregătirea corespunzătoare nu poate, în nici un caz, fi pusă în aplicare acum, în condiţiile în care, în anumite comune, consilierii locali şi chiar primarii sunt persoane fără studii, fără capacitatea de a gestiona un asemenea experiment, nepricepuţi în administrarea fondurilor şi în evaluarea unui dascăl, pentru a-l aprecia aşa cum merită.

Ideea de a scoate şcoala din "mâinile" dascălilor, care ar urma să fie înlocuiţi în Consiliile de Administraţie de părinţi şi de reprezentanţi ai administraţiei locale, precum şi de alte persoane, pe motiv că aceştia ştiu mai bine ce este în folosul elevilor, ni se pare falimentară. Dacă anumite discipline sunt menţinute doar de dragul unor profesori care nu vor să-şi piardă pâinea, aşa cum se argumentează, înseamnă că ministerul trebuie să facă ordine şi nu nişte persoane care nu au nici un fel de legătură cu sistemul. În plus, eliminarea examenului naţional de titularizare ar fi o soluţie cît se poate de proastă, în primul rând fiindcă profesorii ar urma să fie testaţi direct la şcoala în care vor dori să ocupe un post. Ce se va întâmpla, însă, în cele peste 100 de unităţi şcolare unde procentul de promovabilitate este zero? Un colectiv de profesori care nu are nici un fel de performanţe profesionale, nişte membri dintr-un Consiliu de Administraţie care nu au legătură cu învăţământul, sau un director ales pe criterii strict politice şi mai mult decât incompetent, cum este în prezent, vor da verdicte în cazul unui profesor venit să ridice nivelul procesului de învăţământ şi care ar putea fi un candidat serios la salariul de merit! Suntem convinşi că dacă părinţilor li s-ar explica, în mod logic, ce presupune reforma domnului Mircea Miclea, ar fi mai mult decât revoltaţi!

De asemenea, ideea că banii vor urma elevul şi că este important ca o şcoală să aibă cât mai mulţi elevi pentru a avea bani, nu are suport în realitate. Deja, în multe şcoli, profesorii au fost avertizaţi că vor fi obligaţi să încheie media oricărui elev, chiar şi celor care nu au trecut nici măcar o zi pe la şcoală, pentru a-şi putea lua salariile. Acest lucru va duce la un învăţământ de cantitate şi nu de calitate, aşa cum are nevoie societatea românească şi cum prevăd standardele Uniunii Europene. Probabil asta s-a şi urmărit atunci când Proiectul de Lege privind asigurarea calităţii în educaţie, atât de important, a fost dezbătut în procedură de urgenţă, comisia de specialitate din Camera Deputaţilor având doar câteva ore la dispoziţie, pentru a-l parcurge şi a întocmi raportul.

Nivelul salarizării cadrelor didactice este, iarăşi, o problemă majoră şi care nu are darul de a-i stimula pe tinerii profesori să rămână la catedră, cei mai buni găsindu-şi slujbe mai bine plătite, preferând chiar să meargă în afara graniţelor ţării, unde prestează munci degradante pentru un intelectual. S-a ajuns astfel la îmbătrânirea personalului din sistem, la existenţa unui număr mai mare de persoane necalificate şi la reîncadrarea personalului didactic pensionat, pentru asigurarea funcţionării catedrelor.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu afirma recent că "învăţământul este un domeniu strategic", lucru cu care suntem de acord, dar atunci se pune întrebarea: de ce şcoala românească este subfinanţată, iar dascălii nu-şi pot plăti din salariul de mizerie nici hrana sau utilităţile, nemaivorbind de materialele necesare informării şi perfecţionării profesionale?

În ceea ce priveşte învăţământul superior, se remarcă aceeaşi regretabilă politică de subfinanţare, ceea ce este cu atât mai inexplicabil cu cât acestuia i se impune să devină competitiv pe plan european şi nici o universitate românească nu figurează în "rating-ul Shanghai" al primelor 100 de universităţi din Europa.

În acest context, se impunea demararea unui program intensiv de dotare a universităţilor, după modelul programului realizat cu Banca Mondială în perioada 1996 - 2000, program de altfel anunţat în timpul campaniei electorale de către Alianţa D.A.

Totodată, este de neconceput ca universităţile să nu poată aplica Legea 138/2005, datorită nerectificării, cu o sumă de doar 700 miliarde ROL, capitolului de buget referitor la finanţarea de bază.

Pentru a se ajunge la un sistem performant de învăţământ, noi, semnatarii acestei moţiuni, considerăm că Guvernul trebuie să-şi respecte promisiunile asumate, drept pentru care solicităm următoarele:

• Asigurarea unui buget de minimum 6% din p.i.b., începând cu data de 1 ianuarie 2006;
• Dublarea salariilor personalului din învăţământ, în conformitate cu angajamentele formulate de actuala Putere în campania electorală;
• Acordarea fondului de carte de 200 de euro pentru fiecare cadru didactic din învăţământul preuniversitar şi de 400 de euro pentru personalul didactic universitar;
• Acordarea sumei necesare plăţii unui abonament la Internet, pentru fiecare cadru didactic;
• Deducerea din impozitul pe venit a contravalorii unui calculator de ultimă generaţie;
• Protejarea învăţământului preuniversitar faţă de orice ingerinţă şi renunţarea la descentralizarea pe cât de desuetă, pe atât de păguboasă;
• Păstrarea titularizării în învăţământ;
• Stabilirea unui dialog între MEC şi cei interesaţi de bunul mers al sistemului de învăţământ, în vederea pregătirii corespunzătoare a descentralizării;
• Respectarea solicitărilor formulate de cadrele didactice şi de cercetători, pe parcursul protestelor publice ale acestora şi încetarea, o dată pentru totdeauna, a umilirii lor.

Apreciem că este obligaţia şi datoria constituţională a Camerei Deputaţilor ca, prin votul său pozitiv, să-şi exprime poziţia fermă faţă de obligativitatea respectării legilor, stopând experimentele aventuriste, care sunt prezentate drept reforme şi care ar duce la distrugerea sistemului de învăţământ şi să evite degradarea actului educaţional, respectiv îngheţarea anului şcolar.

Vă mulţumesc foarte mult. Urmează lista de semnături. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Am să vă rog, înainte de a-i da cuvântul domnului ministru Mircea Miclea, am să rog liderii grupurilor să-mi transmită numele celor care vor lua cuvântul la dezbateri. Deci eu am primit deocamdată lista din partea PSD, Grupului parlamentar PSD. Înţeleg că grupurile PNL-PD, UDMR şi Partidul Conservator, nu au decât un singur... şi, înţeleg că şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu au decât un singur reprezentant care va lua cuvântul în numele tuturor, doamna deputat Roberta Anastase.

Deocamdată vă propun să-l ascultăm pe domnul ministru Miclea. Dacă mai sunt elemente suplimentare, faţă de lista de vorbitori pe care v-am prezentat-o, am să vă rog, fără îndoială, să-mi transmiteţi datele respective.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Miclea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât această moţiune se referă la educaţie, vă propun să dăm noi înşine un exemplu de dezbatere, pentru toţi cei care se află pe băncile şcolii, anume să renunţăm la retorica politicianistă, la populismul ieftin şi să intrăm într-o dezbatere raţională, argumentată, bazată pe profesionalism.

Vreau să spun că în ceea ce mă priveşte voi face acest lucru. Moţiunea tratează trei probleme majore, descentralizarea învăţământului, noul an şcolar, finanţarea şi salarizarea personalului didactic. Le voi aborda pe rând.

Prima chestiune, referitoare la descentralizarea învăţământului. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a fost primul minister care a venit în discuţie publică cu o strategie coerentă de descentralizare a sistemului educaţional.

Strategia a fost prezentată public în 29 iulie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, el însuşi a organizat trei dezbateri publice legate de această strategie.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că până la sfârşitul lunii octombrie, această strategie de descentralizare se va discuta în toate şcolile din sistemul de învăţământ, ceea ce înseamnă că la sfârşitul lunii octombrie vom avea o formă finală a strategiei de descentralizare. Ea, apoi, va fi aplicată etapizat, dar ferm. Repet, vom aplica foarte ferm această strategie de descentralizare, după ce până la finele lui octombrie toată lumea şcolii va discuta despre ea.

E timpul să trecem de la retorica despre descentralizare, la descentralizarea reală, cu riscuri minime pentru sistem, chiar dacă sunt maxime pentru ministru.

Descentralizăm sistemul de învăţământ, pentru că în şcoală se face educaţia. Deci, în primul rând şcoala, nu inspectoratul sau ministerul, trebuie să decidă cum să gestioneze resursele umane şi bugetul. Trebuie să fie, însă, foarte clar că şcoala trebuie să se centreze pe beneficiar, adică pe elevi, părinţi şi comunitatea locală. Ea nu este un sistem autosuficient.

Aşadar, alături de profesori, atât părinţii, cât şi reprezentanţii Consiliului local trebuie să-şi exprime punctul de vedere în deciziile fundamentale.

Autorii moţiunii jignesc oamenii şcolii, când spun că: "Descentralizarea va duce la grupuri de interese dubioase" în interiorul şcolii "un director de şcoală se poate transforma într-un deţinător al puterii absolute".

Directorii, vreau să vă aduc la cunoştinţă, vor opera nu după interesele lor personale, ci pe baza unei metodologii stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar descentralizarea va merge mână în mână cu înăsprirea controlului şi a răspunderii publice, cu ceea ce se numeşte: public acount ability. În şcoală vor opera trei actori principiali, Consiliul profesoral, care va decide în toate problemele care privesc instrucţia şi educaţia, Consiliul de administraţie, care decide în toate problemele privind organizarea şi administraţia, şi Comisia de asigurare a calităţii, care va oferi în fiecare an un raport către public, către beneficiar, despre modul în care se face şcoală în unitatea respectivă.

Aşadar, şcoala nu este, cum se spune în moţiune "scoasă din mâinile dascălilor", ci este forţată să iasă din autosuficienţă. Este total greşită opinia exprimată de autorii moţiunii, că în majoritatea cazurilor, părinţii şi reprezentanţii Consiliului local sunt "persoane fără studii şi nepricepuţi". Eu am o părere mult mai bună despre oamenii acestei ţări, decât aveţi dumneavoastră!

Descentralizarea nu este un scop în sine, ci este una dintre pârghiile pentru asigurarea calităţii. Dacă o şcoală face educaţie de calitate, va avea mai mulţi elevi, deci va avea mai multe resurse pe care le va gestiona aşa cum socoteşte de cuviinţă, pentru ameliorarea calităţii.

Rezumând, strategia de descentralizare elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării se află încă în dezbatere publică, dar apoi va fi aplicată etapizat şi ferm.

Trebuie să trecem de la retorica despre descentralizare, la descentralizarea reală!

Acuzele aduse de autorii moţiunii sunt fără bază şi arată că ar trebui să mai zăbovescă pe textul strategiei.

Ca atare, solicitarea lor de a renunţa la descentralizare, care este formulată în pct. 6 al solicitării, pagina 11 a moţiunii, este lipsită de temei şi o respingem categoric.

De altfel, sfidând logica, autorii moţiunii, după ce la pct. 6 ne somează să renunţăm la descentralizare, la pct. 8 solicită: "stabilirea unui dialog între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cei interesaţi în bunul mers al sistemului de învăţământ, în vederea pregătirii descentralizării", pagina 11. Este exact ceea ce face Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi face acest lucru încă de pe 29 iulie şi va finaliza această dezbatere, cu toţi oamenii şcolii, până în octombrie.

A doua problemă tratată de moţiune se referă la problematica începutului anului şcolar. Am decis în acest an începutul anului şcolar mai devreme, pentru că, pe de o parte, veneam în sprijinul elevilor, aceeaşi materie fiind distribuită pe un număr mai mare de săptămâni. Şi aşa programa este supraîncărcată. Dacă mai pierdeam încă o săptămână de şcoală, că începeam şcoala joi, când era deschiderea, vineri era vineri şi nu se mai ţinea prea multă şcoală, pierdeam o săptămână şi aceeaşi programă se distribuia la un număr şi mai redus de săptămâni.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem: avem cele mai puţine zile de şcoală din Europa.

De aceea, mi s-a părut nejustificată ideea de a amâna începerea şcolii.

S-a întâmplat, însă, un fapt simptomatic. O serie de oameni au luat poziţie împotriva deschiderii anului şcolar în 12 septembrie. Nici un elev, însă, nu şi-a exprimat nici cel mai mic regret că a început şcoala cu câteva zile mai devreme! Au ignorat elevii cei care au pretins că, de fapt, vorbesc în interesul elevilor. Eu vreau să vă invit ca atunci când este vorba de şcoală, să ne gândim întâi la elevi, şi apoi să ne gândim la electorat.

Anul şcolar a debutat şi cu un nou regulament şcolar, care aduce o serie de noutăţi benefice: eliminarea repetenţiei la clasa I, introducerea programelor remediale, acordul de parteneriat şcoală - familie - părinte, o ţinută mai decentă în şcoli, reduce corupţia, posibilitatea reinserţiei după clasa a IX-a şi aşa mai departe.

Putem face dovada că am solicitat propuneri din partea sindicatelor din învăţământ, încă din 14 aprilie anul curent, ca să eliminăm orice discuţie pe această temă.

În acest an, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a construit şi a reabilitat 258 de şcoli, a rezolvat alimentarea cu apă pentru 432 de şcoli şi mai sunt încă în proiectare 998 de şcoli. Noi sperăm ca până la finele anului 2008 să rezolvăm problema alimentării cu apă curentă a şcolilor, deşi, repet încă o dată, este problema unor oraşe întregi, a unor localităţi întregi, nu este numai problema şcolii.

Tot în acest an ministerul a dotat bibliotecile şcolare cu 1.200.000 de exemplare de carte şcolară. Niciodată nu s-a făcut aşa ceva!

Tot în acest an am tipărit 12 milioane de exemplare, faţă de 9 milioane anul trecut. Adică, a fost o creştere cu 26%, în condiţiile unei scăderi a populaţiei şcolare cu 6 - 7%, iar pentru clasele a III-a şi a X-a, acest conţinut, aceste manuale au fost şi conceptual noi. Probabil că autorii moţiunii nu au fost suficient de bine informaţi şi au spus că numai la clasa a III-a şi a X-a s-au dat manuale noi. Nu! S-au tipărit 12 milioane de manuale, la clasa a III-a şi a X-a tot conţinutul conceptual s-a schimbat.

Pentru prima oară - şi aici colegii de la minorităţi pot să-mi spună - pentru prima oară în acest an am asigurat manuale pentru minorităţile mici.

Şi, tot în acest an, datorită calamităţilor, Guvernul a alocat 106 miliarde şcolilor calamitate. S-au dat toţi banii solicitaţi de şcoli, nici un leu mai puţin, şi s-au făcut eforturi uriaşe pentru a găsi soluţii cât mai bune pentru începerea şcolii.

Au fost dotate cu mobilier 1500 de unităţi şcolare.

Din totalul de 23.487 de unităţi şcolare 21.843, adică 94% au primit deja în 10 septembrie autorizaţia sau avizul sanitar de funcţionare.

Aceasta arată eforturile pe care le-am făcut noi, dar mai ales eforturile pe care le-au făcut consiliile locale, pentru că această chestiune este în responsabilitatea Consiliilor locale. Este adevărat, însă, că Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să facă tot ce poate pentru a asigura buna derulare a procesului. Dar, repet, nici fondurile, nici decizia nu este la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Cu toate acestea, consiliile locale s-au achitat mult mai bine de sarcină decât altă dată.

În acest an, din 7 septembrie şi până în 31 martie 2006, în sistemul educaţional din România, în sistemul de învăţământ preuniversitar vor fi livrate 40.414 calculatoare de ultimă generaţie. Mai mult de jumătate din acestea vor merge către şcolile din mediul rural. Tot în acest an am creat Agenţia de asigurare a calităţii educaţiei şi premisele legate de implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii în sistem.

Nu consider că toate şcolile au fost pregătite în mod optim, dar trebuie să ai o minte total nerealistă ca să pretinzi unui minister să rezolve în 8 luni sărăcia cronică de 8 decenii, cu un buget stabilit de un alt guvern.

În învăţământul superior, după ani de retorică excesivă despre Procesul Bologna, acum, în sfârşit îl implementăm. Iarăşi trecem de la retorică la fapte! Vom avea pentru prima dată, începând din acest an, un sistem universitar structural, compatibil cu cel european şi nord-american.

Am reformat studiile doctorale, am introdus studiile post-doctorale, astfel încât universităţile româneşti au în acest moment toate ciclurile, de la cel de licenţă, echivalentul Bachelor-lui, până la post-doc. A fost introdus suplimentul de diplomă şi am asigurat reglementările pentru asigurarea calităţii. Pentru prima dată, apropo de programe şi de faptul că banii trebuie daţi pe programe, pentru prima dată am iniţiat un program de cercetare de excelenţă de 1300 miliarde lei şi pentru prima dată banii s-au dat în funcţie de performanţa ştiinţifică, şi nu în funcţie de nevoi. Este adevărat că cei care după aceea făceau cercetări mediocre s-au simţit câteodată nemulţumiţi, şi unii dintre ei au ieşit în stradă.

Rezumând, ceea ce am făcut în cele 8 luni de guvernare arată că am abordat cu toată responsabilitatea şi rigoarea începutul de an şcolar şi universitar.

Ca atare, întâmpinările autorilor moţiunii nu se suţin.

În ceea ce priveşte finanţarea învăţământului şi salarizarea personalului din învăţământ, vă reamintesc că bugetul actual nu este propus de Guvernul Tăriceanu. Guvernul a făcut, însă, un efort substanţial de 6.600 miliarde lei vechi pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului didactic, creşteri care nu au fost prevăzute în bugetul pe care noi l-am moştenit, de aceea a trebuit să facem o rectificare bugetară, pe care am reuşit-o după 3 luni de zile. Aceste creşteri de 13,5% au fost mai mari decât creşterea salarială medie de 12%.

Pe de altă parte, însă, aceste creşteri au fost alocate eşalonat, astfel încât au fost acoperite cu creşterea în cauză toate lunile anului. Deşi s-au dat numai din martie, practic s-au acoperit şi celelalte 3 luni.

Referitor la solicitările dumneavoastră, cuprinse în finalul moţiunii, mai menţionez următoarele.

1. Consider că acordarea unui fond de carte, a unui abonament la internet şi deducerea din impozitul pe venit a preţului unui calculator, adică solicitările dumneavoastră 3, 4 şi 5 nu sunt strategii viabile pentru rezolvarea problemelor legate de formarea personalului didactic. Mult mai viabile sunt programele pe care noi le avem în minte. Întâi, dezvoltarea bibliotecilor şcolare, şi deja primul pas l-am făcut, prin dotarea şcolilor din mediul rural cu 1.200.000 de exemplare de carte şcolară în acest an. În al doilea rând, programul de informatizare a şcolilor din mediul rural. Deja a fost perfectat un protocol cu Ministerul Transporturilor, astfel încât, din acest an avem la dispoziţie 3.600 de Km de fibră optică, prin care putem lega la internet mult mai uşor şi cu mult mai puţine costuri toate şcolile din mediul rural, mai ales cele din centrele de comună.

Pe de altă parte, avem un program de 92 de milioane, prin care toate centrele de comună, toate şcolile din centrele de comună vor fi dotate cu o reţea de calculatoare de ultimă generaţie, două tipuri de reţele, fie de 11 calculatoare, fie de 25 de calculatoare, în funcţie de mărimea şcolii, iar acest lucru va fi finalizat în următorii 2 ani.

2. În ceea ce priveşte finanţarea şi salarizarea în învăţământ, vă asigur că este o prioritate a Guvernului Tăriceanu şi, cu certitudine, acest guvern va aloca pentru educaţie şi cercetare un buget mult mai mare decât orice guvern până acum.

Cu siguranţă, aceasta se va reflecta şi într-o creştere substanţială a veniturilor salariale, aşa cum se arată în programul de guvernare.

De dragul adevărului, însă, trebuie prezentat faptul că potrivit prevederilor legale, respectiv art. 170 alin. 1¹ din Legea nr. 354/2004 "Pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigură anual o creştere a alocaţiilor bugetare până la minimum 6% din p.i.b. în anul 2007", nu în anul 2006, aşa cum eronat susţin autorii moţiunii. Iar noi, vă asigurăm, vom respecta legea.

3. În ceea ce priveşte titularizarea în învăţământ, ea trebuie serios reconsiderată. În sitemul actual devii titular în învăţământ încă înainte de a avea definitivatul în învăţământ. Ai terminat facultatea, dai examen şi devii titular şi abia după 2 ani devii definitiv. Eşti titular încă înainte de a-ţi termina stagiul de practică, pe baza căruia obţii un certificat care spune că poţi să practici în învăţământ. De aceea, noţiunea de titularizare trebuie serios reconsiderată.

În concluzie, apreciez preocuparea dumneavoastră pentru soarta învăţământului, dar consider că moţiunea depusă nu se bazează pe o analiză serioasă, ca atare, este total lipsită de temei.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Trecem la dezbateri. Mai întâi din partea Grupului parlamentar al P.S.D. are cuvântul Petru Andea. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Iartaţi-mă! Să anunţ şi ordinea. Va urma doamna deputat Roberta Anastase din partea Coaliţiei.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Prezentat de la această tribună, învăţământul românesc este ca şi miticul Ianus, deci are două feţe. O faţă, n-aş spune care râde, dar care este, totuşi, surâzătoare şi încrezătoare, este cea prezentată de domnul ministru Miclea. Cuvintele care descriu această bucurie din învăţământ se referă sau se concretizează în iniţiative, dezbateri, progrese, alocaţii, calitate, programe şi, bineînţeles, o cunună peste acest buchet de realizări este integrarea europeană, faţă de care învăţământul românesc este atât de aproape.

Cealaltă faţă, prezentată în moţiune, se referă la inconsistenţele legislative, şi aş da exemplu numai reglementarea testelor naţionale, fostă capacitatea, inconsecvenţele în reglementări, şi aş da exemplu doctoratul, graba fără treabă, şi aş da exemplu Legea referitoare la masterat, pe care am aprobat-o în vară, treaba în grabă, mă refer la Legea calităţii, care a fost promovată prin ordonanţă de urgenţă şi dezbătută, ca atare în regim de urgenţă, finanţarea învăţământului. Aici mi-aş permite iarăşi o licenţă. Oricât de frumoasă ar fi rochia de mireasă pe care vrem să i-o punem învăţământului, totuşi, e limpede că dota sau zestrea nu numai că este scăzută, dar pare că scade în continuare.

Atitudinea faţă de şcoală este un subiect la care trebuie să reflectăm. Putem accepta poziţiile critice faţă de şcoală, faţă de starea ei actuală. Putem accepta chiar şi viziunea scepticilor faţă de viitorul şcolii. Putem înţelege că dascălii au devenit stoici în aceste condiţii. Nu putem accepta şi înţelege pe cei care sunt ironici vizavi de învăţământ sau chiar cinici.

Dacă mă refer la statutul dascălului, noi ne-am obişnuit cu imaginea luminoasă a dascălului, apostol al neamului şi aşa mai departe. A fost şi a rămas!

Iată, însă, că astăzi dascălii dobândesc noi "calităţi", sunt evazionişti, sunt organizaţi în găşti şi aşa mai departe.

De ce trebuie să ne temem în ceea ce înseamnă viitorul învăţământului românesc? Aş sublinia câteva din temele care sunt actuale: recentralizarea deciziei. Domnul ministru ne-a explicat că toate eforturile se fac pentru a se descentraliza decizia. Se îmbracă într-o gamă largă de structuri şi se ascunde, de fapt, recentralizarea acesteia. Am să dau câteva exemple. Chiar la Legea calităţii, recent adoptată, dacă ne referim, se creează structurile naţionale care promovează calitatea, care realizează acreditarea, evaluarea şi aşa mai departe. Este limpede că se recentralizează decizia.

Multe legi construiesc astfel de structuri naţionale. Până se va ajunge jos, la autoritatea şcolii este o cale foarte lungă.

Încă o problemă care pune în discuţie decizia şi subliniază recentralizarea ei. Se vorbeşte mult în sistemul de învăţământ despre înlocuirea conducerii colegiale, mă refer la universităţi, cu o conducere managerială care să fie desemnată, fireşte, de cel care finanţează.

Este limpede că învăţământul de stat este finanţat de stat. În consecinţă, cel care va manageria şi va organiza structurile de conducere va fi statul, recte reprezentanul sau autoritatea în materie de învăţământ, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Deci, există pericolul ca renunţarea la conducerea colegială din universităţi să ducă la o recentralizare a deciziei.

Lipsa de dialog ar fi o altă temă. Foarte multe iniţiative din acest an nu au parcurs dialogul necesar în societatea civilă, în şcoli, în sistemul de învăţământ, în relaţia cu sindicatele. (Îi salut, că sunt prezenţi la această dezbatere a moţiunii.

Regulamentul şcolar recent introdus este un exemplu al acestei lipse de dialog sau al unui dialog scăzut.

Finanţarea învăţământului este o temă. Sigur că suntem realişti: nu putem pretinde ca să se dea 6% în 2006. Nu putem pretinde, dar s-a promis! Actuala conducere, actuala alianţă a promis că va da 6% încă în 2005, nu în 2007!

Domnul prim-ministru Tăriceanu spunea chiar aseară că sunt fonduri. Foarte multe evenimente economice arată că bugetul de stat este bine alimentat. Atunci, sigur că întrebarea este de ce nu vin aceste fonduri către învăţământ? Pe scurt, suntem convinşi că există posibilitatea ca 5% din p.i.b. să fie alocat în bugetul pe 2006. Se câştigă un procent. Dacă se rămâne la 4%, atunci toate criticile formulate, că vechea guvernare a acordat un buget insuficient, cad! Pentru că, dacă şi actuala guvernare consideră că 4% este suficient, nu mai avem ce să discutăm pe această temă. Ce oferă acest 1%? Doar posibilitatea creşterii cu 50% a salariilor în învăţământ.

Eu consider că este necesar ca principala direcţie spre care merg fondurile suplimentare în 2006 să fie salariile dascălilor. Şi este posibilă o majorare cu 50% a salariilor, dacă alocaţia va fi 5% din p.i.b.

Un alt subiect, l-aş sintetiza în două cuvinte cheie: furtuna portocalie. A "măturat" în învăţământul românesc, în aceste câteva luni, aproape toate funcţiile de conducere din preuniversitar. Marea majoritate a inspectorilor generali, inspectorilor, directorilor de şcoli şi aşa mai departe au fost schimbaţi cu sau fără motiv, la termen sau fără termen şi aşa mai departe.

În numele depolitizării, de fapt, s-a realizat o politizare evidentă şi excesivă a învăţământului.

S-au operat reduceri sau întârzieri la programele sociale. Nu am să insist asupra lor, pentru că sunt convins că şi alţi colegi le vor aborda.

Un singur lucru aş dori să mai subliniez, nemaiîntâlnit până acum, şi anume, blamarea performanţei şcolare.

Grupul P.S.D. a propus la 12 septembrie ca deputaţii să meargă în şcoli. Un ilustru reprezentant al puterii a spus: "Ce să facem în şcoli? Să-i îndemnăm pe copii să înveţe carte?" De fapt, aceasta este întrebarea care şi-o pune Coaliţia la putere. Ce să facă Coaliţia în şcoală? Chiar că n-au ce să facă! Sigur, un răspuns a dat domnul ministru Miclea: să plantăm copaci! Iată o preocupare care poate să suplinească restul problemelor cu care se frământă şcoala.

Dar faptul că performanţa şcolară nu contează, că performanţele ulterioare în viaţă nu sunt legate direct sau nemijlocit de performanţa şcolară este o teză extrem de gravă, poate însuşită de foarte mulţi dintre elevii noştri, care sunt bucuroşi să înţeleagă că pot reuşi în viaţă fără ca să performeze în şcoală. Sunt curios acum ce se va spune la Palatul Controceni, când vor fi primiţi din nou olimpicii români. Care va fi mesajul pe care îl mai poate adresa preşedintele acestor elevi performanţi?

În legătură cu măsurile. Sunt prezentate în moţiune o listă întreagă. Marea majoritate sunt realiste şi pot să fie susţinute. Ultima se referă la demiterea ministrului educaţiei şi cercetării. Eu aş vrea să spun deschis că nu sprijin şi nu cred că aceasta este măsura panaceu care rezolvă toate problemele.

Domnul ministru Miclea se "aşează" pe programul de guvernare. Inconsistenţa acestui program este cauza minusurilor şi al scăderilor din învăţământ, şi dumnealui şi orice ministru ar veni, dacă nu se schimbă programul... Domnilor, înainte de ministru, programul trebuie schimbat, şi după aceea...

Voci din sală:

Pe directori cine îi demite?

Domnul Petru Andea:

Domnul ministru Miclea, după părerea mea, are valenţe, ar putea să-şi extindă portofoliul şi la silvicultură, spre exemplu! Da?

Voci din sală:

Programul al cui este?!

Domnul Petru Andea:

Programul de guvernare este al Guvernului. Deci, dacă ar trebui demis, mai sus trebuie cerut.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, însă, să nu angajaţi discuţii cu sala în timpul discursurilor de la tribună.

Doamna deputat Roberta Anastase. Urmează domnul deputat Nicolae Bănicioiu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cu toţii ştim că moţiunea prezentată astăzi nu este decât o nouă etapă din procesul de blocare a dezbaterilor pe marginea Regulamentului. Nu elevii, profesorii sau părinţii sunt preocuparea echipei P.S.D.-P.R.M., ci păstrarea conducerii celor două Camere.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Grupurile parlamentare ale majorităţii proguvernamentale resping ferm această moţiune.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Voci din partea dreaptă a salii:

Bravo! (Aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Aţi consumat 12 secunde şi jumătate... (Râsete în sală şi vociferări). Sigur, decideţi dacă este bine să folosiţi şi celelalte secunde sau celelalte minute.

Domnul deputat Bănicioiu. Urmează domnul deputat Alexandru Ştiucă. Iertaţi-mă! Urmează domnul deputat Petre Popeangă.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Bănicioiu Nicolae şi, în calitate de fost student, nu de foarte multă vreme, şi de fost lider al studenţilor, aş vrea să vă spun de ce eu susţin această moţiune simplă iniţiată şi citită azi în faţa dumneavoastră.

În primul rând, daţi-mi voie să vă citesc câteva pasaje din Programul de guvernare pe 2005-2008 al Alianţei Dreptate şi Adevăr.

O voce din sală:

Departe de adevăr!

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Sau "departe de adevăr!", cum zic colegii mei, în care dumneavoastră promiteaţi "Reabilitarea şcolilor din mediul rural, construirea de noi şcoli, dotarea cu utilităţi prin alocaţii de la bugetul de stat, alocarea unui fond de 100 de milioane de euro anual pentru aceste şcoli", promiteaţi "dotarea şcolilor cu calculatoare, softuri educaţionale şi echipamente multimedia", promiteaţi, de asemenea, "cămine mai multe, mai bune şi locuri mai multe în cămine şi mai decente pentru studenţi" şi, de asemenea, promiteaţi "depolitizarea administrării învăţământului". Dacă mai dăm două pagini aflăm de "mărirea investiţiei în învăţământ", de cifra de "6% din p.i.b.", pe care dumneavoastră o promiteaţi pentru educaţie, şi mai ales aflăm cum Guvernul României, Guvernul D.A. "va aplica o nouă filosofie în domeniul finanţării educaţiei".

Daţi-mi voie, domnule ministru, să vă spun că nici eu şi nici studenţii care v-au votat nu au descoperit această filozofie a educaţiei nici chiar la lansările dumneavoastră de romane autobiografice, dar şi acolo se vorbea despre o cu totul altă filozofie, aceea a euforiei bahice care se manifesta asupra hărţilor de geografie şi nicidecum de locurile în cămin şi de strategiile europene educaţionale.

Vorbeaţi, de asemenea, de alinierea învăţământului la nivel european. Cum se va face aceasta, domnule ministru? Cu şobolani în camerele de cămin? Cu şase studenţi fiind cazaţi într-un dormitor? Şi, mai ales, lipsa locurilor de cazare.

Domnule ministru, mai daţi-mi voie să vă întreb un singur lucru: de câte ori aţi vizitat campusurile studenţeşti? Cel puţin în Bucureşti, vă pot răspunde eu: niciodată.

De asemenea, ca membru în Comisia de educaţie, pot spune că intuiesc ceea ce înseamnă, sau lungul drum al reformei pe care a trebuit să-l parcurgă domnul ministru la conducerea acestui minister. Un drum al reformei de mii de kilometri, dar şi acesta trebuie început cu un pas, iar acest pas domnul ministru refuză să-l facă, în mod constant, de nouă luni de zile pentru că este preocupat de altceva. Să apere ilegalităţi.

Ilegalităţile unor oameni, unor protejaţi ai domniei sale şi aici mă refer şi la domnul secretar general Gorun, mâna dreaptă a ministrului, cum chiar dânsul afirmă, care-şi impune fiul într-un post, ocupând abuziv locul unor oameni din mediul rural şi care, culmea, după ce este sesizat domnul ministru şi de către mine şi de alţi colegi ai mei şi de Victor Ponta, prin foarte multe interpelări şi de presă, domnul ministru decide să-l promoveze, mai nou.

O voce din sală:

Să scapi de el trebuie să-l promovezi.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Exact.

Iar acea depolitizare a învăţământului românesc a început tot la iniţiativa domnului ministru prin schimbarea inspectorilor, a directorilor de şcoli şi a directorilor din direcţiile din minister.

Poate ne spune domnul ministru cum doamna Blaga a reuşit să ocupe funcţia de director al Departamentului de justiţie, neavând studii în acest domeniu.

În concluzie, vă pot spune că noi vom vota această moţiune şi încă aşteptăm ca aceşti paşi pe drumul reformei să înceapă.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD şi PRM.)

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Petre Popeangă, urmează domnul deputat Alexandru Ştiucă.

Domnul Petre Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă ar fi să adaug un moto acestei alocuţiuni m-aş opri la sintagma: n-ai carte, ai parte. Pentru că, în accepţiunea mea, aceasta este ideea care se desprinde din actuala politică a Guvernul în domeniul învăţământului.

