Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Gelil Eserghep, secretari.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 268. Sunt absenţi 63, din care 19 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni - 6 martie, marţi - 7 martie şi joi - 9 martie; programul de lucru pentru perioada 6 - 11 martie 2006; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 2-6 martie 2006 de la comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

În continuare, urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi.

Solicitarea Comisiei pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională de modificare a termenului constituţional pentru dezbatere şi votul final de la 45 de zile la 60 de zile la Propunerea legislativă privind pregătirea populaţiei pentru apărare, ca urmare a complexităţii obiectului reglementării.

Totodată, solicită stabilirea unui nou termen pentru depunerea raportului, ultimul termen fiind până la 2 martie 2006.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul Stănişoară? Dacă nu, altcineva de la Comisia pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională?

Da, vă rog, domnule.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Eugen Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere propunerea legislativă care se află la Comisia pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională şi având în vedere că este o propunere legislativă mai complexă, comisia a hotărât să ceară Biroului permanent al Camerei Deputaţilor prelungirea termenului de dezbatere de la 45 de zile la 60 de zile şi totodată, vă propun să aprobaţi ca depunerea raportului să se facă săptămâna viitoare, nu ştiu, în ziua de 16 martie.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, supun "..

Vă rog, domnule deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Atât din partea grupurilor, dar cât şi din partea mea sau mai bine zis şi pentru a lămuri o problemă, vreau să iau cuvântul şi să vă încunoştinţez asupra faptului că, într-adevăr, această propunere legislativă este foarte complexă, nu ne-au ajuns termenele pe care ni le-a dat Biroul permanent. În acest sens, fac şi un apel la Biroul permanent ca atunci când vin legi importante, bine, toate sunt importante, dar unele au 2-3 articole iar altele au 50 de file, şi, în afară de asta, sunt pentru interes naţional major, mai ales de siguranţă naţională. În complexitatea zilelor de astăzi, este mult prea puţin chiar şi 45 de zile acest termen, nu numai pentru că este foarte complex, dar sunt şi două propuneri legislative, pe care vrem să le analizăm împreună ca să găsim o soluţie cât mai viabilă pentru ca să nu intre în aprobare tacită o lege care nu este suficient de bine discutată. În ambele sau mai multor sensuri pe care le-am atins până acum, vă rog să aprobaţi această extindere, de fapt nu extindere, ci e repunere într-o justă apreciere a termenului de discuţie a unei legi atât de complexe.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Da, vă rog, domnule coleg.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Precedentul s-a creat săptămâna trecută, atunci când am dezbătut Ordonanţa de urgenţă a Guvernului care vizează Fundaţia "Gojdu", respectiv tratatul. Considerăm că este important şi acest proiect de lege, numai cred că ar fi bine să stabilim nişte limite, astfel încât să nu fim nevoiţi ca în fiecare săptămână să prelungim termenul în vederea eliminării aprobării tacite a proiectelor de lege, astfel încât să nu mai fie în vigoare practic până la urmă termenul regulamentar de 45 de zile. Să vedem cum stabilim importanţa proiectelor de lege, astfel încât ele să poată să fie prelungite până la 60 de zile.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnilor,

După cum ştiţi, scrupulozitatea unor termeni ne face să nu mai avem variante pe motiv, pe marginea înţelegerii lor. Noi nu facem nici o extindere, nici data trecută cu proiectul "Gojdu" n-am făcut, pur şi simplu, reparăm sau mai bine zis repunem o discuţie pe care a avut-o Biroul permanent în mai puţină cunoştinţă decât avem noi ulterior, a unui termen. Era termenul de 45 de zile sau 60. Nu există modalitatea de a accepta o prelungire, dar în loc de 45, cum trebuia pus înainte 60, punem noi acum 60. Deci, e o repunere în justa valoare a importanţei legii, acordând acest termen de 60 de zile. Deci să ştim cum este noţiunea de viitor, eventual, când vom mai avea astfel de situaţii. Facem o repunere în discuţie pe care biroul n-a avut suficiente informaţii ca să o discute în mod corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da. Vă mulţumesc.

Să supunem la vot plenului Camerei solicitarea Comisiei pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională de prelungire a termenului la 60 de zile. Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Procedură de vot.

Voturi pentru prelungirea termenului? Da. Vă mulţumesc. (Prezenţi - 167 de deputaţi.) 157 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 6 abţineri. Propunerea comisiei a fost acceptată.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005.

Din partea iniţiatorului? Din partea grupurilor parlamentare? Domnul Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La acest proiect de lege, data trecută s-a cerut retrimiterea la comisie şi această cerere nu a trecut. Reiau, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cererea de retrimitere la comisie pe un alt considerent, care poate fi confirmat de către conducerea comisiei, acela că raportul care a fost elaborat nu este complet, nu cuprinde amendamentul respins care a fost făcut în plenul comisiei, drept care dorim ca la comisie să se redacteze raportul aşa cum trebuie şi, după aceea, să reluăm dezbaterea asupra proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, din cauza prelungirii unei cutume, care nu mai corespunde prevederilor art.104 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în noua lui redactare, raportul comisiei a fost înaintat fără a avea anexate amendamentele discutate şi respinse în comisie. Vorbire în cuprinsul raportului se face de existenţa acestor amendamente şi, atunci, este limpede că ne aflăm în faţa unui raport incomplet, transmis cu cuprinsul raportului propriu-zis, dar fără ca plenul să dispună de amendamentele respinse. Am invocat dispoziţiile art.104 alin.3 din Regulament, pentru că, cel puţin ipotetic, şi nu numai ipotetic, procedura de vot în Cameră ar trebui să fie mai întâi votul de respingere şi dacă votul de respingere, propunerea de respingere cade, ar urma să fie puse în discuţie amendamentele. Or, Camera, plenul Camerei, nu dispune de acest material.

Cu scuzele de rigoare din partea comisiei, cu explicaţia atenuantă că se datorează unei cutume, pe care o vom depăşi, propunerea noastră este să acceptăm propunerea Grupului parlamentar al PD şi să hotărîm retrimiterea la comisie pentru ca plenul să dispună, în urma reexaminării, de un raport complet, inclusiv anexe.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat Popa, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului Conservator susţine retrimiterea la comisie, pentru că noi, Partidul Conservator, am făcut un demers la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în data de 1 martie prin care am solicitat ca la dezbaterile şi în cadrul comisiei, dar şi în plenul Camerei Deputaţilor, să participe înalţii ierarhi din Transilvania, în frunte cu Preafericitul Părinte Teoctist, pentru că aşa este corect. Deci am solicitat să fie prezenţi: Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfinţitul Nicolae, mitropolitul Banatului, Înalt Preasfinţitul Bartolomeu, arhiepiscopul Clujului, Înalt Preasfinţia sa Andrei, episcop de Alba, Preafericitul Lucian, episcop de Caransebeş, Preasfinţitul Ioan, episcop de Covasna şi Harghita. De ce? Pentru că ei sunt moştenitorii acestui testament al lui Emanuil Gojdu şi ei trebuie să-şi spună părerea şi să hotărască soarta acestui testament.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD este de acord cu retrimiterea, dar nu susţine acest demers, vreau să vă spun că reprezentanţii bisericii trebuiau consultaţi de către Guvern în momentul în care au iniţiat această ordonanţă. Noi am şi respins-o şi probabil că vom analiza acest amendament, dar e foarte bine ca la dezbaterile în comisie cu acest nou amendament al domnului deputat Sergiu Andon să vedem ce se mai poate îmbunătăţi la această ordonanţă dar, repet, Guvernul trebuia să iniţieze aceste demersuri înainte de a veni şi a supune plenului Camerei şi aceste dezbateri şi consultări cu Biserica trebuiau făcute mult înainte.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc. Pe procedură, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este bine că măcar în al 13-lea ceas se observă un raport incomplet din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, comisie din care fac şi eu parte. Să presupunem că niciodată nu este prea târziu, însă, dacă tot vrem să retrimitem la comisie acest proiect, solicit să supuneţi la vot ca dezbaterea să aibă loc pe parcursul unei zile, să fie respectată solicitarea colegului meu şi să fie invitaţi toţi cei citaţi aici, în special înaltele feţe bisericeşti, dar şi alte persoane fizice interesate, astfel încât, dacă tot dorim un raport supercomplet, atunci să avem şi o dezbatere pe măsură, astfel încât să nu mai existe dubii din acest punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor, ţin să vă amintesc, să vă reamintesc celor care cred că aţi fost aici atunci când eu mi-am exprimat părerea că stând de vorbă în prealabil cu aproape toţi membrii Guvernului într-un fel sau altul prin unii sau prin alţii dintre noi, am înţeles că Guvernul a făcut un puternic pas înapoi şi renunţă la o asemenea aberaţie pe care unul dintre membrii Guvernului a semnat-o. Ca atare, s-a dorit să se discute în Parlament şi noi să ne asumăm răspunderea. Întru totul de acord. Şi sunt convins că şi dumneavoastră gândiţi la fel ca mine. Problema este următoarea: că nu cedează aşa uşor UDMR-ul în presiunile pe care le face în permanenţă asupra Coaliţiei.

Trebuie să ştiţi şi dumneavoastră, dragii mei prieteni şi colegi, că de când s-a terminat ultima şedinţă şi până acum, UDMR a făcut în continuu apel, într-un fel sau altul, în grupuri sau individual, în teritoriu sau în Parlament sau în Guvern, pentru ca această lege să treacă în forma în care propun ei, invocând faptul că s-au înţeles în prealabil într-un memoratoriu sau cum se numeşte înţelegerea aceea pe care au semnat-o toate patru aceste partide care formează Guvernul.

Eu spun că, cu toată bunăvoinţa, membrii PNL din Parlament, PD şi Partidul Conservator nu găsesc încă modalitatea să înlăture şantajul brutal pe care UDMR l-ar face în această privinţă asupra lor. Şi, ca atare, mai solicit aşa o înţelegere, puţină... vă rog staţi puţin acolo, că mă conturbaţi... (Către domnul Marton Arpad care vine la tribună să ceară cuvântul.) şi-mi luaţi din gândurile mele curate, româneşti... Acesta era şi scopul probabil al intervenţiei domniei sale să mă facă să-mi pierd şirul gândurilor, dar nu l-am pierdut.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

La obiect, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Da, domnule preşedinte, imediat termin.

Repet, membrii partidelor, acestea la guvernare, în frunte cu domnul Cristian Rădulescu, care râde aici şi ştie bine că nu e râsul lui, şi a celorlalţi care încă nu vor să cedeze... Imediat termin! Nu vor să cedeze presiunilor UDMR-ului, invocă tot timpul să mai dăm, să mai trecem, să mai vedem cum se întâmplă, poate găsim o înţelegere să nu se strice nici Coaliţia, chipurile, şi să nu supărăm UDMR-ul, pentru că aşa cum spun unii membri, dintre dumneavoastră, la Comisia pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională nu ne bagă Ungaria în Uniunea Europeană dacă nu le dăm această lege. Auziţi până la ce aberaţie s-a ajuns, vă dau şi numele, dacă vreţi, dar îl păstrez pentru altă dată.

Deci, domnilor, eu solicit ca să nu facem jocul acesta murdar, şantajist pe care îl face UDMR-ul asupra colegilor lor din guvernare.

