Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Alb şi Gelil Eserghep, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Declar deschise lucrările Camerei Deputaţilor de astăzi, 7 noiembrie 2005, conform programului votat de Biroul Permanent la ora 16,00.

Rog pe liderii grupurilor parlamentare să-şi invite membrii grupurilor să fie prezenţi în sală.

Pentru aceasta le acord un interval de jumătate de oră.

Vă mulţumesc.

(Şedinţa s-a întrerupt la ora 16,01. După pauză, lucrările au fost reluate la ora 16,35.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Continuăm dezbaterile ce le-am deschis la ora 16,00.

Mulţumesc liderilor grupurilor parlamentare care au colaborat la asigurarea prezenţei.

Ţin să vă informez că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 234. Sunt absenţi 97, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 11.

În ordinea de zi vă prezentăm informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor la termenele stabilite.

La Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, adoptat de Senat la data de 31 octombrie 2005, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul Legii monumentelor de for public, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci: Comisia juridică de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unui teren din fondul forestier naţional, din proprietatea comunei Gălăuţaş, jud. Harghita, iniţiat de domnul deputat Dumitru Pardău, membru al grupului parlamentar al P.N.L., adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul instituţiilor publice de cultură, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 22 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 22 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

6. Reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea ordonanţei de urgenţă nr. 103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, reexaminată de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie 2005.

Cu această lege a fost sesizată, în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

7. Proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România, respins de Senat în şedinţa din data de 24 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Termen de depunere a raportului: 7 decembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

Continuăm cu dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi.

La Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă se continuă dezbaterile, pornind de la art. 19.

Vă rog să-mi permiteţi să-l găsesc.

Domnul Stelian Duţu:

E un raport suplimentar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Perfect, e raportul suplimentar. Eu am condus, eu v-am rugat să faceţi raport suplimentar.

În aceste condiţii, vă rog, domnule preşedinte, să susţineţi raportul suplimentar.

Domnul Stelian Duţu:

Raport suplimentar aspra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea nr. 130/1999, privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă.

Ca urmare a Deciziei plenului Camerei Deputaţilor din data de 11 octombrie 2005, proiectul de lege a fost retrimis comisiei în vederea reexaminării, începând cu art. 19, şi a întocmirii unui raport suplimentar. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vederea avizul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 25 octombrie 2005, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă pe marginea raportului suplimentar există discuţii?

Dacă nu trecem la dezbaterea pe articolele cuprinse în acest raport suplimentar.

La art. 9, text propus de comisie. Punctul 9 devine punctul 10 nemodificat.

O voce din sală:

La art. 19!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, la art. 19, text propus de comisie. Punctul 9 devine punctul 10 nemodificat. Este corect ?

Domnul Stelian Duţu:

A fost amendamentul respins.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Text propus de comisie. Iertaţi-mă, domnule preşedinte, eu vă citesc de pe raportul dumneavoastră. Există vreo neconcordanţă? Deci pct. 9 de la art. 19 devine pct. 10 nemodificat. Corect ?

Domnul Stelian Duţu:

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Bun.

Dacă are cineva împotrivă, vă rog, domnule.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, ca şi în prima şedinţă a comisiei, în legătură cu această lege, art. 19 a suscitat dezbateri intense şi acest lucru se datorează faptului că el are, într-adevăr, o miză extrem de importantă pentru că, la propunerea Guvernului, acest articol introduce posibilitatea penalizării, sancţionării cu închisoarea a angajatorilor care încadrează personal nerespectând condiţiile generale de încadrare. Vreau să vă spun că eu am propus ca acest articol să fie eliminat, având în vedere că, în acest moment, consider că nu sunt întrunite, din punct de vedere social, nici un fel de condiţii de climat economic şi fiscal pentru ca angajatorii să poată fi penalizaţi în condiţiile în care n-ar respecta ad litteram legislaţia muncii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, faptul că există suficiente penalizări de natură patrimonială, mă refer la amenzile care au crescut în mod substanţial şi care, în opinia mea, sunt suficiente.

Vreau să vă spun că la acest articol şi faptul că el reprezintă cu adevărat o miză importantă, s-au făcut amendamente inclusiv din partea reprezentanţilor coaliţiei aflate la putere, sunt colegii din PNL, din PD care au încercat să amendeze acest articol tot în ideea de a diminua această sancţiune după opinia, şi a dumnealor şi a mea, exagerată.

De aceea vă propun eliminarea acestui articol şi, eventual... deci vreau să vă spun că Partidul Social Democrat va vota în favoarea acestei legi. În mod indiscutabil, salariaţii au nevoie de o protecţie mult îmbunătăţită atunci când este vorba de încadrarea în condiţii legale. Dar credem că legea îşi va produce efectele în condiţii normale cu excepţia acestui articol care, în opinia noastră, ar conduce la abuzuri din partea inspectorilor de muncă, ar conduce la o stare care, în acest moment, sau pentru care în acest moment, situaţia noastră economică şi socială nu este pregătită.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul preşedinte, vă rog să răspundeţi.

Domnul Stelian Duţu:

Mai întâi iniţiatorul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, sigur, iniţiatorul, vă rog.

Domnul Cătălin Dănilă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Aş vrea să vă spun că acest articol 19 a dorit să înăsprească pedepsele pentru nerespectarea salariului minim, respectiv desfăşurarea muncii la negru. Ce s-a dorit a fost creşterea eficienţei activităţilor de inspecţia muncii, a actului de control, precum şi obţinerea de rezultate în ceea ce priveşte depistarea şi diminuarea muncii fără forme legale. Ca atare, s-a înăsprit regimul sancţionator în ceea ce priveşte săvârşirea în mod repetat a faptelor menţionate în acest articol 19, având menirea să conducă la modificarea conduitei acelora care încalcă, în mod deliberat şi repetat, prevederile legale consacrate prin Constituţie, dreptul la muncă şi protecţie socială, Codul muncii, alte acte normative care reglementează relaţiile de muncă.

Aceste modificări şi completări ale legii nr. 130 sunt necesare şi ca urmare a constatării în practică a unor situaţii frecvente de nerespectare a prevederilor legale, iar aplicarea sancţiunilor contravenţionale s-a dovedit a fi ineficientă pentru conştientizarea de către angajatori a pericolului social al faptei săvârşite.

Consecinţele directe ale nerespectării acestor prevederi legale constau în lipsa unei protecţii sociale a salariaţilor prin garantarea unui salariu minim şi, în acelaşi timp, prejudicierea bugetului statului prin micşorarea bazei de impozitare, imposibilitatea îndeplinirii de către inspectorii de muncă a atribuţiilor de control ce revin, ca urmare a faptului că angajatorii recurg adesea la ameninţări, insulte, calomnii şi alte acţiuni nu foarte paşnice. Precizăm că stabilirea acestor fapte ca fiind infracţiuni nu poate conduce la abuzuri din partea inspectorilor de muncă. Aceştia sunt competenţi doar în ceea ce priveşte constatarea săvârşirii faptelor şi sesizarea organelor de urmărire penală în vederea cercetării acesora sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte al comisiei, nu scăpaţi de răspundere. Vă rog să răspundeţi.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte, respectivul articol şi la ultima dezbatere în plenul Camerei a suscitat abordări diferite, motiv pentru care s-a şi retrimis la comisie. De asemenea, în timpul dezbaterilor în comisie au fost abordări diferite. Sunt şi trei amendamente respinse, de fapt 4, de la 4 colegi, pe acelaşi subiect. Unul dintre colegi, respectiv domnul deputat Sârbu, propunea eliminarea textului. Alţi doi colegi propuneau amendamente la două alineate din cuprinsul articolului şi, de asemenea, un coleg de la PNL propunea o amendare în sensul diminuării scancţiunilor.

În urma dezbaterilor în comisie, cu majoritate de voturi s-a adoptat varianta iniţială a iniţiatorului, încercându-se să se menţină prevederile de la art. 19 deoarece dispoziţiile sale disciplinează agentul economic, având în vedere dificultăţile pe care le întâmpină personalul de specialitate în acţiunile de control.

Acesta este punctul de vedere al comisiei cu majoritatea de voturi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul cu privire la aceste aspecte? Nu.

Mai există amendamente de modificare, după cum a relevat şi domnul preşedinte al comisiei.

Domnul deputat Ion Giurescu, îşi susţine amendamentul ?

O voce din sală:

Lipseşte!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Lipseşte, nu şi-l susţine.

O voce din sală:

Este în sală!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este? Vă rog, iertaţi-mă, n-am fost atent.

Domnul Ion Giurescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Este vorba de faptul că atunci când inspectorul de muncă nu este primit, în mod repetat, într-o întreprindere, poate acţiona penal pe cel care nu l-a primit în insituţie, în întreprinderea respectivă.

Am considerat că aici nu e nevoie să se procedeze în acest mod datorită faptului că, din punctul meu de vedere, care într-o anumită perioadă am şi coordonat inspecţia muncii, cred că pot apărea abuzuri şi ne putem trezi cu anumiţi patroni care sunt trimişi în penal datorită unei neînţelegeri cu un inspector de muncă din judeţul respectiv.

Am considerat că aici poate să acţioneze ca şi până acum amenzile, chiar dacă se ridică mai mult nivelul lor şi cred că această rezolvare este mult mai bună pentru acest moment.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Cu privire la acest amendament dacă există intervenţii ?

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Cătălin Dănilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să spun că în Legea nr. 108 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei muncii, refuzul de a permite accesul inspectorilor de muncă se sancţionează cu amendă între 45 şi 90 de milioane. E posibil ca ceea ce se ascunde în spatele refuzului accesului inspectorilor de muncă să fie mult mai important decât 45 sau 90 de milioane. Deci e important e să fie permis accesul inspectorilor de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă mulţumesc, dacă doreşte cineva să intervină pe acest amendament ? Vă rog.