Ideea nici nu este greu de argumentat dacă ne referim şi numai la discursurile rostite de unele personalităţi cu ocazia deschiderii anului şcolar sau dacă privim câteva foi matricole ale altor personalităţi publicate în mai multe cotidiene.

Doamnelor şi domnilor, la 15 ani de la evenimentele din 1989, degradarea învăţământului la toate nivelurile, preşcolar, primar, liceal sau universitar, îşi găseşte materializarea în mai multe componente, dintre care, doar din lipsă de timp menţionez: analfabetism extins la peste 20% din populaţie; lipsa cronică a personalului didactic în anumite zone ale ţării şi slaba pregătire profesională a unei părţi considerabile din cel existent; gratuitatea învăţământului rămasă doar în litera legii, realitatea fiind departe de spiritul acesteia; discrepanţe semnificative între calitatea învăţământului din mediul rural şi a celui din mediul urban; pregătirea de cadre pentru domenii unele mai mult decât discutabile, în detrimentul pregătirii specialiştilor pentru domeniile cu adevărat importante pentru economia naţională.

Populaţia este conştientă de această stare gravă de lucruri. Dintr-un recent sondaj de opinie publicat într-unul din cotidienele centrale a rezultat că peste jumătate dintre români consideră învăţământul de astăzi mult sub nivelul celui practicat înainte de anul 1989.

În ultimul timp s-a încetăţenit, voit sau nu, o idee deosebit de periculoasă, aceea că pentru a reuşi în viaţă nu este imperios necesar să înveţi, să te instruieşti. Amintiţi-vă sloganul: te uiţi şi câştigi. Consecinţa directă a acestei stări de fapt, reale, ca şi a altora, datorate tot sistemului, a fost degradarea continuă a procesului de învăţământ în toate formele sale, apogeul fiind atins în timpul actualei guvernări.

De ce s-a ajuns la această situaţie în condiţiile în care, cu doar două-trei excepţii, toţi liderii marcanţi, care au condus destinele României, au fost şi sunt persoane cu pregătire superioară, mulţi dintre aceştia doctori în ştiinţe, profesori universitari, academicieni chiar şi care, cel puţin din această postură, ar fi trebuit să militeze pentru dezvoltarea acestui deosebit de important sector al activităţii sociale.

La această întrebare firească, de altfel, răspunsul nu poate fi decât unul singur: iresponsabilitatea guvernanţilor.

Cum poate fi apreciată altfel candoarea cu care Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţa că doar 80% dintre şcoli sunt pregătite pentru noul an, cifră care, până la urmă, s-a dovedit a fi nereală deoarece foarte multe dintre unităţile de învăţământ nu au nici până în prezent avizul sanitar.

Mult mai aproape de realitate, situaţia pregătirii noului an şcolar a fost prezentată în unul din contidiene care menţiona: "La data de 8 septembrie, situaţia spaţiilor şcolare, a igienizărilor este rezolvată per ansamblu doar în 60% din localităţi." Şi alte structuri mass media au sesizat, la rându-le, această situaţie iar poziţia acestora nu a fost una pasivă, din contră, într-o majoritate concludentă au criticat în termeni deosebit de duri condiţiile în care a început noul an şcolar 2005-2006.

Formula "Învăţământul românesc a rămas repetent în ultimii doi ani" cu care unul dintre cotidiene titra un editorial a fost reluată, într-o formă sau alta, de majoritatea structurilor de informare.

Este cert că starea actuală a învăţământului românesc este deosebit de critică şi reflectă exact şi în mod elocvent politica defectuoasă a actualului Guvern şi în acest domeniu.

Încă se învaţă în localuri improvizate, un caz semnificativ fiind cel întâlnit în judeţul Vrancea unde sediul unei şcoli se află plasat într-o cârciumă. Foarte mulţi elevi, unii chiar din clasele primare sunt nevoiţi să parcurgă zilnic pe jos şi până la 10 km până la cea mai apropiată şcoală.

În peste 50 % din şcoli, posturile didactice nu sunt ocupate în totalitate cu personal calificat, situaţie determinată atât de penuria educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor, cât şi de lipsa motivaţiei materiale a acestora. Un exemplu în acest sens mi se pare deosebit de sugestiv. La unul din posturile TV, actualul ministru al justiţiei afirma că cel mai slab pregătit dintre magistraţi încasează un salariu lunar de 60 de milioane de lei. Este foarte bine că se câştigă mult dar, în acelaşi timp, trebuie menţionat faptul că un profesor universitar, cel care pregăteşte generaţii de magistraţi încasează de câteva ori mai puţin. Să ne mai mire atunci rezultatele candidaţilor la examenele de definitivare pe posturi didactice la care nu se prezintă personal calificat, astfel că dintre miile de prezenţi promovează câteva zeci? Să ne mai mire lipsa de interes a personalului calificat pentru posturile din învăţământului românesc şi opţiunea acestuia pentru alte activităţi, chiar necalificate, din ţară sau străinătate, dar mai bine remunerate? Nu.

În loc să se ocupe de rezolvarea acestor categorii mari de probleme: baza materială, programe şcolare şi de pregătire a cadrelor didactice, salarizarea personalului, ca să menţionez doar câteva, actualii guvernanţi anunţă noi măsuri, aşa-zise reformatoare. Dintre acestea descentralizarea totală a învăţământului care presupune, printre altele, titularizarea cadrelor didactice în fiecare unitate de către conducerile acestora şi ale structurilor administrative locale mi se pare cel puţin fantezistă şi periculoasă în acelaşi timp.

Aş dori să-i spun domnului ministru că o unitate de învăţământ nu poate fi tratată ca o S.R.L. Cadrele didactice sunt lucrători cu capul şi cu mintea şi, în consecinţă, trebuie considerate din acest punct de vedere. Nu se poate lăsa la latitudinea structurilor administrative locale angajarea şi menţinerea în posturi didactice a acestui personal a cărui principală sarcină este de a instrui minţile tinerei generaţii.

De ce să fugă de răspundere? Nu cumva prin aşa-zisa reformă domnul ministru îşi declină capacitatea de a conduce acest deosebit de important sector al vieţii sociale? Dacă da, să lase locul celor care, cu adevărat, doresc ca învăţământul românesc să fie ceea ce ar trebui să fie, formatorul generaţiei de mâine.

În final, şi numai pentru că timpul nu-mi mai permite, doresc, domnule ministru, să vă adresez două întrebări.

De ce disciplina "Istoria românilor" este tot mai marginalizată, programa acesteia tot mai diluată, iar la bacalaureat a devenit opţională?

De ce, din titulatura instituţiei pe care o conduce, a dispărut sintagma "naţional"? Educaţia, învăţământul românesc nu trebuie să fie şi naţional?

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Alecsandru Ştiucă, se pregăteşte domnul deputat Stanciu.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Din nefericire, şcoala românească trebuie să suporte, la nesfârşit, experimente care fac abstracţie de realităţile imediate ale învăţământului.

Primul motiv de nelinişte ni l-a dat programul de guvernare, construit în ansamblul său pe filozofia lui "re". Reaşezarea învăţământului rural, restructurare, reorientare, regândire, reaşezare, compatibilizare. Ba, ne-a propus chiar generalizarea învăţământului de 10 când tocmai prima serie încheia cursurile ciclului de 10 ani. Comitem, a câta oară, greşeala de a considera că totul începe cu noi, fără să valorificăm ceea ce s-a realizat bine şi să vizăm cu prioritate problemele de perspectivă.

Este limpede că acum a început adevărata reformă, care va fi mai amplă, mai profundă, mai radicală decât tot ce s-a întâmplat până acum.

O primă consecinţă a acestui mod de abordare o reprezintă lipsa de consistenţă şi coerenţă a programului legislativ la capitolul învăţământ şi nu numai. Măsurile radicale, ample şi profunde se concretizează în doar 13 proiecte legislative, unele dintre ele cu stagii mai vechi, vizând modificări ale legii învăţământului, statutul personalului didactic şi Legii 288 pentru învăţământul superior. Şapte dintre acestea se referă la reglementări de ordin financiar: creşteri salariale, indemnizaţii, burse, premii. După ce le-am promovat a apărut ordonanţa de urgenţă care blochează totul, până când facem rost de bani.

Urmarea. În această toamnă s-a înregistrat cel mai mare exod al cadrelor didactice din învăţământ. Foarte mulţi şi-au părăsit catedrele spre alte locuri de muncă.

Legea calităţii educaţiei, cu referire la învăţământul preuniversitar şi universitar a reprezentat o preocupare centrală a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, chiar a ministrului. De altfel, cu acest proiect ne-a şi câştigat domnul ministru. Am sperat că, în baza acestei legi, determinăm o constrângere interioară pentru reglementări legislative care să-i complinească calitatea şcolii româneşti. Tot ceea ce a urmat nu numai că nu s-a constituit într-un efort convergent în sprijinul calităţii şi astfel, prevederile legii, în loc să constituie o finalitate pe termen scurt, s-a transformat într-un deziderat tot mai îndepărtat.

Iată cum, chiar Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lucrat cu sistem la irosirea speranţei în zile mai bune pentru învăţământ.

schimbarea pe criterii politice (oare când vom înţelege că algoritmul nu acoperă competenţa) a directorilor de şcoli, a inspectorilor şcolari, generându-se în acest sens o criză de sistem. Adică la nivelul întregii ţări.

Amintim că la sfârşitul anului şcolar 2004-2005, cu două luni înainte de încheierea cursurilor, în cancelarii se repartizau ore pentru constituirea catedrelor directorilor destituiţi. Prin eliminarea directorilor am eliminat memoria instituţională, s-au blocat programele în derulare, s-a declanşat o criză managerială.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2005 are drept obiectiv esenţial blocarea de creşteri salariale, de posturi, de indemnizaţii, de premii, adică încă o blocare a calităţii educaţiei. Şcolile vor rămâne fără cadre didactice calificate, adică vor rămâne fără calitate.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Guvernul avizează iniţiative legislative care, sub pretextul eliminării unei prevederi discriminatorii şi restrictive discriminează valoarea, adică ţinteşte calitatea.

Recent, am avut în discuţia Comisiei pentru învăţământ o aşa-zisă, luaţi termenul în multitudinea sensurilor lui, liberalizare a pretransferărilor, adică putem să ne schimbăm catedra din rural în urban chiar dacă, pe baza mediei la concurs, am ajuns în rural. Urmarea va fi că profesorii calificaţi din rural vor asalta catedrele din urban şi ce rămâne în urmă, nu ne mai interesează.

Când interesul de partid o cere, nici un sacrificiu nu este prea mare, chiar dacă domnul ministru sacrifică prin avizul său cea mai frumoasă aspiraţie a sa, calitatea educaţiei.

Sincer vorbind, nu ne-a frapat atât iniţiativa cât, mai ales, avizul domnului ministru.

Hotărârea de Guvern din 6 iulie 2005 referitoare la organizarea doctoratelor începând cu anul universitar 2005-2006, prevederile acestei ordonanţe nu sunt în concordanţă cu prevederile legale, cu legea învăţământului, cu Legea nr. 288/2004. Dintr-o formă de învăţământ postuniversitar, doctoratul devine un ciclu distinct al învăţământului superior. Reglementările prezentei hotărâri de guvern intervin chiar în momentul când se organizează sesiunea de admitere la doctorat. Exclude de la organizarea doctoratelor institutele Academiei Române, situaţie fără precedent. Discriminarea pe motiv de vârstă, limita 70 de ani. Iorgu Iordan a condus doctorate la 90 de ani şi a creat o excelentă şcoală de lingvişti români. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Modul de organizare exclude posibilitatea celor care au o vârstă de 40-50 de ani să se înscrie la doctorat.

Se preferă criteriile formale celor valorice. Iată ce spunea preşedintele Academiei: "dilema bătrâni sau tineri mi se pare o tristă, o nenorocită diversiune. România are nevoie de toate minţile creatoare şi de toate energiile productive. Surprinzător, în orice ţară civilizată, forul academic este consultat în problemele importante ale cetăţii, fie ele economice, sociale, culturale. La noi, acesta este exclus când se decid probleme care ţin de învăţământ, adică de acel domeniu denumit generic academic".

Un alt remarcabil profesor universitar şi critic literar, l-am numit pe academicianul Nicolae Marinescu, întrebat ce părere are despre învăţământul românesc, a răspuns laconic: haos. Dureros şi, din păcate, nedrept dar adevărat, ca să mă refer la slogan care a dat numele DA.

Şi, totuşi, acest tip de politică şcolară să fie oare tributar unor reflexe de mentalitate trădate uneori de înalţi demnitari?

La deschiderea anului şcolar, într-un mod original, un mare demnitar, domnul preşedinte al României, a gratulat în mod surprinzător şcolarii şi cadrele didactice: "N-am fost premiant, am tras chiulul, eu am ajuns ceea ce am ajuns chiar dacă nu am învăţat. Când văd profesorii îmi să: Ha! Ha! Ha!" (Aplauze din partea opoziţiei.)

Cu aşa ceva nu poţi să te lauzi. Iar, uneori, confesiunea, cum este şi în cazul de faţă, nu mai este necesară.

Închei cu un avertisment evident, ideatic, formulat de profesorul Nicolae Manolescu: "Poţi trişa în multe părţi. Poţi trişa în critica literară, în roman, în poezie, dar în şcoală nu se poate trişa. Pentru că avem de-a face cu copiii şi, după cum ştim, de la Anderssen, copilul odată strigă: împăratul este gol. Şi atunci s-a terminat."

Iată de ce susţinerea prezentei moţiuni se constituie într-o constrângere de ordin moral interioară. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Stanciu, urmează domnul deputat Marius Iriza.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnule ministru,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Sunt bucuros şi trist în acelaşi timp.

Sunt bucuros că, în această perioadă în care tensiunile politice se acutizează, Parlamentul României, respectiv Camera şi-a găsit timp să aducă acum, la început de şcoală, în atenţie o temă extraordinar de actuală, învăţământul românesc. Şi cred că este un motiv de bucurie şi pentru domnul ministru.

Sunt trist pentru că Puterea, fără să nominalizez care, a găsit de cuviinţă că unei astfel de teme poate să-i aloce 15 secunde. Este grav, această viteză cu care discutăm, regulamente în 26 de secunde, învăţământul în 15 secunde. Evident că sunt tratamente ca să mai lungească anumite lucruri, dar aici cred că aţi greşit.

Eu nu am venit la acest microfon să dau în ministrul Miclea, cum nu am dat nici în ministrul Andronescu, nici în ministrul Petrescu, nici în ministrul Marga şi alţi iluştri miniştri pe care i-am găsit. Pentru că, indiferent cine este pe scaunul acela, este sacrificat, cum sunt sacrificaţi toţi care ocupă două ministere: Ministerul Învăţământului şi Ministerul Sănătăţii. Şi vă spun eu că, în câteva luni, o să-l vedeţi pe cel mai bolnav dintre bolnavi: Eugen Nicolăescu. Pentru că aceste ministere, dincolo de greşelile poate inerente pe care le fac miniştrii (şi atenţie, nici unul nu a dus mandatul până la sfârşit şi atrag atenţia şi domnului ministru Miclea) aceste ministere care devorează oameni, nu sunt susţinute de Guvern. De toate guvernele.

Este drept că printr-o anumită înţelegere tacită putere şi opoziţie, s-a reuşit în legislatura trecută să se obţină o dublare a salariilor profesorilor universitari, o creştere cu circa 25 % în octombrie pentru cei din preuniversitar.

Aş dori, stimaţi colegi, să reuşim să facem această înţelegere tacită şi anul acesta. Să dublăm salariilor profesorilor din preuniversitare în acest an. Şi acesta trebuie să fie, domnule ministru, obiectivul dumneavoastră, pentru că sunt convins că nu vreţi să ţineţi scaunul până la sfârşit. Dublaţi salariile şi plecaţi. Şi cadrele didactice vă vor aproba.

Mi-a plăcut un cuvânt aici. O să-l dau scris celor care nu au vrut să cuvântez. Dar, vreau să vă spun un lucru şi domnul ministru Miclea îl ştie. În 2002, la Barcelona şi anterior la Stockholm, Consiliul Europei, a fixat un obiectiv. Vi-l citez: "Europa va deveni până în anul 2010 cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere şi capabilă de a susţine o creştere economică rapidă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune." Consiliul European, unde vor merge şi colegii noştri, în vizită, de luni încolo, a ajuns la o concluzie pe care noi o ignorăm, pentru că noi suntem oameni şi mergem pe principiul: Fii om cu mine ca să fiu om cu tine. Şi spune următorul lucru: oamenii reprezintă principalul bun al Europei şi trebuie să constituie punctul central al politicii Uniunii.

Merg până acolo, încât spun: şcoala trebuie să fie punctul central al tuturor politicilor noastre. Dacă nu vom înţelege lucrul acesta, indiferent că astăzi staţi în partea aceea şi, peste un an, doi, după anticipate, staţi în partea cealaltă, şcoala rămâne. Şi, pentru aceasta, domnule ministru, trebuie să faceţi tot ceea ce este posibil şi, aş spune eu, imposibil, să obţineţi ceea ce prevede legea. Legea nr.354/2004, deci făcută anul trecut: "Pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigură anual o creştere a alocaţiilor bugetare până la minimum 6 % din produsul intern brut în anul 2007."

Domnilor colegi, anul acesta, după declaraţia proprie a domnului ministru s-a cam alocat 3,8. Deci acel 4 % s-a cam redus în fapt.

La Comisia pentru învăţământ, un reprezentant al Ministerului de Finanţe a spus că s-a redus pentru că a crescut pib-ul. Este şi asta ceva. O nouă politică.

Cum veţi obţine, domnilor, această condiţie a acquis-ului comunitar în 2007 când, în proiecţia pe buget pentru 2006 nu se prevede, domnule ministru, aşa cum aţi spus dumneavoastră 5 %.

Veţi asigura, exact în 2007, când trebuie să intrăm în Europa saltul de la 4 la 7 %, cu 3 % dintr-un foc? Spuneţi-ne acum, că plecăm toţi profesorii la catedră că, vă daţi seama, când revine 3 % din pib odată, trebuie să-l ronţăie cineva.

Vă spun foarte serios că sacrificaţi acest coleg al nostru, profesor, neacordându-i nici un ajutor şi cred că distinsa noastră colegă, Roberta Anastase avea dreptul să-l sprijine. Pentru că subfinanţarea învăţământului nu aparţine lui Miclea, nu aparţine doamnei ministru Andronescu, nu aparţine domnului Marga, domnului Petrescu, domnului Maior, ci aparţine unei tradiţii proaste a guvernanţilor, care vine din comunism şi trece dincolo de noi. Pentru că şcoala este privită încă, în mod aberant, ca o cheltuitoare de fonduri. Şcoala produce, şcoala este cea care asigură inovarea, şcoala este cea care dă valoare produsului.

Trebuie să înţelegem odată că, de la tractoare şi prese supergrele, trebuie să înnobilăm creiere şi nu poţi înnobila creiere în şcoli cu chirpici şi cu grupuri sanitare după şură.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vreau să vă semnalez faptul că aţi depăşit timpul pe care îl aveaţi alocat.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi permiteţi să închei. Probabil că s-ar putea să-mi cedeze Alianţa D.A., că am înţeles că are timp disponibil, dacă dânşii... domnul Crin Antonescu, poate? Deci, îmi dă domnul Crin Atonescu, pe care l-am păstorit, 2 minute. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

E în ordine, puteţi continua.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, regret că nu putem face o dezbatere serioasă pe problemele şcolii. Repet, nu sunt problemele unui ministru, sunt problemele unei ţări şi sunt problemele tuturor guvernelor.

Vreau să punctez. Salariile îndepărtează creierele româneşti de elită de şcoală. Nu mai avem tineri care doresc să se facă profesori! Dacă nu găsim o soluţie, mediocrităţile vor fi cei care vor ocupa catedrele.

Descentralizarea. A început descentralizarea din vremea ministrului Maior. Ea a continuat, în perioada tuturor miniştrilor. Ea continuă şi sub Miclea. Nu ne putem opune descentralizării. Problema este cum o facem, în ce etape, în ce ritm şi dacă asigurăm baza logistică acestei descentralizări. Altfel, ea nu va avea rezultate.

Reforma ca atare trebuie să fie, cum s-a spus aici, centrată pe elev, dar centrată şi pe dascăl, este un binom pe care nu-l poţi rupe şi cred că domnul ministru înţelege asta.

Celelate probleme, cu doctoratul, cu al treilea ciclu de învăţământ, sunt şi trebuie dezbătute. De aceea, mă opresc aici, că timpul trece, şi îl invit pe domnul ministru, ca de obicei, cum i-am invitat şi pe ceilalţi miniştri, să vină la comisii şi să dezbatem pe îndelete aceste probleme şi să găsim soluţii. Astăzi nu am venit să crucificăm pe nimeni, găseam un prilej ca toţi să ne solidarizăm pentru şcoala românească. Şi, dacă e cazul, să facem, din minister, nu din ministru, vârful de lance al progresului României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Marius Iriza, urmează doamna Monalisa Găleţeanu.

Domnul Marius Iriza:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din nefericire, indiferent că s-a numit Ministerul Învăţământului, Ministerului Educaţiei Naţionale sau Ministerului Educaţiei şi Cercetării, din '90 până astăzi, toţi miniştrii numiţi în această funcţie, ocupată odinoară de Nicolae Iorga sau Spiru Haret, au crezut că bulversarea învăţământului înseamnă reformă. Acest lucru este cu atât mai vizibil în cele 9 luni scurse de la preluarea mandatului de către actualul ministru.

Surprinzător, la deschiderea noului an şcolar, în mesajul său, domnul ministru Mircea Miclea îl pune la colţ pe domnul Traian Băsescu, fostul său şef de partid: "Cine învaţă are mai multe şanse în viaţă. Cine învaţă este mai sănătos. Cine învaţă este mult mai respectat de ceilalţi şi ştie la rândul său să respecte. Merită să învăţăm!" Spre deosebire de Preşedintelui României, care, în aceeaşi zi, la Liceul "Xenopol", le explica elevilor că pentru a reuşi în viaţă nu trebuie să fii premiant şi nu e nevoie de prea multă ştiinţă de carte, dându-se exemplu chiar pe domnia sa.

Din acest punct de vedere, apreciem o parte din mesajul domnului ministru, care, cu siguranţă, îşi aduce aminte de anii de şcoală. Şi îmi permit să citez din cartea "Restul şi vestul", la care a contribuit: "Nu ştiu dacă ai băut vreodată într-o încăpere unde întunericul e atât de mare încât aproape nu-l vezi pe cel de lângă tine. Spre seară, pluteam în ireal şi am făcut pipi pe hărţile de istorie şi geografie, numai aşa, ca să fim siguri că suntem deasupra determinismului istorico-greografic."

Şi asta nu e tot. Tânăr student, ministrul educaţiei şi cercetării de astăzi povesteşte: "Când nu-mi ajungeau banii din vânzarea cartelei, săpam gropi prin cimitir. Seara, mă urcam cu picioarele pe masă şi strigam: "Trăiască morţii, moară vii!" Şi tot palierul de la cămin ştia că a mai îngropat Miclea pe unul şi dă de băut".

Toate astea, numai şi numai pentru a-şi demonstra respectul faţă de oameni, de care ne vorbea mai devreme domnia sa.

Domnule ministru,

Aţi sesizat, sper, că semnatarii moţiunii au renunţat la a solicita demisia dumneavoastră, deoarece vrem doar să tragem un semnal de alarmă faţă de criza din învăţământ, şi sper că nu doriţi să rămâneţi în memoria colectivă drept gropar al învăţământului românesc. Şi, de aceea, permiteţi-mi, domnule ministru, să dau eu de băut şi să vă ofer un vin liturgic, luat de la o mănăstire din Moldova, ca să nu mai trebuiască să săpaţi şi groapa învăţământului.

Vă mulţumesc. (Îi înmânează sticla cu vin domnului ministru Mircea Miclea. Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul doamna Monalisa Găleţeanu, urmează domnul deputat Mihai Mălaimare.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră doresc să vă spun că numele meu corest este Monalisa Găleteanu.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În calitatea mea de slujitor al şcolii româneşti, dar şi în cea de parlamentar, membru al Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, am considerat că trebuie să susţin, alături de colegii mei din Partidul România Mare, moţiunea intitulată: "Salvaţi şcoala românească!" Nu puteam să rămân indiferentă şi vă invit şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi, să nu rămâneţi indiferenţi faţă de situaţia grea prin care trece şcoala românească.

Suntem direct responsabili de copiii acestei ţări şi faţă de dăscălimea română. Să nu lăsăm să se prăbuşească sub ochii noştri singura vatră culturală în care se plămădesc tinerele vlăstare, în care se plămădeşte, practic, viitorul ţării! Să nu lăsăm să se prăbuşească şcoala românească!

În şedinţa de audiere a domnului Mircea Miclea, ministrul educaţiei şi cercetării, din cadrul comisiilor reunite din Camera Deputaţilor şi din Senat, de la începutul mandatului său, i-am adresat domnului ministru mai multe întrebări în legătură cu platforma pentru învăţământ din programul de guvernare, iar stenograma din data de 27 decembrie ne stă mărturie. L-am întrebat atunci pe domnul ministru cum îşi propune să realizeze depolitizarea învăţământului românesc, pentru că acesta era unul dintre obiectivele majore trecute în programul de guvernare, la capitolul învăţământ. Domnia sa a răspuns că îşi propune să realizeze acest obiectiv prin ocuparea tuturor funcţiilor de conducere din învăţământ: inspectori şcolari generali, inspectori şcolari generali adjuncţi, directori de şcoli, exclusiv pe criterii profesionale şi manageriale, fără nici o ingerinţă a politicului în numirea acestora în funcţie. Iar noi ne-am aşteptat atunci că nu va loc nici măcar ingerinţa ministrului însuşi.

Nici acum, personal, nu acreditez ideea că ministrul educaţiei s-ar fi lăsat antrenat într-un astfel de fenomen, mai ales că domnia sa spunea, citez din cadrul acelor audieri (am aici o copie a stenogramei): "Trebuie să folosim abilităţile oamenilor, nu ideologia lor. Ideologia este o chestiune pe care trebuie să o luăm în seamnă în momentul în care ea perturbă calitatea actului educaţional".

În fapt, la nivelul întregii ţări, în acest moment în care dezbatem moţiunea "Salvaţi şcoala românească!", situaţia se prezintă astfel: aproape toţi inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi 178 de inspectori din toate judeţele ţării au fost înlocuiţi cu membrii ai PNL şi PD; 1.088 de directori de şcoli din judeţele ţării au fost înlocuiţi cu militanţi ai PNL şi PD. Cum s-a realizat acest lucru? Prin hărţuirea şi intimidarea foştilor inspectori şcolari generali, a directorilor de şcoli, cu ameninţarea diminuării calificativului lor anual, oferindu-li-se ca alternativă la acest tratament umilitor o umilinţă şi mai grea: demisia celui în cauză.

Oameni care în întreaga lor carieră profesională şi managerială au obţinut exclusiv calificativul "foarte bine" şi care se aflau în timpul derulării mandatului de 4 ani, mandat obţinut prin concurs şi nu prin numire bazată pe ingerinţa politicului, s-au văzut invalidaţi pe post, pentru că au fost găsiţi brusc ca necorespunzători pentru activitatea de management educaţional. În realitate, aceşti oameni nu aveau altă vină decât aceea că au promovat un concurs în timpul guvernării PSD.

Ştiu că am putea fi acuzaţi şi noi că, pe perioada mandatului de 4 ani ai Guvernului PSD, am fi numit directori care aveau culoarea politică a partidului nostru. Doresc să vă spun că aceste numiri au avut loc numai pe bază de concurs.

Marea nerăbdare a actualei Puteri de a-i debarca din funcţie pe directorii numiţi prin concurs, care aveau un contract managerial de 4 ani, acum, la debutul unui nou an şcolar, şi înlocuirea acestora cu activişti ai PNL şi PD, ne confirmă o dată în plus faptul că actuala guvernare nu are nici o preocupare pentru creşterea calităţii în educaţie, ci se pregăteşte mai degrabă de alegeri anticipate şi de aceea transformă şcoala românească într-o tribună electorală.

Din expunerea de motive formulată, din argumentele prezentate în moţiune, precum şi din luările de cuvânt anterioare, reiese obligaţia şi datoria constituţională a fiecărui parlamentar care şi-a luat angajamente faţă de electoratul său ca, prin votul pozitiv pe care îl va da astăzi, să-şi exprime susţinerea faţă de respectarea legilor ţării şi faţă de stoparea experimentelor periculoase din învăţământul românesc. Mă refer la respectarea Constituţiei României, art. 30 - referitor la libertatea de exprimare, art. 32 - dreptul la învăţătură, art. 40 - dreptul la asociere, precum şi la Legea învăţământului şi Statutul personalului didactic.

Avem datoria morală şi obligaţia constituţională faţă de tânăra generaţie a ţării şi faţă de întregul corp didactic să punem punct acestor reforme experimentale cu efect necunoscut pe termen mediu şi lung în societatea românească şi să asigurăm elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice un cadru legal sănătos, condiţii optime de muncă şi învăţătură, conform legilor ţării.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale Opoziţiei.)

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc doamnei Găleteanu şi îi dau cuvântul acum domnului deputat Mihai Mălaimare...

Voci din PSD:

Din partea PSD!

Domnul Adrian Năstase:

Din partea Grupurilor reunite ale Coaliţiei, am înţeles că a obţinut acordul grupurilor respective pentru această intervenţie, în cadrul timpul pe care grupurile respective l-au alocat. Va urma domnul deputat Costache Mircea.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Spre deosebire de colega mea, care a vorbit înainte, vreau să vă confirm faptul că numele meu nu contează. Şi când spun acest lucru, o spun de pe poziţia unuia care ştie că a trudit în teatrul românesc 35 de ani, pentru ca numele său să conteze. Am intrat în politică şi am acceptat această soluţie de a fi un soldat într-o echipă şi o echipă nu are nevoie de 99 de generali şi de 1 soldat, ci exact invers.

Vreau să vă spun că în teatru există o teză şi e valabilă, potrivit căreia: "Are dreptate cine are succes". În politică, aici, în această splendidă sală, suntem din păcate nişte prizonieri, nişte prizonieri ai unui sistem, care, el însuşi, este valoros, pentru că are succes.

În vest, acest sistem democratic al luptei politice, al moţiunii care este adusă în dezbatere de Opoziţie şi este inevitabil respinsă de Puterea care are majoritatea este un sistem de succes, pentru că propune o temă spre dezbatere, media o preia şi lumea de afară ştie dacă a votat bine şi află ce va vota în viitor.

Sistemul în România, însă, a adus un răspuns dinspre lumea de afară. La fiecare 4 ani, lumea nu a votat un program, ci a votat împotriva celor care au fost la putere.

Am asistat şi astăzi la un astfel de exerciţiu, în care unii spun că totul este negru, în care, teoretic, alţii spun că totul este alb, într-o lume în care ştim cu toţii sigur că dominante sunt griurile. Am mai asistat la o premieră şi vreau să vă comunic că nu sunt fanul acestei idei (am 55 de ani şi sunt un om de modă veche, îmi place să mă bat pentru ideile mele şi îmi place să fiu învins atunci când am în faţă duşmani care merită să se bucure de respectul meu), dar jocul democratic de astăzi le dă dreptate şi celor care au adus moţiunea, îi dă dreptate şi distinsei colege, care face parte din valul tânăr al politicii româneşti, de a răspunde în 12 secunde. Şi într-un fel şi în altul, e corect, în conformitate cu jocul. Ce rămâne în afara problemei este exact problema.

Am irosit, în legislatura trecută, în care, aparent, aveam un alt tip de culoare şi, de fapt, îmi slujeam educaţia, modul meu de a gândi şi modul meu de a mă respecta şi de a vă respecta pe dumneavoastră, am irosit o temă superbă, care era libertatea de expresie. Am vorbit, unii pentru, alţii împotrivă, n-a înţeles nimeni nimic, unii au votat "da", alţii au votat "nu" şi ne-am regăsit astăzi, unii pe locurile de "da", alţii pe locurile de "nu".

Astăzi vorbim despre învăţământul românesc şi spunem că este aşa cum spuneţi dumneavoastră. Şi, stimată doamnă, şi ştiţi cât vă preţuiesc, şi doamnelor şi domnilor, şi ştiţi cât vă preţuiesc, şi, domnule ministru, în bună parte, aşa este! Sunt deputat de Botoşani şi întrebaţi-mă pe mine câţi copii fac 15 km pe zi până la şcoală, câte şcoli nu au cărţi de 20 de ani şi câte şcoli sunt încă neterminate! (Aplauze ale Opoziţiei.)

Dar, în acelaşi timp, stimată doamnă şi stimaţi colegi, ştiţi bine că absolut toată lumea se străduieşte ca învăţământul românesc să fie parte componentă a Programului de dezvoltare durabilă a României, a Programului de integrare europeană a României, de integrare demnă a României şi că se fac eforturi.

Un distins coleg (şi am să-i dau numele, cu speranţa că mă iubeşte suficient ca să nu ceară drept la replică), domnul Andea, spune că îi recomandă domnului ministru Miclea să acopere şi zona pădurilor, dacă nu mă înşel. Domnule Andea, sunteţi un om extrem de simpatic, extrem de drăguţ şi eu am un post liber, în timpul dumneavoastră liber, la mine, la teatru, de director adjunct, şi vă aştept cu dragoste să acoperiţi şi zona respectivă, cu 8 milioane, cât are un actor, de 35 de ani, categoria I, ca mine. Vă aştept cu drag să veniţi şi să vedeţi ce înseamnă a-ţi extinde preocupările şi colo şi colo.