Domnilor de la PNL-PD şi Partidul Conservator, vă pot garanta cu salariul meu pe o mie de ani, dacă ajung să trăiesc, că UDMR-ul nu va ieşi niciodată, sub nici un motiv, de la guvernare. Nu fiţi şantajabili cu un asemenea gest. Puţinul pe care îl câştigă tot e ceva decât deloc. Aşa că nu cădeţi pe spate când vă ameninţă că ies de la guvernare, nu vor ieşi de la guvernare. Faceţi-vă buna credinţă dovedită şi duceţi-vă cu faţa sus în teritoriu, da, domnule Cristian Rădulescu, da, domnule Tabără, şi da, domnilor ceilalţi care spun că UDMR-ul nu ne bagă în Uniunea Europeană, dacă nu le dăm averea lui Gojdu, fiţi egali cu dumneavoastră "..

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nu le rostiţi numele că trebuie să le dăm dreptul la replică....

Domnul Marcu Tudor:

... înşivă, atunci când vă duceţi în teritoriu, spuneţi cuvântul nostru de aici alegătorilor dumneavoastră ca să nu-l spunem noi apoi, referitor la dumneavoastră, cum le-aţi păstrat interesele româneşti în Parlament.

Votul va fi secret, oricum.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea UDMR?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cât de curată românească i-a fost această intervenţie, poate fi uşor detectat dacă cineva are interesul şi citeşte textul acelei înţelegeri la care s-a referit antevorbitorul meu. Conform acelei înţelegeri, UDMR-ul şi nici un maghiar, nici din România şi nici din Ungaria, nu va avea acces, nu va avea un beneficiu de pe urma acestei înţelegeri, de pe urma acestei averi "Gojdu". Este o soluţie propusă din care ar putea profita românii din Ungaria. În mod evident, dumneavoastră puteţi să renunţaţi la această soluţie să găsiţi alta, până atunci românii din Ungaria nu vor avea acest sprijin, dar pentru a nu fi suspicioşi, noi propunem să se retrimită la comisie, găsiţi dumneavoastră o formulă cu care să fiţi cu toţii de acord, iar noi ne vom abţine atât în comisie, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor. Decideţi dumneavoastră cum veţi crede că va fi bine pentru românii din Ungaria.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Popa? Vă rog un minut, că aţi mai vorbit o dată.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să-l asigur pe domnul deputat Marcu că noi nu cedăm şantajului nici unui partid, am demonstrat acest lucru în decursul dezbaterilor şi la statutul minorităţilor, atâta vreau să-l informez că n-a fost atent ce am spus eu la microfon aici. Partidul Conservator a făcut demersul acesta în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, Birou permanent care a şi fost de acord, de principiu, să invităm toţi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe, în special din Transilvania, împreună cu Preafericitul părinte Teoctist, pentru a-şi spune părerea şi a ţine cont de punctul de vedere pe care ei îl vor exprima aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurel Ioan Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Reprezentantul UDMR spunea că nici un ungur nu beneficiază de avantajele Fundaţiei "Gojdu". Nu este adevărat, stimate coleg. Ungurii din Ungaria beneficiază, pentru că acele clădiri au fost vândute evreilor şi banii au intrat în favoarea statului maghiar. De ce nu vreţi să spuneţi adevărul până la capăt? Vreţi să şantajaţi mai departe când cereţi Guvernului Tăriceanu să plătească cu 500 de mii de euro readucerea în fondurile noastre a acestei averi? Vrem noi, statul român, să recumpărăm ceea ne aparţine, pentru că s-au încălcat nişte acorduri şi nu vreţi să recunoaşteţi acordul şi ratificarea din 1937? Şi vreţi s-o întoarceţi cu cea din 1953 şi n-o să se afle niciodată adevărul?

Revenim la ale noastre. S-a cerut retrimiterea la comisie şi este bine că s-a cerut retrimiterea, sunteţi de acord cu ea, dar trebuie stabilit un termen şi acest termen vă rog să fie stabilit pentru data de joi, pentru ca să nu decădem din termenul celor 15 zile care s-au stabilit aici de noi prin votul plenului Camerei Deputaţilor.

Este foarte bine că au fost invitaţi reprezentaţii cultelor, mitropoliile din Ardeal sunt beneficiarele de drept ale acestei Fundaţii "Gojdu", acest lucru trebuie recunoscut şi trebuie spus, Biserica Ortodoxă îşi apără drepturile sale. Studenţii ortodocşi sunt cei care au beneficiat de drepturile acestei fundaţii şi mulţi oameni luminaţi şi mulţi oameni de carte au fost susţinuţi în şcoli pe banii acestei fundaţii.

Este o reparaţie morală dacă vreţi să faceţi Bisericii Ortodoxe Române prin darea drepturilor care i se cuvin, stimaţi colegi de la UDMR. Nu veniţi cu aburi şi cu poveşti, pentru că nu sunteţi credibili.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, ultimul vorbitor, domnul deputat Pavelescu. După dânsul, domnule deputat....

Domnul Aurelian Pavelescu:

Este aici domnul secretar de stat Leuştean, eu ştiu că dimineaţă MAE a remis un comunicat către presă prin care îşi exprima disponibilitatea, dorinţa de a retrage această ordonanţă de urgenţă. Cred că ar fi fost bine ca domnul secretar de stat să ne spună ce este cu acest comunicat şi dacă MAE îşi susţine această poziţie. L-aş invita pe domnul secretar de stat să facă această clarificare. Am citat din această...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Invitaţiile le fac eu.

Vă mulţumesc.

Domnul Aurelian Pavelescu:

Era important, imediat termin. Părerea mea este că este doar un subterfugiu. Mai aduc încă un argument: astăzi la OSIM s-a înregistrat Marca "Fundaţia Gojdu" pentru Biserica Ortodoxă Română şi pentru fundaţia de la Sibiu, prin urmare acordul nu mai poate fi aplicat, motiv pentru care cred că retrimiterea la comisie şi problema amendamentului cad. Numele de "Gojdu" într-o fundaţie, alta decât cea de la Sibiu, nu mai poate fi folosit nici în România, nici în Ungaria.

Vă mulţumesc.

Şi solicit ca să se treacă la vot şi să se respingă.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnul deputat Sergiu Andon, vă rog, pe procedură...

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voiam să cer cuvântul pentru chestiuni de procedură pe care, de altfel, a ridicat-o între timp domnul deputat Ioan Rus, din partea Grupului parlamentar al PRM, şi anume termenul. Termenul pe care îl solicită comisia este de 10 zile, astfel încât să cuprindem şi joia viitoare. Am în vedere întreaga încărcătură a ordinii de zi a comisiei şi, în plus, intenţia unor domni parlamentari de a invita cu deferenţa cuvenită, sub aspectul agendei, înalţii prelaţi. Vreau să disipez o posibilă confuzie, şi anume că termenul de adoptare tacită s-ar împlini în aceste zile. Este o eroare care devine din parcursul pe care l-au urmat dezbaterile atât de aprinse în jurul acestui subiect.

În realitate, plenul Camerei Deputaţilor, votând, atunci când a votat calificarea proiectului de lege drept proiect de lege de complexitate deosebită, i-a acordat, prin consecinţă, o durată, deci total 60 de zile. Tot dintr-o confuzie noi ne consideram atunci în ziua a 45-a, dar de fapt eram în ziua a 30-a, pentru că era vorba de ordonanţă de urgenţă, încât astfel cum figurează în toate evidenţele pe hârtie sau electronice ale Camerei Deputaţilor, termenul, noul termen de adoptare tacită este 30 martie. Nu vom lăsa să se împlinească ultima zi, am făcut această explicaţie ca să ne înţelegeţi de ce nu ne putem întruni joi, avem Legea cultelor, avem Legea minorităţilor, avem Legea Camerelor de comerţ, multe altele, însă, cel târziu joia viitoare, ne vom întruni şi vom rezolva problema. Am consultat calendarul, joia viitoare este a 10-a zi, mai rămân 15 zile pentru dezbatere în plen.

Acum, dacă mi-aţi dat cuvântul şi mi-l menţineţi, legat de intervenţia domnul deputat Pavelescu, dacă îmi permiteţi câteva precizări, ca să nu stârnim noi elemente de confuzie, din bună credinţă, domnul deputat Aurelian Pavelescu, fiind principalul promotor al atenţionării Parlamentului, trebuie să-i recunoaştem acest merit în "problematica Gojdu".

1. Într-adevăr, în mediile jurnalistice şi în principal la Gazeta "Ziua", care a fost promotorul de campanie în această temă, a apărut, în cursul dimineţii, informaţia, comunicat, cum zice, aşa mi s-a spus şi mie domnul deputat Pavelescu că Ministerul de Externe şi-ar fi retras proiectul. Noi, care cunoaştem regulamentul, deci informaţia o confirm la nivel de zvon, de unde vine nu ştiu, dar este clar că Ministerul de Externe, pe de o parte, nu mai poate să facă un asemenea demers în prezent, nu poate retrage din procedura de adoptare un proiect de lege înscris pe ordinea de zi şi a cărui dezbatere a şi început, lăsând la o parte faptul că nu poate lăsa un acord neratificat, sau nerespins de la ratificare.

Dacă domnia voastră, domnule preşedinte de şedinţă, veţi aprecia, şi eu cred că da, că Parlamentul merită aceste explicaţii, confirm zvonurile cu care v-a informat domnul Pavelescu şi aş fi şi eu curios să ascult punctul de vedere al domnului secretar de stat.

În ce priveşte însă înregistrarea mărcii la OSIM, vă rog să nu ne facem nici o iluzie. Sunt în principal avocat de drepturi de autor. Înregistrarea la OSIM nu înseamnă constituirea depozitului, nu înseamnă încă conservarea drepturilor de autor şi, oricum, câtă vreme nu se trece prin formalităţile şi ale Comisiei de la Nisa, sau prevăzute de Acordul de la Nisa, nu au nici un fel de valoare în Republica Ungară, unde Fundaţia "Gojdu" ar trebui să-şi valorifice drepturile.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Supun la vot plenului Camerei Deputaţilor prelungirea termenului cu 10 zile şi retrimiterea la comisie.

Vă rog să votaţi. Procedură de vot pentru retrimiterea la comisie. Termen 10 zile.

Vă mulţumesc.

172 de voturi pentru, 22 împotrivă, 3 abţineri.

S-a aprobat retrimiterea la comisie cu termen 10 zile, joia viitoare.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2006 pentru modificarea Legii audiovizualului.

Din partea iniţiatorului.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Ioan Onisei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Practic, cele două mici modificări pe care ordonanţa le operează în textul Legii audiovizualului vin să armonizeze dispoziţiile acestei legi cu Directiva Uniunii Europene "Televiziunea fără frontiere", astfel cum aceasta a fost ulterior amendată printr-o altă directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, 93 din 1997.

Este vorba de o modificare a art.75 alin.2 privind retransmisia emisiunilor de televiziune din ţările membre ale Uniunii Europene şi pe teritoriul României. Şi, de asemenea, modificarea dispoziţiilor art.95 alin.1 şi alin.3 din Legea audiovizualului, nr. 504 din 2002, astfel cum ea a fost modificată prin Legea nr. 402 din 2003. Este vorba de excluderea din text a sintagmei "aduce prejudicii grave interesului public în legătură cu anumite măsuri contravenţionale", pentru că, în înţelesul Comisiei Europene, textul este confuz şi poate genera abuzuri.

