Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Gelil Eserghep, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a putea începe lucrările. Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală.

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de peste 200 iar absenţi sunt 138, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 31.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de miercuri, 3 mai 2006. Vă anunţ că votul final va avea loc, conform programului de lucru, la orele 12.

Punctul 2 pe ordinea de zi: Propunerea legislativă privind modificarea articolelor 167 alin. (5) şi 176 alin. (1) ale Legii învăţământului nr.84/1995, modificate şi completate prin Legea nr.354/2004. Legea are caracter organic. Avem raport de adoptare din partea Comisiei de învăţământ. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă atrag atenţia că data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final este 5 mai.

Dacă, din partea iniţiatorului, există intervenţii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei-Gheorghe Király:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Prin prezenta iniţiativă legislativă propunem modificarea articolelor 167 alin. 5 şi 176 ale Legii învăţământului.

Prin modificarea propusă dorim să înlăturăm disfuncţionalităţile generate de neacordarea unor gratuităţi legate de transportul elevilor din învăţământul preuniversitar.

Momentan, finanţarea învăţământului preuniversitar se realizează, în mod distinct, printr-o finanţare de bază şi o finanţare complementară.

Finanţarea de bază se asigură din sumele defalcate ale veniturilor bugetului de stat, iar finanţarea complementară se asigură din veniturile bugetelor locale.

Conform legii actuale, transportul elevilor ar trebui asigurat din bugetele locale. Realitatea, însă, demonstrează că, la nivel local, posibilităţile de finanţare ale costurilor de transport sunt extrem de limitate sau chiar inexistente.

Din statistici reiese că între 30 sau 35 % din elevii cuprinşi în învăţământul preuniversitar sunt navetişti şi sunt nevoiţi să călătorească spre unitatea şcolară, în vederea participării la programul învăţământului obligatoriu. Din motive financiare, foarte mulţi elevi sunt obligaţi să abandoneze cursurile şcolii.

Nu putem omite faptul că legea prevede gratuitatea învăţământului de stat şi declară principiul egalităţii şanselor şi accesul neîngrădit la educaţie. În acest fel, chiar cadrul legii conferă obligaţii deosebite statului în domeniul educaţiei.

Din aceste motive, propunem trecerea cheltuielilor de transport ale elevilor de la finanţarea de bază, adică la art. 167 alin. 5, lit. d, acceptând şi propunerea Guvernului preluată de comisie şi suntem de acord ca să introducem la acest capitol încă un punct, pct. e), ca cheltuielile de navetă, respectiv cele şase călătorii pe cale ferată pentru cadrele didactice de predare şi auxiliare să fie trecute tot la finanţarea de bază.

Pentru gratuităţile acordate, pentru transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, am propus modificarea art. 176.

Propunem introducerea unui alineat nou: "Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se asigură transport gratuit, indiferent de mijlocul de transport la şi de la unitatea de învăţământ, unde sunt şcolarizaţi.

Considerăm, dacă acceptaţi aceste propuneri şi votaţi iniţiativa legislativă, că vom rezolva o problemă deosebit de apăsătoare pentru învăţământul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat.

Domnul Koto Jozsef (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

Sunt mandatat să vă anunţ că, din partea Guvernului, susţinem propunerea legislativă întrucât este foarte benefică în ceea ce priveşte îmbunătăţirea socială a elevilor prin transportul gratuit, elimină fenomenul abandonului şcolar şi ajută, în acest sens, în îndeplinirea obligaţiilor statului şi, nu în ultimul rând, contribuie la asigurarea calităţii învăţământului.

Eu cred că aceste argumente sunt de ajuns ca să pot confirma încă o dată că Guvernul susţine această propunere legislativă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare, în fond, propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 167 alin.(5) şi 176, alin.(1) ale Legii învăţământului 84/95.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă, aşa cum s-a arătat, vizează modificarea categoriilor de cheltuieli cuprinse în finanţarea de bază, prezentate la alin. 5 al art. 167 şi cele cuprinse în finanţarea complementară de la alin. 6.

Posibilitatea limitată de finanţare din bugetele locale a cheltuielilor de transport al elevilor este motivul trecerii acestora de la finanţarea complementară la cea de bază.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei. La dezbaterea propunerii legislative a participat ca invitat domnul Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 26 aprilie 2006, comisia propune admiterea propunerii legislative cu o serie de modificări, în parte prezentate şi însuşite şi de către iniţiatori.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat susţine această iniţiativă legislativă, salutând, totodată, şi iniţiativa Guvernului de a completa această lege, în sensul lărgirii propunerii făcute de colegii din comisie.

Vă rugăm, alături de Partidul Democrat, să votaţi această lege pentru a veni în sprijinul elevilor care fac parte din localităţile al căror buget al consiliului local este mai sărac.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lakatos, din partea Grupului UDMR.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încă un exemplu care dovedeşte, dacă mai era nevoie, cum că anumite acte normative, legi trebuie îmbunătăţite. Nu ajunge să se creeze posibilitatea, ci trebuie asigurată şi finanţarea că, practic, despre aceasta este vorba. Posibilitatea exista şi până acum, însă nu se ducea la îndeplinire.

De aceea, grupul nostru susţine această iniţiativă şi vă rog şi pe dumneavoastră s-o votaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului liberal domnul deputat Puşcă.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal sprijină această propunere legislativă care vine prin modul în care se va crea bugetul de bază destinat învăţământului să-i asigure un drept prin acoperirea cu fondurile necesare.

La rândul meu, în numele Grupului parlamentar naţional liberal, vă invit să votaţi această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Vă mulţumim.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole pe raportul comisiei.

Nu există amendamente respinse.

Dacă, la titlul legii, în varianta propusă de comisie există observaţii sau comentarii? Nu sunt.

Punctul 2 din raport, articolul unic, textul propus de comisie. Nu sunt.

Punctul 3, alin. 5 al art. 167, varianta propusă de comisie, literele c¹), d), e). Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Art. 167, abrogarea literelor este şi f din alin. 6. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Art. 176, punctul 1¹, introducerea acestuia. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Mulţumesc. Rămâne la vot final, la ora 12.

Trecem la punctul 3: Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învăţământului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Legea are caracter organic.

Avem raport de adoptare din partea Comisiei pentru învăţământ.

Suntem primă Cameră sesizată şi vă atrag atenţia că termenul constituţional de dezbatere şi vot final se împlineşte în data de 5 mai.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu există solicitări din partea iniţiatorului.

Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Koto, vă rog.

Domnul Koto Jozsef:

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

Sunt mandatat ca, din partea Guvernului, să propun plenului să nu adopte acest proiect de lege întrucât, deja, fenomenul este reglementat prin Legea învăţământului, la art. 158 alin. 1) iar, pe de altă parte, este în elaborare un nou proiect de lege pentru învăţământul preuniversitar şi acest proiect al noii Legi a învăţământului, elaborat de MEC, prevede reglementări care, în spiritul proiectului de lege, nu depăşeşte, la nici un ciclu al învăţământului preuniversitar, numărul propus de 25 de elevi per clasă.

Luând în considerare aceste argumente, noi propunem respingerea acestui proiect.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnule deputat.

Domnul Andea Petru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare, în fond, Propunerea legislativă privind modificarea Legii 84 din 1995.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului.

În multe şcoli din ţară sunt clase de până la 40 de elevi şi chiar mai mulţi. Aceasta îngreunează activitatea profesorilor privitoare la acordarea unei atenţii corespunzătoare fiecărui elev, inclusiv în ceea ce priveşte examinarea lui riguroasă.

Pentru asigurarea calităţii învăţământului, propunerea legislativă vizează limitarea la 25 a numărului maxim de elevi într-o clasă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei.

La dezbaterea propunerii legislative a participat ca invitat domnul Dumitru Miron, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea propunerii legislative cu o serie de modificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, intervenţii? Observaţii?

Vă rog, domnul deputat Puşcă.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

În cursul dezbaterilor care au avut loc în comisia sesizată în fond pentru raport, am parcurs punctul de vedere al Guvernului şi, în cadrul comisiei, după cum veţi vedea în amendamentele admise, comisia a propus, prin amendamentele propuse de către deputaţi membri ai comisiei, adoptarea punctului de vedere al Guvernului privind formularea care apare în propunerea legislativă.

Astfel, comisia asigură, în fond, corelarea absolută a prezentei propuneri legislative cu punctul de vedere al Guvernului privind reforma în învăţământ.

Acesta este motivul intervenţiei mele în a vă solicita votul favorabil.

Totodată, nu înţeleg de ce reprezentantul ministerului nu adoptă poziţia pe care secretarul de stat pentru problemele de învăţământ superior a avut-o în cadrul comisiei în momentul în care comisia, în acord cu punctul de vedere al Guvernului, a produs modificările la propunerea legislativă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Din partea colegilor din Grupul PSD, membri ai Comisiei de învăţământ, aş dori să subliniez faptul că, cu certitudine, această iniţiativă legislativă serveşte ridicării calităţii procesului didactic din învăţământul preuniversitar.

Este motivul pentru care limitarea la 25 de elevi într-o clasă, considerăm că este potrivită cu modul în care se derulează procesul didactic atât în România cât şi în alte ţări.

Aş vrea, însă, să subliniez că ministerul intenţionează să introducă această reglementare şi, de aici, apare ambiguitatea poziţiei guvernamentale în sensul că nu doreşte acum, dar ar dori cât mai curând.

Iată, aşadar, că membrii comisiei au venit în întâmpinarea unui proiect presupus că va aparţine Guvernului, aprobând încă de pe acum ca numărul maxim de elevi, într-o clasă, să fie de 25.

Noi susţinem acest proiect de lege chiar dacă Guvernul, din considerente de altă natură, probabil pecuniare, pe moment, este împotriva acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat Andea.

Din partea Grupul parlamentar conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În învăţământ, câţi miniştri au fost, atâtea reforme. Unele s-au finalizat într-un mod dezastruos pentru că nu au fost duse la bun sfârşit, fie că au fost schimbaţi miniştrii, fie că au fost demişi sau şi-au dat demisia. Deci tot timpul învăţământul a fost un câmp experimental.

Este adevărat că trebuie să ne racordăm la cerinţele Uniunii Europene şi la valorile Uniunii Europene, dar să nu uităm că şi noi avem condiţii specifice.

Se spunea aici că în ridicarea calităţii învăţământului trebuie să se respecte un anumit număr de elevi. Eu vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, că sunt situaţii specifice de care noi trebuie să ţinem cont. Este vorba de zona montană şi, în special, zona Munţilor Apuseni, unde satele sunt izolate, sunt cătune şi ca atare noi nu putem să desfiinţăm o şcoală din zona respectivă pentru că asta înseamnă să omorâm localităţile respective, să depopulăm zona Munţilor Apuseni şi zona montană din România şi ca atare atunci când creionăm un act normativ, un proiect de lege, atunci când supunem spre dezbatere trebuie să ţinem cont de toate zonele din România, inclusiv zona montană, în aşa fel încât să nu destabilizăm situaţia de acolo, să nu - eu ştiu - să promovăm acest spirit de a depopula zona respectivă şi de a-i trimite în alte zone. Mai ales căile de acces, infrastructura, sunt dezastruoase în zona montană. Nu pot circula nici acele autobuze şi microbuze care sunt puse la dispoziţia elevilor.

Ca atare, nu-i putem plimba pe elevi 12 km sau 15 km, mai ales în perioada de iarnă sau, eu ştiu, în perioada grea a anotimpului nostru.

Ca atare, eu propun ca aceste proiecte de lege să fie foarte bine analizate. Categoric, o să susţinem punctul de vedere al Guvernului, susţinem reforma dar, în acelaşi timp, recomandăm să se ţină cont de condiţiile specifice în care se desfăşoară învăţământul românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul deputat Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă alătur întru totul colegului antevorbitor.

