Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,17.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Victor-Viorel Ponta, secretari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Conform programului de lucru, pe care îl cunoaşteţi, declar deschise dezbaterile şedinţei plenului Camerei Deputaţilor de astăzi, luni, 10 aprilie 2006.

Rog pe domnii secretari de şedinţă să poftească pentru a putea începe dezbaterile.

Repet solicitarea, să fie anunţaţi domnii secretari de şedinţă pentru a putea începe lucrările.

Declarăm deschisă şedinţa la ora prevăzută în programul de lucru de astăzi. Vreau să vă informez că, în conformitate cu art.213 lit.a), acord un avertisment domnului secretar a cărui întârziere a cauzat întârzierea începerii acestor dezbateri. Nu.

Domnul Ponta a fost sancţionat o dată, aplicând principiul echipolenţei, trebuie să-o sancţionez şi pe domnul Ruşanu.

Vă anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 269. Sunt absenţi 62 din care 16 participă la late acţiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 10 - 13 aprilie 2006, programul de lucru pentru perioada 10-15 aprilie, informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 3 aprilie - 10 aprilie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizate al Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

Conform programului nostru de lucru, de la orele 18,30 la 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului, iar de la orele 19,30 la 20 va avea loc prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează să fie adresate membrilor Guvernului.

Am înţeles că un domn deputat mi-a cerut cuvântul pentru o problemă personală. Vă rog să poftiţi.

Domnul Mugurel Liviu Sârbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă informez că începând de astăzi mă retrag din Grupul parlamentar al PSD şi voi activa ca deputat independent.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Plenul Camerei Deputaţilor a luat act de declaraţia dumneavoastră. Este vorba de domnul deputat Mugurel Sârbu.

În conformitate cu prevederile art.38 alin.4 şi ale art.40 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, modificat şi completat, vă supunem atenţiei următoarea propunere de modificare a componenţei nominale a Comisiei pentru politică externă: Grupul parlamentar al PSD propune desemnarea domnului deputat Adrian Năstase în calitate de membru al acestei comisii. Dacă există comentarii cu privire la această propunere? Dacă nu, propunerea este considerată aprobată.

Trecem la dezbaterea ordinii de zi.

La pct.2, după informarea pe care am făcut-o, urmează prezentarea raportului justificativ asupra utilizării fondului preşedintelui în perioada noiembrie - decembrie 2005. Raport ce v-a fost distribuit.

Domnul deputat Adrian Năstase, preşedinte în acea perioadă, este invitat să susţină acest raport. Dacă din stafful tehnic se cunoaşte situaţia... se prezintă domnul deputat Adrian Năstase? A, vă rog să mă scuzaţi, vă rog să luaţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase:

Şi viaţa şi arta sunt foarte lungi. Răbdare!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dispoziţiile art.33 lit.h) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.34/2005 publicată în Monitorul Oficial nr.950 din 26 octombrie 2005, prevăd că preşedintele Camerei Deputaţilor prezintă rapoarte justificative în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui. A fost o dispoziţie nouă introdusă în Regulament, şi înainte exista acest fond al preşedintelui, dar conform acestei modificări s-a stabilit, într-un mod firesc, pentru transparenţă, ca preşedintele în exerciţiu să prezinte un raport privind utilizarea acestor sume şi destinaţia lor, de asemenea.

Prin Legea bugetului de stat pe 2005, nr.511/2004 a fost aprobată suma de 2 miliarde lei vechi, respectiv 200 de mii de roni, la art. bugetar "Fond preşedinte". Sumele aprobate prin buget au fost utilizate în conformitate cu prevederile art.17 alin.1 din Legea nr.53/1991 pentru ajutoare, acţiuni umanitare şi recompense. Direcţia decontărilor pentru deputaţi a întocmit raportul privind modul de utilizare a fondului preşedintelui pe lunile noiembrie şi decembrie 2005.

Vreau să precizez, acest fond; sau raportul privind utilizarea fondului se face anual datorită faptului că noul Regulament a intrat în vigoare după ce a fost dezbătut în luna octombrie, pentru o descărcare firească s-a pregătit acest raport pentru lunile noiembrie şi decembrie, urmând raportul pe anul 2006 în totalitate să fie prezentat de către actualul preşedinte al Camerei.

Creditele bugetare disponibile în sumă de 111 231 ron au fost utilizate după cum urmează. Este vorba de modul de utilizare a fondului preşedintelui pe lunile noiembrie şi decembrie. Suma de 5 000 ron pentru ajutoare materiale acordate în baza documentelor justificative în cazuri de boală, deces în familie, dificultăţi financiare care au condus la restanţe la cheltuielile de întreţinere a locuinţei sau altele; suma de 45 727 ron pentru acţiuni umanitare, respectiv pentru sărbătorirea pomului de Crăciun, ocazie cu care au fost oferite cadouri copiilor salariaţilor din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaţilor; suma de 59 900 ron pentru recompense, stimulente acordate personalului din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaţilor în preajma sărbătorii de Crăciun.

La finele anului 2005 au rămas neutilizaţi la art. bugetar "Fond preşedinte" credite bugetare în sumă de 604 ron.

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă mulţumesc.

Acesta a fost raportul pe care am dorit să vi-l prezint, pentru perioada noiembrie - decembrie 2005, referitor la fonduri utilizate de către preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Dacă există discuţii sau observaţii cu privire la acest raport.

Vă mulţumesc.

Vom consemna atunci că plenul Camerei Deputaţilor a luat cunoştinţă de raport, fără nici un fel de obiecţiuni.

La pct.3 al ordinii de zi, Proiectul de Lege privind ratificarea acordului de împrumut între România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea proiectului de modernizare a reţelei energetice feroviare, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2005.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte să se ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Da. Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege are ca obiect aprobarea ratificării Acordului între România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea proiectului de modernizare a reţelei energetice feroviare. Proiectul este în valoare de 22,5 milioane de euro şi va avea ca principale obiective achiziţionarea şi instalarea echipamentelor de electrificare pentru 4 centre de electrificare, achiziţionarea a 8 vehicule de întreţinere a liniei de contact şi pentru intervenţii şi servicii de consultanţă pentru supervizarea instalării echipamentelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România, pe de o parte, şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru finanţarea proiectului de modernizare a reţelei energetice feroviare, care a fost semnat în decembrie 2005. Acest împrumut este acordat de BERD pentru finanţarea proiectului, în valoare de 22,5 milioane de euro, va fi rambursat în 12 ani cu o perioadă de graţie de 4 ani. A fost aleasă pentru acest împrumut opţiunea de rată variabilă pentru dobândă, menţionându-se şi posibilitatea ca împrumutatul să poată opta pentru o variantă cu dobândă cu rată fixă, funcţie de evoluţia de piaţă. Proiectul de modernizare a reţelei energetice feroviare are câteva componente importante: achiziţionarea şi instalarea echipamentelor de electrificare pentru 4 centre de electrificare; achiziţionarea a 8 vehicule de întreţinere a liniei de contact şi pentru intervenţii, precum şi servicii de consultanţă pentru supervizarea instalării echipamentelor.

La lucrările comisiei au participat 20 de deputaţi din 26, a fost dezbătut şi s-a aprobat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege şi, de aceea, domnule preşedinte, vă propunem a dezbate acest proiect de lege în forma în care a fost aprobată de către Senat şi aprobată şi de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia parte? Dacă nu, se face aplicarea art.106 din Regulament, conform căruia se trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente. Neexistând amendamente, ca lege ordinară trece la votul final.

Stimaţi colegi, să încercăm să marcăm o prezenţă pentru a vedea dacă avem cvorumul necesar unui vot final. Vă rog să introduceţi cartelele. Vă rog, domnilor deputaţi, să introduceţi cartelele pentru a vă marca prezenţa.

Vă rog să vă marcaţi prezenţa acum. Vă rog să afişaţi numărul prezenţilor: 179, cvorum suficient pentru a ne pronunţa prin vot asupra acestui proiect de lege.

Supun votului dumneavoastră raportul de aprobare a proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă rog să vă marcaţi prezenţa şi să vă exprimaţi votul. 183 de voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.5 şi 6 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Din partea iniţiatorilor, vă rog, dacă doreşte şi este prezent cineva? Dacă nu, se scoate de pe ordinea de zi. Da. Iniţiatorul, iertaţi-mă, nu este un reprezentant al Guvernului, ci un coleg deputat. Ascultăm raportul comisiei.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă se referă la modificarea şi completarea art.5 şi 6 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. Propunerea legislativă a fost avizată de Comisiile juridice de disciplină şi imunităţi şi de către Consiliul Legislativ. Propunerea vizează corectarea unei erori legislative în sensul că profesorul de corepetiţie a fost omis din lege. În şcolile şi liceele de muzică, corepetiţia este disciplină de specialitate, munca profesorului corepetitor fiind echivalentă cu a oricărui cadru didactic. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La dezbaterea propunerii legislative a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Iosef Cota, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 24 ce deputaţi din totalul de 27 şi a fost adoptat în unanimitate de voturi raportul comisiei pentru aprobarea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii în formula propusă de comisie. Dacă există discuţii? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra formulării date de comisie titlului. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 172 de voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abţineri. Textul propus de comisie a fost adoptat.

Comisia introduce un articol unic ca problemă de tehnică legislativă. Dacă sunt discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra textului introdus de comisie? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 191 pentru, 6 împotrivă, nici o abţinere. Articolul unic în formularea comisiei a fost adoptat.

Text I, în redactarea comisiei, în ceea ce priveşte modificarea art.5 lit.c).

Dacă există discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi asupra textului comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 172 voturi pentru, 2 împotrivă, o abţinere. Textul în redactarea comisiei a fost adoptat.

Text II. Modificarea art.6 alin.1 lit.h), în redactarea comisiei.

Dacă sunt discuţii? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 169 pentru, 2 împotrivă, o abţinere.

Fiind vorba de statutul personalului didactic, ne aflăm în prezenţa unei legi organice, urmează votul final de mâine.

Propunere legislativă de modificare a Legii nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea IV - Reţeaua de localităţi.

Din partea iniţiatorului, vă rugăm?

Iniţiatori: domnul deputat Viorel Oancea, domnul deputat Ungureanu Petre, domnul senator Gheorghe David. Sunt prezenţi? Apreciez interesul colegilor noştri pentru propriile lor proiecte de lege. Rog să facem mai mult decât dânşii şi să-l punem în discuţie.

Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog, raportul dumneavoastră.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea IV "Reţeaua de localităţi", a fost retrimisă la comisie spre reexaminare şi întocmirea unui raport suplimentar ca urmare a hotărârii Camerei Deputaţilor din 25 martie 2006. Această iniţiativă are în vedere introducerea în cuprinsul legii sus amintite a unui nou articol care să reglementeze modul de delimitare a teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale nou înfiinţate de unităţile administrativ teritoriale din care acestea s-au desprins ca urmare a reorganizării. Comisia a reexaminat în şedinţa din 4 aprilie 2006 avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere al Guvernului, care susţine promovarea propunerii legislative cu modificări.

Ca urmare a dezbaterilor asupra propunerii legislative şi amendamentelor formulate, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să susţină această iniţiativă legislativă şi propune plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea acesteia cu modificările cuprinse în raportul suplimentar.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

De fapt, discuţia, până la urmă, era dacă dăm sau nu dăm prefectului dreptul ca în situaţia în care se parcurg toate celelalte căi legale poate să hotărască el limita de proprietate şi comisia a hotărât nu la acest lucru, dar da la restul propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule preşedinte?

Vă mulţumesc, mai ales, pentru sinteza finală.

Vă rog, la dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am venit aici pentru că ne-aţi certa, cu prietenie, sigur. Sunt unul dintre iniţiatori. Sigur, şi celălalt coiniţiator, domnul Oancea, a venit acum, era la Senat să-şi susţină o altă lege destul de importantă, Legea lustraţiei. Însă, cele mai importante lucruri şi esenţa, de fapt, a acestora, le-a susţinut şi domnul preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

De asemenea, văd că după ce plenul şi-a dat acordul să retrimită la comisie această iniţiativă, în comisie am avut toată înţelegerea din partea colegilor, indiferent de partidul politic din care fac parte, şi s-a considerat că iniţiativa este mai mult utilă celor care reînfiinţează sau doresc să reînfiinţeze vechile comune, aşa cum ele au fost cândva desfiinţate, zic eu, abuziv prin Legea nr.1 din 1968. Problema principală, aceea vizând delimitarea sau, mă rog, neînţelegerea cu privire la hotarul dintre noua comună şi vechea comună o rezolvă după amendamentul propus şi de către alţi colegi şi de amendamentul Guvernului, o rezolvă, deci această neînţelegere o rezolvă Justiţia. Noi, iniţiatorii, prevăzusem pentru o mai rapidă rezolvare a problemei să-i dăm prefectului această atribuţie, însă după o discuţie înţeleaptă în comisie, am ajuns la concluzia că e mai bine ca justiţia să-şi spună cuvântul. Altfel, iniţiativa pentru care am muncit în comisie şi colegii şi-au dat acordul, după părerea mea, este utilă şi vă mulţumesc deja anticipat dacă o veţi vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă mulţumesc că aţi vorbit şi în calitate de iniţiator, lămurind împreună cu domnul preşedinte al comisiei esenţa dezbaterilor care au necesitat retrimiterea.

Dacă mai doreşte cineva la dezbateri generale să ia cuvântul? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, în formularea dată de comisie.

Există observaţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. 167 de voturi pentru, 9 împotrivă, o abţinere.

Titlul legii, în formularea comisiei, adoptat.

Art.l din proiect, comisia propune eliminarea.

Discuţii? E o problemă de tehnică legislativă numai.

Dacă nu, vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra eliminării propuse de comisie.

Vă rog să afişaţi rezultatul. 161 voturi pentru, 8 împotrivă, 3 abţineri. Art.1 este eliminat.

Art.2 din proiect, se înlocuieşte de comisie cu un articol unic în propria redactare.

Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra textului propus de comisie. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. 176 pentru, 7 împotrivă, o abţinere.

Textul comisiei a fost adoptat.

Cuprinsul articolului unic, art.5¹ alin.1 în redactarea comisiei. Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi, 172) 163 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 3 abţineri. Textul comisiei, alin.1 adoptat.

Alin.2 din art.5¹ în redactarea comisiei. Discuţii. Nu.

Vă rog să votaţi.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi, 174) 165 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 3 abţineri. Textul comisiei adoptat.

Alin.3 introdus de comisie. Dacă sunt discuţii. Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot, alin.3 introdus de comisie. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi, 172) 165 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 2 abţineri. Alin.3 adoptat în varianta comisiei.

Alin.3 din proiect devenit alin.4 în redactarea comisiei. Dacă sunt discuţii. Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra variantei propuse de comisie.

Vă rog să votaţi. (Prezenţi, 177) 171 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abţinere. Textul a fost adoptat.

Alin.4 din proiect, devenit alin.5 în formularea comisiei. Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra formulării comisiei.