Vă mai amintesc că este una dintre priorităţile noastre în integrarea europeană, că este un lucru convenit cu Comisia încă din mai anul 2005 şi pentru aceste motive vă invit să votaţi legea de aprobarea ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc foarte mult.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2006 pentru modificarea Legii audiovizualului a fost transmis Comisiei pentru cultură, mijloace de informare în masă cu adresa PLX 46 din 13 februarie 2006.

Comisia pentru cultură a fost sesizată în fond în procedură de urgenţă.

Acest proiect de lege a fost trimis spre avizare şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Au fost primite avize favorabile din partea acestor comisii.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, ca şi legea asupra căreia se intervine.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Aşa cum a spus şi iniţiatorul, Ordonanţa de urgenţă nr.3/2006 are ca scop crearea cadrului juridic necesar pentru garantarea libertăţii de retransmisie pe teritoriul României a serviciilor de programe de către difuzori aflaţi sub jurisdicţia statelor membre ale Uniunii Europene fără autorizare prealabilă, precum şi satisfacerea principiilor stabilite prin Directiva "Televiziuni fără frontiere", amendată ulterior prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 1997, nr.36 a Uniunii Europene.

Raportul Comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, cu două amendamente.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, doamna preşedinte, vă rog să supuneţi timpii de discuţie pentru dezbateri pe fond şi dezbaterea pe articole.

Doamna Raluca Turcan:

Propun 10 minute pentru dezbateri generale şi 2 minute pe articole.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi, de 10 minute.

Voturi pentru?

Procedură de vot. Vă rog să votaţi timpul propus de comisie, de 10 minute.

Da. Vă mulţumesc. Cu 139 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a aprobat timpul de 10 minute propus pentru dezbateri.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, vă propun trecerea la discuţia pe articole.

Amendamentele admise. Nr.1. Titlul legii. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Articolul unic, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie.

Observaţii? Adoptat.

Nr. 3. Titlul Ordonanţei de urgenţă. Nemodificat.

Observaţii? Adoptat.

Art.I, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.1 alin.2, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.6, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

S-a abrogat alin.3 al art.95. Observaţii? Adoptat.

Art.II, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Legea în ansamblul ei, procedură de vot, mâine la ora 10,30.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 2000.

Din partea iniţiatorului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Lucian Leuştean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În iunie 2000, Comitetul miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr.12, adiţional, la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Documentul a fost oferit spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei în noiembrie 2000, la Roma. România l-a semnat cu acel prilej.

Până în prezent, acest protocol a fost semnat de 34 de state şi ratificat de 11 dintre ele.

România a ratificat Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în 1994 şi a semnat protocolul în noiembrie 2000.

Aş vrea să vă precizez faptul că ratificarea Protocolului nr.12 a constituit unul din angajamentele asumate de ţara noastră în vederea aderării la Uniunea Europeană prin documentul oficial de deschiderea negocierilor, Capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne", şi este o măsură legislativă prioritară în programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2005-2008.

Acest protocol nr.12 lărgeşte protecţia pe care Convenţia Europeană a Drepturilor Omului o asigură împotriva discriminării prin includerea posibilităţii ca discriminarea pretinsă să nu fie în legătură cu unul din drepturile prevăzute în tratat, în sensul că nici o persoană să nu fie discriminată pe baza nici unui motiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei. Vă rog!

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, adoptat la Roma la 4 noiembrie 2000.

În conformitate cu dispoziţiile art.75 din Constituţia României şi ale art.92 alin.8, punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului nr.12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, adoptat la Roma, la 4 noiembrie 2000. România a ratificat Convenţia prin Legea nr.30 din 18 mai 1994 şi a semnat Protocolul nr.12 la 4 noiembrie 2000.

Protocolul nr.12 lărgeşte protecţia pe care Convenţia o asigură împotriva discriminării prin includerea posibilităţii ca discriminarea pretinsă să nu fie în legătură cu unul dintre drepturile limitativ prevăzute în acest tratat şi includerea unei garanţii largi în sensul că nici o persoană nu poate fi discriminată pe baza nici unui motiv.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 februarie 2006.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 13 deputaţi din totalul de 15 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, domnule preşedinte, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Varga Attila:

Propunem 5 minute.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

S-a propus 5 minute pentru dezbateri.

Vă rog să votaţi. Cine este pentru propunerea domnului preşedinte de 5 minute pentru dezbateri.

Da. Vă mulţumesc. 143 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abţinere. S-a aprobat timpul propus de 5 minute.

Din partea grupurilor parlamentare, vă rog pentru dezbateri. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, propun să trecem la dezbateri pe articole.

Titlul legii. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Articolul unic, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Procedură de vot final, mâine, la ora 10,30.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind navigaţia pe căi navigabile interioare, semnat la Bucureşti, la 1 noiembrie 2005.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Lucian Leuştean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În conformitate cu obiectivele strategiei naţionale privind armonizarea cadrului juridic al cooperării bilaterale şi, având în vedere dinamica dezvoltării relaţiilor politice şi economice dintre România şi Moldova, s-a impus negocierea şi semnarea acestui acord.

În baza aprobării Guvernului din octombrie 1997, în perioada 2003-2004, s-a negociat şi s-a convenit asupra textului acestui proiect de acord interguvernamental româno-moldovean.

El a fost semnat în noiembrie 2005 la Bucureşti şi îşi propune să dezvolte relaţiile bilaterale dintre cele două state în domeniul transporturilor fluviale, să sprijine cele două părţi în vederea evitării oricăror acţiuni care ar putea dăuna dezvoltării normale a activităţilor fluviale, să promoveze şi să ajute la dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două state.

Prezentul acord nu afectează obligaţiile care rezultă pentru România din calitatea sa de stat asociat sau membru al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege, spre deosebire de alte acorduri şi tratate care se adoptă pornind de la Guvern prin ordonanţe, este un proiect de lege, în cazul Moldovei, cu care comisia a fost în totalitate de acord. Membrii comisiei au hotărât în unanimitate să supună Camerei aprobarea acest raport.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat.

Articolul unic, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Votul final mâine, la 10,30.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind funcţionarea Institutului Cultural Român la Budapesta şi a Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucureşti, semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Lucian Leuştean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În dorinţa de a actualiza cadrul juridic al relaţiilor culturale româno-maghiare, la şedinţa comună de Guvern din octombrie 2005, a fost semnat acest acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind funcţionarea Institutului Cultural Român la Budapesta şi a Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucureşti.

Acest document conţine prevederi care vizează funcţionarea Institutului Cultural Român la Budapesta şi a Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucureşti, coordonarea şi conducerea celor două instituţii, activitatea acestora, manifestări în domeniul culturii, învăţământului, educaţiei, ştiinţei şi tehnologiei, organizarea de spectacole, seri literare, expoziţii şi proiecţii de filme, crearea şi funcţionarea bibliotecilor şi a sălilor de lectură, editarea şi difuzarea de materiale informative, activitatea comercială a instituţiilor, accesul publicului la manifestările culturale, stabilirea condiţiilor financiare de participare la acţiunile instituţiilor, statutul personalului, regimul fiscal.

Mai trebuie să spunem că, la intrarea în vigoare a acestui acord, îşi va înceta valabilitatea Convenţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungaria privind înfiinţarea Casei de cultură ungare la Bucureşti, semnată în noiembrie 1969.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind funcţionarea Institutului Cultural Român la Budapesta şi a Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucureşti, semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005, a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în 13 februarie.

Comisia pentru cultură a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege în procedură de urgenţă. A fost transmis spre avizare Comisiei de politică externă, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Au fost primite avize favorabile din partea acestor trei comisii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost dezbătut în ziua de 28 februarie 2006.

La lucrările comisiei au participat domnul secretar de stat Ioan Onisei, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, domnul Liviu Bleoca, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, iar din partea Institutului Cultural Român, doamna Tania Radu, vicepreşedinte.

La lucrările comisiei, au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 21. Raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării şi, în urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind funcţionarea Institutului Cultural Român la Budapesta şi a Centrului cultural al Republicii Ungare la Bucureşti, semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2006, în forma prezentată.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, permiteţi-mi ca să apreciez că ziua de 20 octombrie 2005 a fost una dintre cele mai sumbre pentru Guvernul României. În această zi, în care a avut loc o şedinţă comună a celor două guverne vecine şi state vecine şi prietene, s-a stabilit să se deschidă prin reciprocitate consulate la Miercurea-Ciuc şi, respectiv, la Ghiula.

Dacă Guvernul ungar a inaugurat deja la data de 3 ianuarie un consulat la Miercurea-Ciuc, cu surle şi trâmbiţe, Guvernul României nu a făcut nimic până la această dată. Nici nu a căutat măcar clădire, fiindcă după cum mi s-a răspuns la o interpelare pe care am depus-o în data de 6 februarie, s-a motivat că deoarece nu s-a emis un decret al preşedintelui României şi am înţeles pentru faptul că Ministerul Afacerilor Externe nu a înaintat încă un memorandum pentru înfiinţarea acestui consulat.

Concluzia este simplă: avem un Minister al Afacerilor Exerne total incompetent.

El a trădat interesele României prin modul cum se implică, şi s-a văzut puţin mai devreme, în Acordul Gojdu, încălcând cu seninătate Constituţia României. Deci, ce asigurări poate să ne dea un asemenea Minister al Afacerilor Externe că va avea posibilitatea şi dorinţa să asigure buna funcţionare a unui Institut Cultural Român la Budapesta.

Aş dori puţin să vă spun că, din păcate, trădarea s-a extins. Nu este numai la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, ci este şi aici, în Parlamentul României. În Parlamentul României şi vreau să mă refer aici la Senat, de data aceasta...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog să vă încadraţi în timp, domnule coleg.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da. V-am spus 5 minute, aşa că e timp.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Pentru toată lumea...

Domnul Adrian Moisoiu:

Vreau să subliniez ideea că toporul nu a putut să taie o pădure atâta timp cât toporul nu a avut coadă.

În acest fel, şi la asta vreau să mă refer, la o lege care a trecut tacit prin Senat şi care de fapt prevede ca să se asigure retrocedarea bunurilor criminalilor de război şi celor care în 1940-1945 au participat voluntar la război şi în felul ăsta şi-au pierdut toate drepturile, retrăgându-se cu armatele hitleriste şi cu armatele hortyste.

Domnilor, trădarea este mare şi, ca atare, acest guvern, acest minister nu are în el nici urmă de patriotism, nu apără interesele României.