În numele Grupul parlamentar al minorităţilor doresc să atrag atenţia că, în aceeaşi situaţie, se află, practic, toate şcolile în care învaţă elevii care aparţin minorităţilor. Şi, dacă mai ţinem cont că aceste minorităţi se află, în general, la graniţa ţărilor, izolarea acelor sate şi acelor comune fiind poate chir mai mare decât în Munţii Apuseni, în anumite cazuri, sigur că vă rugăm respectuos să se ţină cont şi de aceste condiţii şi, sigur, numai în felul acesta vom putea susţine Guvernul în această iniţiativă legislativă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de iniţiativă legislativă face referire la efectivele maxime de clasă, care le limitează la 25, nu la cele minime iar pentru cazurile pe care colegii mei precedenţi le-au expus aici, există un articol special în Legea învăţământului, unde reglementează astfel de cazuri.

Deci eu vă rog frumos să votaţi acest proiect legislativ pentru că vine în sprijinul creşterii calităţii şi în sprijinul elevilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Horia Toma din partea Grupului liberal.

Domnul Horia-Victor Toma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc în calitate de iniţiator al acestui proiect de lege.

Vreau să-i asigur pe colegii, atât de la Partidul Conservator, cât şi de la Grupul minorităţilor, că iniţiativa noastră, tocmai, nu aduce atingere comunităţilor cu număr mic de elevi, ele sunt protejate. Ceea ce face acest proiect de lege - limitează numărul maxim de elevi. Pentru că, aşa cum s-a spus, există foarte multe licee, mai ales în mediul urban, unde numărul de elevi la clară a ajuns şi la 40 şi calitatea procesului de învăţământ are de suferit.

Mai mult, ne-am însuşit punctul de vedere al Guvernului şi am adaptat textul iniţial la dorinţele pe care punctul de vedere al Ministerul Învăţământului le-a exprimat.

Deci, din acest punct de vedere, nu vedem nici un motiv pentru care această iniţiativă n-ar fi aprobată.

Oricum, vă asigur, cei care v-aţi manifestat reticenţele, că nu aveţi nici un motiv de îngrijorare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Koto.

Domnul Koto Jozsef:

Onorată asistenţă,

Eu cred că suntem în acelaşi spirit de a gândi despre soarta şi calitatea învăţământului.

Noi, spiritul iniţiativei, susţinem era o decalare de timp până la elaborarea noii legi pentru învăţământul preuniversitar.

Totuşi, dacă permiteţi, o remarcă. Domnii deputaţi au confundat, într-o oarecare măsură, procesul de descentralizare a învăţământului, în ceea ce priveşte, de exemplu, apărarea unităţilor şcolare şi sprijinirea unităţilor şcolare în zona montană. Acest fenomen este dezbătut în proiectul pentru descentralizare şi vreau să vă anunţ că, în acest proiect, este prevăzută chiar sprijinirea unităţilor din zone defavorizate. În finanţarea globală, per elev, este prevăzut capitolul compensatoriu care calculează cu un coeficient ridicat finanţarea pentru copiii proveniţi din aceste zone.

Deci vă rog să ne înţelegem că gândirea globală este identică. Ne gândim la sprijinirea calităţii învăţământului şi la adaptarea normelor şi a standardelor europene.

Vă rog această înţelegere şi atunci eu cred că ne vom gândi la fel şi identic despre soarta învăţământului nostru.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Dacă mai există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu există. Dacă comisia doreşte să mai intervină? Domnul Andea? Nu.

Trecem atunci pe articole.

Dacă la punctul 1 există obiecţii? Comentarii?

Titlul legii? Nu există.

Punctul 2, articolul unic. Există obiecţii? Comentarii? Nu există.

La punctul 3 înţeleg că există obiecţii şi comentarii. S-a solicitat respingerea amendamentului de la punctul 3.

Domnule deputat Rădulescu, Grupul PD susţine în continuare respingerea punctului 3? Atunci va trebui să supun la vot propunerea de respingere a amendamentului de la punctul 3.

O să vă rog să vă utilizaţi cartelele. Vă rog să vă introduceţi cartelele în sistem. Putem proceda la vot? Deci vă rog să vă exprimaţi.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a amendamentului de la punctul 3. Vă rog să vă exprimaţi votul. Prezenţa şi votul.

Propunerea de respingere nu a trecut. A întrunit doar 34 de voturi. Rămâne proiectul de lege la vot final.

Punctul 4 pe ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

Dacă din partea Guvernului există intervenţii? Nu există.

Din partea comisiei, doamna preşedintă Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă fiind transmisă spre avizare şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care a dat aviz favorabil. S-a ţinut cont şi de punctul de vedere al Guvernului în redactarea raportului, iar Guvernul susţine ca această iniţiativă să nu fie adoptată.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbatere a luat parte domnul deputat Dumitru Avram în calitate de iniţiator.

Prin această propunere legislativă se propune, de fapt, modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 41/1994 privind situaţia clădirilor şi terenurilor la S.R.R.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării şi potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi, în urma dezbaterilor Comisia de cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea acestei propuneri legislative, iar motivarea respingerii se întemeiază pe faptul că prevederile acestei iniţiative legislative au fost preluate în textul proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, adoptat în Camera Deputaţilor şi aflat în prezent, spre dezbatere, în Senatul României.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dezbateri generale, intervenţii? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Fiind o propunere de respingere din partea comisiei o vom supune la vot la ora 12,00.

Trecem la pct.5. Propunerea legislativă pentru declararea comunei Stoina oraş.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată. Rog iniţiatorul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt iniţiator alături de alţi doi deputaţi de Gorj, colegul Romanescu de la Partidul Democrat şi domnul Stoica de la independenţi. Cunosc foarte bine zona. Este o comună cu perspective de dezvoltare având în vedere că în zonă se exploatează şi gaze şi ţiţei.

Raportul comisiei este de respingere şi avem totuşi rugămintea, dacă plenul va accepta această propunere, să retrimiteţi la comisie, având în vedere că mai sunt, totuşi, 10 zile până la împlinirea termenului final.

Motivele pentru care solicităm această restituire sunt cel puţin două: în primul rând n-am fost invitaţi noi, iniţiatorii, să ne susţinem punctele de vedere şi mi se pare nefiresc să nu avem posibilitatea să dezvoltăm ceea ce am susţinut în iniţiativa legislativă, iar pe de altă parte, în avizul dat, Guvernul nu a ţinut seama de avizul Comisiei consultative de pe lângă prefectul şi prefectura judeţului Gorj şi, de asemenea, de avizul Consiliului judeţean, acte pe care le posedăm şi care nu sunt la dosarul cauzei.

De aceea, având în vedere starea de fapt şi de drept expuse v-aş ruga să supuneţi plenului propunerea de retrimitere, cu termen de o săptămână, având în vedere că ne încadrăm în termenul constituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Guvernului.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă din următoarele motive care sunt stabilite deja.

Din documentaţia care însoţeşte propunerea legislativă rezultă că nu sunt îndepliniţi mare parte din principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali, de definire a localităţilor urbane stabiliţi prin pct. 1.0 al anexei II de la Legea nr. 351/2001.

Astfel, Direcţia Judeţeană de Statistică confirmă îndeplinirea a numai 4 indicatori minimali de definire a localităţii urbane din cei 16 prevăzuţi în legea sus amintită.

Astfel, numărul minim de locuitori prevăzuţi de lege pentru trecerea unei comune la rangul de oraş este de 5000, iar comuna Stoina nu are decât 3175 de locuitori, potrivit celor prezentate în expunerea de motive şi 3573 locuitori după datele confirmate de Direcţia Judeţeană de Statistică.

Nu există dotări corespunzătoare pentru asistenţa medicală, numărul locurilor de cazare pentru activitatea de turism este sub cel prevăzut de lege şi aşa mai departe. Deci, această comună mai are mult ca să devină oraş.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. A fost analizată în Comisia de administraţie, aşa cum prevede Legea nr. 351/2001 privind amenajarea teritoriului şi reţeaua de localităţi. Cum prezenta şi domnul secretar de stat, declararea ca oraş a comunei Stoina nu îndeplineşte condiţiile cerute de lege.

Dacă celelalte criterii din lege sunt criterii subiective şi care pot fi apreciate în funcţie de localitatea respectivă, principalul criteriu, cel al populaţiei, nu corespunde limitei minime pentru a îndeplini condiţia de localitate cu statut de oraş.

De aceea comisia, cu unanimitate de voturi, propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor la dezbateri generale.

Domnul deputat Ponta, fără îndoială din partea grupului PSD.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, domnul preşedinte. Sunt deputat de Gorj şi, deşi nu sunt iniţiator, m-am bazat pe forţa de persuasiune a colegilor mei din arcul guvernamental. Din păcate, n-au reuşit să convingă nici Guvernul să sprijine acest lucru.

Voiam să spun că, sigur, eu voi vota pentru această dorinţă a locuitorilor. Am vrut să iau cuvântul pentru că domnul secretar de stat, sigur, aplicând sau citind legile, legea specifică, vorbea de locuri de cazare. Mi-aş dori ca toţi cei prezenţi aici să meargă la Stoina, să vadă că acolo e o problemă de locuri de muncă, nu de locuri de cazare, e o problemă de ce se întâmplă cu oamenii care nu mai au unde să muncească şi probabil că trecerea la statutul de oraş ar mai rezolva o parte din problemele sociale. După aceea, rezolvăm şi problemele de turism în zona Stoina.

Eu voi vota această lege şi-mi pare rău că, mai spun o dată, deşi a fost iniţiată de colegi de la putere, n-au reuşit să obţină sprijinul Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni colegi deputaţi,

Faţă de argumentaţia anterioară doresc să fac câteva precizări.

Este regretabil că unii dintre colegi, în cazul de faţă un jurist distins şi, după toate datele noastre, suficient de competent, vine să susţină în faţa noastră că deşi legea prevede un minim de 5000 de locuitori, va vota şi să susţinem ca şi cu 3000 de locuitori să devină o comună oraş.

Dacă facem un astfel de rabat de la normele impuse de lege numai dintr-un entuziasm electoral superficial, cred că este o eroare de fond şi de principiu şi, dacă-mi permiteţi, sugestia este ca şi în perspectivă, acei colegi care doresc să câştige simpatia alegătorilor, s-o facă pe argumente şi legale şi mai ales de eficacitate administrativă.

Cine sunt naivii care pot să creadă că o comună va avea mai multe locuri de muncă dacă se declară oraş. În funcţie de performanţa economică a agenţilor din zonă se poate obţine prosperitatea economică şi nu prin declaraţii lipsite de fond.

Există în literatură celebra exprimare despre formele fără fond. Cred că unii dintre cei care sunt jurişti şi au fost procurori, au parcurs la literatură astfel de teme.

Or, e bine ca, în Parlament, noi să nu dăm forme care nu pot să conţină, în mod consistent, şi fond, aşa că promovarea ideii de a face din multe comune din România oraşe, fără ca ele să îndeplinească anumite criterii obiective este o eroare.

De aceea, sper că şi colegul care a vorbit mai înainte îşi va revizui puţin modul de a gândi şi de a promova această idee.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi dreptul la replică, domnule Ponta?

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Da, aş dori.

Domnul Bogdan Olteanu:

La sfârşitul discuţiei.

Domnul deputat Rus, Grupul PRM.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Subscriu şi eu la cele spuse de domnul deputat Ghişe.

Într-adevăr, atât din fişa comunei, cât şi din cele relatate de reprezentantul Guvernului, reiese că nu putem pe bandă rulantă numai să aprobăm înfiinţarea de oraşe, trecerea de la statutul de comună la statutul de oraş impune nişte lucruri responsabile faţă de care noi ne aplecăm cu multă atenţie.

Regret că unul dintre colegii noştri nu poate să-şi vadă o iniţiativă împlinită, dar asta este în democraţie. Unii încearcă, alţii se zbat, până la urmă unii vor reuşi, alţii poate mai puţin, dar realitatea este una singură: nu putem să fim de acord cu înfiinţarea acestui oraş.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnul deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta, din partea Grupului Conservator.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze că trebuie să vin a doua oară, dar este, dacă vreţi, şi un drept la replică pentru că mi s-a părut un atentat, dacă vreţi, un mic atentat la aspecte de natură profesională ridicate de domnul Ghişe şi-mi pare rău, pentru că-l ştiu scrupulos.