Domnul Ştiucă vorbea (şi, iarăşi, nădăjduiesc în iubirea domniei sale) de faptul că avem sentimentul că totul începe cu noi. Distinse domn, vreţi să vă spun câţi oameni au fost daţi afară în 2000 din învăţământul românesc în judeţul Botoşani? Distinse domn, vreţi să vă spun că, atunci când am construit programul de guvernare în domeniul culturii, înainte de 2000, am prevăzut că ţara asta, căminele culturale, ar avea nevoie de o caravană cinematografică şi vreţi să vă spun că academicianul a considerat că "actoraşul" gândeşte prost şi a investit banii aiurea, în nişte aparate care zac astăzi în 42 de cămine culturale? În loc să devină caravane cinematografice, cu care să mergem şi să vizităm cultural oamenii care n-au simţit de 20 de ani că există cultură şi pentru ei?

Închei spunându-vă că o temă atât de importantă precum învăţământul românesc nu are nevoie de personalităţi pe care să le aplaude, fie partea stângă a sălii, fie partea dreaptă a sălii. Are nevoie de un efort colectiv, pentru ca în programul acesta al unei Românii europene să putem găsi împreună o cale cât de mică, o cale pe care să o putem aplauda în mod cinstit cu toţii.

Am să cobor de la tribună acelaşi amorf şi necunoscut deputat care sunt, dar vă rog din suflet să reţineţi că ideea pe care v-o propun şi pe care, de fapt, o aveţi şi dumneavoastră în agendele dumneavoastră merită să fie aplaudată de toată lumea.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Majoritate.)

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, are cuvântul domnul deputat Costache Mircea, urmează doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe fundalul disoluţiei statului român după 15 ani de ruinare programatică a economiei naţionale, care a generat degradarea accentuată a vieţii şi decadentismul cultural actual, şcoala românească s-a îndârjit să reziste... şi să funcţioneze... şi să producă valori, chiar şi elite cultural-ştiinţifice, apreciate pe mapamond. Recesiunea economică şi declinul social au adus învăţământul în situaţia de a produce pe stoc, fără să răspundă unei comenzi sociale ferme şi, prin urmare, fără să ofere tinerilor absolvenţi posibilităţi reale de integrare socială, de afirmare, de desăvârşire a personalităţii, aşa cum ar fi fost normal. Chiar şi în momentul de faţă, învăţământul nostru produc pe stoc, iar cine vrea să ne contrazică, arătându-ne drumul spre căpşunăriile hispano-lusitane, înseamnă că nu a înţeles rolul şcolii într-o societate civilizată şi demnă.

Rezistenţa îndârjită a şcolii româneşti, în condiţii de subfinanţare şi fără finalitatea integrării cu cercetarea şi producţia, este un miracol care ţine de calitatea umană excepţională a majorităţii cadrelor didactice. Deşi umiliţi de salarii jenante, de lipsa recunoştinţei pentru osârdia lor, profesorii au închis uşa clasei şi s-au cufundat în munca lor tenace, de făuritori de oameni, de specialişti, de personalităţi şi de caractere. În răspărul tendinţelor contemporane spre cleptomanie, arivism, rapacitate, spre viaţă de huzur fără muncă şi spre degradarea a tot ce mai era nobil şi peren în fiinţa naţională, dascălii noştri au reuşit să menţină şcoala românească la un nivel de performanţă încă respectat în lume.

Instituţie fundamentală, alături de armată şi biserică, şcoala românească este astăzi cea mai curată bătaie de inimă a ţării! Ea mai rezistă datorită slujitorilor ei, care nu primesc nici salarii conforme cu importanţa socială a muncii, nici tichete de masă, cerute de sindicatele din învăţământ şi nici măcar tichetele de carte, propuse de subsemnatul printr-un proiect legislativ, respins cu entuziasm de plenul Camerei în legislatura trecută, deşi, în alte ţări, precum Franţa, Ungaria şi în altele, tichetul de carte funcţionează şi nu consideră nimeni că ar fi o practică desuetă, specifică anilor '50, aşa cum mi s-a replicat de la acest microfon de către unii preopinenţi, din păcate, profesori. Iar stimatul lider al Grupului liberal, domnul Crin Antonescu, a părăsit sala când proiectul acordării tichetului de carte pentru personalul didactic din România a fost supus votului comisiei!

Unii se întreabă ce rost ar mai avea cercetarea ştiinţifică şi performanţele sistemului educaţional în contextul actual, doar să fabrice valori în interesul altora? Aşa că, vorba domnului Băsescu, pe ce atâta cheltuială, că, şi aşa, la ţară, nu mai învaţă nimeni. Şi tot dânsul dădea, deunăzi, la deschiderea anului de învăţământ, un frumos şi mobilizator exemplu tinerei generaţii, spunând: "Aveţi în faţa dumneavoastră un preşedinte care nu a luat premiu niciodată!"

În aceeaşi direcţie, a nevoii de modele pentru tânăra generaţie, ne slujeşte şi biografia domnului ministru. În calitatea domniei sale de întâi stătător al educaţiei naţionale, dânsul este un izvor nesecat de învăţăminte de urmat, cum ar fi: testarea prafurilor psihedelice, a alcoolurilor şi slăbiciunea declarată pentru aventuri galante. Personalitate complexă şi pitorească, dumnealui, domnul ministru, le oferă tinerilor modalităţi lirice de autoeducaţie, probabil, desprinse din Rudyard Kipling, să înveţe de la arbori, de la cireşi..., pe viitor, probabil, şi de la măceşi, or de la..., de ce nu, de la cânepă, fie ea şi indiană, ca să ajungă elevii noştri aşa de manieraţi, încât să dea bună ziua la gâşte! (Proteste ale deputaţilor din Majoritate.)

Mai nou, diriguitorii educaţiei naţionale, sub masca aplicării standardelor europene, vor să pună şcoala la picioarele rechinilor mai mari sau mai mici ai economiei de junglă, care nu mai au nevoie de personal calificat, de strungari, de sudori, nici de ingineri, maiştri, tehnicieni, proiectanţi, nici măcar de familia ideală... (pentru că nu se aude:), cu bărbatul turnător şi nevasta filatoare. (Sonorul revine la normal:) Vă rog să nu-mi tăiaţi sunetul, pentru că am încheiat! ..., ci doar de grăjdari analfabeţi, slugi pe moşiile noilor latifundiari.

Aşa stând lucrurile, în lipsa muncitorimii, distrusă ca o clasă cu potenţial revoluţionar, mai există o categorie socială pe care puternicii zilei o ignoră: studenţimea, pivotul tuturor mişcărilor progresiste din lume. Şi prea poate ca, într-o bună zi, ieşind din căminele insalubre, cu privirea împăienjenită de foame şi de frig, studenţii să constate dintr-o dată, ca în decembrie '89, că iar a făcut plopul pere şi răchita micşunele, şi, atunci, va începe reforma învăţământului, dar nu numai reforma învăţământului, ci adevărata reformă a societăţii româneşti.

Prin urmare, stimaţi colegi, susţineţi prezenţa moţiune, ca un preambul pentru reformele viitoare. (Aplauze ale Opoziţiei.)

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să acceptaţi o pauză de un minut, ca să schimbaţi provizoriu preşedintele de şedinţă. Îl rog pe domnul vicepreşedinte Ruşanu să vină să continue această şedinţă.

Voci din partea majorităţii:

Chemaţi-l pe Mitrea!

Domnul Adrian Năstase:

Noi suntem invitaţi să mergem la Palatul Victoria, pentru că domnul prim-ministru este extrem de îngrijorat de faptul că nu discutăm despre legile europene. Şi vreau să... Vom merge acolo, bineînţeles, şi îi vom spune...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Din ce cauză nu merge!

Domnul Adrian Năstase:

...că noi vrem.(Domnul preşedinte este anunţat de cineva de la Majoritate)

Vine acum! Vine acum domnul Ruşanu.

Şi va merge la această întâlnire şi domnul secretar Gheorghiof, aşa că îl rog şi pe domnul Albu, dacă poate să vină să-l înlocuiască.

Nu vreau să întrerupem această dezbatere, pentru că mai sunt doamna Andronescu, mai este încă un vorbitor de la PRM, sunt două drepturi la replică, răspunsul domnului ministru şi, după aceea, votul şi aş vrea să nu fragmentăm aceasă dezbatere. (După ce aşteaptă un timp.)

Deci, eu vă invit să facem o pauză de două, trei minute şi de îndată ce sosesc colegii noştri rog să fie reluate lucrările. Vă mulţumesc.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Fiţi amabil, un secretar de şedinţă din partea stângă a sălii. Deci, rog, un secretar de şedinţă din partea stângă.

Continuăm dezbaterile asupra moţiunii simple.

Din partea grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna deputat, aveţi 7 minute alocate.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Domnilor secretari,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am venit aici, în faţa dumneavoastră, să dezvolt câteva idei, subliniez, cu aceeaşi bunăcredinţă cu care slujesc învăţământul din România de un număr important de ani.

Şi aş începe într-o ordine pe care eu o consider a importanţei problemelor pe care sistemul de învăţământ le are în acest moment. Poate că cea mai gravă dintre ele o reprezintă lipsa resurselor financiare. Şi vreau să dezvolt puţin acest subiect, cu atât mai mult cu cât suntem în faţa unei ordonanţe de rectificare a bugetului, care probabil va veni foarte curând spre aprobare, prin votul dumneavoastră, şi suntem în faţa, probabil, unei apropiate discuţii pe bugetul anului 2006.

Parcă niciodată, ca acum, nu au fost atât de insuficiente resursele financiare, atât pentru investiţii, cât şi pentru salarii. De altfel, vreau să vă spun că am fost extraordinar de surprinsă să constat, în ordonanţa de rectificare a bugetului, o diminuare cu 1.076 de miliarde a fondurilor destinate derulării programelor internaţionale din împrumuturi de la B.E.I. şi de la Banca Mondială.

Au fost aceste proiecte construite, tocmai pentru că ele, având în spate legi, aveau o finanţare asigurată. De aceea, o să vă rog de acum, şi o să revin cu această rugăminte, când vom dezbate ordonanţa să ducem înapoi suma proiectelor care au în spate o serie întreagă de lucrări începute, care ne pun în situaţia să ajungem la şcoli care să nu fie date circuitului şcolarl, ci, dimpotrivă, să fie degradate lucrările deja începute.

Aţi câştigat, stimaţi colegi de la putere, voturile profesorilor, cu cele două menţiuni pe care le-aţi făcut în programul de guvernare, dar regret că trebuie să constat acest lucru, pe care nu le-aţi respectat, sau cel puţin nu până acum.

Spuneaţi acolo faptul că Guvernul României va aplica o nouă filozofie în domeniul finanţării educaţiei, şi că învăţământul va fi finanţat cu 6% din p.i.b. Vreau să dovediţi acest lucru, dacă nu l-aţi dovedit, prin rectificările pe care puteaţi să le faceţi până acum. Deschid o paranteză şi spun că, în precedenta guvernare, până la acest moment, erau mai multe rectificări, şi de toate învăţământul a beneficiat cu plus, să o faceţi şi la bugetul care va fi în discuţie şi la rectificările care vor veni.

Aţi câştigat, de asemenea, voturile, spunând că veţi face o creştere substanţială a salariilor. Şi, surprinzător, pentru mine, a fost să constat că atunci când a fost promovată ordonanţa de indexare a salariilor bugetarilor, profesorii lipseau din această ordonanţă. Este o categorie care n-a ştiut să se bată pentru drepturile ei, dar este o categorie profesională căreia, cred, că toţi îi datorăm ceea ce suntem astăzi, sau cel puţin o bună parte din ceea ce suntem astăzi, şi cred că are dreptul la o mai mare atenţie din partea noastră.

Acum, vreau să mă adresez dumneavoastră, domnule ministru, cu câteva dintre ideile pe care, de asemenea, vreau să le dezvolt, pentru că, după părerea mea, sunt în grădina dumneavoastră şi dumneavoastră puteţi să contribuiţi la asanarea lor. Nu am avut niciodată exagerări în ceea ce am spus. Dar, vă rog să mă credeţi că niciodată, ca acum, nu a existat o atât de mare politizare a şcolii. Este o politizare fără precedent, şi ştiu foarte exact ce spun. Eu vreau să-i spun domnului deputat Mălaimare, care de aici a spus ceea ce a spus în legătură cu judelţul Botoşani, că ar fi avut posibilitatea să spună, la vremea aceea, dacă aceste lucruri s-ar fi întâmplat, avea uşa ministrului întotdeauna deschisă. N-a făcut-o, şi este surprinzător că spune acum, cu atât mai mai mult cu cât în judeţul Botoşani aveam un profesor, inspector general, cu totul şi cu totul excepţional ca profesionist. Şi nu se preta la o asemenea manifestare. Însă, este regretabil că domnul deputat nu a făcut acest lucru.

Domnule ministru, sunt convinsă că nu ştiţi că în judeţul Vaslui au fost 17 inspectori demişi într-o zi. Cum putem să spunem că nu este vorba de politizare?! Într-un judeţ în care noi am păstrat inspectorul general din precedenta guvernare, îi urmează acum în funcţie fiica domniei sale, care schimbă toţi directorii puşi în funcţie de tatăl său. Spuneţi-mi dacă acest lucru este cu putinţă a fi altfel interpretat decât ca o politizare. Şi, deschid o paranteză şi spun, că această doamnă inspector general a fost în precedenta guvernare promovată director de şcoală, director de liceu, deşi era în funcţie vicepreşedinta uneia dintre organizaţiile unui partid aflat acum la guvernare. A fost promovată ca director. Vreau să văd acum dacă un singur exemplu puteţi da, de acest fel.

Domnule ministru, a venit în audienţă - eu sunt deputat de Bucureşti, aşa cum ştiţi - un tânăr director din Bolintin, de 35 de ani - şef de promoţie, cu un masterat în management educaţional - care a fost înlocuit din funcţie după ce a pregătit în mod corespunzător şcoala pentru începutul anului şcolar, a fost înlocuit din funcţie de o profesoară care a susţinut de două ori definitivatul, dar care are meritul de a fi vicepreşedinta unei organizaţii locale a unui partid aflat la guvernare.

Stimaţi colegi aflaţi la putere, dacă faceţi schimbări, căutaţi profesioniştii! Sistemul de învăţământ are destul de multe probleme, ca înlocuirile pe care le faceţi să nu le faceţi pe criterii profesionale. Este păcat de acest sistem şi de toate problemele lui.

Domnule ministru, din nou mă adresez dumneavoastră, şi vă rog să mă credeţi că mă adresez, repet, şi cu bunăcredinţă şi cu colegialitate, şi cu ştiinţa faptului ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamna deputat, mai aveţi un minut.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Am înţeles. Şi cu ştiinţa faptului că fotoliul acela nu este unul tocmai comod. Aşteptăm noi, cei din sistem, pentru că eu mă consider un slujbaş al sistemului, care nu l-am părăsit niciodată, o mai bună comunicare cu ministerul. Pentru că este foarte greu de acceptat faptul că, după o întâlnire cu rectorii, care au în spate tot sistemul de învăţământ superior, să apară o hotărâre de Guvern la 3 zile, de care noi, practic, să nu fi putut lua cunoştinţă din dezbaterile cu dumneavoastră.

De asemenea, tot dumneavoastră mă adresez, domnule ministru, cu rugămintea, atunci când daţi exemple negative, fără îndoială, care există în sistem, să le daţi punctual, pentru că altfel ele par o denigrare a întregului sistem, şi nu cred că dascălii aceia, care-şi fac meseria cu foarte multă dăruire, merită asemenea invective şi cred că au nevoie de încurajarea cuvintelor dumneavoastră.

De asemenea, domnule ministru, v-aş adresa dumneavoastră rugămintea, pentru că sunt convinsă că, prin schimbările pe care le-aţi efectuat la minister, nu aţi reuşit să găsiţi echipele care să performeze şi să preia din mers performanţele, să urmăriţi cu atenţie proiectele începute în guvernarea precedentă - dumneavoastră aţi spus că veţi continua - şi care au serie întreagă de rămâneri în urmă: mă refer la informatizare, şcolile din mediul rural sau şcolile gimnaziale ar fi putut beneficia de calculatoare de la 1 ianuarie, şi nu se justifică, şi prin premiul pe care de curând l-a luat acest proiect, şi care este cel mai mare premiu obţinut vreodată de un proiect românesc, întârzierea aceasta de 8 luni de zile.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumim, doamna deputat, aţi epuizat timpul.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Închei, şi vă rog să-mi daţi voie să formulez fraza de încheiere. Acestui proiect i se adaugă cele cu rechizitele, reabilitarea şcolilor ş.a.m.d.

Vă doresc, domnule ministru, ca imaginea dumneavoastră să fie rezultatul faptelor dumneavoastră, şi în mai mică măsură rezultatul unor vorbe frumoase, pentru că vă doresc ca această imagine să fie trainică.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Din partea grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnule deputat, aveţi alocate 3 minute.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a arunca o scurtă privire asupra învăţământului românesc, va trebui să mă refer la câţiva factori care influenţează buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ:

1.Cine instruieşte, adică profesorul.

Situaţia dascălului român este umilitoare, salariile lui fiind mizerabile. Pe ani ce trec, avem tot mai puţin dascăli. Cei care rămân se bucură de toate drepturile pe care Guvernul a hotărât să le acorde: dreptul de a plăti taxe; de a nu beneficia de analize medicale gratuite; de a nu li se deconta naveta; de a nu fi titulari în învăţământ; de a fi la cheremul primarului, care, poate, înainte de a fi primar, a fost îngrijitor la şcoală; de a munci neremunerat sâmbăta şi duminica; de a nu primi ce li se cuvine, adică un salariu corespunzător importanţei sociale a muncii ce o prestează, dar cu obligaţia de a oferi servicii de calitate.

Din cele 242.890 de posturi didactice, 108.300 sunt ocupate de suplinitori şi necalificaţi, adică 44,59%. Din 34.400 de profesori examinaţi la concursul de ocupare a posturilor didactice, 7.865 au fost repetenţi, obţinând note sub 5. Îngrijorător este faptul că 13.200 dintre candidaţi neobţinând note care să le asigure titularizarea, adică între 5 şi 6,99, se întorc suplinitori la catedră şi vor continua să-şi instruiască elevii.

Ce prestigiu vor avea aceştia?!

La concursul de ocupare a posturilor din învăţământul preuniversitar s-au scos peste 42.000 de norme didactice şi s-au ocupat aproximativ numai 19.000, rămânând în continuare peste 22.000 de posturi, în covârşitoare lor majoritate în mediul rural. Fie că sunt proaspeţi absolvenţi, fie că au ceva vechime în învăţământ, calificaţii refuză să meargă la ţară. Îi îndepărtează de şcoala rurală atât salariul mic şi nediferenţiat faţă de cel urban, cât şi condiţiile proaste de navetă. Primăriile nu-şi onorează obligaţia legală de a deconta abonamentele, ca să nu mai vorbim de celelalte facilităţi promise şi neaplicate vreodată: hectarul de pământ şi locul de casă.

Guvernul nu acordă sporul de până la 85% pentru mediul rural. Ca atare, cu fiecare an creşte numărul posturilor disponibile în mediul rural. La 8 septembrie mai erau 6.500 de posturi didactice neocupate.

După toate previziunile, acest deficit a continuat să crească, ca urmare a faptului că zilnic se depun la inspectoratele şcolare, de către cadre didactice tinere, cereri de concediu fără plată, în general pentru ca astfel să poată să plece la cules de fructe prin alte ţări. Estimăm că la această oră sunt depuse la nivelul întregii ţări, minimum 1.500 de cereri.

2. Cine este cel instruit, adică elevul.

An de an, reprezentanţii de frunte ai şcolii româneşti au uimit lumea cu rezultatele pe care le-au obţinut în diverse concursuri internaţionale. Concomitent, însă, conform unor rapoarte elaborate de foruri naţionale prestigioase, există judeţe, ca de exemplu Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Botoşani, Vaslui, unde analfabetismul este în floare şi se înregistrează un abandon masiv, atât din cauza nepromovării testului la clasa a VIII-a, cât şi din motive sociale.

3. Unde se instruieşte, adică baza materială.

Ca în fiecare an, şcoala îşi începe activitatea într-o stare de subfinanţare cronică. Se spune că vom avea un p.i.b. de 5%, faţă de 3,81% cât era în 2004. Deci, nu cred că vom obţine în continuare un p.i.b. corespunzător.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, vă rog să încheiaţi, aţi epuizat timpul!

Domnul Adrian Moisoiu:

4. Pe ce bază se instruieşte, adică legislaţia în domeniu.

Ea ridică probleme, pentru că nu se poate aplica.

5. Cu ce se instruieşte, adică finanţarea sistemului.

Este necorespunzătoare în clipa de faţă.

6. Şi aici aş dori să dezvolt o clipă, şi anume ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule deputat, aţi epuizat timpul de mult.

Domnul Adrian Moisoiu:

Am auzit, domnule preşedinte, dar permiteţi-mi să închei. Din păcate, în învăţământ este haos; nu ştie stânga ce face dreapta; nu ştie ministrul ce fac inspectoratele şcolare; profesorii nu ştiu ce ar trebui să facă; elevii tratează şcoala ca ceva cât se poate de inutil, iar unii părinţi sunt un mare, mare pericol în ceea ce priveşte calităţile didactice...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg, dar aţi epuizat de mult timpul.

În continuare, drept la replică pentru domnul deputat Ştiucă Alexandru, 2 minute.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Stimaţi colegi,

Am fost inspector general. N-am schimbat pe criterii politice directorii de şcoală şi m-am străduit să-l conving pe domnul ministru că este o problemă esenţială, pe care trebuie să se bizuie toate demersurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Dacă nu va avea oameni de şcoală în managementul şcolar, toate proiectele noastre se vor irosi. Şi, dacă s-a greşit, totuşi, ce ne îndreptăţeşte să persistăm în greşeală?

Vă informez, domnule deputat Mihai Mălaimare, că în curând, prin voinţa puterii, deci şi a dumneavoastră, în ipostaza - din păcate - a aceluiaşi soldat printre mai mulţi generali, veţi respinge proiectul de lege privitor la acordarea celor 50 de milioane de euro pentru reabilitarea căminelor culturale din mediul rural. Chiar dacă sufletul s-a născut la sat, refacem infrastructura rurală, refacem agricultura şi o facem să devină comercială şi vitregim existenţa noastră, exact de ceea ce ne configurează identitatea.

Vom rata, iarăşi, domnule deputat, şansa de a aplauda.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Drept la replică pentru domnul deputat Andea Petru.

Domnul Petru Andea:

Era firesc, consider, ca licenţa mea artistică referitoare la Ianoş cel cu două feţe, la masca ce râde şi cea care plânge, să atragă domnului deputat Mihai Mălaimare, specialist în mânuirea unor astfel de măşti.

Eu aş vrea să spun că regret dacă trimiterea mea către alegoria domnului Miclea, la deschiderea anului şcolar, referitoare la faptul că trebuie să învăţăm de la copaci, a fost înţeleasă ca o maliţiozitate. Nu. Probabil că un inginer ca mine înţelege mai puţin decât un psiholog, de unde şi cum trebuie să înveţe.

Deci, îmi cer scuze, dacă s-a înţeles ca o maliţiozitate. Am o ofertă pentru un post de director adjunct la teatru. Sunt om de şcoală şi cred că va fi greu să mă transform într-un actor care să joace altceva decât rolul pentru care s-a pregătit.

Dar, mă surprinde faptul, sau poate înţeleg eu greşit, că domnul Mălaimare nu-şi găseşte echipă în mediul profesional din care face parte, dacă acest post de adjunct este liber chiar şi astăzi. Noi am fost membri în aceeaşi echipă, da?, şi altcineva a întors faţa sau masca dinspre noi.

În acelaşi timp, însă, vreau să spun că şi la noi, la catedră, avem un post liber de conferenţiar la protecţie de înaltă tensiune. Veniţi, domnule Mălaimare, la protecţia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Din partea Guvernului, are cuvântul domnul ministru.

Domnule ministru,

Mai aveţi alocate 24 de minute. Vă rog să nu depăşiţi.

Domnul Mircea Miclea:

Aşa cum am spus de la început, refuz orice discuţie a părţii de circ. O las circarilor.

În rest, vreau să vă asigur că am reţinut opiniile celor care au exprimat opinii de bunăcredinţă. Vreau să vă asigur că, pe mai departe, calitatea, compatibilizarea sistemului de învăţământ şi descentralizarea devin prioritare, şi să vă asigur de toată buna mea credinţă pentru realizarea lor, şi să vă asigur, de asemenea, pentru preocuparea pe care o am constant pentru creşterea finanţării în educaţie, atât la această rectificare bugetară, cât şi pentru anul viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru operativitate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmează să ne pronunţăm asupra moţiunii simple, prezentată şi dezbătută astăzi în Camera Deputaţilor. V-aş propune să folosim votul deschis, prin ridicare de mâini.

Cine este pentru această modalitate de vot? Vă mulţumesc.

Unanimitate. Nu mai este nevoie de ...

Supun votului moţiunea simplă.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi cu multă atenţie. 99 de voturi pentru. (Vociferări)

Domnul Tudor Marcu (din sală):

Sunt 100 voturi pentru, şi cu Duvăz.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Voturi împotrivă? 132 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci, cu 132 voturi împotrivă, 99 voturi pentru şi 2 abţineri, moţiunea simplă a fost respinsă. (Aplauze.)

În continuarea programului, continuăm dezbaterile asupra Regulamentului.

Pentru operativitate, neterminându-se programul, vă rog frumos, v-aş supune pentru operativitate să trecem deja la vot asupra Regulamentului.

Art.1.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog, procedură!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog să-mi daţi cuvântul pe procedură.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, vă rog frumos, domnule secretar de şedinţă, să luaţi loc.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Trebuie să-mi daţi cuvântul pe procedură, îmi pare rău asta este...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog frumos, nu v-am dat cuvântul, luaţi loc aici, este în timpul votului. Trecem la art.1.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu-i nimic, rămân ca să-mi daţi cuvântul pe procedură. Sunt secretar de şedinţă ... (Amuzament la masa prezidiului.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, domnule Ponta, aveţi 1 minut pe procedură.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Din păcate, nu cred că mi-ajunge un minut, pentru că este o problemă importantă, şi cred că am nevoie de 12 minute ca să vă explic toate aceste lucruri de procedură.

Voiam doar să reiterez plenului ... (Rumoare.) Aştept ca să mă lăsaţi să vorbesc ca să mă auziţi şi dumneavoastră.

Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să asiguraţi liniştea în sală, pentru ca să pot să-mi expun punctul de vedere.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule Ponta, vă rog frumos, continuaţi, că ...

Domnul Victor Viorel Ponta:

Continui numai dacă am siguranţa că sunt auzit de colegii mei, care trebuie să aprecieze asupra problemei de procedură pe care eu o am de ridicat. Sper că nu dormiţi....

Problema de procedură pe care doresc s-o invoc constă în faptul că la Biroul permanent am decis împreună că, în ziua de joi, programul constă în următoarea desfăşurare: de la ora 9,00 la 10,00 discuţii pe ordinea de zi, care era aceea. Din păcate, din cauza necesităţii unei şedinţe comune a celor două Camere, şedinţă comună cerută de către grupul parlamentar al PNL, pentru a rezolva problema unui euro-observator din cadrul grupului PNL, care s-a retras, o cerinţă normală, pe care noi toţi, cei prezenţi, am acceptat-o şi am încercat să dăm o mână de ajutor grupului PNL, pentru a avea la Strasbourg, la deschidere, delegaţia ... (Vociferări din partea dreaptă.)

Vorbeam doar de un gest de eleganţă pe care noi l-am făcut faţă de grupul PNL şi cred că era normal să facem în felul acesta, pentru că reprezentarea noastră la Strasbourg, chiar era foarte importantă, şi cred că retragerea doamnei Turcan ... (Vociferări.) Da, a fost de procedură privind programul, îmi pare rău...Dar domnul Buda conduce şedinţa!?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog frumos, procedură pe Regulament, domnule Ponta. Vă rog continuaţi, dar pe procedură, dacă se poate.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Păi, pe procedură! Vorbeam de ordinea de zi şi de programul pe care noi l-am stabilit la Biroul permanent. Şi voiam să reinformez colegii că discutasem ca, de la ora 9,00 la ora 10,00, să avem ordinea de zi Regulamentul.

Din păcate, nu am putut să discutăm astăzi, de la ora 9,00 la 10,00, Regulamentul, dintr-o cauză neimputabilă grupului PSD, ci dintr-o situaţie specială, aceea a retragerii doamnei Raluca Turcan, de pe lista euro-observatorilor.

La solicitarea grupului PNL ne-am reîntâlnit ... (Vociferări) Dacă mă lăsaţi să vorbesc ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule Ponta, dacă vorbiţi pe procedură, aveţi dreptul, dacă nu, vă retrag cuvântul. Vă rog foarte mult, pe procedură. Pe Regulament suntem.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Pe Regulament ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamna Turcan nu este pe Regulament!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Da, cererea doamnei Turcanu a fost o cerere regulamentară. Noi am înţeles să ne comportăm într-un mod elegant faţă de grupul PNL. Am fost de acord cu şedinţa Camerelor reunite, deci nu ne este nouă imputabil faptul că de la 9,00 la 10,00 nu s-a putut discuta Regulamentul.

În schimb, la Biroul permanent, am stabilit în unanimitate, şi Comitetul Ordinii de Zi a fost de acord cu această propunere a noastră, ca după şedinţa de la 9,00 - la ora 10,00, cea pe care vă reamintesc că nu am putut s-o ţinem din cauza... sau dintr-o situaţie specială a grupului Partidului Naţional Liberal, care a retras-o pe doamna Raluca Turcanu din grupul euro-observatori; am stabilit împreună că de la ora 10,00 până la finalul programului de dimineaţă, final care va avea loc deoarece ceasul este ... peste 6 minute, să discutăm moţiunea.

Dacă prin intervenţia extrem de succintă a domnului ministru, pe care am apreciat-o cu toţii, s-au mai păstrat încă 6 minute, noi nu putem acum, în plen, să schimbăm o hotărâre... 6 minute mai sunt, domnule coleg! În 6 minute termin.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Faceţi propunerea, vă rog!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Numai un pic şi fac propunerea, nu fac propunerea, ci vă reiterez faptul că noi nu putem schimba acum o hotărâre luată de Biroul permanent şi COZ, în unanimitate, prin care reluarea dezbaterilor asupra Regulamentului se va face începând cu ora 14,00 - în varianta în care, de la ora 9,00 la ora 10,00 - nu am putut să discutăm Regulamentul, reamintesc, datorită unei situaţii speciale a grupului Partidului Naţional Liberal, care a retras-o pe doamna Turcan.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule Ponta.

Procedură, doamna Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte,

Au rămas de ieri câteva lucruri, câteva propuneri care trebuie votate acum şi o să vă rog ca, după aceea, să votăm şi timpul pentru discuţiile generale şi timpul pe articole. (Vociferări)

Vă rog să supuneţi votului.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă propun să trecem să votăm propunerea doamnei deputat Mona Muscă. (Vociferări, atmosferă încărcată).

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră nu puteţi să faceţi o propunere care să depăşească mandatul pe care îl aveţi, împreună cu domnul Albu şi cu mine, ca secretar, de a conduce această şedinţă de dimineaţă.

În această situaţie, eu nu voi putea să rămân să asist la o încălcare a Regulamentului.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Păi, doamna Mona Muscă a făcut o propunere.

Deci, vă supun la vot propunerea doamnei deputat Mona Muscă, pentru limitarea luărilor la cuvânt la discuţii generale.

Cine este pentru?

Voci din sală:

N-aveţi cum să întrerupeţi procedura, domnule preşedinte. (Vociferări din partea grupurilor PRM şi PSD.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

A fost o propunere ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Vă rugăm să observaţi că n-aveţi secretar de şedinţă şi, prin urmare, şedinţa este nestatutară. Lipsă de procedură!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog să luaţi loc în bancă. Domnii secretari, rog să-şi ocupe locurile şi să numere. (Vociferări.)

140 de voturi pentru. (Vociferări pe marginea faptului că nu este un secretar.)

Domnule Ponta, vă rog să număraţi din partea cealaltă.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Dacă-mi daţi cuvântul pe procedură...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Aici este locul dumneavoastră, ca secretar, nu acolo.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Îmi pare rău, nu particip!

Voci din sală:

Este un abuz ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Pe procedură, sunteţi obligat să daţi cuvântul.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nu sunt.

Abţineri?

Perfect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect. Puteţi să vă abţineţi dumneavoastră până mâine, nu aveţi dreptul să cereţi un vot când v-am ridicat procedură în numele grupului parlamentar ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog foarte mult să luaţi loc în bancă.

Domnule Podgoran, vă rog frumos nu vă enervaţi, păstraţi-vă calmul caracteristic.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte de şedinţă, nu aveţi dreptul să cereţi fără să vă uitaţi în sală, fără să cereţi procedură.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog frumos, păstraţi-vă calmul...

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos, luaţi loc în bănci. (Deputaţi din Grupul parlamentar al PSD se îndreaptă spre tribună. Domnul chestor Ioan Oltean încearcă să-i determine să meargă în sală, la locurile lor ")

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte de şedinţă, aţi încălcat Regulamentul...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos să luaţi loc în bancă.

Domnule coleg Podgorean, vă rog eu frumos luaţi loc în bancă...Mai avem 5 minute până la epuizarea timpului... Vă rog frumos...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă... colegii mei din PSD, îi rog să ia cuvântul... Alo, luaţi loc! Vă rog frumos să luaţi loc în sală!

Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Radule, te rog frumos să iei loc în bancă!

Domnule preşedinte de şedinţă, ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, suntem în timpul votului, nu puteţi să luaţi cuvântul pe procedură!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dumneavoastră sunteţi în timpul votului de ieri, domnule preşedinte

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, îmi pare foarte rău, suntem în timpul votului de circa 6 minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi obligaţia să daţi cuvântul pe procedură tuturor colegilor dumneavoastră. Aceasta este obligaţia, indiferent ce spuneţi, aveţi articolul în regulament, nu-mi daţi mie voie să vi-l citesc, că este ruşinos din partea mea, dar eu sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi cu votul. Nu am nici o problemă în această chestiune, chiar acolo am rămas şi ieri.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc. Atunci, luaţi loc în bancă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Daţi-mi voie să vă spun procedura Grupului parlamentar al PSD şi după aceea dumneavoastră spuneţi ce vreţi.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci în momentul în care dumneavoastră aţi spus ceva despre un vot sus la şedinţă, aşa cum a spus şi domnul Bejinariu, nu aveaţi doi secretari.