Având însă în vedere importanţa acordului, vreau să subliniez că Grupul parlamentar al P.R.M., în esenţă, susţine acordul, pentru că suntem conştienţi că trebuie să existe un acord de bună colaborare şi un institut de cultură atât la Budapesta cât şi la Bucureşti între cele două state, dar, în acelaşi timp, Grupul parlamentar P.R.M. cere cu toată puterea demiterea acestui minister.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Din partea grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege şi spun proiect de lege pentru că nu este ordonanţă, aşa cum a fost altădată, este un proiect benefic pentru ambele ţări. Rezultă clar faptul că, pe întreg mapamondul, cultura nu are limite. Respectăm din suflet cultura maghiară, aşa cum sunt convins că şi cetăţenii maghiari respectă cultura română, fapt pentru care un asemenea acord trebuie cu siguranţă votat şi dovedim prin aceasta că, în esenţă, nu avem nimic cu nimeni, mai mult de atât cu vecinii noştri, dar dorim ca demnitatea noastră să nu fie ştirbită deloc.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da. Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva.

Dacă nu, trecem la adoptarea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat.

Articolul unic, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat.

Procedură de vot pentru mâine la ora 10,30.

Vă mulţumesc.

Proiectul Legii-cadru a descentralizării.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Liviu Radu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Prin proiectul de modificarea Legii-cadru a descentralizării, încercăm să aducem o serie de noutăţi prin care să facilităm desfăşurarea procesului de descentralizare, şi anume un set complet de principii care trebuie să guverneze procesul de descentralizare, după cum urmează: principiul subsidiarităţii; principiul asigurării resurselor corespuzătoare competenţelor transferate; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil şi predictibil; principiul responsabiltăţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele care le revin; principiul echităţii în asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi principiul constrângerii bugetare.

De asemenea, propunem un set de reguli clare ce trebuie respectate în orice iniţiativă de descentralizare sectorială.

Aplicarea lor va avea ca efect un proces de descentralizare unitar, bine fundamentat, sincronizat şi adaptat nevoilor şi capacităţii de implementare a autorităţilor administraţiei locale.

Astfel, competenţele vor fi transferate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean, cu condiţia ca acesta să aibă şi capacitatea de implementare necesară.

Selectarea competenţelor ce vor fi descentralizate trebuie să aibă în vedere următoarele criterii: eficienţa economică, obţinerea economiilor de scară în furnizarea serviciilor publice şi aria geografică a beneficiarilor serviciului public.

Structura instituţională a procesului de descentralizare va avea în centru Ministerul Administraţiei şi Internelor...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule secretar de stat, nu din expunerea de motive... Altceva, dacă mai aveţi concret. Expunerea de motive o avem şi noi în faţă.

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei raportoare.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Proiectul Legii-cadru a descentralizării. S-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru buget, finanţe, bănci.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond, în procedură de urgenţă, la 1 martie 2006. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia în forma prezentată. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Timpii, domnule deputat, vă rog!

Domnul Relu Fenechiu:

10 minute.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu timpul propus, de 10 minute?

Vă rog să votaţi, procedură de vot.

Cine este pentru 10 minute, timp de dezbatere?

Da, acum avem acces acum.

Vă mulţumesc.

Cu 149 voturi pentru, 7 împotrivă şi 1 abţinere, s-a aprobat timpul de 10 minute.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa după cum ştim, de 15 ani de zile există o continuă contradicţie între puterea centrală şi administraţia locală. Adică, administraţia locală vrea cât mai multă descentralizare şi sigur că de multe ori administraţia centrală se opune solicitărilor administraţiei locale.

Acest proiect de lege este bine venit, de aceea, după studierea şi documentarea asupra orientării şi prevederilor acestui proiect de lege, P.S.D.-ul la Cameră a fost singurul care a făcut amendamente, şi zic că aceste amendamente au fost bine venite, pentru că proiectul de lege şi aceste amendamente au creat o dezbatere amplă în cadrul Comisiei pentru administraţie publică.

Aceste amendamente, în mare majoritate, au fost şi admise, pentru că erau amendamente de bun simţ, amendamente care chiar privesc activitatea din administraţia publică, şi dezbaterile care au avut loc în comisie au dus chiar la un proiect de lege bun, pe care comisia, aşa cum am auzit raportul, l-a şi supus aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Sigur că, pe lângă aprecierile pe care le-am făcut asupra proiectului de lege, au fost şi amendamente respinse. Probabil că în plen le vom susţine, şi unele din ele vor fi acceptate, dar proiectul de lege introduce concepte noi privind delegarea atribuţiilor de la nivel central spre nivel local şi este foarte important că, printr-un amendament făcut, am solicitat ca fiecare serviciu sau activitate care se descentralizează să fie asigurată cu fonduri, de fapt activitatea descentralizată să înceapă o dată cu finanţarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Dumitriu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Dumitriu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Ne aflăm în faţa unei legi extrem de importante. Culmea este că ea, în esenţă, nu modifică foarte mult starea actuală sau forma actuală de organizare, dar pune într-un cadru legal mai multe aspecte legate şi de colaborarea administraţie centrală - administraţie locală.

Este o lege bine făcută, după părerea noastră, şi dovedeşte cât de util este să accepţi de multe ori şi amendamentele Opoziţiei, pentru că textul de faţă cuprinde foarte multe amendamente admise şi unele respinse, aşa cum spunea colegul, care poate vor trece la plen.

De asemenea, un fapt extrem de important, sigur, nu apare în text, dar pe care trebuie să-l înţelegem foarte bine noi toţi, mai ales clasa politică, şi anume: obligaţia de acum încolo a conducerii centrale a partidelor de a delega oameni foarte buni în zonele locale, pentru că nu va mai exista de acum încolo un Guvern sau o altă formă a administraţiei centrale, care să repare şi să dirijeze greşelile celor din zona locală.

De asemenea, iată, numai dacă ne uităm la administrarea instituţiilor sanitare publice de interes local sau judeţean, vă daţi seama că dacă legea aceasta ar fi fost votată înaintea scandalului sănătăţii, domnul ministru Nicolăescu nu prea ar mai fi avut ce să facă în faţa unor hotărâri ale structurilor locale.

Deci, în esenţă legea este bună şi avem foarte mult de muncit pentru a o pune şi în aplicare bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii?

Da, vă rog, domnule coleg. Staţi puţin, de la P.S.D. a mai luat cuvântul cineva.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D.:

Da, o singură dată, dar acum este pe procedură.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Pe procedură, poftiţi, domnule coleg!

Domnul Vasile Filip Soporan:

Deci, şi eu doresc să afirm faptul că această lege este o lege importantă.

Nu pot să fiu de acord cu aprecierile făcute în expunerea de motive, unde se arată că deficienţele legii-cadru a descentralizării nr.339/2004 au făcut-o inutilă. Dimpotrivă, legea a fost şi este utilă. Deoarece fiind prima reglementare-cadru în domeniul descentralizării, pretenţia ca ea să fie perfectă este exagerată. De altfel, şi aprecierile comisiei europene pe anul 2004 referitor la această lege au fost pozitive.

Din acest motiv, eu cred că ar trebui revenit asupra aprecierilor făcute în nota de fundamentare.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai doreşte cineva?

Vă rog frumos, domnule deputat Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Foarte pe scurt, credem că este o lege extrem de necesară. Realitatea politică, dar şi legislativă din ultimii ani ne demonstrează că suntem, din acest punct de vedere, departe de lumea civilizată. Şi mă refer mai ales la realitatea practică.

De aceea, consider că legea este un cadru legislativ foarte necesar, pentru că, până la urmă, transferul de competenţe de la autoritatea centrală către autorităţile locale este o realitate politică şi constituţională, poate de 200 - 300 de ani în lumea civilizată.

Personal, mă îndoiesc că această lege îşi va produce efectele benefice dintr-o dată, intempestiv şi radical în viaţa politică românească, dar aşa cum spuneam, este un început bun, necesar.

Partidul Conservator va vota această lege.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, trecem la dezbaterea legii pe articole.

Poziţia nr.1 - titlu legii - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.2 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.3 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.4 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie.

Poziţia nr.5 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.6 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.7 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.8 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.9 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.10 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.11 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.12 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.13 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.14 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.15 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.16 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.17 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.18 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.19 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.20 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.21 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.22 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.23 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.24 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.25 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.26 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.27 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.28 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.29 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.30 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.31- nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.32 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.33 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.34 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.35 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.36 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.37 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.38 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.39 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.40 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.41 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.42 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.43 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.44 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.45 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.46 - nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Poziţia nr.47 - cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Observaţii? Adoptat.

Legea în ansamblul ei, vot final, mâine la ora 10,30.

Proiectul de lege privind Codul vamal al României.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Sebastian Bodu (preşedinte ANAF):

Este vorba de noul Cod vamal, care nu face decât să alinieze prevederile la acquis-ul comunitar, în speţă Cap.25 "Uniunea vamală", şi este punct pe calendarul de aderare.

Proiectul preia în întregime reglementările comunitare în domeniul vamal, respectiv Regulamentul Consiliului nr.2913/92, asigurând o armonizare deplină cu reglementările comunitare, mai ales având în vedere că trei pătrimi dintre drepturile de import percepute se vor duce la bugetul comunitar.

Dintre modificările pe care le conţine acest proiect, amintesc: introducerea unui nou tip de reprezentare a persoanelor în faţa autorităţii vamale, reprezentarea indirectă; introducerea noţiunii de agent economic autorizat; reglementarea tipurilor de informaţii pe care le furnizează Autoritatea Vamală; micşorarea termenului pentru declararea mărfurilor prezentate în vamă; introducerea modalităţii de declarare a mărfurilor prin înscrierea în evidenţă contabilă; introducerea unei noi destinaţii vamale, antrepozitele libere, care din punct de vedere legal vor constitui incinte situate pe teritoriul vamal al României, separate de restul acestui teritoriu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare Codul vamal al României, fiind propusă pentru abrogare Legea din 1997 cu nr.141, cu modificările ulterioare, care nu mai corespunde în prezent noilor reglementări instituite pentru armonizarea cu Codul vamal comunitar.

Acest proiect de lege prezentat dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, este structurat în 13 titluri, alcătuite din capitole şi secţiuni.

Proiectul urmează să se aplice în mod uniform, pe întreg teritoriul vamal al României, schimburile de mărfuri dintre România şi alte ţări fiind cele care vor face obiectul acestui nou Cod vamal, propus dezbaterii.

Proiectul de lege actual face parte din categoria legilor organice, întrucât la art.270 până la 275 sunt instituite infracţiuni, fiind incidente dispoziţiilor art.73 alin.3 lit.h) din Constituţia României.

Raportul comisiei, doamnelor şi domnilor, a fost adoptat cu unanimitate de voturi. El cuprinde amendamente care au fost aprobate şi au fost propuse de către comisiile de specialitate şi de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnule preşedinte, v-aş propune ca în discuţia pe care o s-o avem pe marginea acestui proiect de lege, la nr.crt.233, respectiv la art.185 s-a greşit, este o eroare materială, şi vă rugăm să fiţi de acord şi să supuneţi la vot ca în loc de prevederile art.188, să se insereze art.186 (v-am spus, a fost o eroare materială). Este vorba, deci, de art.185, care se regăseşte la pct.233.

Acest proiect de lege, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, a fost adoptat în unanimitate şi vă propunem să fie votat în forma adoptată de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă propun 15 minute în total, cu câte 2 minute pe articole.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog!

Domnul Petru Lakatos:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege foarte important. Mă bucur că ministerul a fost de acord cu multe dintre propunerile noastre, care au fost acceptate şi au fost introduse în conţinutul proiectului legii.