Vă rog să votaţi. Vă rog să afişaţi. (Prezenţi, 178) 169 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 4 abţineri. Text adoptat.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final în şedinţa de vot final de mâine.

Propunerea legislativă privind zonele metropolitane.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Pentru a economisi cât mai mult timp, o să-mi permit să iau cuvântul şi ca iniţiator, şi ca preşedinte al comisiei.

Ca iniţiator, consider că este necesară o propunere legislativă privind zonele metropolitane în România. După ce propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie spre reexaminare şi întocmirea raportului suplimentar ca urmare a votului, comisia a hotărât respingerea propunerii legislative şi datorită faptului că nu avem deocamdată legislaţia care să ne permită realizarea unei structuri cu o personalitate juridică de drept privat care să poată să folosească fonduri şi datorită faptului că putem spune că am convenit împreună cu reprezentanţii Guvernului ca în următoarea sesiune parlamentară împreună să redactăm într-un mod, să spunem, mai laborios o altă propunere privind zonele metropolitane.

Aşa încât, cu majoritatea de voturi, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi domnule deputat.

V-aş ruga foarte mult o lămurire dacă vreţi să daţi Camerei. Eu apreciez că această confuzie între calitatea de iniţiator şi calitatea de raportor, chiar dacă vă păstraţi calitatea de preşedinte, nu este benefică. Se putea găsi o altă soluţie. Nu am înţeles dacă dumneavoastră aprobând punctul de vedere al comisiei şi motivaţia care mi s-a părut destul de consistentă, înţelegeţi să vă retrageţi proiectul de lege sau nu, dacă-l mai susţineţi sau nu. Pentru că urmează, totuşi, un proces legislativ la Senat.

V-aş ruga să vă asumaţi această responsabilitate şi să...

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Din cunoştinţele mele, ştiu că în acest moment propunerea nu mai poate fi retrasă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, nu e vorba de retrasă...dacă o mai susţineţi ca atare.

Domnul Relu Fenechiu:

În ceea ce priveşte susţinerea la Senat, vreau să vă spun că propunerea nu-mi aparţine în exclusivitate mie. Propunerea legislativă este o propunere semnată de majoritatea celor care compun Comisia de administraţie publică, aşa încât nu pot să vă spun ce vor face ceilalţi colegi ai mei. Personal, nu voi mai susţine propunerea legislativă la Senat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Acesta era răspunsul.

Dacă există cineva care doreşte să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

În conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege, după încheierea dezbaterilor generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot. Fiind vorba de o lege organică, solicit Camerei să se pronunţe prin vot mâine, în cadrul şedinţei de vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor 107/1996.

Potrivit art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorilor, vă rog.

Domnul Attila Korodi (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Activitatea de gospodărire a apelor este reglementată în România prin Legea nr.107 din 1996. Această lege a inclus la momentul promovării cele mai moderne concepte de gospodărire a apelor privind în special gospodărire integrată pe bazine hidrografice, informarea şi participarea publicului şi a părţilor interesate la luarea deciziei de gospodărire a apelor în cadrul comitetelor de bazin hidrografic, autorizarea descărcărilor de ape uzate în mediul acvatic, planificarea în domeniul gospodăririi apelor, aplicarea principiilor "poluatorul plăteşte" şi "beneficiarul plăteşte".

Având în vedere o serie de cauze care au condus la amplificarea efectelor inundaţiilor din anul 2005, s-a impus o nouă revizuire a legii prin care să se îmbunătăţească şi să se consolideze cadrul legislativ.

Astfel, prin modificările propuse în prezentul proiect de lege, se limitează exploatările de nisipuri şi pietrişuri din albiile râurilor numai la zonele în care este necesară reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii, interzicându-se astfel exploatări în zona podurilor.

Totodată, este simplificată procedura prin care se acordă dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albii în cazul situaţiilor de urgenţă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă supun atenţiei dumneavoastră proiectul de lege prezentat pe scurt mai sus.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond, în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru industrii şi servicii, al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Având în vedere cele prezentate de către iniţiator, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit Constituţiei, proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterii, Comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia parte. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, nemodificat. Observaţii. Nu. Adoptat.

Art.I, nemodificat. Observaţii. Nu. Adoptat.

Pct.1. Art.2⁸, nemodificat. Observaţii. Nu. Adoptat.

Pct.2. Art.2⁸. Se introduce un articol nou, 2⁹, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.3. art.16, alin.1, se introduce o literă nouă, j), nemodificat.

Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.4. La art.28 alin.1, lit.d), cu un cuprins dat în proiect, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.5. La art.33, alin.2 şi 4, în redactarea comisiei. Amendament admis. Aveţi observaţii, discuţii?

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentului admis de comisie.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi,140) 136 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abţineri.

Pct.6. La art.33, după alin.4, alin.4¹ se va modifica şi va avea cuprinsul dat în redactarea comisiei prin amendamentul admis. Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi asupra amendamentului admis de comisie la acest punct.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi, 145) 141 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abţineri. Amendamentul comisiei a fost admis.

Pct.7, art.33 alin.6, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.8, art.33, după alin.6 se introduce un alineat nou 6¹, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.9. La art.43 alin.1¹, după lit.c) se introduce o nouă literă d), nemodificată. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.10. La art.43, după alin.1⁹, se introduce un alineat nou, alin.1¹⁰, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.11. La art.43, după alin.3, se introduc trei alineate noi, 4, 5, 6. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.12. La art.49, alin.2 şi 4 vor avea un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.13, art.50 alin.2, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.14, art.54. După alin.1, se introduce un alineat nou, 1¹, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Permiteţi-mi să fac aceeaşi remarcă de tehnică legislativă în legătură cu caracterul stufos mai ales al modificărilor. Alineat indice 1 este mai greu de găsit în legislaţia noastră.

Pct.15. La art.54 alin.2, un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.16. Art.62 alin.4, un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.17, art.69, cu un nou cuprins, nemodificat de comisie. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.18, art.70, cu un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.19, art.71, cu un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.20, art.72, cu un nou cuprins la toate alineatele, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.21, la art.74 alin.1, 3, 4 şi 5, cu un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.22, la art.75, alin.1 şi 3. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.23, la art.76 alin.1 lit.d), cu un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.24, la alin.1 al art.76, după lit.d) se introduc trei litere noi, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.25, la art.78 alin.2, un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.26, la art.85² lit.a), un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.27, art.87, pct.5, 29 şi 51, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.28, la art.87, după pct.53, se introduc opt puncte noi, 54 până la 61. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Cred că totuşi un articol are prea multe puncte.

Pct.29, art.88, cu un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.30, art.89 se abrogă. Nemodificat de comisie, abrogare. Sunt observaţii? Nu. Adoptată abrogarea.

Pct.31, la art.91, se introduce un alineat nou, alin.2, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.32, la art.92, alin.3 şi 4, un nou cuprins. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.33, la art.93, alin.1 şi 3. Un nou cuprins. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.34, art.94, cu un nou cuprins. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.35, la art.95, alin.1 şi 3, cu un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.36, la art.107, alin.4, un nou cuprins. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.37, anexa nr.1. După pct.19, se introduce un punct nou, 19¹, cu un nou cuprins. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.38, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.39, anexa nr.1¹, pct.1, 2, 6. Un nou cuprins. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.40, anexa nr.2. după lit.f), se introduce o literă nouă, lit.g), cu următorul cuprins. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

La anexa 3, lit.a), după pct.7-11, se introduc două puncte noi, pct.7-12; 7-13. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Se dublează un punct.

Vreau să vă atenţionez că, aici, singura modificare este de ordin gramatical, cuvântul anexă este scris în redactarea comisiei cu literă mică. Cred că această literă mică nu trebuie s-o supun la vot.

Pct.42, la anexa 3 lit.c), după lit.l) a alin.3, se introduce o literă nouă, lit.m), nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.II privind intrarea în vigoare a legii. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.III. nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.IV. Observaţii? Nu. Adoptat.

În aceste condiţii, fiind vorba de o lege organică, va fi supusă votului final de mâine.

Punctul următor de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Conform art.115 din Regulament, suntem în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, vă rugăm, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu Memorandumurile de finanţare ISPA încheiate cu Comisia Europeană, beneficiarul investiţiei trebuie să constituie şi să utilizeze un fond de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare care se constituie într-o condiţionalitate pentru efectuarea plăţilor de către Comisia Europeană.

În cazul în care baza legală pentru constituirea, alimentarea şi utilizarea acestui fond nu s-ar fi realizat în cel mai scurt timp, Comisia Europeană ar fi considerat condiţionalitatea din Memorandumurile de finanţare ISPA neîndeplinită şi ar fi blocat plăţile ISPA pentru România.

Fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare este un fond de rezervă care este utilizat în următoarea ordine de priorităţi pentru: plata serviciului datoriei publice, cheltuielile neeligibile, cheltuieli de achiziţie sau producţie a activelor corporale utilizate pentru implementarea proiectelor finanţate de Uniunea Europeană, precum şi întreţinerea, înlocuirea şi dezvoltarea activelor date în administrare sau în concesiune, inclusiv a celor dezvoltate cu finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Prin urmare, resursele financiare constituite în acest fond vor asigura o operare eficientă a investiţiilor ISPA, iar în acest sens, mecanismul propus în această ordonanţă de urgenţă a Guvernului va asigura o abordare consecventă şi viabilă în alocarea resurselor către beneficiarii investiţiilor respective.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice, în numele Guvernului României, vă roagă să votaţi favorabil proiectul de lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, raportul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege vine să creeze cadrul legal pentru constituirea unui nou fond intitulat fond de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare care este constituit la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale sau operator, după caz, care derulează proiecte cu finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene prin instrumentul ISPA.

Acest fond, acest instrument este utilizat, aşa cum spunea şi colegul secretar de stat de la Ministerul Finanţelor, pentru plata serviciului datoriei publice constând în rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente împrumutului contractat, plata serviciului datoriei publice constând în rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, destinat cofinanţării proiectului care beneficiază de asistenţă financiară, cheltuieli neeligibile, precum şi întreţinerea, înlocuirea şi dezvoltarea activelor date în administrare sau în concesiune inclusiv a celor dezvoltate cu finanţare nerambursabilă.

Acest proiect de lege, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, a fost dezbătut în cadrul comisiei.

Din cei 26 de membri, 22 de deputaţi au fost prezenţi.

Unanimitatea de voturi a fost cea care a dus la aprobarea acestui proiect de lege.

De aceea, domnule preşedinte, vă supunem acest proiect în forma în care a fost aprobată de către Senat şi avizată favorabil de către comisia de specialitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Nu.

În cauză se face aplicarea art.106 din Regulament, în sensul că, nefiind amendamente sau propuneri ale comisiei, urmează ca să fie supus proiectul de lege direct votului final.

Fiind vorba de o lege ordinară, vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului comisiei de admitere a proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 163 pentru; 2 voturi împotrivă; 3 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Aş ruga serviciul tehnic să nu mai existe această desincronizare care atinge minute între începutul votului şi afişaj. Vă mulţumesc.

Punctul următor din ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Potrivit art.115, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorului, vă rog să poftiţi.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de Guvern nr.27/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii a fost emisă în temeiul Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe, nr.404/2005, în vederea alinierii definiţiei IMM-urilor existente în Legea nr.346/2004 la recomandarea Comisiei Europene nr.361/2003.

Necesitatea acestei modificări legislative rezidă din următoarele aspecte: în primul rând, raportul Comisiei Europene, din octombrie 2005, asupra progreselor înregistrate de România în procesul de aderare, menţionează la Cap.XVI "Întreprinderi Mici şi Mijlocii" faptul că definiţia întreprinderilor mici şi mijlocii nu a fost armonizată cu cea existentă la nivelul european.

În al doilea rând, este vorba de alinierea definiţiei IMM-urilor cu legislaţia naţională, şi aici mă refer la ordinele Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte ajutorul de stat privind întreprinderile mici şi mijlocii.

În al treilea rând, este vorba de noile provocări care îi revin şi îi vor reveni României, în calitate de viitor stat-membru al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte implementarea planului naţional de reforme, în conformitate cu obiectivele Agendei Lisabona.

Şi, nu în ultimul rând, este necesară monitorizarea programelor naţionale multianuale, care au drept focus acest sector al întreprinderilor mici şi mijlocii, şi creşterea capacităţii de exerciţiu atât pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi pentru administraţia publică centrală.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Practic, Comisia pentru industrii şi servicii a analizat cele două propuneri legislative, şi anume Ordonanţa nr.27 şi Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.346, care au acelaşi obiect.

În şedinţa comisiei, după o analiză pertinentă a tuturor propunerilor şi a textului primit de la Senat, unde aceste acte normative au fost adoptate în şedinţele din data de 28 noiembrie 2005 şi 6 martie 2006, comisia a hotărât, în unanimitate, următoarea soluţie: adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.27/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu amendamentele admise şi respinse de comisie, respectiv respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2004, având în vedere faptul că acest proiect de lege are acelaşi obiect.

Menţionăm competenţa decizională, în cazul acestor proiecte de lege, care aparţine Camerei Deputaţilor.

Propunem dezbaterii acest raport.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Vă pun în discuţie, din punct de vedere procedural, cum vă imaginaţi dumneavoastră că vom proceda la vot, pentru că Regulamentul nu prevede, cum vom pune la vot un raport al comisiei care se referă la două proiecte de lege (oricum, sunt două proiecte de lege distincte), propunând două soluţii distincte: un singur vot, aşa cum este trecut pe ordinea de zi va rezolva cei doi iepuri dintr-o lovitură? Este procedural, este regulamentar?

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Noi, practic, am dezbătut Ordonanţa nr.27, textul primit de la Senat. Am venit şi noi cu o serie de amendamente, unele acceptate, altele respinse, având în vedere faptul că şi propunerea legislativă pentru modificarea legii, separată, a avut acelaşi obiect de reglementare, iar raportul prezentat, practic, dacă observaţi, se referă la Ordonanţa nr.27, iar cealaltă propunere legislativă este propusă pentru respingere.

Ordonanţa nr.27 se aprobă pe articole, aşa cum am prezentat raportul, pentru că avem o serie de amendamente faţă de textul primit de la Senat, iar Legea nr.346, deci cealaltă propunere legislativă, se respinge. Două voturi: dezbatem pe articole raportul; poziţia cealaltă se respinge.

Nu ştiu dacă, eventual, cei care sunt mai bine iniţiaţi în procedură sau în cutuma parlamentară, dacă au alt punct de vedere, solicit să fie prezentat acest punct de vedere plenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru sprijinul pe care ni l-aţi acordat. Am dorit să nu fie nici un fel de confuzie, pentru că Regulamentul prevede ca propunerile legislative şi proiectele de lege care au acelaşi obiect să fie dezbătute în acelaşi timp, împreună, spune Regulamentul, dar în nici un caz nu cere să se dezbată concomitent şi simultan.