Domnul Victor Sanda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi trebuie să fim foarte atenţi la acest amendament, pentru că trebuie să recunoaştem că atât Inspecţia muncii, cât şi noii patroni nu au o experienţă deosebită şi este foarte delicat când pui la îndemâna oricărui inspector de la Inspecţia muncii această putere în mână. Nu se poate, că patronii dispar uşor, uşor, pentru că nu rezistă pieţei, iar noi venim tot timpul şi coercitiv căutăm să-i educăm.

Cred că este imperios necesar să facem un echilibru între ceea ce se numeşte patron, ceea ce se numeşte întreprinzător şi metodele coercitive pe care noi le impunem, în aşa fel încât, zicem noi, să-i educăm. Cred că această măsură de a trimite în penal un om care, după 12 ore de muncă, spune lasă-mă, domnule, în pace că sunt obosit, mi se pare exagerată, pentru că cu siguranţă se va întâmpla şi aşa.

Doamnelor şi domnilor colegi, noi trebuie să analizăm foarte bine ce e bun pentru dezvoltarea economică a acestor mici societăţi că, de regulă, despre ei este vorba şi vreau să vă reamintesc că avem 24 de servicii coercitive care pot să trimită un întreprinzător sau un patron în penal. Dacă dumneavoastră credeţi că e normal să fie 24 de servicii, de concentrate care să poată face, chiar la cheremul unui oarecare angajat al inspecţiilor, să poată trimite un om, un întreprinzător foarte uşor în penal, numai pentru că nu-i place faţa sau nu-i place cum i-a răspuns, eu zic că nu e bine aşa că vă rog frumos să ne gândim cum e mai bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, vă rog să mă iertaţi, regulamentul vă obligă, nu eu, să vă pronunţaţi dacă sunteţi pentru sau împotriva amendamentului, în mod explicit.

Domnul Victor Sanda:

Sunt pentru amendamentul domnului Giurescu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi în Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi iată şi aici există multe argumente care ne îndeamnă să judecăm lucrurile foarte, foarte serios.

Având în vedere forţa argumentelor prezentate de autorii de amendamente, dar şi, sigur, punctul de vedere Guvernului, vă propun, dacă e posibil acest lucru, retrimiterea art.19, din nou, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru a găsi, cu adevărat, o soluţie foarte bună.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am reţinut propunerea dumneavoastră.

Altcineva pentru acest amendament.

Un amendament respins al domnului deputat Filonaş Chiş, dacă doreşte să şi-l susţină.

Domnul Filonaş Chiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au fost discuţii extrem de interesante în legătură cu acest proiect de lege şi, în mod deosebit, cu acest articol.

Pe de o parte, se impune cu necesitate o mai mare exigenţă şi o clarificare mai bună a raporturilor de muncă între angajator şi angajat. pe de altă parte, însă, aşa cum s-a spus şi de la această tribună, este nevoie de o anumită flexibilitate în relaţia extrem de sensibilă a raporturilor de muncă dintre angajat şi angajator.

Eu am propus o soluţie de compromis: să se renunţe la acea sancţiune care este, într-adevăr, extrem de dură, închisoarea, dar, în acelaşi timp, să se menţină amenda penală la aabateri repetate din partea angajatorului pe aceste încălcări care sunt stipulate la art. 19.

De aceea îmi susţin acest amendament şi cred că este o soluţie de compromis, care vine să mulţumească într-un fel şi să clarifice mai bine raporturile de muncă.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc cu privire la amendamentul domnului Filonaş.

Tot la art. 19, amendament respins, domnii deputaţi Adrian Miuţescu şi Iaon Ghişe, dacă susţine unul dintre dânşii amendamentul.

O voce din sală:

Nu sunt prezenţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu sunt prezenţi.

În aceste condiţii, daţi-mi voie să vă sintetizez dezbaterile cu privire la amendamentele de la art. 19.

Avem o propunere de retrimitere la comisie pentru a se rediscuta, pentru a doua oară, formularea acestui articol.

Avem în faţă un amendament de eliminare a textului sancţionator şi 3 amendamente respinse privind sancţionarea cu amendă, în trei formulări diferite.

Sunt obligat să supun la vot în primul rând retrimiterea, pentru a doua oară, la comisie a textului acestui articol, după ce luăm şi avizul domnului preşedinte.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

În prima mea intervenţie nu am făcut altceva decât să respect votul majoritar din comisie, fără a spune un punct de vedere personal.

Consultându-mă şi cu ceilalţi colegi din biroul comisiei, suntem de acord cu retrimiterea la comisie în vederea găsirii unei formule mult mai bune.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Numai pentru art.19.

Cu acordul domnului preşedinte al comisiei, cine este pentru retrimitere la comisie?

V-aş ruga, domnilor secretari, să număraţi, pentru a vedea dacă avem şi cvorum pentru legi normale.

Cine este împotrivă, vă rog? Vă mulţumesc.

Abţineri?

162 de voturi pentru retrimiterea la comisie a art.19, pentru reformulare.

Continuăm pe raportul suplimentar.

La art.21. Comisia vă propune un nou text. Se propune introducerea unui text nou ca fiind pct.11, în sensul modificării art.21, care va avea un alt cuprins. Sancţiunile prevăzute la art.14, art.16 şi art.19.

Domnule preşedinte al comisiei, v-aş ruga să vă pronunţaţi, întrucât art.21, în formularea dumneavoastră, se referă la art.19, dacă votul de retrimitere nu priveşte şi acest articol?

Domnul Stelian Duţu (din sală):

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci, în integralitate, pentru că toate se referă la problemele de sancţiuni, retrimitem la comisie, pentru regândirea unei formulări în acest sens.

Fixăm termen pentru comisie, cu consultarea dumneavoastră: mâine există raportul care va fi difuzat.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sistemului informatic naţional de semnalizări.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform art.100, art.111 şi art.112, urmează să se aprobe timpii alocaţi luărilor de cuvânt şi dezbaterilor. Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog să faceţi propunerile privind timpii.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune 10 minute pentru dezbateri şi un minut pentru fiecare amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci, s-au propus 10 minute pentru dezbateri generale, câte un minut pentru fiecare amendament.

Există alte propuneri în acest sens?

Vă mulţumesc.

Aceştia vor fi timpi stabiliţi.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, ai cărui timpi nu-i contabilizăm.

Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul act normativ a fost elaborat în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul Schengen şi vizează crearea unui sistem informatic naţional de semnalări, compatibil cu sistemul informatic Schengen.

Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune prevede că părţile contractante vor crea şi menţine o secţiune naţională a sistemului de informaţie Schengen, administrată de o autoritate centrală care va purta răspunderea pentru buna funcţionare a sistemului şi va lua toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a convenţiei.

Facem precizarea că necesitatea creării sistemului informatic naţional Schengen reiese şi din angajamentele asumate prin planul de acţiune Schengen, revizuit în 2005, potrivit cărora România va transpune în totalitate legislaţia Schengen.

În acest sens, până la aderarea României la Convenţia de punere în aplicare a acordului menţionat, sistemul informatic naţional Schengen va permite autorităţilor competente ca, prin intermediul unei proceduri de căutare automată în sistem să aibă acces la semnalările cu privire la persoane şi obiecte, în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice în domeniul controlului trecerii frontierei de stat, al respectării regimului vamal, al eliberării vizelor şi permiselor de şedere, precum şi al celorlalte controale şi activităţi specifice efectuate de către poliţie sau de către alte autorităţi, în scopul asigurării ordinii şi siguranţei publice.

Ulterior, respectiv la data aderării României la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, sistemul informatic naţional va furniza date către sistemul informatic Schengen, în conformitate cu reglementările europene în materie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

A fost o discuţie în cadrul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, care a fost comisia avizatoare şi, din păcate, propunerea pe care noi am făcut-o acolo nu a fost preluată de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care a fost sesizată în fond.

Problema este una care se referă în principal la modul în care denumim această lege, pentru că, în mod evident, o lege care să se refere la "semnalări" nu sună româneşte, iar propunerea pe care a făcut-o comisia se referea la faptul că această lege trebuie să se refere la sistemul informatic naţional Schengen.

Eu revin la această solicitare, pentru că în textul legii în mod evident este vorba despre Acordul Schengen.

Deci, explicaţia care a fost dată că România nu este încă membră a sistemului Schengen, deşi toată această lege se referă la sistemul informatic Schengen, cred că vorbeşte de la sine că probabil a fost o interpretare eronată.

Deci, pentru a fi riguroşi cu noi şi a avea un titlu de lege care să poată să dea şi semnalul pe care-l dorim, revenim la această solicitare, ca ea să se refere la sistemul informatic naţional Schengen şi textul curge mai departe, pe tot parcursul acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Rog pe domnul preşedinte al comisiei să se pronunţe.

Raportul comisiei, vă rog şi să vă pronunţaţi asupra problemei ridicate de domnul deputat.

Domnul Eugen Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, în comisie am avut acest amendament. A fost luat în discuţie, însă, în momentul în care a fost supus la vot, după ce am ascultat şi punctul de vedere al iniţiatorului, amendamentul a fost respins.

Pentru stilul mai clar, pentru un mai clar punct de vedere, v-aş ruga să-i permiteţi iniţiatorului să vină să-şi susţină titlul pe care l-au propus acestui proiect de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Sunteţi deputaţi cu experienţă. Era vorba de dezbateri generale, şi nu de susţinerea unui amendament, la care voi da cuvântul.

