Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2006
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.73/2006
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2006 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 8, 2006
|
Şedinţa a început la ora 16,35. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Victor-Viorel Ponta, secretari. |
|
||||
|
|
Stimaţi colegi, Fiind un număr suficient de numeros de colegi prezenţi, daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor, cu anunţul tradiţional că din cei 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 257, un număr de 74 de deputaţi fiind absenţi, din care 28 participă la alte acţiuni parlamentare. V-aş ruga să-mi permiteţi să mă conformez prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi să vă informez că au fost distribuite în casetele dumneavoastră ordinea de zi pentru zilele de luni, 8, şi marţi, 9 mai 2006, programul de lucru pentru perioada 8-13 mai; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente, lista rapoartelor depuse în perioada 3-8 mai 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, Partea I. Vă reamintesc, de asemenea, că după şedinţa în plen dedicată dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi, va urma, între 18.00-19,30, şedinţa de răspunsuri la întrebările membrilor Guvernului, iar de la 19,30 la 20,00, prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului. |
|||||
|
|
|
Şi, cu aceasta, vă rog să-mi permiteţi să trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, începând cu prima propunere, cea pentru declararea comunei Stoina oraş; lege organică. Invit Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domnul Relu Fenechiu, sau cine îi ţine locul, vă rog să vă luaţi locul în banca destinată comisiilor, şi pe iniţiatorul acestei propuneri, care, de fapt, sunt doi..., pardon, trei: Manta Pantelimon, Romanescu Marcel şi Stoica Ioan. Care dintre dumneavoastră doreşte să prezinte propunerea? Domnule Manta, poftiţi. Domnule preşedinte, Relu Fenechiu, vă rog să vă pregătiţi pentru a prezenta raportul, după cuvântul iniţiatorului. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă vizează înfiinţarea comunei Stoina ca oraş. Din păcate, Guvernul a dat un aviz negativ, ca şi comisia de specialitate, deci, s-a reîntors la comisie. Aceasta şi-a menţinut avizul negativ, justificat în principal prin faptul că nu sunt îndeplinite cele mai multe din criteriile care ar trebui să stea la baza înfiinţării unei comune ca oraş. Sincer să fiu, chiar dacă din punct de vedere juridic, pentru că acest lucru m-a determinat să am o atitudine oarecum îndârjită împotriva comisiei şi a celorlalţi colegi care au luat cuvântul data trecută, aşadar, din punct de vedere al legalităţii este în afară de orice îndoială că nu sunt aspecte procedurale care să contravină legii în acest proiect legislativ. Trebuie însă să recunosc, în spiritul fair-play-ului, că o parte dintre indicatori nu sunt îndepliniţi. Cu referire, dacă vreţi, în primul rând, la populaţie, deşi legea, oarecum, lasă posibilitatea de interpretare, în sensul că spune "de regulă, minim 5.000", comuna Stoina are 3.000. E adevărat, este un oraş cu o puternică reţea de dezvoltare petrolieră şi de gaze, care poate da perspectiva dezvoltării şi urbanistice. De aceea, suport cu stoicism înfrângerea probabilă, având în vedere avizele negative, cu speranţa că... Eu am vorbit şi cu primarul localităţii, care, de altfel, este al Partidului Democrat, speram să-l conving să treacă la PC dacă votam proiectul acesta de lege, văd că colegii de la PD nu l-au susţinut, este dispus să refacă întreaga documentaţie, pentru că sunt multe inadvertenţe între cele afirmate de consiliul local şi direcţia de statistică, mai ales că o parte din date sunt de acum 4 ani, din iulie 2002, şi de aceea sunt aceste inadvertenţe. Eu las la aprecierea dumneavoastră, cu specificarea, însă, că din punct de vedere al legii, condiţiile sunt îndeplinite în totalitate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule coleg. Pentru a vă "îndulci" un pic stoicismul de care vorbeaţi, vreau să vă felicit pentru felul cum aţi susţinut această iniţiativă şi pentru sinceritatea şi realismul de care daţi dovadă. Vreau să vă mai spun că o să vă mai susţină şi alţi colegi, inclusiv de la prezidiu. Are cuvântul domnul Relu Fenechiu, pentru a prezenta raportul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc şi colegului pentru prezentarea iniţiativei. Dincolo de partea subiectivă a unei astfel de hotărâri, vreau să vă spun că există foarte clar o lege, şi acea lege este Legea nr. 351/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional, înainte de a lua în discuţie, repet, subiectiv, înfiinţarea unei comune sau transformarea unei comune în oraş, Comisia de administraţie publică, prin regulamentul ei, a hotărât în unanimitate că prima dată se cere părerea experţilor, care trebuie să ne prezinte dacă această localitate, dacă o astfel de localitate îndeplineşte indicatorii minimi necesari pentru înfiinţarea comunei. Din nefericire, aceşti indicatori nefiind îndepliniţi, ca la fiecare astfel de iniţiativă comisia a hotărât, nu pot să vă spun dacă în unanimitate sau cu una-două abţineri, dar a hotărât menţinerea raportului de respingere. După cum ştiţi, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, iar prin obiectul de reglementare propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice. Aşa încât, comisia propune în continuare respingerea proiectului de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să se mai înscrie? Domnul secretar Victor Ponta. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucur că am ocazia să iau din nou cuvântul pe acest proiect de lege. Nu sunt iniţiatorul său, dar se referă la o comună din judeţul Gorj, şi atâta timp cât locuitorii comunei îşi doresc un anumit lucru şi atâta timp cât toate aspectele legale au fost explicate de către iniţiator, cu riscul că supăr reprezentanţii locuitorilor din Braşov, eu am datoria să votez şi să încerc să sprijin o dorinţă a locuitorilor dintr-o comună din judeţul meu. Cu atât mai mult cu cât, în aceste zile, probabil că aţi văzut cu toţii la televizor, un sat întreg dintr-o comună din Gorj a dispărut şi mi se pare că de fiecare dată, doar pentru că judeţul Gorj nu e mai aproape de Bucureşti sau, poate, de Cluj sau de Iaşi, există o anumită tendinţă de a crede că acolo lucrurile se rezolvă de la sine, fără nici un fel de sprijin. O să votez ca deputat de Gorj, nu vorbesc în numele grupului meu, această iniţiativă. Şi, sigur, mi-aş dori să fiu un pic mai optimist decât iniţiatorul, decât domnul Manta, în sensul în care legea, poate, va trece. Şi primarul, poate, nu va trece la PC, ci, poate, redevine social-democrat. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Are cuvântul domnul Ghişe. Vorbiţi în numele grupului parlamentar sau în nume propriu? În numele Grupului parlamentar al PNL. Poftiţi. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni colegi, Din raportul comisiei descoperim următoarele: din 3.200 de locuitori, 1.800 de alegători, s-au prezentat 957 la vot şi au fost pentru 500 şi ceva. Legea spune: se înfiinţează un oraş cu minim 5 mii de locuitori. Dacă pentru această situaţie, că unul dintre noi este susţinător, împotriva prevederilor legale, al unei transformări de sat în oraş, păi, atunci, în ţara asta, nu facem decât să dezvoltăm haos în administraţie! Dacă legea spune imperativ "minim 5.000 de locuitori"! Şi eu fac apel în cuvântul meu nu la colegii din coaliţia guvernamentală, ci la colegii de la PSD, ai domnului deputat. Domnule, dacă 500 de locuitori - deci, nici măcar jumătate din alegătorii comunei respective - pentru un sat din cele 6 sate apropiate, vor să devină oraş, nu se îndeplineşte condiţia prevăzută de lege, atunci, mă întreb, care criterii, care principialitate? Numai aşa, din entuziasm electoral! Şi cuvântul meu este pentru domnii deputaţi şi doamnele deputate de la PSD, să aibă o poziţie corectă, principială şi să respecte criteriile prevăzute de lege. O astfel de prevedere, de iniţiativă legislativă, nu este normal să fie susţinută de majoritatea plenului Camerei Deputaţilor. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Stimate coleg, V-aş ruga un lucru, înainte de toate, în pofida alternanţelor pozitive şi negative ale intervenţiilor dumneavoastră şi ale raportului cu sala, v-aş ruga pe toţi colegii să-l aplaudăm pe domnul Ghişe, că astăzi aniversează nişte ani frumoşi. (Aplauze.) Dar, în afară de asta, l-aş ruga să observă că iniţiatorii acestei propuneri legislative nu sunt colegii de la PSD, încât nu s-a înţeles în sală, de ce aţi avut controversa cu PSD-ul. Dacă mai doreşte şi altcineva să se înscrie la cuvânt pe marginea acestei propuneri legislative? Nu. Vom lăsa pentru mâine, fiind vorba de o lege organică, votul final asupra acestei propuneri. |
|||||
|
|
|
Următoarea propunere este aceea privind asigurarea stagiului de practică universitară. Şi aici, comisia a pregătit un raport de respingere. Iniţiatorii acestui proiect, domnii Gabriel Popp, Augustin Zegrean, Daniel Buda, Gabriel Bîrsan sau Traian Igaş, care dintre dânşii vin să susţină propunerea? Vă rog. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu ştiu dacă e cea mai bună intervenţie de susţinere a acestui proiect, însă, datorită unor neînţelegeri care au avut loc în ceea ce priveşte punctul de vedere al Guvernului şi, mai apoi, în procedura de adoptare de la comisie, în ceea ce priveşte raportul comisiei, aş dori să solicit retrimiterea acestui proiect de lege la comisie. Şi, dacă ea se va aproba, şi prelungirea termenului de adoptare tacită la 60 de zile. Argumentul pe care îl folosesc pentru această cerere este dat de faptul că este un proiect la elaborarea căruia au participat foarte multe asociaţii studenţeşti, foarte mulţi profesori universitari, foarte mulţi oameni care se pricep la ceea ce se întâmplă în sistemul universitar, iar punctul de vedere pe care l-a primit din partea Guvernului, din punctul meu de vedere nu este în concordanţă cu ceea ce am discutat, mai ales că la majoritatea dezbaterilor pe care le-am organizat au participat şi reprezentanţi ai Guvernului. De aceea, vă rog să propuneţi plenului adoptarea retrimiterii la comisie a acestui proiect de lege. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Cred că înainte trebuie să aflăm şi punctul de vedere al comisiei, şi punctul de vedere al comisiei să vizeze nu atât raportul de fond, ci propunerea de prelungire a termenului de 45 de zile şi, apoi, cu privire la propunerea de restituire la comisie. Pentru că va trebui să supun pe rând cele două propuneri. Vă rog, doamnă preşedintă. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Comisia nu este de acord, legea are foarte multe prevederi contradictorii, chiar, mai înainte, am discutat şi cu domnul secretar de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care, de asemenea, nu a fost de acord. Dacă colegii noştri consideră că acest proiect de lege trebuie să treacă, dar, dacă îl vor reface, pot să vină cu altă iniţiativă legislativă, şi atunci, nu vor fi nici un fel de probleme. Aşadar, la întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului. Legea face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 14 deputaţi şi nu s-a înregistrat decât o abţinere, restul de 13 voturi au fost contra. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Şi, în urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: textul propunerii legislative conţine prevederi contradictorii; nu este clar precizat raportul dintre stagiul de practică obligatoriu, cel suplimentar şi alte activităţi care pot fi echivalate ca stagii de practică; introduce persoane fizice printre partenerii instituţiilor de învăţământ superior; nu precizează natura contractului individual de stagiu de practică şi prevede scutirea ofertanţilor de stagii de practică de plata lunară a contribuţiei sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat în cazul în care angajează cu contract de muncă studenţi, ceea ce contravine legilor în vigoare. Din aceste considerente, comisia nu este de acord cu retrimiterea la comisie pentru un aviz suplimentar, şi ne susţinem punctul de vedere pentru respingerea proiectului legislativ. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Pe procedură, doreşte să intervină domnul secretar Victor Ponta. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. O precizare de procedură. În măsura în care plenul va decide retrimiterea la comisie, e important de ţinut cont că termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - suntem primă Cameră sesizată - este 17.V. Deci, dacă, cumva, se va decide, eu cred că e o problemă importantă de reglementat, care nu poate să treacă fără vot: favorabil sau nefavorabil. Aceasta era precizarea mea. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule secretar, vreau să vă spun că iniţiatorul a propus întâi prelungirea termenului de la 45 de zile la 60 de zile. Şi eu am cerut comisiei să se pronunţe, întâi, cu privire la prelungirea termenului şi, apoi, cu privire la restituire. Cine mai doreşte să intervină? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Motivul pentru care noi solicităm restituirea acestei legi la comisie este, în primul rând, dat de faptul că nici unul dintre iniţiatori nu a fost invitat la dezbateri în comisie. Sigur că, dacă am fi fost chemaţi acolo, am fi lămurit multe aspecte din propunerea pe care noi am făcut-o şi nu s-ar mai fi spus astăzi, aici, că această propunere conţine dispoziţii contradictorii sau că nu se potriveşte cu legislaţia în vigoare. Noi am făcut această lege cu toată răspunderea. Colegul nostru a străbătut toate centrele universitare din ţară, s-a întâlnit cu toţi liderii studenţilor din ţară, cu rectori de instituţii superioare de învăţământ. Este păcat ca această lege să fie trimisă la coşul istoriei pentru că cineva nu a înţeles ce scrie acolo. (Proteste ale doamnei deputat Lia Olguţa Vasilescu.) Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că lucrurile nu sunt chiar aşa cum sunt prezentate aici, de faţă. În primul rând, doresc să subliniez ideea că la lucrările comisiei a luat parte domnul deputat Bîrsan, care este şi membru al PD-ului, deci, al iniţiatorilor, şi este, în acelaşi timp, şi decan şi unul din iniţiatorii legii. Deci, se puteau foarte bine lămuri problemele. De altfel, aşa cum s-a văzut şi din raportul prezentat de către doamna preşedintă, singura abţinere care a fost în cadrul comisiei a fost a dânsului. Deci, nici măcar nu a fost împotrivă. Pe de altă parte, aş dori să subliniez o idee. S-ar putea ca domnul deputat Popp sau cine a fost în ţară să fi luat legătura cu asociaţiile studenţilor, dar s-ar putea, în acelaşi timp, ca să se fi luat legătura cu asociaţiile studenţilor pe o anumită felie, şi anume, mă refer la cele din drept, din universităţi. Aş dori să informez, pentru cei care nu ştiu, că avem şi universităţi tehnice, avem şi universităţi didactice, avem şi universităţi de medicină, avem şi universităţi economice. Deci, această lege nu este a practicii studenţilor din drept sau de la drept administrativ, ci se vrea o lege o practicii universitare de la toate tipurile de învăţământ superior. În consecinţă, şi doresc şi asta să o subliniez, la momentul respectiv, la comisie, s-a propus să se retragă propunerea de către iniţiatori, asigurându-i, în acelaşi timp, pe iniţiatori că vom sprijini ca, într-un anumit termen, să putem să elaborăm o altă lege a practicii universitare. Adevărul este acesta, că cele 15 zile în plus, de la 45 la 60 de zile, s-au apreciat şi se apreciază că sunt insuficiente pentru ca, în clipa de faţă, să se facă o completare a acesteia. Noi am mai avut o experienţă de acest gen, o propunere, în urmă cu vreo două-trei săptămâni, când a trecut tacit o propunere legislativă privind copiii supradotaţi, şi, care, de fapt, după părerea mea şi după părerea comisiei, a fost incorectă. Comisia propunând la momentul respectiv respingerea, dar, din cauză că aici, în plen, s-a aprobat reîntoarcerea la comisie, în săptămâna viitoare, deja, iniţiativa legislativă a trecut în mod tacit. Cred că nu este cazul ca, încă o dată, iniţiativele legislative pe tema învăţământului să treacă în mod tacit şi să nu fie corespunzătoare. Deci, părerea mea şi părerea Grupului parlamentar România Mare este ca, în clipa de faţă, această iniţiativă legislativă să fie respinsă, urmând ca un colectiv, mai mare sau cum doresc iniţiatorii, să facem o altă lege, care să fie corespunzătoare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat Moisoiu. Doamnă Olguţa Vasilescu, vă rog să aşteptaţi ca să vorbească şi ceilalţi, şi dumneavoastră, ca preşedintă a comisiei, la urmă. Aveţi cuvântul din partea iniţiatorilor, din nou. V-aş ruga să vă explicaţi şi la motivaţia prelungirii termenului, care, după cum ştiţi, poate avea loc doar pentru coduri şi legi de o complexitate deosebită. |
|||||
|
|
Cred că toţi cei care au luat cuvântul de la acest microfon au demonstrat faptul că acest proiect de lege, deşi este un proiect scris pe înţelesul tuturor - e, cel puţin, punctul meu de vedere - este un proiect foarte important pentru ceea ce înseamnă sistemul de învăţământ universitar. De aceea, eu am cerut retrimiterea la comisie şi prelungirea termenului, pentru a aduce îmbunătăţirile de care acest proiect de lege are nevoie, ţinând cont de faptul că nu o să-mi asum niciodată, ca punct de vedere, că un text pe care l-am scris poate fi perfect din start. De aceea, având în vedere şi faptul că nu am fost invitaţi, deşi atunci când m-aţi invitat prima oară la microfon nu m-am referit la acest lucru, dar acum ţin să mă refer şi la acest lucru, deci, şi pentru că nu am fost invitaţi şi nu am putut să răspundem tuturor întrebărilor care s-au ridicat în comisie cu privire la acest proiect, dorim să susţinem retrimiterea la comisie, pentru a putea îmbunătăţi, pentru a putea aduce amendamentele de care acest proiect are nevoie pentru a fi într-adevăr bun. Iar în ce priveşte argumentul că am putea retrage acest proiect şi un alt comitet sau un alt grup ar putea să aibă o astfel de iniţiativă cine ştie când, nu voi susţine, nici eu şi nici colegii mei nu vor susţine niciodată o astfel de abordare. Pentru că într-un asemenea fel, într-o asemenea manieră, nu vom reuşi niciodată să ajungem să implementăm reformele de care avem nevoie, iar sistemul de învăţământ, într-adevăr, are nevoie de reforme serioase. De aceea, vă propunem să ne expunem cu toţii punctul de vedere la comisie, şi mă refer ca şi noi, în calitate de iniţiatori, să participăm, pentru a vă putea răspunde la întrebări şi, acolo, să ajungem la cea mai bună concluzie şi, într-adevăr, să facem cel mai bun proiect de lege pe acest domeniu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor, Eu cred că suntem într-o gravă eroare, dintr-un anumit punct de vedere. Am întâlnit mai multe situaţii de genul celei la care se referă actuala iniţiativă legislativă sau, cel puţin, care au fost tratate sub această formă. Conform Constituţiei României, Parlamentul este puterea legislativă, Guvernul este puterea executivă. Am avut o situaţie similară şi acum două săptămâni în Senat, când s-a discutat Legea privind exercitarea profesiei de topograf. Acolo a venit un reprezentat al Guvernului şi a spus că Guvernul a luat act de faptul că legea respectivă este necesară, că urmează să facă un proiect de lege, în sensul celor prezentate atunci. Cred că aceeaşi poziţie, oarecum, este şi în momentul de faţă. În momentul în care apare, şi prin informare ni se prezintă iniţiativele legislative care sunt la comisii, aceste iniţiative legislative pot fi studiate de către fiecare şi fiecare poate să-şi aducă contribuţia până la prezentarea raportului de către comisie. Eu, personal, de pe poziţia de cadru didactic, sprijin acest proiect şi cred că este necesară retrimiterea lui la comisie, cel puţin pentru a ne exercita obligaţia pe care o avem din statutul de parlamentari, şi anume, de a contribui la realizarea unor legi bune, pe care Guvernul trebuie să le pună în aplicare, nu să ne uităm de fiecare dată în sus, să vedem care este punctul de vedere al Guvernului. Noi suntem Parlamentul României, suntem Camera Deputaţilor şi, din acest punct de vedere, nu avem nici un fel de raport de subordonare faţă de Guvern. Dimpotrivă, noi suntem cei care aprobăm Guvernul şi programul de guvernare. Eu susţin retrimiterea la comisie a acestui proiect. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamnă preşedintă Olguţa Vasilescu, v-aş ruga, în final, să vă precizaţi punctul de vedere al comisiei. |
|||||
|
|
Nici nu mai ţineam să iau cuvântul, dar se pare că trebuie să dau nişte replici colegilor mei. În primul rând, mai tânărului meu coleg, care este şi jurist, vreau să-i spun că nu am cerut să-şi retragă de pe ordinea de zi acest proiect de lege, din simplul motiv că nu se mai poate retrage un proiect de lege care intră deja pe ordinea de zi. Asta una, stimate domnule coleg jurist. Am cerut respingerea acestui proiect de lege, mai precis, să votăm pentru ceea ce a aprobat comisia. A doua chestiune, vreau să-i spun domnului Zegrean că absolut toţi iniţiatorii au fost chemaţi la comisie, nu e vina noastră dacă unii dintre colegii noştri nu-şi mai consultă din când în când casetele de deputaţi. Nu se întâmplă niciodată ca în cadrul comisiei noastre să nu fie invitaţi iniţiatorii. Şi m-a deranjat, vă spun sincer, replica pe care aţi dat-o colegilor noştri din comisie, cu atât mai mult cu cât cred că scorul a fost mai mult decât evident, pentru susţinerea acestui punct de vedere din partea mea, ca preşedinte de comisie. Mai precis, au fost 13 voturi împotriva proiectului de lege şi o abţinere. Dintre care, această abţinere aparţinea unuia dintre iniţiatori. Eu ştiu că orice om normal se crede frumos şi deştept. Din punctul acesta de vedere aţi dovedit că sunteţi un om normal, dar haideţi să nu-i considerăm proşti pe ceilalţi colegi ai noştri, care au votat împotriva acestui proiect de lege şi care sunt, totuşi, oameni care provin din mediu universitar, profesori şi care ştiu mult mai bine ce se întâmplă în învăţământ. Punctul de vedere al comisiei este că nu mai trebuie să se reîntoarcă acest proiect de lege la noi. Şi scorul cu care a fost votat în comisie spune totul. Deci, chiar dacă-l veţi reîntoarce la noi, la comisie, eu mă îndoiesc că rezultatul final va fi altul. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Mai sunt, totuşi, două intervenţii. Una din partea Grupului parlamentar al UDMR sau intervenţie personală? |
|||||
|
Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán (din sală): Şi UDMR şi personală. |
||||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán: Sunt la a treia legislatură şi, în 90 % din cazuri, la toate iniţiativele legislative pe care le-am depus, n-am fost chemat la comisie. Este o procedură generalizată în cadrul comisiilor. Iniţiatorii, în general, nu sunt chemaţi la comisie, reprezentanţii Guvernului fac totul ca iniţiativele parlamentarilor să fie respinse şi eu cred că trebuie să luăm în considerare faptul că iniţiatorii nu au fost consultaţi în cadrul comisiei şi propun retrimiterea iniţiativei legislative la comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Poftiţi, domnule coleg. Staţi, că sunteţi doi, şi încă de la acelaşi partid. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Rog pe colegul Manta să nu se supere pe mine că intervin. Ştiu că este în asentimentul meu şi că am fost împreună la comisie. Vreau să vă spun următorul lucru: haideţi să dăm drumul la vot pentru că unii zic că n-am fost la comisie, adică iniţiatorii, şi eu spun că o parte din iniţiatori au fost la comisie şi au putut să-şi susţină punctul de vedere. Eu zic că iniţiativa nu pare să fie lipsită de substanţă, deci să purcedem mai departe, să nu pierdem timpul. Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna preşedintă Turcan. Preşedinta Comisiei pentru cultură, care-i invită pe iniţiatori la dezbateri. Martor sunt eu, care am avut o propunere şi m-a invitat. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Doamnelor şi domnilor colegi, Stimate reprezentant al ministerului, N-aş dori să fac notă discordantă cu opinia multor reprezentanţi din Partidul Naţional Liberal, dar aş dori să vă reamintesc că au fost nenumărate cazuri în care iniţiative legislative au fost retrimise din plen la comisie. Au fost şi cazuri în care o iniţiativă a fost retrimisă de la votul final, din momentul în care era supusă votului final. Haideţi să facem şi acum un demers care este, până la urmă, spre binele legislativului României. Dacă o iniţiativă poate fi îmbunătăţită, poate fi dezbătută cu mai multe argumente, eu cred că ar fi spre binele nostru, al tuturor, inclusiv spre binele ministerului, să cunoască toate opiniile care se pot exprima pe o iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul deputat Cristian Dumitrescu. |
|||||
|
|
