Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 9.45.

Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, şi domnul deputat Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Antonie Iorgovan, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor senatori şi deputaţi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Invit colegii senatori şi deputaţi în sală şi vă rog să vă ocupaţi locurile.

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, anunţându-vă că din totalul de 468 domni deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 366 colegi, fiind absenţi 102 domni parlamentari.

Cvorumul de lucru este asigurat.

Birourile permanente ale celor două Camere au hotărât să propună pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi prezentarea Moţiunii de cenzură iniţiată de 160 senatori şi deputaţi, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi reexaminarea Legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Vă consult, dacă sunt observaţii la ordinea de zi?

Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

Ordinea de zi a fost votată în unanimitate.

Programul de lucru, stimaţi colegi, până la epuizarea ordinii de zi.

Sunt obiecţii?

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Vă mulţumesc.

Abţineri?

Mulţumesc.

Programul de lucru este votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului senator Sorin Oprescu... (discuţii la masa prezidiului) Este prezent?

Din sală: Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulţumesc.

Este prezent pentru prezentarea Moţiunii de cenzură.

Daţi-mi voie să salut pe domnul prim-ministru Tăriceanu, membrii Guvernului şi, sigur, mass-media care se află în sală.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Oprescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

Moţiunea de cenzură se intitulează "Antireforma sănătăţii".

În temeiul art. 113 din Constituţia României şi ale art. 78 şi art.82 din Regulamentul şedinţelor Comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, 160 de senatori şi deputaţi, aparţinând Grupurilor parlamentare PSD şi PRM, 160 depun prezenta Moţiune de cenzură în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii moţiunii de cenzură, respectiv partidele politice pe care aceştia le reprezintă, Partidul Social Democrat şi Partidul România Mare, doresc să precizeze, de la bun început, că s-au manifestat şi au acţionat constant, de-a lungul anilor, pentru o reformă reală, de substanţă, în domeniul sănătăţii.

În viziunea noastră, această reformă ar trebui să răspundă cerinţelor de echitate, de calitate, de sustenabilitate ale sistemului în ansamblul său. Un echilibru şi o armonizare a celor trei cerinţe, considerăm că pot contribui, cu adevărat, la reformarea sănătăţii, de o manieră care să corespundă nevoilor şi aşteptărilor populaţiei din România.

Ceea ce ne-a prezentat însă Guvernul Tăriceanu sub forma unui pachet de 17 legi, intitulat "Lege privind reforma în domeniul sănătăţii", nu reprezintă altceva decât expresia cel mult a unei antireforme în domeniu căci, în fapt, ni se propune să legitimăm, prin votul nostrum, nimic altceva decât crearea unor noi surse de câştiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului.

Aşa zisa reformă se dovedeşte a fi o reformă împotriva pacienţilor şi, în general, împotriva cetăţenilor obişnuiţi din aceasta ţară, consecinţa ei directă fiind restrângerea severă a dreptului fundamental la ocrotirea şi garantarea sănătăţii, drept prevăzut la art. 34 din Constituţie, pentru marea majoritate a populaţiei.

Adevăraţii beneficiari ai acestei reforme mimate o reprezintă persoanele cu venituri mari şi foarte mari din această ţară.

De la acoperirea universală şi accesul egal şi gratuit la servicii de asistenţă medicală la pachetul minimal şi restrângerea severă a accesului la ocrotirea sănătăţii, în funcţie de mărimea veniturilor, iată uriaşul pas înapoi pe care ministrul Nicolăescu îl propune prin antireforma sa.

Respingem categoric o asemenea soluţie vădit antisocială şi anticonstituţională.

Este încă un exemplu concludent a ceea ce înseamnă politica de dreapta în România, o politică şi o guvernare în folosul celor bogaţi şi împotriva marii majorităţi a cetăţenilor ţării, lăsaţi să se descurce fiecare cum poate.

În fapt, această aşa zisă reformă nu este altceva decât expresia legislativă a retragerii statului din încă unul din domeniile esenţiale ale vieţii sociale şi anume asigurarea serviciilor de sănătate pentru cetăţenii României.

Iată, stimaţi colegi, motivele pentru care semnatarii introduc prezenta moţiune de cenzură. În plus, angajarea răspunderii Guvernului pe o temă atât de complexă şi sensibilă pentru întreaga naţiune, fără o dezbatere parlamentară temeinică, este, în opinia noastră, un act iresponsabil, o aventură pe care Parlamentul României are datoria să o sancţioneze drastic.

Ceea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reformă reală, ci o mimare a reformei şi crearea unor noi surse de câştiguri pentru grupuri de interese nelegitime din anturajul Guvernului, aşa cum declara chiar Traian Băsescu, Preşedintele României. Este o reformă împotriva pacienţilor şi a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru că pacienţii sunt marii perdanţi ai acestei aşa zise reforme.

Lor nu li se oferă nimic în plus, dimpotrivă, li se ia un drept garantat: dreptul la sănătate.

În afara ministrului sănătăţii care devine atotputernic, singurii care au de câştigat sunt cei cu bani, din nefericire, foarte puţini, care îşi pot permite să plătească asigurări private pentru serviciile medicale. Desigur, printre cei capabili să plătească servicii private de sănătate se numără şi ministrul Nicolăescu.

De altfel, întregul pachet de legi este făcut să distrugă sistemul public de sănătate pentru a favoriza firmele private de asigurări.

Cetăţeanul obişnuit, cel căruia ar fi trebuit să i se adreseze, de fapt, această reformă a sănătăţii este complet omis din cele peste 200 de pagini de text de lege. Aşa zisa grijă pentru cetăţeanul simplu apare doar în noile metode menite să-l mai jupoaie de bani pe omul sărac aflat în impas. Am numit aici coplata, pachetul minim de servicii medicale şi aşa-numita extindere a bazei de impozitare, care puse în aplicare vor diminua şi mai mult calitatea serviciilor medicale, crescând, în acelaşi timp, costul suportat de contribuabili.

Iată ce înseamnă, mai simplu zis, aceste inovaţii, dincolo de fanfaronadă, tradus în limba română: coplata ministrului Nicolăescu înseamnă că ceea ce primeam până acum pe gratis, vom primi de acum înainte contra cost; pachetul minim de servicii medicale inventat de acelaşi ministru arată, aşa cum îi indică şi numele, că dacă până acum pacienţii primeau destul de puţin, de acum înainte vor primi şi mai puţin; extinderea bazei de impozitare înseamnă că cei care până acum nu plăteau, adică pensionarii cu venituri mici şi agricultorii, după promulgarea acestui pachet de legi, vor fi obligaţi să plătească pentru orice serviciu în sănătate.

Legile sănătăţii nu sunt doar antisociale, prin conţinutul lor, ci şi neconstituţionale, ele reconfirmă maniera Guvernului de a trata cu dispreţ dezbaterea politică parlamentară.

Din păcate, Cabinetul Tăriceanu a dus, după învestirea sa, o politică sistematică de eludare a Parlamentului, unicul for legislativ şi instituţia de bază a democraţiei, într-un stat de drept.

Aşa a procedat Guvernul şi anul trecut, când a angajat răspunderea Guvernului pe legile Justiţiei, iar acum, la doar câteva luni, acelaşi titular de la Justiţie vine cu circa 140 de amendamente la propriul pachet de legi, despre care şi-a dat seama, într-un târziu, că are carenţe majore. Aşa a procedat Cabinetul Tăriceanu în iulie 2005 când, fapt fără precedent, într-o singură şedinţă de Guvern a emis 45 de ordonanţe de urgenţă, dintr-un total de 210 ordonanţe de urgenţă, emise de-a lungul anului 2005, fără ca urgenţa să existe cu adevărat, aşa cum procedează din nou Guvernul în cazul legilor din Sănătate.

Semnatarii prezentei Moţiuni resping această manieră de lucru arbitrară şi anticonstituţională, care transformă Parlamentul într-o instituţie decorativă şi goleşte democraţia românească de conţinut.