Deci, vom avea două voturi de exprimat. Situaţia este cu atât mai paradoxală, din punct de vedere formal, cu cât pentru un proiect de lege avem o procedură de urgenţă, iar pentru propunerea legislativă avem propunerea de drept comun.

Pentru a nu face discuţii formale, vă rog, în primul rând, dezbateri generale cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2006.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia parte la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că avem în faţă o lege importantă şi v-aş propune să fiţi de acord s-o votăm.

Am următorul considerent în motivaţie: se ştie importanţa întreprinderilor mici şi mijlocii într-o economie de piaţă modernă. Doar atât aş aminti, că în Uniunea Europeană funcţionează în prezent circa 20 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii. şi în România ele au cunoscut un număr important în timp, o creştere importantă în timp. din păcate, sunt unele dificultăţi în prezent, şi dacă prin această lege ne armonizăm cu Uniunea Europeană este o treabă foarte bună.

Într-adevăr, în România definiţia este dată de câţiva ani buni în urmă şi a o aduce la zi este un lucru foarte important.

Personal susţin aprobarea, precum şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, care susţine acelaşi lucru.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Poftiţi, vă rog, la dezbateri generale.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este adevărat ceea ce spunea antevorbitorul meu. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă şira spinării a oricărei economii şi acest sector trebuie să aibă o contribuţie de peste 70% în produsul intern brut. Din nefericire, la noi, contribuţia este de 30-40%.

Eu aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că în urmă cu câteva zile am participat la o discuţie cu patronatele din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Îşi exprimă, oarecum, nemulţumirea faţă de modul în care este tratat acest sector, importanţa care trebuie să i se acorde, şi s-a instituit un grup parlamentar de susţinere a iniţiativelor legislative privind dezvoltarea şi susţinerea acestui sector al întreprinderilor mici şi mijlocii.

Noi vom vota acest proiect de ordonanţă - Proiect de Lege privind Ordonanţa nr.27/2006 -, dar aş avea rugămintea la Guvern, ca atunci când emit asemenea acte normative sau, eu ştiu, alte hotărâri de Guvern în ceea ce priveşte reglementarea acestui sector, trebuie să avem în vedere ca la toate aceste acte normative să fie consultate şi patronatele din acest sector, pentru că ei cunosc cel mai bine greutăţile cu care se confruntă în momentul de faţă.

Ştiţi foarte bine că Uniunea Europeană ne-a atras atenţia, că sectorul întreprinderi mici şi mijlocii nu este pregătit în momentul de faţă pentru integrare. Şi, de aceea, noi trebuie să-l susţinem şi din punct de vedere legislativ, în aşa fel încât el să facă faţă concurenţei care va veni din partea Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă rog să fixaţi timpii de dezbateri la procedura de urgenţă.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Propun pentru dezbateri 10 minute, şi câte un minut pentru intervenţii la diferite articole, dacă sunt. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Întrucât conform art.118, timpii de dezbateri se propun după dezbaterile generale, vom lua în calcul numai câte un minut pentru fiecare articol, dezbaterile generale având loc.

Titlul legii, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Articol unic, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Titlul ordonanţei, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Art.I, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Comisia, la art.I, înaintea pct.1, introduce un nou punct cu un cuprins referitor la art.2.

Discuţii, dezbateri? Nu. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra formulării comisiei.

Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 131 pentru; 1 împotrivă; nici o abţinere. Adoptat.

La art.I, pct.1 devine pct.2, este o modificare privind corelarea numerotării.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 145 pentru. Adoptat.

La art.I, pct.2 care devine pct.3.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 147 pentru; 1 împotrivă?; 2 abţineri. Adoptat.

La art.I, pct.3 devine pct.4. Vă rog să votaţi.Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 141 pentru; 1 împotrivă. Adoptat.

La art.I, pct.3 devenit practic pct.4, în formularea comisiei. Vă rog să votaţi.Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 148 pentru; nici un vot împotrivă; 2 abţineri.

Lit.a), nemodificată; lit.b), nemodificată; lit.c), nemodificată.

Intervenţii? Nu. Adoptate.

Art.I, pct.4 devenit pct.5, în redactarea comisiei. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 146 pentru; o abţinere. Adoptat.

Art.4¹, nemodificat; art.4², nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptate.

Art.4², alin.3 lit.a), în redactarea comisiei. Dacă există discuţii asupra redactării comisiei? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 142 voturi pentru; o abţinere. Adoptat în redactarea comisiei.

Lit.b), nemodificată. Intervenţii? Nu.

Lit.c), nemodificată. Intervenţii? Nu.

Lit.d), în redactarea comisiei. Discuţii? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 138 pentru; 2 abţineri. Adoptat.

Art.4³, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.4⁴, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat cu toate alineatele sale.

Art.4⁵, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

La pct.10 al raportului comisiei, pct.8, la art.I pct.5 devine pct.6.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc. vă rog să afişaţi: 143 pentru; 2 abţineri. Adoptat.

La art.I, pct.5 devenit pct.6 prin votul dumneavoastră, la art.5 alin.3, un nou cuprins dat de comisie.

Dacă sunt discuţii? Nu. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentului admis. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 147 pentru; nici un vot împotrivă; 2 abţineri. Aprobat conform amendamentului admis de comisie.

Alin.5, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Art.I, pct.5 alin.6 al art.5, cu un nou cuprins, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Pct.11 al raportului, nr.10 din numerotarea proiectului de lege - la art.I, pct.6 devine pct.7.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 144 pentru; 2 abţineri. Adoptat.

La art.I, pct.7 devenit pct.8, art.6 alin.1 şi 4 vor avea cuprinsul dat de comisie prin adoptarea amendamentului.

Discuţii? Nu. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi; 149 voturi pentru; 1 vot împotrivă; 2 abţineri. Adoptat în redactarea comisiei.

Alin.2 de la art.6, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Alin.3, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Alin.4 în redactarea comisiei cu amendamentul admis.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 151 pentru; 4 abţineri; nici un vot împotrivă. Adoptat textul comisiei.

Alin.5, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Alin.6, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Alin.7, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Alin.8, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Alin.9, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Alin.10, nemodificat. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Pct.13 din raportul comisiei, la art.I, pct.8 devine pct.9.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. numerotarea comisiei. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 155 pentru; nici un vot împotrivă; 3 abţineri.

Desigur, pare un vot formal, dar altfel am pierde coerenţa amendamentelor care urmează.

La art.I, după pct.8, devenit pct.9 prin votul dumneavoastră, se introduce pct.9¹ în cuprinsul dat de comisie.

Dezbateri cu privire la acest amendament admis de comisie? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi: 160 prezenţi; 157 pentru; 2 voturi împotrivă; nici o abţinere. Adoptat în redactarea comisiei.

La art.I, pct.9 devine pct.10.

Vă rog să votaţi numerotarea comisiei. Şi poate până atunci facem şi cvorumul necesar unei legi ordinare.

Vă rog să afişaţi: 154 pentru; 3 abţineri. Adoptată numerotarea comisiei.

La art. I, pct. 10 devine pct. 11.

Vă rog să votaţi.

Vă rog să mă scuzaţi, se anulează votul.

Da, domnule preşedinte, vă rog să poftiţi.

Domnul István Antal:

La poz. 16 "art. I pct. 10 alin. 3 al art. 28, va avea următorul cuprins..." şi eu, personal, aş solicita să rămână textul Senatului.

Deci, vedeţi, sunt două texte: textul iniţial al Guvernului: "Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, în calitate de acţionar majoritar al Fondului", iar la Senat s-a propus ca: "Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, ca reprezentant al statului în calitate de acţionar unic al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor" şi textul curge mai departe.

Şi, dacă şi colegii noştri sunt atenţi, eu aş propune eliminarea eliminării. Deci, pe col. 3 s-a propus: "Se elimină textul Senatului". Consultându-mă cu mai mulţi colegi, am ajuns la concluzia că ar fi de dorit ca totuşi să rămână Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii un acţionar unic al acestui fond.

Iar la pagina următoare, unde s-a propus de către comisie o modificare, şi anume ca: "La capitalul social al filialelor Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pot participa şi autorităţile publice locale", acolo să lăsăm această modificare, că aşa ar fi mai corect, ca să specificăm cine anume poate fi la filiale un acţionar.

Este o intervenţie, cred, benefică, ca totuşi să lăsăm textul Senatului şi să intervenim cu această modificare numai la alin. 4. Deci, aş dori să supuneţi la vot, cred că aşa este bine procedural, eliminarea eliminării, pentru că la comisie s-a propus: "Se elimină textul de pe col. 2", respectiv, textul Senatului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat, îmi pare rău că ne-aţi înrerupt într-o procedură de vot cu privire la altă problemă, şi anume era o problemă de numerotare, urma aceasta. Am luat act de ea.

Domnul István Antal:

Totuşi, domnule preşedinte de şedinţă, ca să nu mai ies încă o dată, pentru că alin. "..

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, nu, nu, am luat act de ea, sigur că da.

Domnul István Antal:

Dar să mai specific că după alin. 3 urmează alin. 4, unde am solicita introducerea unui cuvânt, "numai". Deci: "La capitalul social al filialelor Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pot participa numai autorităţile publice locale". Şi atunci, am terminat cu acest articol I pct. 10, cele două alineate. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc.

Revin şi voi da cuvântul spre dezbaterea acestei probleme după ce vom vota numerotarea propusă de comisie, pe care am început-o.

Deci, art. I pct. 10 devine pct. 11.

Cine este pentru această simplă numerotare, atât? Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 141 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 1 abţinere.

La art. I pct. 10, probabil devenit pct. 11 prin votul dumneavoastră, se propune eliminarea. Colegul nostru, domnul preşedinte al comisiei, a propus eliminarea eliminării.

Continuăm dezbaterile.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Mă rog, este un artificiu, domnule preşedinte, să eliminăm eliminarea. În calitate de coiniţiator la acest amendament de eliminare, îmi retrag acum acest amendament şi, în consecinţă, rugămintea ar fi să supuneţi aprobării textul venit de la Senat.

Şi în ce priveşte a doua propunere, de la alin. 4, unde, şi acolo, sunt coiniţiatorul acestui amendament, sunt de acord cu propunerea făcută de domnul Antal, în partea finală să fie: "pot participa numai autorităţile publice locale".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, am luat act.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Domnule preşedinte,

Punctul de vedere majoritar în Comisia pentru industrii şi servicii a fost cel pentru amendamentul propus, şi anume eliminarea variantei care a fost transmisă de la Senat, pentru un considerent foarte important: este anormal ca noi să limităm posibilităţile de mărire a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, ţinând cont de un lucru foarte important, că acest Fond se alimentează de la stat, deci, de la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii doar 5 ani, iar anul în care suntem este ultimul în care el poate fi alimentat.

Aşa încât, în aceste condiţii, în momentul în care nu eliminăm această variantă a Senatului, noi vom fi în situaţia ca după 2006 să avem un Fond de garantare blocat în anumite limite, fără posibilitatea de a mai fi alimentat şi din alte surse.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Vă rog, doamnă.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În completarea celor spuse de colegul meu, domnul deputat Hanganu, aş vrea să adaug că oricum autorităţile statului sau reprezentanţii statului vor rămâne în continuare acţionari majoritari. În consecinţă, orice decizie care se va lua în acest Fond va fi o decizie controlată de către stat.

În aceste condiţii, nu văd de ce nu am încuraja capitalizarea acestui Fond şi cu alte tipuri de surse, mai ales că, în ultimă instanţă, beneficiarii vor fi tot întreprinderile mici şi mijlocii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule deputat. Dar, fiind, practic, o replică, vă acord 2 minute.

Domnul István Antal:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă aţi sesizat, noi, la alin. 4, am introdus această posibilitate, ca autorităţile publice locale, la filialele Fondului de Garantare, să fie acţionari. Pentru că ei sunt şi beneficiarii şi dacă au şi această posibilitate, să devină şi acţionari, probabil că Fondul va fi mult mai inteligent şi pentru scopul pentru care a fost creat, utilizat.

Eu nu aş dori să intru în discuţii cu colegii noştri şi, ca să scăpăm de acest impas, aş propune ca acest articol să nu-l finalizăm acum, ci, eventual, să-l retrimitem la comisie şi să specificăm exact, dacă se doreşte acest lucru, cine anume poate să mai fie acţionar la Fondului de Garantare pentru IMM-uri.

Şi, să specificăm, la fel, cum am specificat pentru filiale, atunci, să mai acordăm o şansă colegilor noştri din comisie, ca până joi (mâine avem comisie, miercuri avem comisie), mâine, poimâine, putem să finalizăm. Şi atunci, revenim, deja, pentru discuţia de joi cu un text foarte bine bătut în cuie, ca să specificăm şi aici, efectiv, cine anume, care instituţii şi alţii care pot fi majoritari la acest Fond, sub ce formă.

Şi atunci, cred că scăpăm de o grjiă. Pentru că, dacă vă uitaţi mai departe, printre altele, acest Fond mai are şi alte sarcini: consultanţă pentru afaceri şi management şi administrarea programelor de finanţare destinate IMM-urilor.

Şi, dacă vrem să fim corecţi până la capăt, atunci, va trebui să stabilim foarte exact componenţa acelora, care, într-adevăr, pot fi, în afara statului, care este majoritar, pot fi acţionari la acest Fond.

Vă mulţumesc.

Deci, eu am propus, domnule preşedinte, până la urmă, pentru acest articol...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, am reţinut, retrimiterea, pentru cele două texte.

Domnul István Antal:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, doamnă.

Tot un soi de replică?

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Nu, nu, nu replică, aş fi vrut numai să clarificăm.

Înţeleg că domnul deputat renunţă la propunerea iniţială, şi anume eliminarea eliminării, mai ales că acea propunere nici nu putea fi luată în considerare, pentru că însemna modificare pe fond a articolului, un lucru care nu se poate întâmpla în plen. Şi înţeleg că propunerea actuală este retrimiterea la comisie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, acesta este propunerea, de retrimitere.

Pe propunerea de retrimitere, dacă mai sunt discuţii?

Daţi-mi voie să apreciez că este o propunere întemeiată. Regulamentul îmi permite, ca preşedinte de şedinţă, în condiţiile în care se ivesc discuţii cu influenţe deosebit de importante pentru texte, să retrimit, dar eu prefer să supun votului dumneavoastră această propunere.

Deci vă propun retrimiterea la comisie pentru art. I pct. 10 alin. 3 şi alin. 4, care sunt în corelare.

Cine este pentru propunerea de retrimitere la comisie? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 135 de voturi pentru, 6 împotrivă, 3 abţineri.

Retrimitem la comisie.

Fixăm termen, la propunerea chiar a domnului preşedinte, joi, 13 aprilie. Dacă este corect, joi, 13?

Domnule preşedinte, de acord?

Domnul István Antal:

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Perfect.

Vor continua dezbaterile după sosirea raportului suplimentar pentru aceste două texte.

Încheiem dezbaterile asupra proiectelor de lege.

Vă cer scuze, este vorba de 18,30, am fost indus în eroare de acele ceasornicului.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

Proiect de lege dezbătut în procedură de urgenţă.