Aş scoate în evidenţă faptul că este valabil pe tot teritoriul ţării şi sunt o serie de reglementări noi. Deci, merită de citit şi de prezentat în judeţele dumneavoastră.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Partidului Conservator, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Codul bunelor maniere mă obligă să-l salut cu mai puţin respect pe domnul Bodu, pentru că şi domnia sa a procedat la fel şi în formula de adresare a salutat, în primul rând, Parlamentul României. Nu mă mir pentru replicile care se aduc la adresa domniei sale pe diverse canale de televiziune.

Vreau să-i adresez o întrebare iniţiatorului, respectiv domnului Bodu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Este la Senat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Fără iniţiator nu putem dezbate un asemenea proiect de lege, pentru că este prioritate în vederea aderării la Uniunea Europeană. Este Codul vamal, care practic reprezintă un pas mare înspre integrarea în structura europeană.

Aşadar, mă opresc aici, pentru că aştept să stau de vorbă, să-i adresez întrebări iniţiatorului.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnilor colegi,

Domnul Bodu a fost convocat la Senat, unde are de susţinut o altă lege. (Vociferări din partea grupurilor parlamentare din partea stângă.)

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Conform regulamentului, solicit să ne oprim aici cu dezbaterea acestui important proiect de lege, datorită iniţiatorului, care efectiv ignoră, să nu folosesc un cuvânt mai dur, Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nu putem merge mai departe, că şi următorul proiect este tot la Ministerul de Finanţe.

În aceste condiţii, lipsind iniţiatorul şi având întrebări de adresat, închidem şedinţa în plen de astăzi.

Trecem la partea a doua a şedinţei.

Vă mulţumesc.

(Lucrările au fost reluate la ora 18,35.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Începem partea a doua consacrată răspunsurilor la întrebări prin răspunsul adresat domnului deputat Horia Toma, vizavi de impozitarea veniturilor din agricultură, începând cu anul 2007, Ministerul Finanţelor Publice.

Domnule ministru Sebastian Vlădescu, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Sebastian Vlădescu (ministrul finanţelor publice):

Bună seara.

Aşa cum am comunicat şi în răspunsul nostru din 23 februarie, există o propunere de impozitare a veniturilor din valorificarea produselor agricole, începând cu anul 2007, nu este vorba de o cotă de 16%, este vorba de o cotă de 2%.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

În continuare, domnul ministru pentru domnul deputat Mircia Giurgiu, referitor la memoriul domnului Neag Mihai din Floreşti, judeţul Olt.

Tot domnul ministru Sebastian Vlădescu.

Domnul Sebastian Vlădescu:

O clipă, să identific la ce se referă memoriul domnului Neag. Deci, este vorba de acţiunile deţinute la S.C."Avicola-Floreşti" S.A.

În conformitate cu Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, aceasta este o problemă care trebuie reglată între acţionari. Nu priveşte Ministerul Finanţelor Publice. De aceea, rugăm petentul să se adreseze direct la S.C."Avicola-Floreşti" S.A.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnule ministru, ultima întrebare, tot de la domnul deputat Mircia Giurgiu, memoriul doamnei Lena Vişolsci din comuna Floreşti, judeţul Cluj.

Domnul Sebastian Vlădescu:

I-am comunicat domnului deputat, tot pe 23 februarie, răspunsul.

În acest moment, certificatele de proprietate emise în baza Legii nr.58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale nu mai pot fi utilizate, această lege fiind abrogată prin Ordonanţa nr.88/1997.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Petru Călian, întrebare la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnule secretar de stat Anton Niculescu, vă rog: acţiunile întreprinse în vederea comunicării acţiunii de protest a opiniei publice din România faţă de sentinţa pronunţată de autorităţile americane.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, MAE):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Statul român, în special prin intermediul Ministerul Afacerilor Externe, a întreprins şi întreprinde toate demersurile necesare în vederea sprijinirii familiei Peter pentru obţinerea unei satisfacţii, în contextul verdictului pronunţat de justiţia militară în SUA, în acest caz.

În prezent, suntem în dialog cu familia Peter pentru a-i facilita accesul la asistenţă juridică de specialitate, din partea unor case de avocatură din SUA.

În măsura în care familia Peter va decide să utilizeze vreo formulă de acţiune juridică, ea va primi asistenţa posibilă.

În abordarea acestui caz tragic, este necesară apărarea intereselor familiei celui ce a fost Teo Peter, pe fondul respectării legislaţiei relevante interne şi internaţionale şi al consolidării în continuare a relaţiei strategice cu SUA.

În ceea ce priveşte demersurile concrete, la 1 februarie a.c., Ministerul Afacerilor Externe l-a invitat în audienţă pe ambasadorul SUA la Bucureşti. La 1 februarie a fost difuzat un comentat de presă al M.A.E., în care se exprimă surprinderea şi regretul faţă de disculparea lui Van Goethem.

Ministerul Afacerilor Externe a făcut, de asemenea, o serie de declaraţii de presă, iar la 2 februarie domnul Mihai Răzvan Ungureanu a avut o convorbire telefonică pe această temă cu secretarul de stat american.

Este şi o a doua parte a întrebării, în care suntem întrebaţi dacă intenţionăm să întreprindem acţiuni care să conducă la redeschiderea acestui caz.

Răspunsul nostru este următorul: verdictul Curţii Marţiale din Quantico, statul Virginia, este definitiv şi nu poate fi atacat. În consecinţă, pe linia deciziei adoptate de instanţa militară, cazul nu poate fi redeschis. Însă, familia Peter este sprijinită de autorităţile române în efortul de a identifica o cale de acţiune pe linia administrativă sau în domeniul civil.

Rămâne la latitudinea familiei Peter să decidă ce cale vor dori să urmeze în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Rămâneţi în continuare, domnule ministru.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că interesul cetăţeanului, interesul individului trebuie să fie, cetăţeanului român, evident, trebuie să fie mai presus decât orice alt interes, deoarece noi toţi, inclusiv reprezentanţii Ministerului de Externe suntem în slujba lor.

Sigur că sunt de apreciat măsurile întreprinse de Ministerul de Externe, dar consider că nu sunt suficiente şi ele trebuie continuate până când va exista măcar o uşoară doză de mulţumire din partea familiei Peter din municipiul Cluj-Napoca.

Şi doar o mică paranteză: voi propune, prin consilierii Partidului Conservator - Cluj, să fie denumită o stradă din centrul municipiului Cluj-Napoca, Str.Teo Peter, deoarece la nivel naţional acest demers, lansat de un alt parlamentar, nu a avut succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Răspuns la întrebarea domnului deputat George Scutaru privind perspectivele dezvoltării relaţiilor cu Suedia. Domnul Scutaru nu este în sală. Răspundeţi în scris. Mulţumesc.

Răspuns la întrebarea doamnei deputat Manuela Mitrea, privind situaţia şantierului arheologic din judeţul Mehedinţi, din partea Ministerului Culturii. Doamna deputat Manuela Mitrea este în sală? Nu este. Daţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Garda Dezideriu, U.D.M.R., referitor la muşamalizarea infracţiunilor constatate în legătură cu regimul silvic şi cinegetic. Este în sală domnul deputat? Nu este în sală. Răspuns scris.

Domnul deputat Petru Călian, Partidul Conservator, poziţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării faţă de scrisoarea înaintată preşedintelui Grupului de Iniţiativă Bolyai, domnul Bodo Barna, preşedintelui Comisiei Europene, preşedintelui ţării şi primului-ministru.

Domnul deputat este în sală? Da.

Vă rog, domnul Miron Dumitru, secretar de stat.

Domnul Miron Dumitru (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, Ministerul Educaţiei şi Cercetării vă comunică următoarele.

Această scrisoare, care a fost trimisă şi preşedinţiei, a fost trimisă şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării, mai multor foruri, şi sunt invocate, inclusiv trimiterea scrisorii către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, către un grup de semnatari, abordează o zonă extrem de sensibilă, a problemei legate de comunitatea universitară.

Noi vă comunicăm faptul că la nivelul conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fundamentarea strategiei educaţionale are o determinare pe termen mediu şi lung şi are în vedere actele normative în vigoare, pe plan naţional, şi documentele internaţionale, europene şi internaţionale la care România este parte, şi pe care le-a inserat prin în ratificarea convenţiilor internaţionale în dreptul român.

Practic, aşa cum se menţionează, în afara Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în România există şi alte universităţi în are studenţii maghiari pot urma şi urmează, într-un număr ridicat, cursurile în limba maghiară. Astfel, în anul universitar 2005-2006, în România, funcţionează 6 universităţi, dintre care 3 de stat şi 3 particulare, în care procesul de învăţământ pentru studenţii maghiari se desfăşoară integral în limba maghiară.

Şi în răspunsul scris avem detaliate universităţile şi filierele de studiu integral în limba maghiară, e vorba de: Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de artă teatrală din Târgu Mureş, Universitatea creştină Partium din Oradea, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca. Practic, din cele 19 specializări, 3 funcţionează în Cluj-Napoca, 7 specializări funcţionează în filiale, potrivit legii, în Târgu Mureş, şi altele 9 în Miercurea Ciuc, numai la Sapientia.

De asemenea, vreau să precizăm că în acest an universitar, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca funcţionează la nivel de licenţă 88 de specializări şi 9 extensii în teritoriu în limba română; 50 de specializări şi 6 extensii în teritoriu în limba maghiară , adică, o proporţie destul de echilibrată; 14 specializări şi 3 extensii în limba germană.

Universitatea Babeş-Bolyai cultivă, cu recunoaştere internaţională, de la nivelul tuturor forurilor, inclusiv al Comisariatului pentru Minorităţi al Consiliului Europei, multiculturalitatea şi o face, după părerea noastră, într-o manieră cât se poate de proactivă şi benefică pentru toţi studenţii săi. Practic, reprezentarea predării în limba maghiară se regăseşte la toate tipurile şi etajele educaţionale: licenţă, masterat.

Practic, conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării apreciază ca meritorii preocupările Universităţii Babeş-Bolyai şi a celorlalte universităţi, din Târgu Mureş, Oradea şi nu numai, pentru a oferi programe de studii integral în limbile maghiară, germană şi chiar ebraică.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule ministru, vă rog să vă limitaţi la 3 minute cu răspunsul dumneavoastră.

Domnul Miron Dumitru:

Mulţumesc.

În încheiere, aş vrea să precizez faptul că am luat notă de argumentele pe care semnatarii scrisorii, personalităţi de reputaţie în domeniu, laureaţi ai Premiului Nobel, le-au adus, dar, practic, nu am regăsit în conţinutul acestei scrisori de susţinere nici un argument bazat pe un exemplu concret în direcţia celor semnalate. De asemenea, noi, în încheiere, spun că apreciem caracterul multicultural al Universităţii Babeş-Bolyai, promovăm cu consecvenţă consolidarea universităţilor, creşterea potenţialului material, uman şi financiar al acestora, pentru că numai astfel apreciem că, prin universităţi de dimensiuni considerabile, agregate din punct de vedere factorial, putem avea polii de excelenţă care să le califice, pe universităţile noastre, în clasamentele europene şi internaţionale.