2. Eu am ridicat mâna, şi dumneavoastră v-aţi făcut că nu mă vedeţi. Procedura mea este în felul următor: în numele Grupului social democrat noi cerem Comitetului ordinii de zi să se întâlnească de urgenţă pentru a discuta această problemă care este neregulamentară şi pe care dumneavoastră aţi făcut-o astăzi. Deci, cerem pauză de consultare.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, după exprimarea votului dumneavoastră, vom lua pauză de consultare.

Vă mulţumesc.

După exprimarea votului dumneavoastră vom lua pauză...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu aveţi ce vot să exprimaţi, domnule preşedinte de şedinţă...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

După exprimarea votului vom lua pauză de consultări.

Domnule Ponta, votul s-a exprimat atunci...

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Un minut, domnule preşedinte, dacă îmi daţi cuvântul un minut, îmi reiau locul. (Vociferări, gălăgie, tropote, deputaţii PSD sunt adunaţi în faţa tribunei.) Dacă îmi daţi cuvântul...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Avem 140 de voturi pentru, am înţeles că restul se abţin.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi pare rău, nu puteţi, nu aveţi secretari, trebuie să-mi daţi cuvântul pe procedură. Radule!

Stimaţi colegi, ai mei, din PSD, mă lăsaţi să vorbesc? De procedură. Măi... Trebuie să-mi daţi cuvântul un minut, vă rog frumos! Deci, domnule preşedinte,

1. S-a încheiat programul.
2. Nu aveţi secretar.
3. V-aţi vorbit cu domnul prim-ministru Tăriceanu să invite preşedintele şi vicepreşedintele Camerei ca să întindeţi o capcană.

Să vă fie ruşine pentru chestia asta! (Strigăte, proteste, vociferări.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, în urma comunicării, totuşi, a votului, declar programul închis.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Reluăm şedinţa la ora 14,30.

- După pauză -

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Invit colegii secretari să ia loc la prezidiu.

Membrii Biroul permanent au luat decizia ca şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor de astăzi să înceapă la ora 15,30.

Deci membrii Biroului permanent, în unanimitate, au luat această decizie. (Vociferări, proteste în sală.) Atunci, dacă vreţi, continuăm cu voturi. Bun.

Până atunci, secretarii Camerei, dacă doresc să poftească la prezidiu. Secretarii Camerei, dacă doresc... Liderii de grupuri, vă rog frumos, rugaţi secretarii de şedinţă sau viceliderii să vină la tribună.

Domnul Valer Dorneanu:

Iar ne păcăliţi, domnule preşedinte? Păi, nu vă mai credem dacă ne tot păcăliţi...

În unanimitate de voturi, dumneavoastră aţi anunţat că Biroul permanent, în unanimitate de voturi, deci şi cu votul dumneavoastră, a decis că şedinţa începe la ora 15,30. Atunci, dacă aşa s-a decis în Biroul permanent, cu votul dumneavoastră, de ce încercaţi iarăşi un puci?

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte, când ne-am despărţit aici la finalul moţiunii, aţi vorbit de ora 14,30. Înţeleg că a avut loc o şedinţă a Biroului permanent? Când a avut loc şi cu ce atribuţii a modificat ora de începere? Deci vrem nişte precizări că e nervozitate în ambele părţi. Când?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule Antonescu, trimiteţi pe secretarul de şedinţă din partea PNL să poftească. Rugaţi-l să vină aici la prezidiu. De la 14,30 îl aştept.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vreau să ne cerem scuze pentru această întârziere. Vreau să vă informez, ceea ce ştiaţi, probabil, că la ora 12,30 liderii partidelor politice au fost invitaţi la Palatul Victoria pentru o discuţie în legătură cu activitatea... inclusiv cu blocajele din Parlament, ceea ce trebuie să facem în continuare, din puntul de vedere al unor priorităţi pe care să le agreăm, deci am stat la această întâlnire până acum un sfert de oră. Erau toţi liderii partidelor politice acolo sau, în sfârşit, cu o singură excepţie, şi am convenit ca din aceste motive să propunem începerea şedinţei în plen la 15,30 şi am rugat prin ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, prin domnul Olteanu, care era colo, să se transmită acest lucru, pentru că în sala respectivă comunicaţiile erau, pentru telefoanele mobile, erau bruiate şi din acest motiv noi nu am putut să sunăm.

Şi am rugat să se facă această comunicare. Deci, eu am venit numai pentru a vă spune acest lucru şi îl rog în continuare pe domnul vicepreşedinte Mitrea să conducă lucrările.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi cuvântul.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să vă pun o întrebare care nu are nici un fel de caracter de partid, de grup politic, ci pur şi simplu procedural şi care ţine de demnitatea Camerei. De când liderii partidelor politice sau primul-ministru modifică programul de lucru şi ordinea de zi a Camerei Deputaţilor? (Aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Îl rog pe domnul Miron Mitrea să răspundă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Am ridicat această problemă la începutul întâlnirii de la Palatul Victoria. Primul-ministru a spus că dânsul este şi preşedintele Partidului Naţional Liberal şi, cu această autoritate, vă transmite dumneavoastră şi ne garantează că a vorbit cu dumneavoastră, liderii politici din Camera Deputaţilor, şi că sunteţi de acord cu ora 15,30. Era acolo şi domnul Marko Bela care şi dânsul a spus, şi cu liderul de grup de la UDMR, a fost domnul Arpad de acord să începem la 15,30 a fost şi liderul de grup de la Partidul România Mare. Singurul care poate ridica o problemă, pentru că n-a fost prezent, este domnul Cristian Rădulescu. Restul, toţi liderii politici, dacă domnul... şi eu am ridicat această problemă de două ori, am spus este incorect faţă de colegi. Vreau să mă duc... nu, eu vă garantez că am vorbit, este în regulă, începe la 15,30 şedinţa. Dacă atâta valorează cuvântul dânsului în ochii dumneavoastră, de acum înainte am să ştiu şi am să mă supun la ce decidem aici, şi nu la ceea ce spune domnul Tăriceanu. Îmi pare rău că l-am luat în serios. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Da. Stimaţi colegi, şi eu vă promit că data viitoare am să fiu mai atent atunci când o să accept invitaţii din partea liderilor Partidului Naţional Liberal.

În orice caz, mie îmi pare rău şi pentru un alt lucru. Că am întrerupt lucrările, din punctul meu de vedere, nu am participat la conducerea până la sfârşit a lucrărilor de dimineaţă la moţiune, încercând, tot dintr-un motiv de eleganţă, să nu întârzii la ... şi domnul Ghiorghiof care este aici ştie foarte bine, la întâlnirea la care eram invitaţi de către domnul prim-ministru şi preşedinte al PNL, domnul Tăriceanu, împreună cu ceilalţi şefi de partide şi lideri politici.

Am crezut că fac un lucru de eleganţă, repet, deşi era neobişnuit să nu stau până la sfârşit şi, în plus, să nu votez pentru o moţiune pe care o semnasem. Dar mi se pare extrem de ciudat că acest mod de reacţie din partea noastră, a mea şi, de asemenea, a domnului vicepreşedinte Mitrea, şi, de asemenea, este vorba şi de liderul grupului politic din Cameră, domnul Hrebenciuc a fost la întâlnirea respectivă şi cred că ... şi l-am lăsat câteva minute în urmă, mai avea încă de discutat cu câţiva lideri anumite aspecte care noi am crezut că prezintă o anumită importanţă. Dacă însă aceste lucruri nu prezintă importanţă pentru liderii din Cameră, acest lucru, sigur, va trebui să fie luat în considerare pe viitor.

Stimaţi colegi,

Veţi decide în continuare dacă astfel de întâlniri mai trebuie să mai aibă loc, poate că, într-adevăr, ele nu mai au sens. Din acest moment, îi predau conducerea lucrărilor domnului vicepreşedinte Mitrea.

Da, vă rog să faceţi o precizare.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Vreau să fac două precizări: eu nu am participat la nici o întâlnire, în afară de unele private, care sunt convins că nu vă interesează, cu nici un fel de demnitar politic al statului român, şi doi, că şi dacă ar fi avut loc o astfel de înţelegere, pentru demnitatea acestei instituţii, ea s-ar fi formalizat într-o reuniune a Comitetului ordinii de zi sau ceva de genul acesta care, repet, să treacă prin filtrul decizional al Camerei. Această modificare... nu pot angaja în acest moment întregul grup pe care îl reprezint, dar vă spun, sub titlu personal, ca deputat, că nu accept ca programul acestei instituţii să fie comandat prin telefon nici de la Palatul Victori, nici de la Palatul Cotroceni, nici de la Cornu, nici de la Golden Blitz, de nicăieri. (Vociferări, proteste, gălăgie.)

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Sunt absolut de acord cu ceea ce aţi spus şi voi veghea de acum înainte ca aceste lucruri să se întâmple exact aşa cum aţi spus. Vă asigur că voi urmări cu foarte mare atenţie aceste lucruri.

Domnul Mitrea. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să-mi spuneţi ce trebuie să supun la vot.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun - Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; pentru aviz comun - Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului.

Termenul de depunere a raportului - 15 octombrie 2005.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie al bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: pentru raport comun: Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; pentru aviz comun - Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport a Senatului.

Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2005.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun - Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; pentru aviz comun: Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport a Senatului.

Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2005.

Da. Domnul Cristian Rădulescu a fost primul care a ridicat mâna, după aceea domnul Zgonea, după aceea colegul pe care...o să-i învăţ numele, pentru că e mai tânăr. Ei, şi eu eram la fel la început, să ştii, Bogdan.

Domnul Cristian Rădulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am de făcut un strict anunţ formal, cu privire la componenţa Comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor la Proiectul de Lege nr. 183/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Grupul nostru parlamentar cedează locul său Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, astfel încât domnul deputat Zegrean va fi înlocuit cu domnul deputat Vainer Aurel.

Vă mulţumesc.

În afară de acest strict anunţ formal, voiam să mă refer la ceva care abordează fondul activităţii noastre.

În urmă cu exact o săptămână am avut şi noi, grupurile parlamentare ale coaliţiei, momentele noastre de frustrare şi de iritare referitoare la un vot care a fost dat atunci şi pe care, în continuare, îl considerăm incorect. Această frustrare şi iritare a colegilor din partea cealaltă a sălii o putem înţelege la un moment dat, în orice caz, nici unul dintre deputaţii noştri în urmă cu o săptămână nu s-a repezit de exemplu să-l bruscheze pe domnul chestor Nicolicea. Deci, momentul de luptă dintre domnul Podgorean şi domnul chestor Oltean din grupul nostru, care îşi exercita atribuţiile regulamentare de chestor, este unul care nu face cinste Parlamentului şi vom face o întâmpinare pentru sancţionarea domnului Podgorean, la Comisia de disciplină. Nu dorim ca dânsul să exporte în Europa, ca euro-observator, aceste obiceiuri.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Puterii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat aţi făcut o propunere de înlocuire a unui coleg în Comisia de mediere.

Supun propunerea făcută de domnul Cristian Rădulescu votului plenului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptată propunerea de înlocuire în Comisia de mediere, propusă de domnul coleg Cristian Rădulescu.

Dreptul la replică, domnul Podgorean.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să-l rog, după ce am să îmi expun şi eu poziţia faţă de cele afirmate înainte, pe domnul chestor Nicolicea, să spună dacă a procedat la fel ca şi domnul Oltean. Ceea ce n-am acceptat în comportamentul domnului chestor Oltean a fost faptul că m-a ameninţat că mă prinde pe hol şi-mi trage o mamă de bătaie şi m-a înjurat de mama. (Consternare în sala de şedinţe.) Lucrul acesta mi se pare a fi departe de ceea ce prevede regulamentul că poate face un chestor în exerciţiul atribuţiilor sale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul chestor Oltean, dreptul la replică. Vi s-a spus numele. Domnule Zgonea, lăsaţi-mă să terminăm aici, vă rog nu mai faceţi presiuni spre mine.

O secundă, domnule Oltean.

Vreau să-l rog pe domnul coleg şi pe alţii, când vă ridicaţi veniţi către microfon, e greu să conduci sala, e tensiune, vă rog fiţi amabili şi ridicaţi mâna în sală. Avem doi secretari foarte atenţi, care vă înscriu pe listă.

Vă mulţumesc.

Domnule Oltean, aveţi microfonul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu pot decât să îmi exprim îngrijorarea faţă de imaginaţia extrem de fabuloasă a domnului Podgorean, pentru că dacă o să urmăriţi o casetă, pentru că există înregistrarea acestei stări de fapt petrecută astăzi, o să vedeţi că nu am făcut decât să-l invit în modul cel mai politicos să se îndrepte spre locul din sală, locul obişnuit, aşa cum am făcut şi cu alţi deputaţi, fără a-i adresa nici cel mai mic cuvânt de jignire.

De altfel, nu cred că există în acest Parlament vreun om care poate să mă acuze că vreodată m-am manifestat în felul acesta. Apreciez imaginaţia domnului Podgorean, dar ea nu este de natură a fi în concordanţă cu cele ce s-au petrecut în sală şi cred că e mai mult decât jignitor şi-i cer la modul foarte serios să facă dovada acelor afirmaţii, şi nu să-l credem pe cuvântul de onoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Podgorean.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aproape că accept scuzele domnului Oltean, dacă dânsul consideră că a spune cuiva că îţi trag o mamă de bătaie şi a-l înjura de mamă este o manieră foarte politicoasă. Eu accept lucrurile foarte politicoase.

Al doilea lucru pe care vreau să-l spun este că îmi pare rău că n-am ieşit imediat pe hol, pentru ca să am şi un certificat medico-legal pentru a face dovada.

Şi al treilea lucru pe care vreau să-l spun este că totuşi mi se pare surprinzător că de faţă cu alţi colegi care erau de la mine din partid şi care pot depune mărturie, dânsul a găsit totuşi de cuviinţă să-şi ceară scuze, pentru că s-au comportat politicos cu mine. Este culmea politeţii, să-şi ceri scuze că ai fost politicos cu cineva.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Vă mulţumesc.

Putem considera încheiat acest...? Domnul Oltean? Nu a spus numele dumneavoastră deocamdată...

Domnilor, v-am rugat, lăsaţi-mă să conduc şedinţa!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Va fi ultima mea intervenţie pe această temă, pentru că este un incident care nu onorează Camera sub nici o formă. Vreau să vă spun la modul foarte serios că îi cer domnului Podgorean să facă dovada celor afirmate, pentru că, altfel, rămân jigniri aduse persoanei mele şi nu mă voi mulţumi cu o simplă afirmaţie. Nu am adresat asemenea cuvinte şi, în consecinţă, nu am bruscat pe nimeni în momentul în care mi s-a cerut să intervin în calitatea mea de chestor.

Nu mi-a făcut deloc plăcere modul în care a trebuit să-mi exercit atribuţiile, să mă învârt printr-o mulţime de colegi de-ai Opoziţiei, să-i rog să menţinem ordinea în sala de şedinţă, dar de aici până la afirmaţiile care mi se impută sau la un mod brutal de a acţiona, mi se pare drumul prea lung.

De altfel, vă rog să observaţi, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, în casetă, domnia-sa a fost cel care m-a împins efectiv, m-a împins, norocul că n-a fost de talia... n-a avut talia dumneavoastră, domnule preşedinte, că atunci, sigur, nu se ştia ce se putea întâmpla. Dar acesta a fost marele meu noroc.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu încerc să vă rog şi pe dumneavoastră, domnule Podgorean, şi pe dumneavoastră, domnule Oltean, să punem capăt acestei... Domnul Podgorean...

Cineva până la urmă va accepta să nu spună numele celuilalt sau să nu folosească această regulă simplă, eu nu am încotro.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Din respect pentru Cameră, indiferent de câte ori mi s-ar mai pronunţa numele de cineva din partea aceasta, şi nu am să folosesc vreo trimitere la culoare oranj a sălii, pentru că am înţeles ieri că este o formulă interzisă, nu voi mai da replică pe această temă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Înţeleg că şi domnul Oltean, dar ... sigur că este regretabil să avem asemenea discuţii în sală, sunt mai multe lucruri care sunt regretabile în ultima perioadă, nu pot să fac, să spun ceea ce gândesc de la acest microfon şi nu vreau să vă răpesc timpul coborând la acelaşi microfon.

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

În primul rând, pentru presă, să se înţeleagă că numele meu a fost amestecat în acest incident, cu totul şi cu totul nefondat. În ceea ce mă priveşte, în calitatea de chestor, trebuie să vă spun, colegi, că misiunea şi a mea, şi a domnului Oltean şi a celorlalţi chestori nu este o misiune plăcută. Când se înfierbântă spiritele. Şi misiunea noastră este să menţinem ordinea. Este adevărat, când suntem obligaţi prin natura funcţiei să menţinem ordinea în sală, tonul trebuie să fie foarte politicos şi am încercat să am un astfel de ton, chiar când colegii au vociferat, în momentul în care s-au conformat, eu am considerat că nu există nici un fel de incident, ca să îndeplineşti misiunea asta trebuie să nu fii chiar atât de sensibil. Şi scopul principal este ca să ne ducem la îndeplinire misiunea şi să trecem peste aceste chestiuni personale.

Este adevărat că în cadrul Biroului permanent, văzând că se înfierbântă spiritele, am cerut să discutăm totuşi care este maniera de a proceda şi a duce la îndeplinire misiunea pe care ne-o dă preşedintele, pentru că de multe ori, nu sunt suficiente două vorbe spuse pe un ton calm şi atunci, evident, nu ai ce altceva de făcut, decât să te întorci fără a-ţi îndeplini misiunea.

În ceea ce mă priveşte, consider că nu am avut nici un fel de incident, cu nici un fel de coleg, aş putea să fiu, eventual un mediator între cei doi colegi care au avut incidentul astăzi, atât în calitatea mea de chestor coleg cu domnul Oltean, cât şi de coleg de grup cu celălalt participant. Şi, aş dori să încercăm cu toţii să nu mai avem parte de astfel de incidente.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Nu este prima oară când în timpul dezbaterilor la un proiect de lege există momente mai aprinse, au fost de-a lungul timpului, am fost şi eu chestor, n-am avut probleme ca domnul Olteanu, de obicei mă făceam înţeles cu mai multă uşurinţă. Rog, însă, colegii să fie de acord că nu dimensiunea fizică a chestorului este cea care trebuie să impună respect şi ordine, ci funcţia pe care acesta o are şi pe viitor îi rog pe toţi colegii ca atunci când un chestor intervine şi roagă să meargă într-o parte sau în alta, să restabilească ordinea în sală, să execute rugămintea chestorului. Consider acest incident neplăcut închis.

Domnul Zgonea s-a înscris la cuvânt. La punctul de pe ordinea de zi, care înseamnă dezbaterea raportului la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului, punct pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi.

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Înainte de acest lucru, pe chestiune de procedură. În temeiul art. 112 din Constituţia României şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor, Grupul parlamentar Social Democrat din Camera Deputaţilor depune o moţiune simplă, cu tema "Nepăsarea".

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să mi-o daţi.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am primit o moţiune simplă, semnată de 111 deputaţi, titlul moţiunii este "Nepăsarea", nu vă pot spune ce conţine, că n-am apucat să o citesc. Am s-o înaintez preşedintelui Camerei Deputaţilor, ca să decidă când va fi dezbătută şi să anunţe Guvernul.

Intrăm în ordinea de zi...

Domnul Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul pe probleme de procedură.

Vreau să informez colegii noştri din Camera Deputaţilor că a avut loc o întâlnire la domnul prim-ministru Tăriceanu, în calitatea lui de lider al Partidului Naţional Liberal şi în acest context vă cer o pauză de consultări cu propriul meu grup, să-i informez cu ceea ce s-a discutat la Guvern, pe acest subiect, pentru că sunt chestiuni care privesc Camera Deputaţilor şi strategia noastră pentru zilele următoare.

Vă cer 45 de minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de minute pauză de consultări. Ne vedem la 16,20. -După pauză-

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog liderii de grupuri să invite colegii în sală. Rog liderii de grupuri parlamentare să invite colegii în sală, în special P.S.D.-ul şi P.C.-ul, care lipsesc în totalitate.

Stimaţi colegi,

Înţeleg că aseară, cel puţin aşa mi-a transmis domnul vicepreşedinte Bolcaş, care a condus şedinţa, au rămas trei variante care urmau să fie decise prin vot, şi anume varianta nr. 1: constatarea nulităţii avizului Comisiei juridice; varianta nr. 2: constatarea nelegalităţii avizului Comisiei juridice şi trimitere la Comisia juridică pentru reavizare, şi varianta nr. 3: constatarea neregularităţii avizului şi trimiterea la Comisia de regulament, pentru a decide ce trebuie să facă cu avizul.

Da, domnule deputat.

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Domnule preşedinte, îmi cer scuze că întrerup, dar cred că nu putem trece mai departe, până nu clarificăm situaţia creată de avizul Comisiei juridice. Nu putem trece, pentru că un număr de 300 de demnitari, două zile (Vociferări în sală) au dezbătut gravele încălcări ale unor colegi de-ai noştri care sunt membri în Comisia juridică. Nu cred că este normal ca un elev, că tot am vorbit de învăţământ, care îşi modifică nota în catalog să ajungă până la exmatriculare, iar un coleg de-al nostru care modifică nişte documente oficiale şi care au o gravitate mult mai mare şi implicaţii mult mai mari să nu păţească nimic! (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Nu este normal să discutăm în contradictoriu atâtea zile, iar cel care se face vinovat de această problemă, să ne ignore de acolo din colţ şi să vocifereze doar în pauze şi să ne jignească.

Cel vinovat nu ne ignoră pe noi, domnilor! Ignoră milioanele de oameni care ne-au trimis pe noi aici, iar eu nu pot să accept acest lucru, da?!

Domnule preşedinte,

Vă rog să-l invitaţi pe domnul deputat Ştirbeţ să dea explicaţii Camerei, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Comisia juridică şi mai doresc, domnule preşedinte, să solicitaţi ca diurna de şedinţă pe cele două zile ale colegilor noştri să fie imputată domnului deputat Ştirbeţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Îmi fac o datorie de a vă aduce aminte, este adevărat, s-ar putea să nu vi se fi lăsat înscrierea corectă a ceea ce s-a discutat ieri, că domnul preşedinte Bolcaş, care a condus şedinţa până ieri seară ajunsese exact la momentul în care epuizate fiind luările de cuvânt pe procedură, a dorit să supună Camerei Deputaţilor la vot cele trei lucruri degajate din cele câteva zeci de intervenţii care au avut loc pe această temă. Şi votul era tocmai gata să se producă, dar noi încheiasem lucrările, deoarece s-a depăşit ora 21,00.

În luarea mea de cuvânt care, de altfel, a fost şi ultima, înainte de încheirea lucrărilor de ieri, am şi specificat că ne revedem astăzi în şedinţa de după-amiază, ca să începem cu ceea ce n-am făcut ieri, deci cu votul. Şi v-aş ruga să purcedem la aceasta.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Călian era înainte, iartă-mă, domnule Niţă. Mă iertaţi, domnule Rădulescu, aceasta este informaţia pe care am primit-o, aceasta am şi spus, că am trei puncte diferite pe care vreau să le supun votului plenului.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că după atâtea păreri pro şi contra, ar fi bine să ascultaţi şi o părere oarecum neutră, dar să o ascultaţi din partea unui membru al Comisiei juridice. Fac parte din Comisia juridică şi, personal, fără să fiu de o parte sau de cealaltă, vă spun foarte sincer, consider că din punct de vedere juridic, să spun aşa, avizul pentru acest proiect de hotărâre a fost dat corect, pentru că acest (Aplauze din partea dreaptă a sălii) proiect de hotărâre a fost înaintat Comisiei juridice în avizare.

Vreau să vă spun foarte sincer că pe parcursul ultimelor 8 luni, de atunci de când noi ne-am început mandatul, au fost zeci sau poate chiar mai multe proiecte de hotărâri, date în avizare Comisiei juridice, care şi-a dat avizul pentru constituţionalitatea lor, în cinci secunde chiar! Nu cred că trebuie să cronometrăm în cât timp se dă un aviz de constituţionalitate!

În schimb, problema este alta. Singura problemă pe care eu o văd este cea legată de cvorumul la această şedinţă. Stenograma poate foarte simplu să lămurească acest lucru. Dacă au fost în momentul votului doar 12 membri ai Comisiei juridice, atunci, cu siguranţă că votul a fost nelegal. Acest lucru se poate verifica în stenogramă. Nu am văzut stenograma, pentru că nu mi-a fost pusă la dispoziţie, din păcate, încă. Dar se pare că pot să intru în posesia ei şi este suficient de edificator acest lucru.

Consider că, de luni, această săptămână a fost cea mai grea săptămână şi cea mai stresantă, în special pentru dumneavoastră, cei care vă luptaţi pentru un ţel bine definit.

Ne-am speriat astăzi când am văzut că se întârzie o oră, două, dar uităm că luni am stat 5 ore să aşteptăm să înceapă o şedinţă.

Voci din sală:

Marţi!

Domnul Petru Călian:

Marţi, mă scuzaţi! Efectiv demnitarii din Camera Deputaţilor au fost pur şi simplu marginalizaţi. Au fost nebăgaţi în seamă, au dat dovadă de răbdare, dar şi răbdarea până la un moment dat se acceptă. Ea are o limită, ca şi orice alt lucru.

De aceea, astăzi, după atâtea pauze lungi şi dese, cred că ar fi cazul să nu tragem doar la palmares, să punctăm în rândul fiecăruia faptul că am luat cuvântul de la înalta tribună a Camerei Deputaţilor, fără să finalizăm ceva.

Este cazul să nu mai lucrăm într-un mod steril şi, într-adevăr, să trecem la treabă.

Am o propunere concretă: în cazul în care stenograma dovedeşte faptul că nu a fost cvorumul legal în Comisia juridică, să stabilim o oră, astăzi, de la care să se întrunească Comisia juridică şi să dăm un termen de trei ore, în care să dăm acest aviz, în condiţii de legalitate. Şi cu această propunere, dacă Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se întruneşte, în trei ore am rezolvat problema şi putem să mergem mai departe, spunând că am făcut, totuşi, ceva în această săptămână, util pentru cei care aşteaptă de la noi atâtea legi bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, colegul nostru are dreptate, probabil 3 zile ar trebui, dat înapoi pentru aviz. Dar, trecând la chestiunea zilei, să spun aşa, domnule preşedinte, cele trei propuneri de vot care v-au fost lăsate de către domnul Bolcaş sunt părerile domniei sale, nu sunt părerile noastre. Acestea au fost concluziile pe care domnia sa le-a tras din discuţiile care au avut loc în Cameră. Noi nu suntem de acord cu un asemenea punct de vedere, pentru că noi credem că ceea ce s-a întâmplat la Comisia juridică este absolut ilegal şi atunci trebuie neapărat să luăm măsuri cu această chestiune.

De asemenea, cred că este necesar ca dumneavoastră, în spiritul art. 102 din Regulament, să trimiteţi la Comisia de regulament proiectul de regulament, pentru a-l rediscuta şi pentru a avea un aviz corespunzător, legal. Sau, al doilea element pe care puteţi să-l faceţi, să suspendaţi şedinţa până când Comisia de anchetă va avea un rezultat asupra a ceea ce s-a întâmplat în Comisia juridică.

Deci, din aceste două propuneri o puteţi alege pe care vreţi dumneavoastră, dar în mod cert că astăzi noi nu putem continua dezbaterile până nu vom avea un rezultat clar al Comisiei de anchetă cu ceea ce s-a întâmplat în Comisia juridică.

După părerea mea, este inacceptabil ca o Comisie juridică din Parlamentul României să-şi permită să încalce regulamentul şi legea.

Atunci, ce trebuie să le cerem cetăţenilor acestei ţări dacă noi, cei care facem legi, procedăm în asemenea manieră?

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă citesc art. 102, să vedem dacă-l putem interpreta la fel: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere.

În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului".

Când ajungem la amendamente şi dacă vor fi amendamente care vor ridica această problemă, am să apelez art. 102. În cazul de faţă nu am cum să apelez art. 102, cu toată prietenia faţă de dumneavoastră.

Domnul Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din punctul meu de vedere, în Comisia juridică au fost două momente când a fost lipsa cvorumului: momentul în care a fost introdus pe ordinea de zi a Comisiei juridice acest nou punct privind regulamentul. Şi al doilea moment, în care, printr-un vot a fost avizat după aproximativ un minut acest regulament în care, din punctul meu de vedere, sunt cel puţin 15 texte neconstituţionale.

Ceea ce vreau să reţineţi dumneavoastră, mi se pare anormal, într-un minut, un regulament care are 371 de amendamente să se poată da un vot favorabil! Ori se dădea un vot favorabil în cunoştinţă de cauză pe 1, 2, 3 articole pe care le consideram neconstituţionale, dar nu putem da un vot în bloc pe un regulament să-l considerăm tot constituţional sau neconstituţional.

Cu toată consideraţia pentru colegii din Comisia de regulament, fiecare dintre noi avem şi bune şi rele şi scăpări în munca pe care o desfăşurăm, dar la un vot pe care-l dădeam într-o comisie, trebuia să analizăm cel puţin unul sau două din aceste amendamente, care fiecare dintre ele puteau avea mai multe scăpări neconstituţionale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discuţia de ieri seară, care este un capitol extrem de interesant din istoria Parlamentului Camerei Deputaţilor s-a oprit cu bucurie la ora 21,00, uimit fiind preşedintele de şedinţă de argumentaţia pe care colegul său, domnul Tudor, i-a adus-o, că supune la vot trei chestiuni care au ca fundament o ilegalitate şi că din această perspectivă regulamentul nu-i permite să supună la vot ceea ce este ilegal şi este neregulamentar. Şi aceasta a fost dezbaterea finală, în care domnul Bolcaş, preşedintele de şedinţă atunci, distinsul nostru coleg şi avocat, s-a simţit în acel moment într-o zonă în care şi-a dat seama că supune la vot trei variante ale unei chestiuni ilegale şi neregulamentare. Drept pentru care, a acceptat pauza pe care colegul său, domnul Popeangă a cerut-o în numele Grupului România Mare, tocmai pentru a nu fi într-o zonă delicată în activitatea sa parlamentară.

Eu personal şi având şi discuţiile pe care le-am avut cu colegii din Grupul parlamentar Social Democrat din Camera Deputaţilor sunt de acord în acest moment cu domnul Tudor. Este foarte greu să vii în plenul Camerei Deputaţilor şi să supui ceva ce nu există şi să consideri că există şi să stabileşti pentru acel ceva care nu există trei variante: a), b) şi c). Vă readuc aminte că aceste trei variante au fost propuse de către partea dreaptă a sălii, domnule preşedinte, ca variante extremis pentru a se ajunge la un vot de credibilizare a unui act care nu are nici o susţinere regulamentară sau o susţinere juridică, fapt confirmat, de altfel, şi de preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, domnul Sergiu Andon, căruia îi port un respect deosebit, poate mai deosebit decât până ieri, datorită verticalităţii şi faptului că, trebuie să recunoaştem, ieri a fost omul zilei.

Astăzi, un distins coleg de-al meu, domnul Călian, a venit aici la microfon şi a spus că dacă prima chestiune este neregulamentară, intrăm în a doua chestiune care este regulamentară, cvorumul care este prezentat în stenogramă şi pe care domnul preşedinte al Comisiei juridice a spus că-l pune la dispoziţia tuturor parlamentarilor, deşi ieri am dat un vot contra acestui lucru şi mi s-a părut o chestie extrem de curioasă şi acea şedinţă s-a terminat că, până la urmă, domnul Bolcaş nu ar mai fi vrut să supună la vot trei chestiuni ale aceluiaşi subiect care erau ilegale şi care aveau fundament neregulamentar.

De aceea, domnule preşedinte, eu cred că în acest moment noi ne aflăm în aceeaşi situaţie în care am fost şi ieri, în afară de propunerea hilară şi distractivă, am crezut că sunt la 1 aprilie, de la ora 12,56 de astăzi, în care cineva propunea sistarea lucrărilor şi procedură de urgenţă pentru sistarea dezbaterilor generale, unde nu exista procedură de urgenţă. Dar aceasta este altă problemă.

Domnule preşedinte de şedinţă, dumneavoastră aveţi mai multă experienţă parlamentară ca mine. În acest moment noi discutăm despre un aviz transmis Comisiei de regulament şi un raport suplimentar care nu a îndeplinit votul Camerei Deputaţilor de săptămâna trecută, fapt transmis de noi de vinerea trecută şi de vineri suntem blocaţi în dezbateri. Pentru că nimeni nu vrea să înţeleagă că putem rezolva acest lucru în 15 minute, 20 de minute, prin întrunirea Comisiei juridice, avizul aşa cum trebuie pentru constituţionalitate, aşa cum a spus şi domnul Sergiu Andon ieri, cvorumul, aşa cum a spus şi domnul Călian de la acest microfon - şi îl felicit pentru acest lucru -, după aceea Comisia de regulament ia la cunoştinţă şi într-o jumătate de oră suntem în legalitate şi suntem conform regulamentului. Eu nu înţeleg de ce această încrâncenare pe o zonă care în acest moment nu putem să o supunem plenului Camerei Deputaţilor. Eu personal vă spun că nu voi fi nici pentru, nici contra, nici împotrivă şi aşa cum spuneau mai vechi parlamentari din această sală, în momentele acestea critice în care decât să votez o ilegalitate, prefer să ies din sală. Nu mi se pare normal, domnule preşedinte, să supun la vot... Poate mâine, poimâine, supunem la vot că un criminal care a omorât 500 de oameni putem să-l exonerăm de orice răspundere, doar pentru că a făcut cineva o propunere de hotărâre şi doar pentru că trebuie să o supunem plenului. Sau poate supunem la vot ceea ce nu există. Poate pentru simplul fapt că unuia i se pare că există. Această chestiune este extrem de delicată.