Pachetul legislativ pe care îşi asumă răspunderea Guvernul Tăriceanu reprezintă o recidivă a acestei echipe guvernamentale, de atac la ordinea constituţională.

De asemenea, apare ca fiind contrar art. 41 din Constituţie includerea, în conţinutul uneia şi aceleiaşi bălţate şi chinuite legi, a aspectelor care ţin de protecţia socială a muncii, sub forma asigurărilor de sănătate, alături de aspecte care vizează organizarea spitalelor, exercitarea profesiei de medic sau de farmacist.

Caracterul neconstituţional al acestei Legi privind reforma în domeniul sănătăţii rezultă, cu atât mai mult, dacă avem în vedere şi faptul că, în această lege, cum s-a arătat mai sus, sunt introduse forţat şi aspecte care ţin de regimul juridic al funcţiei publice sau al contractului de muncă, materii pentru care, în Constituţie, sunt prevăzute legi organice speciale.

Faptul că se apelează la această modalitate, excepţională de legiferare, evitându-se discuţiile în comisiile de specialitate ale celor două Camere, posibilitatea formulării de amendamente, în procedură obişnuită de legiferare, şi evitându-se dezbaterile în plenul Camerelor, scoate în evidenţă, nu numai lipsa de respect a Guvernului faţă de Parlament, în general, ci şi faţă de majoritatea Parlamentului pe care se sprijină, în particular, şi, totodată, conduita acestuia, contrară principiilor democratice constituţionale consacrate de Constituţie.

Angajarea răspunderii Guvernului pe acest voluminos pachet de legi este un act iresponsabil, care va spolia sistemul şi va crea un haos generalizat în acest sector de activitate. Constituţia prevede la art. 114 dreptul Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului, drept pe care nu îl contestăm.

Apreciem însă că, în cazul de faţă, angajarea răspunderii Guvernului pe acest pachet de legi este un abuz de drept şi un abuz de putere. Asociaţiile patronale şi sindicale reprezentate în Consiliul Economico-Social, precum şi instituţiile profesionale cu prestigiu şi autoritatea unanim recunoscută din Uniunea Europeană sunt în consens împotriva acestei aşa-zisei reforme din sănătate.

Practic, în acest caz, Guvernul e împotriva tuturor, furnizori ai actului de asistenţă medicală şi beneficiari ai acestuia. Adevăratele obiective ale iniţiatorilor acestui demers sunt în număr de cel puţin trei:

1.Datorită scăderii la mai puţin de jumătate a creşterii economice în 2005 faţă de 2004, Guvernul nu are suficienţi bani să susţină sistemul de sănătate şi atunci creează o perdea de fum, o diversiune, înşelând populaţia cu o pretinsă, dar inexistentă, reformă a sistemului. Actualii guvernanţi au promis, în campania electorală, o finanţare pentru sănătate de minimum 6% din PIB, iar acum sunt în situaţia ca, după un an, să ofere doar 3, 3% din PIB.

2.Acapararea sistemului de sănătate în folosul exclusiv al unor grupări din anturajul Guvernului. Sunt de notorietate încercările nereuşite, până în prezent, de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din Bucureşti, pentru ca, ulterior, acestea să fie speculate în tranzacţii imobiliare.

3.Dorinţa acerbă de mediatizare şi orgoliul de vătaf al ministrului Nicolăescu de a câştiga, fie şi de o manieră iresponsabilă, măcar o singură luptă împotriva medicilor, a profesorilor, a personalului sanitar, a bolnavilor, a întregului sistem faţă de care a manifestat un total dispreţ de la numirea sa şi până în prezent. Până şi colegi din PNL, dintre care trebuie menţionat numele fostul ministru, profesorul Mircea Cinteză, au solicitat Guvernului şi domnului Nicolăescu înţelepciune şi raţiune pentru stoparea angajării răspunderii Guvernului pe un pachet de legi dezastruos.

De ce considerăm că aşa-zisa reformă din sănătate? Că ea este una împotriva pacienţilor?

Pentru că ea nu rezolvă principala problemă a sistemului sanitar care este subfinanţarea. În toate ţările civilizate Fondul unic de sănătate este un fond public, cu administrare autonomă, folosit exclusiv în actul medical. Am sperat ca, prin mult-trâmbiţata reformă în sănătate, şi la noi lucrurile să se poată schimba. Din păcate, Fondul unic în viziunea Nicolăescu rămâne parte a bugetului consolidat, care poate fi deturnat prin intermediul Ministerului de Finanţe către numeroase "găuri" ale bugetului de stat, în loc a fi folosit pentru sănătate.

Antireforma iniţiată de actualul Guvern va crea noi bariere unor largi grupuri sociale, pentru care accesul la servicii de sănătate va deveni imposibil.

Bolnavii în vârstă, în special, cei din mediul rural sunt condamnaţi, prin aşa zisa reformă Nicolăescu, să aibă acces doar la medicina practicată de medicii de familie sau în spitalele teritoriale, accesul la medicina de vârf, din marile centre, fiindu-le blocat, indiferent de complexitatea intervenţiei medicale pe care o implică afecţiunea de care suferă.

Actualul pachet legislativ va desfiinţa, practic, sistemul cabinetelor medicale şcolare - cabinetele medicale din grădiniţe, şcoli, licee, universităţi - aceste cabinete ofereau servicii medicale copiilor din comunităţile respective şi aveau, totodată, şi rolul de a face educaţie sanitară la o vârsta la care însuşirea noţiunilor de baza este mai facilă.

Prin desfiinţarea centrelor medico-sociale create în ultimii ani, bătrânii cu boli cronice, fără familie şi fără resurse, sunt complet abandonaţi.

Aşa-zisa reformă desfiinţează gratuităţile de care beneficiau femeile gravide şi copiii, un drept considerat, până acum, inatacabil. Astfel, medicamentele pentru nou-născuţi şi pentru femeile gravide nu vor mai fi gratuite, ci listate la preţul de referinţă.

În loc de descentralizare şi de implicare a comunităţilor locale în managementul sistemului sanitar, curent dominant în Uniunea Europeană, asistăm la o recentralizare a luării deciziilor, concentrate în mâinile ministrului. În timp ce asiguraţii oferă resursele financiare, ministrul poate decide discreţionar asupra sistemului.

Prin proiectul noii Legi a Spitalelor, se desfiinţează consiliile de administraţie ale acestor unităţi, ministrul sănătăţii fiind singurul care are dreptul să numească şi să destituie directorii de spitale. Problema rezidă în faptul că Ministerul Sănătăţii nu mai este demult proprietarul unităţilor spitaliceşti, acestea fiind trecute aproape în totalitate în proprietatea comunităţilor locale, primării, respectiv consilii judeţene. În conducerea spitalelor nu se vor mai regăsi reprezentanţi ai comunităţii locale, societăţii civile şi ai mediului profesional, ci clientela politică a ministrului, aşa cum s-a văzut şi în recentele numiri la conducerea unor spitale.

De altfel, această tentaţie de centralizare este de înţeles, de vreme ce prigoana medicilor, la care asistăm de când domnul Eugen Nicolăescu a preluat conducerea ministerului, este fără precedent. Deşi au fost schimbate integral aproape toate conducerile Direcţiilor de sănătate publică, au fost demişi abuziv directori de spitale, care şi-au câştigat apoi drepturile în justiţie, cu siguranţă că prin această lege se urmăreşte ca întreg sistemul de sănătate publică să devină portocaliu. Reforma trebuie însă să fie sanitară şi nu politică.

Centralizarea excesivă imprimă un caracter anti-european noilor reglementări. În Europa se vorbeşte despre descentralizare masivă în toate domeniile de activitate, în timp ce, în România, puterea centralizează sistemul sanitar până la sufocare. În acest sens este elocvent punctul de vedere al preşedintelui Camerei Federative a Medicilor din Germania care atrage atenţia ministrului sănătăţii român ca se află pe un drum greşit: "Dacă aceste legi vor fi implementate, România se va separa de un sistem funcţional de autoadministrare, existent în Europa, şi îşi va periclita integrarea în Uniunea Europeană", se arată în scrisoarea semnată de prof. Dr. Jorg-Dietrich Hoppe.