Iar, domnule preşedinte, vă rog pe dumneavoastră, raportul pe scurt.

Domnul Eugen Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.51 şi ale art.52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Alexandru Mircea, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

La lucrări au fost prezenţi 22 de deputaţi din cei 23 ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi pentru.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 13 octombrie 2005.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vom trece la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, deja s-a făcut o observaţie. O contabilizăm ca atare. Am luat act şi de punctul de vedere al comisiei.

Rog iniţiatorul să se pronunţe.

Domnul Mircea Alexandru:

Amendamentul prevedea sau solicita ca să se schimbe denumirea şi să se denumească "sistem informatic naţional Schengen". Şi s-a motivat, la momentul respectiv, necesitatea corelării cu denumirile similare din ţările membre ale Acordului Schengen pentru indentificarea ca atare a sistemului.

Nu suntem de acord - şi noi credem că este greşită o asemenea abordare, plecând chiar de la motivare: 1. deocamdată, noi nu suntem membru al Acordului Schengen; 2. sistemul informatic naţional de semnalări este un sistem care în momentul de faţă nu este Schengen, el este un sistem naţional; va fi un sistem Schengen în momentul în care va prelua, va alimenta şi va prelua o copie a sistemului Schengen.

În momentul de faţă, informaţiile care sunt în sistemul informatic Schengen nu sunt în totalitate sau nu sunt de uz pentru autorităţile române. Ne creăm propriul sistem informatic de semnalări care are aceeaşi tipologie ca cel Schengen, dar baza de date, conţinutul concret nu este sistemul Schengen.

Prin urmare, este corectă denumirea pe care am propus-o. Altfel, s-ar crea confuzii serioase.

Mai fac şi precizarea că în nici o ţară în care există acest sistem informatic de semnalări nu se numeşte sistemul Schengen. Nici în Portugalia, care ne-a fost aici îndrumător, coordonator pentru elaborarea sistemului, nici în Franţa şi nicăieri.

Deci, titlul propus este cel care corespunde cel mai bine temei, să spunem.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o chestiune de cum decidem noi.

O lege privind sistemul de "semnalări" nu are nici o logică şi nu spune absolut nimic. Ce fel de "semnalări"? O să ajungem să confunde unii că se referă la semnele pe care le fac persoanele care nu pot să vorbească, deci într-un limbaj al surdo-muţilor.

În mod evident, eu înţeleg la ce doreşte să se refere domnul secretar de stat, dar este o traducere nefericită dintr-o limbă străină, pentru că în limba română acest lucru nu spune absolut nimic.

Doi. Domnule secretar de stat, în acest proiect vorbiţi despre Schengen; că "suntem", că "nu suntem", dumneavostră vorbiţi despre Schengen. Că, dacă nu vorbeaţi în text despre Schengen, nu aveam această propunere.

Deci, raţiunea pentru care am făcut acest amendament, nu doar eu, ci întreaga comisie la care am participat, s-a referit la faptul ca să avem un titlu de lege care să sune româneşte şi să nu ne fie nouă ruşine când ne-o cita cineva vreodată şi, în al doilea rând, pe fond, sistemul acesta informatic este un sistem Schengen, pentru că dumneavostră asta doriţi să faceţi: să compatibilizaţi sistemul informatic din România cu sistemul Schengen.

Deci, eu cred că, totuşi, este o neînţelegere şi insist că aceasta trebuie să fie atitudinea, pe care noi o s-o adoptăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, să vă pronunţaţi.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră, pentru a vă ruga să acceptaţi propunerea formulată de domnul deputat Nica. În cadrul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost discuţii elaborate asupra acestui subiect şi ceea ce propune domnia sa noi am agreat că este de bun-simţ şi se poate accepta.

Nu intrăm în detalii care s-au discutat în comisie: tehnice, semantice etc.

Noi susţinem punctul de vedere exprimat de domnul deputat Nica.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă mai doreşte cineva?

Vă rog, domnule deputat. Poftiţi.

Domnul Viorel Oancea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională am luat în dezbatere acest aspect şi am ajuns la concluzia că cea mai bună este modalitatea cum iniţiatorul a propus. Şi de ce "sistem informatic naţional de semnalare", şi nu "Schengen", pentru că este "naţional". Deci, este o contradicţie în termeni. Dacă este "naţional", nu mai poate să fie "Schengen". Pentru că are particularităţile proprii ale sistemului nostru naţional, şi nu este în totalitate după sistemul informatic Schengen. Deci, este, oricum, diferit. Şi, atunci, este nevoie ca acest lucru - dacă nu se înţelege semantica de "semnalări", putem s-o detaliem. Dar este ceva mai special.

De aceea, comisia a hotărât să rămână la propunerea făcută de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Mai ales că-mi permit să mă raliez şi eu punctului dumneavoastră de vedere. Între "naţional" şi "Schengen" există o contradicţie în termeni.

Dacă mai intervine cineva?

Vă mulţumesc.

Supun la vot amendamentul la titlul legii: "Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sistemului informatic naţional Schengen".

Cine este pentru acest amendament? Vă rog, domnule secretar, număraţi. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Dacă se abţine cineva?

Cu 107 voturi împotrivă, 46 pentru şi 5 abţineri, amendamentul propus a fost respins.

În aceste condiţii, vă supun la vot titlul legii, care a fost nemodificat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc.

Se păstrează aceeaşi proporţie de vot: pentru titlul legii - 107; adoptat.

Articolul unic al legii.

Articolul unic este modificat de către comisie.

Dacă vrea să intervină cineva?

Vă supun la vot articolul unic al legii, în varianta propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate, articolul unic adoptat.

Titlul ordonanţei de urgenţă, nemodificat.

Sunt observaţii? Nu.

Adoptat.

Preambulul ordonanţei de urgenţă.

Domnule preşedinte al comisiei, preambulul nu se supune la votul Camerei.

Titlul Cap.I, nemodificat.

Observaţii?

Adoptat.

Art.1 al ordonanţei, nemodificat.

Observaţii?

Adoptat.

Cap.II, titlul nemodificat.

Observaţii?

Art.3, nemodificat.

Observaţii?

Adoptat.

Art.4 alin.1.

Un amendament admis de comisie, la lit.f), care dă un nou cuprins.

Dacă există intervenţii? Vă mulţumesc.

Supun la vot textul art.4, cu modificarea admisă de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate adoptat.

La art.4 alin.2, lit.a), lit.d) şi lit.e).

Există modificări propuse de comisie?

Cine este pentru textul articolului în varianta comisiei? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc.

La art.4, după lit.e) a alin.2, se introduce un nou alineat, alin.3.

Dacă există observaţii?

Cine este pentru textul acestui articol nou, propus de comisie?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate, adoptat.

Cap.III. Titlul nemodificat.

Observaţii? Vă mulţumesc.

Adoptat.

Art.5, nemodificat.

Dacă există observaţii? Nu.

Adoptat.

Art.6, nemodificat.

Există observaţii? Nu.

Adoptat.

Art.7, nemodificat.

Există observaţii? Nu.

Adoptat.

Art.8, nemodificat.

Există observaţii?

Adoptat.

Art.9. Există un amendament admis al comisiei.

La alin.4 se modifică, dându-se un nou cuprins.

Dacă există observaţii cu privire la amendamentul admis de comisie?

Vă supun la vot textul articolului astfel cum a fost adoptat în raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.9 în redactarea comisiei.

Art.10, nemodificat.

Există observaţii? Nu.

Adoptat.

Art.11, nemodificat.

Există observaţii?

Adoptat.

Cap.IV. Titlul, nemodificat.

Există observaţii?

Adoptat.

Art.12, nemodificat.

Există observaţii?

Adoptat.

Art.1, nemodificat.

Există observaţii?

Adoptat.

Art.14, nemodificat.

Adoptat.

Art.15, nemodificat.

Există observaţii?

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor prezenţi, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general.

Conform art.108, proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Invit, din partea Comisiei de buget, finanţe şi bănci, stabilirea timpilor.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă propunem 10 minute, un minut pe intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Există observaţii asupra timpilor? Nu.

Îi adoptăm.

Dacă se înscrie cineva la cuvânt la dezbaterea proiectului de lege?

În primul rând, rog iniţiatorul să ia cuvântul.

Doamna Cristina Maria Manda:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Cristina Manda, secretar de stat la Ministerul Justiţiei.

Cu privire la acest proiect, având în vedere necesitatea asigurării unui sistem eficient şi transparent de atribuire a unor contracte de finanţare pentru programe de interes naţional, regional sau local, precum şi importanţa creării unui mecanism de monitorizare a utilizării fondurilor astfel alocate, care să reprezinte un mijloc eficient de prevenire a fenomenului corupţiei, a fost elaborat Proiectul de Lege privind regimul alocării finanţării nerambursabile din fondurile publice.

Sistemul de finanţare instituit de proiect are la bază prevederile Regulamentului financiar al Comisiei Europene, al Consiliului din 25 iunie 2002, aplicabil bugetului general al comunităţilor europene şi publicat în Jurnalul oficial al comunităţilor europene din 16 septembrie 2002.

El se caracterizează prin flexibilitate şi accesibilitate, fiind capabil să asigure îndeplinirea în termenele fixate a obiectivelor programelor de interes naţional, regional sau local.

Proiectul este structurat pe şase capitole, iar prevederile sale se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Principiile fundamentale care guvernează acordarea contractelor de finanţare nerambursabilă sunt: libera concurenţă, transparenţa, non-profit, neretroactivitatea, excluderea cumulului, egalitatea de tratament, precum şi eficienta utilizare a fondurilor publice.