În concluzie, ministerul nu sprijină divizarea universităţilor sau scindarea lor după nici un fel de criteriu, considerând că aceste acţiuni contravin valorilor europene ale învăţământului superior şi diminuează şansele ca ţara noastră să se plaseze pe poziţii fruntaşe în clasamentele europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Valentin Iliescu, de la PD, referitor la discrepanţa dintre învăţământul urban şi cel rural.

Domnul Petru Călian (din sală):

Domnule preşedinte, şi intervenţia mea?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, poftiţi, vă rog, domnule, mă scuzaţi.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt, nu pot decât să felicit pe domnul ministru secretar de stat, este cel mai bun răspuns la o întrebare pe care l-am primit de când sunt parlamentar. De asemenea, felicit poziţia fermă a Ministerului Învăţământului şi în special pe domnul ministru Mihail Hărdău.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Deci, domnul deputat Adrian Iliescu, dacă este în sală? Dacă nu, depuneţi în scris, domnule ministru.

Este? Ridicaţi, domnule, mâna, să vă văd.

Vă rog. 3 minute, referitor la discrepanţa dintre învăţământul urban şi cel rural.

Domnul Miron Dumitru:

Domnule deputat Călian, este răspunsul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, sub semnătura ministrului educaţiei şi cercetării, făcut de un întreg colectiv.

În legătură cu întrebarea domnului deputat Iliescu, cu privire la derularea proiectului Ministerului Educaţiei şi Cercetării finanţat cu bani de la Banca Mondială, răspunsul se referă la întregul panel de preocupări pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le are în direcţia asigurării acestei armonii pozitive între învăţământul din rural şi cel din urban. Avem şi situaţii punctuale, în care trebuie să întreprindem demersuri în care învăţământul din mediul urban să vină aproape de învăţământul din mediul rural, deci, avem exemple cu privire la dotarea cu hărţi, dotarea cu globuri şi cu alte elemente de infrastructură educaţională.

Dar în legătură cu Proiectul pentru învăţământul rural RO 4691, aş vrea, în sinteză, să precizez următoarele:

Obiectivul acestui proiect este îmbunătăţirea accesului la o educaţie de calitate pentru elevii din mediul rural, exprimată prin rezultate mai bune, precum şi printr-un procent mai mare de promovabilitate şi absolvire. În acest proiect şi în celelalte, care vizează descentralizarea, crearea de campusuri şcolare moderne, care să asigure cea mai bună apropiere între resursele materiale, umane şi financiare, se urmăreşte ca învăţământul din mediul rural să devină un învăţământ modern, dinamic şi un învăţământ care să producă valoare adăugată.

La subcomponenta 1 - dezvoltarea profesională pentru cadrele didactice din mediul rural pe baza activităţii proprii desfăşurate în şcoală, în anul 2005, 1.050 de cadre didactice au fost implicate în faza pivot, 463 de centre fixe de resurse, dotate cu echipament, activitatea continuă în 2006, preconzându-se pregătirea în cadrul programului de mentorat a unui număr de 5.749 de profesori şi învăţători, din 725 de şcoli.

La subcomponenta 1.2 - oportunităţi de dezvoltare în carieră a cadrelor didactice, al cărei obiectiv este implementarea unui program de calificare profesională pentru 3.000 de cadre didactice mai puţin calificate din mediul rural, printr-un program de învăţământ deschis la distanţă realizat la nivel naţional, în 2005 au fost implicate ca beneficiari în acest program de formare 3.200 de cadre didactice necalificate, elaborarea a 104 manuale pentru sem. I şi II în format învăţământ la distanţă, pregătirea a 200 de profesori din învăţământul sportiv şi preuniversitar; în 2006, se prevede calificarea celor 3.200 de profesori şi învăţători din mediul rural prin programul învăţământ la distanţă.

Pentru subcomponenta materiale de predare-învăţare, ca obiectiv, se anvizajează dotarea a 33 de judeţe care nu au fost incluse în programe anterioare cu materiale didactice şi cărţi necesare activităţii educativ-formative; în 2006, se vizează dotarea cu materiale didactice a tuturor şcolilor din mediul rural: planşe - de altfel, s-a şi adoptat o hotărâre de Guvern de cuvând, care vizează achiziţionarea şi îmbunătăţirea acestor elemente.

Pe componenta 2 - îmbunătăţirea parteneriatului şcoală-comunitate, un program de 3,34 de milioane de dolari, cu activităţi în 2005, cuprinse în detaliu în răspunsul scris; în 2006, se urmăreşte facilitarea a 3.000 de şcoli în vederea întocmirii planurilor şcolare şi scrierii de proiecte, implementarea celor 690 de granturi acordate în cadrul rundei a doua de competiţie.

La fel, şi pe celelalte componente. Alocarea fondurilor necesare este în măsură ca la finele anului 2006, cu continuare în 2007 şi în 2008, să se asigure modernizarea scontată a învăţământului din mediul rural.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Sunt foarte frumoase afirmaţiile domnului secretar de stat şi, sincer, nu mă îndoiesc de veridicitatea lor. Ce aş fi vrut să aflu, dacă domnul secretar de stat poate să ne răspundă, este când, graţie acestor măsuri şi, sigur, altora pe care le preconizează Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu adevărat, şansele copiilor din mediul rural vor fi aproape egale cu cele ale celor din mediul urban.

Şi, doi, dacă este dispus dânsul, ca secretar de stat, să facem o verificare pe teren într-un judeţ, mergând acolo, să vedem care este impactul efectiv - pentru că, până la urmă, toate aceste stagii de pregătire, de ridicare a nivelului cadrelor didactice reprezintă o ipoteză extraordinar de favorabilă, important ar fi să vedem în teren ceea ce se întâmplă, are sunt rezultatele concrete, practice ale acestui program, extrem de important, pe care şi l-au propus ministerul şi, bineînţeles, Guvernul.

Motiv pentru care îl rog pe domnul secretar de stat să-mi răspundă dacă este dispus să facem o asemenea verificare, de exemplu, în judeţul Argeş.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Miron Dumitru:

Domnule deputat, vreau să spun că aceste elemente pe care le-am descris şi sunt cuprinse în strategie, strategie care a îmbrăcat forma unui memorandum, pe care Guvernul României l-a aprobat, deci, nu mai este un pachet intenţional, ci este un document cu elemente de concreteţe cât se poate de imperative. Deci, roadele, fireşte că se culeg mai spre toamnă, dar dorim ca toamna aceasta să nu fie îndepărtată.

De asemenea, am primit provocarea dumneavoastră. Evident că nu ştiu dacă eu o să vă însoţesc în judeţul Argeş, dar vreau să vă asigur că ministrul educaţiei are, şi dumnealui, şi secretarii de stat au în programul de activităţi astfel de vizite, foarte multe dintre locaţiile din diverse judeţe au fost "călcate", din acest punct de vedere. O să-i transmit colegei Paloma Petrescu şi vă garantez că această provocare va fi internalizată. Deci, eu vă promit că aceasta se va concretiza foarte repede, din acest punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul secretar de stat Virgil Crecană, la întrebarea domnului deputat Ilie Merce, referitor la situaţia directorului general al Transgaz şi directorului general adjunct la Romgaz.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Virgil Crecană (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, funcţia de director general al unei companii societăţi naţionale nu este incompatibilă cu calitatea de acţionar al unei societăţi comerciale, inclusiv bănci sau altei instituţii de credit. Cazurile de incompatibilitate şi interdicţii stabilite în Legea n. 161/2003 titlul IV, şi anume, conflictul de interese şi regimul de incompatibilităţi în exercitarea demnităţilor publice şi în funcţiile publice, nu se referă la situaţia în care directorul general al unei societăţi naţionale este şi acţionar, asociat la alte societăţi comerciale.

În scopul evitării conflictului de interese, în Legea nr. 31/1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare, se interzice directorilor unor societăţi pe acţiuni să fie, fără autorizarea prealabilă a consiliilor de administraţie, administratori membri în comitetul de direcţie în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate sau să exercite acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane.

Din declaraţiile înaintate de către cei incriminaţi, pe propria lor răspundere, au consimţit că nu sunt în conflict de interese cu societăţile menţionate: Transgaz, respectiv, Romgaz.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte, am discutat cu domnul secretar de stat anterior şi a rămas să se continue verificările, întrucât rezultatul întrebării se bazează doar pe declaraţiile celor în cauză, care, fiind în nişte funcţii importante, sunt administratori şi acţionari la alte firme şi au relaţii comerciale cu societăţile pe care le conduc. Şi asta nu se poate! Cel puţin, aşa zice legea.

Deci, m-am înţeles cu domnul secretar de stat să continue verificările şi să ia măsurile legale în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Referitor la problemele grave privind locuitorii comunei Apahida, judeţul Cluj, domnule secretar de stat, vă rog. Pentru domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Virgil Crecană:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea specificată, menţionăm că Serviciul de distribuţie a gazelor naturale din comuna Apahida, judeţul Cluj, fiind concesionat Societăţii comerciale CPL Concordia, Filiala Cluj-Napoca, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale a comunicat că diferenţa dintre preţul final reglementat practicat de respectiva Concordia, Filiala Cluj-Napoca, furnizorul actual pentru consumatorii casnici situaţi în comuna Apahida, judeţul Cluj, şi Distrigaz Nord Târgu Mureş este justificată de necesitatea ca preţul final reglementat, adică, cel plătit la consumatorul captiv de gaze naturale, să reflecte costurile reale efectuate de furnizori pentru sau în legătură cu furnizarea gazelor naturale asigurate de furnizor la locul de consum. În concepţia ANRGN-ului, evitându-se astfel subvenţionarea încrucişată dintre furnizorii de gaze naturale.

În acest sens, în conformitate cu prevederile criteriilor şi metodelor pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1.078/2003 cu modificările ulterioare, începând de la 1 aprilie 2005, fiecare furnizor titular al licenţei de distribuţie a gazelor naturale are aprobat prin ordin al preşedintelui ANRGN un preţ final reglementat.

ANRGN precizează că nu există obligaţia de a comunica abonaţilor preţul de achiziţii şi distribuţie la 1.000 de m.c. de gaze naturale. Aceasta este specificaţia expresă a ANRGN-ului.

Menţionăm că în prezent tarifele reglementate pentru prestarea serviciilor de distribuţie şi preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizată de CPL Concordia au fost aprobate prin ordinul preşedintelui ANRGN nr. 1.079/14.12.2005.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, am vorbit şi înainte, am discutat, am primit şi răspunsul scris, dar problema rămâne, nu este rezolvată. Atâta timp cât locuitorii din Apahida primesc contracte în alb, când preţul li se spune după ce se facturează, consider că este o discriminare şi aceştia, totuşi, ar trebui să beneficieze de informaţii înainte de a semna contractul şi să nu fie obligaţi de acea firmă să semneze contractele în alb şi să semneze ceea ce doreşte acea firmă.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian, introducerea taxei locale privind eliberarea autorizaţiei de construcţie. Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor informaţii referitoare la măsurile întreprinse în vederea îmbunătăţirii managementului situaţiilor de urgenţă, astfel încât să se justifice introducerea taxei speciale percepute de autorităţile locale pentru analizarea şi eliberarea avizelor de specialitate la documentaţiile de investiţii în construcţii, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. d) din Legea nr. 481 privind protecţia civilă, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi, respectiv, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au dreptul de a stabili în condiţiile legii taxe speciale pe linia protecţiei civile. Subliniez, dincolo de text, că au dreptul să stabilească aceste taxe, dar nu sunt obligate să le şi instituie.