Domnule Ghişe, legea nu spune minim 5000 de locuitori, spune "de regulă". Aşadar, din punct de vedere juridic, lucrurile pot fi acceptate.

Sigur, sunt întru totul de acord că se pune problema oportunităţii şi eu însumi am ridicat, de mai multe ori de la acest microfon, problema de a nu trece pe bandă rulantă proiectele legislative privitoare la înfiinţarea de noi comune, că o să ajungem să avem în fiecare sătuc primar şi secretar şi cu atât mai mult să fim atenţi când e vorba de declararea comunelor ca oraşe.

Aşadar, din punct de vedere legal sunt îndeplinite condiţiile. Nu pot fi de acord şi de aceea v-am rugat să-l retrimiteţi la comisie ca să ne putem apăra, să vedeţi că există şi din acest punct de vedere date oficiale ale comisiei consultative a Prefecturii şi la Consiliul judeţean, direcţia de urbanism, care n-au fost avute în vedere şi nu e adevărat, domnul secretar de stat, că sunt 4 indicatori îndepliniţi din 16. Sunt două treimi din indicatori îndepliniţi, după datele chiar ale Direcţiei de Statistică, nemaivorbind de ale Consiliului local, iar în zonă, repet, este o puternică unitate, schelă petrolieră şi extracţie de gaze care poate dezvolta în perspectivă această localitate.

Este adevărat că, într-adevăr, sunt anumite aspecte şi eu le recunosc, le ştiu foarte bine şi din acest punct de vedere nu sunt îndepliniţi indicatorii privind alimentarea cu apă, gospodării cu confortul necesar şi aşa mai departe.

De aceea sunt de acord că se poate discuta şi v-am cerut respectuos să acceptaţi propunerea, având în vedere că suntem în termenul constituţional, să retrimiteţi la comisie, este normal să ne spunem acolo cuvântul, nu e posibil să nu fim chemaţi nici unul dintre iniţiatori la comisia de specialitate ca să aducem argumentele de rigoare, ca să nu vorbesc de faptul că nici Guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţia să solicite, aşa cum cere legea, rapoartele pe care le avem, atât de la Comisia consultativă a prefecturii cât şi al Consiliului judeţean.

Îmi cer scuze că am abuzat de timpul dumneavoastră, dar, realmente, replicile care s-au dat aici nu sunt pe textul de lege şi nici pe starea de fapt.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnul deputat.

Există o propunere procedurală de retrimitere la comisie. Înţeleg că domnul deputat Ghişe cere un drept la replică şi domnul deputat Ponta cere un drept la replică... virtuală, că n-a fost rostit numele dumneavoastră.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea nr.351 din 6 iulie 2001, stimate coleg, la anexa II spune aşa...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi drept la replică, deci vă rog să vă limitaţi la dreptul la replică.

Domnul Ioan Ghişe:

Da, ca să nu existe eroarea în care ne trimite colegul.

Numărul de locuitori de 5000 reprezintă un indicator minimal. De principiu, domnia sa are dreptate, dacă este iniţiator, normal era ca la comisie să-şi expună punctul de vedere. Însă indiferent de punctul de vedere care va fi exprimat la comisie, 3000 nu înseamnă 5000 sau 3200. În nici un caz. Aşa că sunt două chestiuni: prima e că dacă există o lege, e bine s-o respectăm până o modificăm, mă refer la legea cadru şi al doilea lucru, e bine să acceptăm că promovarea unei localităţi prin ridicarea standardului calitativ al vieţii acolo nu se face printr-o declarare superficială împotriva legii, mă scuzaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ponta, pe procedură.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte, eu când iau cuvântul şi vreau să-mi exprim opinia asupra unui coleg îi pronunţ numele, în cazul de faţă domnul Ghişe. Eu nu spun colegul de dinainte care a fost procuror, are 1,90 metri şi o cămaşă roz.

Vream foarte pe scurt să spun: 1. din punct de vedere juridic, sper că v-a lămurit domnul Manta; 2. eu încerc să vă lămuresc că nu sunt iniţiatorul legii ci sunt colegii dumneavoastră de la Putere; 3. Da, susţin ceea ce locuitorii comunei Stoina îşi doresc, pentru că, într-adevăr, eu cred că în Parlament trebuie să-i reprezentăm pe oameni.

Domnule Ghişe, dacă dumneavoastră ştiaţi exact ce vor locuitorii la Braşov, vă alegeau primar şi nu mai eraţi acum deputat.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ioan Ghişe:

Dreptul la replică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu mai aveţi drept la replică, domnule Ghişe, pentru că dacă prima oară l-aţi fi folosit ca drept la replică, vă mai dădeam o dată, dar nu este drept la replică să vorbiţi pe fondul chestiunii. Îmi pare rău.

O să vă dau drept la replică la finalul şedinţei şi o să am rugămintea la dumneavoastră să folosiţi dreptul la replică pentru a da o replică şi nu pentru a intra pe fondul chestiunii.

Dacă nu mai există intervenţii la dezbateri generale, există o propunere de retrimitere la comisie a acestui proiect, pe care o voi supune votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptată cu 72 de voturi pentru, 51 împotrivă şi o abţinere.

Termen, domnule Duşa?

Domnul Mircea Duşa :

O săptămână.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, o săptămână, e maxim cât se poate, deci ar fi bine, dacă se poate, pentru Biroul permanent de luni să avem raportul, să o punem pe ordinea de zi. Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat. Avem raport de adoptare de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Este prioritate legislativă de integrare, dezbătută în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog.

Doamna secretar de stat Kibedi.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală este foarte vast, este de subliniat că în condiţiile în care reglementează instituţii atât de sensibile ca expulzarea, extrădarea, mandatul european de arestare, este firesc ca el să fie reglementat cu multă rigurozitate, stricteţe şi să asigure şi drepturile şi garanţiile procesuale ale persoanelor faţă de care, de pildă, se emite un mandat european de arestare.

Având în vedere că de la intrarea în vigoare a Legii nr.302 practica a relevat mai multe neajunsuri, ele trebuiau corectate neapărat şi, în primul rând, domeniul unde trebuia umblat în mod deosebit era de a delimita mult mai exact competenţele Ministerului Justiţiei de cele, de pildă, ale instanţelor judecătoreşti, în sensul de a nu încărca inutil instanţele cu acele cereri de extrădare, de expulzare, care, din punct de vedere administrativ, nu îndeplineau condiţiile, dar, în mod firesc, după aceea, trebuiau cu regularitate să treacă prin filtrul justiţiei.

În condiţiile în care apreciem că şi prin vigilenţa şi receptivitatea membrilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-au făcut şi corecturile necesare care rezultau fie din erori materiale, fie de tehnică legislativă, apreciem că în modalitatea în care a ieşit raportul Comisiei juridice, acest domeniu va fi reglementat într-un mod corect procedural.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca de obicei, când cuvântul iniţiatorului e susţinut de doamna secretar de stat Katalin Kibedi, nu am prea multe de completat. Confirm obiectul legii şi necesitatea ei, aş puncta doar faptul că printre principalele prevederi sau că principalele prevederi, actualizarea şi compatibilizarea cu reglementările internaţionale au impact inclusiv asupra drepturilor persoanei supuse procedurilor legale ale extrădării şi, fapt foarte important, nuanţarea formelor de asistenţă judiciară adoptate în consens cu exigenţele Consiliului Europei şi chiar şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului faţă de care trebuie să fim atât de atenţi.

Camera Deputaţilor este cameră decizională. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a beneficiat de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor naţionale.

Dezbaterea s-a făcut în prezenţa reprezentantului iniţiatorului prin persoana doamnei secretar de stat Katalin Kibedi. Au fost prezenţi majoritatea deputaţilor.

Dezbaterea s-a făcut în condiţii regulamentare şi cu îmbunătăţirile la care deja s-a făcut referire.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a aprobat cu unanimitate de voturi, unanimitatea celor prezenţi, propunerea ca proiectul de lege să fie supus plenului cu propunerea de adoptare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog să faceţi şi o propunere de timp de dezbatere, fiind procedură de urgenţă.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte, 2 minute de articol.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Există observaţii sau comentarii la timpul de dezbatere propus. Nu există. Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă există intervenţii?

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rămân consecvent că legile întocmite de doamna ministru Macovei eu nu le voi vota, însă, în cazul de faţă, e vorba de un proiect de lege foarte bun şi necesar, cred că a fost întocmit de doamna secretar de stat şi o felicit şi Grupul PSD va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Mulţumim Grupului PSD.

Din partea celorlalte grupuri, dacă există intervenţii? Nu există intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem un număr impresionant de articole şi amendamente.

Nu există însă amendamente respinse, ci doar amendamente admise de comisie.

Vom lucra pe raport.

Dacă la pct. 1, titlul există observaţii, comentarii? Nu sunt.

Pe amendamentele comisiei, de la pct. 2 la pct. 10. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 11 la pct. 20. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 21 la pct. 30. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 31 la pct. 40. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 41 la pct. 50. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 51 la pct. 60. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 61 la pct. 70. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 71 la pct. 80. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 81 la pct. 90. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 91 la pct.100. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 101 la pct. 110. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 111 la pct. 120. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 121 la pct. 130. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 131 la pct. 140. Observaţii, comentarii. Nu sunt.

La anexă, trebuie îndreptată aici o eroare materială. E vorba de nr. 141, cred, la anexă, ultimul punct din raport. Nu sunt observaţii comentarii, cu îndreptarea erorii materiale.

Rămâne la vot final pentru ora 12,00.

Vă mulţumesc.

7. Proiectul de Lege privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia de muncă. Este o prioritate legislativă de integrare europeană. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să ia cuvântul.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Bian (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare condiţiile referitoare la constituirea, administrarea, utilizarea şi controlul fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 - Ocuparea şi politicile sociale de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquisul comunitar.

Proiectul de lege transpune în dreptul intern prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 80/897 privind apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, astfel cum a fost modificată prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/24.

De asemenea, potrivit acestui act normativ, din fondul de garantare, se asigură plata creanţelor salariale care rezultă din contractele individuale şi colective de muncă încheiate de salariaţi în situaţia în care pentru angajator s-a deschis procedura falimentului, în condiţiile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Fondul de garantare se constituie din contribuţiile plătite de angajator, stabilite prin aplicarea unei cote de 0,25% asupra fondului de salarii. În acelaşi timp, contribuţia la bugetele pentru şomaj se va diminua cu această cotă de 0,25 puncte procentuale în ceea ce îi priveşte pe angajatori. Fondul de garantare este administrat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Noi vă rugăm să adoptaţi acest proiect de lege.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Duţu.

Domnul Stelian Duţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vederea avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare constituirea, utilizarea şi controlul fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 - Ocupare şi politici sociale, de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquisul comunitar.

În acest sens, proiectul transpune în dreptul intern prevederile Directivei Consiliului nr. 80/897 privind apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, astfel cum a fost modificată prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/24.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 30 martie 2006, iar în urma dezbaterii din comisie, aceasta propune admiterea cu modificări a proiectului de lege şi, pentru că suntem în procedură de urgenţă, vă propunem 10 minute dezbateri generale şi 1 minut pe articole.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există observaţii, sau comentarii la timpul de dezbatere? Nu există.

Intervernţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem, atunci, la dezbaterea pe articole.

Există şi un amendament respins.

La dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Cred că este esenţial de subliniat faptul că această lege relevă, practic, neglijenţa de până acum a statului în ceea ce priveşte siguranţa financiară a salariaţilor. Şi este, poate, şi motivul pentru care un partid, sau o grupare de stânga, centru stânga, a ratat câştigarea alegerilor, pentru că s-a preocupat, poate, mai mult de partea de privatizare, necorelând cu această necesară siguranţă financiară a salariaţilor.