Din punct de vedere procedural şi juridic, dumneavoastră ştiţi foarte bine că avizul nu are decât o semnătură, a domnului Ştirbeţ, pe care nu-l regăsesc în regulament ca având atribuţii pe această zonă. Nu-l regăsesc! Încerc să mă chinui, încerc să înţeleg, să interpretez, aşa cum şi dumneavoastră aţi interpretat art. 102 foarte bine. Orice articol care îi permite vicepreşedintelui comisiei să dea o semnătură şi în numele preşedintelui şi în numele secretarilor şi să transmită acest aviz al lui, personal, în numele unei comisii. De altfel, vreau să vă spun şi vă repet, de aceea noi am cerut Comisie de anchetă, Grupul Social Democrat, că domnia sa a acţionat premeditat. Modificările la regulament, susţinute de actuala guvernare, arătând că într-un anumit moment dat al zilei, când un membru al unei comisii constată că nu găseşte pe nimeni din biroul comisiei, poate convoca nu ştiu de unde şi nu ştiu pe ce regulament sau pe ce bază legală, jumătate plus unu din comisie şi poate semna şi poate decide ordinea de zi şi trecerea acelor proiecte de legi. Uitaţi-vă în amendamentele care au venit la dumneavoastră! Este o chestie incredibilă! Deci, domnul Ştirbeţ, regret că îl am coleg în anumite momente ale zilei, recunoaşte acest lucru şi a acţionat premeditat.

Pentru un funcţionar public, pentru un om normal din România... (Rumoare în sală)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu mai faceţi nici un fel de referire la calităţile domnului Ştirbeţ sau ale altui deputat. Vă rog să vă cereţi scuze...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze în numele meu personal.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bun. Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, pentru un funcţionar public, pentru un cetăţean normal din România falsul şi uzul de fals, înscrisul de acest gen se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani, penal.

Un cetăţean este condamnat ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

... şi noi astăzi discutăm această chestiune. Mă bucur că mi-am exprimat punctul de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, daţi-mi voie să comentez un pic. Este a doua oară când aud în Camera Deputaţilor vorbindu-se despre plângeri penale pentru ceea ce se spune de la acest microfon. Chiar a reuşit un grup parlamentar şi anumiţi colegi parlamentari, nu contează astăzi, nu discutăm pe acest lucru, să aducă acest mod de a face politică cu procuratura în sală la nişte înălţimi la care nu m-aş fi aşteptat. O să discutăm această chestiune. De aceea, vă rog să vă abţineţi pe viitor să ameninţaţi sau să anunţaţi că ar fi posibilă procuratura să intervină pe ceea ce se întâmplă în această sală. N-aţi spus acest lucru. Bun, atunci este în regulă. Îmi cer eu scuze că am înţeles greşit.

Acum am să vă răspund, însă, la problema pe care aţi ridicat-o, punctul meu de vedere, după care am trei colegi care s-au înscris, amândoi secretarii mei plus un lider de grup plus încă cinci pe listă.

Şi am să vă spun că, după părerea mea, lucrurile nu sunt aşa simple cum le-aţi prezentat dumneavoastră. O parte din colegii noştri din Biroul permanent au contestat avizul, nu intru pe fond, Biroul permanent a discutat această chestiune, Biroul permanent a dat un vot până la urmă şi, sigur, singurul loc unde se poate face apel la o decizie a Biroului permanent este plenul. Se face apel în plen de către cei care nu sunt mulţumiţi, nu se poate încheia discuţia decât cu un vot al plenului, altfel înseamnă că tot ceea ce discutăm noi aici este inutil. Aceasta este părerea mea.

Referitor la ce supun la vot, este ceea ce am primit de la preşedintele de şedinţă. Aceasta este o cutumă pe care n-am s-o încalc. Am primit cele trei puncte pe care vi le-am citit, am să le supun în ordinea la vot în momentul în care o să-mi permiteţi, după ce cei doi secretari ai mei şi domnul Crin Antonescu vor lua cuvântul. A fost întâi domnul Titu Gheorghiof, după aceea Victor Ponta, domnul Radu, domnul Moldovan, domnul Duvăz, domnul Manda şi domnul Podgorean. Domnule Nicolicea?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi stimate colege,

Cred că toţi ne amintim ce s-a întâmplat ieri după-masă. Cred că toţi ne amintim că domnul preşedinte de şedinţă, domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul avocat Bolcaş, a sistat lista, comunicând că sunt patru înscrişi pe această listă şi doreşte o pauză de consultări.

Sigur, ne amintim cu toţii. Nu cred că memoria să ne joace feste. Pentru că, este adevărat, memoria de multe ori ne este infidelă.

În acea întâlnire, practic, trei lideri marcanţi ai dumneavoastră: unul din generaţia tânăr, unul care a condus această Cameră şi în perioada 1992-1996 - pentru cei care îşi mai amintesc -, şi un marcant secretar general de Guvern şi lider al acestui grup - mă refer la Grupul PSD -, într-un fel, şi-au dat cuvântul alături de noi, de liderul nostru, de domnul deputat Crin Atonescu, că imediat după epuizarea celor patru luări de cuvânt se va trece la vot. Ştiţi bine că am şi fost rugaţi aseară să încălcăm programul stabilit, pentru că aţi dorit să dăm ieri seară votul. Şi am spus: "Nu, programul trebuie respectat, îl dăm mâine".

Oare, chiar, nici memorie nu mai avem? (Rumoare, vociferări.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog, un pic de răbdare!

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Măcar atât, să respectăm ceea ce trei lideri marcanţi ai PSD-ului, pe care eu îi respect... Cunosc încă doi oameni din rândul dumneavoastră şi unul dintre ei e chiar preşedintele actual de şedinţă. Sigur, în politică n-ai duşmani, cel puţin, ai oameni cu care te lupţi pe probleme de doctrină. Dar chiar atâta duşmănie, chiar atâta ştergere a memoriei să se petreacă între noi încât să nu respectăm absolut nimic?

V-aş ruga, domnule preşedinte, pentru că aşa cum aţi spus, nu există altă ieşire decât votul în plenul Camerei Deputaţilor, indiferent ce s-ar spune aici! Este un regulament, un regulament pe care trebuie să-l respectăm. Art.102 nu face discuţie decât atunci când un amendament prezintă o importanţă care poate să schimbe ideea ca atare din conţinutul legii pentru care a fost învestită Camera.

Există un articol în regulamentul nostru, care, de fapt, spune că dumneavoastră puteţi pune la vot orice propunere, chiar anterior asupra proiectului de lege, dar o puteţi pune în vot pentru ca această Cameră, Camera Deputaţilor, să se pronunţe. Dacă nu mă înşel, este art. 68, poate, şi mie, de data asta, memoria să-mi scape, dar cred că e 68, care dă dreptul preşedintelui de şedinţă şi chiar obligativitatea să supună la vot orice propunere în Camera Deputaţilor. Au fost trei propuneri, vă rog să le puneţi la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ponta.

Art.68 este.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimaţi colegi,

Din păcate, trebuie să-i dau dreptate în parte domnului Gheorghiof, a existat o asemenea discuţie, însă, în acelaşi timp, în momentul în care am discutat la grup, colegii noştri, în mod absolut legitim, ne-au spus că indiferent de ceea ce crede unul, doi sau trei din cei prezenţi, nu putem, prin votul nostru, să trecem peste o ilegalitate.

Ca şi mulţi alţii dintre dumneavoastră, din dreapta şi din stânga, cred totuşi că ne apropiem... sau dacă nu cumva am şi depăşit o limită, dincolo de care avem absolut toţi de pierdut. Şi aş fi vrut să susţin, în modul cel mai raţional posibil, propunerea făcută de către domnul Călian, într-un grafic în care, fiind ora 17,00, am putea să ne întoarcem la ora 18,30 în plen, toţi membrii Comisiei juridice, cu un aviz, pozitiv sau negativ, obţinut în mod legal. Asta ar însemna ca la 18,30 să putem să trecem peste o problemă care ne-a blocat timp de două zile. Dacă nu, din păcate, cred că vom mai discuta, nu până la 18,30, ci până la 21,00.

Fac apel şi la raţiunea dumneavoastră şi la imposibilitatea noastră de a trece peste o situaţie ilegală.

Deci, vă rog, domnule preşedinte, dacă... Sigur, aştept să ia cuvântul şi domnul lider al Grupului liberal... Dacă putem găsi totuşi această soluţie raţională, pentru a trece peste un blocaj care pare infinit.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Las la o parte faptul că ieri am discutat toată ziua acest subiect şi, de vreo cinci-şase ori, aceleaşi persoane şi-au spus opinia faţă de cele petrecute la Comisia juridică şi au calificat cum au dorit acest lucru.

Las la o parte faptul, evocat şi de domnul secretar Gheorghiof, că a avut loc o înţelegere politică aseară, care n-a fost respectată. Iar eu mă declar victima acestei împrejurări, am avut o uşoară dezamăgire doar în ce-l priveşte pe domnul Viorel Hrebenciuc, în rest, am învăţat ceva mai de tânăr să mă feresc de persoanele care îţi propun insistent să joci alba-neagra sau să-ţi ghicească în palmă.

În finalul şedinţei de ieri - şi astea sunt consemnate la stenogramă - domnul preşedinte de şedinţă, Lucian Bolcaş, pe punctul de a supune la vot cele trei propuneri făcute şi de a tranşa, în fine, după o zi, chestiunea, a fost atenţionat că "sunt ceasurile nouă", că "şedinţa s-a terminat"... Şi această şedinţă s-a încheiat, într-adevăr, cu intervenţia domnului Cristian Rădulescu, care a propus - şi preşedintele de şedinţă a acceptat - ca astăzi dezbaterea pe acest subiect să se reia, cum era şi firesc, cu supunerea la vot a acestor chestiuni.

Am mai auzit, încă o dată, din partea domnului Zgonea, ipoteza ilegalităţii, o auzim din nou.

Aş vrea totuşi să precizez şi opinia noastră, că, dacă este o ilegalitate, dumneavoastră nu sunteţi angajaţi, oricum, pentru că veţi vota contra. Şi, totuşi, caracterul de ilegalitate al unei fapte se stabileşte de către alte instanţe, cărora, fără îndoială, dumneavoastră, ca şi oricare cetăţean al României, vă puteţi adresa.

Ceea ce, deci, vă rog, domnule preşedinte, este să supuneţi la vot, în sfârşit, cum înţeleg că intenţionaţi. Dar, dacă intenţia dumneavoastră ar putea fi bulversată, să zicem, de cineva din sală care doreşte să ne povestească a şaptea, a opta oară ipoteza sa, atunci, am să vă rog şi pe dumneavoastră, în baza art. 141, să supuneţi adoptării de către plen suspedarea discuţiilor pe această temă şi votarea, în sfârşit.

Cât priveşte toate acuzaţiile care au fost aduse aici la adresa colegului nostru, domnul Ştirbeţ, vreau să vă spun că domnia sa nu a ripostat, deocamdată, pentru că aşa am convenit. Va riposta la momentul potrivit. În orice caz, eu îi atenţionez pe toţi cei care îşi permit, deocamdată, fără replică, să insulte un coleg, un deputat, un ales al poporului român - cu sau fără voia dumneavoastră - că aceste lucruri nu vor trece aşa de simplu. (Vociferări, proteste ale Opoziţiei.)

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog, supuneţi la vot sau aplicaţi 141.

Voci din Opoziţie:

Ameninţări de la microfon!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aţi cerut dumneavoastră un drept la replică? Nu v-a pronunţat numele, domnule... Am fost atent, nu a pronunţat numele nimănui, decât al domnului Ştirbeţ, care înţeleg că nu doreşte drept la replică, că n-are nici un motiv.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (din sală):

Şi al meu!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi al tău.

Vreau însă să precizez că singura instanţă, domnule deputat, după părerea mea, care poate judeca dacă a fost legal sau ilegal un act, conform sau neconform - pentru că aici ne jucăm cu cuvintele, până la urmă -, regulamentar sau neregulamentar, după ce se pronunţă plenul, este Curtea Constituţională. Orice fel de ameninţare pe care am mai auzit-o, unele le-am văzut şi scrise de colegi din partea dumneavoastră, e adevărat, nu fac parte din jocul politic, fac parte din afară, asta i-am spus-o şi colegului meu Zgonea mai devreme, v-o spun şi dumneavoastră.

Dumneavoastră aţi făcut apel la art. 141, care spune că: "Preşedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Camerei.

Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi". Acesta e art. 141.

Dreptul la replică, domnule Zgonea. N-am cum să vă dau cuvântul, sunt obligat să supun la vot propunerea de încheiere pe care a făcut-o colegul nostru.

Pe procedură, da. Pe procedură, sigur.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

În ultimele trei zile, de câte ori un coleg din Grupul parlamentar social democrat a avut o ieşire pe care noi am considerat-o în interiorul grupului neprincipială am venit la acest microfon şi mi-am cerut scuze, în numele grupului şi în numele meu, personal. Şi astăzi, când dumneavoastră m-aţi atenţionat că, la un moment dat, am avut o ieşire, să spunem aşa, între ghilimele, "nesportivă", faţă de colegul meu, domnul Ştirbeţ, am acceptat şi mi-am cerut scuze de la acest microfon.

Probabil că asta este diferenţa între a fi vicelider la un grup parlamentar, cum este Grupul social democrat, şi a veni de trei ori la acest microfon, ca lider al altui grup, şi să spui că nu ştie nimeni să citească, să-i laşi pe colegii tăi să spună că "să mai citească" şi, după aceea, să vii de la microfon şi să-i ameninţi pe colegii tăi parlamentari, şi folosesc cuvintele domniei sale, "care au fost aleşi", la fel ca şi dânsul.

Pentru mine este uimitor! N-am să comunic mai mult, pentru că mă gândesc că a împlinit ieri o vârstă şi probabil că emoţia asta l-a convins să aibă o asemenea reacţie, dar, cunoscându-l pe domnul Crin Antonescu, fost ministru, când eu încă făceam altceva, n-am crezut niciodată că poată să aibă o asemenea atitudine şi un asemenea comportament. Un lider de grup niciodată nu poate să vină la acest microfon şi să profereze injurii sau să ameninţe colegii, indiferent din ce parte a sălii este.

În numele domniei sale, care este colegul meu, eu vă cer scuze, pentru că am ascultat toţi acest lucru. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bogdan Duvăz, dar doar procedură, nu faceţi, vă rog, referire la punctele de pe ordinea de zi, pentru că acolo am hotărât că trebuie să supunem la vot întreruperea discuţiilor.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Procedural, în legătură cu ceea vi s-a propus, atâta timp cât am convenit să se facă o listă de vorbitori asupra unei probleme, lista trebuie epuizată, nu poate fi întreruptă la cererea nici unui grup. Când se fac discuţii spontane, când se angajează deputaţii din sală în continuare asupra unei tematici date, cu siguranţă, la cererea unui grup, preşedintele poate dispune asta. Dar, în momentul în care dumneavoastră aţi făcut o listă şi care, această listă, promite unor oameni care s-au înscris să ia cuvântul, în momentul în care vi s-a făcut propunerea, trebuie să sistaţi lista, nu să supuneţi la vot şi să închideţi gura celor care, disciplinat, s-au înscris la cuvânt.

Nu vreau să fac referire la fond, pentru că, tot procedură este...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Interpretarea dumneavoastră este corectă, aveam trei înscrişi pe listă în momentul respectiv, inclusiv dumneavoastră. Aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Din punctul acesta de vedere, vreau să vă spun un singur lucru, stimaţi colegi, că noi ne aflăm în faţa unei situaţii noi după discursul domnului preşedinte Andon, ieri. Asta a fost, de fapt, ceea ce a intervenit. Domnul preşedinte Andon, preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor din România, a spus: "Am fost obligat să comit o ilegalitate! Mi s-a propus să comit o ilegalitate şi am refuzat, din care cauză am părăsit şedinţa!" Deci, ne aflăm în faţa unei ilegalităţi declarate de la această tribună!

Şi eu nu cred, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, nici că există alte instanţe care pot judeca ce se întâmplă în Parlament, nici că Parlamentul nu are o instanţă, dacă nu o instanţă ad-hoc, care să se pronunţe în legătură cu o fraudă parlamentară. Eu n-o numesc altfel! O ilegalitate, o încălcare de regulament este o fraudă parlamentară!

Şi trebuie să existe, în afară de votul majorităţii! Majoritatea s-ar putea să aibă interes să valideze frauda şi să spună că nu e fraudă! Aşa ceva este împotriva oricărui sistem de drept şi împotriva oricărui sistem parlamentar!

Ne aflăm în faţa unei fraude parlamentare. Acceptaţi comisie de anchetă, acceptaţi ca Biroul să dezbată din nou, acceptaţi întoarcerea şi repararea acestei încălcări de regulament, dar nu votul unei majorităţi care să spună, în faţa unei fraude declarate şi, subliniez, de preşedintele Comisiei juridice, apărţinător acestei majorităţi, ca să fiu foarte clar, care am auzit că a fost chiar şi ameninţat, după această şedinţă, pentru verticalitatea şi cinstea de care a dat dovadă şi care ne-a onorat pe toţi, stimaţi colegi.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Nicolicea, nu sunteţi pe listă, îmi pare rău.

Acum o să-i dau cuvântul domnului Radu Moldovan, ca să terminăm lista.

Procedura, după domnul Radu Moldovan şi Claudiu Manda, am să supun la vot propunerea Grupului parlamentar al PNL.

Nu eraţi pe lista pe care am primit-o, domnule Niţă! Aţi vorbit, domnule Niţă! Nu, aţi vorbit, pe lista asta! Îmi pare rău!

Domnule Moldovan, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să încep prin a spune aici - şi îmi pare rău că colega noastră, stimata doamnă Mona Muscă a părăsit sala - că declaraţia dânsei, pe care a făcut-o ieri pe holurile Parlamentului, cum că îi este ruşine de ceea ce se întâmplă, că îşi cere scuze electoratului care a trimis-o aici... (Vociferări, proteste ale Majorităţii.) Colegul dumneavoastră, domnul secretar Gheorghiof a vorbit, noi l-am ascultat. Vă promit că în două minute termin! (Protestele continuă.)

Voci din Majoritate:

Nu e procedură! Procedura!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog!

Domnule deputat, vă rog, continuaţi.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Ce credeţi că pot să creadă oamenii care sunt în afara acestei săli despre noi, dacă noi ne comportăm aşa cum ne comportăm acum? Cum să ne respecte oamenii de afară, dacă noi ne respectăm aşa cum ne-am respectat astăzi, la încheierea şedinţei!

Domnule Tabără, eu vă respect foarte mult!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu vorbiţi cu sala.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte.

Eu cred că nu putem să mai avem deloc credibilitate dacă, de la această tribună... Şi eu nu sunt de acord cu colegii mei, care discutau aici de reclamaţii penale, de cazuri penale, trebuie lucrurile să se rezolve aici, în interior, cu o comisie de anchetă.

Cred că putem debloca aceste discuţii de două zile, dacă respectabilul nostru coleg, domn' Ştirbeţ, ar veni aici, la microfon, să spună cine l-a forţat să comită o ilegalitate, să dea un aviz în lipsă de cvorum.

Liderii noştri politici, liderii de grup, să se întâlnească şi să ia o decizie înţeleaptă, să se reîntrunească Comisia juridică, să dezbată, măcar o jumătate de oră, dacă nu mai mult, amendamentele şi articolele...

Domnule preşedinte,

Sunt şi mai tânăr, şi la primul meu mandat şi sunt emotiv, vă rog frumos să-mi asiguraţi liniştea în sală!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să-l ascultaţi pe domnul deputat, este emotiv. (Râsete, aplauze.)

Domnul Emil Radu Moldovan:

Deci, vă rog, domnule preşedinte, să nu supuneţi la vot ceea ce v-a lăsat domnul Bolcaş, pentru că un coleg de al dânsului, aseară, printr-un procedeu regulamentar, cerând o pauză de consultări, l-a scutit de a supune la vot o ilegalitate. Şi, şi eu vă rog ca nici dumneavoastră să nu faceţi acest lucru. Să-l invitaţi pe domnul coleg al nostru la microfon, să ne spună cine l-a forţat să dea acest aviz fără cvorum şi să încercăm să găsim o soluţie, să deblocăm aceste discuţii care se desfăşoară de un timp destul de lung.

Vă mulţumesc şi eu cred că trebuie să dăm dovadă cu toţii de mai multă demnitate, pentru a putea avea credibilitate, pentru cei care ne-au trimis aici.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Claudiu Manda.

Domnul Constantin Niţă (din sală):

Nu a fost făcută nici o listă, domnule! Cine a stabilit lista asta?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Secretarul de şedinţă mi-a dat lista.

Domnul Constantin Niţă (din sală):

Nu e în regulă!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, vă rog...

Vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu (din sală):

Domnule preşedinte,

Dacă nu doriţi să supuneţi la vot, vă rog să spuneţi acum, cu voce tare: "Nu vreau să supun la vot propunerea cutare!"

Voci din PSD:

Ce să supună, dacă e ilegal?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am să supun la vot propunerea domnului deputat după ultimul vorbitor de pe listă, domnul Claudiu Manda. Vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări.)

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din discuţiile de până acum, am înţeles, de la colegii mei, de la domnul Andon, că suntem pe cale să supunem la vot o iregularitate, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este un lucru care ar trebui să se întâmple.

Însă eu am făcut ieri o propunere de la această tribună, pe care domnul Bolcaş înţeleg că nu v-a transmis-o. Eu vă rog... Am văzut că aveţi regulamentul la dumneavoastră, vă rog să-l deschideţi la pag. 38. L-aţi deschis? (Râsete, aplauze.)

Deci, domnule preşedinte, la pag. 38, art. 57 alin. 1 spune aşa - cred că e acelaşi regulament şi la mine şi la dumneavoastră - (râsete): "Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputaţi".

Eu am solicitat şi solicit încă o dată, pentru că înţeleg, din ce am observat până acum, au fost foarte mulţi colegi care l-au rugat pe domnul Pristanda sau cum îl cheamă să vină să ne spună ce s-a întâmplat acolo, înainte de a vota, eu aş vrea să ştiu exact ce s-a întâmplat acolo. Motiv pentru care, invocând art. 57 alin. 1, în calitate de preşedinte al acestei şedinţe, v-aş ruga să-mi spuneţi unde mă duc să văd acest proces-verbal sau stenogramă, indiferent cum îi spunem, sau, dacă nu, să dispuneţi celor de la tehnic, înainte de vot, să ne prezinte această stenogramă, ca să putem să hotărâm în cunoştinţă de cauză.

Noi nu putem să hotărâm aici în funcţie de apartenenţa la un partid politic ceva, iregulamentar sau regulamentar. Eu aş vrea să studiez, pentru că oamenii, acolo, la judeţul Dolj, când mă voi duce, mă vor întreba de ce am votat într-un fel sau altul. Eu nu pot să spun că am votat pentru că sunt la un artid sau altul, eu vreau să mă documentez, pentru că de aia m-au trimis aici, să-i reprezint, nu să ascult de unii sau de alţii. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am să vă răspund la toate întrebările:

L-am deschis, l-am citit, îl ştiam, raportul s-a încheiat, este la comisie, orice deputat poate... Procesul-verbal este la comisie, noi l-am avut la Biroul permanent, mă mir că nu v-a răspus domnul Bolcaş, orice deputat poate să-l consulte.

Conform art. 141, am să supun la vot propunerea domnului Crin Antonescu, de sistare a discuţiilor privind raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă rog, număraţi! (Domnul deputat Ion Mînzînă solicită să ia cuvântul pe procedură).

Domnule deputat, după vot vă dau cuvântul, în timpul votului nu am această posibilitate.

Voci din Opoziţie:

Ce votăm?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Propunerea pe care a făcut-o colegul Crin Antonescu, de a întrerupe discuţiile la acest punct, de a sista discuţiile.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (din sală):

Domnule preşedinte, la ce sistăm discuţiile?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La discuţiile pe care le purtam.

138 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 102 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

S-au sistat, la acest punct, discuţiile.

Domnule Mînzînă, de la PRM, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului România Mare solicită 30 de minute pauză, pentru consultări. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de minute pauză pentru consultări. Ne vedem în sală la 17,50.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îl rog pe domnul secretar Ponta să vină, să mă sprijine.

Stimaţi colegi,

Mă roagă domnul deputat Mînzînă să spun că nu din cauza domniei sale şi a Grupului PRM a durat mai mult, a fost şi o şedinţă de Birou permanent, în care am discutat probleme legate de un incident de astăzi de dimineaţă, dar pentru că el n-a mai fost adus în discuţie în plen prefer să nu-l aduc. dacă va fi nevoie, vom discuta.

Am hotărât şi cum vom continua în această seară. Continuăm imediat cu votul la cele trei soluţii, după care intrăm în dezbateri generale, aşa cum am vorbit.

Domnul Mînzînă, să ne spună ce a hotărât Grupul PRM.

Domnul Ion Mînzînă:

Doamnelor şi domnilor,

În urma consultărilor din cadrul Grupului Partidului România Mare, membrii Grupului PRM au decis ca, deşi fiind prezenţi în sală, să nu participe la această ilegalitate, la această încălcare gravă a Constituţiei României şi, prin urmare, nu vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, stimate coleg.

Am nevoie de încă un...

Nu, domnule deputat, am spus că nu dau cuvântul la nimeni, am votat sistarea discuţiilor înainte de pauză. cu toată prietenia, ne oprim aici!

Am nevoie de un secretar în stânga mea, ca să pot supune la vot cele trei variante pe care mi le-a lăsat domnul Bolcaş, de ieri.

Chestorii, faceţi-mi rost de un secretar! (Intră în sală domnul secretar Victor-Viorel Ponta.) E în regulă.

Vă reamintesc, cele trei propuneri pe care domnul vicepreşedinte Bolcaş, care a condus ieri şedinţa, le-a reţinut a fi supuse votului, referitor la avizul sau, mă rog, la contestarea avizului dat de către Comisia juridică, aviz care a stat la baza formulării raportului suplimentar pe care l-am discutat.

Primul vot, prima propunere a fost aceea ca plenul să constate nulitatea avizului. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom supune la vot ca plenul să constate nelegalitatea avizului şi să hotărască trimiterea la Comisia juridică, pentru refacerea avizului. Iar dacă nici aceasta nu trece, a treia propunere reţinută a fost constatarea neregularităţii avizului şi transmiterea la Comisia pentru regulament.

Voi supune aceste trei propuneri reţinute de domnul Bolcaş, în această ordine, votului dumneavoastră.

Pentru prima, i se propune plenului să constate nulitatea avizului Comisiei juridice.

Cine este pentru? Vă rog, număraţi! 121 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 148 de voturi împotrivă.

Abţineri, vă rog? Nu sunt.

Cu 121 de voturi pentru şi 148 împotrivă, propunerea a fost respinsă.

A doua propunere pe care o supun votului dumneavoastră este constatarea nelegalităţii avizului şi trimiterea la Comisia juridică, pentru refacerea avizului.

Cine este de acord cu această soluţie? Voturi pentru, vă rog? 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 149 de voturi împotrivă.

Abţineri, vă rog? Nu sunt. PRM-ul nu a participat la vot.

Cu 107 voturi pentru, 149 împotrivă, şi această soluţie a fost respinsă.

Ultima soluţie propusă, pe care o supun votului dumneavoastră, este constatarea neregularităţii avizului şi transmiterea, din nou, a raportului suplimentar, la Comisia pentru regulament, în vederea cererii unui nou aviz către Comisia juridică.

Cine este pentru această soluţie? 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 149.

Abţineri?

Cu 107 voturi pentru, 149 împotrivă, şi acestă soluţie a fost respinsă.

Deci, votul la discutarea valabilităţii raportului suplimentar a fost dat.

Domnul Marcu, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

nu e procedură, vreau să-mi explic votul. (Proteste ale Majorităţii.)

Noi nu putem să facem altfel... (Protestele continuă.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă, vă rog.

Un minut are dreptul domnul să discute..., două minte, la această problemă.

Domnul Marcu Tudor:

Cronometrate de când încep şi încep de când mă lasă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă lasă. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Culmea e alta, când mă uit în sală, am respect pentru unii, uluitor de mare, mai mare decât au ei între ei! Şi, cu toate astea, asist la un comportament la care şi ei sunt părtaşi prin impasibilitate, incredibil! (Vociferări în Majoritate.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, lăsaţi-mă pe mine să fac ordine în sală. Treceţi la problemă, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Am vrut să fac în locul dumneavoastră un pic de ordine în sală, în dreapta...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, treceţi la problemă.

Domnul Marcu Tudor:

Am vrut să explic votul nostru. Nu am votat de nici un fel, domnule preşedinte, aşa cum am zis ieri, şi suntem credincioşi crezului nostru. Este o sintagmă nefericită, un fel de pleonasm, dar asta am vrut să spun. Ce am zis că este incorect, nu putem reveni prin votul nostru de astăzi.

Deci, n-am votat de nici un fel. Aşa că, vă rog să luaţi act de acest lucru: PRM-ul nu s-a abţinut, n-a fost pentru, n-a fost împotrivă, n-am vrut nici să ieşim afară din sală. Pur şi simplu, n-am votat. N-am vrut să participăm la o asemenea ilegalitate.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

În numele grupului social-democrat, îmi revine neplăcuta plăcere de a vă spune de ce am votat, aşa cum a votat astăzi grupul social democrat. Este pentru prima dată când transformăm şi dăm un vot în plen, prin colegii noştri parlamentari, unor nereguli pe care nu avem curajul să le votăm datorită faptului că suntem majoritari în Biroul permanent.

Este prima dată când cei care au puterea de decizie în Biroul permanent şi sunt mai mulţi la număr, nu au puterea de a lua o decizie şi trimit în plen, unde votul majorităţii, nu ştiu, aş folosi un termen pe care îl folosea nişte colegi în legislatura trecută, dar mi-ar face neplăcere, de la acest microfon, să-l folosesc, dar mi-l aduc aminte: votul de turmă.

Şi astăzi ne aflăm în situaţia delicată în care am supus la plen trei ilegalităţi sau trei nereguli, trei chestiuni neregulamentare, pe care nici n-ar fi trebuit să le supun la vot în acest moment.

Am vrut să vin la acest microfon ca să spunem în faţa tuturor şi să rămână consemnat în stenogramă, că pentru prima dată în ultimii 15 ani, constatăm, la prezentarea unui document care nu a existat, plenului, ca şi când ar exista, constatăm că un vot al plenului, prin care s-a cerut un aviz de constituţionalitate, se întoarce în plen fără să existe.

Este prima dată când o decizie a plenului este încălcată, cu bună ştiinţă de unii dintre colegii noştri care au funcţii în anumite comisii şi o bucată de hârtie, fără nici un suport juridic, se întoarce ca şi când ar fi un proiect de lege sau ar fi un proiect de hotărâre sau un aviz conform.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog frumos să consemnaţi mâhnirea grupului social-democrat din Camera Deputaţilor, vizavi de această atitudine neplăcută şi acest comportament pe care am început să-l avem în Camera Deputaţilor. El nu este altceva decât încă o piatră de moară atârnată de gâtul imaginii acestei instituţii, şi poate de cele mai multe ori trebuie să ne gândim şi la ceea ce spun unii dintre cei care ajung efemer în funcţii, că poate sistemul devine ticăloşit, şi poate că şi noi, prin votul nostru, confirmăm acest lucru.

Este păcat că astăzi am ajuns la această decizie; este păcat că, mai presus de interesele care sunt în afara acestei aule, avem interese de grup şi avem două tipuri de discursuri; este păcat că asistăm la acest lucru şi nu pot să spun altceva decât că grupul social-democrat nu va accepta niciodată să fie prezent la asemenea chestiuni care sunt în afara regulamentului, a legilor organice şi a Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte,

Am solicitat cuvântul pentru procedură de mai mult timp, ceea ce înseamnă că s-au adunat mai multe încălcări, zic eu, de procedură, şi am să le enumăr.

În primul rând, printre sarcinile secretarilor sunt şi acelea de a întocmi lista cu vorbitori. Deci, se înscriu şi dumneavoastră le daţi cuvântul.

V-aş ruga să ne spuneţi care este modalitatea de înscriere şi dacă se permite înscrierea şi prin SMS, având în vedere că domnul Ponta, fiind ocupat cu telefonul, a uitat să mă treacă pe listă, lucru foarte grav, pentru că i-am lipsit pe colegii din partea dreaptă de plăcerea de a mă auzi.

Deci, dacă ni se permite să ne înscriem prin SMS, cred că este mult mai eficient, pentru că altfel nu suntem vizibili. Dacă nu, rugămintea este, ca înscrieri la listă, cel puţin pentru mine şi alţi colegi de la PSD, s-o facă domnul Titu Gheorghiof, care sunt convins că nu ne slăbeşte din ochi.

În ceea ce priveşte votul, au fost trei voturi. Opiniile grupului PSD au fost împărţite, chiar dacă una din părţi o constituie doar subsemnatul. Îmi păstrez părerea că respectarea Constituţiei, a legilor şi a regulamentelor nu se poate supune la vot, aşa cum am spus ieri, fapt pentru care, pentru stenogramă, să se precizeze că nu am votat în nici un fel, şi am stat în rândul grupului PRM - şi de asemenea - să se consemneze faptul că îmi rezerv dreptul de a ataca la Curtea Constituţională, şi că nu am vrut să legitimez, în nici un fel, aceste ilegalităţi, nici măcar printr-un vot negativ.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ponta, dreptul la replică.

Dau cuvântul în continuare domnului Ştirbeţ.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Mă simt obligat să răspund acuzaţiilor colegului meu şi să spun că eu am vrut să-l trec pe lista de vorbitori, dar că dumneavoastră aţi considerat că nu mai era cazul să ia cuvântul. În schimb, cred că şi domnul Nicolicea ar trebui să fie mai dur, ca şi chestor, cu domnul Gheorghiof, care nu vrea să-l treacă pe listă, deşi l-a văzut foarte des.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Conform obiceiului şi cutumei, înscrierea pe listă se face venind la secretarul de şedinţă şi înscriindu-se pe listă. Noi înscriem pe listă şi pe cei care ridică mâna. Cei care văd că nu-i vedem, îmi permiteţi jocul de cuvinte, să vină la secretar - în stânga sau în dreapta - şi să se înscrie pe listă.