Tot unică în Europa este taxa pe viciu care, oricum nu va rezolva subfinanţarea din sistem, dar va conduce la evaziune fiscală şi consumul unor produse de alcool şi tutun contrafăcute, care vor afecta şi mai grav sănătatea populaţiei.

Actualul pachet legislativ frânează cercetarea şi reduce calitatea actului medical. Principalul efect va fi o mercantilizare a jurământului lui Hipocrate. Cetăţenii din zonele slab dezvoltate sunt practic abandonaţi, întrucât medicii de familie nu sunt stimulaţi să rămână şi să practice medicina în zonele sărace, cu probleme sociale, unde nevoia de servicii medicale este acută, ci să se orienteze preponderent înspre zonele dezvoltate, cu pacienţi înstăriţi.

Pachetul legislativ generează discriminări în interiorul sistemului de sănătate. Actuala reformă introduce o nouă categorie a directorilor de spitale, bine plătiţi, dar selectaţi şi promovaţi politic, direct de către ministrul sănătăţii. Astfel, se deschide o poartă de acces pentru cei cu performanţe scăzute, dar cu ambiţii mari de a deveni directori.

Acest pachet contrafăcut de legi este o nouă şi sperăm ultimă probă a incapacităţii Cabinetului de a guverna România şi de a-şi respecta promisiunile electorale. Este o culme a neputinţei politice şi a incompetenţei administrative a acestui Guvern.

Executivul dovedeşte, încă o dată, să se facă că nu înţelege ce aşteaptă societatea de la guvernanţii săi, oferind din nou o dovadă a distanţei care îi separă pe membrii Cabinetului de cetăţeanul obişnuit, cu venituri obişnuite, cu speranţe şi aşteptări obişnuite.

Legea Nicolăescu este o lege a celor bogaţi în dauna celor săraci.

În fond, trebuie să vedem ce ascund aceşti termeni deliberat sofisticaţi ca şi coplată, pachet minim sau extinderea impozitării.

Ei, cei săraci, vor fi obligaţi de acum să plătească ceea ce până acum era gratuitate.

Lor, celor săraci, prin aşa-zisul "pachet minim", li se va restrânge şi mai mult accesul la serviciile medicale de bază, devenind cu adevărat cetăţeni de rangul al doilea în propria ţară.

Ei, cei săraci, pensionarii cu venituri mici şi agricultorii vor fi obligaţi de acum încolo să scoată bani din buzunare pentru a-şi plăti dreptul la sănătate.

De aceea semnatarii Moţiunii de cenzură fac un apel către toţi membrii Parlamentului, indiferent de grupurile politice cărora le aparţin, de a vota în favoarea ei. Adoptarea acestei moţiuni ar constitui punctul de plecare pentru constituirea unui nou Cabinet a cărui competenţă, corectitudine şi unitate ar sluji unei reale stabilităţi politice, absolut necesare cu mai puţin de un an înaintea integrării României în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Conform graficului stabilit de către Biroul permanent, după prezentarea Moţiunii de cenzură în plenul celor două Camere urmează dezbaterea în plen, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi al Regulamentului comun.

Acest lucru se petrece după trei zile de la prezentarea Moţiunii de cenzură.

Pe cale de consecinţă, de comun acord şi cu Guvernul, am stabilit ca dezbaterea Moţiunii de cenzură să aibă loc pe 21 februarie, săptămâna viitoare, la orele 9.00.

Cu aceasta încheiem primul punct din ordinea de zi.

Mulţumesc domnului prim-ministru şi membrilor Guvernului pentru prezenţă şi ne vom revedea marţi la ora 9.00 în plenul celor două Camere.

Stimaţi colegi,

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi, reexaminarea Legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor, în baza cererii formulate de preşedintele României.

Vă rog să-mi permiteţi să-l invit pe domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof pentru prezentarea Raportului Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, însărcinată cu elaborarea propunerii legislative privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.

Îl invit pe domnul preşedinte al comisiei, domnul Titu Nicolae Gheorghiof să prezinte raportul.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof :

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaşi colegi,

Comisia comună specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind Statutul deputaţilor şi senatorilor a luat în discuţie şi a analizat cererea de reexaminare formulată de către preşedintele României.

În conformitate cu prevederile art.77 alin.2 şi 3 din Constituţie şi art.43 din Regulamentul şedinţelor comune, ne-am întrunit în 3 şedinţe, inclusiv în zilele de 13 şi 14 februarie, pentru a analiza punctele de vedere primite din partea preşedintelui României.

Punctual, pe fiecare punct în parte, cât priveşte legitimaţia şi însemnul, comisia, în unanimitate, a adoptat amendamentul pentru eliminarea art.5 alin.4 privind legitimaţia şi însemnul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule preşedinte, numai o secundă!

Stimate colege şi stimaţi colegi, este o lege extrem de importantă pentru noi, în primul rând. Deci, rugămintea este să păstraţi linişte, să-l ascultăm pe domnul preşedinte.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Vă mulţumesc.

Cât priveşte solicitarea privind art.23 alin.5 cu referire la deputaţii şi senatorii care sunt chemaţi în faţa instanţelor, în calitate de martori, comisia a modificat art.23 alin.5 şi, în noua formulare, am considerat o obligaţie cetăţenească a deputatului şi senatorului, atunci când este chemat în faţa instanţelor de judecată, să depună mărturie. Există o singură excepţie, ca să spun aşa, şi anume, atunci când mărturia se referă la informaţia clasificată prevăzută de art.182 alin.2 şi această împrejurare de a fi martor în faţa instanţei cu privire la situaţii căzute sub incidenţa Legii nr.182/2002, sigur, urmează regimul Legii nr.182/2002 privind informaţia clasificată.

Cât priveşte art.24 referitor la cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului sau senatorului, şi aici comisia, reexaminând, a modificat, ca atare, termenele din vechea reglementare din art.24 iniţial, înainte de a se dispune reexaminarea.

Comisia, în unanimitate, a adoptat prevederea care se referă la cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei din care face parte deputatul şi senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este obligată să depună raportul în 3 zile. Deci, termenul care a fost înainte, care era în jur de 20 de zile, a fost redus la termenele care sunt, acum, reglementate în noul raport.

Cât priveşte celelalte două puncte de vedere ale preşedintelui României referitoare la art.41 alin.6 şi art.49, comisia a adoptat următorul punct de vedere:

Referitor la art.41 - şi aici va trebui să vă dau, cel puţin, nişte lămuriri în plus, vizavi de poziţia membrilor comisiei, e adevărat, nu în totalitate.

La acest articol am avut şi un amendament depus de către domnul deputat Augustin Zegrean, în sensul de eliminare a acestui articol, care se referă la:

După expirarea mandatului, deputaţii şi senatorii care nu au fost aleşi (am spus noi în vechea reglementare), primesc o indemnizaţie tranzitorie pentru maxim 6 luni de zile.

Vizavi de această situaţie şi de solicitarea de eliminare a domnului deputat Zegrean, comisia, analizând, a ajuns la o concluzie, şi anume:

După expirarea mandatului, deputaţii şi senatorii care nu au fost aleşi, dar nu beneficiază de pensie şi de nici un fel de alt venit, nici o sursă de venit, comisia a adoptat o măsură de a beneficia de indemnizaţia tranzitorie de cel mult 3 luni de zile.

Şi aici, ne-am gândit la ceea ce a apărut în mass-media şi anume că o fostă deputată din perioada mandatului 1990 - 1992, reprezentantă a Partidului Ecologist, trăieşte, acum, într-un cort, undeva, la marginea Iaşului, dacă nu mă înşel.