Taxele în discuţie se percep pentru analizarea şi eliberarea avizelor de specialitate la documentaţiile de investiţii în construcţii în baza cărora sunt emise autorizaţiile de construire. Nivelul taxelor respective se stabileşte autonom, prin hotărâri ale consiliilor locale, respectiv, consiliilor judeţene, în funcţie de mărimea şi destinaţia construcţiilor.

Potrivit dispoziţiilor art 26 alin. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, taxa în discuţie se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizată exclusiv în scopurile pentru care a fost înfiinţată, iar contul în execuţie al acesteia se aprobă de consiliul local judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.

Taxele locale în discuţie se încasau şi înainte de anul 2004, în baza dispoziţiilor Legii nr. 106/1996, vechea lege privind protecţia civilă, act normativ care a fost abrogat în urma intrării în vigoare a Legii nr. 481/2004.

De asemenea, precizăm faptul că potrivit dispoziţiilor art. 69 din Legea nr. 481 finanţarea cheltuielilor cu protecţia civilă se asigură, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituţiilor publice autonome, ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi din bugetele proprii ale agenţilor economici, după caz. Structurile naţionale şi locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă fac propuneri şi recomandări de utilizare a fondurilor în discuţie, astfel încât să se asigure condiţiile necesare pentru realizarea sistemului de prevenire a situaţiilor de urgenţă precum şi pentru dotarea serviciilor de urgenţă profesioniste şi voluntare.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte, domnule ministru.

Aceste taxe, într-adevăr, rămân la latitudinea consiliilor locale, în speţă, în municipiul Cluj-Napoca, se încasează aceste taxe, dar fiind vorba de banul public, trebuie să fie bine cunoscută destinaţa acestor bani, nu la modul general. Or, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, nu se cunoaşte destinaţia precisă a acestor sume încasate şi sumele sunt semnificative.

Aici, dacă se poate să-mi daţi detalii suplimentare, chiar pe viitor, într-o discuţie privată.

În rest, vă mulţumesc mult pentru un răspuns foarte bun.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Întrebarea domnului deputat Florin Iordache adresată Ministerului Justiţiei privind magistraţii detaşaţi.

Domnul deputat este în sală? Da.

Ministerul Justiţiei, doamnă secretar de stat, vă rog.

Domnul Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Aşa cum am arătat şi în răspunsul scris, referitor la întrebarea dumneavoastră privind situaţia judecătorilor şi procurorilor detaşaţi, locul detaşării şi măsurile luate pentru încetarea unei situaţii care afectează echilibrul sistemului judiciar, am arătat că de când ni s-au preluat atribuţiile în ce priveşte dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, numai Consiliul Superior al Magistraturii v-ar putea da date exacte cu privire la numărul acestora şi autorităţile unde sunt detaşaţi judecătorii şi procurorii. De aceea, numeric, ne-am limitat doar la ceea ce vă putem furniza în concret referitor la Ministerul Justiţiei, respectiv, situaţia detaşaţilor fiind 8 procurori şi 12 judecători.

Răspunsul v-a fost furnizat în data de 22 februarie 2006, de atunci, situaţia s-a schimbat, pentru că alţi judecători nu şi-au mai cerut prelungirea detaşării şi a încetat detaşarea, cu date ulterioare: 27, 28 februarie, respectiv, 1 martie. Deci, numărul a mai scăzut, în ce priveşte Ministerul Justiţiei.

Însă am remarcat în întrebarea dumneavoastră, de fapt, o sugestie, să ne întrebăm dacă, raportat la numărul mare de posturi vacante care se regăsesc şi în ce priveşte instanţele şi parchetele, ar trebui, totuşi, Consiliul Superior al Magistraturii să fie mai exigent în evaluarea acestor cereri de detaşare. Dar poate, în condiţiile în care noi am preluat acest text de lege şi nici până astăzi nu l-am modificat, dacă totuşi nu s-ar impune o modificare legislativă, pentru a nu se permite detaşarea judecătorilor şi procurorilor decât strict la instituţiile care ţin strâns şi sunt în strânsă legătură cu sistemul de justiţie. Probabil că la acest lucru ar trebui să mediteze şi Ministerul Justiţiei şi oricine, care are dreptul de iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să-i mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul detaliat.

Întrebarea mea viza tocmai acest fapt pe care dumneaei l-a prezentat foarte bine. În acest moment, ne confruntăm cu un paradox: pe de o parte, sunt foarte multe posturi vacante, ceilalţi colegi, care rămân să lucreze în instanţe şi la parchete, au un volum foarte mare de lucru şi, pe cealaltă parte, sunt o serie de magistraţi care sunt detaşaţi.

Dumneaei mi-a răspuns foarte bine, magistraţii care sunt detaşaţi la nivelul Ministerului Justiţiei, dar mai sunt foarte mulţi magistraţi care sunt detaşaţi şi la alte organe şi organisme. Şi datorită faptului că Ministerul Justiţiei este cel care coordonează justiţia şi are dreptul de iniţiativă legislativă, poate şi Guvernul, în principal, vine o iniţiativă în acest sens. Pentru că justiţia este sufocată cu un număr foarte mare de dosare şi aceşti colegi care rămân să facă justiţie nu pot, pentru că au foarte multe locuri vacante şi, pe de altă parte, sunt foarte mulţi magistraţi detaşaţi.

Încă o dată, vă mulţumesc pentru răspunsul doamnei secretar de stat.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Întrebarea domnului deputat Cezar Preda, adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Domnul Cezar Preda este în sală? Nu. Răspunsul, în scris.

Doamna deputat Adomnicăi Mirela, întrebare adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, vizavi de Grădina zoologică din Rădăuţi.

Domnul Constantin Popescu (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Din păcate, răspunsul nostru este foarte scurt, Ministerul Mediului nu se poate implica în decizia de închidere sau nu a parcului zoologic din municipiu, este o decizie a municipalităţii, este o decizie administrativă.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, mulţumesc.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la răspunsul pe care l-am primit de la domnul secretar de stat, voiam să fac doar precizarea că demersul meu a fost determinat tocmai de faptul că Comisariatul Regional Suceava s-a adresat ministerului în acest sens şi speram că acest minister ar avea competenţa în soluţionarea acestei situaţii. Pentru că, într-adevăr, este păcat ca un parc zoologic care funcţionează de 30 de ani să fie închis tocmai acum.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petre Gabriel Vlase, PSD, referitor la laptele eliberat pentru bebeluşii din judeţul Bacău.

Domnul deputat este în sală? Nu este. Răspunsul, în scris.

Doamna deputat Manuela Mitrea, situaţia Staţiei CFR din Drobeta-Turnu Severin, adresată Ministerului Transportului, Construcţiilor şi Turismului.

Doamna deputat este în sală? Răspunsul, în scris.

Domnul deputat Horia Victor Toma, PNL, referitor la gripa aviară. Răspunde Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară.

Domnul deputat e în sală? Răspunsul, în scris.

Vă mulţumesc.

Am încheiat prima parte a şedinţei privind răspunsurile la întrebări şi interpelări.

Trecem la interpelările prezentate de domnii deputaţi.

Domnul deputat Constantin Marin a prezentat interpelarea în scris. Domnul deputat Relu Fenechiu, interpelare depusă în scris. Vreţi să o mai prezentaţi oral? Nu. Mulţumesc. Domnul deputat Cezar Preda, în scris; Adrian Moisoiu, a prezentat în scris; Tudor Mohora a prezentat în scris; Ştefan Bărdan a prezentat în scris; Ioan Aurel Rus a prezentat în scris; Petre Popeangă, în scris; Minodora Cliveti a prezentat în scris; Mirela Adomnicăi, vă rog. Aveţi un minut să prezentaţi interpelarea pe scurt.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

O primă interpelare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodării apelor.

Subiectul interpelării: strategia pentru prevenirea riscului la inundaţii în anul 2006.

Potrivit unui raport întocmit de sistemul de gospodărire a apelor Suceava, privind starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, în atenţie se află regularizarea pârâului Humor, la Mănăstirea Humorului.

Lucrarea a fost distrusă în proporţie de 85 % de viiturile din lunile iulie - august anul trecut, impunându-se finanţarea de urgenţă a investiţiei. De asemenea, au fost identificate zone cu eroziuni active pe Siret, Suceava, Moldova, Bistriţa şi Dorna, precum şi pe afluenţii acestora, aceste zone putând pune în pericol stabilitatea digurilor şi zonelor locuite. Mai mult, în judeţul Suceava nu s-a întocmit nici o hartă de risc la inundaţii.

În aceste condiţii, vă rog, doamnă ministru, să precizaţi, în ce priveşte infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor din judeţul Suceava, care sunt lucrările de investiţii şi care este valoarea acestora, aşa cum au fost cuprinse în Programul de investiţii pe anul 2006 al Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor.

De asemenea, vă rugăm să comunicaţi care sunt măsurile pe care le aveţi în vedere pentru implementarea, la nivelul judeţului Suceava, a strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, mulţumesc.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mai am două.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog, continuaţi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

A doua interpelare este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice.

Subiectul îl reprezintă finanţarea Centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională Suceava.

În şedinţa din 30 ianuarie 2006, a Consiliului Judeţean Suceava, a fost analizată solicitarea Inspectoratului Judeţean Suceava, privind finanţarea cu 11,6 miliarde de lei vechi a Centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională Suceava. Întrucât nu s-au găsit resursele necesare potrivit Legii bugetului, solicitarea nu a putut fi soluţionată favorabil.

Potrivit art. 38 din Constituţia României, a art. 7 şi 8 din Legea nr. 215 privind administraţia publică locală şi potrivit art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 45/2003, nici o activitate nu se descentralizează şi nu se înfiinţează fără a se asigura resursele necesare din partea Guvernului.

În consecinţă, Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, fiind o instituţie guvernamentală, obligaţia de finanţare a acesteia revine Guvernului.

De altfel, Consiliul Judeţean Suceava a şi înaintat către Ministerul Finanţelor Publice, precum şi către Ministerul Educaţiei, solicitări în acest sens neprimind, însă, nici un răspuns.

Având în vedere această situaţie, vă rog, domnule ministru, să explicaţi care este politica ministerului pe care-l conduceţi faţă de funcţionarea şi finanţarea acestui centru.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, mulţumesc. Şi a treia, dacă vreţi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

A treia interpelare, practic, are acelaşi obiect ca şi interpelarea adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu şi este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării.

La fel, se referă la finanţarea Centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională Suceava. Deci care este politica Ministerului Educaţiei faţă de funcţionarea şi finanţarea acestui centru.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat George Băeşu a depus în scris; domnul deputat Ştefan Baban a depus în scris; Cristian Stănescu a depus în scris; Costache Mircea, vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu trei depuse în scris, în schimb două vreau să fie prezentate pe scurt.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Şi anume, prima se adresează domnului ministru al sănătăţii şi familiei, domnul Eugen Nicolăescu, şi se referă la situaţia directorului general al Spitalului de neuropsihiatrie Săpoca, judeţul Buzău, doctor Cristache Maria, care se confruntă cu probleme grave şi, în loc să fie sprijinită pentru a clarifica situaţia - în special economico-financiară a unităţii, a fost ea însăşi demisă, în urma controlului pe care tot dânsa l-a cerut.