Domnul Cristian Sorin Dumitrescu: Domnule preşedinte de şedinţă Şi doamnelor şi domnilor colegi, Haideţi că am început să ne considerăm în Parlamentul României şi în Camera Deputaţilor într-o formulă din aceasta ad-hoc, prin care să venim cu argumente mai puţin sau mai pertinente, să facem o mare dezvoltare de idei pe o problemă care, procedural, este atât de simplă. Deci a participa şi a susţine un proiect de lege este un drept, nu o obligaţie. Exprimarea punctul de vedere al unui coleg este foarte importantă, dar acest lucru nu înseamnă că, dacă nu s-a întâmplat, să dăm peste cap un proces legislativ şi, cu atât mai mult, în condiţiile în care sistemul şi ierarhizarea tuturor aspectelor procedurale este foarte clară, nu putem să întoarcem plenul pentru că, din "n" motive, dacă cineva se face vinovat, putem să stabilim acest lucru, unul din colegii noştri nu şi-a exprimat punctul de vedere şi care crede că ar fi fost desăvârşit, în a întoarce această iniţiativă şi această decizie a unui vot. Deci ne-am învăţat de prea multe ori în Parlamentul României să ne reîntoarcem de la vot, să ne reîntoarcem înaintea votului şi să facem aşa cum ne dictează anumite interese. De data aceasta nu cred că este decât un interes plin de bună voinţa unui coleg de-al nostru, dar aceasta nu scuză cu nimic ideea de a încălca o procedură regulamentară, o procedură care deja este prea puternică, încât să o aducem în starea de a o încălca pentru un element atât de minor. Nu că este minor - în cele din urmă, exprimarea punctului de vedere al unui coleg sau măcar a unui singur coleg, nu este minor. Dar, în raport cu procedura, care este foarte clară, şi cu votul comisiei, cred că nu putem să facem o astfel de derogare, cu atât mai mult că s-au făcut prea multe, şi pentru motive mult mai grave, care puteau fi sancţionate de la această tribună. Sunt împotrivă să supuneţi la vot, domnule preşedinte, o astfel de solicitare. Sigur, plenul va hotărî. |
|||||
|
|
Doamna Turcan şi dreptul la replică. Eu aş vrea să aduc aminte colegilor care sprijină Guvernul să nu cumva să ne critice pe noi că prelungim discuţiile la un proiect de lege, în detrimentul altora care sunt mai importante. Nu pot să nu vă dau cuvântul, dacă dumneavoastră insistaţi. |
|||||
|
|
Nu, nu voi insista foarte mult, dar aş dori să fac o reîmprospătare a memoriei unor colegi parlamentari şi să le spun că au existat nenumărate cazuri în care reprezentanţi ai Partidului Social Democrat au solicitat întoarcerea la comisie a unui proiect de lege, a unei iniţiative legislative şi nu văd de ce, în acest caz, am considera un blocaj pentru Parlamentul României dacă am apela la o procedură normală şi spre binele acestui for. (Aplauze răzleţe.) |
|||||
|
|
Domnul deputat Manta, vă rog. |
|||||
|
|
O jumătate de minut. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi pare rău, dar antevorbitorii mei au fost blânzi, poate nu trebuia nici să vorbesc. Legea este proastă cap-coadă. A fost analizată foarte amănunţit, din toate punctele de vedere, de toţi colegii profesori universitari şi nu s-a putut scoate nimic din ea. Se respinge şi va fi o altă iniţiativă legislativă. Votul de 13, în condiţiile în care unul din iniţiatori, atât, s-a abţinut, cred că este edificator şi nu mai poate să ducă la prelungirea nici a discuţiilor şi nici a procesului legislativ. Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PRM.) |
|||||
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din bancă): Procedură. |
||||||
|
|
Domnule profesor Moisoiu, dumneavoastră aveţi procedură sau doamna preşedintă? Vă rog, domnule deputat Adrian Moisoiu, poftiţi. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne găsim într-o situaţie în care am mai fost şi săptămâna trecută, mi se pare. În fond, iniţiativa legislativă este a PD-ului, ministerul este condus de către PD, ministerul nu susţine iniţiativa legislativă. Ce avem de înţeles din chestiunea aceasta? A mai întrebat acest lucru un deputat de la UDMR în urmă cu o săptămână sau două, când a fost chestiunea aceasta. S-a produs, oare, o disensiune - să spun aşa, foarte delicat, între minister şi între ministru şi grupul parlamentar sau conducerea partidului care l-a nominalizat la conducere? Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Procedură, doamna preşedintă a Comisiei pentru învăţământ, Olguţa Vasilescu. Şi v-aş ruga să fiţi de acord că au avut loc suficiente intervenţii şi o să vă propun să trecem la vot pe urmă. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Foarte pe scurt, domnule preşedinte. Vreau să vă spun că a devenit deja o practică să ne fie retrimise la comisie toate proiectele de lege atunci când se supără iniţiatorii că au fost respinse de către plenul comisiei. Ni le trimit înapoi şi suntem blocaţi deja în procesul legislativ în cadrul comisiei. Avem Statutul minorităţilor care, ştiţi şi dumneavoastră cât de greu înaintează şi care ne ocupă o zi pe săptămână, avem legi de o deosebită importanţă, cum este Legea tineretului, pe care, de trei săptămâni, nu putem să le punem pe ordinea de zi pentru că nu avem timp, că ne tot trimiteţi din plen la comisie nişte proiecte de lege pe care le mai dezbatem o oră şi, degeaba le mai dezbatem, că ajungem la acelaşi rezultat. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PRM.) |
|||||
|
|
Mulţumesc. Pentru că dezbaterile au durat foarte mult, vreau să vă reamintesc obiectul discuţiilor. La propunerea legislativă a unor membri ai Grupului democrat, propunere respinsă de minister, s-a făcut raport de respingere din partea Comisiei pentru învăţământ. Iniţiatorii au solicitat restituirea la comisie, pentru aprofundarea dezbaterilor şi, eventual, pentru rediscutarea unei alte formule a proiectului, implicit şi prelungirea duratei pentru dezbatere ca primă Cameră. Ar trebui să supun votului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului, pentru că aceasta a fost prima. Cred însă că, logic, prelungirea termenului are sens doar în măsura în care se aprobă restituirea la comisie şi, de aceea, supun votului dumneavoastră întâi restituirea acestei propuneri Comisiei pentru învăţământ pentru refacerea raportului. Vă rog să vă înregistraţi prezenţa. Retrimiterea la comisie se supune votului. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra acestei propuneri. |
|||||
|
Domnul Emil Radu Moldovan (din bancă): Ce bine merge Alianţa! |
||||||
|
|
Vă rog nu influenţaţi votul Alianţei în timpul exprimării votului. (Conform afişajului, sunt înregistraţi 165 de deputaţi prezenţi; 47 de voturi pentru, 112 de voturi împotrivă, 3 abţineri; 3 deputaţi nu au votat.) Din 165 deputaţi prezenţi, 112 au votat împotriva trimiterii, 47 pentru, 3 s-au abţinut. Deci propunerea a fost respinsă. În consecinţă, nu are sens să supun votului prelungirea termenului pentru adoptarea legii. Nefiind alte discuţii, pentru că ne aflăm în faţa unei legi organice, vom lăsa exprimarea votului final cu privire la propunerea de respingere pentru ziua de mâine. |
|||||
|
|
|
A treia propunere pe care o luăm în dezbatere acum este Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Poieni-Solca, judeţul Suceava, unde, de asemenea, Comisia pentru administraţie publică a propus respingerea. Rog iniţiatorii propunerii, respectiv domnul deputat Mihai Sandu-Capră sau domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, care dintre dumneavoastră sunteţi aici? Domnul deputat Capră? Nu este. Dau cuvântul domnului preşedinte Relu Fenechiu, pentru a susţine raportul comisiei cu propunerea de respingere. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noroc că nu există deputaţi care să fie în mai multe circumscripţii, pentru că am avea şi aici, cu siguranţă, aceeaşi pledoarie prin care unii colegi ne-ar spune că şi această localitate din judeţul Suceava ar trebui să devină, poate, municipiu. Vreau să vă spun că este, dacă doriţi, aceeaşi situaţie care a fost şi la punctul precedent. Iniţiatorii, chiar dacă sunt colegi de-ai mei, trebuie să spun că nu au luat în considerare un fapt care cred eu că este foarte grav. Prin înfiinţarea unei comune s-ar fi ajuns la situaţia în care, oraşul care rămânea, rămânea doar cu sub 2000 de locuitori. Nu numai că nu s-ar mai fi numit oraş, aproape că nici condiţiile unei comune nu le-ar mai fi avut. Acestea sunt clar motivele pentru care comisia a fost împotriva acestei propuneri legislative. Nu credem că este benefic pentru România să facem localităţi pe bandă rulantă şi să declarăm oraşe unele comune doar pentru că dorim să le facem pe plac unor primari. Vă mulţumesc. Raportul de respingere a fost adoptat cu unanimitate de voturi. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă felicit pentru obiectivitate, dat fiind faptul că propunerea a pornit din curtea dumneavoastră. Dacă doreşte cineva să intervină în legătură cu această propunere? Are cuvântul domnul deputat Victor Ponta. |
|||||
|
|
Fiind vorba de o propunere a unui coleg liberal nu pot decât să constat cu plăcere că nu numai în Alianţă sunt probleme, ci şi în propriul partid şi, de asemenea, să spun că eu cred că, dacă reuşim mai multe comune din această ţară să arate urbanizate, să aibă construcţii aşa cum reuşesc să facă în Iaşi prieteni ai colegilor noştri deputaţi, ar fi un lucru bun pentru România, şi mă bucur că în Iaşi sunt şi deputaţi care sunt interesaţi de ceea ce doresc şi primarii şi locuitorii. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Stimate coleg, v-aş ruga să nu mai faceţi referiri la Circumscripţia electorală Iaşi pentru că mă simt şi eu vizat. Era vorba de o propunere venită din judeţul Suceava. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu. Domnul deputat Relu Fenechiu, care intervine în dubla calitate, cea de deputat de Iaşi şi de preşedinte al comisiei. |
|||||
|
|
Intervin în numele Grupului parlamentar al PNL, pentru că un coleg dinainte, am impresia, că nu reuşeşte să facă nişte deosebiri. Vreau să îi spun că Suceava nu-i ca Gorjul şi nici ca Iaşul. O voce din sală: Dar ca cine? |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Colegii mei s-au înţeles să continue schimbul de replici după şedinţă, pentru a putea continua dezbaterile. Fiind vorba de o propunere care are caracter organic, vom supune propunerea de respingere în şedinţa de mâine, votului final. |
|||||
|
|
|
Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru completarea Art.10 alin.4 din Legea învăţământului nr.84/1995. Şi aici suntem în prezenţa unei legi organice. Aici, comisia a depus raport de adoptare. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Domnul deputat Mihai Dumitriu. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege care este pe mesele dumneavoastră are la bază o activitate care s-a desfăşurat în judeţul Iaşi în anul 2001, activitate, bineînţeles, coordonată de Inspectoratul şcolar şi sprijinită de cotidianul Ziarul de Iaşi. În anul 2001 au fost selectaţi din mediul rural, din medii defavorizate, 117 copii cu IQ-ul peste 118, iar dintre aceştia au putut fi şcolarizaţi, în baza unor anchete sociale, numai 40. Cu ajutorul sponsorilor s-a reuşit şcolarizarea acestor copii la două licee de prestigiu, din Iaşi. Proiectul a continuat şi în 2002, dar cu efective numai cu o singură clasă de 18 copii. În 2003 s-a redus la 14 iar în 2004-2005 la 12, în 2005-2006, din lipsă de fonduri, nu s-a mai... bine, copii respectivi cu care s-au început clasele îşi continuă activitatea. Rugămintea mea la dumneavoastră este să sprijiniţi acest proiect de lege care propune înfiinţarea câte unei clase de 25 de elevi selectaţi din mediul rural, unde venitul pe membru de familie sub o treime din salariul mediu pe economie. Selecţia se va face în baza unei metodologii propusă de Ministerul Educaţiei, sprijinită de Inspectoratul Şcolar cu specialiştii pe care-i are la Centrul judeţean de asistenţă şi, pe baza observaţiilor făcute de doamna învăţătoare de la clasa respectivă, ca să se vadă dacă elevul respectiv promite, iar şcolarizarea lor, bineînţeles finanţarea, se va face de către Guvernului României dintr-o bursă. Bursă alocată de Guvernul României ca să le rămână în memorie cine i-a sprijinit pentru a ieşi din noroiul din care sunt, din localităţile rurale. Gândiţi-vă că este, câte un copil pe comună sau câte un copil la două comune, 25 reprezintă foarte puţin. Dar am avea 1000 de absolvenţi de clasa a XII, dacă programul va ajunge la cei opt ani, copii, într-adevăr, pregătiţi, care sunt deosebiţi, vă spun, care vor avea dragoste de locul natal, de patrie şi care nu vor pleca de aici din ţară. Poate vor pleca jumătate, dar jumătate tot vor rămâne aici. Şi v-aş ruga să mai aveţi în vedere că marile personalităţi ale României sunt din mediul rural. Deci vă rog să sprijiniţi lucrul acesta. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule profesor. Doamna preşedintă, Olguţa Vasilescu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru învăţământ. |
|||||
|
|