Este o situaţie destul de bizară pentru România şi, cel puţin, de o imagine nu prea strălucită pentru noi. Şi ne-am gândit că atunci s-ar putea să se ivească, deşi mie îmi este greu să cred, o situaţie în care un deputat şi un senator, nefiind realeşi, neavând nici o sursă de venit, să li se acorde această indemnizaţie tranzitorie - a hotărât comisia.

Uitându-mă în reglementările Comunităţii Europene, având în vedere că, de la 1 ianuarie 2007, România va face parte din această Comunitate, spre care tânjim cu toţii, am constatat că o singură ţară, şi anume Polonia, acordă minim 3 luni această indemnizaţie tranzitorie.

Nu vreau să fac trimitere la celelalte drepturi pe care le au deputaţii şi senatorii sau indemnizaţiile care li se dau în Comunitatea Europeană. Noi am încercat să vedem şi să armonizăm, cât de cât, o legislaţie internă cu o legislaţie europeană.

Cât priveşte ultima solicitare de reexaminare asupra art.49 privind dreptul deputatului şi senatorului la o pensie, şi aici am avut o solicitare de eliminare din partea domnului deputat Augustin Zegrean.

Comisia a analizat, la fel, prevederi din legislaţia europeană şi nu numai atât. Am analizat să vedem alte categorii socio-profesionale din România. Am analizat prevederile Legii nr.19/2000 şi, în noua reglementare a art.49 privind sistemul de pensii pentru senatori şi deputaţi, am hotărât să adoptăm prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, cu obligativitatea stagiului de cotizare şi a vârstei de pensionare. Dacă nu mă înşel, pentru bărbaţi este un stagiu de până la 35 de ani, pentru femei 30 de ani, stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, pe care trebuie să-l aibă cel care solicită.

Am coroborat, pentru că şi deputaţii, şi senatorii trebuie să-i cuprindem într-un sistem socio-profesional. În ce sistem socio-profesional să cuprindem deputatul şi senatorul? E adevărat, poate ca o glumă, aşa, să ne descreţească frunţile, într-un fel, unii au zis să fim cuprinşi la mineri, alţii au zis să fim cuprinşi în sistemul pe care îl are Curtea de Conturi sau în sistemul militar, dar noi optăm pentru demilitarizarea instituţiilor statului român. Alţii au spus, pentru că Senatul şi Camera Deputaţilor, de fapt, lucrează şi, să zic aşa, "produc legea", pe care o aplică sistemul şi cealaltă putere în stat - Magistratura -, să încercăm să ne asimilăm acestei puteri, a Magistraturii, pentru că ne place întotdeauna să spunem că în statul român există 3 puteri: puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecătorească.

Vrem să există şi o altă putere?

De fapt, există o altă putere de care, de multe ori, vorbim, într-un fel, "cu teamă", unii dintre noi, mass-media. Şi atunci, am căzut la această opţiune şi, din nou, nu fac trimitere înspre Comunitatea Europeană, deoarece ar fi prea mult pentru o Românie care poate prea puţin.

Atunci, comisia, cât priveşte acest art.49, a adoptat următoarea formulă:

Deputaţii şi senatorii, la împlinirea condiţiilor de pensionare prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ( deci, ne încadrăm în Legea nr.19/2000 -, respectiv, stagiul de cotizare (şi v-am spus la bărbaţi şi la femei) şi vârsta de pensionare, beneficiază de pensie în cuantumul prevăzut, pentru că ne-am asimilat într-o categorie socio-profesională şi anume, a magistraţilor, art.82 din Legea nr.303/2004.

Şi ultima solicitare, prin cererea de reexaminare se referea la acel mult discutat paşaport diplomatic.

Comisia a hotărât: Doar deputatul şi senatorul au dreptul la paşaport diplomatic.

Faţă de această situaţie, raportul comisiei - fiind prezenţi un număr de 11 colegi membri ai comisiei speciale, cu 9 voturi pentru, o abţinere şi 1 vot contra - a fost adoptat.

Stimate colege şi stimaţi colegi, vreau să vă învederez şi o altă situaţie, nu în dorinţa de a vă pune pe gânduri, dar vreau să vă spun că, dacă vom da un vot acum, există o situaţie de trecere a acestui raport şi o situaţie de respingere a raportului. Aceasta presupunere, la situaţia de trecere, ştiţi bine ce înseamnă, iar la situaţia de respingere înseamnă că rămâne vechea reglementare, potrivit reglementării pe care o presupune şi, ca atare, respingem cererea de reexaminare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, aţi audiat raportul comisiei speciale. Vă rog, dacă sunt intervenţii? (discuţii şi vociferări în sală)

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor preşedinţi, stimate colege şi stimaţi colegi,

Dată fiind opoziţia diferită pe care grupurile parlamentare...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, linişte!

Domnul Cristian Rădulescu:

... ale Partidului Democrat o are în anumite subiecte, respectiv, pensiile şi acele - să le zicem - ajutoare de şomaj, faţă de restul grupurilor parlamentare, cerem o pauză de consultări de 20 de minute.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să mă ascultaţi!

Vă rog, puţină atenţie! (discuţii şi vociferări în sală)

Repet, astăzi, trebuie să tranşăm această problemă. Pe cale de consecinţă, fac un apel către toţi colegii, senatori şi deputaţi, să fie prezenţi în sală.

Rog liderii de grup, pentru că lipsesc încă mulţi parlamentari, în această pauză, să-i caute la telefon, să fie prezenţi în sală, pentru ca toţi, împreună, să luăm o decizie.

Deci, pauză 20 de minute, stimate colege şi stimaţi colegi. Ne vedem în sală, la ora 10.50.

Vă rog să rămâneţi în sediu şi să fiţi aici!

Domnul Cristian Rădulescu:

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat şi ale Partidului Naţional Liberal, vă rugăm, la etajul 2, la sala de şedinţă a Grupului parlamentar al PNL.

- pauză -

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală!

Invit colegii senatori şi deputaţi în sală!

Doamnelor şi domnilor colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile! Vă rog să fiţi de acord să continuăm!

Invit pe domnul secretar Antonie Iorgovan la prezidiu!

Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, aţi audiat raportul comisiei speciale. Trecem la dezbateri generale. Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt.

Vreau să vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.43 din Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în astfel de situaţii, plenul celor două Camere, în şedinţă comună, se pronunţă asupra obiecţiilor cuprinse în mesajul preşedintelui României şi să adopte, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în cazul legilor organice. Suntem în faţa unei legi organice.

Pe cale de consecinţă, vom parcurge fiecare text, la care Preşedinţia a avut obiecţiuni, şi voi supune votului dumneavoastră, sigur, luând în calcul amendamente admise, amendamente respinse.

Deci, în contextul în care, la fiecare articol, doriţi să interveniţi, o să vă dau cuvântul şi vom proceda în consecinţă. De acord cu procedura? Conform Regulamentului.

Stimate colege şi stimaţi colegi, referitor la art.5 alin.4 privind legitimaţia şi însemnul. Noi aveam o prevedere în care spuneam, în vechea formă a proiectului de lege, că legitimaţia şi însemnul se pot păstra de către titulari după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Comisia ne propune eliminarea acestui articol.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.5 alin.4 din contextul proiectului de lege, pe care l-am votat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri? 3.

Voturi împotrivă? 4.

5 abţineri.

Deci, cu marea majoritate, cu numai 5 abţineri s-a votat. Asta înseamnă peste 340 de voturi pentru şi 5 abţineri. S-a votat eliminarea.

La poz.2, art.23 alin.5.

Vă rog să mă urmăriţi, dacă aveţi Anexa!

În conformitate cu solicitarea preşedintelui, comisia a analizat şi, cu votul în unanimitate, ne-a propus un text de punere de acord. Este necesar să vi-l citesc?

Din sală: Nu. Da. (discuţii şi vociferări în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi instanţei de judecată...