Grupul parlamentar al P.R.M. va vota, cu siguranţă, această lege. Am fi vrut, totuşi, să fie aplicată înainte de 1 ianuarie 2007. Şi, aici, poate că este de vină şi actuala guvernare, care putea să vină cu acest proiect de lege încă de anul trecut, astfel încât el să fie cuprins în exerciţiul bugetar de anul acesta. În felul acesta, poate am fi evitat o mulţime de crize sociale care s-au dezvoltat chiar în cursul acestui an.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu există alte intervernţii, revenim la discuţia pe raport.

Pct.1, titlul legii.

Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.2 la pct.5? Nu există amendamente formulate de comisie. Pe text originar? Nu sunt.

De la pct.6 la pct.10? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.11 la pct.15? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.16 la pct.19? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Dacă se susţine amendamentul respins de la art.14?

Pentru aceasta, domnule deputat, vă rog frumos.

Domnul Pavel Todoran:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt autorul amendamentului care a fost respins la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

V-aş ruga, stimaţi colegi, dacă aveţi proiectul de lege în faţă, să vedeţi Cap.IV "Utilizarea fondului de garantare".

Acest fond se constituie şi va face obiectul plăţilor pentru salariile restante, pentru compensaţiile băneşti restante, plăţile compensatorii restante, compensaţii restante, indemnizaţii restante.

Propunerea mea de modificare constă în faptul că toate aceste drepturi, pe care angajatorul trebuie să le asigure pentru angajaţi, să se refere doar la salariile restante suportate din fondul de garantare pentru trei salarii lunare brute, cele mai favorabile, realizate de angajaţi într-o perioadă de 6 luni. Dacă comparăm prevederea legală cu recomandările Uniunii Europene în materie, vom constata că această propunere a mea se regăseşte în aceste recomandări.

Motivaţia pe care a făcut-o comisia, respectiv faptul că fondul nu poate să suporte asemenea plăţi, mie mi se pare anormală, în condiţiile în care oricare angajat, sau angajatorul, plăteşte obligaţiile faţă de buget în funcţie de salariile realizate de angjaţi. Or, prin această sumă care se constituie, trebuie ca salariatului, care nu are nici o responsabilitate, în situaţia în care o unitate economică devine insolvabilă, să i de dea dreptul şi să i se dea posibilitatea ca să-şi aleagă aceste drepturi.

Sper că veţi adopta, prin votul dumneavoastră, acest amendament care nu face altceva decât să asigure un drept pe care salariaţii l-au câştigat în perioada în care ei au activat în unitatea care va ajunge în această procedură.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule Duţu, doriţi să interveniţi?

Domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Bian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu suntem de acord cu acest amendament.

Proiectul de lege se referă la creanţe salariale care includ şi alte sume, nu este vorba numai de salarii restante. Apoi, trebuie avut în vedere şi posibilităţile fondului de a suporta aceste chestiuni. Sumele fondului nu sunt în măsură să acopere cele mai favorabile salarii şi directiva recomandă să se acopere între trei şi şase salarii medii, neimpunându-se un anumit cuantum.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă nu există şi alte intervernţii, atunci voi supune votului amendamentul respins de la art.14.

Rog doamnele şi domnii deputaţi să ia loc în sală pe scaune, şi nu pe balustradă, chiar şi pe domnul chestor.

Rog grupul organizat, acolo, să ia loc în bănci, dacă se poate. Îl rog pe domnul chestor Zgonea să asigure ordine. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, votului electronic, amendamentul respins de la art.14. Vă rog să votaţi - prezenţă şi vot. Vă mulţumesc. Amendamentul a fost respins cu 80 de voturi împotrivă, 51 de voturi pentru şi 5 abţineri.

Ne întoarcem la amendamentele admise.

De la pct.20 la pct.25, pe lista de amendamente admise. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.26 la pct.30, în formulările comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.31 la pct.35, în formulările iniţiatorului. Nu există amendamente ale comisiei. Nu sunt observaţii, comentarii.

De la pct.36 la pct.38, în formulările comisiei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

8. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Legea are caracter ordinar şi a fost adoptată de Senat; raport comun de adoptare de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţia publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; prioritate legislativă; suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Bian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Aş vrea să prezint câteva dintre argumentele care au impus necesitatea adoptării Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Noul cadru legal adoptat în domeniul asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă a contribuit la reconsiderarea obiectivelor principale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la diversificarea atribuţiilor ce-i revin acesteia pe piaţa forţei de muncă din România, impunându-se, astfel, dezvoltarea capacităţii sale instituţionale prin adoptarea unor noi acte normative care să reglementeze organizarea şi funcţionarea instituţiei.

Având în vedere evoluţia serviciului public de ocupare, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr.145/1998 şi până în prezent, precum şi necesitatea creării autonomiei decizionale şi de conducere a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit angajamentelor asumate prin Programul de guvernare pe perioada 2005-2008, s-a impus necesitatea elaborării unui Proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, potrivit proiectului, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, fiind organizată şi funcţionând în temeiul principiului tripartitismului.

Prin proiectul de lege, sunt reglementate noile obiective ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în aplicarea politicilor şi strategiilor privind ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, elaborate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, sub a cărui autoritate îşi desfăşoară activitatea instituţia.

În vederea realizării noilor obiective, proiectul de lege prevede principalele atribuţii ale instituţiei, stabilite în concordanţă cu legislaţia în vigoare în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi a stimulării ocupării forţei de muncă.

Avându-se în vedere necesitatea dezvoltării capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, s-a impus reglementarea prin lege a unităţilor ce funcţionează în subordinea sa.

În vederea asigurării autonomiei decizionale şi de conducere a instituţiei, potrivit proiectului de lege, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu mai deţine funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, exercitând doar o funcţie asimilată funcţiilor de demnitate publică, având rang de secretar de stat şi fiind salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcţie.

Prin reglementările cuprinse în proiectul de lege, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă dobândeşte atribuţii sporite în exercitarea actului de conducere a instituţiei.

În acelaşi timp, în vederea responsabilizării membrilor Consiliului de administraţie, proiectul de lege prevede că aceştia răspund pentru prejudiciile cauzate prin hotărârile adoptate în exercitarea mandatului, în funcţie de votul exprimat, în condiţiile stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de administraţie.

Având în vedere cele prezentate de mine, vă rog să votaţi acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnul preşedinte Duţu.

Domnul Stelian Duţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele: Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, întrucât noua legislaţie adoptată în domeniul asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă impune reconsiderarea obiectivelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi diversificarea atribuţiilor ce-i revin acestei instituţii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 februarie 2006.

Comisiile propun, astfel, admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am ţinut neapărat să fac câteva aprecieri la dezbateri generale, în numele Grupului parlamentar al P.S.D.

Este clar că proiectul de lege vine cu un plus în ce priveşte organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, fiind serviciu public de ocupare al României. Aduce o actualizare a atribuţiilor la problemele actuale pe care le are de rezolvat agenţia.

Mulţumesc mult colegilor din celelalte grupuri parlamentare pentru amendamentele admise, care cred că au adus un plus de rigoare în reglementarea atribuţiilor, a organizării şi funcţionării agenţiei, faţă de varianta prezentată de Guvern.

Vom vota acest proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea agenţiei, însă cu o rezervă la o reglementare, care, din punctul nostru de vedere, creează probleme, pe care o vom monitoriza, iar în viitor vom reacţiona în funcţie de evoluţia modului în care va funcţiona efectiv Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Despre ce este vorba? Este vorba de unificarea funcţiilor de conducere politică - funcţia de preşedinte al agenţiei cu funcţia de ordonator de credite. Cred şi credem, din punctul nostru de vedere, că această unificare între funcţia de conducere efectivă şi cea de ordonator de credite ... menţionez că, până acum, acestea erau separate: preşedintele conducea agenţia, iar directorul executiv, conducerea executivă, avea şi funcţia de ordontor de credite, cred că a fost un lucru bun, separând aceste două funcţii. Unificarea creează mari probleme şi ne rezervăm dreptul de a monitoriza, evalua şi, eventual, a încerca o revenire la forma actuală, în care există separare între cele două funcţii.

Repet: vom vota. Suntem conştienţi că acest proiect de lege conduce la creşterea capacităţii administrative a Agenţiei Naţionale, ca serviciu public, cu această rezervă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervernţii? Nu sunt.

În acest caz, trecem la dezbaterea pe articole. Nu există amendamente respinse.

Titlul legii.

Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.2 la pct.5. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.6 la pct.10? Nu sunt.

De la pct.11 la pct.15? Nu sunt.

De la pct.16 la pct.20? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.21 la pct.25? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.26 la pct.30? Nu sunt.

De la pct.31 la pct.53, în formulările comisiei? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.36 la pct.40? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.41 la pct.45? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.46 la pct.50? Nu sunt.

De la pct.51 la pct.55? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.56 la pct.60? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.61 la pct.70?

De la pct.71 la pct.75?

De la pct.76 la pct.80? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Atenţie la reformularea renumerotării! Există o eroare materială în tabel.

De la pct.81 la pct.82? Observaţii? Comentarii, în varianta comisiei? Nu sunt.

Trece la vot final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Legea are caracter organic; a fost adoptată de Senat.

Raport comun: Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie; raport de adoptare.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Legea este o prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog, iniţiatorul. Domnul secretar de stat Szekely.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În prezent, plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav şi pentru indemnizaţia de risc maternal se face din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.158 din 2005, aceste cheltuieli se trec la fondul unic de asigurări sociale de sănătate.

Adoptarea acestui act normativ este necesară în vederea realizării obiectivelor înscrise în Programul de guvernare cu privire la îmbunătăţirea standardului de viaţă al persoanelor vârstnice, pentru aceasta fiind necesară consolidarea financiară a sistemului public de pensii, prin externalizarea, din bugetul asigurărilor sociale de stat, a prestaţiilor care nu au legătură directă cu asigurarea socială care priveşte pensiile.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiilor?

Domnul preşedinte Duţu. Vă rog să propuneţi şi timpii de dezbatere, după raport.

Domnul Stelian Duţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere avizele: Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale, cu excepţia indemnizaţiei pentru creşterea copilului, prestaţii care urmează a fi suportate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, întrucât este necesară realizarea obiectivelor înscrise în Programul de guvernare cu privire la îmbunătăţirea standardului de viaţă al persoanelor vârstnice, pentru acestea fiind necesară consolidarea financiară a sistemului public de pensii prin externalizarea, din bugetul asigurărilor sociale de stat a prestaţiilor care nu au legătură directă cu asigurarea socială care priveşte pensiile.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 decembrie 2005.

Comisiile propun admiterea, cu modificări, a proiectului de lege şi, întrucât suntem în procedură de urgenţă, vă propunem 15 minute dezbateri generale şi două minute pe articole.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Observaţii? Comentarii la dezbateri generale?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unui act normativ, proiect de lege, extrem de important, care revoluţionează sistemul asigurărilor pentru incapacitate temporară de muncă. Acest sistem, efectiv, prin proiectul de act normativ, trece de la sistemul asigurărilor de pensii în subordinea Ministerului Muncii, în sistemul asigurărilor de sănătate în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Probabil că aici, aşa cum reglementează proiectul de lege, îi este locul, fiindcă sistemul de sănătate poate controla eliberarea certificatelor medicale şi acordarea, numai în cazuri concret întemeiate, acestor certificate.

O serie de amendamente ale Grupului parlamentar al P.S.D. au fost acceptate şi eu cred că sunt amendamente bune, fiind acceptate în unanimitate. Unul dintre ele, acordarea certificatelor medicale şi plata lor, respectiv suportarea de către sistem, nu după 6 luni de asigurare, ci după o lună de asigurare, cred că asigură un act de echitate pentru asiguraţi, fiindcă nu putem previziona boala şi incapacitatea de muncă. Am dat un exemplu de amendament admis.