La întocmirea raportului comisia a avut în vedere raportul Comisiei juridice şi avizul Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă vizează valorificarea potenţialului şcolar al celor mai capabili copii din mediul rural prin asigurarea accesului la performanţă. Dificultăţile materiale deosebite ale familiilor cu venituri foarte mici, din mediul rural, constituie o cauză importantă a subrealizării şcolare a copiilor cu posibilităţi intelectuale personale de excepţie. Mulţi dintre aceşti elevi nu se pot înscrie să urmeze şcoala într-un oraş sau nu se pot înscrie în licee. Atingerea cotelor de performanţă pentru care aceştia au capacităţi înnăscute sau dobândite poate fi asigurată dacă li se creează condiţii de studii şi educaţie corespunzătoare. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La dezbateri a participat şi domnul Dumitru Miron, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi comisia propune adoptarea propunerii legislative, cu mai multe amendamente. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. La dezbateri generale, stimaţi colegi, cine doreşte să participe? Poftiţi, doamna deputat. Pentru a fluidiza dezbaterile şi pentru a nu încuraja atitudini de respingere pe culori partizane, vreau să vă amintesc, stimaţi colegi, că propunerea este semnată şi de deputaţi din PSD şi din PNL şi din Partidul Democrat şi din Partidul Conservator. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu susţin proiectul legislativ, sunt şi semnatar al acestuia. Am venit în faţa dumneavoastră pentru a vă mai aduce încă un argument pentru susţinerea proiectului legislativ. În anul 2003, România a adoptat o nouă Constituţie şi aş vrea doar să vă reamintesc art. 32 alin. 4, care spune că: "Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familiile defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii". Invocând şi acest argument constituţional, vă invit să votaţi pentru acest proiect legislativ pentru că ştim cu toţii, în România, în continuare există condiţii diferite de învăţătură în şcolile din mediul rural, faţă de cele din mediul urban. Considerăm că aceşti copii deosebit de buni din mediul rural trebuie să aibă o şansă acordată de către stat prin aceste burse şi să fie aduşi într-o unitate de învăţământ de prestigiu dintr-un oraş al judeţului, pe care Inspectoratul şcolar judeţean îl va decide. Lăsăm la latitudinea inspectoratelor şcolare unde anume, la ce instituţie din reşedinţa de judeţ sau din alt oraş se va face această clasă de 25 de elevi foarte buni, proveniţi din mediul rural. Considerăm că trebuie să le acordăm acestor copii o şansă pentru a fi şcolarizaţi într-o unitate de învăţământ de prestigiu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumind doamnei deputat Monalisa Gălăteanu, care este printre autorii propunerii, dau în continuare cuvântul reprezentantului partidului, domnului Popa, reprezentantul Partidului Conservator. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Este adevărat ceea ce spunea şi doamna deputat Gălăteanu că, într-adevăr, trebuie să susţinem performanţa, dar trebuie să avem în vedere, totodată, că în zona rurală există şi zona montană. Şi trebuie să avem în vedere şi această zonă care are un specific deosebit, cu greutăţile specifice, cu asprimea zonei respective şi, ca atare, trebuie, atunci când discutăm şi despre aceste probleme pe care le-aţi prezentat aici şi despre reformă, trebuie să luăm în considerare condiţiile specifice. Am mai spus de la acest microfon şi vreau să arăt aici o problemă destul de importantă în învăţământul românesc. Ne confruntăm cu o situaţie de abandon şcolar tocmai din cauza necreării unor condiţii pentru pregătirea elevilor şi a unor situaţii care să-i atragă în acest domeniu. Sigur că reforma, fiecare ministru care a venit la Ministerul Învăţământului a avut propria reformă, a dus-o până la jumătate şi a lăsat-o nefinalizată şi bineînţeles că aceste consecinţe le simţim noi astăzi. Eu am înaintat la Ministerul Învăţământului o interpelare prin care să mi să răspundă cum se gândeşte reforma, ce strategie este în învăţământ, câte şcoli închidem, câte şcoli nu închidem, care sunt condiţiile de falimentare a lor, ca să spunem aşa. Nu mi s-a răspuns sau dacă mi s-a răspuns mi s-a răspuns evaziv, cu un răspuns venit de la Inspectoratul General al judeţului respectiv, ceea ce n-am mai întâlnit în practica parlamentară niciodată acest lucru. Cred că aici avem de-a face cu o situaţie în devălmăşie şi trebuie să reglementăm o dată pentru totdeauna raporturile dintre Ministerul Învăţământului şi Parlament, modul în care trebuie să răspundă la interpelări şi la intervenţiile noastre, pentru că altminteri vom ajunge la stări conflictuale care nu sunt de dorit nici în Parlamentul, nici la Ministerul Învăţământului. De aceea, eu cred că pe lângă aceste centre de performanţă, care se doresc a fi înfiinţate şi suntem de acord cu ele şi noi cei de la Partidul Conservator, trebuie să avem în vedere ca tuturor celor care trebuie să facă şcoală să le asigurăm condiţii pentru a se desfăşura în condiţii normale procesul de învăţământ atât în mediul rural, dar şi în zona montană, acolo unde situaţiile sunt extrem de grele. Deci Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Distinsul nostru coleg nu a vrut să pară subiectiv şi nu a spus la care zonă montană se referă în principal. Vă spun eu că întâi se referă la zona pe care o reprezintă, Ţara Moţilor, şi pe urmă la toate celelalte zone montane. Dacă mai doreşte cineva să intervină în susţinerea sau împotriva acestei propuneri legislative? Nu. Trecem atunci la dezbaterea propunerii pe textele acesteia. Vă rugăm să urmăriţi, împreună cu noi, de la prezidiu, raportul comisiei. La titlu propunerii legislative, dacă aveţi obiecţiuni la formula pe care o propune comisia. Nu sunt. Adoptat titlul, în formularea comisiei. Art. I, introducerea care cuprinde textul de modificare. Dacă sunteţi de acord cu propunerea comisiei? Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat formula comisiei în unanimitate. Cu privire la cele patru aliniate pe care le propune comisia, împreună cu autorii propunerii. La alin. 41 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate în formularea comisiei. La alin. 42 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formularea comisiei. La alin. 43 dacă sunt obiecţiuni la formularea comisiei? Nu sunt. Votată această formulare în unanimitate. La alin. 44 dacă sunt obiecţiuni la formularea pe care ne-o prezintă comisia? Nu sunt. Votat textul în unanimitate. Textul art. 2, în formularea comisiei. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Am parcurs textul acestei propuneri. O vom supune votului final în cursul zilei de mâine, fiind vorba de o lege organică. Domnul Ujeniuc are o intervenţie post factum, ceea ce nu prea e regulamentar, dar să vedem. Stimaţi colegi, vă rog să fiţi de acord ca domnul Ujeniuc să dea această greşeală de tipar staff-ului comisiei pentru că nu puteam vota formularea aceasta: "cuantumul bursei este destinată". Este vorba de o rectificare a unei erori materiale. Vă rog să predaţi staff-ului comisiei observaţia dumneavoastră. Următorul punct de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
|
6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2006 privind trecerea Muzeului Naţional "George Enescu" din Bucureşti în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. Din partea ministerului, aveţi cuvântul pentru a prezenta acest proiect. Vă rog, distinse coleg, să vă prezentaţi, pentru stenogramă. |
|
|||
|
|
Domnul Virgil Ştefan Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Mă numesc Virgil Ştefan Niţulescu, secretar de stat. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Guvernul a iniţiat această ordonanţă pentru a pune de acord prevederile din actul de donaţie cu privire la clădirea în care se găseşte Muzeul "George Enescu", cu realitatea. Sau, mă scuzaţi, de a pune de acord realitatea cu actul de donaţie. Precizez faptul că această clădire a fost donată statului român de către văduva lui George Enescu, cu condiţia ca în ea să funcţioneze Muzeul "George Enescu" în subordinea ministerului de profil, în cazul de faţă Ministerul Culturii şi Cultelor. Pentru a îndrepta o eroare prin care acest muzeu, această instituţie a fost trecută în subordinea autorităţii locale, Guvernul a iniţiat Ordonanţa nr.17/2006 iar proiectul de lege a fost aprobat în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, cu câteva modificări cu care noi am fost de acord şi vă rog să aveţi amabilitatea de a vota acest proiect de lege, în forma adoptată de către Comisia pentru cultură. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Raportul comisiei. Doamna preşedintă Turcanu. Îmi cer scuze, Ţurcanu. |
|||||
|
|
Turcan! |
|||||
|
|
Turcan. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2006 privind trecerea Muzeului Naţional "George Enescu" din Bucureşti în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor a fost transmis Comisiei pentru cultură, aceasta fiind sesizată în fond cu acest proiect de lege. În acelaşi timp, a fost trimis spre avizare şi altor comisii din partea cărora a primit avize pozitive. Potrivit art. 73 alin. 1 din Constituţia România, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării proiectul de lege şi, de aceea, în urma dezbaterilor Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă propune adoptarea acestui proiect privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2006 şi, bineînţeles, Camera Deputaţilor este cameră decizională. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedintă. La dezbateri generale cine doreşte să participe. Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect. Vă rog să urmăriţi raportul. Titlul legii rămâne nemodificat. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Rămâne nemodificat în urma intervenţiei comisiei. Nu sunt obiecţiuni, adoptat în formularea iniţiatorului. Textul articolului unic. Vă rog să-l urmăriţi în redactarea comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat textul articolului unic în redactarea comisiei. Titlul Ordonanţei Guvernului, comisia nu a intervenit. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu, votat titlul în formularea Guvernului. Articolul 1 din ordonanţă. Comisia n-a intervenit. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul din ordonanţă. Articolul 2. Comisia n-a intervenit. Dacă aveţi obiecţiuni la textul Guvernului? Nu. Votat textul Guvernului cuprins în ordonanţă. La articolul 3, de asemenea, comisia n-a intervenit. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Votat textul din ordonanţă. La articolul 4 dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat textul din ordonanţă. La articolul 5 vă rog să urmăriţi pct. 8 din raport. Comisia propune introducerea unui nou alineat. Dar mai înainte se cuvine să vă întreb dacă aveţi obiecţiuni la prima parte a art. 5 din ordonanţă, asupra căreia comisia n-a intervenit. Nu. Prima parte a art. 5 rămâne nemodificată, fiind adoptată în formularea Guvernului. În continuare, vă întreb din nou dacă aveţi obiecţiuni la alin. 2, propus de către comisie la pct. 8. Nu. Adoptat textul comisiei. La art. 6 comisia nu a intervenit. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat textul din ordonanţă în unanimitate. De asemenea, comisia nu a intervenit la art. 7. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat textul din ordonanţă. Cu aceasta vă rog să constataţi că am parcurs întreg textul Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.17/2006. Vom supune proiectul de lege votului final, mâine. |
|||||
|
|
|
7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2000 privind îmbunătăţirea finanţării unor programe de dezvoltare sectorială iniţiate de Ministerul Culturii şi Cultelor. Lege ordinară. Rog reprezentantul ministerului iniţiator să prezinte proiectul. Vă rog, domnule secretar de stat. |
|
|||
|
|