Dezbaterile generale s-au încheiat în ziua de joi, 6 aprilie 2006. Urmează să aprobăm timpii.

Domnule preşedinte, cu privire la timpi?

Domnul Stelian Duţu:

Pe articole, da?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pe articole, da.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte, propunem 1 minut pe articole, ca timp de dezbatere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă supun aprobării dumneavoastră timpul.

Dacă există obiecţii? Dacă nu, acceptăm timpul prin consens.

Lucrăm pe textul comisiei.

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Întrucât sunt foarte multe amendamente, şi respinse, ar trebui să fie alocat un timp mai mare, considerăm. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pe articol?

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Pe articol, da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, dar nu pot să pun la vot "un timp puţin mai mare".

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Aveţi dreptate, îmi cer scuze, 5 minute pentru articol.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Raportat la numărul de articole...

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa este un act normativ important şi sunt multe amendamente care au trecut în Comisia de muncă şi care, probabil, acum nu vor mai fi susţinute. Într-un minut, ele nu pot fi susţinute, propun cel puţin 3 minute de articol.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Voi supune votului dumneavoastră în ordine: 1 minut, propus de comisie; după aceea, votul pentru 5 minute, propus de colegul nostru, domnul deputat Dragoş Dumitriu, şi 3 minute, un timp mai rezonabil, cred eu, propus de distinsa noastră colegă.

Cine este pentru 1 minut? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 82 de voturi pentru, 35 împotrivă, 1 abţinere.

S-a adoptat 1 minut pentru articol.

Având în vedere că timpii pot să se cumuleze pentru articolele la care nu se fac discuţii, să începem.

Titlul legii, nemodificat.

Observaţii? Nu. Adoptat.

Articol unic, nemodificat.

Observaţii? Nu. Adoptat.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Se solicită eliminarea textului propus de către Senat, menţinându-se titlul ordonanţei de urgenţă iniţial.

Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi eliminarea amendamentului admis de Senat, propus de comisie. Mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 106 de voturi pentru, 3 împotrivă, nici o abţinere.

Modificarea Senatului se elimină.

Art. 1, în redactarea comisiei, alin. 1, alin. 2, cu foarte multe litere, alin. 3.

Să le luăm pe alineate.

Art. 1 alin. 1, în redactarea comisiei.

Discuţii? Vă rog, domnule preşedinte, poftiţi la microfon şi vă adresaţi chiar colegului din sală, dacă aveţi probleme.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Pentru că şi în dezbaterea la comisie, iniţiatorul a avut un alt punct de vedere, v-aş ruga să aveţi amabilitatea să trecem la dezbaterea pe alineate la acest articol.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, aşa am şi pornit.

Art. I alin. 1, în redactarea comisiei.

Discuţii? Nu.

Vă supun la vot art. I alin. 1, în redactarea comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 122 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abţineri.

Adoptat alin. 1, în redactarea comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Fac doar o completare la ce a spus domnul preşedinte Duţu, la alin. 2, să mergem chiar mai departe şi să încercăm să votăm pe litere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Desigur. Este vorba de o lege complexă şi sunt de acord.

Dacă există obiecţii? Nu.

Vă rog frumos să îmi permiteţi să conduc şedinţa.

Art. I alin. 2, în redactarea comisiei.

Există discuţii? Nu.

Supun votului art. 1 alin. 2, în redactarea comisiei.

Vă rog să votaţi.

Voci din partea PD:

Lit. a)! Pe litere, domnule preşedinte!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor, până a ajunge la litere, avem textul alin. 2 şi pe urmă pornim pe litere.

Vă rog să anulaţi votul.

Şi să fiţi, vă rog, atenţi, la dispoziţiile preşedintelui de şedinţă. Cine are obiecţii, să poftească, procedural, la microfon şi vom stabili.

Deci, art. 1, pentru cei care nu cunosc cum e structurat un text de lege, alin. 2, înainte de a începe enumerarea pe litere. Dacă începem să învăţăm acum tehnică legislativă e regretabil.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 135 de voturi pentru, 6 împotrivă, 3 abţineri.

Deci, textul, înainte de a începe enumerarea pe litere, de la alin. 2, adoptat în redactarea comisiei.

Lit. a), în redactarea comisiei.

Există discuţii? Doriţi vreo dezbatere?

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra redactării comisiei, lit. a). Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 123 de voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abţineri.

Lit. a), adoptată în redactarea comisiei.

Lit. b), în redactarea comisiei.

Discuţii?

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 125 de voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abţineri.

Adoptată lit. b), în redactarea comisiei.

Lit. c), în redactarea comisiei.

Dacă doreşte cineva să ia parte la dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 125 de voturi pentru, 5 împotrivă, 2 abţineri.

Adoptată.

Lit. d), în redactarea comisiei.

Dezbateri cu privire la literă? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 125 de voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abţineri.

Adoptată.

Lit. e), în redactarea comisiei.

Vă solicit să nu confundăm semnele de gladiatori cu înscrierea la cuvânt.

Deci, doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 125 de voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri.

Adoptată lit. e) în redactarea comisiei.

Lit. f), în redactarea comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 122 de voturi pentru, 2 împotrivă, 4 abţineri.

Adoptată în redactarea comisiei.

Lit. g), în redactarea comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi lit. g) în redactarea comisiei. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 124 de voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri.

Adoptată în redactarea comisiei.

Lit. h), în redactarea comisiei.

Dezbateri? Doriţi, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest amendament, care a fost acceptat şi care propune o nouă categorie de potenţiale beneficiare, elevele "şi studentele, pe durata studiilor. Vreau să reamintesc următorul lucru, se încalcă prin acest amendament principiul avut în vedere la elaborarea actului normativ, respectiv, acordarea drepturilor în funcţie de realizarea de venituri profesionale. Se introduce discriminare faţă de alte categorii sociale, care nu realizează venituri, cum ar fi: femeile casnice, cele din mediul rural şi alte asemenea. Există riscul amplificării fenomenului de abandon şcolar. Şi, de asemenea, nu a fost prezentată o fişă financiară pentru efortul bugetar suplimentar, începând cu anul 2006.

Vreau să reamintesc că, începând cu 1 ianuarie 2007, conform ordonanţei pe care o aprobăm astăzi prin lege, toţi copii din România, indiferent că părinţii lor realizează sau nu venituri profesionale, vor avea o alocaţie majorată de la 240 de mii la 2 milioane, ceea ce reprezintă o susţinere şi o protecţie pentru toţi copiii din România, nu numai pentru cei ai căror părinţi realizează venituri profesionale.

Şi acest lucru cred că este corect şi este în continuarea legislaţiei care aprobă drepturile copiilor în România, care ne interzic să mai avem copii instituţionalizaţi până la vârsta de doi ani şi cărora trebuie să le găsim, la nevoie, familii substitutive.

Cele două milioane cred că contribuie la rămânerea copiilor în familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Propunerea dumneavoastră, deci domnule deputat, clar, concis. Pentru litera h).

Domnul Gheorghe Barbu:

Propunerea mea este ca acest amendament să fie respins.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, este un punct de vedere de respingere.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să spun că acest amendament nu urmărea creşterea abandonului şcolar. Dorea, totuşi, ca acolo unde se întâmplă şi se nasc copii pe perioada şcolii, aceşti copii să nu fie abandonaţi pentru că costurile cu întreţinerea acestor copii în instituţii sunt costuri mult mai mari decât creşterea lor în familie.

Propun susţinerea amendamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

Mă scuzaţi, aş vrea să amintesc colegilor din Comisia de muncă, cei care sunt semnatarii amendamentului, că ar trebui să fie consecvenţi şi să voteze amendamentul pe care, de fapt, l-au susţinut în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamna deputat, microfonul nu vă aparţine, ci aparţine Camerei Deputaţilor. Puteţi lua cuvântul când vi se acordă cuvântul, nu când vă răzgândiţi dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Am expus şi la discuţiile generale faptul că, într-adevăr, sunt cazuri şi cred că nu este momentul să ne alertăm că ar fi extraordinar de multe, deşi am auzit sume enorme vehiculându-se vizavi de aceste cazuri de copii ale căror mame sunt studente la zi sau la liceu, cursurile de zi sau şcolile postliceale, curs de zi. am susţinut acest amendament şi cred că, într-adevăr, este de luat în calcul cazul fiecărui copil care se naşte în asemenea situaţii, când mama lui este studentă la cursuri de zi, la liceu sau cursuri postliceale pentru că, într-adevăr, aceşti copii sunt potenţial copii abandonaţi ori, sigur, familii care nu-şi pot creşte în bune condiţii aceşti copii.

De aceea, am susţinut şi eu acest amendament şi cred că, într-adevăr, este de susţinut în continuare. Este, într-adevăr, şi un amendament însuşit de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Permiteţi-mi, înainte de a vă da cuvântul să mă consult cu domnul preşedinte al comisiei, care a propus câte un minut timp pentru fiecare articol la dezbateri, dacă nu cumva s-a epuizat timpul.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Timpul pentru dezbaterea acestui amendament s-a epuizat.

Trecem la vot.

Litera h), în redactarea comisiei. Cine este pentru sau împotrivă?

Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi, 134) 62 pentru, 62 împotrivă, 4 abţineri.

Nu avem majoritatea voturilor pentru amendamentul comisiei. În aceste condiţii, întrucât litera h) nu există în proiectul de lege, el este eliminat. Amendamentul nu este admis pentru această literă.

Litera i). Dacă există discuţii pentru litera i). Vă rog? Nu. Vă mulţumesc.

Da, vă rog să poftiţi.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La lit. i) se propune ca perioadă asimilată, deci se recunoaşte ca perioadă asimilată perioada în care au beneficiat de pensie de invaliditate.

Aş vrea să menţionez faptul că textul acesta ar fi superfluu dacă luăm în considerare punctul d), potrivit căruia au realizat perioade asimilate stadiului de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute la art. 38 alin. 1 din Legea 19/2000.

Potrivit art. 38 amintit din Legea pensiilor, această perioadă, de care am amintit, perioada cât a beneficiat de pensie de invaliditate, este cuprinsă în art. 38, de care vorbeşte, de fapt, punctul d).

Deci trebuie să lămurim acest lucru, pentru că ar fi o eroare de tehnică legislativă dacă repetăm acelaşi lucru.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, textele sunt absolut similare în conţinut şi în obiect de reglementare.

Dacă mai există dezbateri cu privire la acest text?

S-a propus eliminarea lit. i), având în vedere că repetă dispoziţiile existente la lit. d).

Cine este pentru eliminare? Vă rog să votaţi.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi: 125) 97 pentru, 28 împotrivă. (Nici o abţinere.)

Lit. i), de asemenea, se elimină.

Literele următoare vor primi o nouă denumire alfabetică, în funcţie de aceste eliminări. Este propunerea comisiei, care este logică.

Lit. j): "Au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de perfecţionare profesională, iniţiate de angajator".

Discuţii? Nu.

Cine este pentru textul comisiei, lit. j), care devine acum lit. h)? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi. (Prezenţi: 131.) 127 pentru, nici un vot împotrivă, 4 abţineri.

Lit. k), în redactarea comisiei, care va deveni lit. i), în noua numerotare.

Există discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi: 131) 126 pentru, 1 împotrivă, 2 abţineri.

Adoptată şi această literă.

Alin. 3, în redactarea comisiei.

Există discuţii? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. (Prezenţi: 125) 120 pentru, 1 împotrivă, 2 abţineri.

S-a admis amendamentul comisiei la alin. 3.

Ne oprim cu dezbaterile aici. Urmează art. 2, cu care se va continua în şedinţa de mâine.

Suspendăm până la 18,30, când va urma partea a doua a şedinţei.

(Pauză între orele 18,22 - 18,35)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a dezbaterilor de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnule deputat, v-aş ruga să ne permiteţi să începem.

Vă rog, domnilor deputaţi, prezenţa doamnei cu spatele la noi ne deranjează.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, întrebare adresată Ministerului Sănătăţii.

Vă rog, întrebarea pe scurt, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la Clinica de medicina muncii din cadrul Spitalului clinic judeţean de urgenţă Cluj şi, în special, unde sunt probleme cu alocarea fondurilor datorită unor acte normative care, deocamdată, nu s-au pus în aplicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind finanţarea activităţii din Clinica de medicina muncii din Spitalul clinic judeţean de urgenţă - Cluj, vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Până la 31.12.2005, serviciile medicale acordate în clinici şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii aflate în structura spitalelor, persoanelor care suferă de boli profesionale au fost finanţate, după cum ştiţi, de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii.

Începând cu 1 ianuarie 2006, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002, serviciile medicale acordate în clinici şi secţii de boli profesionale sau în sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii, aflate în structura spitalelor, persoanelor care suferă de boli profesionale se asigură din fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale, gestionat de Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.

Pentru evitarea disfuncţionalităţilor în finanţarea activităţii acestor unităţi şi servicii, Ministerul Sănătăţii a propus ca soluţie temporară ca plata drepturilor de personal pentru salariaţii secţiilor de boli profesionale şi cabinetelor de medicina muncii, în luna ianuarie 2006, să fie efectuată din sumele aflate la dispoziţia spitalului, având în vedere că secţiile şi cabinetele respective sunt structuri fără personalitate juridică, urmând ca plăţile efectuate să fie reconstituite ulterior, la nivelul spitalului, pe baza contractelor încheiate între Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale cu furnizorii de servicii medicale.

Pentru legiferarea şi generalizarea acestei propuneri, în vederea soluţionării modalităţilor de efectuare a plăţilor şi decontării lor, între bugetul asigurărilor sociale de stat, în care este inclus şi Fondul Naţional pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale şi bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii au transmis Comisiei de muncă şi protecţie socială de la Camera Deputaţilor solicitarea de amendare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 346/2002. Din câte ştim, acest lucru s-a realizat.

Menţionăm că Ministerul Sănătăţii s-a implicat în rezolvarea, în bune condiţii, a acestei situaţii, deoarece clinicile, secţiile, cabinetele de medicina muncii sunt unităţi sanitare şi activitatea acestora a fost finanţată, până în decembrie 2005, din bugetul de stat precum şi prin iniţiativă legislativă, dar rezolvarea acestei situaţii este de competenţa celor două instituţii implicate în efectuarea plăţii şi decontarea acestor servicii medicale, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa Naţională de Pensii.

Potrivit art. 116 alin. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 171 pentru modificarea Legii 346, se vor elabora norme metodologice ale acestei legi, care vor include şi referiri la efectuarea plăţii şi decontarea reciprocă între cele două fonduri.

Vreau să vă mai spun în afara textului scris pe care vi l-am pregătit şi pe care o să-l primiţi, că nu există sincope în realizarea plăţilor pentru medicina de care discutăm, pentru că Ministerul Sănătăţii a dispus avansarea sumelor, urmând ca, la apariţia normelor metodologice, să facem aceste regularizări.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Tot domnul deputat Mircia Giurgiu, tot o întrebare adresată ministrului sănătăţii.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să spun câteva consideraţii la răspunsul pe care l-am primit.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă rog. Aveţi două minute.