Din sală: Domnule preşedinte, avem textul. (discuţii şi vociferări în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl aveţi. Pentru că au spus unii colegi da... Bun.

Dacă sunt intervenţii pe marginea textului propus de către comisia specială? Nu.

Supun votului dumneavoastră: cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 3.

Deci, cu 340 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a aprobat textul propus de comisie.

Trecem la poz.3, art.24, legat de cererea de reţinere, arestare sau percheziţie.

S-au revăzut, în conformitate cu solicitarea preşedintelui, termenii propuşi în forma iniţială, pentru a asigura operativitatea acestei cereri.

Vă rog, aveţi textul în faţă. Avem de-a face cu 5 alineate, propuse de către comisia specială. Dacă aveţi obiecţii la vreunul din alineate?

Un singur vot o să dăm.

Sunt intervenţii la vreunul din alineate? Nu.

Supun votului dumneavoastră: cine este împotrivă? Împotrivă, vă rog! Un vot împotrivă. Abţineri? 5 abţineri.

Voturi pentru textul comisiei, vă rog să votaţi!

340 de voturi pentru.

Vă mulţumesc.

Poz.4, art.41 alin.6.

Stimate colege şi stimaţi colegi, avem un amendament, o formulare propusă de către comisie, în loc de 6 luni, termen de 3 luni. Aţi ascultat intervenţiile domnului preşedinte Titu Nicolae Ghiorghiof şi explicaţiile respective.

Există, însă, şi propunerea de eliminare.

Vă rog, luări de cuvânt dacă sunt, de susţinere? Voi începe cu eliminarea, bineînţeles. Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră propunerea... (discuţii şi vociferări în sală)

Vreţi să luaţi cuvântul la acest text? Domnul deputat Cristian Rădulescu, vă rog. (discuţii la prezidiu; discuţii şi vociferări în sală)

Domnul deputat Bolcaş, vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, nu mă îndoiesc de cuvântul şi de enunţul dumneavoastră, dar ne-aţi vorbit despre o propunere de eliminare, pe care nimeni nu şi-a luat răspunderea s-o facă de la această tribună. Puteţi pune la vot o propunere, numai dacă este făcută aici. Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu aş dori să fie nici un fel de confuzie. Suntem la art.41 alin.6, în care ni se propune de către comisie ca, după expirarea mandatului, deputaţii şi senatorii, care nu au nici un fel de sursă de venit, să beneficieze de o indemnizaţie de cel mult 3 luni de zile, indemnizaţie tranzitorie. (discuţii şi vociferări în sală)

Vă rog, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş vrea să fac o susţinere pentru cele două amendamente propuse de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat, respinse, pe care vom lucra de-acum înainte.

De asemenea, aş vrea să vă exprim poziţia comună a Grupurilor parlamentare ale Alianţei Dreptate şi Adevăr, reieşită în urma consultărilor pe care le-am cerut mai înainte. (discuţii şi vociferări în sală)

Sunt dator, conform Regulamentului, şi oricum trebuie să fac susţinerea pentru acest amendament.

Grupurile parlamentare ale Alianţei Dreptate şi Adevăr, reflectând mai mult asupra sensurilor democraţiei şi rostului parlamentarismului, într-o ţară ca România zilelor de astăzi, a ajuns la concluzia că trebuie să accepte acele obiecţii, pe care preşedintele României le-a formulat, şi să scoată din textul legii prevederi care dau percepţia unor drepturi în plus, unor privilegii ale parlamentarilor faţă de restul populaţiei.

În concluzie, noi susţinem eliminarea articolelor care urmează.

Vă mulţumesc. (discuţii şi vociferări în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Iustian.

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Domnilor preşedinţi, stimate colege şi stimaţi colegi,

Este perfect adevărat ceea ce a spus, aici, colegul meu, domnul Cristi Rădulescu, aceasta este decizia pe care am luat-o, dar fac o precizare: nu reflectând mai mult asupra sensurilor democraţiei, ci mai puţin.

Mulţumesc. (discuţii şi vociferări în sală) (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege şi stimaţi colegi, conform...

Domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte, onorat Parlament.

Intervenţia mea este foarte scurtă şi este strict de natură tehnică.

Mi-aş îngădui să reţin atenţia colegilor care, sigur, din motive care nu au relevanţă pentru discuţia noastră, doresc ca România să fie ca nici o ţară. Eu am în faţă o sinteză, pe care a făcut-o Departamentul Legislativ, nu am mai venit cu cărţi, pentru a nu se spune că aduc numai ce am eu acasă. Deci, este o sinteză informativă de drept comparat făcută de Departamentul Legislativ, condus de doamna Constanţa Călinoiu. V-aş ruga să consultaţi şi dumneavoastră această sinteză, sunt toate ţările importante, în primul rând, ale Uniunii Europene, după aceea, alte ţări importante: Canada, Statele Unite. Nu există ţară, care se respectă, să nu aibă această instituţie. Se cheamă indemnizaţie tranzitorie. Şi, cu o singură excepţie - Polonia, restul, toate ţările au această indemnizaţie de la 6 luni încolo. Francezii o au pentru 2 ani, portughezii pentru 12 luni.

De ce doriţi dumneavoastră ca România să fie ca nicăieri?

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege şi stimaţi colegi, vom trece la vot.

Mai doreşte cineva să intervină? Domnul deputat, vă rog.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnilor preşedinţi, stimate colege şi stimaţi colegi,

Suntem într-o situaţie deosebită. Cunoaştem cu toţii care este procentul de credibilitate a Parlamentului în opinia publică. (discuţii şi vociferări în sală)

Vreau să vă spun următorul lucru: ne aflăm, aici, în sală 3 generaţii de parlamentari, parlamentari mai tineri, parlamentari la o vârstă mijlocie şi parlamentari care ne apropiem de pensie. Este cert că unii dintre noi trăiesc numai din indemnizaţia de parlamentar. Deci, aceşti oameni, în momentul în care îşi încheie mandatul, au dreptul, ca orice alt cetăţean al acestei ţări, la o perioadă de o lună, două, trei - comisia propune 3 luni -, pentru a avea o indemnizaţie.

Cred că este corect şi cinstit pentru aceşti oameni, care nu uşor au ajuns să fie parlamentari, a fost nevoie de foarte multă muncă, a fost nevoie de foarte multe investiţii, ca, atunci când nu mai sunt parlamentari, să beneficieze 3 luni de zile de această indemnizaţie tranzitorie. Vă mulţumesc.(aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege şi stimaţi colegi, înainte de a trece la vot...

Domnul deputat Anghel Stanciu, vă rog! Domnule deputat, vă rog să mă scuzaţi.

Deci, rugămintea este să avem puţină răbdare. (discuţii şi vociferări în sală)

Ultima luare de cuvânt.

Până ia cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, vreau să vă anunţ, pentru că am văzut - mi s-au părut, poate, - zâmbete în sală, colegii secretari au evaluat prezenţa în sală. La ora actuală, cu cei ce au mai ieşit şi intrat, suntem prezenţi în sală, efectiv, 336 de senatori şi deputaţi, ca să evităm zâmbetele, atunci când pronunţ rezultatul votului.

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, onorat prezidiu, stimate colege şi stimaţi colegi.

Domnilor miniştri.

Astăzi, nu discutăm de privilegii. Astăzi, nu discutăm de pensii. Astăzi, discutăm de locul Parlamentului României în arhitectura democratică a ţării. Aceasta este problema.

Vreţi un Parlament slab, un Parlament manipulat de la Cotroceni?

Din sală: Nu.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu. Atunci, trebuie să demonstrăm că în Parlament trebuie să aducem competenţe, pe care trebuie să le plătim, nu la nivelul Uniunii Europene, acesta este materialul făcut de Camera Deputaţilor, toate parlamentele lumii îşi protejează deputaţii şi senatorii spre a fi independenţi.

Regret, aici, că distinşii mei colegi din Partidul Democrat, de când au trecut la Populari, au devenit populişti. (aplauze)

Şi noi avem nevoie de democraţie, nu de populism ieftin.