Domnul Virgil Ştefan Niţulescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Încă din anul 2000 a fost emisă o ordonanţă care a stabilit modalităţile prin care ministerul, în numele Guvernului, poate să finanţeze anumite activităţi de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe de dezvoltare sectorială în domeniul culturii. Această ordonanţă care a fost aprobată prin Legea nr. 293/2001 a stabilit foarte clar care sunt domeniile în cauză. Este vorba despre trei tipuri de activităţi, nu le vom mai detalia acum. Necesitatea emiterii unui text de lege care să modifice Ordonanţa nr.42/2000 aşa cum aceasta a fost aprobată, a intervenit după ce a fost adoptată la Paris Convenţia privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresii culturale, convenţie care, vă amintesc, se află în momentul de faţă în curs de ratificare şi pe care ne-am angajat să o ratificăm înaintea somme-ului francofoniei din septembrie anul 2006 şi, drept urmare a adoptării acestei convenţii, a devenit necesar să lărgim sfera de activităţi care pot fi bugetate prin intermediul bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor, potrivit procedurilor stabilite prin Ordonanţa nr. 42/2000. Vă rog să aveţi amabilitatea să votaţi acest proiect de lege, în forma adoptată de comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna preşedintă Raluca Turcanu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2000 privind îmbunătăţirea finanţării unor programe de dezvoltare sectorială iniţiate de Ministerul Culturii şi Cultelor a fost transmis Comisiei, aceasta fiind sesizată în fond. De asemenea, a fost transmis spre avizare şi altor comisii din partea cărora a primit avize favorabile şi în redactarea raportului comisia noastră a ţinut cont şi de avizul emis de Consiliul Legislativ. Potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor la dezbaterile din Comisia pentru cultură, arte mijloace de informare în masă a luat parte şi domnul secretar de stat Ioan Onisei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului şi, potrivit art. 75 din Constituţia România, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este cameră decizională. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2006, în forma adoptată de Senat. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedintă. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să se înscrie? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia, în formula adoptată de Senat. La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni. Adoptat titlul legii în forma adoptată de Senat. Textul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare fără modificări a Ordonanţei nr. 18. Dacă sunt obiecţiuni? Adoptat textul articolului unic, în formula Senatului. La titlul ordonanţei pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 42/2000. Nu sunt obiecţiuni, adoptată formula Guvernului. Textul art. I - partea introductivă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate. Pct. 1 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 2 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Pct. 3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct. 3 viza introducerea a două noi articole, 2 şi 3. La art. II, text care marchează intrarea în vigoare a ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat textul din ordonanţă. Am parcurs textele proiectului de lege. Vom supune proiectul votului final mâine, la ora destinată acestui moment regulamentar. |
|||||
|
|
|
8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD. Suntem în procedură de urgenţă. Rog întâi iniţiatorul şi comisia să prezinte raportul şi apoi comisia să propună şi timpii de dezbatere. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
|||
|
|
Domnul Mugur Crăciun (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ne aflăm în faţa unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului care se înscrie în cadrul obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în urma tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit urmează să deruleze fonduri europene în valoare de 7,2 miliarde euro pentru dezvoltarea rurală şi 0,2 miliarde pentru pescuit. În conformitate cu înţelegerile cu Comisia europeană, prin această ordonanţă se dezvoltă Agenţia pentru dezvoltare rurală şi pescuit, prin anveloparea, prin încadrarea în Agenţia SAPARD. Au fost deja derulate structurile, sunt în curs de pregătire oamenii care lucrează în acest domeniu, aşa că am avea rugămintea să avizaţi, să votaţi favorabil acest proiect de ordonanţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Munteanu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi să propuneţi, în final, şi timpii de dezbatere. |
|||||
|
|
Această ordonanţă, de fapt proiectul de lege face parte, nu mai citesc titlul ordonanţei pentru că l-a citit domnul secretar de stat, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu 23 de voturi pentru şi 2 abţineri, în data de 20 aprilie 2006. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Comisia propune admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege. Vă propun ca timp de dezbatere, 5 minute. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi de domnul deputat Ioan Munteanu. De acord. La dezbateri generale, cine doreşte să intervină? Poftiţi, domnule deputat. Exprimaţi punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect de lege pentru organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pentru ca România să poată să acceseze cât mai multe fonduri de la Comunitatea Europeană. Un singur aspect aş vrea să ridic legat de această Agenţie. Ştim că la nivelul judeţelor se creează aceste oficii judeţene, iar la nivel regional se creează aceste 8 centre regionale. Eu consider că trebuie să acordăm mult mai mare atenţie oficiilor judeţene. De ce? Pentru a evita deplasarea celor care accesează aceste fonduri de foarte multe ori la aceste centre regionale. De aceea, eu cred că trebuie să punem baza, dacă dorim ca oamenii să acceseze aceste fonduri, ca aceste oficii judeţene care într-adevăr, nu au personalitate juridică la această dată, să aibă o mai mare răspundere legată de aceste fonduri. De asemenea, o problemă pe care aş vrea să o ridic şi am ridicat-o şi în Comisia pentru agricultură, silvicultură industrie alimentară şi servicii specifice, personalul care lucrează cu aceste fonduri de la Comunitatea Europeană, sunt proiecte foarte complexe şi care necesită multă răspundere şi responsabilitate. Din moment ce necesită această solicitare din partea celor care lucrează, eu consider că şi retribuţia celor care lucrează în cadrul acestei agenţii trebuie să fie pe măsură. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule coleg. Dacă mai sunt intervenţii? Poftim, domnul deputat Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Este cât se poate de clar că problema accesării fondurilor europene a fost şi va rămâne una foarte importantă, chiar dacă anul acesta este primul an, în 2006, când nu vom avea situaţii neplăcute de a nu cheltui toţi banii care ne-au fost puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru a înfiinţa instituţiile respective, de a ne pregăti şi de a crea specialişti pentru a accesa cu multă rapiditate toate aceste fonduri care ne sunt puse la dispoziţie. Tocmai înfiinţarea acestor oficii judeţene de dezvoltare rurală nu face altceva decât să vină cât mai aproape de producător, să-i ofere informaţiile necesare, să-i scurteze timpul pe care-l pierde de la un judeţ la altul, şi bineînţeles că cele 8 regiuni de dezvoltare rămân doar cu supravegherea şi cu supervizarea acestor acţiuni şi acestor proiecte şi documentaţii pe care trebuie să le depună cei care solicită fondurile europene. Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susţine acest proiect de lege, va susţine toate proiectele de lege care vizează integrarea cu rapiditate a României în Uniunea Europeană şi am demonstrat acest lucru, că dorim ca la 1 ianuarie 2007 România să fie prezentă în marea familie a Europei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al PRM. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum se ştie, Grupul parlamentar al Partidului România Mare susţine orice fel de iniţiativă care poate aduce bani în zona rurală. Această lege este pe cât de necesară, pe atât de perfectibilă. Important este să-i dăm drumul, să ne apucăm de lucru, după care vin la rând şi salariile celor de la SAPARD şi multe alte chestiuni. Legea, într-adevăr, a fost discutată în Comisia pentru agricultură, silvicultură industrie alimentară şi servicii specifice, au fost nişte mici controverse pentru că dacă-mi aduc bine aminte chiar reprezentanţii Grupului parlamentar al PNL au avut..., deci reprezentanţii grupului care a desemnat ministrul agriculturii, chiar ei au avut nişte mici obiecţiuni tocmai legate de această perfectibilitate a legii, dar important este să-i dăm drumul şi fondurile să fie absorbite aşa cum trebuie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Făcând parte din comisia de specialitate, desigur, am participat la dezbaterile privind înfiinţarea acestei Agenţii prin reorganizarea agenţiei SAPARD. A reieşit de-a dreptul o necesitate imperioasă a înfiinţării acestei agenţii, cunoscându-se la această oră metodologia greoaie şi procedurile stufoase în vederea accesării unui program SAPARD. Se consideră că prin înfiinţarea acestei agenţii nu se urmăreşte altceva decât dinamizarea acestui procedeu de accesare a fondurilor europene în perspectiva integrării. În acest context, Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine întru totul această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat Ghiorghioni. Dacă mai doreşte cineva să intervină. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, deci s-a adoptat în forma iniţială. Textul articolului unic. Dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul Ordonanţei. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Textul art. 1 din ordonanţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, Reprezentantul Guvernului doreşte să dea unele răspunsuri cu privire la problemele ridicate de dumneavoastră. Îmi cer scuze pentru că trebuia să întreb eu dacă există întrebări. |
|||||
|
|
Domnul Mugur Crăciun (secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale): Nu este nici o problemă, domnule preşedinte. Vă mulţumesc foarte mult. Aş vrea să mulţumesc tuturor celor care au luat cuvântul şi care de la bun început au declarat că susţin această idee. Ne bucură că ne unim în jurul ideii de integrare europeană. Referitor la activitatea oficiilor judeţene, spiritul acestei ordonanţe este acela de a deplasa centrul de greutate la nivel judeţean unde se face primirea, evaluarea şi conformitatea proiectelor depuse. La nivel judeţean vom realiza un nivel de competenţă de 300 de mii de euro, peste 300 de mii de euro la nivel regional. Din punct de vedere al retribuirii, datorită faptului că ei vor fi personal contractual, conform Ordonanţei nr.14 salariile pot să crească cu până la 100%. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule ministru. Revenim la art. 2 din ordonanţă. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat textul din ordonanţă. La art. 3 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat textul din ordonanţă. La art.4 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat textul din ordonanţă. La pct. 7 din raport. Observaţi, comisia are o intervenţie la pct. 1, lit. a)-g), alin. 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art. 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate textele alineatelor 1 şi 2, unde comisia nu a avut intervenţii, dar la literele a), b), c), d), e), f) şi g) de la alineatul 2 comisia are amendamente. Vă rog să le urmăriţi la paginile 9 şi 10. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptate textele din aceste litere, în formularea comisiei. Alineatul 3, comisia n-a intervenit. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră? Nu aveţi. A fost alineatul 3 din art. 5. Votat textul din ordonanţă. La art. 6 comisia n-a intervenit. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul din ordonanţă. La art. 7 dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul din ordonanţă. La art. 8 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat textul ordonanţei. La art. 9 votat textul ordonanţei. La art. 10, la alineatul 1 Comisia nu a intervenit. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul din ordonanţă pentru alineatul 1 al art. 10. Pentru alineatul 2 urmăriţi propunerea comisiei, amendamentul comisiei de la pag. 15. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat textul pentru alin. 2 al art. 10 din raportul comisiei. La alin. 3 Comisia n-a mai avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat textul din ordonanţă. Art. 11, dacă sunt obiecţiuni? Votat textul din ordonanţă. Art. 14, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Pardon, art. 12, eram la pct. 14 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la art. 12 din ordonanţă? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 13 alineatele 1 şi 2 Comisia nu are obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Votate textele din ordonanţă. Comisia propune un alineat nou, alineatul 3, pe care îl găsiţi la pagina 21. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament al comisiei. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Amendamentul cu privire la introducerea alin. 3 la art. 13. La art. 14, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art. 15, nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art. 16 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 17, de asemenea, fără amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat textul din ordonanţă. Art. 18. Nu sunt amendamente la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat textul art. 18 în unanimitate. Am parcurs, stimaţi colegi, textele acestui proiect de lege cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2006. Vom supune proiectul de lege votului final mâine. Cu aceasta vă rog să constataţi că programul pentru astăzi s-a încheiat. |
|||||
|
|
|