Am ajuns la dezbaterile generale.

Înainte de aceasta, domnule Ştirbeţ, vreţi cuvântul pe procedură?

Domnul Ştirbeţ. (Aplauze.)

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Mulţumesc stimaţi colegi,

Aş vrea să explic votul exprimat de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Am votat pentru respingerea retrimiterii la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a raportului şi întocmirea unui nou aviz, pentru că avizul care s-a întocmit în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este absolut perfect regulamentar, constituţional. (Vociferări.)

Aş ruga colegii, pentru trei minute, să se abţină de la astfel de manifestări care nu le fac cinste, şi care timp de două zile au avut posibilitatea să le exprime aşa cum cred sau au crezut de cuviinţă.

S-a vorbit aici de ce nu vreau să explic. Stimaţi colegi, n-am ce să explic. Dumneavoastră, toţi, dar în primul rând, Biroul permanent, liderii dumneavoastră, membrii Biroului permanent cunosc foarte bine situaţia. Eu n-am falsificat nici un document, n-am întocmit stenograme, n-am făcut procese-verbale, eu am condus o şedinţă.

Sigur, mi s-au adus aici tot felul de acuzaţii. S-au proferat insulte, calomnii, ameninţări, de care nu cred că mie trebuie să-mi fie jenă. Cred că bunul dumneavoastră simţ atâta permite. (Vociferări, fluierături)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Când dumneavoastră aţi fost jignit, eu i-am rugat pe colegi să-şi ceară scuze.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Stimate, domnule preşedinte,

Dificultăţile de ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

În momentul în care preşedintele se adresează, în general există obiceiul ca deputaţii să asculte. Deci, când aţi fost jignit, eu am cerut celor care v-au jignit să-şi ceară scuze, şi au făcut acest lucru.

Vă rog şi dumneavoastră să faceţi la fel.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte. O să-mi cer şi eu scuze la sfârşit.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reţinut.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Deci, dificultatea de înţelegere a dumneavoastră este legată de imposibilitatea de a respecta legea elementară a democraţiei, aceea ca minoritatea să se supună majorităţii. Există mai multe cauze: setea de putere, ceea ce spunea domnul doctor aici, ieri, şi bunul simţ. Acestea sunt cele trei cauze care au determinat tot circul care s-a derulat în această sală de două zile.

Eu vă mulţumesc. Şi aş putea nominaliza aici mai multe persoane, ca drept la replică. Am însă o singură observaţie: există un personaj aici, pe care dumneavoastră l-aţi transformat în "guru", care a deturnat - dacă vreţi - întreaga discuţie a noastră. Sigur că am avut o anumită consideraţie, crezând că face acest lucru respectând anumite principii. M-am înşelat amarnic. Este un lacheu ca mulţi alţii, al unor personaje cunoscute din anturajul dumneavoastră. (Aplauze, vociferări, fluierături) Vă mulţumesc şi vă urez succes.

Îmi cer scuze pentru tot ceea ce aţi spus dumneavoastră aici. Şi, în continuare, eu rămân în poziţia de acuzat, dumneavoastră continuaţi cu anii grei de puşcărie, colegii mei mă ajută şi sper să mă apere, ca urmare, pentru tot ceea ce aţi spus, îmi cer scuze. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL-PD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Să nu mă forţaţi ... Poate vreau să spun şi eu două cuvinte, totuşi.

Vă mulţumesc.

Dacă-mi permiteţi? Domnule deputat Ştirbeţ,

Eu am încercat să nu-mi spun părerea mea. Nu încercaţi să vorbiţi în numele meu, când spuneţi că am fost la şedinţă şi am fost de acord cu ceea ce aţi spus dumneavoastră. Nu am fost de acord. Însă, ca preşedinte, nu am spus acest lucru de la microfon. Deci, nu încercaţi să spuneţi colegilor că noi, în Biroul permanent, am fost de acord cu poziţia dumneavoastră. Nu am fost de acord.

Şi, în continuare, personal, nu sunt de acord cu modul în care a mers şedinţa la Comisia juridică. N-am spus acest lucru înainte de vot, pentru că sunt preşedinte de şedinţă şi consider că acest lucru trebuie făcut astfel.

Domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dumneavoastră aţi făcut o greşeală adineauri, că aţi intrat într-o polemică, exact cu persoana cu care eu, astăzi, voiam s-o relev în mod pozitiv. Iată de ce!

Aveţi, dragi prieteni, măsura valorii celor care au făcut ca astăzi să fie a patra sau a cincea zi în care batem apa-n piuă, batem pasul pe loc. Staţi să vă explic. O să vă placă, staţi puţin! Pentru că, dacă ne ascultaţi puţin, sau măcar pe cei cu mai multă experienţă din rândul dumneavoastră, care precis erau de aceeaşi idee cu cea pe care o enunţ eu acum, din prima zi aţi fi retrimis, simplu, la comisie, tot acest raport, îl făceaţi imediat, şi de marţi începeam discuţiile, şi astăzi eram la fel ca Senatul, la art.20 sau la cât au ajuns ei.

Vreau să spun: n-a fost dorinţa noastră să purtăm discuţiile, aşa, numai de dragul discuţiilor, chiar dacă un drăcuşor, aşa, mic, ne-a făcut să ne jucăm puţin cu unii dintre dumneavoastră, pentru că eraţi victime prea uşoare.

Dacă ascultaţi puţin de raţiune, astăzi eram la art.20, cum vă spun. Noi am vrut, însă, să intrăm în legalitate şi în corectitudine. Dumneavoastră nu aţi vrut, cu toate că era mai uşor pentru dumneavoastră. Intraţi, simplu, în legalitate, marţi, şi acum eram departe. Aţi vrut să persistaţi în ilegalitate, nu ştiu de ce, crezând că faceţi bine, şi tocmai de aceea domnul care a vorbit adineauri, a explicat foarte bine: prin incoerenţă, prin neinteligibilitate, prin nu-ştiu-câte alte motive pe care le pot invoca acum, uşurinţa cu care aţi fost plimbaţi în limitele Regulamentului Camerei.

Vă daţi seama, în limitele regulamentului următor, cum veţi fi de uşor de manipulat? Vă mulţumesc.

(Şedinţa este condusă în continuare de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Probabil că s-a luat o decizie înţeleaptă de a se relansa discuţiile şi îmi dau seama că, în sfârşit, intervenţia domnului Ştirbeţ a simplificat lucrurile, a clarificat ceea ce s-a întâmplat.

Venisem pentru a începe dezbaterile generale, dar înţeleg că mai sunt înscrişi pentru drept la replică sau procedură, domnii Valeriu Zgonea, Sanda Victor şi Anghel Stanciu. Îi am înscrişi pe lista mea.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Trebuie să ştim la ce ...

Domnul Adrian Năstase:

Nu ştiu. Eu am găsit această listă în momentul în care am venit aici. S-au înscris la cuvânt, în urma intervenţiei domnului Ştirbeţ, înţeleg, pe chestiuni de procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Înainte să mă întorc la procedură, aş vrea să-i rog pe colegii mei din partea dreaptă a sălii - care şi-au exprimat votul astăzi, pentru a confirma că un fapt neregulamentar este o acţiune legală - să le spun ce a spus Valeriu Stoica într-una din şedinţele în care se dezbătea regulamentul şi-mi permit să-l citez: "Mai întâi este o chestiune de consecvenţă. În politică, deşi uneori se spune că nu este o virtute consecvenţa, este nevoie, totuşi, cel puţin din când în când, şi de consecvenţă.

Credem că trebuie să ne dezbărăm de obiceiul de a gândi după cum suntem la putere sau în opoziţie. Pentru că dacă acum liberalii, fiind în opoziţie - să vă ajute Dumnezeu! - ar gândi altfel decât atunci când erau la putere, asta ar însemna să avem două măsuri pentru aceeaşi problemă".

Distinsul meu coleg, pe care eu îl respect ca vicepreşedinte, aşa cum a fost algoritmul politic, în urma votului electoratului din 2004, domnul Ştirbeţ, a prezentat un punct de vedere aici şi a încercat să ne împroaşte cu noroi pe ceilalţi, care am avut alt punct de vedere.

Eu vreau să-i recomand domniei sale, la ieşirea pe care a avut-o astăzi, să citească stenograma discuţiilor din ziua de marţi, când am discutat regulamentul, şi să ia ca pildă cuvântul domnului Crin Antonescu, în momentul în care eu, fiind în culpă, fără să-mi dau seama, am spus, venind la acest microfon, că n-aţi înţeles. Îi recomand domniei sale, pentru că bănuiesc că l-a votat ca lider de grup, acea virtute pe care a exprimat-o de aici domnul Crin Antonescu, şi-i recomand să citească de mai multe ori acest lucru, şi va înţelege atunci de ce este bine să ne respectăm câteodată.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Mai dau cuvântul celor doi pe care i-am amintit şi după aceea trecem la dezbaterile generale.

Am stat de vorbă cu domnul deputat Crin Antonescu. I-am transmis, din partea primarului de la Cornu, dorinţa de a-l propune ca cetăţean de onoare, pentru că, datorită publicităţii care se face acestei comune, cresc preţurile la terenuri şi m-a rugat să vă transmit această ofertă. (Râsete.)

Are cuvântul domnul deputat Sanda Victor.

Domnul Victor Sanda:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Ceea ce vreau să spun se vrea un drept la replică. M-am lămurit că zicala "unde-s doi jurişti, sunt trei păreri" s-a confirmat încă o dată. Am rugămintea la colegii liberali să mă asculte două secunde: liberalismul, între cele două războaie mondiale, a atins apogeul, sub conducerea marelui Brătianu. Interpelat în Parlament, marele savant Iorga, care i-a reproşat, că - ce să învăţ eu de la un inginer? - omul a spus: "Măsura, domnule profesor!" Normal. În tot ceea ce facem trebuie să avem o măsură, o măsură în toate.

Este păcat pentru respectul pe care ni-l poartă lumea, să fim de acord cu încălcarea Constituţiei. Şi vreau să vă mărturisesc aici că am o deosebită stimă pentru domnul coleg al nostru, domnul deputat Bolcaş, care în toate intervenţiile se raportează la Constituţie. Pentru că, domnilor, nu uitaţi, când am jurat, am jurat pe Constituţie şi pe Biblie, care înseamnă caracter.

Dacă dumneavoastră, colegii, aţi uitat măsura, e bine să faceţi o pauză şi să reveniţi la măsurile corecte şi omeneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în încheierea acestor dezbateri, domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte, să fac apel prin intermediul dumneavoastră la distinşii noştri colegi, să analizeze cu înţelepciunea care îi caracterizează solicitarea a 14 deputaţi, pe care au înaintat-o Biroului permanent, de a fi înscrişi printr-un reprezentant la dezbaterile generale privind regulamentul.

Biroul permanent a analizat această solicitare şi, în baza art.95, care prevede: "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Preşedintele Camerei dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea în care s-au înscris".

Evident, a fost invocat art.95 privitor la hotărârea de aprobare a regulamentului, prin prisma art.216. Lucrul acesta a fost dezbătut pe larg acum două zile, invocându-se art.216 şi, prin prisma lui, necesitatea solicitării avizului la Consiliul Legislativ.

S-a discutat atunci că este o deosebire între un proiect de lege şi o hotărâre. Şi că, în speţă, hotărârea aparţine, practic, autorităţii Parlamentului şi deci a plenului.

În consecinţă, domnilor colegi şi domnule preşedinte,

Parlamentul - aşa cum spun englezii - este o tribună a poporului şi nimic din ceea ce constituie problematica politică, economică, morală, socială nu-i este străină. Şi nici nu poate fi, din moment ce în exerciţiul mandatului lor reprezentativ, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, şi deci orice interesează sau frământă societatea, este implicat în realizarea mandatului lor.

Ca atare, stimaţi colegi, considerând că fiind vorba de o hotărâre care priveşte regulamentul şi, în speţă, statutul tuturor deputaţilor, indiferent că sunt independenţi sau că aparţin unui grup parlamentar, este normal a ni se permite să ne expunem punctele de vedere, deoarece credem noi că reprezentăm prin mandatul reprezentativ pe care-l avem, sub o formă sau alta, atât alegătorii cât şi naţiunea.

Vă rog, deci, domnule preşedinte, să luaţi act de solicitarea noastră şi, aşa cum plenul a fost suveran în aceste zile şi a hotărât prin vot, să supuneţi discuţiei şi, respectiv, votului solicitarea noastră de a ne putea exprima de la Tribuna Parlamentului.

Considerăm că nimeni nu are dreptul să ne limiteze mandatul, cel puţin în această problemă a regulamentului.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Înţeleg că aţi făcut acest comentariu în legătură cu discuţia, cu comentariul domnului Ştirbeţ. N-au început încă dezbaterile generale, probabil, însă, aţi considerat că am intrat în această temă şi aţi făcut o discuţie de procedură.

Am să vă răspund, aşa cum v-ar răspunde oricare dintre colegii mei care ar conduce această şedinţă. Am să vă spun că, la acest moment, cei care conduc şedinţele nu se pot orienta decât după regulamentul în vigoare. Dacă în viitorul regulament vor fi alte dispoziţii, sigur că vom putea să tratăm altfel o astfel de cerere.

Art.95 spune, într-adevăr, "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant" Preşedintele Camerei dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare, în ordinea înscrierii, şi aveţi dreptate. Dar, pentru definiţia grupului parlamentar, trebuie să vedem ce spune art.13.

Art.13 spune că, cel puţin în actualul regulament, grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei; ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi, care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.

Deputaţii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deci, aceste dispoziţii, la acest moment, sunt foarte clare, sunt imperative. Şi diferenţa dintre ceea ce s-a întâmplat de dimineaţă la moţiune şi dezbaterea de după amiază este evidentă.

La moţiune, unde am calculat drepturile fiecărui deputat de a se exprima la nivelul a 20 de secunde, aceste drepturi individuale pot fi însumate şi unul dintre deputaţii independenţi poate, eventual, să folosească timpul acesta însumat pentru o intervenţie.

În ceea ce priveşte intervenţiile la dezbaterile generale, actualul regulament porneşte de la ideea că un grup este o structură omogenă, din punct de vedere ideologic, politic şi de aceea dă dreptul unui singur reprezentant. Pentru că, altfel, fiecare parlamentar ar trebui să îşi justifice o intervenţie pe argumentele pe care le-aţi adus. În acest fel, n-am mai avea 7, 1, 2, 3, 4, 5, 6 , 7 grupuri care să ia cuvântul, ci am avea 330 de deputaţi cu aceeaşi îndreptăţire.

Deci, este o formulă care a fost agreată în acest regulament şi vă repet: dacă în înţelepciunea sa, Parlamentul va decide o altă formulă de dezbatere, eu nu voi avea nimic împotrivă, la momentul acela, pentru că sunt sigur, voi fi şi atunci preşedinte al Camerei, şi voi gestiona la fel de bine viitorul regulament. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.) Dar, până atunci, sunt absolut convins că îmi veţi da dreptate, că acesta este singurul răspuns pe care vi-l pot da.

De aceea, am să trec la dezbaterile generale, invitând grupurile politice din Cameră să-şi desemneze vorbitorii.

Domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Din partea grupului social-democrat, va lua cuvântul fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Puteţi să veniţi şi să-mi daţi numele celor desemnaţi.

Eu am să-i dau cuvântul domnului deputat Valer Dorneanu, din partea Grupului social-democrat.

Pentru o chestiune de procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Înainte de a vorbi domnul Dorneanu, în numele Grupului social-democrat, a fost o discuţie în zilele trecute, în care s-a spus aşa: înainte de dezbateri generale şi înainte de fiecare secţiune a regulamentului, preşedintele Comisiei de regulament sau un raportor va veni şi va prezenta în faţa Parlamentului, pe baza textului din regulament şi pe care l-am acceptat toţi, în unanimitate, cum şi unde se situează aceste regulamente, în comparaţie cu regulamentele Camerelor Deputaţilor sau ale Senatelor din ţările Uniunii Europene sau din structurile paneuropene.

De aceea, eu v-aş ruga pe dumneavoastră, domnule preşedinte, să-i cereţi preşedintelui Comisiei pentru regulament, înainte de a începe dezbaterile generale să vină cu această prezentare din partea domniei sale, aşa cum prevede şi regulamentul şi aşa cum am stabilit prin vot în acest plen al Camerei Deputaţilor.

Domnia sa să ne prezinte în 10 minute, dacă nu mă înşel, aşa s-a stabilit prin vot, cum este regulamentul în ansamblul său în celelalte ţări şi, pe baza lui, după aceea noi vom intra în dezbateri generale.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Năstase:

Da, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Grupul pentru minorităţi, rog să desemnaţi... nu vorbeşte nimeni?

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul acela, sau propunerea aceea am făcut-o eu, referitoare la dezbaterea Regulamentului, deci îmi aduc aminte cu certitudine ceea ce am propus. Am propus ca, în limita a 10 minute şi, doar dacă se cere, Comisia pentru regulament, prin reprezentantul ei, să prezinte, înainte de începerea fiecărui capitol, deci doar când se va intra în dezbatere, care este situaţia prin alte parlamente referitoare la regulament. Şi este reţinută această propunere în stenogramă, pe ea s-a votat.

Mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor:

Procedură!

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Reiau şi eu ideea domnului Zgonea, pentru că un mod de prezentare, general.... (Vociferări din partea Puterii).

Dacă mă ascultaţi, veţi afla. Dacă mă întrerupeţi mereu, pierdem din timp şi iar îmi daţi posibilitatea să ajungem la ora 21 şi să jucăm aşa, fără să faceţi nimic. Vă place, v-am dat adineauri un exemplu. N-aţi înţeles din el nimic, să vă fie de bine!

Deci reiau ideea, că m-au întrerup. S-o reiau aşa şi eu, cum a luat-o Ponta, de patru-cinci ori pe aceeaşi, la infinit.

Domnule preşedinte, este necesară o asemenea prezentare generală a unor astfel de regulamente ale unor astfel de Camere cum este aceasta, a noastră, din alte ţări membre ale Uniunii Europene deoarece, în funcţie de aceste considerente generale, unanim acceptate în Uniunea Europeană, cel puţin în Uniunea Europeană, dacă nu cumva au şi alte date, ne vor putea fi de folos în modul în care abordăm noi discuţiile generale asupra acestui proiect de regulament.

Eu, cel puţin, simt nevoia pentru aşa ceva.

Aş fi vrut să iau şi eu cuvântul acum, la generale, dar aş aştepta cu mare plăcere o astfel de comparaţie între aceste domenii, ca să-mi pot formula o părere pro sau contra, exprimată în cuvântul meu la general, înaintea abordării pe articole a regulamentului.

V-aş ruga, domnule preşedinte, să puneţi în discuţie asemenea cerere şi să solicitaţi, la cererea noastră, de fapt, nu prea m-am exprimat frumos, să ni se prezinte... că am înţeles că au o astfel de statistică. Mai detaliat, cum consideră dânşii, în funcţie de profesionalismul celor care compun asemenea comisie.

Vă mulţumesc şi le vom fi recunoscători.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Miron Tudor Mitrea).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Vă aduc aminte că ieri am votat modul în care se va prezenta această informare şi mergem pe această soluţie pe care am votat-o ieri. (Adresându-se domnului Marcu Tudor).

Daţi-mi voie, domnule deputat să conduc şedinţa, ţin foarte mult la prietenia dumneavoastră, ţineţi şi dumneavoastră la punctul meu de vedere.

Urmează domnul Mihai Tudose, după care intrăm în dezbateri generale, pe lista pe care am primit-o.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul lider al Parditului Democrat are dreptate. Aşa este. Noi am votat pentru 10 minute sau, eu ştiu, maximum 10 minute la fiecare articol prezentat...

O voce din sală:

Capitol!

Domnul Mihai Tudose:

Este în regulă, aşa este. Capitol, în regulă. Sau de câte ori este nevoie.

Cert este că, spre deosebire de un proiect de lege obişnuit, când aveam un raport al comisiei, când aveam nişte iniţiatori care stăteau acolo unde caută domnul deputat Stanciu şi aveam şi la raportul respectiv o expunere de motive, de data aceasta, din cele trei elemente nu avem decât unul - raportul comisiei.

Dat fiind faptul că, într-adevăr, nu avem expunerea de motive să vedem de totuşi trebuie să discutăm noi acest lucru cu această ardoare şi prioritate, la ce cerinţe deosebite a trebuit să răspundă acest raport, pe global, ca idee în sine, ce a generat acest lucru, consider totuşi că, mai ales în condiţiile în care nu a fost vorba până acum. Această expunere de motive din partea Comisiei pentru regulament sau a unuia care se consideră iniţiator, ar fi bine venită, domnule preşedinte, ca abia apoi să putem trece la dezbateri generale ca la orice proiect de lege obişnuit, când întâi avem raportul comisiei, avem punctul de vedere al iniţiatorului şi apoi trecem la dezbateri generale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. A avut loc această procedură.

Intrăm la dezbateri generale. Are cuvântul, din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnule Dorneanu, aveţi microfonul. Se pregăteşte domnul Mircea Iustian, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, vreau să mă asigur dacă nu mai există, totuşi, vreo excepţie pentru că de câteva zile tot fac vocalize şi nu mi-a venit încă rândul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Acum v-a venit rândul şi nu vă va întrerupe nimeni, vă promit, până când veţi termina. Aveţi microfonul.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse prezidiu,

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Vă mărturisesc că mă încearcă sentimente de emoţie şi, în egală măsură, sentimente de teamă, de îngrijorare.

Emoţiile sunt şi profesionale, sunt şi subiective. Sunt profesionale pentru că, de 15 ani, mă ocup de activitatea legislativă şi sunt, într-o ipostază sau alta, implicat direct. Emoţii pentru că în calitate de fost preşedinte al Camerei Deputaţilor am fost unul dintre autorii actualului regulament şi nu-mi este străin drumul acestuia în viitor. Teamă pentru că atunci când nu va exista răbdarea, nu va exista responsabilitatea pentru ca acest document esenţial al Parlamentului să aibă o înfăţişare care să asigure Parlamentului buna funcţionare şi îndeplinirea rolului său esenţial, dacă nu se va întâmpla aşa ceva, atunci va fi rău.

Am totuşi speranţa că dumneavoastră sunteţi deputaţi foarte responsabili. Ştiţi ceea ce înseamnă regulamentul şi, în final, veţi adopta acele soluţii care să ducă activitatea Parlamentului la un randament mai bun şi să ridice, dacă vreţi, şi nivelul de percepţie a acestei instituţii.

Vă mărturiseam că, de 15 ani, sunt în sau alături de Parlament. Vă mărturisesc că în toată această etapă am avut privilegiul să înregistrez şi să remarc momente care, pe scara valorilor, s-au situat de la sublim la ridicol, de la agonie la extaz, de la măreţie la decadenţă, cum spunea profesorul Constantin Rădulescu-Motru când era supărat pe Parlamentul interbelic, plarlament la care ar trebui să ne raportăm cât mai des, pentru că a fost un etalon european. De aceea ar trebui să fie mândri şi cei de la partidul istoric, Partidul Naţional Liberal, care a fost unul dintre actorii principali ai vieţii politice interbelice. Poate că această evocare îi va face, totuşi, să mă asculte cu mai mult respect.

Eu cred că toate aceste moment care au însemnat şi momente de elevaţie intelectuală, momente de sobrietate specifică marilor instituţii ale statului şi amintiţi-vă chiar ziua de ieri când câteva momente au fost la înălţimea acestor aşteptări. Au fost momente de colegialitate, de respect, după cum s-au înregistrat, din păcate şi, uneori, climat de piaţă, climat de stadion, momente de tribună care ne-au fost, în egală măsură, reproşabile tuturor.

Nu vreau să înţelegeţi de aici că Parlamentul nostru s-ar situa, prin toate aceste întâmplări, mai jos decât alte parlamente, pentru că asemenea momente s-au petrecut şi se petrec încă în toate parlamentele. Televiziunile ne înfăţişează momente şi mai triste, uneori chiar degradante. Putem fi mândri, după o absenţă a vieţii parlamentare de peste 50 de ani, că am avut în ultimii 15 ani o viaţă parlamentară corectă, o viaţă parlamentară în care majoritatea celor care au onorat scaunele Camerei Deputaţilor sau ale Senatului au făcut-o la un bun nivel, comparabil cu cel al ţărilor cu vechi tradiţii parlamentare.

Eu, ca fost preşedinte de Cameră, pot să spun că sunt mândru cu faptul că am fost coleg cu oameni cum sunt, şi am să încep din partea dreaptă, colegii noştri din UDMR care au alcătuit unul dintre cele mai calificate grupuri parlamentare din ţară, cu domnii Borbély, cu domnul Árpárd, cu foarte mulţi alţii pe care nu vreau să-i citesc ca să nu lungesc lista.

Sunt bucuros că, din rândul partidului istoric, Partidul Naţional Liberal, s-au manifestat parlamentari de elită. L-aş numi aici, printre primii, pe actualul lider de grup parlamentar, pe domnul Crin Antonescu, a cărui pregătire intelectuală, a cărui bună credinţă, a cărui performanţă, şi ca fost ministru al tineretului şi ca parlamentar, îl situează la loc de cinste. Nu pot uita pe distinsa doamnă Mona Muscă cea care, prin intervenţiile ei care chiar dacă ne-au deranjat în sesiunea trecută, a dat culoare şi a ridicat nivelul intelectual al discuţiei şi, să fim drepţi, i-au creat şi dumneaei o bună popularitate care a dus-o în Ministerul Culturii. Păcat că o anumită doză de ingratitudine nu a adus-o şi în postura de principal candidat la preşedinţia Camerei.

Nu pot să-i uit pe colegii mei din Partidul Democrat, pe domnul Cristian Dumitrescu care şi acum, în pofida supărării pe care a trebuit să... Cristian Rădulescu... pardon...

O voce din sală:

Iliescu!

Domnul Valer Dorneanu:

...liderul dumneavoastră parlamentar. Mulţumesc foarte mult. Nu-l evoc pe aici pentru că nu pot să-i dau dreptul la replică primarului dumneavoastră general şi şefului dumneavoastră de partid pentru intervenţiile dânsului deosebit de dese şi de sacadate, care l-au pregătit ca om politic şi trebuie să-mi mulţumească pentru aceasta. Păcat că acum, ca primar general, uitând maniera parlamentară, a ieşit la luptă cu coasa părintească şi, în loc să mânuie în scopul tradiţional, o foloseşte ...

O voce din sală:

Suntem la 1848?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am ajuns încă la '48.

Nu pot să nu-i evoc şi pe colegii din Grupul parlamentar al PUR, pe domnul Popa, pe doamna Daniela Popa şi pe mulţi alţii.

Nu voi lungi lista colegilor mei din PSD pentru că am fi puşi în situaţia să ascultaţi un apel nominal. În orice caz, dacă vă interesează calităţile lor le găsiţi pe site.

Nu pot să spun că sunt ultimii pe care îi evoc cei din stânga, pentru că cel puţin vicepreşedinte actual, Lucian Bolcaş, v-a dat dovada unui înalt spirit parlamentar, unui om drept, unui om cunoscător, care-şi face ca singur ţel respectarea Constituţiei. Pe domnul Tudor care, în pofida faptului că enervează, întotdeauna vine cu bună credinţă şi cu dreptate, invocând regulamentul.

Aceşti parlamentari au făcut ca instituţia Parlamentului să-şi îndeplinească misiunea sa primordială. Chiar dacă imaginea noastră nu este cea mai bună, să nu uităm că Parlamentul României a fost cel care a adoptat Constituţia ţării, cel care a pus bazele statului de drept, cel care a adoptat legislaţia instituţională şi a creat toate instituţiile statului de drept, toate instituţiile prin care s-a instaurat economia de piaţă, economia concurenţială.

Tot acest Parlament a reglementat şi legile justiţiei şi a permis separarea puterilor şi cooperarea dintre ele.

Tot acest Parlament a fost cel care a adoptat legislaţia care ne-a permis aderarea la NATO şi care ne-a permis încheierea acquis-ului comunitar şi, iată-ne acum, în postura de candidaţi cu şanse depline pentru ca locul nostru să fie cel meritat.

Am ţinut să evoc aceste lucruri nu pentru a trage de timp, ci pentru a spune că Parlamentul României este o instituţie care-şi onorează rolul său de reprezentant al poporului şi de aceea n-am putut fi decât trist să aud un român plecat pe axa Bucureşti - Londra - Washington să spună că nu există Parlament în România, că acest Parlament nu funcţionează, să-l aud spunând că nu există nici Guvern în România şi că nimic nu funcţionează în România, probabil cu excepţia instituţiilor sale. Nu ştiu cât bine a făcut...

O voce din sală:

Dar Ion Iliescu cu minerii?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, eu n-am mai citit atât de des regulamentul, de când nu mai sunt preşedinte. S-a schimbat cumva şi este permis dialogul cu sala?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mă iertaţi, trebuia să intervin.

Vă rog, lăsaţi deputatul să continue.

Ştiu că există şi au existat discuţii. O secundă, domnule deputat. Voi prezenta colegilor mei art. 95: "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Preşedintele Camerei dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale." Nu am făcut acest lucru şi nu-l fac.

Singurul care-l poate face este preşedintele. Deci nu fac limitarea, n-am făcut-o. Nu există altă procedură de limitare a timpului dezbaterii generale decât voinţa preşedintelui de şedinţă, care nu şi-o manifestă.

Vă rog continuaţi, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, avem toate premisele şi toate valorile umane pentru ca acest Parlament, rolul său, locul său să se consolideze şi chir ne-am dori ca şi imaginea noastră în opinia publică să se consolideze.

Pentru aceasta, însă, trebuie să dăm însemnătatea cuvenită şi să tratăm această instituţie politică care exprimă, prin natura sa, esenţa democraţiei pluraliste, dar cu o condiţie: cu condiţia ca această democraţie reprezentativă să permită manifestarea liberă a pluralismului politic. Îmi îngădui, pentru că am evocat Parlamentul interbelic, să vă citesc ceva ce a sus marele Virgil Madgearu despre reforma Parlamentului: " Verificarea dacă o formă de organizare a Parlamentului corespunde principiului parlamentarismului este foarte uşor de făcut. Dacă există o organizaţiune care corespunde reprezentării intereselor diferitelor categorii ale cetăţenilor şi asigură, în acelaşi timp, o expresiune a intereselor generale, superioare şi permanente ale naţiunii, avem un Parlament efectiv."

Nu am ţinut să vă prezint acest citat pentru a-mi demonstra erudiţia, nici pentru a trage de timp, ci pentru a vă spune că virtutea esenţială a Parlamentului este aceea de a asigura funcţionarea pluralismului şi sunt foarte trist să aflu aici, din tabăra din dreapta a unui lider pe care îl rog acum să mă asculte, cel care a spus că regula de bază a democraţiei este aceea că minoritatea se supune majorităţii, adică votului. Stimate coleg, v-aş ruga să vă uitaţi prin cărţi, prin dreptul parlamentar românesc, dacă vreţi vă dau şi eu pe cel francez să vedeţi condiţiile de bază ale democraţiei parlamentare.

Asta înseamnă, într-adevăr, că majoritatea decide prin vot. Votul se petrece după exprimarea liberă a tuturor opiniilor. Un principiu fundamental al dreptului parlamentar, al activităţii parlamentare este acela de a da posibilitate opoziţiei să se exprime. Asta înseamnă să revenim la un alt aspect al democraţiei, anume acela că Parlamentul este emanaţie a poporului, este reprezentantul suveranităţii sale. Parlamentul se constituie prin voinţa electoratului şi acelaşi parlament trebuie să dea expresie acestei voinţe.

Cum v-am citit din Madgearu, Parlamentul este alcătuit din mai multe categorii sociale, este alcătuit din mai multe categorii de cetăţeni, din mai multe categorii de votanţi. Unii ne-au votat pe noi, unii v-au votat pe dumneavoastră. În proporţia în care ne-au votat, regula de bază a democraţiei este că fiecare din acest segment de cetăţeni, fiecare partid care a obţinut o proporţie din aceste voturi trebuie să se regăsească în structurile de lucru ale Parlamentului. De aceea există acel algoritm parlamentar. Dar, mai ales, trebuie să li se permită să fie auziţi şi să se exprime.

Vă spuneam că în acest Parlament am auzit şi de bune şi de rele şi am văzut şi lucruri bune, fluide, lucruri care au dus la accelerarea procesului legislativ, dar şi lucruri prin care opoziţia, noi acum, dumneavoastră în legislatura trecută v-aţi manifestat. Atunci când opoziţia nu-şi are loc în structurile parlamentare, când, în structurile parlamentare, este blocată, este anihilată, opoziţiei nu-i rămâne decât un singur lucru, acela de a folosi microfonul plenului Camerei Deputaţilor. Faptul că ne-aţi văzut atât de des la microfon are această explicaţie şi nu am inventat-o noi.

Stimate domnule Ştirbeţ, dacă-mi daţi voie, domnule preşedinte, să-i răspund, nu ştiu cine a jignit aici mai mult şi, amintiţi-vă de momentul Dan Ruşanu Deci, ca să vă explic mai departe intervenţiile noastre dese, la care ne-aţi obligat, vă amintesc că nu le-am inventat noi. Le-au inventat cei din Parlamentul american, aşa-zisul filibuster a fost adoptat de Parlamentul englez şi de Parlamentul francez iar dacă vreţi să ştiţi cum începeau americanii, începeau de la Jefferson, de la Washington, pentru că dacă un american când auzea cele două nume şi, când vedea şi steagul Americii, nu se ridica în picioare şi nu-l asculta până la capăt, acela nu era cetăţean.