De aceea, declar aici, indiferent de votul dumneavoastră: voi depune o iniţiativă legislativă în care cer preşedintelui Băsescu să renunţe la locuinţa de protocol, să renunţe la pensia viageră de 75%, să renunţe la pază şi protecţie, să renunţe şi la personalul de deservire, respectiv pază, după ce nu mai este preşedinte. Dânsul trebuie să dea exemplu, să renunţe la ele. Asta este normal! Pentru că dânsul spune că nimeni nu este mai presus de lege! Şi îl rog pe preşedintele Băsescu să doneze şi casa din Mihăileanu, Parlamentului! Domnilor colegi propun, pentru a-i proteja pe colegii noştri democraţi, că-i dă afară, vot secret, cu bile.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog, linişte! Vă rog foarte mult să păstraţi liniştea! Vă anunţ că suntem acum 345 senatori şi deputaţi în sală. Domnul senator Berceanu, aveţi cuvântul. Vă rog să vă referiţi la art.41 alin.6.

Domnul Radu Berceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Spre surpriza dumneavoastră, eu o să am o intervenţie de procedură, dacă o să votăm eliminarea propusă în textul acesta, este vorba de eliminarea art.41 alin.6, aşa cum a fost stabilit textul de către comisie. Deci, eliminăm textul comisiei şi rămâne textul iniţial. Deci, de obicei, când este vorba de eliminare, este vorba de eliminarea textului iniţial şi dacă eliminarea nu trece, este vorba de textul comisiei. Dar comisia ne-a introdus într-o ceaţă foarte deasă, şi la eliminare ne propune eliminarea textului comisiei. Aşa scrie aici. Deci, domnule preşedinte al comisiei, la amendamente respinse, scrie pe prima coloană numărul curent, la a doua coloană: "textul proiectului de Lege acceptat şi votat de majoritatea membrilor comisiei". Şi la amendamente propuse şi respinse, eliminare. Deci, trebuie să votăm pentru eliminarea textului comisiei. Dacă o să votăm în felul acesta, textul comisiei se elimină, după cum aţi întocmit dumneavoastră documentele, şi ce rămâne? Rămâne textul iniţial. Deci, eu cred că trebuie clarificată chestiunea aceasta înainte de vot.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Am reţinut. Domnul Bolcaş, vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Cred că ne aflăm în faţa unui examen pe care-l dăm cu toţii. În afară de un examen de maturitate politică, este un examen faţă de demnitatea unei instituţii din care avem cinstea să facem parte. Şi în aceste condiţii este un examen faţă de propria noastră conştiinţă. Este un examen faţă de propria noastră conştiinţă şi acesta este adevăratul examen pe care-l dăm în faţa alegătorilor pe care-i reprezentăm. Noi trebuie să ne păstrăm demnitatea şi verticalitatea soluţiilor pe care le propunem şi pe care le votăm. S-a vorbit despre o îngrijorare faţă de maniera în care presa, opinia publică reflectă poziţiile noastre. Eu nu am nici o îngrijorare, atunci când spun ceea ce cred. Poate să nu fie bine, şi atunci suport criticile respective. Poate să fie bine, şi atunci pot suporta şi critici de rele-credinţe. Dar aceasta este demnitatea mea, să le suport! Problema acestui text, pentru că numai la el mă refer acum, are două valenţe: prima valenţă, cea legată de integrarea noastră într-un circuit european normal, instituţional v-a fost expusă. Nu doriţi să ne integrăm într-un asemenea circuit normal, european, nu votaţi acest text! Şi vom rămâne o Românie cu un Parlament de cerşetori! A doua valenţă este raportarea noastră la dreptul intern şi la rolul unor instituţii. Aţi spus că Parlamentul este instituţia fundamentală a democraţiei. Eu vreau s-o păstrăm ca atare. Oamenii care sunt în Parlamentul României, mai buni sau mai răi, reprezintă acest mecanism democratic. Oamenii aceştia trebuie să aibă o protecţie socială minimă pentru că ei, înainte de a fi parlamentari, sunt oameni şi viaţa continuă. Şi eu nu vreau să ajungem, finalmente, la situaţia că de teama unor reacţii de bună sau de rea-credinţă de presă sau de publicitate, să văd parlamentari cerşind la colţul străzii, pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă. Partea a doua este că mai există şi alte instituţii în statul român. Şi vreau să vă dau un singur exemplu, şi să evaluaţi! Cine este instituţia fundamentală a democraţiei care trebuie ocrotită? În condiţiile disponibilizării minerilor, care au fost consideraţi o instituţie a democraţiei, li se dă o indemnizaţie tranzitorie, reprezentând salariile pe un an şi jumătate. Vă rog să ocrotiţi instituţia democratică a minerilor. Eu cred că oamenilor care au muncit, minerilor, trebuie să li se acorde această indemnizaţie. Este normal! Şi eu cred că oamenilor care sunt aici şi care muncesc trebuie să li se acorde un minim de siguranţă. Voi vota împotriva eliminării, în orice formă procedurală, a acestui text. Cu atât mai mult, cu cât am libertatea personală, fiind pensionar, de a nu beneficia de acest text, niciodată. Este pentru colegii mei! Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să trecem la vot. Vă propun să încheiem discuţia. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare. A Grupului PD! A Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul deputat Rădulescu, poate, nu e nimic de râs! Conform anexei, propunerea de eliminare, scrie aici, aparţine Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Eu mă refer la anexă, nu la înţelegerea dumneavoastră. Nu mă interesează!

Deci, o să supun la vot, conform regulamentului, eliminarea. Vă rog, aveţi cuvântul pe procedură!

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Înaintea fiecărui vot, regulamentul prevede explicarea sensului votului, care va fi dat. Or, este clar că se menţine o confuzie asupra a ceea ce vom vota. Deliberat sau nu, raportul a fost întocmit cu o greşeală. Când este vorba despre amendamentul de eliminare, pe care reprezentantul grupului nostru l-a făcut acolo, se spune alături că este vorba de eliminarea textului comisiei, convenit de comisie. Or, lucrurile nu pot să stea aşa, fiindcă acela este un text neadjudecat de către Camere şi noi nu putem ca să-l eliminăm sau să-l îmbunătăţim. Propunerea de eliminare, explicit şi logic a reprezentantului nostru, a fost de eliminare a textului iniţial al Legii. Şi la asta el se referă, în ciuda raportului prost întocmit.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Trecem la vot. Deci, explic încă o dată. În coloana 2, vă rog să mă urmăriţi! Explicaţia votului. Domnul Bivolaru, pe procedură vă rog!

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, în raport, în această anexă: "amendamente respinse", domnul senator Radu Berceanu are dreptate. Şi domnul deputat Rădulescu are dreptate. Tehnicienii care au întocmit, probabil, această anexă s-au referit la eliminarea, deci asupra rezultatului votului în cadrul comisiei, în legătură cu amendamentul comisiei. Domnule preşedinte, acest lucru nu ne interesează. Noi ştim că acest amendament al comisiei a trecut cu o majoritate de voturi, el se regăseşte, amendamentul, în raport la amendamentele admise şi în nici o procedură nu se supune amendamentul respins, decât dacă este în continuare susţinut aici. Deci, domnule deputat Rădulescu, din acest punct de vedere, dumneavoastră aţi venit şi aţi susţinut în continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat acest amendament, pe care îl consideraţi valabil în continuare. Şi anume: eliminarea amendamentului făcut de către comisie. Deci, trebuie supusă aprobării această eliminare pe care aţi propus-o dumneavoastră şi o susţineţi aici. Aveţi perfectă dreptate, domnule preşedinte, să supuneţi aprobării această eliminare a textului propus de comisie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am fost suficient de clar şi îmi cer scuze pentru acest lucru! Dacă vreţi interpretarea mea personală, ca preşedinte, vă rog să mă urmăriţi! Este vorba de indemnizaţia tranzitorie. Dacă vreţi interpretarea mea, ca preşedinte, vreau să vă spun că textul este bine făcut. Deci să nu aruncăm pe comisie. Dacă vă uitaţi în coloana 2 scrie: "coloana 1 - textul propus de către comisie, cu majoritatea de voturi" şi în coloana 2: "amendament" propus de altcineva. Deci, un amendament propus. Nu-l interpretaţi propus împotriva textului comisiei, ci propus să elimine textul iniţial din lege. Asta este interpretarea mea!