Sfera beneficiarilor acestui tip de finanţare cuprinde persoane fizice şi persoanele juridice fără scop patrimonial - asociaţii sau fundaţii -, precum şi culte religioase recunoscute potrivit legii.

În elaborarea tuturor capitolelor s-au avut în vedere, în largă măsură, aşa cum am arătat şi mai devreme, prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.212/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Trebuie să recunosc că expunerea dumneavoastră a fost şi succintă şi convingătoare. Mă simt extraordinar de jenat că trebuie să vă atrag atenţia asupra unei ţinute corespunzătoare prezentării în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Dacă cineva doreşte să se înscrie la dezbaterile generale din partea grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că suntem de acord cu acest proiect de lege şi susţinem acest lucru mai ales că este vorba de finanţarea nerambursabilă din fonduri publice alocate activităţilor nonprofit, dar ce ne facem când apar o serie de O.N.G.-uri care încearcă să acceseze astfel de fonduri şi nu se regăsesc nicăieri sumele care le-au primit.

Şi mă refer în acest sens, strictu senso, la minorităţile romilor care în programele de implementare europene au accesat o multitudine de fonduri, sunt miliarde şi zeci de miliarde alocate acestora şi nu se regăseşte nici un program bun dus la bun sfârşit.

Vom lua şi vom vedea câteva O.N.G.-uri care apar cu sume deosebit de mari, iar, în teritoriu, acolo unde programele lor spuneau că vor fi dezbătute, şi unde ele vor produce efecte, nu se cunoaşte nimic.

Un caz pe care eu l-am studiat este privitor la un program din comuna Armăşeşti din judeţul Ialomiţa, unde s-au alocat foarte mulţi bani din aceste fonduri nerambursabile şi romii de acolo nu ştiau nimic. Toate programele care i-am întrebat ce s-a întâmplat la voi? Cine a venit la voi? Ce-au făcut? Ce acţiuni s-au întreprins pentru reintegrarea în colectivitate a acestor romi, nimeni nu ştia să-mi răspundă.

De aceea, aş întreba pe doamna ministru dacă au în vedere şi astfel de acţiuni de verificare a sumelor care prin aceste O.N.G.-uri sunt consumate şi nimeni nu ştie nimic ce s-a făcut cu aceşti bani.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Desigur că întrebarea dumneavoastră este absolut retorică pentru că ne aflăm în cadrul dezbaterilor generale. Am reţinut-o ca atare.

Vă rog, dacă se mai înscrie cineva la dezbateri generale. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole, nu înainte de a asculta raportul comisiei.

Doamna Denisa Graţiela Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui mecanism de acordare a finanţărilor nerambursabile din fonduri publice pentru sectoare neguvernamentale care să fie situate pe baze competitive şi transparente.

Sistemul instituit prin prezentul act normativ are la bază prevederile regulamentului financiar al comisiei europene nr.1605/2002 aplicabil bugetului general al comunităţilor europene publicat în Jurnalul Oficial al comunităţilor europene din 16 septembrie 2002.

Proiectul de lege se încadrează în sistemul de măsuri cuprinse în strategia naţională anticorupţie 2005-2007 şi planul de acţiune aferent aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.231/2005 şi a planului de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007.

Prezentul act normativ este structurat pe şase capitole, prevederile sale completându-se cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Principiile care guvernează acordarea contractelor de finanţare nerambursabilă sunt libera concurenţă, transparenţa, nonprofitul, neretroactivitatea, excluderea cumulului, egalitatea de tratament, precum şi eficienţa utilizării fondurilor publice.

Sfera beneficiarilor acestui tip de finanţare cuprinde persoane fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, adică asociaţii şi fundaţii constituite conform legii, precum şi cultele religioase recunoscute potrivit legii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României şi a art.86 din regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexa pe care bănuiesc că toţi colegii o au.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterea pe articole.

Titlul legii, nemodificat. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Cap.I, titlul. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Secţiunea 1. Titlul. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.1. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Secţiunea a doua. Titlul. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.2. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Secţiunea 3. Titlu. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.3. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Secţiunea 4. Titlul. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.4. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Cap.II. Titlul. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Secţiunea 1. Titlul. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.5. Dacă există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.6. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.7. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.8. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.9. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.10. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.11. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.12. Există un amendament admis de către comisie. Dacă cineva doreşte să ia cuvântul cu privire la acest amendament. Nu.

Vă supun votului art.12, în formularea dată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art.13. Dacă există observaţii. Nu. Adoptat.

Art.14, alin.1, alin.2 şi alin.3, amendamente de reformulare ale comisiei. Dacă există observaţii, discuţii. Nu.

Supun votului dumneavoastră art.14 în varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Vă rog să daţi din mână numai la momentul potrivit. (Se adresează domnului deputat Marian Sârbu)

Unanimitate.

Secţiunea a doua. Titlul. Dacă există observaţii. Nu. Adoptat.

Art.15, nemodificat. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Art.16, alin.1 şi 2.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi amendament?

Domnul Petru Lakatos:

Da. Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am mai multe amendamente care privesc art.16, 17, 18, dar de fapt se referă la următoarele: la finanţări de interes local, în prima fază, iniţiatorul prevede publicarea în Monitorul Oficial, Partea a VI-a, respectiv şi într-un cotidian central.

Am propus în comisie ca să nu-i obligăm la aceste cheltuieli mari pentru că se ridică la sume destul de importante şi în prima fază şi după aceea. În prima fază, Comisia de buget-finanţe mi-a dat dreptate. La intervenţia reprezentantului Ministerului Finanţelor, s-a motivat că această publicare este gratuită, aşa cum apare aici în motivare.

Am trimis o adresă la Monitorul Oficial ca să mă conving şi am primit răspunsul că nu e gratuită publicarea decât dacă prevede în textul de lege, astfel, pagina ar costa 490.000. deci, în cazul unui consiliu local, să zicem, care vrea să acorde 20 de milioane la o O.N.G., 10% se duce pe aceste publicări.

În consecinţă, fac următoarea propunere şi am discutat şi cu iniţiatorul şi cu comisia, să specificăm în textul legii, la art.16, unde scrie "anunţul de participare se publică în Monitorul Oficial, Partea a VI-a", să se menţioneze "publicare gratuită". În aceste condiţii, într-adevăr va fi gratuită, iar la finanţări de interes local, să fie înlocuit "cotidianul central" cu "cotidian local".

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da.

Pe marginea acestui amendament de modificare, dacă are cineva de făcut vreo discuţie? Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului să se pronunţe.

Doamna Cristina Maria Manda:

Susţinem amendamentul propus de domnul deputat. Într-adevăr, probabil este şi o scăpare a noastră că nu am verificat dacă, într-adevăr, la Monitorul Oficial acest anunţ este gratuit. Deci, dânsul am înţeles că a efectuat verificarea, susţinem amendamentul.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog. Din partea comisiei.

Doamna Denisa Graţiela Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că acest amendament are în vedere posibilitatea efectivă de creşterea transparenţei acestui proces, suntem de acord.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da.

Deci e vorba de amendamentul la art.16.

Cine este pentru amendamentul propus la art.16? Vă rog să număraţi, domnilor secretari. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Art.16, în redactarea amendamentului susţinut în faţa dumneavoastră, alin.1 şi 2, a fost adoptat.

Art.17, de asemenea, există un amendament. Domnul deputat Lakatos. Vă rog. Raţiunea este aceeaşi, articolele sunt diferite.

Domnul Petru Lakatos:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am spus de la început că se referă la art.16, 17, 18, inclusiv când se prezintă situaţia cheltuielilor la finalul acţiunii, aceeaşi treabă, publicarea în Monitorul Oficial şi în...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am înţeles. Pentru aceleaşi raţiuni, amendamentul propus.

Din partea comisiei, pentru aceleaşi raţiuni, de acord.

Vă supun la vot art.17 în redactarea amendamentului propus de domnul Lakatos.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Admis art.17 în redactarea amendamentului domnului Lakatos.

La art.18, amendament. Domnul deputat Lakatos, aceeaşi susţinere.

Comisia, de acord.

Cine este pentru amendamentul propus de domnul deputat Lakatos la art.18? Aceeaşi susţinere. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Art.18, cu amendamentul propus.

Art.19. Dacă există observaţii. Nu. Admis.

Secţiunea a 3 a. Titlul. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.20. Observaţii? Adoptat.

Secţiunea a 4 a. Titlul. Observaţii? Adoptat.

Art.21, există un amendament al comisiei. Pentru conciziunea textului, alin.1 din art.21 este reformulat.

Cine este pentru reformularea art.21 în redactarea comisiei?

Cine este pentru, vă rog. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.21 în redactarea comisiei.

Secţiunea a 5 a. Titlul. Observaţii? Adoptat.

Art.22. Observaţii? Adoptat.

Art.23. observaţii? Adoptat.

Secţiunea a 6 a. Titlul nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.24. Observaţii? Adoptat.

Art.25, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.26, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.27, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.28, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Secţiunea a 7 a. Titlul, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.29, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.30, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.31, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Secţiunea a 8 a. Titlul, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.32, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.33, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.34, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Secţiunea a 9 a. Titlul, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.35, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Cap.III, titlul, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.36, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.37, nemodificat. Intervenţii? Adoptat.

Art.38, nemodificat. Intervenţii? Adoptat.

Cap.IV. Titlul, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.39, nemodificat. Intervenţii? Adoptat.

Cap.V. Titlul. Observaţi? Adoptat.

Art.40, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Cap.VI. Titlul. Observaţii? Adoptat.

Art.41, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.42, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Anexe. "Declaraţia de imparţialitate", este admis un amendament de redactare al comisiei.