Dânsa are un memoriu depus la Ministerul Sănătăţii. S-a prezentat la Biroul meu parlamentar în audienţă. Anexez încă o dată nu numai memoriul, ci şi un dosar consistent care sper să fie edificator pentru a demara o acţiune serioasă de data aceasta şi, dacă se va constata că dânsa are dreptate, să fie repusă în drepturile legale.

A doua este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Se referă la Asociaţia "Legumicultorii" din localitatea Mărăcineni, judeţul Buzău, care se confruntă, de asemenea, cu dificultăţi, în sensul că au constituit o organizaţie, conform legii, pentru a fi utilizatori ai canalului de irigaţie din zonă, ca producători de legume şi deşi Direcţia Agricolă i-a sprijinit, la Ministerul Agriculturii întâmpină greutăţi. Tot timpul li se mai cer alte formalităţi dar, în fond, se constată că sunt ţinuţi pe loc de primarul localităţii care le-a spus că, atâta timp cât este el primar, ei nu vor putea folosi apă pentru irigaţii pe acel canal.

În acest sens, întrucât ei au depus documentaţia necesară, cerută de lege, la Oficiul de reglementare din cadrul Ministerului Agriculturii, îl rog pe domnul ministru să sprijine asociaţia de 361 de familii, cu o suprafaţă de 137 de hectare, în demersurile lor legale pentru a beneficia de sprijinul ministerului pentru demararea lucrărilor agricole din primăvara aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Titus Corlăţean a depus în scris; domnul deputat Cosmin Nicula a depus în scris; doamna deputat Angela Buciu în scris; domnul deputat Horia Văsioiu în scris; domnul deputat Radu Moldovan în scris; domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Aledin Amet:

Mulţumesc.

Cele două interpelări sunt adresate domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii.

O primă interpelare. O veche hotărâre luată de guvernele României şi Turciei se referă la înfiinţarea de centre culturale la Bucureşti şi Istanbul. Care este stadiul acestui proiect?

Cea de a doua interpelare. În judeţul Tulcea, la Babadag există un vechi ansamblu arhitectural, parte a patrimoniului naţional, cunoscut sub numele de Saî-Saltîc-Dede. Este necesară o revigorare, din punct de vedere turistic al zonei, dar şi o refacere a monumentului. Există, în acest sens, o strategie?

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Daniela Popa a depus în scris; doamna Gabriela Creţu a depus în scris; domnul deputat Mugurel Sârbu a depus în scris; doamna deputat Gabriela Nedelcu a depus în scris; Viorel Pupeză, în scris; Mihai Apostolache a depus în scris; Daciana Sârbu, în scris; Laurenţiu Mironescu în scris; Andrei Gerea în scris; Ion Călin în scris; Gheorghe Sârb în scris; Graţiela Iordache în scris; Cornelia Ardelean în scris; Ioan Ţundrea a depus în scris; Andrian Mihei, vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sunt Andrian Mihei, fac parte din Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Interpelarea este adresată domnului ministru al transporturilor, construcţiilor şi turismului, Gheoghe Dobre, şi se referă la utilizarea remorcherelor şi împingătoarelor la navele sub pavilion străin prin intermediari, de către administraţiile portuare, în conformitate cu memoriul adresat de domnul Vasile Frâncu, preşedintele Asociaţiei Agenţilor şi Brokerilor de Nave din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ionica Popescu, vă rog.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc.

Bună seara!

Interpelarea este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu şi este vorba despre hunedorenii care au depus, înainte de 1989, bani la CEC pentru achiziţionarea de maşini Dacia, care nu au primit autoturismul conform contractului.

L-aş ruga pe domnul ministru să-mi răspundă dacă Guvernul are în vedere soluţionarea problemei acestor oameni, în sensul despăgubirii lor şi, dacă da, atunci cum şi în ce limită de timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian în scris, Mircea Man.

Domnul Petru Călian:

Sunt aici.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, mă scuzaţi.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Într-un minut am să susţin toate cele patru interpelări.

Prima este adresată domnului Nagy Zsolt, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei. Ea are ca obiect înfiinţarea unei televiziuni autonome a maghiarilor din Transilvania. Curios, postul de televiziune se va numi "Autonomia" şi este finanţat din banii proveniţi din Ungaria.

Solicit un punct de vedere al ministerului, pentru că acest nou post de televiziune ridică foarte multe semne de întrebare.

A doua interpelare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu şi are ca obiect consecinţele ecologice ale proiectului monoindustial Roşia Montană. Fac precizarea, doar, că localitatea Roşia Montană este cea mai veche localitate din România, fiind atestată documentar de peste 1870 de ani.

O a treia interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, şi are ca obiect blocajele birocratice pentru copii. Fac precizarea că, datorită birocraţiei existente în sistem, copiii suferă pentru că alocaţiile vin foarte greu, necesită foarte multe documente, inclusiv în circuitul bancar.

O ultimă interpelare este adresată tot domnului ministru Gheorghe Barbu şi are ca obiect disfuncţionalităţile existente la nivelul caselor locale de pensii privind punctajul mediu realocat. Este o speţă clară. O persoană are probleme din acest punct de vedere, a fost în audienţă la mine, la Biroul parlamentar, şi aştept un răspuns din partea domnului ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Man, în scris; Anghel Stanciu, în scris; Gheorghe Chiper, în scris; Cristian Buzea, vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării, şi se referă la decizia Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba care vizează închiderea unei şcoli de pe raza oraşului Abrud, şi anume, Şcoala cu clasele I-IV Gura Cornei, unitate de învăţământ subordonată Şcolii cu clasele I-VIII Avram Iancu, din oraşul Abrud.

Colectivul de cadre didactice, precum şi părinţii elevilor care învaţă, în prezent, la această şcoală, şi eu susţin această idee că această hotărâre nu este motivată.

Am justificat prin mai multe motive: numărul de elevi, distanţa parcursă de elevi până la şcoală, împărţirea pe celelalte locaţii în cazul închiderii acestei şcoli nu este deloc normală. Dar, vreau să subliniez faptul că şcoala respectivă a fost construită în 1959 de către sătenii din satul respectiv tocmai pentru a avea o şcoală cât mai aproape de domiciliu, deci o siguranţă mai mare pentru copiii lor.

În şcoală funcţionează un personal didactic calificat. Unitatea funcţionează cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Alba.

Ţinând cont de condiţiile actuale, când se pune mare accent pe problemele de ocrotire şi protecţie a copilului, vă rog, domnule ministru, să analizaţi şi să anulaţi decizia Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba privind închiderea acestei şcoli, considerând că trebuie să primeze interesele copiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Manuela Mitrea în scris; Vasile Puşcaş în scris; Valentin Iliescu, domnule deputat, vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea, prima dintre ele, este adresată domnului prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu. Fac sublinierea că am apelat la această soluţie limită având în vedere că, anterior, am depus două întrebări pe aceeaşi temă, este vorba de privatizarea societăţii ARO Câmpulung, răspunsurile venind cu mare întârziere, într-o formă extrem de ambiguă şi profund nemulţumitoare faţă de situaţia acestei societăţi. Şi în ea sunt formulate mai multe întrebări legate de vinovăţia celor care au aprobat, spun eu, în condiţii profund nelegale privatizarea societăţii ARO Câmpulung, cu consecinţe dezastruoase în plan economic şi social pentru această societate şi pentru zona respectivă.

Cea de a doua interpelare, cu permisiunea dumneavoastră, este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării, şi se referă la problema informatizării şcolilor din mediul rural. Se ştie foarte bine, s-au făcut investiţii extrem de importante în ultimii ani în achiziţionarea de sisteme informatice pentru şcolile din mediul rural, astăzi, studii, inclusiv cu susţinere din străinătate, confirmă faptul că, în foarte puţine locuri, aceste sisteme informatice funcţionează la parametri normali. Există însă foarte multe şcoli unde, din diverse motive, calculatoarele ori sunt foarte puţine ori nu sunt folosite, din lipsa cadrelor didactice de specialitate.

Solicit, din partea domnului ministru Hărdău, un răspuns pe această temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Primele două interpelări sunt adresate domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

La prima, obiectul interpelării îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii rutiere; în mod special, când vor fi reluate lucrările la autostrada Transilvania.

Cea de a doua se referă la construcţia de locuinţe sociale şi pentru tineret, locuinţe de tip ANL la nivel naţional şi, în mod particular, în ceea ce priveşte judeţul Cluj.

O interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agricultuirii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă proprietarii de cai bolnavi de anemie infecţioasă din judeţul Cluj.

Şi o ultimă interpelare este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării. Obiectul interpelării îl reprezintă manualele şcolare pentru anul şcolar 2005-2006 şi dacă acestea au ajuns la toţi elevii din învăţământul preuniversitar de stat.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă, în scris; domnul deputat Marius Iriza, în scris; Bogdan Liviu Ciucă, în scris; Iulian Iancu, vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de două interpelări.

Una adresată domnului prim-ministru şi are drept subiect situaţia critică a industriei uşoare din România şi este, dacă vreţi, o continuare a interpelărilor şi a atitudinii pe care am avut-o consecvent în anul 2005, atrăgând atenţia Executivului asupra faptului că, în industria uşoară, se înregistrează treptat-treptat un declin accentuat, care va conduce la falimentul unor firme din ce în ce mai mari şi care va fi soldat în final cu sute de mii de disponibilizări. Este, dacă vreţi, totodată o continuare a modului în care Patronatul din industria uşoară, FEPAIUS, a atenţionat Guvernul zilele trecute, reclamând lipsa de coerenţă a politicilor macroeconomice şi industriale, lipsa unor politici fiscale în domeniul investiţiilor şi nefuncţionarea instituţiilor statului, în consecinţă, solicitându-i primului-ministru prezentarea unei strategii concrete privind industria uşoară din România.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului ministru al economiei şi comerţului, domnului Codruţ Şereş. Se referă la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a României şi este înaintată în urma declaraţiei domnului preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, în urma vizitei de la Budapesta, unde acesta a declarat că Moscova va extinde conducta de gaz care leagă Rusia de Turcia pe sub Marea Neagră pentru a ajunge prin Sud-Estul Europei în Ungaria şi mai departe, spre ţările vest europene, ocolind Ucraina.

Având în vedere importanţa acordată diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a României, am solicitat modul în care România va participa la acest proiect, în cazul în care a fost invitată, sau, dacă va fi ocolită, aşa cum se întâmplă şi în cazul Ucrainei şi, de asemenea, măsura în care acest nou proiect ar putea fi complementar sau chiar ar putea bloca proiectul Nabucco, având în vedere că implică, în mare măsură, aceleaşi ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Ioan Muntean, în scris; Florin Iordache, în scris; Aurel Vlădoiu, în scris; Marin Diaconescu, în scris; Nicolae Popa, în scris; Mihaela Rusu, în scris; Doina Dreţcanu, în scris.

Vă mulţumesc.

O seară plăcută în continuare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35.