Noi nu am început nici de la Decebal, nici de la '48. Ne-am referit numai la lucruri contemporane, inclusiv la potop, la ploaia care risca să treacă şi prin pereţii noştri de la Senat şi, mai mult, şi aproape exclusiv, ne-am referit la regulament şi am cerut să respectaţi toate procedurile şi toate etapele de adoptare a acestui regulament. Şi, dacă am vorbit de regulament, trebuie să aveţi în vedere că regulamentul este actul fundamental al activităţii parlamentare. Nu este Biblie, şi spun că nu este Biblie pentru că domnului Bolcaş nu i-a plăcut acest cuvânt, dar este cartea de liturghie a fiecărei şedinţe a noastre. Este acel act care ne reglementează atât activitatea de legiferare, cât şi celelalte activităţi parlamentare: relaţia cu executivul, controlul parlamentar ş.a.m.d.

Dacă nu tratăm regulamentul la parametrii importanţei lui, atunci riscăm să denaturăm sensul activităţii parlamentare. Rezultatele Parlamentului, succesele sale depind, în mare măsură, de calitatea regulamentului, de valoarea lui, de mobilitatea lui. Şi, dacă am pomenit de aceasta şi dacă dumneavoastră aţi protestat când un tânăr coleg al meu a afirmat că regulamentul are valoarea unei legi organice, mă refer la Titus Corlăţean, şi are importanţa lui, dumneavoastră aţi protestat.

Aş vrea să vă citez ceva din dreptul parlamentar francez, unde se consemnează o intervenţie a fostului prim ministru Michel Debré, tatăl actualului preşedinte al Adunării Deputaţilor, care ne-a onorat cu o atenţie deosebită şi care ne sprijină în demersurile noastre de integrare europeană. Michel Debré, pe atunci prim ministru, a ţinut să fie prezent într-o şedinţă când se analiza modificarea regulamentului şi spunea, în 1959, tradus în româneşte: tot ce interesează procedura legislativă, tot ce interesează raporturile dintre adunări, adică dintre Adunarea Naţională şi Senat, între ele, tot ce interesează raporturile adunărilor cu Guvernul constituie dispoziţii care depăşesc caracterul reglementar în sens strict. Ele sunt de sorginte constituţională. Ele ating mecanismele instituţionale.

Iată de ce funcţionează Parlamentul francez aşa cum funcţionează, pentru că regulamentul celor două adunări este respectat şi este pus la loc de cinste.

Un regulament, ca să fie de calitate, ca să ducă activitatea parlamentară la parametrii pe care şi-i doreşte populaţia care ne-a trimis în Parlament, trebuie să se bazeze pe soluţii solide, pe soluţii fundamentate ştiinţific, pe soluţii verificate de practică. Dar trebuie să aibă şi o anumită durabilitate.

Vreau să vă spun că în perioada interbelică, pe care noi tot o invocăm, întreaga activitate legislativă a Camerei s-a desfăşurat sub un singur regulament care, culmea!, a fost votat înainte de Constituţie. Este vorba de Regulamentul din 18 decembrie 1920, care a intrat în vigoare ceva mai târziu şi nu în momentul votului, aşa cum doriţi dumneavoastră, iar acest regulament a suferit doar patru modificări. O singură modificare a unui articol, art. 93 după adoptarea Constituţiei, un alt art. 13 în '23, o adăugire a art. 93 bis, care a fost votat în '25 şi o ultimă modificare, art. 50 în 1930.

A trebuit să vină dictatura carlistă, care a frânt viaţa politică, care a frânt pluralismul şi care a adus dictatura şi care a transformat Parlamentul în ceea ce se pare că vrea şi cineva de acum să-l transforme, într-un fel de Mare Adunare naţională care să-i asculte ordinele. Acesta este secretul activităţii pozitive a Parlamentului interbelic.

Noi nu spunem însă că regulamentul pe care noi l-am format trebuie să fie veşnic, trebuie să fie imuabil. Într-o perioadă pe care noi o parcurgem, de transformări profunde, într-o perioadă în care dorim îmbunătăţirea randamentului, creşterea activităţii de legiferare, în condiţii însă în care să nu diminuăm, să nu atenuăm exprimarea voinţei cetăţenilor, exprimarea liberă a deputaţilor, se poate pune probleme modificării lui. Pentru că un regulament trebuie să fie mobil, trebuie să fie suplu şi într-o perioadă de tranziţie trebuie să utilizeze experienţa acumulată, şi noi suntem după o legislatură, trebuie să se inspire din activitatea Parlamentelor europene, dar mai ales trebuie să se armonizeze cu regulamentele care dirijează activitatea Parlamentului european. Dacă vrem să ajungem să ne manifestăm în egală măsură cu parlamentarii europeni, trebuie ca şi noi să funcţionăm aici în mod european, trebuie să funcţionăm în condiţii în care prestaţia Parlamentului nostru să fie la înălţimea celorlalte parlamente.

De aceea, ne-am arătat deschişi intenţiei dumneavoastră de modificare a regulamentului pentru îmbunătăţirea conţinutului său. Atunci când îţi propui o modificare a unui regulament, trebuie mai întâi să-ţi propui nişte ţeluri, nişte obiective. Obiectivul pe care noi l-am propus atunci a fost accelerarea procesului legislativ, fluidizarea acestuia în vederea adoptării tuturor legilor pentru aderarea la NATO şi pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor din cele 31 de capitole ale acquis-ului comunitar.

Am vrut, deopotrivă, să mutăm centrul de greutate al activităţii în comisii, pentru că în comisii dezbaterea este mai puţin politizată, pentru că în comisii dezbaterea o fac de regulă specialişti din domeniul respectiv, pentru că acolo există un climat de mai mare colegialitate, există mai puţină tendinţă de a vorbi în faţa microfoanelor pentru a se vedea la televizoare şi a se auzi la radio...

Domnul Ioan Ghişe:

Şi la microfon...

Domnul Valer Dorneanu:

... sau la microfon. Vă mulţumesc foarte mult. Domnul primar Ghişe a avut foarte multe microfoane la primăria din Bşaşov şi drept dovadă şi-a făcut o bună popularitate care l-a readus, spre bucuria mea, în Parlament. Nu ştiu braşovenii dacă se bucură sau nu.

Domnul Ioan Ghişe:

Dreptul la replică, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Acest... V-am evocat la modul pozitiv. Iar replica o să o primiţi...

Vă rog să-i comunicaţi când are dreptul la replică, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cunoaşteţi procedura, mă iertaţi, domnule deputat, vă înregistrez după dezbaterile generale, cei cărora li se spune numele au dreptul la replică, bineînţeles.

Deci, îl notăm pe domnul Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

După dezbaterile generale sau pe la Crăciun?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

După dezbaterile generale ca întotdeauna, sigur că da, domnule Ghişe. Vă rog mult să păstraţi liniştea şi cuviinţa în sală, stimaţi colegi.

Domnule deputat, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Acest regulament ne-a permis să ne îndeplinim toate condiţiile pe care guvernarea Năstase le-a avut pentru NATO, pentru Uniunea Europeană şi pentru definitivarea reformelor care vizau terminarea procesului de privatizare şi multe alte lucruri pe care nu le evoc pentru a nu spune că doresc să trag de timp.

Acest parlament ne-a permis o performanţă pe care vă doresc şi dumneavoastră s-o atingeţi sau să o depăşiţi. Adoptăm, Camera Deputaţilor, peste 3800 de legi, mai exact 3807. Acest regulament ne-a permis să înregistrăm, în mod democratic, în comisii peste 22 de mii de amendamente, dintre care cele mai multe erau ale Opoziţiei. (În bancă, domnul deputat Ghişe vociferează.)

Dacă eu răspuns domnului Ghişe, înseamnă că îmi daţi mie dreptul la replică?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mă iertaţi, întrebarea dumneavoastră era, dacă...?

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mă întrerupe domnul deputat ca să nu-i mai pronunţ numele pentru a-i oferi al doilea drept la replică, înseamnă că am şi eu un drept la replică?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu ştiu să vă răspund, vom vedea. Vă rog să treceţi un pic cu vederea dacă sunteţi întrerupt, aşa un pic. din sală...

Domnul Valer Dorneanu:

Aşadar, noi când am modificat regulamentul, nefiind de acord că el este imuabil şi veşnic, pentru că vreau să vă amintesc ceva despre importanţa durabilităţii legilor. Marele Montesquieu care ne-a dat principiul separaţiei şi cooperării puterilor, spunea despre legi că ele trebuie să fie atât de durabile, încât orice cetăţean, orice autoritate, înainte de a se gândi la modificarea lui, la completarea lui, întâi să se cutremure şi pe urmă să se gândească la urmările acestui demers.

Repet, de atunci a trecut foarte mult timp şi nu eram obligaţi să-l modificăm. Suntem însă de acord cu dumneavoastră să-l modificaţi şi acum, dar vă întreb care sunt scopurile pe care le urmăriţi dumneavoastră. Cum vreţi dumneavoastră să îmbunătăţiţi activitatea legislativă astfel încât să daţi prioritate legilor privind integrarea, să daţi prioritate reformei fiscalităţii pe care dumneavoastră vreţi s-o duceţi pe asemenea culmi, încât economia să înregistreze rezultate care să le ducă la un salt peste cel înregistrat de japonezi şi peste închipuirea noastră. Credeam că vă propuneţi să adoptaţi, prin modificarea regulamentului, mai uşor legile sociale care să-i permită Partidului Democrat, actualmente Popular, să ducă nivelul de trai la acest slogan: "Să trăiţi bine".

De fapt, dumneavoastră, prin toate demersurile pe care le-aţi făcut, prin toate propunerile pe care le-aţi făcut, stufoase şi foarte multe, nu aţi avut decât un singur scop: revocarea preşedinţilor şi dacă se poate revocarea şi celorlalţi membri ai Biroului permanent, revocarea şi a preşedinţilor comisiilor, revocarea şi a birourilor, asta nu pentru că ar fi fost necesar, dar pentru a ascunde faptul esenţial: revocarea preşedinţilor. Şi spuneţi lucrul acesta pentru că prezenţa celor doi preşedinţi ai Camerelor, al Camera Deputaţilor şi al Senatului, ar fi o anomalie nemaîntâlnită la nici un stat din Europa. Că în toate ţările din Europa ar exista obligativitatea ca partidul care conduce Guvernul să conducă şi Parlamentul.

Aş vrea, stimaţi colegi, mai ales cei tineri, să vă reamintesc ce se întâmplă prin Europa. Nu există o asemenea regulă. Amintesc cazul Franţei, pentru că preşedintele Partidului Naţional Liberal este foarte legat de această zonă, de această ţară. Nu vreau să pronunţ nume de autoturisme, pentru că ar interveni CNA-ul şi m-ar pedepsi pentru că fac reclamă, dar am făcut această conexiune pentru a vedea respectul pentru care şi noi îl purtăm situaţiei politice din Franţa.

Nu de mult, stimaţi colegi, din Partidul Liberal şi ai celor din Partidul Democrat care spuneţi că nicăieri în Europa nu se întâmplă ceea ce se întâmplă la noi, Senatul francez...

Domnul Ioan Ghişe:

La comunişti, domnule!

Domnul Valer Dorneanu:

Da, securiştii, domnule coleg. Acolo unde dumneavoastră aţi explicat foarte serios de ce aţi dat nişte scrisori. Bun.

Deci, în Franţa preşedintele al Senatului era Philip Segan de o orientare politică, preşedinte al Adunării Naţionale era Laurent Fabius, prim ministru era altcineva. (Proteste, forfotă, vociferări în sala de şedinţe. Gălăgie.)

Mai recent, în Austria, stimaţi colegi, preşedinte al Camerei inferioare...

Stimate domnule preşedinte, vă mărturisesc că deşi am fost 4 ani preşedinte de Cameră, eu am rămas o fire emotivă şi mie chiar îmi pasă de întreruperi şi chiar mă tulbură şi simt nevoia să...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog luaţi loc în bănci, în timp ce vorbitorul vorbeşte. Vă rog luaţi loc în bănci.

Stimaţi colegi, vă rog luaţi loc în bănci, deranjaţi vorbitorul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Sunt nevoit să vă spun acest lucru, pentru că dumneavoastră spuneţi că nicăieri în lume nu există o situaţie în care preşedinţii Parlamentului să fie de o culoare politică şi primul ministru de altă culoare politică. Şi vă mai spun şi situaţia din Austria. De curând, unde preşedintele Camerei inferioare era de o culoare, era socialist, preşedintele republicii de altă culoare şi premierul de altă culoare. Uitaţi-vă la vecinii noştri bulgari şi uitaţi-vă în foarte multe locuri.

Amintiţi-vă, stimaţi colegi, de situaţia din Italia de acum vreo câteva decenii unde se înregistra o instabilitate guvernamentală extraordinară, dar unde rămâneau preşedinţii Parlamentului care asigurau continuitatea statală. Şi preşedinte al Camerei Deputaţilor era un politician, a fost o dată chiar din stânga, pe care dumneavoastră o huliţi, preşedinte al Senatului era de altă culoare.

Deci, stimaţi colegi, nu mai invocaţi asemenea exemple, nu mai invocaţi asemenea anomalii, pentru că anomalie este ceea ce spuneţi dumneavoastră, iar coabitarea dintre preşedinţi de Cameră de o anumită culoare, premier de altă culoare şi preşedinţi de altă culoare este o dovadă a unei maturităţi politice pe care o înregistrează numai acele ţări unde nu există partide exclusiviste, unde partidele se înţeleg, unde partidele caută să se unească, să se unească în spiritul lor naţional.

Nu ştiu în ce măsură urmăriţi dumneavoastră acest lucru.

În afară de ceea ce aţi urmărit cu revocarea, o să vă spun în final care sunt rezultatele muncii dumneavoastră. Aş vrea însă să vă spun de ce am ajuns acum, la 3 zile de discuţii contradictorii, de enervări, am ajuns pentru că dumneavoastră nu aţi pus în funcţiune al doilea principiu fundamental al democraţiei parlamentare şi văd că nu aţi făcut-o din neştiinţă, aţi făcut-o deliberat, din moment ce spuneţi că singurul principiu al democraţiei pe care dumneavoastră îl recunoaşteţi era acela că majoritatea decide şi vreţi să ne forţaţi votul.

Stimaţi colegi,

Vă amintesc că noi, vă spun acum distinse preşedinte de comisie, când ne-am pus problema la începutul legislaturii 2001 să modificăm regulamentul, întâi am stabilit nişte teze, nişte principii, am discutat aceste teze, aceste principii cu toţi liderii grupurilor parlamentare, şi păcat că domnul Hrebenciuc, colegul meu, nu este, care a condus aceste discuţii, ne-am consultat cu cei de la Consiliul Legislativ, cu cei de la comisiile juridice, am elaborat un prim proiect pe care, de asemenea, l-am discutat cu dumneavoastră şi am căzut de acord în toate prevederile sale, în toate principiile sale. Atunci am convenit să facem comitetul ordinii de zi, organism politic existent în foarte multe parlamente, regret că domnul preşedinte de şedinţă îşi exprimă rezerve faţă de comitetul ordinii de zi, dar el a funcţionat şi atunci şi ne-a ajutat să ieşim din impas.

Acelaşi Comitet al ordinii de zi a făcut ca întreaga legislatură să se desfăşoare sub semnul dialogului şi sub semnul înţelegerii. Vă amintesc că v-am tratat pe toţi atunci ca parteneri, pe cei care ne-au sprijinit la guvernare - Grupul parlamentar al UDMR, Grupul parlamentar al minorităţilor şi Grupul parlamentar PUR - şi colegi pe ceilalţi. Aşa a fost posibil să depăşim majoritatea momentelor dificile. Regret că acum, Grupul parlamentar al UDMR, care a fost nu numai un partener loial, dar a fost şi un grup foarte competent, foarte hotărât în sprijinirea celor pe care-i reprezintă, a intereselor maghiarilor, sunt, de aceea, consternat că acum au această atitudine de non combat. Îi întreb dacă la vreun proiect de lege, la vreo situaţie dificilă le-am cerut noi să tacă sau dacă s-au pus în fruntea Opoziţiei să spună că ei nu vorbesc. Nu ştiu cu ce asteroizi au fost ameninţaţi, nu ştiu ce filmuleţe de groază au văzut la Palatul pionierilor, dar în orice caz, regretăm că au fost umiliţi şi obligaţi ca nici măcar să nu se pronunţe. Nu vorbesc nimic despre colegii noştri de la PUR, pentru că ei nu mai sunt puri, sunt conservatori şi Partidul Conservator, cum îi stă bine, trebuie să îşi conserve mai bine calităţile şi oricum au dat dovadă, în câteva momente, de verticalitate şi nu s-au comportat chiar în felul de a renunţa la a-şi exprima părerea.

Stimaţi colegi,

Pentru ca Parlamentul nostru să-şi îndeplinească condiţiile în asemenea condiţii, încât să crească rolul acesteia este nevoie nu numai de a avea un regulament bun, nu numai de a da semnificaţia cerută lucrărilor desfăşurate în plenul Camerei şi în comisii, este nevoie ca şi structurile Parlamentului să funcţioneze corect, ca şi Biroul permanent să funcţioneze în mod corect şi trebuie să vă mărturisesc că are nevoie Camera şi de un preşedinte. Nu vreau să vă spun eu, reprezentant al Partidului Social Democrat, ce calităţi trebuie să întrunească preşedintele. Am să vă citesc din ce spunea marele profesor Alexianu, din perioada interbelică şi-l evoc pentru că nu e nici bănăţean, nici ardelean, nici muntean, era de la Universitatea din Cernăuţi. "Preşedintele este", spunea dânsul, "personalul cel mai important al biroului şi el nu trebuie să întrunească numai calităţi intelectuale şi morale. Trebuie ca vocea lui să domine furtuna, să fie gestul care linişteşte, demnitatea care impune, habitatus corporis, trebuie privirea care este tăcută, rechemare la ordine, riposta să fie înţepată, dar fără să rănească. Interesul regimului parlamentar cere ca o adunare să-şi aleagă liber ceea ce prin acest ansamblu de calităţi este cel mai în măsură să asigure demnitatea dezbaterilor sale. Preşedintele poate să înalţe nivelul dezbaterilor şi să dea un mare prestigiu operei legislative."

Nu v-am citit degeaba aceste calităţi, le-am citit pentru că unii dintre candidaţi s-au grăbit să-şi manifeste nerăbdarea faţă de locul pe care îl văd vacant. Şi aş vrea să mă refer la distinşii colegi, ministru Olteanu şi celălalt distins coleg parlamentar domnul Dan Ruşanu, care au crezut că dacă au înălţimea apropiată de a preşedintelui Camerei au şi statura pe care trebuie să o aibă un preşedinte de Cameră. Eu îl respect foarte mult pe domnul ministru Olteanu pentru calităţile sale juridice pe care şi le-a manifestat într-o firmă avocaţială de succes, îi respect hărnicia, îi respect felul cum gestionează relaţia cu Parlamentul. Nu pot însă să uit de faptul că a făcut serioase confuzii şi asemănări între problematica tehnică a regulamentului şi problematic nivelului de trai, ridiculizând problemele grave ale nivelului de trai, cu cele ale Parlamentului. Nu pot să uit faptul că, în calitate de candidat, în loc să-şi manifeste echilibrul, s-a dus peste Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru a forţa nota, după cum în acelaşi fel a procedat şi la Comisia de regulament. Regret că în acest joc s-a înscris şi un tânăr deputat de Cluj, care n-a înţeles gluma apărută într-un ziar şi a muşcat din vraja, din dulceaţa minciunii, apucându-se serios de lucru la Comisia de regulament, pe care a confiscat-o. I-a obligat pe ceilalţi colegi nici pauză să nu facă şi e adevărat că a fost foarte uman pentru că le-a adus sandvişuri.

Stimaţi colegi,

De aceea, am ajuns aici, pentru că în Comisia de regulament aţi discutat în forţă, în Comisia de regulament nu aţi ţinut cont de părerile care s-au pronunţat acolo, iar în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi aţi realizat un adevărat puci.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor este în egală măsură Curte Constituţională şi Consiliu Legislativ. Toată rigoarea legislativă, conformitatea legilor pe care noi le adoptăm cu Constituţia, rigoarea de tehnică legislativă depind de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

De aceea, îi asuprim practic trimiţându-le nu numai pentru raport, dar şi pentru avize, majoritatea legilor. Noi n-am ajuns în această situaţie şi am adoptat regulamentul, vă rog să urmăriţi stenograma Camerei Deputaţilor din ianuarie 2001, l-am adoptat într-o zi, dar pentru aceasta, repet,

Din partea Puterii:

O zi jumate!

Domnul Valer Dorneanu:

O zi jumate, mulţumesc foarte mult, domnule Iliescu că mă completaţi, întru respectarea adevărului, a fost posibilă această performanţă, nu numai pentru faptul că v-am consultat asupra tezelor şi asupra conţinutului fiecărui articol, dar şi pentru faptul că am dat acest raport comisiei juridice, care s-a pronunţat analizând articol cu articol.

Când, după apariţia Constituţiei, domnule Ghişe, am modificat din nou regulamentul, raportul comun pentru modificarea regulamentului, pentru armonizarea prevederilor acestuia cu Constituţia a fost dat ca raport comun Comisiei de regulament şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Dacă dumneavoastră respectaţi aceste proceduri, dacă nu aveaţi obsesia care domină viaţa politică din decembrie, fericit pentru dumneavoastră, nu ştiu cât de fericit pentru ţară, când aţi preluat puterea, nu există problemă mai gravă, nu există nici problema inundaţiilor, decât podul de la Mărăcineni, nu există nici problematica europeană, este nevoie ca noi să sesizăm primul ministru de faptul că trebuie rezervată o zi pe săptămână măcar pentru discutarea proiectelor de legi, pentru finalizarea pachetului care condiţionează raportul pozitiv de ţară. Poate o să veniţi pe 20 octombrie cu un nou pachet legislativ în care să introduceţi toate legile de care aveţi nevoie. Şi, apropo de pachet şi de teama mea pe care v-o spuneam de la început, am şi teama ca tot demersul nostru pe care îl facem noi aici să fie zadarnic, pentru că preşedintele dumneavoastră, stimaţi colegi, de la Partidul Democrat, a spus că dacă noi nu vom înnoi clasa politică şi nu vom adopta cât se poate de repede regulamentul, va veni cu o ordonanţă de urgenţă sau cu asumarea răspunderii şi va introduce atunci şi votul nominal, va reduce şi numărul parlamentarilor şi ca la orice reducere de personal îi va trece întâi pe cei de la PSD şi atunci veţi rămâne numai dumneavoastră singur... Prin acelaşi pachet veţi uni Camera cu Senatul şi atunci veţi fi fericiţi şi veţi dobândi puterea absolută, aşa cum vă doriţi. (Vociferări în sala de şedinţe.)

Domnul Valeriu Tabără: (Din bancă.)

Puţină apă pentru ...puţin masaj...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este nevoie! Masajele se practică numai în agricultură, domnule deputat, unde sunteţi dumneavoastră specialist...

Stimaţi colegi,

De ce ne nemulţumeşte profund propunerea dumneavoastră de modificare a regulamentului? Las deoparte revocarea preşedinţilor, pentru că vom relua acest lucru atunci când va veni la rând acel articol. Ne îngrijorează însă instabilitatea pe care dumneavoastră o veţi crea. Pentru că, după revocarea preşedinţilor, veţi deschide calea ca oricărui partid, oricărui grup parlamentar i se va năzări să se supere pe un membru al Biroului permanent, va declanşa procedura de revocare. Veţi declanşa un asemenea precedent care va permite ca în fiecare comisie, ori de câte ori un membru al comisiei se supără pe preşedinte sau pe vicepreşedinte să declanşeze procedura de revocare. Veţi crea o asemenea instabilitate politică, stimaţi colegi, în care fiecare săptămână ne vom ocupa de revocarea unui preşedinte de comisie sau de un membru al Biroului permanent.

Dacă aşa credeţi dumneavoastră că veţi obţine performanţa legislativă care să vă aducă succesul pe care l-aţi propus populaţiei, vă înşelaţi.

În afară de acest lucru, stimaţi colegi, regulamentul este extrem de stufos. Regulamentul are 217 articole, dumneavoastră aţi făcut 231 de intervenţii. Aţi făcut intervenţii inutile, aţi modificat texte de un alineat... nu, adăugând 7 sau 12 alineate, unul ca altul mai inutil... Citiţi textul care se referă la atribuţiile liderului de grup.

Citiţi, stimaţi colegi, textele care se referă la amendamente. Îmi pare rău că nu este aici domnul ministru Olteanu, pentru că l-aş întreba cum se va descurca dumnealui, în condiţiile în care, vă rog să mă ascultaţi, într-un text dumneavoastră spuneţi că amendamentele se depun la secretarul general al Camerei. În alt text spuneţi că se depun la Registratura generală. Într-un alt text spuneţi că se depun la Biroul permanent şi într-un alt text spuneţi că se depun la comisie. Dacă dumneavoastră susţineţi că acest lucru este coerenţă, seriozitate cu care aţi tratat prevederile regulamentului, atunci mă închin, dar să nu vă miraţi când se vorbeşte despre incompetenţă, despre neseriozitate şi despre lipsa de randament.

În ceea ce priveşte motivele revocării preşedintelui, aţi făcut două greşeli politice extrem de grave. În afară de faptul că aţi încălcat grav decizia Curţii Constituţionale, care se referă la faptul că numai grupul parlamentar ca expresie a simetriei actelor juridice poate să facă propuneri pentru revocare, dumneavoastră spuneţi că revocarea se poate face când se schimbă majoritatea politică.

Nu vă spun cum sună textul din punct de vedere al tehnicii legislative, că dacă-l citiţi, n-o să mai înţelegeţi nimic. Păi, stimaţi colegi, dumneavoastră faceţi o gravă confuzie între majoritatea parlamentară şi configuraţia politică a Parlamentului. Sunt nevoit să vă aduc aminte nişte texte constituţionale, pentru că este păcat să plecăm de aici nelămuriţi.

Constituţia, atunci când vorbeşte de alegerea preşedintelui Camerei, de alegerea Biroului permanent, de alegerea celorlalte structuri de lucru ale comisiilor parlamentare, se referă la configuraţia politică. Mă bucur că în mod corect dumneavoastră aţi subliniat aici, din greşeală, că este vorba de configuraţia politică iniţială. Configuraţie politică înseamnă câte partide sunt reprezentate, ca urmare a votului, a sufragiului universal. Această structură ghidează şi condiţionează întreaga activitatea a Parlamentului în ceea ce priveşte structura acestuia.

Majoritate parlamentară înseamnă cu totul altceva, stimaţi colegi. Înseamnă o majoritate care susţine la un moment dat învestirea. Aceeaşi majoritate poate la un moment dat să schimbe membrii Guvernului sau să schimbe Guvernul şi să vină cu o altă majoritate.

Majoritatea politică poate să fie conjuncturală pentru votarea unui proiect de lege.

Majoritatea parlamentară poate să fie aplicată la un singur articol, şi atunci vă întreb, stimaţi şi responsabili redactori ai propunerii acesteia: de câte ori se schimbă majoritatea de vot, de câte ori se schimbă majoritatea de susţinere a unui proiect, a unui program sau a unui guvern sau a unui ministru, veţi schimba totdeauna structura Parlamentului.

Eu cred, stimaţi colegi, că acest lucru nu numai că este contrar regulilor de funcţionare a Parlamentului, dar va crea, repet, o mare instabilitate politică, o mare instabilitate parlamentară. Succesul activităţii unui parlament este determinat în bună măsură şi de continuitatea organelor sale de lucru.

Păcat că nu realizaţi acest lucru! Şi păcat că pentru a dobândi ceea ce vă doriţi cu atâta asiduitate, vă va aduce rezultatele pe care dumneavoastră nu le doriţi, dar le meritaţi.

Acelaşi Regulament conţine grave abateri de la normele de tehnică legislativă, în ceea ce priveşte sistematizarea. Expresii neglijente - şi daţi-mi voie să vă citesc numai una dintre ele - pentru a vedea de ce era necesar să-l daţi şi Comisiei juridice. Spune, aşa, un text, stimaţi colegi: "În timpul sesiunilor, deputaţii lucrează în şedinţe în plen, pe comisii, nu grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripţiile electorale, ori îndeplineşte alte sarcini dispuse de Camera Deputaţilor".

Acestea sunt textele care abundă în Regulamentul dumneavoastră, pe care l-aţi obţinut într-o atmosferă de "puch". O să-mi spuneţi că preşedinte al Comisiei de Regulament era un reprezentant al PSD -ului. Aş vrea să vă spun că acest preşedinte al Comisiei de Regulament a răspuns, în două legislaturi, de activitatea Comisiei pentru industrii şi servicii, şi a fost un model de seriozitate, de competenţă, inclusiv de rigoare normativă. N-a putut să-şi facă meseria, pentru că l-a înfrânt acel principiu esenţial, pe care ni l-a spus domnul Ştirbeţ aici.

Vorbiţi, stimaţi colegi, de valoarea acestui Regulament, care ar fi trebuit să ne fi dus pe noi să-l votăm, fără să-l mai discutăm. V-am spus de câteva aspecte de neconstituţionalitate cu privire la revocare.

Stimaţi colegi, uitaţi-vă în textul care se referă la enumerarea competenţelor Camerei, ca şi primă Cameră decizională. Aceste competenţe au fost preluate în legislatura noastră, după modificarea Constituţiei, din Constituţie.

În imaginaţia dumneavoastră nemaipomenită, aţi adăugat competenţei, de primă Cameră, a Camerei noastre, încă două atribuţii neconstituţionale, neprevăzute acolo. Îmi pare rău că ne mai daţi încă un motiv pentru a sesiza Curtea Constituţională.

Şi, apropo de Curtea Constituţională, şi de dorinţa dumneavoastră de a adopta măsurile pe care vi le doriţi cu atâta ardoare, imediat, fără să se publice Regulamentul în Monitorul Oficial şi fără a aştepta decizia Curţii Constituţionale. V-am spus de obligaţia publicării. Dacă vreţi, pot să revin şi să vă evoc toate textele constituţionale din Constituţie, din Legea nr.3, din Legea nr.24.

Am să vă citesc art.61 din Constituţia franceză, constituţie pe care noi am urmat-o, în mare măsură, şi în '23, şi acum. "Legile organice", spune textul art.61, alin.1 din Constituţia franceză, "înainte de promulgarea lor, regulamentele Adunărilor Parlamentare, înainte de a fi puse în aplicare, trebuie supuse Consiliului Constituţional, care se pronunţă asupra conformităţii lor cu Constituţia". Acestea sunt adevăratele reguli ale ordinii de drept, ale statului de drept, pe care dumneavoastră vă străduiţi să le încălcaţi, să le nesocotiţi, după exemplul preşedintelui dumneavoastră; acestea sunt motivele pentru care noi am fost obligaţi să recurgem la aceste dese întreruperi, pentru că nu aveam cum să ne împotrivim unor acte neconstituţionale şi unor ilegalităţi.

Şi, vă rog să mă credeţi, că am învăţat să facem acest lucru şi de la dumneavoastră, nu numai de la americani. Morişca parlamentară n-am inventat-o noi. Amintiţi-vă, de pe vremea Convenţiei Democrate, pe care dumneavoastră aţi moştenit-o, dar v-aţi transformat sub altă emblemă, amintiţi-vă de morişca compusă din avocatul Stancov, de la Partidul Democrat, din celebrii avocaţi Emil Popescu şi Răzvan Dobrescu.

Deci, nu vă uitaţi cu ură înspre partea aceasta, pentru că ne exprimăm în spiritul unei legitime apărări, poziţia noastră, beneficiem şi vrem să apelăm la acel principiu al dreptului parlamentar, potrivit căruia opoziţia trebuie lăsată să se exprime.

Stimaţi colegi,

Noi, în funcţie de cum vor evolua dezbaterile, dacă dumneavoastră veţi înţelege că anumite texte care sunt neconstituţionale, care sunt nefuncţionale trebuiesc eliminate sau trebuiesc înlocuite ...

Domnule preşedinte, v-aş ruga să-mi explicaţi ce se vorbeşte în partea aceea de sală, ca să pot să le răspund.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu ştiu nici eu ce se vorbeşte.

Vă rog, nu vorbiţi în partea aceea de sală.

Domnule deputat, vă rog să nu le răspundeţi. Vă rog să continuaţi prezentarea interesantă.

Domnul Valer Dorneanu:

Aşadar, poziţia grupului parlamentar al PSD-ului, pe care vreau s-o exprim acum, este aceea că noi nu vom vota un Regulament care încalcă Constituţia, care creează un precedent ce va permite un grav derapaj de la democraţie, care va crea precedente nu numai de instabilitate parlamentară, dar şi de blocaj parlamentar, de blocaj al activităţii în plen, de blocaj al activităţii în comisii.

Deci, un asemenea Regulament noi nu vom vota.

Eu cred că dumneavoastră, dacă v-aţi apleca măcar asupra a jumătate din problemele pe care eu vi le-am evocat aici, şi care se referă la grave abateri constituţionale, de la normele de tehnică legislativă, veţi accepta totuşi să cereţi ca acest proiect să fie văzut şi avizat şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Din aceasta nu vom avea decât de câştigat.

Cel puţin, să fiţi de acord, ca atunci când întâlnim texte cu incidenţe constituţionale, când vom găsi texte care blochează activitatea legislativă, când vom găsi texte ca acea aberaţie cu privire la depunerea amendamentelor, să înţelegeţi că el trebuie trimis Comisiei juridice pentru a repara toate aceste greşeli.

Vă veţi întâlni, în caz contrar, cu multe situaţii care vor bloca activitatea legislativă, cu multe situaţii în care vom fi nevoiţi să ne manifestăm în acelaşi fel ca acum.

Nu avem de gând să blocăm activitatea parlamentară. V-am demonstrat în suficiente cazuri că suntem un partid conştient, care ştim ce înseamnă actul de guvernare şi avem răspunderea aceasta, un partid care ştie ce înseamnă importanţa integrării noastre în Uniunea Europeană, şi este îngrijorat, sincer, pentru faptul că se adună tot mai multe "puncte negre", care vor determina Uniunea Europeană, care vor determina Parlamentul European să se sature de gâlcevile de aici, să se sature de derapajele constituţionale, şi să ne dea o notă care să ne ducă, fie în anul 2008, fie - Doamne fereşte! - mai departe.