Totuşi, sunt două amendamente de fond, care ne determină pe noi, Grupul parlamentar al P.S.D., să nu susţinem şi să nu votăm acest proiect de act normativ. Este vorba de probleme de fond. Repet, prima problemă: cine plăteşte primele zile de incapacitate temporară de muncă, certificate medicale? Guvernul ne propune, în mod discriminatoriu, suportarea de către angajator, în funcţie de mărimea numărului de salariaţi ai angajatorului. Varianta adoptată în comisiile reunite de sănătate, muncă şi protecţie socială este mai proastă decât cea a Guvernului: primele 12 zile de concedii medicale se suportă de angajator, iar următoarele de sistemul de asigurări, deci, mai prost decât prevedea Guvernul. Asta a fost voinţa Puterii. Noi am votat împotrivă. Amendamentul nostru, ca numai primele trei zile de concediu medical-incapacitate temporară de muncă să fie suportate de angajator, restul de sistemul de asigurare, fiindcă pentru acest lucru creăm acest sistem, a fost respins.

Eu cred că Guvernul îşi încalcă propriile promisiuni în faţa electoratului. Cresc cheltuielile cu forţa de muncă, colaterale, plata certificatelor medicale, cresc cheltuielile suportate de angajator şi nu este bine. Nu încurajăm şi nu sprijinim angajatorul şi nu foloseşte nici asiguraţilor: persoane asigurate, cetăţenii salariaţi care lucrează în diversele forme - agenţii economici, instituţiile publice. Este o problemă de fond. Cred că suntem singurii în lume, la care primele 12 zile le suportă angajatorul şi restul asigurările, ceea ce înseamnă că 90% din certificatele medicale vor fi suportate de angajatori şi doar 10% de sistem.

Creăm un sistem pentru funcţionarea sistemului, chiar dacă este asimilat sistemului de asigurări de sănătate. Nu are nimic cu asigurarea de sănătate. Este un fond special, care suportă efectiv plata certificatelor medicale. Am cerut fundamentări. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii nu au putut să ne demonstreze efortul financiar şi neputinţa susţinerii în forma prezentată. Este un motiv.

Al doilea se referă la cuantumul indemnizaţiei. Ni se propune de către Guvern un cuantum al indemnizaţiei de 75% faţă de venitul asigurat, mic, şi noi spunem că este foarte mic, fiindcă în lume sistemele de asigurări, în caz de incapacitate temporară de muncă, se apropie de venitul asigurat, sau sunt mai mari decât venitul asigurat, fiindcă salariatul, în perioada în care este bolnav, are cheltuieli suplimentare. Şi aşa ar trebui să funcţioneze, şi amendamentul propus - cred că unul intermediar, între 75% şi sută la sută, nu mai mare decât venitul asigurat, de 85%, - a fost respins.

Aceste două amendamente, aceste două argumente de fond ne determină să nu susţinem acest proiect, pe probleme de fond, şi noi spunem că nu foloseşte nimănui: nici asiguraţilor, salariaţilor asiguraţi, nici angajatorilor, societăţilor comerciale le încarcă costurile, cheltuielile.

Vă propun să reîntoarcem acest proiect de act normativ spre comisii, să venim cu o formă îmbunătăţită şi să eliminăm aceste două mari discriminări. Altfel, vom vota împotrivă. Altfel, vom fi nevoiţi ca, în viitor, să venim cu amendamente pentru modificare şi să respectăm un principiu de solidaritate socială, de asigurare. Şi cred că nu servim nimănui prin votul pe care-l dăm. Nu voi mai interveni la amendamente. Este vorba de art.7, amendamentul respins de la art.7, este vorba de art.12 lit.a), respins, de asemenea. Repet, sunt probleme ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să vă rezumaţi la cele 5 minute, la dezbateri.

Domnul Ioan Cindrea:

S-au propus 15 minute, domnule preşedinte, dacă n-aţi fost atent!

Am 15 minute la dezbateri generale. Domnul preşedinte Duţu aşa a propus.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar doresc să vă atrag atenţia că timpul de dezbateri, de 15 minute, este pentru dezbaterile pe articole. La dezbateri generale, se intervine din partea fiecărui grup, de regulă, 5 minute.

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule preşedinte, autocraţia dumneavoastră este inutilă. Eu încheiam. Eram la final. Aţi mâncat timpul nostru prin intervenţia dumneavoastră.

Repet: nu vom susţine şi cred că trebuie întors la comisie pe probleme de fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, nu ştiu cine doreşte să intervină.

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, acest proiect de lege reprezintă o povară în plus pe spatele angajatorului şi, în special, pe spatele întreprinderilor mici şi mijlocii, pe care Partidul Conservator le sprijină.

Dacă aşa înţelegem noi să sprijinim în continuare întreprinzătorii în vederea integrării în Uniunea Europeană, împovărându-i cu noi impozite, pentru că, practic, este tot un fel de impozit şi plata acestor certificate, concedii medicale, mai ales în situaţia în care ştim cu toţii foarte bine cât de uşor se eliberează aceste certificate medicale, mult prea uşor: cu o ciocolată şi o pungă de cafea, stai bine-merçi 7 zile acasă, iar firma, angajatorul, te plăteşte; un efort financiar în plus, total inutil. Angajatorii plătesc obligaţiile din punctul de vedere al asigurărilor de sănătate, astfel încât nu cred că mai trebuie să le mai punem încă o povară.

Noi, cel puţin, nu vom vota acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe ansamblu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat consideră că actul normativ este necesar şi aduce clarificări în domeniul destul de dificil al concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

În urma lucrărilor din comisie, s-a ajuns însă şi la unele amendamente care considerăm că nu reprezintă un progres în domeniu, ci, mai mult, introduc, pe de o parte, confuzii şi, pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că ar reprezenta o sarcină suplimentară, mai ales pentru micii întreprinzător, chiar aceia care suportă atât de greu această perioadă, în care încearcă să imprime şi ei un elan economic ansamblului economiei naţionale.

Noi am vrea să intrăm în dezbaterea acestui proiect de lege şi să-l dezbatem până la capăt, însă, ne rezervăm dreptul să retrimitem la comisie acel discutat articol, art.12, deja pomenit până în clipa de faţă, care, în opinia noastră, nici în forma iniţiatorului, deci a ordonanţei Guvernului, şi nici în forma amendată, nu reprezintă o formă mai bună decât forma iniţială a legii, care funcţionează din anul 2000. Dar, ca să nu retrimitem tot proiectul la comisie, deoarece aceasta nu are sens, vom face această cerere, specific pe articolul în cauză. În rest, suntem de acord cu actul normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule lider.

Potrivit prerogativelor mele de preşedinte de şedinţă, retrimit comisiei articolul 12 spre dezbatere.

Termen, domnule preşedinte? Pentru art.12? Două săptămâni. Şi art.7. Deci, art.12 şi 7.

Vă mulţumesc.

Pct.10. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.

Legea are caracter organic, a fost adoptată de Senat; raport de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului elaborat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Suntem cameră decizională, ne aflăm în procedură de urgenţă.

Procedură?

Domnul deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Eu am înţeles că se trimit două articole. Sigur că, art.7 şi 12, mi se pare, mă rog, e un comentariu că o asemenea decizie nu trebuia luată fără ca să discutăm şi fără a-şi spune nici Comisia de sănătate nici un cuvânt. Mă rog, mă supun deciziei, dar întreb, restul de ce este trimis în întregime, în loc să discutăm, cum a spus foarte bine domnul preşedinte Cristian Rădulescu, pe articole restul. Mi se pare abuz.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte, am aplicat art.109 şi am trimis amendamentele care ridică consecinţe importante la comisie, dar, dezbaterea restului articolelor, consider că poate fi afectată de concluzia... Evident, dar în funcţie de ceea ce comisia va concluziona pe cele două articole, urmează să se facă dezbaterea pe întregul proiect de lege.

De aceea, vom face dezbaterea în moment în are vă întoarceţi cele două articole de la comisie. Vă mulţumesc.

Invit iniţiatorul proiectului de lege de la pct.10. Doamna secretar de stat Kibedi.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, membrii au înţeles şi au adoptat un raport de admitere, având în vedere că rostul acestui act normativ a fost de a accelera şi de a realiza acele măsuri care sunt necesare pentru integrare.

În primul rând, aş sublinia problema executării silite, care nu numai că a avut rapoarte defavorabile, dar să ne aducem aminte că deja avem decizii CEDO care obligă statul român la daune destul de consistente, întrucât hotărârile judecătoreşti, deşi obţinute după ani de zile de procese, nici măcar nu mai au finalizarea necesară, respectiv de a fi puse în executare.

În afară de situaţia executării silite, este neapărat de subliniat problema dreptului de proprietate intelectuală care din ce în ce mai mult trebuie şi din partea legislaţiei române să dobândească acele prevederi menite să confere, într-adevăr, o garanţie că şi în România se respectă proprietatea intelectuală.

În al treilea rând, aş sublinia că sunt şi dispoziţii care vizează participarea procurorului în procesul civil, deşi dacă ne uităm la ceea ce înseamnă rostul procurorului de a supraveghea legalitatea, în general, risipirea sa în prea multe procese civile, ar însemna să nu îl canalizăm acolo unde îşi are în primul rând rostul şi rolul, respectiv procesul penal. Având în vedere că toate aceste aspecte sunt absolut motivate şi cu trimitere în expunerea de motive la strategia de reformă a justiţiei, la directivele pe care le avem obligatoriu de îndeplinit, sperăm că veţi avea aceeaşi receptivitate ca şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei? Pe procedură?

Vă rog pe procedură, domnule deputat.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Având în vedere faptul că raportul venit de la comisie conţine unele omisiuni în privinţa amendamentelor care au fost propuse şi adoptate în comisie, solicit procedural retrimiterea la comisie şi un termen scurt în vederea depunerii unui nou raport.

Un alt argument, domnule preşedinte, este faptul că în dezbaterea comisiei se află astăzi cererea de reexaminare a preşedintelui României pentru Legea nr.188 privind executorii judecătoreşti, dispoziţii care se regăsesc şi în această ordonanţă. Pentru a da un caracter unitar raportului comisiei, vă rog să supuneţi la vot retrimiterea la comisie a raportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg că şi din partea comisiei avem un punct de vedere, domnule preşedinte Andon?

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Oricare dintre cele două argumente erau solide pentru întoarcere, cu atât mai mult cele două cumulate, deci suntem pentru. Susţinem propunerea de retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii pe această chestiune? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a pct.10 de pe ordinea de zi. Vă rog să vă exprimaţi votul.

Da. Vă mulţumesc. 190 de voturi pentru. S-a adoptat.

Termen? O săptămână? Da. Domnul deputat Domnul Márton Árpád-Francisc. De procedură. Presupun.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi, o problemă cred eu destul de importantă de procedură. Aş ruga staff-ul tehnic să găsească o formalitate prin care pe ordinea de zi să fie specificată în astfel de cazuri că este vorba de o propunerea din partea comisiei de adoptare a ordonanţei. Pentru că, pe ordinea de zi apare astfel: Lege privind respingerea ordonanţei... comisia propune adoptarea. Adică, a proiectului de lege, a respingerii ordonanţei şi se înţelege cu totul altceva decât ceea ce este pe ordinea de zi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

E posibil să fie un alt document decât cel pe care îl avem, în cel al meu scrie aprobarea ordonanţei de urgenţă. O să rog să se verifice ca la toţi colegii parlamentari să fie scris explicit care e propunerea comisiei.

Vă mulţumesc şi domnului deputat Moldovan.

Pct.11. Proiectul de Lege privind trecerea Ansamblului folcloric "Rapsodia Călimanilor" din municipiul Topliţa, judeţul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Legea are caracter ordinar; adoptată de Senat; raport de adoptare de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Vă rog, domnule deputat Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În judeţele Harghita şi Covasna, de-a lungul timpului, mă refer în ultimii 16 ani de zile, instituţiile de cultură au suferit multiple transformări, astfel că anumite instituţii de cultură care reprezintă un anumit specific al judeţului Harghita au început să dispară. Au dispărut în judeţul Covasna, au dispărut şi în judeţul Harghita şi acest ansamblu folcloric este practic ultima instituţie profesionistă care reprezintă o anumită tradiţie, un anumit specific al judeţului Harghita. Sigur că atunci când am făcut această iniţiativă legislativă nu m-am gândit la specific şi la anumite trăsături ale judeţului Harghita, ci la faptul că zona în care funcţionează acest ansamblu şi care, practic, deserveşte cele două judeţe, este o zonă mai slab dezvoltată economic, iar capacitatea financiară a localităţilor care susţin şi finanţează acest ansamblu este foarte scăzută, ceea ce a dus practic la iniţiativa de a desfiinţa această instituţie de cultură.