Deci, doriţi să spuneţi altceva? Să-l ascultăm pe domnul Eckstein. Domnul senator, aveţi cuvântul!

Domnul Kovacs Peter Eckstein:

Mulţumesc, domnule preşedinte!

Interpretarea legală şi corectă, dacă vreţi, a situaţiei este: dorinţa celui care a făcut amendamentul, în consens cu cererea de reexaminare a preşedintelui, este de eliminare a textului din Lege, pe care noi l-am adoptat. E o propunere de eliminare. Se supune votului, cu preferinţă, prima dată. Dacă cade această solicitare, acest amendament de eliminare, se votează amendamentul comisiei, care ne solicită să reducem de la 6 luni, la 3 luni termenul în care se dau aceşti bani, iar dacă cade şi acest amendament, rămâne textul Legii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Acelaşi lucru, dacă aveaţi răbdare! Deci, supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, de eliminare a acestui articol prevăzut în proiectul de Lege, pe care l-am adoptat.

Cine este pentru eliminare? Vă rog să număraţi!

58 voturi pentru eliminare.

Dacă sunt abţineri? Vă rog să număraţi!

Deci 145 abţineri.

Dacă sunt voturi împotrivă? Până la 345.

Deci, avem 143 voturi împotrivă.

Deci, această propunere a căzut. Vă rog să urmăriţi!

Deci, propunerea a căzut. Conform art.43 din regulamentului comun, pentru a trece, are nevoie de 244 voturi pentru.

Trecem la propunerea comisiei speciale, cu cele 3 luni, indemnizaţie tranzitorie. Vă rog, cine este pentru?

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi! Vă rog să număraţi!

Deci, haideţi, ca să ne vină mai uşor! Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă.

4 voturi împotrivă.

Dacă sunt abţineri? 36 abţineri.

Dacă sunt voturi pentru? 299 voturi pentru.

Deci, s-a aprobat propunerea comisiei.

Stimaţi colegi, trecem la poziţia următoare, imediat: art.48, poz.5: deputaţii şi senatorii au dreptul la paşaport diplomatic, deci propunerea a fost acceptată înţeleg, în unanimitate, de comisie, da? Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.48.

Voturi împotrivă, nu avem. O abţinere. 344 voturi pentru.

Poziţia 6, cu referire la art.49, cu cele şapte alineate. Deci, comisia ne propune, stimaţi colegi, o reformulare a textului iniţial prevăzut în proiectul de Lege. A fost explicat, nu mai intervin. Avem, în acelaşi timp, şi propunerea Grupului Partidului Democrat de eliminare, cu aceeaşi interpretare, pe care am dat-o la articolul anterior. Vă rog, dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Rădulescu, aveţi cuvântul!

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Doar pentru procedură am venit aici, ca să spun că susţinem acest amendament, pentru motivaţia pe care am prezentat-o la început. Nu vrem să se producă discrepanţe perceptibile între pensiile noastre şi cele ale celorlalţi cetăţeni români.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Mă aşteptam ca distinsul nostru coleg şi prieten Rădulescu să prezinte, în scris, în faţa dumneavoastră angajamentul tuturor senatorilor şi deputaţilor PD că dânşii vor renunţa la această pensie, în situaţia votării acestui amendament. Aşa mi se pare normal şi moral. De asemenea, mă aşteptam la domniile-lor, care au propus ministrului justiţiei, magistrat, să spună clar, că statutul magistraţilor prevede pensii de 100%, iar puterile, conform Constituţiei, sunt egale. Asta este Constituţia. Şi atunci dânşii, care aplică Legea au dreptul, da?! Şi noi care o facem, nu avem dreptul! De ce? Pentru că noi trebuie să răspundem la telefonul scurt! Aş cere o pauză de consultări, ca să sune încă o dată. Poate s-a răzgândit când a auzit că-i luăm casa, maşina şi toate celelalte! Domnilor, să tratăm cu seriozitate! Nu este vorba de pensii, nu este vorba de privilegii. Este vorba de puterea Parlamentului. Doamna Macovei spune că nu pricepem. E unul, Morar, care nu ştiu ce studii a făcut. 4 ani îţi trebuie să faci Facultatea de Drept, nu? De ce să fac 4 ani? Că nu ai ce învăţa! Se vede, nu? Şi ne trage şi dânsul de urechi! Trebuie să demonstrăm că suntem putere şi rămânem puterea supremă în stat. De aceea, vă spun, domnule preşedinte, încă o dată, să votăm secret, ca să protejăm PD-ul, pentru că altfel dispare ca PNŢCD-ul. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că este foarte greu să ai o intervenţie la microfon, în această situaţie. Şi totuşi, mă văd obligat să spun câteva lucruri. Electoratul judecă Parlamentul prin prisma celor care au bani, şi nu este drept. Sunt convins că majoritatea celor din sală, respectiv 60-70% dintre noi, trăiesc din indemnizaţia de parlamentar. Dacă discutăm despre aceste drepturi, cred că este drept să facem şi o comparaţie. Noi discutăm de pensiile magistraţilor, discutăm de pensiile celor din armată, celor din poliţie, celor din SRI, din SIE, de la Curtea de Conturi, din Diplomaţie. Toţi aceştia au pensii mult mai mari decât parlamentarii, care, atenţie, nu vă spun un lucru nou: sunt 467 parlamentari, iar ceilalţi - citaţi mai sus - reprezintă 45-46 mii în România. Arătăm cu degetul spre 1% din alţi beneficiari cu pensii mult mai mari decât ale parlamentarilor. Vreau să vă mai spun un lucru, poate nu ştiţi: şi personalul auxiliar din Ministerul Justiţiei, care se ridică la aproximativ 25 mii persoane are o pensie de 80% din ultimul salariu. Sigur că vreau să fac, de asemenea, o precizare: nici unui parlamentar, pe timpul mandatului, nu cumulează şi pensia normală. De asemenea, aş vrea să închei şi să vă spun aşa: că, după mulţi ani, distinsul Mircea Ionescu-Quintus, care a fost preşedinte al Senatului României, ministrul justiţiei, senator mulţi ani, astăzi trăieşte dintr-o pensie de 5, 4 milioanei lei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Popa, nu mai ia cuvântul, da? Vă rog, putem trece la vot? Deci, înţeleg că domnul deputat Stanciu a propus votul secret? Stimaţi colegi, numai o secundă vă rog să mă ascultaţi! În contextul în care dumneavoastră acceptaţi, o să supun la vot, votul secret, atunci vreau să mă urmăriţi. Ar trebui să dăm un singur vot pe art.49 şi art.50, care sunt legate. M-aţi înţeles? Şi la art.50 există acelaşi amendament de eliminare. Ele sunt legate. Vă rog să mă ascultaţi! Deci, nu se poate unul fără altul! Pe cale de consecinţă, consult plenul, şi supun votului dumneavoastră. Deci, un senator independent ne-a propus acest vot secret. Sunt intervenţii pe procedură? Vă rog, domnul preşedinte Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş propune să adoptăm votul deschis, şi am să vă spun de ce. Vor apărea speculaţii în orice fel, dacă va fi un vot secret. Se va spune că nu avem curajul să ne asumăm o anumită soluţie. Se va spune că unii se ascund, alţii vin la microfon şi spun anumite lucruri, doar pentru a marca public, iar după aceea, ar putea să voteze într-un alt mod, ascunzându-şi, de fapt, opţiunea. Eu cred că ceea ce va trebui să spunem până la urmă este că şi parlamentarii au dreptul la un statut clar, care să fie moderat, şi poate mulţi nu ştiu că faţă de formulele exagerate, iniţiale, formula de acum este foarte mult atenuată. Şi este, nu o formulă sui-generis pentru parlamentari, numai, ci este o formulă de trimitere la un statut deja existent, cel al magistraţilor, cu nişte reduceri, care sunt de 25% sau chiar mai mult diminuate, eventualele pensii, faţă de aceştia. Poate că noi nu am reuşit să explicăm suficient de bine opiniei publice şi mass-media aceste lucruri. Va trebui să facem aceste lucruri. Dar trebuie să explicăm foarte clar că nu este vorba de o pensie suplimentară, faţă de cealaltă pensie, că nu este o pensie care se ia fără îndeplinirea condiţiilor de vechime şi că este vorba, nu de o formulă arbitrară, ci de o formulă care ţine seama de nişte criterii. Eu cred că trebuie să ne asumăm printr-un vot deschis aceste lucruri. Pentru că va trebui, fiecare dintre noi, să explice aceste lucruri. Nu unii să spună: "ştiţi, de fapt public am afirmat un anumit lucru, dar votul s-ar putea să arate altfel, că s-ar putea să ne gândim la altceva". Deci, eu cred că este o chestiune de responsabilitate, de demnitatea funcţiei, până la urmă, şi în acelaşi timp, să arătăm că nu mai este vorba de soluţiile iniţiale care erau exagerate. Sunt nişte soluţii mai temperate. Aduceţi-vă aminte că se propunea, iniţial, o casă distinctă, cu pensii distincte, cu o formulă... Eu nu vreau să vă spun că şi atunci am fost împotriva acestui sistem şi că am fost în favoarea unui mecanism, care să fie un mecanism de trimitere la un sistem existent deja, şi printr-un anumit tip de asimilare, totuşi să nu rămânem cu un statut care practic nu ar identifica o formulă care să fie acceptabilă şi rezonabilă. De aceea, eu aş propune votul deschis şi o reflecţie clară şi înţeleaptă asupra unei variante care sigur că într-o perioadă în care oamenii o duc greu, într-o perioadă în care pensiile sunt destul de mici, ar putea să creeze nişte dificultăţi, dar să încercăm cu toţii să explicăm raţional, nu să intrăm într-o zonă a unor dispute pe o arie mult mai largă care nu are legătură directă cu subiectul pe care îl votăm. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, de altfel, conform Regulamentului, numai un grup parlamentar poate solicita votul secret. Să respectăm şi procedura. Eu cred că s-au spus aproape toate lucrurile care ţin de justificarea propunerii comisiei speciale.