Domnul Mircia Giurgiu:

Da.

Mulţumesc, domnule ministru.

Într-adevăr, se încearcă rezolvarea problemei dar, până în acest moment, situaţia nu este rezolvată. Atât pacienţii au de suferit, cât şi salariaţii de acolo. Este vorba şi de materialele de care este nevoie.

Chiar săptămâna trecută am purtat o discuţie cu conducerea şi cu sindicaliştii din cadrul Clinicii de medicina muncii şi se aşteaptă rezolvarea cât mai urgentă a situaţiei, aşa că vă rog, în continuare, să depuneţi eforturile pentru a se intra şi a se pune în aplicare acea ordonanţă emisă în decembrie anul trecut.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai aveţi ceva de adăugat? Nu. Vă mulţumesc.

Domnule deputat, pentru a doua întrebare adresată ministrului sănătăţii?

Domnul Mircia Giurgiu:

A doua întrebare se referă la strategia ministrului sănătăţii în ceea ce priveşte eliminarea cozilor la farmacii la începutul fiecărei luni.

După cum se ştie, fondurile alocate pentru medicamente compensate şi gratuite ţin numai o zi. În rest, oamenii aşteaptă şi sunt foarte mari nemulţumiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Mi-am permis ca, la întrebarea dumneavoastră, să fac un răspuns foarte amplu, în mai multe puncte, răspuns pe care vi-l voi înainta şi în scris dar, pentru stenograma şedinţei de astăzi, am să fac referire la câteva aspecte care cred că sunt foarte importante.

Şi anume, bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi alocarea de fonduri pe fiecare tip de asistenţă medicală din acest fond se face conform Legii bugetului de stat.

Potrivit legislaţiei în vigoare, Casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a se încadra în bugetele repartizate. Orice depăşire sau schimbare a destinaţiei fondurilor atrage după sine răspundere în faţa legii. Şi ţin să subliniez acest lucru, care înseamnă disciplină financiară.

Al doilea punct. În programul de guvernare, în perioada 2005-2008, la Capitolul 8, politica în domeniul sănătăţii, se prevede şi citez: "Guvernul României va asigura finanţarea adecvată pentru sănătate. Îmbunătăţirea finanţării sistemului sanitar se va baza pe alocarea prioritară a resurselor obţinute în urma creşterii economice, pe realocarea bugetelor în interiorul sistemului, precum şi pe înlăturarea acelor cheltuieli ce nu aparţin sistemului sanitar".

În acest scop, după cum ştiţi, a fost iniţiată reforma în sănătate. Proiectul de lege se află acum, după ce a trecut de Curtea Constituţională, la Administraţia Prezidenţială, în vederea promulgării şi, cu această ocazie, vă anunţ că, prin proiectul de lege, s-au identificat mai multe surse de finanţare în sensul în care sperăm ca, începând cu anul 2006, pentru o bucată limitată de timp - după ce va intra legea în vigoare, deci nu tot anul, dar începând cu anul 2007 vom avea surse suplimentare. Şi, când spun că vom avea surse suplimentare înseamnă că, pe lângă Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate la care, ţin să vă precizez, se vor aduce suplimentar peste 13 mii de miliarde lei vechi, ca urmare a introducerii la plată a unor categorii de personal, care au fost scutite, dar care beneficiază de asigurări sociale de sănătate, vom încerca să facem şi o translatare a unor costuri, în sensul în care ceea ce înseamnă medicină de urgenţă să nu mai fie finanţată din Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate ci din bugetul de stat.

Aceasta înseamnă că, pe lângă cele 13 mii de miliarde estimăm încă 10 mii de miliarde bani care să rămână în Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Cu alte cuvinte, peste 23 de mii de miliarde vor fi bani mai mulţi începând cu anul 2007.

Începând cu anul 2006, sperăm să avem încă 100 de milioane de euro bani suplimentari la sănătate, bani care se vor colecta, sperăm, de luna viitoare, din taxa pe viciu. Deci încasările suplimentare de la tutun şi alcool.

Al treilea punct pe care vreau să-l reliefez în intervenţia mea. Municipiul Cluj-Napoca este centru universitar medical de îndelungată tradiţie, în care-şi desfăşoară activitatea personalităţi proeminente ale vieţii medicale româneşti, aflate în contact permanent cu noutăţile în domeniul ştiinţelor medicale. Din dorinţa de a veni în sprijinul bolnavilor, specialiştii utilizează tehnologii moderne şi procedee terapeutice de ultimă oră, ale căror costuri se reflectă în nivelul consumului de fonduri în asistenţa cu medicamente în ambulatoriu care este, după cum se ştie, de la an la an, tot mai mare.

În condiţiile în care majoritatea medicamentelor de ultimă generaţie se regăsesc în listele de medicamente cu şi fără contribuţie personală, Casele de asigurări au puţine posibilităţi de limitare a prescrierii acestora.

De mai mulţi ani se poartă discuţii privind restrângerea listei de medicamente, în sensul selectării medicamentelor uzuale şi a celor utilizate în cazuri de urgenţă medico-chirurgicale. Dar aceste discuţii nu au avut nici un rezultat. De aceea, este foarte greu ca, din fonduri limitate, să asiguri atât acoperirea tratamentelor uzuale ale pacienţilor cât şi terapii de ultimă oră care, după cum se ştie, sunt foarte costisitoare.

O altă caracteristică a centrului universitar Cluj este mare adresabilitate, în sensul că aici se asigură asistenţa medicală şi a bolnavilor care vin din judeţele limitrofe, ba chiar din întreaga ţară pentru anumite specialităţi, ceea ce contribuie, în plus, la majorarea cheltuielilor.

Toate aceste aspecte determină o importantă presiune asupra fondurilor destinate îngrijirii sănătăţii administrate de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, fonduri care nu înregistrează, din păcate, creşteri substanţiale de la un la altul, având în vedere că sursele de finanţare au fost, până acum, aceleaşi.

În acelaşi timp, numărul reţetelor eliberate de medicii prescriptori cresc de la an la an, ca şi valoarea reţetelor care trebuie decontate.

Faţă de media pe ţară privind fondurile alocate pe cap de locuitor pentru asistenţa cu medicamente, medie care se cifrează la 93 de lei ron pe locuitor, judeţul Cluj ocupă locul zece pe ţară, în ordine descrescătoare a fondurilor pe cap de locuitor alocate pentru asistenţa de medicamente şi anume 110 lei ron pe locuitor. Sigur, un lucru de neglijat, ar spune unii. Dar, eu spun că nu este deloc de neglijat, pentru că este important că, totuşi, Clujul se află pe un loc important în fondurile alocate.

Casa de Asigurări de Sănătate Cluj a încheiat contracte de furnizare de servicii cu 132 de farmacii. Potrivit Ordinului comun MS CNAS, la stabilirea valorii de contract la farmacii se are în vedere 90 % din valoarea fondului aprobat la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate pentru consumul de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu. Suma, astfel obţinută, este defalcată după cum urmează: 20 % se repartizează de Casa de Asigurări pe zone, localităţi, în funcţie de numărul de locuitori şi pe farmaciile din zonele, localităţile respective în funcţie de consumul de medicamente gratuite şi compensate din anul precedent, iar 80 % se repartizează de Casă, în funcţie de punctajul obţinut de fiecare farmacie, punctaj acordat în raport cu gradul profesional al personalului angajat cu mediul rural sau urban în care-şi desfăşoară activitatea cu programul de lucru.

Potrivit legislaţiei în vigoare, Casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a se încadra în bugetele repartizate. Fac o menţiune, începând cu anul viitor, vom modifica şi criteriile de acordare a fondurilor pe case de asigurări, deci pe judeţe şi, mai departe, pe localităţi. Actualele criterii s-au dovedit că nu sunt acoperitoare şi că sunt destul de multe lucruri care trebuie corectate.

Al patrulea element. În vederea monitorizării consumului lunar de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decis ca toate farmaciile aflate în contract cu Casele de asigurări de sănătate să raporteze acestora, în decurs de 72 de ore, terminarea fondului aferent lunii respective, astfel încât situaţia reală să ajungă la nivel central în cel mai scurt timp, pentru a se putea iniţia măsurile ce se impun.

De asemenea, Casele de asigurări raportează zilnic Casei Naţionale numărul farmaciilor care eliberează medicamente compensate şi gratuite, situaţie care este afişată pe site-ul Casei Naţionale şi pe site-urile Caselor judeţene.

De asemenea, asiguraţii au la dispoziţie o linie telefonică gratuită Tel verde la nivelul fiecărei case judeţene, la care pot solicita informaţii privind adresa şi orarul farmaciilor din judeţ care eliberează medicamente cu şi fără contribuţie personală în ziua respectivă. Fac o precizare şi aici şi anume: fondurile - şi vreau să se înţeleagă foarte bine acest lucru - fondurile nu sunt distribuite de Ministerul Sănătăţii, ci de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Vă readuc aminte că, din luna iulie 2005, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este autonomă, nu mai este în subordinea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii se interesează din punct de vedere al modului în care se aplică politicile sanitare. Dar tehnic problema se rezolvă la nivelul Casei de Sănătate.

Al cincilea lucru. Se are în vedere, pe măsură ce implementarea sistemului informatic unic integrat înaintează (şi vă spun că începe să funcţioneze) ca, la nivelul fiecărei Case de asigurări, să existe o monitorizare distinctă a reţetelor, a bolnavilor şi a farmaciilor care eliberează medicamente pentru boli cronice, astfel încât să se poată face o aprecieze justă a fondurilor consumate şi o previzionare realistă a nevoilor.

Şi al şaselea lucru. În prezent se lucrează la actualizarea contractului cadru şi a normelor metodologice de aplicare a contractului cadru pe anul 2006 cu prevederile noului pachet legislativ propus de Ministerul Sănătăţii.

Aceste acte au în vedere eficientizarea utilizării Fondului de Asigurări de Sănătate.

Şi o ultimă menţiune în afara textului scris pe care vi-l pun la dispoziţie, lucrăm în prezent şi facem analize dacă să schimbăm plafoanele de medicamente compensate şi gratuite de la farmacie la medicul de familie. Am început o dezbatere serioasă cu medicii, mai ales cu asociaţiile medicilor de familie, să încercăm să vedem dacă sunt lucruri care trebuie modificate, cum trebuie modificate şi, mai ales, orice modificare pe care o facem să ducă la perfecţionarea sistemului şi nu la îngreunarea lui.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă aveţi de adăugat un comentariu?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Mulţumesc, domnule ministru,

Într-adevăr, răspunsul este complex şi pot să spun şi complet, dar este şi frumos chiar, ceea ce vă rog să analizaţi şi să aveţi în vedere faptul că, la Cluj, deocamdată, cozi la farmacii sunt în fiecare zi, mai ales la începutul lunii stau de noaptea, de la ora 12, ca să prindă câteva medicamente. Aceasta este realitatea la Cluj, în acest moment.

De asemenea, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, când s-a discutat bugetul pentru acest an, atunci aţi spus că, pentru acest an bugetul este cel mai mare pe care l-a avut vreodată Ministerul Sănătăţii. Deocamdată, la Cluj, nu se simte.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru, aveţi dreptul la două minute.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Voi folosi mai puţin, dar vreau să vă informez, domnule deputat, că anul acesta, începând cu luna ianuarie, fondurile care sunt alocate lunar, sigur, nu identic pe fiecare judeţ în parte, dar fondurile care sunt alocate lunar pentru medicamente, sunt mai mari cu 15 % decât în anul 2005. Asta înseamnă că, într-adevăr, este cel mai mare fond care s-a alocat vreodată pentru medicamente din 1999 încoace.

Că e nemulţumitor, asta este altă problemă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, întrebare adresată tot ministrului sănătăţii.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul întrebării îl reprezintă motivele care au stat la baza tergiversării semnării ordinului de numire pentru domnul doctor Paziuc care a câştigat, în luna ianuarie, concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de director al Direcţiei de sănătate publică Suceava.

Între timp înţeleg că această numire a avut loc, a fost semnat ordinul de numire, dar întrucât a doua parte a întrebării avea în vedere motivele care au determinat această tergiversare, sunt convinsă că domnul ministru are o expunere pregătită în acest sens şi chiar aş dori să cunosc aceste motive.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Doamnă deputat, sărut mâna.

Aşa cum deja sunteţi informată, ordinul de ministru privind numirea domnului Alexandru Paziuc în calitate de director al Direcţiei de sănătate publică Suceava este deja ajuns la Suceava. Motivele pe care mi le solicitaţi, din păcate sunt puerile, pentru că este vorba de birocraţie. Este vorba de o birocraţie între Agenţia naţională a funcţionarilor publici, Ministerul Sănătăţii şi judeţul Suceava.

Sper că am trecut peste aceste neajunsuri birocratice şi, în sfârşit, lucrurile sunt în regulă.

Cu această ocazie vreau să vă anunţ, totuşi, că pe toată perioada la care dumneavoastră faceţi referire nu au existat sincope în conducerea corectă şi legală a Direcţiei de sănătate publică Suceava.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, punctul dumneavoastră de vedere.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Explicaţia nu mă mulţumeşte, domnule ministru, având în vedere că termenul limită pentru semnarea ordinului pentru numirea în funcţie a tuturor celor care au câştigat acel concurs a fost 16 februarie, iar această birocraţie s-a manifestat, coincidenţă, numai în judeţul Suceava, unde acest candidat nu avea sprijinul politic din partea Biroului de conducere al organizaţiei.

Mulţumesc, oricum.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna deputat.

Domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Vă dezamăgesc, doamnă deputat. Ordinul pe care îl invocaţi şi dumneavoastră şi eu a fost semnat în 23 ianuarie, deci cu mult timp înainte de expirarea termenului legal, numai că datorită acestei birocraţii el a ajuns foarte târziu la Suceava, cu toate că Suceava ştia că acest ordin este semnat şi că în baza lui directorul funcţiona.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Cred, domnule ministru, că ar trebui reformulată întrebarea: cum putem să evităm meandrele birocraţiei?

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Cred că îi interesează pe mulţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian, nu, iertaţi-mă, domnul deputat Mircia Giurgiu, o întrebare pentru domnul ministru Gheorghe Barbu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la situaţia săracilor de la S.C. Somvetra Gherla S.A. din jud. Cluj care, de mai bine de 5 luni de zile, n-au primit nici un ban, cu toate că această societate este în portofoliul AVAS totuşi, domnul ministru..., ministerul se numeşte Ministerul Sănătăţii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi este vorba de 626 de familii, împreună cu copiii şi cu tot ce au în întreţinere.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Barbu (ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei):

Domnule deputat,

Ministerul se numeşte Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, şi nu Ministerul Sănătăţii şi Solidarităţii Sociale, în sfârşit.

Am să vă răspund în legătură cu SOMVETRA, deşi aţi mai avut o interpelare de data trecută, care se referea la plata îndemnizaţiei pentru creşterea copiilor, pe care societatea respectivă nu le mai făcea.

Aş vrea să vă spun următorul lucru.