Urmează partea a doua - răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului. Aş ruga ca reprezentanţii Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul să ne prezinte lista miniştrilor prezenţi, pentru a nu pierde un interval de timp degeaba, dacă putem începe partea a doua a şedinţei de astăzi, urmând să dăm cuvântul întâi celor prezenţi şi să începem, totuşi, cu răspunsurile. Este prezent domnul secretar de stat Mugur Crăciun, care urmează să răspundă unei interpelări a domnului Petru Gabriel Vlase. Domnul Vlase este aici? Nu este. Domnule ministru, aşteptăm să se prezinte domnul Vlase, pentru că, altminteri, daţi răspunsul în scris. Domnul Mircea Giurgiu, dacă este aici? Nu este nici dumnealui. V-aş ruga, stimaţi miniştri, să aşteptaţi ora de începere, care este 18,30. |
|
|||
|
|
|
Dintre deputaţii care doresc să-şi prezinte interpelările pe scurt, cine se prezintă? |
|
|||
|
|
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Petru Călian, Grupul parlamentar al P.C. Am trei interpelări. Prima este adresată doamnei ministru Anca Boagiu şi are ca obiect Roşia Montană - punct negru în Raportul de ţară din mai. Se pare că în luna mai, o să avem probleme din acest punct de vedere, pentru că avem o bilă neagră şi, prin această interpelare, solicit doamnei ministru să ne răspundă clar dacă ne va afecta sau nu acest proiect, total necorespunzător atât pentru România, dar se pare că şi pentru Comunitatea Europeană. A doua interpelare este adresată doamnei ministru Monica Macovei şi are ca obiect valabilitatea Apostilei de la Haga, aplicate pentru actele oficiale destinate în Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, această Apostilă este necesară astăzi şi întrebarea noastră este legată de momentul aderării la Uniunea Europeană, mai precis solicităm doamnei ministru să ne spună dacă există vreun proiect prin care se vizează modificarea valabilităţii sau a condiţiilor de aplicare a Apostilei de la Haga pe actele oficiale emise de autorităţile române pentru instituţii din străinătate. Dacă da, în ce sens? Şi, mai precis, care va fi regimul de aplicare a Apostilei de la Haga, din 2007? Ultima interpelare este adresată domnului ministru de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, şi are ca obiect condiţiile de ridicare a vizelor pentru cetăţenii români din Marea Britanie. Se pare că încă cu acest stat mai avem probleme şi-l întreb pe domnul ministru, ţinând cont de probabilitatea prin care vom adera în ianuarie 2007 la Uniunea Europeană, dacă vor fi scoase vizele aplicate de Marea Britanie cetăţenilor români începând cu acea dată. Dacă există negocieri care se poartă în acest sens cu omologii domnului ministru din Marea Britanie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule Călian. |
|||||
|
|
|
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna Mirela Adomnicăi, două interpelări. Vă rog să le prezentaţi pe scurt. |
|
|||
|
|
Doamna Mirela Elena Adomnicăi: Prima interpelare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu. Subiectul interpelării îl reprezintă politica Ministerului Sănătăţii privind decongestionarea activităţii medicilor de familie. Concret, care este politica ministerului? Ce măsuri are în vedere pentru creşterea calităţii actului medical? De asemenea, tot domnului Eugen Nicolăescu îi este adresată a doua interpelare, având ca subiect politica Ministerului Sănătăţii privind prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti. Concret, plecând de la o statistică a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, rezultă că raportările nu sunt reale în ceea ce priveşte aceste infecţii. Dacă are în vedere să întreprindă anumite măsuri pentru rezolvarea acestei situaţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. |
|||||
|
|
Domnul deputat Costache Mircea. |
|||||
|
Domnul Costache Mircea (din sală): Le depun în scris. |
||||||
|
|
Câte? |
|||||
|
Domnul Costache Mircea (din sală): Două. |
||||||
|
|
Domnul deputat Costache Mircea depune interpelări în scris. Aş prezenta, în continuare, lista celorlalţi colegi deputaţi care au depus interpelările în scris şi-i rog ca, dacă vor să intervină şi verbal, să mă atenţioneze. Doamna Ionica Popescu - două interpelări; domnul Nicolae Bănicioiu - trei interpelări depuse în scris; domnul Adrian Moisoiu - trei interpelări depuse în scris; domnul Ştefan Baban - două interpelări depuse în scris; domnul Cristian Stănescu - trei interpelări depuse în scris; domnul Ioan Aurel Rus - trei interpelări depuse în scris; doamna Gabriela Nedelcu - patru interpelări depuse în scris; domnul Emil Radu Moldovan - o interpelare depusă în scris. Domnul Ovidiu Victor Ganţ, dacă este? Îl rog, dacă se prezintă până după ora 18,30, să mă anunţe. Doamna Manuela Mitrea? Domnul Ionel Palăr a depus o interpelare în scris. Domnul Valeriu Tabără a depus o interpelare în scris. Domnul Viorel Pupeză a depus o interpelare în scris. Domnul Alecsandru Ştiucă a depus, de asemenea, o interpelare în scris. Domnul Laurenţiu Mironescu a depus o interpelare în scris. Doamna Monica Maria Iacob Ridzi a depus şi domnia sa o interpelare în scris. Domnul Bogdan Liviu Ciucă? Nu a menţionat dacă o depune în scris. Îl rog să intervină, dacă se prezintă. Domnul Mihai Dumitriu a depus trei interpelări în scris. Domnul Aurel Vlădoiu, de asemenea, a depus o interpelare în scris. Doamna Daniela Popa a depus două interpelări în scris. Domnul Petre Popeangă a depus o interpelare în scris. Domnul Dan Dumitru Zamfirescu a depus trei interpelări în scris. Domnul Marius Iriza a depus trei interpelări în scris. Domnul Ioan Ţundrea a depus şi dumnealui două interpelări în scris. |
|||||
|
|
|
Doamna Cornelia Ardelean. Poftiţi. Vă rog să prezentaţi interpelările pe care doriţi să le faceţi, dacă este una sau mai multe. |
|
|||
|
|
Am una singură, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Obiectul interpelării este propunerea de revizuire a H.G. nr.519/2004, la solicitarea Patronatului Societăţilor de Securitate. Conform acestei hotărâri, modelul şi culoarea echipamentului pentru agenţii de pază care-şi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor specializate de pază şi protecţie sunt aceleaşi. Reprezentanţii firmelor de pază şi protecţie au argumentat că diversitatea uniformelor nu a reprezentat un potenţial pericol la adresa siguranţei naţionale sau ordinii publice, în timp ce o uniformă unică pentru toate societăţile poate constitui element care afectează imaginea şi personalitatea fiecăreia. Fiind aceeaşi uniformă, nu mai pot fi diferenţiate societăţile cu adevărat profesioniste şi care prestează servicii de calitate de cele care se preocupă mai puţin pe această linie, sau lucrează la limita respectării legii. Există riscul ca beneficiarii serviciilor, nemulţumiţi de prestaţiile unei firme, să tragă concluzia că toate societăţile specializate de pază au acelaşi comportament. În prezent, nici în Uniunea Europeană nu este impusă o uniformă unică pentru agenţii de securitate. Singura restricţie este ca aceasta să nu se asemene cu cea a autorităţilor publice, iar în unele ţări sunt reglementări în ceea ce priveşte echipamentul care este interzis. Hotărârea la care fac referire, de altfel, vine şi în contradicţie cu Legea nr.333/2003 care reglementează funcţionarea societăţilor de pază. Sunt multe inadvertenţe în această hotărâre de Guvern şi multe prevederi exagerate care contravin intereselor firmelor de pază şi protecţie. Este un domeniu foarte important care, în ţările civilizate, a preluat o bună parte din sarcinile privind siguranţa bunurilor şi persoanelor. Este, cu siguranţă, nevoie şi în România de un cadru legislativ corect şi coerent care să convină firmelor serioase şi care să ajute la furnizarea unor servicii de calitate. Solicit domnului ministru să analizeze această hotărâre de Guvern şi să ia măsurile necesare, pentru înlăturarea acestor inadvertenţe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Ionica Popescu? Dacă vrea să intervină şi să se prezinte după ora 18,30, o rog să intervină. Doamna Graţiela Iordache? Doamna Graţiela Iordache depune în scris. Domnul Gheorghe Chiper depune în scris. Doamna Doina Micşunica Dreţcanu depune trei interpelări depuse în scris. Domnul Ioan Cindrea depune două interpelări în scris. Doamna Mihaela Rusu depune şase interpelări în scris. Domnul Iuliu Nosa? Depune şi dumnealui două interpelări în scris. |
|||||
|
|
|
Doamna Mirela Adomnicăi? Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Mirela Elena Adomnicăi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu. Are ca subiect: capitalul social al Fondului Proprietatea. Mai exact, dacă există o strategie pentru a se preveni scăderea valorii titlurilor, în situaţia în care foştii proprietari se vor grăbi să le vândă. A doua interpelare este adresată primului-ministru. Are ca subiect reglementarea pentru sectorul energetic. Mai exact, dacă Guvernul pe care-l conduce are în vedere o strategie pentru unificarea reglementatorilor în domeniul energetic. A treia interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga şi se referă la infrastructura judeţului Suceava. Concret: dacă există o politică a ministerului, vizavi de dezvoltarea infrastructurii în judeţ şi, mai concret, referitor la proiectul Coridorului Budapesta-Odesa. O altă interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu. Are ca obiect strategia ministerului referitor la ocuparea forţei de muncă. Mai exact, dacă la elaborarea planului naţional de acţiune în domeniul ocupării forţei de muncă şi la elaborarea strategiei naţionale de ocuparea forţei de muncă în perioada 2004-2010, a avut în vedere un studiu la nivel naţional, sau măcar regional. Iar ultima interpelare este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu şi are în vedere drepturile veteranilor de război. Mai exact, care este strategia ministerului faţă de această categorie, care, până în prezent, a beneficiat de anumite facilităţi la care s-a renunţat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. În cele două intervenţii, aţi adunat cinci interpelări. |
|||||
|
|
Domnul Claudiu Pop depune două interpelări depuse în scris. Domnul Vasile Cosmin Nicula? Dacă se prezintă, să mă anunţe. Domnul Petru Tărniceru? Depune o interpelare în scris. Domnul Cezar Preda? De asemenea, depune o interpelare în scris. Domnul Ioan Călin a depus şi dumnealui o interpelare în scris. Revenim la răspunsuri la interpelări. Dacă, între timp, nu s-au mai prezentat vreunii dintre colegii care doresc să depună interpelări? Asta pentru că nu este încă ora 18,30 şi înţeleg că se doreşte transmiterea la un post de televiziune. Domnul Ovidiu Victor Ganţ, dacă s-a prezentat? Nu. Domnul Bogdan Ciucă? Nu s-a prezentat nici dânsul. Doamna Ionica Popescu? Nu s-a prezentat. Domnul Claudiu Adrian Pop a depus în scris. Domnul Vasile Cosmin Nicula? Rog distinşii miniştri care s-au prezentat să aibă răbdare până la ora 18,30, ca să nu încurcăm programul anunţat de către televiziune. |
|||||
|
(Lucrările şedinţei s-au întrerupt la ora 18,24 şi s-au reluat la ora 18,30.) |
||||||
|
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă propun să începem desfăşurarea următoarei secvenţe a şedinţei de astăzi, respectiv primirea răspunsurilor la întrebările adresate de dumneavoastră. |
|
|||
|
|
|
Prima întrebare o va pune domnul deputat Petru Gabriel Vlase, cu privire la campania agricolă din acest an. V-aş ruga să prezentaţi pe scurt această întrebare, pentru că presupun că aţi trimis-o şi ministerului. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea se adresează domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Într-adevăr, a fost făcută la sfârşitul lunii martie, înregistrată la mijlocul lunii aprilie şi răspunsul a venit în mai, când ar trebui să vedem rezultatele a ceea ce s-a făcut în pregătirea campaniei agricole şi, de aceea, voi aştepta să văd ce va spune şi domnul secretar de stat, probabil, prezent aici. Întrebarea era: deşi campania agricolă ar fi trebuit să înceapă la vremea respectivă de aproape două săptămâni, fermierii băcăuani nu scoseseră încă tractoarele pe câmp. Reprezentanţii dumneavoastră de la Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Bacău dau vina pe vremea de afară. Eu înţeleg că au fost situaţii de zone inundate, dar asta nu reprezenta, la vremea respectivă, nici măcar 5% din suprafaţa judeţului şi din suprafaţa agricolă a judeţului Bacău. La vremea respectivă, din discuţiile cu oamenii din teritoriu, problema era siguranţa subvenţiilor, precum şi întârzierea nepermis de mult în promovarea unor acte normative în domeniu de către responsabilii de la ministerul dumneavoastră, chestiuni pe care le-am auzit în campania electorală, că tot ce a făcut P.S.D. în mandatul său şi mai ales în ultimul an, când ne amintim cu toţii că s-au înregistrat cele mai mari producţii de cereale din istoria postdecembristă - şi a fost rău -, a urmat un întreg pachet de promisiuni neonorate din partea Alianţei, de punct la punct, domnul Flutur, probabil, trăind cu impresia că agricultura se face ca la direcţia silvică. Şi singura constatare pe care o fac - şi este o chestiune pe care am văut-o cu ochii mei şi nu sunt singurul care poate să susţină acest lucru - este că în toate deplasările pe care le-am făcut în ţară am constatat că sunt suprafeţe foarte mari nelucrate şi abandonate, pur şi simplu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul Mugur Crăciun, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. |