De aceea, am apelat la votul parlamentarilor, atât al senatorilor, cât şi al deputaţilor, ca prin acest proiect de lege să reorganizăm instituţia aceasta de cultură într-un centru cultural al zonei care să valorifice tradiţiile din acea zonă, sigur şi prin formaţii artistice şi prin muzee şi alte instituţii de cultură care au existat acolo şi ca această instituţie care încă o dată, repet, deserveşte cele două judeţe, judeţul Covasna şi Harghita, să funcţioneze în continuare.

Sigur că iniţiativa se referă la faptul că finanţarea acestor instituţii de cultură se va asigura din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii. Şi aş ruga pe colegii parlamentari, aşa cum au făcut-o şi colegii din Senat, să voteze această iniţiativă legislativă. Ea a fost iniţiată de mine cu colegul Străchinaru de la Covasna şi cred că este o iniţiativă legislativă bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei? Doamna preşedinte Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Au fost primite avize favorabile în forma prezentată din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Până la data întocmirii raportului nu a fost primit avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Prin această iniţiativă legislativă, aşa cum a spus şi iniţiatorul, se propune ca ansamblul folcloric "Rapsodia Călimanilor" din Municipiul Topliţa, judeţul Harghita, una dintre cele mai valoroase formaţii de gen din ţară, să treacă în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, ţinând cont de faptul că nu există posibilitatea unei finanţări corespunzătoare, astfel încât să fie acoperite toate cheltuielile pe care le implică organizarea şi funcţionarea acestui ansamblu.

Pentru a asigura o funcţionare viabilă, comisia a introdus o serie de modificări de natură a crea un cadru instituţional extins prin transformarea ansamblului în "Centrul Cultural Topliţa", o instituţie publică de cultură în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

În conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, au participat la lucrările comisiei, în calitate de iniţiatori, domnii deputaţi: Petre Străchinaru, Mircea Duşa şi Valer Dorneanu.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării, au fost 13 voturi pentru şi 3 abţineri.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

La dezbateri generale, doamna deputat Mona Muscă, din partea Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am obligaţia de a interveni pentru că avizul Guvernului a fost împotrivă, deci un aviz negativ, pentru că eu când am fost ministru am fost împotrivă, pe următoarele considerente: trecerea, aşa cum era gândită, a Ansamblului Folcloric în subordinea Ministerului Culturii, însemna o recentralizare cu care nu puteam fi de acord; pe de altă parte, iniţiatorii, domnul Străchinaru de la PD şi domnul Valer Dorneanu şi domnul Duşa de la PSD, în principiu, aveau perfectă dreptate, pentru că e nevoie de păstrarea tradiţiilor în zona respectivă şi cine o poate face mai bine decât acest ansamblu cu calităţi excepţionale.

Drept urmare, am fost într-o situaţie destul de delicată, având un principiu corect, şi liberalii şi în comisie şi în grupul parlamentar fiind de acord cu principiul, dar pe de altă parte, propunerea, aşa cum era, nu era din punct de vedere administrativ, să spunem şi al noilor orientări de descentralizare nu era corectă.

Îi mulţumesc colegului meu de la Grupul parlamentar al PNL şi din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul deputat Emilian Frâncu, care ne-a scos din această situaţie delicată şi a venit cu o propunere excelentă şi trebuie să recunoaştem că uite, în momentele în care o comisie lucrează cum trebuie şi are propuneri foarte bune, o iniţiativă legislativă poate fi salvată dacă principiul este corect.

Îi mulţumesc domnului Emilian Frâncu, pentru că a venit cu propunerea transformării şi înfiinţării în judeţul Harghita şi Covasna, deci pentru ambele judeţe, a unui centru cultural, format din ansamblul respectiv, "Raposdia Călimanilor", şi comasarea cu Muzeul Etnografic Topliţa şi transformarea lor în Centrul Cultural Topliţa, instituţie publică cu personalitate juridică, sigur în administrarea Ministerului Culturii.

Îi mulţumesc public pentru acest lucru şi închei spunând că principiul era corect, pentru că până la urmă prin acest centru cultural se urmăreşte păstrarea tradiţiilor, pe de o parte, şi diversitatea culturală pentru care luptă atât de mult Uniunea Europeană.

Drept urmare, s-a făcut un lucru bun, felicit şi comisia pentru decizia luată, cu atât mai mult cu cât în judeţul Covasna există o filială a Centrului Cultural Maghiar. Drept urmare, iacă-tă, vor fi două centre culturale care vor putea colabora în sprijinul schimbului de tradiţii culturale şi pentru sprijinirea diversităţii culturale.

Vă mulţumesc frumos şi rog colegii din Parlament să voteze pentru această iniţiativă foarte bună şi mulţumesc încă o dată domnului Emilian Frâncu, deputat PNL.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a înţelege punctul nostru de vedere, trebuie să revenim la alte situaţii asemănătoare. În procesul de descentralizare corect, la foarte multe instituţii de cultură din cauză de imposibilitate de finanţare, conform cerinţelor pentru anumite localităţi, anumite instituţii descentralizate, la nivel judeţean sau local, cum a fost de exemplu Teatrul Naţional din Tg.Mureş, cel din Craiova, cel din Timişoara, au luat calea întoarsă spre centralizare, pentru a primi bani suficienţi.

Soluţia găsită în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pentru această instituţie era singura posibilă pentru că altfel ar fi deschis o poartă pe care ar fi dorit să intre toate ansamblurile folclorice care ar fi crezut că nu sunt suficient susţinute de finanţator.

De altfel, în judeţul Covasna există un centru cultural, cel din Arcuş care nu este maghiar, este în subordinea Ministerului Culturii, şi al cărui director a fost, până a deveni deputat, unul dintre aceşti iniţiatori, domnul deputat Petre Străchinaru. Deci, asta a fost o cale, cred eu, singura posibilă pe care a ales-o comisia, dar problema de fond nu a fost rezolvată. Şi vor continua să apară astfel de probleme până când nu se va realiza ceea ce se regăseşte, de altfel, în programul nostru de guvernare, o posibilitate de finanţare în cazul anumitor instituţii de cultură, în funcţie de importanţa instituţiei respective din două sau chiar 3 locuri. Adică pentru cele de interes naţional să fie finanţate atât de localitate, cât şi de judeţe, cât şi de minister, la cele de interes judeţean să fie finanţate atât de judeţ, cât şi de localitate. Pentru că mai ales în cazul unor instituţii din localităţi mai mici sau reşedinţe de judeţ mai mici, unele de importanţă teritorială, finanţarea nu se poate rezolva decât printr-o recentralizare cu care nu putem fi de acord.

Deci, noi susţinem în continuare că adevărata rezolvare a instituţiilor de cultură este o lege specifică pentru finanţarea instituţiilor de cultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am dorit să intervin la acest proiect de lege, pentru că sunt din zonă. Practic, fiind din judeţul Cluj, am fost în Topliţa şi cunosc foarte bine acest ansamblu folcloric, chiar m-am documentat, am discutat cu directorul ansamblului şi cunosc problemele, în primul rând, financiare, pentru că este problema numărul unu, aşa cum spunea şi colegul de la UDMR.

Faptul că Ministerul Culturii sprijină acest ansamblu şi mai mult de atât s-a făcut un pas în plus înfiinţându-se acest important centru cultural, nu cred că reprezintă practic o întoarcere la centralizare, pentru că, în fond şi la urma urmei, Ministerul Culturii are dreptul, are obligaţia, are menirea să intervină acolo unde sunt deficienţe, inclusiv din punct de vedere financiar. Chiar şi Teatrul Naţional din Cluj Napoca aşteaptă un sprijin din partea Ministerului Culturii care, din păcate, încă nu reuşeşte să ajungă şi acolo. Sunt probleme grave şi cu Teatrul Naţional din Cluj Napoca. Dar, revenind la viitorul centru cultural, Grupul parlamentar al Partidului Conservator salută această soluţie găsită în comisie şi va vota pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Amet Aledin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu siguranţă, sprijinirea actului cultural trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice guvernare. Dincolo de promovarea tradiţiilor în ansamblul folcloric înseamnă, şi nu sunt cuvinte mari, o instituţie de păstrare a demnităţii naţionale. Este nevoie ca munca noastră să se orienteze şi către astfel de fapte.

Proiectul de Lege privind trecerea Ansamblului Folcloric Rapsodia Călimanilor" din Municipiul Topliţa, judeţul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor îşi propune tocmai în această idee să continue ideea de frumos.

În consecinţă, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din România va vota în favoarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş dori să felicit, aşa cum s-a spus şi de către antevorbitorii mei, faptul că s-a găsit o soluţie în ceea ce priveşte susţinerea acestui ansamblu folcloric "Rapsodia Călimanilor" de la Topliţa.

Am să mă refer în câteva cuvinte la discuţiile pe care le-am purtat acum un an de zile, cu doamna ministru de pe atunci, doamna Mona Muscă, şi care spunea, la momentul respectiv, că ar dori ca să susţină acest ansamblu, dar nu putea, din cauza acestei descentralizări. Am făcut apel, la momentul respectiv, la domnul viceprim-minsitru Marko Bella şi domnia-sa mi-a indicat ca să port discuţii cu preşedintele Consiliului judeţean Harghita, domnul Bundo Levente. La rândul său, domnul preşedinte al consiliului judeţean şi dânsul spunea că: "Nu avem bani la consiliul judeţean şi dacă am fi scutiţi de plata unor datorii pentru, de exemplu biblioteca din Miercurea Ciuc, atunci am putea ca economisind aceste 800 de milioane de lei, în felul acesta să putem să venim cu o sumă pentru susţinerea ansamblului de la Topliţa".

Nu s-a putut face nici atunci nimic. Iată că, în clipa de faţă se fac primii paşi. Ca urmare, cred că iniţiativa legislativă, pe care o vom vota astăzi, este de o deosebită importanţă. Susţinerea activităţilor în Municipiul Topliţa numai de Primărie, deci susţinerea financiară, era imposibilă. Primăria nu poate, oricât ar fi ea de bogată, şi nu este, dar în orice caz are câteva hectare de pădure, nu poate să compenseze cheltuielile care sunt în acest caz făcute pentru ansamblul folcloric.

A desfiinţa un ansamblu folcloric, pentru că ne găsim exact în situaţia aceasta, ar fi o foarte, foarte mare greşeală. Cel care n-a făcut activitate culturală, crede numai că a dansa este simplu, că este o echipă de dansatori pe scenă şi cu asta a rezolvat problemele. Cel care a organizat şi a condus ştie însă că de fapt fiecare pas, fiecare mişcare este un automatism care se obţine în urma multor ore de lucru. Deci, mă bucur că astăzi putem să discutăm despre o iniţiativă care are şanse de reuşită, motiv pentru care Grupul parlamentar al PRM susţine şi va vota în corpore pentru această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la pct.1, în varianta comisiei, există observaţii sau comentarii? Nu sunt.

Pct.2, varianta comisiei. Pct.3. Pct.4.

Pct.5, varianta comisiei? Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Rămâne la vot final.

Pct.12. Proiectul de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studenţeşti private.

Legea are caracter ordinar, a fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog iniţiatorul, dacă doreşte să intervină?

Vă rog, domnule deputat, în procedură de urgenţă.

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege vizează încurajarea investiţiilor private pentru construirea de cămine studenţeşti private, prin elaborarea unui cadru legal, transparent şi uşor de aplicat.