Cine este pentru anexă, "Declaraţia de imparţialitate", în redactarea comisiei.

Cine este pentru, vă rog. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Anexa, adoptată în unanimitate în redactarea comisiei.

Ne aflăm în cadrul unui proiect de lege cu caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile. 7 abţineri.

Cu 165 de voturi pentru, 7 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Sunt obligat să fac un anunţ trist din punctul de vedere personal, şi anume că propunerea legislativă privind Legea Curţii de Conturi a avut termen maxim de dezbatere 5 noiembrie 2005, propunerea legislativă fiind considerată adoptată tacit, potrivit art.75 alin.2 din Constituţie.

Este regretabil şi vă fac acest anunţ, pentru această problemă nu există dezbateri având în vedere că termenul dezbaterilor a expirat.

Da, domnule deputat Iliescu. Ce problemă aveţi, iertaţi-mă! Aveţi o procedură?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vreau să profit de prezenţa doamnei deputat Graţiela Iordache. Sunt întru totul de acord cu părerea dumneavoastră că este o situaţie regretabilă ca o lege în care un număr impresionant de colegi iniţiatori ai acestei legi, marea majoritate membri ai Comisiei de buget, finanţe, n-au găsit timpul şi modalitatea să elaboreze raportul, astfel încât am ajuns astăzi în această situaţie.

Vă rog dacă se poate ca doamna deputat să ne dea o explicaţie de ce nu există acest raport.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat, că împărtăşim aceeaşi nemulţumire pentru o lipsă de activitate într-o lege pe care şi eu şi colegii noştri o consideră importantă.

Peste cinci minute...vă rog, doamna deputat. Iertaţi-mă.

Doamna Denisa Graţiela Iordache:

Stimate coleg, răspunsul este foarte, foarte simplu. Având în vedere termenele foarte scurte care ni s-au dat pentru un număr foarte mare de legi, având în vedere urgenţa cu care au trebuit adoptate şi discutate altele, cum este şi Legea bugetului, comisia chiar nu a avut timpul efectiv pentru a face acest raport. (Este interogată din sală.)

Deci, conform regulamentului, nu am voie să dialoghez cu sala, orice altă explicaţii vi le pot da în particular, stimate coleg.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Consider orice discuţie în continuare jenantă pentru noi.

Cu aceasta terminăm dezbaterile în plen şi vom continua cu partea rezervată răspunsurilor la întrebări şi susţinerii pe scurt a interpelărilor după o pauză de exact 10 minute.

(Şedinţa s-a întrerupt pentru 10 minute.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Reluăm dezbaterile din şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Ion Mocioalcă, P.S.D., are o întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Domnul Ion Mocioalcă este prezent? Nu. Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru prezenţă.

Domnuii deputaţi Valeriu Zgonea, Radu Podgoreanu, Daciana Sârbu, întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii. Există cineva prezent dintre cei care au formulat întrebarea?

(Domnul ministru Eugen Nicolăescu răspunde că a răspuns în scris la aceste întrebări)

Vă mulţumesc, domnule ministru. Onorat de revedere.

Domnul deputat Ion Mocioalcă, întrebare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Este prezent domnul Ion Mocioalcă? Nu.

Domnul deputat Petre Lificiu, independent. Prezent? Nu.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Prezent? Vă rog să susţineţi pe scurt întrebarea.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul doamnei Benki Olimpia din Cluj-Napoca. Am primit un răspuns din partea Ministerului Justiţiei şi sunt mulţumit. Aştept răspunsul de la Ministerul de Interne.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Domnule deputat, v-aş ruga şi pe dumneavoastră dacă din partea ministerelor sunt trimişi numai secretari de stat, vă rog să precizaţi dacă acceptaţi răspunsul unui secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule deputat.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să întreprindă demersurile necesare în vederea anchetării cazului domnului Benki Răzvan Florian, vă comunicăm următoarele: la data de 29.VIII.2005, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, la Parchet a fost depusă o plângere penală împotriva persoanei nominalizate de dumneavoastră, solicitându-se cercetarea acesteia sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie.

Plângerea a fost înregistrată sub nr.unic, 661/2005, după care a fost trimisă pentru cercetări la Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj. Întrucât în cauză erau indicii temeinice de vinovăţie, în data de 6.IX.2005, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva persoanei respective, confirmată ulterior de procuror, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1 şi 2 litera c) din Codul Penal.

Datorită pericolului social deosebit al faptei, cu respectarea dispoziţiilor art.136 din Codul de procedură penală, la data de 9.IX.2005, poliţia a luat măsura reţinerii învinuitului pe o perioadă de 24 de ore, acesta fiind depus începând cu ora 16, la arestul I.P.J. Cluj.

Pe 10.09.2005 învinuitul a fost prezentat procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, care a pus în mişcare acţiunea penală, inculpatul fiind prezentat Tribunalului Cluj, cu propunerea de arestare preventivă.

După analizarea probatoriului, instanţa a dispus arestarea inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, în baza încheierii penale pronunţate în dosarul 6.805.

La data de 29.09, după prezentarea materialului de urmărire penală, dosarul 661/P a fost înaintat de către IPJ Cluj, Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, cu referat cu propunere de trimitere în judecată a inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211.

În urma verificărilor efectuate de către lucrătorii de la IPJ Cluj s-a stabilit că în data de 30.09.2005 inculpatul a fost transferat la Penitenciarul de maximă securitate Gherla, secţia exterioară Cluj Napoca, fiind la dispoziţia instanţei de judecată, care a fost sesizată prin rechizitoriul întocmit de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Pe întreaga durată a cercetărilor, în perioada în care inculpatul s-a aflat în arestul IPJ Cluj, acestuia i-au fost respectate toate drepturile procesuale, audierile fiind efectuate numai în prezenţa apărătorilor aleşi.

Cu toate acestea, la 12.09 a.c. inculpatul a intrat în refuz de hrană, invocând motive juridice, potrivit celor semnalate cu ocazia audierilor, fiind în opinia sa arestat în mod abuziv. În acest context, inculpatul a fost audiat atât de către organele de poliţie, cât şi de către procuror, conform procedurii legale, ocazie cu care a evidenţiat faptul că refuzul de hrană nu a fost determinat de modul de comportare a poliţiştilor, de la locul de deţinere. Cu acest prilej i s-a explicat că, prin această formă de protest, îşi pune viaţa în pericol şi i s-a explicat de către apărătorul ales care sunt mijloacele juridice pe care le are la dispoziţie.

Având în vedere dispoziţiile art. 6 alin. 5 din Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările ulterioare, menţionăm faptul că judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria din circumscripţia căreia funcţionează un centru de reţinere şi arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă, supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea măsurilor preventive, privative de libertate.

În ceea ce priveşte măsurile dispuse de către lucrătorii din cadrul IPJ Cluj, facem precizarea că aceştia şi-au desfăşurat activitatea sub supravegherea procurorului, care a instrumentat cauza respectivă şi că acestora le revenea doar obligaţia de a înainta dosarul, cu propuneri motivate, Parchetului, în vederea dispunerii soluţiilor legale.

În considerarea acestor aspecte precizăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţă să se pronunţe asupra legalităţii soluţiilor dispuse de către procurorul care a instrumentat cauza respectivă şi menţionăm că împotriva actelor efectuate de organele de poliţie se poate face plângere, în condiţiile stabilite de Codul de procedură penală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule Mircia, dacă aveţi vreun comentariu? Un minut.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Sunt mulţumit cu răspunsul şi sper ca totul să se efectueze în condiţiile legii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mai aveţi o întrebare adresată aceluiaşi minister, aceluiaşi ministru.

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă la memoriul domnului Mihai Zirbo, din comuna Râşca, judeţul Cluj, este vorba de proprietate.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să intervină în vederea soluţionării unui litigiu referitor la un teren din satul Bica, comuna Râşca, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele:

Domnului Zirbo Mircea nu i s-a emis titlu de proprietate pentru suprafaţa de 0,29 hectare, deoarece acesta nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Facem precizare că, potrivit Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, Regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, precum şi întocmirea situaţiilor definitive privind persoanele fizice îndreptăţite, cu suprafaţa şi amplasamentul, stabilite conform planului de situaţie parcelar, sunt atribuţii exclusive ale comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată.

Evidenţiem, de asemenea, faptul că potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului şi să valideze ori să invalideze, prin hotărâre, măsurile stabilite de comisiile locale. Menţionăm, totodată, faptul că împotriva hotărârilor comisiei judeţene se poate face plângere la judecătorie.

În considerarea acestor aspecte, având în vedere dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazul de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariţiei unor litigii, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerului Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i atribuţii cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea acestui drept.

În ceea ce priveşte litigiul existent între domnii Mihai Zirbo şi Giurgiu Gavril, în considerarea dispoziţiilor art. 1 alin. 4 din Constituţie, care consacră principiul separaţiei puterilor în stat, având în vedere şi atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor, aşa cum sunt stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003, vă comunicăm că instituţia noastră nu se poate pronunţa asupra modalităţii de soluţionare a litigiului semnalat în întrebare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

O să trimit răspunsul domnului Mihai Zirbo, pentru a-şi rezolva problema.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Merce lipseşte, primeşte răspunsul scris.

Domnule deputat Mănăstireanu, vă rog.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Două întrebări pentru domnul László Borbély, ministrul delegat pentru lucrări publice.

Prima întrebare se referă la abilitarea Agenţiei naţionale pentru locuinţe de a achiziţiona de pe piaţă materiale de construcţii privind reconstrucţia zonelor afectate de inundaţii, cerându-se detaliat preţurile, cantităţile şi firmele care au câştigat licitaţia, dacă aceasta s-a făcut, pentru vinderea acestor materiale către ANL.