|||||
|
|
Domnul Mugur Crăciun: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La întrebarea domnului deputat, vă rog să-mi permiteţi să răspund prin cele ce urmează. Într-adevăr, o parte din justificarea întârzierilor din actuala campanie de primăvară se datorează şi vremii nefavorabile. Dar, comparativ cu anul trecut, dacă în judeţul Bacău, la data la care ne raportăm, lucrările erau efectuate pe 40% din suprafaţă, în acest an procentul este de 73%, nemulţumitor şi acesta, dar, oricum, în progres. Referitor la susţinerea financiară a producătorilor agricoli, este reglementată prin ordonanţa de urgenţă şi prin normele metodologice de aplicare a acesteia, prin ordine ale ministrului agriculturii, acordându-se sprijin sub formă de plată directă pentru culturile: sfeclă, soia, plante textile, orez, plante medicinale, aromatice, hamei, legume, cartofi de câmp, legume în solarii şi sere reci, orzoaică de primăvară, plantaţie de pomi şi lista continuă. La sprijinirea directă a producătorilor pe unitatea de suprafaţă, s-au avut în vedere costurile de producţie, care se acoperă în primă etapă 50% din sprijin sub formă de bonuri valorice, care deja sunt editate, şi a doua, sub formă de diferenţă - diferenţa cu plata în lei. Bonurile valorice, bineînţeles că pot fi utilizate, conform metodologiei, pentru procurarea de seminţe, material săditor, îngrăşăminte, pisticide; pentru motorină, vă este cunoscut că, prin Ordonanţa de Guvern nr.25 şi prin normele aferente, se acordă un sprijin în valoare de 0,7 RON/litrul de motorină achiziţionată. În momentul de faţă, negocierile cu PETROM sunt încheiate şi, pe baza adeverinţei eliberate de centrele agricole, producătorii agricoli pot intra în posesia acestui sprijin. De asemenea, prin Programul "Fermierul", se pot solicita credite la băncile care au fost agreate în urma licitaţiei, beneficiind de o susţinere din fondurile publice cuprinsă între 5 şi 15%. Acesta este răspunsul pe scurt, succint, semnat de domnul ministru Gheorghe Flutur. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Dacă domnul deputat doreşte să comenteze acest răspuns, foarte pe scurt? |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, eu sunt de acord cu ceea ce spuneţi dumneavoastră, din datele de pe hârtie pe care le aveţi. Mă îndoiesc că se întâmplă şi în realitate această chestiune. Am fost 4 ani de zile prefectul judeţului Bacău şi ştiu foarte bine cum este cu aceste raportări. Din păcate, în ce priveşte toate bonurile valorice, pe care dumneavoastră le aveţi editate şi n-au ajuns încă în posesia cetăţenilor, acele decontări la motorină nu s-au făcut, pentru cel mai simplu lucru - pe care-l repet încă o dată -, şi anume este că sunt suprafeţe imense pur şi simplu abandonate, nici nu le mai spun nelucrate; sunt abandonate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Doamna Ingrid Zaarour va răspunde la o întrebare pe care v-a adresat-o, întâmplător, chiar subsemnatul, referitoare la stadiul aplicării legilor privind retrocedările proprietăţilor, pe categorii. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Ingrid Zaarour (preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea adresată de către dumneavoastră privind stadiul actual al retrocedărilor proprietăţilor, facem următoarele precizări: În ceea ce priveşte stadiul aplicării Legii nr.10/2001, republicată, până la finele lunii martie 2005, dintr-un număr total de aproximativ 203.000 de notificări la nivelul întregii ţări, au fost soluţionate 70.038 de notificări. În ceea ce priveşte stadiul de retrocedări privind imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România, la expirarea termenului de depunere a cererilor de retrocedare, în 25 ianuarie 2006, au fost depuse de către cultele religioase, practic, un număr de 14.716 cereri de retrocedare. Subliniem că, prin noile modificări, a fost acordat un nou termen de depunere a cererilor, care a expirat în data de 25 ianuarie 2005, iar, până la această dată, comisia specială a soluţionat un număr de 1.223 de cereri de retrocedare având ca obiect imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. În ceea ce priveşte stadiul de retrocedare a bunurilor care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, au fost depuse la sfârşitul lunii ianuarie, tot la 25 ianuarie 2006, 2.154 de cereri de retrocedare. Facem precizarea că procesul de soluţionare a acestor cereri este foarte lent, datorită faptului că lipsesc multe acte doveditoare şi, din acest motiv, doar 41 de cereri au fost soluţionate. În ceea ce priveşte stadiul aplicării legilor funciare, până în data de 30 noiembrie 2005 au fost depuse 220.000 de cereri având ca obiect, practic, dreptul de reconstituire a proprietăţii private. Numărul de cereri soluţionate este de 388.056, numărul de cereri validate de către comisiile judeţene este de aproximativ 58.186, suprafeţele validate de comisiile judeţene sunt aproximativ, este vorba de 290.000 ha de teren agricol, iar 102.000 ha în vechile amplasamente de teren agricol, practic vechile amplasamente reprezentând 38 ha " În ceea ce priveşte terenurile forestiere, comisiile judeţene au validat circa 186 de mii de ha, vechile amplasamente reprezentând 147 ha. Numărul de cereri validate pentru despăgubiri este de aproximativ 11.411 ha, suprafaţa corespunzătoare cererilor validate pentru despăgubiri este de aproximativ 22.000 ha, iar titlurile revocate sunt 970. În ceea ce priveşte stagiul desemnării societăţii de administrare a Fondului "Proprietatea", prin adresa comunicată de către Societatea Fondul "Proprietatea", am fost informaţi că a fost publicat anunţul de lansare a procesului de selectare a viitorului administrator al fondului, în urma acestui anunţ, până la data de 15 mai 2006 sunt aşteptate scrisorile de intenţie de participare a societăţilor interesate. Până în acest moment, au fost înregistrate 4 scrisori de intenţie aşteptându-se ca numărul acestora să crească. Privind acordarea despăgubirilor, secretariatul Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, care a fost constituit în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a centralizat până la acest moment un număr de aproximativ 16.000 de dosare, care au fost acordate sau propuse pentru acordarea despăgubirilor. Din 42 de judeţe, până în prezent au fost aprobate de către Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor un număr de 766 de decizii, cuantumul luărilor de despăgubiri fiind de 88.892.531. Deciziile emise până la acest moment de către comisia centrală privesc convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubiri şi acordarea de despăgubiri foştilor acţionari la societăţile comerciale naţionalizate, după caz, moştenitorilor acestora. În vederea aplicării prevederilor Titlului 7 din Legea nr.247, în şedinţa Guvernului din data de 19 aprilie 2005, au fost aprobate prin hotărâre a Guvernului, contractul cadru şi onorariile care urmează a fi acordate evaluatorilor. Aşteptăm ca această hotărâre să fie publicată ca acest act să-şi intre în vigoare. În privind stadiului aplicării legilor în domeniul funciar, am mai discutat şi se repetă întrebarea... Privind valoarea estimată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, aici facem precizarea că valoarea estimată a titlurilor de despăgubiri ce urmează a fi emise, după parcurgerea procedurii instituite de Titlul 7 al Legii nr. 247/2005 de către comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor, pentru imobilele trecute în proprietatea statului, este de circa 4 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de roni. De menţionat că suma exactă a acestor titluri de despăgubiri va fi cunoscută abia după parcurgerea procedurilor administrative instituite de Titlul 7, proceduri ce implică evaluarea despăgubirilor aferente tuturor imobilelor imposibil de restituit în natură. De asemenea, subliniem faptul că, potrivit art.10, în care este specificat, capitalul social al Fondului "Proprietatea" va fi dimensionat la constituire şi pe parcursul existenţei acestuia, dacă va fi cazul, corespunzător valorilor estimate a despăgubirilor aferente imobilelor care nu mai pot fi restituite, astfel, dacă suma dimensionată iniţial nu acoperă valoarea despăgubirilor aceasta va fi suplimentată. În ceea ce priveşte numărul cererilor foştilor proprietari îndreptăţiţi la despăgubire care au ca obiect reevaluarea sumelor stabilite anterior, din numărul total de dosare, deci aproximativ. 16000, înregistrate până la această dată la secretariatul Comisiei centrale, aproximativ 10 mii de dosare necesită reevaluare. Diferenţa până la numărul total al dosarelor înregistrate reprezintă atât dosare soluţionate după data apariţiei Legii nr.247, care conţin deja dispoziţii privind propunerea de acordare a despăgubirilor, cât şi acele cereri privind convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire. În privinţa pct.6, numărul persoanelor care au primit până la această dată acţiuni la Fondul "Proprietatea", conform datelor comunicate de la Societatea Comercială Fondul "Proprietatea" S.A., a rezultat că până la data de 26 aprilie 2006 au fost înregistraţi ca acţionari ai fondului un număr de 231 de acţionari, reprezentând 0,83% din totalul viitorilor acţionari. Iar o ultimă întrebare pe care mi-aţi pus-o privind data aproximativă la care acţiunile fondului vor fi tranzacţionate la bursă, deci la sfârşitul lunii aprilie Fondul "Proprietatea" a depus la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare dosarul de autorizare a acestuia, pas obligatoriu în etapa listării la bursă, urmând ca răspunsul să fie comunicat într-un termen de 30 de zile. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Pentru că nu am ştiut, în mod sincer, că va coincide data răspunsului dumneavoastră cu planificarea de a conduce şedinţa, daţi-mi voie ca în calitate de deputat să fac un scurt comentariu la răspunsul dumneavoastră. (Domnul vicepreşedinte Valer Dorneanu vorbeşte de la tribună.) Distinsă doamnă preşedinte, întâi de toate vreau să mulţumesc pentru promptitudinea cu care mi-aţi dat un răspuns foarte elaborat la o problemă destul de complicată. Totuşi, nu pot să nu fac câteva comentarii. Din câteva puncte de vedere, răspunsul dumneavoastră a fost foarte inteligent pentru că v-aţi referit, de pildă, la stadiul aplicării legilor fondului funciar, la titlurile validate sau la cererile prin care dumneavoastră aţi validat titlurile de proprietate. Era mai corect dacă v-aţi fi referit la punerile în posesie şi, de aceea, încerc să vă întreb acum sau, dacă nu, să-mi răspundeţi ulterior din cererile aprobate şi deci din titlurile validate, ce reprezintă punerile reale în posesie? Pe de altă parte, mi-aş permite să vă întreb acum, dacă nu puteţi, să-mi răspundeţi tot în scris altă dată, dacă în judeţe există diferenţe între totalul cererilor depuse şi existentul suprafeţelor de teren, fie agricol, fie teren forestier. Mai exact, dacă sunt situaţii în care, în judeţe, suprafeţele de care dispun autorităţile locale nu sunt îndestulătoare pentru a satisface cererile. Şi v-aş ruga să mai precizaţi, dacă este posibil, dacă dumneavoastră aţi fost sesizată, Autoritatea şi dumneavoastră, despre problemele deosebite care s-au pus ca urmare a restituirilor unor şcoli, spitale, clădiri importante care reprezintă utilităţi publice a căror activitate a fost împiedicată de restituirile în natură. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Ingrid Zaarour: Da, am să vă răspuns la ultima întrebare, pentru că în acest domeniu sunt implicată direct, după care am să dau cuvântul colegului meu, domnului vicepreşedinte al Autorităţii care se ocupă şi este direct implicat în privinţa legilor funciare. În privinţa problemelor cu care ne confruntăm cu toţii în domeniile restituirii proprietăţilor şi mai exact privind acele excepţii, e vorba de art.16, unde erau incluse şcoli, spitale şi alte clădiri ale instituţiilor publice, din motivul pe care îl ştim cu toţii, pentru că ne aflăm în dificultăţi în privinţa acestor retrocedări, am acordat acel termen de 5 ani de zile, termen în cadrul căruia urmează ca statul să asigure alte construcţii, construcţii mult mai solide, construcţii igienice, dat fiind faptul că multe şcoli erau nu numai, să spun, neigienice, însă multe chiar se dărâmă şi mulţi dintre foştii proprietari se plâng că primesc o ruină. Din aceste motive s-a instaurat obligaţia de a păstra afectaţiunea pe o perioadă de 5 ani de zile, iar ulterior urmează să găsim soluţii, deja căutăm şi găsim soluţii şi am început să construim şi altele. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. V-aş ruga să nu le prezentaţi, să mi le trimiteţi în scris, pentru că altminteri pare că eu aş abuza de faptul că, întâmplător, conduc această şedinţă. V-aş ruga să-mi răspundeţi în scris, pentru a da posibilitate celorlalţi colegi să-şi formuleze întrebările şi să audă bineînţeles răspunsurile. |