În data de 9.12.2005 la SOMVETRA s-a făcut, de către organismele Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, o verificare a respectării Legii nr. 130/1999, cu completările şi modificările ulterioare, şi a Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. S-a constatat că angajatorul a constituit drepturi salariale aferente lunii noiembrie 2005, dar nu au fost achitate salariaţilor.

Urmare a neconformităţilor constatate s-a dispus ca măsură obligatorie în sarcina angajatorului prezentarea dovezii achitării drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2005.

În ceea ce priveşte situaţia complicată existentă la SOMVETRA vă prezint următoarele, într-un scurt istoric al evenimentelor.

Din data de 11 noiembrie 2005 activitatea societăţii a fost întreruptă datorită sistării furnizării gazului metan pentru neplata facturilor restante către Distrigaz Nord, în valoare de 22 de miliarde.

În data de 11 noiembrie 2005 societatea era cu capital privat, 51,98% din acţiuni aparţinând SC Feromat SA Bucureşti.

La finele anului 2005 societatea înregistra datorii la bugetul de stat, cu majorările aferente, în sumă totală de 290 de miliarde de lei.

La data de 11 decembrie 2005 societatea avea 655 de salariaţi.

Începând cu luna noiembrie 2005, conform contractului colectiv de muncă la nivelul societăţii salariaţii au fost plătiţi cu 75% din salariul de încadrare.

În fapt, aceste drepturi salariale au fost plătite numai în procent de 64% din drepturile salariale aferente numai pentru luna noiembrie 2005.

Trebuie menţionat că începând cu data de 1 decembrie 2005 furnizarea energiei electrice a fost întreruptă, datorită neplăţii facturilor restante către Electrica SA.

AVAS Bucureşti a comunicat că a reziliat contractul cu SC Feromat SA Bucureşti şi, începând cu data de 2 februarie 2006, SOMVETRA SA este din nou societate cu capital majoritar de stat, 51,98%, acţiunile fiind preluate de către AVAS Bucureşti.

Odată preluate acţiunile de noul acţionar, societatea a desemnat, în 15 martie 2006, prin Adunarea generală a acţionarilor, un Consiliu de administraţie format din trei persoane şi un nou director general.

La data de 16 noiembrie 2005, societatea a iniţiat un program de concediere colectivă a salariaţilor, depus la ITM Cluj, la AJOFM Cluj şi la Sindicatul SOMVETRA.

Programul a fost iniţiat în urma unui protocol între sindicate şi conducerea societăţii de la acea dată şi, ulterior, contestat în instanţă de către sindicat.

Procesul este pe rol iar programul de restructurare nu s-a derulat. În prezent se lucrează la un alt program de concediere colectivă pentru personalul rămas angajat la societate.

Actualmente, acest program este propus ca unul din punctele de pe ordinea de zi la următoarea şedinţă a Adunării generale a acţionarilor. La această dată se aşteaptă aprobarea ordinii de zi de la AVAS.

La data încetării activităţii şi ulterior, în luna decembrie 2005, s-a propus de către Prefectura Cluj şi Primăria Gherla, încadrarea unui număr de 550 de persoane într-un program comunitar derulat la Primărie şi pentru care, efectiv, au fost disponibilizate resurse băneşti. Nu s-a înscris nici o persoană din societate, pe motiv că se poate pierde şansa de a beneficia de prevederile Ordonanţei nr. 8/2003.

În societate, astăzi mai lucrează efectiv 19 salariaţi, iar în lunile anterioare din anul trecut, câte 31 de persoane în noiembrie-decembrie, şi până în luna aprilie tot câte 31 de persoane.

Acest personal a fost plătit în luna noiembrie integral şi în luna decembrie doar 9%, în baza unei hotărâri a Adunării generale a acţionarilor.

Societatea a contractat o firmă de contabilitate pentru finalizarea bilanţului pe anul 2005 şi a programului de venituri care stă la baza obţinerii Ordonanţei nr. 8/2003, acestea fiind finalizate la această dată.

Societatea a solicitat AVAS plata acestor lucrări pe care le-a efectuat firma respectivă în numele societăţii, din lipsa disponibilităţilor băneşti.

Faţă de cele prezentate considerăm că limitele de competenţă ale instituţiei şi ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nu ne permit să intervenim în rezolvarea situaţiei conflictuale existente.

Dacă disponibilizările colective vor fi făcute în conformitate cu Ordonanţa nr. 8/2003, în noile condiţii, în care societatea este din nou cu capital majoritar de stat, salariaţii s-ar putea să fie îndreptăţiţi să primească prevederile şi plăţile compensatorii acordate de Ordonanţa nr.8/2003.

Până atunci, precizăm că politicile de sprijin financiar direct pentru prevenirea situaţiilor de dificultate a familiilor cu copii şi a persoanelor singure susţinute de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cuprind măsuri specifice de intervenţie pentru combaterea sau atenuarea riscului de marginalizare şi excluziune socială, pe baza principiului solidarităţii sociale.

În răspunsul meu sunt înşirate mai multe astfel de măsuri. Vă spun doar că persoanele aflate într-o astfel de situaţie se pot califica pentru obţinerea venitului minim garantat, de asemenea, se pot califica pentru ajutoare de urgenţă şi ajutoare financiare. În răspunsul scris pe care vi l-am dat detaliile acestui lucru se regăsesc.

În ce ne priveşte, în momentul în care persoanele vor deveni şomere vor beneficia de indemnizaţie şi, aşa cum am explicat, dacă îndeplinesc condiţiile legale, şi de cele ale Ordonanţei nr. 8/2003.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Într-adevăr, aceasta este denumirea corectă.

Întrebarea era şi rămâne în continuare dacă şi în ce mod Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate să ajute aceste familii care sunt destul de mari, într-o zonă mono-industrială şi, după cum se ştie, în România este greu să trăieşti şi cu salariu, dar fără salariu cum se poate trăi timp de 5 luni.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, o precizare.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule deputat,

În România sunt mai multe situaţii de acest fel, de firme privatizate care au ajuns în imposibilitatea de a mai plăti salariile.

Noi susţinem, atât cât putem de mult, persoanele aflate în dificultate. Ele deocamdată figurează ca angajate ale unei societăţi. Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Guvernul în sine nu pot să-şi asume responsabilitatea pentru neplata salariilor de către o societate privată.

În această situaţie, vă rog să aveţi în vedere faptul că ar putea să fie mii de societăţi, sau sute, sau zeci. Ceea ce pot să spun ca perspectivă este că se află în Parlamentul României garantarea fondului de salarii pentru salariaţi, în condiţiile insolvabilităţii societăţii comerciale, şi asta nu mai ţine cont de tipul de capital. Este o directivă europeană pe care am adoptat-o şi care este în Parlament şi sper să fie aprobată cât mai curând şi să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Pentru cazurile specifice, ne putem adresa acum cu ajutoare sociale, dacă este cazul.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumim.

Domnul deputat Petru Călian, interpelare adresată tot Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de o întrebare, dar înainte de asta vă rog să-mi permiteţi să intervin pe o chestiune de procedură.

Înaintea fiecărei şedinţe avem afişaţi pe panou miniştrii care participă şi răspunsurile care se dau, într-o anumită ordine. Această ordine este încălcată frecvent, şi noi suntem pregătiţi pentru un anumit timp. De asemenea, nu se respectă timpul de prezentare a răspunsurilor, mai ales atunci când se filmează şi când se ştie că se transmit în direct răspunsuri la interpelări şi întrebări.

Legat de întrebare, într-adevăr, întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Ea se referă la situaţia copiilor, care este câteodată dramatică, copii ai căror părinţi sunt deplasaţi la muncă în străinătate.

Sunt situaţii în care chiar ambii părinţi muncesc în străinătate, iar copiii rămân pe seama unor persoane fără respectarea unor norme în ceea ce priveşte legalitatea. Am avut cazuri chiar dramatice când un copil, de dorul mamei plecată în străinătate la muncă, s-a sinucis. Întrebarea constă sau se referă la măsurile pe care le ia ministerul condus de domnul ministru Gheorghe Barbu în acest sens, pentru că aici discutăm inclusiv despre familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog să mă scuzaţi, domnule ministru, o secundă, ca să lămurim problema de procedură vagă şi abstractă a domnului deputat. În ceea ce priveşte alcătuirea listei de răspunsuri ea este făcută sub supravegherea unui chestor, în ordinea primirii răspunsurilor, nu în ordinea depunerii întrebărilor, ca la interpelări. În ceea ce priveşte timpul afectat, este vorba de 2 minute pentru susţinerea întrebării, 5 minute pentru răspuns, 2 minute pentru o eventuală replică.

Personal nu am constatat depăşirea acestui timp.

Dacă aveţi obiecţii în legătură cu timpul, vă rog să fiţi precis pentru că orice critică merită să fie fundamentată.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Aţi încălcat regulamentul!

Procedură, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat. poftiţi, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule deputat, vreau să vă asigur că sunt prezent astăzi aici, dacă cumva a fost o trimitere către mine, pentru un motiv foarte simplu, încercăm să fim prezenţi din când în când şi noi miniştrii, nu numai secretarii de stat, la întrebările şi interpelările care ni se pun.

Copiii rămaşi fără supraveghere în perioada în care ambii părinţi sau părintele, în situaţia familiilor monoparentale, sunt plecaţi din ţară pentru contracte de muncă în străinătate, ca şi cei al căror părinte rămas în ţară, când soţul sau soţia sunt plecaţi, nu poate, din orice motive, să-şi îndeplinească îndatoririle de părinte, reprezintă o categorie expusă riscurilor şi situaţiilor de pericol care duc, în ultimă instanţă, la încălcarea şi nerespectarea drepturilor acestora, în conformitate cu legislaţia internă şi internaţională în materie.

În vederea realizării unei evidenţe corecte şi clare privind numărul şi situaţia acestor copii, Autoritatea naţională pentru protecţia drepturilor copilului a solicitat direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din ţară, care după cum ştiţi sunt subordonate consiliilor judeţene, şi nu ministerului, în cursul anului 2005, trimestrial, date referitoare la această categorie de copii.

Având în vedere faptul că autorităţile locale din oraşe, municipii şi comune nu au monitorizat acest fenomen, s-au primit numai date despre copiii cetăţenilor români plecaţi la muncă în străinătate cu contract de muncă, ambii părinţi.

La sfârşitul trimestrului IV din 2005, într-un număr de 14.168 de familii, ambii părinţi sunt plecaţi cu contract de muncă în străinătate. În urma plecării ambilor părinţi la muncă, un număr de 17.019 copii sunt rămaşi în ţară, lipsiţi de grija şi ocrotirea părinţilor lor, unii aflându-se în permanenţă în situaţie de risc.

În ceea ce priveşte protecţia copiilor rămaşi în ţară am identificat următoarele situaţii: copii pentru care s-a instituit o măsură de protecţie; copii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecţie şi nu este necesară instituirea acesteia; copii aflaţi în situaţie de risc şi care necesită o măsură de protecţie.

Din prima categorie, copii pentru care s-a instituit o măsură de protecţie, fac parte un număr de 2342 de copii, reprezentând 13,9%. Dintre aceştia, 1774 de copii, 75,7% au o măsură de protecţie de tip familial, respectiv 379 asistenţi maternali profesionişti, 1264 de copii se află la rude până la gradul IV, 131 de copii sunt la alte familii sau persoane. Restul de 568 de copii, reprezentând 24,3%, se află în centre de plasament publice sau private.

Copiii pentru care nu s-a instituit o măsură de protecţie şi nu este necesară instituirea acesteia se află la rude până la gradul IV, şi ei reprezintă 83%, adică 14.135 de copii din totalul celor rămaşi acasă fără ambii părinţi.

O situaţie deosebită se înregistrează în cazul a 542 de copii identificaţi ca fiind în situaţie de risc deoarece li se încalcă dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală şi socială.

Pentru aceşti copii Direcţiile generale de asistenţă socială consideră necesară instituirea unei măsuri de protecţie. Există situaţii în care persoanelor care au lucrat la angajatori străini să li se solicite, de către aceştia, continuarea contractului, fiind nevoite să se adreseze în acest sens misiunilor diplomatice în vederea obţinerii vizei de lucru în statul respectiv, dar şi situaţii în care persoanele fizice pot pleca cu viză turistică, iar apoi să-şi prelungească şederea prin angajare cu forme legale sau la negru în statele primitoare.

Având în vedere diversitatea modalităţilor de ieşire din ţară ne aflăm în imposibilitatea de a solicita tuturor cetăţenilor români care părăsesc ţara, a unor alte documente decât cele acceptate internaţional.

În vederea asigurării unei protecţii adecvate a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea unuia sau ambilor părinţi, ca urmare a faptului că aceştia muncesc în străinătate, în vederea respectării drepturilor acestor copii, precum şi în absenţa unor dispoziţii legale exprese în acest sens, Autoritatea naţională pentru protecţia drepturilor copilului a propus Departamentului pentru munca în străinătate analizarea posibilităţii de modificare a hotărârii de Guvern nr. 384/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, în sensul instituirii obligativităţii în sarcina agenţilor de ocupare a forţei de muncă de a solicita cetăţenilor români care au copii minori în îngrijire şi doresc obţinerea unui contract de muncă în străinătate, a unei dovezi emisă de către Serviciile publice de asistenţă socială din cadrul Primăriilor în raza căreia îşi au domiciliul părinţii, din care să rezulte că au notificat acestora intenţia de a lucra în străinătate şi că pot proteja copiii, rămânând aceştia acasă.

Pentru celelalte situaţii în care părinţii pot pleca la muncă în străinătate, Autoritatea naţională pentru protecţia drepturilor copilului şi-a propus să elaboreze un proiect de ordin al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei prin care să stabilească o serie de atribuţii şi obligaţii clare ce revin Serviciilor publice de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială de la nivelul comunelor în privinţa monitorizării, raportării şi intervenţiei, în situaţia copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea unuia sau ambilor părinţi pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate.

Actul administrativ menţionat este de natură a asigura şi implementarea prevederilor articolului 106 din Legea nr.272/2004, ceea ce va conduce la posibilitatea asigurării unei protecţii adecvate a acestor copii.

Vă mulţumesc mult.

Repet, încă o dată, sper să reţineţi, diversitatea formelor în care cetăţenii români pleacă din ţară. Regula este că în România aproximativ 60-70 de mii de persoane, maximum pe an, pleacă prin Oficiul de migraţie a forţei de muncă şi cei peste 900 de agenţi de mediere a forţei de muncă în străinătate, restul de cetăţeni români care pleacă nu sunt sub controlul acestor contracte de muncă, putând fi turişti sau cu alte forme de plecare.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute pentru a comenta răspunsul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, această chestiune se transformă deja într-un fenomen.

Răspunsul dat de domnul ministru este mulţumitor şi constat că a stârnit un interes major, fapt pentru care, domnule ministru, permiteţi-mi să monitorizez tot ceea ce veţi întreprinde, pentru a fi lămurit că ceea ce propuneţi şi ceea ce este în derulare va fi dus până la capăt, pentru că cel puţin copiii din România nu au voie să sufere şi din acest punct de vedere.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, dacă mai aveţi deva de adăugat?