Realitatea ultimilor 16 ani demonstrează faptul că alocaţia bugetară sau fondurile alocate de universităţi nu au fost niciodată suficiente pentru aceste investiţii. De aceea, noi propunem un astfel de cadru legislativ. Avem convingerea că prin adoptarea acestui proiect de lege se va face un pas suplimentar în ceea ce înseamnă modernizarea sistemului de învăţământ superior.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei? Domnul deputat Igaş, vă rog. O să vă rog să propuneţi, după raport, şi timpul de dezbatere.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Cinci minute cu un minut, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc frumos.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea avizării în fond în procedură de urgenţă asupra proiectului de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studenţeşti private. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri de stimulare a investitorilor, în vederea construirii de cămine studenţeşti private, fiind precizate juridic condiţiile de realizare a investiţiilor, drepturilor şi obligaţiilor investitorilor.

Comisia a examinat în şedinţa din 26 aprilie 2006 proiectul de lege, avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului şi a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi aprobarea acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale? Intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Titlul legii. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la art.2 la art.5. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la art.6 la art.10? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

De la 11 la 15.

De la 16 la 20.

De la 21 la 25.

Pct.26. Observaţii? Comentarii pe formulările comisiei. Nu sunt. Rămâne la vot final.

Pct.13. Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru învăţământ.

Suntem în procedură de urgenţă. Cameră decizională.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul deputat Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (din bancă):

Nu sunt eu iniţiatorul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Zgonea a ridicat mâna că doreşte să intervină din partea grupului la dezbateri generale.

Dacă există din partea Guvernului intervenţii. Nu sunt.

Din partea comisiei, vă rog. Domnul deputat Andea.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.

Proiectul de lege a fost avizat de către Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de către Consiliul Legislativ.

De asemenea, comisia a avut în atenţie şi punctul de vedere exprimat de Guvernul României.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în 27 martie 2006. De asemenea, a fost adoptată de comisia noastră în 27 aprilie 2006 cu unanimitatea voturilor celor 16 deputaţi prezenţi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Înainte de a supune atenţiei dumneavoastră amendamentele formulate în comisie, aş vrea numai să subliniez, şi să-mi permiteţi, domnule preşedinte, o eroare materială care s-a strecurat în raport. Dacă o fac acum sau la momentul când ajungem la ea? Da. O fac acum.

Deci, la alin.4, unde se prevede în proiectul legislativ că "Indemnizaţiile prevăzute la art.1 şi 3 se iau în calculul pensiei de stat", amendamentul domnilor Puşcă şi al subsemnatului se adaugă la textul prevăzut în proiectul iniţial. "Asupra indemnizaţiilor prevăzute la acestea, se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat." Deci, nu înlocuieşte formula iniţială, ci se adaugă la formula iniţială.

Aceasta era eroarea materială pe care doream să o sesizez şi vă rog să ţineţi cont de ea.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenţii. Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cei cinci ani de Parlament, am avut posibilitatea să trăiesc foarte multe clipe fericite sau mai puţin fericite şi am fost obişnuit, şi când colegii mei din Partidul Social Democrat erau la guvernare, ca foarte multe din proiectele pe care le iniţiam noi ca deputaţi să fie respinse de către Guvern, aşa cum era cutuma şi cum este cutuma în ultimii 16 ani în România, şi apoi să apară sub o anumită formă, modificate pe ici pe colo, prin punctele esenţiale, ca iniţiativă a Guvernului.

Niciodată nu m-am supărat pentru că până la urmă intenţia noastră şi a Guvernului este aceeaşi, de a face legislaţie mai bună, benefică pentru toţi cetăţenii care ne votează pe noi şi noi votăm Guvernul.

Astăzi, am venit în faţa dumneavoastră şi de aceea am avut tendinţa să ridic mâna la iniţiatori, cu un caz hilar, unic de când sunt eu parlamentar, şi ruşinos pentru noi ca deputaţi şi senatori ai României.

Această iniţiativă legislativă pe care cinci colegi senatori din toate partidele politice, de aceea este şi mai ruşinos pentru noi , au semnat-o în 2006, are la bază, pe fond, şi aproape 80% şi ca formă, o iniţiativă legislativă semnată de cinci colegi, membri ai Partidului Social Democrat, toţi deputaţi, făcută în sesiunea trecută.

Este ruşinos pentru că art.10, care se modifică, are tot zece puncte, sunt puse în altă formă, foarte multe din texte sunt copiate môt a môt, 100%, mai puţin faptul că noi ceream trei salarii medii brute, şi domniile lor cer o indemnizaţie fixă.

Ceea ce este ruşinos este că constatăm, şi îl respect aici pe domnul Dragoş Iliescu şi-i transmit toată stima mea şi a colegilor deputaţi P.S.D., domnia sa a atras atenţia că acest proiect de lege a fost iniţiat de câţiva colegi deputaţi în sesiunea trecută.

Este uimitor pentru că foarte mulţi dintre aceşti colegi sunt preşedinţi de comisie, cum este domnul distins Varujan Vosganian, de faţă aici, şi se laudă întotdeauna la televizor că el este luptătorul dreptăţii. Este ruşinos că un coleg pe care l-am considerat un om deosebit...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, îl confundaţi cu un alt luptător al dreptăţii. Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...şi care aparţine Partidului România Mare, domnul Gheorghe Funar, pentru care am o stimă deosebită, semnează acest proiect de lege.

Este dezamăgitor pentru mine că un coleg de la UDMR, pe care-i ştiam oameni serioşi şi erau renumiţi că în ultimii 16 ani sunt oamenii care-şi ţin cuvântul şi verifică întotdeauna ce fac, au semnat şi dânşii acest proiect de lege.

Ce este uimitor, domnule preşedinte de şedinţă, şi aş vrea să-i transmiteţi, că aveţi o relaţie intimă cu domnul Călin Popescu- Tăriceanu, şi aş vrea să-i spuneţi punctul meu de vedere care este că domnia sa, într-un comportament tipic acestei alianţe şi acestei guvernări, şi aş vrea să vă citez numai din scrisoarea pe care domnia sa o transmite Parlamentului şi spune Senatului că acceptă acest proiect de lege care spunea acum şase luni de zile că-l respinge.

Este uimitor, pentru că este bine să vedeţi că oamenii învaţă, azi cu apele, mâine mai din guvernare, şi uşor, uşor, mergem la proverbul că întotdeauna funcţia te face pe tine ca om şi înveţi. Dumnezeu să-ţi dea decât funcţii.

Consiliul Legislativ, vă atrag atenţia că n-a modificat nimic din punctul de vedere care l-a transmis, poate mai puţin acele articole care se refereau la art.16 şi 17. Dar vine punctul de vedere al Guvernului şi ne spune aşa: "Întrucât redactarea este deficitară la un anumit punct, deoarece ar permite interpretarea în sensul primirii de către un membru de onoare atât a indemnizaţiei de membru titular, cât şi a celei de membru de onoare, se impune modificarea textului după cum urmează..." şi sugerează iniţiatorilor ce text trebuie să formuleze, un lucru, de altfel, benefic, şi trebuie să-i invităm aici, să vină la noi la comisie.

Dar tot Guvernul, acum câteva luni de zile, ne spune şi ne transmite prin semnătura domniei sale, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, primul-ministru al României, următorul articol: "Considerăm că nu se justifică ca prevederile ca membrii titulari ai Academiei Române care au devenit membri de onoare în condiţiile... să-şi păstreze titlul de academician şi indemnizaţia primită iniţial ca membru titular.

Având în vedere faptul că trecerea în rândul membrilor de onoare se poate face la cererea membrilor titulari sau corespondenţi..., s-ar crea o situaţie discriminatorie."

Păcat că domnul Caragiale nu mai trăieşte.

Domnule preşedinte, ceea ce vreau să vă spun, şi distinşi colegi, este că este ruşinos în ziua de astăzi că anumiţi colegi nu sunt în stare să facă un proiect de lege şi nu fac altceva decât să le copieze pe ale celor care, din păcate, în anumite momente ale săptămânii încearcă să lucreze pentru cei care i-au adus în Parlament.

Este ruşinos pentru că foarte mulţi dintre ei sunt în coaliţia majoritară, dar este dezamăgitor că unii dintre ei fac parte şi din Opoziţie. Eu n-am venit aici să ridic...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, potrivit obiceiurilor de la Bruxelles, s-a aprins beculeţul galben, aţi depăşit cele cinci minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Închei.

Eu n-am venit aici decât să atrag atenţia asupra unei chestiuni care vă poate lovi pe fiecare dintre dumneavoastră şi care mie mi se pare că intră în modelul pe care noi încercăm să-l promovăm de un timp încoace, să ne dăm singuri cu un picior undeva, în aşa fel încât imaginea Parlamentului să fie din ce în ce mai dezamăgitoare şi să fim priviţi de către oameni ca nişte indivizi care nu ştim ce facem aici.

Poate că acesta este un semnal ca, în momentul în care în grupurile dumneavoastră parlamentare se discută un proiect de lege, să citiţi toate lucrurile pe care colegii noştri din Consiliul Legislativ le spun şi să-i respectaţi pe cei care fac acest lucru.

Grupul Partidului Social Democrat mi-a îngăduit să vă transmit, domnule preşedinte şi distinşi colegi, că noi vom vota acest proiect de lege, pentru că l-am iniţiat la momentul oportun şi nu e nici o problemă dacă în loc de indemnizaţie pe 3,5 salarii medii brute sau pe 3 sau 2,5 se face o indemnizaţie fixă, noi suntem de acord şi susţinem ceea ce am propus pentru Academia Română şi membrii săi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc pentru pledoaria sintetică. Eu nu mă voi folosi de dreptul la replică, pentru că sunt convins că înţelegeţi noţiunea de relaţii intime precum la Parlamentul European, de unde aţi preluat întregul dumneavoastră discurs politic.

Deschid lista de drepturi la replică, bineînţeles, pentru toţi colegii care se consideră vizaţi. Iniţiatorul va vorbi ultimul.

Din partea Grupului liberal, domnul deputat Dan Radu Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să fac o singură precizare pentru colegul meu. Probabil că dânsul a omis, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, din lista iniţiatorilor, pe distinsul coleg al dânsului, domnul Ion Solcanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc pentru completare, domnule deputat.

La dezbateri generale dacă există alte intervenţii. (Domnul deputat Anghel Stanciu ridică mâna.)

Domnule deputat Stanciu, nu pot să vă dau cuvântul. Sunteţi membru în Grupul P.S.D. şi în numele Grupului P.S.D. a vorbit domnul deputat Zgonea, deja.

Alte intervenţii dacă sunt. Ca iniţiator, domnul senator Varujan Vosganian.

Vă rog. (Domnul deputat Anghel Stanciu ridică mâna pentru o intervenţie pe procedură)

Veţi avea cuvântul pe procedură, după iniţiator. (Domnul deputat Anghel Stanciu dă mâna cu domnul deputat Varujan Vosganian aflat la tribună; râsete în sală)

Domnul Varujan Vosganian:

Cu toată ruşinea, domnule deputat, (adresându-se domnului deputat Valeriu Ştefan Zgonea) în primul rând vreau să vă dau o veste bună: să ştiţi că domnul Caragiale n-a murit, el trăieşte prin unii dintre noi! (Aplauze; ilaritate)

Şi acum, pentru că sunt printre cei vizaţi de plagiat, înţeleg, aş vrea, la rândul meu, să-mi manifest surpriza în legătură cu faptul că domnul deputat nu a fost pus la curent cu o decizie care a fost luată de toate grupurile parlamentare din Senat şi bănuiam că Grupul parlamentar al P.S.D. din Senat a informat Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaţilor în legătură cu această decizie care a fost luată unanim de toate grupurile parlamentare.

A existat o iniţiativă legislativă privind Academia Română, dar care era destul de eterogenă, în sensul că, alături de o propunere vizând indemnizaţia academicienilor, adăuga unele prevederi inacceptabile în ceea ce priveşte statutul Academiei Române, cu unele menţiuni care nu pot fi acceptabile nici din punct de vedere al Constituţiei şi al drepturilor fundamentale prevăzute acolo, potrivit cărora academicienii peste 80 de ani nu aveau dreptul să voteze, academicienii din străinătate aveau un alt regim.