|||||
|
|
|
Domnul Petru Călian, în legătură cu fondurile de carte pentru biblioteci. Vreţi să prezentaţi pe scurt întrebarea şi pe urmă rog pe doamna Paloma Petrescu, dacă nu mă înşel, să prezinte răspunsul. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pe chestiunile de procedură, cu siguranţă, că nu voi monopoliza microfonul. Întrebarea mea este foarte clară, se referă la modul în care se implică Ministerul Culturii, atunci când vorbim despre fondul de carte, pentru că împreună cu cultura, şi Clujul este un centru cultural recunoscut, vom ajunge şi în Europa. Iar Europa, cu siguranţă, că va avea ceva de câştigat de pe urmele culturii din România şi, bineînţeles, şi din judeţul Cluj. Acesta era obiectul întrebării şi aştept răspunsul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna Paloma Petrescu. |
|||||
|
|
Doamna Paloma Petrescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării): Domnule preşedinte, Răspund la întrebarea formulată de domnul deputat Petru Călian, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Am făcut această precizare, pentru că din modul în care a fost formulată acum întrebarea, am înţeles că, de fapt, era avizat Ministerul Culturii. Mulţumesc. Stimate domnule deputat, în conformitate cu prevederile Legii bibliotecilor nr.334/2002 cu modificările ulterioare, bibliotecile municipale şi judeţene sunt încadrate în categoria bibliotecilor publice şi nu se află în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ci în coordonarea Ministerului Culturii şi Cultelor. Cu privire la bibliotecile şcolare, acestea funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ care, după cum ştiţi, sunt finanţate prin consiliile locale. Provenienţa fondurilor pentru bibliotecile şcolare fiind, în concluzie, aceeaşi. În cursul anului 2005 s-a realizat, în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, posibilitatea iniţierii unui demers legislativ care să vină în întâmpinarea necesităţilor reale de asigurare cu fond de carte şcolară; astfel, în scopul sprijinirii bibliotecilor în vederea achiziţionării fondului de carte, Ministerului Educaţiei şi Cercetării a elaborat în octombrie 2005 împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor o recomandare comună privind alocarea de fonduri şi care a fost îndreptată desigur către consiliile judeţene şi apoi consiliile locale privind alocarea de fonduri în bugetul administraţiilor locale destinate achiziţiei de cărţi şi alte documente materiale documentare pentru bibliotecile şcolare, prin care se solicită, aşa cum am spus, consiliilor locale ca în bugetul aprobat pentru fiecare unitate şcolară să aibă în vedere acest lucru. Începând cu anul 2006, pentru instituţiile aflate în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării au fost prevăzute în bugetele caselor corpului didactic din fiecare judeţ fonduri distincte pentru achiziţie de materiale documentare. Politica Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu privire la educaţie a fost materializată prin dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice, destinate procesului didactic, calculatoare, softuri, echipamente multimedia, precum şi informatizarea bibliotecilor şcolare. În cadrul Proiectului bilateral româno-francez Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat, au fost înfiinţate, în mediul rural, centre de documentare şi informare realizate în colaborare cu administraţia locală, cu eforturi financiare considerabile pentru dotarea acestora cu echipamente informatice şi fonduri de carte. În cadrul proiectului pentru învăţământul rural, având ca obiectiv îmbunătăţirea accesului la o educaţie de calitate pentru elevii din mediul rural, a fost alocat un fond de aproximativ 5 milioane de dolari pentru asigurarea de materiale didactice necesare şcolilor din rural şi dotarea cu fonduri de carte a bibliotecilor şcolare. Cu privire la bibliotecile universitare, precizăm faptul că acestea intră în categoria bibliotecilor de învăţământ superior. În categoria acestora intră bibliotecile centrale universitare, instituţii cu personalitate juridică aflate în subordinea directă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care sunt cel mai bine dotate din toate punctele de vedere al achiziţiei, informaţiei, încadrării cu personal de specialitate şi bibliotecile universitare aflate în subordinea financiară a instituţiile de învăţământ în cadrul cărora funcţionează, respectiv a instituţiilor de învăţământ superior de stat sau privat, respectiv a senatelor acestora. În acest caz, sunt aplicabile principiile Legii autonomiei universitare. Bibliotecile centrale universitare sunt încadrate în strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru perioada 2006-2008, la Capitolul - Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională, este vorba despre construire, respectiv amenajare prin reabilitare a infrastructurii educaţionale a învăţământului superior cu suma de 12,8 milioane de euro, urmând să fie finalizate astfel toate investiţiile şi reparaţiile începute la 3 dintre marile, 4 dintre marile biblioteci centrale universitare, şi anume Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi. Desigur că dotarea cu carte de specialitate, material didactic pentru cadrele didactice şi carte şcolară nu este suficientă în acest moment, de aceea şi eforturile noastre s-au îndreptat în sensul în care şi domnia voastră sunteţi interesat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamnă ministru. Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns. Vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, întrebarea a fost adresată şi Ministerului Culturii, dar mă bucur că prima dată mi-a răspuns Ministerul Învăţământului. Aş insista puţin pe problema legată de bibliotecile şcolare unde sunt, într-adevăr, deficienţe mari, în special în zona rurală, unde consiliile locale, organele abilitate să prevadă fonduri bugetare pentru achiziţia de carte, nu au bani nici măcar să obţină o autorizaţie sanitară de funcţionare pentru acele şcoli, dar ce să mai discutăm despre cărţile care sunt necesare în biblioteci. Precizez şi insist asupra faptului că legea, stimată doamnă ministru Paloma Petrescu, într-adevăr, prevede ca să fie folosiţi bani din bugetul local, dar nu interzice implicarea ministerului din care faceţi parte, în acest sens. Fapt, pentru care, cred eu că ar fi bine să faceţi eforturi bugetare, astfel încât să ajutaţi şi aceste biblioteci şcolare care sunt într-o mare criză de cărţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule coleg. |
|||||
|
|
|
În continuare, va răspunde domnul Cătălin Doica. N-a venit? Atunci, tot doamna Paloma Petrescu va răspunde domnului deputat Bonis Istvan cu privire la nerespectarea prevederilor normei metodologice pentru aplicarea Legii nr.269/2004. Aşteptaţi întâi răspunsul, domnule deputat? Da. Vă rog, doamna Petrescu.... Prezentaţi răspunsul şi vom vedea atunci dacă domnul Bonis Istvan este mulţumit de răspuns sau doreşte să-l comenteze. |
|
|||
|
|
Doamna Paloma Petrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Controlul privind vânzarea unor monitoare second hand în cadrul programului aprobat prin Legea nr.269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare a fost finalizat prin încheierea unui raport, semnat atât de domnul Dorin Şandru, cât şi de domnul consilier juridic Cătălin Tudoran. În raportul menţionat, se arată că firma la care faceţi referire a furnizat calculatoare noi. Au fost livrate unele monitoare fără a fi împachetate în cutii sigilate, de unde şi suspiciunea, probabil, de a fi livrat monitoare second hand. În vederea eliminării situaţiilor de acest gen, pentru anul 2006 s-au întreprins următoarele măsuri. S-a transmis consiliilor judeţene, comisiilor judeţene înfiinţate în conformitate cu prevederile legale, să comunice tuturor elevilor beneficiari ai bunurilor în valoare de 200 de euro, să achiziţioneze doar calculatoare ale căror componente sunt noi. S-a transmis, de asemenea, inspectoratelor şcolare judeţene o circulară, prin care firmele furnizoare de calculatoare sunt obligate să semneze o declaraţie angajament, precum că nu vor livra decât calculatoare cu toate componentele noi. S-a decis ca atunci când apar sesizări ale beneficiarilor privind abaterile firmelor care au vândut calculatoare să nu se efectueze decontul de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării până la clarificarea situaţiei. În concluzie, stimate domnule deputat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a efectuate demersurile pentru clarificarea tuturor situaţiilor apărute până în prezent în legătură cu aplicarea Legii nr.269/2004. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Bonis Istvan doreşte să comenteze răspunsul pe care l-a primit. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Parţial sunt mulţumit de răspunsul primit. Eu, prin întrebarea mea, am vrut să atenţionez Ministerul Învăţământului să nu se mai repete nişte activităţi care sunt dăunătoare atât pentru şcolari, cât şi pentru firmele care respectă legea. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule coleg. |
|||||
|
|
Doamna Cornelia Ardelean, cred că veţi primi răspunsul în scris, pentru că nu s-a prezentat din partea... Sunteţi nemulţumită, nu este aici reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice. V-aş ruga să răspundeţi în scris ministerului, comentând răspunsul pe care l-aţi primit. Domnul deputat Cristian Stănescu, dacă este, de la PRM? Nu este, în condiţiile acestea, rog reprezentantul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului să-i răspundă în scris. Domnul Mircia Giurgiu? Nu este. Domnule secretar de stat Ervin Zoltan Szekely, v-aş ruga să-i comunicaţi răspunsul dumneavoastră în scris. De asemenea, şi domnului Septimiu Buzaşu, tot pentru domnul Mircia Giurgiu răspundeţi în scris întrebării pe care aţi primit-o. |
|||||
|
|
|
|
Domnul Tărniceru? Domnul deputat Tărniceru are de prezentat o interpelare. V-aş ruga să o prezentaţi pe scurt, urmând să dezvoltaţi la data când veţi fi planificat pentru răspuns. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o interpelare către ministrul Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătăţii. Domnule ministru, când credeţi că veţi putea rezolva problemele ce ţin de medicamentele compensate care sunt atât de necesare bolnavilor în suferinţă? Cu ocazia deplasărilor mele în teritoriu, am fost nevoit să asist la scene de groază, în care farmaciile erau asaltate de sute de bolnavi, cu preponderenţă oameni în vârstă, aşteptând să ajungă la ghişeu pentru porţia lunară de sănătate, fiind în unele cazuri prea târziu, deoarece medicamentele sunt în stocuri limitate. Niciodată până acum nu au mai fost supuşi unor astfel de umilinţe aceşti oameni, care au muncit şi au contribuit o viaţă întreagă la bugetul de sănătate, astăzi fiind puşi în situaţia de a nu beneficia de aceste drepturi ce li se cuvin şi ar trebui respectate întocmai de stat. Ce faceţi, domnule ministru, împreună cu întreaga echipă, nu sunteţi informat? Nu vreţi să cunoaşteţi adevăratele probleme ale bolnavilor? Chiar sunteţi indiferent? Există oare interese ascunse? Vreau un răspuns concret, atât eu, cât şi mile de oameni pe care-i reprezint şi care-mi cer suportul. Domnule ministru, vă fac o invitaţie oficială, în ţară, la început de lună şi vă propun să începem cu judeţul Suceava, să daţi socoteală în faţa acestor oameni ajunşi la disperare. Cred că a trecut perioada de acomodare în fruntea ministerului şi vă cer să fiţi ferm şi să luaţi decizii favorabile celor aflaţi în această situaţie îngrozitoare. Nu uitaţi că ei sunt părinţii noştri, dascălii noştri, familia noastră, meritând toată atenţia. Suntem datori să le facem o viaţă mai liniştită de acum înainte. Dacă consideraţi că cele relatate mai sus sunt de bun simţ şi demne de luat în considerare, vă rugăm să luaţi atitudine şi fiţi sigur că veţi avea tot sprijinul meu şi al colegilor din PSD. Doresc răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Cu aceasta, vă rog să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa de astăzi, epuizându-se ordinea de zi. Vă mulţumesc. O seară plăcută. |
|||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 19,10. |
|||||
![]() |