Iar a doua întrebare, tot pentru domnul Borbély, se referă la parteneriatul dintre Ministerul Finanţelor Publice, Raiffeisen Central Osterreich Bank şi Calyon Corporate and Investment Bank S.A., privind creditul de 100 de milioane de euro, destinat realizării autostrăzii Braşov - Cluj - Borş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Vă ofer situaţia centralizată a materialelor de construcţie achiziţionate pentru reconstrucţia şi consolidarea locuinţelor afectate de inundaţiile din perioada iulie-august 2005: ciment (tone) 20.636,7, armătură (tone) 2.592,9, lemn plus cherestea (metri cubi) 29058,8, tablă (tone) 1094,6, tâmplărie ferestre (metri pătraţi) 19.498,04, tâmplărie uşi (seturi) 3.715, cărămidă (metri cubi) 47.996, var (Kg) 440.375, ţiglă (paleţi) 381, rabiţ (Kg) 70.460.

Pentru achiziţionarea materialelor de construcţii necesare reconstruirii locuinţelor distruse de inundaţii au fost organizate la Bursa Română de Mărfuri două licitaţii, după cum urmează: în 18.08.2005 pentru achiziţie ciment, oţel-beton, tâmplărie, ferestre, lemn şi tablă şi în 09.09.2005 pentru achiziţie tâmplărie uşi interioare şi exterioare, cărămidă, var, rabiţ şi ţiglă.

Am aici lista firmelor câştigătoare. Ele sunt 20 de firme câştigătoare şi pentru fiecare material preţul unitar, cantitatea şi valoare în lei noi.

O să vă predăm şi în scris.

Pentru cea de-a doua întrebare, selecţia Raiffeisen Bank, RZB Austria şi Calyon Corporate and Investment Bank, ca aranjori ai creditului extern, a fost realizat în conformitate cu procedurile stabilite de Legea nr. 313/2004 privind datoria publică şi de normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.415 din 2004. Cele două bănci menţionate mai sus au depus o ofertă comună, la invitaţia adresată de Ministerul Finanţelor Publice către Raiffeisen Bank S.A.

Răspunsurile la întrebările dumneavoastră 2, 3, 5 sunt de competenţa Ministerului de Finanţe. Domnul ministru László Borbély va dirija către Ministerul Finanţelor aceste întrebări, în calitatea sa de instituţie a Administraţiei Publice Centrale, împuternicită prin lege să desfăşoare astfel de exerciţii.

Iar referitor la întrebarea 4, ministerul a nominalizat un reprezentant, restul comisiei fiind alcătuită de reprezentanţii M.F.P. Raportul comisiei a fost supus spre aprobare ministrului finanţelor publice la acea dată, domnului Ionel Popescu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreun comentariu de un minut, domnule deputat?

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule secretar de stat,

Domnule preşedinte,

Probabil, contrar aşteptărilor, eu pot să spun că sunt nemulţumit de răspunsurile date la ambele întrebări.

Am primit şi eu lista materialelor de construcţii şi răspunsul la întrebarea privind acel parteneriat.

La prima, referitoare la ANL, mă aşteptam la mai multă transparenţă privind utilizarea banului public, fiind vorba de taxele şi impozitele, inclusiv a celor afectaţi de inundaţii.

Vreau să vă spun că în preţurile care au fost date pe fiecare material în parte nu se specifică dacă este cuprins şi preţul de transport. Pentru că mie mi se pare normal ca o firmă care a câştigat, din Braşov, să includă în preţul de transport, să spună dacă separat se plăteşte transportul, pentru reconstrucţia caselor din Teleorman sau Galaţi.

De asemenea, vreau să vă spun că, din datele pe care le-am strâns şi eu, de la primirea răspunsului şi până astăzi, preţul unitar la ciment în RON pe tonă este de 240. Or, la o cantitate de 20.000 de tone, mă aşteptam ca preţul să fie mult mai mic în oferta pe care au făcut-o firmele respective.

În concluzie, aş dori ca acest răspuns să fie refăcut, să ofere toate datele necesare care mă fac pe mine, ca simplu cetăţean, să gândesc corect această licitaţie şi, bineînţeles, să ştie absolut toţi cetăţenii cum se cheltuiesc banii proveniţi din taxele şi impozitele fiecăruia şi cum vor fi reconstruite casele din judeţul Galaţi, cu firme din Baia Mare şi cele din Timiş, cu firme din Brăila.

La al doilea răspuns, întrebarea mea a fost adresată domnului Borbély. Indiferent de disputele politice în interiorul acestui Guvern, probabil circulaţia informaţiei se face între ministere, aşa că eu mă aşteptam ca pentru fiecare întrebare, domnule secretar de stat şi transmiteţi-i şi domnului Borbély, să primesc răspuns de la dânsul, pentru că pe mine mă interesa şi probabil aţi avut şi dumneavoastră datele comunicate de Ministerul Finanţelor, care a fost componenţa comisiei care a participat la această licitaţie, ce participanţi externi şi-au mai depus scrisorile de intenţii de a participa la acest parteneriat şi, bineînţeles, răspunsurile punctuale la celelalte întrebări, nu un răspuns superficial, cu trimitere către Ministerul Finanţelor, ci un răspuns concret din partea domnului Borbély, exact pe întrebările care au fost adresate dumnealui, indiferent că ţineau de Ministerul Finanţelor sau de ministerul pe care dumnealui îl păstoreşte cu atâta grijă şi un foarte bun management.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă domnul secretar de stat vrea să-şi exercite dreptul la replică, aveţi două minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Licitaţiile au fost organizate la Bursa română de mărfuri. Mai transparent decât atât nu-mi dau seama cum ar putea să fie. Şi noi vom dirija întrebările din a doua interpelare către Ministerul de Finanţe, pentru că domnul deputat doreşte să le primească de la domnul László Borbély. Ar fi fost mai simplu direct, dacă ele ar fi fost direcţionate la Ministerul de Finanţe.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, iertaţi-mă. În conformitate cu art. 158, dumneavoastră, după audierea răspunsului, puteţi interveni cu două minute. "Ministrul îşi poate exercita dreptul la replică. Nici o altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc." Îmi pare rău că nu pot să vă mai dau cuvântul.

Domnul deputat Sergiu Andon am înţeles că are o problemă. Este rezolvată sau nu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sergiu Andon:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc. renunţ la întrebare. Viaţa a răspuns, între timp, la ea şi am comunicat acest lucru conducerii Ministerului Agriculturii şi Pădurilor, prezenţa reprezentantului acestui minister aici fiind datorată celorlalte întrebări. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să mă iertaţi, am făcut o greşeală impardonabilă, v-am dat cuvântul înaintea doamnei deputat Manuela Mitrea, pe care o invit la microfon.

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu, n-aţi făcut nici o greşeală, ca să continui, până îmi găsesc întrebarea...

Doresc să ştiu care este situaţia exactă a derulării proiectului de restaurare la Mânăstirea Gura Motrului şi care este strategia Ministerului Culturii şi Cultelor în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor de consolidare şi restaurare la acest monument istoric.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor. Dacă acceptaţi răspunsul unui secretar de stat? Da? Vă rog.

Domnul Nicolae Adrian Lemeni:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă deputat,

Ansamblul Mânăstirii Gura Motrului a fost introdus în Programul naţional de restaurare, finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în anul 1997.

Până la această dată au fost finanţate şi executate următoarele lucrări:

1) Lucrări de proiectare, avizate de Comisia naţională a monumentelor istorice, la biserică, apoi la turnul clopotniţă şi studiu de fezabilitate în 2002, care prevede lucrări de restaurare pentru toate obiectele ce alcătuiesc ansamblul: stăreţie, muzeu, chilie, trapeze şi ziduri de incintă, precum şi decopertarea beciurilor şi reconstituirea corpului de chilii pe latura de est.

Apoi, lucrări de sistematizare verticală a incintei şi a zonei adiacente, pentru eliminarea umidităţii şi pentru monitorizarea alunecărilor de teren.

Al doilea tip de lucrări se referă la lucrări de execuţie, în curs, la biserică: consolidare, structură, restaurare parament exterior şi restaurare iconostas.

În planul naţional de restaurare pe 2005, Ministerul Culturii şi Cultelor a prevăzut sumele necesare pentru continuarea lucrărilor, astfel: lucrări de proiectare, în continuare, proiect tehnic pentru turnul clopotniţei şi lucrări suplimentare de restaurare a paramentului exterior la biserică, ca urmare a unor modificări ale soluţiilor de restaurare avizate anterior, solicitate de şeful de proiect şi pictorul restaurator. Este vorba de 27.000 RON.

Apoi, lucrări de execuţie la biserică, finalizarea consolidării şi restaurării paramentului exterior, continuarea monitorizării alunecărilor de teren din fonduri ale Inspectoratului de stat pentru construcţii, 400.000 RON.

De asemenea, în septembrie au fost suplimentate sumele alocate prin planul naţional de restaurare pentru lucrări de proiectare şi intervenţii urgente de asigurare a picturii, în interior, a bisericii.

Din păcate, până la această dată proiectantul nu a transmis la avizare proiectul de restaurare a paramentului bisericii, conform solicitărilor comisiei, întrunite la monument, în data de 7 aprilie 2005. Prin urmare, finalizarea lucrărilor la biserică, prevăzută pentru acest an, nu poate fi realizată.