De asemenea, s-a exprimat opinia Grupului PD în ceea ce priveşte eliminarea art.49 şi, respectiv, 50 din textul legii. Pe cale de consecinţă, să trecem la vot.

Supun votului dumneavoastră cine este de acord cu eliminarea art.49 cu cele 7 alineate din textul legii.

Vă rog cine este pentru eliminare? Vă rog să număraţi cu atenţie. (rumoare, discuţii)

48 de voturi pentru.

Abţineri? Vă rog să număraţi şi abţinerile. 142

Voturi împotrivă? Diferenţa până la 345. 145.

Propunerea a fost respinsă, neîntrunind numărul minim de 244 de voturi pentru. (rumoare, discuţii)

Da. Domnul Bolcaş, vă rog, procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi, vă rog să primiţi o poziţie pur personală. Motivarea abţinerii mele. Este o situaţie care m-ar privi personal. Sunt pensionar, deci nu pot să apreciez asupra acestui text de lege.

De aceea mă abţin. Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, ceva în plus? (discuţii, rumoare, vociferări) Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt posibile poziţiile pur personale, voi prezenta şi eu una.

Am votat împotrivă, pentru că am asumat o dublă greşeală. A noastră, a celor 500 vremelnici parlamentari şi a unui corp mult mai mare de 17 milioane de electori care au greşit trimiţându-ne aici. (discuţii, rumoare, vociferări)

Din sală: Au greşit cu tine. (rumoare, discuţii)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

Domnul Costică Canacheu:

Am votat împotrivă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule coleg!!

Domnul Costică Canacheu:

De ce spun acest lucru?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule coleg!! (discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul Costică Canacheu:

Era probabil de neacceptat pentru noi toţi să avem un statut...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult... domnule coleg!

Domnul Costică Canacheu:

...pentru alegerile din 2008.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule coleg! Domnule deputat! (discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul Costică Canacheu:

Era onest. Eram în poziţia de a candida şi noi şi de a vota cetăţenii în cunoştinţă de cauză...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat! (discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul Costică Canacheu:

...pentru un statut acceptabil pentru un Parlament onorabil.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat! (rumoare, discuţii)

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, vă rog să luaţi loc!

Domnul Costică Canacheu:

Dar nu ştiu de ce... (discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luaţi loc. Luni la declaraţii politice, vă rog să faceţi...

Domnul Costică Canacheu:

Dar nu e declaraţie politică!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult. (discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul Costică Canacheu:

Nu este declaraţie politică. (discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule coleg, vă rog. Haideţi, vă rog să încheiaţi! Spuneţi mai departe. (rumoare, discuţii)

Domnul Costică Canacheu:

Susţin că Parlamentul are, prin Constituţie, dreptul la un statut privilegiat. Asta susţineam, în fapt, domnule preşedinte, dacă nu m-aţi înţeles. Şi că este doar o situaţie conjuncturală că noi nu putem vota un asemenea statut şi că în 2008 ar fi normal ca Parlamentul să aibă acel statut pe care îl consacră Constituţia.

De aceea ar fi trebuit să votăm un bun statut...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Domnul Costică Canacheu:

...în 2008.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. (rumoare, discuţii)

Domnul Costică Canacheu:

Nu pentru noi. Ca să dăm satisfacţie publicului şi presei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi. (rumoare, discuţii)

Voi supune votului dumneavoastră art.49 în formula propusă, refăcută, de către comisia specială.

Vreau să reţineţi, însă, că a vota împotriva acestei propuneri înseamnă păstrarea textului iniţial din proiectul de lege. Aţi reţinut, da? (rumoare, discuţii)

Supun votului dumneavoastră textul propus de comisie. Cine este pentru? Dacă nu, păstrăm textul iniţial. Vă rog să votaţi.

Hai să votăm. Voturi împotrivă. Cine este împotrivă? Nu avem. 4 voturi. Scuzaţi-mă. Câte? Voturi împotrivă? Reiau.

4 voturi împotrivă.

Abţineri? (rumoare, discuţii) 24 de abţineri.

Voturi pentru? Deci diferenţa la 345... 317 voturi.

Legat de art.50, atenţie, că este condiţionat, este o prelungire a art.49.

Se susţine eliminarea în continuare? Nu-şi mai are rostul, dar... (rumoare, discuţii) Pentru că nu se poate... Din contră, acesta este în avantaj.

Doriţi să-l supun votului? Nu. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la art.50.

Cine este pentru? Tot 317 voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Cele 24.

La art.51 poz.8. Sunt obiecţiuni? Propunerea a fost în unanimitate a comisiei.

Supun votului dumneavoastră art.51. Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Voturi pentru? Diferenţa. 330 voturi pentru.

Stimaţi colegi, am parcurs, conform art.43, toate propunerile făcute de Preşedinţie, refăcute de către comisie. S-au votat în formula pe care o cunoaşteţi. Nu este necesar votul pe lege. A fost dat, conform art.43, şi nu este necesar.

Stimaţi colegi, am încheiat. Vă rog să se refacă proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-a depus la secretarii generali ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, pentru sesizarea Curţii Constituţionale, Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Închei şedinţa noastră de astăzi!

Şedinţa se încheie la ora 12.30.