Şi, pe bună dreptate, preşedintele Academiei Române, prezent la dezbateri, a spus că această iniţiativă legislativă nu poate întruni calitatea de a fi adoptată ca atare deoarece face imixtiune într-o chestiune care ţine strict de Academia Română, pentru că în ce priveşte statutul Academiei Române, legea nu poate să dispună.

Drept care, s-a decis în plenul Senatului, prin acordul tuturor grupurilor parlamentare, refacerea acestei propuneri legislative, eliminarea acelor prevederi care contravin spiritului Constituţiei şi statutului Academiei Române şi modificarea acelor chestiuni care ţin de indemnizaţii, în sensul unei mai bune clarificări şi a unei mai bune aplicabilităţi.

A fost o decizie, domnule deputat, luată de toţi liderii grupurilor parlamentare, inclusiv de Grupul parlamentar al partidului din care faceţi parte, şi nu ne-am gândit niciodată că dacă Grupul parlamentar al P.S.D. din Senat în unanimitate decide o chestiune, vom afla de la un coleg de la Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaţilor că trebuie să ne fie ruşine. Eu, dimpotrivă, vă spun că sunt foarte mândru de această iniţiativă care a avut acordul unanim în Senat. Vă sunt recunoscător pentru faptul că sunteţi şi dumneavoastră de acord, şi eu zic că această dispută, care ţine mai degrabă de orgoliile noastre, s-o oprim aici şi să mergem pe ceea ce este bun în acest proiect de lege şi sub rezerva că întotdeauna printre iniţiatori vă vom menţiona şi pe dumneavoastră ca, să spunem, primii iniţiatori ai acestui proiect pe care, ca pe orice propunere legislativă pe care am luat-o în dezbatere, l-am îmbunătăţit astfel încât şi Guvernul şi Academia Română şi unanimitatea corpului parlamentar să-l susţină.

Vă mulţumesc foarte mult şi cred că cu asta am explicat şi aceste chestiuni.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Cum bine ştim, lumina vine de la Senat.

Din partea comisiei. (Domnul deputat Ştefan Valeriu Zgonea doreşte să ia cuvântul ca drept la replică.)

Nu cred că a pronunţat numele Zgonea.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne, stimaţi domni,

Domnilor miniştri,

Aş dori să fiu în asentimentul dumneavoastră şi să adresăm felicitări domnului profesor Haiduc, ales în înalta ţinută academică de preşedinte al Academiei Române. (Aplauze.)

Şi să-i urăm şi domniei sale succes în acest domeniu care, oricât i-ar surprinde pe unii şi pe alţii, constituie motorul adevărat al civilizaţiei umane. "Dacă ştiinţă nu e, nimic nu e!" parafrazând pe un mare scriitor care probabil din când în când ne mai priveşte pe unii dintre noi.

În ceea ce priveşte această lege, Comisia pentru învăţământ a votat-o şi mulţumeşte şi celor care au iniţiat-o prima dată. Tărâmul legislativ nu e desţelenit numai de unii şi de alţii. Cu cât e desţelenit mai des, cu atât roada e mai mare.

De aceea, mulţumim domnului Zgonea că a băgat primul plugul în brazdă după ce am făcut noi Legea Academiei acum vreo patru-cinci ani, cu doamna ministru Andronescu.

Păi atunci trebuie să ne argumentăm şi noi de ce suntem primii iniţiatori. Dar înaintea noastră a mai fost şi Ion Heliade Rădulescu. Păi el nu trebuie pomenit că a înfiinţat Academia?!

Deci, domnilor, să facem distincţie între dreptul de autor şi dreptul de iniţiativă. Sunt coautori ai acestei legi şi colegii deputaţi şi colegii senatori, Ion Solcanu, colegul nostru şi prietenul nostru, este liderul grupului de acolo şi bănuiesc că a avut acest acord.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vicelider, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Vicelider. A avut acest acord.

Dincolo de asta, cu atât victoria şi votul dumneavoastră de astăzi sunt mai importante.

Închei spunându-i tânărului coleg care a venit de la Europa o vorbă pentru domnul prim-ministru Tăriceanu, pe care a spus-o la vremea respectivă marele parlamentar Iorga: "În politică numai măgaru-i consecvent", iar domnul Zgonea nu-i măgar.

Vă mulţumesc. (Aplauze, râsete.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru ceea ce cu siguranţă a reprezentat integral punctul de vedere al Comisiei pentru învăţământ.

Înainte de a continua cu dezbaterile, doresc să salut prezenţa în sală a unei delegaţii parlamentare a Bundestagului, a Parlamentului german. Domniile lor se află la tribună şi doresc să-i salutăm. (Domnii deputaţi se ridică în picioare şi aplaudă prezenţa delegaţiei parlamentare.)

Vă mulţumesc.

Domnul Zgonea cere drept la replică. Înţeleg că dintre toate drepturile la replică posibile, singurul care va fi valorificat va fi cel al domnului Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Dacă aş putea să-l transform în bani poate ar fi mai bine.

Domnule preşedinte,

Apreciez atitudinea foarte împăciuitoare pe care distinsul meu coleg, domnul senator Vosganian a avut-o. Eu n-am dorit să-l ofensez. Am vrut doar să-i reamintesc că din ce am învăţat eu de la colegii care sunt cu mai multă experienţă, şi-l privesc aici pe domnul chestor Oltean, care mi-a fost preşedinte la Comisia pentru administraţie, am învăţat că întotdeauna o lege a unor colegi poate fi amendată. Şi în faţa noastră, a plenului, vin legile amendate. Şi dacă nu ne convine ceva şi textul este bun, putem să-l modificăm şi să-i dăm Cezarului ce i-am dat Cezarului. Eu nu sunt ahtiat să-mi scrie numele acolo Academia Română, nici colegii mei care au scris acest lucru.

Ceea ce am vrut să atrag atenţia este că acest gest, până la urmă, îl obliga pe domnia sa, pentru că şi partea de introducere făcută de colegii mei a fost modificată pe ici, pe colo, să ne dea un telefon să ne spună: "Domnilor deputaţi, apreciem gestul dumneavoastră, considerăm că este bun. Art.2 şi 3, pe care vroiaţi să le modificaţi nu sunt în asentimentul Academiei, şi în acel moment vă cerem permisiunea ca, după ce se termină acest joc pe care l-am scris noi în regulament, să-l iniţiem noi din nou, dacă dumneavoastră sunteţi de acord."

Pe mine nu mă deranjează, dar aşa era bine să spunem aici, în faţa tuturor.

Pe fond, acest proiect de lege ajută Academia Română. Este clar că celelalte două articole pe care noi am dorit să le modificăm nu erau în asentimentul distinşilor mei colegi, pe care-i respect şi nu am nici postura, nici puterea intelectuală să mă compar cu ei. Dar încerc şi eu, din puţinul pe care-l am, în dreptul la replică, să fac acest lucru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Două minute e dreptul la replică, domnule deputat, în Parlamentul României cel puţin.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc mult de tot. Şi aş vrea să vă spun, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că totuşi este bine câteodată, înainte de a fi iniţiatori, să fim colegi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Înţeleg că domnul deputat Cezar Preda nu cere drept la replică pentru menţionarea numelui domniei sale, de altfel a fost o menţionare favorabilă, cred.

V-aş propune ca în semn de consideraţie faţă de invitaţii de astăzi să terminăm şi dezbaterea pe articole şi să introducem legea la vot final.

Dacă la punctul 1, titlul legii, există obiecţii, observaţii. Nu sunt.

Pct.2. Obiecţii, observaţii, în varianta comisiei, la articolul unic. Nu sunt.

Pct.3, varianta iniţiatorilor. Obiecţii, observaţii? Evident, cu îndreptarea erorii materiale care se referă la adăugarea unui alineat după alin.4, alin 4¹. Nu sunt.

În acest caz, legea va rămâne la vot final.

Este 12,10. Cu scuzele de rigoare faţă de doamna deputat Cliveti, proiectul următor rămâne la ordinea de zi de luni.

Ne pregătim pentru sesiunea de vot final. Rog liderii de grupuri să invite pe parlamentari în sală şi vă rog să vă pregătiţi cartelele.

(Pauză între orele 12,10 - 12,12.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi să vă pregătiţi cartelele de vot. Avem un număr de 9 proiecte la vot final astăzi.

După cel de al nouălea, cu acordul dumneavoastră, bineînţeles, aş dori să-l invit pe domnul preşedinte al Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, să intervină pentru o foarte scurtă alocuţiune, la sfârşit.

Vă propun să începem procedura de vot final.

Pct.1 pe ordinea de zi a voturilor finale: Propunerea legislativă privind modificarea art.167 alin.5 şi 176 alin.1 ale Legii învăţământului nr.84/1995, modificată şi completată prin Legea nr.354/2004.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 213 deputaţi prezenţi; 210 voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abţineri; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 210 voturi pentru şi două abţineri.

Pct.2. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învăţământului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 221 deputaţi prezenţi; 109 voturi pentru, 102 voturi împotrivă, 8 abţineri; doi deputaţi nu au votat)

Da. Vă mulţumesc. Legea a întrunit 109 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare, fiind lege organică. Ca atare, propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.3. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Comisia propune respingerea.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de respingere a comisiei.

Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 213 deputaţi prezenţi; 208 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abţinere)

Da. Vă mulţumesc. Propunerea de respingere s-a adoptat cu 208 voturi.

Pct.4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Conform afişajului sunt înregistraţi 216 deputaţi prezenţi; 212 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abţinere; 3 deputaţi nu au votat)

Da. Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată cu 212 voturi pentru şi o abţinere.

Pct.5. Proiectul de Lege privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 217 deputaţi prezenţi; 208 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 2 abţineri; 2 deputaţi nu au votat)

Da. Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată.

Pct.6. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Legea are caracter ordinar. Este prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 223 deputaţi prezenţi; 218 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere; 3 deputaţi nu au votat)

Da. Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată.

Pct.7. Proiectul de Lege privind trecerea Ansamblului Folcloric Rapsodia Călimanilor din Municipiul Topliţa, judeţul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 221 deputaţi prezenţi; 207 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 7 abţineri; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată.

Pct.8. Proiectul de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studenţeşti private.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 228 deputaţi prezenţi; 177 voturi pentru, 47 voturi împotrivă, 3abţineri; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată.

Pct.9. Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.

Legea are caracter ordinar. Suntem în procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. (Conform afişajului sunt înregistraţi 229 deputaţi prezenţi; 228 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată în unanimitate.

Şi, cu acordul plenului Camerei, doresc să-l invit pe domnul preşedinte Haiduc să se adreseze Camerei pentru o scurtă alocuţiune.

Domnul Ionel Haiduc (preşedintele Academiei Române):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi întâi să vă mulţumesc pentru aplauzele pe care mi le-aţi adresat şi încurajări. Sper să le merit cel puţin parţial.

Mulţumesc Parlamentului României, Camerei Deputaţilor pentru votarea acestei legi care vine în sprijinul unor oameni care şi-au dovedit devotamentul faţă de această ţară, au anumite merite şi sunt în marea lor majoritate pensionari, încât un astfel de ajutor este important pentru o viaţă decentă spre sfârşitul vieţii lor.

Apreciez suportul tuturor partidelor politice şi sunt deosebit de impresionat de faptul că Academia Română se bucură de atenţie în Parlamentul României.

Vă asigur că şi Academia este dispusă şi dornică să colaboreze cu toate partidele şi orientările politice, fără a se angaja vreodată în favoarea uneia sau alteia dintre orientări.

În sfârşit, aş dori să spun că în viitor va trebui să ne gândim şi la tineretul din institutele noastre şi, în general, la tineretul din cercetare, ca să îi încurajăm, astfel încât talentele şi energia acestor tineri să rămână în ţară şi să fie mai puţini cei care îşi găsesc posibilităţi de afirmare în străinătate.

Vă mulţumesc în mod deosebit. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă asigur că ne onorează că am încheiat sesiunea de astăzi cu un vot referitor la Academia Română.

Doamnelor şi domnilor,

Cu aceasta, închidem lucrările de astăzi. Ne revedem săptămâna viitoare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,22.