Dată fiind amploarea lucrărilor de restaurare a ansamblului Mânăstirii Gura Motrului, ca de altfel, a tuturor celorlalte ansambluri istorice de valoare naţională, pentru care Ministerul Culturii şi Cultelor a asigurat şi asigură finanţarea şi asistenţă tehnică de specialitate, de exemplu, Mânăstirile Cerneţ, Corneţu Strehaia şi Topolniţa, muzeul regiunii Porţilor de Fier, piciorul podului lui Traian, muzeul de artă din municipiul Drobeta Turnu Severin, considerăm în continuare că este absolut necesară implicarea financiară, inclusiv a autorităţilor publice locale şi mai ales a deţinătorilor în asigurarea finanţării lucrărilor.

De asemenea, considerăm că este important realizarea unor parteneriate private între terţi finanţatori şi beneficiari, precum şi iniţierea unor programe de finanţare locale sau comunitare, de atragere a unor investiţii suplimentare necesare pentru urgentarea şi finalizarea lucrărilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat? Două minute.

Doamna Manuela Mitrea:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. N-aş putea spune că depinde în totalitate de dânsul rezolvarea acestei probleme. Şi aşa cum am răspuns şi data trecută domnului ministru, când a venit să-mi răspundă la o altă întrebare, pe aceeaşi temă, pe un alt obiectiv din judeţul meu, ce să vă spun, o să răspund provocării dumneavoastră de a găsi împreună şi alte soluţii de finanţare. Înţeleg că şi anul acesta bugetul Ministerului Culturii nu este chiar foarte bun.

De aceea, eu am să fac tot ce-mi stă în putere să găsesc şi alte soluţii, pentru că, alături de cele date de buget, să putem continua, pentru că este păcat să lăsăm aceste monumente în starea în care se află acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doriţi, domnule ministru? Vă mulţumesc.

Domnii deputaţi Valeriu Zgonea, Radu Podgoreanu şi doamna deputat Daciana Sârbu, tot Ministerului Agriculturii şi Pădurilor. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că acest mod de a pune întrebări în grup contravine prevederilor art. 159 din Regulament, care vorbeşte despre "fiecare deputat are dreptul să se adreseze Guvernului". Regret că dânşii nu sunt prezenţi. Conform dreptului preşedintelui de a cenzura, aveam dreptul de a refuza punerea acestor întrebări. Dar dacă nu sunt prezenţi, nu primesc răspuns.

Domnul deputat Ion Mocioalcă lipseşte.

Din nou Valeriu Zgonea şi echipa.

Petru Andea, către Ministerul Educaţiei, nu.

Petru Andea lipseşte.

Domnul Mircia Giurgiu, către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. S-a transmis răspunsul în scris. Sunteţi mulţumit?

Domnul Mircia Giurgiu:

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Horia Toma, P.N.L. A primit răspuns scris.

Domnul Mircia, către Autoritatea pentru valorificarea activelor. Răspuns scris.

Domnul Mircia, tot pentru Autoritatea, răspuns scris.

Domnul Mircia, Ministerul Justiţiei, s-a transmis răspunsul scris.

Trecem la partea a doua a celei de-a doua părţi a şedinţei noastre. Prezentarea interpelărilor pe scurt.

Domnul deputat Apostolache Mihai a depus în scris.

Domnul deputat Ponta Victor, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Pop Claudiu a depus în scris.

Domnul deputat Pupeză Viorel, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Bobeanu Răzvan, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Popescu Ionica... Doamna deputat Popescu Ionica Constanţa, vă cer scuze. Evident, dacă vă vedeam, nu puteam să fac confuzie, în ciuda pantalonilor.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună seara!

Două interpelări. Una adresată domnului ministru al culturii şi cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, referitoare la situaţia cetăţii dacice Sarmisegetuza.

Şi cea de-a doua interpelare este adresată ministrului administraţiei şi internelor, domnul Vasile Blaga. Şi este referitoare la o sesizare din partea unui cetăţean din judeţul Hunedoara, care susţine că ar fi fost maltratat de cadre ale poliţiei, în arestul acestei instituţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna Popescu.

Domnul deputat Chiş Filonaş, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Manda Claudiu, depus scris.

Domnul deputat... Doamna deputat Gălăteanu Monalisa, o interpelare depusă în scris.

Vă rog să mă credeţi că nu este o tendinţă de masculinizare...

Domnul deputat Iancu Iulian, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Bejinariu Eugen, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Băeşu George, depusă în scris.

Domnul deputat Baban Ştefan, două interpelări. Vă rog să le "depuneţi" oral.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să abuzez, vă cer un minut pentru amândouă.

Prima interpelare se adresează domnului ministru al Ministerului Finanţelor Publice, domnul Sebastian Vlădescu. Se referă la modul cum "gonim" specialiştii de tehnologia informaţiei din ţară.

Iar a doua interpelare se adresează domnului ministru al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Gheorghe Barbu şi este intitulată "Realitatea eradicării muncii la negru". Vă mulţumesc pentru atenţie şi aştept răspunsuri orale şi scrise.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat, să fiţi sigur că le veţi primi.

Domnul deputat Soporan Vasile nu a depus scris.

Domnul deputat Nosa Iuliu, două interpelări depuse scris. Vă rog, domnule deputat. Iertaţi-mi şovăiala, dar mi-e frică să nu încurc sexele astăzi. Vă rog.

Domnul Iuliu Nosa:

Şi m-aţi găsit tocmai pe mine, domnule preşedinte?

Mulţumesc mult.

Prima interpelare este adresată domnului Ştefan Cozmeanu, preşedinte al Autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale este, de fapt, o revenire la un răspuns care nu mă mulţumeşte.

Şi cea de-a doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, referitoare la promovarea Legii nr. 247/2005, cea prin care Guvernul îşi asuma răspunderea în faţa Parlamentului prin care, în realitate, lucrurile nu se întâmplă aşa cum dânşii şi noi, de fapt, ne dorim.

Mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştiucă Alecsandru, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Munteanu Ioan, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Călian Petru, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Igaş Traian Constantin, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Iliescu Valentin Adrian. Vă rog. Cinci interpelări.

Domnule deputat, este greu ca dumneavoastră să vă reamintesc Regulamentul, da? Numai să le rezumaţi.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Prima dintre interpelări este adresată domnului Codruţ Ioan Sereş, ministrul economiei şi resurselor şi este construită pe posibilitatea asigurării unui ajutor financiar din partea Guvernului României, privind lucrările de constituire a bazei de date geologico-miniere a Republicii Moldova. La această interpelare, aştept răspuns şi oral şi scris din partea domnului ministru.

Cea de a doua, se adresează, de această dată, domnului secretar de stat Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene. Şi doresc, prin acest mijloc, să primesc un răspuns despre stadiul în care se află România în perspectiva absorbirii fondurilor europene post-aderare şi care sunt măsurile iniţiate de Guvern pentru a spori această capacitate a României în anul 2006.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vlase Gabriel, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Sârb Gheorghe, două interprelări, depuse scris.

Domnul deputat Hellvig Eduard. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări cu acelaşi obiect: vânzarea spaţiilor cu destinaţia de cabinete medicale. sunt adresate domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi domnului Vasile Balga, ministrul administraţiei şi internelor. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Iordache Graţiela? Nu.

Domnul deputat Ţundrea Ioan? Nu.

Domnul deputat Nicula Cosmin. Vă rog.

Domnul Ioan Ţundrea:

Ţundrea sunt, eram în sală, domnule preşedinte, mulţumesc că m-aţi reperat mai târziu.

Am două interpelări şi o să prezint doar una pe scurt.

O interprelare adresată conducerii AVAS. Obiectul interpelării: Nici la Oţelul Roşu nu va fi happy-end!

Judeţul Caraş-Severin, judeţ pe care îl reprezint în Parlamentul României, altădată, îşi boteza oraşele cu brandurile industriei în care excelau, precum Oţelul Roşu. Astăzi, nimeni nu mai ştie ce nume ar trebui să poarte aceste oraşe. Cert este că Oţelul Roşu excelează acum printr-un şomaj ridicat, şi culorile săgetate de roşu şi roz, din campanii, au devenit mai cenuşii ca niciodată.

Cu ani în urmă, un parlamentar PD organiza simpozioane în prefecturi, având ca temă binefacerile cumpărării de către italienii Gavazzi a întreprinderii care urmează să producă "steel", adică oţel...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule deputat, dar contravenim regulamentului, pentru că dumneavoastră trebuie să expuneţi pe scurt obiectul interpelării şi îl veţi dezvolta când veţi primi răspunsul.

Domnul Ioan Ţundrea:

Da, domnule preşedinte. Pe scurt, atunci, o să vă spun că...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, continuaţi, cu această observaţie.

Domnul Ioan Ţundrea:

...această societate comercială este aproape în lichidare. Şi vreau un răspuns scris şi oral.

Şi încă o interpelare, adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu. Poate ar trebui făcută o comisie, pentru că la Spitalul judeţean din Caraş-Severin, după naştere, mor foarte mulţi copii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru amabilitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Iriza Marius, două interpelări, depuse scris.

Domnul Cosmin Vasile Nicula (din sală):

M-aţi sărit, domnule preşedinte!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule Nicula Cosmin, v-am sărit, vă mulţumesc că mi-aţi atras atenţia, vă rog să poftiţi.

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe scurt, prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi al familiei. Subiectul interpelării: bugetul de stat pe 2006.

Domnule ministru, vă rog să mă informaţi care este programul de reconversie profesională pe 2006 în Valea Jiului, având în vedere că în anul 2006 sunt prevăzuţi a fi disponibilizaţi peste 1.000 de mineri. Şi care este programul alternativ de protecţie socială pentru această categorie defavorizată, cu alocaţiile financiare aferente.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, v-aş ruga să precizaţi, e vorba de întrebare sau interpelare? Dacă e vorba de interpelare, atunci, întrebarea dumneavoastră este retorică.