Domnul Gheorghe Barbu:

Nu, mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim pentru participare.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, întrebare pentru Agenţia naţională pentru ocuparea forţei de muncă.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea are ca obiect măsurile pe care intenţionează domnul preşedinte al Agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, deci ce măsuri intenţionează să ia domnul preşedinte vis-à-vis de comportamentul, atitudinea directorului acestei instituţii, care recidivează în anumite corecţii fizice pe care le aplică personalului aflat în subordinea sa.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Silviu Bian, preşedinte, vă rog.

Domnul Silviu Bian (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea pe care ne-a făcut-o doamna deputat Mirela Adomnicăi i-am trimis doamnei deputat un răspuns în scris şi vreau să ştiu dacă l-a primit dar, oricum, o să-i răspund şi de aici, de la microfonul Camerei Deputaţilor.

Şi la noi a ajuns sesizarea formulată de domnul Ovidiu Onuţu, consilier juridic în cadrul Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava. Conducerea Agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă a dispus efectuarea unui control la Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă de la Suceava având ca tematică cercetarea împrejurărilor în care a avut loc altercaţia dintre autorul sesizării şi domnul Constantin Şuvăr, care este director executiv al Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de la Suceava.

În urma verificărilor efectuate de către personalul din cadrul Agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă desemnat în acest sens s-au constatat următoarele.

Prin adresa nr. 3559/2006 domnul director executiv, Constantin Şuvăr, a sesizat comisia de disciplină a Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava cu privire la faptele arătate a fi săvârşite în seara zilei de 8 martie în sediul instituţiei de către domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu.

Potrivit sesizării menţionate, domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu ar fi intrat în biroul directorului executiv, lovindu-l pe acesta cu pumnii şi picioarele, reproşându-i că este persecutat la locul de muncă.

În acest sens, domnul director executiv, Constantin Şuvăr, a prezentat un certificat medico-legal eliberat la data de 14 martie 2006, care atestă faptul că domnia sa necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale.

În vederea desfăşurării procedurii de cercetare a faptelor arătate a fi săvârşite de domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu, în temeiul prevederilor hotărârii Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, s-a întrunit comisia de disciplină constituită în cadrul Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava.

Comisia de disciplină menţionată a procedat la audierea domnului consilier juridic Ovidiu Onuţu, în calitate de funcţionar public, ale cărui fapte constituie obiectul sesizării, a domnului director executiv Constantin Şuvăr, în calitate de persoană care a formulat sesizarea, precum şi a persoanelor care au fost prezente în instituţie în momentul în care s-a produs acest incident regretabil din punctul meu de vedere.

În urma desfăşurării activităţii de cercetare administrativă Comisia de disciplină a Agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă Suceava a constatat că faptele arătate a fi săvârşite de funcţionarul public cercetat nu s-au desfăşurat în timpul programului normal de lucru, că respectivele fapte nu au legătură cu îndatoririle de serviciu, precum şi că nu se poate proba vinovăţia acestui funcţionar public.

Ca atare, Comisia de disciplină a propus conducătorului instituţiei clasarea cauzei cu privire la care a fost sesizată considerând că nu a avut loc o abatere disciplinară în sensul prevăzut de art. 65 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În acelaşi timp, având indicii că fapta săvârşită de domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu poate fi considerată infracţiune, ţinând seama de dispoziţiile art.34 din Hotărârea Guvernului nr.1210/2003, Comisia de disciplină a propus conducătorului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava sesizarea organelor de cercetare penală.

La rândul său, domnul consilier juridic Ovidiu Onuţu a formulat o sesizare împotriva domnului director executiv Constantin Şuvăr, înregistrată la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sub nr.557 din 20 martie 2006.

Potrivit sesizării menţionate, domnul director executiv Constantin Şuvăr este acuzat de abuz în serviciu, precum şi de faptul că, în seara zilei de 8 martie 2006, acesta, aflat într-o stare avansată de ebrietate, l-a invitat pe domnul consilier în birou; l-a insultat şi l-a lovit cu pumnul peste faţă şi peste corp pe domnul consilier juridic Onuţu.

În dovedirea celor sesizate, autorul sesizării a prezentat un certificat medico-legal eliberat la data de 9 martie 2006, care atestă faptul că domnia sa necesită una-două zile de îngrijiri medicale.

Având în vedere obiectul sesizării, respectiv faptele arătate a fi săvârşite de domnul Constantin Şuvăr, având funcţia publică de director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr.1210/2003, urmează a fi efectuate demersurile ce se impun pentru stabilirea răspunderii respectivului funcţionar public.

Vreau s-o informez pe doamna deputat că noi îl invităm pe domnul director la Comisia de disciplină, conform legii, urmând a o informa în scris - şi, dacă doreşte, şi aici, la Cameră, - care sunt măsurile pe care le-am stabilit, dar trebuie să respectăm procedura.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Doamna deputat. Aveţi două minute, faţă de cele trei minute, de care avea dreptul să beneficieze domnul preşedinte, pe care le-a depăşit, povestindu-ne ce a făcut un consilier juridic.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ceea ce vreau eu să subliniez este faptul că această întrebare a fost formulată în contextul în care am prezentat faptul că Uniunea Europeană nu pierde, practic, nici un prilej să ne reamintească că într-o ţară europeană funcţionarii publici trebuie să aibă o anumită pregătire. Incidentul este regretabil şi îi mulţumesc domnului preşedinte că este de acord cu mine vizavi de caracterizarea acestui incident. Indiferent cine va fi stabilit ca vinovat de către această comisie de disciplină, fapta este regretabilă. A ţinut presa locală timp de două săptămâni şi a prejudiciat imaginea acestei instituţii care se află în subordinea domnului preşedinte. De aceea, îmi permit, cu respectul de rigoare, să-i sugerez că această situaţie, dincolo de faptul că poate fi bagatelizată referitor la un incident creat între un jurist şi un preşedinte, este semnificativă pentru atitudinea regretabilă pe care o au uneori funcţionarii publici şi s-o aibă în vedere pentru a nu se repeta.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule preşedinte, dacă doriţi să adăugaţi ceva, numai?

Aveţi tot două minute.

Domnul Silviu Bian:

Vreau s-o rog pe doamna deputat să înţeleagă că domnul Şuvăr este director de agenţie, este funcţionar public, şi că procedura de cercetare în Comisia de disciplină presupune anumite etape şi noi le vom urma conform legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Mircia Giurgiu - interpelare adresată ministrului administraţiei şi internelor.

Vă rog, formulaţi pe scurt întrebarea.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul domnului Csete Zoltan, din municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi transcrierea în registrele de stare civilă române a unui certificat de naştere eliberat de către autorităţile spaniole pentru o persoană născută pe teritoriul Spaniei, ai cărei părinţi sunt cetăţeni români, vă comunicăm următoarele:

Procedura transcrierii în registrele de stare civilă române a unui certificat de naştere eliberat de către o autoritate străină, pentru o persoană născută în ţara respectivă, ai cărei părinţi sunt cetăţeni români, este prevăzută în Legea nr.119/1996, cu privire la actele de stare civilă, precum şi în legile care au modificat şi completat ulterior acest act normativ. Astfel, actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă română. Transcrierea acestora în registrele de stare civilă română se face în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară, sau de la primirea din străinătate a certificatelor-extras de stare civilă.

Informaţiile deţinute relevă faptul că, în certificatul de naştere emis de autorităţile spaniole, care face obiectul întrebării, nu este înscris numele de familie al persoanei la care faceţi referire, iar părinţii poartă nume de familie diferite.

Având în vedere principiul consemnării acordului de voinţă exprimat neechivoc privind numele şi prenumele în declaraţiile autentice, instituit de legislaţia naţională în materie de stare civilă, se impunea, şi în acest caz, întocmirea unei declaraţii scrise, în care să fie consemnat în mod explicit acordul comun al ambilor părinţi cu privire la numele de familie şi prenumele copilului.

În context, precizăm că, prin interpretarea corelativă a conţinutului procurii - care este anexată la dosar - şi a conţinutului celorlalte documente prezentate, se poate concluziona, implicit - nu explicit, faptul că voinţa părţilor, a părinţilor, este aceea ca fiica să poarte numele de familie al părinţilor. În acest caz particular, se apreciază că procura, acordată cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, ar putea fi considerată şi o declaraţie scrisă, în sensul dispoziţiilor legale în materie.

În consecinţă, persoana împuternicită va putea să depună documentaţia de referinţă la Primăria municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor urmând a transmite Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor din municipiul Cluj-Napoca precizările necesare privind modul de soluţionare a acestui caz particular.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat, pentru că întrebarea dumneavoastră, în conformitate cu art.166 lit.a) şi lit.b) din regulament, nu trebuia să fie primită de preşedintele Camerei Deputaţilor. Este o întrebare care urmăreşte în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice - lit.b) - şi priveşte o problemă de interes strict particular.

În aceste condiţii, vă rog să se ia act: solicit Biroului permanent ca secretarul care înregistrează aceste întrebări să sesizeze, ori de câte ori este cazul, preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru a se pronunţa cu privire la admiterea sau nu a unei întrebări.

Urmează tot domnul deputat Mircia Giurgiu, cu o întrebare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul Firmei S.C. Complet Security S.R.L. din Cluj-Napoca.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care reveniţi asupra unei solicitări anterioare privind avizarea în condiţiile legii a S.C. Complet Security S.R.L. Cluj-Napoca, pentru desfăşurarea activităţii de pază, monitorizare şi instalare de sisteme de alarmă, vă comunicăm următoarele:

Societatea comercială la care faceţi referire a depus documentaţia pentru eliberarea licenţei în domeniul sistemelor de pază la Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, solicitarea respectivă fiind înregistrată cu nr.53.295 din 14 decembrie 2005.

Urmare verificărilor efectuate după obţinerea avizelor stabilite de Legea nr.333 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj a întocmit un raport cu propunerile de licenţiere a societăţii comerciale în discuţie, document care a fost înaintat la Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia Poliţiei de Ordine Publică.

A fost ataşată documentului în discuţie şi o notificare a unei societăţi concurente celei care a solicitat eliberarea licenţei, prin care era semnalată necesitatea suspendării activităţii de licenţiere, întrucât exista, la acea dată, între societăţile în cauză, un litigiu cu privire la încheierea judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului Cluj-Napoca, referitoare la autorizarea, constituirea şi înmatricularea societăţii solicitante.

În acest context, cu adresa nr.176.846 din 10 februarie 2006, Inspectoratul General al Poliţiei Române a restituit documentaţia societăţii solicitante. La aceeaşi dată, S.C. Complet Security S.R.L. Cluj-Napoca a solicitat, din nou, eliberarea licenţelor, anexând, de această dată, o copie a minutei deciziei civile nr.128/2006 şi o copie a dispozitivului sentinţei civile nr.196/2006, pronunţate în dosarul nr.19.105/2005, fără a transmite şi hotărârea motivată a Curţii de Apel Cluj-Napoca.

Urmare primirii hotărârilor motivate ale Curţii de Apel Cluj-Napoca, pronunţate în dosarele anterior menţionate, s-a procedat la reluarea activităţii de analizare a îndeplinirii condiţiilor necesare pentru licenţierea societăţii comerciale în discuţie, fiind, practic, acum îndeplinite condiţiile necesare în acest sens, prevăzute de Legea nr.333.

În context, menţionăm că S.C. Complet Security S.R.L. a fost licenţiată de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în acest sens fiind emise două licenţe, după cum urmează: licenţa nr.829/P din 6 martie 2006, pentru desfăşurarea activităţii de pază, şi licenţa nr.795/P din 9 martie 2006, pentru instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiilor.

Deci, atunci când au fost îndeplinite condiţiile legale, s-au emis aceste licenţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi vreun comentariu?

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, răspunsul este complet şi corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să rămâneţi la microfon, domnule deputat. Aveţi o interpelare privind alungarea populaţiei de etnie română, în urma retrocedării proprietăţilor din zonele centrale ale marilor oraşe.

Întrebarea dumneavoastră, pe scurt, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Este vorba de ceea ce se întâmplă în marile oraşe din Transilvania, Cluj-Napoca, Făgăraş, Sibiu şi multe alte oraşe, care se confruntă cu mari probleme. Populaţia din zonele centrale este scoasă din acele locuinţe, în urma aplicării Legii nr.247 de anul trecut şi nu se oferă nici o protecţie. De asemenea, se încearcă să se facă o dreptate prin crearea unei alte nedreptăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, iertaţi-mă. Aceasta este o realitate pe care o afirmaţi. Care este întrebarea?

Domnul Mircia Giurgiu:

Întrebarea este: ce face Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cum are de gând să protejeze populaţia din aceste zone, pentru a nu fi scoasă în stradă şi a rămâne fără un acoperiş deasupra capului, mai ales că majoritatea sunt persoane în vârstă şi nu au surse de venit, pentru a-şi putea permite să cumpere o locuinţă?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule ministru. Domnule secretar de stat! Vă cer scuze că v-am avansat în locul domnului Blaga.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Scuzele, desigur că sunt acceptate.

Vă rog să-mi permiteţi să răspund.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi să vi se comunice poziţia Ministerului Administraţiei şi Internelor faţă de faptul că, în urma retrocedării proprietăţilor, populaţia de etnie română este alungată din zonele centrale ale marilor oraşe, - am citat acum din conţinutul întrebării -, vă comunicăm următoarele:

Afirmaţia făcută în textul întrebării are un caracter general, nefiind relevate date referitoare la cazuri concrete, care să susţină faptul că populaţia de etnie română este alungată din centrele marilor oraşe, ca urmare a constituirii-reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile.

Apreciem că, indiferent de etnia persoanelor care locuiesc în imobilele în discuţie, acestea trebuie retrocedate proprietarilor, având în vedere inclusiv faptul că, potrivit Constituţiei României, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege.

În acest context, considerăm neîntemeiată afirmaţia dumneavoastră, mai ales că Guvernul României nu iniţiază şi nici nu acceptă situaţiile la care dumneavoastră faceţi referire în mod generic.

În situaţia în care constituirea-reconstituirea dreptului de proprietate afectează persoanele care locuiesc, la data retrocedării, în imobilele respective, considerăm că nu este vorba despre o atitudine discriminatorie faţă de persoanele în discuţie, ci doar despre restituirea proprietăţilor şi despre aplicarea principiului egalităţii în drepturi, consfinţit şi el în Constituţie.