Vă cer să vă gândiţi la acea vorbă potrivit căreia "aşteptăm mintea românului cea de pe urmă" şi vă îndemn să cugetaţi la rolul opoziţiei, la drepturile ei, şi să cugetaţi şi la înţelepciunea că o majoritate este de succes, când este înţeleaptă, şi când are generozitatea să asculte vocea opoziţiei, sfaturile ei corecte şi competente.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD şi PRM)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt reprezentantul Partidului Naţional Liberal, domnul Mircea Iustian.

Se pregăteşte domnul Cristian Rădulescu, reprezentantul Partidului Democrat.

Domnul Mircea Toader Iustian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca parte a puterii legislative a statului, îşi desfăşoară activitatea conform dispoziţiilor constituţionale. Procedurile de punere în aplicare a dispoziţiilor constituţionale privind constituirea şi activitatea Camerei Deputaţilor sunt reglementate în Regulament, aprobat în 1994, prin Hotărârea nr.8 a Camerei Deputaţilor.

Regulamentul a fost modificat şi completat, în această perioadă, de cinci ori.

Consolidarea progresivă a statului de drept a impus perfecţionarea legislaţiei şi a instituţiilor statului, incluzând aici şi forul legislativ şi a legii sale de funcţionare, Regulamentul.

Necesitatea modificării Regulamentului Camerei Deputaţilor apare evidentă, în contextul depunerii la Comisia pentru Regulament a peste 800 de amendamente de modificare şi completare, din partea deputaţilor, dar şi în urma dezbaterilor iniţiate de societatea civilă privind votul nominal şi transparenţa lucrărilor în plen şi în comisii.

Situaţii de blocaj a activităţii de legiferare şi lipsa unor proceduri adecvate pentru situaţii care n-au fost prevăzute în actualul Regulament, face imposibilă finalizarea procesului legislativ.

Totodată, urmare a Deciziei nr.62 a Curţii Constituţionale, trebuie găsită formula procedurală prin care prevederea consacrată în Constituţie: "membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de revocarea mandatului", să se regăsească în cadrul noului Regulament. Este necesar ca în mod echilibrat să se regăsească în Regulament proceduri corecte şi constituţionale privind alegerea, dar şi revocarea membrilor Biroului permanent. Toate acestea impun completarea Regulamentului cu noi prevederi.

Alianţa "Dreptate şi Adevăr" şi-a propus să întărească funcţia de control a Parlamentului asupra Executivului, motiv pentru care a propus, prin modificările iniţiate, ample dezbateri perioadice pe teme de interes general, la nivelul plenului şi comisiilor, la solicitarea acestora sau a Executivului.

Modificarea Regulamentului a devenit o solicitare a Camerei, în ansamblul său, dar şi a societăţii civile.

Din motivele expuse mai sus, grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea Proiectului de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Din partea grupului Partidului Democrat, domnul Cristian Rădulescu.

Se pregăteşte doamna Lia Olguţa Vasilescu, din partea PRM-ului.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat speră ca, prin modificările pe care le vom aduce cu toţii Regulamentului, acesta să devină un instrument mai bun, mai eficient, prin care Parlamentul să încerce să-şi recupereze acele calităţi pe care, în opinia majorităţii electoratului, nu le are în acest moment, şi din care cred că în ultimele zile a mai şi pierdut, şi anume: calitate, eficienţă, operativitate, credibilitate, autoritate şi, mai ales, simpatie din partea electoratului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnişoara Olguţa Vasilescu, din partea Partidului România Mare.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Văd că mă întâmpinaţi deja cu ostilitate. Vreau să vă precizez că am două variante de discurs: una foarte lungă, de cel puţin două ore, aşa cum a fost a colegilor noştri de la Senat; şi una mai scurtă. (Rumoare, amuzament, aplauze.)

Deci, vreţi două ore, da? Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am semnat proiectul de Regulament, pe care mi-l asum aproape în totalitate, aşa cum şi-l asumă şi grupul Partidului România Mare, cu excepţia câtorva articole, asupra cărora ne rezervăm dreptul de a mai interveni pe parcurs.

Nu suntem de acord cu Secţiunea a III-a, art.25, aşa cum am precizat până acum. Semnăm proiectul de Regulament, cu amendamentul că nu suntem de acord cu acesta, deoarece se încalcă art.64 alin. (2) din Constituţia României, care prevede: "Fiecare Cameră îşi alege un Birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai Birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de revocarea mandatului".

Avem, aşadar, aici două teze: prima frază se referă la preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Senatului, şi se specifică foarte clar că sunt aleşi pe perioada mandatului, iar cea de a doua se referă la membrii Birourilor permanente, care pot fi revocaţi. În plus, există şi o decizie a Curţii Constituţionale din data de 1 februarie 2005, din care citez: "În temeiul art.146, lit.c) din Constituţie şi al art.27 alin.l din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 12 ianuarie 2005, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Adrian Năstase, a solicitat Curţii ... (un domn deputat din partea dreaptă îi oferă vorbitoarei un pahar cu apă. Amuzament.)

Vă mulţumesc, stimate coleg.

O să reiau, pentru că am fost întreruptă, sper să nu vă supăraţi, da? Vă mulţumesc. Sunteţi foarte amabili.

În temeiul art.146, lit.c) din Constituţie şi al art.27 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 12 ianuarie 2005, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Adrian Năstase, a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art.25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.184/12 ianuarie 2005 şi constituie obiectul dosarului 29-C/2005.

În motivarea sesizării se arată următoarele: art.25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care preia şi dezvoltă norma constituţională cuprinsă în art.64, alin.2 teza a III-a, potrivit căreia membrii Birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, schimbând sensul întregului alineat referitor la rolul şi mandatul preşedintelui Camerei, excedează spiritului Constituţiei şi contravine dispoziţiilor articolelor nr.20 şi 21 din Regulament.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului au un regim constituţional distinct de ceilalţi membri ai Birourilor permanente, concretizat în atribuţiile şi competenţele date de prevederile constituţionale ale articolelor nr.26 alin.3, şi art.89 alin.1, precum şi al art.98 alin.1 şi al art.146 alin.1 lit.a), b), c) şi e).

Potrivit Constituţiei şi regulamentelor celor două Camere, şi în România, asemenea practicii parlamentare din majoritatea statelor lumii, preşedinţii conduc lucrările Camerelor şi ale Birourilor permanente, exercită funcţia de reprezentare a acestora pe plan intern şi internaţional, asigură corectitudinea şi imparţialitatea lucrărilor Parlamentului, precum şi continuarea organului legislativ suprem pe durata întregii legislaturi, fiind aleşi - de regulă - pe întreaga durată a acesteia, spre deosebire de ceilalţi membri ai Birourilor permanente, care se aleg numai pe durata unei sesiuni.

Birourile permanente se aleg în două etape succesive, prin proceduri de vot distincte, reglementate în două texte diferite: întâi, preşedinţii, separat, şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent, pe o listă comună.

De altfel, atât art.64 alin. (2) din Constituţie, cât şi art.20 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, se referă expresis verbis la preşedintele Camerei Deputaţilor şi la ceilalţi membri ai Biroului permanent.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct preşedintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art.21 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar ulterior, în temeiul art.24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare sunt aleşi pe listă ceilalţi membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce le revin grupurilor parlamentare, conform configuraţiei politice iniţiale. (Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Dacă nu vreţi să mă ascultaţi, eu pot să mă opresc până când ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Chiar vă rog să vă opriţi un pic, domnişoară.

Stimaţi colegi,

Vă rog, faceţi linişte şi ascultaţi vorbitorul, mai ales fiind vorba de o domnişoară, vă rog un pic de politeţe.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

O frumoasă!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Uitaţi, are dreptate doamna Muscă: "o frumoasă domnişoară".

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă asigur că sunt doamnă în toată regula, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Nu mai ştiu unde am rămas, aşa că o să reiau, domnule preşedinte, dar am fost provocată. Asta este situaţia!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să reluaţi.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Eu v-am spus, stimaţi colegi, putem să avem un discurs de două ore, sau putem să avem un discurs ... Ce ziceţi, 45 de minute? Rezistaţi atât? Sunteţi bărbaţi adevăraţi, stimaţi colegi! (Rumoare, atmosferă de amuzament în sală.)

Reiau, că nu mai ştiu unde am rămas.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct preşedintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art.21 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar ulterior, în temeiul art.24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare sunt aleşi pe listă ceilalţi membri ai Biroului permanent ... (Atitudine de relaxare în sală, amuzament.)

Să ştiţi, că pot să mă opresc şi s-o iau de la capăt, ulterior, pentru că văd că aveţi alte preocupări. Poate nu vă interesează Decizia Curţii Constituţionale. Vedeţi de ce citesc, stimaţi colegi, pentru că nu cunoaşteţi ce se întâmplă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog, faceţi linişte!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Poate vă ajutăm dacă v-o citim şi dumneavoastră. Eu vă asigur că atunci când vom discuta art.25, vom avea mai puţine discuţii. Voi citi cu foarte mare atenţie, vă asigur.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog continuaţi, doamnă!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

O să reiau, domnule preşedinte.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct preşedintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art. 21 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar ulterior, în temeiul art. 24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, sunt aleşi pe listă ceilalţi membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce la revin grupurilor parlamentare, conform configuraţiei politice iniţiale.

Preşedintele Camerei este singurul dintre membrii Biroului permanent, subiect de drept constituţional... Ascultaţi, că este foarte important! (Se adresează domnilor deputaţi din partea dreaptă a sălii) E subiect de drept constituţional preşedintele Camerei Deputaţilor! ... (Vociferări în partea dreaptă a sălii) care reprezintă Camera, care are importante competenţe constituţionale deja arătate.

Aşa fiind, art. 64 alin. 2 din Constituţie privind revocarea membrilor Birourilor permanente trebuie dezvoltat prin regulamentele Camerelor, în ceea ce priveşte: iniţiativa desfăşurării şi declanşării procedurii, cauzele pentru care se solicită revocarea, procedura şi cvorumul de vot.

Vreţi să reiau?

Voci din partea dreaptă a sălii:

Nu!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc. Să ştiţi că eu am răbdare, sunt foarte răbdătoare!

Aşadar, la începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct preşedintele Camerei Deputaţilor, pe o durată de 4 ani.

Vă repet de atâtea ori, stimaţi colegi, ca să vă intre bine în cap! Este ales pe o perioadă de 4 ani! (Câteva aplauze).

Conform art. 21 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar ulterior, în temeiul art. 24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, sunt aleşi pe listă ceilalţi membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce le revin grupurilor parlamentare, conform configuraţiei politice iniţiale.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este singurul dintre membrii Biroului permanent, subiect de drept constituţional, care reprezintă Camera, care are importante competenţe constituţionale, deja arătate.

Aşa fiind, art. 64 alin. 2 din Constituţie privind revocarea membrilor Birourilor permanente trebuie dezvoltat prin Regulamentele Camerelor...

Domnule Marcu, pentru dumneavoastră nu mai reiau dacă mă înţelegeţi, pentru că dumneavoastră ştiţi deja, da?! (Vociferări în partea dreaptă a sălii). Nu mă provocaţi, vă rog foarte mult! (Discuţii în partea dreaptă a sălii).

O să o iau de la capăt, să ştiţi!

În ceea ce priveşte declanşarea procedurii, în mod neconstituţional, în art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor s-a stabilit acelaşi drept la iniţiativa revocării, respectiv pentru un grup parlamentar sau cel puţin pentru o treime din numărul deputaţilor provenind din trei grupuri parlamentare, atât pentru preşedintele Camerei Deputaţilor, cât şi pentru orice alt membru al Biroului permanent.

În sistemul nostru juridic, revocarea este o sancţiune gravă, care conduce la pierderea mandatului pentru săvârşirea anumitor abateri, pentru încălcarea legilor şi atribuţiilor ce revin funcţiei respective. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi ...

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Iniţiativa revocării preşedintelui Camerei Deputaţilor trebuie să fie diferită de cea a revocării celorlalţi membri ai Biroului permanent, respectiv similară sau apropiată de cea prevăzută pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui României, o treime din numărul parlamentarilor.

În ceea ce priveşte cauzele pentru care se solicită revocarea... Nu cereţi procedură, că am trecut mai departe de paragraful respectiv, la care m-aţi întrerupt de atâtea ori, stimaţi colegi. Asta este, nu avem ce să facem!

În ceea ce priveşte cauzele pentru care se solicită revocarea, prevederile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale, întrucât nu stabilesc cazurile concrete în care poate fi revocat preşedintele Camerei Deputaţilor şi respectiv ceilalţi membri ai Biroului permanent, solicitând doar motivarea cererii.

Revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor trebuie să fie asimilată cu suspendarea preşedintelui României, al cărui înlocuitor este, în condiţiile prevăzute de Constituţie, respectiv doar pentru săvârşirea unor fapte grave, prin care încalcă prevederile constituţionale, art. 95 alin. 1 sau pentru încălcarea gravă a propriilor atribuţii care aduc prejudicii majore activităţii legislative.

În ceea ce priveşte procedura de vot şi cvorumul necesar, art. 25 este neconstituţional, întrucât nu stabileşte decât modalitatea de vot secret, cu bile, deşi ar trebui să stabilească proceduri diferite, precum şi cvorum de vot diferit pentru preşedintele Camerei Deputaţilor şi respectiv pentru ceilalţi membri ai Biroului permanent.

Revocarea preşedintelui Camerei, fiind o măsură gravă cu caracter excepţional, în Regulament ar trebui să se prevadă un cvorum de vot care să elimine abuzurile sau majorităţi parlamentare conjuncturale.

Egalizarea preşedintelui cu ceilalţi membri ai Biroului permanent şi aplicarea unui tratament juridic identic, în ceea ce priveşte revocarea, soluţie consacrată în art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, contravine cadrului constituţional şi regulamentar.

Chiar dacă numai principiul simetriei juridice ar fi impus, aşa cum alegerea preşedintelui şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent este reglementată şi realizată separat, tot astfel să fie reglementată şi revocarea.

În fine, se semnalează faptul că instituţia revocării conducerii Camerelor nu este prevăzută în constituţiile şi regulamentele parlamentare din cele mai vechi democraţii europene, precum Franţa, Italia, Belgia, Spania etc.

În susţinerea acestor argumente sunt invocate opiniile consacrate în "Tratatul de teorie şi practică parlamentară", elaborat sub conducerea profesorului universitar doctor Victor Duculescu, precum şi în lucrarea "Dreptul parlamentar românesc" a profesorilor universitari Ioan Muraru şi Mihai Constantinescu.

În final se arată că se impune de urgenţă constatarea neconstituţionalităţii art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru a preveni un atac grav la adresa Parlamentului României, a suveranităţii sale, a funcţiei sale de organ reprezentativ suprem al poporului român, dar şi la adresa statului nostru de drept şi a democraţiei. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Domnule Buda, mai am 45 de pagini. Dacă sunteţi drăguţ să mă lăsaţi să termin, totuşi? Sunt de acord cu afirmaţia dumneavoastră de mai înainte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Vasilescu, vă rog, nu ameninţaţi deputaţii în sală! (Râsete şi aplauze în partea dreaptă a sălii).

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Nu mi-aş permite, domnule preşedinte! Nu fac faţă unui asemenea bărbat!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, continuaţi.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

La dosarul cauzei au fost depuse, la data de 27 ianuarie 2005, prin avocatul Antonie Iorgovan, concluzii scrise, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor, în vederea completării motivării sesizării de neconstituţionalitate.

În acest sens se arată că art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este contrar art. 64 din Constituţie, precum şi principiilor constituţionale referitoare la instituţia revocării, care rezultă din art. 85 alin. 2, art. 106, art. 107 alin. 2 şi art. 110 alin. 2.

De asemenea, se apreciază că acest text regulamentar contravine prevederilor constituţionale ale art. 84.

Astfel, se consideră că, în virtutea principiului supremaţiei Constituţiei, consacrat prin art. 1 alin. 5, organizarea şi funcţionarea Camerelor Parlamentului, prin intermediul regulamentelor, trebuie să se facă ţinându-se seama de prevederile Constituţiei în materie.

Legea fundamentală conţine norme speciale, referitoare la alegerea preşedinţilor şi la durata mandatelor acestora, conturând un regim juridic distinct pentru preşedinţii Camerelor, faţă de ceilalţi membri ai Birourilor permanente.

De asemenea, Regulamentele Camerelor trebuie să cuprindă reglementări distincte în ceea ce priveşte revocarea preşedinţilor Camerelor.

Articolul 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, contrar principiilor şi prevederilor constituţionale invocate, consacră măsura revocării membrilor Camerelor, ca o soluţie uzuală, supusă jocului politic.

Or, revocarea, ca act juridic, nu poate fi întemeiată pe considerente pur subiective, care au la bază comportamentul exclusiv al unei voinţe politice.

În temeiul art. 27 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 12 ianuarie 2005 Curtea Constituţională a solicitat punctul de vedere al Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor nu a comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională, examinând sesizarea, concluziile scrise, raportul întocmit de judecătorul raportor, dispoziţiile de regulament criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 147 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor de regulament criticate.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstituţionalitate dispoziţiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dispoziţii care au următoarea redactare: "Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul, înainte de expirarea acestuia, la cererea motivată a Grupului parlamentar care l-a propus sau a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor proveniţi din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret şi se exprimă prin bile, pentru fiecare caz, în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare".

Autorul sesizării de neconstituţionalitate consideră că acest text excede prevederilor constituţionale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora fiecare Cameră îşi alege un Birou permanent.

M-aţi întrebat la ce articol este? Vreţi să-l reiau, poate n-aţi fost atent?! (Se adresează domnilor deputaţi din partea dreaptă a sălii).

O să reiau, vă mulţumesc.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstituţionalitate dispoziţiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dispoziţii care au următoarea redactare... Aţi înţeles acum?! Mă bucur! Mai greu, dar asta este!

Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul, înainte de expirarea acestuia, la cererea motivată a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret şi se exprimă prin bile, pentru fiecare caz, în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare.

Autorul sesizării de neconstituţionalitate consideră că acest text excede prevederilor constituţionale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora fiecare Cameră îşi alege un biroul permanent.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatelor Camerelor. Ceilalţi membri ai Birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. De asemenea, apreciază că se contravine art. 20 şi 21 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Analizând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cererea de revocare a unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel puţin o treime din numărul deputaţilor provenind din minimum trei grupări parlamentare.

Dispoziţiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor reprezintă o modalitate inexactă de transpunere pe plan regulamentar a prevederilor constituţionale, ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora membrii Birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

Aceste dispoziţii constituţionale se cer a fi coroborate cu prevederile art. 64 alin. 5 din Constituţie, care stabilesc că Birourile permanente...

Domnule preşedinte, vă rog frumos să faceţi ordine în sală, deja nu mai pot să mă concentrez! (Rumoare în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De data aceasta chiar este ordine, doamna deputat.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Asta este, nu toată lumea are atenţie distributivă ca dumneavoastră! O să reiau, dacă nu vă supăraţi?!

Voci din partea dreaptă a sălii:

De la capăt!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

De la capăt, dacă doriţi, bineînţeles!

Analizând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea reţine că: potrivit art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel puţin o treime din numărul deputaţilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare.

Dispoziţiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor reprezintă o modalitate inexactă de transpunere pe plan regulamentar a prevederilor constituţionale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora membrii Birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

Aceste dispoziţii constituţionale se cer a fi coroborate cu prevederile art. 64 alin. 5 din Constituţia României, care stabilesc că birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

Ca atare, nici revocarea unui membru al Biroului permanent nu poate afecta această configuraţie politică.

Pentru aceste motive, propunerea de revocare care poate duce la încetarea mandatului unui membru al Biroului permanent nu poate aparţine decât grupului care l-a propus.

Curtea constată că posibilitatea recunoscută oricărui grup parlamentar de a face o astfel de cerere contravine imperativelor şi exigenţelor prevederilor constituţionale ale art. 64 alin. 2 din Constituţia României, coroborate cu cele din art. 64 alin. 5, care stabilesc că birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

La adoptarea acestei soluţii, Curtea a avut în vedere şi practica sa. Astfel, din Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitate Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituţională a statuat că art. 22 din Regulamentul Senatului este neconstituţional, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 22 din Regulament, cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de un grup parlamentar.

Este pe gustul dumneavoastră?! Mă bucur! Să vă intre mai bine în cap!

Posibilitatea oricărui grup parlamentar de a face această cerere şi nu doar a celui al cărui reprezentant este membrul, este contrară articolului 61 alin. 5 din Constituţie, conform căruia Biroul permanent se alcătuieşte potrivit configuraţiei politice a Senatului, întrucât revocarea reprezintă o modalitate simetrică, cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent.

Deci, atât desemnarea, cât şi revocarea sunt supuse imperativelor art. 61 alin. 5 din Constituţie.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în speţa de faţă.

Cât priveşte critica referitoare la neconcordanţa dintre dispoziţiile art. 25 şi cele ale art. 20 şi 21 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Curtea constată că aceasta excede controlului de constituţionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. c) din Constituţie, ale art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională, în numele legii decide: constată că dispoziţiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale, deoarece prevăd ca propunerea de revocare a preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent să poată fi făcută şi de alte grupuri parlamentare decât grupul sau grupurile care i-au propus. (Vociferări) Definitivă şi obligatorie.

Alianţa s-a încăpăţânat ca primul alineat de la art. 25 să sune astfel: "Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor". Se încalcă astfel flagrant Constituţia şi decizia Curţii Constituţionale din data de 1 februarie 2005, pe care tocmai am menţionat-o.

Este normal să existe şi o motivare a acestui demers, în cazul în care se va întâmpla, dacă se va întâmpla anul acesta.

În condiţiile în care orice instanţă din România respinge orice cerere care nu este motivată, este normal ca preşedintele unei Camere a Parlamentului să poată fi revocat, fără să fie o motivare în acest sens?! Pentru dumneavoastră poate, domnule coleg!

În rest, suntem pentru, la majoritatea celorlalte amendamente aduse de comisie, deoarece Regulamentul care va fi adoptat la primăvară va respecta configuraţia politică iniţială şi va duce la o mai mare transparenţă în procesul legislativ.

"La şedinţele de comisii - se precizează în proiectul de Regulament - vor fi invitaţi să ia parte reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale sau locale, precum şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei.

Comisiile vor putea organiza şedinţe de consultări, cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale şi/sau locale".

Voci din partea dreaptă a sălii:

Vă repetaţi!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Sunt articole diferite din Regulamentul pe care-l veţi vota, stimaţi colegi, nu mă repet, credeţi-mă! O să vă spun când mă repet.

De asemenea, pe site-ul Camerei cetăţeanul va putea vedea cum a votat fiecare cetăţean, la fiecare proiect de lege.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu se poate pronunţa acum dacă va vota sau nu acest Regulament, deoarece nu ştim care va fi varianta finală adoptată de plen.

În cazul în care art. 25 va fi corectat şi vor dispărea din el referirile neconstituţionale, o vom face.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru răbdare. A fost o reală plăcere. (Aplauze).

Voci din partea dreaptă:

Bis!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Nu mă provocaţi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna deputat. Urmează domnul Varga Attila de la U.D.M.R. Se pregăteşte domnul Popa Nicolae, de la Partidul Conservator.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Necesitatea modificării ample şi suprinzătoare a Regulamentului Camerei Deputaţilor s-a impus din mai multe motive, dintre care menţionez: pe de o parte, existenţa multor amendamente, încă din legislatura trecută, la care s-au adăugat amendamentele formulate în legislatura actuală.

Pe de altă parte, interesul deosebit, şi în acelaşi timp firesc al deputaţilor, de a îmbunătăţi, a eficientiza activitatea Camerei Deputaţilor, în ciuda tuturor aparenţelor, atât pe ansamblul său, cât şi pe diferite compartimente şi activităţi concrete, cum ar fi: activitatea grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente, a Biroul permanent, a activităţii de legiferare, a activităţii de control asupra Executivului.

În afară de aceste motive, în primul rând de oportunitate, modificarea se impune şi pentru necesitatea corelării Regulamentului cu prevederile Constituţiei revizuite în 2003, care s-a realizat doar parţial.

S-au formulat un număr, cum am spus, deosebit de mare de amendamente, care uneori se aflau între ele într-un conflict evident, astfel încât comisiei i-a rămas sarcina de a opta între diferite soluţii, bazându-se pe experienţă, raţionalitate şi pe imperativitatea dispoziţiilor constituţionale.

S-a urmărit o îmbunătăţire considerabilă a activităţii deputaţilor, s-a considerat necesară creşterea rolului grupurilor parlamentare, a liderilor acestor grupuri şi în acest sens s-a conturat mai bine, respectiv s-a transformat Comitetul ordinii de zi în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, cu atribuţii mult peste a participa doar la stabilirea ordinii de zi.

Creşterea rolului grupurilor parlamentare s-a realizat şi prin detalierea atribuţiilor liderilor, viceliderilor şi a secretarilor grupurilor parlamentare, ce până în prezent nu a fost şi nu este considerată o problemă de Regulament.

De asemenea, s-a detaliat, s-au realizat precizări importante în activitatea comisiilor parlamentare, în special a comisiilor permanente, dar şi cu referire la comisiile de anchetă.

În corelare cu aceste prevederi s-a urmărit asigurarea unei tranparenţe mai accentuate a activităţii parlamentare, votul nominal exprimat electronic permite urmărirea din partea electoratului a activităţii parlamentarului, a opţiunii sale politice ce poate fi confruntată cu promisiunile electorale.

Se propune reglementarea mai detaliată a activităţii Biroului permanent, a atribuţiilor membrilor acesteia.

Procesul legislativ a suferit modificări considerabile, însemnate în urma revizuirii Constituţiei în 2003. Astfel, s-au impus o serie de reglementări de principiu şi de detaliu, cum ar fi, de exemplu, explicitarea competenţei legislative a Camerei Deputaţilor, atât în calitate de primă Cameră sesizată, cât şi în calitate de Cameră decizională.

Tot referitor la procesul legislativ s-au reglementat unele situaţii neprevăzute anterior, dar care s-au ivit în experienţa legiferării, legat în special de aprobarea, respectiv respingerea ordonanţelor guvernamentale.

Modificarea atât de amplă a Regulamentului implică o dezbatere susţinută şi o responsabilitate deosebită din partea tuturor forţelor politice prezente în Parlament.

Grupul UDMR a participat în comisie şi va participa în plen la aceste dezbateri, cu responsabilitatea ce impune scopul îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii Camerei Deputaţilor, scop pe care, sper, îl urmărim cu toţii.

Miza modificării regulamentului, aparent se focalizează asupra unei singure chestiuni, asupra unui singur obiectiv. În realitate, credem că miza aprobării modificărilor este mult mai mare, mult mai importantă, şi anume, găsirea, realizare unui numitor comun între forţele politice aflate la putere şi cele aflate în opoziţie, în eficientizarea la toate nivelurile a activităţii Camerei Deputaţilor, pentru a îmbunătăţi calitatea legiferării şi, prin aceasta, implicit, restabilirea prestigiului instituţiei Parlamentului, destul de compromis.

Eu, personal, cred că nu am pierdut total această şansă.

Suntem convinşi, deci, că acesta poate fi obiectivul adevărat şi autentic al modificărilor regulamentului, obiectiv şi interes comun al tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor.

În ciuda celor întâmplate în ultimele zile, noi mai credem, poate datorită şi educaţiei noastre, a respectului faţă de regulile democraţiei, precum şi a instituţiei Parlamentului, deci, noi credem în înţelepciunea forţelor politice din Parlament. Numai că asta nu este suficient. Important ar fi ca şi electoratul să creadă din nou în înţelepciunea parlamentarilor.

Pentru a realiza acest obiectiv, avem mult, foarte mult de făcut. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, Partidul Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Cei din urmă vor fi primii..." Aşa spune la Biblie, sperăm să ajungem primii, deşi suntem lăsaţi la urmă.

Şi constat, pentru că sunt mai vechi în Parlament, la a doua legislatură, că trebuie să fii încărcat cu multă răbdare, ca să-i asculţi pe toţi.

Sigur că, în cele trei zile, am asistat la un spectacol. La un spectacol pe care l-am urmărit cu multă atenţie, cu de toate, aş putea spune: cu momente critice, cu momente comice. În consecinţă, un spectacol complet, aş putea spune.

Sigur că am asistat la multe manifestări cu multă înverşunare, cu multă încrâncenare. Eu n-aş fi dorit să se întâmple acest lucru, pentru că lumea ne vede, ne urmăreşte şi ne judecă. Ne judecă pentru ceea ce facem noi aici şi că nu ne apucăm serios de treabă şi că urmărim numai să împiedicăm luarea unor decizii importante.

Sigur că, din punct de vedere al Grupului Partidului Conservator, vă puntem spune că noi am fost eleganţi, civilizaţi, discreţi. Şi, dacă aducem aminte, prin reprezentantul nostru, domnul deputat Sergiu Andon, am demonstrat că suntem consecvenţi, că vrem să se respecte Constituţia. (Aplauze ale Opoziţiei.)

Şi dacă cineva spunea, de aici, din sală, că dacă ar fi fost pe timpul Revoluţiei franceze domnului Sergiu Andon i s-ar fi luat capul, noi nu o să-i luăm capul, noi îl susţinem, suntem alături de el, pentru că pentru noi, toţi colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator reprezintă un exemplu şi este o onoare că îl avem printre noi. (Aplauze ale Opoziţiei.)

De asemenea, noi credem că România se află în momentul zero. Deci, noi trebuie să ne gândim foarte serios la problemele de integrare a României în Uniunea Europeană.

Vreau să vă aduc în atenţia dumneavoastră faptul că în octombrie România va fi monitorizată şi i se va face un raport, iar ceea ce se întâmplă în Parlamentul României va influenţa foarte mult modul în care va fi elaborat acest raport: favorabil sau nefavorabil. Şi spun de "obictivul zero", pentru că noi vom pierde bani foarte mulţi de la Uniunea Europeană, dacă nu aprobăm şi nu adoptăm în regim de urgenţă legile integrării. Aşa cum se spunea şi aici, aşa cum s-a arătat şi în presă, este posibil, dacă nu ne integrăm în 2007, să pierdem circa 4 miliarde de lei, bani mulţi, mai ales pentru agricultură, unde e un sector atât de important pentru economia naţională.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Euro!

Domnul Nicolae Popa:

Euro, scuzaţi. Mulţumesc, domnule Munteanu, că dumneavoastră sunteţi un prieten adevărat.

Noi, Partidul Conservator, deci, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom fi constructivi: vom participa la dezbateri, dezbaterile pe marginea regulamentului, vom veni cu propuneri. Dar, încă o dată, repet, vrem ca tot ce se adoptată - şi noi vom fi consecvenţi, repet acest cuvânt - toate legile, toate proiecte de lege, toate ordonanţele şi toate hotărârile vrem să fie armonizate cu prevederile constituţionale şi altceva nimic.

De asemenea, vă spuneam că Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susţine noul proiect de regulament în condiţiile constituţionale.

Şi daţi-mi voie ca, în încheiere, făcând o sinteză a celor ce s-au întâmplat în aceste trei zile, să fac trimitere la marile personalităţi ale poporului român, care îndemnau politicienii de atunci, dar care sunt valabile şi astăzi.

Şi fac trimitere la unul din marii cărturari, la un om erudit, e vorba de Timotei Cipariu de la Blaj, corifeu al Şcolii Ardelene, care spunea politicienilor: "Ţineţi cu poporul, să nu rătăciţi!" (Aplauze ale Opoziţiei.)

De asemenea, aş vrea să fac trimitere la Abraham Lincoln, care spunea, tot aşa, politicienilor: "Puteţi prosti poporul, puteţi prosti o parte a lui, dar nu puteţi prosti la nesfârşit tot poporul!" (Aplauze ale Opoziţiei, se strigă: "Bravo!".)

Şi, în final, aş vrea să fac o trimitere la marele erou naţional Avram Iancu, care spunea că: "Singurul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea mea fericită!"

Şi sper ca prin ceea ce facem noi astăzi şi mâine şi peste trei ani de zile, să facem naţiunea noastră fericită! Vă mulţumesc. (Aplauze ale Opoziţiei, se strigă "Bravo!".)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul minorităţilor naţionale nu a luat cuvântul, înţeleg că nu doreşte, la dezbateri generale.

Mai avem două minute.

Nu, data viitoare. Nu, comisia marţi.

Domnul Ghişe, dreptul la replică.

Domnul Ioan Ghişe:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Un proverb chinezesc spune aşa: "Cine spune într-o oră ce se poate face în trei minute poate face şi ticăloşii mai mari!" (Aplauze ale Majorităţii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aş fi preferat să spuneţi în limba chineză...

Vă rog, dreptul la replică.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mulţumesc, în numele Grupului parlamentar al UDMR, pentru cuvintele elogioase enunţate de la acest microfon.

Totodată, vreau să asigur că în momentul în care vom fi siguri că discuţiile de la acest microfon, într-adevăr, sunt dezbateri, chiar pe procedură, o să intervenim, aşa cum v-am obişnuit. Şi când vom avea ceva de spus, o să intervenim, aşa cum v-am obişnuit.

Pentru că trebuie să vă spun că şi la moţiunile pe care le-am avut, domnul Asztalos Ferenc ar fi avut ceva de spus despre acea idee năstruşnică de bulversare a învăţământului prin descentralizare, ceea ce am început împreună, sau despre politicile sociale, probabil domnul Kerekes ar fi avut ceva de spus, despre nişte idei pe care le-am început împreună.

Şi amendamentele pe care le-am depus, după cum ştiţi, care, poate, au produs şi nişe vâlvă, sunt chiar pertinente şi, dacă n-o să ne înţelegem, chiar o să intervenim şi vom vota în cunoştinţă de cauză, după convingerile noastre şi decizia grupului, şi nu după alte direcţii. Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Declar închisă şedinţa de astăzi. Noapte bună, stimaţi colegi.

Mâine, în comisii, luni, în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 21,00.