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Este interpelare, la care solicit răspunsul în scris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii. La fel, îl rog să mă informeze care este stadiul implementării Programului "Fermierul" în judeţul Hunedoara, bugetul programului defalcat şi care sunt proiectele din cadrul acestui program care urmează a fi finanţate în anul 2006, etapizat şi defalcat. La care solicit, de asemenea, răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă mulţumesc.

O să rog stafful tehnic, ca, pe viitor, să aprecieze care sunt întrebările şi care sunt interpelările, împreună cu secretarul special desemnat cu privire la acest aspect.

Domnul deputat Iriza Marius, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Duţu Stelian, trei interpelări. Vă rog, domnule deputat.

Trei... Sunt nevoit, şi dumneavoastră, să vă atrag atenţia cu privire la regulament.

Domnul Stelian Duţu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt trei interpelări, depuse şi în scris.

Prima interpelare îi e adresată domnului ministru Gheorghe-Eugen Nicolăescu şi priveşte reorganizarea Centrului de Sănătate Băneasa în Spital Public Orăşenesc Băneasa.

A doua interpelare, este adresată domnului ministru al culturii şi cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, iar obiectul interpelării priveşte obeliscul din staţiunea Costineşti.

Şi a treia interpelare, este adresată domnului ministru al administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, iar obiectul interpelării: respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a Hotărârii de Guvern nr. 1172/2001, precum şi a Legii nr. 161/2003.

Solicit răspuns în scris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stănescu Cristian, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Dida Corneliu Ioan, "plus doi deputaţi"... Iertaţi-mă, dar suntem la şcoala primară, ne jucăm de-a beţele, de-a activitatea? Vă rog să scoateţi această interpelare de pe ordinea de zi.

Domnul Purceld Mircea. Vă rog.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru delegat pentru lucrările publice şi amenajarea teritoriului, domnului László Borbély. în calitatea mea de reprezentant al judeţului Timiş, doresc să ştiu care este programul concret de reconstrucţie, respectiv, graficele cuprinse în contractele încheiate de ANL cu firmele de construcţii. Mai exact, dată fiind întârzierea mare cu care se desfăşoară lucrările, mă refer la inundaţiile care au avut loc în aprilie şi mai în judeţul Timiş, suntem în prag de iarnă, există un real pericol ca mii de oameni să nu aibă un acoperiş deasupra capului.

Interpelarea mea are patru puncte, din care am să vă reţin atenţia cu unul singur, care mi se pare mai special. Cazul construcţiilor executate fără contract în comuna Foieni, este cunoscut şi a fost mediatizat. Solicit ministrului să ne informeze dacă există o evidenţă clară a acestor case care s-au executat, în afara celor exepertizate şi, respectiv, contractate, care sunt firmele care le-au executat, dacă sunt cunoscuţi beneficiarii acestora, funcţiile pe care le deţin în comună, dacă se ştie cine se face vinovat de acest abuz, precum şi măsurile luate. Şi, bineînţeles, dacă au fost sesizate organele competente, pentru a se trece la efectuarea anchetelor şi, respectiv, la recuperarea banilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Zamfirescu Dumitru lipseşte.

Domnul deputat Vlădoiu Aurel, două interpelări. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Am două interpelări pentru domnul ministru Gheorghe Flutur, de la agricultură, prin care semnalez jaful care se face în pădurile din judeţul Vâlcea şi în special în zona Lotru.

Şi a doua, pentru domnul ministru Vasile Blaga, faptul că în Vâlcea avem trei primari care sunt astăzi incompatibili, ei sunt şi medici veterinari, şi nu fac nimic pentru munca de primărie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Faina Constantin, o interpelare, depusă.

Domnul deputat Popeangă Petre, trei interpelări, se află la Bruxelles.

Doamna deputat Mitrea Manuela. Sper că vă referiţi tot la o mănăstire, da?

Doamna Manuela Mitrea:

Nu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu. Vă rog.

Doamna Manuela Mitrea:

Nu, şi îmi pare rău dacă vă dezamăgesc.

Această interpelare se adresează domnului Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe. Am pornit, în interpelarea mea, de la declaraţiile susţinute, ale domnului preşedinte Traian Băsescu, în care a făcut deseori referiri la noua relaţie pe care ţara noastră o va avea cu Republica Moldova.

Pentru a se integra, printre altele, Moldova trebuie să-şi rezolve o serie de probleme cu Transnistria. În acest sens, Uniunea Europeană a înfiinţat o comisie mixtă internaţională, însărcinată să rezolve aceaste probleme. Din păcate, din această comisie nu face parte nici un reprezentant al României.

De aceea, mă adresez domnului ministru, rugându-l să explice dacă consideră Guvernul român că Transnistria face parte integrantă din Republica Moldova şi, dacă da, care sunt cauzele pentru care România nu are reprezentanţi în această comisie mixtă internaţională.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat. Vreau să vă asigur că nu am dorit decât să vă împărtăşesc respectul pentru lăcaşele de cult şi mă bucur că vă preocupă acest lucru.

Domnul deputat Ignat Miron, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, o interpelare, depusă şi în scris. (Vine la tribună.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este o interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, prin care solicit imediata demitere şi trimitere în judecată a ministrului udmr-ist Zsolt Nagy, care îşi permite să-şi bată joc de Constituţia României şi de Guvernul României, maghiarizând numele acestui Guvern pe antetele ministerului. Cred că trebuie să se termine odată cu bătaia asta de joc!

Vă mulţumesc. Aştept răspuns personal, în faţa Camerei. (Revine la prezidiu).

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Permiteţi-mi să continuu.

Domnul deputat Puşcas Vasile, patru interpelări, din fericire, depuse în scris.

Domnul deputat Brânză William, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Mircea Costache lipseşte.

Domnul deputat Magheru Paul, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Moldovan Emil-Radu, trei interpelări, depuse scris.

Doamna deputat Vasile Aurelia, o interpelare, depusă scris.

Doamna deputat Nassar Rodica, o interpelare, depusă scris.

Domna deputat Bruchental-Pop Ionela şi domnul deputat Miroşeanu Liviu Alexandru... Doi deputaţi, o singură interpelare, depusă scris... Da.

Domnul deputat Preda Cezar, trei interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Iordache Florin. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiţiei, şi se referă la ong-urile aflate în domeniul de reglementare al Ministerului Justiţiei. Şi, ţinând cont că ong-urile sunt organizaţii deosebit de importante în viaţa unui stat democratic, doresc să-mi precizeze doamna ministru Macovei ong-urile care sunt şi situaţia şi lista acestora, cu datele de contact. Ţinând cont că foarte mulţi alegători din Circumscripţia Olt, pe care o reprezint, mi-au solicitat aceste lucruri. Deci, toate ong-urile care se află în subordinea Ministerului Justiţiei.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă pot răspunde eu, domnule deputat. La Grupul nostru parlamentar se află o hartă a ong-urilor "bidon", prin care Sörös îşi răspândeşte ideile în România. Dacă doriţi să o consultaţi, cu toată dragostea.

Domnul deputat Ciucă Bogdan Liviu, două interpelări, scris.

Domnul deputat Mihei Andrian. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Sulfina Barbu: şoseaua de coastă a municipiului Constanţa. Cerere de răspuns în scris şi oral.

Interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre, referitoare la Postul de televiziune MTC şi salarii neplătite din mai 2005.

Şi, cea de a treia, adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnului ministru Vasile Blaga, referitoare la codul de securitate de la bordul navelor şi a facilităţilor portuare ASPS, cu referire la controlul subacvatic al navelor, începând cu data de 31.01.2006.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu Adrian? Nu.

Domnul deputat Merce Ilie, din nou, nu.

Domnul deputat Stanciu Anghel, una, depusă scris.

Domnul deputat Corlăţeanu Titus, depus scris.

Domnul Rus Ioan Aurel lipseşte.

Doamna deputat Vasilescu Lia Olguţa, depusă în scris.

Domnul deputat Nicolae Popa, a depus în scris.

Domnul deputat Giurgiu Mircia.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog să-mi permiteţi să depun patru interpelări, fiindcă săptămâna trecută nu a avut loc şedinţă. Dacă se poate?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României, şi obiectul interpelării îl reprezintă Proiectul Roşia Montană: impactul asupra mediului, un punct de vedere oficial al Guvernului în această problemă.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii conexe - AGROSTAR.

A treia interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă Centrul de diagnostic şi tratament Cluj, care deserveşte peste 3.000 de pacienţi pe zi. Evident, pacienţi care nu se pot descurca cu banii şi nu pot să-şi permită să meargă la unităţi private. Iar acest centru se află de 35 de ani fără nici o investiţie care să ajute să poată să-şi desfăşoare activitatea.

Iar ultima interpelare este adresată domnului Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe. Obiectul interpelării îl reprezintă românii din Serbia-Muntenegru, de pe Valea Timocului, care sunt pe cale de a-şi pierde propria identitate, datorită faptului că nu beneficiază de educaţie în limba română, cultură şi libertate religioasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Ştiţi probabil că, în conformitate cu regulamentul, nu veţi primi decât un răspuns într-o şedinţă.

Rog, de altfel, să se consemneze, stafful tehnic şi secretarul Camerei, care se ocupă, să nu se mai încalce regulamentul în aceste situaţii.

Domnul deputat Chiper Gheorghe, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Kovacs Attila, a depus scris.

Domnul deputat Călin Ion, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Mălaimare, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Diaconescu Marin, depusă în scris.

Dacă nu mai sunt alte probleme, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, 7 noiembrie 2005.

Bună seara.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,05.