De asemenea, menţionăm că, potrivit legislaţiei în vigoare, în cazul existenţei unor litigii privind constituirea-reconstituirea dreptului de proprietate, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerului Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i atribuţii cu privire la impunerea unor decizii în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat, comentariu pe marginea răspunsului.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, nu am dat exemple concrete, dar există o listă, pe care o voi transmite, pentru a vedea concret ce se întâmplă cu populaţia. Aceasta este realitatea; este populaţia de etnie română. Din păcate, aceasta este realitatea şi vă vom transmite o listă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian. Vă rog, o întrebare adresată tot ministrului administraţiei şi internelor.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea are ca izvor o situaţie dramatică, să spun eu, care nune face cinste nici nouă, dar cred eu că "dă prost" pe plan extern. Mai concret, este vorba de acel cetăţean în vârstă de circa 82 de ani, paralizat în pat, care este dus pe targă să-şi ispăşească o pedeapsă la închisoare. Aici, poate fi vorba fie de inconsecvenţă, fie de încălcarea drepturilor omului, pentru că este dus pe targă până în uşa închisorii, până la intrare. Acolo, practic, se constată că acest cetăţean nu poate, în mod normal, să-şi ispăşească pedeapsa şi este dus la un spital sau înapoi, la domiciliu. Este un fapt extrem de grav, iar întrebarea constă în următoarele: despre ce a fost vorba, domnule ministru? Despre inconsecvenţă sau despre încălcarea drepturilor omului? Pentru că, dacă aţi început, practic, să puneţi în aplicare o sentinţă, trebuia, fie s-o duceţi până la capăt, fie să n-o începeţi; să faceţi constatarea la domiciliu, nu la poarta închisorii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Întrebarea este adresată atât ministrului justiţiei, doamnei Monica Macovei, cât şi domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor.

Am să formulez un punct de vedere, al ministrului administraţiei şi internelor.

În interpelare, se arăta că un bărbat în vârstă de 50 de ani, ar fi fost ridicat de la domiciliul său de organele în drept şi dus la închisoare, pentru executarea unei pedepse hotărâte de instanţă. Bărbatul - spuneţi în interpelare - era paralizat şi a fost transportat pe targă până la poarta închisorii. Se pune întrebarea: cum se armonizează prevederile Codului penal şi ale Codului de procedură penală cu legislaţia internaţională aplicabilă în materia drepturilor omului?

Vă comunicăm următoarele:

Potrivit art.4 din Hotărârea Guvernului nr.83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, această instituţie analizează concordanţa actelor normative cu acquis-ul comunitar, în special sub aspectul garantării accesului liber la justiţie şi al respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi examinează modul în care se respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în administrarea justiţiei şi în care sunt duse la îndeplinire obligaţiile asumate de România, prin instrumente juridice internaţionale în această materie.

Conform art.11 alin.2 din Constituţia României, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, în context precizând că, prin Legea nr.30/1994, a fost ratificată Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi protocoalele adiţionale la această convenţie.

Referitor la prevederile din documentul relativ la drepturile omului, care exclud sau suspendă prevederi ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, menţionăm că, potrivit art.20 alin.2 din Constituţia României, republicată, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi la legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Privitor la cazul semnalat, precizăm faptul că acesta se referă la punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, pronunţată de către o instanţă de judecată.

În context, menţionăm că, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.23 privind executarea pedepselor, pedeapsa închisorii se execută în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare.

Totodată, Codul de procedură penală dispune faptul că pedeapsa închisorii şi pedeapsa detenţiunii pe viaţă se pun în executare prin emiterea mandatului de executare care se trimite, după caz, poliţiei, comandantului locului de deţinere, când condamnatul este arestat, sau comandantului unităţii militare unde face serviciul militar cel condamnat. Pe baza mandatului de executare, unitatea de poliţie procedează la arestarea condamnatului şi la conducerea acestuia la cel mai apropiat loc de deţinere.

Aşadar, atribuţiile lucrătorilor Ministerului Administraţiei şi Internelor în această materie se exercită în temeiul legii, în vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor din mandatele de executare emise de instanţa de judecată.

În ceea ce priveşte competenţa de revocare a măsurii arestării, dispuse în vederea executării pedepsei privative de libertate, evidenţiem că sunt relevante dispoziţiile art.136 alin.1 lit.d), coroborate cu cele ale art.139 alin.3⁴ din Codul de procedură penală, potrivit cărora, dacă instanţa constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, dispune - la cerere sau din oficiu - revocarea măsurii arestării preventive. Deci, competentă în asemenea situaţii, este instanţa de judecată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul a fost unul general. Cunoşteam această procedură, dar aştept cu nerăbdare şi răspunsul Ministerului Justiţiei, deoarece instanţa trebuia să decidă - în momentul în care a constatat această stare de sănătate a inculpatului - la domiciliu, nu la poarta penitenciarului. Pentru că, efectiv, pe româneşte spus, ne facem de mândră minune, domnule ministru!

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Având în vedere că timpul pentru audierea răspunsurilor la întrebări a fost depăşit deja cu un sfert de oră, cerându-mi scuze faţă de cei prezenţi, conform art.171 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, reprogramez aceste răspunsuri pentru şedinţa următoare.

Ne aflăm în partea rezervată prezentării interpelărilor pe scurt.

Eu mi-am cerut scuze că v-am ţinut până la această oră. Vă rog, daţi-mi voie să termin şi eu şedinţa.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Constantin Traian Igaş - o interpelare depusă în scris; doamna deputat Mirela Adomnicăi - o interpelare depusă în scris. Doriţi s-o dezvoltaţi?

Aveţi, pe scurt, un minut.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc încă o dată, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al justiţiei, Monica Macovei. Se referă la situaţia instanţelor sucevene şi, prin această interpelare, solicit un punct de vedere vizavi de măsurile pe care ministerul intenţionează să le ia pentru remedierea acestei situaţii, semnalate în interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Gheorghe Sârb - o interpelare depusă în scris; domnii deputaţi: Corneliu Ioan Dida, Alexandru Mazăre, Eduard-Stelian Martin, deci trei deputaţi s-au reunit pentru o interpelare depusă în scris; domnul deputat Emil Radu Moldovan - două interpelări depuse în scris; domnul deputat Aurel Vlădoiu - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Mihai Dumitriu - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Ştefan Baban - două interpelări.

Vă rog să susţineţi una dintre ele; cealaltă sper că este depusă în scris.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere.

Este vorba de o interpelare adresată domnului Sebastian Vlădescu. Se referă la efectele dezastruoase ale creşterilor de accize.

A doua interpelare - şi sigur că arăt nişte aspecte care se întâmplă pe plan financiar în România - se intitulează "Apele dau din nou năvală". Uitaţi-vă la televizor! Sulfina Barbu şi Vasile Blaga - cei doi miniştri la care apelez - să ne spună ce măsuri s-au luat atât pe plan central, cât şi pe plan local.

Şi aş mai avea o problemă, domnule preşedinte de şedinţă: aş dori ca secretariatul să cheme la ordin Guvernul şi cei care sunt interpelaţi - miniştri sau secretari - să vină şi să răspundă la întrebările puse, pentru că am interpelare la care nu mi s-a răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am luat act, domnule deputat. O să vă rog, pe banca ministerială, să manifestaţi puţin respect faţă de şedinţa Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Stănescu - o interpelare depusă scris; domnul deputat Ioan Aurel Rus - trei interpelări depuse scris; domnul deputat Costache Mircea - două interpelări depuse scris; domnul deputat Adrian Moisoiu - două interpelări depuse scris; domnul deputat Alecsandru Ştiucă - două interpelări depuse scris; domnul deputat Nicolae Bănicioiu - o interpelare depusă scris; domnul deputat Cristian Buzea - o interpelare depusă scris; domnul deputat Paul Magheru.

Vă rog să susţineţi.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată ministrului Adrian Iorgulescu, de la Cultură şi Culte. Are ca obiect reînfiinţarea secţiei pentru copii a Bibliotecii judeţene "Gheorghe Şincai" în spaţiul actual al Bibliotecii judeţene din Piaţa 1 Decembrie nr.12 Oradea.

Vreau să vă spun că, după ce statul român a asigurat şi a garantat proprietatea, după ce a fost retrocedată clădirea Palatului episcopal greco-catolic, din păcate, acum, atât Biblioteca judeţeană "Gheorghe Şincai", cât mai ales secţia pentru copii care a fost desfiinţată abuziv, trec printr-o odisee inadmisibilă. 30% din cei 22 de cititori permanenţi ai bibliotecii judeţene au o vârstă de până la 14 ani. Am cerut de urgenţă un sprijin în ajutorul mai ales al copiilor şi lucru pentru care trebuie să reînfiinţăm de urgenţă secţia pentru copii a Bibliotecii judeţene "Gheorghe Şincai".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa - o interpelare depusă scris; domnul deputat Ferenc Asztalos - o interpelare depusă scris; domnul deputat Georgescu Dan - o interpelare depusă scris; domnul deputat Victor Sanda - o interpelare depusă scris; domnul deputat Iulian Iancu - trei interpelări depuse scris; domnul deputat Constantin Amarie - trei interpelări depuse scris; doamna deputat Minodora Cliveti - o interpelare depusă scris; domnul deputat Ion Călin, Claudiu Iulian Manda, Valeriu Ştefan Zgonea - o interpelare depusă scris; doamna deputat Mihaela Adriana Rusu - două interpelări depuse scris; domnul deputat Titus Corlăţean - o interpelare depusă scris; domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare este adresată Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Sebastian Vlădescu, şi priveşte o întrebare pe care şi-o pun din ce în ce mai mulţi întreprinzători privaţi: care este cota pentru exerciţiul financiar 2005, în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată, care este cota de impozitare a dividendelor reţinute la sursă pentru asociaţii persoane fizice.

Cea de a doua interpelare este adresată Autorităţii Naţionale pentru Turism, domnului preşedinte Ovidiu Iulian Marian. Mai sunt 20 de zile până la deschiderea oficială a sezonului estival de la malul mării. Cu toţii cunoaştem că esenţa existenţei hotelurilor, a staţiunilor de la malul mării este plaja, este marea, din ce în ce mai mulţi operatori, tur-operatori internaţionali şi investitori în turismul de la malul mării contestă cadrul legal în care Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor înţelege să administreze, de fapt, să închirieze plaja, de aceea, întrebarea acestora este Autoritatea Naţională pentru Turism a participat la elaborarea acestui cadru legal? Care este poziţia vizavi de această nouă conjuctură creată la malul mării, când plaja de fapt este operată de oameni care nu au nimic de-a face cu turismul, şi care este strategia de fapt, a Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru turismul de la malul mării.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Valentin Iliescu are o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş face o rugăminte, dacă este posibil, mă înscrisesem cu două interpelări şi în măsura în care îmi veţi permite, o să le prezint foarte pe scurt într-un minut pe amândouă.

Prima dintre interpelări este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, şi este legată de situaţia medicinei stomatologice în sistemul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Plafonul lunar acordat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate medicilor stomatologi este total insuficient. Banii se termină în numai câteva zile, medicii fiind nevoiţi să plătească din propriul buzunar celelalte urgenţe care în lege sunt gratuite. Din acest motiv, mulţi medici stomatologi preferă să lucreze în marile oraşe, iar în zonele defavorizate, şi mai ales în mediul rural, oamenii rămân fără asistenţă stomatologică.

Mai mult decât atât, datorită plafoanelor insuficiente, medicii nu mai sunt interesaţi să încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate. Un singur exemplu, edificator, de altfel, în Bucureşti, din 4000 de medici stomatologi, doar 470 au contracte de furnizare de servicii dentare. Marea majoritate a cetăţenilor, deşi sunt asiguraţi, nu pot beneficia de servicii gratuite.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, cea de-a doua interpelare este adresată preşedintelui AVAS, domnul Răzvan Orăşanu, şi este legată, tocmai pentru că niciodată nu am primit un răspuns pe această temă, de privatizare ARO Câmpulung care a fost considerată, aşa cum am mai spus-o şi cu alte ocazii, de la această tribună de mulţi jurnalişti, analişti economici şi chiar de salariaţii societăţii ca o hoţie pe faţă în detrimentul statului român.

Prin această interpelare, solicit preşedintelui acestei instituţii, Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, să fie menţionate persoanele cărora le-a fost reţinută în sarcină nerespectarea legii în negocierea şi semnarea acestui contract cu Firma "Cross Lander".

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Graţiela Iordache, vă rog s-o tăiaţi de pe listă, nu are nici în scris şi nici...

Doamna deputat Cornelia Ardelean nu este prezentă, nu are depusă în scris, vă rog s-o tăiaţi de pe listă.

Domnul deputat Ioan Ţundrea are două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Petru Călian, v-aş ruga.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În două minute mă încadrez cu 3 interpelări.

Prima este adresată domnului ministru Vasile Blaga, prin care solicit respectarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31 şi totodată cer înlăturarea busturilor criminalului de război Vass Albert de la Şcoala din Lunca Mureşului, din oraşul Reghin, din curtea Bisercii Romano-Catolice, şi din oraşul Odorheiul Secuiesc.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur şi are ca obiect stabilirea tarifului pentru litrul de lapte colectat de la micii producători. Problema preţului la lapte persistă în continuare, deşi domnul ministru Flutur se laudă că a rezolvat această problemă. Eu nu ştiu modul în care, nu cunosc modul în care a rezolvat-o.

Ultima interpelare are ca obiect fondurile comunitare pentru sectorul de panificaţie. Cei care deţin brutării au o problemă majoră, pentru că ei n-o să mai fie competitivi cu pretenţiile europene, din momentul aderării noastre la Uniunea Europeană, şi solicită să li se pună la dispoziţie fonduri pentru dezvoltarea acestor microîntreprinderi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Mircia Giurgiu aveţi vreo 5 interpelări, vă rog să le enunţaţi titlurile numai, ca să putem să ne încadrăm şi la ceilalţi.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă situaţia producătorilor agricoli care nu au unde să-şi desfacă produsele: grâul, porumbul, făina etc., în condiţii bune şi la preţuri care să acopere costurile de producţie.

A doua interpelare este adresată domnului Codruţ Şereş, ministrul economiei şi comerţului. Obiectul interpelării îl constituie majorările de preţuri la utilităţi, din acest an.

Următoarele trei interpelări sunt adresate domnului Eugen Nicolăescu, ministru sănătăţii, şi obiectul interpelărilor este situaţia de la Ambulanţa Cluj, serviciul de ambulanţă, unde este nevoie acută de personal de specialitate.

O alta se referă la clinica de medicină a muncii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi o a treia interpelare se referă la fondurile foarte mici alocate medicamentelor compensate şi gratuite.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Au mai depus interpelări în scris cei nominalizaţi pe lista întocmită de secretariatul ethnic, care vă rog să facă parte integrantă din procesul-verbal, din stenograma şedinţei de astăzi, ca fiind citite în şedinţă publică. (Bogdan Liviu Ciucă, Anca Petrescu, Gabriela Creţu, Tudor Mătuşa, Gabriel Vlase, Vasile Puşcaş, Dragoş Dumitriu, Florin Iordache, Cezar Florin Preda, Ion Stan, Răzvan-Petrică Bobeanu, Cătălin Ovidiu Obuf Buhăianu, Vasile Cosmin Nicula şi Eugen Bejinariu.)

Declar închise dezbaterile de astăzi, luni, 10 aprilie 2006.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,00.